AUTOBIOGRAFIA

LUI

CHARLES DARWIN

Traclusi clin limba englezi de Vrontc.t V. DoBnovrcl' iar din limba rusd rle cottf. D. Donocax, traduceri

colalionate de profesorii V. Dosnovrcr fi V'
Ei stilizate de
Orrr,r.q. Cezruln.

Mlnz'q

Redactor resPonsabil Acacl. V. D. MiRZA

t\- frh/*,

r, , {

r

'

Charies Dut'u'in spre bit rinete

(lBT5).

CHARLES DARWIN
AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA

ciNDtRil 5t CARACTERULUT
AUTOBIOGRAFIA
(1809- 1882)

MEU

EDITURA ACADEMIEI REPUBtICII PO;PUtARE ROMINE

T{A
s pAs

B AAP$F{H*
'.

tsocno MwmAt'i,rx
HTHA{ $,{#SrS SryIA
,

H XAtrAKIrFFA

i *sr0rusrpg#p{$

}

7&

n\'7L \r'**'"fi'lniiii'iiffi

,"'

,t '"1 ' ff**rx* mspae.t il| 'r.,, , , :.,,.1 fJsttfifis" *# wf;gx*cx**** ",' ep**, *" s. s & ffi e*t#ffi'1;r;;lijii'fir-'.;ri;

-ij,,,'"'' l

ifii t''ti

.

;;

'Il;t,{AT's.ts{Ts{} AS.{,taHlIg nnyn *$t?
llsrxaa''9S?
:.
://r, :: ::

Facsimilul

copertii autobiografiei Iui Darwjn dupS traducet'ea in t. rusi de cd,tre S. L. Sobol. f95?'

i ,'; i;,r;,.,,:ti r : , ,j,'.

,

-,

ri il

't"i..'.*"*att,

*';#-''t"'*ffi-

il=-*t.*=*******-

***********ffi

PREFATA TEHNICA
Fapd de interesul deasebit de mare pe care-l prezin'td Auto' bi,ografia geruiulului biolog englez Charles_ Daruin, noi aIrL considirat cd este de datoria noastrd sd reildnt' forma integrald u acestei Autobiografii intitulatd de el : Amintini despre dezvol' tarea gindirii qi caracterului meu. Opera au.tobiograficd a lui Charles Darwin a lotj p-ubli' catd de liul sdu F rancis, pentru prima oard, in anul 7887, cu unele omisiuni, cu oc.azia tipdririi sub ingriiirea sa, a lucrdrii : The Life anrd Letters of Charles Darwin, rincl,udting an Autohio' grarprhic'al Chapter (Editura J. Murray, Lond'on, IBBB). Autobiogralia lui Darwin, tn aceastd formii, a fost tradusd in romi.neSti Si pu.bl,icatd odatd cu Orrirginea speciitror in Editura Academi"i' pepublicii Populare Romine, 1958, in, colecpia ,rCla' sicii stiinpei uniuersale" (p. 1-36). F onma completd a ocestei Autobiografrii a updrut tirziu -Si (1957 qi 1955) nu atn reusit sd ne-o procurdm decit attul trecut. In 1957, sub tngrijirea profesorului S. L. Sobolr, aceastd lucrare a lost editatd in limba rusd in Editura Acudemiei de $tiinpe U.R.S.S., Illoscoaa, pen.tru prim"a' oard. Prof. Sobol a iotosit microlilmul manuscrisului lucrdrii Am,i'ntriri despre tlez' vorltarea girndriniri qi oatractenuluri meu tn torma sa cotnpletd, rna' rtuscr.is pdttrot in Biblioteca Uniaersitdtrii, din Cambridge.

I prof. S. L. Sobol a tradus gi tipS.rit in limba rus6, in Edifiura Academiei de $tiinte a U.R.S.S., vol. IX al Operei complete a lui Ch. Darwin, Cdidtoria ututi naturalist in iural lumii pe bordul uasului ,,Beagle", operd tradusd in Iimba rominfl, in anul 1958, in Editura iineretului.

,\L: I OBIOGR,{,F

II.

In. 1958, dupu ucelusi rtturluscris, ,\orn Burlou,. trcpoutu lui Charles Daru,in, a publicut oceeo;i lucrue iri. englezeSte tn Editura Collins, London. Arnbii autori au ad.dugut orrtisiunile originule f dcute de Francis Darwin Ia indicasiile laniliei sale. l{oru Barlow e corijat, dupd original, unele pasaje din 4,,16[riografia editatd sub ingnijrir'ea l,ui Frarncirs Darwin. Lucrarea Aorei Barl,trc apare cu pupin inainteu sdrbdtoririi centenarultd genialei opere a lui Charles [)aruin..' Originea
speci'ilor
I.

Lucrureu lui S. L, Sobol conpine o Introtlu,c,e,re, un fe.I de prefatra tehnicii. Observaliile lui S. L. Sobol nntpra t;olwnu,Iui Anrintrirrri..., tradu,ceren Jurnatlului Journal (Personail Diary) a lui Charles Darwin. precunl ;i un numdr rnere de note. loarte prepioase, din care reproducem cea tnai mdre parte in lucrareo de fapd. I'{otele lui, Sobol stnt uddugate Ia sttrSitul lu'crdrii sale. Iile t,rateuzd" despre multe subiecte, dar in special do,u ld,nturiri importante despre nruISi oameni cu care Daruin a aen^it tn
contact.

Lucrarea editut,it de l\oru Barlow conline o Prefali, un I{ote Si un l,n,dex. Toate acestea trateuzd dilerite subiecte, dar in special lumineazd unele din aspectele uieSii lui Ch,. Darwin Si coruligiile tn care el a eluboret opera sa, l{oi reddnr. in edigia de t'old traducerea fn,trod'u'ceri,i prol. S. L. Sobol, precum .pi tntreaga lucrare editutii sub tngrijirea Norei Barlous. In lucrarea noustrd, unele note inlrapaginule stnt redute dupii Francis Darusin pi stnt marcate cu iniyialele acestuia ,,F. D.*. Alte note inf rupoginule upurlin l{ orei. Barlow $i si,nt rnarcate cu iniyialele ,,,V. B.o'. AIte note intrapaginale reprezintd notele finale ale prof. S. L. Sobol ; ele stnt murcate cu, irti;ialele ,,S. L. S.oo. In fine, notele noasrre personale stnt rnarcate cu ,,N. trad.oo. In unele cazuri notele prof. Sobol fr: acelea ale lui l{. Barlow aueau, in parte, acelasi confinut. Pentru a et,ita repetitiile am, fdcut sinteza ambelar note, ori de
Apend,ice,

I Centenarul acestei opere s-a sSrbltorit intr-un cadru solemn cu ocazia celui de al XV-lea Congres International de zoologie de Ia Londra (16-23 iul.ie 1958). Luna cind s-a {inut Congresul corespunde cu luna in care, cu un secol in urmd, Charles Darwin a prezentat la Linnean Society rezumatul viitoarei sale capodopere Originea speciilor, Si o datd cu acesta tot Darwin a prezentat lucrarea lui A. R. Wallace intitulatd an the Tendencg of Varieties to depart indefinitelA from the Origirwl Tgpe.

PRIII'A I .,\ 'l

l, Fl

\

l(:

{

dte ori a lost cuzul, indictnd. de fi,ecure dotd. in ce lel a fost completutu liecure notd. .4m linut seama ci proltlemele tratate de prof. Sobol nu coirrcid intotdeauna cu cele tratute tle lr{ora Barlous; de aceeo anl socotit util de a prezentu, in traducere, atit Introcluc,enea prof. S. L. Sobo/ cit gi Prefala pi Apendieele din lucrareu ,V. Barlou. in lelul acesta cititorii capdtd o imagine mai completd usupra societdgii din timpul lui Daruti.n, asupra aiesii. operei gi caracterului acestuia. Lucrurea apdrutii sub tngrijirea prof. Sobol ne-a lost procurrttd. de tou. prol. ly. Botnariuc de Ia Facultatea de biologie n [Jniuersitd;ii BucureSti; iar lucrarea apdrutd tn ingrijirea Norei Barlow ne-a fost procuratd, de tou. Ilrof. E. Ungurearw, de la Irustitutttl de ntedicind tlin IaSi. Pe uceastd cale le mulyumint pentru ajutorul primit. intre timp" la interren;ia urnabild a ri-lui Joseph f'{eedham, secretrrul bibliotecii Uniuersitit;ii dirt Cantbridge, d-l A. T'illotsorr ne-a trimis ndcrofilmul ,,Autobiogratiei" pi ,,Jurnalului personal" aI lui Ch. Darwin. Le ntul;umim cdlduros pe aceastd calc, f,ntrodurcerea asupra uolumului Amintini,.. gi notele finule din lucrorea prof. S. t. Sobol au lost trarluse de to,u. conf . Dim. I)orogan, de Ia Institutul de medicind din, IaSi. T oatd. Iucrurea trt, engleze;te, publicatu sub tngrijireu Itlorei Barlow, a tost tradusd de tou. Viorica. Dobrouici, lector de limba englezd la Institrttul de medicind .li la Uruiuersitateu
.".41.

Confruntareu textului tratlus a rnanuscrisului Autobri,ografiei lui Ch. Darwin a fost fdcutd de toa. conf. Dim. Dorogttn. iupd textul rus al prof . Sobol concornitent. cu conlruntareo trflducerii din limbu engle.zd. a acetruiasi text f dcutd de prol. Vasile Dobrouici Si acad. Vasile llltrza dupd tex,nll lucrdrii editatd sub in.grijirea l{orei Barlou, ;i dupd truducerea tn rornineste a A,utobiografiei editatd ntb i.ngrijirea lui Francis Darovin. Stilizareu textul.ui a lost t'd.cutd tl.e Otilia Cazirnir. in text &nL tntilnit 'uneli lraze cu subiecte saLL predic.ate subtnpelese. I oi le-am addugat tn traducere, xtbiectul saLL pre.dicatu,l du.pit cez, putintlu-Ie tn paranteze drepte, pentru ir ardta cd este un adaos la textul original. Socotim ci lucrarea de fatl constituie o prelioasH expu" nere care se adreseazl atit tinereturlui cit qi cadrelor virstnice prin conlinutul siu eclucativ, excepl,isnn] de valoros.
Traclucdtorii

I.

Cuzaoo

tlin

IaSi.

INTRODUCEREN
Prin publicarea Autobiografiei lui Ch. Darwin in anul 1BB? de catre Francis, fiul lui Ch. Darwin, in cuprinsul primului vol'u,m The Life and Letters of Charles Daruin includ,ing a,n Autobiographicat chapter, reprezinti in mod evident o variantd mult pres,cur'tati a Arnintirilor... scri'se de c5,tre Chairles Darwin in anii lBTo-lBB1. Dupd cum se vede din relnarca introductivA a lui Francis Darwin Ia Autobiografie (p. 26), acest titlu ii aparfine lui Si nu lui Ch. Darwin, care in sco'p,u| sublinierii. faptului cd principala 1ui tendinla a constat in a arSta is,toricul dezvoltdrii sale psihice, $i-a denurmit notele sa,le Amintiri despre dezuoltarea gindirii ;i caracterului rneur. In anul 1887, dup6 cinci ani de La moartea tatdlui siu, Francis Darwin a considerat ci nu este posibilS publicarea complet6 a Amintirilor..... tatS.lui sdu, care din muite pruncte de vedere erau prea sincere. Francis Darwin a preferat s[ im,prime Amintirilor... in special caracterul de povestire a faptelor fundamentale ale vie{ii lui Ch. Darwin, adicd a caracter,ului aubobiografiei ins1qi Ei nu aI amintirilor ; in acest scop el a ex,clus din textul Am,intirilor..... toate pbrlile, alineatele pi frazele care nu conlineau date directe asupra evenimentelor din viala lui Ch. D,arwin gi desrpre activitatea lui gtiinfificd. U'nele dintre aceste parti excluse din Amintiri, de exemplu partea referitoare la atitudinea lui Ch. D,arwin fafi de religie, povestirea lui des,pre tatdl gi fiul sAu (povestire mult prescurtatd), sint prezentate de citre Francis Darwin in primul gi a,l VIII-lea capitol al aceluiaqi prim volu'm The Life and Letters c,u indicatia c5. aceste texte au fo,st scoase din Amintiri..... Ctteva pasaje mai scurte din Amintiri..... sint date in cele trei volume ale lu,crdrii The Lite and Letters si in More Letters.

* rilor

Introducere scris6 de prof. S. L. So ol la edifia despre dezuoltarea g?,rd,irii si caracterului rneu.

rusi a Aminti-

1')

AU IOI]IO(;RAFIT..

teristice asup;ps c5pitanului Robert Fitz-Roy (vezi mai jos observalii Amintiri....., p. 196) r. lnsi pini in prezent, textul complet d. Amtntirilor.... lui Ch. Darrl'in a r[mas nepublicat qi necunoscut cercurilor largi ale cititorilor. Cititorii ruEi, in marea lor majoritate, cunosc nu'mai textul Autobi,ografiei publicat de cdtre Francis Darwin in capitolul al Il-lea d,in The Lile and Letters, tradus in limba rusd de cdrtre K. A. Timiriazev La sfirEitul celui de al X-lea deceniu al seoolului trecut. Capitolul referitor Ia religie a fost retradus in limba rusd din
traducerea germand a lui B. Ville, trad,ucere fdcutd in anul 190? (vezi p. 198) 2 qi de atunci, spre deosebire d.e Autobiografia (in traducerea lui K. A. Timiriazev) nu a mai fost reeditat. Autorul acestor rinduri, pe cind pregetea pentru publicarea voltrmului al IX-lea al. operelor lui Ch. Darwin in editia Academiei, in

Toate acestea, cit gi indicaliile dirscte ale lui Francis Danvin in textul Autobiografi,ei cu privire la prescurtdrile efectuate de el, ardtau cd acestea au fost aduse Ia cunogtinla cercurilor largi ale cititorilor Amintirilor.... lui Ch. Darwin sub o formi incompletS. In anul 1933, Nol'a Barlow, nepoata lui Ch. Darwin, a pubiicat in intregime pasajul din Ami,ntiri.., in care Ch. Da,rwin prezenta date carac-

c[ruia trebuia sd intre Si diferitele date autobiografice ale lui Ch. Darwin, a incercart s[ reproducd textul inilial al Ami,ntirilor.., dupd toate pasajele Si extrasele publieate pini atunci. Munca efectuatS. a da,t un anumit efect pozitiv, insd textul oblinut pe aceast[ cale rdminea net neunitar ;i fragmentar. A devenit Ei mai clar faptul c[ pdrti tnsemnate 9i evident foarte interesante ale Amintirilor... lui Ch. Darrn'in rS"mineau nepublicate; Ia ?5 de ani dup6 moartea genialului savant ar fi fost pe deplin natural ca cercurile la,rgi a1e cititcrrilor din lumea intreagS sd cunoasci textul integral aI Amintirilor..... - cel mai important document autobiografic ,ldsat de genialul fondatc'r aI biologiei contemporane. Cclegiul de redac{ie al edifiei Academiei a Operelor lui Ch. Darwin , considera ca fiind extrern de necesar de a da in volumele consacrate vielii qi corespondenlei lui Ch. Darwin, textele complete ale Ami,nti' rilor.,.. gi aIe unor serii de alte documente qi scrisori ale lui Ch. Darwin r6mase incd nepublicate : ,,Jurnalul" vietii Si activitdlii lui, primu). ,,Caiet de note" asupra conceptiei evolutioniste din anii 1837-1838. unele scrisori cltre Ch. Lyell qi altele. Deoarece originaiele sau copiile majoritdtii manuscriselor lui Ch. Darwin sint pistrate la Biblioteca Universitdlii din Cambridge, Colegiul de redaclie a luat hotdri'rea de
co,mponen{a
1 In edifia rus6 a Amintirilor..... In lucrarea de fatd acest pasaj se gdse$te la paginile 83-86. lrI trad. 2 P. 95 in lucrarea de fat[. N. trad.

IN'f

RODUCL]RE

13

a se adl'es:r acestei biblioteci (prin Bibl.ioteca CentralA a Academiei cle $tiinle a U.R.S.S.), cu rugiimintea de a i se p'une Ia dispozifie fotocopiile sau microfilmele documentelor aritate :mai sus ale lui Ch. Danvin. Biblioteca Universitdtii din Cambridge ne-a pus ia dispozitie cu cea rrrti mare a'rnabiitate micrufilmele documentel,or enuBibliotecii Universitdlii din Cambridge, NIr. A. Tillotson, in scrisoarea adresatb academicianului V. N. Sul<aee'rr. redactoml principal a1 ediliet
Academiei a Operelor lui Ch. Danvin. a comunicat u,rmitoarele: ,,Dear Sir, I thanir you for the letter fror-n yo,urself and Professor Sobol abo'rt the Darwin material. We are glad to enable you to publish a complete liussian translation of Danvin's rvorks by means of microlilms of do,cuments in this Lirbrary. We have no objection to their being translated and published, Yontrs truly, A. Tillotson (Se'cretary of the University Library Cambridge, England)"r. Mi folosesc de acest prilej ca in numele tuturor biologilor sovietici, al Colegiului de redaclie al ediliei Academiei a Operelor lui Ch. Darwin, cit gi din partea mea personal, de a exprima profunde merate mai sus, ia,r la cere'rea noastrfl de a ne a,proba publicarea traducerii in limba rusd a acestor do,cumente ale lui Ch. Dar$'in, se,eretarul

multumiri Bibliotecii Universit6!ii din Cambridge gi seeretaruLui ei. Mr. A. Tiliotson, pentru a,cest act cu adev6rat prietenesc care servepte cum nu se poate mai bine Ia arpropierea gi inlelegerea reciprocd a popoarelor pi savanlilor din Ang1ia gi Uniunea Sovieti,cS, savanfi care cin,stesc, in mod egal, personalitatea luminoasi a celui mai mare biolog a1 tuturor timpurilor ;i popoarelor. Din seria de documente ale lui Darwin obtinute de la Cambridge, p'ublic5.m in cartea de fa!d, fdrd a rna,i a;tepta aparitia volumului al IX-Iea al Operelor, tl'aducerea compl.etd a dou6 documente autobiografice - Amintiri... Ei Jurnal. Despre primul document s-a vorbit mai sus. In prealabil, inaintea primirii de cAtre noi a microlilmului textului complet aI Amintiri,lor....,, noi intentionam si utilizdm pentltt cel de al IX-Iea volum a\ Operelor lui Ch. Darwin. vechea traducere a Autobiografiei, f6cuti de K. A. Timi,r'iazev (sau mai prtobabil efectuatd sub conducerea lui), care a fost revizuiti gi corectat[ dupi textu] publicat de cdtre Francis Darwin li completat prin traducerea altor pasaje publicate din Amintiri....
rStimate Domn. Ve mullurnesc drrs. ;i profesorului Sobol pentnl Ia documentele lui Ch. Darwin. Sintem bucurogi de a vd da posibilitatea publicdrii traducerji complete in iimba rusd a lucrdrilor lui Ch. Darrvin pe calea utilizdrii microfilmelor documentelor pis,trate in biblioteca noastrS. Nu avem nimic irnpotrirra traducerii 9i publiclrii 1or. A] dvs. A. Tillotson (Secretarul Bibliotecii rJniver-sitdfii din Cambridge. Anglia), N. trad.
scrisoarea referitoare

74

AUTOBIOGRAFIE

Cunoa$terea maruscrisulrri de la Cambridge al Amintirilor...,., ne-a fdcut s5. renunldm la traducerea anterioard, gi si facern o traducere cu totul noud., unitarS. ca sti1, traducere care sA corespundi exact textului englez, a,!a cum l-am cunossu't 'din manuscrisul original al lui Ch. Darwin. Darwin, dupi cum el insugi ne spune in rindurile introdu'ctive ale Amintirilor...., nu s-a ocupat deloc de stilul expunerii ; afard de aceas,ta, in anii 1877-1879 gi 1881, el a fdcut o serie de intercalSri vaste care au tul,burat armonia arhitecturalS a Amintirilor.... nu prea sever coordonatd pi f5rd aceste intercalS.ri. Toate acestea imprima AmintLrilor.... caracterul unei ciorne prelucrate incomplet din punct de vedere al stilului. Presupunem ci unul din scop,urile urmSrite de catre Francis Darr.','in cind a efectuat prelucrarea Amintirilor..., a fo,st de a imprima acestora un aspect mai coordonat pi mai u$or de citit. Insd, deoarece noi am urmdrit cu totul alt scop 9i anume acela de a po'pulariza in cercurile targi ale cititorilor acest extrem de important document ,st-tb aspectul in care a apirut scris de pana lui Darwin insuSi, era natural de a oglinrdi in ,tradu,cere cit mai exact' cele mai mici amdnunte ale tuturor particularit6lil.or, toate nuanlele originalului darwinian, !inind seama totodatS, se in{elege, de legile

limbii

ruse.

tvin no,ta foarte pe sc'urt, incepind. cu anul

Acela$i lucru este valabil Fi pentru micul Jurna,l,
1B3B

anul 1881, cele mai importante evenimente din activitatea sa qtiintifici Si din via a sa. Acest Jurnal a fost mult utilizat de cdtre Francis Darwin in notele sale explicative la scrisoarea ,lui Ch. Darwin, incluse in The Lile and, Letters ;i in More Letters. Insi Francis Darwin a prezentat textual numai puline note ale Jurnalului. Jurnalul (sau, cum este denumit in caitalogul Bibliotecii UniversitSlii din Cambridge Jurnalul personal) lui Darr,vin este scris intr-o limbb extrem de laconicd pi pentru a-l face intrucitva mai u;or de citit, a fost nevoie ca in textul sdu sb fie intro'duse des'tul de numeroase cuvin'te suplimentare cuprinse in paranteze pdtrate. Despre particularitdfiie ambelor manuscrise - Amintiri.... Ei Jurnal este destul si comunic[m urmbtoarele : manuscrisul Amintirilor..reprezintd prin el insupi rnanuscrisul lui Ch. Darrvin scris de mina sa proprie, cu un scris foarte mirunt, dar suficient de citef, pe 206 pagini de caiet format mare. Numerotalia de baz[ (adici numerotalia paginilor textului scris in anul 1876) cu,prinde L2l pagini. Intercaldrile, scrise in anii 18??-18?9 si 1881, sint insetnnate su n,umirrul paginii Ia care aparlin ele gi in cazurile in care intercalarea oc'r.rpi citeva pagini, prin literele succesive ale alfabetului englez. In observafii, noi d[m enumerarea amdnuntitd a,tit a pirtilor publicate anterior ale

in care Ch. DarPi terminind cu

INTRODUCERE

15

Amlntirilor....,

a fost ficutd de no,i dupd copia manuscrisului pregiti,te la indica{ia lui Francis Danvin, probabil in anii cind. el pregetea pentru publicare volumele The Lif e and Letters. Intr-o serie de locuri ale acestei copii existd pe mail:glni corecturile cuvintelor fdcute de rnina lui Francis Darwin, citite incorect sau nedescifrate deloc d.e cirtre cel ce a copiat. In doud-trei lo'curi, nici chiar Francis Darwin nu a putut descifra scrisul tatdlui sdu. Caracterul arnbelor 'documente in care sint amintite un foarte mare numir de evenimente, nume Ei localitSli geografice, pulin cllnoscure sau su totul necunoscute cititorul.ui sovietic contemporan, a fdcut necesar un comentariu destul de vast, fdri de care o parte insgmna,ti a Amintirilor.... Si Jurnalului at putea rimine nein{eleasd. La alegerea ilustnaliiJor am cSutat sd dau cititorilor sovietici un material cit mai nou, pulin sunoscut la noi. Doresc s[-mi exprim sincera mea recunoqtinld 1ui A. I. $irokova si A. J. Pavlova de la Biblioteca CentralS a $tiinlelor sociale a Academiei de $tiinfe a U.R.S.S. pentru ajutorul lor in oblinerea materialelor pi documentelor lui Charles Darwin de la Biblioteca Universit5lii din Cambridge. Mullumesc de asemenea 9i lui A. O. Zelenina care $i-a luat greaua sarcini de a confrunta textul manuscris al Amintirilor.... cu pirtile publicate anterior 9i a gtiut pe aceastd cale si scoatd la iveal[ pdrtile Amintiril.or.... rimase necunoscute pinfl
prezent. Traducerea Jurnalului

cit 5i a tuturor pirlilor

esenliale nepublicate

pini in

in

Nl,ulfumesc candidatului in gtiinle filozofice - s. K. Ant, care a efe,ctuat munca de imbun[t5lire a traducerii vechi a Autobiografie'i

prezent.

gi a traducerii unor pasaje din Amintiri.,.. publicate anterior in Anglia, dar care nu erau traduse in limba rus6. De asemen,ea, mullume'sc profesorilor S. G. Hellerstein (observatia nr. 13a) qi F. T. Grtinbaum (observatia nr. 15a) qi docen{ilor P. E. Zabludovski (obseruatia nr' 73) Ft V. L. Levin (observatia nr. 22a pi 67).
S. L. SOBOL

PREFATACharles Darwin gi-a scris arnintirile la bitrflnefe, pentm plicerea lui personali qi pentru interesul copiilor lui pi al urrnaSilor acesrtora. EI a terminat povestirea principalS, cuprinzind LzL de pagini, intre mai qi august 1876, scriind, dupi curm spune eI, ci e un ceas pe zi, de cele mai multe ori dup6 arr.rjaz.a. In timpul ultirnilor Sase ani ai vielii, indatd ce-i venea'u in minte amintiri proaspete, e1 a cdutat s5 dezvolte ceea ce scrisese mai inainte, introducind as,tfel cele gaizeci 9i qapte de pagini de adaos la locurile potrivite. Editia de fatl a Autobiografiei e o transcriere completS a intreg,ului rnanmscris, care, legat in piele, este pistrat in Biblioteca Universitdfii din Carnbridge. Autobtogralia a apfurrut tip6rit5 intiia oar6 sa o parte din Life und Letters of Charles DarrDinr, editatd de fiul siu Francis gi purblicati in 1BB7 de editorul John Murray, dupi cinci ani de la moartea autonu1ui, cflnd multe onnisiuni erau socotite ca neoesarre 2. S-a,u publicat doud edilii. In L929, Autobiogralia a apSrut ca un volu,m soparot in The Thinkers Li,brarg, No. 7 (Watts & Co.), cu doub adiugiri : prima, un c,apitol de Reminiscesrzces 3 de Francis Da,rwin, pi a doua o expunere, tot de Francis Darwin, a vederilor tatdlui sdu cu privire Ia religie. In 1950, G. Simpson a scos un volum intitulat Charles Dartain's AutobiographA (Henry Schuman, New York), care

cuprinde un studiu introductiv, The Meaning of Dartnina,

de

' Prefa{a ssris5 de Nora Barlow [a edi{ia englezi a Autobiografiei. I \riata ;i corespondenfa lui Charles f)arwin. 2 Fiul sbu. trban,cis a notat: ,,Prin urmare, e uFor de inteles c5, intr-o relatare atit de personalS gi de intimS, scris[ de autor ,pentru solia 6i copii sii, au apdrut unele pasaje care trebuiau ornaise ; si nu am socutit necesar si arit locul unde aceste ornisiuni au forst fScute" (nota lui Francis Darwin). 3 Amintiri. a Concep{ia lui Darwin.
2 Charles Darwin

18

AUTOBIOGRAFIE

de Francis Darwin qi Notes and Letters ot Charles Daruin depi,cti,ng the grousth of the Origi,n of Species r. Toate aceste tex'te au fost I'r,rate din versiunea din 1887, fdr6 nici o corecturi fatd de manuscrisui original. Totupi, unele extrase din pasaiele nepu-simpson. Remi,niscences

blicate au apdrut recent, de cind manuscrisul e pus la dispozitia

cercetdtorilor.

Darwin a Autobiografiei, sint insemnate cu d.nilialele F. D., iar ceie addugate de mine cu ini{ialele N. B. Ca sd p6strez continuitatea textului, n-am notat primele o,misiuni a;a cum apar, dar la sfirqi,tul cArfii se gdsesc rnenfionate, pentru cei ce doresc sd le urmdreascd, pagina qi rindul celor mai importante dintre ele. Apendicele Si Notele dau aminunte asupra subiectelor ce apar irr text qi cuprind scrisori nepublicate. Polemica cu Samuel Butler, care a fos't redat6 pe larg in partea a II-a din Apendice, poate fi socotitS. de unii cd i s-a dat prea rnare importanti. Dar mi-am dat seama ci scrisorile nepublicate aruncS o lumini mai rnult asupra acestei povestiri complexe, de atitea ori gregit infeleas5. De altminteri, ea prezintd un interes mai general, deoarece cuprinde pdrerile Iui Clharles Darwin asurpra primilor evolutionipti. Aduc multumirile mele lui Sir Charles Darwin, care mi-a in.edduit si pdstrez volumul legat al manuscrisului tirnrp de mai multe lun:i, inainte de a-l fi incredinlat Bibliotecii Universititii din Cambridge. Bibliotecarul rnri-a acordat conditii favorabile pentru revizuirea finaI5, $i-i r6min indatoratd pentru amabilitatea sa. De asemenea, ii mai rdmin indatorati Si D-lui R. V. Kerr, ca pi D-lui Pilgrim, penttu sprijinul acordat. Sprijin am mai avut qi de la mulli allii : de la solul rneu pi de la fiii mei, de la sora mea, D-na Rees Thomas, de la veripoarele mele, D-na Cornford pi defuncta D-nE Raverat, de la D-ra Sybil Fountain, D-l Argent qi Dr. Padel.
NORA BARLOW

se urcau la aproape ;ase mii de cuvinte gi indreptind multe dar neinsemnate scd,p5ri din vedere qi modificdri ce se stresuraserd in prima redactare. Acolo unde a fost necesar am schimbat punctuatia defectuoasi gi am completa,t doar prescurtirile esenliale, amindou6 impiedicind o Lecturd curentd. Pretutindeni, intercalirile lui Charles Darwin sint puse intre paranteze rotun,de, iar adiugirile mele personale intre paranteze drepte. Notele infrapaginale din ediiia lui Francis

Am urmdri,t indeaproape originalul, restabilind omisiunile

care

t No'te gi coresrponden:ta trui Charles Darwin descriind dezvoltarea Originii speciilor,

,,Docd qt trdi incd doudzeci de oni ;i

o9

in slore sd lucrez, cit or trebui sd

fi incd modific

ORIGINEA SPECIILOR si cit or trebui modificote vederile mele osupro tufuror punctelor ! Totuti este un inceput, gi osto inseomnd cevo . . . . . .".
CHARLES DARWIN CATRE

J. D. HOOKER (edifio englezd)

1859

ARBORELE GENEALOGIC AL LUI Erasmus cisit. (1) Mary Horvard; (2) 1731- 1802 | c. 1739 -7770

lui Charles
(bunicul

I

cu urmagi; bunica lui

CHARLES DARWIN Eliz. Chandos-Pole

Francis Galton Robert'Viraring cisit.
1766
I

I

I

t

Un tlnir foarte promilitor mort dintr-o sePticimie contractatI Prin
disec!ie.
i
1!Iarianne
I

ti

Charles 7778 58

Irrasmus
1;59

1796 Susannah

-

1799

-

1848

fiica lui
Josiah Wedgwood
1765

din Etruria,

-

7817

Susan

CHARLES ROBERT cdsdt. f83O nmma,
1809

I

cds[t.
1798

1853

Elizabeth
1866 urmagi fdr[ 180 3

H.

-

18E2

fiica lui Josiah
1808- 18e6

I I

Wedgwood din Maerl

Parker cu
urmagi

|

Caroline
Josiah ciisit. 1800 1888

Erasmus Alvey

fird

1804-

Emily
Catherine
1810

i

18B1

urmagi

\[edgwood din Leith Hill Place, 4 fiice
1.

fftri

urmagi

-

1866

,
3.

- 1914 Anne Elizabeth
183e

Willi.:m Erasmus, c[sit.
Mary Eleanor 1842 m. copil Henrietta Emma, cdslt.
1843- 1929 18411851

1877 Sara Sedwick
1839

firi

urmaqi

-1902

4. o. 6.
7.

1871 Richard Buckley

Litchfield firi urmaqi

1832- 1903

George Howard., cds[t. 1884 l\taud Du Puy cu urmaqi 1861-1947 1845-7972

Elizabeth fdrl urmagi

-1926 Francis, cdsit. (1)
1848

7847

- 1925

1874

Amy

(2) 1883

Richenda Ruck

1850-1876 cu urmaSi

i

Ellen (3) 1913Florence Maitland Wordsworth m. 1921 Crofts; 1856 - 1903 cu
urma;l

8.

Leonard cds[t. (1) 1882 Elisabeth (2) 1900 Char]otte Frances Fraser ; Mildred Massinberd 1850 - 1943 Horace cis[t. 1BB0 Emma Cecilia Farrer (Ida) 1854-1946 fiici din prima cdsdtorie a lordului Farrer 1851-1928
Charles Waring
1856

firi urmaEi 1846- 1898

firi

urmaqi

1868-1940

9.
1{l .

-- 1858

INTRODUCEREAm'intirile ,personale ale lui Charles Darwin asupra vielii pi activi'tdfii sale, scrise intre 67 pi 73 ani, trebuie sd rimini o importantd lucrare de informatie, fie in is,toria ideilor, fie in galeria de portrete a oamenilor. Darrt'in repnezintd inci figura conducdtoare a acelei revolulii in gindirea ptiintificd ce a urmat publicdrii Origini.i. speciilor in mijlocul sec. XIX, revolufie care a cuprins curind toate dormeniile cunoaqterii. Dar pos,teritatea trebuie s[ reafi]rme merell trecutul, gi pentru aceasta sint necesare mai ales izvoare pre,cise conin speciai spre a lumina vremurile furtunoase, cind vintul putea si schimbe un crez odati accepta,t. Figurile mari trebuie privite in 'rnediul lor de via!6, iar cuvintele 1or trebuie arscultate, purificate de dezvoltarea dogmelor elaborate dupi moartea 1or. In Autobiografie, Charles Darrvin ne vorbegte de maturizarea lentS a gindirii gi a teoriilor sale, care l-au dus 1a publicarea lucrdrii 1a Societatea Linneani impreiuni cu A. R. Wallace, in 1858, qi la Originea.
temporane, speciilor, sE restabilim omisiunile ficute in 1887. Ici 9i colo, asprimea unor pasaje a trebuit cenzuratd acum 70 de at'ri, din respeot pen,tru sensibili'tatea prietenilor sdi. Acum, aceste comentarii nu numai cb par inofensive, dar scot la iveal.S idei ingenioase, care' arunci lumin5 asupra trecutului. De altminteri, omisiunile cele mai importante au izvorit din amintirea sentimentelor puternice ivite dupi publicarea Originii,, incd vii ]a inceputul anul'ui 1880, cind FTancis Darwin lucra Ia Lite and Letters. De fapt, familia era impirtiti in ceea ce prive;te publicarea unora din pasajele referitoale la ideile religioase ale lui Charles Darwin. Franci's, editorrul, era de pdrere cE procedeul just era o publicare completi a manuscrisului, in timp ce alti membri ai familiei suslineau cm tdrie c5 ideile 1ui Cha,rles, scrise atit de intim 9i fdrd intenlia de a fi date publicitS{ii, i-ar dduna prin sirnplitatea 1or.

Cred

ln 1859. ci e timpul

* fnt,ro'd,ueerea
biografiei.

scrisS

de Nora Barlow la editia englez6 a Auto-

22
imaginez incordarea care

ALrf'Ollt(]GRAr.-rn

Eu scriu ca una d.in generatia urm6.toare. pi-mi vine grgu s6-mi va fi existat in ceea ce ni se pdruse totdeauna o falangi uniti gi puternici de unchi gi mitu;i. Curind dupS moartea lui Charles, inainte de publicarea volumului Life and Letters, aceste neinlelegeri erau atit de mari, incit s-a sugerat ideea si se recurgb la judecati. Leonard Darwin t imi s,cria, in Lg42: ,,Sint singura persoan5 in via!6 car:e poate sb-;i mai aminteascS de neinfelegerile grave ce s-au i'u'it in ajunul publicarii Autobiografiei qi, care au facut-o pe Etty 2 si meargd atit de departe, incit sd, uorbeascd de m5suri legale spre a opri publicarea Autobiogratiei. Aceste mSsuri nu puteau fi luate decit impotriva lui Frank. Etty socotea ci in ceea ce privegte problemele religioase, Autobtografia era incompletd gi in parte fbri sens, qi c[ in aceste imprejurSri n-ar fi fost numai incorect fali de memoria lui ca Autobiografia sb fie publicati, deoarece chiar el, tatdl 1or, s-ar fi opus cu t[rie la aceasta. N-a; fi surprins dac5 pdrerea mamei, pirere pe care nici unul din noi n-am cunoscut-o, n-ar fi constituit uitimui cuvint adresat lui Frank impo,triva publicdrii pasajelor omise din Autobiografie". Interven{ia ,d-nei Darwin e sprijiniti de un comentar scris de mina ei pe un exemplar al manuscrisului Autobiografiei transcr,is de Francis. Aeest co'mentar ne este prezentat intr-o not[ infrapaginale, la locul potrivit. Sublinierea cuvintului sd uorbeascd din scrisoarea lui Leonard ni-l arati, dupi pdrerea mea, ca fiind sigur ci Henrietta, sora lui, n-ar fi introCus niciodati o acliune in justitie. Cr,r toate acestea, e limpede cA pirerile erau impbrfite. iar neinteiegeriie in aceasti familie uniti erau mari, explicate poate pe de-a tntregul de faptul cd nu tofi copiii erau de aceeaqi pdrere in ce privegte conceplia gtiinlificA a tat5lui gi cea reiigioasS a mamei 1or. Totuqi, aceste deosebiri de vederi existente nu au dus la nici o instrdinare intre pirinfi. Aceast6 rezervd intenlionati a fost o urmare a furtunii ptiinlifico-religioase ce se dezlintuise intre 1860-18?0, cu o furie pe care ar fi greu s-o inlelegem astdzi. Aversiunea lui Charles Darwin fali de orice polemici publicb sau disputi personali a gi'sit pi dup[ moartea sa un ecou in aceasti neintelegere familiard. Francis se re'ferd la religia lui Charles gi la rezerva sa in capitolul VIII din Lif e and Letters, vol. I, care cuprinde pasaje insemnate luate din Autobiografie, pasaje probabil trecute mai intii prin cenzura familiei, pi care sint puse din nou la locul loc" in lucrarea de fatA.

I Leonard Darwin. al patrulea fiu al lui Charles Darwin, maior la Acadernia Regal6. de Geniu. 2 Henrietta, fiica cea rnai rrlare a lui Ctrar]es, c5sdtoritl cu R. P. Litchfield.

INTRODUCERE

23

Teoria evoluliei e pe deplin acceptat6 astizi, iar autorul Origtnii specr,ilor e rnort de mai bine de gaptezeci d'e ani. Omisiunile f6cute foarte curind dupi moartea sa trebuie repuse acum la locul 1or, deoare,ce e deosebit d.e pretioasb onice dovadf de care dispunem ac'um

cu privire la cei care transformS, credinlele fundamentaLe. Ctt de importantd a fost schimbarea e greu se ne imagindm astbzi, ci'nd nu-i uqor si ne tr'anspune'm in era preevolulionistd. E adev[rat c[ ideile asupra evoluliei aveau o poveste I'ungi in urma 1or. Sint unii care l-ar socoti pe Charles Darwin ca pe un cercetitor norocos intr-o serie de peste douS mii de ani. Teoria nesubstanlia}fl asupra evoluliei plutea in aer, situalia era pregefite,

gi aga mai departe. Dar situalia e totdeauna pregetitf pentru reinterpretarea teoriilor in lumina unor noi viziuni qi a unor fapte noi. Aceasta e insbgi sfera de a,ctivitate a ;tiintei. Linia generalfl de gindire a lui Darwin a mers impotriva speculaliei uSoare, deqi mintea sa formula cu ugurinli teorii pe care era gata sd le supuni unor probe esenliale de observalie 9i de experienfd. I-au trebuit doudzeci de ani de teoretizare combinatb cu faptele g[site, ca si pregeteasce dovada evoluliei in fa\a unei lumi c'u totul antagoniste. Darwin a trebuit si se convingd pe el insuqi, prin dovezi adunate treptat, inainte de a putea convinge pe altii. $i Ia el atit indoielile cit 9i convingerile sint tot atit de liber exprimate. Cirli1e sale rdmin ca trepte ascendente pentru gtiinla de miine. Rigiditatea dogmatici a fost cu totul strlin6 ideii sale centrale. Descoperirile ulterioare nu au subminat cu nimic pozitia 1ui Darwin. Genetica mendeliani Si progresele in studiile de citologie Si varia{ie mai curind au confirmat Pi sprijinit tema principali a Ori,gtni,i, speciilor 1, &$& incit nume,le siu r[mine rnai strins legat decit oricare a]tul de admiterea concepliilor evolulioniste in doctrina gtiinlificd a secolului al XIX-lea. AutobiografLa il situeazf pe locul cuvenit in succesiunea istoricd a ideilor asupra evolutiei gi il scoa'te mai bine in eviden!5 decit relat[rile c,ele mai conqtiincioase. Putem cuprinde tabloul originii Darwin-Wedgwood, atit ca inaintaqi genetici, cit Si ca reiprezentanli ai tradiliilor utilitariene 5i a coniservatorilor (Whigy. putem vedea dragostea deosebiti a lui Darwin pentru istoria naturall transformindu-se diir pasiunea tinereasci de a colecliona 5i vina, in pasiunea ma'turi de a teoretiza. Putern urmdri timiditatea sa fdcind 1oc, cu incetul, numai convingerii ptiintifice 9i niciodatl finalitetii dogrnatice. In edi{iile ulterioare afe Originii, Darwin a dovedit o credini6 mereu spori,t6 in mo;tenirea caracterelor dobindite gi in I Contrar Pdrerii lui Barlow, darwiniptii creato'ri sovietici soootesc cE neodarwinismul a golit de continutul siu materialist concep$ia lui Darwin. N. trad.

21

AUTOBIOGRAFIE

inlelepciunea sa, dari privim lucrurile prin lumina unei lugrdri recente 2. Pasajul din Autobiogtrafie reprodus in facsimilul ald,turat dove* deg;te aceste indoieli pi airatd ctrm ginduril.e sale se lupta r pentmr intiie,ta,te, ducindu-l la addugiri li gtersdturi. pasajul se gise$te la p. 96-97 din Autobiografie. In aceste vremuri, protestele adevdrate ale oamenilor rnari in mediul lor de viat5 sint cu deosebire necesare, deoarece dou6 Scoli de gindire inclini si ia marile figuri din istou'ie qi sd le modeleze pentru a-si demonstra propriile lor doctrine. pentru un marxist, individul e produsul mediului lui econonaic: revolulionarul, artistul, inventatorul, sint arunca{i in sjus, ca nigte baloane de s6pun, de necesitdtile eoonormice. Tot aga adeptul teoriei lui Freud, deqi de pe pozitii cu totul diferite, desconsideri teoria genetic6 qi vede progresul omului numai din punct de vedere al adaptirii sau neadaptdrii lui la experien{a personalS. FerA indoiali ci amindoui aspmtele i.pi au dovezile 1or, deoarece ornul rlru se poate dezvolta, atit trupegte cit si spiritualicepte, in afara mediului 3. Autopoo:treteLe au meritul de a inf5 tri$a atit influentele din afari, cit pi omul. E posibil sd existe unii cirora Autobiografia sd le arate c6, charles Darwin nu a fost un metafizician sau un ginditor profund, care sd dep56easc5. domeniul teoriei sale despre lume. Dar nimeni nu poate citi ouvintele sale fdr5. sd recunoascd un caracter de o rari simpli,ta e qi de o des6virgiti integritate. Autobiografi,a ne aratd cum a modificat eI intregul mers al gindirii epocii victoriene, DU infrumrusefindu-qi desco,peririle gi nici printr-un brusc iconoclasm, ci mai curind printr-o perspicacitate minutioas[ gi printr-o judecatd ponderatd, deschizind orizonturi vaste cercetS.rilor de mai tirziu. NORA BARLOW

importanla folosirii pi nefolosirii plrlilor in descrierea generald a evolurfiei, descriere care a dus la oareca,re ambiguitate de exprimare in ceea ce privegte rolurile respective in seleclia naturalS l. Niciodate Darwin nu a govS.it in credinla sa cd selectia naturald. e fastorul principal al evolutiei, dar adnriterea gi attnr cauze ale evolufiei i-a ingdduit sd arate qi problemele inc[ nerezolvate, pi e adevira,t c6 govdi-

rile sale pot dovedi

briologie), 1956. 3 Contrapunerea concepliei mate'rialiste a lui Darwin su teoria idealistd a lui Fbeud si cu marxi:smul este confuz6 gi nelogi,cdr. Marxismul gi darwinismul au puncte comune intre ele qi nici o legdturd, cu freudismul dupi pdrerea noastrS. N. trad.

I Vezi noua reeditare a lui Darlington a primii edilii a Originii (Watts & Co.). 2 Yezi C. Wadding,ton, Pri,nciples of Embrgologg (principii de Em-

AMINTIRI
DESPRE DEZV OLTAREA GINDIRII

5I CARACIERULUI MEU

AUTOBIOCRAFIA

fr- ..4-"*** &

t4m"q

** j"''

I

Facsimilul ,,Continutului" (tablei de materii) ar-rtobiografiei dupd micrpfilmul manuscrisului original.

Amintiri despre dezvoltqreq gindirii 9i csrqcf e rului meu
Autobiograti

q'
Ch, Darwin

31 mai 1876

coNTINUTUL.'
De la nagterea mea pin6 la inscrierea Ia Cambridge. Viala la Cambridge. CilStoria pe ,,Beagle". De la intoarcerea acasi pind Ia cisdtoria mea. Conceptiile religioase. De la c[s6toria mea gi Sederea la Londra pind la stabilirea la Down. Via.ta

la Down. Descrierea modului in care au ap5rut diferitele mele cdrfi. O apreciere a capacit5tilor mele intelectuale.

ou o schilI autobriografici. M-am gindit ci asemenea inc,ere'are m-ar arn:uza qi eventual, ar putea si intereseze pe copiii mei

Un ed,itor german mri-a scris qi rni.a cerut si povestesc cite ceva des'pre clczvoltarea intelectului Ei a caracterului meu, o dati

* Dupd S. f,. Sobol. deosebirile dintre date de la inceputul si sfirgitul manuscrisuJ.ui (31 mai 1876 la inceput, qi 28 mai 1876 Ia sflrqit) s-ar datora faptului c5 Ch. Darrvin a pus ultima dati din memorie fdrd a se rnai uita la inceputui manus,cri,sului. N. trad. r* ,,Continutul" (pe care-l redd,rn ca facsimil), a fos,t scris de Darwin pe o pagind separati. S. L. Sobol presupune cd Daru'in a redijat ,,Conlinutul" rLa 3 august 1876 dupi terminarea lucrdrii. N. trad-

Prirna pagine o dlglluscrisului

lui Ch. Darwin .,Amintiri despre dezvoltarea gindirii $i caracterului meu" (1876).

A}II\TIRI
6aru

DESPRL, DEZVOLTAREA

GINDIRII SI CARACTERULUI

MEU

29

pe copiiii rlor. $tiu cE gi pe m,ine m-ar f,i irnt,ere,sat 'm,ult ,si frie qi scurrti qi r:itesc o schii'1I a amdntirirlor burnicu,luri rneu pl,icticio,a,si scrisi c,u m,ina lui, desp'ne ce ia gindit, 'c'e ,a fiout l. Am incercat ,s[ scriu poyestirea de fa1i, in ,.,i c'urn a lucrat oa(re e vorb,a de m,ine, ,ca qi cum 'aq fi un rnort c;illre pniverqt,e in 'urrni, drintr.alti I'ume. propnia lui vira[i. Nu mi s-,a plrut ci acest lucru ar fi greu, deoarece pentru mine viala e aproape sfirqiti. I{u mi-am dat nici o osteneali in ceea ce priveqte stilul. M.am nHscut in Shrewsbury 2, la 12 februarie 1809. L-am auzit pe tata spunind c6, dup[ pirerea lui, oamenii cu insuqiri intelectuale deosebite aru, in gener,al, o memorie a trecutului indepirtat chiar de la o virsti foarte fragedi. I{u e caztrl meu, deoarece primele mele amintiri d.ateaz6 de pe la patru ani qi citeva lori, cind ne ducea,m in apropiere de Abergele 3 si facem bii de mare. Mi-aduc aminte destul de nel5murit de unele fln' locuri d,e acolo. a murit in iulie 1817, c,ind abia implinisem opt ani, .gi e ciudat ci nu pot si-mi ,ami'ntesc nimic despre ea afari de patul ei de moarte, de rochia ei de catifea neagri qi de masa ei de lucru, cu totul curioas[ ca formfi. Cred ci u'it,area mea se datoreEte in parte surorilor mele, care, din pricina durerii lor, n-au fost niciodati in stare si vorbe'asci despre ea sau mlcar si-i pomeneasci numele, gi in parte stirii ei bolnivicioase de mai inainte. i.t primEvara aceluiaqi ar\ am fost trimis la o qco,all din Shrewsbury 4, unde am unnat un an. inainte de a mi
Ei Ma,ma
1802) rnedic, naturalist

timpliri

I Ch. Da,rwin se referi la bunicul siu Erasmus Darwin (1731pi poet, unul dintre primii biologi evoluiioniqti care, pe la sfir,gitul secolului XVIII a elaborat o conceplie evotulionistb apropiatd de conceplia lui I"amarck. S. L. S. (nota 3, p. 200). 2 Shrell's'bury, vechi ora$, certru administrativ al tinutului Shropshire in p,s1'1ea de apus a Angliei centrale, vecin cu Jara Galilor, situat pe ma1ul riului Severn. S. L. S. (nota 4, p. 200). 3 Abergele, un mic or5;e1 in paqtea de ,nord a Jdrii Galilorr, pc' marlul Mdrii hlandei. S. L. S. (nota 6, p. 200). a Condus6 de Rev. G. Case, preotul capelei unitariene din High Street. D-na Darwin era unitarian6 pi 1ua parte La slujba religioasi in capela d-l'ui Case, iar tata, in copiiirie, se 'ducea pi eI acolo impreuni cu surorile lui mai mari. Dar atit eI cit gi fra,tele sdu, au fost botezati 9i sortili si aparfind bisericii anglicane; 9i dupi primii ani ai copild.riei, se pare ci el se ducea de obicei la bisericS, dar nrr la capela d-Iui Case. Din cele scrise (in St. Jarne's Gazette, din 15 decembrie 1BB3) rezultE cd o placd mural5 a fos't a$ezati in amintirea lui in capeld, care este cunoscuti astd.zi sub numele de ,,Biserica Creqtini LiberalS", F. D. ...Amintim cd secta Unitarienilor nega dogma Trinitdfii. S. L. S. (nota B. p. 200).

c
L
(d

;

0

Cd I

u)

tr

B^ LX ad
tr
lJH

a

trQ
F,o l.l.!
\j

+)

.o
lII

o

-J

tr
I

d
r{
(n

U
;J

E

.\}lINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII SI CARACTERULI]I

MEII

31

duce l,a gcoali, sorX-mea Carolina se ocupase de educalia rnea. dar mi indoiesc daci aceasti incercare a reuqit. Mi s-a spus cX eram mai slab la invitituri decit sors mea mai mic5, Catherine, Ei cred cI in multe privinle am fost un copil neasculti-

Susanne Darwin (Wedgwood), marna
(dupd S.

L. Sobo1).

lui Ch.

Darwin

tor. Carolina €ro cit se poate de buni, inteligenti qi harnici ; dar era prea ,silitoare atunci cind incerca si mi invele carte, Ei-mi aduc aminte bine, dupi atilia ani, cum mi intrebam cind mi pregiteam si intru in odaia in carre rni agtepta : ,,Oare pentru ce o si mi rnai certe ,acum ?" $i ajunsesem atit de nepisitor la dojan5, incit nu-mi mai pisa ori ce mi-ar fi spus.

32

AUTOBIOGRAFIE

Pe vremea c,ind urmam gcoala ,aeeea, m'i s-a dezvo'ltat mult gustul pentru istoria natural5 qi in special pentru c-oleclioniri. Irrce"cu- si ,aflm nume de plante qi coleclionarn tot felul do lu' cruri : scoici, sigilii poqtale? ,francaturli l, monede Ei minerale. Pasiunea de a colecliona care-l face pe om si ajungi un natu' ralist sistematic, un virtuos sau un zgircit, era foarte puternici in mine, qi ev'ident ci era inniscuti, deoarece nici una dintre surorile mele sau fratele meu nu arltaseri vreodati aceasti O mici intimplare de pe atunci mi.a rimas adi,nc intiplritl in minte, qi imi inchipui ci asta se datoreqte tulburdr,ii puternice pe care mi-a provocat-o mai tirziu in conqtiin[i. lntimplarea meriti si fie amintiti, deoa,r'ece dovedeqte claro ci la virsta acea fragedi mi interesa variabilitatea plantelor ! lntr-o zi, ii spuneam unu,i alt biietel (cred ci era Leighton 2, care mai tir' zh:u a ajuns un binecunoscut lichenolog qi botanist), cI puteam si oblin Polyanthes gi Primule d,e driferite c,ulori, stroprimdu-le cu ranu,rniite l,icrh'ide colorate, c,e,e,a ce e,ra fir[ indroi'aili o nlarre rnrim,criuni, d,eoare,c'e nic,i nu inoercase,rn vreodratH sgrtl Ceva. Aioi pot s[ mirtm,rri,sesc cio in cropilinie? avea(m incl,inarea ide a nis' coa,i cu tot dfln,adrimsml neadevirurni, qi intoitde,auna flceam ,luenxl acesta din dorinla de a stir,ni uimir,e. Odati, de pildi, aTn 'cules o mullime de fructe s,uperbe dlin livadia tatXrlu,i irneru qi le-am asouins intr-un tufrirg, apori am ale,rg,stt pe nerXsuflatte si dau ,d,e ve,ste cI descoperisem o grimadi de fructe f,urate 3. C,a'm tot pe vrel-rl€r& il,c€ear ,saiu sper ci la o vi'rsti qi rnai fragedi, fu,rarn uineojni frurcrle oa si le mininc. Una din mertodele rnele e,rra inrgsni'oarS5. G'rirdrina de firu,ete Si z,arzavatru'nin irn' I Membrii inaltei nobilimd pi ai parlamentului aveau dreptul semndtura 1or pus[ pe pticil scrisorilor, si ]e trimiti netimLrate. ,,Francaturile" erau- deci autografe (nota editiei gerrnane a Aurtobiograiiei edita,tS de FY. Darwin). 2 Rev. W. A. Leighton, care a fost coleg clr tata la gcoa-la 'd-lui C,ase, iSi amintegte ci tat" a adus la gcoalS o floare, spuPln+ cb maicd-sa iI inviiase cum putea descoperi numele planrtei qibind'u-se induntrul ei. Si' A-f Leighton urmeazi : ,,Aceasti intirnplare mi-a itit",t in chip 'deosebit Jtenlia qi curiozitatea, Fi -l-qT.. t1-trefaf de niai multe ori curn s-ar putea ajunge la acest rezultat ?" Bineinleles, metoda nu pu,tea fi transmisS. F. D. william Allpart Leighton (1805-1899), botaqist,, educat tl st. John's col]ege. cambridge. A publicat Florg, Of shro_pshtre (Flora din Shropshiie), Licnen itoro oi Great Britain (Flora de licheni din Marea Britanie) si alte lucr6ri. N. B. - --'- s tatei C6u"-trita intelepciune aceast6 tendinti, nepedepsind "u minc,iunile, dar scotin'd in evidenlE adev6rul. F. D'
inclinare.

prin

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII SI CARACTERULUI MEU
se,a,r,a, er,a imprejrn'u'itl cLl urn zid inalt. Dar cu ajutorul copacrilor din vecindtate, puteam sI mi urc cu uEurinli p'e creasta zidului. Apoi irrfigearn un bil ;lung in gaura din fundul uurui ghiveci d,e flori destutl dre mare gi, r,i'dicind'u-tr in stl's, des' prindeam piersici qi prune care cideau in ghiveci, aqa incit ca,ptur,a era asrig'u1s15. irni amintesc, cind eram copil, c[ fur.am rnie,re rl'i,n liva,ili ca si le d,uc unor b5,ie1i qi tineri 'care stiterau intr-o crasX drin apropiere gi, inai,nte tl,e ,a le da fruict,eleo le clemo'ns'trarn cit de repede ptrte'am si alerg. $i e su,rprinzito'r crnn nu-m,i dE,cleam se,ama ci mirarea ,,.i adhiralia pe cnre o arit,au ei talentului meu de alergitorr ilu era decit de clragul merelor. imi amrintesc insi ce fericit eram cind imi mirturise,au ci nu rnaii vizuserrl rricriodati vretln biiat alerg?nd agfl

crriatl

imi aduc amintel in mod limpede Ei de altl intimplare din tiimpul cind era,m elev la qcoala d-lu,i Case, Ei anume de in' nro,rrnint,fl,r,o,o unui soldat c,avalerist. $i 'e surprinzitor, c'e des' l'uqit vXd inc5 inaintea rnea c,altrl, cu c,izmele gi crr canrabina atirnate I.a Qa, qi aud salva de foc trasi deasupra mormintului. Aceasti sceni mi-a riscolit adinc toati simlirea poetici pe care 0 aveam in mine 2. in va;ra a,nufiuri lBIB, am p,lec,at ,la vestita rqrcoal5 ifl d'lui Butrier drin Shrew-sbury, ,unde arn rimas Eapte ani, pini la rnijloc'ul veri,i lui 1825, cind implinearn q,ais'prezec'e arxi. La Ecoala a,ceastg am fost intern, aEa am avut rnarele a\rantaj de a trii o adevinati vi,a!i d,e 1colar. Dar cum drist,anla de acrasi pini ln gcoalX e'ria 'abia rnari 'mrare dre o rnil5, 'a'tles'eori fu'geam in tlirnpu[ rec,realii'lorr mari ,lurngi, intre ,apeluri Ei ,se'ar'a inarinte de inchiderea porlilor. Cred ci lucrul acesta a fost, in multe pnivinli, ,in avarnrtrajuil rn,eu, deo,a're,c,e mri-a p[strat interesuil q,i, dra,go,.ste,a cle casi. imi arnintesc ci in rprinra parte a vieli'i
I De la acest pasaj ... Imi aduc aminte ... gi pini la pagina 35, aliniatul care incepe Nimic n-ar fi mai d6un[tor re-prezintd pasaje pe car'e Francis Darrwin le-a inversat in Autobiogratia redijati de el. N. trad. 2 E curios cd un alt biiat din Shrewsbury a fost pi eI migcai de aceastd inmormintare militarA. D-] Gretton, in Memorg's Harkback (Aduceri aminte) spune c5 scena l-a impresionat atit de puternic, incit putea ,,sd se ducd intins la tocul din cimitirul St. Chad 'bietul brn fusese inmormintat". Soldatul acela era un cavaleunde rist din Inniskilling gi comandantul lui fusese crS"nit nu de mult la Waterloo, unde mrpul sfiu de armatfi luptase vic,torios impot'riva
cavaleriei cuirasate franceze. tr..
3 Chgrles Darwio

de

repede

!

D.

34

AUTOBIOGRAFIE

mele de qcolar, ,era,m nevo,it de multe orri sI alerg cit puteam ca s5 ajung la timp qi c6, de obicei, ajungeam. Dar cind nu erarn sigur, mi rugam cu credinlX lui dumnezeu, si mI ajute. $i-mi oJ.r. bine am,inte c[ atribuiam sucL:esul meu rugXciunilor. ti nu faptului ci alerga'm foarrte r'epede' $'i mi m'in'urnam c5' de obicei, dumnezeu mi ajut"a. Am auzit pe tata Ei pe surorile mele rnai In'a,ri p,ovestind c6, inci din 'copilirie inii plicea'u mult pl'irnbirile 'l_unqi qi singura,tice. Da,r la ce mi gindeam in t'illtp ce rni pli'mbern, rru gtiu. Adesea mi furau gindurrlilc, Ei o il,ati. pe_ cin-d mi intorcream la gcoali pe cre,as'ta vec'hilor fortificaliri di,n jumrl ora* gului Sh,rewsbury, tra,nsf ormatl in cXrare pentru pietoni, - firi parapet pe una drin pirli, anl cilca,t alituri,li^am'chz'ut, de rla itrXlqi*"u de numai qapte sau opt picioare l. Cu toate acestea, m,ullirnea gindurilo, .,u"" mi-au trecut prin minte in timpul acestei f oai,t'e sc,urte, dar subite gi cu totul neaEteptate cideri. a fost utirnrito,arre qi greu compatibili ,cu pHrenea fiziologilor, cane suslin ci orice gind 'cere o aprec,ia'bili durrati 'de trirnp!n primele ztle de qcoali, trebu,ie si fi fost ,un bi,ielel foante nariv. lntr-o ni, u,n b5,iat cu numele d'e Garne'tt m-a clrus cu el i,ntr-o patiscrie u,nde ,a cumplrat citeva prijituni f 5'r5 si le pl5te,a,sci, cl,eo,are,c,e n'egustorul avea inoredere in el. Cinrl arrr ieqit, l-am intreba,t de ce ,Il-,3 plitit prijitunile, ,i,a,r el mriqa rispums nurrnraridecit : ,,Pi,i, n'u gtiii ? Unchiul meu a lXsat moqtenire oragutrui o sumi ln,flrr€ de bani, cu condilia ca fieea,re negusrtorr sX vindX orice, firX nioi o plati, aceluia care ar pur,ta pe crap pXlirira lui veche qi ar rn'igca-o intr-urn ramu'mri't fel'6. Dupi aceea mi-a aritat cum trebuia si migti piliria. Pe urmi a int,r,at in alti priv[Iie, un,de rfly€fl c'redit, qi a c,erut m,n luc'r,u nein,s,emnat, rruiEc0nd'u-Ei pilirria arqa cu'm imi aritrase, 'qi b'ineinlelles cila cipitat ,marfa firi s,o plHteasci. Cind rflrn ireEit afari m,i-a spu,s : ,,Daci vreri si te ducri si'ngur la pa,tiseri,e (cit de bine imri a'm'imt,erse loc'ul u,nde ena !), eru iti im'prum'ut pilS' ria gi po{i sI cape{ri tot ce poftegti daci o rr,irstri culn trebuie". Am prirnri,t bucu,ros propunerea lui rnirinimoasi, am irntraL qi am cre,r"ut citeva prijitunir aipo,i am miEc,at pi,liria oea veche aga cum trebu,ia. $i tocrrnai iegeam d,in prXvilie cind negustorul s-a r"epezit dupi mine. Atunci ,am dat dnumul p'rij,itu,r.ilor qi arn fugit, ca Ei cum mi-ar fi fost viala in primejdie. $i an&

| 2,12 m.

A]IINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII $I CARACTERULUI

MEU

35

rimas srlrprins cind f alsul nleu prrieten, Garnett, rn-rfl intimpinat eu hohote de ris. Po,t spune, spre lau,da ci in cop,irli'ie am fost ome''l€,&; nos, d'a'r lucnrl acesta il datoram in intregime edu,c,atie,i qi ,'xcmplului pe care mi-l drdearr surorile mel,e. intr-arlevir, mr irrdoiesc daci ornenia e o calitate fireasci sau innlscuti. imi lrllcea grozav si coleclionez ou5, dar nicioclatX nu lua,rn rn,a,i rrrult tlc rrnul clin cuibul unei pisirri, cu excepfia unei singure irnprejurlri cind le-am :lua't pe toate, dar nu pe,ntnu valoare,a lor, ci din bravadl. inr,i plrcea rriult pescu,itul cu unclila, qi a! f,i stat c,easuri intre.gi lrc malrrl vrertntri ritr sau al vreunui r;tzt c,u oc,hiii alintifi tla plrrti. Cind erarn la Maer l, mi s-a sl)us ci putea,nr si irc,irl ';!i r':::ii cu aPL siratir. $i rlin ziua aceea, n-alll mai pus Lrir:iotllitil vreun viernre vin in cirligrrl unclilei, cu toatc ci luc-nrl i!cesjta clruna, f rrr indoiali, succesuluj meu cie pesoar. Orl:rti"r- ciurl ertirrr nric, llc cintl eram extern sau inainte de asta, rn-am purtat crud batind un citelus $i cred cya nllmati ca si mi bucur de puterrea rnea. Dar ,r,r' l-a- bitut prera trilir,€r ri,eo,ll,rece cSlelrrg*l nricri n-a scheldliit. Sint s,igur de asta? perntrnr ci,lo,cul u,nrle l-am bitut era aproape de casi. Fa,pta a,ceiasta mi-a apisat greu congtiinla, dovadi amintirea locrilgi exiac't unilc sivirqisem cri,ma. Probabirl ci de ac,ee,a dragostea mea pentru c,iini a fo,st gi mai puternici, ajungind mai tirziu qi pentru mult timp, o aclevx,ratr pasiu,ne. $i ciinii prreau a Eti alcest ,lu,c,ru, d,eo,arece reuEeaxn si ,le f ur drragostea pe care o avearr fali de stipiniri lor. Nimic n-ar fi fost rr,ari diunitor pentnu dezvoltiarea inteligen[eri me,]e decit gc,oal'a d-nrluri Butler, pentru ci educalia oe ni s,e drdea era strict clasici gi nu ni se preda nirnic ,altceva decit putlni geografie qi istorie antici. Ca mijloc de educalie, qcoal'a a fost, pentm mine, pur gi simpiu egald cu zeto. Toati viala am fos,t irrc,apabil sI invil vreo limbi striini. Se ,aco,rtla o atenfi) deoseb,itl versif,ical,ie,i, pe care n-alm putut s-o f,ac nic'iodati bine. Er-am mulli prietenio gi avcarn impre,uni o coleclie enormi de versuri vechi, pc care? amestec?ndu-le laolalti, uncor'i cu ajutorul altor bIieli, lc pute,am f olosi ea r,,I tratez orice srrbiect. Se didea multi atenfie invilatului pe dinefari ,al lectriilor clin ziua precedenti. Lucrul acesta il ficeam cu t clr." meu, Josiah wedgwood cel tinir. F. D. Aoolo ""chiului locuia o familie de veri;rori qi veri;oare wedgwood, dintre care cea mai tindrd a fost solia lui charles. Maer e agezat in inima Shropshile, doar la 20 mile de drum de Shrewsbur;,. N. B. {inutului

AUTOBIOGRAFIE

nrrr.lti {u,Srrrinli, invilind pratrruzeoi-cirncrizeci ,rle versu,ri d,e Virgil sau Homer in tinrp c'e ,a'sista,m la s,lujba reiltigioaisl de d,imrimeafi. l--)ar acest exerc,iliu s.fl dovedit cu totul inuti,l, deoareoe dupi 1l'atruzeci Ei opt 'd,e ore to,ate veirsiurils enau 'rr,itate. N,u eraln

$coala d-rului But1er Cin Shrewsbury unde a invitat Ch. Darwin. In' fala clSdirii in care se afli azi biblioteca se gSseste m,onumentul lui Ch. Darwin (dupd S. L. Sobol).

leneq qi in af,ari de versificalie, in general ii invilarn conqt,iincios pe c'lasici f iri si f olosesc juxte. Singura pllcere pe care arn simlit-o ,cu prilej,tr,l ac'e,stor stmldliri, le-o d,a,toresc odelor lui Hora{iu, ,pe ciare tle a,dirn,irarn mult. La ,a,b'solvi,rea qcolii, nu cram nici ava,nsat, tlar nicri ins,porirat pentrru virsta,mea, qi crerl ci toli profesoriri rnei, irnprreu,ni c,ll tatra, rni,socoteranr dreqrt n;n biLiat f o,art,e obrignrr,i,t, m,fli erurrind su,b n,iverlul rinit,eleotua,l nrijlocitr. Spre atlinca mea du,rere, tata mi-a spus intr-o zi : ,.Nu te intereseazi nimic afari de vinito,are, de ciini qi de prins Ai si fii o rrqi,ne 'gi pernitru farnrilie, ti perntru ti,ne". 'sobolani. D,arr 'cre,d cI tratra, ciarre er;a omrul oel mai ,b,um dinr c'i1i am cuno'scut vreodart6, $i ,a cinii amrintiine mii'e atit ,de sGu(mpii

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTARIIA GINDIRII SI CARACTERULUI MEU

JI

n,ea vorbe.

trebuie si fi fost suplrat li cam nedrept cind mi-a spus Aic,i ,se ,c'lvine Si
arda,ug

aseme-

privinli a fo.st un oln deosebit l. Avea aproape l,B7 m inillime 2, urnerii largi si era foartt: bine fdcut, ala cX a fost omul cel mai voluminos pe care l-anr vizrrrt citrrlva. Cind s-a cintdrit ultiLma datI, avea 152,352 Lg " dar dupl aceea inci a mai sporit mult in greutate. Principalele oaracteristicti ale inteligenle'i sale er,au spiritul de observa!ie qi puterea cle in{elegeire. l\ic'i una diin aoeste caract,eristici n-anr vizut-o vreodatl intrecuti, sarl rnicar egalati, de al1ii. inlei,egerea lrri nu p'rivea numai rrenorocirile altora c,ie m,ai rnult inc5, bucuririle trrbtr,ror celor d'in jumrl ,siu. Asta i,l fiicel si se gincle,ascl totdeauna curn si bucure pe allii qi cu toate c6. dispreluiia extravasanta, il indemn.a sX f aci multc faptt: ge'D€iroiISe. De p,ildi, d-l 8., rrn milc fabricant din Shrervsbury. a ve,niit intr-o zi la el gi 'i-a spus cX, in cazul cincl n-ar putea si irnpruun,utre l0 000 l.ire, ,a,r trebui sI dea faliment. dar cir e,l ,nitt ave,a posib,il,it'atea si dea nricri rrn fel ,d'e gairanlie legrali pentnr acest irnprumurt. Tata i-a ascultat explitoatriile care aL ve,flu de scop si-l conv,ingd ci, tortugi, pinl ,la urmd va prrtea sX inapoieze banii. Dar puterea de i,nrtuilie a tratXului rneu l-a f Scut sI ,capcte sigtrran[a cX put,ea si aibi incredrere in cl. AEu cX i-a avansat snma. care erra enormX pentru u'n oln tinEr ca el, qi dupl urn tirnp oarreca're snma i-a fo-st restiituitS. BXnuiesc ci aceasti ciapacitate de inlelegere i-a d,at tatii purterrea ncli'niitati cle a ciqtiga increclere'a o,aurenilor, ceea {lr) i-a ajutat si fie lrn mcdic vcstit. A incepnt si pr-.aotice nretl'icina inainte cle a avea douizeci qi llnu de ani, gi onoreriile din primu,l an i-au f ost de-ajuns ca s5-qi poatX intre{ine tloi cai qi un orn de scrviciu. in anul urnritor, clientela i-a sporit $i ma'i rnult .ii a urmat tot ilga pestc qaizeci de ani, cind a incetat cle 'a mai cla consultajii. Marele siu su,cces ca metl'ic a fost cll atit mai remarcabil, cu cit mi-a mirturisit ci 'la inceput iEi ura atit de nrult plofesia, incit, claci ar fi fost siqrrr
m,ulte
scris Acest adaos (care se terminl Ia p. 47 a AutobiograJiei) a fost in 1878, sau mai firziu, pi cu toate ci e inclus in I'ife and Lette.rs, vol. I, p. 11, a fost omis in Autobiografia editati de Thinker's Library. N. B. 2 In limba e,ngleze 6 feet 2 inches. N. trad. 3 In limba engleze 24 stones. N. trad.
1

citeva pagin,i cl'es,pre taita, care iu

.i.

Dr. Rol:ert l)anvin c. 1i126 (dunii N. Bar"lou'). DecnpaLea profilului in hirtie neagrd (umbie chinezesti) constituia un obicei foarte raspindit in Occident inainte de des,cooerirea fotosrafiei. N. trad.

AIVIINTIRI DESPRtr DEZVOLTAREA GINDIRII

$I

CARACTERULUI

MEU

39

.de cea mai mici re'muneralie, sau clacl tatll sXu l-,arr fi lisat si-Ei a,leagi singur cariera, ninric nu l-ar fi determinat si urnleze medicina. C'5tre sfirEitul vielii, numai ginclul Lrne'i operatii a])roape cir-l imbolnivea, qi abia putea suporta sI varlii se'ntiment pc carc rni d-a tr.ans{}e cineva ci picrcle singe nris qi nrie qi-rui anrintesc groaza pc carc arn sirnlit-o, qcolar fiind, c:incl arn citit ci Piinius (*i se pare) a lirsat si-i curgi singele intr-o baie calcli pin5 oe a murit l. Tata mi-;r povcstit tloui intirnpllri cirrtlate cru privirc la singerarre. Ia t-o pe oea tliin'tii : cind era foarte tinir s-'a ficu,t fra,ncnnaso,n. LLr prieten de.al -.Xu. f rancrnason qi cl, Ei crarc preti'nclea ci nu-i cunoqtea sensibilitratea in ce pr,iveqte ,singele, i-a spus di,n intimplare, in timp oe se inrlreptau spre aclunare : ,,Bi,nui,esc

cI nu ai nimic impotrivi si rlai citeva picitnri de

singeo'.

Se pa,re 'ci, atunci cind a fost primit c,a mernbru, ,i s-'au leg'a,t ochii qi i s-au suflecat minecile hainei. Nu Etiu dacl o aserncnea ceremonie rnai ar'e loc qi ast5zi, dar tata a iruenlionat caztrl cril o clovadi exc,elen't5 ,a puterii de irnaginalie" deoa'rece simlisr: ulimpccle eu,m i'i curgea singele picXturI cu piciturrS, qi nu-i venea si-qi creadi ochilor cincl, clupl aceea, n-a putub s5-qi clescopere nici urml de inIcpXtnri pc brat. Un m,a,re 'm[celarr de abator din Londra il consulta o Crati pe bun,icrul meu. in acela,qi tiLmp, a fost aclus in5untrtr ailt cl'ie,nt, f o,arte grav bolnav. Bunicu,l vru siri ia singe imediat, c'u ajutor"uil f a'rlnacistrrlui carre-l ,a,sista. Rugat si gini bralrrl bc,lnavulu'i, micel,arul qi-a cenrt iertarc Ei a pXrisit cabinetul. Dupi flrcBeflr i.a erplicat bun,iculuri ci, clegi era sigrrr ci uc'isese ctu propr,ii,le 'luri miini mai mtllte vite decit oricare alt om diinr

I Plinius cel bitrin, celebru naturalist si istoric, a murit in anul 79, observind eruplia Vezuviului. Ch. Darwin se rreferd, se pare, Ia Plinius cel tinir. Imprejurdrile morlii ultimului sint cu totul necunoscute. De aceea este indoielnic dacd povestirea lui Darwin se referd la Plinius. Sinuciderea prin deschiderea arterelor in cada de baie a fost larg pu'acticali in Roma veche. ,,Analele" lui Tacit sint pline de astfel de povestiri ; deosebit de popular6 este povestirea lui Tacit despre moartea tragicd in anul 65 a celebrului filozof 9i scriitor ro'man, Seneca. Acesta Si-a deschis arterele atunci cind Nero l-a mndamnat la rnoarte pentru participarea Ia complotul iui Pison impotriva lui Nero (vezi .,Cronica lui Caius Cornelius Tacit", traducerea ficutd de A. Kr,oneberg, partea II, p. 208-21L, M., 1B5S ; vezi de asemenea N. F. Deratani 5i altii, literaturii ro,mane". p. 346, 1954. Este posibil ca Darwin si fi,,Istoria Tacit in original citit pe ln gcoaia clasic6 a dr. Butler. S. L. S. (nota 14, p. 20L1.

'10

AUTOBIOGRAFIE

Lo,ndra, ar fi lepinat, orioit ar ,pirea de absurd, daci ar fi vizut bolnavul singeLrind. Datoritl puterii tatiluii m'e'u ,de a ciEti'ga incrrecl,enoa oamenilor, mulli bolnavi, mLai clll ,s,eatrnr femei, il consult,au cind l,i se intimpla vreo nenorocire, c,a pe un fel de rluhovnic. El rni'a povestit ci paciemlii inc,cpeau totdcau,na pnin ,a se plingt: v?,g cle sinltatea lor. Din practici, tata ehicea imediat crflrc ora a'devina'ta ,aauzYa a boli,i, Ei i11gg;rcfl si le sjug,e,r,eze ci {.:ri doar ili imaginaserl ci ar fi borlnavi qi cr u..l*i ar fi bine s5.i C,estiinuirascX necazu,ri,Ie lo,r. DnpI ,ac,ee,a, bolnavi,i nrr-i m,ari vorbe'au nirnric cl,espre vreo suferinli fiz.icYa. SLr,biectul ohirnu,it erau certurile familiare. Cind soliri se plinge,a,u de sofiirle Io,r, rsi cind cearrta pirea serioasX, tata ii sfitrl,i'a si faicX aea d,upi currn urmeazS, qi sfatrrl siu ,ave,a totdeaun,a suc,ces dacI era 'tr'rrn?rt intocmai, 'ceea ce nu se intimpla totrdrea,rrn,a. So1.uil trebuia srri spuni soliei c5..,i pare ile spils de r5n cr n,u rnri Jrurtearr fi fericili inrpre'uni, ci era co'nrnins ci ar f,i mari ferricitf, decl s-ra'r despXrli cle el, ci e,l n-a j,ignit-o citugi de pufirn (drtoritl acestui punct birbatul d5dea greg de cele mai rnulte ori), cE n-o va rnai vorbi de riu in fatra rudelor qi a pri,etenilo,r qi, in ce'le din urrnX, ci-,i va asigu,ra un ven,iit cit miai cor€,sp11zltor icu pos'ilirilitiliil,e Iui. Apoi ii ce,rela si se gindea,sci bine Ia aceasti propunere. in cazul cind femeia nu avusese nici {) vini, stitea liniqtiiti gi iEi didea searna curind in ce sit,ualie grea ,s-,€lr pLrne neavind a inlStura ni,ci o inv,inuirren deoa,rirc,e solul $i nu €&, e,ra cel care propunea despxrlrirea. De regrr,li, so{ia iqi nrga so{ul si lru so rnai gindeascr la cl,espxrtire 6i cle ohiaei se prrrta cu el nruit rnai bine decit inainte. Datorit[ a}liitrlii tatilrri m'eu 'de a ciqtiga irrereder,ea oa111sn,1,|s,rr,fl priirnii:t rn,ulte spoveciauiiii ciudate cle nenorociri si crirne. Adeseori spunee cit de multe so{ii nefericite cunoscr.rse" in nrtllte c'azturi sotri,i qi soliile trS"iserX bine cite clouizeci i,lrr treizccri rle ani,'c,a sI ajungi apoi si se ura,sci,arn;r'rnic. El Illlnoa tottill pe seama faptului ci ei iEi piercluseri legiltnrr:l cornunl indati ce copiii tror crescuser:i mari. Dar cea rnai rleose,lliti putcre pe car)e o ,ave,a t,a,t,fl: er,l aoe,e,a de ,a oiti caracterul gi chiar gindurile ac,elora pe cra,ro-,i vrzuse {i" qi pentru pufin timp. Pistra,m m'ulte exernple c,}, p'r"'ivire la &c'eifl'stI putere d,e pitrundere, di,ntre ciarre .r.n*le rrri s_" pireau aproape sup,r:anaturale. Acre,asta l-a s;ailvaft pe ta,[a de ,a-Ei face un prieten ne,dernn ("o o singuri dar ""."pti*, caractenll aceltr,i orn ,a fost curind descopeiit). IJn preot cl,iu

A\{INTIRI

DESPRE DEZVOLTAREA

GINDIRII $T CARACTERULUI

MEU

47

alt orag veniis'e la Shrewsbu,ry Ei pirea a fi un om bogia,t. To,ati Itrmea se ducea la el, 'gi el era invitat in multe case. Tata l-a vizitart, dar oincl sia ?ntors iflic'&rsi le-a spus suro,rilon mele ,cd sub nici un rn,otiv si nu-l invite, nici pe el, nici familia lui, in ca"sa 'noas,t,ri ! R,y€fl certitudinea ci in omul a,cela ill,u trebrr,ia sX ai increclere. Dupi citeva luni. preotul a fugit pe neaqteptate, deoarec,e er,a inglodat in datorii, qi s-,a aflat cI aproape rru Ee deosebea die un excroc obiEnuit. Iati apoi un caz dc inore,flg,1,s, la c,a,re nu mu,l1i s-a)r fi incumetat. Int,r-o zi a venit la tata un gentlerllan irlandez, cu totu{ striin, Ei i-a cleclarat cI $i-a pi,e,rd,ut plrnga ou bani ti ci i-ar veni gren si aqteptc in Shrerrisburrv pini ce va primi ban,ii din Irlanda.".Sl i-a c€,nrt tatilu,i nle'u si-i imp'rurn-ut.e douXzeci de lire, c:eea ce ta,tra a fXcut imediat, incredin!at ci intimplarea fusese acleviratl. in 'oel m,ai scurt timp cu putinli, tata a primi,t o ,ssrisoare din Irlamcl'a, c,u ce'le rrrrai adinci mull.umiri. Totodratl ena amuntat ci in plic se afla o notl d,e credit in valoare de douizeci iire perntr'u Banca Angliei. Dar in plic nu 'era nici o .not5. L-aur int,rebat pe tata daci lucrul ace,sta nu-l tulburase, qi tata mi-a r'Sspuns : ,,Cituqi de pulino'. intr:-ad,evir, ifl doua zi primi alti ssplis,gare, oll rn'ulte souze pentru fs'ptul cX uitase (au un adevirat irrlandez), sI puni nota in plicul trimis cu o zi mai inainte. O rucli I de.a tatllui meu l-a consu,ltat in rlegiturX cu fiul sin, ca,r,e e,ra neobiq,nuit de leneg Ei nu voia cu nici un chip si rnu'nceascI. Tata 'i-a spus : ,rCred cI tin5r'ul ac,esta prrostru! iqi inc,hipuie c.X o s5-i la,s priin tcstament o mrarre surni de bani. Spune-i hotlrit cI n-o si-i las nic,i o parra chioarI". Stri,nghe,rit, tat[l tinlnului mXrturisi c5, intr-ardevI,r, ,ac,ea'sti .,id,ee a,bsurdX intrase irr c,apul biiatului Ei-l intrebi pe tata cum de putuse descoperi acerst lucru. Iar tata i-a rlspurrs ci n-ar Eti sI-i
exp,lice.

Contcle de ... a venit la tata cu nepotul siu, care era nebun, dar foarte l'iini"qtit. Nebu,nia tinirutlu,i c'cnst,a in a se atcltza de toatc crirnc,le cle pe 'lume. I'tai tirziu, cind t,ot,a a d;iscurtrat c,u corrtrele rasLrprra flcrgsft11ii caz, i-a spus : ,rSint sigu;r cI nepotul d,umitarle e intr"aclevir virnovart de... o cnimi od,ioasi'0. Atmnoi Contele de a exclam,at : ,.Doamne durnnezeule, doctore Darwin, dar cine ti-a spus ? Noi credeam ci nici o fXpturX omene,ascX nu qtie d,esp'ne lucrr.u'l ace,stla afari de ,nod !'o Tata rrri"d
cr.i Marianne,

I Henry Parker, ginerele lui Robert lDarwin] cdsitorit in Iiica cea mai mare a acestuia. N. B.

IB24

to

AUTOBlOGRAFIE

povestit ac'ea,stI intinrplare dupi o trecere de rnultri a,ni, Ei atunci l-arrr intrebat crim de prttuse cleosebi adevtinrl de f alsa auto'ilcuzare. Dar era o c,aracte'ristici a tati,i si afirme ci nu pri,tea sI explice acest lucru. t,Jrmitoarca intimplare clovedegte cit dc bine putea tata gh!ccasci. Lordrrl Sherburn l, mai tirziu 1;rim_ marchiz de sI Lanidonvrue, er:l vcstit (utu cll'm rc,rrrarci u,nd,rva Macan{y) pentnl crinogtin!ele lui in legiturl cll situatia tlin lluropa, cn'noB' tinle de oar"e c,t':.I dcosebit cle rninclnr. Vcnirrtl la tata pen'h-u o consrr,[ta1ie rnerlica'l[, i-a Iinnt rlupi ?'c€e,fl un intreg disc'urs cu pi.ivire la situatia din Olanrla. Tata, ca,re stutliase meclicrina la Lc-vden, ficuse intr-o zi o lu,ngi plimbare la fa,ri crl nn prieten, c,are-,1 tl,ltsc'sc in craSa u'nui preot (sI,i zic'ern, pentrlr cI i-am uitat numele, Rcv. l\'Xr. A.). Preotul era c5sitorit cn o englezoaici. Tatli ii era fo,a,rte foame, gi gazdele flYeflrtl mineaire prrlini pentru prinz, af ari de ltrinz6, de care tata nu se a.tingea nicrioclatS. Bltrina doamni rimlsese su,rprin:rsi qi mih' nit5" Ei-l asigurase pe tata ci era o brinzX excelenti, trimis5 din Borvood, reqedinta lordului Sherburn. Tata s-a mirat atunci ci brinza trre,buria sI-i fie trrirn'isX drirn Bowoocl, tla,r ,a uita't dre acea,sti intimplare, Ei n,u qi-a asniirntrit-o decit dupi mulli 'an'i, a,trrn,cri c,intl lord,utl Sherbu,rn ii vonbea despre Olantla. Aqa ci i-a r5,sp1111s : ,rAg crrecle, di'n cit ,am pr11[ut si"l cllrlosc pe Rev. Mr. A., ci e'ra tln orr]t foarte capab,i',l ,si urn bun crtlnosc5'tolr al situatiei dri,n Olarn,clra". Ta,ta fl v[zu't cru,]n ilo,rtlul ,s-'a t,uilburat qi a schrirnbat iinreclriat vo,rba. irr tlimrirneala 'utrrmXtoa,re, fl pnimdrt de la eri o notl in c,a,l'e il anunla cl-qi a'minase ple'cra'rea in cilHto,rie qi ci do,r'c,a, in mod specria,l, s5'i vadi. (i1d s"aru vizut, lorclul i-a spus : ,,Dt. Darrvin, e extrem de important pentnr mine, cit gi pentm R.ev. Mr. A., si gtriu crfl ,ari de'scope,rit 'ci e,l e izvo,nr,l i'nf,orrnaliri,lor rnele despre Olarnda". Agu ci tsfrn a trebuit s5'l ,l5rnurea,sci qi a vXzut cH lordu,l Sherbu,rn a nirnos cit se po,at,e de snr,rprins de abilitatea sa driplo'rnatici de a ghici, clcoarece mu,lt tirnp dupX acee,a a primit nenum[rrate rnesaje arnabi'le d,in partea lui, prin diferili prieten'i. Cred c"i ,lordul trebtrie sI fi povest,i't aceasti intimplare qi corpi'ilor sXi, pentru cir, dupi rnultl vreme, Sir. C'. Lyell rn-a intrcbat clc ce marchizul cle Lanrlsdowne (fiu sa,u nepotrul pr.irnului rn,a,rc'hiz) se irnteresa atit d,e indeaproape de fami,lia mea qi de mrirller ou toate cI nu mil vlzn,se 'rrioioclati. Cincl Clu'bul Atenem'luri a mai
1 Citeqte ,,Shelburne", scris menfionat. N. B.

tot timpul gregit, de cite ori

e

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII

$I

CARACTERULUI MEU

43

prirnit inci patrnzec,i cle noi membri (patnrzeci de ho1i, cLlm l; se spunea pc atunc,i), mulli c[utatr si clevini,mcrnbri, ii deqi eu n-a,m cc,rllt niurr5n,u'i ac,c,st lu,crnl, lordul Lansdowne mi-a 1)rop,urs carnclidatura gi a re,ugit cra sii fiu a,les. Daci presil,punerea rllea e atlev:irat5, n-anl fost ales rneurbru al Ateneulrri d,ecit printr-urn criurlat concurs de im;prej'rlriri, tlatoritir f aptului ci tata nu mirrcase brinzi cle Olanrla cu o jurn[tate de secol
rnai inainte I !
asup,r'a ,une'i

in ti,nerrefcr ta,ta a scris intimiplH'tor o sc,u,rtL rel,at,ar'e intinrpliri curioase qi a unei c,onvarlsfl[ii, care sint cuprinse intr-o mapi se paratE. Asculimea spiritu,lui siu de observalie il fic,eia ,si prevatli cu o deosebitir inclc,niinare evolrr{ia oricirei boli qi si sugereze nen,umirete mricri anrinurnte'peinitlru ugul'3,1'€r3 suferinjelof. M'i s-;l sp,u's cI urn nre,dic tinir din Shrewsbury, carrre nu-l sirnpatiza pe tata, obiqnuia si spunH cYa tata era cu totul neqtiin1ific, dar rnlrrt,urri,sea cX ,p,slg1s,s sa de a prevetlea ,sfirEitul unei boli cra 'neintrercrutE. Pe yre,rnru,ri, lpe cincl t'fl'ta c;r'eclea ci rni voi face qi eu medic, m,i-a vorbit mult despre bo,lnavii sii. ln trecru't, p,r'a,ctic,a ilulrii de singe elra la'rg rlspinditi, insi tata sursfi'nea ci in feluil arceLsta i se ficea bolnavu'lui mari mutlt riru cl'ec,it bine, 9i ln-a sfitu'it ci, rtracI vo,i fi vreodati boln,ay, si ar,u-i ingldrr,i nircri u,n,ui medic si-rni ira dccit o es;n1i1,n1" de singe extr'em tlrc redn'si. Cu rnrllt in'ainte c,a f ebra tif oicli si fie t'ccurro'scutI cia o 'boa,li apartc, tata mi-a spurs ;ci sub nurnclc cle f eb'rir t,ifloirl,:r se c,o,nfundau doui boli cru t,otul distincte 2. Era un duqman aprig al bir-rturilor alcoolice, conI Ateneu (,,Atheneum") club aristocratic din Londra. Conform statutul-ri acestui club, se ficeau anual alegeri de membri dintre repn'ezentanlii eminenli ai ptiinlei, literaturii li artei ca $1 dintre activigtii eminenli pe tdrim social. Ch. Darwin a fost ales membru al clubuiui in tB3B. Din scrisoarea lui Ch. Darurin cf,tre Lyell din I august 1B3B (Life and Letters, t. 7, p. 294), reiese cd Lyell a avut oarecare rol La alegerea lui Darr,vin in club, ci la inceput Danvin nu era deloc entuzia.smat de ideea de a fi membru al acestui club aristocratic (,,eu md a$teptam cd voi nutri o repulsie fata de ef ", adicd falA de clu.b), insd cinind citeodati la club, Darr,vin avea posibilitatea de a se intilni acolo cu eminenli naturali;ti 1ondc-rnezi qi frecventarea cl:bului a devenit pentru el chiar pl6cutd. In anul 1BbB. Huxley a fosl ales pi el membru al c1ubului. S. L. S. (nota 15, p. 202). 2 Tatd1 lui Ch. Darwin a avut o intuitie just6. In zilele noastre s-au descris mai multe entititi morbide in grupul bolilor tifice care erau confundate pe vremea cind tatdl lui Ch. Darwin practica medicina. N. trad.

44

AUTOBIOGRAFIE

vins de efectele lor deza,struoase in marea rnajoritate a cazu,ril,o'r l, 'atit in c,erle direcrte ci't gi in cele e,r',editaire, cftian d,aci ail.coolul era c'ofisllrrls,t de obiroei in cantl'ti1i moden:rte.

Dr. Robert Waring Darwin, tatil lui Ch. Darwin.

insl artlm,itcu ',si c,hi,ar clirlc,a exern,ple, ci urnetle po,r-soiltrlo put,ea,u si bea ,mralt toarti viala lor firi sx suf e,re, iri arpra,r;gn1i" nicri un efeot diu,nitor, Ei crredre,a ci de multe ori putea si spurni de rnari inainte crine ,n-o 'si su,fe,r'e din flc,eflrstr priai,nr. Ei tt-a I Vezi prima not5, p. 235 a acestei lucriri. In scrisoarea de la
tat5.l lr-ii Rcbert.

dr. Erasmus Darwin. discutd problema bduturilor. N. B.

ANTINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII

SI

CARACTERULUI

MEU

45

niroiocl,a,tl nicri o ?icdtrlrX din nici un fel de bi'utu,ri alcoolice. Aceasti remarci imi amintegte de un caz care dovecleqt,e ci un rlartor, in c,e'le m,a,i f,avo,rabile imlprejuriiri, poate t,ot'uqi ,sX se ingele. Un rnogi,err f'u,ses,e ,ruga,t stiinr,itor ,de tata si nu bea. Ca sI-i de,a ,cu,rajr i-a spftlrs ,ci ,e,l nu rse atiLnsese nicriroclati de yreo biutuiri allcoorlicS. La ,acreste cruvirnte, gentlemranrull ii-ia rlsiruns : ,rAsc'ulltE, Docto,re, c1u rnri'ne Lnu rnerge. E fo,artt: drlgu{ clin parrtea d'u,m,ita,l,e ci nn'i-o spui, dar eru gtiu ci tl'u[n,ne'a,ta bei in fie,ciare sear[, rl,upi miarsir cite un pahar nr,are de gin cu api fierbinte" 1. Tata l-a intr,ebat de unde rqtia ilc€,st lrttrnr. $i o,r'n'u'l i-a risp,uns : ,rBurcS,t5re,aisa mea a fo,st ajrrtoare die buci,tXreasir ,la dumneata timp de doi saru tre,i ami, gi a vlzut oum majordomul iti preglte'a Ei-ti adu,cea in fie,c,are seari ginrril qi 'apa". Explic,alia e'ra ur.ornHto'a,rea : tatra avea obiceiul cLi,ucl,at sI bea rlupi rnasi api caldi intr-urn pocal, irarr ,mrajorrdom,uil obignuia si punl in p,aha;r rnari intii pulini api rec'e? coea oe fa,tra ereder ci e gin, qi nurrrai tlupI rarcreea 'si.l ulnpte cu api fia',rtI cle la boilernrl din bucit6nie. Tata obi5nrria sir-mi spunX multe lucruri rnirunte, pe care le gXsise folositoarc in practica sa rnedicali. Aiu, de multe ori doamnele plingeau rnult cind ili mirturiseau necazurile, ceea ce il ficea si-:i piardi o nrare parte din preliosul sIu timp. Observase c5, daci le ruga si se stipineascl qi si-Ei inlbu;e plinsul, le fXcea si plingi qi mai tare. Aqo cA le incuraja si plingi inainte, asigurindrr-le ci asta o si le rtEureze mai mult ca orice. Iar rezultatul, invariabil era c[ ele nu mai plingeau, Ei in felnl acesta tata putea si asculte ce voiau s5-i spuni qi si le dea apoi sfa turi. Cind pacienlii foarte riu bolnavi ii cereau ,stiruitor un aliment neobiqnuit si nenatural, tata ii intreba cum de le venise in minte ala ceva. Daci ii r6spundeau ci nu qtiu, el ii lisa si incerce, qi de mu,lte ori obtinea rezultate bune, deoarece aveil incredere in dorinta lor instinc,tivi. Dar daci bolnavii ,ii rispundeatr cI auziseri cle la allii ci le-ar face bine, refaza catergoric si le dea consimlSmintul. intr-o zi; tata a dat un exemplu de un caz mdrunt curios

bitrt

[care caracterizeaz6. natura umani]. Pe cind era foarte tinir, ,f,usese chemat si consulte, impreuni cu bitrinul medic al familiei, 'un domrr de o deosebiti distinclie fin Shropshire. B[trirml medic ii spusese soliei acestuia ci boala era de 'aqa naI Aceastdr pdrere diinuia inc[ in 1884, cind i-a fost rnenlionatf fratelui 'r-neu de un bitrin locuitor din Shrewsbury. F. D.

46

AUTOBIOGRAFIE

tur5, incit sfirgitul nu putea fi decit fatal. Tata insi a fost de alti pirere, suslinind ci bolnavul se va vindeca. Dar s-a dovedit ci greqise din toate punctele de vedere (juclecind pe temeiul autopsiei) Ei ti-a mlrturisit greEeala. Dupi aceea a rimas incredin{at ci familia n-o si-l mai cheme nici o dati. Dar dupi pulin timp, vXduva a trimis dupi el, concediind pe bitrinul medic al familiei. Tata a fost atit de surprins, incit a rugat pe o prieteni a v5duvei si afle de ce l-a chemat din nou. Viduva a rispuns prictcnei sale ci ,r-o si mai incerce niciodati s5-l vadi pc medicul acela bitrin qi odios, care-i spusese de la inceput c[ so]ul ei va muri, in timp ce dr. Daru.in sus{inuse cI se va face sinitos !'0. in alt caz) tata i-a spus unei doamne ci solul ei va muri, flri nici o indoiall. Pes[e citeva luni s-a intilnit cu vXduva, o femeie foarte sensibili, care i-a spus : ,,Sinteli foarte tinir, ,aga ci permiteli-mi si vX dan un sfat : totdeauna, atit cit e cu putinli, si dali curaj oricirei rutle apropiate care ingrijeEte de un bolnav. 1\'I-e1i flcut sh dtznidijduiesc, ,si clin momentul acela mi-am pierdut tiria". 'fata nri-a mirtur'isit ci din momentul acela a infeles ce deosebiti irnportan{i are s5-i dai bolnavului nidejde, qi in acelaqi timp sI-i dai tirie persoanei care il ingrijeqte. Uneori, gXsea cX era cam greu si impace lucru,l acesta cu adevlrul. Un bitrin, d-l Pemberton, l-a scutit cle o asemenea incurcitur5. Fusese chemat de acest domn, care spusese : ,rDin cite am inleles qi am aazit despre dumneavoastri, cred ci sinte{i omul care o si-mi rnirtur',isi1i adevirul qi daci o si vi intreb, o si-mi spune[i cind mi se apropie sfirEitul. fin mult si mi ingrijili d-voastr5, insi numai daci imi promiteli c5, indiferent dc ce voi spune, o si declarali totdeauna ci nu sint pe punctul de a murioo. Tata s.a invoit promitindu.i ci vorbele ,sale n-or si-i dea niciodati a inlelege acest lucru. Tata ayea o memorie extraordinari, mai ales in ce priveqte datele, aEa ci iqi aminteao chiar cind era bXtrin de tot, ziua ,de nagtere, de cisltorie qi de ,rnoarte ,fl multor persoane din Shropshire. O dati rni-a mirturisit ci aceastl facultate il plictisea, deoarece din moment ce auzea o dati, nu mai putea s-o uite. in felul acesta iqi aducea aminte rnereu de moartea "si rnultor prieteni. f)atoriti acestei puternice memorii, cunoagtea un mare numir de povestiri ciudate, pe care-i plEcea sI le spuni, fiind bun povestitor. in general, era bine dispus, ridea ,si glumea cit se poate de liber cu toati lumea, de multe ori elriar cu personalul gssnis avind apoi Ei darul de a se f.ace -

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII

$I

CARACTERULUI MEU

47

asmlrat pinl la sfirEit. Multi lume se cam temea de el. Tmi amintesc cE, intr-o zi, mi-a spus rizind ci mai multe persoane il intrebaseri dacl d-ra Piggot (o fati bitrini din Shropshire) fusese pe la el. in cele din urmi, s-a interesat de ce il intrebaserE. I s-a spus atunci ci d-ra Piggot, pe care tata o jignise de moarte, se lXudase la toati lumea cX o si se duci qi o si-i spunl ,,acelui medic bitrin qi gras tot ce ginclea ea despre el". $i 'intr-adevir il vizitase, dar ii lipsise curajul si'i spuni c,eva gi nirneni nu s-ar fi putut purta cu el mai curtenitor Ei rnai prieteneqte. Cind eram copil, stiteam in casa maiorului 8., a cdrui so[ie era nebuni. Indatir ce mi vedea, biata femeie intra in cea mai oribili stare de spaimi pe care am vizut-o vt'eodatl, plingind ingrozitor si intrebinclu-mi : ,,Yine -dupI qi tatll durnitale ?o' Dar aceea ,se lini'qtea. intorcindu-mi acasi, l-am intrebat pe tata de ce se temea atit de tare bolnava de el. $i el mi-a rXspuns ci se bucura mult si afle acest lucru, deoarece o speriase inadins, dindu-qi seama ci era mai in siguran!i gi mai liniqtiti firi nici o constringer e daci solul ei putea s-o influenleze, de cite ori incepea a fi furioas5, spunin' du.i c5. trimite dupi dr. Darwin. $i aceste cuvinte au avut un efect sigur tot restul lungii sale vie1i. Tata era deosebit de sensibil, aqa ci multe intimplXri fErI importanli il supirau, sau chiar il mihneau adinc. L-am in' trebat odati, cind era bitrin gi nu mai putea si umble, de ce nu se plimba cu trisura. El mi'a rispuns : ,,Fiecare drum dincolo de Shrewsbury se asociaz5 in mintea mea cu o intim,plare dureroasi". TotuEi, de obicei era bine dispus. Se supira uqor' dar cum bunltatea lui era nemirginit5, a fost iubit mult qi din toati inima. Era un om de afaceri prudent qi priceput, aqa incit ar fi fost greu si piardi bani in vreo investilie oarecare Ei le-a lnsat copiilor o avere foarte mare. lmi amintesc de o intimplare care dovedeEte cit de ugor Ei cit de des se nasc qi se rispindesc pirerile greEite. D-l E., un castelan dintr-una din cetre mai vechi farnilii din Shropshire qi aclionar principal la o banci, se siuucisese. Tata fusese chemat, pentru o simpli formalitate, qi-l glsise mort. Voi mentiona aici, ca sX arit cum se petreceau lucr,urile in trecut, ci d-lui E., fiincl om de seami gi unanim respectatr ilil i se flcuse nici un fel de cercetare a trupului. intorcindu-se acas5, tata iqi inchipuise ci era de datoria lui si se duci la bancl (unde avea corrt) Ei si-i spuni directorului ce se petrecuseo deoarece s-ar fi putut ca aceastE

4B

AUTOBIOGRAFIE

I Grdidina botanici. N. trad. yezi Apendice, part,ea I, p. 167, ,asupra dr. Eras,mrurs Darwin. 3 Erasmus Darwin, fratele rnai mare al lui Ch. Darwin, a studiat medicina, la Edinburgh gi Londra oblinind gradul de M. B. (Bacalau.reat in medicini). La Cambridge insd eI n-a practicat niciodati medicina. Erasmus a mogtenit de la tat.lI sdu o avere mare gi drrcea la Londra o viatfi ]ini$it5. Prietenii lui cei mai apropiali erau celebrul Carlyle qi solia acestuia. Pind Ia moartea S&, Erasmus a r5mas in bune relalii cu irateie sdu mai mic, vizitindu-l des la Down familia tui balneare 9i petrecindu-$i vara la staliuni al VII-leaimprl'sun5 cu aI XIX-lea, al secolului bfrartes. La inceputul deceniului Charles, cind I'enea la l,ondra, obignuia sd se opreascd la fratele siu ma| mare, in casa acestuia de pe Queen Anne *Street. S. L. S. (nota 18, p. 202).
2

la regula invariabili de a nu permite nimlnui si cerceteze contul altui clepunitor, aritind mai multor persoane registnrl cn contul tatllui meu qi doveclind in felul acest,a cX tata nll retrisese nici un ban in ziua aceea. N-ar fi fost cinstit ilin partea tatii si faci uz de cunogtin!ele sale profesionale in folosul siu. Totugi, gestul presupus a fost apreciat mult cle unii oarncni Qi, dupi rnulli ani, cineva i-a spus : ,,Ei, doctore, stra;nic om de afaceri te-ai dovedit puninclu-1i in siguranli, atit de inteligent, toli banii pe care-i aveai in banca aceea'.. Felul de a gindi al tatilui meu nu se Ltaze pe gtiin1h, gi el n-a irrcercat niciodati s[-qi toializeze cunogtinlele formulinrl legi generale, deEi obiqnuia si elaboreze teorii aproape in orice imprejurare. Nu crerl ci am moqtenit mult de la el din punct de vedere intelectual, dar exemplul lui ar fi trebuit sX !serveasci, din punct de vedere rnoral, tuturor copiilor sii. Una din regulele sale de aur (greu de urmat) era : ,,Si nu legi niciodati prietenie cu omul pe care nu-l poli respectaoo. i,n ce'ea ,c,e-'l pniveEte 'pe taltX,l tartiluri rneu, ,auto{nul luc'riri,i Botanic Garden t 8.u., am adunat toate faptele pe care le-am pntut aduna in lucrarea sa Lile2. Dupi ce am sp'us artitiea despne tatra, voi adi1lga c,iteva ouvinte gi despre fra'tele Ei suro,r'ile rnele. Fratel,e -".r, Erasmus 3, a1lea o minte deosebit de lim-

intimplare sX influenleze cursul bincii. IndatI se rXspindi vestea ci tata se dusese la banc5, iqi retrisese banii, pirisise banca, i abia dupi ,aceea se intorsese Ei-i spusese directorului : ,rAcum pot si vX spun ci d-l B. s-a 'sinucis", apoi plecase. Stl pare ci pe atunci toati lumea era de pirere ci ,suma retrasi de la o banci nu ura in siguranli decit dupi ce depunXtornl ieEea cu banii pe uqi. Tata auzi aceast[ poveste ceva mai tirziu, cinil directoml ii mirturisi ci fusese nevoit si se abatX cle

ANIINTIRI

J)J:]SPRE I)I,,2\'{)I,TARIJA

GiNDII{II SI C,,\RACTERULUI

MEU

49

$i variate incliniri $i c,ttnost,inte c'tl privire la liit'raturi, artir gi chiarr gtiin[i. Citva tirnp, el a colecfionat qi :rscat p!ante" ailoi" o perioadi rnai lungi. a ficut cxperien{e in rlornenirrl chinriei. Era cit se ipoartie de agreabil, qi agerimea lui
llri(lee mu,lte

Ch. Darwin gi sora
1816) (dup5

sa S.

Catherine (acuarel5,

L.

Sobol).

irni arnintea a,rlese,a,p'e aceea a sc,ri'sorilor rsi orper,elor lu'i ChaLrles Lamb l. Avea o i,nimi nespus de buni, clar sinitatea ii
I Charles Lamb (1?75-1834). scriitor-umorist englez. In familiile Darwin gi Wedgu',ood. dupd cum se vede, Erasmus era co,mparat tr-r Lamb. Astfel, Iulia Wedgrvood, veriEoara h-ri E,rasmus gi Charle's Darwin, in scrisoarea sa despre Erasmus, publicati dupi moart,ea acestuia, la 3 septem:brie 1881, in ,,Speeta,torr", s,cria : ,,Convorbirile c1,l Erasmus Darwin erau. dupd pirerea me€. tot atit de fermecS4 Charles Darwin

50

AUTOBIOGRAFIE

era Eubrc'di inc5 dri'n copillrie li, ca unniare, era linsit de E'l nu avea o bunX clispozilie qi citeodatir era morocrinos, rna,i a,les la incepntul qi spre mijlocul maturitilii. Citi-"e rnrilt inci clin copil5rie, qi la EcoaJir nl-a inoulnjill ;i pe rn incr si c,ites,c, iin,prumutindu-mi cirti. Felrr,l de a gincli ii inclinlrile no,a,strc erAu atit rl'e deoseb,ite. tncit nu c,r'erl cX-i dl,to,rcsq rntrlt tlin pu'nc:t cle verlerrc intelcctual nioi lui. qi ni,cri c,{rlor patru surori, crare errall firi cu toturl cliferite, rr'nele avintl calg,glgrrs prlternice. Toate au fost cit se poate cle bu,ne ii iuilitoare c.u mi,ne, tot timpuil vietii 1o,r. Inclin sir fiu de aeeeasi pirerre cu Frainc,is Ga,lton gi sX c,rerl ci eclucalira qi mediuil infil,nenleazi prea putin intelectuil" gi c6, cele ma'i mu,ltc d,in calitllile noastre sint inndscute. Schila de m'a'i Sus a carrac'te,ruluii fratelu,i meu a fo,st scrrisX de mine inaintea aceleia publicati in Amintirile lui Carlyle, carc uni se lp,flrr€ a n,u oupr,inde nic,i un rad,evir qi a nu avea nic,i trn
ene,rgrie.
rn

errit

1.

Clutind sX,m,i ,amintesc, atit 'cit pot, caractorull me,rt clin timpriJ vielii de qco,lar, singure,le ca,lit5li ca,re pireau a prornrite mult pentrrn viiit,or in aceastir perioadl erall inolinlrile putermi interesa qi o 'nic,e qi vari,ate, mu,lti rivnl pentru tot oe pl5cere deosel-rit5 de a inlelege orice ,subiect sau luoru co'mplex" L-am invilat pe Euclid cu u,t1 profesor particular, qi-rn-i arni,ntesc binc satisf aclia pe c,are mi-o dXdea,u demonstraliile geometricc clarc. inli arnintcsc ctr acecagi precizic plScerea pe cilrrl
t,oelc ca ;i operele 1ui Cl-iarles Larnb. E1 avea acelaqi fel de a gluni" erceeasi eiegania in maniere. aceea;i oelicaleti ;i acelagi sti1". (Li!e ri,rtrl I-etters..., t. 1. p. 2a) S. L. S. (ncia 19, p. 202-203). l Pasa j ele refelitoare l:r t:r ti1 lr ittele sirtt au fost scrise dr': "si ciitrc Ch. Dal''urrin in atrui I;311 ,si 1S?3. insA fraza de incheicre releli'rc.are la Carl)'le s-af pL;tea si Ii ios'r:rdirugatS de citre Ch. DarIvin al,.ia in an'.il 18u1, cluirir apali{ia priir:ei edi!ii a Amintirilttr (li,eminiscences) lui Cal'tyie in car'e acesta a facr"rt. o scut'til carac1-e:'izare a lui Erasrnus Dairi,il (t. iI. p. 2illl). DeSi accasta ca|actci'izaue nu conline nimic neia-ioiabil Ia adics:r ir.li Erasrnlts Darlvitr, r.'ste c"le presupus ci tonui ci a fost ,cauzii atitudinii lui Ch. Darr'.'inDin aceeagi cauz5. Iulia \i-cdgn,'ogci a i;ubi.icat in ,.Spectator" scrisoelea miii sus ar'[tat[. a ciirlti scop a constat, probabil, in incerCarea dc a nivela intrucitva impresia asupra lui ErasmLts pc care o crea caracterizarea lui Eresrnus Dant'in ficr-rt5. de Car:1y1e (vezi Life and, Letters..., t. 1, p. 22-25, in caire sint preze'ntate s'crisoarea lui Iul.ia Wedgrvood Si'un fragmeut din Reminiscences ale lui Carlyle)' S. L. S. (nota 20, p. 203).

A\IINTIRI DESPIiE DIZVOLTAREA GINDIRII $I CARACTERULUI MEU

51

nri-o flcea unctrri,ud rneu (tatirl lni Francis Galton) I explicindu-mi pri,ncripiu,l verrriertrlui rla barometru. In rlegituri cu alte inclinlri, :rf ari cle qtiin[5, irni plice,a sX cite'sc tot f elul de cXr{i ii o}ri$nuiarn sX stau ore in tregi citind piesele istoricra,le hri Shalcespearc. rlr: obicei in golul uneri f erestre vechi cleschisc intre zid'urile groase a'le;cojii. Citeam de a,se'rnenea gi a'lte poezii" crulnr ar fi poemele de curind publicate ale lui Ilt'rorr, Scott ii ale lLri Tholnson. intitulate Setrson.s:. iiieu!io'nez 'a,ccst lucnr, cleoarece mai tirziru in viat5, spre marrele rneu regreit, a'nl pierclut cu totul orice gust pentm orice fe'l de po'czric, chin,r cinrl era vorba cle Shakespea,re. In legXtu,ri cu sat,i,sfactia rpe ca,re rni-o cl5dea poezia, pot si adaug cI in 7,822, in tri'mp,ul unei plimbiri cXlare la gr,a,nilele JXrii Galilor. am simlit p,erntru intiia oari in sufle't o vie plScere ,pent,r'u privelistile frurnoase, sentiment car'e a d,urat mai mult decit oricare alti pilScere esteticS. in prinniii am,i de qcoal5, u,n biiat ,ave,a un exemplan din Woruders ol the Worltl3, pe care il citeam, clisc'tincl adese,orri cu alli b5ieli asupra vera'c'it51ii unora d,in af,irmaliile oupnirnse in 'ca:rte. $i crred ci ea a tr:,ezit in rnine, pentru prirnra 'oari, dorinla de a cilStori prirr liri indepIrtate, dorintrI indepliinitr m,ai tirziu prin c5,l5tori,a me,a pe Beagle. ln u,ltimii ani ai vietii mele de gco'lar, am prins patima vinatului, qi c,red ci nimcni n-ar fi putut arita mai multI rivni pentru cea rnai sfintl dintre callze decit arn aritat eu pentru vinitoarea de PisXri. imi arnintese perfect de bine cintL am impuqc,at prirnul rrleu's,rtar',qi cincl arn fost atit de emotionat, incit abia am irutut -qI'rni mai incarc p uica. ala rlc tare irrri trenlrlratr miinile. Aceasti pasirlnc a {inut rnulti vreme qi ajunsese'm un foarte lttttl finta;. La Carnbritlgo obi,irruiarn sli oc]r,rsc potrivinI Eta-smus, bunicul 1ui Ch. D:ilx-in, a fost ciis6torit rle ot'] Din p|irna casatorie ;:ru rezuliai cioi copli : Rol:ert \,varipgticr-ri (t:rtill biolr:guiui ch. Darrvin) ;i ch;,iiies. Din a cl,cua cisrt,orie, it i:eluultaf cie aserlrenel:1 ci,.-ri ijq:pii: Li 1'a,"i, violetta qi un baiat, F.r.arrcis" Violetta s-.a casAtolit ctt San-ilrei Tciii'-rs Galton gi au avlrt nir copil,: !'rancis G:rlton. Acesta a devenit Lln bir_.,l"og celebru, in special 1ri.in metodelc lui l:iostatistice. Francis Ga,lton cr.a rrarul Iui Ch. I):..rp;in. (rrezi arborele genealogic reprocius clr-ri,.A Francis Darr,vin, r,ife ctncl Letters..,., p. b). N. tracl. 2 seasorus (Anotintpurile). J. Tiro;rrpson (1?00-1?48) poet :;co{ian, reprezentantul a$a-numitei poezii ,,Cic cimitir", p,oezie 'elbgiaca, sumbro-melancolic5. cea mai cr-rnoscuta ope'rb a' tui este The Snarorr" (1730).
3

S. L. S. (nota 22, p. 203). Ivlinunile lumii. N. trad.

,t:

AI.)TOBiO(;iIAFIE

tlrr-rrri arrna Ia unrf,r in f"tu oglinzii, sir vSrl claci o tin birre. Aita metorli, nrai buni, era s[ rog lrll prietc'n si facl vint in iunrl rrnei lunrinlri aprinse qi alloi sI trag cu o caps5 pusl pe tu('oi.,5i claci [inteam precis. curentul slab de ae'r trebgia sX rtirrsl luminarca. Caps:, l,.ocnci.l atit de puternic incit mi s-a sprrs cir clirectornl Colegiriltri ar fi ficut rema,rc,a: ,,Ciuclat Ittcrtt ! l'Ii se pare ci d-l l).arn'in isi trece vrenrea pocnintl clin bili in ocla,ia lni, pcntlrt c[ rlt rnulte ori and poc,nituir,i cind trec: pe ,sub f,erestre !oo. Printre elevii rcolii irni fXc,u,sern rnulli irriLetc,ni, pe c,are-i irrbeam mult" $i c,recl ci avearn pe-atunci o fire afe,ctivX. Unii rlintre acctti bXieli ,erau rlestrrl de i'nteligenli, ciar po't sI adaug Ia principiul "-nos;cil111' ;1 socio"l. cir nici unrr,l ,nlr s-il cllstiins

citrrqi de pulin. ln ce priveEte ,.tiin1a. am cotrtinrtat si colectionez tninerale c:rr rnnlti rivn5, dar in chip foartc prrtin itiirrtific: tot co rni interesa era cite un nurnc nou de mineral, qi abia daci in(rPrgatn si le cilasific. Crecl ci cerc'et'am insectele cu oarecar€ atentie. cleoarece la virsta rle ze'cc ,a,ni (1819), ducinclu-rni pentnr trei siptlminri la Plas Edu'arcls, pe nralul mXri,i, in I'ar,a G'a!i,lor" rn-a imte'resat qii arn fost srrprins gisind o irrsesii rnare, clloratl in negru qi rors11 aprinso o hemipteri. mulli flutnri de ncitlrtt. (Zvgaenu) Si o cicinrlrlir. care nu so gisr-sc in Slrropsh ire. Erain aproelle h otzrrit si irrcep a colectiona toate inscc-

::1.,i,':, T::';,,i]::::ll t;='"illfliii; H"lil "'ui;,;'J"il zt'lt lrentru plScere,s tle a le colecliona' Clit,intl Se'lborne a ltr" White 2, all inceput sI . rnI interesezc olliceirrrile pIseirilor ql t',lria,r s5-rn,i iau nof,e cu privire la e,le. imi a,mintesc ch, in naivitartea m,ea" mI ,m,ira'm cum de inrlr s'e ficealr o,r'nitoilogi toli
gcntlemanii
!

i:,;l'l;

Spre sfir;itu'l vielii m'e'l'e de qcolar, fra,tele rrtell se o:oup'a serri,o's cu chi,nr,ia" ii-qi injghebarse ,urn laborator fru'tno,s, cu toate

I
2

scriitor .5i ,naturalist. autorul unei lucrlri care a rirmas populari in Anglia pinA in prezer\r" The Natural Historg and Antiquities of Selborne in the Countra of Sou,tharnpton, Lonclon, 1789. In deceniul al IV-lea al secoiului al XIX-lea ise enumerau peste o suti de edilii engleze ;i ame'rica-ne ale acestei c[rti. Datele biografice referitoare Ia White gi caracteristiea operei lui vezi : E. A. I\,Iartin, A bibliography of Gilbert White, Westminster, 189? ; Journal of Gilbert White, edited by W. Johnson, I"ondon, 1931, S. L. S. (nota 26, p. 204).

.,spune-mi c'u ,cine te insofegti". Giibert White (1?20-1?93), preot englez,

A\11\l'lRI DI:SP'il- DLIVOLTARiTI'\ GiNDIRII :'I'41p,16;1gi{t-iLUI }il1L

rD .,J

al):iratcle neccsare. in magazia cll unelte clin gr5dinX, ing5duinrlrr-mi sir-l ajul, ca Lrccnic? in cele rnai rnulte expe ricn[r:'. L,l i)rellara toatc gazelc qi mulqi r:onrpuqi chirnici. iar elt cittr;rrtt c1 lrrarc anrinte f elurite cirti cli: chimie c'u,lr 3r fi Chernico! (.)ut.echisnt r cle I{cnry si Parl.iei's. Srrbiectul rnir interesa ntti !t. gi olliqnuiarn si lu,crlrn yrin.{ noaptea tirziu. Aceasta a fost ct)!l m'l!i brini latul'i a eriucaliei nlele din qcoa,lX, pentnr cX r ti-a ariitnt, practic. sensrrl gtiin{ci erperimental:. La qcoali s-a afiat ci ne ocrupan oiii,reoir,rn c,u cliinlia. qi ctlm faptu,l cra filir precedc'nt. ,atn fo'st porcclit ,,Gaz"'. O d,ati arn pliunit chiar o l.uuiitiru,re in ptrblic tlin partca rlirectorrrlui, dr. Butler" pentnr rnotivul cI-mi pi,e'rrlea,m tirnprrl cu asermen,ea ltrcnrri ilttttile, aJloi nr-a nrrrnit i)c nedrept ."poco cnt'anteuu z, gi cull] illl inlcrlcgcailn ce vo'ia si spuni, ocarra rni s-a pimrt groaznicS. Clstr nq firceanr nin-ric l;rill la *coalir. tata:t itvut inlelrpo:rlrnel;l si nrir ,retragi la o virsii rna,i frageclir decit se obilnuicSte gi si rni trr:uniti (it ootombi:i'e 1825), itnpreu,ni crlr tra' teie rneu, la Universitatea din Iidinburgh 3, uncle aln stat rior a;ni. Fra,tele 'rncu i$i ter.rnina st,utli,ile mediicarle, deqi nu crreil ch se gindea si le foloseasci vreoclati in pr:actic5. iar cu f11s1,'sr.'ttr trirnri,s si le incerp. D,ar pe'ste pu1in timrp p-flrr-*l c'onvins, 'd,in diferitc imprejuriri firi importan{i, c.i tata ayea si-mi tlast' dt stul5 avere c,a si pot trii c,onf ortabil, cu toate ci nic'io'dati nu rni-a'm inclripuit ci o s[ fiu un orn atit de bogat crum sint. I)ar ac'easti co,nv'ingere a f ost desturl ca si-nri frineze nrice e,fo'r't rnai serio,s de a invila mecl,ic'ina. La Ed,'irnburgh, invXl5mint,ul consta in cu'rsuri. Ei oursurile orsu nesuf erit de pJ.ictisitoare. c,u excep!ia c,e,lor de chilnie,, {inute de Hope a. Dup.i p[rerea nrea insi, cursurile nu prezintl"t
2 ,,Ferd preocup5"ri". N. trad. a 4 locuit ia d-na NIachay,

I Catechismul chimiei. N. trad.
11 l,othian Street. Pulinele
in.fror-

malii pe care le gdsim in documentele Universitdlii din Edinburgh, au fost publicate in Edinburgh \,\reeklLt Dispatch, 22 mai 1BBB, Si in St. James's Gazette, 16 februarie IBBB. Din ultima revisti, aflirm ci eI Ei {ratele sdu Erasmus ilrecventau biblioteca mai mult decit obilnuiau studenlii din vremea aceea. F. D. J. H. Ashworth, Char' les l)arwin as a student in EdLnbu,rgh, Proceedings of the RoEaI SocietE Edinburgh, voI. LV, part. II, nr. 10, p. 97-113, E.dinburgir, 1935 ; Nature, 1935, 5 octombrie, p. 534; Nature, 1935, 28 decembrie. S. L. S. (nota 28, p. 204). a Thomas Charles Hope (1?66-1844), profesor de chimie la trdinHope, elcv qi adept al lui Lavoisier ;i burgh, 1?99-1843. N. B. Dalton, este unul dintre primii savanli din Anglia ,care dezvoltd co:r-

5,+

AUTOBIOGRAFIE

1ic,i rln 'avantaj, ba au clestutle dezavarntaje in cornrpair:alie ouI lectu,ra. imi amintesc clr- groazl tle curstrrile clr. Duncan rlespre Nlateria $'Ieclica, in dirninelrirle cle,i,arrn[r,la oira B. Dr. n:Ioilro t ifi ficea crrrsrrrile tle anatonrie urnani tot atit clc plictrisitoa,r'e pL] cit e,ra li e,l, Ei ob,iecrtul lui nri scirbea. IJna ,li,t, c,e,le mai rn,ari nc,no,rocir'i ale vielii melc s-a doveclit a fi faptu'l c5,n-am fost ob'ligat sH fac disectrie. Altfe'I, scirba rni-ar fli trecut rc'pecle gi prilctica aceast,a air f,i fost nepreluiti pent,nr intreaga nrca activit:rte tle mai tirzi,rr. A fost nn riu iremedi,abirl, c,a qi ncputinla ri-lea tle a desena. Arn frccventat cle asemcnea, regiulart, f i sarloa,nelc boinavilor rlin spita,l. Unele caznri rlr-a,u imprcsionat nespns, qi pXstrez pinX ast\z'i, incl vie ,arrriirntire,a lrnora din ele. insl ntl am fost atit de 'lipsit cle scriozitate incit di1 pricina lor sX-mi clistan{ez vizitele l,a spital. I{n inie,leg de ce ,aceaisti laturi a studriulrri meu medicat nu m-a interesat rnai rnult, deoarcce in timpul verii, inainte de a tple,ca la Erlinburgh, irrcepus.em sI ingrijesc oameni s5r,!t'c1i, mari ales copii gi femei clin Shrewsbury, lua,sern note atit cit putearn nta'i arnlnunlite flstrprr3 oazurirlor clr toate simptomele lor, gi i le citisern tatii, iar tata m5 indcnrnase la noi cercepliile lor cie pe catedra ttniversitari ; in special el a dezvoltat conceplia lui Daiton despre structura atomici a materiei. Hope era un str5lucit lector ;i se itucura de o mare popularitate printre- studenlii Universitatii din Edinburgh (vezi A. Grant, Tft.e Story -of the TtniuersitE of Ed.inburgh, in 2 vol., London, 1884, vol. II, p. 39?-394). S. L. S. (nota 29, p. 204). , I Duncan Andrerv. este Duncan cel mai mic dintre cei 2 Dttncan ; el ocupa Ia Edinburgh ca'iedra de Materia llLedica (inr'ildtura despre substantele medicamentoase, farmacognozia) in anii 1821-1832. Mantta-Iul siu de farmacopee (..trdinburgh Dispensatory") a fost larg rdspindit multi ani in ;colile medicale din intreaga truropl Duncan s-a ocupat, cie studiul cinchoninei (alcaloid 4it coaja arbonelui de chinind) i:i cle o serie de alli alcaloizi vegetali. ln anii cind Ch. Daru'in str-rdia Ia Edinbulgh, Duncan el'a ;i custodele bibliotecii universitare /.vezi lucrarea lui G-rant, cital.d mai sus Ia nota infrapaginale 1, t. l, p. ?19:l gi t. II, p. 1+-i6, 407 ', 42'i.. 44i>. 44i). S, L. S. (nota 30, p. 20{). 2 E'ste yct'b:r de ce1 cie-iil trcileer A. \'{ott1o, cafe a c'cttpat 'catedra rle anatcmie la Eiiinburgh (1?98-1816). TatSl siu (hlexander }\,Tonro) aI doiiea l\4onro, gi bunicul sit't-t (Aiexander i\'[on,r,o) pritnu] iVioni:o. a ocupa"t aceeaqi catedra (i:'.tnicul, clin anul 1720). Ambii au devenit celebri ca eminenli anaton-ri;ti, consacrindu-se in special ,stu-

diului anatomiei compar:',te. Al treil.ea h{onr,o, ale cirui preleget'i le-a audiat tinin-il Darrvin, ela un cercetitor ;i pedagog submediocuu pi nu- se bucura dc ciragostea studenlilor. Amdnunte referitoare la cei trei Monr,o se giS,sesc in lucrarea lui Grant, citati mai sus la rrota in-lrapaginaid 1, in 1.. II, p, 386-391. S. L. S. (nota 31, p. 205).

1 $rr#rr%sr #qmtu'.. *
{';d "''.fl;..:*;;3
Tvfiwr, #$$ei

,ffi,#-,'

n*

frocventa la Bilet stu,denlesc al lui ch. Darwin pent,ru- dreptul de a farmacie ale Universitatea Oin BAinbr,rngh preleg6rile de -chimie 5i patologie ale prof. Hope gi p,reLegerile cte anatoirie, fiziologi-e 9i pmf. Monro (duPE S. L. Sobol)'

,)t)

AU TOI]IOGRAFIE

cetiri qi mi sfitrrise ce rnedicamente si pr.rsr,r.irr. i)r'cari'lt, La un monrent clat ,avea,rrr pcste o dnzinir rlc pa,c,ien{i" gi ntrtnc,a mX intercsa nesllns de mrrlti. Ta,ta" (:ArL: i)r.,;.1 cel rnai bttn c'u,rroscitor de earactere pe caro l-arn in lilrri t vrcorlati. rXcclar:a ci voi ajrrugc un meclic eu rleosclrit su(j(:('i. -.-inlclcg?ntl pri'n aceasta un tnedic cu rnulli pli:icr:li. El .srlstipu,ir c:"t clenrcntu,l principal al srrccesulni e sX inspiri inr:r.r:dere" rlar nrr ;'tin ce vetlea ci la utine care ar fi putrrt inspir:r illr:r'ctlrre";\rrr asisttt, apoi. dc tloul ori" in s;rla cle op€rratii a spitalrrlrri ,iin Etlirtbu,rglt, la clotri opcralii foarte grele, dintrt: {.rlre una a rr,irrri crl;lil, ciar arm fugit ,afa,rit inainte cle a se tcrmina. Dnpi ilr:{.(,ir rl-arl mari asistat niciodati la nic,i o operalie, llcntnr ci nic'i rrlt nrot,iv n-a'r fi fost destul tl.: puternic sI mi convingi sI asistT'o'a'te acestea se petrecean cu mu,lt inaintea epocii binecrrvinta{e a cloroformuilui. Anrintirea celor doui c,azuri nl-a o}rst,rl:rt ;uri in gir 2. Fratele mcu a 'urnnat inci um an la universitate" .rsa cE irr timrpul celui de-al doilca ,ln am rimas si,ngur., cle caqrrrl 11(.,,. Luc,rul ?c,cSt,a rni-a folosit" deoarece am flout ounoqtinfi cu c?iiv;r tinerri pasrionali de gtiri,nlele natu,rarle. Unul dintre ei era Ai,rrsrvorth 3, care rnai tirziu li-a publicat cititoriile lrri in Assvria. Era rln geolog din qcoala lui \lrerner 4, care ,stia cite ceva rlirr
prellarram singur.

Ia o familie intreagi. F. D. 2 In anul 1909 Francis Darwin a predat universitilii d"in Edinburgh urmdtoarele bilete studenfeqti al-e lui Darwin din anii 1825LB26: 1) pentru dreptul de a frecventa Biblio,teca universitilii ; 2) pentru dreptul de a asista la prelegerile prof. A. Duncan de farmacogaozie, dietetici si farmacie .anatomie, 3) pentru dreptul de a a*sista la prelegerile prof. A. Monro de ; patologie ; 4t pentru dreptul de a frecventa prelegerilefiziologie gi ite Ooctoi:Uoi de clinici Grew_ gi Ailson ; 5) pentru dreptul de a f,recventa prelegerile prof. A. Monro referitoare la teoria pi practica chirurgic^ald ; - 6) pentnr dreptul de a frecventa permanent spitalul Regatului. s. 'L. s. lnota 33, p. 205). 3 wiuiam Francis Ainsworth, 180?-1896. L.R.c.s., Edinburgh, 182?. A studiat geologia la Londra, paris si Bruxelles. chirurg qi ge,olog in expedifia pe Eufrat, in 1835, a condus apoi expeclilia cre5tinilor din Cha.ldea, 1838-1940. N. B. a Abrahab Gottlieb werner, 1?b0-181?, geolog, adept a_i teorier neptuniene, care suslinea cd toate rocile depozitite fuieserd precipilate din ap6. N. B.

I L-am auzit amintindu-gi de mindria pe care o sim{ise in urma rezultatelor bune ale tratamentului cu tart-ar emetic, care-mi reupise

A1\{INl'lRI DESPRE DEZVOLTAREA GlNDIRil $I CARACTITRULIJI \{ELr

57

toute. vorbea curgitor, dar era srrperficial. Dr:. Colclstrcarn l era lnl tinirr ciu totul deosebit, afcctat, cerumonios, f oarte crerlincios qi clr ttn suflet cleoscllit de bun. I[ai tirzirr, cl a publicat titeva artico'le bune d'e zoologie. Al treilea tinlr era Hardie, r!espre e,ar'e crerl ci,a,r fi ajr.rns urn bu'n botarnist claci n-a,r fi rnru'it tle tinIr. in Inclia 2. in sfir,"i1. eril qi dr. Grant 3, rnai in virsti cLl ciliva' ani decit rnine. Ntr-nri pot a,m'int,i c,um I-am cunoscut. A publicat citeva e-.xcelento articole de zoologic, tlar du.pai ce a vc'n,it la Londra, ca profesor la fJniversity Coll*:ge, n-a mai ficut nici o ,lucrare ptiinlifici, lrrc,nr pe care uu rni I'arn putnt explica nici,odati. il c'unoqteam bine ; ere usc,aI qi fornri:I in purtErile salle, riar sub aceasti orustX exterioari as. crrnrlea mult r:ntuzi,as,m. i,ntr-o zi, in tirnp ce ne plimbarn impreunii, rni-a vorbi't ou admi,r,aTie clespre Larnarck qi despre pir'erile acestuia ;rsupra evc,lutriei. L-arn ascultat mut tle ini-

fost medic gi zoolog. z Ainsworth a aritat intr-un articor (vezi nota 28 s. L. sobol) ci Daru'in a gre$it in privin{a atit a nrrmelui de familie cit gi a soartei studentului pe care el iI numeqte Hardie; este vorba de iapt despre willoughby Arding (1805-18?9) care in anul 1826 a cdp6tbt medalia de aur pentru colec{ia sa de plante. In anul 182g, el a piecat in calitate de chirurg in rndia, iar ctupd zece ani s-a into-rs in $netia qi a practicat medicina timp de mai mul{i ani. S. L. S. (nota 34, p. 205). 3 Robert Edmund Girant, 1Tg3-18?4, profesor de anatomie comparatd gi de zoologie la universitatea d-in r.o.nd.ra, LB27-18?4, F. R. s. (Membru al Academiei) in 1836. Iatd ce scrie T. H. Huxley despre : 9-t""t pe,,In girul de biologi din vremea aceea (1851-1858) n-am intilnit nimeni, afard de dr. Grant de Ia university Co1lese. care sd gSseasci de spus un cuvint pentru evolulie. Insi pledoiria iui n-a fost suficientd pentru a face sd avanseze cat)ua". rlfe and, Letters, vor. II, p. 1BB. N. B. - p. H. Jespersen scrie un interesant articol intitulat charles Darusin and Robert Grant (,,Lychnos,,, 1g4B1949), articol consacrat raporturilor reciproce dintre -ctr. Darwin qi R. G,rant. Din anul 1820, Grant a lucrat la Edinburgh o,cupindu-se de studiul nevertebratelor marine. In LB27, Grant a fost ales profesor de anatomie Ei zoologie comparatd la Universitatea din Londra. Atit lucrdrile de la Edinburgh cit ;i in prelegerile de la Londra de anatomie comparatd (al lV-lea deceniu al lecolului al XIX-Iea), Gtant vorbeEte despre ,,transformdrile speciiror" ;i despre ,,dezvoltarea regnului animal.... de la cele mai simple,,. Grant i publicat in anul 1861 o lucrare referitoare la ,,subdiviziunile primire ale regnului animal" pe care a dedicat-o lui ch. Darwin ia fondator al invdtS.turii despre evolulie. S. L. S. (nota 3b, p. 208-206).

I Dr. coldstrea'rn a murit Ia L7 septembrie 1868. yezi crown 16 mo. Book rract, No. L9, Reiigicns Tract so,ciety (fdr6 datd). F. D. Aceastd notd este datd in Thinkers Library Edition gi nu in Li,fe and Letters. N. B. - s. L. sobot atrage atenlia c6 dr. coldstream a

AUTOBIOGRAFIE

rare gi, 'pe cit irnri pot da S€aIIlfl, inu ,ln''ia imprresionat de loc. Citisein rnai inainte Zaonomia bunicului rne'u, in care se iiuslineau accleaSi pirreri, dar care nu ficuse nici o impresie asuprlt iltea. Prohabil c,i, auzind de fo,arrte tin5'r aselm'enea ripoteze enunlate qi e'logiate, ele m'ar fi pu,1ut faic,e sX le rsus{i'n - 51h in Originea speciilor. Pe atunci aclmirarn o formi tlifer:iti Zoanomiu, Dar: recitintl-o, dupX un interval de ze'(:'e rsall cinci' sp,rezccc ani, iltn rimas f oarte clezamlgitr. tleoarece tlisprclpor{i:r dintre speculalii Ei fapte era prea rrlare r. Doctori,i Grant qi Coldstr'eam ,se ocurpan m'urlt d'e zoo'log'ia marrinii gi arl,e,sea il insolearn pe c,el dintii ea sX coileclioneze amri,nr::tlel,e tlin billile rXmase dupi maree, lpc 'eiarre 'le disecam citputearnmaibine.Mirim:p'1''islgniserndels€'fl€rl€8'ollc'i1iva pescuri tl,in N ewhaven qi citeodatX ii insolearn cind pni'nde au .t"idi'i, oblirrintl i1 felu,l aicesta rnullte specirme'ne. Dar pentrl ci nlt practicam regulat diseclia qi nu avearn decit lln rrl{lnorocit dc rnicroscop, incercXrile mele nu erau de loc bogate in rez,ultate. TotuEi, arl f Xc,ut o rni,ci descoperire interesa'ntI Qi, la inccputtrl anului L826, am citit la Plinjan Society, lrn scr-rrt stu,cli,u &rS,tIp,fit ,ac,e:turi subie,ct. Era vorba drespre aEa-numritele otrE cle Flustru, care ilu facultatea de a se rni;ca i1d'ependent cr ajuto,rurl cililor, ouX care sint, de farpt, ilarve. in alt str-rdiu scurt, anl arLta,t ci nuigrili Oo{pi globurlari' 'c,are frasese'ri c'onsi' derali cI a,r f,i starea iprirna,ri a lui Fucus loreus, e'ria'|u cle fap^t 3. inveiisrrl orrilor 2 lui Ilonrobdella muric{Lta, lrn fel cle vierrne
I Vezi Apendice, Partea I, p. 167. N. B.
2 Ouotheca. N. trad. 3 Raportul lui Darrvin

asupra

dr.

Erasmus Darwin,

de mare cu tro,mp5, Pontobdella muricata, a fost prezentat de Darwin nu ,,la inceputul anului L826", dupd cum el scrie, ci la 27. rnartie Lt327, ciupi cum rezuiti din protocoalele Societi{ii Pliniene. Irragmente ciin caietul de note clin Edinburgh al lui Darrvin, sint publicate in articol-rl lui Ainsryorfh, citat mai sus (vezi nota 28 s. L. s.). Din a,ceste fragmente se vede cit de serios si-a.-pregetii tinarul Darrn'in p,rima sa lucrare gtiinfificl ; notind cI ,,ou51q" (lar'vele Ce tr'htstrc,l, sint dotate cu organe de deplasare (cili)' Darrvin scrie cd acest fapt, dupi cum se vede, nu a fost observat pind ?n prezent nici c1e Lamaick, nici de Cuvier 9i nici de alli autnri. 'itarwin s-a folosit cle sfaturile indrumitorilor gi prietenilor sdi mai virstnici. Grant Si Coldstream, insf din povestirea lui se vede ci inci de pe atunci l)arwin manifesta o mare i.ndependen!5. Despre a,ceasta a seris si fiica iui Darwin, Henrietta Litchfield ; povestirea

despre briozoarele Fl,ustra

;i

lipitoarea

Fil6 din carnetul de insernniri al iui Ch. Darwin. Sus : is'cdlitura gi data (martie, 1827) ; Jos : observatiile ,din 28 martre asupra ,,oudlelor" (larvelor) Iipitorii Pontobdello (dupd S. L.
Sobol).

Atj'I

0B

loGIt,\FiI.l

plipial -Q6cietyl a fost sprijiliti, "oi clerl cir c,hiar f,rrrtlatii tle profesonrl Janreson 2. Era a,lcituiti din stnclen[i. c.rrr] so adu,lilrr ?ntr'-o incirpcl'e tlin sulisolrrl rrnivcrsittilii" sl'r t iteasci Ei si ttriscutr,: t:ornrrnicIri cu privire la Etiintc,le natur:rlr'. ()bignuiarlr sii agist qi'e,u regulat Ei a,crste arlunfuii,aye,all un r."ftc,t bun asullra lnea, cleoarecc irn,i stirn'urlau rivna qi fic,'"rln uoi cturogtirr{c. intr-o sea'rli, un biet tinir se ridici qi" cl:rpr-r
a fos'i publicati recent de cdtre jespersen (r,ezi ncta 3, p. 5;.j). Darrvjn des,coperind cilii la ,.ouiile" de Flt-Ls'"ra ,,s-3 'Cus jmedial l;r prof. Grant, care luc;ra la acest subiect, gi l-a pus la curent ,cu irl;.servalia sa, deoarece Danr,'in credea cd prof. Grant se va bucura la auzul untii fapt, alit cie curios. Danvin a fost extrem de tulburat. tleoarece prof. Grant i-a rf,spuns c[ este foarte u,f it din partea 1r-r si se oaupe de subiectul de care se ocupd el insasi qi cd el, Gran1. va considera ca nrit faptul daca tatii meu igi va publica descoperirea sa. Faptul aces,ta a produs o impresie profundi asupra tatirlui meu gi el intotdeauna iqi exprima ce} mai mare dispre! fa!5 de asttel de sentimente, nedemne de cei ce cautd adevirui". S. L. S. (nota :lrj.
aceasta
r

p.

t Societatea a fost fondati in tB23 qi desfiinfatd. in 1840. (Edir,"burgh Weeklg Dispatch, 22 mai, IBBB). F. D. Darwin a fost ales ca 'membru al Societdlii 1a 28 noiembrie 1826; dupd o sbptdmini a fost a-les printre cei cinai membri ai Consiliului Societdtii ; intcresul lui Daru'in fa{a de problemele qtiin{elor naturale ,se pare ci era bine cunoscut mernbrilor SocietSlii. ln timpul cit Darrvin a l,ost membru a.l Societ5lii (28 noiembrie 1826 pini la 3 aprilie 1827) a,r avut loc 19 pedinte, gi Darrvin. dupd cum se vede din prot,o,coalele So'cietdlii, a asistat la 18 dintre ele 9i de 4 ori a participat la disculiile rapoartelor. Un mare interes pentru biografia lui Darwin
i'.1

206).

reprezinti temeJe unor rapoarte : instinctul, anatomia migcdrilor expresive, ouatul cucului, modificarea particulard a formei frunzelor laurului nobil, principiile clasificatiei naturale in legiturd cu problema caracteristicilor speciilor. ultimul rapor-t a fost prezentat in ianuarie LB27 de cdtre Ainsworth pi Darwin a participat la discutii. insi proto,c.oale1e, spre pS.rerea noastrd de r'iu, nu redau cele spuse de Darwin. In ,gedinfa din 26 decembrie 1826, membrii Societdtii (dar nu ai consiliului) au propus ridicarea lui cuvier qi Blumenbach la rangul de membri onorifici. Este curios balotajul care a urmat. Ne intreb5.m daci nu se explic5 lipsa de dorin{5 a majoritdlii Societ5lii Plinjene de a coopta pe cuvier Ei Blumenbach printre membrii sii onorlfi,ci prin poziliile reac{ionare ale acestor doi marl reprezentanli ai gtiinlei biologice de pe atunci deoare,ce era cuno.scut reaclionarismul lui Cnvier Si vitalis,mul lui Blumenbach. S. L. S. (nota 3'1, p. 206). 2 Rober-t Jameson. L'i74-1854, regius profesor de istoria naturaLd si directorul Muzeului din Edinburgh 1804-1854. A fondat societatea werne,rianS, 1808. N. B. (Regius pr.cfes,cr in'seamnd profesor Ia una din catedrele infiinlate de Henric VIII la Oxford sau Cambridge.

N.

trad.).

,\l!11)'{TIRI DllsPilL, l)IIZVOLT-\RIIA

CiNDllilI 5i Li'\R'\(:I l"RtlLUI tr{EU

(i1

('('ie bilbii uimitor tlc mult, ro$indu-se" izbtrti si spuni. rrr t:r'!t' dirl urnrX, aceste r:trvintc: ,,Donrnttlc Pregedinte, tllll ilit1t ce voiam sI sptrn''. Ilietul tinir pI;:ea cll toturl copl,rSi t. ii toti menrlirii cralr atit de nedrrrnerrili" incit nimeui lr-a g;isit nn r.,uvirrt cll sI-l scoatX ciin incur.cXturi. Cotntrnicirile eilrt) st) citearr in rn'icu rroastri so,c,ieta'te nu se tipiireaLr. din caro eatlzil rpr arn avrrt s:rtisfac[ia.clc a-rni veclca articolul ltlt'u publirrt. Dur ,crc'rl cI d-nul Grant a rnenfionat. ruica mea tlescoperirt- irr crcclentrri siu tr:rtat asuill'a F-lrlsrrci t. l -Am fost cle aselnenea membrtr la Royal Mer!icai Societr qi tm partioipat regrllat ,la ,sedinlele ei. Dar c,trrn srrbiectc-lo erlrtl esclusiv meclicale, nll m-anr prea interesat de c,le. Se spuneaLr rrrirlte luc'rtrr,i i,n,ut,i'le, dar erau qi citiva vorbitori buni, tlintre care cel mai de seami 'era Sir J. I(ay-Shuttler,r'orth 3. Dr. (,rani rni iru,a citeoclatl ila ged:inlele Societilii Verueriene" nnrle se criteam Ciferite comuniciri clin domeniuil istorie'i na,ttrrale, care se discntatr;i apoi se ptrblicau in Trunsactiorts. Acolo l-lrn anz,it pe Audnbon a, care a {inrrt citeva connrniclri intcrt'satrtc
I Grant a citat de'scoperirea lui Danvin nu in lu4rarea despre FLtrstra, ci in articolul referitor Ia coconii (inveliqul .,oudlor") lipitorii Pontobdella, publicat de el in ,.Edinbr-rrgh J,oulnal of Science"

(irrlie 182?, t. III, p. 1C0-161). in a,cest afiicci Grant s,clia: ..I\,Teritui stabilirii pentru prima data a faptului ci ,.'ou51e" apar{in a'cestlti animal (Pontobd,ella) ii revine tindrului meu prieten sirguin,cic-rs, d-l C,harles Darwin din Shre'uvsbury, care mi-a pus la dispozilie cu amabilil lrte exemplalele cie oud (coconi) care confin animalul in diferite st:,clii de dezvoltare". Textr.rl allt''cape ccmplet al raportuiui lui Darwin Si figuriie din el au fost comunicate de ,cdtre Ainsrvorth (vezi nota 2tt). s. L. s. (nota 38, p. 207). ! Societatea Regald de l\{edicini. I{. trad. 3 James Phillips Kay-shuttlervorth, prim bar'on. 1804-187?, I,T. D. (doctor in medicinS. N. trad.), Edinburgh, lB27 ; membru asistcnt pentru ajut,orarea siracilor ; prim secretar aI Comitetului C,onsiirului de edu,cafie, 1839-18,tg : membrlt al consiliilor gtiinlifice etc. N. B. a John Jackes Audubon, 1?80-1851. Ornitolog, autorul lucr6rilor The Birds of America Si The Quadru,peds of Notth Americt. N. B. (Pdsdrile din America gi patrupedele din America de NorC. N. trad.). - La inceput a ttrmat pictura la Paris Ia David. In 180:1, a plecat din Franla in S.U.A., unde s-a ocupat de ornitologie; tablour:ile pdsirilor din America de Nord exectttate de el in a'cuareli, au devenit cunoscute in toatd iumea. Cdlatorind prin Europa, Audubon a stat la Edinburgh de la 23 octombrie 1826 pinA la 5 aprilie 1827. Aici el s-a imprietenit cu prof. Jameson, cipitanul HaIl, scriitorul Walter Scott Si cu gravorul Lizarsom, care i-a ficut gravurile dupi tablourile lui in acuarelfi, pentru prima editie in patru volume

62

AUTOBIOGRAFIE

c'u pr:ivire la obiceiurile pis[rilo,r din Americra de 1\orcl. bnjo., oarecurn pe neclrept. de Vaterton l. Fiinrlc[ veni vorba, la Edinburgh locrria rln negrre care cil5tor,ise cp S/atr-'rlon ;i ca'ro ili ci;tiga existen{a impiincl pxsiri, luc,ru pe care il fXicea fo,arte bine. Mi-a rlat lectrii contra plati $i de mrrlte o'r'i obilnu'ia,m sI 'sta'u de vorbi cu e,ln fiincl Lur om foarte intr,:I'igc,nt qi sirnpatic. D",l Leonartl Horner 2 nr-a I'at o da-ti la o qedinl:-r ra lloyal Societv tlin Edinburgh, unde l-am vilzut pe Sir Vait,:r Scoit, c;a,rc llrezidar'sc,uzindu-se in fala adu'nirii ci nu se sim{era la inillimea crinstei ce i se fIcea. MX uitam la el qi la intreaga ardunare c'Ll smcrenie Ei respect, gi cred ci datoritl acestei viziteo frc,uti in tincre{e, cit ,Ei faptului ci asistasem la qedrirnlele de la R'oy'al Illedical Socie4,, am a,prec,ia,t ,rna,i mult ci,nstea cre mri s-a ficurt a'c,um ciilriva ani, cind am forst a,les rnermb,ru o,no,ri,f,ic atl a,cestor doui societlli, cinste mai marre oa ,oricar,e atltia clre aoe,st f'erl. DarcX m,i-ar fi ,spus cri,neva pe vremea aceea ,ci mri se va face ,cindva o aselm'enea onoare, dec,la,r cX aE fi ,s,o,co,tri,t ,lucu:u,l aoesta tot ag,a de ridiroorl li cle putin probab,il oa qi cind mi-a,r fi spu,s cI voi fi ales reqe a;l Angliei. in tirnltul celui tlr,:.ad cloilea an petrecut le Iiclinbrrr g!r, arn asista't la cur,snr'ile cle geoilogie qi zoo'logie a,le [u,i Ja,meso,n.
t.iltdu-rsi

a lucrdirii The Birds of A.merica (London, lB27-rB3B). Aucluhon a prezentat la trdinburgh doti6 rapoarte : r.a societatea Regalir (l-9 febrlta,ric 1827) unul referitor Ia ouatul porumbel-rlui silbai.e,c american, si la societatea \\rerneliani de istorie naturali (24 feblrarir: 182?). desi:l'e slrpele r:r-i clopo{ei. Probabil ci Daru.in a asistat gi la ur-l r-epoJ't Si la celala]t. S. L. S. (nota 39, p. 207). I chai'ies waterton, 1Tg2-1865. Natr-rrarist gi cirlitor, autor,-ri Itr'citirii l,ry'cnclerin"gs irt ^S. Amertcct (1825). N. B. (Cllritorii 'in Anre_ rica dc sr-id. N. trad.). - Djn anul 1Bl2 pinai in anui 182.1, ch. v/arcr.totr a_ calitol'i1. prin Aiuerice cle Sucl gi cie Norci. .Iuclc'cincl clupi seii: lui Dar$'jn, sc pale ci A',rdubon c,ontesta uneLe dntc alc -tiii Waterton :.'oferiloare la ornitoiogia Americii cle Nord. Ir, anul itnB a _ aparut. pcn1.r'u pi'irli:. cata, irtarca lucrare Ce ornitciogie a lui _ \i'i:.tcr'lon, ciir.'r), ulteli:,r';r j-ost reedit:rta cle niai mulle oli. s. L. s. (nota 39, p. 20?). 2 LeonarC l{orner, 1?85-1862, gecl,og gi peciagog. A ajutat la organizalea sor-'ietatii Lond"an lnstitution, rczl, ;i a *luat parte a,ctiv5. la Factorg Acts. N. B. (Factory Acts, staiute care se- bcupa cu proteclia muncii. N. trad.). Legdturile de prietenie dintre Iiorner si Darrvin s-au stabilit ulterior, la Lonclra, ii.ra Darwin a inceput sa-pi publice lucririle sale geologice. s. L. s. (nota 40, p. 207-2iJB).
,sg_l1_i-

F##-.

,r-E"
l.:-*'H.,a.cdd

f f#rrt\*Psw6f'"tu /c*ff#"* dd

ffii

i

Adeverinti stuclen{eas,ci permanetrtd pentltt dreptul cle a frecventa ,clinicile univcrsitare ale spitalulr"ri din Ildinbttrgh
(durrI S. L. Scbol).

AL]TOBIOGRAFIE

deii erillr neinchipuit cle plictisitoare l. Singunrl cfect l)i' (.ti'.' l-arr avlrt asulpra nlear a fost hotirirea c,a ,nicioclatti, cit r oi tlii. si nu nrai c,itcsc vrco carte de geologie salr si strrtliez in vrcurr fe,l oarec,a're ace,astX qtiin!5. TotuEi, s?nt sigrrr ci ei':lln pregitit -qi tratcz subiecttrl in chip filozofic, clcoarcce uil birtrin, d-l Cotton di'n Shropshire, care avea multe cuno5tin!r: in ce privegtc roc'ile, inri aritase cu doi sau trei ani in nrrrrii un b,loc er:rtic u,riag, bine cunoscu't in or,aqul Shrer.isbury sulr nu'mele de ,,c,lopot,ul d,in piatri", spunindu-mi cI nu existl nici o roci cle acelagi fel pini la Cumberla,nd sa,n Scolia qi asignrirldu-'m5, ,solernn, cI ,lumea se va sfirqi inainte de a putea c,inevr sI explice oum cl'e-a ajri,ns aceasti p'iatrX in locul racela. Aceste vorbe fic,nser6 aslpra mea o 'adinci irnpresie, gi de mglte ori m-am gindit ,la piatra flrceefl miraculoasS. A$u ci am sirnlit cr:l rnai sulltili plXcere cinti am citit intiia oari despre ac[irlnc;r ght:larilor plutitori ca're tra,nsportau b[ocrurri e,ratic'e, ridicind in slavi progresele geologiei 2. Tot atit de surprinzitor
L,

I Robert Jameson (L774-I854), cel mai proeminent dintre prola LTniversitatea din Edinburgh in prlma jumatate a secolului XIX-lea. Mineralog qi geolog, Jame,son era in acelagi timp qi un remarcabil zoolog. EI a editat doud dintre cele mai mari reviste de qtiinf e naturale din Scofia. El a fondat pe lingd Universitatea din Edinburgh Nluzeul de istorie natural5, care mult timp, a tos"u considerat ca ,cel mai mare muzeu dupii British Museum (Londra). S-a pdstrat programa analitici a cursului pe care Ja.meson l-a !.inut in anul LB26-1827, cind Dalur.in era student. Aceastd programb ne aratA ,ca Jameson includea in prelegerile sale de ,,istorie naluralS"', geologia, metereologia, hidrologia, zo,olcgia Si botanica (pe,ste o suti de prelegeri timp de 5 luni de iarni). Capitolul zoologiei inceperi cu examinarea omului din punct de I'edere istorico-natural gi se termina cu prelegerile referifoare l.a Filozofia zoologiei, in care principala problema tratatd era ,,originea speciilor anima-1elor". Insd Jameson era elevul gi adeptui lui Werner, celebrul geolog din Freiburg, adi'ca era un neptunist convins, ceea ce l-a indepartat pe .Iameson de Darwin. Trebuie insi de notat cf, pS"rerea severA a lui Danvin despre prelegerile lui Jameson nu-gi gSsegte confirmarea in pirerile altor auditori Si elevi de-ai lui Jameson. Despre Robert Jame,son vezi lucriirile lui Ainsworth (nota 28, S. L. S.) Si ,.Isioricul Universitatii din Edinburgh" aI lui Grant, t. II, p. 433 (nota 29 , S. L. S.) , vezi de asemenea $i V. A. Eyles, Robert Jameson and the Royal Scottish, Museum" ,,Dlscouerg", t. XV, nr. 4, p. 155-162, aprilie 1954. S. L. S. (nota 41, p. 208). 2 ,,Neptunigtii", considerau ci ,,b1,o,curile etratice" la distanle enorme de roca mam6 de munte se explicb prin ,,inundaliile" care ar fi transportat la sute de mii de kilometri masele enorme de piafue. C;aracterul net nesatisfircdtor aI acestei explicalii a dr.rs ia teoria transportului bolovanilor de citre icebergii plutitori, teorie care a
fesorii de

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII

$I

CARACTERULUI

MEU

C.5

faptdl ci, dlegi arn 67 dre ani, inci fil mari aud ,pe profe'soruil Janieson vorbind la ,o leclie pe teren la Salisbury Graigs, despre un trap-dyke I cu rnarginile amigdalo,ide, cu straturile in'tirite ,de fie,ca,re parte qi cu ,rocd. vulca,nic,e imprejur afirmind cil acesta arr f,i o fisuri ,umpluti c,u sedimente de deasu,pra ,si adiugind cu un ae'r disprelurito'r rci existi unii oare suslin ci aceasti incrustalie ar fi f ost injectati din miezul top'it a,l pimintului. Cind imi ,arnintesc de aceastX leclie, nu rarh rnai rni'r de hoti,rirea rnea de a ,rr.^u sturdia ,nicio'dati geologia. Asistind l,fl le'c1iile lui Ja,mesonr ,flrn ficut ounoqtinlE cu ,directorul muzeului, d-I Macgillivra! 2n care a publicat mai tirziu o carte exce,lenti gi voluminoasi despre pisirile din Scotria. Ornul asssf,x Lnu avea n'ici aspec,tul, nici nra,nierele unu,i gentlernan. Am avut cu eil criteva di'sc'u1ii inte,resa;nte ou privire la istorira natu,r,al6 Ei ,a fost foarte indatoritor 'ou nniine. Mi-a diru,it citeva sc,o,ioi rare, deoa,rece lpe yre,mea a'ca,e'a colle;ctiona'm, degi nu cu m,ult entuziasm, rnolu,;te rnarine. Vacanlele de varl ale ace,stor rdoi an,i rni flelam ,oo,nsacrat exolusiv d,istracliilor, cu toate ,ci totdeauna aveam in mini re carte, pe ,care o citearn cu interes. in vara anului 7826 am fdeut o excursie rlungi insolit de do,i priet,eui, ,cru ,ttlc,st,ciri in spinare, prin nord,url firii Ga'lilor. De oele mai rniulte o,ri am rne,rs cite treizeoi 'de m,ile 'pe zi, ,rezewind,u-ne .o zi pentru as' censiunea pe Snolvdon. De asemenea am mai ficut o excursie cEla,re in ,nord,u,l f,nri,i Ga[,i[or s11 rgerra m,ea, Carolina. Un se'rvitor ne du,ce'a irnbrlcimrintea in 's'acii atirnafi [a qa. To'arnna mi-o rezervam peint'ru vinitoa're, mai. a'les pe propirietatea dJu'i Owem
fost propusd de Ch. Lyel1 9i adoptati mult timp pi de c6tre Darwin. Abia la sfirgitul deceniului aI IV-Iea aI secolului al XIX-lea, Louis Agassiz a emis teoria ghe{arilor care a explicat pe depLin rdspindirea bolovanilor prin deplasarea ghe{arilor gigantici, 'care dueeau spre sud bucdti din rocile de bazalt pe care le l6sau acolo in timpul retragerii 1or. Vezi articolul lui N. S. $atski ,,Darwin ca geolog" (Ch. Darwin, Opere, t. II, p. 26L-267. M. L., 1936). S. L. S. (nota 42, p. 208). I Vine de bazalt trapeian. N. trad. Absurditatea ,,explicatiei" neptuniene a originii acestor ,,trap-dyke" pe calea umplerii crdpdturilor din scoarta terestri cu precipitaliile aCuse de ap5, era evidenti in anii de studenlie a lui Darwin. S. L. S. (nota 43, F. 208-209). 2 Wiiliarn l\llacgillivray, 1?96-1852, Custode la Royal College of Surgeons Museum (Muzeul Colegiului Regal de Chirurgie) din trclinburgh, 1831-1841, profesor de Isiorie Naturali in Aberdeen, in 1"841, Si autorul lucr5rii A History of British Birds. N. B. (Istoria pdsdrilor din Artgiia. N. trad.).
5 Charles Darwia

AI/TOBIOGRA}'IE

dirr 'Woodhouse qi pe acea a unchiului Jos I dio Dlaer. Rivrrlt atit 'de rna,re incit cind oni crulgam, obiE,nuiarn s6-nri pun cizmerle cle vinitoare gata 'pregXtite rlingi ipflrt. ,aqa fel ca si nu pierd nici o jumita,te de rn'inut inciillindu-uni ,dii'rnrineafa. Odati, la 20 august, am ajuns intr'un punct indepirtat al proprietXlii Maer si vin6m cocoqi de rnrunte inrarirnle de ,a 6e lumina de zi. Toati ziua apoi, impreunl cu raznic,u0, am stribitut cu greu printre buruieni inalte qi tineri brazi scofieni.. Pistram o socoteali eracti de fie.oare pasire pe rca,re o im' puscarn in tiirnpurl unuri sezo,n. Intr"o z'i, rpe cind vinam la Wood. 'house cu cipitanul Owen, fiul cel ,rnai ffrare al gazdei Ei cri nr;riorul Hill, viru,l siu, mari tirziu Lord Berwick, la care {inea'm f oa,rte mult, aln avut impresia ci ,s*au purtat urit €rrr rni.,ne' deoarece, de cite ori trigeaun Ei c'redeam ci am uci,s o pasiire, 'unu,l din e'i se prefic'ea ci-qi incarci puEca qi striga : ,,Asftt nu trebu,ie s-o treci la socotea[i, ci a'm tras qi eu in ,a,c,elrtqi timpoo, iar paznicul, dindu'qi sefllrls rci 'era o glu'rni, le -fiuea p"ri"u. Dup[ citeva ore, pnietenii rni-au mirtu,risit ci glumiier5, dar asta nu era o glumi pe,ntru rnine, oare inpuqcarn un mare numir de pisiri firi si gtiu cite qi firi sI le pot adiuga la lista pe care obignu,iam si le inscriu, ficind cite rrn nod lentru fiecire, pe sfoara agilati la butonieri. Ri'utioi,oEii m€,i prieteni observaseri ,a'ce'st iluonu. Onicit de rnult imi prlice,a vinitoarea, toturqi 'g,rerd c5-mri era rugine de entuzia,smul meu, de'o,a,r'ece inc'erc'ann si mi oonving pe mine insum,i ci e'ra ,o indeletnioi,re aprro,ape iinteil.eetiu ali, peintru cI ,cerea mruilti dibic,'ie ca si-ti dai se,ama unde se gisegte rna,i mult vinat qi cnun si-1i dirijezi bine 'ciinii. Una din vizitel,e rnele de toammi [a prop'ietrate,a Maer, in 1827, a rimas de 'neuitat, deoarece l-am intilnit acolo pe Sir J. Maclcintosh 2, cel mai bun povestitor pe care l-am ascultat vreodat5. NIai tirziu arn auzit, cu o deosebiti mintlrie, ci el
rrr€,8 e,na

Asta se datora in cea rnai iln,arre P,&rte faptu'lui ci o,bse'rva.se cu cit interes ascultam orice spunea, pentru ci eram tot atit de neEtiutor ca un purcel in ce priveqte istoria, politica Ei filozofia

ar fi

srp,urs

:

,rEste ,c,eva

in

tin5,rtrrl

arc,els't,e,

craire

mi

irntereseazioo.

t Josiah wedgwood, fiul fondatorului uzinelor Etruria. F'. D" Sir James Mackintosh, 1765-1832, filozof gi istoric. A studiat medicina la Ed.inburgh. E1 Si Josiah Wedgwood, din Maer, se cisitoriser6 cu doui din surorile Allen, aga incit intre cele doud familii era o legituri prin aliante. N. B. - Mackintosh a fost qi om de stat. S. L. S. (nota 48, p. 209).
2

CAMBRIDGE, I628-I83I

67

morali. Cred ci pentru un tinir e bine si audi ci l-a liudat un om de seami, deoarece asta it ajuti si pEgeasci pe calea cr:a buni, degi o asemenea laudi ar putea, probabil, sau chiar sigur, sE-l duci la ingimfare. Lisind la o parte vinitoarea de toamn5, vizitele mele Ia Maer in tirnpul acestor cloi sau trei ani consecutivi au fost incint5toare. Acolo, viala era cu totul liber5, {inutul era minunat pentnr plimbare gi cXlIrie, iar seara se incingeau disculii cit se poate rle plicute qi fEri caracter personal, crlrn se intirnplii cle obicei in marile reuniuni familiale ; in acelagi timp se ficea Ei muzicX. Yara, toati familia obignuia si stea pe treptele unui portic vechi, cu griclina de flori in fa15 qi cu malul ripos irnpXclurit oglindindu-se in lac, unde, ici Ei colo, slrea c?te un peqte sau se bilicea cite o paslre. Nici u,n tablou nu rni-a rlmas mai viu in minte decit acela al serilor de la Maer, il iubeam pe unchiul Jos, pe care il gi respectarn mult. JJra taciturr Ei rezervat, a$a incit pXrea rnai curind un om aspru, totuqi de nrulte ori vorbea deschis cu mine l. Era tipul omului dintr-o bucat5" cu judecata cea mai limpede. Cred ci nici o putere din lurne nu l-ar fi putut face si se abati cu un inch de la ceea ce socotea el ci era calea cea dreapt6. Giseam cX i se potrivea bine cunoscuta od5 a lui Horafiu, pe care acum am uitat-o, in care se glsesc cuvintele ,rnec vultus tyranni
etc.'o
2.

Gombridge,

1828-

t83I

Dupi ce am petrecut doi ani la Edinburgh, tata a in{elesu sau a auzit de la surorile nrele, ci nu mi imp5cam cle loc eu gindul de a mi face nredic, aga ci mi-a propus ,si mi fac prr:ot. Bl se impotrivea cu tirie, Ei pe drept cuvint, gindului ci- o sX rimin un trindav, preocupat numai de vinitoare .;i pescuit,
Sydney Smith era un oaspete obignuit la Maer, qi D-na Litchfieid citeazi amintirea mamei serle cu privire la o remarcd de-a sa : excelent,, dar 'wedgwood e un om p. 74. N. B. pdcat c6-gi urdrgte prietenii",, Emma Dartoin, vol. l,
2 Justum

e tenacem propositi virum Non vultus instantis tyranni Non civium ardor prava jubentiun'r, Mente kuatit solida. F- D. Pe bdrbatul drept gi statornic in hotS.rlrile sale nu-l schimbfr in judecata sa nestrimutati nici zelul cetafenilor ,care-i cer riul, nici pri-

i'irea tiranului amenin{5tor. N. trad.

68

AUTOBIOGRAFIE

ceea ce pirea a fi, pe atunci, calea care-mi era' probabil, des' tinati. Am cerut timp de gindire, deoarece d'in pu{inul pe care'l auzisern Ei la care mi gindisem asupra acestui subiecto aveam scrupule in ce priveqte mXrturisirea credinlei mele in toate dogmele Bisericii Anglicane. Altrninteri, ideea de a fi preot de lari mi atrigea. De aceea, am citit cu atenlie Pearson on the C'reed I gi alte c,iteva clrli despre divinitate. $i cum pe atunci nu punearn cituqi de pulin la indoial5 adevirul strict Ei literar al fiecirui cuvint din Biblie, m-am convins curind ci aceste credinle trebuie acceptate in intregime. Niciodat[ nu m-a impresionat cit de lipsit de logici era si spui ci ai crezut in ceea ce nu puteai inlelege, gi ceea ce de faltt nici nu era de inleles. Ag fi pu,tut spune cu toati sinceritatea ci nu doream de loc si cornbat vreo dogm5, dar ci n-am fost niciodati atit de nebun inc,it si cred qi si spun ,,credo quia incredibileo'2. f,inind seama de invergunarea cu care m-au atacat ortodocgii, lpare ridicol faptul ci am avut de gind, la un moment dat, si mi fac preot. Aceasti inten[ie, ca qi dorinla tatilui nreu n-au fost niciodati pirisite formal, dar au murit de moarte naturali dupi cE, pirisind Carnbridge, am plecat ca naturalist pe vasurl Beagle. Daci ,iiarn putea crede pe frenologi, s-ar pirea cX ,eram foarte indicat, din punctul lor de vedere, sI mi fac preot. Acum ciliva ani, secretarii unei societili germane de psihologie, mi-au scris, cerindu-mi stlruitor o fotografie. Dupi citva timp, am primit o dare de seami asupra unei ,sediule din care se vedea cE forma capului meu fttsese subiectul unei disculii publice gi cI unul dintre vorbitori declarase ci aYeam bosa preoliei atit de dezvoltati, incit le-ar fi ,ajuns la zece

preo[i, Deoarece era lucru hotlrit ci mi voi face preot, trebuia si mX duc la una din universit5lile engleze si-mi iau o diplornE. Dar cum, de cind pirisisem gcoala, nu mai deschisesem nici o carte clasici, am constatat spre marea mea deznXdejde cX, oricit ar plrea de necrezuto in cursul celor doi ,ani uitasem aproape tot ce invilasern, pini qi cele citeva l'itere grecegti ! De aceea n-am plecat ia Cambridge la timp, in octomliric, ci anr studiat la Shrewsbur;r cu Lln profesor particular, ducindu-mi la Cambridge abia dupi vacanla de criciun, la inceputul anului 1828.

I Cartea lui Pearson despre Formele Credinfei. N. trad. din Chester. S. L. S. ,(nota 50, p. 210). 2 ,,cred pentru ci este de necrezuf,'. N. trad.

J.

Pearson (1613-1686), teolo'g, episcop eng).ez

CAMBRIDGE, I828-IE3I

69

Curind mi-am recuperat bagajul de cunoqtinle qcol5regti qi puteam si traduc firi prea mare gre,utate cirli ugoare grecegtio de pildi Homer sau din Biblia greaci. ln timpul celor trei ani petreculi la Carnbridge, mi'am pierdut vremea in ce priveqte studiile universitare ca qi la

Col.egiul ,,Christ" de 1a Universitatea din Cambridge. Iitrarea in ciminul studenlesc unde a locuit Ch. Darwin : fereastra camerei la etajul aJ doilea la dreapta intrdrii (dupi S. L. Sobol).

Edinburgh sau Ia qcoal6. Am incercat matematicitre, qi chiar m-aln dris la Barmouth in vara anului. 1828, ctl un profr:sor particular (un om grozav de posac), clar n-am f5cut decit prea puline progrese. Studiul matematicii irni displScea, mai ctt seatuS, pentru cE nu putearn g5si nici un sens in primele principii ale algebrei. Nerlbdarea mea era foarte copilSreasci. gi in anii urmitori am regretat mult ci n-am aprofundat suficient mate' matica, cel pulin atit cit sX inleleg ceva din rnarile ei princiirii conducitoare, deoarece oamenii inzestra[i in felul acesta paT

70
ta av,ea

AUTOBIOGRAFIE

un simt in plus. Dar in acest clomeniu nu cred cX aq fi reugit sI mi ridic vreodati deasupra unui nivel foarte modest. In ce priveEte clasicii, n-am ficut nirnic altceva decit si frecventez citeva cursuri ohligatorii qi chiar .,si ac'eastX frecvenlI ere aproape formali. ln anul al doilea, a trebuit sE muncesc o lnnX sau doui ca si-mi iau o,Little Gooo (primul pre-examen), lucru pe care l-arn f5cut cu ugurin16. Apoi, in ultirnul flrr anl lucrat cu oarecare tragere de inim[ ca si-mi oblin diplorna de B.A. l, i-am repetat pe clasici, apoi pulini algebri gi pe Euclid, care mi-a plicut tot atit de mult ca gi pe vremea cind erarn in gcoalE. Ca si treci exarnenul de B.A. era nevoie de asernenea si studiezi Eaidences ol Clristianity2 qi Moral Phil'osophyt, ,ale lui Paley. I-e-am cercetat cu de-aminuntul qi ,sint convins ci aq fi putut 'scrie gi eu intreaga Eairlences, foarte corect, dar bineinleles firi s[ mi exprim aqa de limpede ca Paley. Logica acestei cir1i, qi pot adiuga ci gi acea a cirlii Natural, Theologya, mi-a ficut tot atit de multi plicere ca qi Euclid. Cencetarea atenti a ,acestor ,lucriri, firi a incsrc,a si invil pe de nost micrarr utrl capitol, t? fo,st singura parte a cru,rsuilu,i uni'
L Bach,elor of Arts Aceasta bacaulaureat in arte. N. trad. ieste prima treaptd gtiinfific5 acordati in Anglia absolvenlilor univerrsitdlilor Si cotegiilor. Treapta urmitoare este aceea de M. A. (Master

of Arts - maestru in arte) iar cea superioari este D. A. (Doctor of ArLs - docton in arte). Termenii acegtia reprezinti o rimdqi!5 a evuItri mediu. In universit6tile scolastice sub denumirea de ,,arte" se infelegeau a;a-numitele ,,arte libere" in numdr de gapte (gramatiea, logica, retorica, aritmetica, geometria, muzica qi astronomia). Ast5zi in unele tdri din apus sub numele de ,,arte libere" sint studiate ln universit5{i un grup de qtiinte: lingvistica, filozofia, gtiintele naturii, .gi istoria altele. ,,Arte]e libere sint opuse celor speciale, de exe_mp1u celor studia,te in institu{iile de invdlimint superior tehnic. S. L. S.
(nota 53, p.
210).

englez. ale c6rui opere (dintre care trei au fost amintite rde c6tre Darwin) au servit, timp indelungat, ca rnanuale de baz[ de teologie in universit[file engleze. Paley, scriitor pulin original, contribuia prin operele sale la r6spindirca in Anglia a;a numitei ,,teologii naturalisie" care pleacfl de la teza ci strlt,ctura organismelor, adaptarea lor Ia conditiile mediului lor sint expresia inlelepciunii pi bunS.vointei dumnezeegii deoarece dumnezeu a creat dupd un plan preconceput, fiecare vieluitoare, fiecare plantir in concordanld cu mediul in ale cArui condidii, aqa cum a stahilit dumnezeu, trebuia s[ existe organismuL d,at. (The Works of Wr.lliarn Paleg, Edinburgh, 1825). S. L. S.

2 Dovezile Cregtinit6fii. N. trad. 3 Filozofia rnoralS. N. trad. William

Paley (1743-1805), teolog

(nota 54, p.

210).

a Teologia

natural5. N. trad.

CAMBRIDGE,

1828-1831

7

|

vcrr,sitar care, ,aga cum credearn atunci qi oum c,red inci qi astiz,i, s fost de 'Cr€[ mari ,neinse,rnnat fo,los in educalia mea intelectuali. Pe vrernea aceea, premisele lui Paley nu'mi dfideau de

gindit Fi, luindu-'le drept adevlrurio eram fermeoat Ei convi.ns de qirul lung cle argu,rnente. Rispunzind bine Ia examen la chestinnile in legituri ou Doaezile Crestinitdpii rle Paleyo rer zofivinclu-l bine p" Euclicl qi prezentindu'mI satisficitor la clasici, mi-a ciEtigat un loc de seami printre ot notrtroi ', adicfi printre oameni.i numero.,si care nu umbli dupi onoruri. E destul it" ciudat cI nu-mi pot aminti al citetea am reuEi.t, 9i memoria rnea oscileazl intre al cincilea, al zecelea sau al doisprezecelea nume de pe listi 2. La universita,te se lineau c,ursuri publice din diferite discip'line, frecvenla fiind c1u totul faou'ltativi. Dar eiratn atit d'e dezgu,stat de ounsuri[e de la Edinburgh, incit n-am frecventat nioi mica,r icrurrsu'rrirle atit de 'intere'sa'nte gi elocve'nte linute de Sedgwick 3. Daci le,aqi fi urrnat, probabil ci m-aq fi ficut mai devieme geolog. Am frecventat insl cursurile de botanici ale lui Hensldw a qi mi-au plicut mult pentru deosebita lor cilaritate gi pentru admirabilele ilustriri. Dar n-am studiat botanica' : I C.ei mu1ii. N. trad. 2 AI zecelea pe lista din ianuarie 1831. F. D. 3 Adam sedgwick (1?85-18?3), profesor d€ geologie, cambridge, Sedgwick este autorul multor lucrlri lB1B. F. R. S., 1830. N. B. geologice bu ficut epoc6, printre care cele privitor Ia paleozoicr'rl "are Ein Anglia, Belgia pi Germania. El este acela care a definit epocile -gi cambriene devoniene, nofiuni care sint folosite 5i i1 zi]e19 noastre. Conceptia lui Sedgwick era idealisti (fixisti, teist6, finalistS). El l-a irnvdtat'pe Darwin in 1831 cum se efectueazfl o prospectiune geoiog1c6.' Inire Darwin gi Sedgwick au e>ristat relafii prietene-sti toat6

via1a, degi uitimul a iuat incd djn 1859 pozifie contra conceptiilor materiaiiste expuse de Darwin in Originea speciilor. In scrisoarea pe care i-a scris-o lui parwin la 24 d.ec. 1859 Si in luarea de atitudine publicati la Societatea de filozofie'din Cambridge (mai 1860), Sedgwick s-a manifestat ca teist, partizan al teoriei armoniei universale. Pentru el

cleterminismul se confunda cu vointa

lui dumnezeu : care pentru binele tutttror creaturiior sale dupd legi pe"care le putem Itudla gi lnfe1ege" (Fr. Darwin, Life and Letters... vol. II, p. 249). 'n-a rdspuns direct lui Sedgrvick dar in scrisoriie 9i lucr6rile Darwin sale ulterioare el a combitut concepliiie lui Sedgwick. Unele din rispunsurile sale la scrisoarea de mai sus se gSsesc li in memoriul sdu autografic, atuncia cind vorbegte despre sufelinle Ei scop. N,. t_rad. a JoLrn Stevens Henslow, 1?96-1861. Profesor de botanicd Ia Cambri<ige, 182?-1861. L-a ajutat pe Darwin s[ capete postul r]e .naturalist pe Eiagte, pi Darwin a avut to,tdeauna o deosebiti stim[ fati de el. N. B.
aclioneazi

72

AUTOBIOGRAFIE

Henslow o'bignuia si-gi ia elevii, impreuni cu ciliva mernbri mai in virsti ai universitilii, in lungi excursii pe cimp, pe jor sau cu trisurile, spre locuri indepirtate sau in barcio de.,a lungul riului Ei si le vorbeasci despre plantele sau anirnalele mai rare pe care le intilnea. Aceste excursii erau cit se poate de plScute.
Cambridge rflv€E gi unele avantaje, mi-am pierdut timpul acolo,, ,si poate mai rnult decit timpul. Din pricina pasiunii rnele pentru

DeEi, dupi cum vom vedea indati, viala petrecuti

la

tragerea la iinti qi pentru vinitoare $i, in lipsa lor, pentru plimbirile cilare prin linut, am intrat intr-o societate de tineri care se ocupau cu vinitoarea, printre care se aflau qi cifiva zIp6cili qi josnici. De obicei luam masa de seari irnpreuni $i, cu toate ci la aceste mese veneau adeseori !.i oameni mai de seami, se intimpla citeodati si bem prea mult, dupi cilre urmau cintece de veselie qi joc de cirli. $tiu ci ar trebui si-rni fie ruEine cle zilele Ei de noplile petrecute in felul acesta, rlar cum unii din prietenii mei de atunci erau foarte agreabili, Ei erarn clr totii foarte bine dispuqi, nm pot sI nu-mi amintesc cll multi plicere de vremea aceea l. Dar cu qi mai multi plXcere imi amintesc ci aveam Ei multri alli prieteni, cu totul altfel decit aceqtia. Aqa, eram foarte apropiat de Vhitley2., care a ajuns mai tirziu Senior Wrangler3, qi obirsnuiarn si ne plimblm de multe ori impreuni. El rni-a trezit gustul pentru tabiourile ,si gravurile de y,alo,are, rlin care am gi curnp5rat citeva. Mi duceam foarte des la Galeria Fitzwilliam a, Ei se pare ci aveam un gust artistic destul de sigurn deoarece mI opream in fata celor mai bune tablouri, pe care le discutam apoi cu bitrinul custode al rnuzeului. Am citit de asemenea, cu mult interes, cartea lui S,ir J. Reynold 5. Gustul acesta pentru arti, deqi nu ,era inniscut in mine, a linut ciqiva ani gi mi-au pl5cut multe tabiouri din Galeria ltlatrional5 din
gerat natura bacanalicd a acestor adundri. F. D. 2 Rev. C. Whitley, Hon. Canonicus din Durham, fost lector de filozofie naturald la Universitatea din Durham. F. D. 3 Senior Wrangler, cel mai bun dintr-o serie de doisprezece studenti. N. trad. a tr'itzwill.iam Museum, galeria de arte; conline coleclii de muzicl, cdr[i, tablouri pi aite obiecte de artd dona.te de Richard F"itzwilliam, Universitdlii din Cambridge, in 1816. N. trad. 5 J. Reynold (1?23-t792), pictor portretist eng\ez, fondatorul unei

I Am dedus, de la unii contemporani ai tatdlui meu, ci

e1

a exa-

qcoLi

de picturS. N. trad.

CAMBRIDGE, I828_I83I

73

Londra. Acela al sirn[ul sublimului.

lui

Sebastian

dei Piombo I a trez,it in mine

acestor oameni qi ascultindu-i cintincl, am prins qi eu un gust pronuntat pentru muzic5, qi cle multe ori obitnuiam si-mi potrivesc plimbirile in aqa fel, incit sI pot asculta, in zilele de lucm, imnurile religioase din Capela de la King's College 3. Lucrul aeesta irni ficea atita llllcere, incit uneori rn5 trecean fiorii. Sint sigur ci in gustui acesta al meu nu era vorba de o simpli afectare seu de o simpli imitalie, pentru cX de obicei rni ducearn singur la King's College gi uneori angajarn copiii fin cor si cinte la mine acasi. Cu toate acestea sint cu totul lipsit de ureche muzicalir ags fel tncit nu pot si cleosebesc o disonanli, si tin tact sau si fredonez corect o melodie. Asa c6, e un mister cum a fost cu putinfi si-mi placi muzica. Prietenii rnei muzicieni qi-au dat seama curind de starea mea gi uneorii se distrau stlpunindu-,mi unui examene care consta in a stabili cite melodii eram in stare si recunosc cintate ceva m,ai repede salr ceva ulai rar ea de obicei. Cintat in feiul ace'sta, chiar gi ,;God save the King'o a a fost o grea e,nigmi pentru mine. SIai era printre noi qi alt tindr, cu o ureche muzicali aproape tot atit de proasti ca qi a mea qi e ciudat ch acesta cinta pu{in din flaut. O dati am avut succesul de a-l intrece la unul din exarnenele noastre muzicale.

Am intrat de asernenea intr-un grup de muzicieni, dupi cit qtiu prin mijlocirea bunului meu prieten Herbert 2, care cEpitase o inalti distinclie ca matematician. TrXind in mijlocul

I Sebastian del Piombo (1485-154?), pictor italian, portretist Si colorist, contemporan cu Titian, Michel Angelo ;i altii; are un numdr de compozi{ii de mari propor{ii cu subiecte religioase. Se distinge prin colorit $i compozitie. Dintre operele sale face parte gi tabloul lnuiere'7 Iu,i Lazd,r aflat la ,,National Gallery", Londra. N. trad. 2 Defunctul John Maurice Herbert, judecdtor la Curtea Comitali din Car'cliff Si a districtului l\.Ionmouth. F. D. 3 In Ang1ia, prin colegii se inteleg institulii diferite : liceu, universitate qi institute supra-uni.versitare. Colegiile din Cambridge .5i oxford au o situalie specialir. EIe au administralie autcnomd gi sint considerate ca deservind universitdlile respective. Studenlii care intri

tutiilor din Evul l\{ediu din care au Luat fiint6. Dintre cele mai imrrortante colegii sint : Christ's College (unde a studiat ch. Darwin), Trinity college, caius and Gonville college, Jesus Crollege si altele. N. trad. a Imnul na{ional englez. N. trad.

in colegiu. poartd nurnel.e de ,,fellow", plStesc o tax6 mare gi primesc cas5, masd gi educalie in specialitatea 1or. La Cambridge gi Oxford, colegiile ocup5 un cartier aparte, pdstrindu-,si numele inilial al in,sti-

74

AUTOBIOGRAFIE

Dar nici una din ocupaliile mele de Ia Cambridge n-a fost urm5rit5 cu atita ,rivnX qi nici nu nei-a flcut o atit de mare pl5cere, ca aceea de a colecliona gindaci. Era o simplx pasiune de colec_lionar ; deoarece nu-i disecam Ei rareori - .oripu*ocaracterele lor externe cu descrierile publicate, dar or,icrirn, le aflam nurnele. IatE o dovadi de zelul meu : intr-o zi, rupind o bucat5 rlin scoarla unui copac bEtrin, arn descoperit doi gindaci rarir_ Ei am prins cite unul in fieeare minE. DupE aceea am_ mai _de_scoperit unul, de alt soi, pe care nu. rnx lisa inima si-l pierd. $i atunci, am bigat repede-irr guri gindacul pe care-l {inearn in rnina dreapti. Dar, vai !... Gindacul a eliminat un Iichid atit cle iute, cE rni-a ars iimba gi a trebuit sx-l scuip, aqa rci l-am pierdut gi pe el, Ei pe cel de-al treilea. Coleclionam cu mult succes, qi inventasem tloux metode noi : iarna, puneam un om si radi mugchiul de pe copacii bi. trini Ei s6-l vire intr-un sac mare, Ei tot aga puneam sx mi 6e adune resturile de pe fundul bircilor in care se aducea trestia d_in bnl1i. in felul acesta am obflnut citeva specii foarte rare. Nici un poet n-a simlit vreodatx mai rnulti plic"re vhzindu-Ei primul poem publicat, decit am simlit 'e:u vdzind in lllu,strations ol British Insects de Stephen l, cuvintele magice : ,,prinoe de C. Darwin E.q.". Arn ficut cunogtin{i cu entomologia prin v5rul meu de-al doilea, W. Darwin Fox 2, run om inteligent qi nespus de pl5cut, care era pe atunci la Clrrist's College qi cu care ajunsesem prieten intim. Dupi ,aceea, l-am cunoscut bine pe Albert wuy de la Trinity College, care in anii urmitori a _ajuns un arheolog bine vhzwt, qi ne duceam imprer.rn[ si coleclionim. Tot a$a am ficut cunoqtinli gi cu H. Thompson 3, I James Francis stephen (1792-1BbB), cunoscut entomolog londe Entomologie din r,ondra. s. L. s. (nota 67, p. 2L2). - Autoru] tratatului ,,A lrfianual of British coleoptera", 1839 ;i aitor lucriri. Intr-o scrisoare adresati 1ui Fox (26 f; bruarie 1829) Darwin spune c5 l-a vizitat pe stephen care avea ,,in cabinetul siu o colec{ie de inseete", a cdrei mdretrie depipea visul celui mai infl6c6rat eniomolog. Darvin ii descrie pe stebhe,n ia-pe un om nric de stat_y_r1 li foar:te bine dispus (Life and, Letters, t. I, p. 1?b) N. trad. ' william Darwin-Fox, este rudd cu ch. Darwin (vezi tabroul arborelui geneal.ogic, p. 20 a acestei lucriri). A studiat teologia in acelapi timp cu Darwin, ia cambridge gi s-au imprietenit fiind amindoi atragi de ptiinlele naturii. Fox s-a ficut preot d.e lard pi a purtat o lu.qsa corespondenlE. cu vdrul sdu ch. Danvin, asa curn reiese din Life and Letters. Darwin il citeazd de mai multe oit in lucririle sale principale. N. trad. 3 Mai tirziu Sir H. Thompson, prina baronet. F. D.
donez, prepedintele societdfii

CAMBRIDGE, I828_183I

75

E u.imitor ce impresie neuitati rni-au lSsat mulli dintre gindacii pe care i-arn cules Ia Cambridge. Sint in. stare s5-mi i:rrnintesc aspectul exact al unor anumitri stilpi, copaci bXtrini sau rna,lu,ri de riu unde ,am fHcut o caipturi bun6. Drigulul de Panagaeus 1 Crux-major era pe atunci o adevirat[ comoar5. Aici, [a Down, am vlzrrt un gindac alergind de-a ou,rmezitul unei gosele $i, ridicindn'I, rni-am dat seama irnediat cE abia
E,e deosebea

tle Ia ,acelagi Cole,giu, care rnai tirziu a devenit un agricultor rnodel, pregedinte al unei mari societdli de cale fcrati gi rnembru ln Parlament. S-ar llirrea, prin urmare, ci gustul mell pentru coleclionarea gizelor a fost o indicalie de succes in viaql !

fo,arte pulin c,o formi. Pini acurn nu vizusem niciodati uar Licinus viu, pe c,are u,n o'c,hi neexperirnentat il deosebeqte ou gre,u de allte carabide negre. Dar fiii mei au gXsit aiioi un specirnen qi mi-am ,d,at se,anra imed'iat ci era ou totu,l nou pentr"u rniine. Totugi, in ultiunii do,uizec'i ,de a'ni nu ma,i c,e'rcetasem nicri rrn gindac di'xl Angli,a. Inci n,anr spus nimic despre intimplarea carle a 'influenlat mai mult ca oricare alta intreaga mea carieri. B vorba de p'nietenia mea c,u prof. Flenslow. Inari'nte de a pleca Ia Ca'mbridge, il auz,isem vorbi'nd clespre e,I pe fra,tele trrl,oll rca despre un om care cunogtea toate ramurile gtiinleir aEa ci eram pre' gitit si-l respect. O dati pe sXptlrnini primea acasi 2 unde otriqnuiau si se intilneascl se'ara to{ri studenlii, irnpreuni cru ciiliva mernbrri mai in virsti ai u,niversitilii care plstrau inci legitura cu qtiinla. Curind, ou ajutorul llu,i Fox, arn- cipitart qi-eu o invitalie, gi de aLtlnci m-atn dus acolo regulat. ln scu,rti vreme m-am imprietcnit cu Henslow gi, in ultima jrrmltate a t'i,mpului petrrecrut la Ca'rnbridge, ficeam impreuni ptimblri ilrrrrrgi aproape in fiecar'e zi, De aceeai trnii dintre profesorii co,leg,iul,Ll,i rn5 ,poreciliser5 ,,tinXrul care se plirnb5 cu Hens,lolv'.. De rn,uil'te ,o,ri, s,ea[a, erarn invitat sE ia,n masa irnpreu,n5 cu farreili,a lu,i. Avea ou'noqtin[e vaste in botanic,I, entonrologie,

v,a'rietate st,ll

de P. Cru,x-major : era un P. o spec,ie indea,proape inruditE,

qu,adriltttnct{it,LLs, o deosebindu-se doan

versare, era urmaqui direct al acestor adundri, fiind intemeiat ca sd utnrple golul rimas prin intreruperea, in 1836, a serilor de vineri de la Flenslow. Yezi broqura profesorului Babington, The Can'bridge RaA

I Panagaeus qi Licinus citat mai jos doui specii din familia Carsbidae. S. L. S. (nota 69, p. 2L2). 2 Cam,bridge RaA Cl,ub, care in 1887 aju-nsese la a cincizecea aniClub.
1-BB?.

F.

D.

/o

AUTOBIOGRAFIE

si tragi coneluzii dupi inderlungate gi amirmn!,ite observalii. Avea un fel de 'a raliona exc,elent qi o rninte bine echilibrat5, dar nu orecl ci s-a,r p'ute'a ispune desrpre erl ci er,a un genirr prea
original.

chimi,e, rnineralogie qi geologie. Cea

rrai rrr?ff'€ plioere a rlui ena

rni-a mXrturisit

Era profund credincios, gi atit de ortodox incit, intr-o zi, ci ar fi nenorocit daci s-ar schimba un singur r:uvint din cele treizeci qi noui de Articole ale credintJi 1. Calit5lile sale morale erau, din toate punctele de veclere, admirabile. Hensiow nu avea nici cea rnai uqoari umbri de v-anitate sau de alt sentirnent meschin qi n-arn vdzar pe altcineva care -oii se gindeascr mai pulin la sine insuqi sau la propriile sale interese. Avea o fire blind5, Ei se purta cit se poate de curtenitor Ei de politicos. Totuqi, clupi curn anr vizut, faptele rele puteau si trezeasci in cl indignflreil ce? mai puternici qi atunci lua imediat atitudine. Odat5, in timp ce trecearn impreuni pe una din strizile din Cambridge, am r'5zut o sceni aproape tot atit de oribili ca acele care se petreceau in timpul Revoluliei Franceze. Fuseseri pringi doi holi de cadavre' !i, in timp ce-i duceau la inchisoare, o mullime de oameni, din cei rnai de jot, ii smulseseri din miinile polilaiului Ei-i tira pe picioare de-a lungul drumului plin de pietre qi de noroi. Erau rnurdari din cap pini-n picioare qi aveau felele insingerate, fie din pric'inX ci fuseseri bituli, fie ci se loviseri de pietre, aqa ci aritau ca doui cadavre. Iar mullimea era atit de compacti in jurul lor, incit abia i-am putut ziri pe acegti nenorocili. N-arn vizut

I In anul 1553, reformatorii religiei. anglicane au formulat 42 de dogme ale credinfei. In anul 1563, num[rul acestor dogme a fost redus la 39. Ele sint foarte cunoscute printre credin'cioqii din Anglia sub denumirea de ,,eele treizeci ;i noud de articol-e". (,,Thirty-nine Articles"). S. L. S. (nota 72, p. ZLB). 2 Holii de cadavre (Bodysnatchers). Acest episod prezinti interes, ca o confirmare documentard a faptuiui c[ practica r'Spirii cadavrelor din morminte pentru vinzarea lor la gcolile de medicind gi diferililor chirurgi gi anatomigti incd mai persista in Anglia in timput anilor de studentie a lui Darwin. Tocmai in anii ace;tia (1829.-1832), in Parlarnentul englez se discuta Legea anatomicS. (Anatomy Act) care a fost votatd la 19 iulie 1832. Principalii adversari ai acestei iegi erau reprezentanlii bisericii care apdrau interdic{ia ce ddinuia din evul mediu de a fi folosite cadavrele pentru predarea anatomiei. La indemnul 1or, mullimea adesea se rdfuia cu ,,ho!ii de cadavre", linplndu:-i. Dup6 datele din Enciclopedia britanicA, legea din 1832 este in vigoare, cu mici modificdri. si astizi. S. L. S. (nota 73, p. 213).

CAMBRIDGE, I828_I83I

77

niciodati in viala mea atita minie oa aceea zugriviti pe chipul lui Henslow in fala acestei scene oribile. EI a incercat de rnai multe or:i si-qi faci loc prin mullime, dar a fost pur Ei sinrplu cu neputin!5. Atunci a alergat la primar, spunindu-mi si llu mi duc dupi el, ci si aduc mai mulli poliligti. Nu-mi amintesc cum s-a terminat povestea, insi cei doi oameni au ajuns la inchisoare firi si fi fost uciqi. BunE,tatea }ui Henslorv era nesfirgitft, a$a cum au dovedit.'o iniliativele lui ,nulneroase qi excelente in folosul enoriaqilor siraci atunci cind, mai tirziu, a delinut venitul canonic din Hitcham. Prietenia cu un asemenea om trebuie si fie, Ei nndijduiesc ci a Ei fost de un nepreluit folos. i\u pot si nu arnintese o intirnplare firi importan[5, dar care dovecleqte marea lui lrun[voin1fr. in timp ce examinam citeva boabe de polen pe o piaci umedi, am vizut tuburile polenice iegite in afari 9i uumaidecit am alergat si-i comunic uimitoarea descoperire pe care o ficusem. Sint sigur c[ nici un ait profesor de botanici n-ar fi putut si nu ridi de graba cu care mi dusesem si-i fac o asemenea corrunicare. El insi s-a aritat a fi de aceeaqi pirere, ci fenomenul era interesant, qi mi-a explicat semnificalia hri, dar m-a ficut si inieleg bine ci faptul era bine cunoscut. in felul acesta, am plecat firi a mi fi simlit cit de pulin urnilit, ci dimpotrivi, foarte rnullumit ci descoroerisem singur un lucru atit de remarcabilo dar fuotirit ca de aci inainte s[ nu mi mai grXbesc atit de tare sl-mi comunic descoperirile. Dr. Whervell I era unuil dintre oamenii cei rnai in virstX mai distinqi care-l vizita din cind in cind pe Henslow, qi Ei de mai multe ori m-am intors acasi, noaptea, in toviriEia lui. Dr. Iflhewell, dupi Sir. J. hfackintosh, era ornul care intre{inea cele mai interesante disculii cu subiecte serioase pe care le'am asaultat vreodat[. Leonarcl Jenyns 2 (nepotul celebmlui Soarnes
t William WhewelJ., 1794-1866, profesor la Trinity Col1ege, Cambridge, 1841-1866. F. R. S. 1820. Filozof, teolog pi om de gtii-n!a.- N. B. ptiintele inductive (tradus5 si - gJte cunoscut prin Iucrarea sa despre 1867-1869). Whelvell se menin limba rus6, in trei volume, S. P. 8.,

in biologie ,,teologia natura16" Whewell nu numai cd nu a acceptat invS!5tuia lui Darwin ci a gi interzis mentinerea in biblioteca din Trinily College a ,,Originei speclilor" S. L. S. (nota 74, p. 213). 2 D-l Jenyns (actualmente Btomefield) (1800-1893) a descris peptii pentru /oologa o! the Vcgage of H. M-. S. Beagle, qi e autorul irnbi lungi serii de studii, in special de zoologie. In 1887, a tipirit, pentru uZul 55u personal, o schi!6 autobiografjcd Chapters in rng li'fe(Capitole din viala mea. N. trad.) Ei ulterior citeva adiugiri (fiira

'ginea

Ia concepliile teologo-idealiste extrem de reaclio-nare. Propagind

.6

AUTOBIOGRAFIB

buni zi, o sE ajung membru al Academiiei rega,le l, ideea mi s-a pHrut cu totul absurdX. ln timpu'l ce,lui din ,urrnX an petrecut la Ca'rnbridge, arn citit cu luare aminte qi cu adinc interes Personal Naruatiue2

Jenyns), care a publicat mai tirziu citeva studii bune de Istorie Naturali, st5tea adesea la Henslorv, care-i era cumnat. La inceput el nu mi-a pl5cut, din pricina expresiei lui sarcastice qi oarecum severe. $i mie nu. rni se intimpl5 prea des si-mi uit prima impresie. De data aceasta insi m-am inqelat cu totul, deoarece rni-am dat seaura cf, era foarte bun la suflet, pllcut, qi avea nespus cle mult umor. L-am vizitat in parohia [ui, la marginea regiunii rrrlaqtinilor (Srvaffharn Bulbeck)r affi ficut irnpreunl rnulte plimbiri agreabile Ei arn discutat aminiloi chestiuni de istorie naturali. Tot acolo am cunoscut, d" asernenea, mulli alii birbafi mai in virsti clecit mine, pe care nu-i interesa prea mult gtiinfa, dar care erau prieteni crr Henslow. Unul dintre ei, un scolian, fratele lui Sir Alexander Rarnsay, profesor la Jesus College, era un om incintXtor, ins6 n-a tr[it mult. Altul era d-l Dawes, mai tirziu decan Ia Hereford, vestit pentru succesele pe care le oblinuse in instruirea sXraciior. Acegti oameni, gi allii ca ei, impreun6 cu tr{enslow, obiEnuiau si faci uneori excursii lungi la !ari, qi aceste excursii, la care mi se ingiduia si rni al5tur Ei eu, erau neinchipuit de plEcute. Amintindu-mi din nou trecutul, presupun ci trebuie sH fi avut in mine ceva mai mult decit ceilalli tineri obiqnuili. A.ltminteri, cei despre c,are am vorbit mai slls? oameni mult rnai in virstl qi cu inalte situalii academice, nu mi-ar fi permis niciodati si stau al5turi de ei. Desigur ci eu nu-mi didearn' seama ci aq fi fost in vreun fel superior, qi imi amintesc cI, o datX, cind unul din prietenii mei de vin5toare, Turner, vlzindu-mi rnereu ocupat cu gindaciio mi-a prezis cil,, intr-o

dati). Celebrul Soames Jenyns era vdr cu d-1 Jenyns-tatbl. F. D. Legdtura de rudenie ce s-a crezut cd exist5 cu Ch. Darwin era deci gresitS. Leonard Jenl'ns api'oape cb accept.ase oferta postului pe vasul .tseagle inainte ca postul s5-i fi fost oferit lui Charles Darv,rin. N. B. I Royal Society institu[ie gtiinlificb superioari ln Anglia. ]'ondatd in anul 1660 ca o asociatie liberd a naturalistilor englezi. Rcyal Society este Academia de ptiinle. S. L. S. (nota 78, p. 2L4). Membrii acestei Academii poart6 tilul de !'ellor.v of Royal Society (F.R,.S.). Darrvin a fost ales Fellow of Royal Society inainte de publicarea Originii speciilor. i{. trad. 2 Jurnal personal. N. trad.

CAMBRIDGE,

I828_I83I

79

l. Aceasti lucrare, ca qi Imtroducti,on to the Study ol Natural Philosophy2 a lui Sir J. Herschel, su trezit in mine clorinqa arzitoare de a aduce o cit de moclesti contr,ibulie la nobilul edificiu al $tiinlelor Naturale. i\ici o carte, qi nici o duzini de alte cXrfi, nu au exercitat asupra mea atita influentrS ca aceste doui opere. Am copiat din l{umborldt pasaje lungi despre Teneriffe, qi le-arm citit cu glas tare lui llenslowo Rarnsay qi Dawes intr-una din excursiile rna,i su,s pomenite, c,red, deoarece,mai inainter,cu a,ltI ,6e:flrie, le yorb,isern despre frumuselile Teneriffei, qi ciliva din grup decla' raseri cI vor incerca s[ se duci acolo. Dar cred ci n-au vorbit de'cit pe jurn5tate se,rios. Eu insi e'rarn cit se poate cie serios, a lui
Humboldt

qi am oblinut ,o recornandalie citne 'url negustor din Londra, si-mi de,a informa[ii cu privire la coribii. lnsH fEri indoiali ci pla,nurl a fost risturna,t de ,cilitoria mea lle Beogle.

Vaca,nlele de va,ri m,i le consacra'sern coleclioninii cle gindaci, citorva lecturi qi citorva sc'urte exc,ursi,i. Toa'rnna insi, rni-o inchinam in intregime vinltorii, rn,ai ,a,Les la Wooclhouse Ei Maer gi, din cind in cindo mi-o p,e'tre,cea'rn c'|u tiniml Eyton din Eyton 3. ln general, cei trei ani pe care i-arn petre,cut la Ca'mbridge au fost cei mai verserli din viafa mea fe,ric,itI, deoanece rni buou'ram pe atunci de o sinltate excelenti qi era,m aproarpe totd,eauna bine dispus. Pentru ci venisern tra Carnbnidge tirziu, dupi crioiurn, am f,ost s,ilit si rEmin acolo inci doui trimestre, la i,nceputu'l anului lB3I, clupi ce-mi tre,cusem exaimenul fi,nal. Atunci rrl-ro oonvins Hensllow sd incep a stu,dia geologia. De Erc€€Br dupi into,arcerea mea la Shropshire, am oercetat unele secliuni geologioe qi ,arn co,lorat harta unor zor'e din jurul oragu,lui Shrrews'lrury. Cum profesoruil Sedgwick intenliona si vizireze nordul

I Alexandru Humboldt (1?69-1S59) 9i naturalistul francez Aim6 ficut o descriere extrem de aminunlitd care a avut un r5sunet mare asupra contempcranilor, despre cSl5toria lor in regiunea tropicali a Americii de Sud. Lucrarea a avttt 30 de volume gi a fost tradusi in mai multe linrbi. Darvrin a citit cele 3 volume traduse in limba englezi, consacrate descrierii cildtoriei insdqi, sub numele de Personal Narratiue ol Trauels (Jurnal personal de c51dBonpland au

torii). Alexandru Humboldt R p'.is bazele Geografiei botanice. Universitatea din Berlin poarld numeie de Flumboldt. N. trad. 2 Introducere in studiul filozofiei naturale. N. trad. 3 Thomas Campbell Eyton, 1809-1880. A intrefinut corespondenll su Darwin $i Agassis, fiind un adversar al darwinismului. N. B.

AUTOBIOGRAFIE

cieo,are,c,e a,r risturna toate crunol$t,inleile noa;stire ,ciu ,privire la ziciminte,le de supraf atri din c'omitatele centrale ale A.ngliei. .Aceste straturi de nisip aparlineau de fapt epocii glaciale, gi ur,ai tirziu am gisit in ele sfirimitu,r,i 'de scoic,i arctice. Am fost peste misuri de surprins ci pe Sedgwick nu-l incinta un fapt atit de extraond,inar cril desco,perirea ,unei scoioi tr'opicale aproape de ss,prafala solu,lui, in mijlocu'l Angliei. Nioi nu mi ficuse si-mi dau atit de bine s'e,ama m,a'i inainte, deqi citisem felurite cirli gti'in1ifi,ce, ci qtiinla cornsti din grupa,rea fa,pt'elor flq,a fe,l, incit di,n eile sI poati fi d,eduse rlegi'le ge,neraile Bam

Tirii Galirlor ila inceputul lu,i august, oa si'rqi co'ntinue oeilebr:ele lui oercetiri flsurpr,fl rocilor rnai -vec,h,i, Itrenslorv ,l-a rugat si-mi dea voie si-t insolesc 1. Agu ci profesoml a venit rqi a dormit in c,flsa tatf,lui rneu. O scurrtX discrulie icu el, in trirnpul serii, fii-fl iiimpresionat a,dinc. Un lucr5torr imi povest,ise ci, rpe cind contro,la o veche oarieri de nisip ,lingi Shrewsbury, glsise o coc,hilie de voiluti tr",opicarli mare qi cleteriorati" la fell cu acelea se se pot vedea pe cirninuri, prin viie. $i pentrru ci nu vo,ia 's-o vindi, eram oonvins ci o gisise int'r-adevir in carieri. I le-a-m LspLrs togte ace'stea lui Sedglvick, gi el mi-a rEspuns cE scoica trebuie si fi fost aruncati a'oolo de c,inev,a (qi firi indoia'li ci a,cesta era adevirul), a,dXugind apo,i ci daci 'ar fi fost gisitl intr-adevir in carier[, ar fi cea mari mare nenorocir'e pe,ntrr. geologien

A doua zi dimrineala lam rprleoat lsrp're Llilngollen, Co'nway, Bangor Ei Capel Curing 2. Aceasti cilitorie rni-a fost de un folos hotiritor, d'eo,a,rece rn-,a invilat cum 'se sturdiazi geologia unei regiuni. De multe ori Sedgwick mi trimitea pe _un traseu pa,raiel cu al dui, ,spunindu-uri si-i aduc spec'imene de roci tqi ie ,notez pe harti stratificiri,le. Nu rni indoiesc cI el f icea luc,rul a,ciesta spre bine,le url€,Ur deoarece eram prea ignora,nt oa sI-l rpot rajuta. i,xr t;imprul ,a,c,estei cilitorii am avmt un ere'm,plu izb,ito,r die cit cie u$'or e si ,tre,c,i cu vederea une'le fenomene,
I In legdturi cu aceasti excursie, tata obi;nuia si _pove'steasci o intimplarJ cu privire ia Seclgwick: intr-o dincineali, plecaserl de Ia un han gi merseseri o milii sau dou$, cind Sedgwick se -oprise brusc, jurindu-se ci se intoarce, sigur fiind cE ,,mizerabilu1". (chelnerul) iru-i ddduse femeii de serviciu cei Sase pence iacredinlali in acest scop. Pind ta urmi insd a fost convins sd renunfe, intelegind cd nu avea nici un mo;tiv s[ sttspecteze chelneru]. de necinste. F.D. 2 Toate punctele enumerate ca ;i Cwm Idwal se gisesc in partea cea mai <le nord a Scofiei. S.L.S. (nota 84, p. 215).

co,noluzii'le.

CAI.ATORIA PE,,BEAGLE"

81

oricit de evidente, dacl nu a,u fost observate mai inainte de al1ii. Am stat ma,i rnuilte ore la Cwm Idwal, cercetind toate rocile cu o deosebitb luare aminte, deoarece Sedgwick urmire:r si giseascd in ele fosi'le, dar nioi unul din noi nu a v5z'ut ureo u,rrni a minunatelor fenomene glaciale din juml nostru ;

n-arn observat ro,cile vid,it striate, blocurile eratic,e Ei morenele terminale ,qi laterale. Totuqi, aceste fenomene e'rau atit de vizibi'le, incit, aqa cum am spus intr-un articol publicat muil1i ani dupi aceea in Philosophical Il[agazine r, o casi arsi de foc nu-qi dezv5,luie povestea mai bine decit varlea aceea. Daci ar mai fi fost inci umpluti de un ghef'ar, fe,nomenele ar fi fost mfl,i pu[in distincte decit aourn. La Capel Curig l-am pirEsit pe Sedgwick Ei am plecat in linie drearptX, durpl busoli qi harti, peste rnunli rla Barmoutho folosind poteci'le ,Du,mt,i diac[ se potriveau c,tl druun,u,l meu. In fe&ul acesta am ajuns in c,iteva locuri ciudate qi silbatice ,si rn-arn buou,rat rn,u,lt de acrest rnod de a cilltori. Arn vizitat Bartnouth, m-am dus si-rnii vicl ciliva prieteni de la Ca,mbr'idqe caire studiau acolo, apoi m-arn intors la Shrervsbur-v Ei la [[aer pentru vin6toare ; pe vremea ,ao€ofl. m-ag fi socotit neb,u,n sl re,nrrnl; la prime,,le z-le a,le vinHtorii de potirnichi de dragUl geologiei sau al oricire'i 'alte gtiin{e.

Cdfdforis pe ,,Beagle": de trs 2V decembrie tE3I pind ls 2 ocfonrbrie t836
Cind m-am intors acas6 din scurta rnea excursie geologici ln nor"clu,l f,irii Garl|lor, a,m gxsit o scrisoare de rla Henslow, 2 ar fi 'bucuros tn care m[ informa c[ d-l cxpitan F,itz-Roy I Revista filozoficd, 18.12. F.D.

Fiul lorclului Charlel Fitz-Roy Si str[nepotul ducelui de Grafbon. /\ stabilit metode de prevestire a vremii. N.B. El a fost comandantul vasului ,,Beagle" gi pe timpui expediliei precedente in fara -cu corabia ,,Adventure" in anii 1B28-1830' de Foc fdcuti impreun[ sub comanda generald a cipitanului F. King. In timpul celor douf, c6l5torii pe ,,Beagle", sub indrumarea lui au fost indeplinite vastele lucriri de trecere pe hartfl a coastelor Americii de Sud pi a cursului riului Santa-Cruz. Efectuind aceste lucriri, Fitz-Roy a cheltuit foarte rnult din avutul sdu personal, bani pe care amiralitatea englezl a refuzat sd-i restituie, fapt care pini ]a urml I-a dus pe Fitz-Roy
6

2 Robert Fitz-Roy, 1805-1865. Vice-amiral, hidrngraf 9i meteorolog.

-

Cbarlee Darrpin

82

AUTOBIOGRAFIE

si-Ei imparti caibina c{u yre,uin tinir 'oare a'r dori si pleoe cu e,l in cilXtorie, ca naturaili,st voluntar gi firri plati, pe vasul Beagle. Cred ci am povestit in Jurna'lul meu manuscris l" toa,te im'prejurErile care s-au produs atunci, aEa ci nu voi spttne aici decit ci am simlit o dorinlX ,arzXto,are sX sg,oept irnediat oferta. lnsI tata s-a irnrpotrivri.t cll tHr"ie, adiugind, di,n feric,ire pentru rnine, cuvintele : ,,Daci ai sI gXsegti urll singur orll 'cilt bun siml ,care si te sf StuiascX sE pleci., a't'uinc,i iti dau qi eu incuviinlarrea rne,oo6. AEu incit chiar in seara aceea airn sor'is gi am refuzat oferta. A doua zi dirniineala a'm plecat rla Maer, si fiu gata rpentru t se,ptembr,ie, gi, in uimp ce vinam, unchilll meu 2 a trimis dupi mine, oferindu-se si mi duci cu trisura la Shrewsbury qi sE-i vorbe'a,sci tatei, cleoare'ce unchiu'l soootea ci ar fi inlelept din partea mea si pnirnesc pro,p'unere,a, ia;r tata s,u,slinu,se intotdeauna ci unohi'ull rrle'u era ,un'uil dintr,e oamenii c,e,i unari inqelepli din ,lu,me. lndat5 c,e a vorbit cru um! chiul, tata a consimlit cu cea mai mare bunivoinli si plec 3. La Camb'ridge fu,sesem ca,m ext,rava,ga,nt gi, ca si-l c'on,solez

la ruind. Danvin apreciazb caracterul remarcabil al lui Fitz-Roy, lui experien{E si talentul s5u organizatoric. Ins6 pe linie politici, ei aveall conceplii in flagrantd divergenld. FitzRoy era conservator convins, apdrdtor al sclavajului negrilor, partizanul politicii reaclionare colcnialiste a guvernulni englez. DupS cS"lAtoria pe ,,Beagle", Fitz-Roy a fost, pentru citva timp, guvernator al Noii Zeelande. 1ns5, politica lul reacfionard, povara financiard impusd populafiei, acordarea unei puteri prea mari misionarilor, au dus la protestul popula{iei citre Parlamentul englez. Acesta a fost nevoit si ceard guvernniui rech.emarea lui Fitz-Roy din postul de gu.vernator. Fitz-Roy Fi-a petrec'ut ultimii ani ai vie{ii sale intr-un spital de psihiatrie, unde s-a sjnucis. S.L.S. (nota 89, p. 216). I In timpul cilStoriei Charles Darwin igi trecea observafiile gi impresiile in ,,Caiete de note " (,,Note-Books"). Textul acestor ,,caiete de note" a fost publicat pentru prima datb in L945 de citre Nora Barlow gi a fost tradus in limba rusb de cdtre S.L. Sobol (insotit de o introducere scrlsi de Sobcl) snb numele de: Beagle : Scrisori gi cai,et cle nate. Pe ba-za a,cestor ,,Caiete de note" Darwin $i-a a-lcituit ,,Jurnalul" siu (Jaurnal) pe care Nora Barlow l-a pubiicat pentru prima dati in 1933 sub numele de ,,Diary" gi care a fost tradus in limba rusd in cadrul Operelor lui Ch. Darr,r'in (Ch. Darwin, Opere, t. f, p. 42:3-56t, L{. L., 1935). Acest Journal reprezinti prima redactare literard a cdldtoriei lui Ch. Darwin pe vasul Beagle. S.L.S. (nota B{i, p. 215). 2 Josiah Wedgwood, fiul lui Josiah Wedgwood the Potter. 3 Vezi a doua noti a acestei lucr5ri, p. 237, scrisorile lui Charles Darwin pi Josiah Wedgwood, respingind obiecliile d-rului Robert Darv,"in privitoa,re la cSldtorie. Se arat6 curn aceste obiectii au fos't
energia sB, marea
invinse.

CALATORIA PE ,,BEAGLE'

83

pe tata, i-am spus : ,oAr tre,buie si fiu gronaY d,e 'i,s'c'uisit c'a si pot cheltui pe bondul lui Beagle mai rnurlt decit crhe[tu'i,a,i 'cu mine la Cambridgeoo l. La care tata mi-a rispuns, zirnbincl : ,,Da,r toatl lumea imi spune ,ci eqti grozav de ,iscusit !'o A doua zi arn plec,at la Cambridge si-,I v5cl pe Henslort", qi de acoio la Lond,ra, si-l vid pe Fitz-Roy, Ei p'lecarea a fo,s't aranjati curincl. Mai tirziu, duipi ce ltrl-a,m impriete,nit bine c'u Fitz-Roy, arn aflat ci era cit pe ce si fiu respins din pricinn... forme,i nasu,l,ui rneu ! Fitz-Roy era un discipol inflicdrat al l,u'i Lavater 2, $i, incredinlat cI putea sH judece caracteru'l omulu,i clrupi trisXturile fetrii ; se indoia daci altur!, c,Lr un nas ca al mre,u, ,ar fi pu,tut avea destuli energie qi lrot.{rire iperntru o cilltorie ca a'ceea. A'm insi motive si cred ci rnai tirz,iu 'a fost pe dep,lin rnul;umit ci fo,rma nasuilui me,tl il ingella'se. Fitz-Roy '&vo3 un ,cararcte,r deosebit, ,cu rn,ulte qi foarttl nob,ile ins,u,g,iri : devota,t cliato,riei, ingXdu'itor falX de ce'i ce gregeau, cu'rajos, hotErit, ,d,e o energie inerpuizabili qi prie'ten inffliclrat ail turtu,ror celo,r cle ,sutr ,c'ottl'flild4 sa. Era in stare si faci orice ca si-i ajute ,pe cei care-i socotea ci merit[ un sprijin. Birbat frumos. adevirat gentlernen, avea purtiri deosebit de alese, ca qi unchiurl sXu diinspre rnamH, celebrul Lond Cas*Jere,agh, d'urpI cu,m m'i-a spu'S rn,inistr,u'l rnostru ila Rio. TotuEi, trebuie si fi mogtenit muit ca infiligare ,si de la Carol al II-lea, deoarece dr. T/arllich, dindu-mi o oorleclie de fotografii fEc,ute de e,l, a,rn fost izbit de ase,mXna,rea ,uneia di'ntre ele ,c:l.I Fitz-Roy ; uitindu-mX da nlrme, am vizut ci era Ch. E. Sobiesk'i Stuart, conte de Albania 3, descendent nelegritim al aceiui
mOnarrh.

Fitz-ftoy avea insX, o fire foarte nenorociti. Lucrul acesla nu se manifesta numai prin accesele sale de rninie dar qi prin crize lungi de supirure itttpotriva celor care-l ofensaseri cinclva.

t Stuclenlii de Ia Cambrindge plStesc o sumi anuald destul de lnare pentru intrelinerea 1or in Coiegiu. N. trad. :! J. G. Lavater (1?41-1801), pastor, flLozof elve{ian. ln lucrarea Fragmente fizionamice, eL a incercat si arate legdtura dintre caracterul omului ;i trisdturile fetei iui. ,,Fiziognomica" lui Lavater este lipsitd de bazS ptiin{ifica. S. L. -s. (nota BB, q. 2I5). - Teoria_ lui Lava,ter a avut oarecare risunet $i popularitate. ln {ara noastrd I. L. Ca' ragiale a ironizat acest curent. N. trad. 3 P,retentia Contelui de Albania de a fi descendent regal s-a do'vedit a fi bazatd pe il;n n::it. Vezi Quarterlg Reuiew, 1847, xorl. XXXI, p. 83 ; de asemenea Biographical ond Critical Easags a lui Hayrvard, 1873, vol. ii, tr. zAL. F. D.

8.1

AUTOBIOGRAFIE

Mai ales climineata era mai rlu dispus ca orir:ind, qi ochirrl lui de vultur putea si clescopere, in general, orice nereguli dc pe vas. $i atunci era necnr[5tor in mustr5rile sale. Ofilerii tinerio cind se schinrbau inaintc tle prirz,, obiqntriarr si se intrebe ,,dacI s-a servit multl cafea ficrbinte in tlimineatra aceea", ceea ce insemna: ,,in ce clispozilie se afl5 clpitanul ?" De asemenea, era cam binuitor Ei, din cind irr cind, grozav de indispus, indispozilie care, o dati, aproape cI a atins nebunia. De multe ori aveam irnpresia ci nu mai era in stare sI judece qi nu mai avea mintea intreagX. Cu mine se purta foarte driButr, insl era un orn cu care f oarte greu ai fi putut locui impreunl in termeni buni cind erai obligat si iei masa singur cu el, in aceeagi cabinS. Ne-arn ccrtat de nrulte ori, pentru ci, atunci cinci se supdra, nu mai judeca. Dc pildI, la inceputul cilStoriei, la Bahia, in Brazilia, el aplra qi Iiuda sclavarul, pe care eu il rr-ran-!. Atunci imi spuse ci tocmai vizitase pe un mare proprietar cle sclavi, care-i intrebase pe rnulli din ei daci doreeu si fie liberi, gi cI toti ii rispunserl : .,f'{u'.. L-arn intrebat la rinctrul rneu, poate cu ironie, dacit crerlea intr-aclcvir cX rXspunslrl sclavilor., clat iu fala stIpinlrlui, fusese sincer. Lucrul acesta l-a srrplrat atit rle gl'ozav, incii mi-a spus c5, dael rnd incloiam de cuvintrrl llri, nu mai puteam locui impreunl. Am crezut ci voi fi nevoit sI pirrisesc vasul ; dar indatX ce Ee rEspindi vestea despre eearta noastrX qi vcstea se rlspiirfi repede, deoarece cipitanul trimisc sI-l chelnc pe prinrul sXu Iocotenent ca s5-qi descarce minia vorl;inclu-nrii rie rXu, flm avrrt rnarea salisfaclie si primesc, din partca tuturor ofilerilor, rnvitalia de a Ina masa cu ci. Dupir cit,eva ore insX, Fitz-Roy iqi ;rritE obignuita sa rnlrininrie, trimilind un ofilcr s5-rni ceari scuze qi si rni roage sX rimin rnai cXeparte in aceeagi cabinl cu el. inri mai amintcsc qi de un aJt exempltr cle sinceritate din partea h-ri. La Plyrnotrth, inainte de a irieca in larg, s-a suplrat curnplit pe un negustor de por!elenuri care reftrza sE-i schirnbe niqte obiecte cumpirate din privilia lui. CEpitanul il intrebH care era prclul unui foarte scump serviciu de prrrlelan de China Ei-i spuse : ,,Al fi curnpirat acest serviciu, dacE n-ai fi fost aqa de nepoliticos cu rnineo' Deoarece $tiam ci in cabinX erau ingrXrnXdite o mullimc rle porlelanuri, nl-aln incloit dac5 avusese intr-adevXr aceasti inten[ie; qi cred ci aceasti indoiali mi s-a citit pe fa![, aga c[ n-am mai adiugat nici un cuvint. Dupi ce anl iersit din privdlic, el s-a uitat Ia Pe cit se pare, nu credeli nirnic din cee^ urine zicindu-mi : -

CALATORIA

PE

,.BEAGLE"

85

ce am spus. Am fost nevoit si rnirturisesc ci a5a 9ra.. El a ticnt citeva minute, apoi a zis: Ave[i clreptate. ln furia mea fali de acest escroc am procedat grcait. La Conception, in Chile, biettrl !-itz-Roy era peste rnisrrri de obosit ,qi lirost dispus ; mi s-a plins rntrlt ci trebuia si clea o receplie pentru to[i loctritorii de acolo. Arn protestat qi i-am rispuns ci nu pttteam inlclege ce rost ar avea o asemenea cbligalie din partea lui in acea irnprejurare. Atunci s'a infuriat qi *i-u sllus cI f ac parte dintre oarnonii clrora le place s[

primeascl favoruri, dar nu sd qi oferc. ]V[-am ridicat,_ am plecat din cabini firi si spun trn cuvint qi m-arn intors la Conception, uncle-rni aveam locuintra. Dupi citeva zile, cind m-am intors pe valror, clpitanul rn-a primit cu prietenia de totdeauna, deoarece furtuna trecuse firl urmi. insi primul locotenent rni'a spus : ,,Ascultd filozoftrle, tare ag dori si nu te rnai cer[i cu comandantul ; in ziua cind ai plecat, cu toate ci eram mort de oboseali (ficusem revizia vasului), am fost nevoit sn mi plimb cu el pe coverti pini la miezul noplii, 9i tot timpul te-a vorbit de riru !o' Dificultatea de a fi in termeni buni cu cdpitanul era lnare, atit din pricini ci faptul unui vas cle rizboi - a-i rispunde aga cum rispunzi oricui putea fi socotit aproape de ca o rizvritire, cit gi din pricina teroarei pe care o exercita pe atunci asupra tuturor celor cle pe bord. lmi amintesc ck am auzit un exernplu citrdat despre aceasta in leglturi cu ofitrerul casior de pe vasul Atluenture, vas care a navigat cu Beagle in timpul primei lui cilltorii. Ofilerul se afla intr-un mare magazin din Rio de .laneiro, trnde cumpirase rom perttru echipaju'l vaportrlui, cind intrl ttn domn scrtnd? irnbricat civil. Ofiterul i se ndresl : ,,Fitri vi rog atit de amabil, domnule si gusta[i romul qi si-mi spune[i lrlrelea dvs.'.. Gentlemenu[ a gustat romul, a$a cum i se ceruse, apoi a pirisit magazinul" Atunci negustorttl l-a intrebat pe of ilcr dacX gtia ci vorbise cu clpitanul unui vas de rizboi care tocmai intrase in port. Iliettrlui ofiler i-a pierit glasul de spairni, a sciipat din- nrinX pahanrl cll ronl p! duEunrea, s-o intors inrediat pe bordu'l vasului siu gi, dupl curn mi-a afirrnat ltn ofitrer de _pe Aducnttffe, nimeni ntl l-a ptrtut hotlri si mai coboare de pe v:ls' de fric5 si nu-l mai intilneascd pe cipitan dupi acest inspbimint[tor act de familiaritatc. Dupi ce ne-am intors acasl, ntr l-am vlzut -pe Fitz-lloy clecit intirnplltor, pentru ci totdeauna mi-a fost frici si tur-l jignesc culnva flri si vreau, iar cind mi s-a intimplat o dat[

B6

AUTOBIOGRAFIE

s-o- fac, a'prroape cl nu ne-am rnai imrplcat. Mai tirziu, a fost indignat ci am publicat o carte atit de neortodoxi ca Orisirla Speciilor I (pentru c6, aju'sese f oarte credincios). Spre lrirqitul vielii sElicise, datoriti in buni parte generozititrii sale. Oricurn, dupX m,oa,rte s-a deschis o listri de subseriplie ca si i se achite datori'ile. S-a sfirqit in mrrn,a une,i merlanoorlii ca're l-a impins la s,inu,oidereo intocrnai ca ,i pe u,nchi'ul s5u, Ld. Castlereagh, cu care semina foarte mult ca inf51i'9are gi ca fel de a Se cOm:porta. Cu 'to,ate ci avea defecte grave? car,aotreru,l ,siu era in nauite pr,ivinle runul dintre ,ce,le mai nobirle din oite am intlilnit. Cil[toria pe Beagle a fost, fXrI indoiali, c,el mai imrportant ev,en,i,rnent drin viala mea qi mi-a determinat intrea,ga mea oarierl. Totu,qi ea a atirnat de o imrprejurare atit de neinsemnati, ,cunf. 3 fost ofertra unchiu,lu,i meu de a rni dru,c,e 'cu trlsrlra ceea ce pulini 'c,aile de treizeci ,de mi'le, pini la Shrewsbury, a,l1i unchi rar fi fiout-o, sau de ,oea,larlti, tot atit de neinsernnat5, cu privir,e [a forma nasul,u,i me,u. Am simlit totdeauna ci prima invilituri adevlratS, sau educalie a minlii mele, .aoest'e,i cilitorii i le datoresc. Ea m-a ficut si mi ,o,c'up in'deaproape de mai rnulte ramuri ale istoriei naturale, dezvoltindu-mi in fel'ul a'cesta puterea de observafie, d,egi o avusesern destul d,e bine dezvorltati qi pini atunci.

t Fitz-Roy a fost un om extrem de religios, partizan orb aI El nu era in stare sd inleleag5 indoieliie lui Darwin in problema referitoare Ia invariabilitatea speciilor. Polemizind punctul de vedere al lui Darwin in problema referitoare oarecum cu la originea diferitelor forme de cintezii (Fringillo) din Galapagos, din forrna existenti ciin America de Sud care se modifica in concordanf6 .cu condiliiie de via!5, Fitz-Roy, in ,,Raportul" sdu asupra cdldtoriei vasului Beagle, spune c5, toate aceste forme au fost create de dumnezeu, in mod special, independent, una de ceala1t6. Cind in 1859 a apS.rut Origi,nea speciilor, Fitz-Roy a publicat in jurnalul ,,Times", sub pseudonimul Senex, dcu5 note, in care demonstra indubitabilitatea legendelcr biblice referitoare la crearea plantelor, animaielor gi omului (aceste plreri au fost dezvoltate de ei gi in suplimentul la ,,Raportul" ardtat). Citind aceste note, Darwin a recunos'cut imediat in autorul 1or ,,ure,chile reactiona"re" ale lui Fitz-Roy. ,,Sint sigur, ii scria el lui Lyell c[ acestea au fost scrise de Fitz-Roy... Imi pare rbr.i c[ el nu a adiugat gi teoria sa potrivit cdreia, mastodontul gi altele au dispdrut din cauzd cd usa corabiei lui Noe a fost f5cutd prea ingust5.". (Vezi S. L. -Sobol ,,Jurnal 'obpcei biologhii". t. f, nr. 1, p. 96-70, 1940). S.L.S. (nota 91, p. ,2L6-217\.
dogrnei bisericegti.

CALATORIA PE

,,BEAGLE'

87

Ce'rrc,etarea d,in 'p'un,c,t de vedere ge,o,logic a tuturor lo,curilor v'izitate a avut, de asernenea, ,o de,o,sebiti imp,orrtanli pe,ntm noine, deo,arec,e aci intra in jo" ra[ionanrrentu,l. Cind .cercetezi pentm prima oard o regiune ro'Lli: inirnic nu poate fi mai descu,rajator decit haosul de roci ; dar cercetind stratificarea Ei nat,ura rocilo,r qi fosile'lor in mai multe rpuncte, judecind totdeau,na qi prevXzind ,ce vei gisi in arlte pirji, curind incepi a te lurnina 'asupra regiunii, qi str,u,ctura intregului incepe a-ti fi rnai rn,uilt 6a,u mai pulin int,e,ligibi'li. Lua,sem cu mi,ne primul volnm din Principles of Geology I de Lyell 2o pe care l-am studiat cu luare aminte. Ace'asti crarte frr,i.t f ost de cel rnrai. rnare fo,los in mu,lte privinle. Cel dintii ,loc pe ,care l-am ceroetat, St. Jago din insule,le Capului Verde, rni-a dovedit limpede noa,rea surperioritate a metodei I'ui Lyel,l de a trata geologia, c,orrl]pfl,ri1[fi cru rnetoda oriciruii ,ailt a,ut'orr ale cEru,i luorlni le cunoqteam deja sau pe care le-am citit mai tirziu 3. Altd ocupa[ie a ,mea a fost ,si ooleclio,nez animaile din toate cla,sele, ,si descri'u s,urnsr qi si disec sum'a,r multe viet51,i marine. f)ar neputind s[ desenez, qi neavind destuile crunogtinle de anatomieo un teanc intreg de m,anu,scrise e,laibora'te in timpurl cilEtorieri s-au dovedit aproape ,inuti,le. ln felul aoesta am pierdut mult timp afari de timpul pe car,e l-am intrebuin-

t Principii de geologie. N. trad. 2 Charles Lyell (1?9?-18?5), geolog englez. In lucrdrile sale, in special incepind cu primul volum al cSrfii Princi,ples o! Geologg, el a pus bazele materialiste Si evolutioniste ale geologiei. Pe vremea aceea, geologia era dominatd. de conceplia idealistS-teologicS a lui Cuvier care explica transform6rile fiinlelor vii prin catastrofe universale, in care creatorul distrugea tot ce fdcuse pi creea aceleapi animale Si plante insd cu o organizare superioari celor precedente. Lyell este astdzi considerat pe drept cuvint ca cel mai important precursor aI darwinismului dup[ Lamarck. ln operele sale, Lyell a apreciat in mod pozitiv unele din teoriile lui Lamarck. La sfatul Iui Henslow, Darwin a luat pe Beagle primul volum din Principles oJ Geology pi a apreciat justelea teoriilor lui Lyell inainte de a ajunge in America de Sud. Dupi intoarcerea din cdiSLtoria pe Be.agle, Darwin a fdcut cunoEtin{E cu Lyeli Si l-a frecventat multi ani, devenind unul din prietenii sdi intimi. Lyell l-a influentat foarte mult pe Darwin pi in acelagi timp i-a format gi spiritul critic. La rindul s[u, Lyell Ia inceput era evolulionist in geologie gi admitea c,oncepliile vechi fixiste in zooJogie gi botanicS. Sub influe.nla lui Darwin, Lyell a pdrisit o bun6 parte din aceste pireri, devenind unul din susfindtorii darwinismului, ins6 un susfindtor destul de timorat. Lyell l-a convins pe Darwin s5 scrie Originea speci'ilor. N. trad. 3 Volumul aI doilea din Principles of GeologA l-a primit Ia
Monte Video,

in

1832. N.B.

88

AUTOI]IOGRAFIE

trat c,a sX-mi ins,ugesc ,unele cunoqtinle despre er,ustacee Ei care mi-a folosit mai tirziu, cind am intocmit o monografie a Cirripe,delor.

in anumite ore din zi imi sc,r'iarn lurnalul, silindu-mi si oors€rl'rez ca grijl qi in culori vii tot c,e vizusem. Ae,esta mi-a fost un bun exerciqilr. Irr parte, Jurnalul rni-a servit de aseme,nea drept scrisori pentru cei de acasi, deoa,re,ce ,de cite ori se ivea prilejul, trimitearn fragrnente in Anglia. Diferitele studii speciatre pe c,are le-am rnenliouat e,rau" totugi, prea pulin in oomparalie cu deprinderea pe care :rm c6pitat-o atunci, de a lucra la orice, cu energie qi ,ou atenfi.a inco,r,dati. Orice gindeam sa,u citeam, trebuia si pun in I.egItu,rl directi cu tot ce vizusemn sau aE fi putut si vid ; qi aceasti deprinclere a minlii a continuat tot timpnl ,celor cinci ani de cilitorie. Sint convins cE aceasti disciplini ,rn.a ajutat si ef,ectu'ez lol c,e am realizat in Etiinl5 Aruncindu-mi privirea in trecut, pot vede,a cum dragostea pentru Etiinli a predominat treptat toate celelalte inc,liniri ale mele. ln tirnipul primilor do,i ani, vec,hea rlea pasiune pentru vinitoare supravief uia inci aproape cru ac,eeagi pute're, gi-rni impugcam singur to,a,te pislrirle qi toate animalele pentru colecliile rn,ele. lnsi treptat am pirisit din ce in ce mai mult arma Qi, in cele din urmio i-am l5sat-o servitorului rne,u, de' o'arece vinltoarea mE incurca la lucru, mai a,les cind trebuia si stu,diez structu,ra geologici a unei regiuni. Am. descoperit, deqi firi 'si-mi dau sea,ma qi pe nesimlite, ci plicerea cle a observa gi de a judeca era mult mai mare decit aceea de a fi indeminalis ila vinitoare Ei 'la pesc'uit. Instinctele pnimitive a,le omu,lui necivinizat au fHcut loc, incetul c'u incetu,l, obi'ceiur'ilor omu'lui civ,ilizat. Dovadi cI gindirea mi ,s-a dezvoltat datoriti cercet[rilor f icute in timpul cil5toriei, e rernarca pe care a f Scut-o tata, care era cel mai ager observator din cili arn vizut vreodati, sceptic ai departe de a fi adept a'l frenologiei. AE", indati ce m-a vlzut dupi cilitorie, s-t intors spre surorile mele, exclamind : oolntr-a'devir, i s-a schimbat cu totul forma capului !". Dar si ne intoarcem la inceputurile cl,litoriei. La lL septembrie (f831) arn ficut o scurti viziti, impreuni cu f,fitz'Roy, cu vasnl Beagle la Plynrouth. De acolo ,m-am dus la Shrelvsbttry, s5-mi 'iau rirnas bun pentru multi vreme de la tats qi ,cle la surorirle rnele. La 24 octombrie m-am stabilit la Plymouth, unde aim rXrna,s pini la 27 deceanbrieo cind. insfirgit, Beagle

CALATORIA PE ,,BEAGLE"

89

,a pirisit lirmurile Angliei ca si facl inconjurul lumii. De doul ori am incercat sE plecim, dar de doni ori ne-au impins indlrit furtuni puternice. Cele doul luni petrecute ,la Plyrnouth au f ost cele mai nefericite din viala me,a? degi eram ocupat cu tot felul de treburi. Eram amlrit la gindui ci imi pir6seam pentru atita timp toatl familia qi prietenii, iar vrem.ea mi se pirea neinchipuit de tristi. Apoi, ave,am cle rnrrlte ori palpitali,i gi dureri in regiunea inirnii 8i, ca orice tinir ignorant qi rnai ales cu slabe cunogtin[e medicale, eraln convins ci sint bo,lnav de inirnd. N-arn consultat nici un rnedic, deoarece ml agteptarn sE aud sentinfa ci n-ar fi indicat si ,prlec in c6litorieo iar eu eram hotlrit si plec, cru orice risc. Nu e nevoie si mai amintesc a,ici intimplirile din tirnpul cillto,r,iei unde m-am dus gi ce am fiout, 'd,e,oa,rece le-am povestit pe larg in Jurnalul t p" care l-am -publicat. Mai vie ca orice imi apare acurn in minte mdretia vegeta[iei tropicale, deEi ,impresia rne,a de sublim, pe care inti,nsele deqe,rturi din Fatagoni,a Ei munTii aco'perili cu piduri di'n Jara de Foc au trezit-o in mine, mi-a lisat o amintire ,de ,neuitat. Si vezi (rn sllbatic gol in trara lui de baqtinX, e ceva ce nu poti uita nic,i'odatI. Mutte din exc,u,rsiile pe oa,re ,le-am fic,ut cilare pr'in tinuturi sXlbatice sau in b6roi, excursii di,ntre care u,n.ele {ine'au chiar mai rrulte sEptimini, au fost nespus de interesante. Lipsa de co'nfort qi o oarecare primejdie eratt pe atunc,i pied'ici firi im,portanlI, pe care Ie uitam cu tot,u'l dupi aceea. De nsern€refl mX ginclesc ou o deosebiti sati.sfaclie la une,le rlucriri gtiinlifice, cle pildn la rezolvarea probleme,i ,insulelor de conali sau 'la acelea care au limurit structura georlogici fl unor insule, ca Sf. Elena 2, de exemplu. Nu pot si trec cu vederea nici 3 descoperirea rerlatii,lor neobiqnuite dintre,anirnale,le Ei plantele I Tradus pi publicat in rominegte sub titlul Cd.ldtoria unui nilturalist in juru,l lumii pe bordul uasului Beagle, Editura tineretului, 1958. 2 Teoria elaboratd de Darwin inci in timpul c5litoriei, referitoare ia originea insulelor de corali, a fost expusd de el in monografia lui referitoare la recifele de corali, IB42 (Traducerea rusi: Ch. Darwin, Qpere, t. II, p.285-448, M. - L., 1936, Ili sub o form6 prescurtatd ln Cd.Id,tori,a unui naturalist ?n jurul lum.ii pe bordul Dasului Beagle, cap. XX, p. 43i gi urm. tradush in limba romin6. N. trad.]. Descrierea structurii geologice a insulei St. Eiena a fost fEcutd de Darwin in cap. IV al Monografiei ,,Geological Observatlons", ed. a II-a, London, 18?6). S. L. S. (nota 94, p. 217). 3 Pasaj adiugat [care tine] pin5. la sfir$itul paragrafului. N. B.

90
pagos

AUTOBIOGRAFIE

la marea wrullinne de farpte existente in qtiinle,le naturale. Aveam, de fl,s€Irlellea, ambi;ia si ooup un loc de cinsle printre oamenii de qtiinti Ei nu pot si qtiu daci eram mai mult sau ma,i pu{in ambi}io,s decit ,major,itatea co,legirlor rne'i de
Structura geologici ,a ,insule,i St. Jago e neob'ignuiti, deqi sirnpli : un fluviu de lavi revXrsat od'inioarl peste funclurl mirii a,lcituit din ,scoioi qi cor,ali recentri, triturali, tranrsformali intr-o roci arlbi Ei tare. De atunoi, ins,u'la intreagi s-ra ridicat l,a suprafal5. Da,r ilinia de roci al,b5 mi-a dezvHluit urn fa,pt nou qi important, qi anume ci dupi a'ceea ,se prod'usese o soufuntlare 1n junu,l craterelor, care urlterior intraseri in a'ctriune qi revXrsaseri din nou lavi. Mai intii mi-a trecut prin minte ci aq putea si soriu o carte despre structura georlogici I difeni' telor liri pe care le-arn vizitat, qi gind,ul ace,sta fln-a ficut si tresar de buourie. Cli'pa BC€€t va ri'mine neuita,ti rpentiru mine, qi pot si+ni arnintesc foarte lirnpe,de_ stinca joasi de ilavi sub lrrI od,ifuneam, soarele strilucind, fi'erbi,nte, oiteva plante "url de cleqert crescind in jur qi, la picioa,re'l'e me'le, oora'lii ciudate vii in biltrile adunate din maree. Ma,i tirziu, in t_impu! cilito' riei, Fitz-Roy m,i-a cerut si-i citesc cite ceva din Jrrrnalul meu, Ei [a urmi mi-a spu,s ci ar me,r'ita sA fie publicat ; prin urmare? iati o a doua ca,rte in perspectivi ! Citre sfirqitul cilitoriei noastreo in timp ee uni aflarn la Ascension, am ,primit ,o scrisoare in ssir,e surorile mele imi spuneau ci Sedgrvick il vizit'ase pe tata Ei'i spusese- ci voi oi.rpu un [o,c d; ci,nste printre marii oameni de qtiinli. Pe vremea aceea nu eram in stare s[ in]eleg oum de putuse afla ceva despre dirile me,le de seami, dar ailn auzit (ceva rnai
1 Vezi Cd.td,toria unui naturah'st... cap. XVII, p. 365 5i urm., ,,Arhipelagul Galapagos", in care Darwin descrie insulele Arhipelagului Catapigos, pdsbrile ii reptilele de pe aceste insule. In edilia rornineasci s-au reprodus dupd editia rus6 imagini de pdsiri pi . re-plile la care se referd Danvin in acest capitol. De asemenea vezi qi Ariginea speciilor, Editura Academiei R.P.R., 1958, cap. XII pu_vitor la ,,Rdspindirea geograficS", paragraful despre locuitorii insulelo'r oceanice, b. gZ2, pi paragrafele urmStoare pin6. la p. 331. N. trad.

care trXiesc in lrurrl€,ro,?seile rinsule ale arhipetlagurlui Galal, ,Ei dintre toate acestea qi locuitorii din America de Sud. Pe cit pot sH mi judec pe mine insurmi, in tinapul cllitor,iei arn lu,crat foarte nrrult, atit din sirnpla Xrl5cere de a ce,rcet,ar cit gi din dorinla vie de a rnai ad6uga citeva date

luc,ru.

''
-

Tffi*

fclri****s

*#'

;*',

uunun*i

$^.p".rr[:e* *ot*l******]

,ni p-f*

ffi
fu.g

gfigrr*.aui,

t # as w'f N, , fiqq ' Sfu*g' * , :ffir*t*# trrn *'r,f.' trib$uen u***'[l+9* ##$-#t*r't** g. **o*,
FhiNe***phieat

$ry*ffi

:,*n' *,mroqma,$G,# +r* 'th#

inrsrc*r xf*rch f*ns'hesr* *x****ltnit
C**$*6rcal n*riera whr*h rb*p

**$'*$
. -" *I

rnnil-*;* d-*n*x

rsers res{* 6{ E S**etyg'*f 't'tt*" ,
f

Sth

*f

$i*vermkr

l$**

***rn;' i*

,

,

rrr ns +pth*r f;glkr rh*n

*r th* &rui th*r*6ktx wh**h:

*eeut ts,

*

irarye{lerr*$prrtU*'

* ' #' '**'.
hi* il$rlt**-

bef*n* f*e lraE tr*d lrr*rq- !n *,s{$*t*
n*{:*{is&r;f f+rr a+:r*ntrdi* frs*Hf,ft*}

and rxe{arn* }*lp {]a}tresti*n*, -**th tt** *s'ten{r*tt

"

L {';:

tis

i t:d"

,i

i

grr,

j, I sls
:

Pagina titular6 a brogurii cu extrase din scrisorile lui Ch. Darwin cdtre John Flenslow pe care aces,ta le-a tipdrit la 1 decembrie 1835 difuzindu-le printre membrii societSlii

filozofice din G.mbridge (dupi S. L. Sobol)

92

AUTOBIOGRAFIE

tirziu) ci Henslorv c'itise in fala Societilii filozofice din Cambridge I citeva din scrisorile pe care i le trimisesem Ei le tipirise spre a fi difuzate in cerc restrins. Coleclia mca tle oase fosile pe care i-o expetliasem lui l.lenslorv, trezise de asemenea un viu ,interes pr,intre paleontologi. Dupi ce am citit scrisoarea de acasl, m-am cil5rat ou paEi sprinteni pe rnunlii din Ascension qi am fEcut si risune rocile vuloanice suir ciocanul rneu geologic ! Toate acestea dovedesc cit e,trarrrl rlt: ambilios ; totugi, cred ci spun adevirul afirmind cX in anii urmitori, deqi puneam cel mai mare prel 'pe a,precierea unor marele oameni oa Lyell Ei Hooker, care imi era,u prieteni, pubiic nu rni interesa. Nu vreau s[ spun ci o ,rec,enzie fav'orabili, ,sau vinzarea c.u suoce,s a cirlilor mele n'u.mi f5'ce,au plicere, insi aceasti pl5cere era trecitoare gi sint sigur cX nu m.am. abitut nic'i cu un inch din dnumul meu ca si-rni
cigtig vreun renume.

De

ls intoarcereq mes in Anglis,2 ocfornbrie pind Ia cdsdforio mect, 29 ionuorie 1839

1835,

AceEti d'o,i a,ni qi trei luni ii consider ca pe cei mai aclini din viala mea, degi am fost uneo,ri bolnav, ceea ce m-a ficut sX pierd oar€,c&re timp. Dtr,pi mai multe c5lltorii dus qi intors intre Shrewsbury, N{aer, Cambridge ,.i Londra, la 13 decembrie m-a,m stah,ilit la Carnbridge 2, unde se aflau toate co,lecliile mele, in grija ;lui Henslorv. Am rdmas acolo trei luni qi mi-am cercetat rnineralele qi rocile cu ajutorul profesorului Miller 3. Am inceput sI-mi pregltesc Jurn'alul de cdldtorie' ceea ee lru era un lucru prea greu, cleoarece imi redactasenn Jurn'alwl cu grijii, gi rrr,unca cea mai importanti oonsta acunn in a face un rezum,at a'l ce,lor mai interesante rezultate Etiinlif ice pe care le oblinusem. Am trimis de asemenea la Societatea geologici a, la cererea lu'i Lyell, o scurti dare de seami

t Citite in 5edinla de la 16 noiembrie 1835 Si tipirite intr-o brogurl de 31 pagini, spre a Ii difuzate printre membrii Societdtii. F.D. 2 In Fitzu'illiam Street. F.D. e Wi[iam Hallowes Miller, 1801-1880. Profesor de Mineralogie, 1832-18?0. N. B. - Profesor la Universitatea din Cambridge. S. L. S. (nota 98, p. 218). a Geolog. Soc. Proc. ii, 1838, p. 446-449. F. D.

DE LA INTOARCEREA IN ANGLIA PINA LA CASATORIA

MEA

93

asupra observaliiior mele cu privire
Chi,li r.

la ridicarea IIrmului in

La 7 m,artie 1837, mi-am inchiriat o loouinlE in Great Marlborough Street din Londra Ei am rimas aco,lo aproape doi ani, pini m-am cisitorit 2. I,n timpul acestor doi ani, mi-am termi,nat Jurnalul, am ficut mai mu'lte comuniciri in fala SocietElii geologioe? am inceput si pregltesc manuscrisul pentru Geological Obseruatiorts qi m-arn oou,pat de publicarea lucririi Zoology ot' tlte Voyage ol th.e Beagles. In iulie, am inceput prirn,u,l meu caiet de note pentru datele in legXturi cru Originea Speci,ilor, ,lucra,re asupra clreia meditasem nult timp qi de carre ,n-sm incetat nicioda.ti si mI ocrtlp in urmitorii dou5zeci
de ani a.

in timpu'l acestor cloi ani, am rnai ieqit cite pulin in societate qi am activat ca unu,l dintre secretarii orrorifici ai Societdgi,i, geoiogicc. il vedeam foarte des pe Lye,ll. Una clin tr5slturile sale caracteristice era respectul fali de munca altora ; qi arn fost tot atit de u,imit cit qi de incintat de interesul pe care mi l-a aritat cind, clupI intoarcerea in Anglia, i-arn exilus pXrerile mele c,u privire la recif ele tle corali. Lucrul acesta m-a incurajat mlrlt, iar sfatul qi exernplul siu a,u avut o deosebiti influenlI asupla mea. in acest ti,mp ,l-am vizut foarte des pe Ptobert Brown 5, ,,facile princeirs botanicorum'o 6. Il vizitnm de multe ori Ei lua,m cu el micul dejun de ,durninici dinrineala, iar el revlrsa asupri-mi bogata lui oomoari de observalii neagteptate qi aisculitc, referitoa,re flproa'pe totdeallna
seruations on the Volcanic rsiands and Parts of South America, uisLted, durittg tl-:,e Voyage ol H.M.S. ,,Beagle" (1844). Aceasti lu,crare constituie partea a II-a a lucrdrii intitulatA Geologg of the Vogage of the t)eagle, London, LB42 (Lite and Letters, vol. III, p. 2L2 gi 363). N. trad. 2 Yezi nota a treia, p. 24L. ,,Aceasta este intrebarea". iV. B. 3 Zoologia cdlltoriei pe Beagle. N. trad.
a Acest celebru ,,Caiet de note" aI lui Darvl'in pe care el l-a {inut la zi, din iulie 183? pinb in februarie 1838, este pulin cunoscut in prezent. (Vezi Ch. Darwln. apere, t. III, p. 75-78, 9i 763-765. M. - L., 1939). S.L.S. (nota 100, p. 2lB). 5 Robert Brown (17?3-1858), botanist, bibliotecar la Linnean Society. N.B. Mare sistemattcian gi rnorfolog. Brown este primul cercetdtor care a descris nucieul celulei vegetale (1831). Tot lui ii apar{ine 5i descoperirea a;a numitei mipcdri browniene a particulelor microscopice solide, suspendate intr-un lichid sau gaz. S.L.S. (nota 101, p. 218). 6 ,,conducbtorul indiscutabil al bo'taniptilor". N. trad.

I Lucrarea citat6 aici precede lucrarea intitulatE Geologicat

Ob-

94

AUTOBIOGRAFIE

arnXnunte firX irniportan[i, d,a,r n,u discuta nicio,datl cu mine probleme gtiintifice mai vaste sa,u mai gene,raile. ln acersti doi a,ni a,ut ficut c,iteva excursi,i s,c'urrte, ca si mi odihnesc, Ei una mai ,lung[ la Teraseile par'ale'le din Glen Ro.o. ssspra circia r,rn publicat o clare de seaml in Phi!.osoplical Transactiot"t.s t. Aceastfi lucrare a fost o mare eroare, si astlzi mi-e ruqine de ea. Adinc impresionat de ceea c,e yiz,usenr in legiturH cu ridicarea lXrmului in America de Sud, arn atribrrit linii'le para,le,le acliunii rnirii, clar a trebuit sI renunl la aceasti pirere cind Agassis qi-a expus teoria lui asupra lac,uriior glacia,re. Pentru ci in stadiu'l nostru de ounogtin[e alti explicalie nu e,ra 'cu put.inlio arn argurnentat in favoarea acliunii rnErii, qi aoeasti grer"eali mi-a fost o leclie buni : si nu mi mai b'azez uic'iodati in qti'inli pe u'n princ,ipiu exolusivist. Deoarece nu purteam si mi ocrup toatl ziua nu,mai de gti,in15, in aceqti doi ani am citit rnuilt qi in domenii variate, chiar qi ,citeva cirli de metafizicE, deqi nu 'erarn ,de loc apt 'pentru asemenea studii. Cam in aceeagi e'poci mi'au plicu't mult poeziile lui Wordsworth 2 gi Coleridge, qi .pot sX mI laud cI ailn citit de doui ori Excursion. Pe Yrem'urri, oarte,il rnea pref erati, fusese Paradise Lost 3 a lui Nli'lton, Ei in e*cotsiile mele din timpul cilitor,iei p* Beugle, cind rnu pu' te:am si ia,u cu mine de'cit doar un volum rnic, l-arn ales to't' deauna pe llilton a.

la

I 1839, p. 39-82. F. D. Glen Roy - valea Roy (Scoiia). Lucrala rea lui Darwin referitoare - terasele paraLele d,in GJ.en-Roy a {ost publicati in 1839. Agassis 5i Buckland au ar5'tat ci aceste terase reprezintd prin ele liniile litorale succesive ca ind.llime. nu ale mtirii, dupb cum credea Dar';vin, ci ale lacurilor glaciale, adici a Lacurilor care s-au format in cursul perioadei glaciale ca rezultat ai umplerii vS.iior muntilor ale ciror ie;iri erail inchise de ghelar cu apele provenite din topirea acestora. S.L.S. (nota 102, p. 218). 2 William Wordsworth (1??0-1850), poet englez din Ecoala ro-

mantic6, apartine g'colii ,,lacurilor" a poelilor romantici, care 1a inceput prosl6veau revolirlia francezi dar care dupi aceasta au inceput sh dezvolte idei anti-revolufionare pi mistico-religioase. Poemul lui Wordsvuorth Ercursian, s'cris in anul 18L4, este o idealizare a vielii de la

fard,3caracteristici lui V,/ordsworth. Paradisul pierdut. N. trad. a John Milton (1608-16?4), mare poet €nglez. In celebrel.e sale poeme Paradisul pierdut (i66?) Si Paradisul regd,sit (L67L) Milton, ,,folosindu-se de imaginite Vechiului qi Noului Testament, a oglindit experienta revolutiei burgheze gi a aritat revolta maselor populare, ura lor impotriva monarhiei qi impotriva oricirei. oprimiri". S. L. S. (nota 104, p. ZLB-ZL9).

CREDINTA RELIGIOASA

Credinf o religioosd
In aceEti doi ani I arn fost inde,mnat si meditez rnult religiei. Pe cind mi aflarn ipe bordul vasului Beagle eram destul c{e or.todox, Ei-mi amintesc ci urrii ofileri rideau rl,in toati inirna de mine (.o toate cX gi ei erau ortodocEi), pentru motivul c6 socotearn biblia ca o autoritate necorespunzdtoare din punctuil de ve'de,re a,l moralitilii. Binuiesc cI ii airnuza no,uta,tea a,rgrunenturlui. Dar in acest timp isrn ajuns sI inleleg, treptat, ci vechiul testarnent, incepinrl cu povesteao evident falsI, ,a facerii lu,mii, ou Turnutl lui Babel, cureubeul ca sef,nn ceresc etc. etc. qi atribuindu-i lui dumnezeu sentimente de tiram rizbuni'tor, n,u era ma,i vrednic de crezare de'cit cirlile sfinte atle i'nd,ieni,lo,r ,6ilu credinle'le oricir,ui s6,lbatic. Apo'i imi venea rnereu in minte qi ideea n-ag fi putut-o inlitura chiar dacl ag fi crezut c6, in cazul cind dumnezea ar face acum o min,u'ne pentru irndieni, ar ingidu,i ca aceas,tH rninune ,si fie ,de c,re,dinla in Vishnu, Siva etc., aEa crun e 'iegat icreqlegati tinisrnul de vechiul testament. Lucrul acesta rni s-a pErut cu
a,snpra

toturl nevero'simil. Gindindu-mi mai departe c5, rpentru ,a face pe or.ie,e o,m sln5tos si creadi in ,minunile ,pe care se sp,rijini creEtinismulo ar fi neces;ari dorrad,a ce,n rnai c,a,tego,rici, cX, cu cit cru,noogte,m rnai 'bi,ne legi'le imuabile a,le naturii, - atit rnai neverosicu m,ile devin minunile ) ci oa,rnenii de pe v.r'ernea aceea era'u ignoranli gi ,c,reduli intr-o m5sur5 apro,ape de neingerles peniru noi, ci nu se rpoa,te dovedi ci evanghefliile all fo,st ,scri,se in a,cerla$i tim'p c,u intimprlirile ,pe c,a,re le povestesc, deo,a,rcce diferl intre ele in multe amXnu,nte importan[eo rnult prea irnportante, pe cit se pare? pentru a fi considerate ca sirnple inexac'titili sbi,gnruite la rnartori oculari ; cu flrse,Ir]€,nefl gind'uri, ci'rora nu le acorcl nic,i cea rnai mici noutate sau varloare afar'5 de aceea de a uri fi ,influenlat, arm ajuns, trreptat? si nu mai cr€rd in cregti'nism c,fl intr'o reverla[ie divini. Faptul 'ci multe re,ligii false s-au rlspindit peste mari intinderi ade glo;bului cia un foc niprasni'c, a fost pentru rn,ine ,un argument puternic. Oricit de frurnoasi ar fi morala noului testarnent, cu greu se poate t5gldui ,ci perfercliunea e,i atirni in rperte de itrl"ypre. tarea pe care o dbrn noi ,astiz'i metafore'lor ,.i arlegoriilor. I Din octombrie
1836 pind

i:: ianuarie

1839.

F.

D.

96

AUTOBIOGRAFIE

Totuqi, nu voiam si renunl la credinla mea. Sint sigur de asta, deoarece imi amintesc bine ci de foarte multe ori ima' ginam reverii, fie luate din scrisorile vechi ale unor romani distingi, fie din manusorise ce ar fi fost descoperite la Pompei s,au in alti parte, reverii ,care confirmau in chip uimitor tot ce erra scr,is in evanghelii. Dar, a da friu liber imagina[iei ca si niscocesc dovezi suficiente ,sPr€ a m[ convinge, a ajuns si-mi fie clin ce in ce rnai greu. In felql acestae necredinla s-a furigat in suf,letul meu cu incetul, insi pini la urmi definitiv. Ritrnul a fost atit de lent, incit n-a,m simlit nici un fel de amiriciune, qi de atunci nu tr-dln rnai indoit niciodati, nici o sec,undi rnlcar, de adevXru,l concrluziilor mele. Intr-adevir, mi-ar veni greu si inleleg cuim ar ,putea dori c,ineva sI fie adevirat creqtinismul, cind in oazul acesta limbajul sirnplu al textului ne asiguri ci namenii care nu cred, qi printre aceqtia ar fi qi tata $i f ratele rneu, qi aproape to{i rprietenii neei cei mai b,uni, vor fi osindili la pedeapsa veqnici. $i aceasta e o doctrin6 c,ondamnabilX l. Cu torate cI nu m-a,m gindit mulLt la existen{a unui dumnezen ca persoani decit destui de tirziu in viala f,nea' voi nota aici iconc'luziile destul de vagi la care arn. ajuns. Yechiu,l argurnent al intenliei in natur5, ad'u's de Paley, care oclinioar5 irni pirea atit de convingltor, cade acum, cind a fost clescoperi,tE rlegea seiecliei naturale. Nu rnai putem stlsline, cle pild5, ci a,rticulalia fru,rnoasI a unei scoic,i bivalve trebuie sI fi fost ficuti de o fiintri inteligentS, aga curn este f icut6 ba'lamaua unei uqi de cXtre om. S-ar putea spune cI nu existl rnai. multi intenlie in va,rialia fi,inlelor organice qi in acliunea se[ecqiei natu'rale, decit in directri'a din care bate vintuil. In natur5, toturl e rezultatul unor legi imuabile. Dar arn ,discutat acest subiect la sfirqitul cirlii merle Variation of Domestic Anim'als

I D-na Darwin a notat acest pasaj (de la ,,pi 'de atunci nu m-am mai indoit niciodati"... pinf, la ,,doctrind condamnabil.l") cu mina ei. Ea a scris : Mi-ar displScea sd se publice pasajul dintre paranteze. Mi se pare ci nu-i rnatur. Nimic nu se poate spune prea aspru cu privire la doctrina pedepsei veqnice pentru necredin!6, insb acum foarte pulini ar numi aceasta ,,creqtinism" (degi euvintul e scris acoio). Este o chestiune de inspira{ie verbal6. E.D." (Emrna Darwin), oct. 1882. Acest pasaj a fost scris la ;ase luni dupi moartea solului siu, in a doua copie a Autobtografici, copie scrisd de mina lui Francis. Pasajul n-a fost publicat. Yezi introducerea. N.B.

CREDINTA

RELIGIOASA

97

qrld Plantst,, qi argumentului pe care l-am adus acol,o, dupi c'it rn,i.n,{,sg arninte, nu ii s.a rlspuns. Dar treoind perste n,esfingiterle Ei ,miin,u,n,a'tele adarptlri ,ou c.are ne intilnim pe,st,e tort, ne putern intreba cum s-ar pute'a explica orinduirea fericiti a lumii ? Unii scriitori sint intr-adev5r atit de nrutlt inn,presion,ali de numirul suferinle'lor din Ium'e incit u'itindu.se la to,ate fi,inlerle sensi'lrile, ei se indoiesc daci existi rnai rnuilti fericire dec,it nenoro,crire, ard'icX dnci, in totarlitate,a ei, lurn'ea e 'buni sau ne,a. DupX pire,rea ortea, fericirea e c,ea care predotmin5, in rn,o,cl hotirit, clegi lrucnuil ac'e,sta .ar fi foarte greu de dovedit. Dac[ admitem adevirul cuprins in aceasti co,noluzie, el se armo,nizeazi bine cu efec,terle pe oare le puteirn agtepta de la seleclia natura[i. Daci to[i incli" viizii unei specii ar ,sufe,ri, in mo'd o,biqnuit, extrern de mrurlt, ei n,u s-ar ma,i gindi ,s5-pi propage spe,cia ; dar nu avern nic,i un motiv si c,redean c[ ',l,ucnr,l arcersta s-a intirnrpllst vreo,dati, s'e,u micar o dati. De altrn'interi qi a,lte consi,der;aqii d,nc la credinla ci toate fiintele s'ensibile ,au fost alcXtuite ,aqa fel ca, in geineral, si se poati bucura de feri,c'ire. Toli car,e cre,d, ca qi mine, ci toate organelle c,oriporale qi minta'le arle tuturr,or fiinle'lo,r (.t exceplia ac'elora oarre nu preztnti nic,i un avantaj qi nic,i un d'ezavantaj rpentru p'orseso'r/uil lor), s-a'u dezvoltat prin seleclie naturaili sa'u pnin su,pravie' lrrirea celui mai apt, impreunl ,cu folosirea sau deprinderea2, vor a,dmite ,ci a,ce,ste organe S-oil forrnat in aEa feil, incit pose' soriii lo,r s[ rpoatl rconrcrura c,u su'ocrers cru alte fiin[e $i, in felul
I Varialia animalelor Si a plantelor sub i,ntluen$a domesticirii. N. trad. Tata se intreba dac6 urmeazd si credem ci fornra buc5filor de stincd sfdrimati, pe care mina omului le a,gazd laolalti ca s6-9i construiasc6 locuin{a, a fost potrir,'itA dinainte. DacS DU, atunci de ce am cre'de cA varia{iile plantelou: gi animalelor domestice sint orinduite dinain'te, de dragul creatorului. ,,Dar dac6 renun!5.m la principiu intr-un singur caz, nici o umbrS de raliune nu poate fi atribtriti cr-edinlei ci variafiile, chiar in naturS, au fost special ;i intenlion_at dirijate,'Ei cd rezultatul acelora$i legi generale a stat Ia baza selecliei nitu.ile in realizarea celor mai perfecte animale adaptate pe pdmint, inclusiv a omului". Variation ol Ani,mals and Plants under Domesti' cation, prima ed., vol. ii, tr. 431. F. D. 2 ,.impreund cu folosirea sau derprinderea" a fost adlugat mai tirziu. Numeroasele corecturi gi schimbdri in cursul acestel propozilii dovedesc preocuparea crescfndi a autorului cu privire la posibilitatea ,existenfei altor forle care lucreazi in afara selecfiei naturale. Vezi p. 24. N. B.
? Charlee Datwin

98

AUTOBIOGRAFIE

a'cesta? si crearsc5 in nurni'r. Un anilmal rpoate fi ,determinat sI urrneze acliunea c'ea mai f olo,sitoa,re 'pentru specie prin sufesau prin rinli, adicl prin durere, fo,a,meo sete Ei frici, p'l5cere, adilci prin rm'ineare, biuturi qi pro,pagarea speciei etc.. sau prin arnindoui mijloace combinate, adici prin ciutarea hranei. Dar clurerea sau suferinla de orice fel, daci sint de luingi duratl, provoa'ci depresiune Ei rnicrsoreazi puterea de acliune ; totuei, ea e bine veniti ca si facl fiinla si se apcre irnpotriva oricXrei nenoro'ciri mari sau nearqteptate. Pe 'de ,ailti parte, senzaliile plXcute, pot continua rnulti vreme flri nici un efec't de,presiv ; dirnpotrrivX, e,le stirnuleaz5 intreg sistem,ul spre o actiune sporiti. Prin urmare, s-a intimplat ca ce,le rnsi m,ulte, sau toate fiinlele sensibile si se dezvolte in aqa fel prin seleclia rr"11,1a,1X, incit senzaliile plScute sI le se'rveascl drept c5l6,uze obiqnuite. Vedem acest lucru in pllcerea pentru efort. uneori chiar pentru un efort mai mare ail tr.urpurlui qi al mi'n1ii. in p'l5cerea meselor noastre de fiecare zi, qi rnai a'es in pl5cerea c,are decurge din sociabi,litate qi din dragostea pentru farnili,ile noastre. Surna uno,r ars€rrened plSceri, 'crar'e sint obiqnuite sau c,are se intimpli ,des, dau celor rynai rnuilte fiinle sensibile, ilupX c'uiln ,ou greu pot si rni indo,iesc' un prlus de fericire fall de suferi'n1E, degi mu,ltora li se intimipli, din ctn'd in cind si sufere mult. O asemenea sufer"inli e foarte compatibili ,ou crrerdinfa in se,lec]ia natu,ralH, cane nu e inci perfecti in rarcliunea ei, dar care tin'de m,umai si asigu,re srucrcresu{l cit mai deprlin fiecXre,i specii, in lupta pentru viali cu aflte spe'ciin intr'un c,omrprlex adm,irabiil qi in condilii variate. Nimeni nu contesti f,a,ptu,l ci e multi suferinli pe lume. Ilnii au ine'erca't si exp,lice lucru,l ac,est,a refer'indu-se ila orrl' imaginind,u-qi ci suferinla servegte perfe,clionS'rii 'trui moraleDa'r numI,ru,l oa,rnenilor din l'trrr,e e neinsernrnat in comrparafie olr numirul tuturor celorlalte fiinle, qi acestea deseori suf ir foarte rnu,lt, firi rnici o perfeclionare ,rno*r,a,li. O fiirnli atit cle pute,rnici ,Ei atit d,e artotqtiutoa,re 'cum e d'unnneze,Lt? ,crare a fost in stare ,si er-gEZE universu,l, erSt€r pentru minlille noastre lim'itat,e, atotputernicX qi atotqtiutoarre, qi prelsupunerea ci bu,n[voin{a eri ar fi rlirnitatl, revolti rputerea noastri d,e inle'legere, pentru c6, ce avantaj ar rputera si ai'bi suferinfa milioane,lor d," fiinle i,nferioare de-a lung's] timqpulu,i srpr'oape infinit ? Ac'e,st ,argurrent foarte vechi cu privine [a exiisten[a s,ufe,rin[ei, adnrs impotriva existenlei u,nei pri'rne caluze intoligente, mi se par,e puternirc, in timrp ce, dupi culn pe drrep't 8-a reln,a.rca'tt

CREDINTA RELIGIOASA

99

prezenla unei suferinle rnari rS€ impaci bine cu conce'plia ,ci toate fi,inle,le orga,nice s-au clezvoiltat prin varialie Ei seleclie natura'li. Astizi, argurnentul ce,l mai obignuit in favoarea existeniei unui dumnezeu inteligent, se trage ,dintr-o convingere lluntni'ci adinci Ei d'in sentimente triitc de cei mai mulli oameni. Dar nu rputem ipune la indoiali faptul cI indienii, maho,me'danii qi allii ar argumenta in acelaqi fel Ei cu o forli egali in favoarea existentei unui dumnezeu ,sa,u a mai rnultor clumnezei, in tirnp oe bu,di;tii flr p,utss si argumenteze cX nu existi nici un dumnezeu 1. De asemenea sint multe triburi silbatice, despre care nrl iSC poate spu,ne sub nici o f ormi ci ei cred in ceea ce numi,m noi d,um,nezeu : ei cre,d intr-adevXr in spirite sau frnto,me, Ei a$a c,um au ar5tat Tayler Ei Herbert Spencer, e explic'abil cum a putut sX apari o astfel de credinli 2. Pe vrcm,rlri, am fost indemn,at spre convingerea fermi a existentei lui du,mnezeu ;i a nemuririi sufletuiui, de sentimente c,a ace,lea despre care tocrmai fl,rrl vorbit, deqi nu cred cE sentimenturl re,lig,ios a fost vreodratX putcrnic dezvoltat in mine. Scriarn in Ju.rnalul me,u, in tirn,p ce mI aflam in rnijlocu,I mireliei unei p[,duri braziliene, ci ,,ru e c,u putin]i si re,dai o i,d,eie adec,vati rfl ulnor sentimente mai inalte de uimire, de adun,iralie qi devotaime,nt care u,rnp'l'u Ei inarllS mint,eaoo. tmi amintesc bine de conv,ingerea mea ci ulr. om e ceva rnai rrrult decit si,mrptl.a respiratie a trupu,lu,i. Aoum ins5, chiar qi cele mai mirele priveliqti nu ar mai trezi in mine asermenea sentimente qi convingeri. Se poate spun,e, intr-adcvir, ci sint ca un om rcare gi-a pierd,ut insuqirea cle a percepe culorile qi ored'in1a genera,li a oameni,lor cu privire la existenla curlorii roEii, pune in evi,denli pierdenea actuali a insu,qirii merle de perceplie, c,are nu ,e l'ipsiti de valoare. Acest argument ar fi valabil da,ci toti oamenii din toate rasele ,ar avea aceea'gi oonvingere llluntrici despre existenla u'nu,i d,umnezeu I dar qtim ci lucruil acie,st,a r@ departe de a fi adevlr'at. I)e arc,eeia rtu pot

I DupE cum se vede, Darwin, fiind un slab cunoscdtor al literaturii referitoare la budism, urmeazi pe savanfii burghezi care zugr6-

veau budismul ca pe o religie fdrd dumnezeu, ca pe o religie ,.ateist5". Aceasta insi nu corespunde de loc cu realitatea. S.L.S. (nota 109, p. 220). 2 In lucrarea lui Ch. Darwin, despre Originea omului 9i selectia seruald, cap. III, p. 210-213, Darwin examineazi problema originii religiei si credintei in dumnezeu (Ch. Darwin, Opere, t. V, 1953. Edit. Academiei de giinte din U.R.S.S.). Tot aici Ee gesesc Ai referiri la lucrSrile lui Taylor, Lubbock qi Spencer. S. L. S. (nota 110, p. 220r,

100

AUTOIJIOGRAFIE

inle'lege cI ase,meneia sentirmente gi convingeri ,liuntri,ce pot constitui o evidenll a cee,a c,e existi intr-a,dev5r. Starea de sp'irit pe care 'rni'o ,suscitase oclinioari o priveliqte grandioasi, gi cLare era intirn legatl de credinla in dumnezeu, nu 6e deoserbea esernlial cle ceea ce numi:m adesea s,irntul ,subil,imulrri, Ei oricit ar fi de difi'cil 'si exprlici,rn gerreza accstui sim!, ou greu am putea s5-l accept5m ,c,a ,pe un argument in favoarea eristen{ei lui tlu'ntnezeu mai nru'lt decit sentimenteile tot atit cle puternice, cleEi vagi, pe care ni le s,u,sciti muzica. in c,eea ce prive;te ne,murirea l, nim,ic nu-,m,i arati crit cle prrternicl qi aproape instinctivi e cre,di'n1a ca p5rerea, surs{inutX acrum de cei rnai m,ulti fizicieni, ,anume cI soareil,e, cu toate planete,le tui, ,ss vo,r rici prea ,m,ult c,u timpul ,ca sX rnai rnenlini vi,a[,a, af,ari de cazvl cind. intr-adevXr, vreun c,orp ceresc ur,iag ar pitrun,rle in soar,e ,gi, in ferlu,l aceste, i-ar ,da o noni viali 2. Credinla mea ci, intr-un viitor indepErtat, omul va deveni o fiinli mult mai perfectX decit este astirzi I aceasti credinli este de nec'onceput daci omu'l, ca qi toate celelalte vieluitoare e sortit si dispari cu totul dupi un astfel de progres lent, dar indelung c,ontinuat. Pentru cei care admit ps de-a-ntregul nemurirea sufletului omenesc, distrugerea lumii noastre nu le va apirea atit cle cumplit5. Un alt izvor de convingere in existenp lui du,mnezeu, rlegati de raliune .,si nu de simluri, imi face im'presia ci flr ,averfl rnai muilti greu,t,ate. Aceastl c'onvingere rezultX din dific'u[tate,a ext,re'm5, aq zice chiar imposibilitatea rle ,a ooncepe ,tce,st univers imens qi min,unat, c.are-'l incl,u,de qi rpe onl cu rc,arpa,citate,e lui de a p,rivi rnuilt in urrni ,gi deparrte in viitor, ca rezu,ltat al unei inliprp,liri oarbe sflu al ,une,i nece,sititi. Gindindru-,mi aqa, nu pot si nu-'mi ina,ltr privirea spre ,o primi cauzd cu o minte lncidi analoagi intr-o oarecare misuri cu a omului Ei merit si fiu nurni,t teist. I Pasaj adaugat mai tirziu 1a sfirgitul paragrafului. N.B. Darwin are in vedere teoriile astronomilor gi fizicienilor de pe timpul lui, potrivit cd.rora comprimarea soarelui este izvorul cSldurii solare. Helmholtz a calculat ci dupi 5 milioane de ani, soarele se va comprima pind la jumatate din volumui s5u actual, iar dupi 7 milioane de ani densitatea Iui va fi egal6 cu densitatea piminlului gi atunci el va inceta de a mai iradia lumind gi cdldurS. Dezvoltarea ulterioarS. a qtiin{ei a ardtat caracterul profund eronat aI tuturor acestor ra{ionamente. AdevAratul izvor al c5ldurii solare il formeazd energia intraatomi,cd,, eliberatd in timpul deza€regdrii atomilor din marsa solar5.
2

S.L.S. (nota LLZ, p. 22D.

CREDTNTA

RELTGTOASA

101

servitori.

Ac,easti con'ciluzie I a fost puterrnic;"r in rnintea mea, atit cit imi pot arninti, c,am pe rr,rerrre,a cind scriarn Originea speciilor, qi de atnnci ea a ,slibit trerptat, ,crrl rrrulte fl'urctuatrii. Dar dupi aceea, s-a nXscut indoiala daci poate oare rnintea omului _- care s-a dezvoltat, clupd pirerea *"u nezclruncinatio dintr-o rninte tot atit de inf erioard ca a celui rnai inferior anirnal, sX fie crezutX cind trage asemenea concluzii irnportrante ? Oare nu 'ciu'rnva ace,ste conc'luzii sint rezrtltatuX legiturii dintre c,awz6, qi efect, ic,aire ne a,pare ,c,a necesar5. dar care atirnX, pe cit se pare, n,umai de experien{a rnoEteniti ? Nu trebuie si tr'ecern cu vederea nici probabilitatea intipiririi constante a credintei in durnnezeu in imagin,alia corpii,lor, care ,ane un efect atit de puternirc, gi p'oa,te moqte'nit, asupra minlii lo,r incl i,nc,ornrplet d,ezvoltati, incit ar fi tot atit de greu pentru ei si se llerpede de credinla i,n 'durnnezeu c,3 'qi pentru o maimmti si-qi piardi frica gi 'ura inrstinotivi de qerpi 2. I Adaos de patru rinduri. scrise mai tirziu. In volumul manuscris al iui Charles Darwin, adaosul paginii intercalate este scris de fiul sdu rnai mare. In volum,ul lui Francis Darwin, el apare scris de mina lui Charles. N.B. 2 Addugat mai tirziu. Drrma Darwin i-a scris lui Francis gi a cerut, in 1885, in tirnrp ce el tipirea Autobiografia, si omit[ aceastb fraz6. Scrisoarea e asa cum urmeazd: ,,Emma Danvin cdtre fiul sdu Francis. 1885. Dragd frrancis, Este o fraz6, in Autobiografie pe care doresc foarte mult s-o las Ia o parte, fdrd indoiali li pentru cA pdrerea tatdlui tdu cf, toatd, morala s-a dezvoltat prin evolulie e dureroasd pentru mine, dar 6i pentru cd acolo unde aceastd frazb este plasatd provoacd un fel de goc, care te-ar ficea sd spui, pe nedrept, cb el a considerat toate credinlele spirituale ca nefiind mai superioare decit aversiunile sau inclinirile ereditare ca, de pild5. frica maimulelor de perpi. Cred ci aceastd aparent5. lipsi de respect ar dispirea dac6 prima parte a ipotezei n-ar fi ilustratd cu exemplul maimufelor qi aI qerpilor. Nu cred ci e nevoie s6-I consulii pe William pentru aceastd omisiune, deoarece ea nu ar schimba miezul intreg al Autobiografiei. A; dori, dacA e posibil, sd eviti a provoca vre-o suferinl6 prietenilor religioEi ai tatdlui tdu, care,i sint profund ata$ati Si pe care imi inchipui cit de mult i-ar lovi aceasti fraz6. chiar pe cei mai liberali cum ar fi Ellen Tollett gi Laura, mult mai mult pe amiralul Sullivan, tanti Carolina etc., gi chiar pe bdtrinii noEtri
Cu drag
E.D." 1915,

Aceasti scrisoare a apirut in cartea Emtna Darttin, de Henrietta Libchfield, in edifia privat6 tipdritd la Cambridge University Press,
omis5. N.B.

in

1904.

In Editia publici a lui John Murray, din

ea a fost

702

AUTOBIOGRAFIE

N," pot pretinde s5 ad'c cea m,ai micx l,u,mini in probler'e ^ atit de obsc,ure. Misterurl inceputuiui tuturor lucr,riitror nu poflrte fi rezo,lvat de. noi, fi, in c,eea ce mi rprive,qte, trebuie sir mi multrumesc a rimine un agnostic. un orn care nu are o credintri sig'rti qi rnere,u p.ezentH i' existen{a urrui tlurnnezeu- persorral, *rl a une,i ex'istenle viitoare c* pe,deapsi qi_risplatr, poate avea ca principiu cle via1i. atit cit rpot eu- inle)lege, si urllleze ,Dum,ri acele i,mpu,!suri gi instincte ca're sint cele mai priternice, sa,u care i se pare a fi ce'le mai b'une. AEu procedeazi uin ciine, clar el fa." lucnll aoe,sl4 orb_egte. Pe c'in,cl un orn se uitr inainte gi indirit si cornrpari diferite,le lui ,sentirnente, dorin{e Ei amintiri. Dupi aceea gise;teo de acor,cl cu pxrerea celor' mai intreleptri tlintre oa'rnenj" cii cea mai l)lare satisfaclie se obline ,r"*ir,ri anlmite imipulsuri, qi anurme instinctele soci,ale. Daci erl aclioneazi pentnr bine,le a:ltora, va -primi inc,uviinIare,a cram,arazilor si,i gi va cigtiga dragostea aceilora lingi care triieqte. $i ace,st din ur^rn.r ciytig ,este, firi indoiali, cea mari ina,lti pli,cere pe pEmint. Ince,tul cu incet*l ii va fi gre,' sr asculte de p*i,rrrit" lui sensoriarle mai curind .decit de imipuls'urile rnui r"i""loor,". care indati ce-i-..ajung obignuite uproop" ci le putem nunri instincte. intimplxtor iali'nea il pout"'fu.," sx l,icrer" impotriva pireri,i ,a,ltora, a cxror incuviinlare, aipoi el n-o roa mai cipdta. va avea, totugi, satisf actria deplin[ de a Eti ci si-a trrrnat indemnnrl liuntric, adici congtiinla. ln ceea ce mi privcqte, cred cx am proceclat corect studiincl qi inchininclu-pi clr stirtrintI toat ji viaia mee gtiintrei. I,iu ,flrrr rrici o remp;care c.{ at fi infiptuit vl'eun rnare picat, tlar tle rnnite ori ,.111 rr:gretat ci n-am fXcut, direct. niai rnult bine semenilor nrei. Singnra qi umila ntea scuzi e siinitatca rnuit prea qu,bretl:i;i coltstitlr{ia rnaa intci!et'trralti. cilro nrr-rni ineirlrrie rlecit crr gli.erl si treg tle la o prohlcirri sari rlc la o ocrrii:r1ic l:r nlta. I[i,pot gintli cll nrare satisfaclic ci nri-am consacrat operelor de f;lantropit: tot timpul Inerr" $i lllr nunrai o iralte rlin el, cleri aceasta ar fi fost o conrluitl mrrlt nrai bunil Itiiriric I rr-a fost rnai renrarcabil in a clon,a ju,mitate ir vietil'me'le, clecit rirspinclirca scepticismului sarl ralionalisnrrrlui. inaintc tle a m.1 iogorli, tnta rnir sfituise s5-mi ascllcl cll I Acest aliniat are o noli, scrisd de Charles Dar',vin : in 1879, copiati in apr. 22, 1881". Probabil ci se referd tot la ..scrisd 6iiniatul anterior.
N.B.

CREDINTA RELIGIOASA

103

griji indoieli'le, 'deo,are'ce, zicea el, crunosouse suferinli marl f ricinu'ite in f erluil src,esto ,oamenilor cisdtorili. Totul rnergea desturl ,de bine pini oe solia sau solul se imboilnivea. Dupir aceeae une,le f e,mei sufere,au cumplit, ,deoa'rec,c 'se indoiau de vindecarea sofilor lor, f [cindu-i prin acea,sta si sufere qi ei. Tata a adiugat ci e'l nu cuno,scillrse de-a ilungurl intregii sale vieli decit trei f emei sceptice, qi trebuie si amintesc cI el c,unos,c,u,se n€lurrira]i oarrreni qi ci avusese o extraordinari putere de a cigtiga increder,ea tuturor. Cind l-a,m intrebat care era,u ,ce,le trei femei mi-a mirturisit ci una din e.le era cumnata lui, Kitty Vedgrvood 1, ci el nu .avea nici o dovadi evidenti despre scelpti,cismill ei, ci doar o f oarte vagi id,ce, sprijiniti pe conv,inger,e,a cI o femeie ou url spir,it atit de pit*r-rf,1sr rca al ei nu putea fi o credrinoioasi. Astizi, ou putinele rnele cunoqtin]e, intilnesc (sau am inti'lnit) mai multe femei cX,sitorite a cXror credinli este abia ceva mai Inare tlecit a solilor lor. Ta'ta obignuia sI aileze Lln argu'ment c5riu'ia nu i Se putea orpune nici u,n 1[srpunST c,u ,crare o doamni in virsti, o oa'recare d-ni Ba,rlow, ,c;are iil 5'11,specrta de a nu fi orto,clox, nidijduia sirl converteasci : ,rDoctore, dupi cnm itiu ,cX zahlrul e dullce cind il pun in gurl, 'tot aqa qtiu ci
rnflntuitorul existioo.

De

ls cdsdforis

€d, 29 isnusrie 1839' 9i gedereo Fn Upper 6ower Sfreef, pind Ia pfecoreo nossfrd din Londrq gi sfqbilires Is Down,
r?f

Ia | 4 sepf eNnbrie

1842

O cunoaqteti bine rile matna, copii, Ei ltiti ce marni ne'asr-nmiti a f ost totrleauna pentru voi toli. Ea a fost cea rnai ula,re binecuvintare a mea? ;i pot sI mirturisesc ci nicioclatd, in toati via{a, n-aln atrzit-o spunind un singur cuvint pe cflre {'Lr nn l-aqi fi irrgicluit. Nicioclati nu i-a lipsit sentimentul cel nlai rluio,s pentru mine, ii a suferit c,u cea rrlai maire rihdare rlesclc rnele ilamentiri din pricina sInItXlii Eubrcde qi ,e tristc{ii rnele. }du cr:ed ci a ,pier'd,ut vreodati prilejul si facir o , 1 Kitty Wedgwood (1774-1823) sora mai rnici a lui iui Ch. Darwin) gi a Susanei Wedgr,vood lui Ch. Darwin). S. L. S. (nota 116, p. 220).
Wedgwood (unchiul
Josiah (mama

.'r:;i

t,':,,i

;F,, ,

L# ffi#
@1

E-f. &gi

fit i #rt
Fi: ..'

-r"
Ernrma Darwin. sotia

*
lui Ch. Darwin (acuarel5 din anul 1839 de John Richmond) (dupi S. L. Sobol).

Charles Darrvin (acuarelS

din anul

S. L. Soboil).

1839

de John Richmond)

(dupa

106

AUTOBIOGRAFIE

fapti buni pentru cei ,din jurul ei. Mx minunez de nonocuil pe c'flre ,l'a,m avut c6, fiindu-mi infinit superio,ari rprin toate <la'litilile ei rnorale unice, a ,primit sx-mi fie so1ie. De-a ,lungrril vielii ea rni-a fost sfituitor inlelept qi mingiietor p'lin tle optimism. Firi ea, viala mi-ar fi fost mult tim,p nenorociti ditt pricina sindtSlii nele ,,qubrede. Ea gi.a ciEtigat dragostea qi ad'nriralia tuturror celo,r din jurul e,i 1. _ (Dem'ni cle ,a,rnint,it e sc,ri,soarea frumoasi pe oare mi-a adire,sat-o curind dupi cisEtoria noastr5) 2. intr-adevir, ,flrn fost foarte f ericit in mijlocurl familiei mele, qi trebu,ie si vi srpun vou5, corpiii me,i, ci nioi unul din vo,i nu mi-a1i fiaut ni,ci cea mai mici griji, afari ,de aceea a sinitdlii vo,astre. Blnuiesc ci sint foarte p,ulini plrinli a cinci coipii cflr€ si poati ,spune, cu a,devirat, acest lucm. Cinrcl enali rn'ici de tot, e'ra o lllicere pe,ntru mine ,si mi joc cu voi" si- stspin la gin,clul cI a,s,emernea zile nu ,s,e pot intoarce n'iciordat5. Din frageda voastri go'pilIrie qi pini asrlzi, cind sint]eli rnari, vo,i to[i, biieli gi fete, aTi fost totdea'una foarte drrguli, simpatici qi afectuoEi qi fa15 de noi, qi voi intr.e voi. Cind to[i, s,flu cei rn,o,i m'u,l1i dintre voi era]i acasi (Ei, slavi ce'ruLlui, luc,rrrl ace,sta se intimpla desturl de des), nici o rpetreciere nu-mi putea fi mai iplIcut5, dupx n,r,i,ne, Ei nu-mi dore,am ailt6 sooietate. Am avut cloar o foarte crudi durere pr,in moartea lui Annie, la Nfa,lve'rn, la 24 aprilie 1851, cind i,mpli"biu niise zetc'e ani. Era un corpi,l neslpu's ,ds th.ulce ;i afectuos Ei sint sigrrr ci ar fi fost o femeie ,ninunat5. Dar nu voi mei spune aici nimi'c dcspre firea e,ir deoarece a,m scris cllr privire la :r,st,a o scurtii schil;i. la pulin timrp drlllX nroartea ei. imi rnai vin inci uneori iacrirni in ochi cind imi aduc aurinte de drX3.
girlSqcniile ei

Timp de trei ani gi opt luni, cit am stat la Londra, m-drn ocrrpat rnai llrrqin de nrlrnca mea gtiiniificX dccit in c,ursul
I Pasaj inclus in n/Iore Letters, vol. f, p. 30, dar nepublicat a patra, p. 24. N. B. Aceast5 frazd a fost adaugatir de citre Darrvin cu creionul. In corespondenla 1ui Emma Daruvinl in 2 volume (Emma Dc,ru:Llr,: A Centurg of Family Letters, 1?92-1896, e'ciitata cle FI. Litchfield, Londra, 1915) nu se afld nici o s,crisoare a lui Fln-rma Darurin cdtle ch. Darrvin ,,curind dupi cds5torie". a.dicd ianuarie-februarie 1839. s. L. s. (nota LL7, p. 22a-2D. scrisorile apar in Atttobiografie editate Ce N. Barlcrv la i-rn an dup[ editarea ei de c5.tre S. L. Soboi. N. trad. 3 o povestire mai completb despre Annie poate s6 fie gisitd in Life and Letters, vol. I, p. 132. N.B.

in

Auiobi,ograJie. 2 vezi nota

DE LA

CASATORTA

MEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA

107

alte perioade d,e timp din viala me,a, 'd'e,qi am m'unrsit din greu, cit am putut. Lucrurl ac'e6ta s-a datorat 'de'se,lor reveo"ri,cinei

Charles Danvin

in virstd de 43 ani impreuni cu fiui sitt cel mare William (dupd o tlaguerotipie in posesiunea lui Sir Charles Darwin, Cambridge) (dupi N. Barlorv).

niri a u,nei proaste stlri cle s[nitate qi nnei boli grave Ei de lungi clurati. Cea mai lnare rparte din timpul cincl putearn sI fac ceva, o consaci'aI]r Iucrlrii cnele Carrtl ll,eets t, pe care o
I Recifile de corali. N. trad.

108

AUTOBIOGRAFIF.

incerpusem

inainte de cisltor:ie Ei a cirei urltimX 'oore'ct'uri am flcut-o la 6 mai T842. Ac'ea.sti ca,rte, deqi m'ici, mi'a lu,at cloui ze'ci de luni de munci gr,ea, deoanece a treb,uit s[ citesc toate lucririle cu ,pr,ivire la insurlele din Pac,ific qi si consu,lt nenumdrate h5r1i. Lucrarea a f ost mu,lt a,preciati de oarnenii de gtiinli, iar teoria pe care o c,uprinde crre'd ci e bine stabilitl ac'um. Nici o a,lt5 lucrare a mea n'am inceput'o intr-un spirit atit de deductiv ca ,pe aceasta, deoarece intreaga teorie a fost conceputH pe coasta de vcst a Americii de Sud, inainte de a fi vlzut un adev5rat recif de corali. Prin tlrma're, 'a t'rebuit doar si verific qi si-mi extind vederirle mele printr-o oercetare atenti a recifelor vii 1. Dar ar fi necesar si s'e tini seama de faptul c6,, in timpurl ceilo,r doi ani precedenli, asistasem tot timpul la efectele produse asupra lirm,ului Amerioii de Su'd de ridicarea intermitenti a pirnintului, o dati clr denud,area gi depozitarea de se,dimente. ltt mod nece,sar, luorul ac'est,a rn-a ficut si mX gindesc mu'lt la efecte'le scufu,ndirii, qi a f ost ug,or si inloc,uiesc, in imaginalie, depozitarea oon' tinui de sedirnent prin creqtere,a in sus a cora,lilorr. in felu'l acesta, nu ficeam decit si formulez teor'ia mea 'c,u privire la f ormarea recifelor-bariere de corali qi a atolilor. in timpul cit am stat la Londra, afari de ac€?sti lucra're asupra recifelor de corali, am ,prezentat in fala Societilii Geologi,ce studii asupra blocurilor eratice din America de Sud 2, asupra cutr,emurelor 3 qi asupra formXrii prin intermediu'l rrimelor a piminturilor fertile a. Am continuat .de a,sem,enea si supraveghez publicarea lucririi Zoology of the Voyage ot' the Beagle Ei n-am incetat nici si a,dun date cru privire [a originea srpeciilor. $i toate ace'stea le f ice,am uneori chiar cind uu era(n in stare si lucrez nimic a,ltoeva din pric,ina bolii. ln vara anului LB42 rnX simleam mai slnito,s decit pinl atunci, aqa ci am plecat, singur, intr-o sc'urt[ cXl[torie iprin nordu,I Tirii Galilor, ca si observ efecte{e vechilor ghetrar,i care unnrpil,useri odinioari toate viille m,ai mali. Am pu'b'licat apoi o srcurti dare de seacnI de,s'pre cele vizute in Philoso' I Vezi mai am!.nunfit ,,Cdldtoria unui natutalist cap. XX, Erditura tineretului. N. trad.
2 Geolog. .Soc., Proc.
3 Geolog.

in iurul

lumii...

{ Geolog. Soc. Pnoc. ii,

Trans.

I,

iii,

1842.

1840.

1838.

F.

D.

DE LA C.{SATORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN

LONDRA

109

phicnl Magazine t. Aceastl excur,sie m-a interesat nespurs d,e m'ult, gi a fost u'ltima oari cind am mai avut ,ders'tutli pu,tere sE mi ur,c 'pe rnunfi sau si fac drurmuni 'l,ungi pe jos, aEa curn
oere munca geolo'gici.

Casa din Londra pe Hower Street unde a locuit Ch. Darwin intre anii 1839-1842. ln primivara anului 1941 casa a fost distr:usA de o bombd (dupd S. L. Sobot).

ln prima parte a qe,derii noastre 'la Londra 2 am fsrst destul de sinStos ca sI fre'cvs,n1gz so'ciertatear qi 'txrl cuno'scut mulli oarn'e,ni cle qtiinti qi al1ii, mai murlt sau mai p,u1i1 clis' tinqi. VI voi im,pirtlgi irnrpresiile rnele a,supra 'uinora d,intre ei, deqi am f o,ar,te puline Iucruri interesante de s,puls. Pe Lve'Il l-am viz'nt rn,a,i mu'lt decit pe oricare ailtuil, atit inainte cit qi d'Lrpi cisitor:ia nrea. Gindirea lui se c.aract'erizao
I Philosophicai l\{agazine, 1842. 2 Aceste amintiri pini Ia ,,gederea la Do'u\rn" (p. 124) adlugate in aprilie 1881, indici o ugoard repetitie. N.B.

770

AUTOBIOGRAFIE

tlrrpi pXrerea mea, rprin claritatc, pnrrlenlX. raIionament sinitos gi o mare or'iginalitate. C'ind ii iprpirtdgeam vrco obgerva{ie in le glturi cu geologia, el nrr-gi glsea astimpir, pinfi ce nu vedea limrpede intreaga prob'l'ernl, qi tle rnrrlte ori mi ficea s-o vid qi eu mai lim,pcde clcoit o vizrrscrn inainte. I-yell era in stare si atluci ipotezei mclc toate obiectriile posibile, qi c:hiar du,pX ce inlituram aceste obieclii, e,l tot mai stltea inci mult la indoiali. Alti caracteristicl a lui era sirnrpatia sinceri fali de munca ce'lorlalli oameni rle Etiinli. DupX intoarcerea mea clin cilltoria pe Beagle, i-am cxplicat vederile mele asupra recife,lor rle c,o'rali-. verleri care se tleosebeau rle ale lui,,gi arn fost foarte surprins si ineurajat cle interesurl viu rpe care mi-l arIta. ln asernenea imprejuriri, cind era absorbit de ginduri, iEi ltra pozilii ciudate, sprijinirndu-qi de m,ulte ori capr,r'l de scaun in timp ce stitea in picioare. PlIcere,a ce i-o didea qtiinla era p,utcrnici gi arlta cel mai viu interes progresului viitor al omcnirii. Avea o inim5 ne,spus de buni,qi era cu totul iliberal in credi,nlele lrri re,ligioa,se, sau ma,i curind in necredinle,le ltri. Era, totrrgi, rrn teist c,onvins. I\eobiqnuit de candid, Lyell a tlovedit eceasta flcindLu-se, la bitrinele, adept a,l teoriei tlcscenden{ei, cleqi iqi ciEtigase o deosebiti faimi opunindu-se g6ngg,pliilor lui Lamarck. Mi-a amintit ci, c,u mu'l1i ani in urmi, ii s,puse,sern, disc,utinrd dcspre irnpotrivirea vechi,i qcoli de geologi la noile lui ve,deri : ,,C" bine ar fi claci toti oamenii de qtiinti ar trebui si mo;rri la qaize,ci 'de ani ! Pe,ntm ci nrai tirziu, s-ar isl,pstrivi, cu siguranli, tuturor doctrinclor noi ! oo Spera insi ci ac'um ii vra fi ingiduit si triiasci. Avea un mare sirnl al umorului qi povestea adesea anecdote amuzante. ii p'licea nespus soc,ietatea, mai ales societatea oarncnilor distinEi qi a ce,lor s,u's puqi. $i aceflsti su,prae,stimare a poziliei orntr,lui in societate mi se pirea cea ma'i mare sllbicirrnc a lui. Obiqnuia si d,iscrute cu lady Lyell, ca 1pc o probleuri cxtrern de serioasl, 'daci treb,uia isa,u nu si primeascl anrrrnite invitalii speciale. Dar cum el nu cina in orag mai mult tle trci ori pe sipt6mini, ca si nu-rsi piardi timpul, fe'lul cunr ili cerceta invitaliile era) intr-o ,orflrecfl,r€ misur5, indreptilit. Ctr cit imbltrine,a, c)u atit ag,t,erpta rnai cu rplicere, ca pe o rnare risplati, si iasl ma,i des seara. Dar n-a mai avut pante de aceasti pl5cere, deoarece iuau s[ibit puterile. $tiinqa geologici ii dator,egte nc'spus de rnruilt lui Lye'll, mai mult, dmpI pirerea m'ea, decit oricirui alt geolog pini la el.

DE LA CASATORIA IVIEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA

111

Cind eram pe punctut de a pleca in cil5toria pe Beagle, in[eleptul Henslorv, care, ca tofi ceilalli geologi credea pe atunci in catac,lismele succesiver ffi-fl sf dtuit si-mi procur qi sI studi,ez primul volum clin Principii 'care tocmai apiruse, dar si nu-mi insugesc c,u nici un prel teoriile sus[inute acolo. Cit de rliferit ar vorbi astizi cineva despre Principii ! Sint mindnr cind imi aduc aminte cI prima localitate pe care am srudiat-o din punct de vedere geo,logic, qi anume St. Jago din arhi,ne,lagut Capului Vende, m-a convins de superioritatea covirgitoare a teoriilor lu,i Lvell asupra 'acelora sus{inute in orice alti tucrare din cite cunoqteam. Efectele considerabi,le ale o,perelor lui Lyell ajunseseri evi'dente pe vremuri datoriti ,progrese,lor in dif erite domenii ale ,stiinlei din Fran!a Ei din Ang,lia. Uitarea totatr5 de ac,unr a ipotezelor extravagante ale lui Elie de Beau'mont, ca de pildl Craters of Eleuationt qi Lines of Eleuation' (p" acestea din urrni l-am auzit ,pe Sedgwick ridicirrdule in slavi la Societatea geologici) poate fi atribuit5 din p,|11 lui Lyell. Cunoqteam mai mutrt sau mai pulin pe toli geologii de valoare de pe yremea cind geologia inainta cu paEi triumfitori. imi plic,eau aproape toli, cu exceplia lui Buckland 3, I Cratere de ridicare. N. trad. Elie de Beaumont (1798-1874) eminent geclog francez, apar{inea gcoiii iui Cuvier care elaborase teoria catastrofelor. Beaumont impreuni cu Leopold von Buch, apira teoria ,,craterelor prin ridicare" potrivit cdreia munfii din jurul vulcanilor s-au ridicat sub influenla forlelor subterane ; sub acfiunea acestor for{e s-ar produce un fei de ridicare a solului care uneori crap6 ;i in felul acesta s-ar forma munfi inelari in centrul cSrora apare treptat conul cu crater-ul vulcanului ,,cratere prin ridicare". Caracterul eronat al acestei teorii rezultS din faptul c5, de regu16, muntii inelari sint formati de produsele de erupfie a vulcanului, rocile muntoase sedimentare nu se intilnesc niciodat5 in €i, depi, s-ar p6rea ci pi ele ar trebui sA fie supuse acliunii ,,forfelor de ridicare". Buch Si Beaumont atribuiau aceloraEi ,,forle de ridicare" Si ,,liniile de ridicare, adici lanlurile de munli care s-au format, dupi pirerea lor, ca rezultat a1 aplatizbrii scoarfei terestre de-a lungul unor anumite linii de ruptur6. S.L.S. (nota L23, p. 22L). 2 Linii de ridicare. N. trad. 3 William Buckland, LlB4-1856, geolog, prrofesor de mineralogie la Oxford, 1813. Pre;edinte al Societitii geologice, 1824 pi 1840. N. B. W. Buckland a fost preot gi decan de Westminster ; a fost profesorul lui Lyell. EI suslinea in gtiinld aoncepfiile crealioniste reaclionare. El a scris o serie de tratate in care vroia sd demonstreze puterrea, inlelepciunea pi bundtatea lui dumnezeu manifestate in creafie, cum este tratatul cu tema Geologia 6i mineralogia din punct de aedere al teologiei naturaliste, 1836. S.LS. (nota L24, p. 222).

712

AI..[OBIOGRAFIE

11o", deqi vesel rgi blind, mi 6e pirea vuflgar Ei cam necioplit. El era minat rnai mult de do'rin1a de a r"- fu." ,cuno,sc,ut decit de dragos^tea p^entnu gtiinli, ceea ce il ficea sX se poarte u,neori ca un bufon. Orioum, cu toati dori,nla lu,i de r" ,prurr,e in evi" derr15, nu er,a, totugi, egoirst ; pe c,ind era fo,arte tinxr, Lve'll l-a consultart i&slrprfl ,un€,i comuniclri ,slabe, care,i fu,sese trimisi de crtre un striirn pentru Societatea geologicX, qi Buckland i-a rrspuns : ,,Ar fi bine, totuEi, s-o sosiitr"lil ,d.ou""c" com,unicarea o sI rpoarte in frunte ,,comunicaii de Charles Lyell", gi in feiltrrl acestia veli fi qi dvs. ounoscut de pu,blic'.. ServiciiJe aduse geologiei de Murchin,ssn l, prin clasificarea vecrhilor formalii,- _sint neprelu,ite. Totu,qi, el departe de a "tr avea un srpiriit filozofic. Era f oarte bun qi iqi didea toati o,stenealla s5-i fa,ci oricui o rprlicer,e. Dar irrlportranla pe care o ave,a perntru el rangul, era nidicoli, qi el iEi manifesta se,ntimentele qi va,nitatea ou simplitate'a ,unui c,opil. Intr-urn cerc larg, in care rs,€ aflau multe cunoqtinle, in saloanele So,cietilii geologice, eil a povestit ciu ne,spusi veselie cum |arurl Nico,lae, cin,d era la Londra, il bituse pe urmxr gi-i opuse, fioind ailuzie la una din 'lucririle lui geologice : ,,Mon a^i2,,' Ru,sia iti rimine recu.norscitoare", dupi care Murchiso,n a ardxugat, frecindu-Ei rniinile : ,o$i ceea ce e rnai ,important, e ; insuqi prinlul A'lbe'nt a auzit aceste vorbe !" intr-o zi, a anuntrat in Consiliurl Soci'et51ii geoilogice cX rnilr€,a 'lui lurcr,are ,asupra silurianului a fo,st, in cele din urmi, rpub,licati ; apoi s-a uitat la toli cei de fa15 Ei a a,dirugat : ,,Fie,cane dintre d,vs. vi veli gisi nurnele la indextt, ca qi ou,m d,o€;&s,trfl ar f,i fost c,urlrne,a gloriei. L'am vizut ,de ,rnulte ,ori pe Robert Br,own, ,rfacirle Princ,eprs Botanicorurnoo, cum ii spunea Humboldt qi, inainte de a

lui Darwin. In 1B3g Murchison. cu A. Sedgrvick au meritul de a fi individualizat subdiviziunile de bazd ale pa-leozoicului : silurianul (1835), devonianut (1s39) 9i perm'ianu1 (1841). Ultimul a fost individualizat d"e Murchison in cercetdrile geologice in cursul cdlStoriei sale prin Rusia in anii 1840-1841. Mmrchison a colaborat cu geologii ruqi la lucrarea de si^ntez5 privind geologia Rusiei europene gi a Uralului. Aceasta explicd a{irmalia lui Nioolae I pe care o redd Darwin dupd spuseie lui
impreunS. I\4urchison. S.L.S. (nota tdS, ,p.
2

t Roderik Impey Murchison, L7g2-lB7L. A studiat rocile secundare. F.R.s., 1826. Preqedinte R. Geol. Society, 1843 ; cecorat cu ordine ruseqti ; primeste gradul de cavaler in 1846 K.C.B., 1863 ; Baronet. N.B. R. I. Murchison este reprezentantul ;sc''olii reaclionare a catastrofigtilor, a,dversarul ]ui Lyell gi aI

In franluze;te in textul

ZZZ).

origina-l.

N.

tr:ad.

DE LA CASATORIA ]\,{EA PiNA LA PLECAREA DIN

LONDRA

113

mi cisltori,

care d'umin'i,ci di'minea1a. Mi 's.a pirut remarcabil mai arles in ce prive'gte minulioz:itatea observaliilor qi mar'ea lor exact,i' tatc. El nu mi-a expus niciodati nici urr fel de vederi qtiinli' fice largi in hio,logie. Avea. cunoqtinTe extraordirnar de vaste. ui multe au dispirat o dati cu el, datoriti fricii lu,i excesive de a nu face cumva vreo greQeali. imi impXrtiqea c,unoEtin' {ele lui fXri nici o rezervi, c'u toate ci, in rlnele privinle, era t:,irrdat de gelos. l\[-am dus si-,I vid de doul sau de trei ori inainte de a plec.a in cXlirtoria mea pe Beagi,e, qi o datX mi-a c,errt si mX uit intr-rtn microscop qi si-i spLrn ce vid. IVtr-am u,itat, qi cre,d qi astXz,i cI era,u minunalii curenli protoplasmatici din vreo celurli vegetali. I-am cenrt apoi s5'mi dea ili' muriri asupra celor ce vizusem. Dar el mi-a rispuns, mie, oare pe 'atunci nu erau deeit un biielandru qi pe 'punc;trrl de a phrisi Anglia pentm cinci ani : ,.Ac'e'sta e micurl lrl€Ll 6e' eret'6. Presupun ci s,e ternea sI nu-i fur descoperirea. Hooker rn,i'a porrest,it ci era un mare zgircit qi cX e,l insuqi qtia arceasta c,ind era vorba de ierbarele 'lui ; qi nu ar fi imprurnu[at vre,un s;g6,plallui Hooker, c'a,re descria p'lanterle din 'fara de Foc, deqi Etia bine cI e,l, personal, rr ave'a s[ se folo' seascl nic,iodati de colecliile din aceasti tarX. Pe de altei parte, e,ra c,apabil de faptele cele mai generoase. BXtrin qi bol' nav qi suportintl crl greu oboseala el vizita totuEi in fi ecare zi (durpb curn mi-a spu,s Hooker) pe un bXtrin servitor cle-al Irli.oi" stltea clcstul de de'parte, pe care il intrelinea, Ei-i oi' .tea cite ceva. Aceasta ar fi de-aju,ns ca si i se ierte 9i zgir' crenis Ei, in oarec,are mlslr'i, ge'lozia EtiinlificS. Era ma'i cu' rind dispus si ridX de oricine ar fi scris de,spre c'€e& ce n'tl inlerlegea bine : imi ami,ntesc ci, vorbinclu-i ,elogios desp'r'e Histoiy ol the lnductiae Sciences a lui Whervell, e'l 'rni-a rlspuns, ,,Du, ipre,sulpun ci a c'itit prefeleie foarte mu'ltor cirqi". Pe cind ,stiteam la Londra, il vedea'rn de multe ori Jre Owen I g;i il ardmirarn mutlt, dar niroi,oidati n.orl putrut si-i in-

av,earn obice.iu,l

si rnI

durc

la

,:,1 arprr'oape

in

fie-

I Richard Owen, 1804-1892. Anatomist ; F.R.S. 1834. Primul profesor Hunterian de anatomie comparatf, qi de fiziolcgie, 1836-1856. A atacai conceplia lr-ri Darrvin din Originea speciilor, 1860, in ed. Rev. K.C.B., lBB4, N.B. - R. Owen, zoolog gi paleontolog. In primii ani dup6 intoarcerea lui Darwin din cfil.Storia pe Beagle, Owen a colaborat

cu Darwin la
T,e Beagle

elaborarea lucrdrii Rezultatele zooLogice ale caldtorieL (sub redaclia lui Ch. Darwin). Owen a descris scheleteil.e vertebratelor fosile g[site de Darwin in America de Sud. Ulterior ins5, Owen, crealionist gi catastrofist (numit ,,Cuvier englez"), pre8 Charles Darwin

111

AUTOBIOGRAFIE

{eleg caracteru,l ,si niciodatl nu i-am fost prieten. Durpi publicarea Originii speciilor, a ajuns si-rni fie dugman de moarto, ecea ce Lnu se datora vf,€un€,i c,erte intre noi, ci, atit cit pot si-mi tlatr seam,a, geloziei pricinuite de succesurl cIrlii mr,k'" Bietu,l Falconer 1, care era un om a'clmira]ril, avea o pErere ioarte proasti despre Ov'en, convins fii,ncl ci. nu era nurnai ambilios, invidios qi arogant, dar gi mincinos qi necinstit. Putcrea lu,i d,e a uri era, f iri indoia,ll, neintrecr,rt5. La inceprrt. cind obiqnniarn si-i iau n,pirarea, FaJ.coner imi spunea de rrruilte ori : ,.intr-o bu,ni zi, o si aflali cinc-i ! ". $i aqa s-a ;i intimplat. Dupi citva timrp am ajuns foarte intim cu Hooker 2, elric mi-a rimas toati viala unul dintre cei mai buni rprieteni. Era un tovariq minunat Ei cu o inimi neispus de buni. De 'la prima vedere iti rdldeai seama ci ove,aii de-a fac'e cu un om cinstit pini in rni,duva oaselor. Avea o inte,ligengi asculiti qi o mare
tindea cd teoria originii speciilor, teorie elaboratl de €1, extrem de contradictorie, era premergdtoare qi superioat'd conceptiei evolufioniste a lui Darwin. Yezi ,,Schi{a istoricS" a lui Darwin referitoare la OrigLnea speciLlor (Opere, t. 3, p. 265, M.L., 1939). S.L.S. (nota 1,29, p. 222). Yezi Originea speci,ilor tradusi in limba romindr, Int.roducere, p. 45-47, Ed. Acad. R.P.R. N. trad. t Hugh Falconer, 1809-1865. Paleontolog pi botanist. A lucrat

mult in India gi a fost numit la British Museum, in L844, ca si aranjeze fosilele indiene. N.B. H. Falconer este cunoscut prin cercetS.rile sale asupra faunei miocene (terfiare) a mamiferelor din colinele Sivaliene din India (Iucrare scrisd in colaborare cu P. T. Cautlay Ei intitulatd Fauna Antiqua Siualensis, 1846) pi a Faunei mamiferelor din perioada preglacialS din pegterile din Devonshire. Falconer a fost prieten apropiat al lui Darwin, eI a aderat cu rezervi, Ia conceplia evolulionistd a lui Darwin. S.L.S. (nota 130, p. 222). 2 Joseph Dalton Hooker, 1817-1911. Botanist qi cil6.tor, qi-a imbogitit cunoqtinlele asupra distribuliei geografice qi a sprijinit teoria Darwin-\4ra-11ace a Originii speciilor. F.R.S., t847. L-a urmat p(] tatil sdu ca director Ia Kew Gardens, 1865. A scris Students' Flora of the British Isles gi alte lucr5ri. C.B. 1869 ; O.M. 1907 etc. N. B. - Hooker a fost cel mai mare botanist sistematician englez de pe vrerrrea lui Darwin. Hooker a fost cel rnai apropiat prieten aI lui Darrvin, pe care l-a cunoscut pentru prima oara in anul 1839, insii prietenia 1or a in,cs,put din anul 1843 dupi int,oarcerea lui Ho,oker din cdldtoria lui in Antarctica. Hooke:: a fost sfituitorul sincer aI lui Darrvin in toate problernele de botanicd. El este primul care a adoptat pe deplin conceptja evolutionista a lui Darwin- lmprcun6 cu Lyell au prezentat, in anul 1858, la Linnean So,ciety, lucrarea lui Darwin Si a lui Waliace. Hooker a suslinut prioritatea lui Darwin in enun{area teoriei selecfiei naturale (vezi L. Huxley, Li!e and Letters cf J. D. Hooker, t. I-II. I-ondon, 1918). S.L.S. (nota 131, p. 223').

.

'. "

ffi ffi
1',i''

,Sus, stinga

Jos, stinga: Asa Gray (1867); dreapta ,T. (dupd W. Irwine).

: Charlcx Lyell

(18E1)

;

dreapta

A.
D.

Hooker (c.

R. Wallace

(1878).

1870)

llfi

AtrIOBIOGRAFIE

putere rd;e a general,iza. Era ce,l ma,i neobosit cercetitor pe care l-am viztrt vreodati ; stltea toatX ziua cercetind la microscop, gi ,sear,a arXta tot atit rle odihnit si arnabi,l ca t,)ttleauna. ln t,oate imprejurirrile era foarte impu,lsiv gi, in oalecflrc mlsuri, suplricios, insi norii se ri'sirpeau intr-o cliipl. O d,ati mi-a trimris o 'scriso.are ca,m hrutali, dintr-o pricini care ar p[rea ri,d,icol ,de ml'runtl pentru cineva din afarl, qi flnllffie pentru ci am suslinut un timrp pircrea naivi ci plantele noastre carbonifere creqteau la o mici aclincime in mare. Indignarea lui era ou atit lnfi nl,are, ,cu ,c,iL ni,ci el nu putea pretinrle a fi presu,p,us vreodati cI mangrovele (qi incl alte citeva prlante ma,r,ine 'pe care ,le-a,m ,pornenit) ar fi crescut in nrsr€2 din moment ce au fost gisite nrun,a,i in stare fosilE. Cu alti ocazie, a fost aproorpe tot atit de indignat pentnr c[ arn res,pins c,u disrprel pirerea ci ar fi existat cindva un c,ontinerrt intre Austrarlia Ei America d,e Sud. I{-am cu{noscnt pe nimeni mai atrHgitor ,deoit Hooker. Pulin mai tirziu m-am imprietenit intim cu Huxley l. Inteligenla lui era sc,lipitoa,re c,a qi ,lumina fulger:uluri Ei asorltiti ca 'un brici. Era cel rnai minunat povestitor din cili arn c,uno,scut. Nicioclati nlt scnia sa1 n1 spunea nirnic p,licti'sitor. Vorbind cu ol, nimeni n-ar fi binuit cE era in stare sI-qi critice adversaml c,u atita asprirme crum putea s-o facX $i ,cum o ficea. Huxley mi-a fost un pr:ieten neinchipuit de bun qi tot' d,eauna gata s5-rni dea o mini de ajutor. ln Arnglria, el a fost suslinltoru,l principiu,lu,i evolutie,i trrerptate ,a fiinprlor or,ganiee. Ar fi reursit ,si f,aci lucriri mu,lt mai b,une decit acelea pe oare le-a ficut in zo,ologie, d,aci timrpuil rnu i-ar fi fost atit de absorbit de hlcrErile o'ficiale qi literare gi de strX'druinlgls lui de ,a imbunltili invXl5rnintu,l in Anglia. imi ingifls,ia sX-,i srpun orice ; ou mnlti ani in unni mi gindeam c'Lr regrlsl ci un o,rn ca e,l criticase atit de nnnlli odmerni de qtiinli, cr.l toat,e ci €rarn convins ci ayusese drept,ate ou fiecare in parte, qi i-am srpus pirerea nrea. El a respins c'u rindignare invin,uirea qrrea? iar eu i-am rEsrpuns ci eram foarte feri,c,it afrlind ci m[ ingeIasem. Discutasem 'de,spre atac,urile birre-rneritate pe care Ie
Thomas Henry Fluxley (1825-1895), en'r,inent zoolog englez, in anatomia qi paieontologia comparati. Foarte apropiat prieten al lui Darwin, Huxley a fost cel mai ,mare propagandist rn Anglia a concepliei lui Darwin gi cel rnai activ luptd,tor pentru darwinism. (vezi L. Huxley, Life and, Letters of T. H. Hurley. t. I-II, London, 1.900), S.L.S. (nota L32, p. 223).
1

specialist

DE LA CASATORIA N{EA PlN.ri LA PLIICARIIA DtN LONDRA

ll7

inclreptase impotriva lui Owen, a$a incit. dupi l,t timip, . i-anr spus; ,,Ce blne ati aritat grege,lile boacine ale lui Ehrr,nberg ! t El a fost de acecaqi pitrert' 9i a atlilgat "_1 erA* nece,sar pentnr ltiin{ii ca aserrrenea grcleli sI fic tloved'ite. I)trpI

Thomas Huxley

in

1857 (dup5

W.

Ir'"rrine).

1 Chr. G. Ehrenberg, 1?95-18?6, zoolog 9i paleontolog €{erman" celebru prin cercetlrile saie releritoare la infuzoriile actuale ;i fosile pe care insd el le consid.era elonat drept animtlle cu ot'ganizalia complexfi. Darrvin clrtcea coresponden![ cu Ehrenberg Si llu o clatd i sla adresat pentru consultatie in problemele specialit5{ii lui (Yezi C)pere, t. II, p. 605. M.L., 1936). In cazul dat este vorba dcspre o oarecare gre$calA comisi de Ehrenberg in privinfa fosilelor belemnitelor, molugte cefalopode. S.L.S. (nota 133, p. 223).

118

AUTOBIOGRAFIE

citva tirnp ,i-a,m sp,Lls dirr nou : ,,Riu treibuie ,sI se fi simtit bietu,l Agassiz in miinile dvs."' l. $i din nou am pomenit alt nume, Ei de data a,ceas,ta oohii lu'i strilucitor"i s-flu aprins deodati si el a izrbucni,t in riso aruncind aslrpra mea tot felu'l de afurisenii. A fost urr om ln'' iraunat qi a mtrnc,i't c{u mult folos p,erntr'u binele omenirii. Aq mai putea vorrbi qi des,pre iailli ciliva oa,meni d,e seami pe care i-am vlzut ,drin cind in c,ind, dar n-aq iputea S:pilre despre eii mu'lte 'lu,cruri care si rnenite a fi stpuse. Am avut irn rnare respect pentru Sir J. Herschel 2, yi arn fost inciintat oin,d am luat m,asa impreunl in c&sa rluri incintitoare ,de ila Capul Bunei Speranle, arpoi in loc,uinla lui din Londra. L-am mai vizut dupi aceea Ei in alte citeva ocazii. i\u vorbea niciodati mult, dar fiecare cu,vint pe c,ar,e-l $purefl, 'rnerita sI fie ascultat. Era foarte timid gi de multe ori avea un ,aer trist. Lady Caroli,ne Berll, in carsa cire,ia rluasem masa la Capul Bunei S,peran[e, il admira mul,t, d,ar spunea ci el i,ntra totdea,uina in casi cru aerurl unui om care ayea imiinile murdare, qi rcflre iqi didea sea,ma ci qi solia lui gtie ci avea rniinile mur{dare. in c,a,sa lui Sir R. Murchison, 'l'a,m intilnit o dati 'la micul dejun pe ilu,strul Humborldt, care mi-a ficut rcinstea si lpuni ci dorea sI mi cunoascl. Mare,le oim m-a cam d,ezamiBit, insl firi indoiarli pentru ci a'qterptinile mele f,u,se,seri exagerate. Nu-mi pot aminti nimic deslugit in legituri cu intilnirea noa,stri, af,ari de faptu,l ci Hurnboildt ena f oarte ves,el Ei ci v,orbea mult. Obiqnuiam rsi mi duc destul de des la Bab,bage 3 qi luam pa,rte regulat la vestitele lui 6e,rate. 'fotdeauna ,mi ficea si-l a,sI J. L. R. Agassiz, 1807-1873, zoolo,g gi geolog elvefian, care din anul 1846 a lucrat in S.U.A. Agassiz este cunoscut prin cercetdrile sale referitoare la fosilele de pegti gi de echinoderme ; in anul 1830, el a adus dovezi despre existenla perioadei glaciale in istoria pdmintului. DupA concep!iile sale teoretice, Agassiz era partizanul teoriei catastrofelor (a lui Cuvier) qi antirevolulionist, adversar hotdrit al iui Darwin gi unul dintre propov[duiborii entuzia;ti ai ,,teologiei naturale". S.L.S. (nota 134, p. 223). 2 John Frederick WilLiam IJersc'hel, 1792-7871, astronom, F.R.S. 1813. A scris despre Astrono,mie, despre Lumini, Filozofie naturala et,c. Profesor la Xliint, 1850-1855. F5cut baronet, 1839. N.B. 3 Charles Babbage. 1792-1871. F.R.S. 1B16. A sprijinit intemeierea SocietS{ii Astronomice, 1820, a Societdfii Statistice 1834, a Societdlii de l\llatematici ;i MecanicS. Invenliile sale s-au dovedit adesea ne'reu;itu.. N.B. Ch. Babbage, economist burghez englez. Karl Marx in Capitalul citeazS. adesea date din cunoscuta lucrare a lui Babbage On the Econo.nA of Machinerg (I-amdon, 1832). S.L.S. (nota 137, p. 223-224).

DE LA CASATORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA

119

cult dar pirea un om deceplio,nat Ei veqnic nemullumit, rar infiliqarea lui era de rnu'lte ori, sau chiar totdeauna, moroc6noasi. 1\,u cred ci era urs'uz nici pe jumltate cit rpretin'dea a fi. intr-o zi mi-a ,splrs ci inventa,se o metodi cu ajutorul circia orice incendiu 'pute,a fi realme,nte stins, dar a adiugat : ,rf{'o s5-,mi divu'lg invenlia, dracul sI-i ia ,pe toti, lasi-i si le ardi toate caseile ! oo. Acei ,rto!i" despre care vorbea, erau locuitorii Londrei... Altldati rni-a pov,estit ci vizuse ipe o gosea clin Ita,lia o ,ciEmea ou o inscrirplie pioasi, c,are arita ci proprietarrul o ficurse din dragoste pentru d,umnezeu qi pentru Iara l,ui, ca drurnelul obosit si-qi poati astimrpXra setea. Aceasti inscrirplie it ficu sI cerceleze ciqmeaua ou atenlie. Ei imediat descoperi ci de cite ori vreun drumel scotea api cu pompa pentru eil, rs,cotea in acelaqi timp o cantitate Ei mai mare acrasi, ,la propnietar. Apoi Babbage a ardiurgat : ,rIJt singur lucnu urisc mai mult decit pietatea, qi ac'esta e lpatriotismuloo. Dar cr€,d ci vorbele 'lui erau muilt ma'i ursturitoare decit faptele. Disculiile cu Herbert Spencer I imi pireau foarte intedeo,sebit ,c€l om qi n-anl tresante, d,ar el nu.,mi rplicea in mi crezut nici,odati cE aq put€a si "hip imprietenesc uEor ou e,l. Cred ci era extr,em de egocentric. Durp[ ce citearn cite o carte de-a lui, mI cuprinrdea de obioei ,o admiralie plini de entu' ziasm pentru talentele lui supel-.ioare qi adeseori mi intre' bam dac6, intr-un viitor indepintat, nu va fi pus alituri de oamenii celebri cra Descarters, Leibnitz etc., ,dss,pre rcare, onicum, Etiam foarte puline lucruri. Cu toate acestea, nu Etiu daci in munca mea gtiinlifici am profitat ,d,e lucririle ilui Spencer. Fe'lul lui de,ductiv de a trata orice subiect, era cu totul opus fe,luilu,i meu de a gindi. ConcJuziile [ui nu m-a,u oonvins nic,i' ordat5, Ei de atite,a ori mi-am ,sPtlrsr citind prirerile lui a'surpra vre,unei pro,bleme : ,,Accasta ar fi un minunat subiect de stuidriu p"tt,to o jumitate de dlzini de anioo. Generalizirile lui fundamlnta,le (care, c,a im,portanli au fost conlpara,te de unii
I H. Spencer, 1820-1903, filozof idealist englez, cafe a inc-ercat s5 construiiscd un sistem de filozofie 5i sociologie pe baza evolulionismului vulgar. Pozitivist Si agnostician, Spencer considera ',necunoscutlll" d,rept obiect al retigiei 91 cd acesta reprezenta prin- eJ' insuqi o 'for!5 care std Ia baza fenomenelou:' oare,care forld atotputernicS, Spencer compara societatea omeneascd su organismui (animal) ; el cauia s[ demonstreze cu ajutorul teoriei evolulioniste 9i legiior biofogice ,vegnicia" pi ,.caracterul natural" aI capitalismului Pi ,,irnposibilitatea" socialismului' S.L.S. (nota 133, p' 224)'

120

AUTOBIOGRAFItr

cu legi,le luri l\ewton !) des,pre crare indrHzne,sc si af rrm - Ei ci pot fi foarte valoroase din punct de verdere filozofic sinl de afa fel, incit nu-mi par a fi de nic.i un folos strict -qtiintif ic. Ele f ac parte rnai mult clin natura def,iniliilor tlecit din legile naturii. Nu ajuti pe nimcni si prevailir ce se va intirrrpla in nici un craz particular, gi, oric'urn. mie nu mi-au fost de nici un folos. Vorbind despre H. Spencer imi arnintc,sc de B,ucklc l, pr: care l-am intilnit o dati in casa lui Hens'leigh Vedgwood Arn fost foartc bucuro,s sI aflu de la el sistemul sIu de a c,Lrlege fapte. Mi-a srpus ci qi-a cumpXra t toate cirlile pe cer.(l le-a citit qi qi-a ficut pentru fiecare un index complet rlin falrterle pe care le-a socotit ci i-ar putea fi de folos, qi ci puteir oricind s6-gi aminteascti in ce carte citise c,evflr deoarece arre,a. o mcm,orie excelenti. L-am intrebat cum iputea si qtie de ,l:r inceput care faptc ii vor fi de folos qi el mi-a rispuns ci nlr gtia, clar ci il clliuzea un fel de ,inst,inct. Datoriti acesLui obicei de a-Fi alcittr,i indici, era in stare sri dea un nu,rn5r uirnritor de referinle asupr,a ttrturor subiectelor c,e pot f i gIsite in lncr,ar,ea sa History oI Ciuilization. Am socotit acearst6 carte ca fiind extrem de interesanti qi am c,itit-o de doui orio dar mi inrdoiesc daci generalizXril'e sa,le an vre,o valoare, H. Spcncer mi-a decrlarat cI nu citise nici,odati nici un rind din ca ! B'uckle avea darul vorbirii, qi-l a,sc,u'ltam firi si splul rrn ,cuvint qi intrr-adevir nic'i nu puteam a'ltfel, deoaree,e nu-,mi d[dea rigaz s-o fac. De aceea, cind Effic 3 incepea si cinte. mi rid'icam, spunind ci trebuie s-o ascu,lt. Binrriesc c5. lucnrl aoesta l-a jignit, pentru cX durpi c,e arn plecat, Buckle 6-a intors citre un prieten qi i-a spu's (uqu crrm ,a auzi't frate,le meu), ,,Clr1ile d-lu'i Darwin sint mu,lt mai bune 'dec'it conversalia luio'. In rea,litate ceea c,e voia si spunE era ci nu-i a,preciasem conversalia la justa ei valoare. I Henry Thomas Buckle, 1821-1862. Istoric autodidact. N.B. Istoric Ai sociolog englez, Buck-Ie considerd procesul istoric de pe pozitiil* pozitiviste idealiste. Buckle consideri drept factor de bazi al dezvoltdrii istorice a societdtii umane, medir:l geografic, care determinI factura psihici a poporuJui ; condiliile materiale reprezintd produsrd facturii psihice. Buckie carrtd sd: justifice orinduirea burghezS: Si politica ei colonialE. S.L.S. (nota 139, p. 224). 2 Hensleigh Wedgu'ood, 1803-1891, fiul. lui J. Wedgwood din Maer, fratele lui Emma Dar'"vin. 3 Katherine Euphemia Wedgwood, fiica lui Hensleigh Wedgwoocl cds5toritd cu lordul T. H. Farrer in 1873, fiind a doua lui sofie. N.B ,si S.L.S. (nota L4L, p. 224).

DE LA CASATORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA

t2l

Pr:intr'e arlli oameni de litere cerle,bri, arn intilnit o rlati. d'e,canu,lui Mihnan, Fe sydney smith l. Era ,ceva inexp,lic,abil de flrnuzart in fiecare vorbi pe care o spunea. Asta se datora, in parte, faptului ci te agteptai si te amuze. Vorbea de.sp,re ledy Cork, care pe atunc,i era o doanrni foarte brtrini. Ea eril doamna care, dupi sprrscle lui, rimase o datr atit de impresionati de una din predice,le lui despre earit,ate, incit irn,prumutese. o guinee de la un prieten ca s-o ptrni pe tal,er.ul dani,ilor. Acum spunea, ,rh general, se crodca ci ,",.rrlpo $i vec'hea m,ea prieteni ledy C'ork fu,sese uitatiu'. $i toate acestca le 'spunea in aga fel, incit nimeni nu se indoia c.i ceea ee voi,a si spunx era ci scrrmpa gi bitrina lrri prieteni fusese trritiat5 de diavol. Curn a reugit sE exprime acest lucru, n,u stiu. Dc asem,enea arn intiln!t o dati in casa lordnl'i Stanho:pe 2 (istoricul), pe Macaulay ', gi c'm nu mai era clecit un invi,tat la mas5, am avut prilejul deosobit rle a-l auzi discr:tind. l\facaulay era foarte agreabil. Nu vorbea prea mult ; qi intr-a;devir, un a,sem,enea om nicri nu prr tea si vorbeasei prrea m,lt, atit tirnp oit le ingiduia altora si tlevieze firul d,iscufiei lui, a$a oum f6,cea e,l. Lord Stanhope mi-a dat o mici cl,ovada, destu,l cle crurioa,si, desrpre exactitatea gi bogdlia memoriei lrri Macau,lay: m'tr,l1i istorici obignuiau sr se intilneasci adesea in casa lordnl'ui stanho,pe gi si discute tlifenite subiecre. Uneori nlr eralr d,e acecaqi pirere cu ilIacau,lay gi la ince.prrt recrrrgeap ardese:r lLa c,ite o carte, pentru ca si vadl cine ou.;t drcptate; clar mai tirziu, ,dupi cum a obscrvat lordul stanlrope. nici ur' istoric I H. Milman, istoric engiez, decanul catedralei Sf. paul din

in casa

S. Smith. 17?1-1845, teolog gi scriitor englez, autorul unor serii de pamflete teologice, politice Si literare, era recunoscut ca un om foarte ager la minte. S.L.S. (nota 142, p. 224). 2 Philip Henry stanhope, 1805-l8zb. Al cincilea conte de stanhope, istoric, autor, deputat conservator, subsecretar ra Ministerul de Externe, a contribuit Ia infiinlarea iui Nalional Portrait Gallery
3 T. Macaulay, 1800-1859, istoric pi politjcian englez (rvig), indrumitor al politicii coloniale de tota]S' inrobire a Indiei. In Isto,iq I'ngliei, lucrare straluciti scrisa de €1, a{acauray preamdreqte orinduirea politicd englez6. cerrea s-a bucurat de un mare succes 'in rindul burgheziei. K. &l.arx, e scris despre Nfacaulay, cd a falsjficat ,,istoria Angliei in interesu! wigilor gi bur'glreziei". (capitalul, edifia rusi, t. I, p. 278, 1953). S.L.S. (nota l4B, p. 221).

Londra.

etc. N.B,

722

AUTOBIOGRAFIE

Cu alt prilej, am intilnit in ca.sa ilondulu,i Stanhope, la una din reuniunile lui de istorici, qi alli oameni de litere, printre care l\fotley I gi Gr.ote 2. Dupi dejun, m-nrn plimbat cu Grote arproarpe o o16 prin C'hevening Park. M-a interesat mult conversaIia lui ri nti-a,u pliout sim,plitatea qi lipsa oricdror pretenlii in fe'lu,I lui de a fi. Arn intilnit si alt grup de oameni de seami la rnicul dejun din casa lordrrlui Stanho,pe de la Londra. Cind eranr aproape de sfir;it, h{onckton Nli,lnes 2 (acu.rr lond Houghton) a intrat qi durpi ce s-a uitat in jo" a strigat (inrdreptilind ponecla lui Si,dney Smit, ,,ricoarea seriioo) ,,Ei bine, dar gise6,c c5, ati incerput-o prea de dimineali'.. M'ult tirnp dupi aceea am luat masa intimrp'I5'tor ou bn' trinul Earl * Stanhope, tatil istoricului. Auzisem ci tatil siru, democratul Ear.l, binecunoscut in timpul Revoluliei fran' eeze, il diduse pe fiul siu si invele fieriria, deoareoe era de pirere ci f iecare o,rn art' trcbui si cunoasci o meserie. Bitrinul Dar'I, cel pe care l-am curtosout, pirea un om ci,udat, clar oricit de pu[in l-am vizut, mi-a pl6cut. Era sin,c'er, natural qi agreabid. Trlslturile [fe1ei] lui erau b,ine marcate, e,l era bnrn rqi, cind l-am intilnit, ipurta hairre maro. PIrea a crerd,e in orice 'lucru car,e altora li se pirea cu totul de necrezut. l\Ii-a spus intr-o zi ,oDe ce nu renrus[i [n fleacurile ,ast,ea de geo,lo'

nu se mai ostenea si consurlte rlreo carte, ,qi orice rs.Ftrne,a Ma' cau,lay e,ra act:eptat ca lucrm sigur.

I John Iothrop Motley, 1814-187?. N1scr-rt in Dorchester, Mass., a trdit mult in Europa, deoarece materialul pentru cercetdrile sa-le istorice nu se gisea in S.U.A. A publicat, in 1856, History of the Dutch Republi,c (Istoria Republicii Dancze). N.B - Istoric gi diplomat american, a fost acreditat ambasadorul S.U.A. in Anglia, in anul 1869. S.L.S. (nota I45, p. 224-225). 2 George Grote, I794-LBT1- Istoric ; initiator al Unit'ersitdtii din Londra. F.R.S., 1857. Vice cancelar (rector) al Universit5lii din Londra, 1862. N.B. Este cunoscut prin Istoria Greciei, L2 volume, scrisi de el, intre anii 1846-.1856, in care instituliile politice ale vechii Grecii, sint tratate prin prizma institufiilor moderne. Marx Si Engels au scos in evidentA denaturdrile istoriei Creciei, caracteristice lui Grote. S.L.S. (nota 145. p. 224-225). 3 Richard Monckton lVlilnes, 1809-1885. Prieten intim cu Tenny'son, Haliam si Thackeray. Deputat conservator. 1837. A fost apoi libera1, atunci cind Peel li-a schimbat pirerea cu privire la comerful liber. Si a sprijint reformele. A fost fdcut baron Houghton in 1863. .A.utor a numeroase lucriri. N.B. a Earl. titlu de noblete. N. trad.

DE LA CASATORIA MEA PINA LA, PLECAREA DIN LONDRA

723

gie Ei zoolo,gie, qi nu te indrepli rsrpr'€ Etiinlele o'culte ?'o fstoricul (mai tirziu lord N{ahon) s-a scandaLizat de vorbele ipe care mi le-a adreisa,t bitrinu'I, iair incintitoare'a ilu,i solie a florrt rnurlt haz. tlltimul pe care-l voi rnai aminti e Carlyle l, ,pe care l-am intilnit de mai rnulte ori ,in 'casa fratelui rneur iar de doui sau trei ori a venit chiar rla tnine. Conversatia lui era c,u totu:l clistinsi qi interesanti, ca Ei scrierile lui, clar uneori sti' rtria prea mult asupra aceluiaqi s'ubieot. imi amintesc de o ma'sl amuzanti la fratele meu. undc, printre algii, €rrau qi Babbage qi Lyell, amindoi vorbireli. Carlyle insi i-a r€,d,rs la ticere pe to'ti vorbind tot timpul rne'sei des,pre binef,a,cerile t5cer,ii. Dupi rmasi, Babbage cru cea mai posomoriti infiligar,e i-a rnullumit lui Carlyle pentru f oarte interesanta 'lui conferinti despre tXcere. Carly,le ironiza aproarpe pe toatl lumea. lntr-o zi, tra mrirre aoars5, vorb,inrl despre History a 'lu,i Grote, o nurni rro rnocirl5 fetidi, c,are nu ,con{ine nimic srpiritualo'. Pin5 Ia aparilia volumului Reminiscences) am crez'ut mere,u ci ironiile lui erau, micar in rpa'rte, glume. Acum ins5, lucru,l acesta mi se pare indoie,lnic. inf Sligarea lui ,eira flc,e er a unui osn deiscurajat, aproape abitut, 'deEi binevoitor ; Ei e binecunos,cm,t ci eI qtia si ,ridi d,in toati inima. Eu ore,d ci b'univoin[a lui era reall, derqi co'lorati ,c,u multi invi,die. Nimeni nu se in'doieqte de puterea lui extraorrdinari de ,a de,s,c,rie viu ilucrur,ile qi oameni,i, m'u,lt mai viuo pe cit m,i se ,pare, decit Macaulay. Dar daci descri'erile I'ui despre oameni erau adevirate, aoea,sta e altI
pnobtlemi.

Carly'le a reugit ,din rplin si intipireascX in mintea oarmenilor oiteva adevlnuri morale. Pe de alti parte, pirenile lu,i su ,privire ila sc,lavaj er,au revoltitoare. In ochii ,lui, p,uterea reiprezenta dreptul. Spiritul lui mi se ,pirea foarte ingust, chiar daci l5s5,m la o parte to,ate ramu,rile qtiin{ei pe care cl

I T. Carlyle, 1795-1881, istoric pi publicist reaclionar englez. Marx pi Engels au Jdcul o critic6 aspri conceptiilor istorice ale lui Carlyle (vezi Opere, t. B, p. 2Bl, M.-L., 1931), care preamirea (independent de direcfia activitS{ii lor) pe crornwell pi Danton, pe Frederic al II-Iea, regele Prusiei gi pe Bismarck. Intr-un timp, Carlyle s-a apropiat de charti;ti si a inceput chiar s5 critice exploatarea muncitoriior de citre capitaLigtr, insi dupd anul 1B48, a virat brusc tpre dreapta, condamnind revolutia si ficind propagand5 penfu-rr dictatura burgheziei. S.L.S. (nota L46, p. ZZS).

t2.t

AUTOBIOGRAFIE

le ,dispreluia. E de mirare pentru mi,ne ci Kingsley I ar fi vorbit despre el ca rlespre un orn foarte ca,pa,bil sE cont,ribrrie la progresul qtiinlei El ridea, dispreluind ideea ci un nratematician ca I['helvell ar putea si jtr,dece, aia cum sus{ineam etr, teorii,le lu,i Goethe asupr,a lumin,ii. I se pirea ceva cu totul ridico'l s5-qi bati cirreva capul rdaci un ghelar,se miqcl rnai repedc sau mai incet. sau daci 'nu se nrigci. Pe cit pot rsi-mi dau sea,m,a, n-arn irrtilnit niciodatl un om cu 'o minte atit ,rle pulin potrivitI pentnr eercetirile qtiinlifice ' ln tirnrpul cit anr st.at la Londra, m-am dus cit am putut mai rcgu,lat la getlinlele rnai multor societSli qi aln "etiinlifice activat ca ,secret,ar la Geological Socicty. Dar a,c,easti particiLpare, cit Ei societatca m,ea obiqnuit5, rni-au f[cut atit de riiu in ce iprivegte si,nXtatea, inoit ne-anl hotErit sI ne muthn ,la !ari, lucnu pe care-l preferann amindoi, ,Si pe ca're nlr tl-arn 2.
regnetat nicio'clati

Sedereq

Ia Down, de Ia 14 sepfembrie pind in prezentr 1875

184?

Dupi citeva ciutlri zadarnice in provincia Surrey 'ii in alte p5r1i, am gisit fl,cers,ti casi gi am cumpirat-o. Mi-a pllcut aspectul variat al vegetatiei, caracteristic unei rcgiuni c,alcaro,as,e qi atit de deosebit de aeela cu care rn5 obignuisem in oomitatele din Miclland, dar qi mai mult mi-a plicut liniqtea desivirqiti ,Ei rusticitatea agezlrii 3. Totugi, nu e un loc chiar atit de retras c'u'rfi il descrie autorul unu,i articol dintr-u:n perio,dic gennan, care afinni ci nu rpoli ajunge la mine decit pe o poteci ingustl, ac,cesibili doar catirilor ! Sta,bi,lirea noastri aicri s-a potriv,it de minune cu o dorinll pe care n-o pret Ch. Kingsley. 1819-1875, teolog, scriitor romancier, naturalist amator englez care se ocupa ctr- cre;terea anima-lelor domestice. King.sley este acel ,,celebru scriitcr 5i teolog" despre care Darwin vorbe;te in ,,Orig;nea speciilor", f5r6 a-i cita numele, ca pe un exemplu de preot, care a asociat credin{a in dumnezeu clr credinta in dezvoltarea evolutivd a lumii orsani,ce. (vezi Ch. Darwin, Opere, t. III, p. 669, M.-L., 1939). S.L.S. (nota L47, p. 225\. 2 Sfirpitul. Reminiscences, apriiie 1BB1 inceputui la p. 108. N.B" ; 3 In anul 1813, Darwin a inceput si scrie un studiu despre natura din f)own ; acest studiu a rlmas neterminat (vezi Darwin: Opere, ed. rus6, t. I, p. 33-36, M.-.L.). S.L.S. (nota l4B, p. 225).

SEDEREA

LA

DOWN

725

vizu,Sem,

qi anrune c[ ,a,E'ezarea casei ingi,duria de'seile viz'i'te ale c'op'iilor noqtri, ,care n-au pierd,ut niciodati ocaz'ia si vini si ne vadi, de cite ori le-a fost c,u putiinli. Putini oarneni ar fi rputut trii o viali mai retrasl ca noiAfari cl,e vizite,le srcurte pe la ruide 9i, d,in cind in c,in'd, la
w
;jti&.

Down. casa l,uii ch. Darwin La intrarea dinspre sat. La primul etai la stinga porticului se vid cele doud ferestre ale vechiului cabinet ;; i;;frr-; i; dr;;;,ta - ferestrele noului cabinet (du,pa S. L. Sobo1).

rt,are sau in alte pir1i, nu ne miari d,uc,eam ni,ciieri. In prima perioadi a ge,cleni,i n'oa,stre a'i'ci am f Icut 'citeva vizite qi iun pnimit ciliva priet'eni ; dar sini,tatea m'ea 'se resifnlea aproape io,tclt'auna ,din- ,pnici,na 'ac'estor o'bo'sel'i, c'are-mi provocau frisoane vio,lernte gi c,rir,e cle vomitare. AEu c[ am fost silit, tiurp cl,e rlai mulli flnri, si reftz ,ori'3e invitatie la In,?sie Ei asta 'a insemnat ,p,entnu rnine o pa,gubi, ,die,oarece ,&c'est fel 'de intilniri imi dirleau totcl'e,a,un,a o bunl ,di'srpozilie. Din aoerleaqi motive n-arn p,utut irnvi,ta la noi dec.it foarte ipuli{ni oameni tcu care avearn ts,glturi qtiinlific,e. cit eram tiinlr Ei sxnito,s, eram rcd-

126

AUTOBIOGRAFIE

l)abil dc sentirnente f oarte puternice, in tlltimii ani ins5, crr toate ci pistrez incl sentirnentete cele mai prieteneqti pentrrl nrnrlti lume, am pierdut puterea de a rnir ataqa profuncl ri,' c,ineva, nici chiar dc bu,nii qi dragii mei prieteni Hooker ii I{uxley, aia cunl ficeam altirdati. Pe cit pot si-rrri dau searlta'

\ \
g)

cb

s

,tethi, | " , .l Ju/ra4ertt iirlSJ,Ur/.qtI vec/ r
u'Ce afusl nea spccttl'

,lufragena,

fo/ositi
inainle
ce Spa/atoriade uase

Planul primului etaj al noul cabinet pi salonul

casel o
S.

lui C'h. Darwin. Camerele din stinga anexi construitd in anul tB77 (dup5 L. Sobol).

a,cearsti dureroasi pierclere a afectivitilii s-a strecurat in mr'ne inceitul cu incetul din pricin,a unei mari tri'steli gi, mai tirziu, din pricina obosclii, ceea ce m-a hotirit sI nu mai vXd pe nimeni qi sX nu rnai vo'rbesc c1 nim,eni, nici nr5car o ori, afari

rloar de solia qi de copiii rn€,i. in tot timpul vielii mele, cca mai inaltl bucuric Ei sinstrra nrea preocuparc a fost ntunca qtiinlifici ; Ei pasiunea pentrtt :lc'east5 muncl rn-a f icut sX uit pentru momcnt, sau chiar si alung, suferinqele me,le de fie,care zi. De a'ceeil ntt aln ninric de, sllus des,pre restu,l vielii rnele, afari doar de ptrblicarea citorva clin lucririle rne'le. Poate ci ar fi interesant si clau citeva arninunte fls,urpr& feilului c'um mi'a ve,nit ideea acestor lucriri.

+>

a-

+tx
6U)
Oi
UF

;
id ;iv

a

59.
t-t
Ai@

o) :to

-t

'=|o
H

5<d
()i e. <ia

o;. vo -c) .= P{
.QQ
(')66
q)

br

qJ

.=

h0

I?A
jrd ar (a ).x ata

(a

u)

i H
rh
)at

A*

'o

o n
ra-1

c

A

u8
H

3u)
CE

tr

a.

a a
na

DIFERITELE MELE PUBLICATII

Lupa (microsco'pu,l)

lui Ch. Darwin din Down (dupd S.

pe fereastra cabinetului L. Sobol).

Diteritele mele publicatii':€ I
La inceputul anului T844, publicasem observaliile mele pe care ile vizitasem in timpul cilitor,iei pe Beagle. ln 1845, am clutat sI revid o nouX ediqie a lucririi mele Journal of Res,earches l, care fusese publicati la inceput, in 1839, ca o parte drin ,luc,rarea lui Fitz-Roy. Su,ccesul acestei c[rti. prirnul lneu copil literar, rni-a mXgulit vanitatea mai murlt ,decit succesu'l oricXror alte lucrlri arle rnele. Pini gi astizi cartea se vinde in Anglia qi in Stateie tlnite, qi a fost tradusX 'pentru a 'doua oari in limrbi'le germanl, fr,ancezX li a,ltele. Acest slucc,es a,l unei cirli de cXlitorii, Ei
.:

:

asurpra insutlelor vu,lcanice

*) Nora Barlow scrie acest titlu ca titlu de paragxaf, intre rinduri, iaf, S. L. .Sobol il pune ca titl'r: in rind. N. trad.

I Jttrnal de
Chrrles

cercetir,i.

q

-

D:1rs'in

130

AUTOBIOGRAFIE

mai ales ,a unei cllitorii gtiinlifice, e surprinzitor ,d'urpi atitria ani de Ia. rprima ,ei apa'ri1ie. ln Anglia s-aru vindut arcum zect rui,i de exemplare din edilia a doual. in 1846, rni ,s-a p'u,blicat lucrarea Geological Obseruations on South America. Gisesc notat intr-un mic jurnal 2, ,pe care l-am {inut intotdeauna, cI cele trei lucriri geologice ale mele (incl,usiv Corel Reels) mi-au oerut patru ani qi jurmitate de rnunci neintrerupti ; ,rDi aclilrr au trecut z'ece ani de cind m-am intors in Ang'lia. Cit tirnp arn pierdut c,u boala rnea ?" Nu am nirnic de spus cu privire ,ta aoeste trei cir1i, afari dc faptul ,ci, rspre rsrtprinderet trl€fl, s-iu cerut de curind noi edilii 3.

In octombrie 1846 am inceput lucrarea mea de'spre Cirripediaa. Pe c,ind mi aflam pe coasta din Chile, am g[sit o formi cu totu,l curioasi, care se asc,undea sfredelind ,cochiliile d,e Concholepas 5,, gi ,care se deosebea atit de mrult de toate celelalte cirripede, incit am fost nevoit si for''mez numai penln modul acesta, 10 000 de exemplare din edilia a II-a a unui naturalist i.n ju,rul lumii... s-au epuizat in Anglia in mai bine de treizeci de ani (din anul 1845 pini in anttl 1876). Se infeiege c5 aceasti cifrd trebuie si fi crescut mult prin reeditdrile engleze qi americane din a-nul 1876 gi pinS in prezent. Notdm c5, in anul t952, a apdrut reeditarea in facsimil a primei editii a CdId"toriei, unul naturalist... (1839). Insb nici o lari din apus nu cunoagte astfel de tiraje ca U.R.S.S., unde, din anul 1917 pini in anul 1955, Cd,ldtoria ur-ui naturalist... a fost tipbrit5 in Sase edilii (fdre il mai line seama de ecliliile prescurtate pentru tineret), intr-un tiraj total de peste 18? 000 de exernplare. S.L.S. (nota 149, p. 225). In R.P.R" cartea a fost tradusi qi publicatd in Edit. tineretului pentru primaoar6 in 1958 in 15 150 exemp,lare. N. trad. 2 Darwin are in vedere aici Jurnalul vielii gi aotivitilii, pe care el I-a finut la curent din anul 1E3B pini in anul 1881. S.L.S. (nota 150, p. 225). Traducerea acestui Jurnnl apare pentru prima datd, ca o completare a lucrdrii lui S.L. Sobol : Charles Darwin, Amintiri d,espre d,ezuoltarea gindirii gi caracterului rneu (Autobio1

Cd,ld,toriei

grafia). p. 157-191. N. trad.
L874. F.D. a In

3 Geological Obseruations, ed.

a II-a,

1876.

Voral

Reef

s, ed.

a

II-ao

limba englezi Barnacles. Cirripedele erau clasificate printre Molugte din cauza scoicii lor care seamini cu aceea a acestor animale, pin6 ce Thomson gi Burgmeister au descoperit larvele lor'. Aceste larve - denumite Nauplius - sint de Crustacei. De la aceastA descoperire, cirripedele sint considerate ca un ordin al calsei crustacei.. llor (C. Claus, I-ehrbuch der ZooTogie, ed. J. Springger, 1932, p. 601 gi urm.) N. trad. 5 Concholepas specie de molugte gasteropode rnarine, din familia Purpuridae. S.L.S. (nota L52, p. 226).

Prima pe.glne a juinralului personal al tui Ch. Damrin (durpn mictotilmul mantrscrisuluri de la universitatea oin carnuriGe).

r32

AUTOBIOGRAFIE

tru ,ea un nou subordin l. De ,curind s'a gisit pe coastele Portugaliei ,un gen de sfredelitor inrudit c,Ll cel descoperit de ntine. Ca si in[eleg stlrrctura noului meu oirriped, a tre' buit sI cercetez qi s[ disec multe specii comune, qi rlucrul acesta ,m-a determinat, treptat, sI mX ocup de gnupu,l intreg. Am lucrat neintrerurpt la acest stud,iu tot timpul urmXtorilor opt ani gi la urmi am publicat doui volume groase 2 in care aln descris toate srpeciile vii, cunoscute, 9i alte doui volume su,b1iri, in quarto, despre spec,iile extincte. I\u rni indoiesc c5, Sir E. Lytton Bulwer 3 la mine s-a gindit cind a introdus intr-unul din romanele sale pe 'un anume profesor Lo,ng, care scrisese doui volume 'enorme despre Lirnrpets a. Deqi arn mu,ncit orpt arni la aceasti I'ucrare, tot,uqi, aqa cum arit in jurnalul meu, aproximativ doi ani din acegt,i ani i-am pierdut din pricina bolii. De aceea, in 1B4B a,rn plecat pe citeva lu,ni ila Malvern 5, si ,rlrrrl,eZ rurn tratament de hidroterapie,
1 Aceasti specie de crustacee cir:ripede, gisiti de Darwin in apropierea tdrmului arhipelagului Chonos (Chile de Sud), care sfre-

clenumit5 de el Crgptophicr.l.us minutus gi a fost trecutd in ordinui special Abdominalia (iar nu intr-un subordin, dupi cum scrie Darwin in Amintiri despre dezuoltarea gindirii...); acest ordin cuprinde un singur gen format din aceasti singr-rr6 specie (Vezi C. Darwin: Opere, ed. rus5, t. II, p. ?6-81, N{.-L., 1936). lActualmente Abdominalia I'ti Darwin sint inclu,se in subordinul Acrothoracica. Despre clasificalia acttiali a crustaceelor. a cirripedelor .;i raportarea ei la clasificafia propusd de Darwin, vezi Darwin : Opere, ed. rusd, t. 2, p. 30-32, 40 li 649). Este interesant de notat un fa'pt pulin cunoscut, gi anume, aiutorul acordat lui D.lnl'in de cdtre J. D. Hooker, cind Darwin abia incepuse studiul Cirripedelor. Iatd ce scnie, cu privire la aceasta, insttqi Darwin ,,1i sint foarte obligat d-lui I{ooker, care, cu mu1!i ani in ltrmd, cind eu am inceput studiul aces,tui prim cirriped aI meu (9i anume CrEptoTthiatus minutus), m-a ajutat din toatc punctele de vedere, ardtindu-mi cum trebuie descoperite cele mai complicate organe, preparind pentlu mine citeva figuri foarte exacte, care a'ctualmente sint gravate cu
:

deleqte scoica

de Concholepas peruuiana add1ostindu-se in ea, a fost

citeva modificari ulterioare" (a.ceste figuri ale lui Hooker sint reproduse la locul ardtat in vol. II al ,,Operelcr" lui Darwin, ed. rusd). Cuvintele de mai sus ale lui Dani'in, reprezintd observalia ia descrierea f5,cut5 de el a lui Cryptophialus minutus (Ch. Darlvin) : A Monograph on the s'ub-class Cirriytedia, Balanidae, Vemucidae, London, Ra.y Society, 1854, p. 566). S.L.S. (nota 153, p. 226). 2 Publicate in Ray Societ;,-. F,D. 3 E. Lytton Buftver, 1803-J.873, romancier popular englez, la inceput Iiberal, ulteu:ior (dupii anul 1850) reacfionar. S.L.S. (nota I54, p. 226)' a Molugte din genul Patella. Autobiografia care insoleqte Ortginea speciilor, Edit. Academiei R.P.R., 1958, p. 23. N. trad. 5 Ma,lvern staliune balneard, cu izvoare calde 5i reci, in Anglia Centrald. S.L.S. (nota 155, p. 226).

DIFERITELE MELE PIIBLICATII

133

care mi-a f icut atit de bine inc,it, la intoarcerea flcrasX, am putut si-mi reiau lucru,l. Eram atit de bolnav, incit cind a murit scumpul melr tatX, la 13 noiembrie 1847,, n-am fost in stare nici si rni duc la inmor:mintare, nici si aclion EZ 'ct& unul din exec,utorii sii testamentari. Cred ci studiul mett despre cirripede are o valoare eonsiderabili, d,eoare,ce, pe lingl faptu'l ci descriu mai multe forme noi qi interesante, am stabilit omologiile diferitelor plrti, am deqi rrl-a'In inqeilat ingrodes'coperit aparatele de cimentat ) zitor in privin{a glandelor care sec'retau cimentul I qi in cele din urmi am clovedit existenla, la unele genuri, a unor Inas,culi minusou,li complimentari, ca parazili pe hermafrodili 2. Aceasti ultiml desc,operire a fost pini ,la 'urrni pe derplin confirmati, deEi la un rnome,nt dat un sc,r'iitor gerlnan socotise nirnerit si atribuie intreaga descri'ere imaginaliei mele bogate' Cirripedele alcituiesc un grup de specii f oarte variat qi greu de clasificat. $i munca mea mi-a fost de rnare fotros atunci cind, in Originea speciilor, a trebuit si rdiiscut principiile une'i c,lasificiri natu,ra,le. Totuqi, mi indoiesc daci arceasti lucrare merita tot timpul pe c,are i l'am oonsa;crat.

t Darwin, in scrisoarea cdtre C. Lyell din 28 septembrie 1860, aratS c5 cercetitorrul german A. Kron, in lucrdrile referitoare la glandele de ciment gi Ia dezrroltarea Cirripedelor (Wiegmann Arihiv, t. xxv gi xxvl) 'adeVdrat", douS sau trei erori gigante"... ,,a descoperit continud Darwin, ,,Cd este vorba comise de Darwin. ,,ESte despre rnomentele nu tocmai grele asupra cirora mullumesc cerului, m-am exprimat cu o indoiali destul de mare. Dise,carea (cirripedelor) e,ste atit de difici16, incit nici Huxley n-a reuEit. Este eronatb mai ales interpretarea pe care o dau eu parlilor (cirripedelor) pi nu pbrlilor p* le descriu. lnsd ele erau greseli gigante,-gi vorbesc despre e1e, "it" ieoarece Krohn, f[ra a se bucura de loc semnalindu-Je, Je-a notat cu cea ma.i mare indulgen{i si delicatefd. (L,ife and Letters, t. II, p. 345 ; cuvintele din scriso-are' referitoare la ,,momentele nu tocmai grele" nu Se gtie din ce cauzi au fost omise de cltre Francis Darwin ; ele sint reproduse dup[ originald. scrisorii). S.L.S. (nota L56, p. 226). 2 N. I. Tarasov. comentatorul traducerii ruse a iucrdn:iii ,,Crustaceele Cirripede" a lui Darwin (Opere, t. II, p. 645, NI'-L',--1936) scrie in aceastd privinld : Parazitismul masculilor atit ,,suplimentari" cit gi simplu pitici ai cirripedelor pe hermafroditi sau femele, este foarte indoielnil, deoarece masculii au o via![ foarte scurti 9i nLl se alimenteazd deioc, sau, in orice cazi TrlJ se hrines'c cu su-curile ,,gazd,ei", fie c5 este vorba despre hermafrodit sau femel6. Dupd curn ie vede. ;i Darwin insugi toloieqte aici cuvintul ,,patazit" numai in in{elesui de .,epibiont" (adicd de organism, car'e tr[iepte pe suprafata corpului unui alt organism, dar care nu se hrinegte cu sucurile lui)" S.L.S. (nota 157, p. ?27).

I3-1

AUTOBIOGRAFIE

Cu incepere din septernbrie 1854, mi-am inchinat intreaga act.ivitate c'a si p'urn in ordine imensutl vraf de not,e, ,si si fac observalii Ei experien'{e in legituri cu ,tr,ansmutarea gpe,oiilor. in tirnpul cilitoriei rnele pe Beagle, f,use,sem profund impresion,art descoperind in formalia Pamrpasu,lui rnari animale fo. si,le acorperite cu ,o armuri aseminitoa,re cu arc,eera existe,ntl in ziile'le ,noastre la ar,mardillos ; in al ,dro,il,ea rind, mi impresion,a,se felul in care animatlele strirns inruclrite s,e inlocu,i'esc nne,le rpe a,ltele pe misuri ioe ,inainterazi spre ,su,d,ul ,continentuilui i r$i, in a,l treirlea ri'nid rimiserse,m uim,it de caracter,ul sud-american atl cel,o,r rnai mulrte srpeic,ii ,din arrh.ipelagul GaIapagos, rqi ma,i ale,s de diferenla cu totuil neinsemnati dintre ele de' Ia o inrsuli la a,lta ; n,ioi )una din ss,ssts insuile nu pirea a fi tprea ve,che din punct de vedere geologic. Evidrent ci ,fl,s€lrler€'r fapte, ca qi mu,lte alltele, nu se put,earu exptlica prin sirnpla tpresupunerle ci ,spe,ciirle 6e mofifici treptat ; '$i i,de'e,a aceasttia m-a ob'se'dat. Dar era tot artil de evidrent ci ni,ci ac{iunea m,ediului irnoo,njuritor, qi ,nric,i voin[a organismetlor I (rnai a'les ,crind ,e vorba rde plante), nu puteau exrpfiLica nenurniru,terle cazurri in caire organirsme rde ,onic,e fel s€ .adapterazi perfect la f,e'lul lor de via1i, de rp,il,di o ciocinitoar'e sau un lbroticel care ajung 'si ,se calere pe copaci, sau ,o siminli si ise imprirqtie cu aj,111s1',rr[ oirligelor gi peneilor. NI-au izbit totdeauna acest fel de adaptiri, rqi ,pini oind a,u putut fi exprlic,ate, mi s-a pirut ralproape inutil ,si mi si'les,c a dovedi cu probe indire,cte ci qpec,iile ,s-au modificat. Durpi intoarcerea mea in Anglia, mi s.a rperut ,ci, urminrd exemplul ilui Lye,ll in geol,ogi,e gi adunind t,o,ate faptele car'e 6e sprijini in oric,e f eil pe vanialia anim'aleilor Ei pl,anteilor in stare domes'tici gi in natur5, 6-,a,r putea si arunc oar,ecare lurninE asupra intregului subiect. ,Prim,ul meu caiet de note .l-am ince,put in iulie 1837. Am lucrat dupl adeviratele prin-

cipii ale lui

Bacon

2, qi firi

nici ,o teorie am

colec!,io,nat

1 In aceasti fraz6, Darwin face aluzie la ;una din teoriile lui Lamarck in care acesta sus{inea c5 voinfa este un factor de evolulie. .Aceasti teorie este interpretatA azi ca o alunecare idealist[ a lui Lamarck, biolog materialist. N. trad. 2 Metoda ,,baconian6", adicd metoda empiricS de cercetare, ,elaboratd de F. Bacon (1561-1626). Arnintim caracteristica metodei lui Bacon, dat6 de Marx : ,,Senzafi,ile ntt gregesc 6i reprezintf. izuorul oricdrei cunoaqteri. gtiinla este Stii,n[a erperimentald, pi const6 in aplicarea rnetodei rationale fatd de datele furnizate de senzatii. In-

DIFERITELE MELE PIIBLICATII

135

m,e,stic,e,

pe o sca,ri intinsi, ma,i a,les privitoare la speciile do' prin chestionare imprimat'e, stind de vorbi cu cr€s' citorii de animale ,qi gridrinarii ipnice'pu1i, 'Ei citind rndlt. Cind rni uit rla I'ista cirlilor de tot fe'lul pe c,are le-am c,itit qi rezumat, ,c,uprinzind serii intrergi d'e reviste qi ,dirit ,de seami, mi surtprinde propria m'ea eirguinli. In curi,nd rnri-am dat seama ,ci principiu'l de baz5. in succesul ornul'u,i ,de a realiza speoii cit mai superioare ,de animale qi de plante e seleclia. I),flr ,c,um s,e putea arpilica seleclia la organisme,le c,flFe trEiesc libere in naturi, aceasta a rimas oitva tirnip un m'ister pentru mine ln octombrie 1838, a,dici sin,sis'prezece luni ,dupi c,e inrcepu,sem anc'heta rsistematici am c'itit intimplitor, (oa si mi dis' trez) cartea lui Malthus 'diespre ,po.pulalie l. $i fii'md bine pre' giti,t si inteleg lupta rpentru exi'stenli pe carc o intitrneqti pr'e'
frarpte

duclia, analiz-a, compara{ia, o servatia, experien{ele, reprezinti principalele condilii ale metodei rafionale". (Marx ;i Fhrge1s, Opere, edi{ia rusd, t. III, M.-L., 1929, p. 157). S.L.S. (nota 161, p. 227). I Malthus Thomas Robert (1766-1834), preot 9i economist r€aclionar englez, autorul mai rnul,tor ce$i de economie pnivind problema rentelor, defini{iei principiilor eoonomiei politice etc. CanLea care l-a fdcut celebru este Arz Essag on the Pri,nciple of Population (Schitd asupra principiului popuLatiei). Prima editie a fost tipdritI in 1?98 ; cartea a fost reeditat[ de mai multe ori. Continutul reaclionar gi neqtiintific al ideilor din cartea lui Malthus este der-nonstrat de Marx in Capitalul. Tot Marx aratl c5 lucrarea h.li Malthus asupra populafiei reprezinti ,,uD plagiat neruqinat" (p. 515) ,,qcolSresc Ei superficial, cu declamalii pope$ti... care nu conline nici o singurd id,ee originald," (Capitalul, vol. I, p. 648, E.S.P.L.P., 1957). Darwin a fost impresionat de o pretinsi lege a naturii, descoperitd de Malthus, dupi care hrana cregte mai incet decit puterea de inmullire a fiinlelor vii. Malthus a aplicat aceasti pretinsd iege a naturii la relaliile de clasi din interiorul societAlii omenegti, pretinzind cd oamenii - in special sdrdcimea care n-a reu"5it in via!5 se inmullegte mai repede decit cresc mijlcacele de subsisten!5 ale societetii. De aici rezult6 o ,,suprapopulafie" care nu poate fi hr5nit5. I\4althus pledeaz5 pentnu dreptul la 'trind5vie a burgheziei, care dupi el reprezintd pe cei care sint apti, carre au reu;it in viald, iar pentru sdrdcime preconizeazd limitarea nagterilor. Din ideile plagiatorului I\{althus, imperialiqtii au fdcut o conceplie ideologicd a 1or, neomalthusianismul, care db.dea o bazd teoreticd ororilor nemaipomenite ale hitlerigtilor din lag[rele ,morlii 9i extermindrii cu nilioanele a ,,nearienilor". Tot neomalthusianismul explicir comporrtarea irnperialigtilor i:rcepind cu atitudinea indiferen;tI a guvernelor din aceste tAri fald de boli'le cu extindere in rnasi, pin6 la justificarea armelor cu putere uria;d de distrugere (cum sint armele chimice, ,bacteriene gi cele atomice sau flr hidrogen) ca gi a rdz-

136

AUTOBIOGRAFIE

tutincleni ohservincl inde,lung Ei neintrerurpt obiceiurile snlr rnaielor qi ale plante,lor, rn-a izbit de la inceput ideea, c5, in aceste conditii" varialiilc favorabile vor tinde si fie pistrate, iar cele nefavorabilc sX fie tlistnrse. Rezultatul acestui fapt ar fi formarea rle noi specii. Drrpfi aceoa am obtinut' in sfirSit; o teorie pe haza clreia si pot plii inainte ; dar, doream atit rle mult si cvit orice prcjtrtlecati" incit m':lm hotXrit si ntl scriu, citva timrp, nici cea mai sumarl schitrI l. in iunie 1842 rni-am inglcluit satisf ac1ia, pentru prim,a oar;, de a scrle 'cu crcionul un foarte scurt rezllmat, de 35 de pagini, a'l teoriei
caie incearc5 s5 demonstreze sciderea treptatd a productivitalii so...ului, ceea ce ar concura Ia cregterea suprapopulafiei. U.R.S.S. qi celelalte !5ri socialiste au demonstrat teoretic s-i practic falsitatea con,cep{iei malthusiene. V. R. Williarns, savant sovietic, a demonstrat c[ productivitatea solului poate creSte continuu prin metode preconizate de Miciurin in agrobiologie. Aplicarea acesf,or metode a dat rezultate strdlucite. Cre$terea continu5 a nivelului ,Ce viald in U.R.S.S. ;i tirile lag5rului socialist, paralel cu cregterea continuS. a productivitetii economice 9i agricole, dovedeqte ci tlu mijloacele de subsistenli s,cad, ci in tdrile capitaliste, din catlza exploat6rii din ce in ce mai sdlbatice a muncitorimii gi {irS.nimii rntrncitoare, se accentueazb pauperizarea maselor, paralel cu creqterea pro-' fiturilor trusturilor, in conformitate cu rela{iile de produclie care d'omnesc in aceste !dri. Globul nostru poate hrini acum o populalie de citeva ori mai mare, iar prin cultivarea terenurilor inlelenit-e Si a de$erturilor cu mijloacele preconizate de gtlinlele tehnice agrobiologice gi zootehnice, productivitatea solului va creqte, putind hrdni o polrulalie omeneascS de zeci de ori mai mare. Darwin a a,nuntat aderarea -sa la teorii. lui Malthus in Originea speciilor. Dar eI a apJicat-o intens in special in altd lucrare a sa Descend,en[a omului .si selec[ia seruald.. Fiul siu Francis, in prefa[a la schilar. OrigLnit sTseciLl,or drn lB42 ;i 1844 atra.ge atenlia cd ideea selecliei natttra-le era- schilati in mod incri neclar in aces,te schife, incb lnainte ca Darr',rin si fi citit ,cartea lui Malthus. Acad. Lisenco, in raportul prezentat la sesittnea din 1948 a Academiei de qtiinle agricole U.R.S.S", airage atenlia asupra unui alt aspect aI problemei. Lupta intraspecificS pentru existen!5 nu corespunde doctrinei lui Malthus ; aceasta reiese din faptul subliniat de Iisenko ci ,,sub presiunea unui mare numir de fapte biologice adr-tnate de el, Damrin a trebuit sd schimbe radicaL conceptia sa asupr& ,,Iuptei pentru existen![", .si o lfirgeascd considerabil, iar pini la urmd a calificat-o de ,,expresie pur metaforic5". N trad. I Darwin accepta in conStiinla sa ci procesul de elaborare a teo,riei selecliei naturale avLisese loc in m,odul aritat mai sus, de5i, dup6 cum a observat in mod just fiul siu, Francis, aceste cuvinte ale Iui Darrn'in ne pot provoca numai uimire. rnai ales atunci cind lu6rn
iroaielor. Toate aceste rnbsurj mici 9i mari, ar avea ca scop reducerea suprapopuiatiei. O altd teorie derivatd tot din malthusianism este aceea

DIFERITELE MELE PUBLICATII

737

in 'cur'sul verii anului 1.844 intr-unul de 230 pagini, pe care le-am corp,iat gi pe care incH il mai pistrez. Dar pe atunci sclpasem din vedere o pro'blemi de mare importan{5, qi mi mir, lXsind Ia o parte povestea cu oul lui Columb, cunl de am putut s-o neglijez qi sf, nu-i caut solulia. At:easti problerni aratE tendinla fiinlelor care descind din acceagi tu,lpini dc a prezenta divergenle in caracterele lor pe rnXsurii ce ,se rnodific5. E evideut cE e'le prezirrtl o d,ivergenli irnrportantl din felul in care tot soiul de srpecii pot fi clasif icate in genuri, genuri'le in familii, farni,liile in subordine gi ata mai departe ; Ei pot s[-mi amintesc locul precis de pe qosea cind, fiind in trisuri, sipre marea mea bucu,rie mi-a venit in minte rezolvarea problernei ; qi lucrul acesta s.a intimplat mult tim,p dupi ce mi insta,lasern ,la Down. Solulia problemei, dupi 'pirerea mea e cI descendenlii rnodificali ai tuturor formelor dominante qi m,ai ,bine dezvoltate tind si se atdapteze Ia numeroas,e qi deosebi,t de variate locuri in e,conom'ia naturii. La incerputurl anu,lui 1856, Lyell m-a sfituit si-m,i re'dactez destul de amin,u,nlit teori'ile, qi irnediat am Ei ince'put s-o fa,c, pe o scari de trei sau de patru ori mai vasti decit ace,ea pe oare am folosit-o mai tirziu in Originea speciilor,' totugi,
rne'le, rezumat extins cuno;tin{5 despre unele fragmente din ,,Caietul de note" din anul 1837-1838, caiet care a fost terminat in februarie 1838, adic6 cu 7-B iuni mai inainte ca Danvin sd-I fi citit pe lVlalthus. S.L.S. (nota 162, p.

pui Ch. Darwinl pentru a-i 'da cheia [rezolv6rii problemei] caietul de note dln 1B3T existd - oricit de neclar exprimat5. - urmitoarea prevedere a importan{ei supravietuirii celui mai apt. in ceea ce prive5te disparifia, noi putem vedea u5or cA o varietate de stru! (Petise) poate sd nu se adapteze bine gi de aceea piere sau, pe de altd parte cum este [cazul speciei] Orpheus, [adaptarea] ;fiind fa-r'orabil[, s-ar putea inmulli rnult. Aceasta se bazeazd pe principiui potrivit cSruia 'rariatiile permanente, ce apar datorit5 inmultirii limitate gi imprejur'5rilor variabile ccntinu[ sd existe gi sA se inmulleasci in concordanla cu adaptarea la aceste imprejuriri gi in modul a'cest,a c1i-sparifia speciilor este o consecintS a lipsei de adaptare ia im,prejurdri (contrar cu ceea ce s-ar pd"rea ci are loc in America). Nu mi indoiesc cA Darrvin, cunoscind interdependen{a organismelor' gi tirania condiliilor, experienla sa s-ar fi cristalizat intr'-o teorie cu care sd poat5 lucra, chiar gi fdrd ajutorul lteoriei] lui Malthus" N. trad.
sar IVIaIthus deoare,ce in

In continuarea acestei note, Sobol citeazi din Introducerea iui Ia Essag scris de tat5.1 sdu in L842, publicat pentru prima datd la Carmbridge, in 1909 : EssaE nsritten tn 1842 and 1844 bA C. Darusitt Aceastf, lucrare a fost reeditatd in 1958 cu o,cazia centenarului originii speciil.or gi noi traducem pasajul citat dupi originalul englez : Iatd ce scrie Francis Darwin : ,,Este de rnirare cd a fost nece-

Francis

227).

,,Extras din lucrarea referitoare la originea srpeciiJ.or gi variet6tilor pe calea selectiei naturale" de Char,les Da,rwin, M. A. Membru al Societ5tii Regale de geologie gi at Societdfii Linn6, 1859". Darwilr la insistentele ectitorulu,i sdu J. Murrey, a fost nevoit si renunte la inclurderea in titlu a cuvintelon ,,Extras din lucragea..." (dup6 S. L Sobol).

Proiectul paginii ti,tulare ,a ,,Originii speciilo,r" nal de Oh. Danrin.

sicnis perso-

DIFERITELE MELE

PUBLICATII

139

af€sta a fo,s't numai un rezuma.t arl materiale'lor pe care le adurrflserl, gi am luc,rat cam jumit,ate din text pe aceasti scari. Dar p,lanuri'le rnele a,u f o'st rist,urnater 'd,eoare,ce la inceputuil verii anurluri 1B5B d-l Wallace Ir ,cflF€ ,se afla ,pc. atunci in arhipelagu,l Ma,laez, mi"a trimis o schili intitulati On tlte Tendency of Varieties to depart ind,efinitely trom the Original Type 2 ,gi aceastl schi15 cuprindea exact ac,eeagi teorie ca ,Ei a mea. D-l Wal'lace iqi expri,ma dorin{a cat in cazul, oind ag fii 'de pi,r,erre ci schiga sa er,a varlaibi,li, si ,i-o inminez lui Lyel,l, 6-0 citeasci ,si e,l. imprejuriril,e in care am acrceptst, la 'c,ererea tlui Lyel,l li H,o'oker, si in,gXdui ,ca un r"r.r-"f all man,uscri,sului meu, imp'reuni cu o scri,ssnrs citr,e Asa Gray 3 cu data de 5 siepteurbnie IB57,,si fie rpuhlic,ate odati ,cu ,schiila tl-lui Wail'lace, sint relatate in lournal of the Proceedings al the Linnean SocietT', lB5B, p. 4'5. La inrc'erput nu voiam si rilrcc'cptr 'd,e,oareee crede.am c6 d-l Vallac,e ,ar putea si considere fapta mea ca neindreptili,ti, p,entru ci eu nu gti;am pe ,at,unci cit er;a d,e generos gi ,de nobil. Rezu,rnaturl m&rulscnisull'ui meu qi scrisoarea citre Asa Gnay n,u fu'seseri 's,cri,s,e rspir€ ,a fi 'pubrli'cate, gi erau s,crise prost. Pe ,de a'lti rpante schila ,d-lui Wallace era scnisX admiratbiil gi foarte c,lar. Cu torate aoe'stea, lucririile noastre comune aru atrars rfoarte rp,u[in ratenfia, gi singura iinformalie c,riti,cI despr€ ele, pe sals rpot si rni-o amiint,erscr a fost ace'ea a pro,fesorulu'i Haugh,ton din Dublin, dupi pirerea ,cHruri'a t'ot ,c€ cra nou in lucrarea noastri comuni ,er,a fals, iar tot ce era ardevirat, era veohi a. Lucrul aceeta dovedeqte c,i,t de ne,ce'sar e

al d:iferitelor Lucrdri
1893. N.B. 2 Despre

t Aifred Russell Wallace, 1823-1913, naturalist gi cllitor, autor despre lmpdrlirea gi evolutia geograficd. F.R.S.

tendinla aari,etd,lilor de a se inilepd,rta in moil nedefinit de tipul original. Aceast6 schiti a fost reimprimat5 cu ocazta centenanului Originii speciilor pi publicatl impreuni cu Essogl din 1842 gi 1844 a lui Darwin. Ea a fost scrisA de Darwin gi a fost publicatd sub titlul Etsolution ba Natural Selection (Cambridge University Press, 1958, p. 268-279). N. trad. 3 Asa Gray, 1810-1BBB, bo,tanist american, corespondentul gi prietenul lui C. Darwin, unul dintre primii care a adoptat conceplia lcri evolu{,ionist5. S.L.S. (nota 165, p. 228). { Despre Haughton 5i cuvintdrile lui vezi S. L. So'bol: Polemica in jurul ideilor Iui Darwin in perioada care a precedat aparitia Origini,i speci,ilor (Jurnal obqcei biologhii, t. I, nr. 1, p. 75-104, 1940). ln acest articol se aratd ,de ase,menea cA Wa-llace a fdcut mai multe aprecieri asupra lucrdrilor lui Darwin, decit presupunea Darwin. S.L.S. (nota L67, p. 228).

#
l-!.f?' u'rtx

t

tfiaa/ da'r'

St*

ffiIg,-] ffi 1 i &r*#*# &*#fr*.*". ,#.fr-W '*-%;t/n
&* MryW *{* p4*wr ' t&rr*'fu*
Facsimil din jurnalr-rl Iui Darwin (p. 16) cu data aparitiei ,,Originii speciilor" (dupA microfilmul .,Jurnalului").

DIFERITELE MELE PUBLICATTI

141

in septembrie 1B5B a,m inceput sI lu,orez, drlpi sfatul stirritor al lui Lyeil,l gi Hooker, la 'pregltirea unui volum despre transm,utarea speciilor, dar am f ost adesea intrerupt de lloali Ei de viz'itele scrurrte la m,inunatra stafiune ,de hidroterapie a doctomlui Lane din .Nfoor Park 1. Am lprescurtat manuscrisul pe care-'l incepuscm in 1856 pe o scari murlt mai largi, Ei l-am terminat pe aceeagi scari redu,si. Aceasta mi-a luat 13 luni gi t0 zile de rn,unci grea. Carte,a ,a fost publicati in rroiernbrie 1859 2 sub titlul Origineu speciilor. Deqi completatX qi revizuti in ediliile urmitoare, cartea a rimas, in esenli" aceeaqi 3. Firi indoiali, ?'c€r,stfl e I'uicrsr€a cela ma'i de seamX din via{a mea. De ,la inceput a avut un mare suoces. Prima edigie r,estrins5 de I 250 exemplare, rs-a vindut in ziu.a arpariliei, iar a doua de 3 000 exemplare, curind dupi aceea. $a,i,sprezeoe mii de exernplare s-au vindut pinl acum (1876) in Anglia, gi linind sea,rna ci Originea speciilor e o carte gre,a, 'aCeflrst6 vinzare poate fi considerat[ c,a rcmarcabili. Lucrarea a fost tradusX aproape in toate limbile e'uro'pen,e n, chiar qi in llimiba spanioli, cehi, poloni 'qi ru,si 5. DurpI cum afirrnild.ra Bind, 1 Moo'r Park, localitate balneari din comitatul Surrey (sud-vest de l-ondra). 2 Data exactd este 9 noiembrie 1859. N. trad. 3 Este desigur adev5rat cd in ,,esenfa ei" Originea speciilor ,,& rimas farA ,modific5'ri", de la edi{ia I (1859) pind la edilia a VI-a (1872). 1ns5, completdrile Si corecturile fdcute de C. Darwin in carte, de la o edilie la alta, au fost foarte vaste. Analiza modific5rilor de bazb ale ediliilor succesive ale Originii, speciilor a fost datd de A. D. Nekrasov in articolul intitulat: Redactarea de cStre Ch. Dar'"vin a Origirtii specit"l,or (Ch. Darwin : Opere, ed. rusi, t. III, p. 59-70, M.-L., 1939). S.L.S. (nota 169, p. 228-9). Yezi de asemenea Originea speciilor, Editura Academiei R.P.R., p. 16, Bi qi 38. N. trad. a In iirnba rornini Originea speciil,or a fost tradusd ;i tipd"riti pentru pritna oari, in anii democra{iei populare, cu ocazia centenarului acestei opefe. Ea a apirut intr-o formir foarte ingrijitd in coleclia ,,Clasicii Stiintei Universale" (Ed. Acad. R.P.R., 1g5B). 5 In Rusia {aristd atmos{era revolufionar[ din a <loua jum6tate a secoiulr-ti trecut a plegirtit terenul pentru idei evolutioniste. Democra!i revolu!ionari ca Herlen, Dobroliubov, cernigevschi, pisare\/ - mai aies ultimul - au imbr5liEat darrvinismul qi l-au popularizat in operele 1or. originea speciilor a avut citeva editii in rusegte, dintre care cea tradusd de K. A. Timiriazev este cea mai trdeli transpunere a acestei capodo'pere intr-o limbi str[ind. Influenla materialigtilor biologi din Rusia, a irnpus alegerea lui Darwin ca

interesu,l publicu'lui.

ca orice teorie noud si fie exp,li,cati p,e rlarg, aa si

trezea,scl

Prima pagini a jurnalrultri glersonal aI
Soboft.

lui Gh.

Dar.win (dupE rnicro-

DIFERITELE MELE PUBLICATII

743

car,tea a fost tra,dusl d,e asemenera in limba japonezi, unde e l. A apirut o sc,hili ,chiar in l,imba eb,naici, ciu'stu,diati tind si demonstreze ci teoria m'ea Ee afli cuprinsl in Vechiu,l Testament 2 ! Recenziile au fo,st foarte numeroase ; intr-o vreme a,d,unam tot ce aplrea in legituri c,rr Originea qi cu celel,alte cirli a'le me,le, Ei ace'ste recenzii se ridic,au la 265 (afari de ziare gi rev,iste) ; dar dupi citva timp, d,isperat, am renunlat la aceasti incercare. Au apirut multe .stu,dii separate qi cIrli Brsup,r'fl aceluriagi subiect, ,iar in Germani,a se tiplregtc
,murlt membru corespondent strbin al Academiei de qtiinle, in 1867, deci Ia B ani dupd aparitia Originii speciilor, de4i pS.trunderea in Academia

de gtiin{e din Rusia era controlati direct de iar si de aparatul siu reactionar gi ostil ideilor noi. La darwinism au aderat numerogi biologi materiaiiqti din Rusia, care l-au dezvoltat Ei l-au transmis e1evilor lor, iar acegtia la rindul lor, l-au dezvoltat pi l-au transmis gi ei elevilor 1or. Citim citeva nume dintre cei mai mari naturalig,li pi medici care au aderat la darwinism in primii ani dupi publicarea Originii speciilor : S. S. Cutarga, 1\I. A. Severlov, I. I. Meciuicov, frafii Covalevschi, A. N. Beketov, K. A. Timiriazev, iar dintre biologii de mai tirziu, dintre care unii erau elevii acestora, citim pe : I. M. Scrcenov, S. P. Botkin, N. A. Menzbir, V. Vvedenschi, Docuceaev, Kosticev, V. R. Williams, I. P. Pavlov, V. A. Kumar,ov, Gamaleia, P. N. $upkin, D. P. Filatov, Vinogradski g.a. Mulfi dintre acegtia a..r deschis drumuri noi in biologie qi in ramurile aplicate ale acesteia. In Rusia veche, darwinismul ajunsese un fenomen de masd, fiind. folosit 9i de revolulionarii rugi ca steag de lupt6 contra fixismului gi absolulismului. v. r. L,enin a dat o inalti pre{uire darwinismului. r-enin este acela care l-a descoperit pe r. v. Miciurin pi i-a dat posibi_li_tatea sb-qi dezvoite creator conceplia gi rezultatele sale. Dup[ $*u? Revoluliei Socialisti din Octornbrie, darwiniStii sovietici gi-iu insuqit concepfia materialist-dialecticS. Darwinismul iace un imporbant salt calitativ cu concepfia lui I. P. Pavlov pi I. v. Miciurin. barwinismul cneator sovietic a imbritigat domenii noi aie biologiei teoretiice qi aplicate. Darwinismul creator sovietic sub forma aceasta superioar6, aonstituie o problemi de stat. Darwinismul creator sovietic prin numerogii continuatori ai lui Pavlov, Miciurin, williams, Ivanov F.?., onstituie o doc"trind ca,re a depasit granitele u.R.s.s. gi se aplici'cu stroces-gi la noi in iari. De acea cu drept cuvint Rusia, si cu atit mai mult uniunea sovieticd, poate fi n,umita a doua patnid a darwinis* mului. N. trad. I DupE cum am aflat de la profesorul Mitsukuri, Miss Bird s-a iruelat. F.D. 2 Este vorba despre cartea unui oar@are Na"ttali Halevi (polonia) Toledoth Ad,am (Genera{iile omu-ltri) trimisd de autor lui Ch. Danrin, in anul 1876. Autorul ii scria lui Darwin ci el a expus onceptiile lui Darwin cu scopul de a-i convinge pe coreligionarii s6i asupra adevS,rului concepfiei evolufioniste (More I*tters, t. I, p. 365-366). S.L.S. (nota L72, p. 229).

ttt t*-r

AUTOBIOGRAFIE

in fiecare an, ,sau la doi ani, un catalog sau o bibliografie a6ullra darwinismului l. Cred ci succesuil Originii rpoate fi atribuit intr-o mare rnisuri faptu,lui ci am scri,s, cu mult inainte, douh schile co'ndensate ,si ci am rezumat un text mult rnai mare, ,care €ra el insuqi un reztrmat. itr felul acesta, am putut si a,leg fapte'Ie ;,i corn,cluziile cele rnai izbitoare. De asemenea, multri ani mE contlusesem cl,upi o regu,li de aur, qi ,de oite ori imi 'anume cir venea in minte un fapt public,at, o observalie sau un gind no,u c.are ,se impotrive,a rezultatetlor m,ele generrde, mi le notarn imediat qi firi greq, deoarece experienla rri invilase ci asemenea fapte gi ginduri se uitau mult m'ri ugor 'decit cerle favorabile. Datoriti acestui obi,cei, foarte puline obiecliuni s-an ridicat impotriva pirerilor rnerle pe care si nu ,le fi notat oel pulin, gi c5rora si n,u fi incercat a le rispunde. S-a spus uneori ci succesul Originii era o dovadi ci ee6ubiecturl plutea irr ,sg,1", ,ss,11 ch ,rrnintea oameniior era pregXtiti pentr,u a,ce,a,staoo. Eu nu cred cl lucrul e strict adevir,at, p€ntrru ci, din intimplare, n-am auzit nici ,un 'naturailist gi nici nu mri s-a intimrplat si intilnesc vre,unul care si pari a se indoi de pe,rrn,anen{a srpe,ciilor. Chiar Lye,ll qi Hooker, degi mI ascultau cu interes nu pireau niciodatX ci a,r fi rle aceeaqi pirere [,.,o mine]. Am inc,ercat o dati ,sau de doui ori si .le exprlic oamenilor c,arpabili si inleleagi ce inlelegeam eu prin seleclia naturalX, dar n-arn reuqit c,u nic,i un chi,p. C'eea ce cred ci e rstrict adevirat, e ci nenumirate faptc bine ohservate erau p,rezente in rnintea naturaliqti,lor, fapte ,gata s5-gi ocruille
I Noi nu am putut stabili car€ Bnume ,,catalog 6au bibriografie" la darwinism, care aprreau ,,in fiecare an. sau la doi ani, in Germania", sint documentele despre care vorbe;te Darwin. ln cataloguil bibliotecii personale a lui Dar"win, pistrat la cambr-idge, (H. w. Rutheforrd : catalogue ol the Librar?J of cherles Darutin nous itt the Botany school, cambridge, 1g0B) gf,sim 1a p. 20 indicalia asupra editiei urmatoare (dar care a apdrut dupi anul 18?6) ; Daruinistische schriften, nr. 2-9 ;i 12, Leipzig, 1B?B-IBB2. o vnsti bibiiografie asupra danvinismului a fost alc5tuita de cdtre George Seidliz -- autorul cdrlii Teoria lui Daruin (Die Danvinische Theoiie) Seidliz, originar <lin Petersburg (ndscut in anul 1840), in cursul deceniului a1 VIII-lea aI secolului tlecut, a fost dccent de zoologie. prima edilie a cdrfii lui a apdrut in 1B?1, cea de a doua in anul 1B?5. pentru timpul sdu cartea a fost unul dintre cele mai bune cursuri de darwinism. Ambele edilii -sint prevdzute, cu enLlmerarea sistematizatl gi vasti a bibliografiei alcdtuitd de Seid1iz, privitor Ia concep{ia evolulionistd (incepind din anul l8bg). In editia a doua, aceastd enumerare ocupb 4g de pagini S.L.S. (nota L73, p. 229).
referitoare

DIFERITELE MELE

PUBLICATII

I45

lo.cul potrivit in'd,ati oe vreo teorie destul de expliciti 'l'e-ar fi curp'rins l. Alt e,lement cane r contribuit la su,cce,suil ci4ii a fost proporliile ei moderate, qi acest ,su,oce,s il ,datonesc sahitei d-lui Vallace, daci a$ fi pubrlicat-o aqa cum inicep'ursem s-o scriu in 1856, cartea a'r fi fost de ,patru sau 'de c'inci ori m,a,i voJurnrinoasi decit Originea, Ei foarte pulini ar fi avut rIbdarea s-o citeasci. , Arn c'igtigat mult prin faptu,l ci am intirz,iat gi n-am publicat-o in 1839, ci in 1859, cind teoria era limpede conceputi qi n-am pi,e,rdut nimic prin acea,sta, deoareoe pr,ea pulin m-a interesat daci oamenii im,i vor atribui mai mu'lti oniginalitateo mie sau lui Wadlace ; firi nici o inrdoia,ll 'c6, gi scilrila lui a fic,ut mult ca teoria mea ei fi'e acceptat5. Am forst d'e,pIgit doar intr-un singur punct prinoipal, pe car,e vanitatea mea m-a fi.out si"l regret tot,deauna, gi anume atunoi cind am exp'l,i,cat cu ajutorul p,erioadei glac,iale prezenla ace,loraEi specii 'de p,lante qi a citorva animale rp€ virfu'ri,le munlilor d'epXrta[i Ei in regiunile arctioe. Aceasti exprlicalie mi-a plicut at,it de mu'lt, incit am scris-o in extenso, qi Hooker a c,itit-o c'u ciliva ani inainte ca E. Forbe,s si'gi fi p,ublicat memoriu,l siu c,elebru asupra acestui subiect 2. Eu inci nrai cre'd cI av,eam d*ptate in foarte pulinele puncte in oare ne ,deosebeam. Bineinleles ci nic'iodati, in tot ce 'am publicat, nu am Jisat si se inleleagi ci aE fi ajuns singur la aceasti rpir'ere. Nirnic nu mi-a dat o atit de mare s,atisfac[ie, cit timp ,lucrarn la Origine, decit exp'licalia deosebir,ii mani, la rnulte ,ctla,s,e, a ernbrionul,ui de anima,l adu,lt, si aseminarea ,strinsX a embrion'ilor d,in acee,aqi c'la,si. Du,pi cite gt'iu,,?c:€st p,unct nu s-a r,otat in ipnimele recenzii asutpra Originii, qi-mi ad,uic 'af,nirnto ci m-am aritat surpr,ins de acest fapt intr-o s,c,risoare citre Asa Gray. Ln u,ltirnii ani, mai mu[1i recenzen[i au acordat tot creditul acestei idei lui Fritz Miiller rgi Haeckel, care firi indoiall ci au ,stud,iat-o rnul't

ta,te acolo. N.B.

p.

16?. lndoielile

I Vezi Apenrlice, partea I, despre Charles pi Erastnus Darlin, lui Charles dacd ,,subdectul era in aer" sin'f discu-

2 Geol. Survey Mem., 1846. F. D. Co'nfirmarea faptuh.r,i cE Ch. Darwin a ajuns cu mult inaintea lui Forbes la aceastl idee, vezi Ch. Darwin, Opere, edilia rusd, t. III, p. 764, M.-L., 1959 pi t. II, p. 32-36, M.-L., 1936. In t. II (articolul lui L. S. Berg) se arat6 qi titiul lucr6rii lui Forbes, despre care este vorba. S. L. S. (nota 174, p. 229).
l0 Charles Darwin

t{6

AUTOBIOGRAFIE

mai complet, Ei

ar fi trebuit ,s[ rl,ungesc ,fiscu1ia, ,d,eoare,ce ,e limpe,de ,ci n-arn reugit sI-mi impre'sionez c,ititori'i ; iar aeela cane va reu,gi, meritI, dupi pire,rea trnrear toati stinra. Lucrul acesta m-a flcut si remarc ci reoenzenlii mei s-au purtat aproape totdeau,na co,rect 'cu mine, JEsi;ncl ,la o parte pe acei flri suns,qtinle qtiinlifice ,su,ficiente, 'care nu meritfl sE fie lua{i in seam5. Pirerile me,le au ,fo,st adeseori inleleee greEit, 'd,e multe ori oontestate 'Ei ,ri,d'ic,ulizate, d'ar cred cE lucrutl acesta a fost ficut, 'in generail, ,cu ibuni ,cred"inli. Tnebuie si fac ,exceplie, tinsl: ,su ,d-t Mivart 2, ca,re, aga ctun s-a expnimat 'un american intr-o rscri,sosrer fl ac{ionat impotriva inea ca ,un avocat mrerdiocru cu one'stitate 6rrof,esionali indoi,elniciot rsau, ,cum spu'nea H,uxley, ,1cd ,ll,tl ,avoicat de ila Old Baileyo'3. in gern€rflI, nu ,mi in'doiersc cX l,ucririle rnele au fost 'de nenumlrate ori rnult 'supraestima,te. lle bu,cur ci aln evitat po,lemici,le, qi r,sta i-o datorelso lui Lyell care, ,cu m'ul1i
t Din cele afirmate in aceasti fraz[., s-ar pirea c5, Darwin i$i revendicd prioritatea a cee.a ce azi este cunoscut sub numele de ,,1egea a IV-a a lui K. von Baer". Acest biolog pi-a pubUcat opera sa capitalS Uber Entuicklungsgeschichte d,er Tiere, Beobachtung und Pueflerion, Konigsberg, (Asupra istoriei dezvoltirii animalelor, observafii gi reflecfii), in 1828. Darwin cmnoqtea aceastd lege, deoarece chiar el afirm6 ln Originea speciilor c5 dupi afirmafiile lui von Baer ,,embrionii mamiferelor, pds5.rilor, gopirlelor, gerpilor $i probabil gi ai chelonienilor sint extrem de asemdndtori in s,tadiile lor cele mai timpurii"... p. 354, Editura Academiei R.P.R., 1958). ln anul cind Darwin gi-a scris autotbiogfafia, legea biogenetic6 era de acuma clan forrrurlata" gi ea incepuse si fie dezvoltatl de un numir destul de mare de cercetdtori. N. trad.
cornpleteazi datele despre Mivart, aritind ci el a fost anato- Sobolz.oo7og, profesor la Universitatea din Londra. Mivart s-a ridimist li cat vehe,ment impotriva lui Darwin de pe pozitii idealiste qi autogenetice. La critica teoriei selectiei naturale f5cuti de Mivart, Darwin a rdspuns in capitoluMl din edilia a VI-a (1872) a Originii speciilor. S.L.S. (nota 176, p. 229-30). Teoriile lui Mivart despre evol,u{ie n-au fost re$inu e nici de biologii ideatigti. Insd criticile lui Mivart contre selec.tiei naturale au fdcut o impresie foarte puternici asupra biologilor din acea vrerne. Darwin rdspunzind Lui Mivart, a l6muri,t strilucit o serie de pro,bleme drin do,meniul evolu{iei. Vezi Originea speciilor, capitolul a,l Vl-lea 9i al VII-lea, Dcli,tura Acadeffriei R.P.R., 1958. N. trad. 3 Cu,rntea criminal5. central6 din londra. N. trad.
2 St. Geo,rge Jackson Mivart, 182?-1900, ,biolog. A treu,t la nomano<ra,tolrici qi mai tirziu a fost repudiat de au,toritatea eclesiasticSEvolufionist, dar adversar al lui Charles Darwin. F. R. S. 1869. N. B.

Aveam mate,ri,al p'entru

in

unele rprivinli urult mai corect 'decit mine t-

un carprilol

intr'erg asuipra acrestei te,rrre qi

DIFERITELE MELE

PUBLICATII

147

arri in urmi, ryorbind ,d,€,s,pr€ ,luc,ririle miele rgeol,ogioe, rn.& sfitu,it stiruitor si nu rni ingaje'z rnioiodati in ireo "pole,m,ici, de,oare,ce lucrul ,ac,esta nar duc,e- rla un rezul,tat rbum, i; s,c[rim,b i1i pierzi vr,emea ,qi.1i tulburi nervii l. ori de c,ite ori 2 aflam ci am ficu,t vreo rgr,e,qeali sau cE rnlln,cs mea n-a fost perfectE, qi atun,ci ,oin'd e,ia- c'riti,cat cu d.ispre1, c'a ,qi atunci crind eram atit ,de ,supraestimat incit mE simleam u,milit, rcrefl [l&,i rnare mringfliere ir,"u un" si-mi r.epet " m,ie- flnsu,rri, ,de sute de oni, ,c5, ,r,am rnuncit cit am putut mai mutlt qi nga,i dr,ine, ,Ei nime,ni ,n-ar f,i p,utut rnunci nrrai rn,uilt dec.ft atit". imi amintesc cE pe cind "** in Goo,d ,suoc,e,s,s Bryo in fara de Foc mi ,girdeam (Ei ,cre,d ci am ,qi rscris rc,elor .i" -agasi despre_ acest .lucru) ci nu putea,m si-mi int're,buinlez rn,ai hine 1ia1a dec,it ad-uc,ind Ei €u .to arport ,la :gtiin[e,le natura,leAm ficut tottr[, du-pi posibilititrile m,ele, qi ariticii por si I'punl ce. le place, n-or si-mi dirime aceasti ,oroi*g"r", 'd,ar In timpul ultirnelor ,doui luni a,le anului 1859, am fost foante o,cupat cu- pregitirea erdiliei a ,d,o,ua a origirii ,qi cu o imen'sd corerspond,e_n1i. La I ianuarie 1860 am incepui si+ni p"T ll_ pnrnct notele_pentru lucranea mea Voriation o'f Animals and. Plants under Dom.estications, car,e .nu a ,fe,s,1 'puibrli,cati. p,ini Ia in-ceputu,l an'u,l'u'i 1868 ; intirzier,ea a fost p,r,ioinuit6" g parte, ,d,e dese,le ,rnele ac,ce6e id,e iboali, d,intre a"o" unul a durat-qap_te lun,i, qi in qlarte pentru ci am fost isp,itit si ,public alt,e ,lucriri, care, pe vr"m'€,t roc€et mi intere,sa,u mai *.rtt. La 15 urai LBq2, mi-a fost pu,bl,icati o ca,rte nnicE, Fertilisation of or-chid,s a, la rcilro arrr lucrat ,numai zec,e luni, dar cele m'ai multe fapte le ad,unasem cu incetul in cursul anilor preeedenli. in ti,mpdl veri,i lui 1839, gi ,cred ,ci qi in t,impul celei anterioare, am orb,s,ervflt eu atenlie ,fe,c,urrrd,are,a incrucigati a florilor cu ajutor:ul insectelor, d"o"o"r" in spe,culal,iile a6upra orig.inii specii,lor, ajuns,es,em la ,conc,luzia ci ,incrucirga,n€a juca..un rol irn'portant, pXstrind formele specifi,c€ constante. Am
urmirrit
flo€,st

lucnr mai rnult ,sau rnai pulitr i,n timpul verilor

I Darwin nu totdeauna a urmat aceastd regUli. -proro""u lipsi de corectitudine in- ptiin!6. gi de denatura"re a Cazurile directe rde fapteloa adesea manifestari destul 'de vioiente din putt"a lui. -Vezi,'o" u*u-_ tr]u, articolele-rispuns ale 1ui adresate lui iludsor, whew;ii, Tno,rn*, (Ch.-pa|-win, Opgre._{ilia rusd, ;t. IU, p. Zgf-i3i, p. 818-820 qi BZ4 M.-L., rggg). S.L.S.'triota 1ZB, 6. ZSq qi n6tet;-de ta 280). 2 Acest alineat a fost adiugat probabil tn tBBl. N, B. 3 varia{ia animalelor gi plantelor fux stare domesticd. N. trad. a Fecundarea
orhideelor. W. t"rn.

i48

AUTOBIOGRAFIE

meu a crescut qi rnai rnult cincl, in sfatul lui Robert Brown' am cumpirat Ei noiem'brie l84l, dupi -,al minunatei lucriri a lui C. K. Sprengel l, am ,citit un volum Das entdeckte Geheimnis d,er Natur 2. Timrp de c'i1iva ani inainte ,de 11162,., iltrl urmirit in mod special fecundarea orhideelor din Amg'l,ia ; gi mi ,s-a pinut ci cel rnai bun prlan era si preg[tesc un tratat cit mai comrp,let cu rnutintfi asuprra acestui S""p d,e plante, decit si fo,losesc Iil:rr€a cantitate tle material -.,ur" p" o a,clunasem ,cu incetu'l in ileglturi rc'l.l multe altele. HotHrirea mea ls-a dovedit a fi inlelearpti, deoar'ece, de la apar,ilia cirlii mele s-a publicat un numXr surprinzitor de aiticole ,Ei lucriri E,elparate asutpra f,ecundirii a tot felul de flori, ,$i aceste lu,criri sint mu,lt mai bine ,s'orise decfit le'a'qi fi ,putut scri,e en. l\{erite,le bietului bitrin Sprengel, _ atita timp ne'lurat,e in searni, sint acum, d'u,pi mulli ani de la moa,rtea lrri, pe derplin recunoscute. in acelraqi an am 'publicat i,n Journal ol the Linnean So' ciety un studiu On ihe. Tuto Formss, ,sau Dimorphic Condition of Primu,Ian, qi in ,urrnitorii cinci ani, alte cinci studii despre plante dimorfe qi tri,morfe 5. Cned ci nimic nu mi-a dat atita ,satisfaclie, in via{a rnea qtiinlificX, ca 'fapt'ul de a f,i explicat stnuctura ffloril'or] a'c,estor plante. O'bservasem, in 1B3B satr 1839, climorfis,mul la Linunt flaaum, 'qi la in'ceput crezusem ci ,er,a inurnai un aaz de variabilitate firl irn'portanli. Dar cerc,etind speci,ile c,omune ale pnim,u'lei, flffi c'on'statat ci cele doui forme erau mult prea regulate 9i constante pentr'u a fii tprivite in fetluil ace,sta. De ,aceea, eram aproalpe convins ca ri11,bsr1icra oucului $i primula ,comunfi eratl pe cale si devinX ci pistilul scurt al uneia ,din forrn,e ,Ei staminele dioice, scurte a'l,e 'celeilalte tin,deau spre avo'rtare. Deci, plantele au fost supuse cercetlrii din acest punct de vedere ; dar indatl ce floriile cu pistile sc,urte rau fost ,fecundate cu polen 'diin stamilli'mitoar€ ; iar
inter'ers,ufl

dau. N.

t Christlan Konrad Sprengel, 1?50-1816, invS{itor la
B.

Span-

la di- Si trimorfismul florilor, au fost prelucrate ulter:or de Darwin in monografia Diferitele forrne d,e flori,la plantete unei,a Si aceleea$i speci,i (vezi Amintiri despre dezuoltarea .... p. L44 pi Ch. Darr,l'in : Opere, e'dilia rus6, t. VII, M.-L", 1948, unde se dA traducerea acestei lucrdri a lui Darwin, cu articolul introductiv gi comentariile lui A. P. Ilinski). S. L. S. (nota 180, p. 230).

2 Searetul descoperit naturii. N. trad. 3 Despre cele doui Forme. N. trad. a Starea dimorfi Primulei. N. trad. 5 Toate aceste articotre referitoare

al

a

DIFERITELE MELE PUBLICATII

149

nele s'curte, s-a constatat ci au produ,s mai nru,lte semin[e decit oricare din cele patru incrucigiri posibile, teoria abortivf, fiin-d rXsturnatX. Durpi ex'perienle comrplimentare, s-fl vXzut bine ci c,ele doui forme, degi arnindoui ,perfect hermafr,odite, erau una fali de cealalti aproape in iceeaEi relalie in care sint cele donS sexe a,le ,unui animal obignuit. La Lyth,rum, avem nn caz inci Ei mai minunat, cu trei forme in relalii similare una fali de alta. Mai tirziu, am constatat ci ,d,esc,endentul rezultat din impreunarea a doui plante aparlininrl aceloraqi forme, prezenta o curioasi qi strinsi ana,logie cu hibrizii rezultali din unirea a douX specii distincte. in toamna anului 1864 am terminat o lucrare vasti despre Climbing PLants I qi arn trimis-o la Linnean Societv. Red-actarea acestei truc,riri mi-a luat patru luni, dar cind u- primit corectura in qllalt eram atit de bolnav, incit a rimas. firi voia mea, plin[ de greqeli qi adesea obscuri ca stil. Lucrarea n-fl rprcr& fost luatl in seamI, dar ,cind, in 1875, am revizuit-o qi am publicat-o ca pe o carte separatr, s-a vindut bi,ne. Ceea oe 'm-a determinat si mi ocup de acest ,subiect, a fost lectura un€,i luc,riri scurte scrisi de Asa Gray gi pulllicati in I BsB, cn rprivire la mirscirile circeilor unui c,ucurbitaceu. El mi-a trimis se,minle gi, crescind citeva planteo am fost atit de fas. clna_t qi uimit de migcirile revolutive ale circeilor qi ale rulpin'ilor, migciri ratit de ,sirnple in realitate, dar ru"" iu inceput par f oa'rte complexe, incit mi-am procurat diferite alte s,pecii d,e p,lante agilitoare !i am cercelat sub,iectutr in totaliiarea lui. Studiul mi atrigea cu atit mai mu,lt, cu oit nu fusesern de 'loc mu,llumit cu explicalia pe crare Henslow ne-o di,cluse in conferinlele ,s,ale despre plante'le volu,bile, si anume ci ele avea,u tendinla fireasci de a creqte in spirali. Aceasti explicalie s-a dovedit a fi cu totul eronati. Une'le dintre a'd.aptlrile manif estate de p,lantele agilitoare sint tot atit de frumoase ea qi acelea nnanifestate de orhidee pentru a-gi asigura fecundarea incruciEati.

Lncrarea nlea Variation of Animals and. Plunts ttnder Domestication, am dupr c'm am mai spus, in primele luni a'le annlui _inceput-o, n-a fost publicati decit 'la inceputu! 1860, dar iui 1868. E o carte rnal'e, la care am trudit m,ult, or"rri" de patrtr ani ,si doul iluni. Ea re,flecti toate o,bservaliile mele Ei y1 numdr imens de fapte adunate din cliferite izvoare ou rprivire

t Plantele agitS"toare. N. trad.

1c,0
la plantele

AUTOBIOGRAFIE

o valoare. Dar 'daci de aetlzi inainte va face cineva o,bs'ervalii cu aj,utoru,l cirora undle di,n aoeste ipoteze vor putea fi stabilite, ratunoi il vo'i 'fi ajutat qi err 'deoareoe run numir impre' sionant de f.apte izolate pot, in felul acesta, si fie legate la un loc qi ficute inteli,gibile. ln 1875, a alpirut a dou,a edilie, vidit imbunitiliti, la car,e a,m lucrat rnult. Cartea mea Descent ol Man I a apirut in feb,ruarie lB?f. lndati 'c,e mi convinse$em, in IB37 sa,u 1838, ci speeii'le sint onganisme (care se pot modifica, mi-a fost cu neputinfi oi nu lred ci qi omul tnebuie sI s,e supuni aoeloragi legi 2. Prin urmare, am adunat not'e in leglturl ,cu aceasti temi, pentru grropria mea satisfao[ie qi firi nici o inten[ie de a le publica nga de currind. Deqi in Originea speciilor nu se d,iscuti niciodati d,espre originea nici ,unei specii partiouflare, am crezut, totuqi ci cel mai bun lucruo pentru ca nioi un ,om cinstit ei rru rnfi acrrze ci-mi sscunrd pir'erile, si a'daug ci prin lucrarea trnea ,rs-ar face lurnini asu,pra originii o'mului gi o istoriei lui* 3. .Pentmr succeaul cirlii, ar fi fost inutil gi diunitor si fac paradi firi si aduc doryezi cu .privir,e la or,iginea ,omu,lui. Dar cind mi-am dat seama ci mulli naturaligti ac'ceptau in intregime ,doctrina evoluliei speciilor, mi sqr pirrut 'indicat ei prelucrez notetle pe care ile aveam ,Qi si public un tratat special despre originea omulu,i. Eram cu ,atit mai buounos s-o fac, cu cit imi didea prilejul si discut pe larg seleclia sexuali, subiect care m-a interesat mult totde,auna. Acest srubiect, ,ca gi acela priv'itor ,la variatri,a organismelor ,noastre domestice, imgrre'uni cu cauzele Ei legi'le varialie,i, eredritilii ,e,tc., Ei Ia inpe cruciigarea plante'lor, 'le s,criu apr,oape in cint aingure'le feloare am fost in stare sI intre,gime, aqa incit s[ f,olosesc intreg ;materialul pe care-l adunasem. Lucr,area Descent ol Man anr scris-o in, trei ani, 'dar, ca de obicei, o prarte din aoest tirnp l-am pierdut d'in pricina bolii, iar alti parte am f,olosit-o pentru I Descendenla omului. N. trad. 2 In .,caietul de note" din anii 183?-1838, de mai unulte ori Darwin se pronuntd pentru descendenta omului din maimutele antrnpoide. ,S.L.S. (nota 181, p. 230). 3 Originea speeiilor, Eclitura Academiei R.P.R., 1958, p. 385, rindul 4 de jos. N. t,rad.

,qi animalele noastre domestice. ln vo,lumu'l al doil'ea, cauzele Ei leg,ile varia[iei, ale eneditilii etc., eint dirscutate atit c.it ingidui,e 'starea cunogtinlelor noastre act'uale. Citre sfir'qitul lucrir.ii prezinrt ipoteza mea, prirniti prost, cu ,privire la pan' genezh. O ipotezl neverificati valoreazi pufin, sau nu are nici

DIFERITELE MELE

PUBLICATII

TST

pregitirea erdiliilor nori gi a afi,tor lucriri ,rnai mici. A doua edilie, rnrult imibunitiliti, a cirlii a apirut in 1874. Lucrarea Expresion ol the Emoti.ons i,n Men an.d An,imals I a forst publicati in toamna anuilui 1872. Irntenlio'na6ern 'si consacr,u acesturi subiect numai u,n capitol in Descent of Man, ,dar indati ce am incoput si-m,i oistematizez notele, mi-am dat seama ci acest ,capitol c,erea un tratat special. Prim,ul meu oopil E-a niscut la 27 decembrie fB39 qi imedia.t arn inceput si-m,i notez primele m.anifestiri ale expre,siilor variate pe care Ie prezenta, ,fl,sss'r.r. eram. ,convins ci cele rnar complexe qi mai fine nuanfe de expresie, chiar Ia aceasti vir'sti fragedi, trehuie si airbi toate o oriLgine rnatura,li qi o dezvoiltare gradati. In 'timpu'l verii anulu'i urmitor, 1840, xm citit minunata ,lucra'r'e a lui Sir C. Berlil 2 d,espre Expnes,ie, oeea ae mi-a eporit mult intene.su,l rpe care-l ,aveam pentru acest sub,iect, 'deqi n-am putut fi deloc ,de pirerea lui, ci anumili rnu,gclhi a,u fost creafi trulrrr€ ,de dragul expresiei. Din acest moment, mLam ocupat fin cind in cind 'd,e ,do€,st ,sulbiect atir cu privire Ia om cit Ei la animalele noastre ,dome,stic,e. Cartea 6-a vindut irnult, 5 267 de exemplare s-au cumpirat chiar in ziua apariliei. ln vara ,anului 1860, mi odihneam qi leneveam rlingi Hartfield 3, und,e abundi do'ui specii de Drosera, oind amr ibi,gat d'e seami ci numeroase in'secte fu,se,seri captate ,de frunze. Am {uat acasi c'iteva rplante ,Si, drind,u-le insecte, le-a,m vizut migciri,Ie tentaculelor gi lucrul flc€,str m-a ficut si ,mi gindesc ci, pro'babil, insecte'le erau ca,ptate ,intr-un anum,it scop. Din ferioire, m,i-a venit in minte si fac o experienli cruciali, adici si pun un numir mare de frmnze in 'diferite liohide azotoase gi neazot,oase de ,o densitate ega,li. $i inda't[ ee am constatat ci nu,m,a,i primele provocau miqcir,i energice rni-am dat sea'nla ci desc'operisem un no,u gi minunat eimp pentru c,ercetiri. ln anii ur:rnitori, d" cite or,i eram 'liber, imi continuam experienlele qi ,oartea mea Insectiaorous Plants a a apirut in
Expresia emo{iilor la oameni gi animale. N. trad. Bell, L774-L842. A fec',ut studiile la Edinburgh. F.C.S. Edinburgh, 1799. Profesor de chirurgie, Edinb., 1847. A fost fdcut cavaler, iar in 1829 deco'ra't cu R.S. A scris despre sistsmul nervos nsi anatorrnia Expresiei etc. N. B. 3 Hartfield - sa,t in comitatul Surrey, unde ]ocuia sora mai mare
2 Ctranles

I

a Emmei Darwin, Charlotte-Wedgwood, Leighton. S.L.S. (nota 183, p. 230). a Plan,te iniectivore. N. trad.

cdsitoriti cu preotul

Ch.

AUTOBIOGRAFIE

coperire remarcabiili. in toamna anului 7876 voi,p'blica Effects of Cross aru! Sell Fertilisation in. the Vegeiable Kin'gdoml. Aceasti carte va fi o completare a lucrErrii Fertilisation ol Orchids, in care am aritat cit de perfecte sint mijlo,acele pentru fecundarea incruciEatS. Aici voi arita cit de importanie sint rezultatr:le oblinute. Am fost detelminat sr fac, tirrr,p de uns,prezece ani" numeroasele experienle inregistrate in acest vo,lum datoritX unor observalii intimplitoare, qi desigur ci intimrplarea trebuit: si se fi_1'srpetat inairrte ca atenlia si-mi fi fost trezitl de faptul remarcabil cI risa'durirle din plante autofecu,ndate erau inferioare ca inillime ,qi vigoare, chiar d,in prima generalie, r5sadur'ilor din plante 'pr'ovenind din fecundare incrucigati. Sper, mele despre orhidee, gi, pe viitor, lucririle mele ssryrpr& p,lantetlor d,irnorfe qi trimonfe, impreuni ,cu citeva observalii adiugate ulterior asurpra un,or probleme strins legate de ele, pe care nu am avut nioiodati timp si ,le pun in ordine. Probabi'l ci atunc,i puterile imi vor fi istovite qi voi fi gata 'si exclayr :

iuiie 1875, adicx dupi qaisprezece ani de la primele mele observalii. Aceastd intirziere, in cazurl de fald ca qi in cazui tuturor celorlalte,cirli ale rne'le, mi-a fost foarte folositoareo deo,arece un autor, du,pi un interval mai Jung de timrp iEi poate crritica prorpria lui lucrare aproape tot atit de bine c,a qi cum ar fi lucrarea altcuiva. Faptu'l cX ,o p,lanti poate secreta, atunci cind e ,exc'itat5, un iichicl conlinin,d un acid qi un ferment, intocmai c,a sucul digestiv al unui animal, era desigur ,o des-

de asemenea, si public o noui edilie revizuti a lucririi

.Nunc dimittiso'2.

Lucrarea The Ef fect of Cross and Sell Fertilisation3 a fost publicati in toamna anului LB76 gi, dupi cum cr,ed, rezultatele oblinute explici mecanismele nesfirgite Ei neasemu,ite ale transportirii polenului de 'la o planti la alta din aceeaqi speoie. Ac,um in,si, rnai atles dupi observaliile lui Hermann Miiller, cred cX ar fi tnebuit si insist mult ma,i mu,lt decit il,,r ficut-o asupra numeroaselor ardaptiri in ve,d,erea autofecundE-

I Efectele Fecunddrii incnuciqate qi ale Autofecrundirii in regnuJ N. trad. 2 Primele cuvinte ale cunoscutei expresii evangherice ,,Nunc dimittis servum tuum, Domine" (,,Acum slobozeqte-l pe robui tdu, stipine"). S.L.S. (nota 1B . p. 230). 3 Acest lung adaos pini la .... ,,vechi reflexiuni geologice,,, p. 1b6, a fost intercalat la 1 mai 1881. N. B.
vegetal.

DIFERITELE MELE

PUBLICATI'

Ttrg

rii ; 'deEi multe ardarpt5ri de acest fel imi erau bine,cuno,scute l. O e,dilie rnult ,lirgiti a lucrlrii mele, Fertilisation of Orchids, a apirut in L877. in acelaEi an a apirrut The Dif lerent Forrns ol Flowers2 e'tc., ,iar in 1BB0 s-a rpublicat a doua edilie. Aceasti carte cuprinde in mare parte c,iteva studii asupra f,lorilor heterostile, p'ub[icate la irrce,put de Linrrean Society, corectate qi clrora li s-a adiugat ,mult material nou, impreurri cu observalii dss,pre alte t,azuri in care aceeagi planti poartir doui f,eluri de flori. Dupi cum am mai spus, nici una din mic,ile mele descoperiri nu mi-a ficut atita pl5cere cit mi-a ficut explicarea semnifica{iei florilor heterostile. Rezultatele incrroiEirii nelegitime S unor astfel de flori cred ci au o f oarte lnare importan{I. deoarec'e aceste .rezu,ltate sint datorite ,sterilithlii hibrizi[or 3. d,eqi -ele au fost observate de foarte puline ,persofln€. itr LB79 publicaserrn o traducere a clrlii Life of Erasmus Darwi.n a scrisi de dr. Ernst Krause, la care am adiu,gat o sc,hili ,a caracterului qi obioeiurilor bunicul,u,i meu dupi documente aflate in posesia mea. Numeroase Ilersoane s-au interesat mult de aceastX mici biografie, Ei sint ,surprins ch s-iru vindut numai 800 ,sa,u 900 de exernplare. Pentru faptul c6, intinrplitor, am omis si menlionez cil dr. Krause iqi ,l5rgise gi iEi cor'ectase lucrarea in limba germani inainte de a fi fo,it tradusi, d-l Samuel Butler m-a ofensat cu o virulentri vecini cu nebunia. Cum de l"am .ofensat .atit de cump,lit, n-am putut intelerge nici,o,dat6. Aceasti c'hesti,une a dat nastere ,unei polem,ici intre jurnalul Athenaeum Ei Nature. Am pus toate documentele in fatra unor buni judecitori, ca Huxley, Leslie Stephen Licrhfi,eld 5. qi toli au fost d,e pirer,e ci atacul fusese atit de Josnlc, rncrt nu merita nici un rispuns pub,lic, deoar,ece ii .-'x' vezi in leg5tur5 cu aceasta prefata lui ch. Darwin ra traduin limba englezd a cdrtii botanistului gerrnarl Herman Mliller Polenizarea floritor. ch. Darlin, opere, editia rusd, t. vr, p. 6Ez-684 qi 686-687, M.-L., 1950. S.L.S. (nota LB5, p. 230). 2 Ddferitele forme de flori. N. trad. Despre termenii ,,legitimi,, qi ,,nelegitimi,,, vezi articolul lui A. P. rlinschi in traducerea in limba rusd a lucrdrii lui Daruin Difey1t9le lorme de flori (Ch. Darwin, Opere, t. VII, p. 18 gi urm., M.-L., l94B). Drcspre analogia darwinisti a polenizdrii nelegitime, cu sterilitate_q hibrizilor, vezi tot acolo p. 623-626, de asemenea gi opere, t. rv, p. 584-588, M.-L., 1951). S.L.S. (nota 186, p. 231). a Viala lui Erasmus Darwin. N. tracl. 5
cerea Ginerele sdu, R. B. Litchfield. N. B.

154

AUTOBIOGRAFIE

primasem ,personal dJui Butler negre'tul 'de a fi com,is intimplitor aceasti omisiune. Huxley m-a consolat citindu-mi citeva vensuri din Goethe, care fusese ,gi el atacat de crineva, ver,suri in 'care el 6pune ci orfiecare baleni iEi are pi'duc,hele eino 1.

t Esenla conflictului dintre Darvrnin pi Butter consti in u,rmirtoarele: Cunoscutul darwinist gerxnan Ernst Krause a publicat in numAruJ. revistei ,,Kosmos" din anul 1879 c'onsacrat lui Charlas Darwin, un articol despre Erasmus Darwin, in care incerca s5 arate cd Erasmus Darwin a creat cu doudzeci de ani inaintea lui Lamarck o teorie oonsecventS a evolufiei, foarte apropiatd de teo,ria lui Lamarck. Lur Ch. Darwin articolul i-a pl5cut foarte rnult, gi el i.-a propus lui Krause si-1 publice in traducerea englez6, precedindu-l de biografia lui Erasmus. pe care insugi Darwin s-a angajat sd o scrie dupd arhivele de familie de care dispunea el pe atunci. Krause a fost de acord gi imediat a corectat ;i lSrgit intrucitva articolul siu penLru traducerea in englezd. In intervalul de timp dintre aparitia articolului lui Krause in revista ,,Kosrnos" gi momentul pregdtirii de cStre Krause a textuIui corectat destinat traducerii in limba englezS, in Anglia a apinut Jucrarea romancier,ului pi publicistului englez Samuel BuUer (1835L902) Euolu[ia aechiului Si a noului, (S. Butler, Etsolution OLd and Neut, 1879), in care el demonstra, ci teoria bunicului (Erasmus Darwin) este mai profund.S gi mai apnorpiatd, de adevir, decit teoria nepotului (Charles Danpin). Fdcind aluzie la aceasta, Krause a addugat in textul prelucrat aI articolului sAu urnrdrtoarea trazd, de incheiere: ,,Sistemul lui Erasrnus Darwin prin el insdSi reprezenta un foarte insemnat pas inainte pe calea trasati pentru noi de nepotul siu, insi a incerrca 'in zilele noastre a rreinvia acest sistem dup6 cum o fac cu toati seriozitatea unii autori - inseamni a manifesta sl5biciune de gindire qi invechirea conceptiilor, fapt ce nu poate fi invidiat de nimeni". (E. Krause, Erasnuts Dorwin Translated .... by W. S. Dallas, London, l8?9, p. 216). Raportind ou justefe aceste suvinte la persoana sa, Butler s-a manifestat impotriva lui Darwin prin pres5, lnvinuindu-l sub o formi extrem de grosolani, c6r eI a tradus in mod special artiolu1 lui Krause cu gindul premeditat de a-i defSima cartea lui (Butler). Intrrc scrisoare personali adresati lui Butler, Darwin i-a explicat, ci tnaducerea a fost intreprinsi mai inainte ca lucrarea -lui Butlen sd fi apirut gi cb fraz.a ardtat[ a fost adirugati de autor (Krause) in c,ursul prelucririi articolur).ui dupd aparifia cirtii ]ui Butler; de aceea invinuirea lui Butler este lipsiti de baz5, insi Darwin iqi recunoaSte grepeala, exprimat6 prin aceea, ci in prefata la traducere el a uitat sE specifice aceast6 irnprejurare. Butler i:nsd a continuat cannpania ini{iatd de el in pres6 irnpotriva lui Darwin, totodatb invinuindu-l in mod cu totul absurd pe Darwin de o oarecare falsificare, prin faptul cd Darwin a ascuns inten{ionat fafd de cititori prelucrarea articolului pi introducerea in et a noi elemente, gi a publicat chiar gi o bropurd murdari impotriva lui Darwin s'ub titlul [Jnconscious MemarAl (Pierderea memoriei, 1BB0). lnsdgi Krause scrie referitor la aceasti istorie u'rmdtoarele : ,,Situalia s-a prezentat foarte comic, deoarece dacd aici ar fi avut loc o actiune cu intentie, atunci ea ar fi putut fi de mare folos nurnai unui singur om .... insaSi d-lui Bu,tler. lntr-adevir, daci

DIFERITELE MELE PUBLICATII

155

ln l8B0 am pdb,licat, in colab,orare cu Fr,ank, lucrarea noastri Power ol Moaement in Plants r. A ifost o lucra.r'e grea. Cartea e, iali de cirtioica m,ea Climbing Plant^s2 cam ilr aoeeaqi relalie in care e,ste Cross-Fertilisation 3 f a1i de Fertilisation of Orchid.s a ; deoareoe, drapi princlp,iile evoluliei ar fi cu neputinli si explicim rcum s'flu rdezvoltat plan' tefie agilitoare il grupuri atit ,de numeroase qi extre.m dc diferite, d,e,cit daci am admite ci toate plantele ar avea intr-o misuri ma,i ,redusi, caipaoi,tatea ,de a ss rniEca intr-un fel aua' lo,g. Am dovedit ci lucnurile oe rp,etrec in fe'lul aoe'sta' c,eea ce '
m-i imp,ins mai depar,te, spre o ,generaliz,ar,e mai ,larrgi, Ei- anume ci aoell cate,gorii importante de migciri proYocate de lumini,
sctrila mea surb forma, definitivi pe sare a c6.p5tat+, ar fi apdrut cu trei sau ,patru luni inaintea c[rtii lui Butler, atunci cine s-ar fi putut Sn'di , ci autorul face aluzie Ia Butler ! Opera, care trateazi dcpre Carol cel Mare, nu putea fi scrisi inaintea lui R. H., $i falsificatorul, care ar fi editat un codex oarecare inaintea lui R. H. nu ar fi inceput si vorbeasci in el prin aluzii despre .... Carol cel Mare. Intreagi aceasti istorie meritd se fie amintitS din doud cauze. In primul rind, din cauzd ci unii cititori ar fi putut auzi despre ea, firi a avea o idee clari asupra situa{iei adevbrate. In cel de aI doilea rind, deoarece ea aratd limpede, ci in Angtia la adipostul poli'tetei aparente inci mai rnocnegte ura profundd iropotriva celui care a distrus cviteismul (adici tmpotriva lui Darwin), deoarece multe dintre cele rna,i cunoscute gazete gi reviste din Anglia nu all indr6zrrit sE reactioneze tati de plingerile ttguratice gi absurde ale lui Butler, trddindu-5i in felul acesta adevirata oglindire a gindurilor 1or. Nici unuia dintre domnii redactori nu i-a trecut prin minte, mai inainte de a fi publicat decla-

ratiile riutdqioase ale lui Butler, si se intrebe, de ce, propriu-zis, Butler a adus i:rvinuiri atit de grave impotriva lui Damrilr din cauza uitdrii, care nu a pricinuit vreun riu niminui, iar lui Butler i-a 'putut -evident avantagiu ?" (E. Krause), Ch. Dorusin und ad.uce'nr.lm^ai un sein Verhiiltni,s zu Deutschland,, Leipzig, 1885, p. 184-186) Leslie Stephen, 1832-1904, critic pi litera,t €nglez - R. B. Litchfield, 1831-1903, om politic, pedagog pi muzician englez, unul dintre fond,atori pi profesor tirn4l de mai rnulti ani al Colegiu'lui pentru muncitori. A fos't cisdtorit cu fiica mai mare a lui Darwin - Henriette. R. B. Litrhfield nu odati i-a acordat lui Ch. Darwin ajutor literar, de exemplu, la redactarea Eeprimdrii emotiilor, la cornpunerea apelului savantilor in Parlament in problema aproblrii fiziologilor de a se folosi de metoda vivisectiei pe animale (Vezi despre aceasta nota 92 la p. 244, S.L.S., nota 1B?, p. 23L-232. Vezi de aselnenea partea a do,ua a acestei lucrdri ,,Polemica Darwin-Butler" (p. 181-232) dupS notele Norei Barlow. Amintirn cd, aceste rinduri aui lost scrise de Ernst Krause in anul 7885. I Capacitatea de m,iqcare a plantelor. N. trad. 2 Plante agd!fltoare. N. trad. 3 Fecundarea incrucigati. N. tnad. a. Fecundarea orhideelor. N. trad.

156

AUTOBIOGRAFIE

de atractria gravitXtrii ete., sint toate forme modificate al,e mi,gcirii fundamentale de circumnutalie. Mi-a p,licut totdeauna sI ridic cit mai sus plantele pe scara vietSlilor organizate ; qi de ac,qea am avut o deosebiti satisf aclie dovedind cit de nuntreroase Ei admirabi'l de bine adaptate sint migcirile pe care le are virful unei ridEcini. Acum (it, anul lBBl) am trirnis la tipografie manuscrisrrl u-nei cirli mici, intitulati The Formatian. of uegetable Mould. through the Action ol Wonnsl. E s'hiect care nu pre'n zintd o rnare irnportan!5, gi nu Etiu daci va intere,sa vreun oititor 2. Pe mine insi, m-a interesat. E o completare a unei scurte cornuniciri prezentate in f ata Societilii geologice cu mai mult de patruzeci de ani in urrn5, qi a trezit in min-e veclri reflexiuni geologice 3. Am menlionat toate clrlile pe care le-am publicat. Acestea au fost evenimentele cele mai importante din via[a mea, aqa ci pulin mi-a mai rlmas de spus. In timpul u,ltirnilor treizeci de ani nu-mi dau seama si se fi petrecut vreo schimrbare in felul rne'll de a gindi cu excep[ia unu'i singur punct, pe care-,I voi menliona numaidecit ; gi de altfel, nici nu s-ar fi putut aqtepta cineva la vreo alti schimbare, decit ci mi simt cu totud epuizat. Dar tatil rneu a atins virsta de 83 de ani, avind mintea tot atit de vie c.a totdeauna qi toate facuiltitrile sa[e neintunecate ; de aceea nidijduiesc sI pot muri inainte ,ca si-m,i sl5beascr mintea prea mult. Cred ci am aju,ns sr fiu pulin mai priceput in a gisi explicalii reale qi in a elabora teste experimenta'le, ,dar prob.abil ci lucrul ac,esta 6-ar putea si fie numai rezultatul unei simple practici gi al unei u",rnnr.rliri mai mari de cunogtin[e. Mi-e tot atit de greu ca qi altid-a'tn si mi exprim olar qi concis, Ei aceasti greutate tni-u pricinuit o mare pierdere de tim,p, dar a avut un avantaj care a comrpensat-o, qi anume acela de a trebui si mi opresc mult qi atent,la fie'care frazi qi, in fe,lul acesta, s5-mi dau seama adeseori de ralionamentele greqite, atit in observaliile mele, c,it ti in ale altora. Se pare cx in mintea mea existi un fel de fatarlitate, care mr face, la inceput sd-mi formulez expunerea qi afirmali,ile intr-o f ormi gr,egiti sau stingace. inainte, obignuiam si-mi
I
2

plare.
J

Formarea solului fertil sub acfiu,nea rimeloir. N. trad. Intre noiernbrie 1BB1 gi februarie 1BB4 s-au vindut B 500 exem-

F. D. Sfirgit la Adaosul din 1881. Incepe ,,Efectul ...j,, p.

LSZ.

N. B.

DIFERITELE MELE PUBLICATII

157

gindese fraz,e,le inainte de a le scrie, dar dupl ciflva_ ani l,rl ge's,it de ,cuviinli ci fac economie de timp rnizgllind, m u'n scnis ingrozitor, pagini intregi cit ,puteam rnai rerpe,de, prescurt,ind cuvintele pe jurnitate ; ca si corec'tez apoi totul, pe

Ch. Da,rwin dupi

"

t:f5t*eofdcutd aproximativ in

in,delete. Frazele rnizgilite in feflul ,ac,esta, sint de multe ori mai bune decit acelea pe care 'le'aqi fi putut scrie in chip

Dupi c,e aln spus destu''l.e despre feiul rnt:q tle a 'scrie, tin si rnai adaug cX, pentru ;lucr5rile ma,i mari, imi pierd foarte rnult timp cll aranjarea generai[ a rna'terialului. La in'ceput,

d,eliberat.

158

AUTOBIOGRAF'IE

o sc,hi15 rudrimentari, in d,oui sau tr,ei pa,gini, apoi una mai dezvotltati in rnai rnu'lte pagini, criteva cuvinte sau unul singur in[ocuind o idi,sctl[i,e intreagi sau o serie 'de fapte. F.iec.are din aceste capitole e ,din nou dezvo,ltat Ei adesea transforrrrat inainte de ,a ince,pe si scriu in extenso. Deoanece in numeroase din cir{ile mele am folos'it foarte m,ult fapte observate de al1ii, qi cum ,am lucrat intotdeauna in acelaEi timp la mai multe subiecte cu totul diferite unul de altul, pot si 6pun ch ave,arn ,intre treizeci i patruzec'i de mape mari, in dulapuri cu rafturi etichetateo unde puteam pune atit o referinli detagati sau un rnemoriu. Mi-am cu,mpirat multe c5r1i, qi la sfirgitul fiecireia am intocmit un index cu toate faptele privitoare Ia lucrare,a mea ; saue daci volumul nu-mi aparfinea" ii ficeam ,un rezumat aparte, aqa cX am un sertar plin cu asemenea rez'umate. Inainte de a incepe vre,o lucrare, mi uitarn la toate indexele scurte, im,i alcituiam u{n index general qi ais' tematizat $i, l,u,ind una sau mai rnulte ,mape, referitoare ta oubiect, aveam toate informaliile adunate in cursul vielii mele" gata a fi utilizate. Am spus ci, dintr-un anumit punct de vedere, ,felul meu de a gindi s-a modificat in timpul ultirnilor douizeci 'sau treizeci d,e ani. Pini la virsta de 30 de ani, ,sau chiar ina'inteo imi pl5ceau rnult tot felul de poezii, ,qi anume operele lui Milton, Gray, Byrono Wordsworth, Coleridge ,qi Shelley, iar pe cind eram in Ecoali simleam o plicere nespusi si-l citesc pe Shakespeare, in special piesele lui istorice. Am mai spus de asemenea rci pe vrernuri imi pliceau, in chip deosebit, pictura Ei muzica. Dar de ciliva ani, nu pot suporta s[ citesc nici micar un ver,s dintr-o poezie : nu de mult am incercat 'si-l rec,iteec ,pe Shakespeare, gi I'arn 'gisit atit de plictisitor, incit m-a ecirbit. Apoi, mi-am pierdut aproape orice gust pentru p'icturh Bau muzici. In general muzica, in loc si-mi faci plicere, mi sileqte si mi gindesc inci Ei mai intens tocmai la ceea ce lucrez. lmi plac inci, intr-o ,oarecare misuri, peisajele frumoa's,e, dar ele nu mi mai imrpresioneazi ,atit de mult ca altidatl. Pe de alti parte roma,nele, care sint opere de imagina[ie, degi nu de un nivel prea inalt, a,u fost timp ,de mulli ani o minunati des' tindere qi o mare plicere pentru rnine, Ei de multe ori Am binecuvintat pe toli romancierii. Un numir eurprinzitor de romane mi-au fost citite tare, qi mi-au plicut daci erau cit de oit bune gi daci nu aveau un sfirqit trist. (impotriv'a acestora, ar trebui scoasi o lege). IJn roman, dupi gustul meu' nu ajunge
intocmesc

DIFERITELE MELE PUBLICATII

159

6i fie operi de 'mina intiia daci nu conline un personaj care si rnerite a fi ,iubit din tot sufletul. Iar daci acest personaj e atit mai bine. o femeie driguli, Aceasti curioasi 9i lamentabili pierdere a sim[ului estetic superior e cu atit mai ciudati, cu cit mi intereseazi tot atit ,cit qi pe vremuri cirfile de istorie, biografiile qi c54ile de cilitorii (indiferent de faptele gtiinlifice pe care le pot cuprinde) qi schile[e flssrpre tot f'elul de ,subiecte. Mintea par'e si-mi fi ajuns ,un fel de maqini pentru elaborat legi generale fintr-o mare coleclie de fapte adunate, dar nu pot in[elege de ce lucrul acesta a pricinuit atrofierea numai a unei pdrti din creier, ac'eea de car,e atirn[ gusturile mai rafinate. Cred ,ci
un om cu 'o minte mai bine construiti qi mai superior organizati decit a mea nrrr fi suferit in felul acesta ; gi daci a'r fi s5-mi rrai triiesc inc6 odati via[a, mi-ag face o reguli din a citi citeva poezii qi fin a asculta muzici cel pulin o dati pe slptimini ; poate ci porliunile din creierul meu, acum atrofiate, .ar fi putut astfel si rimini active datoriti exercitriului. Pierderea acestor gusturi e o pierdere a fericirii, gi ea ar putea

diuna ,inteligenlei qi mai ales ,ca'racterului moral, sl6b,ind partea emotivi a naturii noastre. Cirfl,e mele s-au vindut fo'arte bine in Anglia, au fost traduse in multe limbi qi au cir'culat in mai multe edilii in strlinitate. Am auzit spunindu-se ci .succesul unei cirli in striinitate e dovada cea mai siguri a valorii ei de durat5. Mi indoiesc daci aceasti afirm,alie face ,si fie crezuti ; dar judecind in felul acesta, numele me,u ar trebui sX nu fie uitat mlcar citiv:r ani. De aceea, poate ci meriti osteneala ca in ace,st irnterval de tirnp si incerc a analiza, in ce,ea ce rni priverqte, calitilile rnele intelectuale ,gi condiliile de care a atirnat succesul meu, degi gtiu bine ci nici un om nu e in stare si faci cor,ect ac,e,st lucru. Eu nu am aeera agerime de a inlelege ugor eau de a fi spiritual, care e atit de remarcatrili la unii oameni 'inteligenli, ca Huxley, de pildn. De aceea sint u'n critic slab : cind citesc pentru prima oari un articol sau o lucrare, in general ele imi stirnesc admiralia, gi numai dupi o gindire mai indelungati le observ punctele slabe. Capacitatea mea de ,a urmlri un gir l,ung qi abstract de ,idei e foarte lim,itatl ; de aceea, nu aq fi re,uqit niciordati ,in metafizici sau in mateuraticl. i\femoria m'ea e vasti, totugi nu indeajuns de clari : e destul si mi previni
cineva spunindu-mi, yd1., ci a observat sau a citit ceva impotriva concluziei la care am ,ajuns, sau 'in favoarea ei, ca dupl

160

AUTOBIOGRAFIE

generalo unde si caut ce-mi tretruie spre a-mi susline pirerea. lntr-un anumit sens, mernoria mea e atit de slab5, incit n-am fost niciodati in stare si-mi amintesc mai rnult de citeva zile o dati singuri sau un singur vers dintr-o poezie. IJnii dintre criticii mei au spus, ,rDa, e un bun observator, dar nu are puterea de a judecao'. Eu nu cred ci aceasti afirmalie poate fi adevirati, deoarece Originea speciilor este, de la inceput gi pini la sfirgit, o lungi argumentare Ei ea nu a convins numai ciliva oameni capabili. Nimeni n-ar fi putut-o scrie firi si fi avut oarecare putere de a judeca. Am tot atita capac,itate imaginativi Ei bu'n sim! Eau ra[ionament cit are oric,are avocat sau me,dic cu oarecare succ,es profesional, dar nu cred si am intr-o mlsuri mai mare. Trecind la partea avantajoasi a balanlei, cr,ed ci sint 6uperior majonit5lii oamenilor obirqnu'ili prin ,ac,eea ei observ lucrurile care scapr ugor atenliei, qi le o,bserv cu multi bigare de seami. Sirguinla mea a atin,s apogeul in ceea ce privegte observarea qi colectarea fapteilor. Dar c,e,e,a ce ,e mult rra,i important, 'e ci 'dragostea mea pentru qtiinlele naturale a fost nec,lintiti qi arzitoare. Insi acearsti dragoste curatl a fost mult ajutati, de arnbilia de a cigtiga stima oolegilor mei naturaligti. Din fragedi tinerele am avut o mare dorinl5 de .a inlelege qi de a explica tot c,e observarn, adici de a grupa toate faptele in citeva legi generale. Aceste carrze c,ombinate mi-au dat ribdarea sX reflectez 'sau si cumpinesc ani de-a rindul cite o problemi nerezolvati. Pe cit pot si-m'i dau seama, nu sint ficut si mi las condus orrbeqte de ce,i'la'l1i oarneni. M-am strXduit cu tirie si-mi pistrez mintea liberi, ca si pot renunla la onice ipotezi, oricit de scum,pi mi-ar fi fost (qi nu pot si m[ opr,esc de a nu fac,e cite una despre fiecare subi,ect), indat[ c,e $e demonstra ci faptele i rso opuneau. intr-adevir, n-am avut de a'les qi aqa am procedat, deoareoe, cu exceplia Recifelor de Corali, nu pot si-mi amintesc nici o ipotezi in prima ei forrnulare pe c,aree do,pi un thp, si nru fi trebuit s-o pirisesc sa,u s-o modific simlitor. Firi indoiali ci aceasta m-a ficut si nu mai am inc,redere in ralionamentul deductiv in qtiintele mixte l.

citva timp s5-mi pot arninti, in

I La Darwin: ,,neincrederea in ralionamentul deductiv in qtiin{ele mixte" ; prin acest termen in Anglia pi America se infeileg uneori gtiin{ele care pot avea alituri de caracterul teoretic $i pe cel practic, de exernplu matematica, diferitele ramuri ale biologiei, S.a. S. L. S.
(nota 190,

p.

232).

DIFERITT,LE MELE PUBLICATII

161

Pe de alti parte, nu sint prea sceptic, un fel de a gnndi care cre'd ci e diunitor progresului ,gtirinlei I ; totuqi, o Luni d??e de scepticism e recomandarbi,li la un om 'de Etiinli ca sE-i evite o mare pier'clere cle timp ; am intilnit destui oameni c,are 'sint sigur ci aru f ost de mUlte ori impied,icatri in felul ac,est,a de ,la ex,perienle sau oibservaliri ce s-ar fi dovedit a fi direct sau indirect folositoare. Ca exem'plu, voi da cel mai ciud ar eaz din cite am cunoscut. Un dor'n (care dupi cl.m ,am aflat mai tirziu era un bun cu' noscitor al florei tocale) mi-a scr,is din provinciile ,de est cI seminlele sau boabele cle pe un oimp sem5nat cu fasole cresc-useri toate, in anu,l acela, pe partea piistaiei pe care n,u cresc de obicei. I-am rispuns, cerindu-i mai multe informalii, cleoarece nu inlele,geam ce voia s[ spuni ; dar mu[t[ vreme n-am primit nici o rlimurire. Arn citit apoi in doui niare, unul care apirea in provincia Kent qi celilalt in Yorksh,ire, citeva articole scurte in care se spunea cI s-a intimprlsl m fapt extrem de irnportant, qi anum,e ci ,,anu,l acesta toate boa'bele de fasole au creseiut pe partea ipistaiei pe cane nu cresc de o;b'icei". Pini Ia urmi m-am gindit ,,si eu ci o a,semenea afirmalie ge,nerali trebu,ie si fie bazat6. pe ceva. Prin urmare? m-am dus la gr[. dinaru'l meu, un brtrin din Kent, qi l-am intrerbat dacx auzise Ei el vorbin'du-se de asta I gi el mi-a rispuns : orOh, nuo ,d,ep,nslg, trebuie si fie o greEeali, ,deoarece fasolea nu crelqte pe partea ceatlalti ,dec0t in anii bisecli, gi anul acesta nu era un an [risect'.. L-arn intrebat atunci cum cresc boabele de fasole in anii obi,snu,i1i ,qi ,c,urn in anii bi,sec1i, 'gi curind mi-am dat ,seama ci nu qtia absolut nimic de,spre fe,lul cum cr,esc in ,oric,e an. Totugi a rimas [a convingerea lui. Dupi citva timp am aflat de Ia primu,l me,u irnformator, c'ane, dupi nru'lte scruze, mi-a mirturisrit ci nu mi-ar fi scris daci n-ar fi auzit toate ace,le relat5ri de la rnai mul{i fermieri cunoscitori ; 'dar cI de atunci vorbise cll fiecare in tparte, ,qi nici unul dintre ei nu gt'iuse si-i explice, in n'ici un chip, ce voise si inleleagl. Aqadar, iati cum o credin[i daci intr-adevir o afirmalie firi o idee defin'itivi rlegati - ea poate fi de numiti cred,in!5, -- se 1fls,pindise aproape in toatl Anglia firl urrni de dovadS. De-a lurrgul vielii mele n-a,m inti'lnit dec,it trei afirmalii inten{ionat falsi'ficate, dintre care una tre,buie I - - Inceputul adaosului. Adaosul se termind ,,care puteau s6 fie vindute", p. 163. N. B.
l'l - Chrrlcr
Drrwin

t62

AUTOBIOGRAFIE

s[ fi fost 'o mristificare ,(",, exie tat destu,le rni'stificiri qi in qtiinli), care, insi a a'pirut intr-un ziar de agricu,lturi american. Era vorba de oblinerea, i.n Olanda, a unei noi ras,e de bovidee, r'ezultati din incruciEarea unor specii diferite ,de Bos (despre unele d'in ele am aflat, intimplfitor ci, atunci cin,d sint incFuciEate intre ele, ,dau produEi sterili), qi autorul ayea neobr5z,area s[ af,irme ci fusese in corespondenli cu min'e qi ei eu mi aritasem profund impresionat de irnportan[a rezultatetlor pe care ,le oblinuse. Acest articol mi-a fost trimis de cEtre e,di' torul unui ziar de agriculturi englez,, care, inainte de a-l reprnduce, imi cerea p5rerea. Al doilea caz prrivea 'o comunicare d'espre num'eroase v,arietili realizate de autor ,din mai multe specii de Primula, care did,useri in mod spontan o bogati recolti de seminleo degi plantele parentale fuseseri ferite cu grijl de accesul insectelor. Aceasti comun'icare a apirut inainte de a fi descoperit eu sens,ul heterostilismului 'Ei, fie ci fuse'se falsificati in intregime, fie ci neglijenla in ce pr,iveqte excluderea insectelor fusese cu totul grosolani, incit nezultatul era aproape de
necrezut.

d'intr-um autor belgian, eare afirma ci irrqperechiase iepuri de easi din aceeaEi familie., timp de mu,lte generalii in gir, firE odl ma,i mic efect ,dXunitor. Comunicarea a,piruse intr-una din oe'le mai serioase reviste, ace,ea a Societilii Med,icale Regale din Betgia 2 ; totu'Ei e,u nu puteam sd nu mi Cndoiesc, gr,eu aq putea si explic de e'e) deoar,ece nu au fost ni'ci un fel d,e cazuri 3 de f,elul aeesta -gi 'experienla mea in cr,egterea anima,lelor mi ficea s[ mi gindesc ci lucnu'l aoesta era putrrn probabil.

in

eaz a fost 9i mai ciudat : d-l Hutlh I a publ,icat cartea sa ,despre Imperecherea consanguind citeva extrase

Al treilea

I Se are in vedere cartea A. H. Huth, The Marriage of neat Kin, London, 1875. S.L.S. (nota 191, p. 233). 2 In textul publicat de Francis Darwin (Life and, Letters, t. I,

in loc de ,,Societatea Medicald Regald din Belgia", ca in manuscrisul iui Ch. Darwin. S.L.S. (nota 192, p. 238). 3 La Darwin cuvint crr cuvint: ,,nu exista nici un fel de caz de felul acesta", insi din context reiese limpede cA trebuie sE fie ,,nu a fost nici un caz nereugit". (..... I hardly know why, except that there were no accidents of any kind, and my experience.....) S. L. S. (nota 193, p. 233).
9a16"

p.

106),

nu se gtie din care cauzh s-a trecut ,,Societatea Belgiani

Re-

DIFER.ITELE MELE PUBLICATII

163

De ,ac,eea, dupi multe ezitdri, ,am scnis prof. Yan Beneintrebindu-l da,ci a,uto,rul €ra un om demn de ,incneAm aflat crrrind, din rispunsul siu, cX Societatea fuse,se ne$pus 'de indignati clescorperi'nd ci intreaga comunieare nu era decit o mistificare. A,utonrrl fuse,se ,somat, in mod pulb,lic, in Revisti, si risipundi unde locuise gi unde linuse ace,l mare n,urnlr de 'iepuri de casi in liprpul experienlelor sa e, care tr"ebuie si fi durat citriva ani. Dar nu se primise nici u,n ris'puns de la el. L-am informat atunci pe bietul Mr. Huth cI referat'ul care forma baza argumentului siu era fraudulos ; gi el, in chipul cel mai cinstit, a tipXrit rimediat in acest scorp o foa,ie, spre a fi introd,usi in toate exemplarele cirtrii sale care nu fu'ses,eri inci vindr.rte 2. Lucrez metodic, Ei aceasta mi-a f ost de mare folos in comportarea mea fali de munci. ln ultima vreme am avut destul timrp liber, deoarece n-am avut nevoie si-mi ciEtig existen{a. Chiar rboala, degi rni-a anihilat multri ani ,din via1X, m-a ferit de distraclirile societitrii qi de petrecer,i. De ac'eeae succesul meu ca om ,de qtiin!5, orircit de sus s-a putut riclica, a fost determinat, atit c,it pot sI-mi dau ,seama, de insugir,i qi condilii intelectuale com'plexe qi vaniate. Dintre Ace,stea, cele mai irnportante au fost : dragostea pentru gtiinli, o rib,dare nemirgriniti de a refiecta indelung arsuprs oricirui subiect, o deosebit[ sirguinl5 in a observa Ei aduna fa,pte, Ei o buni parte de inventivitate qi de bun simt. C'u ase*"rr,"u insuqiri modeste, e intr-adevir sur:prinzitor cI am putut ,influenlao intr'o mar,e misuri, pirenile oamenllor ,de qtiin{i asupra ,oitorva
den I der,e.

puncte importante.

3 august

1876

Am inceput aceastd schi,[d. a uietii mele in ziua de 28 moi, la Hoped"enes, $i de atunci pi,nd astdzi arn scris eam o ord, in cele mai
multe dupd,
ami,ezi.

cunoscut zoolog pi para",ifolog belgian, preqedintele Academiei de qtiinfe din Belgia, despre fiul cunoscutul citolog qi embriolog Eduard (1846iq! tu S.L.S. (nota sdu, p. 1910). 194, 233). 2 Sfirpitul adaosului nedatat, de bf2 alineate. N. B. 3 Hopodene casa tui Hensleigh ''weOgwood ln comitatul Surrey (vezi nota 2, p. 119). Referitor la data inceperii lucrdrii Amintiri despre ... aproximativ Ja 28 mai, vezi nota l. S..L.S., p. 27 (nota 1gb,

t Este vorba despre P. van Beneden, 1809-1894,

p. 233).

,ffiffiffiffi

fr3nffiur*ffi
wffiffiffiffi**w

W

effiffi wffiffiffiffi ffi

ffi#ffi ffiffiffi?w Yffi&ffiffi*

effiffi

ffiffffiffi ffffiffim.

ffiffi
Sobol).

_ffi

Placa comemorativi pe peretele casei din Down

(Iingl uqa de intu:are). ,,Aici Darwin a gindit pi a lucrat timp de patruzeci de ani pi a murit in 1882" (dupd S. L.

APENDICE

PARTEA iNTiI

Despre Clrorles Dqrwin gi bunicul sdu, dr. Erosmus Dsrwin
AseminXrile inerente intre Charles qi Era,smus Darwin rs-a n5scut cu qaptezeci ,Ei opt de ani inainte qi perioa,da cle frimint[ri intelectuale qi rsociale dintre ei idoi, fac ca in Iumea gindirii, ,o semrparralie a destinului realizirilor lor r,espective, sE fie de un rleosebit interes. Ca qi ,nepotul siu, Erasmus Darwin, a formulat un sistem evolulionist cu privir'e la lume, qi totuqi sistemul siu n-a mo'diificat in mod durabil ,credinlele obiqnuite. Char'les a r,euqit acolo unde Era,smu,s a dat greq. $i in acest Apendice am incercat si arit oiteva din cauze. Dr. Erasmus Darwin (173I-1802) a triit intr-o epoci anumitS, cind autoritatea bisericeasci ,era micqorati qi cin"d qtiinta qi fi'lozofia anun{au apropierea perfecjionXrii [cunoqtinXelor] despre om. Era o perioadE cind lumea cre,d,ea in progresul material, cind maqina cu aburi, mecaniz,ar,ea industriei, canalizirile sau uzinele de api ;pir.eau ,simboluri ale puterii omulu,i asutpra naturii. Noitre legi descoperite in fiz,ici qi rlegile care apiruseri in chimie, i-au dat omului 'un sentiment mai prrternic de incre,dere in sine. Teolog,ia naturali ,€r3 propovi. drriti de Paley qi de a,l1ii, care nu nurnai ci luase,ri in consideralie sporirea cu,nogtinlelor cu pr,ivire la adaptare in bio, ogie, tlar iqi ficu'seri ch'iar un p;ivot din aceastl cunoagtere. Dr. Darwin privea fs,ptul adaptlrii tmpului omenesc firi prejudecata atit de obi,Enuiti in qtiin{a secolului a,l XVIII-Iea, prejudecatX care vedea in toate operrele creatorului un rsco,p rpentru fo'losul imediat a'l omenirii. Erasrnus a dat teorria sa originali asu,pra
care

168

AT]TOBIOGRAFIE

generalie'i ,sau descendenlei, modrif,icati, in cartea 'sa, ZodnorLLQ irr anii L794-L796,, anticipind rparlial teoria binecunoscuti a lui Lamarck qi precedindurl cu cilncrisprezece ani. E greu si ne dim searna astXzi de trecerea imensi pe care a avrut-o pe vre)nl,Lrri operele lui Erasmus Darwin, dar cind Charles era tin5r, amintirea im,punitoarre a bunicului siu trebuie si fi apirut ca foarte importanti ; Ei ast5zi Zoiinomilr este mult cititi, in timp ce versurile de zece silabe din Th.e Botanic Garden I qi 'din Phvtologiu, cu re'petate,le Jor evociri ,de zeitili Ei n,imfe, sint subiecte uioare de parodie. Doar notele rroiluminoase de proz6, care cuprin,d ,o revirsare a i'deilor eale bogate, fac lectura mai uEoari. Cu mul1,i ani inainte de a se naEte Char''les, Coleridge 2 irrventase cuvintul ,,darwinising'o 3 ca sE defineasci teoretrizarea excesivi a lui Erasmrus, __ degi ,unele din aceste idei il afectaseri profund pe Co,leridge in tinerele, pe vremea oind inci simpatiza cu s;peculalia gtii'nfific5. Numai in ,ultimii sii ani, de deziluzie rEi de antagonism fali de materiailirsmu'l contem'poran, ajunsese sX se oipuni ,la tot c'e suslinea Erasmus Darwin, qi atunci a strigat : o,O ! Doamne, ce om orb !oo. Poezia lui Erasmus il soirbea, iar versul lui il oornpara cu ,rceal,a care aipare intimplitor ,la poalele Parnasuluio' ; iar fitozofia clr. Darwin a stigmatizat-o deoanece a,oesta, in Zoonomie, a inlocu'it ipnimele capitole din ,rCartea a,surpra Genezeio' cu ,,Credinla ci omul rezullti din naturi sau din urangutan66, o ciudati prevestire a protestelor vio'lente care au ,urmat publicirii Originii speciilor, cu doui generalii mai tirziu. Afari de teorria descenden{ei, tratati in Zo6nornia, rnutrte alte suibiecte au ajuns mai tirziu teme favorrite pentru studiutr inten,s al lui Charles. Desigur 'ci subiectele cercetate de amind,oi a,u o poveste ma,i vec,he, Ei Linn6, Burffon qi allii au ajutat qi ei si se fixeze atenlia asurpra unor subiecte, cum ar fi modificinile care au loc la animalele domestice. in Zodnomiao Erasrnus ,s,e ocupa de miqcarea in spirarli qi de alte migciri 'la plante ; de fecundar,ea incruciqati la pLante ; de originea simlului frumosuriui in legituri cu forma femri,ninl ; de coloralia de adaptare Ei rprotecfie, d" ereditatea qi domestic,irea animalelor. Charles Darwin se ocupi qi el de aceste surbiecte in urrnitoar,ele cirli : Climbing Plants, Pouer of Mouement ol Plants, Cross

I Gridina botanictr. N. trad. Taylor Colenidge, L772-L834, preursonul lui Byro,n al rornantismului modern. N. trad. 3 ,,Darwinizare". N. trad.
2 Sarmuel

qi

CHARLES DARWIN

SI BUNICUL

SAU

169

pede ideea se'lec1iei. Mai m,ult : in Autobiograph.y (p. 49) s-a aritat ci Charles Darwin ,precizeazl ci nici sorierile lui Lamarck, gi nic,i ate bunicului siu n-au avut n'ic,i un efect asupra sa. Contradic'1ia aparenti admi'si de el in aceasti afirmalie [s-ar expl,ica prin aceea] ci fiiind foarte tinlr gi auzind vorbindu-se ,despre pirerile bunicului s5u e posibil ci Charle,s si ,le fi sus[inut ,,tntr-o fonrni diferitioo ; cred ci aga poate fi inleleasi afirmalia rde rnai sus Ei sublinierea cuvintelor tntr-o formd. diferitd. Metoda lui Erasmus Darw,in era construiti in cea mai mare parte ,dintr-o suiprastructuri greoaie de speculaliri pe o bazi de fapte insuLfircient fundate, ceea ce era o metodi striini itlllsigii oonce'p1ii a ,lui Charles Darwin. Charrles gi-a pu,s nori intre,biri ou privire la procesul vielii qi a 6ssss'perit un modetl general, niscut din stuidiul seleclie,i natura'le. I{atura gi mil'iardele ei de forme au ajuns ru,rl rsistem posi,bil 'de autoreglare, de,qi ea;rral c,entrali a unitili,i in rep,roducerea vie[u,itoa,relor a rirnas ne. descoperiti. Convingerea l-a ficrut pe Charles Darwin, in timp ce lucra la genera,lizarea fenomenului 'de varialie la animale qi plante, si respingi ,lrrimete influenle evolulioniste ca pe niEte srimp,le si uqoare speculalii ale ,unor filozofi a priori caire vedeau crealia srpre f olosul omului in toate operele naturrii. Ceea ce Charles suslinea in propria sa flucrare, era o teorie construiti pe dovezi cu structuri mai solidi. Bl sus{inea ci in $ti,inlele Naturale [este necesa'r] un nou echili,bru intr,e teorie gi o observa[rie mai scrupuloasi a fatptuluri qi o rei,ntoarcere mai riguroas5 la experiment. Tiria argumentului siu in Originea speciilor, ca Ei in toati opera ,sar sti intr-o putere de generalizare bazat6, pe cel rnai strict control al observaliilor ; generatlizarea [" Ch. f)arwin] a ,devenit y,o expres,ie stenografriati cu putere de previziune'o l.
zele deducfiei

tr'ertilisation in Plants, Fertilisation of Orchids, and SeIf Descent of Man, Variution of Animals and. Plants under Domestication Si Origin of Species. Era'smus Darwin a scrnis despre seleclia sexuaili : ,rCantza finali a acestei lupte intre masc,uli pare a fi propagarea speciei de citre anima,lul cel maii puternic Ei mai activ, realizindu-se in felul acesta ameliora,rea speciei". Aceasti afirmalie ar putea fi gregiti chiar intr-o frazi, scrisl de Charles cu qaizeci qi cinci de ani ma,i tirziu, deoarece aic,i Erasmus n-a vlzut lim-

I J. O. Wisdom, Foundation of Inference in Natural Sci,ence (Bain gtiinte Naturale) N. B.

lio

AUTOBIOGRAFIE

lntr-o scrisoare ciltre Charles Lyell, din 1859, Darwin scria rlespre opera lui Lamarck ch,, r:Dr a rimas din 'ea cu nici un fapt sau idee" l. O asemenea tlgiduir,e poate insemna doar cI, pent,ru Charles Darwin, lipsa dovezii din teoria lu,i Lamarck anula totul, aqa cum anulase gi teor'ia bunicului si,u. Dar, degi Charles a rimas neincrezitor in ,rcapacitatea supraestimati a bnnicn'lrri s5u de a teoretiza qi generaliza", totugi in lucrarea sa Lif e ol Erasmus [)aruin2 a adiugat ace,st omagiu : ,rObservalii,le sale pnivitoare la valoarea experienle,lor Ei la folosirea ipotezelor doverlesc cH a avut un aderirat spirit de
filozofoo.

Charles a negat de asemenea ch subiectul evoluliei plutea ae)r ( Autobiography, p. I24) deoarece fapteile, ,rnenumf,ratele fapte bine observate'., Iipseau. FirH indoiali ci viafa izolat5 pe care a dus-o la Don'n trebui,e si-l fi ajutat si inlHture pitrunclerea vr€rrne,i idei din partea cercetdtorilor din alte domenii decit al siu, a;a incit a neglijat involuntar indricaliile r:i acea credinlH in permanenla speciilor descreEtea. in ace,st sens

in

tobiografiei sale intitulat Darwinisrns dezvil,uia opinia c,orltemporani, spunind cI ,r€l avea, aqe crun ,aveau noui oamerd ,din zece, o c,red,inli instinctivl in Evolulie". orlo acel morne'nt, scria el (1867) ,Darwin zgucluia societatea'0. Suslinitoru,l lui Darwin in geo,logie a fost Sir Chanles Lyell, qi ,so1ii Lye,ll erau prieteni intimi ai legaliei americane. Sir Charles spunea permanent despre Darwin ceea ce Palgrave slpunea rde,srpre Tennyson, ci prima dati cind Adams ar fi venit in oraq? ar fi trebuit si-i ceari ilui Darwin s5-l intilneasci., dar nici unul din ei n-a venit vreodati in oraE, nici Darwin n-a avut grijn si-l intilneaeci pe tinirul arnerican, qi nici nu se putea duce nimeni la americani, ,deoareoe 'se qtia bine ci nu
I Nora Barlow face aluzie la lunga scrisoare pe care Ch. Darwin a scris-o lui C. Lyell (in 1839, 11 octombrie) in care, in postscriptum, Darwin scrie cuvintele citate mai sus (Francis Darwin, Life and I*tters, 1BBB, vol. II, p. 215). N. trad. 2 Viafa 1ui Erasmus Darwin. N. trad.

Boston, c,a,re a cunoscut bine Anglia din anu{ 1860 -- ,in special Anglia lumii diplomatice cind a fost secretar particular dl tatllui sXu, ministru american. Tinirlul Adams s-a niscut in 1838, in umbra Unitarianismului Bostonian, Ei in capitolu,l au-

rneriti sI fie c,itat tinXrul intelectual Henry Brooks Adam,s

'd,in

3. Educalia lui Henry Adams. Autobiografie. Contsable & Co., 1918. Itenry Adams vorbepte intotdeauna despre el la persoana a treia. N. B.

CHARLES DARWIN

SI BUNICUI,

SAU

177

le place si fie deranjali. Singurii americani pe cane li-era ingiduit s6-i deranjezi alcituiau jurn[tatea de duzini din legatrie. Lui Ad.ams ii p'licea si-'l citeasci pe Darwin, in special - originea speciilor 9i Ciildtoria pe Beagle. El a fost darwinist inainte de aparilia ac,estor lucriri : un discipol predestinat al vremrii ; era insE prea pulin instruit ca si urmireasci dovezile lui f)arwin... N-a incercat nicioclati si-l inleleagi pe Darwin, Ei t_otuEi ili inchipuia ci ar iputea obline cea rnai buni parte ,a danvinism'lui din sturdiul mai uqor al geologiei ; gtiinlr care convine minlilor lenege ca gi istoria. Toli r-icarii din Anglia se oc,upau cite pu{in gi cu geologia, dar e.i clutau numai u,rme Srle crea{iei. IJarwin cluta ur.me ile selecliei naturale gi Adams l-a ttrtnat, clegi 'pe el nu-l interesa seleclia decit cloar indirecto pentrt plIcerea de a risturna ceea ce sus[ineau viearii. rrEl Aveal afa eum aveau noul oameni din zece, o creclinli instinetivi in evolulie, dar el nu resi,m{ea un interes mai rnare pentru seileclia naturali dec.it p entru sele clia nenatur,ali..." Accstea an fost scrise rlupl ce Darrvin ,,zguduise societalea",, dar sint exemp,le semn,ificative mai timpurii, dove"dind idei ,bine interneiate care cru mult inainte plutiseri in aer,, deqi e posibil ca C;harJes Darwin si nu [e fi qtiut. In sfera istoriei sociale, inainte ca Malthus si fi fost cunose,nt pentru ideile sal'e, au fost altrii care au vizut curn lupta pentnr existenli influenla realmente populalia. Hal6vy, in lucrarea sa History of the English People I se ref,eri la un pamrflet obscrrr c'u rprivire la legea pentru ajutorarea cerqetoriloi (Poor Laws) scris de rn ,"Binefrcitor al omeniriioo in L786. Autorul, Rev. Mr. Townsend 2 condamna legea pentm ajutorarea c,erqe,torilor deoarece ea il aplra pe cel mai slab impotriva ce;lui puternic, cu toate consecinlele ,luerlrii ssurpra selecliei naturale. Et ficea o ana'logie intre numirr,l caprelor Ei al ogarilor de ,pe insnla Juan Fernand e4 tnen\ionati de Dampier. La inceput, ca,prele erau sringurele stipine ale insu,lei qi ajunseserl la un bun nivel 'tle t,rai, in ciuda citorva boli qi a incursiunilor distr:ugitoa,relor comerc'iale engleze. Apoi spaniolii aduseri in ins'r.rli o pereche de ogari, ca si stirpeasci caprele qi sr'i necljeasci ,pe englezi. Acegti ogari ,,s-au inmullit in raport ,cu cant,itatea de hrani pe care au glsit-ooo, C'apre,le s-au impulinat
I Istoria popo,rului englez. N. trad. I{. Marx, in Capitalul, voI. I, arati cd Townsend este unul din autorii pe care l-a plagiat Malthus. N. trad.
2

1.la

AUTOBIOGRAFIE

si s-au retras spre stinei, Ei atunci s-a stabilit un nou eohilibnr ; ,,cei mai slabi ,diin amind,oui speoiile au forst printre cei dintii care au plitit tribut naturii, ,iar aei mai activi qi mai r-igurogi au contrinuat si triiasci. Prin 'urmare, cantitatea de Irrani reglernenteazl numdrul speoiei umane, qi cel slab atirni de generozitatea problemat,i'ci a celui puternic...'o Dar insuti Darwin a admis, intr-un ,pasaj din Autobiography (tr. 43)' ci ,,nenumX'rate fapte bine observate ,erau inmagazinate in mintea naturaliqtilor, gata si-qi ia locul cuvenit de intlati ce vreo t,eorie care ar fi cuprins ace,st,e fapte ar fi fost srrficient de b,inc explicatS". Aoeste cuvinte s-aru potrivit exact unuia dintre 'cont'ern'poranii rnai tineri ai lui Darwin, pentru care Irrcrarea comunE a l,ui Vallace gi Darwin publicati in Linnean J ournal drin 1B5B a fost ,o revelalie luminoasS, aEa inoit faptt:le bine observate qi adunate gi-au luat locul lor. Alfre,d Newton, profe,sor ,de anatomrie comparati la Camhridge incetpind d,in 1866 pini la 1907, a fost ,unul rdiintre primii naturraliqti care a acceptat teoria evolulionisti qi noua ei bazi, sr:tecfia natura[[, ca o solulie bi,ne veniti a multor probleme de rSspindrire a pisirilor, d. varialrie qi adaptare, probleme care rrrult timp useserX o enigrni pentru el l. in anul tBsB Alfred I{ewton cil5torise in Islanda impreuni cu John Volley Ei, firi voia lui, 'inactivitatea il ficuse si aili mereu disculii despre vechile subiecte cu privire la specii, la 6ai,ginea qi liurita lor. C'u ani msri tirziu, in februari,e IBBB. eI a publicat unr articroil in Macmi,llan',s Magazine 2, intitulat The Early Days of Darwi.nisms, in care descrie efectuil imediat si copleqitor ipe care l-a avut asupra min{ii sale critirea lucrlrii comune a lui Vallace Ei Darwin. Iati ce soria e,l : orNo du,pi m'urlte zi,le de rla intoarcer€o mea d'in Is,landa am primit numirul din Revista SocrietXlii Linneane care poarti pe cope,rti data de 20 august 1B5B gi care cuprinde lucrarea d-lor Darwin qi Vallace... in seara a'oeea am stat pini tirz,iu oitind-o, gi nu voi uita nicriodati c,it de mult m-a irnpresionat. Aceasti lucrare didea o solulie extrem de simpli tuturor dificultlli,lor care mi tu,lbu'raseri cu l,uni in urmi. Cu ,greu mi-am dat 'seama la in' ceput daci mi sim{eam mai jignit cI solulia nu-mi venise rnie rnai intii, decit mullumit ci fusese gisiti in intregime. Oricum,
(John Murray,
E

I Viafa lui AJ.fred Newton a fost scrisd de A. F. R. Wollston
1921).

2 Revista Macrnillan"

,,Pnimele

N. trad zile ale darwinismului". N.

trad.

CHARLES DARWIN

$I

BUNICUL SAU

173

am citit ,de mai multe oni comuniciri'le, m-am du's la ferioit ci solulia f,u,sese gisiti. L[sind la o parte o'ri,ce rentiment personal, el mi-a apirut ca o revelalie directi a unei puteri su,penioar'e ; $i a doua zi dimineala rn-am trezit cu c'orlgtriinla ci tot misterul se afla cu,prins in cuvintele ,,Seleclie Naturalioo. Mirturisesc sincer ci atunci, in bucuria mea, nu mi-am dat seama, qi nu pot si spun cind am ince;put si obse'rv cd, deqi nedumeririle rnele erau in felul acesta explicate, ze,ci,, ba chiar sute de alte dificultili imi stiteau inci in cail'e". Pentru Charles Darlvin avea importan{i mullimea dovezi' lor pe care ,se sprijinea teoria evolutrionist5, Ei el gtia ci aceasta era prorpria sa contributie. Nici bunicul sXu, qi nici unul dintre co,nternrporanii sii, doar cu exceiplia lui A. R. Vallace, nu reu' qisc sd studieze cu atita ad,incime aminuntul cel mai mic, care era totuqi destul de rnare in nesfirq'ita succ'es'iune a forme,lor organice, 'qi nrimeni nu reuqise atit de bine si scoati in evidentri aceasti dovadl plini de autoritate, firi de car'e Darwin nu putea admite nic,i o influenli asupra gindiri,i sale. Dra;gostea pentru observafia adincfi a faptu'lui din naturi, nr€voia de a exp,lica printr-o teorie to,t ce veidea, alcituiau Ei urzeala strinsi a geniuluri siu. Merit[ si linem se,ama 'de oare' care schimbare de expresivitate in urzeala acestei gindiri qti,inlifice, pe misuri c'e trec ani'i. Cind era tind,r, rezerva 'sa fali tle fi,lozoful speculativ era foarte mare ; da'r mai tirziu, Darwin a clpltat un respect tot mai sporit pentru speculalrie care) daci decurgea bine, era urmati de observalie qi experiment. Uneori foloseEte iiber cuvintele generalizare Ei speculapie, ,dar spre sfirgitul vielii cuvintul generalizare ajunge si fie folosit ou rln deosebit res;pect atunci cind se spnijini pe :un numir su,ficient de dovezi pozitive. Aceasti schinlbare a urmat drumul dezvo,ltirii sale intelectuale ; inclinarea spre teorie, nic,iodati absentS, era linuti strin,s in friu la inceput, qi fri,ul mu era sl5bit decit atunci cind puterea de a trage conctluzii c,regtea o dati cu imbogilirea cunogtinlelor sale. C5u'tarea de fapte 9i te'oret'izarrea plreau adesea aiproape un'ite intr-un singur proces in mintea sa I totugi, uneori le deosebea limpede una de alta. I)egi teoria firX fapte bine observate nu prezintX nici 'un inter,es. faptele sint zadarnice dacl nu sint incadrate in teorie. E,l era de aceeaqi pirere cu binecunoscuta recomandare ,a lu,i Bnffon, de a studia cum *) sint lucrurile ,qi nu pentru ce *)

dupi

c'e

em,lcare

*)

sule. N. trad.

In original

cuvinitele curn

6i pentru ce sint scrise cu

majus-

T74 Tttt

AUTOBIOGRAFIE

,da,r n,u gi cu cealalti re,comandare : ,,R,amasson,s ^aqa ; des faits pour nous rdo'ner ,des id6eso' l. Darwin Ia "1.rolr"r" convingenea ci valoarea fapt,ului gisit sti tocrna,i i; ilegitura sa cu teoria. Aceasta poate pirea in contradic{ie ,cu lipsa su ,1" incred,e,re in speculalie ca fiind o primejdie :pentru gind,irea giinlifici ss11:pr3 cireia am stiruit. -C'red ci d"rrro,ltu,iea gindi'ii sal,e, incepind cu pl5cerea din tinerele de a ob,serva direct qi _d* a colecliona, pini Ia sati,sfaclia *ui maturi a teoreticianului,_ pot si explice indeajuns inconsisten{a [gind;irr:ii] salr, 2. Yoi da scurrr citeva c,itate din scrisorile .u',t", la tliferite perioade din via15, pentru ,a stab,ili aceasti schimbare cle di,recIi'e. se observi de asemenea gi oarecare oscilatrie. $i nici nu se putea altfel, deoarece intreaga munci qtiinlif,ici are nevoie atit 'de teorie cit qi de adunare de fapte. De altfel, d,iferilii sli oor€rsporidenli aveau nevoie de sfaturi va;riate. Cu toate ac4-.stea, cre,d ci existi o tenclinffi generali in mintea sa fcare me,ngea] de la frica iniliali de speculalie excesivi pini la arprecierea rnaturl a teo,riei p,e hazd, de fapte. Lucrul acesta face ,si cores,pundi citat,ele cu argumentul din acest Apendice. Dez,minlirea lu,i ,Darwin, atit in ce priv'egte influenla bunicului siu, cit qi ilmportanfa primirlor evoilulionigti, e,ra intr-adevir negarea premiselor Ei a metodelor lor de atac.

CITATE
si repete ceea ce spunea sol'l siu : ratrionezi in timp ." faci observaliio _ 4"_Ei este atit de necesar si fac,i BC€st lucru inainte, gi atit de folositor dupi'.. Acest sfat meriti si fie luat in seami, deoarece e,l rezumi, intr-o oarec,are misur5, pXrerirle lui C,harles Da,rwin din citatele care urmeazi.
,:E o
Emma Darwin obignuia
gregea'li

fatali si

I si adurnlm fapte ca sd cdp5tdm idei (in franfuzeqte, in originar). N. trad. 2 Pdrerea Norei Barlow este, dup6 noi, Ea poate fi in plus exemplificati prin atitudinea inilial ostiidiustd. nanlsin fafi de a lui speculaliile din opera lui Lamarck. Aceasta reiese din scrisoriie pe care Darwin le-a saris lui Lyell gi Hooker intre anii lB44 gi 1B5g (vezi F. D-arwin, Lif e and Letters... (1BBB), r,ol. II, p. 23, Zg, gd, 207 gi 21b $i y.ol. rrr, p. 14 gi 15). Aceste idei ostile nu'mai aiar in ,,schi!a'rstoric5" -gare precede ed.ilia a Vr-a a originii speiiilor, schittr scrisi spre tB70 (vezi ori,ginea speciilor, Edit. Acad. R.p.R.; 1958; p. 8940). N. ,trad.

CITATE

175

In 1837 curind d*pi intoarcerea ,d,in cllitoria pe Beagle, Darwin a scris, printre insemnlrile izolate gi notate ila repezeali, care ,se igisesc in intregime in nota 4, p. 231 : __ ,rlmi place atit de mult observalia directi, incit n-aq putea si ,continui, aqa curn face Lyell, corectind qi adiugind informal,ii noi la cele vechi, qi nu vid cum s-ar putea comrporta omul fixat la Londra crr expenienlele 'din mediul rural gi cu observaliile asupra animalelor inferioare'.. In alt J.oc, pe aceearsi pagini, a qi studiazi afinitilile'.. ln felu,l ac'esta, scris . - ,osistematizeazi inci din 1837 el recunoqtea stimulentul care va persista pini la sfirqitul vielii sa,le, stimulent ,pe care'l g5sea in plicerea o,bservaTiei directe. Dar ce,le doui cuvinte ,,studriazl afiniti[ile'., arati ,ch ele se baz,au pe teorie, qi ci m,intea sa era ocupati inci de pe atunci cu probleme in legituri c,u evolulia. In 1844, Darwin ii scria lui J. D. Hooker (More Lettersr, vo,l. I, p. 39) ,,Treb,uie s[-mi permiteli si vi dau pro'pria mea interpretare la ceea c,e spune[i ci ,rr grupez bine vederile Assnsla inseamni ci dvs. nu ingiduili speculaliile extinse'.. -cu car,e, cu atita ugurinli, iqi incep lucririle lor deslinate cercetit,orii slabi gi nesiguri. Aceastl permanenti tendinli spre general,izare, 'eu o consid,er ca o ardevirati nenorocireo'. ln lB50 Darwi,n ii ,scria lui C'. H. L. Woodd ,privitor la efectele cilduri'i asurpra stratificirii geologioe (More Letters, vol. II, p. 133) ,,To1i tinerii geoilogi au o deose,biti inclinare pentru speculalie I mi-am fript bine de,getele in privinla ac'easta, gi poate ci acum sint prea prudent qi rni si'mt inclinat si falsific speculalia cind un efect direct sau imediat al 'unei cairze in ,problema stufiati nu poate fi dovedit... N-am nici o indoiali ci oamenii speculativi, linuli in friu, sint departe de a fi cei mai buni observatori... cu toati dorinla sinceri a fieclr,uia de a progresa in studiile 'sale geologic,e, in speculalii ca qi in special, in observalii.o' in 1857, I)arwin i-a 'scris lui Asa Gray (More Letters, vol. II, p. 252), pe care-l socotea ci nu era destul de indulgent cu generalizarea. Acesta incepea prin a aoc'entua innrportanla pe care o are observalia" inlelegind prin aceasta, 'cre,d, greutatea teoreticianului d'e a pistra o imparlialitate integrali ; faptele au valoare in raport cu teoria, qi de ?c€€tt se poate greqi cu uqurinti.
I Mai multe scrisori. N.
trad.

176

AUTOBIOGRAFIE

,,Aq spune acum ci este de datoria dvs. si generalizalri oit puteli mai muilt din o,pera dvs, completl de pini astizi... Deoarec,e o observalie atenti nu e o muncl mai grea decit o ge. neralizare gi totu,qi ,mai grea deoit speculalia nu cred,eli ci e ,posibil ca observalia si fie supraeval'uati ? Nu ar trebui ,si uitXm nic,iodati ci observatorul poate s5-qi gener,al,izeze propriile lui observalii incomparabil ma,i bine decit ,oricare altul. Nlulli astronorni s-au trudit o via{i intreag[ observind, firi si tragi mlcar o singurl concluzie ; cred ci Herschel e ac,ela care a rem,arcat ci ar fi fost mult mai bine daci s-ar fi opnit din munca lor congtiincioasi qi s-ar fi gindit la c,eea c'e se poate deduce rlin aceasti munci". in scris,oarea adresati lui Henry Farvcett in I861 (More f,etters, vol. I, p. 195), Darwin adm,ite cE observalia este e,a insigi un act selectiv. ,,Ce lucru ciurdat : nimeni nu inplege ci orice obserrva4ie, dacX urmeazX si ai&r5 vreun folos, treburie si fie pentru ,sau impotriva unei pireri !'o Aici DarH'in admite ci trebuie si existe o .,rpiltere" anteriioari obserwaliei, adici o teorie sau o iipo,tezi care si puni in valoare fapturl gisit l. in 1863, Darw,in ii scria lu,i J. Scott (More Letters, voil. II, p. 323) : ,,Eu v-aE surgera avantajul p" care l-a1i avea in m,ornentul de falH daci a1i fi foarte zgircit cu intro,ducerea teoriei in ilucrHril,e dvs. (p" vrernuri, arn rlticit murlt in felul ac,ersta prin Geologie) : Idsapi teorio sd cdlduzeascd obseruogiile das.2, dar pini cind rep'utalia dvs. nu va fi bine,statbiliti, sI fili zgircit cu publicarea teoriei. Teoria ii fa,ce rp'e oameni si se indoiasci de observaliile ,dv's.oo. in 1870, Darwin ii scria lui J. D. Hooker (More Letters, vol. I, p. 321). ,,Concluzia dvs. ci orice speculatrie cu rpnivine la p,reorinduire este o inutil5 pierdere de timp, e singur,a concluzie inle,leapti ; dar ce greu r@ si nu speculezi ! Teo'logia mea se afli intr-o adevirati inourcltu,ri ; eu nu pot consi,dera universul ca rezultatul unei intimplX,ri oartbe Ei totugi nu pot gisi nici o ,dovadi de intenlie bunI, sau micar ,de vreo 'intenlie orr€cor€r in cele ma,i rnici lucruritt.

tariu,l si,u

$i ili re,zumi pS,rerea ,a,s,upra mumcii
d'es,p're

Herbert Spencer. ,,Felu'l 4*6os1iy rde a trata

d,e,ductive

in

comen-

Science (Bazele deduc{iei

N. trad.

I Citat de J. O. Wisdow, Foundattons of Inference in Naturol in $tiinlele naturale). N. B. 2 In ]imba englez5: ,,Let theory guide yotrr observations".

CITATE

177

fieca're subiect e cu totul opus gindirii mele... De nenumir,ate spus rnie 'ins'umi, idupi 'ce am citit vr'euna dirn cirlile s,ale : o,Ac'i ar fi un minunat s'urbiect de lucru pentru j,o-itate de duzini de ani !oo. Fiul lui Darwin, Francis, a ,scris in Lile and Letters l {voil. I, p. I49) 'flgsp,r€ atitu,dinea tatilui slu, citre sfirgit,u,I vielii sale, fali 'de teorie qi orbservalie. Dupi c,e stlruie as'upra observaliei ,re,petate a lui Darwin [dupn rcare] erste im,portant si qtii ,c,ind ,si renunli la investigalii, Francis urmeaz[ : ,,D,e murlte ori rspun€a cE nimeni n-ar putea fi un bun o'bservator, 'd,aci n-ar fi un teoretician activ. Aceasta im,i amin' teqte ceea ce arn 6pus despre instinctutl sXu de a tine 6'earna de exceplii : era ca Ei cum ar fi fost inzestrat ou o capacitate de a teor,etiza gata si se rever,se oriunde gi lla oea mai uqoari atingere, aga incit nic,i un fapt, oricit de rrric, nu lprut,s,a evita lansarea unu,i flux ,d.e teor,iio 'qi ffn f,elul acesta faptu'l crreqtea in irnportan!5. Firegteo s-a rint'imp,lat ci multe teorii firi temei i'au tr'ecut prin minte ; din fericire insi, rim,aginalia Ea [6,gati era linuti in friu de o putere ega,li de a jurdeca Ei a inlitura ideri,le car.e-i treceau prin minte". Aci, Francis desc,r,ie marea bogipi,e de ide,i 'qi pruterea Epeculativi a tatilui sluo firi rd'e care n-ar fi avut cu,m si faci o cenzuri inte,lectuali a faptului gisit : numai in ,felurl aoesta cenzomrl iqi poate ingr{dui s6 inenunl€ ila ipoteze sau la i,d,ei care nu sint s,uslinute de un rnou model apeculativ. Model,ul cel ,radevirat" e acela c,are poate sI coresrpundi ce,lui mai mare nurnir de fapte. Ultimul citat in lista cronologici a scnisori'lor, ararti curn Charles Darwin, s'pre sfirqitul vielii, ,oolntinua ,si foloseas,ci amestecu,l complicat arl acestoldo'ui procese. Reproduc mai jot, in intnegime, scri,soarea caractenistici in care arpare aoest pasaj, 'scrisoare adresatl fiulu'i siu cel mai m:ic, Horace, cu ,ocazia reu,qitei lu'i la Little Go 2 la Cambridge in l87l, la virsta ,de 20 de ani. Horac'e nu fusese strilucit in qcoali qi la I-Inriversitate Ei se temea la examene

ori mi'am

I Viala gi Corespondenfa. N. trad. Little Go este primul examen pentru titlul de B. A. (Bachelor of Arts), adicd licemtiat in Utere, la Universitatea din Carnbridge. N. Trad.
2
12

-

Charlcs Darwin

178

AUTOBIOGRAFIE

6 Q. Anne St.
Vineri dimineafa, ora
[15 dec. 1871]

w.

8,30.

Scumrpul
poqtal5 de

meu

IIorace"

Sintem foarte bucuroqi" deoarece am iprimit ,o carte la bunul rrostru George din C'ambridge, oare ne anun[i ci ai trecut cu bine blestematul acela de Little Go. Sint foarte incintat, qi acum poli sH dai curs liber talentelor tale gi si muncegti cit i1i va ingXdui sXnitatea la matematici qi qtiinli. Eri noapte am meditat asupra unei ,problerre extrem de incurcatl, qi anum,e ce-l face pe om si descopere unele lucruri nedescoper,ite. Mulli oameni foarte inteli,genlri mult mai inteligenli deoit descoperitorii -- nu produc niciodati nimic original. Atit cit pot si fpresupun, arta stX in ci,utarea in mod obiqnuit a cauzelor sau a inlelesului a tot ce se intimp'li. Aceasta implicl o observalie ascuftl Ei cere cit mai multe cunogtinle po,sibile asupra subiectu,lui cercetat. Dar de ce !i le scriu eu toate ace'stea aoum, e greu s5-m,i ,dau seama, afari doar de faptul ci inima mea e plinfi de buc,urie I pen,tru ci mh bucur din inimi ci ai trecut aceasti Carybd['.

At tiu tati

afectuos.
C. D.\RWIN

Am accentuat irnportanla schimbirii de plrer"i a lui CharDarwin cu privire la speculal,ie in dezvoltarea sa ,intelectual6, deoarece mi se pare lirnpedc cX e,l sla f,olosit ,de opozilia fali de rnodul de a gindri a,l tatllui qi rbuniculu'i siu c,a s[-qi arpere propria Ea ,independen]X. Cnitica aspri ,pe care Robert Danvin i-a ficut-o lui Charles oind era tinXr, ar putea fi socotriti ca o tr'eapti importanti in istoria dezvoltXrii fiuhri siu ; flri nevoia urrgenti de a-gi ,cer,e independenla, ar fii indriznirt oare Chanles Darwin si treaci peste impotrivire a tatXln,i slu atunc,i cind i s-a propus cXlitoria pe Beagle ?
.[es

I Termenul de ,,Caribdd" (in eng]eze$te Chargbdis) este expresia folositd pentru a indica invingerea unor Breutiti exceplionale (a trece prin strimtoarea dintre Scylla gi Charybda, strimtoare despre care se
vor:begte

in

Odiseea).

N.

trad.

CITA,TE

t7g

FirE cei cinci ani ,de disciplin5, genriul lui Darwin ar fi aju,ns oare la maturitate ? Se pot faoe nenumirate presupuneni, ,dar pentru m,ine, oricit n'e-am referi la tirania tatilui siu sau la moartea timpurie a mamei sale, tot nu se pot rezolva problemele deosebite din acest A;pendice 1. Ciocnirea ideilor contempor:ane qi a pXrerilor tra,n,smise de la o generalie rnaturl la una mai tiniri va fi intotdeauna insoliti de reaclii emo,lionarle neprev5zute, arlesea nerecunoscute, qi poate c'u atit rnai intense acolo ,unde nu existi nici o rupturi violenti in tradilia unei fam'ilii fali de un membru emancipat. ftgsipectul lui Charles pentru tatXl siu Robert l-ar fi putut line in solavie mai mult timp decit tre,bu,ia. Deqi nu exista nici o pu'blicalie cu privire la evolulie pini la moartea tati',lui siu, totuqi Charles Darwin Ei-a croit drumul s,pre ilibertate cu mulli ani rnai inainte. Justificarea independenlei sale intelectuale fali ,de rnetoda qtiingific[ a hunicu,lui siu qi de personalitatea domirnanti a tatXlui siu, mergea pe aceeaEi cale, qi anume pe calea qtiintrifici de cercetare,, bazatil insi pe evidenla faptici. Dr. Robert Darwin, deqi nu av,ea ,o formafie gtiin]ifici, f icea ipoteze pentru fiecare subiect, ca oi tatll siu Erasmus, aEa incit, renegind, rnetoda de ginclire a un,ui inaintaE, in realitate Charle's ii rre'negia pe amindoi. S-a erezat cd, in parte, Darwin a renun[at la car,iera medical[ ,din pnic'ina acestei renegiri a atitudinilor inaintaqi,lor sii. Da'r, meclieina putea s5-i apari ca foarte strins asociatX cu o inclinare a minlii s,pre ?,specula1ie"2. in conctluzie, ag clori si subliniez inci o dati as,eminarea ii deosebirea dintre Charles qi Erasmus Darwin ; preocupXrile ii tradiliile lor familiare mergeau paralel, totuqi era o mar,e leose,bire in insuqirile lor de bazil gi in reacli,ile lor fali de ot ce se petrecea pe vremea fiecXmia din ei. Charles Darwirr r fost ,crescut in tradiliile qi ideile de la inceputul secolu,lui ill XIX-,lea, cind ralionalismul gi utilitarismul secolulsi al (VIII-,lea erau inci in floare. Dr. Erasmus Darwin fusese un rurtitor de cuvint al acelei perioade timpurii de en,tuziasrn, ,ind animarle qi plante ne,cunoscute imbogileau Europa dato:iti ,dezvoltrrii transportrrlui Lsi comerlului, ,qi cind Linn6
I Vezi nota a cincea despre boala lui Charles Darwin, p. 247. Cit ie mare era tinania tatSlui sdu Robert, rS.mine o problemh de discutat. 2 Pdrerea lul N. Barlow nu pare fondatd pi nu-i sprijinit6 de .atele din ,,Autobiorgrafie". N. trad.

18(I
scosese
6'stp'urse

AUTOBIOGRAFIE

r,eclia spre_ o 1,inti finali, a fost ciliuza ,lim'ped,e alsupra feilului

din haos 'nomenolatura biologicX. in toati Europa in. o ceircetare ami,nun[iti a formelor vi,i. Ve,ohile directive Etiinlifice fuseseri ,de,sfi,intate, Ei Erasmus Darwin a fost unul din pionierrii {cane a deschis un ,drum nou spre evolulie. Peste doui generalii. a venit rindul neipotului siu Chanles si expnim,e i'dei noi bazate pe cunoqt,in!€ ,noi. A venit rindull siu si schimbe vecihile dir'ective, Ei lurna d,intre acetre directive pe c,are le-a, reimprospi,tat a fost ac,eea ,a bunicului sIu. Noi,te directive cuprindeau din nou cuvintul eaolupie, dar Charle,s a adiugat qi rpe aoele d,e selecpie naturald, ca ,un indicator car,e atr arita drumul. Dar mai semnif,icativi inci rdeoit di-

cum se tilmiceqte o harti.

PARTEA A DOUA

Polemicq Darwin-Butler
AstEzi, eearta binecunoscruti pe vremuri dintre Samuel Butler gi Charles Darwin e a,proape uitati, qi scurta expunere tipir'iti pentru prima oari i; versiunea completE a Autobiogratiei va trezi doar amintiri vagi in m,intea majoritilii ci-

titor'ilor. Povestea e complicati atit cronologic cit qi in ese,nla €i, ,da'r dupi ce am ,cer,cetat bogilia .de material d,in manruscriseJ.e lui Darwin, aflate in biblioteca Univensitilii din Cambridrge, intreg ineidentul mi-a apirut intr-o lum,irni atit de noui, incit am socotit ci trebuie povestit din nou, i'n toate aminunterle lui. ln scrisorile vechi din aceet volum,ino,s ,do,gar: vorb,e'sc glasuri din trecut, s,prijinirldu-l pe Darwin impotrriva lui Butl.er gi r€cornandind ticere ; orioare ar fi astizi p5rrerea asu,pra acestui sfat, glasuil pri,eteni,lor devotali Ei rudele lui Char,les au glsit ci atacur'ile lui Samuel Butler erau neindrep-

era cu douiz,eci qi gase de ani mai tinir ,decit ,Charles Darwin gi, cind er,a tinir crescltor de oi in Noua Ze'elandd, a urmirit cu entuziasmurl unui adept infl5c5rat lupta dusl impotriva ortodoxiei curin,d dupi publicarea Originii speciilor. Scrisorile adresate lui Darwin in aceasti epoci, scrisoni modeste, sincere qi p,line de admiralie, se afl[ in dosarul de la Cambridge qi formeazi un contrast izbitor cu acuzaliile grave de mai tirziu. Dar simpatia re,oiproci qi corespondenp prieteneasci dintre ei e-a ricit curind ; in timip ce faima lu,i Darwirr cneqtea in lumea gtiinlifici, ea scidea in aprecierea lui Butler. Pentru c5, in realitate, Butler

tilite 9i

josnice. Samu,el Butler

182

AUTOBIOGRAFIE

'of Erasmus Darutin2 scrisi ,de Char,le,s Darwin qi publicati in noiembrie al aceluiaqi an. ln timp ce Krause ,Ee aurgajase in aceasti colaborare, Charles Darwin ii trimise ufr exemplar din lucrarea lui Butler ; iar citeva din adau,surile lui Kraose conlineau informalii care combXteau icleile lui Butler. Principalutr pasaj jignitor 'suna astfel : lui Erasmus Darrwin era in el insugi un prim pas-,,Sistemul irn,portant pe drr,-ul extrem fls deschis ,pe,ntru noi de nepotul siu, qi a incerca si-l revizu'ieqti .astIzi, flgil cum se incearci in momentul de fa1i, dovedegte un punct slab in gindire qi un anacronisrn intelectual pe care
ni'meni n-are cle ce s5-l invidieze".
1 Evolulia vechiului pi noului, sau teoriile lui Buffon, dr. Erasmus Dar:r,l'in gi Lamarck, comparate cu aceea d-lui C. Darwin. N. trad. 2 Viala lui Erasmus Darwin. N. trad.
q

Mr. c. Darwint, firi sE Etie nimic despre articolui lui Krause din Kosmos. Intre tirnp, Krause gi-a [irgit schila, qpre a f,i tradusi I aoeasta a format partea a doua a lucririi it1"

lon, Dr.

lui Butler. cu prilejul aniversirii a ,q,a,ptezec,i de ani ai 'lui charles Darwin, in februarie L879,, s-a publicat in Germania un nurnir epecial al periodicului l(osmos (II, Jahrg. Heft. lI), cupri,nzind un articol scris de dr. E. Krause despr,e contribulia nlr. Erasmus Darwin la istoria teoriei descendenlei. ln mai LB7g, Butler 'publici Euolution old and, New, or the Theorie of Bufgonisrnului mereu crescind a,l
Erasmus Darusin and Lomarck compared,

n-a inleiles niciodati intr.eaga imrportanli a revoiuliei infiptuiti de Darwin in gindirea qtiinlificX. Crezind ci gind,irea controleazi calea spre evolulionism, Butler ,a incep,ut si studieze primii evolu{ioniqti, pe Buffon, dr. Erasmu,s Darwin qi Lamarck, qi cu cit ii studia rnai mult, cu artit ii plicea,u rna,i mult qi nu-l rnai vedea pe Darwin aqa cum il vXzuse in tinerele. Incercind si reconsidere evolutioniEtii mai vecrhi. Butler s-a situat pe rpozilia secolu,lui al XVIII-lea, aEa irrc,it disputa 6e leagi strins de critica pe care 'a ficut-o Charles Darwin pirerilor bunicului siu, despre care am mai vorbit. Polemica din. tre ei era) de fapt, un alt aspect al schimbr,rii in gindirea rbi'o{ogilor, care a avut loc citre mijlocul s,ecolului al XIX-lea. Cronologia citorva publicalii apirute in TBT} are o deosebiti irnportanli peurtru a inlelege puncturl culminant al anta_

witlt. that ol

POLEMICA DARWIN-BUTLER

183

Cha,rles Darwin ,la Lile of din vedere si se af,irme ci sc,hila origina,li a lui Kratase fusese modificati. Cum s-,a intimplat aceasta vom explica mai tirziu 1. Butler a com,parat imedriat presupusa tqa,ducere 'exacti ,cu un exemplar ail ori,ginalului, qi deosebirile l-au ficut si tragi concluzia ci modif,icirile care nu fuseseri aduse la cunoqtin[i insemnau un atac ascuns impotriva lui ; publicul va crede ci ideile sale fuseseri condamnate in chip independent de un elev ,german, inainte chiar de a fi publioat e,l lucrarea sa Eaolution Old and. Ne'w. Dindu-qi seama ,de greqeala omisiunii, Chades Darwin s-a scuzat fali de Butler, dar Butler rimase ferm convins ci era victima unui comrplot. In cele din urrni, intensa sa virulenli emolionali, la care s-a adiugat sfatul rudelor Ei al prietenilor, l-au redus pe Darwin Ia tic,er,e, ou toati hotirirea ini4iali de ,a ar5ta, in ohip Eurnar, cum 6-a ajuns la aceasti

Din neferic'ire, in prefala lui

Erasrnus Darwin s-a pierdut

gre,qeali.

Dar oare ce era intr-a,dev5r ,real in aceasti furtuni intr"un pahar cu api ? Libertatea din timpul reginei Victor,ia, oare pare atit de solidi cind o priveqti in trec,ut, era acum zguduiti. Darwin Ei Butler cereau stiruitor dreptate ; Darwin, in nelinigtea qi tr,istelea pe oare ri le pricinuiau atacurile lui Butler, ayea n,evo,i,e de aprobarea familiei qi a rprietenilor intirni ca si-i ingiduie si s€ retragi din durerea pe c,are i-o ,p,rovoca aceasti polernici, in fortireala lui evolulionistl. cuoeriti cu douizeci de ani mai inainte f iri si-gi piardi curajul in fala criticii. Se simtea stipin pe sine cind erau in jo" probleme Etiinlifice, dar avea nevoie ,de apirare impo' triva antagonisrnulu,i umAn. Butler ficuse fa!i criticii toati viala, qi o ciuta aqa cum o cauti orice agresor ; dar qi el aYe,a nevoie de aprobare, iar credincioasa lui prietenX Miss Savage, era totdeau'na gata siJ rXzbune rpe Butler cintind pe tema ti' ciLloqiei oamenilor d,in clica ,lui Darwin qi a m,onstruoasei lor iinqelitorii. fntensitatea sentimentelor lui Butler se vede din prima sa scrisoare cltre Athenaeum, scrisoare c,are va fi .reprodusi integral mai tirziu, in care 'srpune : ,,Firi incloiailE, e un obicei banal al scriitorilor si profite de rprilejul de a-gi
in
I Vezi p. 187. Brogura acest scop. N. B.

lui

Festing Jones, Scrisoarea

nr. 1, scrisi

184

AUTOBIOGRAFIE

revizui ,luc,ririle, 'dar nu e deloc banal at'noi cinrd o conldamnare intr-asc,uns tt rnuri adversar a fost interca'lat[ intr-o e,d,i1ie revizuiti, edilie a clrei reviz,i,e a f,ost linu,ti ,seoret, si declaren de cite ori se ive'gte prilejurl si limureascl sitmalia, ci atacul a fost scris inaintea cirlii, c,e,ea ce ar da impresia ci aceasti condamnare e firi obiect, qi in felul aoe,sta i-ar face pe cititoni sI presupuni ci e vorba d'e o pirere nefundati'.. Cititorii versiunii Autobiogratiei ,din 1887 rnu vor gisi nic,i o atruzie, in nic,i un cuvint al ,lui Charles, la disputa c,u Bu,tler. B important cI Franc'is Darwin a lisat la o parte toate m,enliunile ficrute ,de tatil ,siu ,cu privire la aceasti disputi atunci cind a pub,licat Autobiografia in Life and Letters din lBB7, deoarece Franc,is suslinuse ci o explicalie publici ar fi trebruit sI aib[ loc in timpurl atacurilor violente ale lu,i Butler. Poate ,ci cenzura familie'i, ,care pistrase discrelie in ce pniveqte pasajele despre rel'igie, ili exercita 'din ,nou inftruenla ; Bau poate ci impresiile farniliei erau inci prea proaspete in 1BB7 ca si descrhi,di 'din nou disculia. Franc,i,s vorbeEte desrpre inoident in volumul III d,in Life and Letters, rp. 220, unde srpun,e : ,,Publicarea lucririi Lile ol Erasmus Darwin a ,dus la un atac al d-lui Samuel Butler, care il acaz6. pe tatil meu de falsitate. DupI c,e 6e sfitui cu prietenii siio tata 'se hotiri si nu rispund[ acuzaliei, deoarec,e rru menita si fie luatl in seamI... A.ceasti chestiune l-a ficut ,pe tata si ,suf,ere, dar sirnpatia caldi a a,celora a ciror pirere el o respecta, l-a ajutat curind E-o dea u,itir,ii". ln scrisorile care se gisesc ,la bijblioteca UniversritXlii d,in Camibrid'g'e e vorba de atenlia pe care Darwin ar fi trebuit sau n-ar fi trebuit s-o dea atacunilor ,lui Samruefi Bu0ler, cuprinzind gi judecarea cazului de cXtre T. H. Huxley Ei Leslie Ste,phen, pireri care n,u f useseri publicate rnai inainte. Darwin s,crise chiar de la incerput : ,,M-am hotXinit sI trimit un l, ,d'eoarec,e sint in misuri sI spun 'ceva in apirare [r5,srpun's] cu privire la neglijernla mea". Dau in intregime povestir,ea f elului cum ascu'lta Darwin pe ce,i ce-l sfituiauo iliniEtea care rezulta servind d,orr ca sI-,1 convingi ,pe Butler cI suferea de manria perseculiei, aga ferl incit fur',ia rlui exploda in gol. I Paranteza dreaptd aparfine N. Barlow. N. trad.

POLEMICA

DARWIN-BUTLER

185

note infrarpagina'le.

a,prilie 1882, du,pi ce a,uzise ,dr€ moartea lui Charles Darwin. aceasti_ prefalio duqrnrnia Ei nedre,ptatea l,ui Butler erau atenuate de durerea obqteasci ; Festing Jones ri-a c,itit lu,i Francis Darwin r'c,€a,sti prefalE cind s-ari inti,lnit, in 1910, si discu-te- broEura. Daci aceasti prefali, cu t,onul ei rnoderat, ar fi fost cunoscuti de Francis Darwino ultimii douize,c,i de ami a'i duEmlnieri lui Butlerimpotriva lui Darwiin ar f,i urmat un alt dru,m. Dar B,utler a rnurit in 1902 cru aceasti tragicE nein,lelegere nenezolvati inci. Franois l)arwin a regretat totdeauna ci nu se ,du,ses,e la B,utrler ,gi nu pusese cap5l din prrimele zile deoseb,irilor de vederi, punindu-i falI in fa1i. Am crezrut ci e nece,sar si purblic ai bro,Eura, degi aceasta implici o oarecare repetare a p,ovestririi. Dar cazul a,plririri lui But'ler de citre prietenul qi biograful sru, nu poate fi omi,s de nimeni d'in cei profund inter,esali in aceasti urzeali de ,istorie personali din timrpu,l reginei Yictoria. Documentele noi de la Cambni,dge _au scos la iveali mai muilte informalii deoit au aplrut in broguri, a$a ci am ficut accesibirli publicului intreaga intimplare, adiugind en blocz la sfirgitul broqurii, noile scrisori ne_publ,icate gi aritind looul ,lor cronologic prin

Lnpotriva primului imipuls, Charles' Darwin a fost sfituit si nu rispundi atac,ur,ilor, pentru motive care l-au ajutat in mare misuri 'si-,gi pistr,eze demnitatea. Butler a observat acest lucru, qi tot rce i se pirea inviluit in veneralie era perntru el o lovituri. Oricit de josnic a interpnetat tIcer.ea, rinnine adevirui ci ,€l nu a avut ni,ciodat5 o info,rmalie limpede 'gi oornpletr asupra_felulu,i ,cum a apirut greqeala \gi incurcitura in ,p."f"1u de la Life ol Erasmus Darwin. -_Henry Festing Jones, biograful Ei prietenul lui Butler, a p_ubli,cat in 1911 o hroquri, ep,uizati intitulati Charles Darutin and. Samuel Butler,; Step "r,r-, touards Reconciliatinr. Franc,is Darwin ajutase Ei erl la real^izarea a,c,estei reconcilier,i, lpuniind ce Etia gi f5oind rost de documente pe care Festing Jones nu [e vizuse. I\ici Franc,is Darwin nu vizuse prefala lui Brrtler Ia e'di1ia a II-a a lucririi Eaohttion Okl and, New, scrisi

in ln

Schimbu{ ,dre scrisorri citre qi de ,la Down, une,le dintre ele. trim,ise la Londra cu diligenla care fi,cea cursa la Down, cu vizitiul Joh,n care aqterpta sX ducl indirit rlspurrsurile, clove-

I Charl.es Darwin gi Samuel Buile,r, un pas N. trad. 2 In bloc (In franluzegte, in original). W. trad.

spre

,[mpdcare.

186

AUTOBIOGRAFIE

deqte

Un sfat cunrinte-i sol de bucurie" l. n-ar fi putut fi mai bine urmat.

cit de ,serioasi era neliniqtea in casa lui Darwin. Sfatul irr versuri al familie,i : ,rO, scrie o scrisoare, scrie,

In urmitoarea edilie a broqurii (p. 18?-215), adiugirile mele, c'um sint notele infra suplimentare, sint prrse in paranteze drepte. Urmeazi noile scrisori nepublicate, de la A la L, p. 215-229, qi concluzia care c,uprinde un mic rezumat.

t S,crisl in versuri i:r original Cazimir. N. trad.

;

versificatd

in

romineqte, de Otilia

BRO9URA SCRTSA DE HENRY FESTTNG JONES: CHARLES DARWTN $t SAMUEL BUTLER

UN PAS

SPRE RECONCILIERE

Publicot de A. C. Fifield,

l9ll

o explicalie. Nu de mult a avut loc un schimb de scrisori intre rl-l Francis Darwin qi mine, qi mi-a tnim,is, in calitatea mea de biograf al lui Butler, c,iteva scrisori c,are arunci ,lumini a,supra potlemicii dintre ei. Din aceste scrisori, ca qi din ceea ce s-a petrecut intre noio am adunat informaqii pentrru lucrarea nrea Memoir of Butler 2, pe care o scrin acum. Ins5, cum aceste memorii nu pot fi terminate curind Ei nu pot fi p,ublicate decit mai tirziu, Qi cum d-l Francis Darwin este de aceeagi plrere cu rnine, adici si se facX dreptate atit rlui Charles Dar-

Cei car,e au citit clrlile lui Samuel Butler z Lile and Habit, Euolution OId and l{ew, Unconscious Nlemory qi Luck or Cu,nning r,, Etiu ci el nu a f ost intru totul de acord su Charles Darwin in privin{a evoluliei. Mai qti,u, de asemenea, ci a existat o disputi personali intre acegti doi oameni, disputi despre car.e se vorbegte in capitolul IY al cirlii Unconscious Il[emory. Aceasti intimplare a pirut atit de ciudati unor cititori ai lui Butler, gi atit de neverosimili unor admiratori ai l'ui Darwin, ,mai ales in ce pniveEte conc'luziile pe ,care le-a tras Butler, incit aceqtia au gisit de cuviinli ci ar fi necesari

I Life and Habit, Vial6 qi obicei.
2 Me,mo,riile

Luck or Cunning, lntimplare sau ingeldtorie. N. trad. lui Butler. N. trad..

Euolu,tion OId and Neu), Bvolulia vechiului Unconscious Memorg, Pierderea memoriei.

gi a

noului.

188

AUTOBIOGRAFIE

tr'adevir ar trebui ,dati pu,blicitSlii cit ma,i cunind posibi,l, arn lcrir pagini'le ce urmeazi, srpre a fi t'ilpHrite neintirziat. D-l F. Darwin mi-a citit manuscrisu,l gi, in ot ip amabil, mi-a dat dif,enite sugestrii, pe care le-am folosit. Pireriile ,sa,le ,se deo,sebesc cu totul de a,proape toate pirerile lui Butler, arEa ,cum srint aritate ac'i (d" altfel nici nu mi agteptam si fie de acord cu ele !) ; cu toate acestea, el e desttr,l de drigul ca si-qi arate recunroqtlil|a pentru felul cu'm am nnimit qi am fo,losit matenalu'l_ pe care mi l-a procurat. $i-i rimin rec,unoscltor [rernrtru 'fa'ptufi ci mi-a inlesnit si clarific ,o atit de nefericiix neinlelegere.

lvin _ c;it Ei

lui Butlen, iar

relartarea

a

c,eea ,ce s-a

petreout in-

Prietenia dintre familia lui Darwin qi a lui Butrler inc,e.puse cu murlli ani inainte. Tatil lu,i Charles Darwin, Rotbert Darwin, era medicul cel mai de seami din Shrewsbury, in tirnp ee bunicurl lu! Butler, dr. B,utler, ,era d,irectorr al -gcolii di; Shrewsbury. Charles Darwin Ei tatil lui Butl,er, Canon Butler, au -fost colegi de qcoali la Shrewsbury, sub direclia d-rului Butrle.r, qi du,pi ,aceea studenli la Cambr,idge in acelagi timp. Ei qi-a,u petrecut irnpre'ni vara anului rszg h Barmoutl, intr-un cerc de lectur5, qi Canon Butler spunea despre Charrles Darwin, ,,E,1 mi-a iinoculat gustul pentnu b-otanic5, pe care l-am prstrat toatx via1a" (Life and Letrcrs of Charles Daruin, de fiul sIu Francis Darwin, vol. I, p. 168). originea speciilor a aprrut in 1859 Ei Butler a citit cartea pe crind s'e afla in Noua Zeelandil. ,,A* ajuns unul dintre numeroqii ad'miratori entuziasmali ai d{u,i Dar*'in, qi am scnis r]' dialog _filozofic (forma cea mai ofensivi afari is ,poezie qi d_e crrli de cilitorii in presu'puse liri 1ne,cuno,scut,e, pe carre ctriar literatura qi-o poate asuma) desp,rs Originea speciilor. Ac'easti lu'crare literari a apirut in Th; Press,-Canterbury, in 1861 sau 1862, .dar am pierdut de mult unicuil exemplar pe car'e l-am avut (unconscious Memory, caipitolu,l r, p.^ I?i t. In 1872, ciind Butler a pu,blicat Erewhon .ro" e unica sa carte de cilitorii intr-o prcsrrpusi {ari necuno,s,cu,tx, i-a ,scris lui Charrles Darwin_pentru a-i explica ce inlelegea el pnin ,,The Book of the l\{achinesoo 2 : ,,Regret si'cer A unii criti,ci au I lRetipdritd in A First, year in Canterburu Settlemenf (Primul an in Canterbury. N. trad.), lucrare sc.ris6 de R." A. Streatfield, L923, p. 1551. N. B. 2 Cartea maginilor. N. trad.

POLEMICA DAR\A/IN-BUTLER

189

tem,brie IB77*, (Llnconsciott,s Memory, capitoilul II). ln Lile and Habit (decembrie LB77), a inceprul si se intrevadi faptul ci Butler era ne,mullumit de multe probleme dirn oper'ele lui Charles Darwin, dar lrrpturs intre e,l gi familia lui Darwin nu se qrrodusese inci. in februarri'e 1879, o revisti qtiinlifici germanl, Kosmos, ,a pub,licat un artiool semnat de 'dr. Krause despre viala qi opera d-rului Erasm,us Darw,in. in mai 1879, Butler, care nu ,arlz,ise rp,ini ,atunci de aceet artico,l, a publicat Euolution OId and New, or the Theories of Buffon, Dr. Erasmus Darwin and Lamarck os compared u:,ith that ol Mr. 'Charles Daruinr. Unul din obiectivele ac€,stei cirtri e,ra si ,arate ci ideea descen,denle,i, cu modifirciri, nu a pornit de la Charles Darwin, iar alt orbiec,tiv urmlrea si r€ELaur'eze pir'erea despre univers, 'deoarece Butler credea ci scrierile lui Cha'r,les Darwin ,cu privire la evo,lulie aveau tendiinla si dea o importanli prea mare intimp'lirii in dauna
scopului.

putut crede ci mi-am bitut joc de teonia 'dvs., lucru pe care nu rn-am gindit si-I fac nrioiodati qi m-aq sut'remura daci l-rq fi ficutoo. Curind dupi aceea, l-a vizitat de doui ori pe ,d-l Darwin la f)own, fEcind cunoqtin[i in felul acesta cu toati fam,i,lia. D.l Francis Darwin qi Butler s-au intilnit foarte des incepind de la acea,sti dati qi rpini in IB77-IB7B, cind Butler a publicat Lile and Habit. in timp ce scria aceasti ,carte, 'd-l Franois Darwin l-a vriz:itat gi i-a vorbit des,pre teoria ilui Hering, c.are reducea toati via{a la rnemorie. ,rEl a venit la 26 sep-

D.l Darwin i-a trim,is d-ru'lui Krause un exem,plar dirn cartea lui Butler. Dr. Krause tocmai iEi revizuia articolul asupra lui Erasmus Darwin pentru a-l traduce in limba englezi, dar el vpera cI ,,nu va c,heltu,i pr'ea mult praf pu,gci rqi pnea multe 'de gloanle cu d-l Butler, deoar,ec,e nu meriti. Opera ,lui e

Dr. Krause a continuat sI-qi revizu,iasci articolul, qi in d.l Murray a publ'icat Erasmus Daru:in, ,de Ernst l{rause, translated from the German by W. S. Dallas, 'with a preliminary notice by Charles Darwin2. Din prefali se ved,e ci toati contribu{ia ,d'rului Krause la acea.sti carte
noiemrbrie 1879

eferneri".

t Vezi nota 1 de la p. 182 a acestei lucrdri. N. trad. Darwin, de Ernst Krause, tradus din germani de W. S. Dall,as, cu o noti preliminar6 de Charles Darwin. N. trad.
2 Erasmus

1

9,J

AUTOBIOGRAFIE

consti in schila sa despre Erasmus Darwin, care apiruse in Kosm,os, Ei din care le ingiduise, ,lui Chanles Dar*-in gi fratelui slu Erasmus, ,si aibl o traducere. As,upra aceste,i tradrroeri existl urmitoarea noti infrapagina l : Traducerea a flcut-o d-l Dallas, iar reputalia sa gtiintrificX, ca ,si cunoaqterea lirnbii germane. sint o garanlie in ce privegte exactitatea lucririi. Prefala arati ci Charles Darwi,n, avind documente persona[e pent'ru a completa cunoagterea caracterrlui lui Erasrn'us Darw,in, scrisese o noti .preliminari. Se dau amlnunte, se rnentioneazi doui cirli (Life ol Dr. f)arwinr, de Mis,s Seward qi Lecture on Erasmus Dar.uin2, de d,r. Dawson), iar la sfirgitul prefelei se glsegte o a doua not5 infrapaginali : Dupi pu,hlicarea articolului d.ru,lui Krause a apirut lucrarea d-rului Butler, qi anume Eaolution OId and New, in 1879, o istorie a vie[ii d-rului Darwin, istori,e oom, pilati din cele doul c[4i rnai sus men]ionate, ca qi pirer,ile sale ssurpra evoluliei.
car,e cuprinde

Butler a eitit Erasnnts Darwin in englezegte, qi ne,qtiind nimic ,despre revizuire a rirnas incurcat. Atunci a scris in Gerrnania si i se trimiti r'evista Kosrnos din februarie L879, qi a rimas vqi mai incurcat. La 2 ianuar,ie 1880, i-a scris dJui Darwin c'erindu-i o explicalie _- ,,o explicalie pe care66 dupi oum ipune el in capitolul IY din Unconscious Nlem,ory) *ag fi interlretat-o bucuros ca sX accept foarte mu,lte puncte din eao' -- ,qi l-l Darwin i-a rispuns in ziua urmitoare. Iati cele doui ir:risori:
Somue/ Butler cdtre Charles Dorwin

Stirnate

Domn,

2 ianuarie.

1BB0

Yi ro'g si fili atit de bun qi s[.m,i dali u,nele infor-rnatii asupra numirului din Kosmos in care a fost publicat textul articolului .W. d-rutrui Krause despre Erasmus Darwin, text tradus de d-l S. Dallas.
t
2 Conferinfa despre Eras'mus

Vi.a1a

D-rului Darwin. N. trad. Darwin. N.

,trad.

POLEMICA DARWIN-BUTLER

191

Am in fa{a mea gltimul numir al revistei Kosrnos din februarie Qi, dupi oum reiese d,in prefala dvs., acesta ar fi numXru,l din care a tradus d-l Dallas. Insi in traducerea d-sale sint pasaje lungi qi importante care nu se gEsesc in numirul din februarie al revistei, in tim;p ce multe alte pa' saje clin ilucrarea originali sint omise. Printre pasajele nou introcluse sint gi ultimeile gase pagini ale articolulu,i in englez6.,, care par a condamna cu anti' cipalie atitudinea mea fali de Erasmus Darwin din cartea Euolution OId and New, atitudine rpe care ored ci n-a luat-o nimeni inaintea mea. I., incheiere, gi poate ci aceasta e fraza de cea mai mar'e importanli a traducerii pe care a1i pus*o 'la dispozrilia publicului, gIsim urmitoarele : ,,Sistemul lui Erasmus Darwin era prin el insuqi un prim pas extrem de insemnat pe drumul cunoaqterii, d,rum deschis rpentru noi de nepotul s[u, qi a incerca ,si-l revizuieEti astlzi, aEa cum s-a ,incercat in ohi,p serios in momentul de fa1i, do' ved,eqte o slibiciune de gindire gi un anacron,ism intelectual pe care nimeni n-ar avea de c'e si rle invid,iezeoo. Revista ldosmos care mi-a fost trim'isi din German,ia nu contine un pasaj de felul acesta. DupI cum ali aritat in prefala ,dvs. ci lucra'rea m'ea' Eaohttion OId and Ne.w, a apirut dupi articolu,l d-lui Krause, qi d,e,oarec,e nu se rdi nic,i ,o indricalie ci articolul ar fi fo'st rnodificat qi completat dupi prima lui aparilie, in timrp ce exactitatea traducerii, ca qi cum ,ar fi vortba de cea din numlrul de pe februarie al revistei l(osmos, e garantatl, aqa ,cum spuneli in rnod special, de ,,reputalia Etiinlifici gi de curnoaqterea limbii gerrnane" ale d-lui Daillas, firegte ci cititorii dvs. vor presupune ci tot ce au citit in traducere ap[ruse inci din februarie trecut, prin urma're inainte de publicarea cXrlii mele Euolution OId and New, dec,i inde' pendent de ea qi, obligator, fHri nici o referire la ea. l\u rni indoiesc c5, in realitate, aqa s-au gi petrecut [ucrurile, dar n-am reuqit si oblin revista care conline pasajul de mai sus qi incX mrulte alte pasaje care au apirut in
l

traducere.

Sint direct interesat in aceasti chestiune, prin urmare irrri ,iau ingiduinla ,de a vX cere 'o exp'licalie, Pe care nu mH indoiesc cX mi-o veli da cu rpl[cere. AJ ,dvs. cu stirnX, S. Butler.

AUTOBIOGRAFIE

Chorles Darwin cdtre Somue/ Butler 3 ianuarig
1880

Stimate Domn,
Curind du,pi aparilia artico,lului sXu in Kosmos, dr. Krause mi-a spus ci intenliona si-l modlific,e considerabil qi si-,1 publice separat. ln ferlul a,cesta, i-a trimis d-lu,i Dallas, spre a-tr traduce, manuscrisu,l pe care-Ei ficuse toa.te modif,i. cirile. Aceasta e o practici atit de obiqnuiti, inoit nu mi,a trecut niciodati prin minte si men[ionez ci, articolul fusese mod'ificat. Acum insi, regret mult ci n-am ficut ac,est lu,cru. Lu,crar,ea or,igina,li va a,pirea curind in ,limba germani, qi sper ci va f,i o carte rnul,t mai volurninoasi decfit cea aplruti in limba englezi, deoar,eoe, cu consimlim'intul d-rului Krause, multe pasaje lungi din oartea lui Miss iSewar,d au fost omise (." ,qi m,urlte a,l.te subiecte) fiind socotite inuti,le, dupi pirer,ea mea, pentru c,ititorurl englez. Cred ,ci plr1ile omise vor apirea in editia germani ca note. Daci se va tipiri o noui e'd'i1ie a cirlii mele, Lile ol Erasmus Darwin, in limba englezd,,, voi menliona ,c[ originalul, aqa crun a ap5rut in Kosrnos, a fost modificat de ,dr. Krause inainte de a fi tradus. Mai pot ad5uga ci oblinusem consimlimintu,l d-rului Krause pentru traducere gi pusesem totul la cale cu d-l Dallas inainte de a fi fost anunlati cartea ,d,vs. Imi a,mintesc acest lucru, de,oarece d.I Dallas m,i-a scris ulterior qi m,i-a atras atenlia asupra anunlurlui. Rimin a,l ,dvs. devotat, C. Darwin. Butler trlla fost mu,llumit cn a,cest risrpuns gi, ,la 3l iairuarie lBB0, a pu,blicat o scrisoare in r,evista Athenaeum. Scrisoarea sa rezumi tocrnai citeva din fapte,le ,pe jcare le-am arltat mai inainte. Dar pentru ci tonul scrisorii e sahimbat, o repro,duc in intregime, cerindu-m,i scuze ci o repet. Las la o parte, insi, postscripturnul, car,e comenteazi recenziile cirlilor Erasmus Daruin Ei Euolution OId ond New, ,Ei care nu aduce n'ici o 'contribulie esenliatli la ceea oe ne priveqte pe noi.

P()l,l',NII(-

A

DARU'

l\

-

IlL,1'LUR

193

5. But/er cotre editorui de lrt Athenoeum EVOLUTION OLD AND NEW

Charles Darwi,n, preferind-o, incontestabi'l 'pe a prirnului autor. Cartea mai cuprindea, de asemenea, qi alte subiecte pe ca,re nu puteam si ie omit, clar care mi tem ci au jignit in. tr'o oarecare misuri pe d-l Darwin qi pe prietenii si,i. in noiembri e LB79 a apirut cartea d-lui Chanles Dar. win, Lile o! Erasmus Darutin. Doresc si v[ atrag atenlia asupra liniei pe care a urrnat-o d-l Darwin in legituri cu aceasti carte. In prefali d.l Darwin afirmI ci prezinl[ ,putblicurlui englez o tr,adueere a unui art'icol scris de dr. Krau,se, articol apirut in ,,numirul din februarie ai unei ,binecunoscute re. r"iste gtiinlifice gerrmano. ,,Kosmos"o cu prilejul intririi ei in al doilea an de existenli. D-l Darwin adaugi intr-o ,noti ci ,,roputafia Etiintrifici a traducitorului, ca qi cunoaqterea lim. bii germ,ane, sint o garanlie pentnu exactitatea traduceriio'. Aceasta eohivaleazi, dupi pirerea mea, cu o garanfie a exactit5lii datl de insuqi d-l Darwin. in a cloua noti, pe pagina urmitoare. Charles Darw,in afirmi ci lucrarea mea, Eaolution Old und New, na apirut dupi pu'blicarea articolului d.luir Krauseo'. in felul acesta. Chartes Darwin exclude cu totul rposibilitatea ca cititorii cl-sale sI presupuni ci vreun pasaj pe ca,re Il-ar intilnri ar fi putrrt si fie scris in lunlina c5rlii me,le, sau sE se refere la ea. C,itind traducerea englezi, am gis'it a,coilo o remarci ce pirea a fi fost luati din l)aolution Oltl and l{ew, gi a,lta care? incontestabil era luatE rlin aceeaEi carte. Am gisit de asemenea mai m'ulte paragrafe, irn special ultimul qi poate cei mai proerninent din carte? care didea impr.esia ci fuse,se scris anurne spre a fi relinut de c,ititori, Ei e greu si creadl r:ineva ci acest paragraf n-a fost scris de mine. Totu,qi n-am glsit nici o confirmare in legituri cu ce,ea ce pirea luat din Euolution OId and Neu, qi nici o informalie speciali cu pri. vir,e la acest lucru. Judeci,rr,d du,pi irrsSgi trraducer,ea in 'Iimba engl,ez6, ar fi cu neputinlX si creni cI autorul a 'scris-o firi si aibi sub
3 -'- Charler Darwio

Vn rog si-mi permiteli a vi expune urmitoare,le : La 22 februarie IB79 a fost anun{ati cartea m,ea, Eaolution Old and I'{ew. La 3 mai l-B79 a apirut. Cartea cu'prin. dea o comparalie intre teoria evoluliei, a,g& cum fusese expusi de d,r. Erasmus Darwin, qi t,e,oria nepotu,lui siuo d-l

I .1

AUTOBIOGRAFIE

ochi lucrarea mea..Iudecind dupx prefa15. ai crede cr d-l Darrvin era dator si spunl limpede cititorilor s5i cI ,le oferea un articol, cind gtia foarte bine cti le oferea alt articol. ii anume unul cu totul diferit. De aceea, am ce.rt n'miml din feb.rarie al revistei lio.sriros qi am cornparat originaluil ou ceea ce se dirclea a in1eleg. ci ar fi tradrrcerea lui. Am gisit m'lte pasaje din tt-xtrrl gerrnan ornise, ii rnu]te din articolu,l tradui ?n limba enslczi lipsi in textui geri]Ian. X{i-am 'dat searna cX printre act.stea din urmX erall pa.saje luate din cartea rn,eA, 9i unele c11 totul impotriva mea. Artico'l'l rl-nrlui l(rar.rse ?neepe la p. l3l a cirlii cl-lui Da^vin. La p. 132, I33. 13,4, 135" 136" l'27,1:lB. l-lJ9 s?nt s'Iriecte noi, in timp ce cle la p. 147-rS2 inclrrsiv. si ulrimele sase pagini in intregirne, nL! se gisesc in presr-iprisrr,l tcxt
original.

I-am seris atunci cl-hi,i Dar*,in, i-am ,expus fap tele ara cllm mi s-an plrut nrie cX sint gi i-am cerlrt o e-xplicalie. lli-e rispuns ch articolul d-nrlui Krause fnsese nrodificat dtrpi prrblicarr:a in revisti" qi ci traclucitorului i se trimise-qe acest articol nrorlificat.,,Aceasta e o practicX at?t de obignuitioo, imi scrie r1-l f)anvin, cu aceeagi,.sirnplicitate fericitio' cu care Pall r'lc,t' Ga:ette (12 clecernbrie lBTg) ?i cleclarS r,mae,stru", rrincit nrl rni-a trer:ut niciodat:i lrrin rninte: si menfionez c6. articoJnl fusese modificat. Acurn insX resret nrult cI n-am fEcrrt-o". S'Iai clcparte, rtr-l Darrvin scrie cX tlaci se va tipXri o nouir editie a cirlii sale Lile of rlr. Ilaru,,in in limba englez5. de clata aceasta va mentiona cr originalul, a;a cum a ap5rut in ldosm,os, a fost morlificat de 'ilr. Krausc: inainte de a fi tradus. insi niei nrr tigiduicgtc qi nici nu afirmi ci motlificarrea articolului a fost fiicutl in lnrnina -cair in vederea cirlii mele. Este, f irE indoial5. o practici obisnuitx pentnr autori sX-qi revizuiasc.i lucririic, dar nu e tocmai obi$nrrit ca atunci cind o acuzaf ie ascuns:i a nnui adversar a f ost intercalatir intr-o editrie rcvizuitS, reviz'ie care s-a ficut in secret" sX decla,re. de cite ori are ocazia sx f aci o precizare, cx acrrza{ia fusese scrisi inainte de a1-rarilia cirlii care putea da impresil cr a provocat-o" qi in felul acesta si-i {ase pc c,ititori sit creadir cd e vorlra de o pirere,personali.
S. Ilurr,r';n

1ii5

Citind aceasti scri-.oare in Ath,enaeum. Charles Danvirr ciintat in hirtiiie sale ii Si-a dat seama ci, atunci cind ii 'risese lui Butler la 3 iernna,rie, uitase ceva. Intenlia sa a fost i scrir: la Atlrcnrrctrnt gi sil esplice ce se inliprplasee dar :etisti inten!i c n-a tr;l r,hrs-o in f apt. A pregEtit doui scrisori, e c.iror ciorne se af,lI printre hirtiile pe cere rni le-a trirnis -l F. Danvin l. Scrisoarea nr. 1, pe care Charles lJanvin avusese intentia o trimitS.
Chorles Dorwin cdtre edrt:crul reyistei Athenoeun't
Dor,r'n. Bc'ckenharn,

Kent,

2-1

ianuarie

1880

Dornnule, it scrisoarea priblicati irr utrtirnul nurn.-rr al rc'vi:tei r-lvs., ci-l Butier Jlare a nrrl socoti vrnovat ,rle o dn,plicll.ate intenlionatii perrtiu ci nii am arEtat irr. prefali, cu privi.ie la nota rnea ciespre viilta iui Iirnslnus Ilarrvin, ci tir:. Kriluse rnociificase coiisiri.;abrl articolu] din liosni.os inailrte de a-i trirnite cl-lui I)alla,i spre a fi traclr,s. in scrisoarea nleil citre d-l Butler, i-arn spus cI e o pi"acticir atit de otrlisnuit,i pentru un autoi.'sir-gi motlifice Lrn articol inainte dc a-l publlca tlin norr. incit nil rni-a trecut niciodati prin mirrte si nien{ionez ci lucrul acesta se fdcuse qi in cazul de fati. I)rrpir ilcL-cii.,, alnintindu-rr-ri vaS, ci serisesenl ee\ra in aceastX r:hestie" anr ciutat prirna cort'ctrlri prirnitI de la r]ornnii Clorves ii arn gasit acolo nrm6,tonli pasaj, llc carc-l tran:rcriu aici r:uvint cu cur'?nt : C5tre autor : Fiii ]run ;i pune{i irrtre ghiiirnele intreg ar-'est extras: ,,D". I(rause s-a straduit gi a adXngat mu,lt la articohll apXrut in /{osnro.s .' qi nota rnea pretiminari, ,pe care o scrisesem inaunte de a fi vlznt ad5ugirile, cuprinde rlin nefc'rlcire o rcpetare ;l eelor srlus(' rie dr. l(rause. I)e fapt, in volumul cle f a{i sint dotri biografii distincte, qi n-am nici o indoiali c6, clilltre elc, cea nrai bunX c a cl-nulir.i Krause. L-am llsat si scrie. aproalpe in intr:egime, desprc ccea co a ilat gtiinfei clr. Ilarn-in, nrai ales in ce prive;te evolutia".
I I t.r tLa

Vezi s,crisoarea
Litchfield.

A. p,

215, Charles Darwin c5tre fiica .sa Heri-

\t]T.OI]IOGRAFIE

(lortrctura a fost tr.i,.isi d-rului I(rarrse irn,pr,euni cu o scrisoare in care-i spunearn ci, dupr ce rn-arn gindit bine. mi se pirea absurd si purb,lic in acelagi volurn, doui relatXri asupra vielii aceluia;,i offir Ei ci, deoarece Nota mea era ,extrasi mai ates din documente inci nepublicate, mi se pXrea ci ar fi mu'lt mai bine si apari in Anglia nurnai darea cle searn5 scrisi de rnine cu privire la vialo d". Darwin, im,preuni cu relatarea operelor lui qtiinlifice, dar ch, f5ri indoiali, in edilia gerrnani d-sa putea ,s.{ publice extra-qe din l\{iss Selvarcl etc. Dr. Krause, cu generozitatea gi amabilitatea ce i-au caraeterizat intreaga atitudine fatri de mine: s-B aritat imediat de aceeagi prrc'e. clar a adrugat ci, d*,pr pirerea sa, ar fi mai bine ,ea textul ed'i1iei ger.tnane si cu al celei engleze, adlugind totodati extrasele si"orlrpirrrdx celeialte intr-un surpliment sau in,11'-s notE infrapagina,lS. Apoi m,i-a cerut, in rnod special, si e,lirnin pasajul men[,ionat mai sus, ceea ce anr ar:cep-tat ; dar f5cind acest lucru nu mi-a trecut prin m,inte si adaug, ilga cum s-ar fi cuve,nit, ci prrlile care au r5mas din articolul cl-r'ului I(ra,use fuseseri mult modificate" II,i se pare cr oricine ar face o comparalie intre articolul din liosm.os qi traducere, ,si ar gxsi multe rpasaje omise ,la inceputul lui qi rnulte ad5ugate spre sfirEit, ar deduce ci autonrl l-a extins qi l-a ameliorat, fir5 sirl binuiasci mxear de vreun plan a-qcuns de duplicitate. in incheiere, pot afirma. aEa cum am ficut Ei in scrisnarea citre d-l llutler. ci arn oblinut invoirea cl-rului l(rause ca o traducere a articolurlui sru sI apari in Anglia, qi d-l Da'llas a accerptat si-'l traclucf. inai'nte de a fi auzit ceva 'despre apar,ilia apropiati a ultimei c5rfi a d-lrri Buuler. Daci d-lui Butler i se pare cx m-a ofe'sat cumva cu cartea sar greqeqte, deoarece n-am citit din ea decit partea priv'itoare la viala lui Erasmus Darwin, oi nic,i ,,., uitat rn5car la ace,ea in ca,re vorbeqte des,pre evoiulie,--"ro ,pentru ci intr-o lucr,are anterioari gisisem ci vederile sale se ar"o monizau cle loc cu ceea ce gtiam eu. Mi s-a spus, intr-adevir. ci aceasti parte a cirtii conlinea sarcasme amare tra adresa mea. lucrul acesta cu atit rnai mult m-a determinat si

n-o

citesc.

d-l B',tler in chip evide't nu crecle afirmalia rnea sinceri cr omiterea oricirei informali,i privitoare la fa'ptul ci dr. Krause iqi modificase articolui inainte nle a-l fi trimris traducitorului fusese neintenlionati sau inDeoare,ce

I,OLE-\IICA DARWIN-IJt i't.llR

l$T

ma_i

timpiatoare. cred ci veli gisi indreptilit refuzul meu de a rispunde vreunui viitor atac pe care d-l Butler ar putea si.l indre,pte impotr.iva m,ea. Al d,umneavoastri supus ,""oitor.
Crr-rnr,ns DAnwrN

Pasajul : ,"I)aci d-lui But'ler i se tpare... si .-o citescon. e deose'b,it de im'portant, deoarece ,s-Eru ,ridicat o,bieclii irnpotriva lui,- qi existl o noti care dovedegte ci intreaga serisoare a fost dezaprobatX de toli membrrii familiei Darwi'n. Nu-mi pot explica de ,c,e aceastr scnisoare, iro care Darwin inten{iona s-o trimit5, poartl rlata cl,e 24 ianuarie lBB0 t. Firi indoia'lx cH scrisoarea lui Ilutler n-a apirut in revistH pini Ia 31 ianuarie. Poate si fi fost gata de tipar Ei inserati in numiru,l anterior al revistei Athemaeum (.24 ianuarie) qi f)arwi,n s-o fi vl,zut in corecturx, dar luc,rul acesta e putrin prc'balbifi. Pini la urmX. nimic nu limure$te situa1ia2. Scrisoarea precedentH. fiind ,,dezaprobati de to1i". Darwin a preg5tit ciorna unei a doua scrisori : scrisoarea nr. 2" pe care char,les Danvin avusese intentia j-o trinritl.

Chorles Dorwin cdtre edrtorul reyistei Athenoeum

Down, Beckenharn. Kent. 1 febr.uarie

lBBi)

EVOi.UTION OLD AND

NEW

nonrn*le, cr iprivire la scrisoarea d-lui B'tler, care a apirtrt in coloane,le revistei dvs. siptdmina trecutl sub titlul de mai sus, 1in si afirm ci omiterea oricXrei rnenliuni privitoare la modificiriie f Xcute de dr. I(rau,se articolului sXu inainte de a fi reeditat, nu are absolrrt yrici o lesrtrrri cu d-l But,ler. in prinaele corecturi primite de la clornnii Clorves. I [Scrisoarea explicativi cbtre d-na Litchfield e datatd in origial. distinct, 1 februarie. Data pe ciorna scrisorii nr. 1 de le Biblio:ca lJ,niversitS{ii din cambridge, pare a fi fost ad6ugatd mai tirziu. posibil c5, uitindu-se in calendar dup6 ce s,cisese scrisoarea. Darrvin i. :li^greqit exac,t cu o sdptimind. N. B.l. 2 [Aci urmeaz-5 lcrisorile B, c si D de la R. B. Litchfield 9i
enrietta Litchfield. Vezi p. 216, 21? qi
2201.

N.

B.

AU IODIOGR,\FIE

gisesc urnl5toai'Lrle : ,,tr)o. Krause a adilugat rnnlt la articoIul publicat in Kosmos"" Aceste ctrvinte au fost ornise intirn1ll5tor. qi cincl i-am scris personal d-li.ri Butler, uitasem cx l'useseri scrise vrcoclati. (Ai f i putnt exirlica lirnpede cum s-a intimplat totr-rl, tlar nr.l crerl cI:iceastI e;rplica4ie rnerita si fie dat5) 1. Dupli curn am ma,i spus, regret lnirlt aceasti omisiune. E tioar o iiuzie a,l-,iui Bi-rtlei's5.-Ei inchipuie ci ar fi pntrat avea vreo iinlrort:rn{5 pentru rnine llaptni ci prrblicul gtia sau nu;,tia cI articolul ri-nrhii Iirause fusese cornpletat sau nrodificar ineinte rle a fi fost tradus. AclirrEirile s-arr facut cu totul intleperrclent cle olice sr,rgestie sau dorintri ciin partea mea. (Deoarece e sig{nr cI d-i Bntler nll creile irr afirrnalia tnea sinceri ci ornisinriea Ce nrai sui a f ost f Ir:utE f Iri intenlie- mi vIr[ siiit sI refuz cle r mfl,i sta rle vor'lli clr 2). "l .Al tlurnueavoas trir sir|)us sFirvitol:,
[.

tI',r:l.l:s ])--r.ri\uN

Nici aceastl scrisoarc rru a ob!inut incuviinlarca intregii familii a lui Danrin, si aiunci s-a hotirit si i-o snprlnE pro3. f esorului Hnx,le", si-ii spund ;i din^rrrl p:"rrerea
Chcrles Darwin

.dtre l-, H.

Huxiey

Do\A-n, Beckeniram,

Kent. 2 fcbiuarie

1830

Iubite Huxley, Vin si vi cer o rnare favoare. D-l Butler m-a atacat curnpiit, acuzindu-rni, cle fapt, de rninciuni, duplicitate si durnnezeu mai qtie cle cc pentru ci am omis, firi nici o irnten[ie, -qi men{ione z cil dr. I(rau'se gi-a dezvoltat articolnl publicat in I{astrtos inainte de a.l trimite spre a fi tradtrs. Arn sclis l,rcntrr Atltenaeurn scrisoarea pe 'care v-o aliturez [Sci:isoarea n]:. 2, pe care Charles Darwin avusese intenlia s-o trimiti], dar Litchfield fginerele d-lui Darwin] s-a opus cu tirie s-o exped'iez, gi adar.rg in p'lic qi scrisoarea lui, claci vcti gisi tirnp s-o cititi. Dintre ceilalti rnern,bri ai
I Pusi intre paranteze in original de Charles Darwin. N. B. intre paranteze in original de Charles Danvin. N. B. 3 [.'/ezi scr,isorile E, F, G, H, p. 22I, 222, 223. de la R. B. Litchlield pi C. Darwinl. N. B.
2 Pus

I'OI-L\IIC-\ D,\ Ii\\' I \.1] L,I I I,I.,R

199

I'aiiriiiei melo? unii sint de pirere si rlsprlnd allii nu. Eu aq clori m:ii ctrrind sX arlt ci avusesern intenlia si declar ci ,lr. I(ruuse ili clezvo,ltase articolui. Pe cle alti parte,,un on-r rntcligent Ei lipsit de scrup urle ea cl-l Butler ar Eti si intoarr:i impotriva rnea orice i-a; spune, Ei cu cit s-ar prelungi poiernica noastr.{, cu atit ar fi mai degradanti pentru niine. in r:aztrl cind scrisoarea mea se tipireqte, sotii Litchfield imi t:r-:r sI las 'la o parte celr: douYa fraze puse acurn intre paranTezr: cu creionul. dar cu nu vrid nici o raliune care sX justif ice aceasti 'onritere. V-a; ruga sI fi-li bun si si citili cu atenlie atit atacul impotri.in rnea oit,ii 1;ii,cpunsul meu" deoarece arn o nemdrginitl incret'rere in juclecarea dvs., oricare ar fi sf atul pe care ar trebni si-,1 urmez : sI nu rlspund de loc, si trimit scrisoarea aga cLun este, sau sX las la o lparte frazele 'dintre
paranteze.

Al dvs. devotat"
Cnanr.&s DAR'ilrN

P.S. I)upi (:e anl scris cele de mai suse am ma,i primit inci o scrisoare rie la Litc'hfield, cu o s'plenrtridi misivi imaginari ca din partea lui Butler, in care imi arati cum ar parodia el, poate. rlspunsul meu. irni rnai spune ci s-a dus cu rcvista 'trtltanuert.rn Ia d-l P(oll,rclo) ;i l-a intrebat, fIrI sir-i dea a inlelcge pirerea lui, 'dac5 ar trebui sau nu rsi se rlspun'di la atacul lui Butlen, si P. i-a spus ,,I{u'u. Eu insi aqtept ,cu neliniqte 1fi.rpunsul dvs., deoarece acest rdspurts md r)a hotdr?,.

Ccle doul f.raze clintre parantezc, rnarcate cu cr:eionul, sint : ,,AE fi putut explica.... merita si fie datl" gi ,,Deoarece ,cu eloo. Profesorul Huxley a fost e limpede ci d-l Butler de pirere si nu trirniti ,scris,oarea. El a socotit ci o noti, intr-o viitoare edilie a cirlii Erasrmr,s Darwin, va limpezi totul. AEu ci scrisoarea nr. 2 a fost respinsl 1. Din rlocumentele pe care mi le-a trinris d-,1 F. Darwin, re,iese r:H altceva iI obseda Iie Charles Danvin qi pe sf ituitorii siio afari de rpirerea profesonrlui u[uxley, qi arnume, faptul ci scrisoarea lui Butler citre Athenaeum, scrisoare in rprivin{a cireia eititorul avea desturl material ca si-gi faci o pErere rprro,prie, ,eera atit de nepoliticoasi incit nici nll merita un ris'puns".
I Vezi rispunsul lui Huxley, scrisoarea I, p.
224.

N.

B.

2'1('

AUTOBIOGRAFIF.

Chorle:s Dorwin

cltre T. H.

Huxley

Dou)n, Beckenham, Kent

4 febr.

1BBCD

perrnanenti bunIvointrS. Al dvs. devotat. Crh. I)arwin. Afacerea aceasta m-a plictisit gi m-a crhinuit intr-,un chip stupid. Dar crerl ch n-ar fi plicut pentru nimeni sI i se s'pun5, in mod public, mincinos. Butler a,re aerul e[ in,sinueze ci ag fi intercalat fraze intregi in manuscrisul lui Krause, in reailitate insi greu ar fi putut si cread5 aga c,eva. PinE mai i,eri imi arlta o trnare prietenieo imi spunea cI tot c,e gtia cu privire la evolulie din clrlile mele invilase, aqa ci nu inlele'g ,ce ,l-a ficut si fie atit de pornit impotriva m,ea. fJvs. mi-ati rlovedit mu,lti bunivoinlir.

Iubite Huxley, Doamne, ce u$urarre a fsst rpentru mine ! Mi simt ca un condamnat la spinzuritoare care tocmai a oblinut o aminare. Nu vedeam in viitor un sfirqit al necazului, rneu, gi rni temeam cX era o datorie de onoare si rdspund. Daci erali aci, \r-ag fi explicat exact cum s-a ficut omiterea... intr-adevir, dvs. mi-ati aritat o
scr'isoarea dvs.

D-l Francis Darwi'n gi a,l1i ciliva dintr,e fralii sXi nu erau de pirerea 'lui Hux'lev, ci credeau ci tatil lor ar fi trerbuit sX-i scrie lui fRutler]. Bineinleles cI astlzi e ,i,n,util sI mai vorbim despre aceste lucruri, totuqi aq fi dorit ca Da'rwin sS urmeze sfatul fiului siu qi rsi nu lin6 seami de al lui Huxley. Butler n-ar fi trebuit sI exagereze nimic qi sX accepte afirrnalia lui Darwin curn ci scr,isese acele cuvinte, dar ci ele fuseseri l5sate la o parte fErX nici o intentie. BI n-ar fi trebuit Ei n-ar fi putut sX intoarci aceasti afrirmalie ?mpotriva lui Darwin, cu toate cii ar fi avut ceva de spus in leg5turE r:u f aptul cI el nlr credea af irmalia acestuia cI ,,omiterea oricirei infonmalii priv-itoare la dr. Krause, cum c[-qi mod,ificase artieo,lul inainte de a-'l trirnite la tradus fuse,se ne,intenlionati sau intimplitoare", deoarece nu gisise o aseme,nea ,,afirmalie intentionati'o in scrisoarea lui Danvin din 3 ianuarie lBB0, care-,i fusese adresati. Ceea ce g[s,ise el in aceastl serisoare era afirmalia ci a rnodifica un articol pentrn a-l publica din nou e o practici atit de obiqnuitX, incit lui DarI Aliniatul
forrnea.z5.

un post-scriptlrm la scrisoare. N. trad.

P(JLEMICA I)ARWiN.BI II LLK

201

in articolul tradus. in 1BB0 Butler a publicat {Jnconscictus Mem.ory, in care a relatat din nou, qi cu nenurnlrate aminunte aceastl intinrplare. C:ititorul s-ar putea intreba : De ce a ficut asta ? Ce importanti avea asta pentru el ? Cu ce fusese plgubit prin eeea ce se petrecuse ? $i se poate adrnite cd, dacX ar fi ficut o cerere in scris cerind ,despigubiri, ,si Darwin ar fi fost o,bligat de just'i1ie si-i pl5teascb un qiling, nici un juriu nu l-ai fi satisficut mai rnult. Dar ljutler ,nu se gindea la Eiilingi sarr [a .lire. in ca,pitor]ul IV din (Jnconsciotr,s Wentary. el aratH ci prcjudiciul personal ,pe care el insuqi il recunosclrse, consta in ceea ce arltase Darwin, cI daci se gisea ceva cle dezaprorat din Euolution. OId and l\iew in articolul tradus ai d-rului Krause, ,raceasta era o coincidenlX neinten[ionati qi ar doved,i :it de pulin vrednic de consideralie ar trebui sI fiu, daci pXrr::rile rnele pot fi respinse dinainte de cineva care nu putea lvea nic,i un fel de influenlX asupra lor'0. h{ai fleparte, in acea$i capitol, Butler scrie cele ce urmeaz5
:

trecus,e niciodati prin minte si men{ioneze flce,st lucru. Aceasti afirmalie Butler a interpretat-o doar ci sH dea a infe'lege ci Darwin ficusr: totuil ,in chip inte,n[ionat. Butler ar fi trebuit sf, qtie mai mult dec.,it i s-a spus in scrisoarea din B ianuarie lBB0, inainte de a-qi ,da ,seama in ce misuri cuvintele ,,f iiri 'intenlieoo gi ,rintimplitor" puteau fi arplicate corect la ceea ce se tpetrecuse. Acum putem si ,intelegem ci ,gregeala a stat in faptul ci Darwin n-a menliona't ci a scos din prefali _ma,i mult decit a vrut. Atita timp crit se giseau acolo c,uvintele 'ca,re rstarbileau ,ci dr. I(rau,se iqi modificase articolul intre februarie Ei noiembrie, totul era in rergulX. Prirna notH infrapagina,li_ garanta,exactitatea traducerii articolului modificat, iar o doua explica fe'lul cum f,usese cu putinli ca dr. Krause si faci modificiri avind in fali cartea lu,i Butler. Dar cirrd aceste cuvinte ,au fost inl5turate, rezultatul a fost neprevizut Ei sensu,l celor rdoui note infrapaginale s-a schimbat. Prima noti, cu pr'ivire la d-l Dalla.s, se refe,rea ac,um la articolwl nemodificat qi, practic, reieqea ci articol,ul fusese trad,us aqa cum apiruse la inceput in /(o.snl,os. Iar nota a doua, in care se ,spunee ci Eaolution OId and IYew apiruse dupi Kosmos, confirrna aceasti rpirere aritind, cu deosebire, ci nu era cu putin15 si se gEseasci vreo infiluenli din Eaolution old and Iyru,

win nu-i

,rin mare mEsurI, observalia c,ea mai de seamH privitoare la Euolution Old arud lleu a fosr ficuti de ins'si d-l Darwin.

:11,2

AUTOBIOGRAFIE

rieoareee cu greu ag putea greqi crezind ci articolul cl-nrilui .lirause i s-ar fi putrrt permite sI r5mini nemodificat in 'paginile binecunoscutei reviste Etiinlifice igerma-ne ltosntos, tlaci nu s-ar fi intiruirlat ceva care l-a ficut pe d-l Darwin si sirrrtii cI rezerva cu privire la bunicul s5rl trebuia si incetc'Lr:t in sfirgit... Aceasti scnisoare a d-lni Darrvin (din 3 ianuarie lBB0) nu era din acelea pe crre a$ fi putut sI le acce,pt. Dacii d-l I)arwin ar fi dee'larat ci, dintr-o lipsi rle atenlie pe care nu lrutea sI gi-o iertc sait s-o explice. s-a flcut vinovat de o grcl.ealI pe care ar fi tlorit s-o incirepte neintirziat in mlsura irr care ii stitea in putere trimilind cite o scr.isoare ia T'im,es sau la Atltenseurn gi tipdrind o eratri pe fol separate, pe (:are le-ar fi introdus in toate exemplarele nevindute din I'ife ol ilrasmtts I)aruin, eu n-ai rnai fi avnt nirnic de spus in aceast5 ctlestiune. Ilar atuuci cind d-l D;rnr.in susline cE e o practici obiEnuiti sr"r te foloseEti de prilejul pe carc tri-l of eri revizia unei lur,riri ca sX intercalezi in cuprinsul ei un atac perfid imirotriva rrn,ui ad.rersar, Ei totodat5 sI ,clatezi gnegit pasaS'ul intercalat afirmind cu tot dinadinsul ci acesta a aplrut cu citeva ,iuni mai clevreme decit s,pinrsc in realitate Ei inaintea lucririi pe care o atac,i, a tunci r:ind d-l Daru'in susline c5 c,eea ce s-a ficut era .,.,o practici atit de olrisnuitl incit niciociati nu i-a trecut pnin minlq'6c lli autor a clouizeci de volume __ sI faci ceea ce toli - scriitorii ;tiu ci e absolut necesar, a'rn gisit de cuvinlX c[ s-a nlers rnult mai departe clecit e perrn,is ,i,ntr-un eonfiict onorahil ;i c5, in interesul rnoralei literare $i qtiinlifice rnai rnrrlt c,hiar decit in intr:resul nleu per,sonal, e timpul si apelez la opinia pul,licI'0"

trlezvotltind acest subiect, Butler folosegte eearta,sa perlnall ca pe un priiej rl.l a vor,bi des,irre comportarea lui Char's Danwin falri de Bilffon. Erasrn's Darwin, LamarclE qi au)rnl lucririi 7'he V estiges o f Creation | , ca si arate ci inignarea sa a iz'brrcnit in nurnele ,acestor scriitori ."a tuturor :elora de care s-a ocupat, iluind fatri de ei aceeaqi atitudine e care a luat-o acum fal[ de rnine". $i e necesar si rnenonez ac,est lucru, ca si nu se creadi ci Butler se ,plingea irmai pentru el, in chip egoist. Dar a spune rnai rnult, ar in-

I Urmele crea{iei" N. trad.

I'O

LIiMICA DARWIN- I} UTI,[R

Jrt,)

a ridica o Jrrob,le,ni[ cai]e e discutatl pe larg din punctul tle vcderc al lni Bntlr:r in Euolution Old uttl !{ew, si a neglija ccarta personali, rringrrra care nc intereseazi acum. Cind a aprirut fjrut"trtscious hn emory s-a pns prob,lema ce ar fi de ficrrt fali rle acuzirile repetate ale lui Butler. $i iarit;i s-a iscat o nein{r:lreere intre rnernhrii farniliei Darwin. D-l Fraucis I)ar-*'in rr citiva din f ralii sii ar fi dorit ,,sX se jntrorii'.ci,:) f;'15 separati in exernplarele nevindute aile cIrlii [,ife of Eresrnus Duru;in, arXtind grc;eala de la p. 1, rindul al l0-iea de busr gi anume ci articoiul hri trirause din Kosnlo.s fusese rnc-rclificat $i dezvoltat inainte de a i se trirnite d-lui Dallas spr'o a fi tr':iclus". Ceilalli membri ai f arni,liei nu erau dt: nceeagi 1;irrerc, pi atunci cartea Unconscious il'Ientory i-a fost tr:irnisi tl-lni Leslie Ste,phen (mai tirziu Sir), ca sX-si dea pirerea. D-sa a rispuns .:i e rle pirere s5" nu se facl nimic. qi 1. 'f a tlrl acesta a f ost adoptat La 19 aprilie 1882, Cliaries f)anrin rnoare. ln acest tiurp, ]3rrtler tiplrea o noui crlitie a eiirlii Erolution Okl arut! lr{eu,, c,u un apenclice cuprinzind doul capitole, dintre care primul se ocupa de revizuirea prirnei erlilii qi con{inea aceastl frazd
selrrna
z

F elu'l in care ci-l Charles f)aru'in a apreciat Euolutiort Oltl ant! l{ew a fost lirnurit pe rlcp'lira in eaitea tnea [Jnconsitous hlemory, in revista Athenaeuvn din 31 ianuarie 1880. in Sr. Jatne's Gozette din B r.lccembrie 1BB0 si in l{atwre din 3 februa,rie 1881" aqa incit nu mai e nevoie si revin aici, cu atit mai rnult cu cit cl.l Darwin, prin ticerea sa, a recunoscut cii nu e cazul si se apere"

]ld unrl New, datati

/\ceasta este ;:ref ala ia edilia a cloua a clrlii Euolutiort 21, aprilie lB82:

Dupi ce qpaltul apendicelui acestei c5r1i, cu ultirna corecsi einrl era prea tirziu ca si rnai rnorlif ic primul clin cele douH capitole care-l alcEtuiesc, aflu, cu eel rnai profurlrl regret, vestea morlii d-lui Clharles
tu,r5, fusese t.xpecliat,
Darw-in.

Fiindu-rni incE posibil sI vorbesc 6!ss,pre acest evenirlent intr-o pref a1i, mi grXbr:sc s5 spun crit de rnult rnl
I Scrisorile J. 6i K. p. 225, 226, din partea ,eslie Stephen gi rispunsul acestuia.

lui H. Litchfield cdtre

_,1

AUTOtsIOGRAfM

doare f aptul de a pirea ci-mi reinnoiesc atacul impotrila d-lui I)arrvin in imprejurdrile de fa1i. Am stiruit, in toate ce'le trei ci,r1i ale mele in care ,mE ocup cu evolulia, asupra serviciului imens pe care d-l Darrvin l-a arlus, in chip covirqitor acestei teorii. In lucrarea rrrea Lift: und Hahit spunearn : ,,Dacil in cele din urrni s-ar Ilune intrebarea : cine a invilat lumea si creadi in evolulie ? rispunsul ar trebui si fie : Char,les Darwin'.. $i acesta e adevinul. Ar fi greu de inleles ce recompensi mai stri,luciti i s-ar putea acorda unui ginditor. Am recuno,scut totdeauna ci rXmin f oarte indatorat lucririlor d-iui Darwin l. Am ajuns cu cea rnai rnar,e gr,eutate ca si nu zic aversiune, si fiu unuil dintre advcrsarii sii. M-am brlcurat de ospitalitatea sa am cipitat nssrpus de multi experienll din fermecitoarea'qi siprplitate a felului siu de a fi. ca sI nu mi aflu printre cei mai inclinali si-l admir,e gi si-l invidieze. Din nefericire, e adevirat : credl cd d'l Darwin s-a purtat riu cu mine. Acest adevXr e prea cunoscut ca si mai fie tlgiduit. In acelaqi timp ins6, nu pot sE fiu olb qi si nu recunosc ci nici un orn nu poate fi prorpriu'l siu ju,dec5.tor qi s!. rpin5 la rrrrni, poate ci d-l Darwin a avut dre,ptate Ei eu am greqit. In mornentul de fa1i, dali-m,i voie si imprim in mintea mea" atit cit e ciu putinti, aceasti ultimi alternativ5, $i sI st5rui numai asupra acetrei pir]i a caractenr'lui qi a operei d-lui Daru'in asupra cireia nu existi nici o deosebire ile apreciere, nici printre admiratorii" nici printre adversarii sIi. Poate ci Butler ar fi trebrrit si trimiti nrr exernplar din aceasti carte tl-lui p"aqcis Derrrvin. Binuiesc ci n-a ficut acest lucru ,pentru ci se sfia si-i deranjeze cu treburile lui ,personalr: intr-un asernenea nro,rnent gi, fIrI indoiall, nirdljtluia r:i poatir i se vor aduce la cunoqtinli 'pe cale obiqnuiti. Dar d-l Francis Darwin rra vizut r:artea gi n-a ,qtirrt nimic despre aceastX prefal5 decit atunci cind i-am citit-o en, in noiembrie 1919. La sfirsitul anuitri 'l887, rl-l Francis Darwin a publicat r:artea The Lile and Letters al Charl,es Darwin, in care se afl5 Lrrrnitonr,l pasaj (vol. III, p. 22A) :

r.

212--214.

I Vezi scrisorile primite de Darwin la S. Butler pe cind N. B.

er:a tindr,

POLEMICA DARWIN.BUTLER

?,05

atac a'l d-lui Samuel Butler, eohivalent cu o aouzare 'r.t dt fals, impotriva tati,lui meu. Dupi ce tatil meu s-a sfituit cu prietenii sXi, s-a oprit la hotirirea de a nu rispunde aeest'ei acaz6ri, ea nefiind vrednici cle luat in seami (Notd inf rapugin.u!.d a d-Iui fr'. Daru^in: intr-o so.isoare adresatl d-lui Butler, tata igi aritase regreturl pentru inadvertenf a car€-i pricinuise o atit de adincX jignire). Cei ce doresc sX cunoasci rnai bine aceastE chestiune, ,pot acluna informalii din cartea d-mlui Ernst Krause despre Charles Daruin, jar afirmalia d-lui B,utler cu privire la nernultumirea sa o vol g5si in revista ,4lhermcutn clin 31 ianuarie 1BB0 oi in .!r. Jame's Cazette din I decembrie 1880. Toate acestea l-arr ivrdurerat mult rpe tati,l meu, clar simpatia ca,ldI a tuturor r:elor a ciror pirere o respecta l-a ajutat crrrin rl si a,rnnce acest rtecaz intr-o binerneritatE uitare.
Despre acestea, d-l Rutler a scris revistei Atlrcnaeum la 26 noiembrie 1887, repetindu-gi acuzarea qi plingindu-se ci Chanles Da,rwin nu fEcuse nici un pas spre a-gi corecta. in mod publie, acea afirmalie greqiti. Cam in acelagi timp, d-il Francis Darrvin a publicat o noul rrlilie a cirlii Erasrnus Darwin indeplinind fdg5duiala pe car,e tatil s5u i-o ficuse lui Butler, adici arliugind in prefali a treia rroti infrapaginali :

Pufilicarea

cirlii Life of

Erasmus Durw^in

a dus la

Inti,mplitor, d-l Darwin a ouris sd menlionez,e faptu,l cd dr. Krause revizuise qi ficuse unele m'odificlri artico,lului siu inainte

le a fi fost tradus. Prirrtre aceste modific5ri er,a si o aluzie la
:artea d-lui Butler. Ettolution OIrl nnd ,Neut.

Butler qi-a dat seaura cil aceastd notI, a treia, sc;himrba nlelesul pe care-l dldeau cele,la,lte douE cind erau singure in refala primei edilii Qi, la 17 decem,brie lBB7, a scris Acaemiei : ,,D-l Francis D;rrwin a infirmat acum prefala tatilui lu". Scriind acestea" el nu ,stia qi nioi nu avea de unde si Etie, i a treia notl infrapagina,li a d-lui Francis Darwin restab'ilise rlelesuil pe ca,re C'harles Darwin intenlionase si.l dea prefelei inceput. Butler auzise despre unele aluzii ,pe care d-l Francis Darin le ficuse, in public, l" cartea sa [,ife anrl. Habit. Tatd douE

.-\L

l'ollIoGRAFIE

d.rr elc. La Adunar.ea Asocialiei Britanice de la Carrfliff, in 1891, cl-l F. Darwin citise o iucrare publicati iapoi] in Annals oI Botany (\'I, 1892), despre The Artilicial Pradu'ction ot' ilhy'thm in Pluntsl, cle Francis Darwin si Dorothea F. M. Pertz, irr care se gisca urmdtoarea trazYa: ,rAceasti putere repetati poate sX fie acea proi,rrietate fundarnental5 a substanlei vii, care se intinclc pe rle o parte de la 'mogtenire, iar pe cle altir l,.irrte ilini la rnemorie (vczi cartea I"it'e und IIabit a dJui ln tr901-, la Arir",narca '4sociagiei Ilriturti.ce din Glasgort'. ct-l F. Darwin a {inut o conferinll clespre On t'he Mouemenls o.f Plnnts2. in aceast[ conferinli, pubiicatl in revista l'lature ciin 14 noiemhrie 1901, se aflS urrnXtoarea traz:a : ,,I)aci lu5m in consitleratie memori;r. carc a fost punctul de piecare al cl-lui Bntler (Life anr!" I7ulti.t, i878) qi al pr"ofesoluiLri Hering, vor& f i obligaii sX creclcu cir plantele, ca toate celelalte viefuito[rre, au qi eie un fel de rnentorieoo. Butler a murit la 18 iunie 1.902 3. in tr908, rl-l Ilrancis Dalrvin fiind preEeclintcle '4saciutiei Ilritctrt,ice, in discrir-.rrl .sl"t{l inau'gur:ll rle }a Dubirn a adtt,i Lln omagilr posturn ilui Butler, citinrl din traducerea conf erinIei lui tr{er:ing rlcspr't: O n" frf emorv" care Fje aflir in cartea sa Unconscious hlemory rqi menlionind ci Butler a ajuns in r:hip indepenrlent ia o teorie simiiari ctt a lrti lilering (vezi rceenzia lui din revist:r liutu,re, 3 septeml)rie 1908). Faptul c[ Butier c nrai :rprcciat decit era altidatir, qi ci pin6 la urmi s-a a.juns si se inqetreagi cit de rnult stXtea intenlia la baza caracterului siu, se clatoregte in partea ac'estor rnen{iuni ,publice pc cafe d-l F. Darlvin le-a ficut 'la cartea Life and, Hsbit. in rnai I 9l0, d-l Stleatficl,d, ire calitate 'de e:iec'utor liter"ar al iui Eiitler. a pu,Lriicat o norr;i ecliiie a cErlii {Jnconsciotr.s 3'Xemorn", cu o prcfali clc profesoru,l $farcus Hartog, r,ezurnind pSrerile lui Butler asupra biologiei 'qi precizinclu-i pozilia in lurnea oanaeuiior cle Etiin!5. Aparilia acesitei etlitii noi a f ost f ericit5, in prirnul rind pentru qLscursul preziciential al cl-lui Francis Darwin, in al doilca pentrr ci neulte file I Prociucerea artificialS a ritmului la plante. 1\. trad.
2 Despre
3

Sarnuel Butler)

oo.

tield. N.

Scrisoarea
B.

mi;cdrite plantelor. N. trad. L, p. 229, I'rancis Darwin cdtre Henrietta Litch-

POLE},1

ICA D,\R\\/IN-BUTLER

247

din edilia originali a clrlii fuseser6 distruse cu ciliva ani nrai inainte intr-un incendiu, la Ballantyne, aga incit oricine ar fi dorit si cunoasci discursul lui Flering n-ar fi putut cipxta tradncerea lui, ficuti de Butler, iar i; al treilea rind ca sr se vadi _cum ili schimb5 pirenile oamenii cle gtiinli cu privire la bio'logie Ei 'l:r ceea ce se cheamd ..Darwinisrn... in iunie 1910 d-l Francis Darrvin a intrat in leg5tur.i cu r'i'e gi rni-a t'imis scrisorile, flga cu,m am sp*s rnai irrs. flaci rni ie-ar fi trimis mai inainte, Ei nu ciupE ce noua eclilie a cirlii Llnconscions xfemory fusese pub,licat5, d.l Str"nifi"l.l air f i iucltrs continutul acestor pagini ca o notd, sall ca un ;ltiaos la ca'rte, rpentru ci acolo era locul nnde s-ar fi cuvenit 'si ii* inr:egistrate. in cursrrl cor.espcnclen1ei noastre, l-aur irtre,bat pe d-i F. Darvrin daci mi-ar insidri si aduc ia cuno;itinf i publicu,lui f apinl cI cl Ei unii di" f ralii sii tlezaproiraserii sf artnl lni lIuxlcl' qi al iui Leslie Stephen. Totodatl l-aril intrebat claci mai avusese gi \rrenn alt rnotiv. sirecial. tle a-uri trirnitc rnie ciocrlrncntele. Ei rni-a dat incuviinlarea cerutir. qi a arllugat: ,,Nirlijduiam ca impresia general5 ce reiese din clocurnentele pe care vi ,le-arn trimis vi va face sa binuili cE Rutler era cel care greqise. Dar clar:I nu s-a intirnplat aga, eil nn inlerleg sir rn5 pf,ing". $tiam ci llutler inlelesese gregit presuptinincl ci il-l Darrvin se angajase si scrie cartea d-sale, Erusmus f)tu.u,in, tlirr pricina, .q&il ca sX se refere la Et-,olutiort. Old und i\erc'. incI din 1879-1880, cind aceasti af acere nu se terrninase biinrti:lrn cii ,Tir-rtler ar putea si greqeasc5, ceca ce i-am qi .spirli rl-lui F. Daru,'in. N'arn putut s5-i spun ci ir6nuiala mi-a aipillit ca o consecin!X a -ocl'isorilor pe care mi lc-a trirnis, insi acllln pot nrSrturisi cii" citinrin-le gi gindidu-mi clin nou la ele" rn-:rnl convins cI $utler era ce,l care greqise. Af ari rlt astil. sint s'igur cE daci e'l ar fi ptiut ceea ce qtirn noi astXzi. rrr fi a,i:5tat in prefa1a ediqici a tioua a cirlii E,-olution Of.d, nrrrl eru erd s",ar pntea ca Ch arles Danvin sI ailiir clreptate. 9i ltlr ei, gi :rr f,i avut ocazia si sta,biieascl acler.ilul in aceasti
1o

chestirinc.

Cazui se prezenta atunci in felul urrnitor : acuza{ia lui Butler cu,prindea trei capete : (1) CI Charles Darwin se angajase s5-gi scrie cartea llrtrsnnts Dorwin din prlciira, sau ca si se refere la EuoLutiott, Old utd lfert' :

,\TT

f.OBIO(,RAFIf

rdtase er0area f 5cut5. D-l F. f)arwin a admis punctul 3, deciarincl ci d-sa dezaprobi felul cum a fost tratati chesti'nnea. Eu arn respins puncr trrl 7, adnrilind ci Butler trebuie si fi greqit, dar am fost de aceeaqi plrere cu el in ce pr:iveqte punctul 2. Ajungind aci" d-l F. Dar.,''in m,i-a sr:ris in scrisoarea urrniloare: ,,Am regretat rle multe ori ci atunci cind a inceput pn. lcrnica nu m-am dus la l3utler si pun capit, prin viu grai, acestei neinlelegeri. Cred ci, de asemenea, flffi gregit nepublicind in Lile and Letters o reiatare compdeti a afacerii. Lucrrrl acesta ni-a amintit de nigte insemn5ri din caietele de note ale Iui Ifutler, qi annme : o doamni, eunoqtin{X de-a lui Butler, l-a intilnit pe d-l Francis Darwin la Cambridge, in L894, qi au disrutat despre polemica dintre cei doi, cl-l F. Darwin spunindu-i rloarnnei exact ceea ce mi-a scris ,?i mie. Doatnna i-a repetat lui Butler rdiscutia qi el a rEmas cu impresia ci d-l F. Darwin regreta incidentul qi cI ar fi fost bucuros si poati ajunge la o reconcilie're. Dar amintindu-ei prefa4a ediliei a doua a c5rlii sale b)aolution, OId and New, qi inchipuindu-qi ci d-l F. Darwin o vizuse, Ei-a dat s,eama c5-i era c'u neputin{i si mai fac[ vreo migcareo Ei, cu toate ci ar fi intimpinat bucuros orice gest veni,t din partea opus5, nici un gest nu s-a flcut qi nu s-a intimplat nimic. Aceasti noti mi-a aritat ci am folosit prilejul oferit de d-l F. Darwin i1 s'piritul in care insu,Ei Butler l-ar fi folosit, daed i s-ar fi oferit.
:r

(2) CI prefala acestei cirli cuprindea o eroare; (3) C'i greqise in linia pe caLre o urmase dupl ce i

se

Acum, Darwin qi Butler nu se rnai pot intilni, qi nu-qi urai pot aplana deosebirile de veclere. TotuEi, firi Etirea tror, s-au intilnit, s-au despirlit, Ei iariqi s-au intilnit in coresponclenla dintre d-l Francis Darwin qi m,ine. $i sint incredinlat ci am reugit sI reconstittrim polemica lor, in misura in care lucrul acesta poate fi ?ngiduit reprezentanlilor celor ce nu mai ,qint, de a acliona in nurnele lor. in tot timpul acesta m-am gindit mereu la vensurile despre nemurrire pe care Butler

le-a ,scris in lB9B, deoarece qtiu bine ci e,l, deqi se gindea Ia nernuri,re in inf elesul larg ail cuvintului, nu uitase totugi cearta lui ou Charles Darwin. al cirui elev fusese qi pe eare
acum

il

socotea duFman.

r Fd

ri

PE; NF;
'6 B*i )d ti?D-

at

ia

EA,^

-';
l* )r

".a

F.+ e :cn* 'a!(4
rr,l

E

cd

Fr'(;trV = Fd*
LV\Y ;: !2

= voq)

?.:

900 H-:t 'i4 b,F .a'q
'i.i

oc0)
c)

Q

.E

dF

,, b! c) ra -€ :{ v-

nr-'5 ^- E *r(tF-rj
3i ;i

cJ

F'.i
-i=
r1l cg

a*^a r. 5 0J
ar .l

P.
.!v

EZ
a

E;H €'rl

l4 -- Charles

L)arwin

c

li
a1

$

v)

+i

'vo

;
-1

E,i 5
'U .l

Fl

t

d

rri -'
gr

F.1

c)

a C{
U:I

G

L,')

po il,.\1

IUA

11.11{\f

t\,tJ u-fj.t.

R

2ld

lld),),o.r:z :xi;x

*

Nici l)e tirirrnrl Styx-uhri cel trist." li rriri in striluri'rea lirnpecle-n Cirnpiei Elisee" l\u-i ronl mai intilni priutrc cei rnorli p(" r:ei Ciror le-am fogt. r:inllv:,r. lrrlitiir:ei. $l nici. aceie trnriirt' slorile'.e [)e care le-arn crezut. atite vlr"Ilre. t[rt;ruiur(]AS{'. N-om mai p[ti I-]e-et'eii::lsi lraji.rtg (ill {:rd":inci" Nici fali-n fath nu i1r'-si11 tnai l-rrivi CXtind c&, morli fiinil, !ir lle uritn. l5 ne iuhirn"
Sir cercu) taude. sa tleztrIrl:ijcluim. ljlr vom mai spurle : ."Aqa a fo-ot'., ."lN-a fost 3gfl'0, 5i tot ce-anr r",r,l-lt sI rlol erljnr" noi \ olyt rrit:r. f-lirre-;r greqit. dreptate cilre ai e,

Ya Fi totuna pentru f ir:carr:. N ici cii ,ne-arn intilnit Lnr vorir nr;ri ,rti I $i totu,si. tlespdrtrili, ne-om int,iln i Acolo untlt rrrortii se-rrtilnesc: in gLasrrl vilr i:1 celol ce lrlir:ir:...

[Aci se termi'nd bro;u'ra lwi trestinE| Janes] Scri.rorile urnlHtoi:re. carc s{' nf'le in Bihliotcca Univtrsitiilii rlin Cambrirlge. r.rom,pletr,'azi golrrrile riin -ctrr- ctura. ii aia tlestul rle compiicati. a brogu,rii. Referinlele suptimentare liaginale \ror arlta nneie -rI fie introdnse clolrologic. Voi ir:cept:" insi",prin a cita trei scrisori alt'irri Saurucrl Brrtler"
Cazim,ir. N. trad.

* Iieddm poezia Ay. ria ji in

r,,rig-,in:ll, r,'ersificatd

de

Ctilitr

Not on sad Stygian shore, nor in clear sheen Of far Elysian Plain, shall we meet those Among the dead rvhose pupils '"ve have been, Nor those great shades 'uvhom we have heids as toes ; No meadow of ashpodel our feet shali tread, Nor shall we Look each other in the face To love or hate each other, being dead, Hoping So,rr€ praise, or fearing some d"isgrace. We shall not argue, sa"ving .,T'uvas thus" or ,,Thus", Our argument's whole drift rve shall forget, Who's right, whors wtrong, 'twill be all one to 'urs ; We shall not even know that we have met Yet meet we shall and part and meet again Where dead men meet. on lips of living men.

'11?

AUIOBIOGRT\I)IE

a

.irrdecata sHnitoasS.

:crise inainte de disputi l^r pe cind era incX un umil ', Ei sincer clnrirator al lui C'harles Darwin. Supararea nu-i alterase incl

Stir*ate

Dornn.

15 clifford's

Inn' l oct,mbrie

1865

arta, qi orice altceva mi-ag lltrtea ingadrri este raurna,i de ordin secunclar.... Am fost permanent incintat de luerar.ea ,dvs. cu privire la originea speciitor, indati ce am vrzut-o, in No'a zeilanrJlr. Nu ci_ as fi un bu' cunoscitor in ce pr,iveqte istoria natural5, dar ea cu,prinde atit de multe probi",rr" adiinci gi intere:iante, ,sau rnai dergrabi sugereazi atit rle rnulte, incit m-a fascinat cu cleslvingire.
D.upi qas-e ani, Butler a publicat Eret,h,n, qi ciliva crilici qi'au inchipuit ci aceasti carte insemna *n atac impotriva originii speciilor. Dc aci qi dezminlirea din
'rmxtoa,re;r

.,.....-Preocu,parefl rnea este

irrl,soare:

Stimate

Dornrr.

15 Clifford's fnn,

mai

1BT2

indriznesc si vi scriu cu privire Ia un fragment din mica mea lucrare Ereu:hon, pe 6""" arl publicat-o" recent fi care md tem c5_ a fost, in inare parte fnle,leas[ greqit. Mi refer la capitolui despre Masini, in care am ,""."i"t 'Ei d,ezvoltat teoria, frri incloiali absurdi, care susfine ci maEini'le sint pe punctul ile a inlocui rasa umani, care nrz.rteEte spre un mod de viali superior. , La incep't" cinrl mi-a venit aceastx ,idee, am expus-o doar in gl'm5, flri nici o inte'{ie serioasx" pentru ci m-a arnuzat Ei am c,rezut ci ar amuza Ei pe al1ii. Totugi am dezvo,ltat-o- qi am introdus-o in Erewhon, cu ginclul si la,s si se inle,leagi_roc,it de uDor e si te creadE rio"ru ,ce af,irmalii absurde poli susline cu oarec,are dibrcie, Ei deforminrl realitatea gi indepXrtindrr-te de metorle,le strict gtiinlifice.,.
Festing Jones (Macmillan

I Tipiri'te in lucrarea samuel Butlet, : A Me,moir, a lui Henry & c., 1919, vol. I, p. L23, 156 si l8g). N. B.

POLI:\lltA DAR\I'IN

BUTLIIR

ilr)

ii nri gintleam la cartea mea, Analogy, ca fiind cea pe eare :lr viza-u aceasti idec. Am preferat insi si-mi ascund irtten' lia din rnai multe motive. in primul rind, cartea era incir' cati cu atitea erezii ci nu le mai putea du'ce, Ei n-aE fi indriznit si ma,i adaug micar una pe cleasupra, d" frici sir nu-Ei fringi cim'ila spinarea I in al doilea rind, cartea ar fi nricqorat puterea de admitere a argumentului, qi eu eonsideram acest {ucru ca un ajutor de pret pentru ca aceastii carte sI fie acceptatir unanim, iar in al treilea rind, cartea era mai amuzanti firi nici o explicalie, qi m-am ginclit cX rpartea rnai aridi pe care o imaginasem la inceput avea nevoie de a fi uqor rnoclificati. Apo,i, cu c,it u,n ,lucru de acest fcl e mai enigmatic, cu atit lumea se gindeqte mai m.ult la t'1, dupi rprincipiui cI cei care fac reclaml intreabi : ,rUnde-i Eliza ?o' sau : ,,Cine-i Griffiths ?" Prin urmare, am crezut cii nu era nevoie si dau nici o desminlire cum am avut intr.nfia ca si nu fiu ,lirfrsit cle re,spect fati de Originea speciilor, o carte ,pentnr care n'u voi putea niciodati si vi fiu indeajrtns de recunoscitor, degi qtiu bine cit sint de total incapabil s5-mi formulez vreo ,pirere asupra unui sub,iect Etiinlific care meriti si fie respectat pentrtr marea ,lui importanll.
zdmncina, 'Di qtiu cit se poate de bine ci orice incercare cl.. a o ridiculiza n-ar atinge cu nirnic teorii'l'e 'dvs. qi cX ele pot suporta o satiri mult mai u'sturitoa,re decit to,t ce e cuprins in Ereuthott. Pentnr mine, singura intrebare era si gtiu cit de mult am prrtrrt permite si fiu ,prezcntat greqit, drept un'ul care nu crede in lucruri in care cred cu cea mai m&re fermitate... Regret sincer ci unii critici qi-au putut inchi'pu'i cI mi-am bitut joc de teoria dvs., lucru pe care nu m-arn gindit niciodati siJ fac, qi m-aq considera nenorocit daci l-as, fi fdcut. Al Dvs. respectuos,
S. Burrnlr

insi dvs. aveli o pozilie 'pe carc nimic n-ar

putea-o

Chiar in 1873 Charies Darwin si Butle,r cont,inuarr sd nlinX aceleasi relalii ,de prietenie. Butler tipirise The Fair uerlt, qi Darwin ii trmisese o scrisoare de b'une apreri asupra cirlii. Marna lui Butter mu'rise, qi rnoartea oi,
I Minunatul port. N. trad.

\

t

rT0Il l()(;RAf

ill

-

ti in a(:ela$i tinrlr cu p:rirlicarea cirlii Tlt,e flair Haueno !'e contines {)arecare irnirlica{ii antireligioase" trezise in Flrrtler un arlirrc rentitneitt,le vinovStie.
rrrr rrri
(':r

Clil.foncl'.s S

Inn.

15/4/73

ti rlrate I) ornn.u,le -Dar*'in.

Scrisoa rera rlv-". extrem de arnabili cu privire la Tlrc b"uir llaren rni-a fost trimisX la Mentone" de unclc, rn-am intors drrrninici rlis-de-climinea!5. Desigur cH ati inleles mo' tivul cllltoriei nreli'citirrd lista rleceoelor puhlicati in TIte

'firnes.

Daci aE fi qtiut cit cle bo'lnavi era biata rnea mami. n-ai fi pubiicat" sau chiar nioi n-aq fi scris cartea intl'.un rnorn,ent ca ar:esta. Dar in cele dolrd siptfunini dinaintea rnorlii" aqteptam cu inr:reclere vinclecarea ei, gi n-am qtiut. rlecit alunci.,r-'irrd iiln fost la Mentone. rlr. citi vretrne era llrr'lnava pi sl5bitI. Trel,uie sI mir:turisesc cI a'rn sirntit,cev;l cu totul eiudat in momentul cind mi-a apXrrrt cartea, dar ea a apirut acurlr" inainte rle a mi se f; -cpus in ce 'stare;'ril nlama" Sirrt recunoscitor ci rnarna n-o sH poatH afla niciorlatl acest lucru. Fir:I inrloialh, rimine dt: vizut care va fi t)lirerea prrtrlicuhii" 'rlar m-au incrrrajat nesprrs scrisorile. ir rirnitc t'l:,: Li ilvs. *i tln: ,i;r d-l StcpXr,- n... I:tai tirziu voi irr(-'s]'sa sa sr:riu un roll:ran ade'r'6rat si sirnlrlu, fiirl ",scop". \rr itilr ins6" rlac5-,l voi putea scrie. \'rcart si spun ci nu voi urnrlri in rornanttl metl nici un .,scopo6, clar sint incI viu ti orieit iig clori acest lucrir. ruh iem ci clin cinsl in cind tot lor iegi. la ivealS adeviratelt rrtele sentirnente. Vh rnullu:lresc diru 6oll.. 1tl toati sinceritatea. Jrentru brrrr[vointa pe ca,Ire mi'ali aritat-o. Cele ntai htrne ur6ri
rl-nei Ilarrvin.

\l riv.. folrt'te

tJ*votat.

s, llu'l'LEn

Seria t!e ,irlrisori ce urrrleazir alt:irtrriesc I crrdul. inch lre' ps}1|icat. al indoieiii;;i rre]rotiiririi prir:inuite cle intirnplXrile ;pnvestite im brottrra hii Festine .Jont"s, i)" 187"--208. ' prirnul Char.,les -Darrc'in a trimis ciorna scri,*orii nr" 1, imprer-rni cu lrmitoarea sig 1f;rprrls iiriresat lrri S. Blltler.

l,{)l.liNllcA DAR\^iIN,BII'II,ER

21b

in striinitate

.{.. rr.plicativi,. fiicei sale, d-na Litcihfield. La IJown. i'arnilia pErea a qovii asupra rispunsului. La 26 ianuarie tBB0, fim'ma (D-na I)arwin) ii. .cria fiuiuj siu George, e,are se af,la
-{-'risoar{r
:

."TIata],e foarte plictisit de atacul lui S. Butiler. pe care-i aqtr:ptim sr apar5 in Athenseu.m.. Brrtler i-a ,scris citev"a rinduri tatii, spunindu-i ci va arita, in mod pu,blic, ..tot ce s-a petreeut'.. Sintem cu totii ingrijorali ca tata n-o si dea nici o atentie acestui lucru'..
Scrlsooreo

A, vezi p"

195

Chcrles Dorwin cdtre Henrietto Lir-chf;elo
1 februarie 1880, Down, Beckenham. Kent

Dragi
pLInL

Ilcnrietta.

Te rog citegte ;i t', qi Litchfield. articolul din .4thenasi rispunsul meu. lf-am hotirit si rlspuncl, deoarece pot sr rni ap5r de neglijenla mea. Aq dori ca scrisoarea sa ;rllari in numinrl unnritor qi a$ mai dori si vid c,orectura. {sa cE, daci n'u aveti nirnic de obiectat, te rog m'lt s-o exlret[iezi lrrni, pe atlre.a rcdactorlrlui revistei A'tlre*arltrrn. tntprettrtii cu notu ntpu cdtre. retlactor. Trimite-mi irrrldrlt rer,ista. f)aci tu sau i,itchfield avcti rle ficut vreo olliectie *erioasr,. te rog inapoiazi-mi serisoarea aci" s-o pot *"p*riiu rnar[i. Athenaqzum apare vineri rqcsr&. Este o singrir5 frai[ pe care Frank i inri I)ropune s-o ariaug. tlar nu --urn hotrrit" si tot nehotiritr e ;i marna. Fraza e scrisr pe o foaie scparat5" ,qi daei urnlL'azri sr fie tipEritr. te rog lipeqte-o, txi-nd yragina 3 in clorrl inaintea u'ltimului alineat .o.* ir"*pe a$a : ..'l)eoarece r[-l Butler nrr crecle in chip evident,o etc. E foarte *epl5e*t si te pornenersti acuzat de rluplicitate :i falsitatr:. 'foti cei tle acasi aprobi aceasti scrisoare. D.pi ce arn scris c,ele de mai s,s, am transcris din nolr .crisoar,ea ;i arn prescurtat-o, drrpi sfattrl lui Frank qi al lui [,eonard. sper ci t, qi Llitchfie-ld] o veli aproba. Dac6 nu
Francis Darwin. N. trad.

216

AUTOBIOGRT\FIII

sinteli de aceeagi pirere ou mine, eu nu vi promit cE o si vi unn,ez sfatul, insi sfetu'l vostru va fi bine analizat. Sint sigur ci nici unul din voi n-o si precupeleascX bitaia de cap pe care i-o aduce judecarea acesturi caz. Scrisoarea d-lui Butler este tloarte abili : e'l 'lasi si se inleleargi peste

tot ci eu aq fi scris qi partea d-nrlui Al vostru cu draE.

Kra,use. C.
DNTW1N

win, qi

c'iorna rEspunsului

U'nmeazi rispunsurile trui R. B. Litchfield, ginerele lui Dara,l Henriettei, fiica lui Darwin, care nu sflnt de acord cn

nr.

1.

Scrisooreo

B, vezi p.

197

R.

B.

Litchfield cdtre Chorles Dorwin

! februarie [1880] Stimate
scrisoarea

4. Bryanston St., Portrman Sq,

W.

Domnule

Darwin,

justI.

Hcnrietta imi cere si vi scriu ce pirere am despre lui Butler qi despre 1[s'puns'l propus de ,d'vs. Cind am critit ieri, Ia clu'b, articolul lui Butler, m-am IiniEtit mu,lt, deoarece am grsit ci e de aga naturi incit, 'pirerea mea" nu cere absolut rdci un fel de rdspuns. 4_"pX Nici f'orma gi nici conlinutul lui nu lasi si se inleleagi ci autorul ar aqtepta aDa ceva. Veli vedea gi dvs. cr el t o pr"tinde, aEa cum_ se intimpli in general cu atacur,ile prin gazete, nici o informalie sau exiplicalie supl,imentari gi nici nu atinge vreun arninunt de f apt, asupra ciruia fie agresoru,l, fie vrelln cititor oareca,re, si poati- s[ rpretindi or, ]i*prrrrr. in rezumat, niciodatd n-am fost ma,i irmurit as,upra unui lucru decit cu,m sint acum asupra acestuia. Ei, daci ar fi cazul m,eu. n-aq rispunde nimic. Arn incercat inci ,odati si oitesc ce a soris. But'ler, ea gi cum_ag fi un striin care nu gtie nimic despre tot c,e s-a intimplat, qi m-am convins pe deplin ci aceasta e concluzia Nici .111q| l3 rnie din cititori nu ya gisi ci n€cazuil lui e ne'inteles. Totul e amestecat cu plingeii i6rpotriva di,feri-

POLI'-NIICU\ DAR\'\'lN- IIU'[LER

217

lilor critic,i. Acest singur fapt e de-ajuns si neutral'izeze real' mente orice ef,ect pe care a,ltminter,i ar fi putut si-l aib5. ,{,poi, daci un cititor atent ar vrea neapXrat si se uite in urmi qi si vadl in ce consta plin,gerea, ar vedea de aserrenea (deqi intr-o f o,rmI prescurtati) rdspunsul dvs. substanlial, cflrer judecind la prima vedere, e suficient pentru scopul urmirit. Toate celelalte insin'uiri ale lui B., citite cuiva din afari, inseamni doar supirarea qi vcninu,l unui om infuriat care loveqte silbatic in jurul lui. Daci ii rispundeli. olbline[i exact rezultatu'l rpe care ce,i mai mu'l1i il dorrese. $i d'e ce si umpleli capete,le oamen'ilor cu irleea ci lucrarea dvs. e, oarecum, un rispuns sau o replici la a lui ? De fa'pt, dvs. faceli din aceasta un fel de ,,afacere gi e tocmai ce i-ar Darwin-Butler" cum ar spune franluzii, plicea lui mai mult. A$a cum stau lucrurile, nu este nici un fapt asupra ciruia vreun prieten de-al clvs., sau vneo persoani cu toturl str5,ini, ar putea si ceari explicalii sau rispuns, iar tonul lui But,ler este priin el insugi suficient ca gd-l deposedeze d.e orice drept de u pretinde un rispuns pe care ar putea s[..,] a,ibi un core'spondent leal sau un ,prieten. Ceea c,e incerc si vir comunic in aceasti scri,so?re, e cI am privit prolblcma l.a rece) cu LLrL om strdin, Qi c[ in aceasti situafie sint inrpotriva unu,i risrpuns lui B. Dar sint,intru totul de acord cu tot ce spune Hennietta cu privire la ciorna rEspunsului dvs. Al dvs. cu dragoste, R.B.L.
Scrisooreo

C, vezi p,

197

4 Bryanston St., Portman Sq.,

W.

I februarie Darwin.

1BB0

Stirnatc

D ornnule

Dupi ce v-am trirnis u'ltimul pachet, m-am gindit ci ar fi bine s[ intreb primu,l trecitor pe care l-ag intilni curn l-a impresionat scrisoarea lui Butler in ce prive,r7te nevoia unui rispuns, gi atunci m-am dus qi i'am aritat revista Athenaeunl Iui Potllock [care st5] pe aceeaqi stradi. $tiindu-,I un bun cuno,scit'or al literaturii qi un om de lume, voiam sX qti,u dac5-mi va impirtlEi pirerea. Binein{eles c6, nu i-am spus

\II

TOBIO(, RAT II:

rnisterios. 2

rrirnic. inainte cle a-i t!a si citeascl articolul. l-arn spus,tloar r:ir. dripi ce il va citi vreau si-i cer plrerea astlFrra unui arrrrrnit punct. Si dupi ce 'l-a citit l-am intr,ebat clac5, du,pX pirerea sr, e necesa.r' un 1[spuns. Pollock mi-a rispuns c[ rrrai intii el ar putea fi pigubit. deoarece mai qtia cite ('r'\:l rlc'spre Butler, insl cI era convins ci articolul nu prt:tindea nici un 1[-spuns. (Bineintreles cl nu l-am l5sat sX-;i inclripnie ci era eeva nrari mult dccit o chestiune pornitd de lu inine personal). Dupi cite se parc. el instrsi a scris articoiul 'din PaIl XIaII, cle asemenea gi un al'ticol in Saturclay Review I despre cartea lui Butler. Tot Ilollock rni-a spus cii Butler 'e cunoscut ca trnul calre dH r5spunsuri grandioase tuturor critici'lor ti ca face tot chipu,l s[ ie afle numele. A scris qi revistei de rnai srrs cer:inrlu-i acelaqi lncr.r, dar revista l-a refuzat formal" Toate aceF^tea doveclcsc ci Butler e un orn otrlvitor ca o salamandrl 7.,care o si lupte pini la capit ,si, durpi cum spunea Pollock, cea rnai mar:e fericire pentru el ar fi si se angajeze intr-o polernic5 publici cu un om distins. Po'lloclc ins5. degi ii cunogtea caraeterul. nu i-a rninimaIizaL in niciun fel valoarea cirlilor lui, pe care le g5seEte pline de non sens, dur rle un non s'ens foarte abil, qi nu rnli indoiesc cF. pirerea lui in leglttrri cu rXspunsul a fost cit se poate tle sinceri. l)upi aceea, m-am uitat la ciorna dvs. crr rrn ochi critic. qi nr-arn intErit in pirerea nl,ea, cleoa,reee nrr glscsc ri" in esen!ii" ciorna rlvs. conf ine ceva caro si nlr sr' siseasci in fl'eza din nota rivs. citat[ t{e Butler. Dar, in tirnp {-.,e riispunsui nu adaugir nimic la confinutul e:<plicaliei clvs.. ii oferi in schirnb lrri But,ler cea rnai rninunati ocazie rle u scrie o altii scrisoare jignitoare, avind in verlere c5-i procu;rl lapte noi. In rnornentul clr. fetr5, el nu $tie. gi nu trebuie sX $tie nimic. din sirnpirrl amXnunt rnecnnic al intimplSrii care a pricinuit omiterea. De fapt, dvs. i le tlali acum. Aio cunr se prezintl sitnatia, el nu paate sI afirrne nimic rnai mtrlt ! Din tot ce qtie, a ficut tot ce se putea rnai urit. Linui om lipsit de scrupule, infam r.i bun nrinuitor de vorbe usturitoare ca el, scrisoarea dvs. ?i oferi material pentnr un atae Jre de-n intregul nou, 9i tlaci Athenaeuru o vrea sir i-l puhlice. e,l poate ar{.ta cu uEurinl5 cI procedeul cJvs. e foarte suspect ii

ertrAviteiare.

i-R"";;de simbit5. N. trad" In evul mediu se credea ei
N" trad.

salamanclr:ele ar:

fi extrem

de

i,()Ir.l\ll(1,\ I)r\)i\t'l\-lJt

l'I,11R

2)'.t

rninte, aqa cum ar eti Butier si le lege la un loc. Atlevlrul e ci o relatare ca aceea a schimbirii corec' trrrilor in g,palt. nu poate rnul.lurni ipe nimeni in cazul de foti decit numai dacb ar fi dezviluiti in intregime. $i bine' inleles ci ar fi ridir:ol sI faci aga ceva. Tema ,princ'ipali e ca un biet punct microscopic, qi a te amesteca in aceasti afacere ar fi iprea grelr de suportat. IJar afarH rle asta. gi mai presus rle toate motivele speaiale" e ce un rispuns intr-un caz ca ac'esta e ineaitabil o ;rc[iune de scllze? iar clvs. nu ave{i cle ce si vi cere}i scuzr. f nd,rizner-"c si adaug cX multe clin cetre spuse aci sint luate dupi pirerilt-. X{enriettei. Iar *u sint ert totul cle ac'ord (:r.l tot ce nri-a eitit ea.
R. lJ.
[.rTCHtirr.;l,.lr

-\ urnai si i se spuni ci un om e un escroc, qi el o si gir' se;rsci material si -ocrie la nesfirsit pe aceasth tern5. Ca si ilrrstrr:z acest lucr,u, arn scris citeva ftaze cum mi'au venit in

.Sc.trl{o

uniii rdspuns imaginor dl iui BuLler IscrisdJ ,Je R, B" Litchfteld

I)ornnrrlt'. Siptirm?na trtcntir. cinll !-turt st'ris etc.. cretot ce se putea ;ti in leg5turH ou cornportarea nemaipomeniti a il-lui l)arwin fall rle certea mea. Dar scriioarea cl-sale citrer rlvs. arlaugi citeva amlnunte foarte importlnte la ar:east;l lloveste r:iuctat[. D-I Danvin Eler:iarase c:i niciorlatri nll i-a treclrt prin minte si afirme etr. Nicioclata uu i-a treeut prin minte !! f)ar iatH c5 acnm se rpare nlr nuurai cir i-a trecut prin milrtt:, rlar chiar a afirrnat etc. ete. A afirrnat aceasta intr-o prcfa15 tipEritI, si dupX aceea" in r:hip misterio:, afirrnaXia sa {r rii'rpiimt ia cnrecturX ! Poate ci rl-l tr)arwin aa complcta a-ceastii rpovobtfl etc. etc. lirazele nlt clispar clintr-o paginh tipariti tt:ttri't.ui aia-. irrtirnlllitor etc" rte. $i continna. spunind ci :,8 o i,luzie sh presupui cI omi' terea ar prrtea priiejui o tleosebireo' etc. etc. Ar fi putut fi a iluzit-. datoritH ienoranlei rnr.le, clar: amXnuntele pe care le-a procurat cu nrnahilitate d-l flarrn'in arati acum cf, 'e vorba de un fapt o'are a provctc;tt irrtr-adevlr o deosebire. f)acI nrr era nici o deosebire. ,atrrnci tle ce a fost omisfl fraza ? f)acH orniterea frazei a fost intirnplHtoare desigur cI d-l f)ar' rr,in n1 avea nevoie ,:;5 ne spuni eX iluerul aceista ntt avea niei
rlearn cd qtiu

""o

legituri cu d-l n-r'l-.to" o.iil"r, intimplirile nu trebuie explicate in felu,l ac'esta etc. etc. $i un ma(re natural,ist nu e omul pe care sd-l credem in stare, de a uita c,u totul actu,l de anulare al unor afirrnalii persona'le ficute intenlionat ! D-l Darwin ne spune apoi ci ad,aosurile fuseseri ficute in chip ind,ependent etc. E ciudat ca un autor distins si fie atit de maleabi,l in miinile unei persoane oarecare ! Cine ar putea fi aceasti persoanl oarecare ? Daci el d,r. I(rause, sau etc etc., nu ni se spune. $i in cele din urmi, d-l Darwin e destul de ob,ligat si spu,ni ci eu nu cred afirmalia sa intentionati etc. Din c,ite Etiu, eu n-am adoptat aceasti apreciere aspri a veracitilii d-lui Darwin, dar firi indoiali ci dacH el a vrut sX croeze neincrede'nea pe care mi-o atrirbuie in chi,p atit de politicos, cel mai bun rnijloc d"e a ajunge la rezultat a,r fi si-mi furnize,ze cit mai multe ex,plicalii din acelea p_e care mi ,le-a dat, de incercare, in coloanele revistei de simbita trecut5.
Scrisooreo

D,

nedatotd, vezi

p.

197

Henrietto Litchfield cdtre Chorles Dorwin

Dragi

tat5,

Riohard a venit acasX foarte tirziu, a$a ci ne-am sfituit in grabi asupra scrisorii, Ei nu v-am rnullumit pentru grija tle a ne c,ere sfatul, griji pentru care vi mullumesc din toati inima, indiferent de ce veli face cu sfatu,I nostru. Yeli vedea tlin prima mea scrisoare. pe care am scris-o inainte de a o primi pe a dvs., cit eram de siguri ci nu vi veli gindi si-i rispundeli lu,i Butler. Ca rezultat al scrisorii dvs., previcl ci Butler va spune ci v-ali ficut vinovat de inci un rispuns evaziv, mai intii ii spuneli ci nu v-a trecut niciodati prin minte si afirmali c[ dr. Krause iqi modifica,se articolul, apoi cX, intr-adevir, l-a1i avut la corecturi dar, du,pi cum spune[i, atri omis intimplitor siJ publicali. Acum, Butler va arlta ca,re din aceste cloui afirmatrii e cea adeviratl, qi in fe,lul acesta ii datri prilej pentru o intreagi gami de noi insulte. Cu pana lui iscusiti, e,l s1 ,putea s[ scoati din acestea ceva foarte neplicut. Lumea v,a Sti, sa,u in orice c,az iqi va aminti, ci clvs.

l)OI-h\llCA DAR\\'lN-llUTLIR

22r

a1i intrelinut o polemicX, in care Butler a avut ult,imul cuvint. Daci lumea va inlelege bine toate acestea, va vedea ci nu existi rrimic impotriva dvs. Dar daci va qti cd a rnai urmat un schimb de scrisori, lumea alputea crede ci acuzalia lui Butler impotriva dvs., din gerozie pentru bunicul dvs., ar avea oarecare temei.

clrm sint pentru toli cei care vor sI le citeascX, qi rimine stabilit ci Butler a spus citeva vorbe dugminoase Ei urite 'la care dvs. n-ali glsit de cuviinlX s5-i rispundefi. La reve,dere, dragir tat5. Acesta este sf atu,l nostnr.

Daci nu-i rispundeli la

scr",isoare,

lucrurile rimin

aqa

Cu rnulti afecliurre. H.E.L.

Solilor Litchfield li s-a cerut din nou aprobarea atunci oirrd s-a pus problema de a-i supune lui T. H. Huxley o intrr:,f3x" in ,legXturi cu rlspunsul.
Scrisooreo

E, vezi p.

198

R. B. Litchfield cdtre Chorles

Dorwin
W.

,l februarie 1BB0
D

4 Bryanston St.. Portman Sq..

ra gi D orrrnul e ]Ja rwin.

C'red ci sentinfa lui H'x,lev,cll pr.ivire la rirsp*nsul pentru Butler este inleleapti, nurnai sX nu se intirnip'le ca el, fR] care e inspiimintirtor de certlre!, si se simti. ti leltil ucestu) gi mai incurajat la lupti. Eu inci nu pot schila nici un rispuns care sX vi fie de un cit de mic folos. sau micar slnitos din p.un,ct de vedere logic, afarl de cazal cind s-ar m5rgini doar la o simpl5 repetare a ceea ce i-ali spus rnai inainte lui Butler. DacI un asemenea rhspuns oredeli c6, ar fi bun, ar putea si r5mini in forma in care l-am scris pe contrapaginX. Cretl ci e un lucrr. deosebit de important si nu se faci nici o aluzie la scrisoarea ,lui Butler in care susline c5 nu sinteli vrednic de t:rezare,) gi orice rispuns nu trerbuie si cuprindi absolut nici o jignire. Al dvs. cu afecliune, R.B.L.

\ U'IOIjI()GR AF

II.

Scrisoarea

[',

v'ezt D" 198

De ,ontrr:Isogtrta llc€r/eedsr scriscri
EVOLU*f

ie afl(t

rdspunsul sugerot de
NEV/

l-ttchfteid

iON OLD AND

I)onrnuie., anl citit alirniatia tl-lui But,ler, apiruti s,ulr tithrl de mai Jus, in coloanc,le ultirnului nurnir al revistei dvs. Sarurrlttv, cu priv'ire Ia faptul cI am ornis de a nrenliona. in pref atra uttimei tracluceri a lucrllii rl-rului l{rausc: rlespre Iirasrnu:: f,)arrvin. ci articolrrl d-sale fusese oarecurn rnodificat inainte de a fi puhlicat din notr. Deoarece d-l Butier: citrazl serisoarea rncar in care il informarn ci aceasti omitere era iutirn plitoare qi ci va fi corec tatd in cazul cintl va apirea o a rloua t:di1ie, nu inleleg c[ ar f i necesar si tuiirrrr cititoi'ii rlr'.. cri observalii .,rrplinrentarti asrlpra acestei r-hertirrni"

Scrlsor.rrec (.ome(tt"eniie En'imet Dorwin

G,

\,'ez-t

p.

198

:trdinntate (scnscore oorticulord )
T)o'uvn"

foto de fiul ei George, cdre se rflci inca in

luni. 2 februarie

1BB0

Dragri Gc<lrge"
......t\rn f ost f oarte zdnincinali din pricina atacului lui Brrtler. apirut in ultinrurl numdr ai revistei Atlt"enaeum. Tata a scris un riispuns la acest atac ;i l-a trimis prin Joh,n. vizitiul" ca sI-l aratr: lui }iichard qi llenriettei. John a venit inapoi r:u o serisoar{. foalte in{eleapti din rpartea lui Richardin cflre el aduc'e toate argnmentele impotriva ideii de a lua in seami acest atac. Scrisoarea lui Richard e rninunati, Ei mi rniri fa,ptul ci url om cu atita j,udecatX poate si vo'rbeasci uneori atit de firX sens... Scrisoarea lui Butler c5tre Ath"enaeu,m e o scrisoare nespus de riuticioas5, dar atit de ,greoaie si confuzd in acuzaliile e,i, inc'it nici un om nein"

l'trLr.\ilc,r.

u-r.\\^.

t.\ Ili i l,Ik

')')

J,

tere:rrt n-ar avea rirbdare s-o ceL*ceteze cu atr:nlie. Deoarece a trebuia sI clea url rispuns satisf icitor, am f ost d,. pirere sI-l dea,, in."i ne-am schirnhat pirenea, li tata vrea si trinritii 1[-spunsul sirrr, ca qi serisoarea Irri [i.icharrl, lui I{rrxlev Ei s5-i ceari qi Jrarerea sa. Desigur c5 nimic nu i-ar {ace lui Butler o pllcere mai mare clecit un rispuns din partea tatii, la care el ar da o replici qi s-ar na;te o polenrici Butler-Darwin. La inceput tata a fost grozav cl,: plictisit. tlar acum vil eirrta :i alrrnEe aceasti neplicerc ilin mintea lui.
tal

Scrisor:rerl

H, vt:zi p.

198

rdsptinsu/ lui Ch,irle<, Dorvtin (otre R, B" Litchfiela

2 iebi'uarie 1Bil0
iciatatd, greEit)

D(lv./n, Beckenham" Kent

Dragi. Litr:lif

it. ld"

,Arn nurnai un miriut -.au rlouir ca si vi rntiltrumesc Ei 1ie. l{enriettei. eu cea rnai mare cilcluri, pentru tot neeazul pe ;i r:,are vi-l fac. Consider prima voastri scrisoare ca fiind cea mai inleleapti din cite am citit vreorlati. Rispunsul irnaginar al lui Prutler e splendicl. Sint aproalre convins sii nrl rlspuncl, gi ell nu credeam cI rn-ar fi pntut convitrge cineva. intradevir" sint convins, a,proape tot atit cit e ti mama $i, in parte. Leonard. Frank incl mai susline cX daci ar fi el in cattzit, ar rispuntle. Ne-am gindit la Huxley, qi ii vom expedia lrrin po$tI revista Ath,enueum qi rispunsu,l nteu, la care voi a,nexa Ei prima voastri scrisoare (cred ci nu ave[i nimic irnpotrivi). lrlu voi anexa qi scrisoarea a doua, numai ca si nu-l de'ranjez pe Huxley silindu-l si citeasci prea mult. irn,i pun nidejdea in rlum,neze,u cl Huxley va s,punp ,,Nr". Daci rispunsuL nreu va fi tipirit, nn sintern de pErere si lisim Ia o parte cele doui f.raze. Amin,cloi ali fost foarte dr5guli cu mine. Toati povestea ilsta m-a durut prostegte. Al vostru cu afecliune,
CE. D-{l',wtN

ALTT'OIJ

I0GRAIIiI]

intreboreo ocestuio docd or trebui sd rdspundd otocului lui Somuel Butler din revisto Athenoeum, vezi p. 187 brosuro lui Festing Jones

Scrisooreo I scrisd in stilul stiinlifrc si crtistic din Kensington-ul de Sud T. H. Huxley cdtre Ch. Dorwin, co rdspuns lo

3 februarie

1BB0

-DragnDarn'in.
Asearx arn citit scriso,area lui Butler, ciorrra dvs. qi scri; am med'itat asu,pra ,lor qi, du,pE ce am ficut o iectur5 despre rechini qi despre himer,e (subiecte care i se potrivesc lui But'ler), arn citit din nou scrisorile. $i vi spun f5,r5 cea mai rnici ezitare si aruncaT,i ciorna pe foc Ei sr- nu dali nici o aten{ie dJui Butler pini nu va apHrea noua cdilie a crrlii dvs., cind cea mai scurti noti ex,plicaiivi asupra celor petrecu,te va fi tot ce i se cuvine. Litchfi;ld ar trebui sx fie nurnit ,,j'diciosu,loo aga c.m a fost numit Hooker (nu mi refer la Sir Joe, ci la Divinul-). Du,pi pirer,ea mea, nimic nu poate fi mai sdnitos d'ecit sf,atul sru : ,,sint u,n om care a crrnoscut snpiririle gi necazrrrileoo. Sint llu,it de plr.tarea lui Butler, pe care l-am socotit rrn gentleman, cu toate ci ultirna lui carte mi s-a pirut o suprerni prostie. L-a muEcat Miva.r:t qi i-a transrnis darwinofo'bia i' E o boal5 curnplitE, gi eu aQ ucide firi mili orice
soarea soliloi' Litchfi'eld

pui

de

Brrtlerii ,qi Mivarlii lui : ..Hat doc,h der. Vatlfisch seine Laus Nluss auch die \{cine habenoo. I I Dr-rpd cum balena i;i are pdduchele ei, tot si eu pe ai mei. N. ;trad.

pe eare l-agi gisi_ alergind dezlegart. f)ar nu te 'ecrji cu asemenea luc,ruri" Adu-ti arnirrte ." o rp,r, bxtrinul Goetire tlespre

aga ,trebuie s6-i am

POLEMICA

DARWIN-BUTLER,

225

IYoi sintem
c'are

cu tolii sinitoqi.

tot atit de bine disrpuqi cit pot fi oamenii triiesc de o sipt5mini in intuneric ai sper ci sinteli Al dvs.. T.H.II.

Atacurile lui Butiler au fost reluate cu o putere ,sporitE rnai tirziu, in 1880, cind a puibilicat cartea Unconsciott.s Menaory. LiniEtea familiei Darwin a fost din nou tulburat[. La inceputul anului 1881, Darrvinii au ciutat din nou un sfat

din

afarE.

Scrisooreo J, vezi

p.

203
Stephen

Henrietto Litchfield cdtre Leslie
ranularie
1BB.l

2 Bnyanston St., Portman trlace

Stimate Domnule Stephen,
Am {inut un mare consiliu de familie, Ei in ce,le clin urrnX arn ajuns la pireri atit de deosebite, incit tata m-a autorizat si vi scriu gi sI vi intreb daci a1i fi atit de bun i[ analizatri urmXtoarea intrebare qi si vi dali piirerea, $purrindu-i cum ar fi mai bine si faci... intrebarea e dacH-i recomandabil, sau chiar nee,esar, sI rdspundi intr-un fel oarecare acuzalii,lor lui Butler cum ci ar fi ficut o afirmalie falsl in prefala c5rlii Lile of Erasmus Darwin, afirrrnalie pe care Butler o consideri ci-i aduce un mare prejudiciu... Singurul punct la care unii din noi 'socotesc ca tata ar fi de acord si rispundl, e pr,etinsa implicalie din prefala cirlii Life of Erasmus Darwin, cum ci articolul original al d-ru'lui I(rause din l{osmos nu f,usese modificat qi nici extins in,aint'e de a fi tradus... Doi sau trei dintre fral,ii mei tin mult si .introduci o foaie liberi in exemplarele nevindute din Lile ol Erasmus Darzoin, ar6tind ci la p. 1, r,indu,l 10 de sus, e o greqeali, ci articolul lui l(rause din Kosmos fusese modificat qi ex. tins inainte de a fi 'fost trimis d-l'ui Dallas, spre a-l traduce. Pe de alti parte, solul meu qi cu rnine sintem foarte hotErifl si nu intreprindem nimic.
5 --= Charles Darwln

2,26

AUTOBIOGRAFIE

Fratele meu, L,eonard, va fi avo,catu,l din oficiu ii vI va linea la curent cu tot c,e trebuie si spuni...
Henriette Litchfield arati apoi in alte trei pa'gini vederile ei personale qi ale solului ei.

Scrisooreo

K,, vezi p,

203

Les/ie Steohen cdtre Chorles Dorwin

Vii inapoiez cdrlile prin

pogtd

13 Hyde Park Gate South, S. W. 12.I.80 (ar trebui sd fie 81)

Stimate

Domnule

Darwin,

Sper ci n-o si vi supir,a{i ci la intrebarea dvs., incep a vi rispunde printr-o introducere, gi anume ci totdeauna voi fi mXgulit qi ci-mi va face plicere si vi fiu de orice folos. Datoresc atit de mult opere,lor dvs. (.u qi alli mulli oameni distinqi), incit a$ fi bucunos si vX pot face qi €r, in schirnrb, un cit de rnic serviciu. Vi port qi eu (daci pot sp,un€ aEa) acel adinc respect personal, pe care o'ricine din cei ce vi c'unosc, trebuie si vi-l poarte. Cind imi spuneli ci vi doare f aptul ci sinteli socotit rnin,c'inos la virsta dvs., vi inleleg foarte bine. Cind aud ci c,ineva pretinde ci a1i fi mincinos, aga imi vine si-l pilmuiesc ca rsi mi lini minte. Dar in acelaqi tim,p rni ginclesc cii atit dvs. cit Ei prietenii dvs. ave{i clatoria sI {ine}i ,seama de situalia dvs. Ei si evitali certurile lipsite cle demnitate. in definitiv, un om care vi insulth in felul 'acesta nu doveclegte clecit lipsa oricXrei pretenfii de a fi
respectat.

Pirerea rn,ea in aceasti crhestie e cit se poate cle liln' pede Ei cle hotiritX: crecl ci n-ar trebui si rnai dali nici o irnportanlS, dc nici nn f e,l, d-lui Butle,r. Poate ar fi mai cumrinte si nu s,pun nirnic ma,i mult. Totrrqi vi ofcr argrtrnentele mele pe o foaie alituratX : citi' 1i-le salu dati-le pe f oe, culn vre1i. C'artea clvs. va sta in bib'lioteca Inea ,la locul cel mai de cinste. Cind voi ervea prilejrrl si vi vid, vI voi cere

POLE]VI

ICA DAR\\'IN-BUTLI:R

227

si scrili pe 'ea numele m,eu, deoarece rnai sint vreo doi Stepheni m,ic,i, care ar putea si se bueure intr-o zi de orice semn al stimei dvs. pentru tatil lor. Al dvs. credincios,
L.
SrupsPN

Iati acrum argumerrtele lui Leslie Stephen scrise pe ,alti
foaie.

Cred cX d.I Danvin nu trebuie si mai dea nici o importan!5 d-lu'i But,ler. Argumentele mele sint urmitoarele : Butler gi-a ripit lui insuqi onice drept la o consideralie personali prin lipsa ce'lei mai elementare cuirtoazii. Desigur ci orice nech:'eptate i s-ar fi f icut, trebuia si i se f aci dreptate. Totuqi, el nn trebuia si fie rconsrirderat ca ju'decitorul a ce'ea ,c,e constituia o nedreptate. Daci s-ar fi men[inut in limita pol'ite1ei. s-ar fi c,uvenit si se lini searna ,de rpirerile ca gi de argunrentel,e lui. Dar tleoarece a cl'epiqit cu rnult acestr: limite. singura problerni rimine daci i s-a f Scut sau nu vreo nedreptate. Dupi pirerea mea, de data ac,easta, nu i s-a f icut nici o neclreptate reali. Daci inexactitatea din prefalE pigubeEte pe c,ineva, pe d.t Darwin il pigubegte, deoareee prref ala nu porneneqte de revizia Ei de o pr,esupusi imbunititire a articolului d-rului Krause. Oni ce afirmalie ar face Butler, ar rlminea firi nici un rezultat, fie cI este Eau nu ment,ionati in prefa[5. Cind imi puh'lic din nou articole de prin reviste, le c'orectez aga c'urn e normal qi nu mi s,irnt ohrlrirgat si irrf onnez l)e criner.a cu lrrivirc la ceea ce fac. Faptu,l ci d-l Daru'in a publicat sc,risoarea Ei a promis ci va introduce o modificare in editriile viitoare este, dupi pirerea lnea, cu totul suficient pentru o,r'iee intenqie. in orice eaz, Butler nu este un nedreptXlit. El arparL' ca un nedreptilit din pri'cina unei referinle care nu i-a fost figiduita in prefali. Cred ci acesta e rnotivul plingerii din capitolul lui personal. in rea,litate, B,utler nici nu irretinde ci i s-a f icut vreo nerlreptate. Aclevirata naturl a plingerii lui e lirnpetle. O spune singur (p. 70) : d-l f)anvin rnr l-a socotit vrednic de a fi luat in seaml si n-il inclriznit si-l a.tecc cleschis. Acesta e ptrncttrI rrinc,illal si continutul arglrrnentului sXu. Aclevinil aclevirat e ci it f ost rXnit in vanitatea lui. Cinrl a vXzut c,i i s-a arurntat cartea, s-a aqteptat Ia un rispuns f orma'I. Dar n-a gasit

?:x
f

AUTOBIOGRAFIE

decit o aluzie la sfirqitul articolului d-rului Krause qi reerinla asupra cErlii clin prefali. Cind a descoperit lipsa tle precizie" imediat a presupus cX trebuie si fi'e ceva premeditat : vrerrn comp,lot care s5-l jigneasci prin mijloace ascunse. Cum era posibil si nu se dea un risrpuns serios rrnui antagonist aqa cle teribil ? Aceasta 'e, in realitate, tot ,reaztrl Butler". Prin urrnare, daci ar tre,bui sI se introduci vreo schimbare, in nici un caz aceasti schimbare n-ar fi in f olosul Itri Butler. Functul principal al acestei chestiuni e s5-l scutim pe id-,I Da,rwin de posibilitatea unei acuzHri. I-ucrul acesta n'u i-ar face nici un serviciu lui Butler, c'i dimpotrivi. l-ar lipsi de pretextul de a-[ acluz'a 'p,e d-l Darwin de rea credin15. Prin urmare, dupi parerea mea, toati cihestiunea se rezumi la atit : are vreo i;nportan[[ pentru d-l Darwin sb faci mai muit decit a ficut, ca si inl5ture aceosti posibil5 interpretare greEit[ ? Eu cred ci nu. Mai intii, pentru cI d-l Darwin a fScut pini ncutn destul qi a dat faptelor o iargi publicitate. In al doiilea nrind. intenpretarea gregitX e ceva atit de absurd, incit nimeni n-ar putea-o admite clecit in cazul cind s-ar lEsa orbit rle arnorul propr:iu lovit. Cine ar putea crede cl d"l Danvin a incercat si ascundi faptul c6 Butler l-a atacat nentru ci nu i-a menlionat eart'ea qi pentru ci nlt l-a socotit vrednic de un rispuns sorios, deoarece a publicat numai referinla dispreluitoare a d-rului Krause ? Iar: ,,ailuneearea penileioo, pe care se sprijini aceasti teorie absurdS, e confirmatl qi in scrisoarea publioati in revista Athenaeum, qi in cartea personali a lui Butler. Prin ur' rnare, nll pot si cred cX e nevoie de o correctare in inte' resul cl-lui Darwin, qi nici ci aceasti corectare e ceruti de faptul ci Butler ar avea dre,ptate. Iar a face atita zgomot pentru un amlnunt atit de neinsemnat, ar fi ca ,o recunoaqtere a unei mari neclrePt5li.
LESI/IE STEPEDN

Scrisoairea urmbtoare dateazi drin 1904, cind d-na Litch' fie,ld iqi pregitea ,pentru tipar c,artea ei, Emmu Darwin Evident cI s-a pus in disculie qi inc,luder,ea unei dirri de searni cu pri' vire la inlelegerea gregiti a lui ,Samue,l Butler, Ei cu toate 'c[ Frank fusese tot timpul de pirere si i se dea o extindere mai mare decit i se didtts* atunoin de data ,aceasta' d,up[

POLE]\{ICA DARWIN-BLTTLER

229

rlouizeci de ani de la neinfe,legerea ini1iatri, el e cel car'e recornandi r,eticenle. S-o fi gindit probab,il, ci scrisorile alese s,pre a fi tipirite n-ar aduce nrin ele inqile vreo lumini asupra intregului incident.

Scrisoarea

L., vezi p.

206

Froncis Dorwin cdtre soro

lui, Henrietto Litchfield
11 Egerton Place, S. W.

23 ianuarie

'04

Dragi

Henrietta, fi
foarte bine lisat

la o parte. L-am dat Ia o parte, cu totul, Ei din cartea More Letters. intre noi qi Buller s-a incheiat un fel de armistifiu. Acum, el a murit. $i in definitiv, in momentul acesta cred ci a avut qi el oarecare motive de a se plinge, cu toate ei qi-a pierdut capul cu totul Ei s-a purtat oclios. Scrisoarea lui Fluxlev e bun5, qi intreleg foarte bine cE vrei s-o publici. I)ar tot rna gindesc s-o las la o parte... Sint aproape sigur ci L. Huxlcy rn-a intrebat daci si vorbeasci despre Butler in carrua lui I:ife of T. II. Iluxley, gi eu l-arn sfltuit si nu faci aqa ceva. In situatia noastri, ar fi greu si pulrlicim scrisoarea lui T. H.
Huxley.

Aq zice ck scarrdalul cu Butle,r a,r putea

Constat ci in cartea lui Huxlev, despre ViaSa lui T, H. Huxley, pe care am risfoit-o acume nu se vorbeEte nimic despre Butler. Cu dragoste, F. D.

In cartea

despre Emma Darwin,

nu se pomeneqte

nimic

despre polemicS.

In felul acesta Francis Darwin, biograful lui Charles Darw,in, a ajuns pini la urrni si creadi ci Butler a avut un motiv real de a se plinge. Documentele de mai sus, care au trecut de la unul la a,ltul dintre generarlii tabe;rei lui Darwin, trebuie si ajute posteritatea si judece pe protagoniqti departe de cimpul de lupt5. '{,arva din spatele scenei, provocati de nehotXrire, qi ne,liniqtea iscati din dorinla de a fac,e exact ceea ce trebu:ie, ilustreazl in aceste scrisori e'poca trecut5 : in cartierul general liniEtit al lui

AUTOBIOGRAFIE

Dar* in rle la Down a fost o perioadi de nehotirire qi ,de coresponclenli, in timp ce alianla prietenilor qi a ru,de,lor pentru a-i oferi un sprijin una,nim, reflecti calitijile Iu,i nobile Ei pline ,d,e
afe

ii Huxley.
I

rnai cuprinzitor'0. Spiritul satiric al lui Butler biaiuia prefic5toria gi ipocrizia epocii. Scrieriile lui pe teme quasi-gtiin1ifice, ca $i filozofia lui cu privire la arta de a tr5i, se bazatr pe experien{a lu,i liuntrici irnpotriva materialismului faptic. Eficacitatea serle4iei naturale, este dependenti de o varialie intimplitoare in,suqi Danvin oscila asupra ac,estui punct, clupi cum foarte bine qtia Butler. in a'eea'sta, Butler a vrzu,t ,o capitulare totalx fa15 de o lume rnecanicS, omul fiin,d ma;ina supremi, gi orice inf,luenli a ginrlirii qi a ,nrzuinlei __ ca forli crliuzito fiind exclusi. El r,i-a format teoria sa asu,pl'a gindi,rii gi memoriei in felul speculativ al se'colu,lui trecut, u,rmind gi dezvo,ltind ideile lui Lamarck qi ale dr. Er''asmus Darwin, crl recunoitinli fali de contemporanul riu, drr. Hering. Butrler Prezenta vechile teorii su,b un aspect nou ii-ii asu,ma rolLrl 'unui rnaltratat, ,,enf ant terrible" postum al fizicoteologilor secolului al XVIII-rlea. Interven[ia ,lui Butler in ing,rid'irea Etiinlifici ce inconjoarl acest hir6r;4 al qtiinlei gi filozofiei, nu ;putea fi tolerati de noua Ecoali biologicl a rlui Darwin
Este vorba ,despre sonetul ..Apa

in ultimele rinduri ale ,,Sonetului" I siu, Butler preve,dea r'i fantoma certei sale cu Darwin nu va pieri curind, d"our""" chiar ".in glasul viu a,l cerlor ce triiesc'o aceste doui chi;puri vicIoriene nu pot fi,cu totul impicate. Amin,doui reberle "tun in fata pirerii contemporane: Butler ca un vegnic rlzvrltit care "-a ^ridicat impotriva lui l)arwin nurnai du,pi ce Da.rwin a ajuns Profetul recunorscut, Darlvin risculat impoiriva concepliilor :bio'ogice curente l-a aEezat pe o,rn in maqina evolulionisti. Darwin J res'pinrs ca efemere pirerile celor c,e flceau speculatii u,qoare. ;i pentru el Butler oi teoriile lui au rrimas efemere. in adev5r, ;ll cartea Life and Habit, Butrler mersese departe inten[ionat qi r'Suticios pentru a-$i defini pozilia sa anfiqtiinlificX. Butler ';cr'ia : ,,Nu qtiu nimic despre qtiinli, gi e bine sgfl, deoarece nu voi face nici o greqeal5 c'u pr,ivire la acest capitol. l\u qtiu, qi nici nu vreau sH ltiu mai multe aminunte decit am nev,oie si mi ajute ca rsi dau subiectului meu un ,prunct de vedere mai inalt si

ctiune.

va fi" redat la p.

211.

N. trad.

POLEMICA

DARWIN-BUTLER

231

Existi o rstrinsi leglturi intre aceasti eearti qi cele 'd'oui dezminliri ale lui Da'rwin pe care ,le-am discutat mai inainte : in primurl rind tigiduirea influenlei bunic'u,lui siu asupra pireni'lor sa,l,e personale, qi in al doilea rind negarea pe jumltate a afir' nra[iei cI ,,irdei'le evoluliei plu'teau in a'er''. Dar f or'1a ,sirnpli' citilii gi &roti'r,ir'ea con,ceptiei qtiinlifice a lui Darwin tleagi aceste trei pro'bleme la un loc. El respinge influenla bunicurlu,i siu rpentru ci respingea nretoda ,s;peculativi a lui Erasmus Darwin ; qi neagi faptul cX ideile evolulioniste ,erau coapte, deoarece aceste idei crane 'pluteau in aer nu erau rstabilite prin dovezi, gi socotea lu' crlrile ilui Butler ca li,psite de importanli, rpentru ci Butler iariqi nn se sprijinea pe faptel. Char,les Darwin ajunsese exponentul conqti,ent al teoriei evo' lrrlionis,te intr-o formi nou5, Ei in ultim'ii sii ani a ,supravegheat inceputurile apl,iclrii acestei teorii in domenii de cunoagtere rnai largi. Faptele vechi trebuiau examinate din nou pientru a le in' lelege sensul evolulionist. El insu,qi a inceput si lucreze in do' nreniul ,botanricii, cXutind o baz6, in faptele din botanici pentru aceasti noul conceulie. Respingerea de citre Darw,in a celor care iqi les teoriile flri aminunte faptice ca o disc,iplini constantf,, a fost inevitabil insotitl de credinTa sa in qtiinli.
REFERINTE
Mem.oir

tA ALTE

TUCRARI

of Samuel Bu,tler, in doui volume de Henry Festing Jones, Macmillan & Co., 1919. Cearta cu Darwin e tratatd foarte pe Iarg, 9i formeazd subiectul bropurii din 1911, retipSniti acrlm. Charles Dartnin, the Fragmentarg Man, by Geoffrey West, RoutJedge &
Co.,
1937.

Samuel Butler, a mid-Victorian Modern. de C. G. Stillman. Martin Secker, 1932. Arnindoub cuprind un scurt qi foarte bun rezurna;t a1 polemicii.

I Credern cd N. Barlow are dreptate. Buffon, Erasrmus Darwin pi Larmarck folo'seau aproape exclusiv rnetoda deductivS. Pentru vremea
generalizirri marterialiste pe baza ,meto,dei intr"oduetivo-deductive. Butler
propovdduia into,arcere,a

lor aceasta reprezenta o sulme a generalizbrii filozofice. Numirul enorm de fapte care s-au adunat intr-o jumdtate de secol a penmis iui Lyell - gi intr-o m5.,sur6 $i mai mare lui Darwin - si ajungi la
indirbt
La mertoda deductivi, dep5.pitd. N. trad.

jrQ/)

AUTOBIOGRAFIE

'rhe Earnest Athei,st, a studg o! samuel Builer, de Malcolrn &{uggeridge. Eyre and Spottisrvoode, 1986. )'-ife and Letters of charles Dartain, in trei votrume, de Fra,ncis Darrvi.n. John Murray, 1887. Polemica e menlionat6 foa::te pe scurt in 'u'oi. III, p. 220, iat in More Letters Samue1 Butler n'u e rnentionat de loc. Pe lingi scrisorile cdtre Athenaeu,rn Sl Nature, Sarnuel Butler igi prezint6 cazuJ sdu in urmd.toarele c6rfi: Li,fe and, Habit, 7877, Euolution Old and Neu, 1879, TJnconscious Memorg, LBB}, Luck or Cunning ?.
1885-1886.

NCTE

PRIMA NOTA

Scrisooreo d-rului Erosmus Darwin cdfre f iul sdu Roberf , tatdl lui Chqrles
scrisoa,re nepub,licati a lui Erasmus Darwin citre tatil lrri Chairles, arunci o lumini asupra caracteru;lui deschis al lui Erasmus gi arati vederile sa,le in unele probleme medicale. a'lcoo,lismul gi transmiterea [ereditari a efectelor sale]. Adaug aci aceasti scrisoare, d,eoarece ea ararti in ce terrneni se giseau tatil cu fiul. Scrisoarea e un rrispuns la alta, care trerbuie si fi fost o cerc,etare ficuti de Robert asupra morlii rnamei qi a bunicu,lui sXu, l\[r. Howard. in 1792, cind a fost scris5 scrisoarea, Erasmus avea 6L de ani, prima d-ni Darw,in, mama lui Robert, murise ,de 22 ani si Erasmius ,se recXsltorise. Robert avea 26 ani, gi dupi patru ani s-a cisitorit cu Susannah Vedgwood, marna lui Charles, a;a ci e posibil ca acea;sti scrisoare de cercetiri si fi avut oarecare intentie eugenetice, du,pi ,rum bine a inleles t.atil slu.

fiiil

tlrmitoarea
sXu Ro,bert,

Derby, 5 ianuarie

[1792]

f)ragi

Robert,

I{u-mi amintesc ,ca tu si mi fi intr,ebat vreodati rdespre ,d-l Howarrl qi despre manra, pentru ci sint rsigur ci 1i-aq fi rispuns cleschis gi fXrI nici un scrupul. Defunctu'l d-l Howard, dup[ cite stiu, n-a fo-"t 'de loc nebun. I-a plicut si bea, atit in oraE cit qi ac,asi, iar rlupi ce S-'3 murtat la Londra, a intrefinut legituri cu o femeie qi a dus o vialX desfrinati in ce privegte biutura. Dupi aceea s-a imbolnlvit de guti, din

2:u:

AUTOBIOGRAFIE

c,inrd mama-ta a leginat in trirnpul unor isterie (pe care le avea a,deseori, dar nu-mi spunea) cum tu, care nu aveai atunc,i dec,it doi ani. sau rdoi ani gi jumitate, ai arlergat la bucitirie si chemi fata de serviciu, sE o ajute. li-am spus tot, a,qa cum imi aduc am,inte, qi cr,ed ci poate acestea nu vor avea nici o consecin{i pentru tine gi pentru

epilepticd, sau nebun. imi aduc bine aminte

dulci de loc. Avea un suflet ,rlistins qi un fi,ic frumos, despre care poate-|i aminteqti intr-o oarecare mHsuri. Uneori o apucau dureri in partea stingi, cam lingi marginea de jos a ficatu'rluri. Dupi apnoape o o"i aceste dureti erau urrnate de convulsii violente, care i se potoleau uneori dator.iti u,nor doz'e mar,i de o,pium qi cantitXli de vin, ,care-i produceau intoxicalii. Alteori, o cuprindea un delir treeltor, pe care unii ,l-ar fi putut lua drep'1 nebunie. Deliru,l linea o jurnitate de ori, apoi ea iqi revenea la starea de sinrtate cle mai_inainte qi criza lu,a sfirqit. Acestei boli unii ii spun iisterie" C'ned ci boala aceasta s-a conxplicat c,u epri,lepsia. Boala i-a revenit de rnai multe ori in ultimii patru sau gflso qi atunci ea a inceput si bea alcool upi ca si-qi -an'i, "., potolea,sci 'd'u,rerea, qi am uf,lut (cind ,era ,prea tirz,iu) ci folosise aleoolul in cantitili mari. Fic,atul i se m'irise qi incepuse a sl5,bi _treptat. Cu citeva zile inaintea morlii a avut lemoragii brrcale qi singei:a de cite ori se scxrpina, ara cu'm li se intimpli tuturor bolnavilor cle ficat. Toate bolile ,care vin din biuturi sint, intr-o oarecare misuri, ereditare. $i eu cred ci epilepsia gi nebunia se clatoresc la inceput biuturii. Arn vlzut de murlte ori cum se manifesti epi,leps,ia. CiteodatS, o genera[ie currrpitatr ii vi,nicle,cii pe acegti nenorocili, Fe 'care i-a prodris o generalie de belivi. cunosc acum multe familii in care ,se ivea' cazuri de nebuni,e de o s'inguri parte, Ei copiii, azi oameni in virstx, nu prezinti nic,i un simptorn de boali. Dacd ar li altlel, n-ar mti exi.sta t.n regat nici o lamilie fdrd sd aibd un men'rbru cLL gutd

pricina cire.ia a Ei murit, dar fdrx cel mai uqor simptorn de nebuni.e sau epirlepsie, ci d'in pricina digestiei sliblte qi a gutei, a$a cum mo,r atilia ,oarneni ,care ,beau. in ceea ce o priverste pe rnaici-ta, povestea e,i aclevirat.i e. urmitoa,rea, pe care nioi n-o voi exagera, nici n-o voi in-

asem'enea crize de

NOTE

237

ne{ii. Scrisoarea

fratele tlu, care duceli amindoi o viali bine cumpiniti intre cele doui extreme. Mai tirziu, am inceput qi eu si beau la rnasE in loc de ryn simprli, cite ,douX pahare de vin ficut in casi ,cu apX, ileoarece, cu dou[ luni in urmi constatasem ci s,l5besc. Dar m-am flcut sinXtos, Ei acum incep si simt apropierea bhtricredere in discrelia mea cind mi-o ceri. Cartea urmitoare o s5-mi aparX in rna,i. Adio. Cu dragoste, tatll tiu E. DalvlrN

ta n-o sI i-o arit lui

Era,smus,

poli si ai

in-

NOTA A DOUA Cum du fosf fnyinse obiecfiunile d-rului Roberf

impotriva cdldforiei pe

Beogfe

La inceput'l Jurnalu/ui sXu de pe Beagle, Char,les Darwin a scris o relatare asupra felului cum fam'ilia WedgH'ood, qi mai a,les unchiul .Iosiah, a ficut si se schirnbe balanla in f,avoa,rea lui $i rx primeas,ci rpostul de natura,list pe care i-,1 oferea cipitanul Fitz-Roy. ,,Dupi ce riticisem prin nordul fir,ii Galilor intr-o excurs,ie geo,logich cu profesorul Sedgwick, m-am intors rcasi luni, 29 august. Suroriie mele m-au informat intii despre icrisorile rprimite de la profesorul Henslow gi d-l Peacock, prin care mi se oferea postul de pe Beagle, pe care il ocup ac,um. ,dm r5spuns irned,iat ci rni voi duce, dar in dimineata urmi. toare, grs'indu-l pe tata atit de ,pornit impotriva planului meu, i-am scris ,d-lui Peacock ch sint nevoit si-i refuz oferta. In rrltima zi a lunii august, am p,lecat Ia Maer, unde situalia era privitx cu totul altfel. Fiecare membru din familie era de partea mea cu atita hotirire, inoit m-am decris si mai fac inci o ineercar'e. Seara, am insemnat pe o hirtie toate obiectiile tatilui meu, rla care u,nchiufl Jos a adiugat pirerea qi rispunsu,l ilui. A doua zi dis-de-dirnineafi am trimis sLnisoarea ,la Shrews,burv si rr-,rrr du,s Ia vinrtoare. Cam ,pe Ia ora zeee, unchiul Jos ; trimis pe oine,va s5-mi spu,ni ci avea ,de gind sr se duci la Shrewsbury ,qi se ofer'ea sH mi ia ,Ei pe *ir". chnd am ajuns

2:18

AUTOtsIOGRAFIE

acolo, totul era aranjat gi tatil m,eu, cu foarte multi bunir,rinti mi-a dat ssns,imfirnintul.'o Urmeazl scrisorile trim,is'e de la Maer la Shrewsbury, pentnr a fi cerc,etate de dr. Robert.
(Maer) 31 august,

1831

Dragd

tati,

mai bune [ca a rmea] qi indulgenlei dvs. deoserb,ite, pe ,care mi le-a1i aritat toati v,iala, Ei vi puteli bizui pe rnine ci nric,io,dati n-o si vi amintesc de acest lu,cm. Dar daci rispunsul dvs. va fi du, mX vo,i duce rle-a dreptul la Hens,low, mi voi sfitui pe indelete cu el qi apoi rni voi intoarc,e la Shrewsbury. Primejdia nu mi se pare nrare, nici mie Ei ,nic,i fam,irliei Vedgwood. C,he'ltuiala nu poate fi exagerati gi, oricurn, nu cred cI-mi voi pierde tirnptrl ma'i mul't decit daci aq sta acas5. Dar vi rog si nlr credeli ci mi gindesc at;it de mult la plecare incit at e'zira lln sirrgur rloruLent si renun[ dacl clecle{i c5, dupi citva timp, ve}i fi tot atit de ne,liniEtit. Trebuie si afirrn clin nou ci nu pot si-mi inchipui ci aceasti cF.,lXtor,ie mi va face inapt,mai tirziu pentm o viali aqezati. Sper ci aceasti scrisoerre n-o si vi neliniqteasci prea mult. O trirnit cu diligenla rniine dimineal5. Daci vri hotirili, vi rog si-rni trimiteli rlspunsul a doua zi tot cu cliligenla. in cazul cincl n-o sI vd giseasci acas6, s,per c5-rni ve{i t,rrirnite ris,punsul dvs. indati co vefi putea.

Mi tem ci sint pe puncturl de a vi face iari,Ei o nepl5cere, dar avind in vedere ,situalia, sper sI mi iertali c5. imi spun inci o dati pirerea cu privirs ,Ia pro,punerea de a pleca in cXlitorie. Sc'za gi argumentul meu e felul diferit in car,e toati familia Ved:gwood vede problema in compara{ie cu felul ,c,unl o ve,deli ,dvs. qi surorile me,le. I-am incredinlat unchiului Jos c,eea ce cred, cu toati tiria, ci ar fi o listi corrlpleti qi precisi a obiec4ii,lor dvs., Ei el este destu'l ,de drigul s5-Ei spuni qi etl plrerea asupra tuturor punctelor. Lista qi rEspunsuril,e 's,a,le vor fi anexate, dar vi rog sX-mi faceli daci se ,poat,e, o favoare care rni va bucura mult : si binr:voi1i a-mi trimite un rirs,puns hotirit : da sau nu. Daci rlspunsul va fi cel din urmi, a$ fi ner,ecunoscitor si nu md supun fIrI nici o r,ezerv\, judecllii dvs.

NOTE

239

Nu 'gtiu ce si spun despre bunitatea unchiului Jos, nu vo,i pu,tea si uit niciodati cit de mult se intereseazi personarl

de

m,ine.

Vi rog si

credeg,i,

dragi tati, in afecliunea fiu,lui
CEARLDS DARWIT.T

dvs.,

Iati orbieclii'le pe care le f Scuse dr. Robert plec[ri,i in cilitorie, ,a$fl cum le cornunicase Charles unc,hiului Jos. 1. Dezonorant pentru situalia mea de viitor preo,t.
2.

Un plan

necugetat.

3. Cei de pe Beagle trebuie sd fi oferit postul de naturalisi mul,tora inaintea mea. 4. Si dacS nimeni nu l-a primit, trebuie si fie vreo piedicd serioasd in ce priveqte vasul sau expedilia. 5. CA dupS aceea niciodatd n-o sd rnd rnai pot hotdri sl duc

o viald o

stabild. 6. Cazarea pe vas va fi foarte inco,nfortabild. 7. Cd dvs., adicd dr. Darwin, veti socoti aceastd c6l5torie ca noud schimbare de profesiune pentru mine.
B. Ce

va fi o acfiune inutil5.

De asemenea, a fost anexatX Ei sc'r'isoarea lui Josiah cltre dr. Robe'rt cu indicajia : ,,Citi1i-o Ei pe a,ceasta din urm5", scrisi de mina lui Charles.
Maer, 31 august

1831

ScurnrpuI rneu doctor,
im,i clau seailra cle r[spunclerea pe care o am prin faptul ci mi te-ari adresat rnie in privin[a ofertei care i-a pl5cut atit de mult ,lui Charles... Charles rni-a insemnat ceea' 'ce crede e'l c[ ar fi ,principalele clvs. ollieclii, Ei ci cel mai bun lrrcm pe care pot si-l fac, e si arXt cum ,le vid ,eu ipe
f ie

c;rre.

onorabrilS pentru rrrr viitor cleric. Dimpotrivi, inclin sI crecl cX ofe,rta il onoreazE. '[.a,r stu,d,iul Istoniei Naturalr. deqi sint .qigur ci n-o si se incadreze in prcf esie, e cit se poate de potrivit pentru un preot.

1. Eu nu cnecl citugi de pulin ci situalia n-ar fi

24(J

AUTOBIOGRAFIE

2. Nu prea ,qtiu curn si fac falH acestei obiec ii, ins6 charles va over obiective prec,ise de care si ,sB ocurpe Ei va putea sE carp,sls qi si-qi ffnt5rea'scx aptitudini{e cipitate punindu-le in practici, prin urmare cred ci nrl 6-ar intimpia n-imic dac[ ar pleca, dupi cum n,u s-ar intirnpla daci ar sta inci do,i ani acas5. 3. Aqa ,ceva nu mi.a venit in minte. Dar citindu-i scrisoriie qi recitindu-i-Ie cu gindul la aceasti obrieclie, nu-i gisesc nici un temei. 4. Nu-m,i pot irnagina cH a,rn,ira,litatea ar putea si trimiti un vas inferior intr-o rnis'iune ca aceasta. ln ce prive$te oibiecliunite fali de expeditrie, ele vo,r fi diferr,ite de la om la om, qi cred ci tt-"r" nici o importanli pentru c'harles daci s-ar afla ci allii au refazit inaintea lui. 5. Dvs. sintefi un judechtor rnult mai bun al caractenriluii lu'i Charles decit aq putea sr fiu eu. Daci, comparind felul in care-qi va petrece 'urmitorii doi ani in cilrtorie, felului in care 'p"obulril cf, qi-i va petrece daci nu primeqte oferta, qi daci credeli cE. pleoind. se va transforma intr-un onr schimbitor gi incapab,il s6 se frixeze. _firi indoiali cr obieclia dv's. are greutate" Dar oare oarnenii minii nu sint inclinali spre obiceiurile casnice qi liniqtite? 6. Nu pot avea nici o pxrere asupra acestui punct. lns5, odatr ce va fi numit ,1" amiralitate, va c,e,re sr fie cazat atit ,oit vasul permite. ?. Daci vedea ci Char,les e absorrbit ,acu* de '.$ studii prof esionale, ,cred ci nici nu m-ag gindi si-l sfituiesc si qi Ie intrerupE. Dar nu e c,.azutl qi socotesc ci nici nu va fi. Goa'a lui dupi cunoEtinle de acurn e indreptatr in aceeaFi direelie pe care o va urma csi in
expedilie

B. Acliunea va fi inutili, poate, in c,e pniveqte profesiunea lui, dar judecinduJ ca pe un om c,u curiozitate neobiEnuiti, aceastr ac[i;un,e ii va da prilejul si vadi oamren,i qi lu,cruri c'um pulini oameni a,u norocul si vadi. vi rog si 1ine1i seama ci am avut foarte putin timp sI mi gindesc la toate ace,Etera qi e6, in definitiv, ,dvs. Ei Charles sinteli in drept si hotirili" Rimin a,l dvs" devotat
"Josran WEDGWOOD

NOT!,

;.t

I

NOiA A TREIA Nofe cu creionul, dintre 1837 gi ,,lqtd intrebares"

1838.

-Notolr: ltrrrri'lIoale siirt:;crisr, rrecite[, in gralrri;i crr t't't'iourtl l)(' brrcirlelc de hirtic, tl,: nrina lrri Charlcrs I)arrvirt. IJna tlin t'lc c scrisir Pc o scrisoa,rc crr arlresa Irri de po cirrd stitea irr stlatla (,r't'at Marlborough, nr. 36. Prin urnraro, acestr: note trr:bnio sii Ii fost scrise fie in antrl 1837, fie iu ]838. l)anvin s-a t'isitolit crr Ertruta V/t:clgrvoocl la 29 iaurrario t[J:]9 1i rru st l)oiltc 5ti r:rrrn illr st'irpat de rlistrugeri uct'stc intrebari tincrc;ti. Vor fi cirzrrt l)(ruto in rrriinile Erntnr:i ?

Lucrare terminata

Lucrare termhtata
s:i

Dacd nu mi cashtoresc
cf,l1toresc

? Europa Da: A-

merica

???

In cazul cind c5-litoresc, cdIatoria trebuie s[ fie exclusiv geologi,ci Statele Unite
Nfexic.

Toate depind de sdrritate, de putere ;i de mdsura in carc voi ajunge zoolog. Dacd nu cd[iitoresc sd lu'crez la trans-

literea speciilor micros,cop cele mai simple fornte de' ,.iatd geologie ? - CeIe mai v'echi folma{ii ?? Unele expe'ien[e observatii fiziologice
lslrpr.l animalelor infelioare.
leoarece nu Se pcrate

P,) Voi locui in Inndra in altl par:'- intr-o cas[ micf, iingd Reerts Park sd trin cai sd
Clrarlcs Daru,in

Daci md casdtoresc, mijloacele l\Ie voi imi \ro.r Ii limitate simfi obligat sA luctr:2. pentru bani. Via{a londonez5, nimic in aferlei cle Societate, far'e si mE pot duce la !ar5, firi excursii, f dri un domeniu zoologic mai. ialg : fdrl colectil'i :ji fara ci11i. Cambridge profesorat, f ie geolog. Iie zoolog: - accepr toate condi!iiIe de nrai sus Din punct de vedere zoologic n-a$ putea sA fac sistematiziri atit de bune. Dar mai bine rlecit sA hibernez la larl ri unde ? Mai bine chiar <iecit linga Londra intr-o casd dc N-zig putea sd iau nclalA pasitor o cas6 de tara gi sa nlr fac nimic A; putea ',r':ii in Londra ca un olizonier''?

242

AUTOBIOGRAFIE

mit 'domeniu al zoologiei : speculalii de geograf : cunoptin{e gi lucr6ri generale de geologie voi sistematiza gi voi studia
afinitdtile.

fac excursii, in tirnpul verii sd adun specimene dintr-un anu-

lul

Dacd a.: fi destul de bogat, ag in Londra, intr-o casA mar€, frumoasd gi aS face ca (B) - dar ag putea si lucrez in fe.sta acesta, cu copii gi sd.rac ? Nu Atunci unde locuieqti la tari, lingd Londra ; mai bine ; dar piedici in ce privepl,e :;tiin[a qi sdricia.

Atunci mai bine Cambridge, dar
ca pegtele pe us,cat, nefiind prc-

fesor gi sirdcie. Afunci Profesorat la Cambridge ;i sd faci tot ce-ti std in Putint6 si-ti faci datoria in f'e1ul acesta ,Si si lucrezi in timPul liber Soarta mea va fi Profesor la Cambridge sau om slrac; Periferiile londrei, o mic[ piati oarecare etc. - qi voi lucra cit voi putea mai bine. lmi place mult sdL fac observafii clirecte, incit n-a.p putea sd continui a$a cum face Lyell, si corod,ez qi sd adaug informatii noi la cele vechi, si nu vid ce Iinie poate urma un om care e legat de Londra. - La tard experientb gi observatii pe animale inferioare, - mai mult
spa{iu

A
Copii

doua hirtie are tit,lul z latd intreborea :
Cd,sd,torit Necd,sd,torit

(daci vrea dnrmnezeu)

tovard$A credincioasd (prieten5. la bdtrinete) care se va interesa de cel5lalt, fiiniS pe care s-o iubeqti gi cu care si te dis-

trezi

oricum mai bine decit

FSrb copii (fdri a doua viaiS) nimeni care si aiba grijd de tine la bitrinele. La ce foloseqte sd iucrezi f5rd dragostea aelor din jurul tiu qi a prietenilor dragi - cine s0nt apro-

NOTE
cu un ciine - Un cd,min, si cineva care sd aib6 grijd de casf, Atraclie pentru muzicd gi c<inversalie feminini ust.rari. Toate acestea sint bune pentnr sS"nitatea omului. Obligat sd vizitezi gi si primepti vizita rudelor dar grozaud, pierdere de
tintp.

243

un bdtrin afard de rude ? Liber sE te duci unde-fi place. - S6-ti alegi socieitatea, dar nu mult din ea. Discu{ii cu oameni inteligenti la cluburi. Nu egti obligat s5. faci vizite
rudelor qi s5-ti croncen,trezi aten-

piati Si prieteni dragi pentru

e insuportabil sI te ginde;ti ci o sb-fi petreci toati viafa ca o albind lucrdtoare, muncind, muncind, Si Ia urmi
Doamne,

tia Ia fleacuri s5 ai cheltuieli qi nelinigtea pe care ti-o fac copiii - poate gi certuri.

singur intr-o ca,sd londonezi afumat6. - Inchipuiepte-fi numai o solie frumoasd gi plSeuti pe o sofa intr-o camer6 bine incSlzit6, cdrli qi muzicl poate
conrpard aceastd viziune cu locuinta intunecoasd din strada Great Malborough.

Si-ti inchipui ci stai toati

nimic. Nu, n-o sd fac

aga.

ziua

pundere mai pulini bani pentru cdrli ete. dacd-s mai mulfi co-

Pi,erdere de timp Nu poti s5' eite.sti seara - obezilate gi lene - nelinigte 5i nds-

pii obligat sd le cistigi existen(apoi. e foarte ddundtor ta ze prea mult).

pentru sdndtatea cuiva sd lucr':-

Cis[torie - Q E D*)

- Cdsdtorie

Clsdtorie

Poate cd sofiei mele n-o sd-i placd Londra, atunci sentinla este exilui $i degradarea cu oameni rrep6,s6tori, progti gi lene;i.

Pe partea cealaltl a filei rle hirtieo rezumatul

:

t'ste lln inger Ei poate rnen{ine harnic pe ,cineva) Altfe,l cum a$ putea si-mi indeplinesc toate ocupatriile daci aE fi obiligat s[ ies la plim,bare in f,iecare zi ca sotia. -_ Vai rnie ! ! fliciudatl nu voi gti franluzeEtl, nu voi vedetr con* Quod erat demonstrandurn (ceea ce era de demonstrat). N. trad.

S-a tloveclit cX e necesar sI mi cisXtores Cind ? Crrrinrl sau tirziu. Gnverrrstoinl zice: curind, pent,ru ci altfel e ritr tlacl ai copii -- carActerul e mai flexibil ssnliims,rltele rnai vii, Ei dacii nrr te clsitoreqti curind, pierzi o bnnl parte d,in adevirata fericire. insl dacl m-a$ eisitori miine : ar fi multe re,cilzu,ri Ei t'heltuieii cu oblinert'l gi mobilatu;l unei o?se: c'u lupta de a evita Societate a vizitele de diimineali - stin,gicii piertlere rle t"imp in fiecare ni, (afari numai da,ci solia nn

:] !

I

AIITOBIOGRAFIE,

m.i voi dnee in America san nll mI voi voi face o excursie cle unul singrrr in Jara Galilor. Un hiet sclav, mai rlu decit un negnr $i apoi eloaznica sirr[cic (afarl numai tl:rcir so[ia ta e nrai hunl rlecit un irrgcr si are;i bani) flu te neciji b:iiatule Ilrrcrrrl-t l{rr se poate ducc asemenea viatX singuraticii. la o virstir irraintat5, grrbredi, frirX prieteni. nepisltor Ia toatc si firri copii- privintlu-ti obrazrrl care a gi irrccput a st: zbirci. N-are nic,i o inrportan{5" increde-te in soarti"r -._ privcqtc fo:rrte rr ttrr l. - -* Sint rn rrlti sclavi f erir:i1i.

tinentul.

sarr nrr

rrrca intr'-rrn balon, salr nu

NOTA A PATRA Nofefe d-flei Dqrwin despre refigie
f)upri tttoartea d-nei Darwin. s-au gisit printre hirtiilc ci. tloui scrisori. arnintloui atlresate solulrri ei qi arlnotatt-' dc el. l)rirha, firri tlatl pe o foaie de hirtir,r rlintr:-rrn carnet tlt, rnorlit veche" a fost scrisi curirrtl dupir cisitoria'lor, aia tlupi clllll rr{'irrrrl Charlers Darrvin irr Autobiogrulie. A rlona a fost scrisir inainte rlt' I861 sarr chiar in acel an. r'int[ Charles Ei-a datat nota pe care a atlirrgat-o. Scrisul rl-nei I)lru'irr e orrlortat $i firr':i ittrst"rtrrr'i, cil ii cllnl al fi o copie tlupI o ciornX. La sfir;itrtl l'itcirti sc'ri,tori sirrt citr:v:r rinrlrrri arlirrsate tlc Charles I)arlvirt.
SCRISOAREA iNTiI Stalea rnea de spirit f alri tlr: tine, pe car() doresc s'o llistrez, e sir crrrl cI in timp ce tu lucrczi conrtiincios ii sint:t'r'. ntjzuind ii inccrcintl si afli adcvirul, nu lloli grcqi, tlar sint citeva rnotive care ntit apasi si mI irnpiecliel s[-rni pot olteri totdeauna aceasti liniqte. inrlrlznt'sc si spnn ci trr tc-ai gindit atlesea la ele inainte. voi scrie totuqi ceea ('{r ilm in rrrintea mea, qtiintl ci omul cel rnai scurnp nrie va fi ingldrritor cu mine. Mintea ta li tirnpn,l tiu sint pline de cele mai irrtoresante prohleme si gincluri care te absorb rnrrlt. qi anlrme uirmllirea propriilor ttrle tlescoperiri tlar ceea cr) r: si mai greu pentnr tine, e sI evili qi sii inlf,trlri

.\-orl,_

215

gincluri rle alti natrrri. care te intren.rp qi care nlr au nici o legituri clr ceea co urrndreEti. sau si poli da toatir aten{ia la arnintlorrir laturile problemei. NTai crste si alt rnotiv care ar avea un efect prrternic asnpra rrnei fenrei, tlar: rm gtirr daci flr ilvcil rrnul tot atit tlc llrrternic aslrpra unui hirbat. MX gindesc la lirasmus. tlcspr:e ir cirmi inlelepc,iune ai o pirere atit de buni Ei o afecliune atit rle rnare li, care 1i-a luat-o inainte l. Dar e prrfin probabil ci ti-a ficut rnai upoari prob,lema gi cir ti-a alungat l'rica inspXimint5toaro pc care ti-o dX la inceput sentimentrrrl rle indoialX. sentirnent pe care eu nu-,I consirler ca irealizrrlriil sau rlc clomeniul superstiliei. Mi se parc. de asemellea, ci dircctia pe care o urnrirr-egti te-a dus,,poate, sX vezi mai clr sea,nri greutilile nnei singnre laturi qi cX n-ai avut cintl sir analizezi ni si stncliezi lanlul greutdlilor celeilalte laturi. I)ar crecl crj nici tu nu-[i consideri p[rerea e,a depilin formati. Obictiul in c€rrcetarea rtiintificX de a nu crecle nirnic pini nu e tlovedit. nu poate sI-1i influenleze prea mu'It rnintea f a15 de alte lrrcrrrri care nn pot fi doverlite in acelaEi fel qi car'e, dacX sint aclev5rate, sint mai presus cle puterea noastr5 tle inle,legere. A; spune ci e tot atit cle yrrimejdios si renunI la revelalie, eare nrr exi,sti cle cealalth parte. adicX teama tle a fi ingrat respinginrl tot ce n f ost f ticrrt pentru binele tiu qi al in tregii orneniri, teaml ,care ar trebrri sf, te faci gi rnai atent, poate chiar fricos dacl nu 1i-ai cla toati silinla si judeci cu sinceritate. Eu nu qtirr dat'i asta e o argumentare din care sX reiash e*j o parte ilr fi atlevirat:i;i cealaltl fals5, ceea ce arn vrut sir cvit, rlar rrn cred cI arn rerrSit. l{u sint de acorcl cu tine asrrpra eelor. ('e ai spr"ls altXdatS" qi anume ci, din fer,icire, n,n existir intloie,li asupra fclrrh-ri cum ar trelmi sX acfioneze in aceasti problemX cineva. Crerl cX rugiciunea e un exemplu car{} tloverleqte contrarirrl: intr-urr caz e o datorie poz,iiiv,i, clar poatc ci nu qi in celilalt. indriizrrcsc insl si spun cI ai vrut sir vorbeqti tlespre acliunile care-i privcsc pe allii ii atunci sint aproape cle aceeaqi pErere cll tine, daci lur ehiar tle tot. La toate acestea nu cloresc nici lln rr"rspuns, ii e o rnarc satisfactie pentnr mine si ti le scrirr toate acestea :

doiala pi necredinta. N.B.

I Erasmus era fratele mai mare al r;;i .spuni cA Erasmus o luase inaintea

lui Charles. Emma Darwin vrea lui Charlers in ce privepte in-

246

ATITOBIOGRAFIE

cintl iti vorbesc, n'u pot s5-1i spun. eract ceea ce doresc si-1i splrn. rlegi qtiu cI vei avea r[]rtlare cu so[ia ta drag.{. Sa nlr crezi cir air:i nll e fi o pro,blemi de a m,ea, ri ci ea nu iu'o 'irnportirrrIir lltrrtru rtrine. Ot'ice te interesoazi .pe tine, mri intr:rcseazir;i I)rt rrrine. ii al fi loartc nt:fcricitri t[acir al t,rt'tle cX llu sintt:rn unul al altuia Pentnr totdearrrra. MX lern ci scurnprrl nren l{igger va crecle cii rni-am rritat fiigirtlrriala rlc n tru-l lrlictisi. f)ar sint sigrn'i cX el rnX iubeEte, ii Inr pot sir-i s,l)un cit rnii face dc fericitir qi cit il iubesc ii-i rrrrrllrrrnesc pentnr toath tlragostea lrri, (.arc e lot rnai rrrrrJ t. si irr f iecare zi" hrrcuria vielii nrele. .Drryli cr-,o sir ntor. si ufli t:ii tle nrrrlte oli lrn si"rnrtat at'eastl-r scrisoarr.;i urrr plirrs dr.-asrr;llra eil.
CE.{NT,ES I).\RWIN

SCRISOAREA A DOUA
Nrr pot si-ti splrn rnill aclinci pe crre arn simlit-o pentnr toatX sr.rfer,inla ta rlin aceste'clin rrrml slptimini. t'ind ai avrrt atit d,'rnrrltr-. neairrnsrrri. $i nici rr:crrno;tin{a I)s care arn sinrlit-o yrentnr privirea afectuoasi;i voioasl l)e ('ll'(' nti-o arrrnt'rti. cind qtirr eir te sirnteai inspirirnintiitor rle rirr. Inima mea e tlc rnrrlte ori prea plinilclr sir vorlresc seul sil orbserv ceva. Sirrt sigrrrl (:i"r $ti eit te irrhr.sc tle rnult (:ir sii rnI crezi cH srrfelinl:r ta rnri ingrijore,azir aproflp{} tot atit tle atlinc ca ii culn:.rr fi il nlea, g5sesc ci singrrra lrinrare it iinirnii mele e s-o c,,onsider ca trimi'si de tlnrnneze,u si sij incere a ereclt-' c,.{ toati srrferinla qi boala arl rostrrl lor. ajrrt,inrlu-ne si ne iniltXm ginrlurl qi sd p'rivim tot ina,inte. ('u nirlejde in viitor. Cirrrl vId ribdarea tn, mila ta aclinci lrentnr a,l1ii, stipinirea cle sine Ei, mfl,i presus dr: toate recuno$tinta pentnr cel mai lnic lur:ru car,e-l f acem spre a te ajrrta. nll pot sii nrr doresc rlin toath inirtra ea ae,este sen tii Ulfimele doud rinduri sint scrise sub formii de vct"suri. Elc terminl cu initialele C. D. IatA velsulilc: When I am dead, know that man.y times, I have kissed and cryed over this. C. D. (N. trarj.).
sc

NOTB

241

Irlcnte rare si le oferim ccrului pentnr fericirr;a ta do fiecare zi. Dar gisesc ci lucrul acesta e rlestul de greu in cazrrl nlell per.sonal. A dcsea mi gindesc la crrvintc'le ,,'llinc-l tloarnue, in pacc pe ce-l ce-gi indreapti gindrrl spro t,irrc" ! St:nt irncn tul r;i nrr r aliunea te indreallti sp ro rugiiciu uc. Crcd t:X sitrt prerzumlioasi scriirrclu-1i acosI lrrcru tir-:. Iirr sirnt irr irritra urca, calitililo qi scrrtinreutt.,lo talc rnilrrnato. qi tot (:o aE nidljdtri e sI le inalli tot nrai sus qi sir Itt itrtlrepIi spre eincva caro sX lt ple]uiasc:i rrra,i nnllt rIr'cit oricr, pe lttme. Voi pistra aceasta perntru nr'ine pinl t:inrl ntri v oi sirrr [i dirr no l voioasi qi cu ininr a tr;oari in (]e p rivo;tt' sittitatea ta. Dar lucrrrrilc acestca nli-an trtrcut d,: atitt'a ori prin rnintc irr ultinrul tirnp" incit arn socotit ci ar trebui si le scritt miearr in parte, ca sl-nr,i rrllrrez srrfletrrl.
I)trrnnezerr

si te binecuvirfteze.

C. IJ. 186I

I

Acr:stc scrisori sint inclrrse irr lucraroa Iinr.rntt l)urwin. utrl. II, John Nlurray, 1915, p. I73-L76. D-na Litchfie,ltl scrir: tlcspre rnama ei : in copiliria qi in tinereIea noastri, e,a nu a fost rrrrrrrai o cretlincioasI sincerit : ea a fost totrleatrna o credincioasi. l,ucrul e evi,dent in notele pe care le-a l6sat cI a fost aulr"rritl la irrceprrtul cisitoriei ei, aflind ci tata nu-i i,mpirtigea t'rt:,tliq{a. Ea i-a st'ris doui scrisori asupra acestui su'biect. I)arwin vorbcgte in .4utobiogruliu lrri despre ,,frumoasa scrisoare pe care nri-a adresat-o, la scurt tirnp durpX cisitoric, pe care o pistnez cu grijloo.

NOTA A CINCEA

Despre boqlq lui Ghqrles Dsrwin
Nelirriqtea pric,inuiti de starea s[nitilii salr, aparc irr pagirrile Autoli,ogrufiei, de;i rnultri consilieri nredicali ai lrri Char',les I)arwin rrI au ajtrns niciodatii la conclrrzii cle[initive irr co prir eltc ('auza cnizellor lurrgi de boali. I\u s-a plrs rriciodatl nici I Scrisoarea nu-i iscAlitl de Emma Darrn'in. Solul ei s-a multumit sa puie pe scrisoare inifialele sale gi anul. N. tlad.

2{8

AU'fOI]IOGRAFIIJ

lr1 rlilgugstic de tulburare organici cauzali. l)rrpir ltroartca s&, lringralii si tloctorii deopotlivir au cliscutat semnifit:a1ia bolii ,.nrl c atit tle vizibi,lir in scrierile sale personale cra 9i in alt' !l1rr1e,i. sotia sa. tlar n-a ritnas nici o 1l[rere ofieiali in ce pri' yr';tt: calrza sirnptornelor llolii. Greitla- atnetcalit. in,sonrttia qi rlt:lrilitatea tlc,rui" slferea, urntcazi ilc:ltnl ruotltlul familiar:rl lrolil11r ultor [)r,rsoauc r'lr]incnto tlin opoca victoriarrii. ('ll Irrstitrrtil Iitlropaticir Victoriarrl, sofatta Ei lalrrl ca selllll('citt'itctcrirticc ulr lrolrrlrri. Cci l.rartrrrzct'i tlc atri tlo invalitlitett ai lrri (lInrlls I)arrvirr arr fost o consecitrlt"t trcaqtcptlttir a vigorii :.itltr { irr titrcre}e, 1lt:ntrrr t:ii llrrterea qi rezislcnIa .s:t ('ritll tnttlt tleit' slpfa rrivt'lrrlrri rrrijlociu, aia ctrln a inrcgistrat cIllitantrl Fitz' Iioy in rlirile tle seanrir irr lt:gritrrrri crr dift:ritcle intirnp'liri tliu t irrrprrl cdlXtorici pe Ilctrgle. T'ot1qi, lc,lirrijtea (:rr priviro Ia sinirtatea stt. l-a tulbrrrat Prl CIarlt.s Da5'iu chiar inairrte de cIlitori'e. A!, incit ci,sltoriar cg o sofie profrrrrd inlclegitoare lr-a putut dccit si-i rttireasci :rt:t'astI teltlirr{i ptitertrici. Atittrdinca solioi sale plinl tlc griji [-a ajutat sI tltta sirrrptnrriultri:rcea tliotrrii auri de gloric" atitrrtIirrc (]arL' a f ost cotrtinttati cle ciliva dintre copiii siri irt
virst:-r adulti.

Arr fost sc'oaso la ivcirlir nrultc teorii el -cI exPlice anii dc *.rr{erin}i ai ltri l)arrvin, incepintl cu posibilitatea unci aPttndicitc, ulccr tluotlertal, pinrce satt trrrniri ale rfiu'lui rle rnare din tilnprrl cilitoriei : tlar'o afirlralie rccenti slrslinc carlze psihice sau
n('r'vo,ase.

Nu sirrt calificati sir tliscut aceste difcrite purrcte de vederc, irrsir voi tla irrformalii Ei rezunrate foarte scurte pentlu cei cc lloate ar tlori Si corrtiriuo cercetirile irr acestc dorrrenii'

t. ALVAREZ, WAL'IIIR C., NI. D. Neruousrt'ess lndt'gestittn' and Pain si Paul B. Hoeber Inc. Medical Book Departament of Har"per Bros., Ne'rv York and London. Ed. a VII-a, 1947 ' Dr. Alvarez examineaza simptomele bolii lui Darwin qi deduce clin faptul c6 deoarece nici un medic nu a putut s5 descopere t"tici o cauz6, organici, tulburdrile lr-ri erau funcfionale 9i datorite unei partictilarit[fi a sistemului nenros mogtenite. E1 a c[utat o dovadi cle instabilitate psihologicd printre strimoqii ]ui Darwin, si conchide c5 eI a avut ,,0 ereditate nervoasS slaba de
ambele

pir[i".

NOTE 2 BARLOIV, N. Ldrleet, i, 4 (c) si (d).
:J,

249

1954,

p,4t4 tVezi de

asemenea

B {a)

Si

GOOD, ch'. RANI(INE

(a) La.neer,, j, If)b4. p. 106. I)e (b) ,,T'he Arigin ctt the Qrigin" *)"

asemene'!

Riologll und, Human Aftahs, nctombl.je 19b4. Dr. Gcod m-a l5sat si citesc rnanuscrisul <lactiiografiat intitulat ,,Psihologia revolutionarului" inainte de a fi apirut intr-c fnrmd mai p:"escurtat6 in Biclogy and Hutnan. A|fairs. Dt". GooC era de pdrere cd boaie lui Charles Darwin ,,eril alc6tuita din simptorne de isterie, de depresii;ne, dc obsesie g!

in cea inai m:r.re parte coexistau...,, El gd"segte care aratd precis" cA aceste sirnptome erau ,,expresia denaturati a atacului, ulei, miniei, simfite intr-un grad inconEtient de Darwin impotriva tatdlui sd.u tiranic..." Dupd pirrerea dr. Good, cei patruzeci de ani <le boa.15 au frrst ca o pedeaps$ pentru revolta sa.
de nelinigte, care,
,,dovarJa

4. HUBRLE. Dr" Douglas (a) Lancet, 194J, i, p. 126. (b) Iiorizon LXXX, 1946, p.7a. (c) Lance| ji, 195:1. p. 13b1. {o) I.ancet, i., 19F4,
p.
467.

ln 1946 dr. Fluhble ,scria : , . ,,Boa"la llii Cirar'Ies I)anvin a apAnut dit-t pricina suprirnhrii Si a nerecunca;ierii unei emo{ii dur* roase. O etnolie de fellul acesta e totdeauna alcdtuitd din frici, vinoviifie sau ur5... La Ctrar'les Dalrn'in aceestd ennolie a apdrut datorita relafiilor sirle cu tat6l siu"" ln ultimele d<-..ui referinfe, dr, Hubbie a arlSugal la aceastd temi, qi referinfeie 4, (c) intiturate
,,The Life

of the Sharvl"" prnvocind o <lisci-rl,ie in re..'ista f.ancet
I,sycltopat,ho'Log'9, lxrrrdon" 192J.,

rsul,.

acela;i titlu.

5

KEMPF" E"

J.

p.

Z0B.

Dr. Kempf se folosegte de istoria me.dicali a iui Charles Darrvin pentru a ar6ta cii dorinleJe putelnice afcctive apdrute din caLrza rezisten[ei la constringerea pi.rinteascd produc acea stare de neiiniqte ; aceasla dovedegte. dup[ pd.rerea sa ,,meca* nismul luptei interioare prelungite pentru a exalta nevoile afec" tive". Dr. Kempf accentueazd asupra pierderii mamei lui char" 1es, care a murit cind copilui avea opt ani. Keinpf de asemenea sl,Aruie aslrpra atituriinii ilrrtori'tarc. a d-r'r-rlu! Robert llarrvin fat$
I ()riginea f)riginji

!:tO

AU'l'()llI0GRAt;t

r;

de femilia sa., notind in acelagi timp perspicacitatca sa neobi.)nuitd. irt rela{;iile cu ilolnervii. Kem,pf spune : - el practica prtncipiul a,ctual psihoanalitic de a induce un catharsis afectiv li vindecerea pacienl.i!.or sdi ca o rnetodi de a trata tristefea pricinuitir de suprimare:r neiinigtci afective" *)"
Se pare cX ultirnul cuvinl nu a fost inci spus in cc priveqtcr 'coala lrri Char'les f)arrvin. tln lucru este limpede ; e,l Ei-a dat
team.a

cu profunrll perspicacitate care a fost avantajul iii cles. tvarrtajrrl siu personal cind a scris, la sfirqitu,l Autobiogruliei: - ,,Chiar boala, cleEi mi-a anihilat multi ani din via[i, m-a ferit le distrar:1iile societItii Ei rle petrecerioo.

n

curent reaclionar, resvocabularul pi psihoanaliza freudisti ns de rnedicina materialisti bazaid pe cLlnceplia lui Pavlov. N' trad^

I T<l!i

ace.lti

termeni Si explicaliile date de Kerrrpf, fac part'e

SUtvlAR
Prefaga tehnica Introducere {S" L. S:bol) Prefofa (Nora Barlow] Introducere (Nora Barl'ow;
AMINTIFI
MTU
DESFRE DEZVOLTAREA

r1a
7 11

77

.21
GTNDIRII SI
CARACTERULUI

- AUlOBIOGRAFIA Amintiri despre dezvoltarea gfnd':rii ;i terului meu (Autobiografia) Cambridge, 1BZB-1831
CS.IStoria pe ,,Beagle"

25

carac27 67 1831
81

pini la 2 octombr:ie 1836 la inboarcerea mea in Anglia, 2 octombrie 1836, pin6 la cds6toria mea, 29 ian'uanie 1839 Credinla religioasi
De

: de Ia 27 decembrie

92 95

tr6 din Londra pi stabiiirea la Down, la L4 septembrie LB42 $ederea la Down, de la 14 septembrie 18.42 pini in
prezent,

De la clsdtoria mea, 29 ianuarie 1839, pi gederea in Upper Gower Street, pin6 la plecarea noas-

r03
124
72cJ

Diferitele mele

1876 publicatii

APENDICE Partea intii, Despre Charles Danp'in gi bunicul s6u, dr, Erasmus Da.rwin
Cibate

165 167

774

Partea

a

do,ua, Polemica Darrvin-Butier

181.

BrogurA NOTE

reconciliere

scrisi de Henry Festing Jones : Cha,:les Darr,vin ;i Samuel Butler. Un pas spre

187

233

F,edactsr rerrr{rngabil : ECATEB,INA ST'OENESCU Tehnoredactor : ELENA NEflBIt 16"04'i962' Bun de tipar 07'08'1962' apdtut 1962 tiraj 6.900 eft" i,agui.e. H't'rtie aeli'nd' itre 80 olmz 16i610x8ti0 r:oli ctlitar,ole 15,4L Coli de tipat 16,76' Pktngelipo 1" A 083911962 C, Z. pc,nlru b'ibl'ioleci'ie ,nati 575 lDantrin, Ch.), C. Z" pentru b{bl.icteaile mici 92 {barwin" Ch')

[)ut ls culcs

Intrgplilori*t*e nrligra.fiet nr, 2, s'6r, Brezoianu ?B'--25. Bucttrestt

A,.P-il'

{-lonra'nr-la

nr.

! qqrf,