MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „CPT.

DUMITRU CROITORU” AL JUDEŢULUI SIBIU

LUCRARE DE ABSOLVIRE AL CURSULUI DE CARIERĂ

ROLUL MANAGERULUI ÎN ACTIVITATEA DE INVESTIGARE A CAUZELOR ŞI ÎMPREJURĂRILOR PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ DEFINITE DE „INCENDII”

COORDONATOR:
Maior GIURGIU VIRGIL CURSANT: Plt.maj. BOGDAN IOAN

- SIBIU 2009

INTRODUCERE
Importanţa cercetării situaţiilor de urgenţă definite de incendii şi explozii, presupune un înalt grad de complexitate, determinat atât de faptul că aceasta trebuie să găsească răspunsul la numeroase probleme care interesează mai multe domenii bine definite între ele (tehnico – ştiinţific, organizatoric, juridic etc.), cât şi de necesitatea soluţionării acestei sarcini printr-un volum apreciabil de activităţi desfăşurate în direcţii diferite, cu folosirea unor procedee şi tehnici de specializare avansate. În prezenţa unora dintre cerinţele puse în faţa activităţii de cercetare a incendiilor trebuie pornit de la dublul obiectiv pe care aceasta îl vizează, şi anume : - de a constitui, prin datele pe care le furnizează, un instrument eficient pentru preîntâmpinarea repetării evenimentului; - de a contribui la perfecţionarea activităţii de prevenire, a mijloacelor şi metodelor de stingere (caracter preventiv). În acest scop cercetarea urmelor incendiilor trebuie să determine nu numai sursele de aprindere, ci toate elementele componente ale cauzei care a favorizat producerea şi evoluţia lor, analizând şi motivaţiile de natură subiectivă sau obiectivă (comoditate, neglijenţă sau alte mentalităţi înapoiate, supraîncărcarea cu sarcini etc.) ale persoanelor implicate. Pentru a furniza toate datele necesare perfecţionării măsurilor stabilite prin diferitele reglementări în vigoare sau confirmării eficienţei măsurilor, înscrise, cercetarea incendiilor trebuie să analizeze în totalitate complexul de factori care au influenţat (accelerând sau inhibând) desfăşurarea proceselor de ardere şi/sau au determinat propagarea incendiului, pierderi de vieţi omeneşti sau valori mari ale pagubelor. Este evident că investigatorii nu trebuie să neglijeze nici unul din aceşti factori, cunoscându-se faptul că precizarea poziţiei factorului iniţial şi stabilirea în continuare a cauzei nu sunt, de cele mai multe ori, posibile, fără descifrarea mecanismului proceselor de ardere şi fenomenele ce le însoţesc, fără reconstituirea căilor şi a ordinii în care s-a propagat incendiul, toate acestea strâns corelate cu acţiunea a diferiţi factori capabili să accelereze sau să restrângă tendinţa de dezvoltare a incendiului. Analiza desfăşurării în timp a procesului arderii pune, în faţa investigatorilor, cerinţa constituirii materialului probatoriu care se prezintă organelor judiciare să se pronunţe în temeiul unei depline cunoaşteri a tuturor circumstanţelor care au condus la izbucnirea incendiului şi în care s-au desfăşurat evenimentele. Aceasta presupune, în primul rând, executarea tuturor activităţilor desfăşurate pe parcursul cercetării numai cu respectarea strictă a normelor de procedură penală şi de drept procedural, astfel încât să se evite orice posibilitate de anulare a valorii probatorii a unei dovezi (asigurarea prezenţei martorilor asistenţi la întreaga activitate de cercetare a locului incendiului şi, în special, la constatarea şi prelevarea urmelor; consemnarea, cu respectarea normelor stabilite a tuturor acţiunilor întreprinse şi a modificărilor aduse poziţiei iniţiale a
2

unor obiecte, ridicarea, numai cu aprobarea organelor de urmărire penală şi în prezenţa acestora a oricăror urme, obiecte sau materiale etc.). De aici decurge necesitatea unei temeinice pregătiri în domeniul respectiv a specialiştilor pompieri care participă la cercetare, cât şi a unei strânse colaborări pe parcursul lucrărilor cu organele de cercetare penală.

3

Investigarea cauzelor tehnice ale incendiilor II.4. Cauze naturale II.1. 4. 3.1. 2. Fenomenul de ardere I. 1. Acţiuni intenţionate în producerea incendiilor (ARSON) CAPITOLUL III – ETAPE ÎN DETERMINAREA URMELOR SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ DEFINITE DE INCENDII III. 3. 1. Aspecte generale III. Metode şi procedee folosite în cercetarea incendiilor III. 4. 3. Stabilirea cauzelor probabile de incendiu prin cercetare la faţa locului III.5. 4.1.4. Activităţi parcurse pe timpul investigării urmelor incendiilor III. 2 4 6 6 9 11 11 13 15 19 19 21 29 32 34 37 40 40 42 44 46 46 47 48 62 64 69 69 .2. Cauze tehnice II.3. 2. Managerul – Factor de decizie şi execuţie în investigarea cauzelor şi împrejurărilor producerii situaţiilor de urgenţă 4 Pag. “management”. Cerinţe privind investigarea urmelor incendiilor III. Explozia – O situaţie de urgenţă II. O nouă abordare a procedurii investigării cauzelor probabile de incendiu prin cercetarea la faţa locului III. Fenomenul de aprindere I. 4. 4. Ierarhizarea cauzelor şi împrejurărilor producerii situaţiilor de urgenţă definite de incendii II. 2.2. Particularităţi metodologice şi tehnice de identificare a cauzelor de incendiu CAPITOLUL IV – ROLUL MANAGERULUI ÎN ACTIVITATEA DE INVESTIGARE A CAUZELOR ŞI ÎMPREJURĂRILOR PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ DEFINITE DE INCENDII IV. Definirea conceptului de “manager”. “situaţie de urgenţă”. Clasificarea urmelor incendiilor III. 1. Noţiunea “a cerceta” şi caracteristicile ce le implică această activitate I. 1. Sintagma “Incendiu” – Noţiuni introductive şi imperativul necesităţii investigării ştiinţifice şi criminalistice a incendiilor şi exploziilor ca parte a situaţiilor de urgenţă I. “investigare cauze şi împrejurări” I. 1. Prevederi legale privind activitatea de investigare a cauzelor incendiilor – Aspecte juridice CAPITOLUL II – CAUZE ŞI ÎMPREJURĂRI ALE PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ II. 3. 4. 3. 1. 4.CUPRINS INTRODUCERE CUPRINS CAPITOLUL I – DEFINIREA CONCEPTULUI ŞI CONSIDERAŢII GENERALE I. Clasificarea cauzelor de incendiu III.2.

Cele mai eficiente metode şi procedee de investigare. str. 1. Exploatarea rezultatelor obţinute în urma derulării procesului de investigare a urmelor incendiilor CAPITOLUL V – STUDIU DE CAZ V. cu fazele specifice acestora IV.1. nr. Fotografii judiciare CAPITOLUL VI – CONSIDERAŢII PERSONALE ŞI CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 73 75 79 81 84 84 89 89 93 96 98 5 . Reguli de urmat în investigarea cauzelor de incendiu IV.IV.2. 3. 219. Raport de elavuare a incendiului produs la locuinţa lui BEŞLEAGĂ DOREL din localitatea Tălmăcel. jud. 2. 2. Sibiu V. Râului. Cooperarea diferitelor organe în investigarea cauzelor de incendiu IV. 2. 2. Raport de evaluare a unei intervenţii V. 5. Analiza situaţiilor de urgenţă generate de incendii produse în judeţul Sibiu în anul 2008 V. 4.

aşa cum a apărut şi s-a manifestat. Desigur. 1983. au fost date şi probabil se vor mai da definiţii managementului. în colectivităţi umane organizate. a urmărit întotdeauna satisfacerea necesităţilor proprii cu cheltuieli de muncă cât mai reduse. fundament al conducerii. s. în politică. în poliţie. iar cei care sunt specialişti în derularea ei. s-au constituit în colective de muncă. este tot atât de veche precum civilizaţia umană.CAPITOLUL I DEFINIREA CONCEPTULUI ŞI CONSIDERAŢII GENERALE I. Editura Junimea. care participă nemijlocit la efectuarea acţiunii. Cu alte cuvinte. SITUAŢII DE URGENŢĂ. dar în ceea ce ne priveşte. 6 . Ea are rolul de a asigura conexiunea şi unitatea tuturor activităţilor umane desfăşurate în colectiv. dacă se organizează corespunzător pentru acest tip de activitate. de cerinţe şi reguli. Numai în acest fel se obţineau şi se obţin rezultate superioare faţă de situaţia în care fiecare individ ar lucra separat.12). precum şi talentul de a le aplica (Gheorghe Macovei. Iaşi. Gheorghe Macovei arată că managementul desemnează un sistem de principii. Ea se regăseşte peste tot în societate. Desigur.. Activitatea de conducere a apărut odată cu primele forme de organizare socială şi s-a dezvoltat concomitent cu procesul material şi spiritual al omenirii constituind o componentă a oricărei activităţi colective. coordonau. reguli şi metode de conducere precum şi talentul de a le aplica. Managerul este cel care se ocupă cu pilotarea.a. cât şi a fiecărei verigi structurale. Conducerea modernă. managementul reprezintă un complex de acţiuni desfăşurate cu scopul de a asigura funcţionalitatea normală. INVESTIGARE CAUZE ŞI ÎMPREJURĂRI Omul. cu conducerea. considerăm că managementul. unde cei aflaţi în fruntea acestora îndrumau. Din cele mai vechi timpuri el a sesizat că acest lucru este posibil dacă se asociază cu alţi semeni. dacă desfăşoară activităţi în comun. MANAGEMENT. respectiv în toate domeniile şi pe toate palierele societăţii. în vederea satisfacerii unor nevoi sociale exprimate prin scopuri şi obiective precise. ca acţiune practică. eficientă a colectivităţilor umane organizate în ansamblul lor. “pilotare”. de a le coordona şi dirija în conformitate cu cerinţele funcţionării întregului sistem social. DEFINIREA CONCEPTELOR DE MANAGER. cerinţe. dirijau şi controlau activităţile desfăşurate. Această acţiune practică este cunoscută astăzi sub denumirea de management. în justiţie. conducerea este o acţiune practică care. Cuvântul management derivă din latinescul “manes”(mână) şi reprezintă ca expresie literară “manevrare”. desemnează un sistem de principii.1. manageri. în armată. în economie. ca fiinţă inteligentă. au cooperat între ei. Putem spune că din totdeauna oamenii. pag.

8). El este şi ştiinţa. Ca teorie şi ştiinţă. chimică şi biologică se alătură o tehnologie socială şi umană. atât a organizaţiei în ansamblul ei. ca proces concret de raţionalizare şi eficientizare a muncii. iar ştiinţele sociale “din ştiinţe ale existentului. care să corespundă specificului organizaţiei sau problemelor ce trebuie rezolvate. eficientă. respectiv ştiinţă a managementului. formulare de legi şi principii de conducere. care sunt sistematizate şi formulate în conformitate cu descoperirea adevărurilor generale sau acţiunea legalităţilor generale” (G. metode şi mijloace de soluţionare a problemelor de conducere în toate domeniile de activitate din societate. vol. fiind considerată ”o componentă necesară” a acestui sistem (2.Managementul. Progres Report – Management Science. adică “ingineria socială”(1. nu poate fi privit numai ca activitate practică. reprezentând un ansamblu de concepte.H. fie un “mister” (G. conducerea ştiinţifică se prezintă ca un complex de acţiuni desfăşurate cu scopul de a asigura funcţionalitatea normală. răspunzând la întrebarea cum este realizabil profitul dorit“ (1.3/1957. reţeaua de cercetare ştiinţifică este tratată de pe poziţii egale cu alte ramuri ale sistemului social. de necesitatea alegerii acelor metode şi tehnici furnizate de ştiinţa managementului. chiar propria sa aventură. Domeniul cercetării ştiinţifice s-a automatizat ca segment distinct al activităţii umane.Symonds. Prin achiziţiile oferite de cercetare ştiinţele naturii se convertesc în tehnologii de producţie materială. oferind astfel tuturor celor interesaţi de acest domeniu al vieţii un orizont nelimitat de studiu şi cunoaştere. Considerată de către unii gânditori fie o “aventură” (M. cât şi a tuturor structurilor organizatorice componente. sintetizând tot ceea ce a acumulat omenirea în gândirea şi practica conducerii. cuprinzând şi toate nivelurile organizatorice ale acesteia.XX. având caracteristici specifice pentru ştiinţele naturii şi pentru ştiinţele sociale. imperative de natură practic-existenţială ar impune cercetarea ca sector inevitabil al vieţii.278). The Institute of Management Sciences. “o ştiinţă dedicată transformării sociale“. care să explice cum este lumea reală. în secolul. Ştiinţa managementului presupune activitatea de sintetizare şi generalizare a experienţei practice de conducere. pag. pag. în special. la tehnologia fizică. în prezent. Managementul ştiinţific. pag. pag. conţine. în zilele noastre. conducerii la realităţile concrete ale fiecărei organizaţii.Deobesse ). “ştiinţa managementului este o parte a cunoştinţelor acumulate şi recunoscute. Aşadar. educaţia reprezintă un fenomen social de o foarte mare complexitate care nu va înceta niciodată să-şi afirme misterele şi dificultăţile. Latura cercetării ştiinţifice s-a impus în toate domeniile vieţii şi ale ştiinţei. Depăşindu-se stadiul discuţiilor despre “ştiinţa pură“ sau despre “ştiinţa pentru ştiinţă“.27). Nici un stat nu-şi propune să neglijeze acest aspect şi.(…) devin ştiinţe ale acţiunii. căutare de idei noi. managementul s-a născut în secolul nostru.18 ). chiar dacă ar face-o.Gusdor). găsirea celor mai bune căi şi metode de conducere a organizaţiilor umane. Astfel. aceasta din urmă generată de efortul de adaptare continuu a preceptelor ştiinţifice. 7 . nu numai o latură aplicativă ci şi una creativă.

iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente. . . care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc. alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. . tornade.gestionarea situaţiilor de urgenţă – identificarea. elaborarea de prognoze. avertizare a populaţiei. . îmbolnăviri în masă. înlăturarea sau 8 . proces sau complex de împrejurări congruente. avertizarea populaţiei. evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei. înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinaţi ai acestora. cu caracter nonmilitar. precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă. 21 din 15. termenii şi expresiile folosite în prezenta lucrare.amploarea situaţiei de urgenţă – mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor. înştiinţarea factorilor interesaţi. valorile materiale şi culturale importante. au următorul înţeles: . accidente. cunoaşterii tipului. cutremure. valorile şi interesele comunităţii. în acelaşi timp şi spaţiu.iminenţa ameninţării – parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a unei situaţii de urgenţă. funcţionarea instituţiilor statului democratic. . .fenomen. explozii. amplorii şi intensităţii evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia. valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu.04. limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.managementul situaţiei de urgenţă – ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie. stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate. eşuarea sau scufundarea unor nave. .2004. limitarea. căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos.tipuri de risc – incendii.intensitatea situaţiei de urgenţă – viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate.starea de alertă – se declară potrivit ordonanţei de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire.factor de risc. instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc. . care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei. avalanşe. avarii.monitorizarea situaţiei de urgenţă – proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create. instalaţii ori amenajări. alunecări sau prăbuşiri de teren. prăbuşiri ale unor construcţii. sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici.situaţia de urgenţă – eveniment excepţional. . .În sensul Ordonanţei de Urgenţă nr. inundaţii. mediul înconjurător. eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale.starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă – complex de factori de risc care prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei.

astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse. Aceste sensuri se nuanţează specific în cadrul acţiunii de cercetare ştiinţifică. În domeniul cercetărilor sociale (deci şi în cercetarea criminalistică). operativitatea.intervenţia operativă – acţiunile desfăşurate. regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare. în general.contracararea factorilor de risc. transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. a unor instituţii publice. agenţi economici. a căuta. . în timp oportun.2. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: previziunea şi prevenirea. de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici. conducerea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. activitate care presupune câteva caracteristici: . de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale. precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective. a controla. pag. continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă. prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor.Desprinderea unei probleme concrete din universul posibil şi real al obiectului de investigaţie pentru a se constitui în subiect determinant de cercetare. limitării sau înlăturării. stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate.Existenţa unui obiect al cercetării. NOŢIUNEA “A CERCETA” ŞI CARACTERISTICILE CE LE IMPLICĂ ACEASTĂ ACTIVITATE Verbul “a cerceta “ are ca înţeles primar faptul de a examina cu atenţie. categorii sau grupuri de populaţiei ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor. a observa. după caz. a studia sau a consulta.140). în mod organizat. asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice. de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă. în sensul de fragment al realităţii vizat prin scopul însuşi al cercetării (de exemplu: un incendiu este unul din evenimentele de cercetare la faţa locului pentru cercetarea criminalistică). bunurilor şi valorilor. . cooperarea la nivel naţional. a consecinţelor acesteia.evacuare – măsură de protecţie în cazul ameninţării iminente. interesul pentru o astfel de problemă concretă socială este motivată de necesitatea îmbunătăţirii. a întreba sau a iscodi (3. . respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. I. în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora. a optimizării activităţii din domeniile vieţii sociale. fie 9 .

pag. construcţiile mintale ale oamenilor “pe care le elaborăm cu privire la realităţile puse în studiu“ (4. Cătălin Zamfir consideră că o problemă socială poate fi definită ca “un proces social. care ne semnalează o serie de stări de lucruri.Piaget ”faza ştiinţifică a cercetării începe (…) atunci când.prin abandonarea unor elemente depăşite. ceea ce poate fi numai reflectat sau intuit. o situaţie despre care societatea sau un subsistem al ei consideră că trebuie schimbat” (1. În investigaţiile cercetătorilor din sfera socialului o dificilă şi importantă problemă este tocmai aceea a sesizării acestor două categorii de realităţi şi păstrarea consecvenţei logice în abordarea fiecăreia în parte. fie prin introducerea altora noi. situaţie. o sursă de dificultăţi şi asupra căruia urmează a se acţiona pentru a fi schimbat într-un sens convenabil”. adică “respectivul aspect de eliminat sau de realizat este pus ca problemă“ (1. ameliorate sau înlăturate” (4. o caracteristică. a unei metode pentru abordarea problemei de cercetare stabilite.36). pag.pag.Stahl observă că în orice cercetare ştiinţifică avem de a face cu două mari categorii de realităţi: realităţi concrete –“existând în afara noastră şi independent de noi”. Sesizarea. proces care este problematic. la aceasta raportându-se cercetătorul pe parcursul întregii sale investigaţii. crearea unui instrument tehnic de mare complexitate pentru apropierea obiectului investigat sau lucrul în echipa de specialişti.47). 10 . care să fie în acelaşi timp metode de abordare şi de verificare “ (5. pag.70).pag. iar pentru J. reprezintă. cercetătorul elaborează metode speciale. cu alte cuvinte. calităţi. adaptate problemei sale. În termeni foarte generali. în scopul dezlegării unor probleme teoretice şi practice” (4. pe care le-am dori mai bine cunoscute. Formularea teoretică a problemei depistate marchează trecerea acesteia în ipostaza de “problematică”.H. disociind ceea ce este verificabil.47).pag.Stahl metoda este ”mersul sistematic al gândirii în operaţiunile sale de cunoaştere şi înţelegere a realităţilor. Din acest mod de definire existenţa problemei sociale presupune două elemente şi anume: A) un obiect – “adică acel aspect.70). care o impune ca pe o activitate modernă şi anume: abordarea inter şi pluridisciplinară a problemelor. a unui drum specific.71-72). Cercetarea ştiinţifică în general are în zilele noastre unele însuşiri. scurtarea drumului între înnoirea obţinută prin cercetarea ştiinţifică şi aplicarea noului în practică. a existenţei unei probleme în realitate este posibilă “prin însăşi participarea noastră normală la viaţa socială de toate zilele. spontană sau deliberată. Henri H. Pentru H. Elaborarea unui demers. B) conştientizarea dificultăţii legată de obiect.

dezvoltarea şi lichidarea lui. precum şi de consecinţele ce le pot cauza. Pentru a înţelege noţiunea de incendiu şi modul de producere a acestuia este necesar să explicăm unele fenomene ca: arderea.div. Arderea are loc.existenţa substanţelor sau a materialelor combustibile.I.materialul combustibil este consumat. este o reacţie exotermă a unei substanţe combustibile cu un comburant.pierderile de căldură sunt atât de mari încât nu se mai asigură căldura necesară pentru piroliza în continuare a materialului combustibil. . în fază gazoasă. Aceste substanţe. Materialele combustibile trebuie să fie încălzite până la temperatura de aprindere (aprindere spontană). 11 . în general de emisie de flăcări şi/sau incandescenţă şi/sau emisie de fum (Grl. de aprindere. aproape întotdeauna. . 1993). acetilena comprimată precum şi alte substanţe compuse. autoinflamarea. Ionel Crăciun şi Col.flăcările sunt inhibate chimic sau suficient răcite pentru a împiedica desfăşurarea reacţiilor în continuare. inflamarea. substanţe care cedează oxigen).ca fenomen fizic asociat unui incendiu. pentru ca să ardă sau să susţină propagarea flăcării.ing.3. ca: iniţierea.3. FENOMENUL DE ARDERE. I. însoţită. pot să explodeze cu degajare de căldură şi apariţia de flăcări. Procesul de ardere este posibil numai dacă se întrunesc simultan. în anumite condiţii. .prezenţa substanţelor care întreţin arderea (oxigen. în timp şi în spaţiu următoarele condiţii : . amestecul aer-gaz. Arderea ulterioară a combustibilului este determinată de căldura disipată de flacără către procesul de piroliză sau vaporizarea combustibilului. Arderea va continua până când : . Editura Tehnică . înseamnă a nu ţine seama de toate elementele care stau la baza acestui fenomen. combustibilitatea şi sarcina termică. ARDEREA. aprinderea. . etc. SINTAGMA „INCENDIU” – NOŢIUNI INTRODUCTIVE ŞI IMPERATIVUL NECESITĂŢII INVESTIGĂRII ŞTIINŢIFICE ŞI CRIMINALISTICE A INCENDIILOR ŞI EXPLOZIILOR CA PARTE A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ Noţiunea de incendiu este definită în dicţionarul limbii române astfel: ”Foc mare care cuprinde şi distruge parţial sau în totalitate o clădire.1. .(r) Pompiliu Bălulescu – Agenda Pompierului.concentraţia carburantului devine mai mică decât minimul necesar pentru a susţine arderea.sursă de aprindere cu energie capabilă să realizeze temper.” A încerca însă să rămânem la această definiţie pentru un fenomen atât de complex cum este incendiu. În natură se cunosc substanţe care ard şi fără prezenţa oxigenului din aer. o pădure. de exemplu : clorura de azot.

combustibil în reacţie, cu emisie de lumină, constituind o flacără. Combustia fără flacără a materialelor ce rămân în stare solidă în timpul reacţiei, chiar dacă produsul arderii este parţial sau total un gaz, defineşte o ardere mocnită. Lichidele nu ard ci numai vaporii acestora, care se formează în cantitate suficientă abia după ce se depăşeşte temperatura de inflamabilitate. Substanţele combustibile solide se aprind şi ard în general, mult mai greu decât cele gazoase sau lichide, deoarece aprinderea lor necesită un aport mai mare de căldură din exterior şi degajarea substanţelor volatile combustibile prin distilare se face mai încet. Cel mai important efect fizic produs în urma arderii este temperatura, care creşte pe măsură ce arderea se intensifică . În urma arderii rezultă produse de ardere (gaze de ardere şi, în cazul arderii corpurilor solide, resturi minerale - cenuşă), precum şi o mare cantitate de căldură disipată în mediul înconjurător. Dacă arderea nu este completă rezultă fumul, un ansamblu fizibil de particule şi/sau lichide în suspensie în aer. După viteza de reacţie, între oxigen şi combustibil, se pot deosebi : arderi lente, normale (uniforme), rapide (explozii, deflagraţii) . Culoarea fumului este un indiciu al materialelor aflate în combustie conform tabelului de mai jos. Materiale şi substanţe combustibile Bumbac Cauciuc Celuloid Combinaţii de azot Fosfor Hârtie, paie, fân Lemn Magneziu Potasiu metalic Polistiren Policlorură de vinil Produse petroliere Sulf Caracteristicile fumului Culoare Miros Gust Brun-închis Specific Acrişor Negru-brun Sulfuros Acid Cenuşiu-închis Specific Acid Galben-brun Iritant Acid Alb dens Usturoi Fără Galben-alb Specific Acrişor Cenuşiu-negru Răşină Acrişor Alb Fără Metalic Alb dens Fără Alcalin Negru închis Hidrocarburi Fără Cenuşiu închis Acid clorhidric Fără Negru Uleios Acrişor Alb-negru Specific Acid

INFLAMAREA – este arderea rapidă a vaporilor proveniţi dintr-un lichid combustibil. Pentru ca inflamarea să se poată produce este necesar să se formeze la suprafaţa lichidului un amestec combustibil de vapori – aer şi să existe o sursă de aprindere . AUTOINFLAMAREA – este aprinderea vaporilor unui lichid combustibil, fără ca aceştia să vină în contact cu o sursă de aprindere, pentru aceasta fiind suficientă numai prezenţa aerului. Ea se produce în condiţiile unei anumite cantităţi de vapori şi a realizării temperaturii de
12

autoinflamare. Temperatura de autoinflamare este temperatura minimă până la care este necesar să se încălzească o substanţă combustibilă pentru a se produce aprinderea amestecului de vapori - aer, fără a veni în contact direct cu sursa de aprindere. Ea are o valoare întemeiată, oscilând între limitele largi, determinate de presiunea vaporilor, concentraţia amestecului (raportul dintre vapori şi oxigenul atmosferic). COMBUSTIBILITATEA – este proprietatea pe care o au unele corpuri de a arde în prezenţa oxigenului sau a aerului. Din acest punct de vedere există trei grupe de combustibilităţi: incombustibile, greu combustibile şi combustibile . SARCINA TERMICĂ– de incendiu reprezintă cantitatea de căldură exprimată în Kcal, degajată pe timpul arderii, pe unitate de suprafaţă exprimată în Kg /m2, considerând materialele combustibile repartizate uniform într-o încăpere. Deci sarcina termică este produsul dintre cantitatea de material combustibil, exprimată în Kg/m2, şi puterea calorică exprimată în Kcal/Kg, specifică fiecărui material. Pentru definirea noţiunii de incendiu sunt necesare trei elemente: - existenţa unei arderi scăpate de sub control; - producerea de pagube materiale în urma arderii; - necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere în vederea întreruperii şi lichidării arderii. Lipsind unul din aceste elemente, arderea nu poate fi considerată un incendiu. Incendiul este o ardere rapidă, declanşată cu sau fără voia omului, scăpată de sub control, în urma căruia se produc pagube materiale şi pentru a cărei întrerupere şi lichidare este necesară intervenţia cu mijloace de stingere adecvate (Noţiuni de fizică şi chimie pentru pompieri - Col.ing. (r) Pompiliu Bălulescu, N. Călinescu, C. Iorgulescu, V. Macriş, pag. 16 – 20). Incendiul este deci, o însumare de procese fizice şi chimice care se amplifică şi devin mai complexe pe măsură ce înaintează în timp. Principalul fenomen este totuşi arderea unor materiale sau substanţe combustibile însoţite de degajarea unei mari cantităţi de căldură. I.3.2. FENOMENUL DE APRINDERE APRINDEREA - sau iniţierea arderii se produce fie când substanţa sau materialul combustibil vine în contact cu o sursă externă de căldură, fie datorită unei surse de căldură internă. Ca sursă externă de căldură se citează focul deschis, radiaţia termică, scurtcircuitele, etc., iar ca surse interne – autoaprinderile. Acestea sunt de fapt şi cauze ale incendiilor . Aprinderea, ca şi arderea, are loc numai în stare gazoasă şi cu atât mai uşor cu cât emanaţia de vapori şi de gaze începe la o temperatură mai joasă. Aprinderea substanţelor combustibile are loc la o anumită temperatură denumită temperatura de aprindere .
13

TEMPERATURA DE APRINDERE reprezintă temperatura cea mai mică la care o substanţă combustibilă aflată în prezenţa aerului sau oxigenului trebuie încălzită pentru ca arderea să continue de la sine , fără încălzire exterioară, în contact cu o sursă de iniţiere (de tip scânteie electrică, suprafaţă caldă ş.a) şi a arde în continuare după îndepărtarea sursei, de la sine, fără aport de energie din exterior. Temperaturile de aprindere a unor materiale solide sunt exemplificate în tabelul de mai jos : Denumirea materialului Antracit Asfalt Brad Bumbac cârpe Bumbac fibre Bumbac ţesături Cafea Carpen Carton Catran Cauciuc natural sintetic Cărbune brun Ceai Celuloid Cânepă Cocs metalurgic Celuloză Celuloză praf Colofoniu praf Coşuri nuiele Dinamită Fag Făină de lemn Făină de plută Fân Fosfor alb Fosfor roşu Funingine Grafit Grăsime animală Hamei Hârtie Huilă In Temp.de aprind.(C) 800 400 225 320 200-220 225 400-450 250 300-360 335 250-450 250-300 290 125-190 215 620-770 160-170 434 329 380 180-200 295 430 210 205-210 45 240 900 850 340-450 250-300 185-363 400-500 232 Denumirea materialului In fibre Iută Lignit Magneziu Mangal Molid Mătase fibre Mătase artificială Naftalină Paie Pene Piele moale Pin Pirită praf Plută - plăci Poliamide fibre Poliamide praf Polietilenă Policlorură de vinil Poliesteri - fibră sticlă Polimetacrilat Porumb boabe Praf puşcă Polistiren Poliuretan spumă Rumeguş fag Rumeguş molid Stejar Sulf Tanin pulbere Trotil Turbă Tutun, tutun frunze Zahăr praf
14

Temp.de aprind.(C) 345 254 300-450 450 180 282 279 472 79 200-220 500 400-450 280 401 260 420 535 341 900 390 450 250 178-176 340-345 310 396 445 340 207 512 240-300 230 175-393 377-410

Stabilirea cauzei producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia cuprinde acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării. organizarea. analiză. Regulamentului privind planificarea. din 28.4.. evidenţă. de regulă. Raportul de evaluare se va redacta explicit... consecinţele asupra populaţiei. cuprinde: a) data şi ora producerii evenimentului.10. desfăşurare. prin Ordinul Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr..G. REGULI ŞI PREVEDERI LEGALE PRIVND ACTIVITATEA DE INVESTIGARE A CAUZELOR INCENDIILOR – ASPECTE JURIDICE Activitatea de cercetare a cauzelor şi împrejurărilor producerii incendiilor este reglementată prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. denumirea şi destinaţia obiectivului unde s-a produs evenimentul şi în ce a constat acesta. dificultăţi întâmpinate în folosirea tehnicii. Raportul de evaluare a intervenţiei se întocmeşte de unitate/grup de intervenţie şi se înaintează la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. existenţa şi starea surselor de alimentare cu apă şi a instalaţiilor speciale. pregătire şi desfăşurare a intervenţiilor. analizării şi exploatării datelor. b) adresa. organizare. conducere. a raionului de intervenţie şi modul de realizare a dispozitivului de 15 .1146/I.M. 58 din ordinul mai sus menţionat .1134/2006 pentru aprobarea .I. bunurilor şi mediului.. nr. In baza prevederilor O. în termen de 20 de zile de la desfăşurarea acţiunii de intervenţie. aprecierii corecte a elementelor care au determinat producerea evenimentului şi identificarea condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia. care a pus probleme prin natura produselor periculoase. Conform prevederilor art.. f) intervenţia subunităţii (subunităţilor) – concluzii privind cunoaşterea obiectivului. e) cauza şi împrejurările producerii evenimentului (condiţiile hidrometeorologice.I.A.2008. c) datele generale despre obiectiv (principalele date privind construcţiile şi instalaţiile. a fost aprobată . 1134. anunţarea şi modul de acţiune a primei intervenţii. existenţa rezervei de substanţe de intervenţie şi mijloace de protecţie individuală). complexitatea evenimentului’’. Dispoziţiile tehnice de elaborare a documentelor de pregătire. Raportul de evaluare a intervenţiei. d) observarea. pe momente de desfăşurare a intervenţiei şi va cuprinde toate informaţiile necesare pentru decelarea unor concluzii care să conducă la perfecţionarea activităţilor de organizare. desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste’’ regulament care la articolul 35 litera m stipulează că: . evenimentul produs şi condiţiile de desfăşurare a intervenţiei). informaţiilor şi problemelor de orice natură. evaluare şi raportare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. procesul tehnologic.

i) aprecierea intervenţiei. incendiul reprezentă mijlocul prin care pot fi comise acte de diversiune. utilajelor. în cazul infracţiunilor intenţionate.231 din Codul Penal. . m) propuneri de completare şi modificare a actelor normative interne (protocoale. neprevederii urmărilor faptei sale.distrugerea din culpă în paguba avutului public prevăzută de art. proceduri etc. g) intervenţia unităţii. distrugeri de bunuri şi valori. În cazul infracţiunilor din culpă ce se pot săvârşi prin incendiu. h) concluzii privind logistica intervenţiei şi funcţionarea autospecialelor. .218 din Codul Penal.). k) măsurile întreprinse pentru înlăturarea neregulilor constatate pe timpul intervenţiilor. constă în intenţia directă a subiectului de a distruge ori degrada un bun. . A) ASPECTE JURIDICE .219 din Codul Penal. pe parcursul desfăşurării acţiunilor de intervenţie. Legea penală prevede că prin incendiu se pot săvârşi următoarele infracţiuni: . ori este un efect al neglijenţei în serviciu. accesoriilor şi mijloacelor de protecţie. . 249 din Codul Penal.232 din Codul Penal. imprudenţei.distrugerea în paguba avutului public prevăzută la art. o) scheme cu prezentarea situaţiei iniţiale şi a celor intermediare. . care săvârşind incendierea doreşte şi acceptă întru totul urmările faptei sale.distrugerea din culpă prevăzută la art. concluzii privind modul de executare a atribuţiilor de personalul gărzii (gărzilor) de intervenţie. ordine.intervenţie. Latura obiectivă constă în aprinderea de bunuri ca urmare a unor acţiuni ori infracţiuni ale unor persoane fizice. Obiectivul juridic al acestor infracţiuni intenţionate sau din culpă. j) consecinţele evenimentului. iar obiectul material îl constituie însuşi bunurile ori valorile asupra cărora făptuitorul îşi exercită acţiunea ori infracţiunea ilicită. l) concluzii şi învăţăminte desprinse în urma desfăşurării acţiunilor de intervenţie. valorile.distrugerea şi distrugerea calificată prevăzută la art.conform reglementării legii penale.163 din Codul Penal.actele de diversiune prevăzute la art. viaţa şi integritatea persoanelor fizice.neglijenţă în serviciu prevăzută de art. Latura subiectivă. îl constituie relaţiile sociale care ocrotesc bunurile. n) propuneri de recompensare a personalului implicat. latura subiectivă constă în însăşi vina subiectului manifestată sub forma nesocotinţei. 16 .

să se fi produs consecinţe deosebit de grave ori chiar un dezastru. constă în distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport în comun. O altă infracţiune este cea prevăzută de art. sunt considerate ca o infracţiune îndreptată împotriva securităţii statului. degradare sau aducere în stare de neîntrebuinţare a unui bun. din conţinutul căruia rezultă că se poate săvârşi şi prin incendiere. legea tratează problema ca agravantă. 17 . de mărfuri sau persoane ori a unor instalaţii sau lucrări şi care au avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori sănătăţii mai multor persoane. 271 din Codul Penal. este distrugerea calificată. Referindu-se la incendiu ca mijloc întrebuinţat de făptuitori la producerea distrugerii. prevăzută separat de legea penală. în vederea sesizării organelor de cercetare competente să soluţioneze cauzele penale respective. Prin consecinţe grave sau consecinţe deosebit de grave legea (art.altele decât cele afectate direct de incendiu – sau vieţi omeneşti. înţelege situaţia când prin infracţiune s-au produs pagube materiale mari. au produs o stânjenire importantă activităţii unităţii ori au cauzat alte asemenea urmări). Pericolul public este de fapt o stare de primejdie iminentă ce poate periclita situaţia unor bunuri . El trebuie apreciat de la caz la caz. Termenul “dezastru“ (art. având ca urmări distrugerea. directă. Situaţia este aceeaşi chiar când bunurile asupra cărora s-a exercitat acţiunea distrugătoare aparţin însăşi făptuitorului. O altă infracţiune de acest gen. precum şi bunurile ce au o deosebită valoare artistică. se săvârşesc întotdeauna cu intenţie şi pot fi constatate şi de lucrătorul de poliţie. care are însă datoria de a trimite de îndată lucrările ce le-a întocmit procurorului ce exercită supravegherea.281 al. a unor bunuri sau valori aparţinând avutului public sau personal al cetăţenilor ce se aflau în vecinătatea celor incendiate. Sfera bunurilor asupra cărora se pot răsfrânge activităţile ilicite ale subiectului nu este limitată de legiuitor. prevăzând în acest caz o pedeapsă de la 1 la 5 ani închisoare.2 din Codul Penal).B) INFRACŢIUNI SĂVÂRŞITE CU INTENŢIE . pentru existenţa căreia se cere ca după comiterea acţiunilor de distrugere. aceasta însă cu condiţia ca prin folosirea incendiului să fi rezultat un pericol public.146 din Codul Penal). Trebuie reţinut că distrugerea calificată se poate produce atât în domeniu particular cât mai ales în domeniul avutului public. de urmările produse sau ce se puteau produce şi chiar de însăşi ameninţarea iminentă. Considerând că nu toate distrugerile reprezintă acelaşi pericol social. arhivistică ori socială. care au avut repercursiuni asupra realizării planului de stat sau al unităţii. ţinându-se seama de locul unde s-a produs fapta. legea penală stabileşte bunurile pentru a căror distrugere ori degradare făptuitorul va fi sancţionat cu o pedeapsă mai aspră. degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia. Aceste bunuri sunt: cablurile telefonice. telegrafice sau înalta tensiune ori conductele petroliere. ştiinţifică.actele de diversiune comise prin incendii.

712/2005.A. există ordine şi instrucţiuni care stabilesc reguli ce trebuie respectate în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor.Lucrătorul de poliţie aflat în faţa unui caz de distrugere intenţionată săvârşită prin incendiere trebuie să administreze asemenea probe care să dovedească.M. pe ramuri de producţie. . 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. pe de o parte.G.I. instalaţii tehnologice şi alte amenajări care se supun avizării şi /sau autorizării p. .A. modificat prin O. nr.I.A..i.Legea nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor.M.H. 786/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor Generale privind instruirea salariaţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă. In activitatea de cercetare şi stabilire a cauzelor producerii incendiilor se are în vedere şi prevederile unor hotărâri ale Guvernului şi acte normative care reglementează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor cum ar fi: . 18 .I.O.M. . 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii.O. intenţia făptuitorului şi activităţile pe care acesta le-a întreprins. pentru a putea stabili vinovăţia sau nevinovăţia persoanelor implicate în cauză. iar pe de altă parte.A. In întreaga economie naţională. nr.1312/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.R. bunurile şi valorile asupra cărora s-a răsfrânt acţiunea prin distrugere.O. degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare.s. . . In cursul cercetării incendiilor trebuie urmărit modul în care prevederile acestor acte normative au fost respectate. nr.HGR 786/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor. nr.M.I.

pag. ediţia 1978. Astfel.fundamentarea studiilor de risc de incendiu. favorizează incendii datorate improvizaţiilor). . zi de odihnă sau muncă). Stancu . elaborarea unor norme şi regulamente eficiente şi echilibrate. lipsa în unele perioade a buteliilor cu gaze comprimate de pe piaţă. electricitatea statică etc.incendii provocate de cauze naturale. I. permite statistici reale cu consecinţe importante la nivel macro şi microsocial. evidenţierea corectă a celor mai frecvente cauze de incendiu. 19 . descărcări electrice. etc. influenţa factorilor sezonieri geografici sau de timp (oră din zi.). editura Tempus S. . ştiinţa investigării infracţiunilor.perfecţionarea permanentă a legislaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor. ş.compararea incendiilor cu alte evenimente negative (catastrofe. Bucureşti 1992 ): . 99-101. În funcţie de cauzele care le determină incendiile pot fi clasificate în trei mari categorii (C.incendii provocate premeditat.identificarea obiectivelor pentru perfecţionarea concepţiei şi tacticii de prevenire. stingătoare.Criminalistica. dinamica acestora. Această categorisire este discutabilă.1. agricultură.incendii provocate de cauze tehnice (accidentale ).a. Mircea – Criminalistica. . comerţ. accidente industriale). . cutremure. 322-333. centrale de semnalizare.). .elaborarea unor măsuri speciale pentru imobile sau incinte cu aglomerări de persoane sau bunuri de mare valoare. razele solare. repartizarea pe ramuri de activitate (industrie. mai ales pentru situaţii social-economice. momentane cu implicaţii negative (de exemplu: iarna creşte numărul incendiilor datorate mijloacelor de încălzire. antrenament şi intervenţie a pompierilor. pag. .R. ediţia 1972.CAPITOLUL II CAUZE ŞI ÎMPREJURĂRI ALE PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ II. etc. .dezvoltarea unor programe educaţionale adecvate. IERARHIZAREA CAUZELOR ŞI IMPREJURĂRILOR PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ DEFINITE DE INCENDII O corectă identificare a surselor de aprindere şi deci a stabilirii cauzelor de incendiu. inclusiv prevenirea unor acte antisociale de tip ARSON.identificarea produselor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor (detectoare.L. instalaţii de stingere. după această clasificare (autoaprinderi. transporturi. asigură: . pot implica vinovăţia unor persoane datorită depozitării necorespunzătoare a materialelor. neluării măsurilor pentru protecţie împotriva descărcărilor electrice din atmosferă.. Suciu – Criminalistica.) cu funcţionare necorespunzătoare şi luarea măsurilor adecvate faţă de producători. E. . ş. deoarece la rândul lor şi anumite incendii ”naturale”.a.

cutremurele. .a. în situaţia în care nu se cunoşteau posibilităţile de autoaprindere a substanţei respective.).incendii provocate intenţionat. în cele mai multe cazuri. . unei grupe aparte.obiecte incandescente (ţigară. cenuşă. în majoritatea cazurilor.a. scântei. cum ar fi: arcuri şi scântei electrice. Astfel. ş.electricitate statică.3. becuri şi proiectoare electrice. în cele mai multe cazuri.efectul termic al curentului electric. particule incandescente de la sudură. în cazul în care se cunoşteau posibilităţile fizico-chimice ale substanţei şi nu s-au luat măsuri de prevenire deja stabilite.scurtcircuit (echipamente. . în caz de autoaprindere putem avea de-a face cu un incendiu accidental. etc.  Surse de aprindere de natură termică: .aprindere spontană de natură biologică..  Surse de aprindere spontană: . se optează pentru analiza naturii surselor de aprindere. .focul în aer liber. Furtunile. cabluri. care cuprind cauze şi împrejurări cunoscute în general şi faţă de care sunt prevăzute. . sau putem avea un incendiu provocat din neglijenţă. industriale). Astfel.coşuri defecte şi necurăţate (fisuri. topituri metalice.arcuri şi scântei electrice. nefiind specifice. reacţiile unor substanţe cu apa etc. dar. ş. .flăcări de la aparate termice. .1.). Clasificarea incendiilor în raport cu cauzele care le-au produs se poate face în funcţie de elementele obligatorii menţionate la capitolul I.  Surse de aprindere de natură electrică: .  Surse de aprindere de natură mecanică: 20 .).flacără (chibrit. inundaţiile. ca urmare a unui defect de construcţie şi care poate incendia o suprafaţă mare dintr-o secţie de producţie. Urmările lăsate de incendiu prezintă uneori o mare asemănare. se pot deosebi următoarele categorii:  Surse de aprindere cu flacără: .aprindere spontană de natură fizico-chimică. zgură de la aparate de încălzit.3.căldură degajată de aparate termice (casnice. Din aceste motive studierea cauzelor de incendiu va trebui să se facă pe două grupe : .cauze tehnice de incendiu. alin. lumânare). . chiar şi animalele pot crea condiţii favorabile pentru apariţia unor cauze de incendiu. .aprindere spontană de natură chimică (inclusiv reacţii chimice exoterme). . jar. măsuri specifice de prevenire .Pe de altă parte considerăm că nu se pot grupa cauze care nu sunt naturale şi nici nu sunt urmarea unei neglijenţe sau intenţii cum ar fi de exemplu: ruperea bruscă a unei conducte de benzină.

Din punct de vedere chimic flacăra este o masă de gaze care dezvoltă lumină şi căldură ca urmare a unor reacţii chimice foarte exoterme (P.). Cercetările efectuate în străinătate cu privire la producerea şi propagarea incendiilor mocnite la materialele aflate fie sub formă de particule. ca fenomen tehnic distinct.scântei mecanice. Incendii de tip arson. SURSE DE APRINDERE CU FLACARĂ Formele sub care se manifestă focul deschis şi prin care poate genera incendii sunt: flacăra de chibrit. Se întâlnesc cazuri în care şi substanţele necombustibile reacţionează cu anumite gaze.     . trebuie să urmărească: 21 . Explozia. iar în unele cazuri pot ajunge la 1500 0 C. de lămpi de gătit şi lămpi de iluminat cu petrol. de lumânare.frecare. decât dacă există o fază intermediară a unei arderi mocnite. . Surse de aprindere naturale: . Temperatura de aprindere a unei ţigări ce arde mocnit în aer liber este de aproximativ 650 –750 0C. de la lămpile de lipit şi altele. II.a. trebuie tratată ca împrejurare declanşatoare a incendiului şi nu ca sursă de aprindere. ale căror surse de aprindere utilizate de regulă de incendiatori. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că flăcările constituie rezultatul exclusiv al arderii gazelor.căldură solară. CAUZE TEHNICE 1. Surse de aprindere indirecte (radiaţia unui focar de incendiu.1. flacăra unui amestec exploziv.1. focurile făcute în aer liber. în ambele cazuri producându-se flăcări. Căldura de reacţie. se regăsesc în categoriile anterioare. clorul cu fosfatul. de exemplu: clorul cu hidrogenul. În cazul unui tiraj prelungit s-a ajuns la 771 0C. de cele mai multe ori. flacăra de la sudură oxiacetilenică. Surse de aprindere datorate explozivilor şi materialelor incendiare.Bălulescu – Cauzele tehnice ale incendiilor şi prevenirea lor). de la ţigările aprinse. Faza de mocnire este de ordinul orelor. cauza unor incendii. Investigatorul la incendiile care au drept sursă de aprindere . ş.trăsnet. Flăcările degajate pe timpul incendiului au temperatura cuprinsă între 700 – 1000 0 C.flacăra. La majoritatea materialelor combustibile incendiul nu se poate declanşa prin simplul contact cu o ţigară în stare de incandescenţă. . aceasta constituind de fapt o caracteristică a unui astfel de incendiu. Flăcările se produc în urma combinării gazelor din cauza reacţiilor puternice exoterme cum sunt de obicei combinările combustibililor cu aerul sau cu oxigenul. confirmă acest lucru. fie în vrac. ca sursă de aprindere. constituie.

incendiu de la o şcoala din Chicago produs la 01. unde se afla magazia de mână. .). să formeze flacără (aparate de sudură.compararea căldurii de reacţie a flăcării cu temperatura sau energia minimă de aprindere a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în zona de incendiu. Astfel. Gestionarul raionului de alimente obişnuia să vândă produse şi după ora închiderii magazinului. cuptoare. Lăsarea lumânărilor aprinse şi nesupravegheate constituie altă împrejurare în care s-au produs o serie de incendii. tapete etc.). .studierea condiţiilor de microclimat sau a situaţiei meteorologice. S-a presupus că în seara izbucnirii incendiului gestionarul a folosit din nou lumânarea pe care a uitat-o aprinsă şi de la care s-au incendiat materialele combustibile din apropiere. . în funcţie de temperatura de ardere a combustibilului. sobe de tablă. arhivă. aparate de gătit. Dintre corpurile supraîncălzite care pot genera incendii se exemplifică: coşurile supraîncălzite. care a costat viaţa a 95 de persoane din care 92 copii şi a răscolit opinia publică mondială. Punctul de iniţiere a incendiului a fost locul de lângă scara aripii de nord ..verificarea existenţei mijloacelor care utilizează flacăra sau care pot în anumite condiţii. a gradului lor de uscăciune (deshidratare). arderea mocnită a 24 grame smocuri de bumbac cu fibre scurte după aprinderea de la ţigară a durat o oră. o grămadă de 61 grame rumeguş cu umiditatea de 7% şi densitate de 0. Se citează. de cele mai multe ori ca urmare a unor defecte de construcţie. se folosea în multe cazuri de o lumânare. instalaţii de încălzire centrală cu aburi.verificarea existenţei în zonă. unde erau depozitate deşeuri de materiale uşor combustibile (ziare vechi. aparate de laborator. Din cauza ţigărilor aruncate la întâmplare se produc multe incendii.examinarea urmelor şi resturilor rămase de la mijloacele care utilizează flacără. De exemplu. ş.1958. Aceste materiale uşor combustibile lăsate din neglijenţa conducerii şcolii şi a îngrijitorului au fost aprinse de la ţigara unui elev care fuma pe ascuns. înaintea incendiului. a unui foc în aer liber (din declaraţiile unor martori).12. acest lucru fiind împiedicat şi de o perdea de doc ce despărţea magazinul de aceasta.15 a ars mocnit 3 ore.verificarea efectuării unor ignifugări în zona afectată de incendiu. precum şi de căldura pierdută prin radiaţie sau consumată de către produsele de ardere. aparate de iluminat. . Pentru că unicul bec din această parte a magazinului nu asigura o bună vizibilitate până în partea din spate.a. . . SURSE DE APRINDERE DE NATURĂ TERMICĂ. a izbucnit un incendiu la magazinul universal din comuna Sîneşti judeţul Ialomiţa. facle.evaluarea temperaturii flăcărilor. 2. radiatoarele 22 . . de exemplu.determinarea caracteristicilor de aprindere şi ardere a materialelor şi substanţelor aflate în zona incendiului. de mărimea flăcării rezultate la ardere.

.efectuarea de măsurători experimentale. ţigări. barele şi grinzile metalice încălzite puternic degajă o cantitate de căldură suficientă pentru a aprinde substanţele şi materialele combustibile cu care vin în contact. .reconstituirea situaţiei investigate. Gazele încălzite la temperaturi ridicate pot aprinde substanţe combustibile. căldura se propagă din particulă în particulă în interiorul aceluiaşi corp în masa căruia există diferenţe de temperatură. se pot provoca incendii.electrice utilizate la crescătoriile de animale. . burlane de tablă. poduri.determinarea caracteristicilor de aprindere şi ardere a materialelor combustibile amplasate în apropierea sursei de aprindere. etc. becuri. La ora izbucnirii incendiului ( 03. În cazul în care pe parcursul coşurilor pentru evacuarea fumului există fisuri care permit ieşirea gazelor destul de fierbinţi (459 0 C) în încăperi. conductibilitate sau convecţie în cazul transmiterii căldurii de la un corp la altul prin conductibilitate. chiar dacă există planşee din beton armat. . energia termică transmiţându-se prin deplasarea particulelor de lichide sau gaze încălzite. cenuşă. coşuri de fum deteriorate. Transmiterea căldurii de la aceste corpuri la alte corpuri pe care în anumite condiţii le incendiază se face prin radiaţie. poate să aprindă materialele combustibile de la parter sau de la etajul I.).stabilirea combustibilului utilizat în aparatele termice. proiectoare. . trebuie să urmărească: .. în corpuri diferite căldura se propagă numai atunci când sunt în contact. aparatelor termice sau electrice de încălzit. Transmiterea căldurii prin convecţie se produce numai la lichide şi gaze. Căldura transmisă prin conductibilitate face ca temperatura conductei. la incendiile cu sursa de aprindere de natură termică. Se citează cazuri când o conductă încălzită în timpul unui incendiu declanşat la subsolul unei clădiri. Radiaţia termică transmisă în cazul unor surse puternice de căldură ca: sobe metalice. . .40 ) mijlocul de încălzire (sobă cu 23 .examinarea urmelor şi resturilor provenite de la obiectele incandescente (jar. etc. Conductele. din cauza unui coş de fum necurăţat. În astfel de condiţii a izbucnit un incendiu la podul imobilului numitului C. la o distanţă de câţiva metri de sursă să fie superioară temperaturii de aprindere a anumitor materiale combustibile. aparate electrice de încălzit şi lămpile electrice de puteri mari.determinarea modului de transfer şi acumulare a căldurii. Investigatorul. Gazele calde rezultate din arderea unor materiale combustibile sau aer cald folosit în special la uscătorii pot constitui surse de incendiu. poate aprinde materialele combustibile existente la anumite distanţe de aceste surse.D din localiatea Orlat.compararea temperaturii de aprindere a substanţelor combustibile cu temperatura sursei de aprindere.existenţa şi starea tehnică a instalaţiilor.

iar instalaţia electrică nu a fost scoasă de sub tensiune. locuinţa lui N. a ars în proporţie de 50% datorită faptului că acesta utiliza pentru încălzire o sobă metalică alimentată cu motorină. a plecat de acasă şi a lăsat funcţionând această sobă care s-a supraîncălzit şi astfel a făcut să se aprindă elementele combustibile din jur (covor. care nu mai funcţiona la parametrii proiectaţi. Incendiul se declanşează de cele mai multe ori abia în momentul în care aerul pătrunde liber la părţile incandescente apărute după arderea mocnită lemnului. masa lemnoasă se carbonizează şi se perforează. prin supraîncălzirea lor. incendiu nu se poate produce imediat. autoaprindere etc. Aparatele electrice de încălzit şi lămpile incandescente. judeţul Vâlcea. Ulterior N. Sobele supraîncălzite constituie de asemenea un real pericol de incendiu. sudură. argument: observarea incendiului la acoperiş în zona coşului de evacuare a fumului. N.). Totuşi se produce o ardere mocnită. mobilă) producând incendierea camerei şi mai apoi o parte din locuinţă până când incendiu a fost observat. Datorită faptului că talpa fierului de călcat permite accesul aerului numai pe margini care sunt încălzite mai puţin decât mijlocul. Din expertiza făcută de organele de specialitate a rezultat că la terminarea lucrului a fost uitat în priză de către personalul muncitor un fier de călcat. Excluzând de la început cauze care nu justificau a fi analizate (descărcări electrice.P. În momentul lichidării incendiului s-a putut observa că nu soba a fost cea care a luat foc şi că aceasta a transmis o mare cantitate de căldură elementelor care au înconjurat-o iar acestea s-au aprins. Referindu-se la un fier de călcat electric care nu este prevăzut cu regulator de temperatură. din comuna Strejeşti. neproducând însă aprinderea unui material . de către mai mulţi martori oculari.P. lovire etc. În cazul când se depăşeşte 24 . pot aprinde materialele combustibile din apropierea lor. SCÂNTEI DE MATERIALE COMBUSTIBILE ŞI DE LA SUDURĂ Prin scânteie se înţelege o particulă incandescentă.Confecţia” din municipiul Ploieşti. 3. Scânteile din materialele combustibile constituie o sarcină concentrată a energiei termice şi temperatura lor este mult mai mare decât temperatura de aprindere a materialului combustibil..acumulare de căldură) nu era în funcţiune . a recunoscut că soba cu pricina se mai încinsese de câteva ori. după câteva ore de funcţionare ajunge la roşu.s-a ajuns la concluzia luării în considerare a următoarei cauze: coş defect. în asemenea situaţii incendiile izbucnesc cu siguranţă. de cele mai multe ori incendiul producându-se prin transmiterea radiaţiei termice la materialele combustibile înconjurătoare. Astfel.P. Un fier de călcat uitat în priză a provocat incendiul care a izbucnit la Cooperativa . care se desprinde dintr-un corp care arde sau dintr-un material dur pe timpul operaţiunilor de polizare.

La gura coşului au fost descoperite resturi de funingine depusă sub forma de limbi. în special în mediul rural. Factorii care au favorizat declanşarea incendiului au fost învelitoarea din carton gudronat. în apropierea imediată a coşului se găseau clădiri cu un singur versant. Capacitatea termică a scânteilor şi depinde de energia înmagazinată şi temperatura lor. în cursul funcţionării se răspândea. După curăţirea terenului şi a dărâmăturilor provocate de incendiu.V. Scânteile unui coş de fum au provocat incendiul la un depozit al unei fabrici de mobilă din Germania. de regulă.acţiunea curenţilor de aer. odată cu scânteile. Pe acoperişurile din imediata apropiere a coşului au fost descoperite urme de cuiburi de foc de dată recentă. a) scântei de materiale combustibile (cărbune. vântul mai poartă şi particule de material în stare de incandescenţă. aşchii şi rumeguş.C. O singură scânteie poate aprinde substanţele şi materialele combustibile din jur. etc.): Pericolul de incendiu generat de scântei depinde de trei factori : . Din cercetările amănunţite şi convorbirile cu lucrătorii fabricii s-a constatat că. aceasta depinzând şi de căldura specifică a corpului 25 . în apropierea imediată a coşului de fum..natura materialelor din care a provenit.30/1980). neacoperită cu nisip. uneori. cu ocazia focului făcut la cazane. lemn. ajungându-se la bucăţi de material combustibil purtat de vânt (focuri zburătoare). Scânteile pot atinge o temperatură de peste 500 oC ajungând chiar la 1000oC. Dintre aceşti factori cel mai important este distanţa de zbor. . o ploaie de scântei. Cercetările făcute la hala cazanelor au dovedit că în decurs de mai multe zile focarul a fost alimentat cu o cantitate de două vagoane de P. . care fluturau în curentul coşului..C. s-a descoperit locul focarului dar nu şi cauza de incendiu. precum şi cuiburile de lemn şi P. cu particule de aşchii de lemn cu mărimea de 1-4 mm. trebuind să fie interogate toate persoanele ce pot da relaţii cu privire la împrejurările în care a izbucnit incendiul (caz relatat de revista “Unser – Bradschutz” din Germania nr. care a fost stabilită ulterior.V. lipite de bitumul topit. formate pe acoperiş. b) scânteile produse de la sudură şi lucrările cu flacără: Pe timpul operaţiunilor de sudură şi la cele cu flacără rezultă milioane de scântei şi particule incandescente. unde se găseau materiale preţioase din import. Cu ocazia acestui incendiu s-a confirmat încă o dată principiul că la cercetarea incendiului trebuiesc analizate amănunţit toate urmele şi toate condiţiile externe. păioase. În cazul incendiilor declanşate la clădiri. chiar la distanţe de 100 m. lemn. capacitatea termică este mult mai mare şi deci pericolul de incendiu creşte.distanţa până la care îşi păstrează incandescenţa (capacitatea termică) suficientă pentru a putea produce aprinderea materialelor combustibile. învelite cu carton gudronat.mărimea unei particule. putând ajunge până la 10 m de la punctul de lucru.

în urma coliziunii a două autovehicule (un autotren încărcat cu butelii de oxigen şi o cisternă de transport lapte). cuie etc. şi celelalte persoane care îl însoţeau au părăsit baraca. 26 . în special prin lovirea directă a rezervoarelor cu benzină. lucrare efectuată cu 15 min. – Bucureşti). unele dintre ele transformându-se în catastrofe. nu a existat posibilitatea sesizării la timp a incendiului care s-a soldat cu o pagubă de peste 586. Sunt dese cazurile în care incendiile sunt provocate de particule metalice şi zgură incandescentă produsă pe timpul operaţiunilor de sudură.) în maşini şi aparate de măcinare a unor substanţe combustibile.I. după care N.I.1990 pe D. piuliţe. În urma evenimentului autotrenul a fost distrus 100% iar cisterna în proporţie de 65%. Scânteile mecanice produse în urma accidentelor de circulaţie. din cauza unei suduri efectuate în interiorul acesteia de către muncitorul N. 2 A (Bucureşti – Constanţa) pe raza municipiului Slobozia. Limita inferioară de inflamabilitate a amestecurilor combustibile în cazul aprinderii prin scânteie de frecare. Pentru determinarea energiei scânteii mecanice s-au efectuat ample cercetări de către specialişti ca: Gaulrapp Fedor. abraziune. Voigstberger..M. dălţi.P. Scânteile de şoc se produc acolo unde se folosesc dornuri. judeţul Dîmboviţa.000 lei (Dosar 3-4/1998. şlefuire (frecare). La încercări s-au folosit amestecuri de diferite substanţe combustibile. izbire). în schimb limita superioară depinde de natura oţelurilor şi este în schimb limita mai mică decât cea determinată pentru scânteile electrice. c) scântei mecanice . Ele se mai produc şi în cazul pătrunderii accidentale a unor piese metalice (şuruburi. Scânteile uşoare rezultate la lucrările de sudură au o putere de aprindere mai mică decât scânteile mai grele (brocuri) care se obţin pe timpul lucrărilor de tăiere şi care prezintă un pericol mai mare.C. Scânteile mecanice necesare aprinderii s-au obţinut prin lovire (izbire). I. din cauza lovirii rezervorului de carburanţi al autotrenului. scântei de frecare şi scântei de abraziune pot constitui cauza de aprindere a substanţelor combustibile. înainte de izbucnirea incendiului. Din analiza cauzelor a rezultat că iniţierea arderii a avut loc ca rezultat al căderii unei particule de material topit şi zgură incandescentă între rosturile pardoselii de scândură ale barăcii. Un astfel de incendiu s-a produs la data de 23. în baraca dormitor.1998 a izbucnit un puternic incendiu la Colonia de cazare a Grupului de şantiere Construcţii Industriale Târgovişte.incandescent.Energia mecanică care se transformă în scântei de şoc (lovire.08. s-au produs scântei mecanice care au aprins benzina din interiorul acestuia şi cea revărsată pe carosabil datorită impactului. au cauzat incendii.05. unde obiectele de oţel cad pe alte corpuri metalice feroase.N. Schultz etc.G. aproape de cea atinsă la aprinderea cu scântei electrice. Deoarece durata acestei lucrări a fost mică (circa 3-5 min. în ziua de 30.

La deconectarea curentului de la tabloul electric ce se afla în casa pompelor. Scânteile inductive se formează şi se observă la deschiderea sau închiderea contactelor într-un circuit electric. în camera motoarelor.este deranjamentul frecvent întâlnit în instalaţiile electrice ce se produc între un conductor şi masă. Bălulescu. Existenţa unor straturi 27 . La conductoarele electrice ale instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se pot produce. în urma atingerii conductoarelor sub tensiune. între doua conductoare (faze) şi chiar trei faze. SURSE DE APRINDERE DE NATURĂ ELECTRICĂ În general prin instalaţie electrică. şi pe electrician pentru a întrerupe curentul electric de la casa pompelor. Scânteile electrice se produc numai dacă se atinge o tensiune suficientă să străpungă dielectricul dintre electrozi. între ele apar perle de topitură. Practic. În practică scânteile electrice se formează la întrerupătoare. SCÂNTEIA ELECTRICĂ . aspectul structural al suprafeţei conductorului de cupru în locul scurtcircuitului ajută la stabilirea unor certitudini asupra producerii scurtcircuitului. distribuţia sau utilizarea energiei electrice. la producerea scurtcircuitelor şi a diferitelor arce electrice. pe timpul descărcării electricităţii statice şi atmosferice precum şi la stabilirea sau întreruperea a două contacte. au provocat scurgeri de benzină de la conducta de absorbţie a acesteia. Dacă pe conductorul de cupru. Arcul electric este o descărcare disruptivă. tablouri de siguranţă. echipament electric fiind orice dispozitiv întrebuinţat pentru producerea. se înţelege ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat. Opera citată. emiţând puternice radiaţii termice cu temperaturi ce pot ajunge la 3500 – 4000 o C. pag. La Chimpex Constanţa s-a produs un incendiu provocat de un arc electric în următoarele împrejurări: doi muncitori executând demontarea unei pompe de vehiculare a benzinei. de cele mai multe ori din cauza deteriorării izolaţiei. ca urmare a îmbătrânirii sau a unor îndepărtate şi îndelungate solicitări.este o porţiune luminoasă a canalului unei descărcări electrice distructive printr-un dielectric. supradimensionarea elementelor de protecţie. transportul. în această situaţie au chemat lăcătuşii pentru a monta o blindă pe flanşa conductei de absorbţie. continuă între doi electrozi. arcul electric produs între contacte a inflamat vaporii de benzină aprinzând benzina revărsată pe jos. se găseşte un punct scurtcircuitat s-ar putea ca aceasta să fie şi o urmare a incendiului care a facilitat atingerea conductoarelor ca urmare a distrugerii izolaţiei. în urma scurgerilor de benzină în camera pompelor.179). Forma acestor perle.4. caracterizată prin zgomot datorită expansiunii rapide a gazelor calde (P. Valoarea ridicată a intensităţii curentului electric demonstrează apariţia intensităţii de scurtcircuit de deranjament. în special a siguranţelor . SCURTCIRCUITUL . la maşinile electrice. imediat după incendiu. vapori de benzină şi benzina scursă au pătruns prin deschiderile existente în peretele despărţitor. se produc două tipuri de scântei: inductive şi capacitive.

de oxizi pe suprafaţa conductoarelor de cupru şi nedegradarea în apropierea nemijlocită a porţiunii deteriorate duc la concluzia că acest scurtcircuit nu poate fi considerat drept o consecinţă a incendiului. Un alt indiciu al unui scurtcircuit, pe lângă existenţa perlării o constituie topirea siguranţelor sau declanşarea automată a aparatului de protecţie. În noaptea de 04.04.1994 s-a declanşat un incendiu la o hală de pui din cadrul S.C.AVICOLA S.A. Mînăsia, jud. Ialomiţa având drept cauză de incendiu scurtcircuitul. Evenimentul s-a produs în următoarele împrejurări: unul din elementele de susţinere (lanţ) al eleveuzei a cedat, rupându-se, determinând înclinarea acestuia. în această situaţie una din cele 4 rezistenţe s-a rupt atingându-se de suportul eleveuzei producând scurtcircuitul. Perle incandescente căzând pe aşternutul de paie incendiindu-le, aceasta constituind unul din indiciul imediat şi depistarea siguranţelor topite în tabloul de distribuţie a energiei electrice. Evenimentul a avut ca urmare distrugerea, în totalitate, a adăpostului respectiv, paguba înregistrată fiind de 42.000.000.lei. ELECTRICITATEA STATICĂ - Scânteile capacitive sunt considerate acelea care se formează la descărcarea electricităţii statice formată la maşinile unelte de mare viteză şi productivitate care prelucrează hârtie, textile, cauciuc, benzile transportoare de la fabricile de zahăr, produse făinoase, la minele de cărbune, la fabricile de peliculă cinematografică, în sistemele de vehiculare a rumeguşului şi altele. Scânteile electrostatice se formează şi la pomparea benzinei şi a altor produse petroliere prin conducte şi furtunuri, pe timpul spălării manuale a obiectelor de îmbrăcăminte şi a unor ţesături din material plastic în benzină la vărsarea lichidelor (benzină, neofalină etc.) în vase, precum şi pe timpul introducerii bruşte a obiectelor textile şi ridicarea lor precum şi la frecarea lor de lichid. Cu cât balbotarea este mai puternică cu atât sarcinile electrice sunt mai mari. Sarcinile electrostatice se formează şi la introducerea unui jet de aburi cu ajutorul furtunurilor de cauciuc în rezervoarele de lichide inflamabile pentru curăţirea lor şi chiar introducerea unui jet de apă sub presiunea unui rezervor cu benzină. Incendiile cauzate de scântei electrostatice în mai multe cazuri sunt surprinzătoare, ele apărând în locurile cele mai neaşteptate. Iată un exemplu: în plină zi, s-a produs o explozie urmată de incendiu la un rezervor dintr-un mare depozit de produse petroliere. Întrucât rezervorul respectiv pierdea cantităţi mari de benzină, din cauza neetanşeităţii fundului acestuia, s-a introdus apă sub presiune pe la partea superioară a rezervorului pentru ridicarea nivelului produsului petrolier. Această operaţiune a fost executată cu un furtun de relon cauciucat al cărui capăt a fost introdus prin gura de vizitare în rezervor la circa 15-20 cm de capac şi legat de prima treaptă a scării metalice interioare cu un cablu de aluminiu izolat cu material plastic. Viteza mare a apei a produs o mişcare dezordonată turbionară în straturile de benzină. Datorită frecării moleculare dintre aceste substanţe eterogene cu
28

vâscozităţi diferite, au apărut la suprafaţa benzinei sarcini electrostatice, care nu au putut să se scurgă prin masă sau vaporii benzinei. Ca urmare a trepidaţiilor cauzate de viteza apei prin furtun (lovituri de berbec), racordul din aluminiu se găsea în permanentă mişcare faţă de lonjeronul scării metalice, apropiindu-se şi îndepărtându-se, frecându-se sau lovindu-se de aceasta . Datorită diferenţei de potenţial între suprafaţa racordului de aluminiu şi cea a lonjeronului metalic s-au produs scântei electrostatice, factorii care au favorizat producerea exploziei sunt: existenţa unui spaţiu de 3,37 m între suprafaţa benzinei şi capacul rezervorului şi formarea unui amestec exploziv între limitele inferioare şi superioare de explozie în zona gurii de vizitare, restul zonei de gaze din rezervor rămânând peste limita superioară de explozie. Explozia produsă în aceste condiţii nu a mai avut un efect mecanic atât de mare încât să arunce complet capacul, ci numai parţial în zona gurii de vizitare (Dosar 1/1988, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor MilitariBucureşti ). Investigatorul, la incendiile cu sursa de aprindere de natură electrică, trebuie să urmărească: - studierea şi compararea schemei proiectate a instalaţiilor electrice cu realitatea; - verificarea gradului de protecţie a instalaţiilor electrice; - determinarea univocă a instalaţiilor electrice aflate sub tensiune, în momentul izbucnirii incendiului; - examinarea dispozitivelor de siguranţă (de protecţie) ale instalaţiilor electrice; - examinarea comutatoarelor, heblurilor şi întrerupătoarelor, poziţia acestora şi urmele depuse pe ele şi pe punctele de contact; - examinarea stării tehnice a consumatorilor (motoare electrice, aparate electrice, corpuri de iluminat); - examinarea conductoarelor şi cablurilor electrice, starea izolaţiei acestora; - integritatea sistemelor de descărcare continuă a sarcinii electrice şi a valorii rezistenţei de legare la pământ; - verificarea cablurilor pe traseu şi în secţiune, prin efectuarea de măsurători; - inventarierea punctelor în care se poate forma electricitate statică; - examinarea condiţiilor de microclimat (umiditate, grad de izolare, temperatură şi compoziţia mediului); efectuarea de reconstituiri în condiţii normale. II.1.2. CAUZE NATURALE În această categorie intră incendiile iniţiate independent de voinţă omului sau cauze tehnice, datorită unor surse de aprindere naturale, cum ar fi: radiaţia solară şi descărcările electrice atmosferice (trăsnetul). Fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi: cutremurele de pământ,
29

alunecările de teren, inundaţiile, furtunile puternice, meteoriţii, ş.a.), pot favoriza provocarea unor incendii prin distrugerea unor instalaţii, dar nu constituie prin ele însăşi surse de aprindere. RADIAŢIA SOLARĂ - concentrarea într-un punct (focalizarea) a razelor solare (calorice şi luminoase) prin intermediul bulelor de aer din geam este considerată o sursă de incendiu. Ştim că lentilele convexe (convergente) şi concave (divergente) au efecte contrare asupra razelor luminoase care le străbat. În cazul în care un fascicul de lumină (raze incidente) paralel cu axa principală a lentilei, cade pe suprafaţa lentilei convexe, razele luminoase se concentrează într-un punct numit focar, dincolo de lentilă. în schimb lentilele concave risipesc aceste raze. Deci, se poate trage concluzia că numai lentilele convexe concentrează razele solare într-un singur punct numit focar şi numai obiectele şi bucăţile de sticlă, care corespund legilor lentilelor convexe, pot provoca incendii. Bulele de aer incluse într-un geam îndeplinesc rolul unor lentile convexe deoarece sunt mai groase la mijloc decât la margine. Bulele de aer din geamurile de sticlă rămase în urma unor defecţiuni de la laminare, nu pot concentra razele luminoase. Incluziunile sub formă de bule de aer, vor avea mijlocul mai gros decât marginile. în dreptul bulei, geamul formează două lentile plan concave aşezate faţă în faţă. Astfel de lentile în loc să concentreze razele luminoase le împrăştie. Totuşi, există situaţii când unele obiecte de sticlă ca: funduri de sticlă, de sifon, de bere, de vin ,căni, etc., pot avea forma unei lentile convexe (convergente). Astfel de obiecte de sticlă sub formă de cioburi, aruncate prin curţi, pe câmp (lanuri păşuni etc) pot concentra razele solare asupra unor materiale combustibile, aflate în focar şi să le aprindă. În situaţia stabilirii unei asemenea cauze de incendiu, de multe ori este necesară să se calculeze distanţa focală, pentru a dovedi că într-adevăr razele solare care au străbătut cioburile de sticlă ar fi putut aprinde materialele combustibile. Spre exemplificare, amintim incendiul produs la Hotelul Svendbork din Danemarca, izbucnit ca urmare a concentrării razelor solare pe o cană cu apă aflată pe masă, într-una din camere, pe nişte şerveţele de hârtie. Probabilitatea de iniţiere a unor incendii folosind ca sursă de aprindere razele solare, este mai mare, în cazul incendiilor intenţionate, când se utilizează dispozitive speciale pentru dirijarea razelor solare spre zonele cu materiale uşor aprinzibile. Se poate cita cazul unui morar din comuna Săuceşti, judeţul Bacău, care a incendiat casa unui vecin prin folosirea unei lupe puternice, cu ajutorul căreia a concentrat razele solare pe un stog de fân din curtea acestuia. TRĂSNETUL - la prima vedere acţiunea trăsnetului s-ar putea încadra la cazurile fortuite, dar la o mai atentă analiză putem ajunge la concluzia că şi
30

examinarea urmelor de ardere.. Trăsnetul poate să lovească direct într-un obiectiv (acţiunea principală). Nerespectarea prevederilor normativelor în vigoare creează răspundere în sarcina celor vinovaţi.000 mc. iar alte 4 persoane ( 3 copii şi un adult ). care datorită trăsnetului. la o colibă acoperită cu tablă. 31 . .20 – 1991).C.trăsnetul în mod indirect.examinarea bucăţilor de sticlă care ar putea juca rol de lentilă. ca urmare a inducţiei electrostatice şi electromagnetice. un număr de 8 persoane ( 2 copii şi 6 adulţi ).evaluarea mărimii energiei solare datorate radiaţiilor directe.examinarea efectelor mecanice şi tehnice în cazul trăsnetului. prin calcul şi măsurători adecvate şi analize de laborator. sau să lovească de la distanţă (acţiune secundară). cu capac plutitor. Trăsnetul liniar are o putere uriaşă. un alt eveniment s-a produs ca urmare a descărcărilor atmosferice (fulger globular).1998. . .Constanţa. să pătrundă în interior prin intermediul reţelei de iluminat. de apă etc. amintim evenimentul produs în ziua de 20. OIL TERMINAL . . . Forma trăsnetului poate fi liniar sau globular. din zona afectată.studierea acţiunilor secundare în cazul trăsnetului.000 0C. Fenomenul este într-adevăr imprevizibil în timp (nu se ştie când se produce) dar cunoscut de fapt (poate să se producă).determinarea condiţiilor de aprindere şi de ardere a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în zona incendiului şi compararea lor cu energia de aprindere a surselor. . aflaţi la cules de căpşuni au decedat. aflată în apropierea unui copac. Spre exemplificare.evaluarea nivelului de radiaţie. De asemenea. la depozitul sud al S. datorită tensiunilor mari care se formează şi care pot ajunge la 100-150 milioane V iar curentul poate să ajungă la 200. în localitatea Turţ.09. în cazul descărcării temperatura este de 6.verificarea instalaţiilor de paratrăsnet.1 până la 1. Puterea maximă a unui trăsnet este echivalentă cu 10. Durata scânteii este de 0.prelucrarea datelor meteorologice din perioada anterioară izbucnirii incendiului. au suferit arsuri. . Trăsnetul este o descărcare electrică atmosferică cauzată de sarcinile electrice care se produc ca urmare a formării şi deplasării norilor. . la incendiile cu sursa de aprindere naturale. O serie de construcţii trebuie prevăzute cu instalaţii paratrăsnet iar acestea trebuiesc verificate şi reparate periodic după caz (conform Normativului I . judeţul Satu Mare. poate genera răspunderea pentru pagubele produse.0 s. în urma incendiului produs.000 A.000.10. Acţiunile secundare nu sunt altceva decât fenomene care apar în interiorul clădirii datorită inducţiei electrostatice şi electromagnetice. trebuie să urmărească: . Investigatorul.000 KW. s-a incendiat un rezervor cu capacitatea de 50.

ş. zirconiu. la mansardă. ş. deosebim trei grupe de substanţe:  Substanţe care se aprind spontan în contact cu aerul la temperatură normală (substanţe piroforice). sulfura de fier. titan. De exemplu. . ş. se defineşte ca fiind aprinderea spontană a unor substanţe la contactul cu oxigenul din aer. Autoaprinderea de natură chimică.). Autoaprinderea de natură chimică are la bază reacţia de oxidare şi ea se poate produce datorită capacităţii interne de îmbinare a substanţei combustibile cu oxigenul din aer. carbura de calciu (carbidul). cum ar fi: metalele alcaline. cum ar fi: fosforul alb şi roşu. cum ar fi: acidul azotic cu acidul sulfuric. zinc. fără intervenţia unei surse exterioare de aprindere.a . fizicochimice şi biologice. nu reacţionează în condiţii normale.temperatura cât mai ridicată a mediului înconjurător.  Substanţe care se aprind spontan în contact cu oxidanţi.) măresc pericolul de aprindere. până la valoarea temperaturii de aprindere spontană. cu care majoritatea substanţelor. Este cunoscut faptul că grăsimile aplicate pe suprafeţele substanţelor poroase şi fibroase (in. câlţi. pulberile de aluminiu. specifică.II. depozitat într-o încăpere. . pulberea de aluminiu. sodiu.a. Fenomenul de autoaprindere poate fi cauzat de reacţii chimice.umiditatea. într-o întreprindere chimică au fost depuse resturi de fosfor într-un recipient cu apă. fosfura de calciu şi de sodiu. .2 CAUZE TEHNICE ALE INCENDIILOR – INVESTIGARE APRINDEREA SPONTANĂ (autoaprinderea) . .prezenţa de substanţe neorganice care au sau suferă însuşiri de aprindere (sulful piritic). Aceasta se explică prin faptul că grăsimile formează la suprafaţa fibrelor o peliculă subţire care având o mare afinitate pentru oxigen se combină cu acesta 32 . fără a se confunda cu aceasta. Principalii factori care favorizează autoaprinderea sunt: .suprafaţa mare de contact a absorbantului cu oxigenul. potasiu. Noţiunea de autoaprindere este strâns legată de aceea de autoîncălzire. căldura rezultată în urma unei reacţii chimice sau biologice ce are loc în însăşi masa substanţei respective. rumeguş etc. După un timp îndelungat s-a produs un incendiu în încăperea respectivă datorită autoaprinderii fosforului în urma evaporării apei din recipient. . cloratul de potasiu cu acidul oxalic.  Substanţe care se aprind spontan în contact cu apa.a.este fenomenul de declanşare a procesului de ardere prin autoîncălzirea unei substanţe combustibile. Conform definiţiei.existenta unei corespondenţe între simetria structurală a absorbantului şi cea a substanţei absorbite. cu apă sau cu compuşii organici.coeficientul de conductibilitate redusă a absorbantului.

fie asupra altor substanţe combustibile prin contact direct sau prin dezvoltarea unei mari cantităţi de căldură. cereale. acţiuni mecanice).a.). fân. hârtie. REACŢII FIZICO-CHIMICE . Astfel. degajând căldură.După compuşii formaţi până la această temperatură pot intra în diferite reacţii chimice. din greşeală. borhot. în urma reacţiei a iniţiat un incendiu urmat de o explozie prin degajare puternică de fum dens. negru de fum etc. atunci când vin în contact.după mecanismul arătat mai sus.). seminţe de floarea-soarelui depozitate în stare umedă desfăşoară un proces de oxidare lentă.se defineşte ca fiind aprinderea spontană a unor substanţe combustibile în urma acţiunii. REACŢII CHIMICE EXOTERME. În apropierea de coasta Scoţiei. manipulării şi depozitării substanţelor care acţionează reciproc. În timpul folosirii. Reacţiile pot fi favorizate de factori externi : scântei. Hidrogenul care s-a degajat în interiorul sticlei a spart sticla al cărei cioburi a lovit un balon cu acid sulfuric. Hipermanganatul de potasiu care este un puternic oxidant. acumulare de căldură. transportului. fie asupra unor substanţe sau materiale combustibile prin transmiterea unor cantităţi mari de căldură (disipată prin reacţie). Produsele agricole ca de exemplu: trifoi. căldură. sticla a fost astupată cu un dop. atunci temperatura continuă să se ridice şi să conducă la producerea autoaprinderii. Efectul de aprindere al exploziei se manifestă asupra substanţelor. piridină. şocuri mecanice. atât a unor procese chimice. manipulării sau depozitării substanţelor chimice datorită venirii acestora în contact direct unele cu altele sau prin dezvoltarea unor reacţii chimice externe se pot aprinde sau produce explozii. ş. Materialele fibroase având coeficientul de conductibilitate scăzut. Crăciun şi P. sau a flăcării iniţiale. aldehidă benzoică. Factorii care influenţează mecanismul aprinderii spontane de natură fizico-chimică. concentrare de lumină. fără intervenţia altor factori externi (flăcări.se pot produce pe timpul fabricaţiei. pag.44). prezenţa unor impurităţi. ca urmare a acţiunii unor bacterii şi fermentaţiei. permit acumularea căldurii şi ridicarea temperaturii până la punctul de aprindere a fibrelor. în timp ce se usca eterul cu ajutorul sodiului metalic. nava poloneză “Drawa” a fost distrusă în întregime de incendiu. Acidul sulfuric venind în contact cu sodiul şi în urma reacţiei reciproce s-a produs o explozie urmată de un incendiu (I. în majoritate combustibile şi inflamabile (fosfor. venind în contact cu materialele transportate. într-un laborator chimic. fapt ce duce ca temperatura să se ridice până la 60-800C (peste această temperatură activitatea microorganismelor încetează). hipermanganat de potasiu. Efectul de aprindere sau explozie se manifestă. în ziua declanşării incendiului nava transporta de la Londra către Polonia 337 tone de diferite mărfuri. Balulescu-Agenda pompierului. umiditate. spărgându-l. fie asupra substanţelor care reacţionează. cât şi a unor factori de natură fizică (suprafaţă specifică. lumină solară. pot fi clasificaţi în două grupe:  cei care intervin în reacţiile de oxidare şi deci asupra vitezei de 33 .

lacuri.aprinderea spontană a furajelor.3. etc. în prezenţa umidităţii. produc căldura necesară declanşării procesului de autoaprindere.  Aprinderea spontană a cărbunelui. Crăciun şi P. ciuperci. aer. îl reprezintă existenţa a numeroase specii de microorganisme aerobice: bacterii. lumină şi care generează presiuni mari (I.aprinderea spontană a cerealelor. II. pot fi întâlnite în următoarele cazuri:  Aprinderea spontană a mangalului. care trăiesc în simbioză cu plantele şi care prin creştere şi respiraţie.aprinderea spontană a lânii.  cei care acţionează asupra disipării căldurii. duc la creşterea temperaturii interioare. dar nu supravieţuiesc peste 75  C (în general bacteriile).  Aprinderea spontană a lacurilor şi vopselelor. REACŢII BIOLOGICE . pag. Exemple tipice de aprinderi spontane. care sub influenţa acţiunii unor microorganisme.care au o activitate maximă în jur de 60  C. Elementul fundamental al acestui tip de autoîncălzire. de natură fizico-chimică.degajare a căldurii. ş. borhot. pot fi întâlnite în următoarele cazuri: .aprinderea spontană a seminţelor oleaginoase. Bălulescu –Agenda pompierului.aprinderea spontană a bumbacului.  termofile . . sunt foarte complexe şi se desfăşoară într-un timp relativ lung. cât şi a unor produse de natură animală (lână. apă. fibre. . Exemple tipice de aprinderi spontane. . EXPLOZIA – O SITUAŢIE DE URGENŢĂ Explozia este un proces de ardere foarte rapidă şi violentă a amestecurilor explozibile care se produc în fracţiuni de secundă cu degajare de căldură . tutun. etc. .  Aprinderea spontană a lemnului. din sol.aprinderea spontană a fibrelor vegetale impregnate cu uleiuri. atât unor produse vegetale (furaje.).).sunt caracteristice. Mecanismele de reacţie caracteristice autoîncălzirii biologice. păr de animale.). de natură fizico-chimică. grăsimi. .  Aprinderea spontană a îngrăşămintelor artificiale. .aprinderea spontană a tăiţeilor din sfeclă de zahăr. În raport cu viteza de ardere şi de descompunere a amestecurilor 34 .care au activitate maximă în jur de 40  C şi nu supravieţuiesc peste 50  C (în general mucegaiuri). îngrăşăminte naturale.a.51). mucegaiuri. alge. rumeguş de lemn.aprinderea spontană a fibrelor vegetale. . Microorganismele implicate în autoîncălzire pot fi clasificate în 2 grupe:  mezofile .

00. menţionăm 35 . În urma cercetării la faţa locului s-a constatat că: la budana metalică (tancul metalic).a cărei viteză de ardere este de câţiva cm/s.600 litri alcool etilic (dublu rafinat). a început să efectueze operaţiunea de preparare a rachiului alb. Zonele periculoase de explozie se formează atât în spaţii închise cât şi în spaţii deschise (exterioare). P. la un tanc (rezervor de inox) cu o capacitate de 13.este explozia ce se produce în ţevi cu diametre şi lungimi suficient de mari la care viteza de propagare a flăcării este de 1. în locul special destinat. Explozia amestecurilor de vapori cu aer se produce în special în industria chimică. Ialomiţa. de care avea cunoştinţă că se afla în depozit.) nu a fost montată. O astfel de explozie urmată de incendiu s-a produs în ziua de 03. De asemenea. a început la ora 09. iar corpul budanei avea mantaua metalică ruptă în jurul îmbinărilor nituite atât la partea superioară cât şi pe lateral. În timp ce se deplasa spre ieşirea din cramă a auzit o bubuitură puternică (momentul exploziei budanei metalice de 13. Extinderea zonei periculoase faţă de zona de emanare a vaporilor şi a gazelor combustibile variază între 1.445 litri. c) Detonaţia .Procesul de transvazare a alcoolului etilic din autocisternă în rezervorul respectiv. petrochimică şi în diverse alte ramuri industriale.10. S.5-5 m. Imediat după lichidarea incendiului. cu capacitatea de 13.în acest caz viteza de ardere este de 10-100 m/s.000 m/s. a intenţionat să se întoarcă pentru a vedea ce s-a întâmplat şi a-l salva pe St. S. în care se aflau depozitaţi 4. din declaraţia martorului P.02 mp. s-a constatat că pe capacul budanei (S . au reieşit următoarele: . .. petrolieră.Imediat după terminarea transvazării alcoolului etilic din autocisternă în rezervoarele din cramă şi oprirea electropompei. Rezervorul se afla într-o clădire parter (cramă) destinată depozitării produselor alcoolice cu o suprafaţă de 520 mp. b) Explozia propriu-zisă . arderea producându-se din aproape în aproape (arderea pulberii negre presărată pe o suprafaţă plană).000 m/s. întrucât capacul gurii de vizitare a acesteia fusese smuls din balamale. prin introducerea apei într-o alta budană (rezervor) metalică de 22. în spaţii închise şi până la 30 m. La explozivi solizi este înregistrată o creştere a vitezei pînă la 8. în acest caz se produc unde de şoc cuplate cu reacţia chimică ce se întreţine singură..A.1994 la Secţia Feteşti din cadrul S.explozibile se deosebesc trei tipuri de explozii: a) Deflagraţia . se produsese explozia. A părăsit locul de muncă trecând pe lângă rezervorul care a explodat fără a sesiza nimic deosebit.30 şi a fost finalizat în jurul orei 12.S. nu a putut înainta. În timpul efectuării acestei operaţiuni tehnologice a fost chemat pentru a lua pauză de masă.445 litri. dar datorită flăcărilor care au cuprins instantaneu întregul depozit prin revărsare şi împroşcare a alcoolului aprins din rezervorul avariat. garnitura de etanşare şi protecţie.000-4.451 litri). în aer. “VINALCOOL” S.000 litri.C.

Astfel explozia buteliei improvizate dintr-un compresor de autocamion şi aflată în bucătărie. În urma evenimentului şi-a pierdut viaţa un om iar societatea a înregistrat pagube materiale în valoare de 70. S. de modul de dispersare al prafului în atmosferă şi la aceste amestecuri avem două limite de explozie.că acest capac nu era fixat rigid cu cele două prezoane metalice prevăzute cu piuliţe şi şaibe destinate încuierii acestuia. se poate aprecia că explozia urmată de incendiu care a avut loc în ziua de 03. a curmat în mod tragic viaţa celor doi copii.30.000-3.. Explozia amestecului de praf cu aer depinde de următorii factori : .starea fizică a prafului: cu cât praful este mai fin pericolul de explozie este mai mare . Un mare pericol pentru viaţa oamenilor l-a constituit. a rămas un spaţiu închis destul de mare pentru acumularea amestecului exploziv (vapori de alcool şi oxigen din aer). În urma exploziei flăcările au cuprins bucătăria. exemplu: particulele de cărbune datorită substanţelor volatile pe care le conţin formează amestecuri explozive cu mai multă uşurinţă. de amidon. Exemplu: la praful de zahăr ajunge la 540-6050C. chiar lângă patul micuţilor Cristina de 4 ani şi Bogdan de 3 ani din comuna Baloteşti . Având în vedere toate aspectele prezentate. .compoziţia chimică a prafului. Ea se exprimă în g/m3. dar la prafurile combustibile aceasta este mult mai mică. în următoarele împrejurări: în rezervorul respectiv (13. Utilizarea altor butelii decât cele standardizate duce în nenumărate cazuri la mari şi tragice accidente. de lemn (în special aluminiu.. .compoziţia chimică: prezenţa gazelor inerte pot micşora pericolul de explozie. exploziile unor butelii de aragaz. cel mai posibil. însă pentru majoritatea prafurilor combustibile. Pentru majoritatea amestecurilor explozive temperatura de explozie este cuprinsă între 1. gradul de umiditate. în urma şocului dintre capac şi budană s-au produs scântei mecanice care au iniţiat explozia.445 litri) depozitându-se numai cantitatea de 4600 litri alcool etilic. Datorită exploziei au cedat pereţii rezervorului la îmbinările capacului acestuia. Temperatura de aprindere depinde de natura prafului. la secţia Feteşti din cadrul S.C “VINALCOOL“ S. de textile. în vârstă de 66 ani. magneziu. şi din păcate îl mai constituie încă. moartea i-a cuprins ţinându-se strâns unul de altul în 36 . Dintre prafurile cu cel mai mare pericol de explozie şi incendiu se citează praful de zahăr.1994 orele 12.A Ialomiţa.000. ca un rug uriaş. unde se jucau cei doi cu păpuşile şi maşinuţele. limita superioară este destul de mare şi practic ea nu poate fi atinsă. improvizate. iar victima a fost aruncată pe rezervoarele vecine.10. care a umblat din diverse motive la capacul budanei. s-a produs. În timpul executării operaţiunii de stingere victima St.S. titan).0000C. a fost găsită arsă deasupra a două budane metalice aflate în imediata apropiere a celei care a explodat.000 lei. iar victima St .

Incendierea intenţionată poate fi legată adesea de o altă infracţiune fiind utilizată pentru camuflarea acesteia. Incendiul cu aprindere întârziată presupune o organizare mai mult sau mai puţin minuţioasă a puterii focului. Termenul de ARSON. cercetarea neputându-se dispersa de definirea exactă a factorului tehnic. S. Cu toate că această cauză de incendiu este legată în primul rând de un individ. drept o faptă foarte gravă. În schimb. pentru distrugerea urmelor ei sau pentru modificarea acesteia. în alte situaţii.A. Ca mijloace folosite în aprinderea cu întârziere putem menţiona : 37 . autorul alegându-şi acea soluţie tehnică ce crede că se descoperă cel mai greu în condiţiile date. cât şi după aceea. într-un efort disperat de a se împotrivi groaznicului eveniment (Revista ”Pompierii Romani” nr.4. deseori infirmitate şi moarte. Chiar dacă iniţial nu a fost îndreptată împotriva unei vieţi omeneşti. Descoperirea unei asemenea cauze este o sarcină ce necesită extrem de multe cunoştinţe de specialitate. cunoscută prin termenul de “arson“ sunt prevăzute pedepse grele. legea prevedea pedeapsa cu moartea şi confiscarea averii (Legea din 1652 din Massachusetts). Aceste incendii le întâlnim în locuri mai puţin umblate şi nepăzite ce asigură îndepărtarea incendiatorului fără a fi văzut. şi alte ţări s-a aplicat pedeapsa cu moartea doar pentru incendierea în timpul nopţii. ACŢIUNI INTENŢIONATE ÎN PRODUCEREA INCENDIILOR (ARSON) Incendierea este considerată. utilizat în literatura de specialitate anglo-saxonă şi generalizat pe plan internaţional nu are echivalent în terminologia juridică românească dar poate fi asimilat cu termenul de incendiere intenţionată.U. tragedii omeneşti. făptaşul recurge la o soluţie atât de firească şi de simplă. încât apare ca motivare . dar nici infractorul nu dispune de timp suficient pentru a se îndepărta de locul incendiului. pentru această faptă. prin evoluţia sa aleatorie şi violentă pune în pericol viaţa pompierilor şi a persoanelor care iau parte la acţiunea de stingere sau de salvare. Vechea lege romană pentru “incendium”(adică aprinderea proprietăţii cuiva sau incendierea cetăţii) prevedea pedeapsa de ardere pe rug. II. sau în actele de răzbunare sub impulsul momentului. totuşi constituie o cauză de incendiu. atât în Europa.braţe. în evul mediu. Astăzi. Incendiile cu aprindere imediată lasă urme mai puţine la locul faptei. De multe ori situaţia este îngreunată de faptul ca intenţia a fost premeditată pentru proiectarea acţiunii.. care provoacă distrugeri. din cele mai vechi timpuri. cât şi în S. când infractorul nu şi-a organizat în mod temeinic activitatea. determinarea şi descoperirea ei fiind dependentă de motive personale. circumstanţele agravante fiind moartea unei persoane ca urmare a incendierii (20 ani închisoare) şi incendierea în cursul nopţii.A.2/1993).neglijenţa.U. Din 1784 în Irlanda.

existenţa urmelor proaspete ale omului sau mijloacelor de transport în apropierea obiectivului incendiat. * alegerea unei metode de incendiere sigură. * regizarea urmelor astfel încât acestea să sugereze o neglijenţă sau o cauză tehnică de incendiu. cuprinzând între altele: .acoperirea unui bec sub tensiune cu o cârpă şi mai multe straturi de hârtie. în strânsă corelare cu situaţia 38 . dând posibilitatea incendiatorului să se depărteze de la locul faptei.) precum şi despre prezenţa unor persoane bolnave psihic (piromane). ura. numeroase studii statistice evidenţiază o creştere alarmantă a numărului de incendii intenţionate. poziţia nefirească a unor uşi. .. * existenţa unor urme sau acţiuni desfăşurate relativ departe de incendiu şi care aparent nu au nici o legătură cu aceasta . Având în vedere complexitatea incendiilor provocate intenţionat în momentul în care în cercetările efectuate există bănuieli în privinţa unui incendiu premeditat. care aprinse la un capăt transportă flacăra spre punctul inflamabil principal într-o anumită perioadă de timp. . etc. acoperirea săvârşirii unei infracţiuni mai grave etc. Becul. .baloane din plastic pline cu neofalină. notarea şi fixarea eventualelor circumstanţe care pot sugera un delict în legătură cu incendiu (fuga precipitată a unor persoane. existenţa unor urme a mijloacelor de iniţiere sau accelerarea arderii care în mod obişnuit nu se utilizează în obiectivul respectiv sau nu-şi au locul normal acolo). * alegerea momentului incendierii în lipsa altor persoane .studierea situaţiei corecte având în vedere unele particularităţi ale acestui incendiu cum sunt: * existenţa factorilor simultani. ferestre. Pe plan european. * lipsa completă în unele cazuri a unor urme vizibile din zona focarului. organul de urmărire penală îşi va extinde aria cercetărilor. .observarea.fitiluri de bumbac impregnate cu lubrifianţi sau alte materiale de întreţinere a focului.scoaterea sârmei de nichelina dintr-un reşou şi întinderea ei sub tensiune printre mai multe obiecte uşor inflamabile.informarea asupra evenimentelor mobile care ar putea determina provocarea incendiului (delapidarea. prinse cu o sârmă. la un anumit grad de temperatură.dispozitive cronometrate prin ceasuri electrice sau prin arc pentru programarea unei explozii sau aprinderii directe pentru anumite ore sau dispozitive cronometrate pentru lovirea unor anumite substanţe de geamul acestora. va face explozie împrăştiind hârtie aprinsă în jurul său. . * evoluţia rapidă a incendiului în prima fază sau declanşarea cu întârziere a incendiului. . lipsa în gestiune. sugerarea insistentă a cauzei incendiului sau descrierea acesteia contrar evoluţiei obişnuite. folosite în capsulele cartuşelor. nichelina pusă sub tensiune.

pe fondul dezechilibrelor psihice datorate dificultăţilor de adaptare la noile condiţii de viaţă. de investigare şi analiză etc.situaţia economică nefavorabilă datorită perioadei de tranziţie spre economia de piaţă (în primul rând numărul tot mai mare de şomeri).dezvoltarea sistemelor de asigurare. . de la 4.creşterea numărului de persoane fără adăpost (vagabonzi. incendiile intenţionate nefiind acceptate decât în cazuri minore (pentru proprietăţile particulare şi nu pentru obiective importante economice sau social-politice).concurenţa neloială între firme (în lipsa unei legislaţii adecvate). crearea unei bănci de date în domeniu). la 16% în 1992. .social-economică din ţările respective.).). . este necesară îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu (prevederea incendierii ca infracţiune în Codul Penal. având în vedere : . până în 1989 nu pot fi luate pe deplin în considerare statisticile oficiale. cu circumstanţe agravante specifice.6% în 1982.amplificarea actelor de vandalism.înmulţirea cazurilor de piromanie. . . În vederea încetinirii acestui ritm de creştere. Se poate estima că numărul incendiilor intenţionate va creşte într-un ritm mai mare în perioada următoare. îndeosebi în rândul tinerilor. Ponderea incendiilor intenţionate a cunoscut o creştere continuă. în studierea fenomenului ARSON. 39 . copii ai străzii etc. În România. precum şi a unor organisme specializate (de sinteză a datelor.

etc). infracţionale sau de altă natură. în apropierea acestuia ori în medii asemănătoare. amestec aer gaz. o importanţă esenţială o au descoperirea. gaz metan. Aceste noţiuni pot fi definite astfel: AMPRENTA INCENDIULUI reprezintă imaginea macroscopică a ansamblului modificărilor materiale survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor sale asupra spaţiului incendiat şi a bunurilor aflate în el.ce au loc înainte. b) Urme de lichide. naturale. etc. urme de substanţe explozive.este orice modificare materială produsă în mediul în care a izbucnit incendiul sau în alte locuri ce au legătură cu acesta. III. schije. forţarea aparatelor de măsură si control. ca urmare a interacţiunii dintre fenomenele termice. arsuri. efecte distructive). * explozii fizice (crăpături. topirea sau descompunerea materialelor sau substanţelor combustibile nerezistente la temperaturile degajate în timpul incendiului (textile. care pot avea legătură cu incendiul.rezultate prin arderea. defecte de execuţie. în cercetarea criminalistică a acestora se pot întâlni următoarele urme: a) Urme de cenuşă şi fum . care înglobează şi suma urmelor vizibile din spaţiul respectiv. scurgeri de produse combustibile. a urmelor şi mijloacelor de probă ce pot avea legătură cu incendiul. rupturi cu punct de plecare de la fisuri sau defecte de fabricaţie. fumizare. FENOMENE ŞI MANIFESTĂRI . DE URGENŢĂ DEFINITE DE INCENDII În activitatea de cercetare a cauzelor de incendiu. vapori şi gaze – combustibile ca: produse petroliere. fumizare. pe timpul sau după lichidarea incendiului în spaţiul incendiat. URMA . ruperi. 40 . mijloacele şi căile lor de acţiune şi elementele componente ale spaţiului incendiat. CLASIFICAREA URMELOR INCENDIILOR Având în vedere complexitatea şi caracteristicile diferite ale urmelor incendiilor şi exploziilor. AMPRENTA MEDIULUI – este de fapt fotografia panoramică a zonei incendiate. fixarea şi examinarea amprentei incendiului. lacuri. coroziuni intensive. sticlă deformată.CAPITOLUL III ETAPE ÎN DETERMINAREA URMELOR SITUAŢIILOR. efecte sonore. efecte distructive. fisuri de instalaţii. c) Urme create de explozii : * explozii de substanţe explozive: focarul (craterul) schije. lemn. * explozii de amestecuri explozive (succesiunea exploziilor.1. mase plastice. datorită depăşirii presiunilor de regim. vopseluri.

. prezenţa la locul incendiului a unui anumit material topit. sticlă.anvelope. care constituie urma principală cu caracter specific. diagrame ale aparatului de măsură şi control etc. ţesuturi moi. .particule de vopsea. îmbrăcămintei şi a altor obiecte folosite de om. vocii. În funcţie de specificul fiecărui caz. operaţiune în cursul căreia unele se pot deteriora. răngi.urme biologice: de sânge. şpan.urme cu forme ale: mâinilor. ). osteologice. coloranţi. modifica sau chiar distruge. i) Urme ale mijloacelor de transport:. arsuri etc. picioarelor. Rămăşiţele arse sau topite ale unor obiecte găsite la faţa locului. În această operaţiune se întâmpină uneori mari dificultăţi din cauza efectului distructiv al incendiului sau a substanţei stingătoare folosite. lână. aşchii. e) Urme ale instrumentelor. salivă. iar pentru descoperirea. Toate acestea se vor găsi la locul incendiului sau în apropierea acestuia. manierei de a executa anumite operaţiuni.). seminţe de plante. scrisului. ciocane. se impune cunoaşterea ipotezelor cu privire la locul incendiului. locul amplasării acestuia ( în aer liber. . d) Urme de produse chimice incendiate. 41 . miros. pene. f) Urme ale omului: .. cât şi datorită acţiunii de intervenţie a efectivelor şi utilajelor de stingere. plante uleioase etc. Căutarea urmelor se face ţinându-se seama de natura obiectului incendiat. g) Urme vegetale:.. Aşa de exemplu.resturi vegetale carbonizate. scule. şurubelniţe. ne dă răspunsul cu privire la temperatura care a existat în focarul de ardere. păr. resturi de lichide combustibile arse etc. h) Urme ale animalelor:.urme ale încălţămintei. de sânge. în interiorul clădirilor etc. cât şi de cauzele care se presupun că au declanşat incendiul. potcoave. leviere. fixarea şi ridicarea lor este necesar să se ţină seama că de cele mai multe ori cercetarea criminalistică trebuie desfăşurată concomitent cu operaţiunea de stingere. etc. toxice şi radioactive.deteriorarea vecinătăţilor. păr. pot furniza indicii preţioase asupra cauzelor de incendiu. roţi. j) Microurme create de incendii şi explozii:. dispozitivelor şi ale altor obiecte:chei. distrugeri provocate de recipientul explodat etc. Nu trebuie scăpate din vedere nici temperaturile de incandescenţă ale unor elemente.lăsate de picioare.. instalaţii sau agregate metalice din fontă sau oţelul pot furniza concluzii interesante. cleşti. scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi etc. brocuri de sudură.

Totodată. prevederea altora şi eliminarea unora care devin inutile (în lumina apariţiei unor ipoteze noi sau unor versiuni secundare în legătură cu aspectele analizate). urmăresc cu mare atenţie desfăşurarea anchetei) să ia cunoştinţă despre acestea şi să-şi creeze alibiuri. c) mobilitatea operativă a cercetării – planul de cercetare nu trebuie să fie considerat o schemă rigidă. Cercetarea urmelor incendiilor şi exploziilor trebuie efectuată – ca şi alte categorii de cercetări criminalistice – cu respectarea unor principii generale cum sunt: a) individualitatea fiecărui eveniment cercetat – în sensul că cercetarea trebuie să parcurgă un drum propriu. de regulă. în funcţie de elementele specifice fiecărui incendiu sau eveniment cercetat (natura evenimentului. ca pe tot parcursul cercetării să fie căutat tot materialul capabil să pozeze cert în faţa instanţei concluziile investigaţiilor privind modul în care s-au desfăşurat anumite fapte sau faze ale iniţierii ori dezvoltării arderii. să nu emită concluzii sau aprecieri ce ies din acest cadru. Cercetarea urmelor incendiilor şi exploziilor trebuie să soluţioneze. în mod planificat. O cerinţă esenţială ce se pune în faţa tuturor celor ce concură la efectuarea cercetării constă în asigurarea păstrării secretului asupra lucrărilor. se cere ca experţii şi specialiştii care iau parte la cercetare să nu execute decât lucrări şi analize legale de domeniul cunoştinţelor lor specializate (aspect ce trebuie avut în vedere la solicitarea participării acestora şi formularea listei de întrebări) şi. probleme privind: . pentru a se evita apariţia unor erori în aprecierea unor fenomene sau a unor concluzii greşite. persoanele implicate etc. el putând fi adaptat pe parcursul lucrărilor prin includerea unor noi activităţi ce nu au fost avute în vedere de la început. condiţiile în care a avut loc.impune ca efectuarea tuturor lucrărilor aferente cercetării incendiului să fie făcută într-un înalt spirit de obiectivitate. Acest principiu.astfel încât aplicarea măsurilor necesare să nu întâmpine obiecţiuni şi să atingă eficienţa scontată . pe calea de consecinţă. Asigurarea credibilităţii rezultatelor .determinarea locului în care a fost iniţiat incendiul (focarul iniţial). locul producerii. Un aspect care nu trebuie pierdut din vedere este cel al ridicării probelor martor necesare pentru efectuarea comparaţiilor pe baza cărora să poată fi certificată provenienţa sau natura anumitor materiale prezente la locul incendiului. să ia măsuri pentru înlăturarea unor probe materiale sau să întreprindă alte acţiuni destinate să ascundă adevărul. nu exclude. astfel încât să se obţină o eficienţă maximă şi o operativitate necesară. astfel încât să nu permită persoanelor implicate în producerea evenimentului (care. a direcţiilor de acţiune şi a rezultatelor obţinute. 42 . b) caracterul organizat . în principal. CERINŢE PRIVIND INVESTIGAREA URMELOR INCENDIILOR Este necesar. însă.III. aplicarea unor metode de cercetare utilizabile la investigarea altor cazuri.2.cercetarea desfăşurându-se după o schemă logică.).

activităţi diferite de cele specifice proceselor tehnologice sau de funcţionare normală executate în obiectivul afectat în perioada premergătoare incendiului. 43 . aspectul flăcărilor şi fumului. conţinând următoarele elemente: . de încălzire. .procesele tehnologice sau activităţile ce se desfăşurau în obiectivul afectat.numărul. mirosul. focare principale. . alcătuirea şi parametrii de funcţionare ale instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor. de ventilaţie. şi a factorilor care au favorizat progresia acestuia..faza de activitate în care se aflau secţiile din obiectivul incendiat. aspectele reţinute de martori. dificultăţi întâmpinate şi erori apărute la alarmare şi anunţare. să se precizeze: . întreruperi şi abateri faţă de parametrii normali. .determinarea condiţiilor în care incendiul s-a dezvoltat propagându-se în afara focarului iniţial. . răbufniri sau explozii etc. . precum şi a timpului (orei) la care acesta s-a declanşat. tipul şi amplasarea mijloacelor iniţiale de intervenţie.situaţia existentă în obiectivul afectat şi la locul incendiului înaintea producerii evenimentului. . pe parcursul cercetării. zgomote. . . a materialului combustibil aprins şi a împrejurărilor în care s-a iniţiat arderea.deficienţe. . în legătură cu desfăşurarea activităţilor ce aveau loc în obiectivul incendiat. intensitatea şi durata arderii.atribuţiile şi sarcinile stabilite pentru diferitele categorii de personal muncitor. a conducerii obiectivului şi a altor forţe de intervenţie.situaţia în care a fost observat incendiul. . . . de distribuţie a gazelor etc. modul în care acesta s-a manifestat şi fenomenele caracteristice ce l-au însoţit (proporţiile atinse în diferite faze. după caz. .) starea şi condiţiile de exploatare a acestora.dispozitivele de limitare a propagării incendiilor şi alte sisteme de prevenire cu care este dotat obiectivul.tipul. a mijlocului care l-a generat.date tehnice privind dispunerea în plan şi alcătuirea constructivă a clădirii. modul şi ora la care s-a făcut alarmarea personalului pe locul de muncă şi a serviciilor voluntare de urgenţă. anunţarea pompierilor militari.evoluţia în timp şi spaţiu a incendiului. .situaţia meteorologică în orele ce au premers incendiul şi pe durata acestuia.). de aburi tehnologici.deficienţe şi abateri manifestate anterior faţă de parametrii stabiliţi în funcţionarea unor agregate sau a instalaţiilor tehnologice din zona în care se presupune că s-a declanşat incendiul. Rezolvarea corespunzătoare a acestor probleme impune ca. de aer comprimat. încăperii sau instalaţiei tehnologice în care s-a declanşat şi propagat incendiul precum şi ale instalaţiilor utilitare aferente (electrice. viteza de propagare.diferitele obiecte ce se aflau înaintea incendiului în zona afectată şi caracteristicile acestora.stabilirea sursei de aprindere care a declanşat incendiul.

. Unele elemente privind producerea incendiului şi situaţia de la locul accidentului sunt descrise în nota de anunţare a incendiului. afumare. gaze fierbinţi. ACTIVITĂŢI PARCURSE PE TMPUL INVESTIGĂRII URMELOR INCENDIILOR Pentru fixarea constatărilor referitoare la amprenta incendiilor şi a urmelor. . după lichidarea incendiului şi efectele acestuia asupra construcţiei. animalelor şi bunurilor materiale: . . . stare. în rapoartele de cercetare tehnico-ştiinţifică.operaţiunile desfăşurate de pompierii militari şi de alte forţe sosite în sprijin. instrumente şi alte indicii existente la faţa locului. alte elemente caracteristice) în procesul verbal de cercetare la faţa locului. . .) .localizarea zonelor unde s-au desfăşurat procesele de ardere şi cele unde efectul acestora s-a făcut simţit prin acţiunea produselor secundare de ardere (fum.reprezentarea situaţiei la faţa locului prin metode grafice (schiţa locului producerii evenimentului.descrierea amănunţită a acestora (elemente componente. în raportul de intervenţie şi în registrul cu evidenţa acţiunilor de intervenţie. utilajelor. obiectelor şi materialelor aflate la faţa locului prin transformările suferite de acestea. de constatare medicolegală. . în procesul-verbal de incendiu. 44 .alte date necesare soluţionării unor aspecte particulare specifice cazului cercetat. materiale. . III. scheme ale dispozitivului de stingere..efectele solicitării termice asupra elementelor de construcţie a instalaţiilor şi utilajelor. .amprenta incendiului (urme de carbonizare.situaţia obiectivului afectat. .diferite urme.acţiunea personalului de pe locul de muncă. instalaţiilor şi materialelor adăpostite: . obiecte sau alte indicii susceptibile să producă iniţierea proceselor de ardere şi să permită transmiterea acesteia în alte spaţii.).intervenţia serviciului civil de pompieri din obiectiv. .marchează poziţia bunurilor materiale din zona afectată şi proporţia în care au ars şi s-au deformat. gaze corozive etc.acţiunea instalaţiilor speciale de semnalizare şi stingere. .3.efectele incendiului asupra persoanelor şi a continuităţii proceselor de producţie sau funcţionare. obiectelor şi altor aspecte prezente la faţa locului se recurge la: .evidenţiază acţiunea solicitărilor termice asupra construcţiei. topire etc. obiecte.poziţia focarului de iniţiere şi existenţa în zona acestuia a unor urme. .modul în care s-a desfăşurat intervenţia de stingere a incendiului începând din momentul observării şi până la lichidarea lui şi operaţiunile de salvare a persoanelor. poziţie.

Această condiţie este necesară dar nu şi suficientă. deoarece pot influenţa viteza şi direcţiile de propagare ale incendiului. De exemplu. va trebui să se dea atenţie arsurilor părului (sprâncene. într-o filatură de bumbac. precum şi curenţii de aer ce se pot forma. pe corp şi dau “relaţii”. este poziţia elementelor de construcţie (instalaţii). Aceste aspecte sunt strâns legate de curenţii de aer ce se formează în timpul arderii şi care dau focului o mişcare ascendentă. În ce priveşte comportarea oamenilor. Suntem tentaţi iniţial să credem că aici a izbucnit incendiul şi totuşi nu este aşa. forma şi caracteristicile construcţiei şi ale materialelor depozitate. sunt de reţinut situaţiile când în obiectiv. şi 45 . părul de pe cap. s-a descoperit că în dreptul braţului întrerupătorului. în momentul izbucnirii incendiului au arsuri pe haine.ale fluxului tehnologic etc. cu existenţa materialului combustibil şi cu căile probabile de propagare ale incendiului. Evident că locul cu cea mai intensă ardere este un indicator de bază pentru a putea stabili unde a izbucnit incendiul. pe perete lipsea funinginea pe o fâşie subţire de numai 2mm. faţă) şi arsurilor sau deteriorărilor îmbrăcămintei. Incendiul a izbucnit în altă parte dar a avut condiţii prielnice de transmitere şi sa dezvoltat acolo unde a găsit material combustibil în cantitate mare. Incendiul se transmite repede de jos în sus. pe instalaţii şi maşini. au loc carbonizări avansate şi degradări ale construcţiei şi instalaţiei. Acest lucru a făcut dovada că pe timpul incendiului instalaţia electrică se găsea sub tensiune. proprietăţile. îl constituie punctul cu cea mai intensă ardere. în poziţia conectat. Este foarte utilă conservarea urmelor încă de pe timpul incendiului. De exemplu. Felul. O atenţie deosebită trebuie acordată urmelor de funingine şi depunerii acesteia pe diverse obiecte şi materiale. de puterea calorică a acestuia şi de cantitatea de carburant prezent în zona respectivă. Locul cu cea mai intensă ardere trebuie analizat în strânsă legătură şi cu gradul de carbonizare. conduce focul cu o viteză de peste 15 m/min şi lasă urme de ardere imperceptibile. Un element esenţial care trebuie avut în vedere la analiza locului de izbucnire a incendiului. Este ştiut că funinginea se depune totdeauna pe suprafeţe descoperite sau pe cele de deasupra obiectelor. constituind un indiciu hotărâtor în legătură cu cauza care a declanşat incendiul. uneori cu insistenţă şi vizibil eronate. Desigur că în cazul când braţul întrerupătorului s-ar fi găsit în altă poziţie (deconectat). Un factor de care trebuie să se ţină seama la stabilirea locului de izbucnire a incendiului. Găsind în cale o cantitate mai mare de bumbac incendiul se dezvoltă. Acesta trebuie examinat cu atenţie şi pus în legătură cu prezenţa şi absenţa sursei de aprindere. de cantitatea de material combustibil. braţe. mai puţin în direcţiile laterale şi foarte puţin în jos. acesta fiind determinat de timp. se puteau trage concluzii contrare. scama depusă pe elementele construcţiei. La suspecţi. în cazul unui întrerupător basculant montat pe perete. au şi ele valoarea lor.) precum şi înregistrarea acesteia prin mijloace tehnice audiovizuale. părul de pe partea inferioară a braţelor) sau ale pielii (mîini.

III. lit.acest lucru trebuie făcut concomitent cu localizarea şi stingerea incendiului. ASPECTE GENERALE Activitatea de cercetare şi stabilire a cauzelor probabile de incendiu se organizează şi se desfăşoară în concordanţă cu prevederile Codului de procedură penală. informaţiilor. probelor şi eficienţa măsurilor tehnice sau organizatorice luate pentru prevenirea altor evenimente de aceeaşi natură şi include: -tactica stabilirii împrejurărilor şi cauzelor de incendii – sistemul de reguli prin care se asigură efectuarea organizată. Obiectele sau materialele suspecte arse sau neatinse de incendiu vor fi identificate şi protejate pe locul unde au fost găsite. funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste. modul de cooperare cu specialişti şi alte organe abilitate prin lege: -metodica de cercetare – care stabileşte particularităţile cercetării diferitelor situaţii. Activitatea de cercetare are ca cerinţe de bază.R. analizând şi toate datele rezultate de natură subiectivă şi obiectivă a persoanelor implicate. din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă stabileşte. precum şi efectuarea expertizelor tehnico-ştiinţifice de specialitate. operativitatea. 420/2003 şi ale metodologiei de cercetare şi stabilire a cauzelor probabile de incendiu aprobate cu ordinul Inspectorului General nr. deteriora sau degrada cu apă sau alte mijloace. urmelor şi altor mijloace de probă.1104/IG din 10. autenticitatea datelor. împreună cu organele abilitate de lege. examinării şi interpretării examinării amprentei incendiului. elaborarea şi verificarea ipotezelor.1. O NOUĂ ABORDARE A PROCEDURII PRIVIND STABILIREA CAUZELOR PROBABILE DE INCENDIU PRIN CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI III.11. operativă şi oportună a activităţii de cercetare la faţa locului.4. Cercetarea cauzelor incendiului are rolul de a pune în evidenţă nu numai sursa de aprindere (iniţiere) ci şi toate elementele componente ale cauzei care au favorizat producerea şi evoluţia lor. personalul anume desemnat din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti şi după caz. Cercetarea prăbuşirilor se va face după metoda “strat după strat“ până se va ajunge la suprafaţa pe care s-a produs prăbuşirea şi pe care urmele incendiului sunt bine conservate. nr. cauzele probabile ale incendiilor. În conformitate cu prevederile art. -tehnica de cercetare – care reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice şi metodelor ştiinţifice utilizate în scopul descoperirii. Acestea nu se vor mişca din loc.4. stabilirea competenţelor. 46 . instrucţiunea ministrului de interne nr. 1492/2004 privind principiile de organizare.G. s) din H.2005.05.

4) spontană(autoaprindere): -aprindere spontană de natură chimică (inclusiv reacţii chimice exoterme). Astfel. . III. CLASIFICAREA CAUZELOR DE INCENDII Iniţierea unui incendiu este un fenomen complex şi presupune interacţiunea următoarelor elemente: . lichid. ş. particule incandescente de la sudură. -căldură degajată de aparate termice (casnice. -flăcări de la aparate termice. -aprindere spontană de natură biologică. se pot deosebi următoarele categorii de surse de aprindere: 1) cu flacără: -focuri în aer liber.4. cabluri. ş. -aprindere spontană de natură fizico-chimică.a. becuri şi proiectoare electrice.2. scântei.existenţa materialului combustibil (gazos.Concluziile formulate ca urmare a cercetării incendiului trebuie să se sprijine fie pe baza probelor certe prezentate de investigatori. sursă care să posede energia minimă necesară pentru aprinderea combustibilului.). trebuie făcută deosebirea între primul material care s-a aprins (materialul care a contribuit la iniţierea arderii) şi primul material semnificativ aprins (materialul care a avut rolul cel mai important în propagarea arderii). fie pe eliminarea motivată tehnic şi juridic a tuturor celorlalte cauze posibile. Clasificarea incendiilor în raport cu cauzele care le-au produs se poate face în funcţie de elementele obligatorii menţionate. -frecare. în cele mai multe cazuri.). lumânare). solid) în cantitate suficientă pentru susţinerea arderii. ş. se optează pentru analiza naturii surselor de aprindere. -scurtcircuit (echipamente. zgură de la aparate de încălzit. industriale). 3)de natură electrică: -arcuri şi scântei electrice. 2)de natură termică: -obiecte incandescente (ţigară. -existenţa unor împrejurări determinate şi altor condiţii favorizante care să pună în contact sursa de aprindere cu combustibilul. jar. precum şi absenţa inhibatorilor de reacţie în spaţiul unde se manifestă incendiul. -efectul termic al curentului electric. topituri metalice. -electricitate statică. -coşuri defecte şi necurăţate (fisuri. dar.a. 6) naturale: 47 . -flacără (chibrit. 5)de natură mecanică: -scântei mecanice. cenuşă.).sursa de aprindere şi mijlocul care o produce.a.

9)nedeterminate . Rezultatele cercetării se consemnează în într-un proces verbal de cercetare la faţa locului. III.a. desene sau fotografii. 8)indirecte (radiaţia unui focar de incendiu. 7) datorate explozivilor şi materialelor incendiare. dacă nu poate fi adus. 48 .4. Competenţa de a efectua cercetarea la faţa locului revine atât organelor de urmărire penală. flacăra unui amestec exploziv. acesta trebuie să participe la cercetarea la faţa locului. la care se pot anexa schiţe.a. Încheierea este un act procedural prin care instanţa dispune pe timpul unei şedinţe de judecată. cercetarea cauzei este o acţiune complexă irepetabilă şi care rareori se poate completa după părăsirea locului accidentului. în condiţiile legii. reprezentarea.). în condiţiile legii. ş. ş. organul de urmărire penală are obligaţia să-i pună în vedere că are dreptul să fie reprezentant. care dispun prin încheiere. Prezenţa părţilor se impune numai când se consideră necesar. Rezoluţia motivată este un act procedural utilizat în desfăşurarea urmăririi penale prin care organele abilitate (poliţie şi parchet) dispun.cauza incendiului nu poate fi stabilită din cauza absenţei probelor sau interpretarea tehnică (serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă) şi juridică (organele de urmărire penală) a acestora nu duce la formularea unei concluzii pertinente privind cauza probabilă de incendiu. Accepţiunea de locul faptei este extinsă şi acolo unde s-au descoperit urmele infracţiunii ori în care s-au produs urmările ei. role de filme.3. care dispun efectuarea acestei activităţi procedurale prin rezoluţie motivată. -trăsnet. Cercetarea la faţa locului este un procedeu de descoperire şi ridicare a mijloacelor materiale de probă şi constă într-o verificare strictă şi amănunţită a locului faptei. Dacă există învinuit sau inculpat în cauza respectivă. asigurându-i la cerere. Aspecte procedurale Indiferent de tipul evenimentului. cât şi instanţa de judecată pot interzice comunicarea între persoanele care se află ori vin la locul unde se efectuează cercetarea sau cu alte persoane. cât şi instanţelor de judecată. În cazul cercetării la faţa locului efectuată de către organul de urmărire penală este necesară prezenţa martorilor asistenţi(cel puţin doi). Neprezentarea acestora nu împiedică efectuarea cercetării la faţa locului. atât organul de urmărire penală. excepţii făcând situaţiile în care nu este posibilă aceasta.-căldură solară. benzi videomagnetice. ori să plece înainte de terminarea cercetării. Pentru a asigura desfăşurarea în condiţii optime a cercetării la faţa locului. STABILIREA CAUZELOR PROBABILE DE INCENDIU PRIN CERCETARE LA FAŢA LOCULUI 1.

se impune însă operativitate maximă pentru a permite reluarea activităţii în obiectivul incendiat şi evitarea în acest fel a unor pagube suplimentare. Locul incendiului se defineşte atât prin zona focarului cât şi prin toate zonele de propagare a incendiului (spaţii afectate de solicitări termice. procedeelor. dar sunt solicitate să aprofundeze din punct de vedere tehnic cercetarea şi stabilirea cauzelor probabile de incendiu.efectuarea cercetării complete şi minuţioase la faţa locului. Cercetarea la faţa locului reprezintă examinarea ansamblului de urme. atât între ele.1 Reguli tactice generale: . .observarea comportamentului potenţialilor făptuitori prezenţi la faţa locul. pe cât posibil. Efectuarea corectă a acestei activităţi la care participă şi investigatorul permite formularea şi verificarea ipotezelor şi stabilirea unei concluzii pertinente privind cauza incendiului.deplasarea în cel mai scurt timp la faţa locului. în interacţiunea lor.2. . Executarea cu întârziere. a urmelor găsite. .executarea organizată a sarcinilor. procesul verbal de cercetare la faţa locului trebuie să mai cuprindă şi alte date specifice. a duratei cercetării incendiului la faţa locului. fum sau gaze. informaţiilor şi elementelor în legătură cu cauza.91 din Codul de procedură penală. Reguli tactice Cercetarea la faţa locului impune anumite reguli tactice generale şi specifice. independent de orice ipoteză preconcepută sau alte anticipări. Serviciile de urgenţă profesioniste (pompierii) nu sunt organe de urmărire penală. aparaturii şi tehnicii adecvate în raport de natura şi particularităţile locului faptei. 2. locurile de unde au putut fi observate anumite faze ale incendiului).În afara menţiunilor prevăzute la art. cum ar fi: descrierea amănunţită a situaţiei locului. .utilizarea metodelor. .nelimitarea anticipată în timp. acordarea unei importanţe exagerate declaraţiilor martorilor sau a unor piese din dosarul cauzei pot duce la rezultate eronate cu implicaţii grave. rezultatele şi concluziile lor fiind consemnate în rapoarte de constatare tehnică. a obiectelor examinate şi a celor ridicate. 49 . a poziţiei şi. în cursul cercetării. cât şi cu spaţiul şi mediul înconjurător. obiecte şi materiale prezente în zona incendiată. cu dimensiunile respective. 2. .consemnarea. datelor. superficială sau defectuos a acestei activităţi.luarea măsurilor pentru prevenirea şi înlăturarea evenimentelor ce constituie pericole iminente. 2. căi de acces spre zona focarului. a tuturor constatărilor. Reguli tactice specifice: . precum şi pentru prevenirea sustragerilor.

utilizarea unei liste de control este necesară pentru a efectua în cele mai bune condiţii posibile stabilirea şi cercetarea indiciilor. când şi cum a observat incendiul. descrierea persoanelor care pot da relaţii despre eveniment. abur tehnologic.a. materialele şi substanţele care au ars. încăperii. Situaţia existentă în obiectivul afectat şi la locul incendiului înaintea producerii evenimentului. cine. conservarea şi examinarea elementelor care pot furniza date despre eveniment. instalaţiilor utilitare (electrice. caracteristicile incendiului. a procesului tehnologic. notarea şi fixarea pe timpul stingerii incendiului şi/sau a cercetării acestuia a datelor relevante.începerea imediată a cercetării cauzelor şi împrejurările în care s-a produs incendiul sau explozia. cine. până se ajunge la stabilirea univocă a adevărului. empirism sau intuiţie. a fazei în care se află obiectivul incendiat. instalaţiei tehnologice.) starea şi condiţiile de exploatare a acestora. intervievarea lor într-o atmosferă de bunăvoinţă şi notarea datelor şi informaţiilor furnizate de aceştia. sigilarea şi ridicarea acestor elemente se dispune de către organele de urmărire penală. fixarea şi păstrarea neschimbată (pe cât posibil) a urmelor şi corpurilor delicte. condiţiile atmosferice. protejarea. încălzire. stabilirea de la început a întregului pachet de ipoteze şi versiuni referitoare la clauzele şi împrejurările posibile să genereze incendiul sau explozia. situaţii şi mişcări succesive în timp. renunţând la idei preconcepute. verificarea. în care scop se asigură: cunoaşterea specificului obiectivului. 50 . poziţia obiectelor. aer comprimat. Lista de control reprezintă un document scris care cuprinde activităţile de urmat la locul cercetării evenimentului. cercetarea. descrierea. Aspecte ce trebuie stabilite de investigator a.. identificarea persoanelor care pot da relaţii despre eveniment. când şi cum şi cu ce a acţionat iniţial asupra incendiului. şi anume: -date privind dispunerea în plan şi structura constructivă a clădirii. -tipul şi parametrii de funcţionare ai mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor (sisteme. materialelor şi substanţelor aflate în zona incendiată şi eventualele modificări survenite pe timpul stingerii incendiului. . gaze. în strânsă interacţiune. ridicarea şi examinarea acestora de către organele împuternicite prin lege. epurarea şi clasificarea tuturor ipotezelor şi versiunilor pe baza informaţiilor şi datelor culese. Având în vedere complexitatea unor cauze. instalaţii. ventilare. referitoare la: locul izbucnirii incendiului sau a producerii exploziei. ş. aparate şi dispozitive pentru detectare. cercetarea evenimentului ca fenomen. 3. Scopul listei de control este de a evita la maximum omisiunea unor indicii şi ca urmare a stresului (determinat de faptul că acesta acţionează sub presiunea timpului ) la care este supus investigatorul prin numărul şi complexitatea de cazuri de rezolvat pe timpul acţiunii de cercetare.identificarea.

dar neaduse la cunoştinţă factorului tehnic de decizie. modul de ambalare şi caracteristicile tehnice şi de combustibilitate ale acestora. miros.. salariaţi. ş. serviciul privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă. -materialele şi obiectivele aflate în zona afectată înaintea incendiului. amplasarea şi starea tehnică a utilajelor. Situaţia în care a fost observat incendiul: -data. . instalaţia. reviziilor şi reparaţiilor diverselor utilaje. organizarea şi modelul de asigurare a întreţinerii.a. -materiale. obloane. scurtcircuite. adecvarea lor la condiţiile existente în zona producerii evenimentului.a. variaţii de tensiune. -deficienţe şi abateri manifestate anterior faţă de parametrii de funcţionare stabiliţi.a. distribuţia. probe tehnologice. deşeuri şi alte obiecte a căror prezenţă la locul incendiului nu se justifică din punct de vedere tehnologic şi pot indica existenţa unei acţiuni intenţionate. amplasarea şi numărul stingătoarelor şi mijloacelor iniţiale de intervenţie. ş. control şi constatare a încălcării legii în domeniul P.). starea. în afara lui. regulamente tehnologice şi de funcţionare. cortine rezistente la foc. Pentru culegerea datelor necesare cunoaşterii situaţiei dinaintea incendiului este necesară procurarea şi studierea documentaţiei tehnice (piese scrise şi desenate) privind alcătuirea construcţiei. ora şi modul în care s-a făcut alarmarea serviciului privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă. ş. încăperea.activitatea de apărare împotriva incendiilor desfăşurată de cadrul tehnic cu atribuţiuni de îndrumare. dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi.S. -faza de activitate în care se află obiectivul.I. agregatele tehnologice şi de utilităţi (scântei. precum şi starea tehnică a acestora. utilajul (în timpul programului de lucru. b. întreţinere şi revizie a instalaţiilor. alarmare şi alertare. alertarea serviciilor profesioniste. sisteme de presurizare. 51 . cunoscute sau sesizate. registre de urmărire a parametrilor tehnologici. instalaţiilor tehnologice şi de utilităţi. -măsurile şi dispozitivele de limitare a propagării incendiului (uşi. -tipul. utilajele.atribuţiile salariaţilor (în condiţii normale de luc牲 şi pentru înlăturarea u avariilor sau defecţiunilor ) şi corelarea lor cu pregătirea profesională. procese verbale de predare-primire a instalaţiilor.). cantitatea. -activităţi sau operaţii diferite de cele specifice proceselor tehnologice sau de funcţionare normală executate înaintea incendiului în zona în care presupune declanşarea incendiului sau vecinătatea acesteia. observaţii în legătură cu instalaţiile.). condiţiile de exploatare. anunţarea conducerii obiectivului.a. ş. precum şi de stingere a incendiilor). starea tehnică a acestora. reparaţii.semnalizare. -procesele tehnologice sau activităţile ce se desfăşoară în obiectivul afectat (scheme de flux tehnologic şi caracteristici tehnice. secţia. în funcţionare normală. precizate de furnizori şi cele reale). parametrii de funcţionare ai acestora. de exploatare. de organizare a muncii. . repunere în funcţiune. revizie.

de paşi)? -Aţi auzit paraziţi la radio. private sau voluntare de urgenţă. mult.-aspecte reţinute de martori (ora observării. ş. uscând. informală. pâlpâind.a. butoanele aparatului în ce poziţie erau? -Aţi văzut flăcări în mai multe locuri? -Aţi văzut descărcări electrice atmosferice? -Aţi văzut lichide deversate? -Aţi văzut instalaţii electrice improvizate. poliţişti. strălucitoare? -Aţi văzut întâi fum dispersat. în cel loc? -Luminile becurilor. dar în cazul în care diverse persoane deţin date despre producerea evenimentului şi acceptă o discuţie cu investigatorul se trece la intervievarea acestora. reşouri sau alte surse termice? -Aţi văzut o persoană spălând. instalaţia a funcţiona normal? -Manetele.) sau antrenaţi (salariaţi ai serviciilor profesioniste. cordială. de obiecte căzute. Abordarea interlocutorului se face într-o manieră neagresivă. fumând? -Aţi observat că se „ard” siguranţele frecvent? -Aţi observat flame la întrerupătoare? -Aţi observat flame la întrerupătoare? -Aţi observat materiale care în mod normal nu trebuiau să se afle la locul izbucnirii incendiului? Aspecte auditive: -Aţi auzit o explozie? -Aţi auzit pocnituri? -Aţi auzit zgomote neobişnuite (ca de fierbere. Pentru culegerea datelor necesare se utilizează documentele existente la serviciile profesioniste. persoane străine observate la locul incendiului. voluntare sau private de situaţii de urgenţă şi de la conducerea obiectivului. împrejurări. ş. după exemplul ce urmează: Aspecte vizuale: -Unde aţi văzut întâi foc? -Aţi văzut ceva licărind. acustic. manifestarea incendiului percepută optic. lămpilor funcţionau normal? -Aparatul. Potrivit legii interogarea persoanelor se face de organele de urmărire penală.). fierbinte? -Aţi simţit un şoc sau o electrocutare? De unde? -Aţi simţit un miros neobişnuit? Cu ce semăna şi de unde provenea? -Aţi simţit miros de fum? -Aţi simţit miros de produse petroliere? Martorii pot fi obişnuiţi (trecători. TV? -Aţi auzit tunete? Aspect de simţ tactil şi miros: -Aţi simţit unele suprafeţe neobişnuit de fierbinţi pe un aparat sau pe un alt obiect? -Aţi simţit un perete cald. Dacă declaraţia este luată prea devreme pot apare erori datorită 52 . gen interviu. vecini. flacără mică (mare).a. specialişti tehnici).

ş. -aspecte reţinute de martori. După o perioadă de timp erorile pot apare datorită raţionalizării impresiilor. montării. ş. verificării şi întreţinerii acestora.a. ş. Datele se vor obţine pe bază de solicitare scrisă de la staţia meteo (umiditate. efectul acţiunii lor asupra desfăşurării procesului de ardere). d. şocul evenimentului. nemenţionate în declaraţiile iniţiale. 53 . -modul de manifestare (intensitatea şi durata arderii). iar de la martori pe bază de interviu după exemplul de mai jos: -A fost furtună înaintea incendiului? -Au fost descărcări electrice în atmosferă? -A fost inundaţie? -A fost cald (frig) neobişnuit? -A fost o zi umedă? -A fost zăpadă mare? -Era întuneric? e. dacă au funcţionat la întreaga capacitate. aparent dispersate.a. sectorul de declanşare.). duratei acesteia şi modului de evoluţie (rapid sau lent). -pe timpul manifestării incendiului.implicării emoţionale (pierderea proprietăţii.). deficienţe în funcţionare. c.a. Este necesară verificarea corectitudinii alegerii. -proporţii atinse în diferite faze. Situaţia meteorologică: -înaintea declanşării incendiului. Desfăşurarea intervenţiei de stingere a incendiului: -acţiunea salariaţilor la locul de muncă: -acţiunea sistemelor şi instalaţiilor pentru detectare. viteza vântului. În anexa 1 sunt precizate câteva recomandări pe care investigatorul trebuie să le aibă în vedere atunci când discută cu persoane ce pot oferii detalii despre cauza incendiului. instalaţiilor şi dispozitivelor de limitare şi stingere a incendiului (ora la care a acţionat. alarmare şi alertare în caz de incendiu şi a sistemelor. semnalizare. martorii pot corobora în timp diferite detalii. -viteza de propagare. În unele cazuri. temperatura medie. Evoluţia în timp şi în spaţiu a incendiului. -timpii de securitate la incendiu şi operativi de intervenţie care prezintă interes. -fenomene însoţitoare (răbufniri sau explozii. Cunoaşterea acestor date poate furniza indicii valoroase asupra locului iniţierii incendiului (unde va trebui căutat focarul). încercării de a acoperi un posibil vinovat sau sindromul eroului.). -focarul principal de ardere. zgomote.

efecte distructive. ciocane. cleşti. mijloacele utilizate. toxice şi radioactive.urme de lichide. şpan. dispozitivul şi operaţiunile întreprinse. defectelor de fabricaţie. cooperarea cu alte servicii).a. gazelor fierbinţi. arsuri.  resturi de materiale combustibile arse. . solvenţi. factori care au facilitat sau limitat acţiunea de intervenţie.). forţarea aparatelor de măsură şi control datorită suprapresiunilor sau vibraţiilor. răngi. vocii. fumizare.a. gudroane. topirea sau descompunerea materialelor şi substanţelor combustibile sau nerezistente la temperaturile produse în timpul incendiului (textile.  resturi de lichide combustibile. fumizare. accidente şi victime.a.urme ale omului:  urme cu forme ale mâinilor. scrisului. schije. poziţia bunurilor şi proporţiei în care au ars sau au fost deformate. ş. -acţiunea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. picioarelor. Principalele urme ale incendiilor se pot clasifica astfel: .  succesiunea exploziilor.  explozii fizice: crăpături. schije. . şurubelniţe. coloranţi. tipuri de instalaţii. . gazelor corosive. lemn. manierii de a executa diferite operaţiuni. . efecte distructive. acţiunea şi defectele solicitărilor termice asupra construcţiei. ş. scurgeri de produse combustibile. instalaţiilor. urme. efectul fumului. materialelor şi persoanelor: -se fac observaţii pentru stabilirea „amprentei incendiului”. -se stabilesc urmele care vor fi analizate pe loc sau ulterior.-acţiunea serviciului privat pentru situaţii de urgenţă (după caz. dispozitivelor şi ale altor obiecte (chei. diagrame ale aparaturii de măsură şi control).urme de cenuşă şi fum. ş. solicitărilor mecanice îndelungate. vopsea. f. coroziunilor intensive. rupturi datorate fisurilor. instalaţiilor şi materialelor.microurme create de incendii şi explozii:  particule de sticlă. precizându-se zonele afectate de incendiu. ..urme de produse chimice incendiare. Situaţia obiectivului după lichidarea incendiului şi efectele acestuia asupra construcţiei. deteriorarea vecinătăţilor. vapori şi gaze combustibile (produse petroliere.  amestecuri explozive. mase plastice. leviere. pilitură. lacuri. brocuri de sudură.. mase plastice.urme create de explozivi.a. Se vor preciza durata.urme ale instrumentelor. vopsele.). rezultate prin arderea. pulberi combustibile. efecte sonore. gaz lichefiat tip aragaz ş. ruperi. distrugeri provocate de recipientul explodat. lacuri. lubrifianţi.a. provenite de la:  substanţe explozive: focarul (craterul). . salvări de persoane şi bunuri. cauciuc.. 54 . sticlă ş. gaz metan.

plante uleioase. -ridicarea crustelor. De asemenea. Date şi informaţii privind cauzele incendiilor se consemnează în: notele de anunţare a incendiilor.. electricitatea statică. puf. seminţe. aspiratorul. Toate aceste operaţiuni (fixarea. folosind solubilizarea în apă sau alcool.urme ale vegetalelor (resturi carbonizate. desen. roţi. urme biologice: de sânge. instalaţii. Se recomandă ca investigatorul să participe. filmare. cu caracter informativ de către investigator. . fonograme. . ş. -ridicarea prin fotografiere. ş. arsuri. potcoave.  se precizează efectele asupra persoanelor. desen. utilaje. magnetul ş.). osteologice. cu acordul organelor de cercetare penală la fixarea. scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi. raportul de constatare tehnică.  se precizează poziţia focarului de iniţiere şi vecinătatea cu urme de materiale combustibile. -mijloace tehnice: fotografie judiciară. cutii conserve. pentru arhiva unităţii. rapoartele (de evaluare a intervenţiei.a). Urmele sau purtătorii de urme se ambalează separat. transvazarea. petelor. păr. seringa. se recomandă efectuarea unor fotografii/filmări ale urmelor relevante.). 55 .  urme de încălţăminte. Fixarea datelor de mai sus se face conform codului de procedură penală prin: -descriere în procesul verbal de cercetare la faţa locului. schiţe. filmul judiciar. ş. propunând. video-fonograme judiciare. Ridicarea urmelor sau a imaginilor acestora se face prin procedee şi tehnici criminalistice specifice: -ridicarea obiectului care poartă sau conţine urme (sticle.urme ale mijloacelor de transport (anvelope. ş. urmele relevante pentru analiza cauzei de incendiu. lână. se marchează. ridicarea şi conservarea urmelor.a. ş. pungi de plastic. păr. procesele verbale de intervenţie.a.urme ale animalelor (lăsate de picioare şi coarne. penseta.a. salivă. pene.). miros. raportul de constatare medico-legală. pipeta. spatula.a. bidoane.a. mulaj. de intervenţie). . batiste. -ridicarea prin transferare folosind folii adezive. ridicarea şi conservarea urmelor) se execută de organele de poliţie şi au fost prezentate în prezenta instrucţiune cu scop informativ pentru investigator. depunerilor. îmbrăcăminte şi ale altor obiecte folosite de om. ţesuturi moi. pulberilor. sânge. lopăţica. registrul acţiunilor de intervenţie şi se stochează în banca de date. după caz. etichetează şi sigilează. aşchii.

Documentarea Documentarea se face atât înainte de începerea cercetării la faţa locului cât şi după aceasta. ferestre. f) studierea reglementărilor tehnice. culorii flăcărilor şi a fumului. abordarea lor în vederea obţinerii de date şi informaţii utile stabilirii cauzei de incendiu. e) stabilirea factorilor care au favorizat propagarea incendiului: uşi. după caz. încăperi tampon. obloane.2. a normelor şi normativelor ce se aplică în obiectivul respectiv. d) studierea activităţii de prevenire a serviciului de urgenţă voluntar sau privat. c) studierea documentelor de organizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor ale obiectivului afectat. iar în cazul în care acestea nu doresc să comunice cu investigatorul se va propune organele abilitate de lege (poliţie) intervievarea acestora. Activităţi desfăşurate de investigator 4. instalaţiilor tehnologice sau utilitare. b) deşi protejarea zonei sau incintei unde s-a produs incendiul. goluri.1. a modului de dezvoltare a acestuia. b) studierea documentaţiei cu privire la procesele tehnologice şi alte activităţi desfăşurate în spaţiul în care s-a produs incendiul. Cercetarea la faţa locului Pe timpul cercetării la faţa locului se urmăresc următoarele aspecte: a) identificarea persoanelor care pot da relaţii despre eveniment. e) studierea documentelor de control privind apărarea împotriva incendiilor întocmite de cadrele tehnice cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi de personalul abilitat al serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă anterior producerii evenimentului. dispoziţiilor generale. după cum în suprafaţa afectată există sau nu probe care să ajute la stabilirea cauzei. h) studierea cazuisticii unor evenimente similare produse în ţară sau străinătate. neasigurarea măsurilor de preîntâmpinare a propagării incendiilor (elemente de protecţie a golurilor. d) stabilirea locului izbucnirii incendiului. a compartimentului de prevenire a incendiilor sau a cadrului tehnic cu atribuţii în domeniu la obiectivul afectat. pentru conservarea şi prevenirea sustragerii probelor se face de poliţie. c) examinarea tuturor elementelor de interes din zona şi vecinătatea zonei incendiate. investigatorul va propune acestora reducerea sau extinderea ariei de cercetare.4. 4. g) studierea caracteristicilor tehnice ale materialelor şi substanţelor implicate în eveniment. trape. a mirosului degajat în urma arderii şi a suprafeţelor incendiate. 56 . şi cuprinde: a) studierea proiectului sau a documentaţiei tehnice a construcţiei.

Investigatorul trebuie să stabilească şi să noteze date despre: -dimensiunea incendiului (suprafaţa incendiată. sau a unor goluri tehnologice care să favorizeze un aflux suplimentar de aer necesar arderii. ventilaţie. f) consemnarea tuturor constatărilor. dacă investigatorul face parte din subunitatea de intervenţie sau grupa operativă a unităţii de pompieri. j) stabilirea poziţiei obiectelor. -existenţa mai multor focare distincte.).a. -prăbuşirea unor elemente de construcţii. h) analizarea posibilităţii existenţei mai multor focare. extinderea la vecinătăţi. canale.Activităţi desfăşurate în timpul intervenţiei Activitatea de cercetare a cauzei probabile de incendiu se poate desfăşura în paralel cu luarea măsurilor tactice operative necesare pentru organizarea stingerii. climatizare. încălzire.a.). ventilare. încălzire) sunt în funcţiune sau nu. materialelor. ş. înregistrării audio-video. -înălţimea şi culoarea flăcărilor. a unor zone cu ardere mai intensă alternând cu zone cu ardere mai lentă (ulterior se vor analiza posibilităţile de apariţie a acestor fenomene ca urmare a distribuţiei materialelor şi a condiţiilor de tiraj din zonele respective). i) stabilirea modului de intrare în funcţiune a instalaţiilor de stingere a incendiilor sau de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi utilizând diagrame. k) identificarea modificărilor survenite atât pe timpul stingerii incendiului cât şi după stingere . l) cooperarea cu organele abilitate pentru ridicarea. A. 57 . gaze. informaţiilor şi elementelor care pot fi folosite la stabilirea cauzei probabile de incendiu. -existenţa unor uşi sau ferestre deschise. -direcţia şi intensitatea vântului. propagarea fumului şi gazelor de ardere la distanţă prin tubulatură. sparte. g) observarea comportamentului persoanelor prezente la faţa locului. cedarea unor elemente de compartimentare. substanţelor.. etc. alte fenomene meteo: ploaie. eventual a persoanelor decedate odată cu intrarea în acţiune a forţelor concentrate. m) furnizarea către organele de poliţie a datelor necesare a fi cuprinse în procesul verbal de cercetare la faţa locului. conservarea şi cercetarea probelor ce pot concura la stabilirea cauzelor probabile de incendiu. -efecte negative ale incendiului asupra utilizatorilor.tamburi deschişi) şi instalaţii tehnologice sau utilitare (electrice. ş. -dacă instalaţiile tehnologice şi utilitare (electrice. -intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere sau de evacuare a fumului. datelor. -culoarea şi mirosul fumului. ceaţă (informaţiile vor fi ulterior completate cu datele exacte furnizate de staţia meteo cea mai apropriată).

fiare de călcat. se poate proceda la sectorizarea locului incendiului şi examinarea fiecărui sector de cercetare. d)eventuale urme ale pătrunderii în spaţiul examinat al unor persoane străine.a. se determină: a)intensitatea arderii în diferite zone. Se recomandă efectuarea următoarelor activităţi: -observarea mai întâi din exterior a locului incendiului.a.a. materialele şi obiectele prezente în spaţiul respectiv. gunoaie. desene. de la periferie la focar. executarea unor lucrări de sudură sau tăiere în imediata vecinătate a obiectivului. 58 . prezenţa unor linii electrice aeriene cu conductoare rupte. pentru perspectiva de ansamblu şi pentru identificarea efectelor produse asupra construcţiei şi vecinătăţilor. se notează urmele. în acest scop investigatorul se va deplasa de-a lungul perimetrului exterior al locului incendiului notând: a)limitele exterioare ale propagării incendiului. posibilitatea aruncării unor resturi de ţigări şi chibrituri nestinse la ghene. care ar fi putut iniţia aprinderea. ş. pornind de regulă.). b)eventualele posibilităţi de iniţiere a incendiului de la surse de aprindere din alte incinte (propagarea prin goluri neprotejate sau chiar fisuri existente în elementele componente ale construcţiei ). ş. în funcţie de natura lor (topiri. schiţă şi de scoatere în evidenţă a obiectelor principale) recomandabil cu marcarea eventualelor probe cu plăcuţe numerotate.a. precum şi schiţe.Activităţi desfăşurate după lichidarea incendiului Într-o primă fază (numită şi faza statică) se procedează la constatarea şi fixarea stărilor de fapt existente în spaţiul cercetat fără să se atingă sau să se modifice poziţia urmelor şi obiectelor purtătoare de urme.). notându-se poziţia în care au fost găsite cordoanele de alimentare şi ştecherele. d)urmele de scurgeri de lichide combustibile. efectele asupra vecinătăţilor. este util a se executa filmări şi fotografii (de orientare: unitare sau panoramice. B.. pe baza efectelor asupra materialelor existente. deformări. -pătrunderea în interior şi parcurgerea întregului spaţiu afectat pentru formarea imaginii de ansamblu asupra sensului de propagare a incendiului pe baza identificării zonelor cu urme de termodegradare mai intensă. c)eventualele posibilităţi de iniţiere a incendiului de la surse de aprindere din exterior (direct sau cu propagarea ulterioară): urme de focuri în aer liber. ş. -analizarea amprentei incendiului. c)urmele de mirosuri neobişnuite.Este util ca aceste date să fie înregistrate pe reportofon sau stocate pe o bandă videomagnetică prin filmare ori pe un card de memorie în cazul utilizării unei camere foto digitale . b)utilajele şi instalaţiile din zona afectată de incendiu sau în cazul incintelor rezidenţiale aparatele capabile să iniţieze aprinderea materialelor combustibile din jur (reşouri. ş.

ş. precum şi starea lor tehnică (urme ce evidenţiază eventuale defecţiuni-fisuri. prin decopertări succesive. -urmelor şi depunerilor de funingine (formate. gaze fierbinţi.a. cu caracter informativ de către investigator. ş. -elementelor de protecţie ale instalaţiilor (siguranţe fuzibile sau automate. numită faza dinamică. comutatoarelor.).a. de regulă. Se recomandă efectuarea unor fotografii/filmări ale urmelor relevante. Investigatorul trebuie să ştie că regulile de procedură penală interzic atingerea ori deplasarea urmelor sau obiectelor. direcţia acestor degradări. urme de frecare. suprasolicitări termice – se observă dacă sunt din interior sau exterior-deteriorări ale stratului de vopsea ca urmare a unor şocuri mecanice. poziţia cordoanelor de alimentare şi a ştecherelor). pentru arhiva unităţii. relee de protecţie. până la atingerea pardoselii. precum şi a aparatelor. ş. Această fază. prin corpuri incandescente. -etanşeităţii canalelor de fum ale coşurilor prin controlul vizual al zidăriei. evidenţiind urmele de carbonizare mai intensă corelate cu prezenţa în apropiere a unor materiale combustibile. pentru a scoate în evidenţă cât mai bine urmele existente pe materialele şi obiectele prezente în spaţiul respectiv se realizează o fotografiere în detaliu a acestora de către organele de cercetare penală.golurilor neprotejate în pereţi sau planşee. care ar fi putut favoriza propagarea incendiului. Se recomandă examinarea: -instalaţiilor tehnologice şi utilitare. în caz contrar fiind pierdut caracterul probatoriu. pentru a stabili dacă se aflau în funcţiune sau nu în momentul iniţierii incendiului (stabilirea poziţiei pornit-oprit a butoanelor de acţionare a întrerupătoarelor. care pot constitui probe. -urmelor de lichide combustibile pe pardoseală. -instalaţiilor de încălzire şi poziţia materialelor combustibile (a resturilor acestora) faţă de ele (direcţia părţilor cu carbonizare mai intensă.a. După ridicarea probelor de către organele de poliţie se trece la căutarea unor noi indicii prin deplasarea obiectelor sau aparatelor şi prin înlăturarea molozului şi resturilor de materiale carbonizate.). în acest caz fotografia de detaliu vine în 59 . gradul de umplere cu combustibil. topiri ale izolaţiei conductorilor electrici. materiale plastice). de către alte persoane înaintea persoanelor abilitate de lege. putând oferi deseori date suplimentare importante.). nu trebuie subestimată sau neglijată. deasupra locului de ardere a unui lichid combustibil). În această fază a cercetării. se verifică dacă sobele erau în funcţiune. -urmelor de topire (metale. .a.e)corpuri sau obiecte care prezintă urme de degradări termice anormale. Obiectele prelevate de la faţa locului constituie uneori un mijloc de probă în faţa unei instanţe de judecată. Prezenţa şi semnificaţia urmelor găsite la faţa locului trebuie permanent coroborate cu alte informaţii obţinute pentru a evita ipotezele greşite. ş. tipul combustibilului utilizat.

astfel încât. verificarea tuturor ipotezelor înaintea stabilirii concluziilor şi întocmirea raportului de cercetare a cauzei de incendiu. a) stabilirea ipotezelor referitoare la cauzele şi împrejurările posibile să fi generat incendiul. luate în considerare în estimarea riscului iniţial de incendiu. coroborată cu acţiunea factorilor care influenţează desfăşurarea proceselor de combustie şi propagarea arderii în situaţia specifică a cazului în speţă. În general.Solicitarea sprijinului celorlalte organe abilitate prin lege pentru obţinerea unor date şi informaţii necesare elucidării cazului. primul material semnificativ aprins. C. investigatorul trebuie să stabilească locul în care s-a declanşat primul proces de ardere (focarul iniţial) şi concomitent să găsească în zona respectivă indiciile cu privire la primul material aprins. Precizarea poziţiei focarului iniţial trebuie realizată prin interpretarea judicioasă a amprentei incendiului. c) întocmirea raportului de constatare tehnică a cauzei probabile de incendiu . modul cum incendiul a evoluat în timp şi în spaţiu. tehnic şi ştiinţific. precum şi a celorlalte date rezultate în urma anchetei.Efectuarea de încercări de laborator şi expertize. pentru determinarea unor caracteristici tehnice ale materialelor şi substanţelor implicate.sprijinul celui care a întocmit raportul de constatare tehnică. să se localizeze zona unde s-au declanşat procesele de ardere. direcţiile şi căile prin care s-a propagat succesiv până a cuprins întreaga suprafaţă afectată. Stabilirea poziţiei focarului şi a cauzei probabile a incendiului Pentru determinarea cauzei ce a generat incendiul şi a împrejurărilor în care s-a produs iniţierea arderii. sursa care a produs iniţierea şi circumstanţele care au permis producerea evenimentului. b) analiza ipotezelor. focarul 60 . pentru a fi interogate. D. 5. E. eliminarea succesivă a celor care nu pot fi fundamentate logic. susţinând astfel concluziile la care a ajuns investigatorul. a) se propune organelor de poliţie persoanele care au refuzat orice dialog cu investigatorul şi există indicii că acestea deţin informaţii cu privire la izbucnirea incendiului. b) se solicită organelor abilitate punerea la dispoziţia investigatorului a declaraţiilor celor interogaţi.Elaborarea ipotezelor privind locul şi împrejurările iniţierii incendiului. parcurgând în sens invers traseele respective. compararea rezultatelor cu valorile teoretice stabilite în aceleaşi condiţii.

în general numai unul din aceste puncte corespunde. Principalele caracteristici ale modelului dezvoltării spaţiale sunt: . . punctele joase de ardere sunt situate la nivelul pardoselii apărând sub forma carbonizării profunde. rezervor. ca de exemplu: prăbuşirea unor elemente de construcţii sau a altor materiale aprinse ori scurgerea pe sol a unui lichid combustibil ieşit printr-o neetanşeitate a unei conducte. loc probabil de origine a acestuia. ş. în puncte situate la alte nivele ale spaţiului cercetat. care s-a aprins în contact cu o sursă de iniţiere. în contextul dat. în toate punctele joase de ardere ce ar putea constitui. Pentru o analiză corectă a modului de formare a carbonizării. trebuie avute în vedere următoarele: 61 . efectul de coş) pentru determinarea efectului ce-l putea transmite asupra dezvoltării incendiului. în situaţia dată. dacă nici unul dintre punctele joase de ardere nu ar fi putut – conform analizei întreprinse – să constituie locul de origine a incendiului. pentru a forma un incendiu mic. pentru a se realiza modelul după care se consideră că incendiul a evoluat ulterior. ca loc de origine a incendiului. sensul curenţilor de aer formaţi în clădire. se ia în considerare şi acţiunea unor factori exteriori (direcţia vântului. cu o viteză mare atunci când există o obstrucţie pe direcţia ascensională. . -se caută cauzele care ar fi putut produce iniţierea incendiului.propagarea laterală a incendiului se produce până la limita spaţiului din mediul înconjurător. prin stabilirea direcţiei predominante a arderii şi a suprafeţelor de ardere ce puteau fi aprinse din acest punct. se studiază amprenta generală a incendiului.în zona focarului arderea durează mai mult decât în spaţiile învecinate şi de cele mai multe ori cu o intensitate mai mare.. -concluziile rezultate din studierea fiecărui punct de ardere sunt evaluate în corelaţie cu amprentele generale şi cu modul de evoluţie a incendiului în faza dezvoltată. La cercetarea punctelor joase de ardere trebuie avute în vedere şi posibilităţile ca procesele de combustie să fi apărut ca urmare a unor fenomene ce au avut loc în partea superioară a spaţiului. investigatorul trebuie să studieze şi alte posibilităţi de iniţiere a arderii. În numeroase cazuri. Diferitele variante de dezvoltare spaţială a incendiului cu modificarea corespunzătoare a amprentelor sale trebuie luate în calcul.toate focarele de ardere situate la partea de jos a spaţiului investigat trebuie depistate şi analizate ca posibile focare de iniţiere a incendiului.iniţial prezintă urmele unei solicitări termice mai puternice decât spaţiile învecinate. În acest sens se desfăşoară următoarele activităţi: -se analizează fiecare punct jos de ardere sub aspectul modului de transmitere a arderii de la acesta. .tendinţa naturală de propagare ascensională a gazelor de ardere şi a fumului.a. -după analizarea tuturor punctelor joase de ardere.

de regulă. pot iniţia arderea pe faţa superioară a acesteia şi produce carbonizarea ei în profunzime. expertize şi mijloace tehnice care se pot grupa astfel: 1. aprinderea acesteia pe faţa sa superioară.4. a caracteristicilor şi transformărilor suferite de acestea. adică inferenţa de la particular spre general. precum şi corpurile metalice incandescente. 62 . Metode logice generale: -analiza-dezmembrarea şi desfacerea pe plan mintal a întregului în părţile şi laturile sale componente. -deducţia-determinarea caracteristicilor şi proprietăţilor unor indivizi (elemente) sau colectivităţi mai restrânse de indivizi (submulţimi) pornind de la proprietăţile şi caracteristicile unor colectivităţi mai cuprinzătoare (mulţimi) ale acestora. adică inferenţa de la general la particular şi individual. acţiunea flăcărilor provoacă aprinderea feţei inferioare a pardoselii. permite precizarea originii carbonizării. METODE ŞI PROCEDEE FOLOSITE ÎN CERCETAREA INCENDIILOR Pentru examinarea situaţiei la faţa locului. interstiţii sau alte neetanşeităţi. -lichidele combustibile ce ard pe pardoseală nu pot provoca. este evident că prezenţa obiectelor metalice sau topite care au provocat arderea pardoselii. procedee. deoarece radiaţia calorică a flăcărilor are numai efecte foarte reduse. precum şi pentru reconstituirea situaţiei iniţiale sau a fenomenelor ce s-au produs în timpul incendiului se pot utiliza diverse metode. -presupunerea şi excluderea-stabilirea (din fază iniţială) a întregului pachet de ipoteze şi versiuni. tehnic şi ştiinţific) ca posibile în situaţia reală dată. fenomene şi procese pornind de la colectivităţi mai restrânse (submulţimi). asemănătoare şi deosebite. numai dacă lichidul combustibil pătrunde sub nivelul ei. -inducţia-determinarea proprietăţilor şi aspectelor unor colectivităţi (mulţimi) mai mari de obiecte. III. fiind posibilă străpungerea acesteia şi trecerea arderii pe faţa superioară. prin găuri. de regulă. carbonizarea sa de jos în sus. -pardoseala combustibilă poate fi aprinsă.4. arzând dedesubt. în contact direct sau la mică distanţă de pardoseala combustibilă. supraîncălzite sau alte obiecte cu emisie calorică importantă. precum şi eliminarea succesivă (pe parcursul cercetării) a celor ce nu pot fi fundamentate (logic. pentru precizarea provenienţei urmelor. Astfel. -comparaţia-studierea caracteristicilor şi proprietăţilor a două sau mai multe elemente (fenomene) şi stabilirea celor identice.-materialele solide care cad arzând la sol. -sinteza-reconstituirea mentală a întregului prin asamblarea elementelor şi laturilor sale constitutive.

Metode. viteză de propagare a flăcărilor. temperatură de inflamabilitate. termometru.). -studierea concluziilor rezultate în urma utilizării în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor a unor metode şi tehnici specifice de cercetare (prelucrare statistico-matematică a datelor despre incendii. putere calorifică. -expertize criminalistice (dactiloscopică. ş. balanţă. limita de rezistenţă la foc. -realizarea de capcane criminalistice – pentru identificarea făptuitorului prin utilizarea substanţelor chimice. Metode şi procedee tehnico-ştiinţifice de specialitate: -determinarea caracteristicilor de comportare la foc a materialelor şi substanţelor (temperatură de aprindere. opacitatea fumului. -reconstituirea la scară reală sau redusă în obiectivul în cauză. topituri sau materiale prelevate a prezenţei unor substanţe (iniţiatori sau acceleratori ai reacţiei de ardere) sau a unor componenţi din structura lor.).a.2.) şi dacă este necesar. în obiective similare. 3. -identificarea în cenuşă. -stabilirea compoziţiei chimice şi precizarea unor substanţe combustibile. -experimentări pentru determinarea modului în care ard unele materiale şi a fenomenelor ce însoţesc procesul de combustie. ş. -analiza şi compararea suprafeţelor şi contururilor obiectelor. -confruntarea duratei incendiului şi a temperaturii rezultate cu durata convenţională şi cu temperatura produsă.nu se recomandă utilizarea aparatelor de telefonie mobilă cu cameră video-foto.a). reportofon. ş. ş. sau a posibilităţilor ca unele reacţii. fotografiere. ş. -evaluarea gradului de acţiune al efectelor negative ale incendiului asupra persoanelor din zona focarului sau asupra altor utilizatori. -expertize psihiatrico-legale (în cazuri posibile de piromanie. viteză de ardere. încadrarea în euroclase de reacţie la foc.a) şi optice de mărit (lupe. ş. în poligon sau laborator. zgură. limite de explozie.a. procedee şi mijloace operative de specialitate: -utilizarea instrumentelor de măsură (ruletă. 63 . alcoolism ş.a. cartografierea acestora sau a altor parametri privind riscul de incendiu). microscoape.. -determinarea prin calcul a bilanţului energetic al materialelor şi substanţelor combustibile. -determinarea modificărilor din structura metalelor şi a altor materiale în urma solicitărilor termice şi a fenomenelor fizico-chimice la care au fost supuse în timpul incendiului. energie minimă de aprindere. filmat şi de proiecţie. -folosirea aparatelor de iluminat. grafică.a.). izotopi radioactivi. fotografiat. fenomene. temperatură de aprindere spontană-autoaprindere. cronometru.a. riglă. activităţi să se fi desfăşurat conform declaraţiilor martorilor sau ipotezelor investigatorului. precum şi a celor de înregistrat ( casetofon. traseologică. a aspectelor privind situaţia anterioară incendiului. dispozitive electronice.

a.5. zgură. -determinarea modului de transmitere şi acumulare a căldurii. reşouri). cuptoare. focul în aer liber.. -determinarea caracteristicilor de aprindere şi ardere a materialelor combustibile amplasate în apropierea sursei de aprindere. cenuşă. cele ale lămpii cu petrol 780-1300oC. -determinarea caracteristicilor de aprindere şi ardere a materialelor şi substanţelor aflate în zona incendiului. facle. precum şi de la becuri. -examinarea urmelor şi resturilor provenite de la obiecte incandescente. corelat cu natura şi proprietăţile materialelor şi/sau substanţelor combustibile aflate în zonă. lipire. lumânări. aparatelor electrocasnice şi de birou. aparate de gătit (aragaze. a duratei de influenţă.. după caz. precum şi a distanţelor de amplasare a acestora faţă de sursele de producere a flăcării. ale lămpilor de lipit 2000oC. cele de hidrogen 2800o C. torţe). coşurilor pentru evacuarea fumului sau a obiectelor incandescente. aprinzătoare electrice. ş. cele de lemn 850-1400oC.. -examinarea urmelor şi resturilor rămase de la mijloacele ce utilizează flacăra. de metan 1875oC. afumători. PARTICULARITĂŢI METODOLOGICE ŞI TEHNICE DE IDENTIFICARE A CAUZELOR DE INCENDII 1. aparatele termice sau a aparatelor electrice de încălzit. de mărimea flăcării rezultate la ardere. -studierea. de propan 1925oC. a distanţelor de siguranţă şi a celor efective. proiectoare. a echipamentelor.a.4. de sudură oxiacetilenică 3100oC. brichete. -compararea căldurii de reacţie a flăcării cu temperatura sau energia minimă de aprindere a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în zona incendiului. în anumite condiţii să formeze flacără. ţigări. ş. mijloace de aprindere (chibrituri. a condiţiilor de micro climat sau a situaţiei meteorologice.III. a deformărilor acestora şi a funinginei.. jar.).. precum şi de căldura pierdută prin radiaţii sau consumată de către produsele de ardere (de exemplu: flăcările de chibrit pot atinge 600-700o C. de laborator (becuri şi spirtiere cu gaze sau lichide combustibile). de turaţie şi de puterea transmisiei.. -evaluarea temperaturii flăcărilor în funcţie de temperatura de ardere a combustibilului. felinare.). În cazul surselor de aprindere cu flacără se va avea în vedere: -verificarea existenţei mijloacelor care utilizează flacăra sau care pot. de iluminat (lămpi. corelat cu condiţii de micro 64 . 2. precum şi a mărimii şi a duratei acesteia. tăiere.. În cazul surselor de aprindere de natură termică se va urmări: -verificarea existenţei şi stării tehnice a instalaţiilor.. cum sunt: aparate de sudură. -examinarea punctelor sau a zonelor în care este posibilă apariţia frecării în funcţie de sistemul de rezemare şi de ungere. particule provenite de la sudură.

-examinarea dispozitivelor de siguranţă (de protecţie) ale instalaţiilor electrice. curenţi de aer. -determinarea univocă a instalaţiilor electrice aflate sub tensiune în momentul izbucnirii indendiului. -efectuarea de măsurători experimentale în condiţii similare.) sau condiţii meteorologice. din zona incendiului. -reconstituirea când este posibil. iar dacă indică doar prezenţa infirmă a oxigenului. înseamnă că circuitul s-a închis doar pe timpul incendiului. ş. aparate electrice. dacă este capacitatea consumatorilor sub limita admisă pe circuitul (siguranţa) respectiv. -verificarea cablurilor pe traseu şi în secţiune (conform standardelor în vigoare) prin efectuarea unor măsurători privind: rezistenţa izolaţiei (cu ajutorul megaohmetrului).climat (concentraţie de pulberi sau gaze combustibile. starea tehnică a consumatorilor şi modul de supraveghere a acestora. starea izolaţiei (de exemplu carbonizarea izolaţiei în contact cu metalul şi schimbarea culorii observată prin mărimea la microscop şi prin fotografiere). indică închiderea circuitului înainte de izbucnirea incendiului. microscopul şi aparate de fixat imagini (foto şi video). corpuri de iluminat ş. urmată de examinarea structurii metalului (analiza metalografică) – de exemplu: apariţia unor modificări în structura cuprului care implică prezenţa oxigenului. a instalaţiilor electrice cu realitatea. temperatură a mediului. umiditate. -verificarea gradului de protecţie a instalaţiilor electrice. instrumente de măsură adecvate. rezistenţa chimică (metoda punţii).). de la caz la caz. proba cu tensiune înaltă 65 . Pentru examinare se utilizează lupa. heblurilor şi întreruptoarelor.a. -examinarea comutatoarelor. poziţia acestora şi urmele. iar dacă particulele de sticlă au muchii ascuţite şi nu sunt sudate de filament rezultă că becul nu era sub tensiune). becul ardea. a situaţiei investigate. -verificarea integrităţii sistemului de descărcare continuă a sarcinii electrice şi a valorii rezistenţei de legare la pământ. în colaborare cu specialişti în domeniu. -compararea temperaturii de aprindere a materialelor sau substanţelor combustibile cu temperatura surselor de aprindere în funcţie de amplasarea acestora.În cazul surselor de aprindere de natură electrică se va proceda la: -studierea şi compararea schemei proiectate. amprenta incendiului asupra consumatorilor (de exemplu: dacă pe resturile de filament ale unui bec electric se găsesc sudate urme microscopice de granule sau cioburi de sticlă. în funcţie de pericolul de incendiu şi explozie existent. colectarea.a. nu au fost reparate cu mijloace locale. puterea reală a consumatorilor şi compararea ei cu cea prevăzută în proiect. dacă sunt montate dispozitivele de siguranţă. -examinarea conductoarelor şi cablurilor electrice. 3. -examinarea consumatorilor (motoare electrice. nu sunt supradimensionate. a resturilor de conductoare. precum şi a celor care nu erau sub tensiune. impurităţile depuse pe ele şi pe punctele de contract. dacă dispozitivele sunt originale.

malaxare. grad de izolare. răşinile sintetice. precum şi determinarea defectelor de cablu. benzi transportoare sau transmisii în mişcare. vehicule în mişcare. la arcuri şi scântei electrice-intensitatea. cetone inferioare şi cetone. eter. -efectuarea de experimente în condiţii similare. -examinarea condiţiilor de microclimat (umiditate. Materialele capabile să producă descărcări electrice sunt: solide-cauciucul natural şi sintetic.sau mărită şi a curentului de fugă. examinarea materialelor identice (etaloane) cu cele avariate sau neutilizate. cum sunt: la scurtcircuit intensitatea. mai ales a acelor gaze care antrenează un lichid fin pulverizat. spălarea unor ţesături prin agitare în lichide-în special petroliere. benzină. ca şi jetul de abur de înaltă presiune. compresoarelor. -analizarea posibilităţilor de iniţiere a incendiului prin scurtcircuit. iar dintre gaze şi vapori-dioxidul de carbon care atunci când este descărcat din stare lichidă dezvoltă sarcini puternice în zăpada carbonică. mişcarea volantelor. 66 . iar aerul sau gazul conţine particule din materiale electrizabile. aer sau orice gaz. esteri. transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea vaselor. -evaluarea parametrilor ce caracterizează sursele de iniţiere a arderii de natură electrică. străbaterea unei conducte sau a unui furtun de către abur. -inventarierea şi studierea punctelor în care se poate forma electricitate statică. are loc curgerea prin descărcare disruptivă a sarcinilor şi energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aer-gaz sau aer-pulbere. atunci când aburul este umed. fibrele artificiale. ventilatoarelor. arcuri şi scântei electrice produse în mediul combustibil (exploziv) existent. menţionaţi mai sus. tensiunea descărcărilor. compararea caracteristicilor de comportare la foc ale acestora cu parametrii ce caracterizează sursele de iniţiere a arderii de natură electrică. -studierea modului de amplasare şi a naturii materialelor şi substanţelor combustibile şi explozive din zona incendiată. mişcarea particulelor la măcinare. numai dacă sunt întrunite simultan trei condiţii: există o atmosferă ambiantă explozivă. Operaţiunile tehnologice care favorizează producerea a sarcinilor electrostatice şi care au generat incendii frecvente prin descărcarea acestora sunt următoarele: transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare-de regulă peste 0. recipienţilor. lungimea şi durata arcurilor şi scânteilor. lichidesulfură de carbon. amestecare. hidrocarburi. Electricitatea statică poate crea accidente urmate de explozii sau incendii. hidrocarburi clorurate. benzi de hârtie şi textile ori ambalarea substanţelor pulverulente în saci.7m/s. încercarea izolaţiei la străpungere. masele plastice. temperatura şi compoziţia mediului). rotoarelor de turbină. efecte mecanice şi termice ale scurtcircuitului. ieşirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate. derularea unor filme sau pelicule. tensiunea şi rezistenţa de scurtcircuit. comprimare. capacitatea (energia) de aprindere.

fisurilor. a produsului de reacţie sau a materialelor şi substanţelor combustibile vecine mediului de reacţie. prezente în zona incendiului (modul de stivuire. arborilor. temperatura materialelor şi a mediului. modul de iluminare artificial sau natural. -studierea fazelor tehnologice în cazul unui proces industrial. starea tehnică şi modul de amplasare. Pentru sursele de aprindere spontană se va urmări: -stabilirea substanţelor chimice prezente care se pot aprinde spontan în contact cu aerul. identificarea urmelor de tocire.). -evaluarea cantităţilor de substanţe sau materiale susceptibile de aprindere spontană şi compararea cu mărimea critică necesară pentru iniţierea fenomenului. -examinarea punctelor în care poate apare frecarea. posibilităţi de contact artificial. -examinarea urmelor de ardere. -determinarea caracteristicilor de aprindere şi ardere a materialelor combustibile amplasate în zona incendiului şi compararea lor cu mărimea energiei termice dezvoltate. -efectuarea după caz. arderea vopselelor.a. stabilindu-se contactul lor cu oxidanţii. sau a reactivilor.a. care pot produce scântei.Pentru sursele de aprindere naturale se recomandă: 67 . utilizare şi supraveghere. utilajului. -examinarea condiţiilor de microclimat (umiditatea. ş. 6. temperatura şi compoziţia mediului). -studierea condiţiilor de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile. -epistarea acceleratorilor existenţi în masa materialelor cu tendinţă de aprindere spontană. fizicochimică sau biologică. durată. apa sau în contact cu alte substanţe chimice sau care pot intra în reacţii exoterme care pot conduce la aprinderea lor. -examinarea lagărelor. umiditatea şi alte condiţii de microclimat. -compararea capacităţii de aprindere a scânteii cu energia minimă de aprindere a materialelor combustibile din zonă. urmelor de topire a cuzineţilor. a rizurilor. 5. uneltelor de muncă. ş. În cazul surselor de aprindere de natură mecanică se va avea în vedere: -identificarea instalaţiei. de experimente de laborator cu probele colectate şi reconstituiri la faţa locului. -determinarea caracteristicilor de aprindere şi ardere a materialelor sau a substanţelor combustibile aflate în zona incendiului. -verificarea posibilităţilor de aprindere spontană de natură chimică. -evaluarea cantităţilor de substanţe intrate în reacţie şi a mărimii energiei termice dezvoltate.4. distanţa de siguranţă şi distanţele reale. -studierea condiţiilor de manipulare. sudurilor locale. suprafeţelor cu rugozităţi pronunţate.

-analizarea datelor meteorologice din perioada anterioară izbucnirii incendiului. ventilaţia.). compoziţia mediului. 7.). prin calcul şi măsurători adecvate şi analize de laborator. distrugeri materiale. existenţa şi starea dispozitivelor şi mijloacelor de decompresare. -evaluarea nivelului de radiaţie. -studierea condiţiilor în care se pot produce exploziile. din zona afectată.a. tubulaturii a elementelor de construcţie din apropierea locului de izbucnire a incendiului. -măsurarea distanţei dintre locul de izbucnire a incendiului şi eventualele focare din apropiere care puteau să transmită căldura prin radiaţie termică. explozie în aer liber). -examinarea efectelor şi urmărilor exploziei (presiuni şi temperaturi rezultate.În cazul surselor de aprindere indirecte se va avea în vedere: -identificarea posibilelor surse de căldură din apropierea locului de izbucnire a incendiului.La sursele de aprindere datorate explozivilor şi materialelor incendiare se va urmării: -determinarea substanţelor explozive existente. ş. precum şi a tipului de explozie produs (deflagraţie. -verificarea instalaţiilor de paratrăsnet. -examinarea bucăţilor de sticlă care ar putea juca rol de lentilă. temperatura şi presiunea mediului. starea fizico-chimică a substanţelor şi materialelor. -evaluarea mărimii energiei solare datorate radiaţiilor directe. a modului de aprindere explozivă a acestora (oxidare rapidă. detonaţie. descompunere rapidă. -determinarea condiţiilor de aprindere şi de ardere a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în zona incendiului şi compararea lor cu energia de aprindere a surselor. -studierea acţiunilor secundare în cazul trăsnetului ca urmare a inducţiei electrostatice şi electromagnetice. temperatura şi energia minimă de aprindere. explozie în spaţiu închis. polimerizări şi alte reacţii chimice necontrolate). precum şi a eventualelor descărcări simultane în mai multe puncte.a. 68 . intervalul de explozie. -verificarea conductelor. -inventarierea materialelor incendiare existente în zona de producere a incendiului şi luarea în calcul a caracteristicilor acestora. ş. -examinarea urmelor de ardere. -examinarea efectelor mecanice şi tehnice în cazul trăsnetului. -inventarierea surselor de iniţiere a exploziei (surse de energie) aflate în zona incendiului şi examinarea acestora. 8.

conservarea datelor despre incendiu deţine un rol important. apar dese cazuri când se cer expertize şi după luni şi ani de zile. declaraţii. 69 .este foarte important de reţinut că.1. deoarece în această situaţie se pot recolta date cât mai concrete. fotografii. sunt foarte anevoioase. analizării şi exploatării datelor.CAPITOLUL IV ROLUL MANAGERULUI ÎN ACTIVITATEA DE INVESTIGARE A CAUZELOR ŞI ÎMPREJURĂRILOR PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ – DEFINITE DE „INCENDII” IV. precum şi problemelor necesare pentru aplicarea măsurilor coercitive pe care societatea. aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat producerea incendiului şi identificarea factorilor care au contribuit la evoluţia acestuia. De aceea. care se stabileşte pe baza cercetării criminalistice a urmelor incendiilor sau exploziilor. în cazul necesităţii prelungirii timpului de cercetare (mai ales în cazuri grele). a sarcinilor şi responsabilităţilor ce îi revin într-o anumită perioadă pentru atingerea obiectivelor stabilite. oferă informaţii importante pentru perfecţionarea muncii de prevenire. se impune documentarea tematică a fiecărui caz şi păstrarea probelor până la elucidarea lui definitivă. cauzelor incendiilor la toate intervenţiile din zona de competenţă. apariţiei de noi elemente de legătură cu cauza analizată. Acestea pot ajuta la reluarea cazului. în cazul unor eventuale expertize sau contraexpertize. când consecinţele incendiului au fost înlăturate. Deci “Memorarea“ urgentă a stării imediate de după incendiu (recoltarea şi conservarea probelor. Comandantul unei unităţi de pompieri se află în centrul procesului de conducere a cercetării incendiilor. aceasta având în vedere faptul că o secţie de producţie avariată de incendiu va trebui să fie readusă la normal în timpul cel mai scurt şi cercetările ulterioare. organele specializate sunt obligate să le ia în cadrul încălcării regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Comandantul este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor. Preocuparea pentru stabilirea cauzei incendiului trebuie să continue imediat după lichidarea acestuia. a metodelor şi mijloacelor de stingere. Cauza de incendiu sau explozie. etc. stabilite prin lege.). cât mai aproape de realitate. informaţiilor şi probelor de orice natură. a cărei esenţă constă în declanşarea acţiunii de transmitere către personalul din subordine. MANAGERUL – FACTOR DE DECIZIE ŞI EXECUŢIE ÎN INVESTIGAREA CAUZELOR ŞI ÎMPREJURĂRILOR PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ Stabilirea împrejurărilor şi cercetarea cauzei de incendiu constituie un atribut esenţial al comandantului unităţii de pompieri şi cuprinde ansamblul măsurilor şi activităţilor executate în scopul procurării. Este evident că mergându-se pe linia tragerii la răspundere a vinovaţilor.

70 . precizând tehnica. Principalele metode prin care se stabilesc împrejurările şi cauza de incendiu sunt: . cuprinde totalitatea mijloacelor şi modalităţilor utilizate în scopul descoperirii.stabilirea caracteristicilor instalaţiilor. elaborarea ipotezelor. . comandantul unităţii numeşte. . nu pot fi determinate după încheierea intervenţiei. culoarea flăcării şi a fumului.stabilirea unor documente ce pot clarifica împrejurările producerii incendiului. precum şi a modului de cooperare cu specialiştii şi organele abilitate de lege. . La stabilirea împrejurărilor şi cauzei de incendiu se vor respecta următoarele reguli generale: . tactica si metodele de lucru ale acesteia. operativă şi oportună a activităţii şi cuprinde modul de desfăşurare al acesteia. organizarea şi desfăşurarea intervenţiei. materialele care prezintă interes. stabilirea competenţelor.În scopul stabilirii împrejurărilor şi cauzelor incendiilor care.efectuarea investigaţiilor complete la locul incendiului indiferent de noile ipoteze care se conturează sau de alte anticipări. din diferite motive.executarea organizată a activităţilor la faţa locului.nelimitarea anticipată. incendiului. . reprezintă căile şi procedeele prin care se asigură verificarea ipotezelor în scopul determinării cauzei reale şi a împrejurărilor izbucnirii incendiului.culegerea datelor de la martorii oculari şi specialiştii din obiectiv. . construcţiilor. clădirilor şi instalaţiilor. . Tactica stabilirii împrejurărilor şi cauzelor de incendiu. materialelor şi a substanţelor utilizate în procesul de producţie. în timp. examinării şi interpretării amprentei incendiului.analizarea locurilor unde incendiul s-a manifestat cu intensitate maximă şi a surselor posibile de iniţiere a aprinderii.consemnarea de către membrii comisiei a tuturor constatărilor făcute la faţa locului. reprezintă sistemul de reguli prin care se asigură executarea organizată. conservării sau ridicării probelor materiale pentru expertizele de specialitate. Tehnica stabilirii împrejurărilor şi cauzelor de incendiu. . pe timpul şi după încheierea intervenţiei. . Metodele pentru stabilirea împrejurărilor şi cauzelor de incendiu. . .filmarea sau fotografierea.întocmirea de scheme.stabilirea caracteristicilor geo-fizice ale zonei unde a izbucnit incendiul. o comisie constituită din cadre competente şi specialişti. materialelor. a duratei activităţii la faţa locului. grafice sau tabele privind obiectivul incendiat. . precum şi protejării. care au putut determina iniţierea sau influenţa evoluţia incendiului.observarea prin executarea recunoaşterilor pe timpul intervenţiilor.determinarea proporţiilor şi direcţiilor de dezvoltare a arderii. prin ordin de zi.

. . instalaţia şi locul în care a izbucnit incendiul.utilizarea metodelor.încălcările de la norme. . atelierul.asigurarea pazei şi conservarea urmelor existente la locul incendiului.cauze de incendiu posibile. eventualele manifestări de neglijenţă sau greşeli comise. . . suprafaţa incendiată. materialul combustibil aprins. . organele de pompieri militari sunt obligate să determine: . .caracteristicile incendiului cum sunt: modul de manifestare şi dezvoltare. cu celelalte organe ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi să raporteze datele şi informaţiile obţinute după punerea de acord cu aceştia.locul în care a fost iniţiat incendiul (focarul iniţial). a probelor în vederea ridicării sau expertizării lor. independent sau împreună cu organele prevăzute de lege. pe cât posibil. datele şi informaţiile solicitate. mijlocul care l-a generat. împrejurările în care s-a iniţiat arderea. aparaturii şi tehnicii adecvate în raport cu particularităţile locului investigat. 71 . avute în vedere şi motivul eliminării acestora.să ia masuri de protejare.identificarea cu operativitate a martorilor şi a altor persoane care se găsesc la faţa locului şi obţinerea de la aceştia a primelor date.să furnizeze.data şi orele izbucnirii.. forma incendiului etc. propagându-se în afara focarului iniţial şi factorii care au favorizat progresia acestuia. în activitatea de stabilire a împrejurărilor şi cauzei de incendiu. direcţiile principale de propagare. localizării şi lichidării incendiului.unitatea. dotările existente cu sisteme de protecţie împotriva incendiului. precum şi rapoartele de cauzalitate dintre ele şi apariţia sau dezvoltarea incendiului. . . motivele producerii lor. normative şi alte prescripţii tehnice. în caz de nevoie solicită sprijinul eşalonului superior. -caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat şi ale procesului tehnologic. . .observarea comportamentului persoanelor prezente la faţa locului. potrivit concepţiei stabilite. la cererea organelor în drept.să coopereze.condiţiile în care incendiul s-a dezvoltat. . procedeelor.. . de către organele în drept. Unitatea de pompieri desfăşoară activităţi pentru stabilirea împrejurărilor şi cauzei de incendiu. Constatările şi concluziile rezultate cu prilejul stabilirii împrejurărilor şi cauzei se consemnează de către comisie în “raportul de constatare tehnică privind cauza de incendiu“. precum şi timpul (ora) la care acesta s-a declanşat. Potrivit prevederilor legale în vigoare.sursa de aprindere care a declanşat incendiul. în care în principiu se menţionează: .componenţa comisiei. secţia.

motivată tehnic şi juridic a tuturor celorlalte cauze posibile. în identificarea făptuitorilor şi în administrarea probelor în vederea aflării adevărului. Raportul poate fi însoţit de anexe: . 72 . precum şi descoperirea. . a constatărilor tehnico –ştiinţifice necesare..prevenirea în viitor a incendiilor datorate cauzelor şi împrejurărilor similare sau asemănătoare celor cercetate.observarea.măsuri luate pe timpul desfăşurării activităţii pentru preîntâmpinarea unor pericole iminente şi pentru repunerea în funcţiune în cel mai scurt timp şi în regim de funcţionare a capacităţii afectate. .descrierea şi fixarea amprentei incendiului. Se poate atrage atenţia asupra necesităţii de folosire a concluziilor experţilor caracterizate ca “certe” şi. începând cu momentul sosirii la faţa locului şi până la lichidarea completă a acestuia. ca urmare.schiţe. fie prin eliminarea. .efectuarea. . . .luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor pericole iminente. la faţa locului şi în laboratoare de specialitate. . fotografii şi alte asemenea materiale şi documente.sprijinirea organelor de cercetare penală în elucidarea cauzelor. Scopul activităţii de management în cercetarea incendiilor este: . . Cercetarea cauzelor incendiului are rolul de a pune în evidenţă nu numai sursa de aprindere (iniţiere) ci şi toate elementele componente ale cauzei care a favorizat producerea şi evoluţia lor.formularea concluziilor şi învăţămintelor privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor desfăşurată în luarea măsurilor pentru perfecţionarea acesteia în viitor.descoperirea împrejurărilor şi a cauzelor reale care au generat incendiile. .participarea la stabilirea şi verificarea ipotezelor şi versiunilor referitoare la cauzele şi împrejurările care au generat incendiul. Concluziile formulate ca urmare a cercetării incendiului trebuie să se sprijine fie pe baza probelor certe prezentate de investigatori. Organele de pompieri au un rol deosebit de important în activitatea de cercetare a cauzelor incendiilor .propuneri de măsuri tehnice şi organizatorice pentru prevenirea în viitor a unor astfel de incendii. pentru luarea măsurilor ce se impun. notarea şi descrierea fazelor evoluţiei incendiului.rezultatele testărilor şi încercărilor efectuate. îndeosebi în ceea ce priveşte: . . evitarea situaţiilor de apariţie a erorilor ce pot fi comise de investigatori prin elaborarea unor concluzii fără verificarea tuturor versiunilor luate în discuţie.cauza incendiului descrisă în detaliu şi fundamentată tehnicoştiintific. fixarea şi protejarea urmelor incendiului şi a altor mijloace de probă. analizând şi toate datele rezultate de natură subiectivă şi obiectivă ale persoanelor implicate.

-înainte de a vorbi investigatorul trebuie să ştie să observe şi să asculte. -exprimarea clară. se solicită audierea acestuia de organele de urmărire penală. -cheia succesului într-o astfel de discuţie trebuie căutată în atitudinea foarte răbdătoare a investigatorului..expertizarea tehnică de specialitate de către experţi împuterniciţi potrivit prevederilor legale. pentru elucidarea cazului. prin ele să nu se evidenţieze problemele care interesează în mod deosebit. -întrebările se aranjează în aşa fel încât să fie o noutate pentru interlocutor. -martorul trebuie să fie convins ca este ascultat cu cea mai mare atenţie. -pentru verificare. după fiecare răspuns se pot pune întrebări de control.2 REGULI DE URMAT ÎN INVESTIGAREA CAUZELOR DE INCENDIU Reguli tactice în ascultarea unui martor: -întrebările trebuie sa fie concrete. în limbaj inteligibil interlocutorului. să fie formulate clar şi concis şi să nu aibă doua înţelesuri. -cel intervievat trebuie încurajat prin flatare sau prin utilizarea unor formule generalizatoare. IV. răspunsurile date. este obligatorie. precum şi nici importanţa pe care ar avea-o.Mănuşi de protecţie 73 . relatarea liberă trebuie realizată fără ca martorul să fie întrerupt. Reguli care pot facilita stabilirea unui contact psihologic între investigator şi martor: -prestanţa investigatorului în faţa martorului. -se recomandă ca întrebările care ţin de esenţa cazului să fie puse printre cele de importanta minora. indiferent dacă investigatorul observă sau nu vreo încercare de inducere în eroare. -întrebările relevante trebuie puse la momentul optim. .Ochelari de protecţie 2.stabilirea măsurilor ce trebuie întreprinse pentru prevenirea incendiilor. investigatorul trebuie să fie conştient de faptul că înainte de a fi ascultat va fi privit. -întrebările sa fie de aşa natura încât. căci aceasta atitudine exprima respectul investigatorului faţă de el. Echipamentul de protecţie al investigatorului 1. -în cazul unor contradicţii între răspunsuri sau în cazul în care există indicii că interlocutorul ascunde unele fapte.

Fotografii de detaliu. ciocan de zidărie.Fotografii generale.Lupă 12.Se întocmesc diverse planuri şi schiţe. 2.Reportofon 4. Operaţiuni de fixare a locului evenimentului şi prelevarea probelor Acestea sunt executate de organele de poliţie şi au fost introduse în prezentele instrucţiuni pentru informarea investigatorului.Lanternă Opţional 1. 74 .a. acordarea primului ajutor persoanelor accidentate şi evacuarea spaţiului afectat.Rigle şi rulete 5. lopăţică.Cleşte 8.Aparat de respirat cu aer comprimat(după caz) 5. târnăcop.Pensă 7.Reflector 3.Instrumente pentru scris şi marcat 6. Intervenţia organelor abilitate în zona unde s-a produs incendiul.Cizme de protecţie 6.Set şurubelniţe 9. 3.Aparat foto (digital) 2.Voltmetru/ohmmetru 11.3.Detector hidrocarburi 2. Activitatea de examinare a locului evenimentului presupune: a) Adunarea datelor necesare b) Efectuarea fotografiilor c) Marcarea locului d) Protejarea urmelor În vederea prelevării probelor se execută următoarele activităţi: 1.Costum de protecţie Mijloace tehnice necesare 1. Examinarea locului evenimentului.Cască de protecţie 4. ş.Cameră video 3. 2. 3.Unelte: topor. cuţit. Pentru fixarea locului evenimentului se execută o serie de operaţiuni: 1.Şerveţele de hârtie/materiale pentru curăţat 10. Stabilirea unor măsuri pentru conservarea locului evenimentului.

In rândul acestora deosebim: . Caracteristica acestora o reprezintă faptul că se folosesc în cercetarea la faţa locului a incendiului. c) Protejarea urmelor.în scopul descoperirii însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. b) Metode procedee şi mijloace operative de specialitate. a faptelor produse la locul incendiului. d) Ambalarea urmelor. urmată de concluzii referitoare la diferite însuşiri ale întregului. balanţa. rigla.3. 75 .Se realizează sectorizarea zonei unde s-a produs evenimentul.Se trece la cercetarea concretă a probelor. dar care nu pot fi percepute nemijlocit prin experienţă perceptivă directă. 6. Atunci când sunt adunate toate datele şi probele necesare se efectuează reconstituirea. Sinteza . specialiştii folosesc. Această etapă constă în: a) Colectarea urmelor.reprezintă procesul mintal opus analizei şi înseamnă unirea într-un corp unitar a părţilor fenomenului studiat. b) Conservarea urmelor. Raţionamentul şi deducţia . să se stabilească în ce măsură fenomenele concordă cu observaţiile făcute în timpul intervenţiei pentru stingere. din anumite judecăţi generale cunoscute. o gamă amplă de metode. sau cu informaţiile martorilor oculari. Aceste metode şi procedee pot fi grupate astfel: a) Metode logice generale Analiza . se poate ajunge la formularea unui adevăr particular. trebuie să se compare şi să se confrunte în scopul de a se descoperi ceea ce ele au în comun sau diferit.reprezintă un proces mintal realizat prin desfacerea sau descoperirea fenomenului în părţile sale componente.folosirea instrumentelor de măsură ca: metru. Deducţia este operaţiunea inversă şi reprezintă raţionamentul prin care. pentru aprecierea şi examinarea faptelor. urmelor sau obiectelor găsite la faţa locului şi a informaţiilor obţinute.4. IV. Comparaţia .prin raţionament se pot trage concluzii care se referă atât la cazul observaţiei respective şi la altele de acelaşi fel. CELE MAI EFICIENTE METODE ŞI PROCEDEE DE INVESTIGARE CU FAZELE SPECIFICE ACESTORA În scopul soluţionării problemelor ce se ridică în legătură cu cercetarea urmelor incendiilor şi exploziilor. De fapt constituirea fenomenelor. 5. procedee şi tehnici din domenii diferite. prezintă un proces de sinteză.Se face prelevarea urmelor. sau cu declaraţiile unor persoane ce cunoşteau unele date în legătură cu obiectivul incendiat. e) Etichetarea urmelor.

pe un absorbant. Este una din metodele cele mai complete. necesită o pregătire minimă sau. chiar nici un fel de pregătire a substanţei.Armin Forcher “Despre cercetarea incendiilor"): "După un incendiu a fost găsită o cârpă îmbibată cu apă de la stingere. arsă şi murdară de molozul de pe urma incendiului. în numeroase cazuri. urmele obţinute concordând surprinzător şi făcând dovada că benzina a servit ca agent de accelerare a incendiului". fibre.cu ajutorul cromatografelor cu gaz sau cu coloranţi speciali.folosirea aparatelor de înregistrare (magnetofon. de sol. pag. în practică se utilizează spectografe. ceas. topituri etc.cronometru. termometru. În Journal of Criminal Laro Criminology and Police Science Baltimore. ultraviolete. precum şi unele substanţe complexe (urme de vopsea. . microscop. În afara acestei cromatograme a mai fost înregistrată o a doua din vaporii unei cisterne cu benzină.).).) precum şi resturi de pulbere. de materie sub formă de pete. se pot identifica urmele de lichide inflamabile la locul incendiului.constituie o altă metodă de cercetare des utilizată: . se obţin rezultate extrem de rapide ale analizei şi cu pierderi minime de timp. metodă care permite determinarea rapidă. se poate recupera substanţa de cercetat fără a fi distrusă. cu avantaje deosebite ce constau în faptul ca este necesară o cantitate redusă de substanţe. Probele recoltate de la locul incendiului sunt analizate în laboratoare speciale sau în laboratoare de specialitate din diferite întreprinderi sau ministere. . petrol etc. iar rezultatele se înregistrează pe spectograme.96 (şi următoarele) se descrie următorul caz de aplicare a acestei metode (Traducere după dr. zgură. Acest lucru se poate realiza prin folosirea truselor criminalistice din dotarea organelor de urmărire penală.). O metodă des utilizată este analiza spectrală. . filme şi de proiecţie. fotografiat. funingine. resturi de pulbere etc. etc. infraroşii şi raze X. dar şi prin folosirea completelor din dotarea subunităţilor de pompieri militari. etc. Din aceasta sa extras o cantitate mică de vapori (10 ml) care au fost introduşi într-o coloană Apiezon. etc. c) Metode şi procedee tehnico-ştiinţifice de specialitate.dovedirea cu microscoapele electronice a urmelor de benzină cu plumb în funinginea de la locul incendiului. 76 . precum şi aflarea agenţilor de iniţiere sau de accelerare a incendiilor (benzină. materialele care au ars şi substanţele folosite la stingerea incendiului.. din martie 1966. pete organice şi anorganice.). cerneluri. .folosirea aparatelor de iluminat. a urmelor de lumânare în funingine.. în urma separării lor selective. în domeniul radiaţiilor vizibile. casetofon.folosirea instrumentelor optice de mărit (lupă. prin metoda denumită cromatografie. etc. a cuprului evaporat la scurtcircuitare. calitativă şi cantitativă a amestecurilor complexe de substanţă rezultată în urma incendiului (cenuşă. pentru a stabili substanţele care au iniţiat incendiu.

.electroforeza – permite identificarea particulelor. în condiţiile prevăzute de lege. în care organele Ministerului de Interne şi. de pelicule de vopsea. .metalografia .metoda permite identificarea urmelor suplimentare (resturi de sol. prin bombardarea cu radiaţii emise de izotopii radioactivi şi care sunt detectate cu ajutorul autoradiografiei controlului Geiger-Muller.. Se foloseşte pentru examinarea resturilor de hârtie. cunoştinţe de specialitate din cele mai diferite domenii.se foloseşte pentru determinarea substanţelor grase.1972.deplasarea suprafeţelor . Cercetarea la locul incendiului comportă o etapă premergătoare. cele ale procuraturii. utilizând polarimetrele cu cristale.569). resturi de vopsele. execută. Se aplică verificarea suprafeţelor şi contururilor urmelor de fisuri şi crăpături ale vaselor sub presiune.În practică se mai folosesc: .analiza luminiscenţei corpurilor . datorită unor alte cauze decât acelea de incandescentă.permite urmărirea şi înregistrarea continuă a suprafeţelor şi conturărilor obiectelor şi compararea lor. de praf. Aceasta se execută după aprecierea probelor pe care le are la dosar. în scursuri. pe baza teoriei că undele luminoase oscilează într-un plan perpendicular pe direcţia razei de propagare. a fenomenului arderii respective. .polarimetria . în mai multe situaţii. în această vastă activitate de cercetare a incendiului sunt necesare de cele mai multe ori. clar. de pete organice şi anorganice. etc. Organul de urmărire penală va formula întrebările. precis şi limitate numai la specialitatea expertului (Camil Suciu – Criminalistică. fie prin măsurarea absorbţiei luminii de către substanţa respectivă cu ajutorul foto calorimetrelor. lubrifianţi. Activităţile de cercetare la faţa locului trebuie să fie organizate şi executate ţinând seama de condiţiile impuse de specificul funcţional al obiectivului în cauză.calorimetria – constă în măsura optică a culorii diferitelor substanţe. pag. fire de păr etc.ed.. de pete de sânge. Organul de urmărire penală va dispune efectuarea unei expertize ori de câte ori se va socoti necesare cunoştinţele unui expert. se dispune expertiza. în obiective similare sau în laborator. nicotinei etc. în 77 .reconstituirea – la scară naturală sau redusă la obiectivul în cauză. pentru evidenţierea acţiunii unor substanţe sau a căldurii asupra acestor materiale.analiza prin activare. pete organice. pete organice.se asigură analizarea emisiei de radiaţie luminoasă a unor corpuri. lacuri. proteine. camere de ionizare. prin comparare cu o culoare etalon. . emulsiilor sau particulelor în suspensie cu ajutorul electrolizei din urmele lăsate de scursuri. în vederea obţinerii anumitor soluţii ştiinţifice din alte domenii de activitate. vopsele. zaharoase a uleiurilor. . . . după caz.).metoda permite identificarea modificărilor survenite în structura şi compoziţia metalelor şi aliajelor standardizate şi etalon prin şlefuirea şi fotografierea în secţiune.detectoarele de scintilaţie. care au explodat. stabilind pentru care din ele este nevoie de expertiză.

în care se trece la cercetarea amănunţită a locului faptei în vederea descoperirii. cele două faze sunt distincte şi se desfăşoară succesiv.în care se procedează la constatarea şi fixarea stărilor de fapt existente în spaţiul creat fără ca urmele şi diferitele obiecte purtătoare de urme să fie atinse şi fără a se modifica poziţia în care acestea au fost găsite. Putem concluziona că cercetarea urmelor incendiilor sau exploziilor este o activitate amplă care trebuie executată cu multă atenţie şi responsabilitate.faza dinamică . deformarea sau dispariţia urmelor sau altor semne existente la faţa locului.faza statică . a face reconstituiri şi a asculta cu atenţie depoziţiile martorilor. a căuta dovezi materiale. ale dezvoltării industriei chimice şi petrochimice. eventual. În etapa următoare. concludente. Fixarea imaginii statice trebuie realizată în acest fel încât să nu ducă la modificarea. folosirii energiei sub cele mai diverse forme. fixării şi examinării atente a fiecărei urme sau obiect purtător de urme. Urmele. probabilitatea de izbucnire a incendiilor este mult mai mare. . numai că în condiţiile unor procese tehnologice complexe. De regulă. 78 . se trece la activitatea propriu-zisă de cercetare a locului incendiului. fiecare factor principal al procesului arderii trebuie analizat temeinic. extinderii electrificării şi termoficării.). astfel că. obiecte supuse prăbuşirilor etc. ridicate de la faţa locului în scopul asigurării analizării lor în cele mai bune condiţii. pe baza lor să se poată reconstitui imaginea de ansamblu dinainte de incendiu. când acestea vor fi supuse unor cercetări separate. amănunţite. în funcţie de proprietăţile obiectivului (terenului) incendiat se pot realiza fotografii sau schiţe pe secţiuni. a da răspuns la fiecare întrebare ce se pune în legătură cu cazul analizat. deplasate din poziţia iniţială şi. care se desfăşoară în două faze: . mirosul caracteristic al materialelor incendiate. cele două faze ale cercetării se întrepătrund.domeniul de competenţă stabilit. a nu trece cu vederea nici un amănunt. în acest sens. semnele şi fenomenele sortite unor modificări rapide sau chiar dispariţiei trebuie supuse cercetărilor dinamice în mod excepţional (culoarea şi forma fumului. pentru aceasta ele putând fi degajate. însă practica a arătat că în unele situaţii deosebite. acţiune care se desfăşoară concomitent cu operaţiunile de stingere. activităţi organizatorice destinate asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea la timp şi de calitate a activităţilor. întrucât ar îngreuna procedura din faza dinamică. Aceasta înseamnă a cerceta (temeinic) cu migală fiecare obiect. În faza STATICĂ – se execută cercetarea situaţiei de ansamblu a locului (zonei) incendiului. Este de reţinut faptul că în această fază este interzis a se schimba locul şi poziţia unor obiecte şi lucrări din zona incendiată.

.organele de cercetare penală din cadrul Ministerului de Interne. o pregătire făcută înainte. Luarea probelor sau a unor corpuri susceptibile de analiză trebuie să se facă. deoarece particularităţile cauzelor de incendiu. . cu alte cuvinte afirmaţiile rămân insuficient argumentate. deci. din cauza grabei.organele de procuratură. pentru a semăna confuzia în rândul celor care ”asistă“ la faţa locului. de asemenea. versiunile neîntemeiate. Aceasta este o condiţie necesară. în actuala reglementare a legii penale. în funcţie de urmările incendiului.distrugerea calificată.acte de diversiune. Concluziile se vor da oficial organelor interesate numai după ce problemele au fost clarificate . Pentru a înlătura discuţiile de prisos. sub coordonarea specialiştilor desemnaţi de ministerul tutelar. rămân întrebări la care nu se găsesc răspunsuri.4 COOPERAREA DIFERITELOR ORGANE ÎN INVESTIGAREA CAUZELOR Incendiul. argumenta şi adânci concluziile ce se desprind în urma examinării locului unde s-a produs incendiul. instalaţii. la aceasta participă după caz : . distrugeri de bunuri şi valori. cu păstrarea secretului. competenţă. . . Având în vedere complexitatea activităţii de cercetare a cauzelor incendiilor.şefii de secţii. .organele de pompieri militari. Probele vor fi recoltate atât din punctele care prezintă interes. multitudinea fenomenelor ce pot avea loc. nu constituie infracţiune ci reprezintă un mijloc prin care pot fi comise acte de diversiune. dar nu şi suficientă. de cele mai multe ori.distrugerea în dauna avutului public sau privat. Stabilirea exactă a cauzei unui incendiu cere din partea celor care cercetează cazul respectiv o temeinică pregătire profesională şi de cultură generală. pe timpul şi chiar după cercetarea incendiului pentru a se putea documenta. . . Organele care execută cercetarea incendiului. pentru a nu atrage atenţia făptaşului (în cazul incendiilor provocate intenţionat). ori este un efect al neglijenţei în serviciu.neglijenţă în serviciu. este necesar să se păstreze secretul operaţiunilor în general cât şi. impun.experţi oficiali sau experţi (specialişti) desemnaţi numai pentru 79 . Legea penală prevede că prin incendiu se pot săvârşi următoarele infracţiuni : . apoi anchetatorul reţine ce-l interesează. cel profesional. mai ales.IV. sau se stabileşte eronat cauza incendiului. nu se trag cele mai juste concluzii. ateliere sau alte compartimente de producţie similare din obiectiv. cât şi din alte puncte. trebuie să dovedească răbdare şi perseverenţă deoarece. uneori. potrivit prevederilor legale.

. Asigurări Nu neapărat necesar Este esenţial pentru stabilirea răspunerilor asigurat asigurator. dispoziţiuni. Efecte negative asupra utilizatorilor Performanţele instalaţiilor de stingere şi a altor mijloace de protecţie Costuri ale incendiului. . Informaţia cerută Timpul iniţierii Pompieri Precizie de 10 . Limitarea pagubelor şi a daunelor Nu afectează calculul pierderilor. Necesar pentru cuantificarea pierderilor Interes minim Cauza incendiului Evoluţia şi propagarea incendiului Comportarea şi stabilitatea la foc a construcţiei Eficienţa intervenţiei pompierilor Interes minim Evidenţa probelor la locul incendiului Probe de la suspecţi.i. Cadrul pentru reduceri prime de asigurare. Esenţial pentru conservarea probelor. Echipament. încălcarea contractului poate influenţa clauzele de asigurare. expertizarea şi conexarea cu celelalte date. victime şi alte acţiuni deosebite. Protejarea (conservarea) urmalor (probelor) Interes după încheierea cercetării. instrucţiuni şi ordine. Victime Daune. Cadru pentru reducere prime de asigurare. Căi şi mijloace. Interes maxim esenţial pentru stabilirea daunelor. Poate indica durata iniţierii.cauza respectivă.alte organe cerute de instanţele judecătoreşti sau de cercetarea şi urmărirea penală. Evoluţia rapidă poate indica arson sau poate produce multe victime.30 min. Corelaţia dintre măsurile p. Esenţial pentru ridicarea urmelor (probelor). Cercetarea urmărilor incendiilor este o activitate de “echipă” în cadrul căreia organele de urmărire penală deţin rolul principal în baza atribuţiunilor ce le sunt stabilite prin lege.s. Prevenire.organele Administraţiei Asigurărilor de Stat (pentru vieţile şi bunurile asigurate şi care au fost afectate de incendiu). Esenţial pentru corelare date. Raport de cercetare Raport de constatare Sancţionare contravenţională Evaluare risc incendiu Statistica Prevenire Raport de cercetare Raport de constatare Prevenire Reglementări Raport de intervenţie Raport de constatare Prevenire Reglementări Tactica stingerii Instruire Planuri de intervenţie înzestrare Poliţie Precizie de ordinul minutelor (pentru comparare alibiuri) Prezintă interes în caz de acţiuni intenţionate (arson). Interes raportat la victime şi alte consecinţe deosebite. Controale de supraveghere. Evacuare. 80 . şi condiţiile de asigurare. salvare şi prim ajutor. Atestare sau avizare. precizarea Eventual în statistici sau în compensarea consumurilor. Necesare în acuzaţiilor.

ş. -Fotografia judiciară. cantitatea. precipitaţii. forţele. trăsnete). -Procesul. depozit. valoarea . localizării şi lichidării incendiului. direcţii şi viteza de propagare.temperatură. -Planul-schiţă al locului faptei. -dotarea existentă cu mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor. -locul (obiectiv. PROCESUL .5 EXPLOATAREA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN URMA DERULĂRII PROCESULUI DE INVESTIGARE A URMELOR INCENDIILOR Rezultatele cercetării la faţa locului faptei sunt fixate prin încheierea următoarelor documente. -desfăşurarea intervenţiei.a. -Procesul -verbal de cercetare la faţa locului întocmit de grupa de cercetare la faţa locului a unităţii de poliţie din zona de responsabilitate respectivă. atelier.verbal de incendiu întocmit de unitatea de pompieri. după cum urmează: -Raportul de cercetare tehnico-ştiinţifică a cauzei incendiului. secţie.VERBAL DE CERCETARE LA FAŢA LOCULUI ÎNTOCMIT DE ORGANELE DE POLIŢIE . pot fi menţionate pierderile materiale provocate de incendiu(natura. în funcţie de scopurile urmărite.a. -caracteristicile incendiului (modul de manifestare. partea discriptivă şi partea finală. mijloacele şi procedeele utilizate pentru stingerea incendiului.propuneri de măsuri tehnice şi organizatorice pentru prevenirea în viitor a unor incendii similare. atât de unităţile de pompieri cât şi de organele de poliţie.alte consecinţe asupra desfăşurării activităţii(durata întreruperii. -datele şi orele iniţierii. magazin. După caz. Pentru pompieri se recomandă următoarea structură: -componenţa comisie de cercetare.IV. -condiţii atmosferice(vânt .amplasarea materialelor arse sau deteriorate). RAPORTUL DE CERCETARE TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ A CAUZEI INCENDIULUI -documentul întocmit în urma cercetării de către investigator sau comisie poate avea diferite forme.este format din trei părţi : partea introductivă. efecte economice. -caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat şi cele funcţionale ale procesului tehnologic.). tehnologice). 81 . suprafaţa incendiată ş.) izbucnirii incendiului. -prezentarea cauzelor de incendiu analizate şi motivul eliminării lor. -concluzia bine fundamentată şi prezentată detaliat privind cauza de incendiu cu cea mai mare probabilitate.

-ora la care a început şi s-a sfârşit cercetarea locului faptei. -numele. . dimensiune. PROCESUL-VERBAL ÎNTOCMIT DE INSPECTORATUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Se întocmeşte de către comandantul intervenţiei(gărzii de intervenţie). la ce scară şi în ce fel. în trei exemplare şi cuprinde: -datele constatate la faţa locului privind locul de izbucnire a incendiului. experţi. Obiectele se vor descrie ca: formă.împreună cu organele de poliţie. -ce s-a fotografiat la locul faptei. -dacă s-a întocmit schiţa plan.descrierea detaliată a situaţiei locului faptei. -condiţiile atmosferice şi condiţiile de iluminare în care s-a efectuat cercetarea. delimitarea precisă a acestui loc. particularităţi de construcţie. insistându-se asupra tabloului de ansamblu .martori. În partea descriptivă se trece: .în care se încadrează locul faptei. în ce scop. Procesul-verbal de intervenţie. urmelor şi a altor materiale descoperite la locul producerii evenimentului. dimensiunile şi amploarea faţă de punctele cardinale. particularităţile topografice. culoare. ridicate de la locul faptei.observaţiile celor prezenţi . diferite particularităţi ale cercetării . în prezenţa proprietarului(chiriaşului) obiectivului afectat. prenumele şi calitatea persoanelor ce au format echipa de cercetare. -numele şi prenumele şi calitatea organului de urmărire penală care conduce cercetarea şi unitatea de poliţie din care face parte. Se va descrie locul unde obiectele au fost descoperite. în partea finală sunt trecute: -obiectele şi urmele descoperite. luna. prenumele şi calitatea experţilor care au luat parte. prenumele şi adresa persoanelor ce au fost martori ai cercetării. se întocmeşte. -numele.În partea introductivă se trec: -locul şi data(anul. -temeiul de fapt şi temeiul juridic al cercetării. -persoanele care au fost de faţă la efectuarea cercetării şi semnează procesul-verbal.descrierea amănunţită a obiectelor. menţionarea "împrejurărilor negative" întâlnite în cursul cercetării şi explicarea acestora. destinaţia lor naturală şi destinaţia concretă în care au fost folosite etc. -ce măsurători fotografice s-au executat. căile de acces. în ce condiţii tehnice. -numele. ziua) când s-a efectuat cercetarea locului faptei şi s-a încheiat procesul-verbal. 82 .

trecând apoi la fotografiile-schiţă. -fotografia de reconstituire.Planul-schiţă ridicat prin desenare este un mijloc de fixare a locului faptei şi a poziţie diferitelor obiecte descoperite în cadrul acestuia. şi poate reprezenta un loc deschis. Fotografia judiciară operativă a locului faptei şi a obiectelor principale serveşte la fixarea tabloului de ansamblu în care se încadrează locul faptei. PLANUL SCHIŢĂ AL LOCULUI FAPTEI . -fotografia de detaliu. Desenul-schiţă executat la scară prezintă dimensiunile locului reduse la o anumită scară. Fotografia fixează mecanic toate detaliile obiectelor fotografice şi imaginea lor de ansamblu. Fotografia operativă a locului faptei şi a obiectelor infracţiunii se împarte în: -fotografia de orientare. fotografia obiectelor principale. -măsurători fotografice. -date privind focarul iniţial: locul focarului. cele degradate. fotografia prezintă avantajul unei mai mari obiectivităţi şi o redare mai completă şi mai fidelă a detaliilor. un loc închis sau forma mixtă. victime. salvări. primele materiale care au ars şi împrejurările favorizante. fotografia de detalii şi măsurătorile fotografice. -fotografia obiectelor principale. pe când fotografia întotdeauna reprezintă locul faptei privit sub un anumit unghi.pentru fixarea fotografică a rezultatelor cercetării locului faptei se aplică metodele fotografiei judiciar operative. precum şi raporturile reciproce de poziţie. Schiţa simplă constă din ridicarea în plan a limitelor locului faptei şi a poziţiei ocupate de obiectele principale. Planul-schiţă poate fi ridicat prin desenare simplă sau la scară. Scara desenului reprezintă raportul dintre dimensiunile şi distanţele reale dintre obiectele de la locul faptei şi dimensiunea convenţională a acestora adoptată la întocmirea planului. la măsurarea acestuia şi la fixarea fotografică a obiectelor purtătoare de urme ale infracţiunii. -fotografia schiţă. FOTOGRAFIA JUDICIARĂ . 83 . surse probabile de aprindere. începând cu: fotografia de orientare. în schimb. Elementul de bază al acestei forme de ridicare este scara folosită. cu menţiunea distanţei reale dintre ele. -fotografia semnalmentelor. -procedee speciale.-bunurile materiale care au ars. Desenul prezintă avantajul faţă de fotografie că poate da o privire în plan a întregului loc al faptei. la fixarea propriu-zisă a locului faptei. mijloacele care puteau produce aprinderea.

în mod operativ.I. precum şi din planurile de măsuri ale eşalonului superior şi a celor proprii. Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi populaţiei cu privire la riscurile posibil a se produce sau produse în zona de competenţă şi măsurile ce se impun a fi luate pentru prevenirea acestora.. 1. în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Sibiu s-au produs 3507 evenimente şi fenomene negative. astfel: . privind reforma instituţională. înregistrîndu-se. la nivelul unităţii au fost stabilite direcţiile prioritare pe anul 2008. în medie. a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. unităţile şi formaţiunile apartinând M.A şi M. de dispoziţiile Instituţiei Prefectului Judeţului Sibiu şi în baza concluziilor desprinse din analiza situaţiei operative din zona de competenţă.Ap.reconstrucţia instituţională privind optimizarea funcţionării structurilor organizatorice. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt.aplicarea cu fermitate în activităţile practice a legislaţiei şi actelor normative şi redimensionarea forţelor şi mijloacelor pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe timpul situaţiilor de urgenţă În anul 2008. .R. acţionând cu răspundere şi competenţă pentru transpunerea în practică a sarcinilor ce au decurs din Programul de Guvernare. Dumitru Croitoru” al Judeţului Sibiu şi-a desfăşurat activitatea în deplină concordanţă cu atribuţiile stabilite prin lege. 84 . În acord cu cerinţele impuse de procesul de integrare europeană.intensificarea eforturilor pentru informarea. subunităţilor şi serviciilor publice şi private pentru situaţii de urgenţă prin executarea de exerciţii şi aplicaţii tactice de intervenţie şi de cooperare. precum şi a celor de cooperare. creşterea capacităţii operaţionale a acestora şi conducerea eficientă şi promptă a intervenţiilor. .I.consolidarea şi menţinerea capacităţii operaţionale a inspectoratului. ordinele şi dispoziţiile inspectorului general.CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ V. care au solicitat din plin intervenţia structurilor specializate aparţinând unităţii. ANALIZA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INCENDII PRODUSE ÎN JUDEŢUL SIBIU ÎN ANUL 2008 În anul 2008. . Strategia M. precum şi cu serviciile deconcentrate şi descentralizate cu atribuţii specifice în domeniul apărării şi protejării patrimoniului public şi privat.R. Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă.intensificarea cooperării cu autorităţile administraţiei publice locale.A. . profesionalizarea cadrelor provenite din structuri diferite. 10 acţiuni/zi.

M.1) 226.000 Diagrama nr. 2945 pentru cazuri asistate de S. 14 acţiuni pentru protecţia mediului. 86 arderi necontrolate (arderi de vegetaţie uscată şi gunoaie). 59 alte situaţii de urgenţă (inundaţii.000 4.945 86 68 66 59 24 19 14 0 1. accidente în care au fost implicate substanţe periculoase). Arderi necontrolate Asistenta persoane Misiuni pirotehnice Alte situaţii de urgenţă Alte intervenţii Salvări animale Acţiuni pentru protecţia mediului 226 2.2).R.D. s-au desfăşurat pentru stingerea incendiilor. 68 asistenţa persoanelor şi descarcerare. 19 salvări de animale şi 24 alte intervenţii . Situaţii de urgenţă produse în anul 2008 Incendii Intervenţii S..U. 66 misiuni pirotehnice.U. alunecări de teren.M.000 2.Din totalul acţiunilor de intervenţie (diagrama nr. 1 Distribuţia situaţiilor de urgenţe generate de incendii (diagrama nr.R.D.000 3. se prezintă astfel: 85 .

fumat . Cauze de incendiu: Aparate electrice lăsate sub tensiune 32% Fumat fără respectarea normelor 12% Sisteme de încălzire defecte 12% Jar cu scântei din sisteme de încălzit 5% Anul 2008 Jocul copiilor cu focul 5% Actiune intentionata 5% Focul deschis 11% Coşuri de fum defecte sau improvizate 6% 86 .5 şi 11 alte situaţii. sudură – 8.24. trăsnet – 3.73. jar şi scântei din sistemele de încălzit – 10. instalaţii şi aparate electrice defecte. 2 Principalele cauze ale incendiilor au fost determinate de: foc deschis . coşuri de fum defecte – 16. scurgeri de produse inflamabile . sisteme şi mijloace de încălzire defecte – 27.27. jocul copiilor cu focul – 11.INCENDII 250 201 200 157 150 100 50 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 164 170 184 226 Diagrama nr. acţiune intenţionată – 11.improvizate sau lăsate sub tensiune .

o cauză frecventă de incendiu. încep curăţenia de primăvară şi incendiază resturile menajere şi gunoaiele fără respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. uneori cu consecinţe deosebit de tragice (5 %). iar multe mijloace de încălzire (sobe) nu au fost pregătite pentru folosirea în regim intens (coşuri de fum curăţate de funingine şi resturile aduse de păsări. Jocul copiilor cu focul. 3 Din diagrama nr. în special folosirea siguranţelor fuzibile supradimensionate (32 %). când timpul friguros începe să-şi facă simţită prezenţa. sisteme de încălzire defecte (12%) şi utilizarea focului fără luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea incendiilor (11 %). se prezintă după cum urmează: 87 . 3 reiese faptul că ponderea ce mai mare a surselor de incendiu o reprezintă folosirea aparate electrice lăsate sub tesniune şi instalaţiilor electrice cu defecţiuni. Un număr mare de incendii întâlnim în lunile martie şi aprilie. dar o pondere ridicată în producerea incendiilor o are fumatul (12 %). în special cei din mediul rural. moment când oamenii. reprezintă din păcate. O tendinţă crescătoare a incendiilor o regăsim şi în lunile octombrie – decembrie.Scurgeri de produse inflamabile 2% Sudura 4% Trăsnet 1% Alte situaţii 5% Diagrama nr. Distribuţia incendiilor după sursa probabilă de aprindere (diagrama 4). izolarea coşurilor de fum şi a burlanelor de materialele combustibile etc) sau se folosesc mijloace de încălzire improvizate (reşouri sau calorifere electrice) cu suprasolicitarea reţelelor de alimentare cu energie electrică.

de asemenea. 4 la hoteluri şi restaurante. 6 în agricultură şi 11 în alte domenii şi servicii. 7 în comerţ. 164 s-au înregistrat la locuinţe şi anexele acestora.7 mil.725.5 )au fost salvate şi asistate 3071 persoane şi protejate bunuri şi instalaţii în valoare de 85.068 lei. Din totalul incendiilor. au mai fost salvate 34 animale. Pe timpul intervenţiilor (diagrama nr.Surse probabile de aprindere Scurtcircuit electric 24% Jar sau scanteie 20% Efect termic (caldura) 14% Diagrama nr. dar o pondere ridicată în producerea incendiilor o au şi efectul termic (caldură 32 şi curent electric 24). lei 3493 intervenţii 3022 persoane asistate medical 34 animale salvate 88 . 4 în construcţii. 49 persoane salvate 42 adulţi şi 7 copii Flacara 26% Trasnet 1% Alte situaţii 4% Efect termic (curent electric) 11% Bunuri protejate în valoare de peste 85. 17 la transporturi. 13 în industrie. 4 Un număr mare de incendii au ca sursă probabilă de aprindere: flacăra 57 şi scurtcircuitul electric 55.

89 . 23 persoane au fost rănite şi s-au produs pagube estimate la aproximativ 2.715. 5 Ca urmare a evenimentelor produse au decedat 15 adulţi şi 3 copii .970 lei.Diagrama nr.

iar pe 3 laturi ale etajului terasă deschisă. .V. Date generale despre obiectiv: Casa de locuit este situată în partea de est a localităţii Tălmăcel. pe două nivele compartimentată astfel: . Sibiu 1. nr. 219. iar între scânduri spumă poliuretanică expandată.etaj. fiind destinată asigurării spaţiului de locuit. Râului.2003. La capătul clădirii. se află scara de acces către etaj. instalaţia de alimentare cu apă şi sobe cu acumulare de căldură pentru încălzirea interioară.2008 ora 23. Sibiu – casa de locuit cu o suprafaţă de aproximativ 230 mp. Atât pe interior cât şi pe exterior locuinţa era lăcuită. Imobilul a fost construit în perioada anilor 2000. Incendiul s-a produs la peretele despărţitor dintre dormitoare şi s-a extins cu repeziciune la încăperile alăturate şi la acoperişul locuinţei. Raport de evaluare a incendiului produs la locuinţa lui BEŞLEAGĂ DOREL din localitatea Tălmăcel. înălţime 10 m la coama acoperişului. Adresa. lăţime 11 m.acoperişul era format din căpriori cu asterială din scândură şi acoperit cu ţiglă. legătura între parter şi etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn. jud. 2. 2. conducând la 90 .pardoseala şi plafonul erau executate din scândură lustruită. jud. str. . sufragerie.parter – zidărie de piatră şi cărămidă cu mortar din beton. depozit de lemne şi un spaţiu destinat altor activităţi gospodăreşti. Structura clădirii este realizată: . Intervenţia Detaşamentului de Pompieri Sibiu şi a Serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă din localităţile Tălmăcel şi Tălmaciu a constat în localizarea şi lichidarea incendiului produs la acoperişul şi etajul locuinţei (vezi foto 1). zidurile portante din zidărie de piatră. Data şi ora producerii evenimentului: 14. Râului. Alimentarea cu energie electrică este asigurată de la un tablou de distribuţie racordate la instalaţia de alimentare cu energie electrică a localităţii. 3. 219. bucătărie.etajul clădirii: stâlpi din lemn. Casa era locuită în regim permanent. la aproximativ 25 km faţă de sediul subunităţii de pompieri. str.parter: magazie de unelte. . zidurile portante şi neportante construite din scânduri tencuite cu mortar de var. 2. Construcţia era prevăzută cu instalaţie de alimentare cu gaze naturale.30. RAPORT DE EVALUARE A UNEI INTERVENŢII V.10. nr.1. Suprafaţa construită de 230 mp (foto 5). două dormitoare. denumirea şi destinaţia obiectivului unde s-a produs evenimentul şi în ce a constat aceasta: Tălmăcel. la colţurile clădirii cu stâlpi din beton armat. în regim parter şi etaj cu următoarele dimensiuni: lungime 15 m. grinzi din lemn. .

. instalaţia electrică a fost deconectată de la stâlpul ce asigura alimentarea locuinţei. În momentul cuplării sau decuplării curentului electric pot apărea scântei care la 91 . în timp ce se întorcea de la discoteca din localitate. anunţarea şi modul de acţiune a primei intervenţii: Incendiul a fost observat în jurul orelor 0.Incendiul a afectat şi încăperile laterale datorită cantităţii mari de material combustibil din care era construită locuinţa.10.La ora intervenţiei forţelor. grupa operativă şi garda de intervenţie a Detaşamentului de Pompieri Sibiu. subofiţerul operativ a alertat serviciile voluntare de urgenţă din localităţile Tălmaciu şi Tălmăcel.În momentul producerii incendiului Beşleagă Dorel nu se afla la domiciliu.Focarul incendiului a fost localizat în incinta dormitorului în care încălzirea se realiza cu un calorifer electric (vezi foto 2). 5. cercetând amprenta incendiului în dimineaţa zilei de 15.degajarea unor mari cantităţi de fum. .U. .Din constatările făcute la faţa locului de grupa operativă şi din declaraţiile martorilor rezultă faptul că Beşleagă Gabriela (mama – 36 ani) se odihnea în alt dormitor împreună cu sugarul Beşleagă Tatiana (6 luni).Siguranţele fuzibile erau supradimensionate creând premiza nedeconectării caloriferului electric de la sistemul de alimentare cu energie electrică (vezi foto 3). având sugarul în braţe. s-au reţinut pentru a fi analizate comparativ. a încercat să-i salveze pe cei doi copii din încăperea alăturată. gaze fierbinţi şi toxice produse prin arderea lacului (acid cianhidric). dispeceratul I. Persoana mai sus numită a alertat în primul moment vecinii. Supraîncălzirea Datorită unei suprasarcini electrice sau unui arc electric ori scânteie.50 a anunţat prin serviciu 112. 4. Concomitent cu primirea anunţului de incendiu. coroborate cu structura şi modul în care s-au respectat normele de prevenire şi stingere a incendiilor. Având în vedere cele de mai sus. a unui contact imperfect în priză sau a unui viciu de fabricaţie apărut pe timpul exploatării caloriferului electric. Cauza şi împrejurările producerii incendiului: La ora producerii incendiului. s-au putut aprinde şi arde mocnit materialele combustibile aflate în apropierea conductorului electric (mase plastice şi textile). După producerea incendiului. . al Judeţului Sibiu. moment în care plafonul şi tencuiala acoperişului s-au prăbuşit peste ea şi a îngropat-o în moloz (vezi foto 4). obiecte de mobilier şi patul în care dormeau minorii Beşleagă Teodor (7 ani) şi Beşleagă Maria (3 ani). următoarele cauze de declanşare a incendiului: supraîncălzirea datorită unui arc electric sau suprasarcini electrice (vezi foto 3) şi resturi de ţigară.2008. s-au desprins următoarele concluzii: . . . Observarea.În imediata apropriere a caloriferului se aflau diferite materiale combustibile constând din: lenjerie. după care în jurul orelor 0. Întreaga acţiune pentru stingerea incendiului sa desfăşurat pe timpul noapţii.S.40 de către Zaharia Cristina.

efectivele gărzii de intervenţie intrând în dispozitiv circular. la locul incendiului nu s-au găsit urme de ţigări sau chibrituri. lac şi lemn) a condus la intoxicarea cu monoxid de carbon şi acid cianhidric a celor patru persoane existente în locuinţă.30 cetăţeni 92 . cadrele cunoscând bine zona. realizarea iluminării corespunzătoare a locului acţiunii. din declaraţiile martorilor.30. datorită orei la care s-a produs acesta şi a faptului că aceştia erau supravegheaţi de mamă. din mişcare şi cu toate forţele. mobilier etc) de la un rest de ţigară aprinsă. mama – Beşleagă Gabriela.10 pompieri civili apaţinând de SVSU Tălmaciu . Resturi de ţigară aprinse Aprinderea materialelor combustibile (lenjerie intimă şi de pat. Acest lucru era posibil ţinând cont de amprenta incendiului care a condus la concluzia că acesta a izbucnit în zona dormitorului şi din cauza caloriferului electric. Această cauză a fost eliminată din cauza faptului că proprietarul imobilului – Beşleagă Dorel. arderea mocnită putând avea loc dacă incendiul s-a produs în intervalul de timp 23. Forţele şi mijloacele utilizate. s-au concretizat în: Forţe: . lăsat din neglijenţă într-un coş de hârtii sau aruncată la întâmplare. din literatura de specialitate rezultă că o ţigară aprinsă poate aprinde materiale combustibile după o ardere mocnită de maximul 2h. Mai mult. întrucât în anii precedenţi au mai fost intervenţii în această localitate atât la gospodăriile populaţiei cât şi la fondul forestier. evacuarea fumului şi gazelor. Fumul degajat în urma arderii mocnite a materialelor combustibile (textile.30 – 3h. concomitent cu realizarea măsurilor de limitare a propagării arderii către spaţiile învecinate. a măsurilor de protecţie a părţii din locuinţă neafectată de incendiu.rândul lor pot aprinde uşor izolaţia conductoarelor sau alte materiale combustibile existente la locul incendiului. în final ducând la decesul acestora.30. Acţiunea propriu-zisă a fost dimensionată pe două sectoare de stingere şi un sector de alimentare cu apă a autospecialelor angrenate de intervenţie. pe direcţia principală de manifestare a incendiului. Incendiul datorat jocul copiilor cu focul a fost de asemenea exclus. Intervenţia subunităţii: Deplasarea spre locul de producere a incendiului s-a efectuat în timp operativ.00 –23. iar minorii aveau vârste prea mici pentru a se putea juca cu ţigările şi focul. perioadă în care se încadrează şi intervalul de la momentul în care se putea produce incendiul şi cel în care a fost observat. 6.3 ofiţeri . nu era la domiciliu în acel moment. nu era fumătoare. era posibilă deoarece.14 subofiţeri . Realizarea dispozitivului de intervenţie s-a desfăşurat în timp scurt şi în deplină siguranţă. De la producere şi până la observarea incendiului au trecut aproximativ 1h – 1h.5 poliţişti .

. forţe şi mijloace pentru protejarea şi stabilirea amprentei incendiului.dimensionarea corespunzătoare a instalaţiei electrice pentru deservirea unui număr foarte mare de consumatori. butelii pentru aparatele de respirat cu aer comprimat. în rândul personalului propriu.planificarea şi executarea instruirii efectivelor.1 autospecială de descarcerare. temperatura ridicată.3 autospeciale de lucru cu apă şi spumă .Aprecierea intervenţiei: Analizând obiectiv situaţia şi având în vedere condiţiile grele în care s-au desfăşurat operaţiunile.164 l motorină. Compartimentul logistic a asigurat din primele momente rezervele de carburanţi şi butelii cu aer comprimat. 10.Măsurile întreprinse pentru înlăturarea neregulilor constatate pe timpul intervenţiei: . operaţiunile s-au desfăşurat pe sectoare. în localităţi – locuinţe ale cetăţenilor construite din materiale uşor inflamabile şi situate în locuri greu accesibile. 9. concomitent cu localizarea propagării incendiului. 93 . analiza şi concluzionarea cauzei şi împrejurărilor izbucnirii incendiului. necesare ducerii unor acţiuni de lungă durată şi în condiţii de efort fizic şi psihic deosebit.1 autospeciala punctului de comandă mobil. putem aprecia că intervenţia a fost eficientă şi operativă. Intervenţia unităţii: Coordonarea acţiunilor a fost asigurată din primul moment de către comandantul gărzii de intervenţie şi ulterior de către grupa operativă condusă de ofiţerul care asigură continuitatea conducerii în afara orelor de program Pe toată durata intervenţiei. . efortul şi stresul la care au fost supuse efectivele. . neconfruntându-ne cu fenomene de rămânere în pană sau defecţiuni tehnice. 20 l benzină şi 5 buc. Concluzii privind logistica intervenţiei: Autospecialele. Acţiunea propriu-zisă de localizare.1 autosanitară. coordonarea acţiunii de intervenţie propriu-zisă asupra focarului. personal pentru căutarea şi salvarea familiei surprinse de incendiu.asigurarea unor rezerve de mijloace individuale de protecţie concomitent cu antrenarea efectivelor în utilizarea acestora.Mijloace: . accesoriile şi mijloacele de protecţie au funcţionat pe tot timpul intervenţiei la parametrii normali. derulându-se în deplină siguranţă şi fără evenimente negative.realizarea unei compartimentări corespunzătoare a spaţiului de locuit din materiale greu inflamabile. . . stabilindu-se astfel. 8. degajare de fum dens şi gaze toxice. . lichidare şi înlăturare a urmărilor incendiului a presupus consumarea următoarelor cantităţi de materiale:.2 motopompe. 7.

2. 2.V. Fotografii judiciare Foto 1 – Obiectivul afectat de incendiu Foto 2 – Sursa probabilă de producere a incendiului 94 .

Foto 3 – Siguranţă electrică supradimensionată Foto 4 – Victimă a incendiului 95 .

Foto 5 – Imagine de ansamblu 96 .

intervievatul află mai multe despre ceea ce trebuie să întreprindă în speţa în cauză. astfel încât sarcinile ce urmează a le executa în mediile supuse procesului de degradare ca urmare a arderii să nu ducă la agravarea afecţiunilor deja contractate sau să le provoace vătămări 97 . nivelul de cunoştinţe. bineînţeles. Pentru selectarea cadrelor. Acceptând definirea managementului prin termenii de influenţă exercitaţi de către comandant asupra personalului din subordine. cât şi al competenţei pentru îndeplinirea sarcinii primite. comandantul are la dispoziţie mai multe procedee. frecvenţa acestora în raport de anotimpuri şi responsabilităţile curente ale ofiţerilor şi inginerilor din unitate. comandantul trebuie să aibă în vedere natura cauzelor de incendiu din zona de competenţă. din studiul acestora rezultând. mijloacele de aprindere şi. surselor. Un prim procedeu îl constituie forţele administrate pe timpul activităţilor de formare continuă a personalului la locul de muncă. oprindu-mă numai la două dintre acestea aflate la îndemână şi care nu solicită un timp anume destinat. în opinia mea. calităţile şi aptitudinile cele mai apropiate de cerinţele activităţii ce urmează a fi desfăşurată. în acest pas. * Selecţia. în stabilirea personalului necesar îndeplinirii acestei sarcini. managementul cercetării criminalistice a cauzelor de incendiu şi explozie presupune. sfera acestora. tehnice şi operative în vederea stabilirii precise a împrejurărilor. în acelaşi timp. precum şi asigurarea şi gestionarea acestora. Pentru aceasta se impune a se desfăşura de către comandant următoarele activităţi: * Planificarea forţelor la dispoziţie Previzionarea necesarului de personal pe activităţi la unitate are la bază planul de muncă al structurii respective care conturează volumul sarcinilor şi activităţile prioritare specifice perioadei pentru care a fost întocmit. este activitatea prin care comandantul se decide asupra cadrelor ce au cunoştinţele. Antrenarea forţelor la dispoziţie în ansamblul procesului managerial constă în a determina structura organizaţională cea mai adecvată. Nu trebuie uitată de comandant pe timpul selecţiei. Având în vedere însă că cercetarea cauzelor de incendiu nu este o activitate zilnică. cercetarea cauzelor de incendiu presupune un ansamblu de măsuri organizatorice. O altă metodă o constituie interviul. De asemenea. utilizat pentru a verifica informaţiile disponibile şi a lărgi. atenţia pe care acesta trebuie să o acorde stării de sănătate a cadrelor.CAPITOLUL VI CONSIDERAŢII PERSONALE ŞI CONCLUZII Aşa după cum am prezentat în cuprinsul lucrării. antrenarea şi dezvoltarea acestuia pentru îndeplinirea obiectivului propus. atât sub aspectul volumului. în funcţie de abilitatea celui care lea întocmit. după caz. aptitudinile şi personalitatea subiectului. a autorilor care au generat producerea incendiului sau evenimentului urmat de incendiu. de cele mai multe ori.

menţin şi intensifică interesul şi dorinţa executanţilor pentru îndeplinirea responsabilă. metodelor şi tehnicilor de cercetare a incendiilor şi exploziilor. fiecare cadru trebuind să înţeleagă că atunci când situaţia impune poate să se adreseze pentru ajutor. apreciez că executarea cu rigurozitate a cercetării incendiului şi aplicarea unui management corespunzător al forţelor la dispoziţia comandantului de unitate permit o stabilire corectă a cauzelor de incendiu şi care vor permite o comparare pe principii riguroase a diferitelor tipuri de evenimente şi deci. prin eforturi conştiente. ia cunoştinţă de cauză. Comandantul trebuie să ia toate măsurile ca activităţile de pregătire. activitate prin care comandanţii trezesc. a competenţelor profesionale în descoperirea cauzelor reale. în identificarea făptuitorilor şi în administrarea probelor în vederea aflării adevărului şi luării măsurilor legale ce se impun. în orice condiţii. modalităţilor de lucru cât şi a obligaţiilor şi drepturilor ce li se cuvin.structuri. a atribuţiilor în cadrul colectivelor constituite pentru cercetarea cauzelor de incendiu. orientarea şi îndrumarea are şi scopul realizării spiritului de echipă. prevenirea în viitor a incendiilor datorate cauzelor similare sau asemănătoare celor manifestate. asigurând cu prioritate folosirea formelor şi metodelor practic aplicative de instruire şi valorificarea eficientă a timpului la dispoziţie. învingând. tragerea concluziilor şi învăţămintelor privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor desfăşurate şi luarea măsurilor pentru perfecţionarea acestora în viitor. integrală. standarde. hotărârilor guvernului şi a celorlalte acte normative. cu respectarea strictă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. criterii de apreciere . pentru îndeplinirea misiunii primite. 98 . *Orientarea şi îndrumarea are drept scop informarea cât mai completă a colectivului stabilit pentru îndeplinirea misiunilor de cercetare a cauzelor incendiilor şi exploziilor asupra sarcinilor. o corectă evaluare a datelor din statisticile naţionale şi internaţionale precum şi identificarea evenimentelor pentru care este necesar un schimb de informaţii între experţi.corporale. în domeniul supus analizei. Referindu-mă la dezvoltarea forţelor la dispoziţie pentru cercetarea cauzelor de incendiu într-o unitate.trebuie să vizeze formarea cadrelor astfel încât acestea să acţioneze creator. În finalul lucrării. toate greutăţile întâmpinate în cale spre obiectivele stabilite. să determine creşterea răspunderii cadrelor pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea propriilor deprinderi şi cunoştinţe pentru stăpânirea tacticilor. tehnologii. Întregul sistem de perfecţionare a pregătirii . conţinut. consider că aceasta presupune următoarele activităţi: * Pregătirea şi perfecţionarea pregătirii personalului care au drept scop amplificarea participării acestuia la desfăşurarea eficientă a misiunilor de cercetare a cauzelor de incendiu şi vizează creşterea randamentului discernământului în aplicarea legilor ţării. Nu este lipsită de importantă în dezvoltarea forţelor la dispoziţie motivarea personalului. sprijinirea organelor de cercetare penală în elucidarea cauzelor. din ce în ce mai bine.

Mc. Editura ştiinţifică.I.Drept penal. T. als System der Kriminalistik” (îndreptarul judecătorului de instrucţie în sistemul criminalisticii). vol. * Ovidiu Nicolescu. 1998 * Ion Verbancu – Ghidul metodologic pentru manageri. Ana Maria Ungureanu. vol. Editura Expert. 1983 * H. Bulai .Reiss – Manual de police scientifique.. fundament al conducerii. 1910 *M. Bucureşti. Bucureşti. Editura Tipolis. 1893 * Hans Gross – Gesammelte Kriminalistiche Aufsatje.’Donnell. Editura Tehnică . Bucureşti. Colecţia Naţională . 1987 99 . vol. Editura Alternative. * Cătălina Bonciu. Progres Report – Management Science. Editura Holding. 1998 * Viorel Cornescu – Management – teorie şi practică. vol. I. 1958 *I. 1994 * Savedea Mike – Supervizarea. * Zorletan T. *Dan Anghel Constantinescu. 1995 * Dan Anghel Constantinescu.I şi II Editura tehnică. 1993 * Mihail Dumitrescu – Introducere în Management şi Management general.S.. Editura Teora.dr..“Instrumente manageriale psihologice “. Demeter. Graw – Hill Book Company. Stragovici – Kurs sovetskovo Ugolovnovo protessa. Ion Verbancu – “Management “. 1902 * Prof. I.A.3/1957 * Hans Gross .N. Editura Euroorion S.“Handbuch fur Untersuchungsrichter.L.dr.R. partea generală. Vasiliev – Kriminalistika. Stefan Pruna – Psihopedagogie militară. . Moscova. Lucica Tora – “Management General “ vol. Lausanne. 1999 Gen.Munchen. Izd-vo în RUSIA. Ana Maria Ungureanu .U. Editura ALL BECK. Moscova. Bucureşti.Symonds . cpt. Editura Actami. 1994 * C.I şi II.Koontz.BIBLIOGRAFIE * G. ediţie 1984 * Malcolm Peel – traducere de Laura Lotreanu – Introducere în Management. 1996 * Stancioiu Dan – Management elemente fundamentale. * Dan Anghel Constantinescu.The Institute of Management Sciences. 1996 * Rodica Candea – Comunicarea Managerială. Milano.H. Editura Tehnică. Bucureşti. Ediţia a III a revizuită. 1911 * Salvatore Ottolenghe – Trattato di Polizia Scientifica. Editura Junimea. Bucureşti. vol. – Managementul organizaţiei. G. de brig. 1999. Editura Economică.“Management general “. Leipzig. 1963  Gheorghe Macovei – Conducerea modernă. dr. 1962 *A. Editura Societăţii de ştiinţă şi Tehnică S.I.O.B. Editura Polimark.A. Anghel Andreescu. Ana Maria Ungureanu – Management general. 1996 * Sam Deep – Să acţionam inteligent.R.Ceterchi – Introducere în studiul dreptului. Iaşi.

III.Paza contra incendiilor. Bălulescu.B. Editura tehnică. Mitrache .Loghin . II. editat de I.U.Criminologie. Bucureşti. 1992 * N.1989.Drept procesual penal. partea specială.. . Neagu . Belis . . IV editate de I. 1996 * P. 1972 * Colecţia de reviste: .Medicina legalaă Editura Teora. Editura tehnică. Bălulescu . T. T. Bucureşti.G. 1990 .Stabilirea şi prevenirea cauzelor de incendii.2003.P.Drept penal roman.Drept procesual penal. Editura tehnică.* C. şi Serviciul editorial şi cinematografic al Ministerului de Interne * Tratat practic de criminalistică. C. Culegere de probleme din practica judiciară. Bulai. I-II. 1972  Tratat practic de criminologie.Noţiuni de fizică şi chimie pentru pompieri.U.G. V. I. O.Pompierii Români.I. C. Bucureşti. 1999 . Bucureşti. 1987 * I.. V. V. Editura tehnică. 1993 * I. editată de Institutul de Criminalistică al I.I.Cauze tehnice ale incendiilor şi prevenirea lor. 1971 * P. editura M.P. 1975 . Bălulescu. Călinescu.B. * Manual cercetare la faţa locului. Volonciu .B. vol. 1993 * P. Dinicu .. Calotă . Crăciun . 1988 * V. 1975 * Metodologia de cercetare a incendiilor. Macriş . Casa de editură şi presa “SANSA”. partea generală..Agenda pompierului.Drept penal. 1992 * A. vol. S. T. vol.081 Alo ! 981. Filipas. Bucureşti. partea generală.G.P. 1990 * A.2009.I.U. Crăciun. Iorgulescu. Bucureşti.. 100 . Lencu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful