Inflamaţia cronică poate apare după o inflamaţie acută, prin persistenţa stimulului nociv sau poate apărea de novo

(ex.: ulcerul peptic cronic). Inflamaţia cronică granulomatoasă poate fi nespecifică sau specifică. Se poate uneori vindeca prin fibroză. Leziunile tisulare, inflamaţia acută, ţesutul de granulaţie, repararea şi răspunsul imun au loc simultan. Caracteristic este infiltratul limfo-plasmocitar şi macrofagic. Factorii predispozanţi pot fi persistenţa stimulului nociv (ex.: sucul gastric în ulcer), răspunsul imun neadecvat sau o boală autoimună persistentă (poliartrita reumatoidă, colita ulcerativă) Granuloamele pot fi nespecifice (ex.: granulomul Fraenkel din tifosul exantematic), specifice (ex.: granulomul cazeos din TBC) sau granulomul de corp străin. DESCRIERE GENERALĂ Orice reacţie inflamatorie prelungită devine cronică după un timp (ex.: hepatita cronică după 6 luni, bronşita cronică după 3 luni). Inflamaţia cronică este ca o balanţă, ce menţine un echilibru între leziunile tisulare continui şi cele reparatorii, atunci când ele se petrec simultan. Supuraţia poate progresa spre inflamaţie cronică datorită ineficienţei drenajului puroiului sau datorită prezenţei unui material necrotic. Inflamaţia cronică apărută de la început poate fi determinată de : corpi străini (talc, azbest), vascularizaţie săracă, răspuns imun neadecvat sau o serie de microorganisme cum ar fi bacilul Koch sau bacilul Hansen. Factorii ce pot ajuta la vindecarea unei inflamaţii cronice includ :
• • •

Administrarea de antibiotice Îndepărtarea chirurgicală a materialului străin sau a ţesutului necrozat

Îmbunătăţirea nutriţiei prin administrare de vitamine şi minerale.

Celulele efectoare Celulele efectoare principale din inflamaţia cronică sunt limfocitele, plasmocitele şi macrofagele, cu rol în eliberarea unor mediatori chimici, a radicalilor liberi de oxigen, enzime proteolitice, citokine (IL1, IL-2 etc.) şi factori de creştere (PDGF, EGF). Factorii de creştere stimulează neoformarea de vase, diviziunea şi migrarea fibroblastelor. Citokinele sunt molecule semnal cu rol în comunicarea intercelulară. Inflamaţia granulomatoasă este o varietate particulară a inflamaţiei cronice, care apare atunci când PMN-urile nu pot fagocita şi neutraliza agentul patogen. Un exemplu îl constituie bacilul Koch, care “scapă” fagocitozei, prin inhibarea fuzionării fagozomului cu lizozomul. Alt exemplu îl constituie prezenţa materialelor străine neviabile în ţesut ce nu pot fi distruse enzimatic (praf de cărbune în antracoză, cristale de uraţi în gută, keratina în chiste epidermoide sau materialele chirurgicale: catgut, talc).

Granuloamele nespecifice (cu specificitate limitată sau discutabilă) apar în bolile infecţioase (febra tifoidă. în boli de colagen (lupus eritematos sistemic. Ea provine dintr-un macrofag modificat care are o citoplasmă eozinofilă. în boli de colagen (lupus eritematos sistemic. sub forma nodulilor rabici.Inflamaţia granulomatoasă reprezintă o reacţie de hipersensibilitate de tip IV (întârziată. sub efectul citopatic al virusului polio. prin zgârieturi. rabie. boală Crohn). Poliomielita se caracterizează prin alterarea neuronilor motori din coarnele anterioare ale măduvei spinării. sifilis. ce pot avea aspecte diferite: celula Langhans (cu nuclei aşezaţi “în potcoavă” în TBC). celule gigante multi-nucleate. boală Crohn). mergând până la necroză. Granuloamele nespecifice (cu specificitate limitată sau discutabilă) apar în bolile infecţioase (febra tifoidă. poliomielită). cu un nucleu alungit central. Structurile neuronale necrozate sunt eliminate printr-un proces de satelitoză (nevrogliile se dispun în jurul neuronilor lezaţi) şi neuronofagie. palidă. se caracterizează prin apariţia unor granuloame cu necroză . semănând în ansamblu cu celulele epiteliale scuamoase. compuşi din celule gliale. celule epitelioide aşezate radiar. rabie. Granuloame din boli in fecţioase Febra tifoidă: granulomul tific se dezvoltă la nivelul plăcilor Peyer şi în ganglionii sateliţi şi este format din celulele Rindfleisch (macrofage modificate spumoase). celula Warthin-Finkeldey în rujeolă. Boala ghearelor de pisică (cat scratch disease) produsă de bacili Gramm negativi (Bartonella). Focarul poate suferi în timp procese de fibroză. Tifosul exantematic produs de ricketsii se caracterizează printr-o endotelită proliferativă trombotică şi granuloame Fraenkel (infiltrate limfo-plasmocitare şi macrofagice nodulare) perivascular. mediată celular) în care limfocitele T helper CD4+ secretă o serie de citokine. tifos exantematic. Granuloamele specifice sugerează etiologia bolii. ce conţin incluzii virale intracitoplasmatice (corpii BabeşNegri). poliartrită reumatoidă) sau pot fi de cauză nedeterminată (sarcoidoză. lepră şi rinosclerom. celula gigantă de corp străin (cu nuclei distribuiţi neregulat). urmat de un proces de glioză. Elementul definitoriu al granulomului este celula epitelioidă. Granuloamele pot fi nespecifice. Rabia : leziunile sunt în encefal (predominant în hipocamp). date de virusul rabic (are formă de glonţ). tifos exantematic. Prin fuziunea celulelor epitelioide se formează celulele gigante multinucleate. cu aspect “în pişcot” sau în “pantofior”. poliomielită). ce activează macrofagele şi le transformă în celule epitelioide. fără a fi depistat agentul infecţios şi apar în TBC. poliartrită reumatoidă) sau pot fi de cauză nedeterminată (sarcoidoză. Granulomul este format de la centru spre periferie din: un focar de necroză sau corpul străin. specifice sau de corp străin. iar la periferie o coroană de limfocite şi plasmocite.

delimitată de celule epitelioide în palisadă şi un infiltrat limfo-plasmocitar periferic. caracteristic este prezenţa unui granulom ce conţine în centru granule “de sulfur” (colonia de actinomicete. Histopatologic. fără celule gigante. scleroza sistemică progresivă. iar clinic apare sindromul oculoglandular Perinaud : adenopatie. pierdere în greutate. leucocitoză în sângele periferic.Schaumann) se caracterizează prin apariţia unor granuloame compuse din celule gigante multinucleate. foliculi bine individualizaţi fără tendinţă la confluare. perioadă când se pot prezenta sub formă de corpi elementari sau reticulari. Un exemplu îl constituie nodulul reumatoid. macrofage. febră. vaginei şi tractului gastro-intestinal. poliarterita nodoasă. bacilul făcând parte din flora normală a orofaringelui. Granuloame din boli de colagen Se însoţesc de necroză fibrinoidă şi au o componentă vasculară importantă. abdominal. . înconjurate de neutrofile şi fibrină. format din necroză fibrinoidă centrală. limfocite şi plasmocite. Leziunea din boala Nicolas-Favre este frecventă în ganglionii inghinali. Se localizează mai frecvent la nivelul ganglionilor axilari. în particular asociat cu dispozitive de contracepţie intrauterine sau cicatrici apendiculare). Actinomicoza reprezintă o infecţie cu Actinomyces Israelii (bacil Gram pozitiv. macrofage şi limfocite la periferie. Bolnavul se poate prezenta clinic cu tumefierea “lemnoasă” a regiunii cervico-faciale. Diagnosticul diferenţial se face cu TBC prin: lipsa necrozei de cazeificare. prezenţa fibrozei. Infecţia este endogenă. celule epitelioide. Granuloame de cauză nedeterminată Sarcoidoza (boala Besnier – Boeck . care are aspectul de “soare care arde”).supurativă centrală şi celule epitelioide la periferie aşezate în palisadă. tuse şi hemoptizie când este implicat şi plămânul. Alte boli de colagen (care au o cauză autoimună) sunt reprezentate de lupusul eritematos sistemic. dar şi în alte regiuni ale organismului (toracic. anaerob) care se localizează cu predilecţie în regiunea cervico-facială. cu o zonă centrală purulentă şi celule epitelioide. Microorganismul poate invada osul subjacent şi ocazional poate disemina hematogen în creier sau prin aspiraţie în plămân. dermatomiozita. cu tendinţă la fistulizare prin traiecte multiple “în stropitoare” (poradenita inghinală). Chlamydiile au un ciclu replicativ de 48h. tumefierea ochilor şi regiunii mandibulare. Limfogranulomatoza veneriană Nicolas-Favre produsă de chlamydii se caracterizează printr-un abces stelat.

printr-o reacţie de hipersensibilitate de tip IV. cu aspect de “bară zimţată” sau de “omidă”. în alveole apare un exsudat spumos. in care interstitiul este plin cu un infiltrat inflamator limfo . Infecţii virale. Celulele epiteliale parazitate au nucleu mare. ce conţine fungul. condilomul acuminat. consecutiv unui reumatism articular acut. macrofage. formaţi din proteine şi calciu. Fungul în . din care Aspergillus Fumigatus şi Aspergillus Niger sunt cei mai frecvenţi. limfocite şi plasmocite. cu localizare interstiţială şi perivasculară. Nodulul poate avea o degenerescenţă centrală hialină şi este compus din celule Aschoff. ce da aspectul de “ochi de bufniţă” (efect citopatic de tip incluzionar). multinucleate. în sarcoidoză apare sindromul Loeffgren: adenopatii hilare bilaterale. Afecţiunea răspunde excelent la tratament cu corticosteroizi. Toxoplasmoza este o afecţiune produsă de un protozoar (Toxoplasma Gondii) ce produce o limfadenită cronică caracterizată prin: • • • insule de celule epitelioide (leziunea Piringer) hiperplazie foliculară limfoida şi limfocitoză B monocitoidă sinusală. mucoase). fungice şi parazitare Inflamatiile proliferative epiteliale produse de virusuri sunt reprezentate de molluscum contagiosum. care produce o pneumonie interstiţială cu plasmocite la imunosupresati si nou-nascuti. evidenţierea filamentelor fungice se poate face cu coloraţia PAS. celulele Anicikow sunt alungite. pleomorfic. Celulele Aschoff sunt mari.plasmocitar si macrofagic. Clinic.Relativ caracteristic este prezenţa corpilor asteroizi Schaumann. datorită unei incluzii nucleare virale ce ocupa mai mult de jumătate din nucleu şi este înconjurată de un halou clar. Candidomicoza – produsă de Candida Albicans se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii subacute mixte (limfo-plasmocitare şi PMN). nfectia cu citomegalovirus este determinata de un virus cu genom ADN din familia herpesviridae. eritem nodos şi artrită. cu nucleu central. celule Anicikow. Nodulul Aschoff – apare în miocard. veruca vulgara. Aspergiloza este o afecţiune cauzată de o specie de fungi aflaţi în mediul înconjurător. Candidoza poate fi superficială (tegumente. care produce o sialadenita caracterizata printr-o inflamaţie acută exsudativă. Testul Kweim (IDR cu extract de splină sarcoidotică de iepure) este pozitiv în ~ 75% din cazuri. Pneumocistis Carinii este un fung evidenţiabil cu coloraţie Groccott (impregnare argentică). viscerală sau septicemică prin vehiculare sangvină.

aspergilom pulmonar sau alveolită alergică extrinsecă (reacţie alergică asociată cu IgE seric crescut.vizibile radiologic). cu apariţia unor granuloame albicioase. iar în centru larva torsionată. cavitate pulmonară vizibilă radiologic) infecţie diseminată cu afectarea măduvei osoase. Histopatologic. ducând la formarea de granuloame cu calcificări. In plămân infecţia cu Aspergillus poate produce pneumonie. endemică în America de Nord şi Africa. Chistul conţine un lichid limpede “ca apa de izvor”. compuse din talc. celule epitelioide. Din plămân. se observă prezenţa unui ţesut de granulaţie. febră. ficatului şi a splinei Afecţiunea răspunde excelent la tratament cu amfotericină. Fungul este inhalat ca spori. ~ 1 mm. celule gigante multinucleate de corp străin (dispoziţie neregulată a nucleilor în citoplasmă) Materiale de sutură (catgut) – granulom cu fire de catgut (care e resorbabil) . eozinofilie şi infiltrate pulmonare fugace Loeffler . ajunge în alveole. cu localizare mai frecventă în plămân sau ficat. poate rămâne în peritoneu. cu nisip hidatic (scolecşi). Trichineloza este produsă de un parazit animal (Trichinella Spiralis) şi se caracterizează histologic prin prezenţa în muşchii striaţi a unui granulom cu eozinofile. generând o inflamaţie subacută cu PMN şi macrofage. producând foliculită hemoragică sau în creier producând infarct cerebral cu hemiplegie. peretele chistului (membrana anhistă) şi vezicule fiice cu larve.forma vegetativă se prezintă sub formă de hife septate cu ramuri la 400 şi cu capete de fructificare. Granuloamele de corp strain Corpi străini exogeni • • Pulberea de talc – în chirurgie. pe cale sangvină fungul poate disemina în piele. Echinococoza este produsă de Taenia Echinoccocus. se replică în macrofage. scădere în greutate. Sporii (~ 3 μm în diametru) sunt inhalaţi din aer o dată cu praful şi ajung în alveolele pulmonare. Boala se poate manifesta în câteva variante : • • • • asimptomatică infecţie pulmonară acută sub formă de gripă infecţie pulmonară cronică (cu tuse. ce formează chistul hidatic. celule gigante la periferie. Sporii germinează şi produc hife care invadează ţesutul pulmonar şi vasele sangvine producând ocluzie şi necroză hemoragică. Histoplasmoza este o infecţie sistemică cu fungi din genul Histoplasma capsulatum sau Histoplasma Duboisii.

lues terţiar – caracteristic : goma TBC Mycobacterium Foliculul tuberculosis tuberculos (bacilul (Koster) Koch) Necroză cazeoasă cu celule gigante Langhans Lues Treponema Goma sifilitică Pallidum Necroză cu aspect cleios de “gumă arabică”. eliminarea cazeumului → caverna TBC.: SiO2 cristalin (quartz) – în silicoză determină granulomul silicoid (macrofagele ce fagocitează quartz-ul nu-l pot degrada. In faza secundară a bolii însămânţarea se poate produce în orice organ: rinichi. adenopatia satelită. creier etc. macrofage .complexul primar : afectul primar subpleural. Lues primar – caracteristic : şancrul dur + adenopatia satelită inghinală (“cloşca cu pui”). limfocite. mor. TBC secundară: diseminare sangvină → TBC miliară. în chistul epidermal. e preluat de alte macrofage şi apare o reacţie granulomatoasă de corp străin). os. lues secundar – caracteristic : rozeola sifilitică (maculă cu aspect de “floare de cireş”) sau sifilida (papulă cutaneomucoasă). cu oleu camforat.• • Substanţe uleioase (instilate sau injectate) – determină oleogranuloame (în regiunea fesieră. în bolile profesionale (pneumoconioze) – ex. noduli superficiali când sunt injectate. cărbunele nu duce la apariţia granuloamelor de corp străin Corpi străini endogeni • • • • Produşi de dezintegrare lipidică în necrozele ţesutului adipos duc la formarea unui lipogranulom Cheratina. în hilul pulmonar. se acumulează în lumenul chistului. limfangita. diseminare bronho-genă → bronhopneumonia TBC. iar în jurul lui se formează un granulom Cristalele de acid uric se depun periarticular la vârstnici cu generarea unui granulom – toful gutos Colesterolul Caractere histopatologice patognomonice Afecţiunea Agent patogen Denumire granulom Observaţii TBC primară . utilizat în rinitele cronice atrofice) Pulberi inhalate. inconjurată de epitelioide. acesta se eliberează.

dar unele bacterii rămân viabile. cu 4 faze : goma crudă. are un perete ceros ce contine acizi micolici si lipoarabinomanan. B. Tuberculosis. aerob. fără plasmide şi cu transpozoni Genomul e bogat în G=C.. Mycobacterium Tuberculosis (bacilul Koch) • • • BAAR ce prezintă un perete cu conţinut bogat în acizi micolici Are un genom format din 39 pb. ulcerată. avand caracteristic granulomul cazeos. cu predilecţie în segmentele apicale ale lobilor superiori.sifilitică. Ziehl Neelsen pozitiv (rosu pe fond albastru). poate circula spre alte organe (creier. sub forma unui exsudat seros cu PMN). care-i conferă rezistenţă în mediu Boala se transmite aerian prin picături expulzate în urma tusei de către o persoană infectata cu apariţia unor leziuni exsudative (nespecifice. produce tuberculoza. leziuni alterative (necroza de cazeificare) şi proliferative (foliculul tuberculos). intra. după 2 luni de la expunere apare o reacţie de hipersensibilitate întârziată de tip IV la antigenele M. cu apariţia unei inflamaţii locale şi recrutarea altor macrofage. ducând la necroză cazeoasă extensivă. colonii R (rough – rugoase). ce interactioneaza cu receptori TLR2. Eliminarea cazeumului duce la formarea unei caverne în pereţii căreia se dezvoltă o circulaţie vasculară bogată (anevrisme Rassmussen) ce se poate rupe în timpul tusei. izolat sau in gramezi. poate creşte în rinoscleromatos (celule spumoase dimensiuni cu obstruarea cu nucleu central) căilor respiratorii Mycobacterium Tuberculosis: Bacil acid-alcoolo rezistent. .sau extracelular. In majoritatea cazurilor apare un răspuns imun protector sub forma unor granuloame cazeoase. Bacilul Koch este preluat de macrofagele alveolare. Bacilii sunt transportaţi în ganglionii regionali de către macrofagele stimulate de limfocitele T CD4+ si IFNγ. nu respiratorie. ramolită şi cicatricială Mycobacterium Leprae (bacilul Hansen ) Există 3 tipuri de lepră : lepra lepromatoasă.K.K. In unele cazuri macrofagele activate distrug B. diseminare pe există necroză cale nervoasă de-a lungul axonilor Lepra Leprom Klebsiella RhinoRinosclerom scleromatis (bacilul Frisch) Tuberculoza Granulom cu Cantonare la nivel nazoGranulom celule Mickulicz faringian. rinichi. Reactivarea se poate face oricând. globii spumoşi infecţie pe cale Virchow. In acest stadiu. Noduli ce conţin tuberculoidă şi border-line. dând hemoptizie. os) în interiorul macrofagelor.

Formeaza culturi R(rough)pe mediul Lowenstein Jensen(pe baza de ou). . Complexul primar TBC: • • • Afectul primar TBC (proces de alveolita exsudativa – aspect poligonal. Daca diseminarea bacilului Koch este sangvina sau limfatica poate genera TBC miliara. Focarul primar stabilizat. iar daca diseminarea este bronhogenica poate genera bronhopneumonia TBC. cu bacili dormanzi. subpleural cu calcificare sau fibrozare) Limfangita de legatura Adenopatia satelita hilara Complexul primar tuberculos (Rancke) se poate stabiliza sau poate evolua (TBC primar progresiv). se poate reactiva in conditii de imunosupresie si duce la aparitia TBC secundar pulmonar sau ftizia pulmonara.

în plămân apare caverna TBC. cu fond neregulat. Leziunile ulcerative apar la nivelul pielii şi mucoaselor şi au margine anfractuoasă. murdar.Tuberculoza pulmonara secundara Macroscopic există 3 tipuri de leziuni : nodulare. stratificat sau polimorf. difuze şi ulcerative. Leziunile nodulare se pot prezenta sub forma granulaţiei miliare. Tuberculoza pulmonară secundară se poate prezenta clinic ca : • • • pleurezie sero-fibrinoasa tuberculoza infiltrativa TBC nodulară . nodulul acinos sau tuberculom. nodulul simplu. tuberculomul poate fi omogen. Leziunile difuze apar în plămâni şi pe seroase sub forma pleureziilor şi peritonitelor serofibrinoase sau a infiltratului precoce Asmann (leziune exsudativă cu focare confluente de pneumonie cazeoasă).

are margini bine delimitate. suplă. este rotundă. creste in culturi celulare. de înşurubare (“în tirbuşon”) sau de flexie. aşezate radiar o coroană limfocitară la periferie Granulomele TBC au tendinţa la confluare şi devin policiclice. patogen strict uman. ce poate fi difuz sau nodular (plasmomul Unna) leziuni alterative – necroza gomoasă Evoluţia luesului prezintă 3 stadii Luesul primar apare după o perioadă de aproximativ 3 săptămâni de la contact şi se caracterizează prin 2 elemente : • şancrul dur – o papulă indurată la nivelul organelor genitale externe. Sifilisul Treponema pallidum este un microorganism spiralat cu 6-12 spire regulate. granulomul TBC (Koster) este format de la centru spre periferie din: • • • • zona centrală de necroză cazeoasă una sau mai multe celule gigante Langhans (cu nuclei “în potcoavă”) celule epitelioide. Diviziunile bacilului Koch sunt nesincrone şi ritmul multiplicării inegal. sangvin şi transplacentar.tuberculomul (diagnosticul diferenţial se face cu nodulul solitar pulmonar) TBC cazeos extensivă TBC miliară TBC cavitară (caverna) Caverna conţine germeni cu densitate mare şi ritm rapid de multiplicare (2n/24 h). alungit. vizibila la microscopul cu fond intunecat sau in imunofluorescenta. ceea ce duce la un mozaic histopatologic de leziuni pulmonare Microscopic.• • • • TBC cazeos-circumscrisă . Se transmite sexual în > 95% din cazuri. se divide prin fisiune transversală. nedureroasă . citoplasmă granulară şi nucleu central. ce ulcerează rapid. Este deci o spirocheta Gram (-). cu o structură alcătuită din 2 membrane (cea externă constituită din mureină). mobila. cu aspect helicoidal. Bacteria execută mişcări de rotaţie. anaeroba (dar poate folosi glucoza prin oxidare). Anatomo-patologic se descriu 3 tipuri de leziuni : • • • leziuni exsudative sub forma unui proces de vasculită cu endotelită proliferativă cu aspect de “bulb de ceapă” leziuni proliferative sub forma unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar perivascular “în manşoane”.

psoriaziformă sau papulo-hipertrofică (condylomata lata) sifilida papulo-erozivă pe mucoase Rozeolele se găsesc pe peretele anterior al toracelui şi la baza gâtului (“colierul Venerei”). Luesul tardiv apare la adolescenţă şi se caracterizează printr-o osteocondrită diafizoepifizară cu pseudoparalizie (sindrom Parrot) şi sindromul Hutchinson ce cuprinde triada : dinţii Hutchinson (incisivi în “semilună). Luesul terţiar are ca leziune caracteristică goma sifilitică. elastici.• adenopatia satelită inghinală – ganglionii sunt mici. Sifilisul primar fără şancru dur se numeşte sifilis “decapitat” şi apare la cei cu transfuzii. cu 4 etape de evoluţie : • • • • goma crudă (nodul elastic. keratită interstiţială şi surditate labirintică. se mai descriu alopecia luetică parcelară temporo-parietală (“în luminişuri”). goma ulcerată şi goma cicatriceală. ce are pe secţiune aspectul de “miez de castană”). perionixis. paralizia generală progresivă în localizarea cerebrală. ce nu creşte pe medii de cultură obişnuite. Lepra Este produsă de Micobacterium Leprae (bacilul Hansen). ficatul “legat în sfori” (hepar lobatum). Luesul congenital precoce apare de la naştere şi când este compatibil cu viaţa se caracterizează prin pemfigus palmo-plantar (leziuni buloase). Goma se poate localiza în diferite organe determinând aortita sifilitică pe aorta ascendentă (cu anevrism şi ruptură). care este un bacil acid alcoolorezistent. micro-papuloasă. osteomielită. ca “floarea de cireş” sifilida papuloasă cu următoarele forme: papulo-scuamoasă. micropoli-adenopatii. coriză sifilitică bilaterală. . barba “roasă de molii”. alopecia 1/3 laterale a sprâncenelor (semnul omnibusului). Luesul secundar apare după o perioadă de 40-50 de zile şi are ca leziune caracteristică sifilida cu diferite aspecte : • • • rozeola sifilitică este o maculă roz-palidă. nedureroşi. cu un ganglion central mai mare şi alţii în jur mai mici. Luesul congenital poate fi precoce sau tardiv. mobili. goma ramolită (proces de necroză gomoasă). herpes genital sau tratament cu antibiotice. hepatosplenomegalie (ficatul de “silex” = hepatită interstiţială limfo-plasmocitară cu necroză gomoasă).cheilo-palatoschizis). “pneumonia albă” (plămâni nerespiraţi alb sidefii cu infiltrat limfoplasmocitar) şi malformaţii cardiace şi orale (gnato. cu aspect de “cloşcă cu pui”. tabesul dorsal în localizarea la nivelul coloanelor posterioare ale măduvei spinării. insuficienţa aortică pură prin lărgirea inelului aortei.

nu există necroză. tubului digestiv. şi celule gigante (globii spumoşi ai lui Virchow). macrofage. Corinebacterium Difteriae: Bacil Gram (+). produce meningita purulenta la adult. produce pneumonie la imunosupresati. colonii M. lepra poate fi de 3 tipuri: lepra lepromatoasă. caracterizându-se prin prezenţa unui granulom cu celule Mickulicz (macrofage spumoase cu nucleu central). produce exotoxine. alcoolici (“bloc negru pulmonar”). fibroblaşti. Histologic. produce pneumonie. limfocite. Coloratia Gram contine cristal violet si rosu safranina. non-sporulat. produce pneumonia franca lobara la adult. din genul Enterobacteriaceae. lanceolat. aerob. H. Leziunile se pot localiza la nivelul mucoaselor aparatului respirator. aerob. Neisseria Meningitidis: Coc Gram (-). si infectii urinare. Leziunea se dezvoltă în submucoasă căpătând dimensiuni mari şi poate evolua spre obstrucţia căilor aeriene cu insuficienţă respiratorie. aerob. Morfologic. transmisia bolii făcându-se probabil pe cale respiratorie. incapsulat. incapsulat. dispus in diplo. Haemophilus Influenzae: Bacil Gram (-). plasmocite. determina difteria (faringo-laringiana si cutanata). colonii de tip S (smooth – netede). aerob. meningita (la copil).Persoanele infectate secretă cantităţi mari de bacili în mucoasa nazală. colonizeaza nasofaringele si are pili cu care se ataseaza de celulele epiteliale non-ciliate Streptococcus Pneumoniae: Coc Gram (+). tuberculoidă şi border-line. Rinoscleromul Este produs de Klebsiella Rhinoscleromatis (bacilul Frisch – Gram -) şi apare la nivel nazo-faringian. colonii M (mucoide). Bacilul Hansen invadează celulele Schwann şi diseminează de-a lungul axonilor din nervii periferici. cu dispozitie in “litere chinezesti”. Microorganismele ce produc boli infectioase pot fi evidentiate cu coloratia Gram. ţesut subcutan (faciesul leonin). incapsulat. Klebsiella Pneumoniae: Bacil Gram (-). Bacteriile Gram pozitive sunt albastre. celule epitelioide. specific este granulomul lepros (lepromul) care este un nodul format din limfocite. non-sporulat. Ducrey produce sancrul moale. cele Gram negative sunt rosii. colonii M. dispus in diplo. SNC. cu activitate endotoxinica prin lipopolizaharidele din peretele bacterian. plasmocite. disemineaza prin porii lui Cohn de la o alveola la alta .

care contin un lichid limpede “ca apa de izvor” si nisip hidatic. produce pneumonie atipica si meningita la cei cu SIDA . strabat mucoasa in sange si colonizeaza muschii striati (mm. ce interactioneaza cu receptori TLR2. colonii R (rough – rugoase).Stafilococcus Aureus: Coc Gram (+). carbuncule). pectoralii. Produce chiste uniloculare in plamani. vizibila la microscopul cu fond intunecat sau in imunofluorescenta. pneumonie (abcese pulmonare. endocardita acuta fulminanta Mycobacterium Tuberculosis: Bacil acid-alcoolo rezistent. coagulaza (+). aerob. avand caracteristic granulomul cazeos. anaeroba (dar poate folosi glucoza prin oxidare). Treponema Pallidum: spirocheta Gram (-). Are ca gazde intermediare caninele si ierbivorele Trichinella Spiralis: Are ca gazda intermediara porcul. patogen strict uman. Echinococcus Granulosus: vierme lat cu un cap – scolex (cu 4 discuri de suctiune si 2 randuri de carlige) si un corp numit strobila ce contine 3 segmente numite proglote (una matura. Apare un granulom cu celule eozinofile si epitelioide Criptococcus Neoformans: Fung cu capsula polizaharidica (ce inhiba fagocitoza) si fenoloxidaza (converteste compusii fenolici in melanina). extrinseci ai globului ocular. mobila. unde trec in forma larvara si se inchisteaza putandu-se calcifica. delimitate de o membrana anhista. produce infectii cutanate (furuncule. aerob. izolat sau in gramezi. creste in culturi celulare. intra. trec in forma adulta. ficat si creier. una imatura si una gravida).sau extracelular. cu aspect helicoidal. produce tuberculoza. deltoidul. dispus in gramezi. intercostalii). larvele inchistate ajunse in duoden sau jejun. cu empiem si pneumatocele). gastrocnemianul. Ziehl Neelsen pozitiv (rosu pe fond albastru). are un perete ceros ce contine acizi micolici si lipoarabinomanan. colonii S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful