VASILE PALADE VIORICA CONSTANTIN MIOARA HAPENCIUC

REDUCTOARE CU ROŢI DINŢATE

VASILE PALADE VIORICA CONSTANTIN MIOARA HAPENCIUC

UNIVERSITATEA „DUNǍREA DE JOS” GALAŢI

REDUCTOARE CU ROŢI DINŢATE

Vasile PALADE Viorica CONSTANTIN Mioara HAPENCIUC

REDUCTOARE CU ROŢI DINŢATE

Referent ştiinţific: Prof. Constantin Fălticeanu Tehnoredactare : Palade Vasile Hapenciuc Mioara . dr. ing. univ.

el bazându-se pe metodologia de calcul explicată la curs. indicaţiile de calcul fiind în conformitate cu ultimele standarde.Lucrarea de faţă se adresează atât studenţilor de la facultăţile de mecanică şi metalurgie. pentru sprijinul acordat în realizarea acestei lucrări şi rămân receptivi la toate observaţiile şi sugestiile privind conţinutul ei. Autorii aduc mulţumiri tuturor colegilor. specialişti în proiectare şi execuţie. având însă toate elementele necesare proiectării transmisiilor prin curele şi roţi dinţate. o stabilire corespunzătoare a dimensiunilor şi a formei pentru reducerea consumurilor specifice şi pentru o fiabilitate superioară. Materialul este concis. absolvenţilor care au de calculat angrenaje la proiectul de diplomă. Autorii consideră că apariţia acestui îndrumar va uşura mult activitatea de proiectare a studenţilor şi de înţelegere a cursului “Organe de maşini”. Autorii . Criteriile de proiectare prezentate urmăresc o alegere corectă a materialelor. cât şi inginerilor şi proiectanţilor care lucrează în cercetare.

3.4.2.3 Motoare electrice AT 1. STRUCTURA ŞI CINEMATICA TRANSMISIILOR MECANICE 2.3.5.1 Generalităţi 3.1.6. Tipuri de curele şi materiale utilizate 3.1 Elemente geometrice 3. TRANSMISII PRIN CURELE 3.2 Motoare electrice QU 1. Geometria şi cinematica transmisiei cu arbori paraleli 3.1.2. Alegerea motorului electric 1. Determinarea puterii motorului electric 1.3. Roţi pentru curele trapezoidale 3.3. Trenuri de roţi dinţate 2.2.2.4. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale 3. ACŢIONAREA ELECTRICĂ A REDUCTOARELOR 1.4.2.1.1 Generalităţi 1. Forţe şi tensiuni în ramurile curelei 3.1.CUPRINS 1.1 Motoare electrice TAM 1.5. Determinarea momentelor de torsiune pe arbori 3.5.3 Motoare electrice 1.1 Transmisii prin curele trapezoidale 3. Elemente de fixare a motoarelor electrice 2.1.3.2 Transmisii prin curele dinţate 3. Determinarea puterilor pe arbori 2.1 Generalităţi 2.1. Determinarea turaţiilor pe arbori 2.6.2 Calculul transmisiilor prin curele dinţate 11 11 11 12 13 17 22 27 28 30 30 30 30 33 34 34 35 35 35 35 38 41 45 55 58 58 62 . Alegerea raportului de transmitere 2.

4.2.Alegerea materialului de ungere 5.4.4. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor conice cu dinţi drepţi 4.4.2.2.3.5. Calculul de verificare a angrenajului 4. VERIFICAREA LA ÎNCĂLZIRE A REDUCTOARELOR 5. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice 4. Elemente constructive 4. Elemente constructive 5. Elemente constructive 4.3.1.5.4. Tensiuni admisibile 4. Ungerea şi materiale de ungere pentru reductoarele cu roţi dinţate 5.4.4.4.5.2.1. Materiale recomandate pentru angrenajele cu melc cilindric 4. ANGRENAJE 4.2.3. Elemente constructive 5. Proiectarea angrenajelor conice ortogonale cu dinţi drepţi 4. Factorul de corecţie al încărcării 4.4. Randamentul total al reductorului 5. Valori necesare calculului angrenajului 4.5.2.1.3.5.3. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cu melc cilindric 4.1.3.5. Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi 4. Calculul de predimensionare 4. Calculul suprafeţei reductorului 5.5. Calculul de predimensionare 4.1.6.2. Calculul de verificare al angrenajului 4. Calculul de predimensionare 4. Sistemul de ungere 5.3. Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 4.1. Calculul de verificare al angrenajului 4.1. Dimensionarea carcaselor 5.3.5.2.3.3.2. Materiale pentru roţi dinţate 4.2.Verificarea reductorului la încălzire 72 72 75 75 78 81 81 89 92 93 94 94 95 98 99 100 100 101 104 109 113 114 116 116 116 116 117 119 119 119 128 .1.1.4.3.1. Valori necesare calculului angrenajului 4.

7 Montaje cu rulmenţi specifice utilajelor tehnologice 8. Dimensionarea arborilor 6. Calculul sarcinii dinamice echivalente 7.4.3. Calculul coeficientului de siguranţă cτ 6.6 Montaje cu rulmenţi specifice reductoarelor de turaţie 7.2. Stabilirea schemelor de încărcare 6. Verificarea arborelui 6. Verificarea cuplajului ANEXE BIBLIOGRAFIE 130 130 131 132 138 142 143 143 144 147 150 151 152 154 154 158 158 159 159 159 170 170 171 178 179 184 184 186 188 195 .2. Alegerea tipului de rulment 7.1.1. Forma constructivă a arborilor 6. Alegerea materialului 6.3. Alegerea penelor 6.1. Determinarea solicitărilor arborilor 6. Capacitatea dinamică necesară 7.2.2.2.5.5. Alegerea cuplajului 8. Verificarea la oboseală a arborilor 6. Reductor melcat 6.2. CALCULUL ARBORILOR 6.3. Calculul coeficientului de siguranţă global 7. Stabilirea încărcării rulmenţilor 7.2.2.3.4.1.3.4. Reductor cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi 6.2.3.3. Determinarea diametrelor în punctele importante 6.5.2. Reductor cu roţi conice cu dinţi drepţi 6.5. Calculul lungimii penelor 6.1.5. ALEGEREA RULMENŢILOR 7. Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 7. Calculul coeficientului de siguranţă cσ 6.3.6.4.1.1. ALEGEREA CUPLAJULUI 8.

Capitolul 1 ACŢIONAREA ELECTRICĂ A REDUCTOARELOR

1.1 Generalităţi
Acţionarea utilajelor se realizează în majoritatea cazurilor electric, cu ajutorul motoarelor electrice, mişcarea şi puterea fiind transmise de la motor la utilaj printr-o transmisie mecanică. Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiţiile de exploatare (graficul de lucrări, temperatura şi umiditatea mediului înconjurător etc.), puterea necesară acţionării şi turaţia arborelui motorului, dependente de puterea şi turaţia la arborele principal al maşinii de lucru, precum şi de elementele cinematice ale transmisiei mecanice. In cele ce urmează se analizează cazul unui mecanism de acţionare (fig.1.1), compus din motorul electric 1 (montat pe glisierele 2), transmisia prin curele 3, reductorul 4 şi cuplajul de legătură cu maşina de lucru, 5.

Fig. 1.1

1.2 Determinarea puterii motorului electric de acţionare
Deşi în perioada de demaraj a utilajelor motorul electric dezvoltă o putere mai mare decât cea corespunzătoare regimului stabilizat, alegerea

12

Cap.1 Acţionarea electrică a reductoarelor

motorului electric se va face în funcţie de aceasta din urmă. Puterea necesară acţionării se determină ţinându-se seama de rezistenţele utile din utilaj, exprimate prin puterea utilă la arborele principal al acestuia şi de randamentul transmisiei mecanice ce face legătura motor electric – maşină de lucru. La utilajele cu solicitări dinamice importante în perioada demarajului se impune verificarea motorului ales. Puterea necesară la arborele motorului electric Pe se determină cu relaţia:
Pe = Pi [kW ]

η

(1.1)

unde:

Pi - puterea la arborele de ieşire din reductor, în kW;

η - randamentul total al transmisiei mecanice, determinat cu relaţia:
y z x η = η c η a η λ ηu

(1.2)

în care: η c = 0,92...0,96 randamentul transmisiei prin curele trapezoidale;

η a - randamentul unei trepte de angrenare; η a = 0,96...0,98 la angrenaje cu roţi dinţate cilindrice; η a = 0,95...0,98 la angrenaje cu roţi dinţate conice; η a la angrenaje melcate depinde de numărul de începuturi ale
melcului, z1 , şi are următoarele valori:

z1 ηa

1 0,7...0,75

2 0,75...0,82

3 0,82...0,86

4 0,86...0,96

x - numărul de trepte de angrenare; η λ = 0,99...0,995 - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; y - numărul de perechi de lagăre; η u = 0,99 - randamentul ungerii; z - numărul de roţi scufundate în ulei.

1. 3 Motoare electrice
Pentru acţionarea utilajelor se poate folosi o gamă foarte largă de

Motoare electrice

13

motoare electrice. Rezultate bune se obţin cu motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit care sunt destinate utilizărilor industriale cele mai diverse, fără condiţii speciale de mediu. Acestea sunt robuste şi pot avea parametri de funcţionare impuşi (cupluri de pornire mărite, alunecare mărită etc.). Ele se execută în construcţie cu tălpi sau în construcţie flanşată 1.3.1 Motoare electrice asincrone cu rotorul în scurtcircuit, TAM Aceste motoare sunt fabricate de I.M.E.T. – S.A. Piteşti şi au următoarele caracteristici generale: - Tensiunea de alimentare ......................................max. 660V - Frecvenţa...............................................................50 sau 60 Hz - Puterea nominală.................................................. 0,2...7,5 Kw - Gabarit: 60,80,90, 100, 112, 132. 1. Simbolizare Simbolizarea acestor tipuri de motoare este formată din 3 grupe de litere şi cifre, astfel: Prima grupă: TAM – denumirea seriei unitare de motoare asincrone trifazate, care poate fi urmată de literele: D – execuţie cu două capete de arbore; S – execuţie cu capăt de arbore special, diferit de cel normal; R – execuţie cu joc axial redus. A doua grupă este formată din cifre şi litere ce reprezintă simbolizarea carcaselor sau flanşelor pentru diferite forme constructive şi diametrul capătului de arbore. A treia grupă este formată dintr-o cifră ce reprezintă numărul de poli, urmată, dacă este cazul, de o literă ce indică tipul motorului cu puteri diferite, executat în acelaşi tip de carcasă. Exemplu de notare: TAMDS132S38-2 – motor fixat pe talpă, cu două capete de arbore (din care unul special, diferit de cel normal), carcasa 132S, diametru capătului de arbore 38, 2 poli.

5 15.350 4.001112 0.11-2B 63 .1 1. n.75 1.000712 0.14-2S 63 . ne [rot/min] 1350 1350 1360 1360 1380 1390 1400 1400 1410 1410 1420 1430 1430 Mp Mn Tabelul 1.0 2.1 12.75 1.006725 0. TAM.14-4 80 .1 2.5 7.3 10.0 22.2 3. n = 3000 rot/min Tipul motorului 63 .11-4B 63 .002625 0.03375 0.3 0.19-2S 80 .19-4r 80 .2. în funcţie de turaţia de sincronism.0 2 Masa [kg] p=4.1.2 Moment de inerţie.003425 0.0 10.9 1.5 6.0 6.55 0.037 4.5 1.009425 0.1 2.4 44.25 0.18 0.300 4.19-4 90 S 24-4 90 L 24-4 100 L 28-4r 100L 28-4 112 M 28-4 132 S 38-4 132 M38-4 Puterea P [kW] 0.9 52.01655 4.9 2.00815 0.8 25.6 6.0 15.11-2A 63 .1 1.2 2.5 1.8 2.4 se prezintă principalele caracteristici ale motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit.18 0.0 29.11-4A 63 .0 4.002625 0.7 1.7 1.0 4.5 1.19-2 90 S 24-2 90 L 24-2 100 L 28-2 112 M 28-2 132 S 38-2S 132 S 38-2 Puterea P [kW] 0.5 7. ne [rot/min] 2780 2780 2760 2775 2800 2800 2815 2835 2850 2870 2890 2890 Mp Mn Tabelul 1.01655 0.0 23. p=2.1 Moment de inerţie.00056 0.5 2.002012 0.0 5.0 44.5 Turaţia.37 0.000712 0.1 Acţionarea electrică a reductoarelor 2.0047 0.9 2.0 5.37 0.000712 0.00056 0.002092 0.000712 0.9 1.14-4S 63 .001112 0. Caracteristici tehnice In tabelele 1.55 0.0 12.0 10.3 2.00056 0. JM [kgm ] 1. n =1500 rot/min Tipul motorului 63 .1 2.14 Cap.2 0.0 9.5 Turaţia.00056 0.0 31.1 2.6 1.0 2.14-2 80 .2 3.014775 0.0 6.2 2.0 2 Masa [kg] .4 41. JM [kgm ] 1.1 1.5 1.12 0. 1. 1.004525 0.8 1.5 2.25 0.3 şi 1.

2 3.0 4. JM [kgm2] 0. 1.4 52.37 0.0 11.6 53.006 0.2 se prezintă un motor electric asincron trifazat cu rotorul în Fig.0125 0.4 53.3 Moment de inerţie.004525 0.0 5.8 2.9 1.4 2 Masa [kg] 3.0 30.0125 0.7 Masa [kg] 1.75 1.1 1.5 15.6 23.5 Turaţia.01715 0.0033 0.004525 0.0455 0.Motoare electrice 15 p=6.2 .19-6 90 S 24-6 90 L 24-6 100 L 28-6 112 M28-6 132 S 38-6 132 M38-6S 132 M 38-6 Puterea P [kW] 0.75 1. n = 750 rot/min Tipul motorului 90 S 24-8 90 L 24-8 100 L 28-8r 100 L 28-8 112 M 28-8 132 S 38-8 132 M 38-8 Puterea P [kW] 0.37 0.7 1.1 1.55 0.01715 0.7 0. Dimensiuni de montaj In fig.2 12.7 1.8 18.2 3.5 2.0455 12.5 42.1.035 0. ne [rot/min] 905 905 910 915 925 935 940 945 945 Mp Mn Tabelul 1.7 1.6 1.5 2.55 0.8 1.9 1. n = 1000 rot/min Tipul motorului 80 .4 Moment de inerţie.035 0.7 1.4 1.2 30.9 1.9 1.0033 0.19-6S 80 .4 1.5 1.5 15. ne [rot/min] 670 670 680 685 685 700 700 Mp Mn Tabelul 1.0455 11.0069 0.2 42.0 p=8.006 0.8 23. JM [kgm ] 1.0 Turaţia.

5 21.5 {continuare} Tipul motorului GB TAM 63 TAM 80 TAM 90S TAM 90L TAM 100L TAM112M TAM132S TAM132M GC 63 80 90 90 100 112 132 132 R 10 12 12 12 16 21 21 168 198 217 217 242 278 333 333 7 10 10 10 12 12 12 12 231. Tabelul 1.5 363.5 353.5 561.5 se dau dimensiunile de montaj.5 523. iar în tabelul 1.1 Acţionarea electrică a reductoarelor scurtcircuit.5 468.5 46 52 60 60 132 155 179 179 202 242 276 276 130 155 178 178 202 223 263 263 80 100 100 125 140 140 140 178 100 126 130 155 176 186 190 228 40 50 56 56 63 70 89 89 11 14 19 24 24 28 28 38 38 EA 23 30 40 50 50 60 60 80 80 FA 4 5 6 8 8 8 8 10 10 D E F Tabelul 1.5 338.5 39.5 12.5 Tipul motorului A AA AB AC B BB C DA TAM 63 TAM 80 TAM 90S TAM 90L TAM 100L TAM112M TAM132S TAM132M 100 125 140 140 160 190 216 216 31 34 39. cu fixare cu tălpi.5 sau 16 8.5 266.5 428.5 238.5 16sau21 16 21 21 G GA H HA HD K L LC IPE 20 20 24 24 33 33 27 27 31 31 41 41 13. exprimate în mm.5 392 425 463 261 275 316. TAM.5 277.5 11 16 15.5 .5 302.16 Cap.

6 2.5 2. n=3000 rot/min Simbolul Puterea P [kW] 0.5 2. în funcţie de turaţia de sincronism.0 2.3 2.00040 0. Bucureşti.6.4 2.9 2.097 0.Bucureşti şi sunt prezentate în catalogul de motoare din anul 2000.1 1.5 2.5 2.5 2.4 2.0 1.5 11 15 18.016 0. n.6 Moment de inerţie JM [kg.m2] 0.0 2. Caracteristici tehnice In tabelele 1.45 0.134 0. 1.Motoare electrice 17 1.30 0.1 Mp Mn Tabelul 1.53 Masa [kg] 11 11 17 18 22 25 34 45 61 68 101 115 133 170 256 270 321 365 520 560 motorului QU 71 M2 AT 71 M2 BT 80 M2 AT 80 M2 BT 90 S2 AT 90 L2 AT 100 L2 AT 112 M2 AT 132 S2 AT 132 S2 BT 160 M2 AK 160 L2 BK 160 L2 BK 180 M2 BK 200 L2 AK 200 L2 BK 225 M2 AK 250 M2 AK 280 S2 AK 280 M2 AK .5 22 30 37 45 55 75 90 Turaţia.8 şi 1.0020 0.5 7.2 2.076 0.14 0.55 0.058 0.1 2.00031 0.6 2. fabricate la U. M.17 0.013 0.37 0.9 se prezintă principalele caracteristici ale motoarelor asincrone trifazate.0075 0.0015 0.3.2 Motoare electrice asincrone trifazate.7 2.2 3 4 5.00097 0.00120 0. ne [rot/min] 2770 2790 2830 2835 2850 2840 2870 2880 2900 2900 2905 2900 2895 2925 2955 2955 2950 2950 2965 2965 2. 1. QU Aceste motoare sunt fabricate la U.7 2.0044 0.75 1.7. p=2.26 0. 1.1 2.M.8 1.

n=1000 rot/min Simbolul Puterea P [kW] 0.m2] 0.8 Moment de inerţie JM [kg.0 2.m2] 0.4 2.416 0.75 1.0037 0.246 0. ne [rot/min] 850 860 1.6 2.00077 0.0098 0.511 0.5 22 30 37 45 55 75 90 110 Turaţia.136 0.0 2.25 Turaţia.1 1.0 2.1 2.37 0.1 Acţionarea electrică a reductoarelor p=4.0029 0. n=1500 rot/min Simbolul Puterea P [kW] 0.0006 0.0 Mp Mn Tabelul 1.9 2.5 2.5 2.24 1.56 Masa [kg] 11 11 17 18 25 26 34 35 44 65 79 110 127 167 185 244 300 330 380 585 650 795 motorului QU 71 M4 AT 71 M4 BT 80 M4 AT 80 M4 BT 90 S4 AT 90 L4 AT 100 L4 AT 100 L4 BT 112 M4 AT 132 S4 AT 132 M4 AT 160 M4 AK 160 L4 AK 180 M4 AK 180 L4 AK 200 L4 AK 225 S4 AK 225 M4 AK 250 M4 AK 280 S4 BK 280 M4 BK 315 S4 AK p=6.55 0.1 2.068 0.5 11 15 18.5 2.0075 0.00082 Masa [kg] 11 11 motorului QU 71 M6 AT 71 M6 BT .6 3.00060 0.2 3 4 5.5 2.5 7.1 2.2 2. ne [rot/min] 1390 1380 1420 1410 1410 1410 1425 1415 1435 1430 1430 1460 1450 1460 1460 1465 1480 1480 1480 1485 1480 1485 2.0018 0.4 2.0 2.040 0.031 0.18 0.1 2.25 0.615 1.014 0.18 Cap.03 1.0 2.0021 0.089 0.1 2.2 Mp Mn Tabelul 1.4 2.5 2.7 Moment de inerţie JM [kg.0 2.162 0.

5 2.070 0.39 0.8 2.0 2.29 0.092 0.33 0.0 2.7 1.67 1.75 1.39 2.2 3 4 5.5 22 30 Turaţia.55 0.2 2.56 0.5 11 15 18.0039 0.m2] 0.3 2.05 Masa [kg] 1.8 1. ne [rot/min] 925 930 935 920 950 950 955 955 955 960 960 970 970 970 975 980 980 980 985 985 985 Mp Mn Moment de inerţie JM [kg.1 2.8 1.5 7.8 2.3 1.37 0.30 2.7 2.0 1.8 (continuare) Simbolul motorului QU 80 M6 AT 80 M6 BT 90 S6 AT 90 L6 AT 100 L6 AT 112 M6 AT 132 S6 AT 132 M6 AT 132 M6 BT 160 M6 AK 160 L6 AK 180 L6 AK 200 L6 AK 200 L6 BK 225 M6 AK 250 M6 AK 280 S6 AK 280 M6 AK 315 S6 AK 315 M6 AK 315 M6 BK Puterea P [kW] 0.86 Masa [kg] 100 118 124 180 232 310 328 365 motorului QU 160 M8 AK 160 M8 BK 160 L8 AK 180 L8 AK 200 L8 AK 225 S8 AK 225 M8 AK 250 M8 AK .9 Mp Mn Tabelul 1.8 2.7 2.62 0.7 1.011 0.16 0.0 1.6 2.12 0.8 1.Motoare electrice 19 Tabelul 1.14 0. ne [rot/min] 720 715 720 725 730 730 735 735 1.5 7.1 1.5 11 15 18.038 0.0024 0.2 2.21 1.7 1.10 0.23 0.m2] 0.065 0.9 1.8 17 18 21 24 35 44 71 78 80 110 133 167 228 240 330 370 505 585 730 800 860 p=8.017 0.5 22 30 37 45 55 75 90 110 Turaţia.0049 0.6 2.9 1.66 3.8 1.049 0.6 1.9 Moment de inerţie JM [kg.3 2. n=750 rot/min Simbolul Puterea P [kW] 4 5.0019 0.73 0.

9 (continuare) Simbolul Puterea P [kW] 37 45 55 75 90 110 132 Turaţia. simbol QU.1 Acţionarea electrică a reductoarelor Tabelul 1.7 Mp Mn motorului QU 280 S8 AK 280 M8 AK 315 S8 AK 315 M8 AK 315 M8 BK 315 M8 CK 355 M8 AK Moment de inerţie JM [kg. ne [rot/min] 735 735 740 740 740 740 745 1.38 1.3 Fig.8 1. 1.8 1.2 1.00 3.01 5.67 3.56 4.4 .8 2.60 2.89 Masa [kg] 535 630 780 840 930 1010 1400 2.20 Cap. 1.7 1. Fig.m2] 1. Dimensiuni de montaj Dimensiunile de montaj ale motoarelor asincrone trifazate.8 1.

Motoare electrice 21 se aleg din fig. BT AT.10 pentru motoarele fixate cu ajutorul flanşelor.5 27 27 31 31 41 41 u 5 6 8 8 8 8 10 10 d6 M5 M6 M8 M8 M10 M10 M12 M12 a1 160 200 200 200 250 250 300 300 Montaj cu flanşă b1 110 130 130 130 180 180 230 230 e1 130 165 165 165 215 215 265 265 i2 30 40 50 50 60 60 80 80 s1 10 12 12 12 15 15 15 15 p 190 200 200 200 262 272 318 318 AT.. BT AT AT. 1. BT AT AT AT.132 a 90 100 100 125 140 140 140 178 b 112 125 140 140 160 190 216 216 e 110 135 140 165 180 190 205 243 f 145 160 175 175 200 240 271 271 g 137 160 180 180 205 224 264 264 k 254 290 320 345 380 395 462 500 p 180 162 185 185 240 260 300 300 s 7 10 10 10 12 12 12 12 w1 45 50 56 56 63 70 89 89 AT.10 Mărime h (mm) 71 80 90 S 90 L 100 L 112 M 132 S 132 M Tip Soluţie constructivă pentru h = 71. BT .4 şi tabelul 1.10 pentru motoarele prevăzute cu tălpi de fixare şi din fig. BT AT AT.3 şi tabelul 1. Tabelul 1.. BT Tabelul 1. BT AT.. BT AT. BT AT.10 (continuare) Mărime h (mm) 71 80 90 S 90 L 100 L 112 M 132 S 132 M Tip Arbore de ieşire d 14 19 24 24 28 28 38 38 l 30 40 50 50 60 60 80 80 t 16 21. 1. BT AT AT AT.

2025 2.1 Acţionarea electrică a reductoarelor 1.I 16.875 11.12.8 1.0625 2.0625 5.5 11 15 18.8 AT180 AT200L AT 225 AT 250 .8 1. de uz general.22 Cap. n = 3000 rot/min Tipul motorului AT 71 AT 80 AT 90 AT 100 AT 112 AT 132S AT160 2A 2B 2A 2B S-2 L-2 L-2 M-2 2A 2B M-2A M-2B L-2 M-2 2A 2B M.11 Moment de inerţie JM [kg.425 15.275 41 49 55.1 1.585 0. 2p.2 M-2 Puterea P [kW] 0.3 Motoare electrice asincrone trifazate.6 11.3 25.11.5 335 Masa [kg] 6.5 7. 1.6 13.5 267. 1.2 2 1.2 2.13 şi 1.3 7.37 0. 1.5125 4.14 se prezintă principalele caracteristici tehnice ale acestor motoare.3.4 19.855 1.8 1. Caracteristici tehnice In tabelele 1.2 3 4 5.5 2.9 2 2 2.4 32.4125 0.55 0. AT Aceste motoare sunt fabricate la Electromotor Timişoara.m2] 0.9 1.8 1.5 216.5 90 207.6 52 60 100 114 126 156 206 230 275 320 2700 2750 2820 2950 2850 2680 2890 2890 2915 2930 2920 2925 2945 2950 295C 2940 1.75 1.5 22 30 37 45 55 Turaţia ne [rot/min] Mp Mn Tabelul 1.

125 24.37 0.5 11 15 18.6 1.2 3 4.5 7.75 14.75 1.8 3.8 2 2 2 .55 0.Motoare electrice 23 4p.7 Turaţia ne [rot/min] 1250 1350 1390 1425 1425 1440 1435 1440 1460 Mp Mn Tabelul 1.75 1.4175 1.215 4.2 35 1.6 1.1 5.2 940 945 Turaţia ne [rot/min] 890 900 940 Mp Mn Tabelul 1.76 0.25 0.1 1.625 Masa [kg] I2.1 1.7 16.5 11.5 215 335 400 500 Masa [kg] 6.105 4.8 29.8 1.13 Moment de inerţie JM [kg.3 16.4225 2 2.6 24.5 22 30 37 45 55 1470 1465 1465 1.7 1.2 2.95 1.3 38 54 64 103 120 137 156 216 250 280 325 1.55 0.3 7. n = 1000 rot/min Tipul motorului AT80 AT90 AT100 AT112 6A 6B S-6 L-6 L-6 M-6 Puterea P [kW] 0.6625 2.5 2.1 26.37 0.05 9.5 2.1 13.25 84 100 125.7 20.I 13. 5.2 2 2 1.8 6p.m2] 0.5 20.12 Moment de inerţie JM [kg.5 12.125 66.075 6 8.7 1.7 19.m2] 1. n = 1500 rot/min Tipul motorului AT 71 AT 80 AT90 AT 100L AT 112 AT 132 AT160 AT180 AT200 AT 225 AT 250 4A 4B 4A 4B S-4 L-4 4A 4B M-4 S-4 M-4 M-4 L-4 M-4 L-4 L-4 S-4 M-4 M-4 Puterea P [kW] 0.

6 1.5 11 15 18.75 115 137.5 52 63 89 97 121 146 184 220 240 300 AT160 AT180 AT200 L8 AT 225 AT250 .5 22 30 37 Turaţia ne [rot/min] 955 960 960 955 970 975 370 975 975 Mp Mn Moment de inerţie JM [kg.13 (continuare) Tipul motorului S-6 M-6A M-6B M-6 L-6 L-6 L-6A L-6B M-6 M-6 Puterea P [kW] 3 4 5.5 22 30 Turaţia ne [rot/min] 705 705 710 710 708 725 730 735 730 1.6 Mp Mn Tabelul 1.14 Moment de inerţie JM [kg.9 37.1 Acţionarea electrică a reductoarelor Tabelul 1.8 1.75 92 '3725 142.5 35.5 390 Masa [kg] AT132 AT160 AT180 AT200 AT225 AT250 1.3 300 320 400 Masa [kg] 23 26.5 2.24 Cap.25 241.5 11 15 18.m2] 7.6 1.75 51.6 1.8 1.75 28.8 1.75 10.m2] 26.25 227.5 312.6 1.6 1.5 15.75 1.25 74.5 7.7 1-.6 1.5 241.7 1. n =750 rot/min Tipul motorului AT100L AT112 AT132 8A 8B M-8 S-8 M-8 M-8A M-8B L-8 L-8 L-8 S-8 M-8 M-8 Puterea P [kW] 0.6 53 64 74 110 115 144 169 186 240 320 8p.2 3 4 5.6 1.75 36.5 85.5 7.7 1.1 1.7 1.

Dimensiuni de montaj Dimensiunile de montaj ale motoarelor asincrone trifazate. se aleg din fig. 241 300 121 279 336 305 360 133 286 341 311 366 149 349 444 166 .5 220 196.15 pentru motoarele fixate cu ajutorul flanşelor.5 70 140 190 89 176 216 21C 26C 106 254 304.15 Tip motor 71 80 90 100 112 132 160 180 200 225 250 Nr.5 şi tabelul 1.5 Tabelul 1. 1.5 63 140 189.5 256 258 324 349 393 325 352 90 110 45 100 133 50 100 133 56 125 156 140 182.15 pentru motoarele prevăzute cu tălpi de fixare şi din fig. 1.6 şi tabelul 1.Motoare electrice 25 2. Fig. simbol AT. 1. poli A 112 125 140 160 190 216 254 279 316 356 406 AB 142 151 166 AC 139 157 178 AD 122 180 255 262 264 395 436 501 403 277 277 B BB C H 71 60 90 10C 112 132 160 180 200 225 250 HA 8 10 10 12 14 26 25 25 X' 34 37 HC 142 270 320 357 397 425 463 2-4 2-6 S 2-6 L L 2-8 M 2-8 S 2-8 M M 2-8 L M 2-8 L L 2-8 S 4-8 2 M 4-8 2 M 4-8 190 196.

5 15 4 265 230 300 T 130 110 160 165 130 200 165 130 200 215 180 250 10 3.1.15 (continuare) Tip motor 71 80 90 100 L 112 132 160 180 200 225 Nr.1 Acţionarea electrică a reductoarelor Tabelul 1.5 250 M 60 140 60 140 500 450 550 65 20 Fig. poli 2-4 2-6 S 2-6 L L 2-8 M S M M L M L L S M 2-8 2-8 2-8 2-8 2-8 4-8 2 4-8 2 4-8 476 MD 204 223 244 256 380 15 412 457 19 12 K 7 10 10 L 247 261 313 333 369 419 455 453 609 653 659 697 779 817 809 847 24 935 2x 35 13.6 .26 Cap.5 IPF D 14 19 24 28 21 2x 21 2x 29 38 42 300 250 350 48 110 55 60 140 55 110 400 350 450 16 350 300 400 15 19 5 13 E M 30 40 50 60 80 N Flanşă (B5) P LA 9 10 10 11 12 S 12 12 3.

care are puterea nominală P [kW] şi turaţia nominală ne [rot/min]. Dacă s-a optat pentru motoare asincrone trifazate. 1.se alege tipul motorului.Puterea motorului electric P din tabel rămâne ca o dată specifică a motorului electric şi nu intervine în calculele ulterioare.87 kW. se selectează tabelul corespunzător (1.7. Observaţii: . Exemplu: Prin tema de proiectare se cunoaşte n = 1000 rot/min. .Alegerea motorului electric 27 1. 1.8 sau 1.1. Turaţia n poate fi dată prin tema de proiectare sau se poate determina (cazul cel mai frecvent) dacă se cunoaşte turaţia la ieşirea din reductor ( ni ) şi raportul de transmitere total ( it ).Puterea necesară la arborele motorului electric Pe reprezintă puterea de calcul la dimensionarea transmisiei. n = n i ⋅ it [rot / min] (1.se parcurge coloana a doua din tabelul respectiv şi se alege o putere P astfel încât să fie satisfăcută condiţia P ≥ Pe . .9 pentru motoarele cu simbolul QU. 1.2. QU sau AT).11. 1. 1.6.12.Turaţia ce intervine în calculele ulterioare este turaţia nominală a motorului electric ne . caracterizat prin seria sa. tip TAM. 1.3 (corespunzător turaţiei n = 1000 rot/min) rezultă seria 132 S38-6 cu :P =3 kW şi ne=940 rot/min.4 Alegerea motorului electric Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie să se cunoască puterea necesară acţionării Pe şi turaţia la arborele motorului electric.3) In funcţie de turaţia ne ce reprezintă turaţia de sincronism a motorului electric. din tabelul 1.13 sau 1. In funcţie de acestea se alege tipul motorului (PAM.14 pentru motoarele cu simbolul AT) procedându-se în continuare astfel: . iar din calcule a rezultat Pe = 2. .3 sau 1. .4 pentru motoarele cu simbolul TAM. 1. n. 1.

cu patru găuri de fixare.16. iar dimensiunile acestora în tabelul 1.28 Cap. Glisierele fac posibilă apropierea sau depărtarea motorului de reductor pentru montarea şi respectiv întinderea curelelor.forma A.2. când transmiterea mişcării la reductor se face prin curele.7.1 Acţionarea electrică a reductoarelor 1. pentru lungimea utilă λ1 cuprinsă între 63o mm şi 1000 mm.1. Glisierele standardizate (STAS 1399-74) se execută în două forme constructive: . cu două găuri de fixare. pentru lungimea utilă λ1 cuprinsă între 265 mm şi 500 mm. Glisierele se fabrică pentru lungimi utile cuprinse între 265 mm şi 1000 mm.7 Forma glisierelor se prezintă în figura 1. . 1.forma B. Fig.5 Elemente de fixare a motoarelor electrice Motoarele electrice cu talpă (fig. .5) pot fi fixate de fundaţie prin intermediul şuruburilor de fundaţie sau a glisierelor.1.3 şi 1.

225 250.6) se fixează de carcasa reductorului fie direct fie pe o placă prin şuruburi de fixare.STAS 1399 –74 Tabelul 1. 180 200.4 şi 1. 90 100 112. 132 160. 280 315 Motoarele electrice cu flanşă (fig.Alegerea motorului electric 29 Pentru alegerea glisierei se merge în coloana “Utilizare la maşini” şi în funcţie de simbolul motorului electric se aleg pe orizontală dimensiunile.1. 90 80. Exemplu: La motor TAM132 S38-6 va corespunde o glisieră cu lungimea utilă λ1 = 500 mm (adică forma A) care se va nota astfel: Glisieră 400 . . λ1 265 315 355 400 500 630 800 1000 λ2 325 390 430 480 610 470 600 720 λ3 355 430 470 530 670 710 900 1100 d 15 15 15 15 19 24 28 28 f 8 10 10 12 14 14 16 16 h1 35 40 46 50 60 70 75 80 h2 18 18 20 25 30 35 38 40 Utilizare la maşini 80.16 Lungimea utilă.

Raportul total de transmitere al transmisiei mecanice. în intervalul indicat de tabelul 2. 2. ia ..5 2.. la turaţia maşinii de lucru.raportul de transmitere în reductorul de turaţie.1) it = i c i a .2 Alegerea raportului de transmitere ic Acest raport se alege în funcţie de tipul transmisiei prin curele.cu curea lată ..3 Trenuri de roţi dinţate In construcţia de maşini se întâlneşte o largă varietate constructivă de reductoare utilizate pentru acordarea turaţiei consumatorului cu aceea a motorului de acţionare sau pentru modificarea momentului de torsiune la .1..cu curele trapezoidale Raport de transmitere 2.1 Tipul transmisiei .. ni .6 2. Tabelul 2. este produsul rapoartelor de transmitere din transmisia prin curele şi reductor.1 Generalităţi Reducerea turaţiei motorului electric.5 4. are loc de obicei cu ajutorul transmisiei prin curele şi a reductorului de turaţie.cu curea lată cu rolă de întindere . (2.. ne .raportul de transmitere al transmisiei prin curele. unde: ic .Capitolul 2 STRUCTURA ŞI CINEMATICA TRANSMISIILOR MECANICE 2. it .

conice sau melcate.1 g) ia 1..50 8.2.55 (max...3) 7. 2.. In figura 2.Trenuri de roţi dinţate 31 arborele consumatorului.2 Poziţia relativă a arborilor de intrare şi ieşire paraleli 8. 2...2.50 concurenţi neparaleli şi neconcurenţi 1. la care intrarea şi ieşirea sunt coaxiale (fig.3.1c) o treaptă cu roţi dinţate conice (fig. 6.100) 80.2..1 Domeniul de utilizare al acestor reductoare se prezintă în tabelul 2.1b) două trepte cilindrice cu trei axe geometrice . Tabelul 2. la care intrarea şi ieşirea nu sunt coaxiale (fig. 2.1f) două trepte din care prima melcată şi a doua cilindrică (fig..50 Raportul de transmitere total Numărul treptelor o treaptă cu roţi dinţate cilindrice (fig.8) .80 (max.2... 2..1a) două trepte cilindrice cu două axe geometrice .5...1 sunt prezentate unele tipuri de reductoare ce au în alcătuirea lor trenuri de roţi cilindrice.1d) două trepte din care una cu roţi conice şi una cu roţi cilindrice (fig.40 12..6 (max.1e) o treaptă melcată (fig. Fig.2.

pentru reductoarele cilindrice în două trepte şi trei axe geometrice: i i12 = (1.0 8.15 3. iar semnul ± se referă la reductoare.80 5.25 1..8 Valori mai mari.0 4.1 Repartizarea raportului de transmitere pe treptele unui reductor Raportul de transmitere al unui tren de angrenaje.60 1. este câtul dintre turaţia / viteza unghiulară a primei roţi conducătoare şi turaţia / viteza unghiulară a ultimei roţi conduse.5 2.6 2.0 2. Atât raportul total al unui reductor cât şi cel al fiecărei trepte în parte trebuie să aparţină valorilor i STAS conţinute în STAS 6012 – 82 şi prezentate în tabelul 2.3 şirul I şirul II şirul I şirul II 1.k . Tabelul 2.25) ⋅ ia .0 5.0 2.0 1.k = i12 ⋅ i23 ⋅ ⋅ ⋅ ik −1. ia = i1.0 2. i34 = a . In cazul unui reductor cu k trepte.2 Structura şi cinematica transmisiilor mecanice 2. raportul de transmitere total ia este constituit din produsul rapoartelor de transmitere parţiale. respectiv amplificatoare.3.pentru reductoarele cilindrice în două trepte şi două axe geometrice: i i12 ≥ ia .55 1. i34 = a i12 ∧ i34 ∈ {i STAS }.2) i = i STAS ⋅ 10 n .4) i12 .1. (2.32 Cap.40 4.6 1.0 2.12 3. respectiv mai mici decât cele prezentate în tabelul 2.5 8. stabilirea valorilor rapoartelor de transmitere parţiale respectă următoarele relaţii: . (2.15 3.3 6.. ( ) în care n ∈ Z (+1) .25 1.3 se obţin utilizând relaţia: ±1 (2.5) i12 .0 4. (2.2.24 6.5 1.3) In absenţa altor restricţii. definit conform STAS 915/2 – 81. In alegerea valorilor pentru rapoartele de transmitere se recomandă valorile din şirul I.0 5.3.3 7.0 9.0 1.

ic .turaţia la arborele de ieşire din reductor.6) i12 .Reductoare cu două trepte şi trei axe geometrice: .55). n 2 ≡ n i n2 = n1 ia sau n2 = ne . it (2.5.120)].4 Determinarea turaţiilor arborilor .3.9) .Determinarea turaţiilor.Reductoare cu o treaptă de roţi dinţate: . icil = a .pentru reductoarele cu roţi dinţate conice şi cilindrice (două trepte): i i12 < ia .turaţia la arborele de intrare în reductor n n1 = e . 80 (max . it (2. ic . puterilor şi momentelor de torsiune 33 . (2. i12 ≤ 3.15(max .12) .11) . (2. i12 (2. i34 = a . (2. n3 ≡ ni n3 = n2 i34 sau n3 = ne .turaţia la arborele intermediar din reductor.8) în care ne reprezintă turaţia nominală a motorului electric de acţionare.10) (2.pentru reductoarele melcato – cilindrice sau cilindro – melcate: i imelc = [12. n2 n2 = n1 .turaţia la arborele de intrare în reductor n n1 = e .turaţia la arborele de ieşire din reductor.7) imelc 2.

1a. iar ceilalţi termeni au semnificaţiile din § 1. . f) M t1 = 30 P1 π ⋅ n1 ⋅ 10 6 [ Nmm]. 2.34 Cap. e.14) unde η a1 reprezintă randamentul primei trepte de roţi dinţate. în kW. d. n1 . respectiv condus. (2. d.1. g) M t1 . M t2 = 30 P2 π ⋅ n2 ⋅ 10 6 [ Nmm] . iar M t 3 cu relaţia: M t3 = 30 P3 ⋅ 10 6 π ⋅ n3 [ Nmm ] . .1a.2. La transmisiile cu două trepte de roţi dinţate (fig.la arborele de intrare în reductor: (2. 2.15) unde η a 2 reprezintă randamentul celei de a doua trepte de roţi dinţate.turaţiile la arborele conducător. M t 2 se calculează cu relaţia 2.Reductoare cu două trepte şi trei axe geometrice (fig.16) în care: P1 .puterea la arborele conducător.16. e. f) puterea se determină cu relaţiile: .13) P1 = Pe η c η l . puterea P2 cu relaţia (2. . în rot/min.la arborele de ieşire din reductor ( P2 = Pi ): 2 P2 = Pe η c η λ η a1 .5 Determinarea puterilor la arbori La transmisiile cu o treaptă de roţi dinţate (fig.1b.17) în care P3 reprezintă puterea la arborele de ieşire.Reductoare cu o treaptă de roţi dinţate (fig.puterea la arborele condus. puterea P1 se determină cu relaţia (2. 2.1b. în kW. în kW. c.2 Structura şi cinematica transmisiilor mecanice 2. g).13).6 Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor . n 2 .14) iar puterea la arborele de ieşire din reductor ( P3 = Pi ) cu relaţia: 3 P3 = Pe η c η λ η a1η a 2 (2. 2. c. (2. P2 . (2.

frecvenţa şi natura intervenţiilor. datorită frecării dintre un element intermediar flexibil. funcţionare însoţită de alunecare elastică ceea ce face ca raportul de transmitere să nu fie constant etc. nu impun condiţii tehnice deosebite pentru montaj şi întreţinere etc.1 Generalităţi Transmisia prin curele realizează transferul energetic între doi sau mai mulţi arbori.Capitolul 3 TRANSMISII PRIN CURELE 3. amortizarea şocurilor şi a vibraţiilor.2 Tipuri de curele şi materiale utilizate Cureaua condiţionează capacitatea de transfer energetic. constituie un element de siguranţă (la suprasarcini cureaua poate patina). respectiv cu axe neparalele (cu ramuri încrucişate. montat pretensionat şi roţile de curea fixate pe arbori.1. gabaritul transmisiei etc. fără zgomot. în unghi cu rolă de ghidare). capacitate de transmitere redusă. Faţă de alte transmisii prezintă o serie de avantaje. După forma secţiunii transversale a curelei se întâlnesc curele late. 3. cureaua. funcţionare lină. durabilitate limitată.1. cum ar fi: posibilitatea transmiterii mişcării de rotaţie la distanţe mari. . Celelalte variante nu valorifică eficient capacitatea de tracţiune a curelei.1 Transmisii prin curele trapezoidale 3. Frecvenţa maximă de utilizare o întruneşte transmisia cu axe paralele cu ramuri deschise. se realizează la un preţ de cost redus. Ca dezavantaje amintim: gabarit mare. După poziţia axelor în spaţiu transmisiile prin curele pot fi cu axe paralele (cu ramuri deschise sau cu ramuri închise).

1a)..5. Z.125 şi simbolizate prin W16.distanţa de la fibra neutră la baza mare a trapezului. In funcţie de valoarea raportului λ/ h curelele trapezoidale se împart în: .1 şi simbolizate prin SPZ.1. Acestea au capacitatea de tracţiune majorată cu (30.curele trapezoidale înguste cu λ/ h =1.3. W31.40)% faţă de curelele trapezoidale clasice de acelaşi tip dimensional şi structură de rezistenţă.36 Cap. SPB.3 Transmisii prin curele trapezoidale. Parametrii geometrici ai unei curele trapezoidale sunt prezentaţi în figura 3. W40. W100 (STAS 7503/185).. încorporat în cauciuc vulcanizat. conform standardului. In acest caz cureaua se confecţionează dintr-un element de rezistenţă. şnururi sau cabluri din fire artificiale. dimensiunile secţiunii curelelor trapezoidale înguste... rotunde şi dinţate.curele trapezoidale clasice cu λ/ h =1. 2 şi protejat la exterior de un strat de ţesătură cauciucată rezistentă la uzură. W20. E (STAS 1164-91). W63. In tabelul 3.1b şi anume: λ . 3.4 şi simbolizate prin Y. . 1.. format din straturi de inserţie ţesută. SPC(STAS 7192-83). profilul trapezoidal este cel mai răspândit. W80. Dintre acestea. α unghiul dintre flancurile active.. .3 (fig.1 se prezintă. W25. . W28. SPA. h – înălţimea profilului. D.1. Sunt utilizate preferenţial pentru variatoare de turaţie.curele trapezoidale late cu λ/ h =3. A.lăţimea primitivă (de referinţă). 16x15. C. B. W50. b .

87.2 Observaţie: Pentru profilurile de curele situate pe nomogramă în apropiere de dreptele oblice se recomandă calculul atât pentru tipurile de deasupra cât şi .8 3.Transmisii prin curele trapezoidale 37 Tabelul 3.94. în funcţie de puterea Pe transmisă şi de viteza unghiulară ω e a roţii conducătoare.02.10-4 1.64.1) Fig.5 11 14 16 19 h [mm] 8 10 13 15 18 b [mm] 2 2.5 4 4.1 Tipul curelei SPZ SPA SPB (16x15) SPC λ [mm] 8.10-4 2.8 Ac [m2] 0.697 Tipul curelei se alege.54. 3.2. din nomograma prezentată în figura 3.10-4 2.10-4 α [rad] 0.10-4 0. Viteza unghiulară ω e se calculează cu relaţia: ωe = π ⋅ ne 30 (3.

să aibă un coeficient de frecare mare şi flexibilitate.3..1..3 .3...9) x 106 (2..4.2.. alegându-se tipul pentru care numărul de curele este mai mic. In sensul celor arătate mai sus. Fig.5. 3.3 Geometria şi cinematica transmisiilor prin curele 3.2..1. Principalele proprietăţi ale curelelor trapezoidale sunt prezentate în tabelul 3.1) x10 8 (1. Materialele folosite pentru confecţionarea curelelor trebuie să fie rezistente la solicitări variabile şi la uzură.1.5) x 107 (0.38 Cap. materialul utilizat să facă parte din categoria celor nedeficitare şi ieftine.3).3) x 103 3..5) x10 8 (0.1 Elemente geometrice In cele ce urmează se vor analiza transmisiile cu axe paralele şi ramuri deschise (fig.2 E ρc v max f max σr σ −1 Grupa S R [N/m2] [N/m2] [Kg/m3] [m/s] 40 [Hz] 80 40 [N/m2] (7. pânză cauciucată.3 Transmisii prin curele pentru cele de dedesubt.1. de asemenea mare. alungirea curelei.0. curelele trapezoidale se execută din cauciuc. deformaţiile plastice şi densitatea trebuie să fie mici.3. Tabelul 3. şnururi cablate (grupa S) sau reţea cord (grupa R)...4.

în funcţie de tipul curelei. Dacă nu există restricţii constructive Dp1 se alege cât mai mic.Diametrul primitiv Dp2 al roţii conduse Se determină iniţial diametrul primitiv preliminar D'p2 . Tabelul 3.3 şi respectând limitele date în nomograma din figura 3. cu relaţia: . din tabelul 3.Transmisii prin curele trapezoidale 39 .Diametrul primitiv Dp1 al roţii conducătoare Valoarea acestui diametru se alege constructiv. în limitele prescrise de STAS 1162-84.3 Dp [mm] SPZ SPA SPB Dp [mm] SPZ SPA SPB SPC 16x15 Dp [mm] SPZ SPA SPB SPC 16x15 + 450 80 ++ 90 ++ + 100 ++ ++ 112 ++ ++ 125 ++ ++ 140 + ++ 150 160 ++ 170 180 + + 190 + ++ ++ + 315 ++ ++ ++ ++ + 800 900 ++ 355 + + + ++ + 1000 + 400 ++ ++ ++ ++ + 1200 Tabelul 3. .3(continuare) 200 ++ ++ ++ + + ++ ++ + 500 212 224 236 250 ++ ++ 265 280 + + + 300 + + + 560 ++ ++ + 600 + + 630 ++ + 710 + 530 + Tabelul 3.2.3(continuare) + + + ++ + ++ ++ ++ ++ + + + + + + + + ++ ++ ++ ++ + + + + ++ + ++ ++ ++ ++ + + + + ++ ++ ++ + ++ ++ + Observaţie: Valorile înscrise cu ++ sunt de preferat.

se rotunjeşte la valoarea standardizată L p cea mai apropiată (tabelul 3.Lungimea preliminară a curelei. se standardizează la valoarea Dp2 cea mai apropiată (tabelul 3. γ ′ Se calculează valoarea preliminară a unghiului γ ′ .4). .4 (continuare) L p [mm] SPZ SPA SPB (16x15) SPC 1600 ++ ++ ++ ++ 1800 + + + + 2000 ++ ++ ++ ++ ++ 2240 + + + + + 2500 ++ ++ ++ ++ ++ 2800 + + + + + 3150 ++ ++ ++ ++ ++ 3550 + + + + + . L ′p Din figura 3.3 Transmisii prin curele D ′ 2 = ic ⋅ D p1 .40 Cap. . Lungimea preliminară a curelei calculată.Unghiul preliminar dintre ramurile curelei. 2 (3. folosind relaţia: sin γ′ 2 = D p 2 − D p1 γ ′ D p 2 − D p1 . L ′p .3) unde A′ reprezintă distanţa preliminară între axele roţilor pentru curele. dintre ramurile curelei. p (3. Diametrul D'p2 calculat.3). = arcsin 2 A′ 2 2 A′ (3. .2) unde ic reprezintă raportul de transmitere al transmisiei prin curele.3 rezultă: γ′ π L ′ = 2 A′ cos p 2 + (D p1 + D p2 ) + γ2′ (D p2 − D p1 ) . dacă nu există restricţii constructive. Tabelul 3.4) unde γ ′ se introduce în radiani.4 L p [mm] SPZ SPA SPB 630 ++ 710 + 800 ++ ++ 900 + + 1000 ++ ++ 1120 + + 1250 ++ ++ ++ 1400 + + + Tabelul 3.

. respectiv conduse. β1 şi β 2 β1 + β 2 = 2π . rezultă: D p2 . ε .4.3.8) şi se ţine seama de relaţia 3. Raportul de transmitere este: n ic = 1 (3. (3.6) v1 unde v1 şi v2 reprezintă vitezele periferice ale unui punct de pe ramura conducătoare.1. are expresia: v −v ε= 1 2.Unghiurile de înfăşurare ale curelei pe roţi. F0. rezultă că are loc o alunecare locală elastică a curelei pe roţi. Coeficientul de alunecare elastică a curelei. respectiv condusă a curelei. ic = D p1 (1 − ε ) (3.Transmisii prin curele trapezoidale 41 .7) n2 în care n1 şi n2 reprezintă turaţiile roţii conducătoare. π D p2 (3. π D p1 n2 = 60v 2 . Deoarece viteza unui punct de pe partea înfăşurată nu este constantă. care datorită frecării dintre acestea asigură posibilitatea transmiterii unei forţe periferice. β2 − γ = π .4 Forţe şi tensiuni în ramurile curelei 3.2 Elemente cinematice Dacă cureaua ar fi inextensibilă. (3. Fu .5) 3.9) 3. Dacă în relaţia 3. β1 + γ = π .1.6. Această forţă va crea o apăsare normală N între curea şi roată.1 Forţe în ramurile curelei In stare de repaus cureaua se montează pe roţi cu o întindere iniţială.1. astfel că în fiecare din cele două ramuri ale curelei va apare o forţă de pretensionare.7 se înlocuiesc n1 şi n2 cu: n1 = 60v1 . vitezele periferice ale roţilor ar fi egale între ele şi egale cu viteza unui punct oarecare de pe curea.

forţa normală elementară (dN).3 Transmisii prin curele In timpul funcţionării. Din condiţia de echilibru a forţelor pe direcţia orizontală rezultă: dβ dβ .13) în care: dm . cos ≅ ≅ 1 şi se neglijează produsele a doi 2 2 2 termeni infinitezimali. dN + dFc = 2 F sin + dF sin (3. Din relaţiile de mai sus rezultă: . 2 Fig. F1 = F0 + Fu .4 Fu . frecarea dintre roată şi curea modifică distribuţia de forţe din ramurile curelei astfel că în ramura motoare F0 creşte la F1 . 2 µ ′ dN = dF cos Se acceptă sin (3. (3. 3. Forţa centrifugă elementară se poate exprima sub forma: dFc = dm ⋅ Dp 2 ⋅ω 2 = ρλ ⋅ Dp 2 ⋅ dβ ⋅ Dp 2 ⋅ ω 2 = ρ λv 2 dβ . Asupra acestuia acţionează forţa centrifugă elementară (dFc).3.10) 2 Pentru a determina valoarea forţelor din ramurile curelei se consideră un element infinitezimal de curea definit prin unghiul dβ de pe arcul de înfăşurare (fig.masa pe unitatea de lungime.42 Cap.masa elementară a curelei. iar în ramura condusă F0 scade la F2 .4). (3. ρ λ . se obţine: dβ . Rezultă: F1 + F2 = 2 F0 . forţa de frecare elementară ( µ ′ dN ) şi F2 = F0 − momentul încovoietor datorat curbării curelei pe roată (M).12) dβ dβ dβ .11) 2 2 Dacă se pune condiţia să nu existe alunecare.

10) se obţine: F1 = Fu ⋅ şi e µ β1 ′ e µ ′ β1 −1 + ρ λv 2 = F1' + ρ λv 2 . Lungirea specifică este: Fig.4. (3. 0 β1 (3.1. date de forţele F1 şi F2 şi care se determină cu relaţia: σ t1.2 Tensiunile din curele Datorită neomogenităţii materialelor din care sunt executate curelele. 2 Ac . Acceptând ipoteza simplificatoare a omogenităţii secţiunii curelei.16) 3. cât şi a comportamentului diferit al acestora la sarcini exterioare.Transmisii prin curele trapezoidale F2 F1 F 43 ∫ dF − ρ λv 2 = ∫ µ ′dβ . se calculează alungirea fibrelor extreme ale curelei faţă de fibra medie considerată nedeformabilă (fig. respectiv a stării de tensiune uniformă pe întreaga arie transversală se poate afirma că în curea se dezvoltă : . 2 = F1.15) F2 = Fu ⋅ 1 e µ β1 −1 + ρ λv 2 = F2' + ρ λv 2 . (3.14) şi ţinând seama de relaţia (3. calculul riguros al stărilor de tensiune este foarte dificil.14) Prin rezolvarea ecuaţiei (3. 3.5). Se consideră un element de curea definit prin dβ .17) .tensiuni de întindere.tensiuni de încovoiere Considerând că materialul curelei respectă legea lui Hooke. (3.5 .3.

. Fig..19) în care h reprezintă înălţimea profilului curelei.3 Transmisii prin curele hdβ h h 2 = = ≅ ε= Dp + h L Dp + h Dp dβ 2 Tensiunea de încovoiere rezultă: h σ i = E ⋅ε = E ⋅ Dp ∆L (3. c a = 3. 3. Distribuţia tensiunilor în lungul unei curele care echipează o transmisie cu axe paralele şi ramuri deschise este redată în figura 3.6 .2). iar E modulul de elasticitate al materialului din care este confecţionată cureaua (v.1 şi 3. tabelul 3.21) unde: σ r .2). tabelele 3. Expresia tensiunii maxime din ramura activă a curelei în punctul de contact al curelei cu roata conducătoare devine: (3.18) (3.rezistenţa la rupere a materialului curelei (v.20) σ max = σ t + σ i ≤ σ a în care: σa = σr ca (3.6.5 – coeficient de siguranţă admisibil.44 Cap.

Dată de bază.rel.1.3. 3.3 γ′ [rad] .1). Se poate adopta un profil superior pentru a micşora numărul curelelor din set. Dată de bază. rel. 9. 2. Distanţa preliminară dintre axele roţilor Unghiul dintre curelei preliminar ramurile [mm] A′ 0. Se alege din nomogramă (fig. Mărimea de calcul Puterea de calcul la arborele conducător Turaţia roţii de curea conducătoare Regimul de lucru al transmisiei Raportul de transmitere Tipul curelei Simbol Relaţia de calcul Dată de bază.3. funcţie de tipul curelei. 3.3. respectându-se prescripţiile din figura 3. 7. v = 0.2 şi tabelul 3.3. în funcţie de Pe şi ω e (v. Diametrul primitiv al roţii conducătoare Viteza periferică a curelei D p1 [mm] v [m /s] ω e în [rad/s]. Dată de bază. Se alege constructiv. 4. crt.5 Nr.2 şi tabelul 3. ir ir = D p2 D p1 . rel.75( D p1 + D p 2 ) ≤ A′ ≤ 2( D p1 + D p 2 ) v. 10.5ω e D p1 ≤ v max .Transmisii prin curele trapezoidale 45 3. Diametrul primitiv al roţii conduse Raportul de transmitere recalculat D p2 v. Se calculează abaterea raportului de transmitere cu relaţia: ic − i r ⋅ 100 ≤ ±3% ic Dacă această relaţie nu este îndeplinită se va alege o altă pereche de valori D p1 şi D p 2 . 1.3.2). iar calculul se reface. 5. D p1 în [m] şi v max = 40 m /s.5 Calculul transmisiei prin curele trapezoidale Tabelul 3. 11. 8. cu Pe ne - ic - 6.

4 şi se p standardizează la L p din tabelul 3.9. 21.95 pentru z 0 =2.. c z = 0.13 β1 = π − γ ..90 pentru z 0 = 4. tabelul 3. P0 [kW] cβ z0 z0 = c f Pe c L c β P0 23. cz z c z = 0. crt.3 Transmisii prin curele Tabelul 3. tabelul 3. 14. 24.v.14 rad .10. 15.46 Cap.85 pt. f max .6 v.8. Lp cu v în [m/s].12. 3. 17. v. 13. 19.. c z = 0.3.2. v. z 0 > 6..5( D p1 + D p 2 ) . 22.6.7 Se alege în funcţie de tipul curelei din tabelele 3. Distanţa reală între axele roţilor 16. tabelul 3. 3.25 ⋅ ( L p − π ⋅ D pm ) + ( L p − π ⋅ D pm ) 2 − 2( D p 2 − D p1 ) 2 [ ] γ [rad] γ = 2 arcsin D p 2 − D p1 2A . 20. cL cf Unghiul β1 trebuie să fie cuprins în intervalul 2. f = x⋅ v ≤ f max .10 rad ≤ β1 ≤ 3. Unghiul dintre ramurile curelei Unghiul de înfăşurare al curelei pe roata conducătoare Coeficientul de lungime Coeficientul de funcţionare Puterea nominală transmisă de o curea Coeficientul de înfăşurare Numărul de curele preliminar Coeficientul numărului de curele Numărul de curele Diametrul mediu primitiv D pm A [mm] D pm = 0. L p în [m] şi x=2 (numărul de roţi peste care se înfăşoară cureaua). tabelul 3. Mărimea de calcul Lungimea primitivă a curelei Frecvenţa încovoierilor curelei Simbol Lp [mm] f [Hz] Relaţia de calcul Se calculează L ′ cu relaţia 3.11 şi 3. [rad] β1 18.5 (continuare) Nr. z= z0 ≤ 8 (z se va lua număr întreg) cz . 3. 12.4. A = 0.

µ′ µ′ = sin 30.tabel 3. SPA.35 + 0.0.628 rad pentru curele tip SPC 29.aria secţiunii transversale printr-o curea (v.012v . crt. Forţele totale din ramurile transmisiei F1 [N] F1 = k1 Fu F2 = k1 Fu e µ 'β1 e µ ' β1 −1 −1 + zρ λv 2 + zρ λv 2 F2 [N] 33. α r = 0. tabelul 3.2) Ac . SPB şi 16x15..5 (continuare) Nr. cu v în [m/s] αr [rad] α r =0.2. 31. Mărimea de calcul Forţa utilă din curele Simbol Relaţia de calcul Fu [N] Fu = 10 3 [m/s] Pe .. 25.Transmisii prin curele trapezoidale 47 Tabelul 3. Coeficientul de frecare Unghiul canalului roţii Coeficientul de frecare aparent Coeficientul de suprasarcină Forţele de întindere parţiale din ramurile transmisiei µ µ = 0.0 F1' = k1 Fu F2' = k1 Fu e µ 'β1 e µ 'β1 − 1 1 e µ ' β1 −1 32. v Pe în [kW] şi v în 26. µ αr 2 k1 F1' F1' [N] F2' [N] k1 =1.1) 27. 28.593 rad pentru curele tip SPZ. Forţa cu care curelele solicită arborele condus [N] 1 e µ ' β1 F′ F ′ = ( F1' ) 2 + ( F2' ) 2 + 2 F1' F2' cos γ .densitatea curelei (v. Densitatea de lungime a masei curelei ρλ [kg/m] ρ λ = ρ c ⋅ Ac unde: ρ c .

crt.85 - . L p [mm] 630 710 800 900 1000 1120 1250 Tabelul 3.94 0.⎢0. zAc σ t2 = F2 . Tensiunea maximă din curea σ max unde K = 0.unghiul de înclinare al transmisiei prin curele (fig.91 0.81 0. zAc h D p2 36.90 0.82 0.6 1400 1600 Coeficientul de lungime.1 şi 3. Valorile coeficientului de lungime.88 0.48 Cap. Mărimea de calcul Unghiul rezultantei F ′ cu planul orizontal Simbol Relaţia de calcul [rad] Ψ ψ = θ . c L 0. E – modulul de elasticitate.84 0.86 0. h – înălţimea profilului curelei.0.93 0. unde θ .93 0.86 0.3 Transmisii prin curele Tabelul 3.89 0. c L Tipul curelei SPZ SPA SPB 16x15 SPC Lungimea primitivă a curelei.00 0.5 (continuare) Nr.84 1. .83 0.96 0.87 0.3)..2) σ max = σ t1 + σ i1 ≤ σ a = σ r / c a Observaţie: Dacă relaţia σmax ≤ σa nu este îndeplinită se măreşte numărul de curele z sau dacă acest lucru nu este posibil se alege un nou tip de curea cu dimensiuni imediat superioare şi calculul se reface.. σ t2 [N/m2] σ i1 . Tensiunea încovoiere de σ i2 [N/m2] σ i1 = KE h . în N/m2. 34.5γ − arcsin ⎜ ⎢ ⎣ ⎡ ⎛F ′ 2 ⎞⎤ sin β 1 ⎟ ⎥ ⎜ F' ⎟⎥ ⎝ ⎠⎦ 35.7.3.85 0.82 0. σ t1 = F1 . tabelele 3. Tensiunea de tracţiune σ t1 .6. în mm (v. D p1 σ t 2 = KE 37.

Foarfeci mecanice.98 0.5 1.86 1.96 0.Ventilatoare . ore de lucru din 24 ore ≤8 8.94 0.Transmisii .Transmisii prin curele trapezoidale 49 Tabelul 3.4 1. Maşini de ţesut .98 0.Pompe şi compresoare . malaxoare 1.Ventilatoare .93 0.Ventilatoare grele.92 1. c L SPZ SPA SPB 16x15 SPC 1..90 1.92 0.91 0.00 0.04 0.6 1.93 Valorile coeficientului c f Felul încărcării Tipul maşinii Tabelul 3. excavat . Regim de lucru alternativ şi şocuri . mortezat şi polizat .88 1.83 1.95 0.Maşini de rabotat.Prese.98 0.6 1.87 1.13 1.0 .00 0.Maşini de ridicat.96 0.Transportoare cu lanţ.06 1. Variaţii neînsemnate ale regimului de lucru Moment de pornire până la 200 % din momentul nominal.16 >16 cf Moment de pornire până la 120 % din momentul nominal.5 1.9 1. L p [mm] 1800 2000 2240 2500 2800 3150 3550 3750 Coeficientul de lungime.11 1.90 0.05 0.07 1..Concasoare.94 0.89 1.96 0.Site uşoare .Dezintegratoare .01 0.7 Motor curent alternativ cu rotorul în scurtcircuit Nr. elevatoare . Regim de lucru aproape constant Moment de pornire până la 150 % din momentul nominal. . cuptoare rotative . cu pietre.7 1.02 0.97 0. transportoare elicoidale şi cu cupe .Transportoare cu bandă .01 0.Separatoare .09 1.4 1.6 (continuare) Tipul curelei Lungimea primitivă a curelei.Ciocane pneumatice .07 1.Site grele.3 1.02 0.2 1.88 0. Variaţii însemnate ale regimului de lucru Moment de pornire până la 300 % din momentul nominal.Mori cu bile. cu valţuri .7 2.

6o 1.33 5.99 3.63 3.66 4.77 5.o5 4.36 3.12 3.0 1.45 3.38 1.05 160 1.20 3.43 2.81 5.50 Cap.80 1.12 1.97 5.20 1.45 2.87 2.85 2.50 ≥ 3.85 2.07 2.67 6.37 1.38 6.50 ≥ 3.79 3.87 3.81 1.66 1.92 3.82 1.57 2.50 ≥ 3.07 2.48 2.45 2.20 1.o5 2.12 2.83 5.88 1.88 3.58 2.94 2.47 2.37 2.82 2.84 1.87 1.53 6.91 2.57 3.13 2.97 6.44 3.76 1.86 5.35 3.86 2.0 1.88 3.16 2.01 2.88 2.20 1.14 2.47 2.51 8.74 4.41 5.27 3.77 2.75 3.31 8.12 2.77 2.73 7.93 2.09 2.52 2.47 2.8 ne [rot/min] 700 800 950 1200 1450 1600 2800 ic P0 [kW] 1.71 1.31 2.05 3.3 Transmisii prin curele Curea tip SPZ D p1 [mm] Tabelul 3.87 8.38 4.11 2.20 2.56 1.22 4.5o 2.30 4.70 2.60 1.37 2.0 1.16 2.35 1.51 1.46 4.76 .58 4.28 3.2o 2.95 1.55 3.78 1.71 3.82 2.85 1.21 2.36 3.29 1.91 2.o4 4.90 3.78 4.57 4.13 5.50 ≥ 3.5o 1.33 1.47 4.54 1.26 2.72 2.88 2.20 1.69 3.20 1.94 3.45 1.15 1.46 8.42 2.19 3.98 4.15 2.04 4.19 4.51 3.76 1.96 4.43 3.05 140 1.43 7.81 7.43 1.40 2.23 3.22 2.21 5.28 2.69 5.95 3.10 3.05 100 1.55 5.21 3.02 2.26 1.20 1.50 7.59 1.0 1.92 5.51 2.23 1.62 1.34 1.88 4.05 180 1.26 5.05 5.50 ≥ 3.20 1.8o 2.o8 2.19 1.63 2.48 1.32 3.32 1.27 3.50 ≥ 3.49 2.55 1.84 4.02 3.32 3.58 2.63 4.21 5.0 1.71 2.84 2.38 3.50 3.74 1.54 2.7o 3.64 2.51 4.79 3.05 112 1.35 2.69 5.05 90 1.07 5.33 4.34 2.0 1.65 2.50 ≥3.05 125 1.82 1.0 1.11 4.10 4.

22 4.50 4.91 4.25 2.58 7.96 5.72 5.50 ≥ 3.73 8.50 ≥ 3.18 2.60 2.50 ≥ 3.27 9.10 5.73 6.23 6.68 2.66 6.23 3.51 6.0 1.63 4.17 3.51 6.75 4.33 2.38 4.23 4.05 180 1.28 3.39 8.80 8.24 5.20 1.70 2.79 2.79 2.67 7.88 3.02 2.79 1.90 9.74 1.47 3.00 2.71 4.93 5.50 ≥3.14 5.0 1.58 12.51 8.65 4.30 4.44 2.73 1.23 2.02 8.46 8.42 4.35 3.51 8.71 5.14 5.10 2.63 11.19 5.43 6.12 4.47 4.05 112 1.84 1.12 3.47 3.03 7.30 3.08 4.12 3.99 7.36 5.90 9.94 4.Transmisii prin curele trapezoidale 51 Curea tip SPA D p1 [mm] Tabelul 3.84 6.88 7.65 7.16 2.00 3.40 3.86 10.67 6.34 6.55 2.24 8.o2 2.50 ≥ 3.21 7.20 1.71 2.98 4.89 3.97 11.49 2.53 3.73 5.82 3.99 3.33 11.76 2.65 1.17 8.00 6.47 5.58 6.55 3.57 1.78 5.99 12.58 2.95 8.28 3.37 6.0 1.45 5.03 6.64 3.20 1.81 1.60 4.97 4.41 2.05 100 1.82 3.41 2.72 3.41 3.94 3.57 9.22 12.11 2.38 2.64 4.61 2.93 2.38 3.75 3.0 1.14 3.03 3.9 ne [rot/min] 700 800 950 1200 1450 1600 2800 ic P0 [kW] 1.79 3.32 4.20 1.12 6.88 13.82 3.56 4.81 3.27 7.21 5.28 5.o5 4.63 3.0 1.54 4.22 3.56 4.05 200 1.25 5.52 10.64 4.33 2.11 3.50 ≥ 3.14 7.32 8.05 140 1.24 7.66 5.0 1.65 3.05 125 1.95 3.05 160 1.23 10.12 6.93 2.45 4.20 1.65 7.89 6.47 5.43 7.35 3.20 1.39 2.87 2.50 ≥ 3.28 5.97 4.05 9.01 3.0 1.14 4.20 1.47 5.69 5.77 2.17 6.78 3.39 4.58 2.93 4.79 6.22 2.05 4.43 7.41 5.49 2.36 4.25 .55 4.54 3.30 7.31 5.

07 12.42 9.56 5.86 10.51 12.84 19.74 10.15 17.88 17.13 14.15 6.89 11.95 8.74 10.81 18.94 9.87 8.48 12.28 12.18 4.32 8.35 9.30 10.70 11.28 6.50 ≥ 3.47 18.54 9.50 ≥ 3.58 7.24 5.0 1.21 17.13 9.20 1.0 4.94 7.24 8.72 15.70 5.60 10.25 13.50 ≥ 3.10 19.93 17.71 17.28 12.35 6.07 7.73 7.57 10.06 7.62 6.51 7.61 4.0 1.04 16.03 6.89 11.10 8.17 9.44 4.50 ≥ 3.33 5.95 13.90 7.73 8.18 18.15 7.40 6.00 7.85 7.34 16.76 14.98 6.05 224 1.79 10.87 20.48 11.20 6.42 14.97 11.10 ne [rot/min] 700 800 950 1200 1450 1600 2800 ic P0 [kW] 1.57 9.13 14.06 19.42 9.88 13.95 8.81 18.37 17.54 9.24 8.86 7.04 16.28 12.57 10.82 16.64 9.27 9.05 200 1.85 12.49 17.80 8.47 5.50 ≥ 3.05 9.76 4.04 11.20 1.85 12.86 6.o9 4.09 16.0 1.62 13.58 12.51 5.71 17.28 12.35 9.27 4.55 6.13 7.21 19.43 8.47 19.0 1.13 9.92 12.35 14.11 11.17 14.50 ≥3.35 9.32 8.17 8.83 9.15 5.23 10.35 14.31 15.74 11.89 11.20 7.65 7.55 12.01 16.41 12.37 6.24 10.24 7.06 12.20 1.46 16.69 14.97 11.20 1.52 Cap.76 5.12 16.50 19.79 15.50 5.11 11.0 1.18 11.98 5.67 10.22 17.0 1.24 8.41 16.86 10.72 15.88 13.28 12.57 6.05 250 1.50 ≥ 3.84 14.83 9.10 8.93 6.28 12.20 5.05 315 1.98 14.52 10.05 280 1.56 4.30 10.10 18.94 10.20 1.58 13.38 10.52 10.06 12.49 9.12 15.90 9.21 7.95 13.74 18.20 1.05 180 1.39 13.3 Transmisii prin curele Curea tip SPB D p1 [mm] Tabelul 3.02 8.02 8.94 15.46 8.74 6.68 16.87 - .05 160 1.23 10.13 14.13 14.47 19.20 1.95 5.

75 16.54 26.50 6.51 13.o6 15.15 16.36 20.o1 15.33 19.63 16.91 14.50 14.33 18.12 17.99 19.78 12.44 7.20 1.29 16.78 17.87 15.69 18.19 16.69 14.75 7.12 16.91 14.79 16.34 - .52 10.14 19.36 24.79 15.23 22.0 6.25 16.67 24.39 11.70 12.18 11.05 355 1.00 7.54 9.15 17.32 8.45 23.5o 15.20 1.47 13.73 20.73 13.27 9.34 21.12 17.51 12.81 18.80 13.0 1.72 15.20 1.69 19.90 21.25 18.21 17.28 19.41 16.20 14.97 11.0 1.18 19.01 15.71 17.28 12.92 12.96 11.68 8.04 16.69 14.50 ≥ 3.35 9.93 18.02 21.28 12.51 7.35 14.50 ≥ 3.77 19.24 14.74 10.94 10.50 ≥ 3.20 1.57 27.28 12.10 13.07 17.39 21.25 7.15 18.50 ≥ 3.74 11.79 22.93 9.85 12.06 19.42 21.50 ≥ 3.69 19.07 24.67 11.94 9.05 280 1.0 1.39 20.80 8.20 1.50 14.98 21.05 200 1.98 14.30 17.51 8.56 21.58 20.13 26.71 9.40 19.86 10.20 21.17 9.00 18.23 10.05 26.32 14.16 27.96 25.05 224 1.20 1.04 23.86 22.26 11.45 23.07 24.65 20.10 8.58 12.82 11.64 27.71 17.10 16.17 13.93 22.80 20.37 18.94 9.94 10.35 14.90 16.66 18.21 19.26 16.Transmisii prin curele trapezoidale 53 Curea tip (16 x 15) D p1 [mm] Tabelul 3.03 13.9o 21.73 13.36 8.0 1.46 16.44 12.63 17.75 28.80 13.06 14.69 18.17 26.05 315 1.20 1.56 16.47 18.0 1.52 18.50 ≥ 3.02 8.30 1o.62 24.11 12.00 12.30 10.67 1o.55 24.79 15.56 25.57 1o.0 1.48 12.o7 12.81 13.50 ≥ 3.36 20.05 400 1.32 8.05 250 1.51 24.23 16.16 27.26 11.95 25.42 9.93 17.23 7.78 19.11 ne [rot/min] 700 800 950 1200 1450 1600 2800 ic P0 [kW] 1.28 14.8o 8.

78 17.51 30.70 25.06 26.12 22.23 15.20 1.21 19.0 1.15 23.05 355 1.47 31.96 18.68 16.95 13.26 23.79 15.77 24.08 22.92 29.23 16.04 23.50 ≥3.77 25.41 16.21 32.25 13.20 1.0 1.59 35.90 33.05 450 1.16 32.87 32.25 18.93 18.07 24.38 11.68 22.55 15.23 16.18 11.0 1.56 29.26 16.24 20.56 29.0 1.34 15.2o 14.03 13.65 20.50 ≥3.07 29.0 1.24 20.07 29.75 33.33 19.50 26.04 16.43 32.73 17.79 15.48 25.02 17.84 19.80 20.31 16.50 27.10 25.44 12.51 26.95 30.51 18.64 22.00 34.48 29.05 400 1.46 26.88 18.69 31.05 21.62 20.63 12.54 Cap.05 315 1.31 15.46 26.31 21.30 23.56 19.0 1.71 22.84 19.49 23.10 25.75 21.60 16.63 34.20 1.00 12.66 35.54 26.62 24.50 27.14 19.72 20.50 27.44 19.81 19.12 ne [rot/min] 700 800 950 1200 1450 1600 2800 ic P0 [kW] 1.32 31.81 18.23 28.29 29.38 10.20 1.18 32.33 35.66 3.99 36.79 28.50 ≥3.05 250 1.97 32.46 21.70 29.78 14.22 35.20 22.55 34.10 13.07 24.28 14.50 ≥3.62 30.3 Transmisii prin curele Curea tip SPC D p1 [mm] Tabelul 3.06 19.76 26.78 34.83 - .72 15.26 23.38 33.04 17.37 17.88 13.51 25.20 1.72 20.05 280 1.77 25.68 33.31 21.21 37.45 27.37 18.48 12.31 33.94 27.65 32.16 28.01 28.07 17.50 ≥3.30 22.33 36.61 21.14 200.60 33.72 20.27 34.82 11.11 24.21 31.82 17.0 10.81 23.50 ≥3.20 1.34 32.36 27.72 20.78 17.59 35.05 500 1.85 17.20 26.69 26.44 35.89 23.69 14.66 30.75 28.04 28.20 1.30 22.44 12.34 34.81 30.09 32.50 ≥3.62 14.37 17.89 23.13 26.

lăţimea de referinţă.00 0.98 0.74 3. Simbolurile din figura 3.adâncimea canalului sub linia de referinţă.7 şi tabelul 3.5 ± 0. min f e SPZ SPZ SPA SPA SPB SPB SPC SPC Dimensiuni în mm 8. c β Unghiul β1 [rad] 3.5 α Observaţii: 1.75 11 10 15 ± 0. Dimensiunile principale ale secţiunii canalelor roţii se prezintă în figura 3.95 0. b .995 2. min h. h .3 11 3.093 Tabelul 3.14 2.92 0.267 2. f .616 2.7 şi tabelul 3.8 19 17 25.14 au următoarele semnificaţii: wd .3 11 2.78 0.5 19 ± 0.442 2. Tabelul 3.Transmisii prin curele trapezoidale 55 Valorile coeficientului de înfăşurare.89 0.14 Secţiunea curelei trapezoidale Secţiunea canalului roţii wd b.13 1.74 cβ 1.86 0.14.distanţa dintre axa secţiunii canalului extrem şi suprafaţa frontală .lăţimea canalului deasupra liniei de referinţă.919 1.4 34o .5 2 9 8±1 12 ± 0.791 2.82 0.6 Roţi pentru curele trapezoidale Forma şi dimensiunile canalelor roţilor pentru curele trapezoidale sunt standardizate prin STAS 1162-84. 38o 19 4.1.5 14 12.

4. consecutive sau neconsecutive. dext . Dacă diametrul de referinţă al roţilor dd ≤ 1120 mm se va alege o roată dintr-o bucată.14. tabelul 3.7 e .diametrul de referinţă.22) d ext1( 2 ) = d d 1( 2 ) + 2b unde dd1 = Dp1 şi dd2 = Dp2 (v.23) în care z reprezintă numărul de curele.5) λ.3 Transmisii prin curele vecină a roţii. justificate.diametrul exterior al roţii.56 Cap. Abaterile limită la dimensiunea e sunt aplicabile pentru distanţa dintre axele oricăror două canale. dd . Fig.lăţimea jantei (coroanei) roţii: λ = ( z − 1) ⋅ e + 2 f (3. α .distanţa dintre axele secţiunilor a două canale consecutive. ale roţii de curea. In cazuri speciale. Abaterile limită la dimensiunea f trebuie luate în considerare la alinierea roţilor de curea pe arborii transmisiei.8 se prezintă desenul de execuţie al roţii de curea conduse. în care: . 2. calculat cu relaţia: (3. 3. In figura 3. se admite prescrierea unor valori mai mari ale dimensiunii e decât cele indicate în tabelul 3. 3.unghiul canalului.

.3λ Fig..lungimea butucului roţii: λ3 = (1.Transmisii prin curele trapezoidale 57 .8.005d d 2 + 3 [mm] .3.grosimea obadei: s 2 = 0.5)d 2 d 02 = d int 2 − 2s 2 d g 2 = 0.2)d1 unde d1 reprezintă diametrul capătului de arbore pe care se montează roata condusă.. 3.5 ( d 02 + d b 2 ) c ≅ 0. se alege conform indicaţiilor din & 6. .1.diametrul butucului roţii: d b 2 = (1. .diametrul interior al roţii: d int 1( 2 ) = d d 1( 2 ) − 2h [mm].8 ...2.

lungimea primitivă L p . domeniu mare de viteză (până la 80 m/s). distanţă mică între axe şi funcţionare liniştită. care constituie masa curelelor 2. dată în STAS 12918/3-91.9 Geometria curelei sincrone. acumulează avantajele transmisiilor prin curele trapezoidale cu avantajele transmisiilor prin lanţuri şi anume: raport de transmitere constant.10): pasul p b . Cureaua dinţată prezintă o structură neomogenă (fig.2 Transmisii prin curele dinţate 3.1 Elemente geometrice Transmisiile prin curele dinţate (fig. Fig. Curelele sincrone cu dantură trapezoidală sunt ordonate în şase mărimi de pas. Dantura prismatică 3 este dispusă pe interiorul curelei 4.58 Cap.9) alcătuită dintr-un element de înaltă rezistenţă la tracţiune 1. Simbolizarea şi . 3. numite şi transmisii sincrone. unghiul dintre flancuri 2β . căreia îi corespunde un număr întreg de paşi z p . sticlă). domeniu larg de puteri (de la 0. lăţimea bs . înălţimea dinţilor ht . randament mare.3 Transmisii prin curele 3.3.2.10 Fig. grosimea de bază s .9). este caracterizată de următorii parametri (fig. dispus în stratul neutru (din oţel. 3. definit în sistemul de măsurare în inches. tensionare mică a curelelor. înălţimea totală hs .12 la 420 kW). încorporat într-o matrice de elastomer. întreţinere simplă.3.3. fibre poliesterice.

38 0. grea Fig.03 ht [mm] 0. In cazul curelelor înguste.13 0.91 2. Tabelul 3. grea F.02 1.320 5. uşoară F. roţile sunt prevăzute cu flanşe laterale pentru prevenirea deplasării curelelor.51 1.19 1.3. 3.080 9.750 [in] 2/25 1/5 3/8 1/2 7/8 1 1/4 2β [o] 40 50 40 40 40 40 s [mm] 1.30 11. Roţile se pot executa în două variante: cu flanşă sau fără flanşă (fig.12 . f.11 Roţile dinţate pentru curele au dimensiunile date în STAS 12918/491. f.57 2.Transmisii prin curele dinţate 59 dimensiunile nominale ale curelelor sincrone sunt indicate în tabelul 3.02 1.35 9.13 0.51 1.63 6. Uzual.60 4.14 2. 3.11).51 1.28 ra [mm] 0.09 12.15.30 3.225 31.70 rr [mm] 0. de putere mică (< 1 kW) pot Fig.57 4.52 Seria F.27 1. uşoară uşoară Grea F.29 6.53 hs [mm] 1.525 12.56 19.15 Simbol pas MXL XL L H XH XXH Pasul curelei pb [mm] 2.20 15.38 0.14 2.700 22.

astfel încât numărul minim de dinţi aflaţi în angrenare să fie cel puţin trei.6 83. diametrele exterioare ale roţilor dinţate d a şi numărul de dinţi al roţilor 2 sunt indicate în tabelul 3.8 79.6 89.7 64.i 20° 0.9 57.8 31.4 12.2 145.3 29.32 1.84 hg [mm] 0.67 25° 0.5 62.1 8.6 7.05 20° 1.2 17. b Simbol pas MXL [mm] cu flanşă 3.0 24.17 7.16.3 83.8 116.7 137.17 10.3 26.7 fără flanşă 5.90 7.31 20° 3.3 26.048 22 222.69 βr 2U z1 min 10 d min 6.19 3.47 Raportul de transmitere max .1 7. Raportul de transmitere maxim se limitează pentru a determina un unghi de înfăşurare al curelei pe roata mică suficient de mare.2 43.0 23.7 39.0 20.68 8.57 XH 7.00 Diametrele cercurilor de divizare d.8 83.17.8 110.8 5.14 20° 2.1 91.34 6.16 Lăţime min.65 25° 0.508 10 16.9 8.34 5.794 18 127.60 Cap.2 bw [mm] 0.20 L 3.38 8.67 XXH 12.372 16 64.3 Transmisii prin curele fi fără flanşe laterale. Tabelul 3.508 XL 1.7 20.05 2.0 56.762 12 36.1 8.3 118.7 56.4 14. Elementele geometrice ale danturii cu profil drept sunt prezentate în fig.9 10.3 7.4 52.6 10. ..8 110.12 şi tabelul 3.40 H 4. 3.

36 26.40 11.02 22.06 Simbol pas XL da d 16.23 14.38 39.19 22.70 64.84 10.25 7.10 84.96 97.04 43.11 96.17 Număr de dinţi 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 (21) 22 23 (24) 25 (26) (27) (28) (30) 32 36 40 48 60 72 84 96 120 MXL d 6.65 41.53 253.77 75.30 363.17 16.02 109.77 48.49 29.76 8.55 9.11 19.87 27.30 254.06 9.15 217.92 290.21 64.51 51.19 9.30 120.46 18.57 da 5.57 57.51 115.28 18.15 121.77 181.26 25.86 84.96 35.26 108.91 218.53 43.35 11.83 35.28 145.70 69.00 11.89 90.07 36.47 7.92 L d da 36.51 51.51 22.19 38.36 30.07 81.78 12.60 30.00 51.78 25.64 12.37 15.45 45.90 20.02 15.81 46.11 7.24 57.75 25.67 66.64 63.43 42.68 77.70 10.31 16.41 42.83 81.72 32.28 48.45 35.53 181.68 291.68 75.60 18.51 144.96 17.87 31.62 97.41 9.98 28.82 17.81 40.43 15.72 14.66 16.48 48.30 46.29 12.07 13.88 15.64 24.96 6.17 17.73 72.66 45.22 31.80 78.61 60.05 38.07 .79 19.70 23.66 17.62 38.53 14.74 58.83 33.02 116.54 54.94 13.13 90.13 11.11 30.15 44.57 37.54 38.40 21.90 20.61 7.13 23.29 25.92 41.20 96.04 78.52 16.90 8.06 363.68 38.Transmisii prin curele dinţate 61 Tabelul 3.43 13.30 39.17 77.40 20.34 33.

67 506.93 124.89 88.84 159.44 79.52 87.69 145.66 262.22 195.90 127.08 212.94 191.40 363.14 320.72 269.57 424.28 129.49 148.33 192.21 1217. dimensiunile arborilor pe care se montează roţile.68 282. modul de reglare a întinderii (cu glisieră sau cu rolă de întindere).69 103.11 109.61 95.34 232.81 80.25 679.22 282.29 209.34 134.64 da 68.45 242.78 421.73 107.06 105.39 75.99 174.86 183. Datele iniţiale necesare proiectării sunt: puterea utilă de transmis Pu .55 252.16 1209.35 360.26 Simbol pas XH da d XXH d da 127.82 279.78 111.66 848.92 166.2.06 339.57 591.56 155.08 485.53 161.48 83.18 289.67 241.79 176.76 272.71 169.46 676.56 91.33 724. raportul de transmitere i.93 970.93 300.70 194.14 188.35 71.19 121.07 181.16 160.10 630.02 101.41 141.06 603.38 727.17(continuare) Număr de dinţi 16 17 18 19 20 (21) 22 23 (24) 25 (26) (27) (28) (30) 32 36 40 48 60 72 84 96 120 156 H d 64.71 3.20 386.99 144.3 Transmisii prin curele Tabelul 3.2 Calculul transmisiilor prin curele dinţate Acest calcul se efectuează conform STAS 12918/2-91.78 401.73 629. maşina de lucru antrenată.61 845.77 152.65 99.10 606.85 84.68 68.98 97.36 145.14 222.04 242. turaţia n1 a roţii motoare.47 509.36 594.64 162.59 251.55 131.98 303.94 92.15 113.40 239.76 219.57 388.23 226.62 138.35 846. .61 259.83 404.38 254.69 338.77 76.18 336.82 119.62 Cap.89 280.25 485.29 229.01 198.50 249.72 72.15 848.98 339. regimul de lucru.71 483.21 482.31 67.19 323.55 291.44 223.88 967.

ventilatoare şi suflante. maşini pt. benzi transportoare. strunguri. în funcţie de turaţia roţii mici de curea şi puterea de calcul.4 1. maşini de cusut Maşini de spălat.24) unde: c – coeficient global de corecţie ( c = c1 + c 2 + c3 ). pietriş. maşini pt.18).3. centrifugi mari.1 1. industria ceramică. nisip. 3.2 1. imprimante. maşini textile. calculatoare. maşini pt. centrifugă pentru sucuri. agitatoare. de rectificat şi rabotat. maşini de găurit. generatoare. aparate de proiecţie. maşini de fotocopiat. benzi transportoare pentru cărbune. maşini de ridicat şi transportat. industria celulozei şi hârtiei Maşini de tăiat. în care: c1 – coeficient ce ţine seama de tipul maşinii de antrenare şi a maşinii antrenate (tabelul 3.18 Maşini de scris.6 . Roboţi de bucătărie.13. prelucrat lemn.Transmisii prin curele dinţate 63 Alegerea tipului de curea se face utilizând nomograma din fig. maşini de frământat. înregistratoare. Fig. care se determină cu relaţia: Pc = c ⋅ Pu (3.13 Tabelul 3. 1.

8.38 9. z1’ = 3 → cz = 0. d.57 14.58 3.21.43 26.3 Transmisii prin curele c2 – coeficient de exploatare (c2 = 0. c2 = 0.91 28.46 26.89 5.80 8.25) P0 ⋅ c z unde: c z – coeficient al numărului de dinţi în angrenare.68 31..20.27 18 29.21 17. z1’ = 4 → cz = 0. c3 = coeficientul sistemului de întindere al curelei (c3 = 0. z1 : ′ ' z1 = β1 ⋅ z1 360 (3. La stabilirea numărului de dinţi ai roţilor ( i = z 2 / z1 ) se au în vedere valorile z1 minime din tabelul 3.35 41. [mm] 19.34 52.10 32.96 10.22.2 pentru transmisia cu rolă de întindere.26 0.08 Tabelul 3.21 18. pentru profilul XL. Lăţimea aproximativă a curelei b′ se calculează pe baza relaţiei: Pc b' ≥ (3.52 31.44 14.58 11 17. z1 10 16.66 19.03 35.2 pentru 3 schimburi pe zi.17 0.73 15.64 24. z1’ = 5 → cz = 0.90 37. P0 .05 8.58 2.85 22.87 4.21 17.88 0. 3.58 3. W/mm Turaţia n [rot/min] 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 Numărul de dinţi.48 12 14 15 Diametrul. este indicată în tabelele 3.86 13.64 Cap.1 pentru 1-2 schimburi pe zi.67 44.87 4.18 6.94 29.22 10.70 47.23 pentru tipurile de curele dinţate tipizate.35 8.11 1. c3 = 0 la transmisia cu glisieră de întindere).19 16 25.70 11.4 P0 – puterea transmisă de o curea cu lăţimea de 1 in.05 15.78 .34 17.53 19.78 29. 3.47 6.00 33.26) Pentru: z1’ > 6 → cz = 1.64 9. 3.89 14.42 35. 3.69 23.99 13.19.46 25.35 37.6.47 16. admiţându-se abateri de ± 1% între raportul de transmitere teoretic şi cel real.40 22.80 0.87 4.12 42.16 5.11 21.41 12.72 24.18 0.67 0.16.42 33. c2 = 0 pentru o funcţionare ocazională).46 24.95 21.98 21.94 28.

70 17.07 92.41 2.65 13 39.73 21.16 6.72 58.81 1.27 58.05 19.Transmisii prin curele dinţate 65 Tabelul 3.64 44.74 8.67 41.93 75.68 35.47 18.74 8.16 5.51 2.45 6.69 23.18 47.34 49.62 33.05 52. d. [mm] 51.8 24 38.62 63.32 12.63 27.29 21 33.42 35.60 53.10 31.38 13.26 35.59 56.75 30 48.80 76.85 59.11 86.22 42.18 91.42 34.59 61. z1 22 35.26 69.21 21.61 13.81 38.8 113.75 62.94 29.57 2.09 18.87 37.9 .03 10.78 28.00 67.18 24.95 53.15 48.43 26.57 1.28 Numărul de dinţi.12 43.94 33.74 8.85 87. [mm] P0 .00 Diametrul.31 84.89 17.70 79.07 35.61 12.03 38.76 82.21 82.86 45.58 39.28 1.78 61.19 69.48 2. z1 14 42.17 31.35 39.19 (continuare) Turaţia n [rot/min] 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 20 32.56 24.26 40.34 52.98 27.72 29. pentru profilul L.73 49.07 15 45.80 11.76 25.21 49.31 28 45.20 18 54.67 42.54 2.68 Diametrul.96 14.34 1.96 44.20 62.00 106.16 6.95 55.53 24.68 63.85 125.61 42. d.45 70.96 1.86 19. W/mm Turaţia n [rot/min] 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 12 36.96 47.31 22.46 28.98 26.03 9.96 79.38 1.73 118.35 72.41 16.42 64.28 50.35 105.51 1.43 16 48.45 2.59 57.71 97.65 66.39 17 Tabelul 3.99 17.32 11.19 Numărul de dinţi.53 51.

7 325.3 Transmisii prin curele Tabelul 3. pentru profilul H.5 Numărul de dinţi.78 100.64 2.27 38.33 102.95 117.49 126.66 Cap.89 10.27 273.98 62.45 73.78 122.15 140.35 77.21 22 88.81 9.29 100.67 146.62 95.27 93.76 324.15 26 78.23 167.76 87.4 17 68.66 155.3 357 400.11 91.12 40.35 81.55 70.77 9.93 137.16 44.77 3.15 51.08 152.96 110.95 33.16 24 72.50 87.06 19.9 20 80.26 112. d.61 2.98 117.72 42.68 8.19 15. z1 18 72.72 97.86 48.29 102.6 498.94 22 66.6 19 76.96 49.2 372.74 131.63 117.23 95.74 133.83 4.07 163.06 46.80 211.48 16.95 62.70 43.08 30.7 341.35 21. d.00 76.90 14.46 182 226.33 122.71 42.77 18.87 310. [mm] 84.31 56.90 15.73 53.92 172.17 130.3 159.41 109.68 147.18 83.17 44.8 480 . z1 21 63.28 46.20 (continuare) Turaţia n [rot/min] 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 19 57.89 4.81 135.63 56.05 58.00 192 238.90 169.94 Diametrul.74 140.35 104.33 221.50 20 60.00 129.50 28.86 53.1 310.3 383.94 11.15 145.65 70.72 8.38 162.95 59.94 107.1 282.9 462 21 Tabelul 3.2 269.27 28 84.30 65.54 202 250 296.89 81.85 10.25 80.3 417. [mm] P0 .99 108.70 3.14 91.66 87. W/mm Turaţia n [rot/min] 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 16 64.67 3.72 Numărul de dinţi.7 261.53 35.5 Diametrul.34 112.

2 384.6 371.18 61.62 112.50 71.5 661.36 16.3 155.96 363.56 91.22 Numărul de dinţi.64 26.19 14.6 662.88 22.41 269 350. z1 18 20 22 24 169.1 468.4 505.1 440.8 - 40 282.6 284.2 609.6 425.5 650. [mm] P0 .04 109.3 504.3 26 105.4 583.5 30 121.78 162.3 32 129.21 (continuare) Turaţia n [rot/min] 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 Numărul de dinţi.94 32.1 576.4 429.5 617.4 481.2 401.6 650.3 627.48 122. pentru profilul XH.34 66.3 663.4 381.12 240.5 32 226.7 569.54 226.5 518.39 211.97 133.4 529.3 400.23 221.8 239.6 216. d.2 563.8 447.7 262.02 12.3 Diametrul.00 417.4 296.Transmisii prin curele dinţate 67 Tabelul 3.63 142.5 40 161.2 518.8 621.6 456.93 182.3 618 630 44 177.9 259.70 132.08 201.54 181. [mm] 22.67 350. z1 24 97.5 350.3 633 631.6 636.8 591.6 552 616.2 549.27 324.6 329.08 34.86 194.23 36.4 661.59 102.2 26 183.4 30 212.2 477.58 376.22 169.79 29.6 656.34 141.83 463.2 662.2 625.4 240.8 600.4 342.7 315.85 152.7 307. W/mm Turaţia n [rot/min] 127.8 582.29 145.2 661.0 - 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 .8 600.49 24.28 15.98 48.11 13.38 196.7 528.8 600.70 20.55 318.3 557.3 485.7 491.1 529.6 498.8 547.36 121.8 448.8 28 198.7 278.8 411.8 602. d.3 493.2 647.5 449.2 296.4 - Tabelul 3.6 28 113.38 182.8 - Diametrul.9 425.72 239.63 18.5 350.53 81.84 297 384.38 38.37 76.2 644.2 36 145.19 157.

5 1.3 Transmisii prin curele P0 .2 1.6 1.9 637.1 32 38 Tabelul 3. z1 26 262.9 24 242.4 784.34 47. pentru profilul XXH.76 55. [mm] Lăţimea b′ se corectează cu un coeficient de tensionare ct (tabelul 3.7 1.2 1.3 1.8 708.4 1.1 1.2 1.7 677.25 85.7 728.4 - Diametrul.79 352.2 698 788.24 Tipul curelei XL L H XH XXH 6 1.33 253.1 1. d.3 1.61 72.0 1.5 1.5 745.8 1.1 204 254 .5 580.2 756 30 303. W/mm Turaţia n [rot/min] 100 500 1000 1500 2000 2500 3000 22 222.1 1.5 516. b.6 1.7 1.4 1.68 Cap.3 1.3 792.5 747.9 10 1.0 1.5 1.2 1.19 64. ct 1. [mm] 13 16 19 22 25 Coeficientul de tensionare.2 1.24) şi se rotunjeşte la valorile tipizate indicate în acelaşi tabel.7 784.6 1.27 232.24 (continuare) Tipul curelei XL L H XH XXH 50 1.55 409.2 - Tabelul 3.4 2.7 34 343.68 273.3 Lăţimea curelei.2 1.1 1. ct 1. b.4 Numărul de dinţi.4 1.3 752.1 1.5 784.4 63 1.5 1.6 623.3 1. [mm] 76 102 127 153 Coeficientul de tensionare.55 51.3 1.2 482 663 772 784.0 1.0 1.09 313.6 446.3 1.2 1.23 40 404.1 1.5 1.2 1. Tabelul 3.2 1.0 Lăţimea curelei.

56 177.52 228.80 182. de unde se extrag elementele geometrice ale danturii roţilor de curea.57(d1 + d 2 ) + minus la un multiplu întreg de paşi (tabelul 3. Tabelul 3.80 MXL 45 50 55 60 70 75 80 90 100 110 125 140 60 155 175 200 65 70 75 80 85 33 40 XL L H XH Numărul de dinţi ai curelei XXH 30 35 40 45 50 55 .88 203.20 223.16.60 254.28) se rotunjesc în plus sau în L p = 2 A + 1.00 279.48 304.25.60 111.20 355.96 330.92 142.27) Lăţimea calculată se corelează cu lăţimile indicate în tabelul 3.60 381. în funcţie de simbolul pasului.28) 4A Valorile L p obţinute cu relaţia (3.40 284.44 101. Lungimea primitivă a curelei se determină cu relaţia: ( d 2 − d1 ) 2 (3.24 152.40 162.Transmisii prin curele dinţate 69 b = ct ⋅ b′ (3. STAS 12918/3-91).25 Lungimea liniei de divizare L p [mm] 91.76 121.80 314.40 431.00 406. Diametrele de divizare şi exterioare ale roţilor dinţate pentru curele se stabilesc în funcţie de numărul de dinţi şi de simbolul pasului din tabelul 3.17.

00 1955.80 723.00 2133.60 508.20 876.3 Transmisii prin curele Tabelul 3.00 MXL 225 95 250 XL 90 50 100 105 110 115 120 125 130 72 76 80 86 92 72 98 104 112 120 128 136 144 160 78 84 90 96 58 102 108 64 114 120 126 132 140 150 160 96 170 72 80 88 64 56 54 60 66 56 60 64 68 48 L H XH Numărul de dinţi ai curelei XXH .00 1600.20 1676.40 558.00 533.80 1524.40 1371.00 1219.45 990.60 2159.00 1905.60 1066.60 635.40 1447.30 914.20 1289.90 762.80 571.00 819.25 482.70 660.80 1143.00 647.40 1778.40 685.25 (continuare) Lungimea liniei de divizare L p [mm] 457.50 584.70 Cap.80 2032.05 1295.40 933.15 838.20 609.60 1422.20 476.

20 2540.00 3048.Transmisii prin curele dinţate 71 Tabelul 3.00 2794.25 (continuare) Lungimea liniei de divizare L p [mm] 2286.00 2844.00 2489.00 MXL XL L H XH Numărul de dinţi ai curelei 180 112 200 220 128 96 80 XXH 72 .

restricţiile impuse prin gabarit.Roata conducătoare funcţionează în condiţii mai grele decât roata condusă. Câteva combinaţii de materiale întâlnite la reductoare de uz general sunt: OLC45 / OLC35. unele aliaje neferoase şi materialele plastice. Oţelurile sunt utilizate. Aceste materiale se supun tratamentelor termice în scopul ameliorării caracteristicilor de rezistenţă şi a îmbunătăţirii comportării flancurilor dinţilor la diverse forme de uzură. preţului de cost etc.1. mărimea vitezelor periferice. . la care uzura trebuie să fie cât mai mică. fontele. durabilitate şi preţ de fabricaţie. Principalele materiale folosite în construcţia roţilor dinţate sunt: oţelurile.tehnologia de execuţie agreată.Capitolul 4 ANGRENAJE 4.condiţiile de exploatare (mărimea şi natura încărcării. . pentru angrenajele de lucru.Roţile care angrenează să nu fie executate din acelaşi material (la materiale identice tendinţa de gripare este maximă). deci trebuie să fie executată dintr-un material cu caracteristici mecanice superioare. Materiale pentru roţi dinţate Pentru construcţia roţilor dinţate se poate utiliza o mare varietate de materiale. In alegerea oţelurilor se pot face următoarele recomandări: . . OLC60 / OLC35. durata de funcţionare şi condiţiile de mediu). . In general. în general. Opţiunea asupra unuia sau altuia dintre acestea are implicaţii asupra gabaritului transmisiei.felul angrenajului şi destinaţia acestuia. alegerea materialului pentru roţile dinţate trebuie sa aibă în vedere următoarele criterii: . Din această grupă se folosesc oţelurile carbon de calitate şi oţelurile aliate. . tehnologiei de execuţie. OLC60 / OLC45.

OLC 60) şi oţeluri aliate (40Cr10. 15MoMnCr12. 18MoCr10). Ele prezintă avantajul reducerii zgomotului..35 HRC şi călite superficial la 50.12) m/s: oţeluri aliate de cementare (21MoMnCr12. OLC35 / OL70. 21TiMnCr12.pentru angrenaje puternic solicitate şi viteze periferice v∈ (3. Fontele se utilizează pentru angrenajele de dimensiuni mari care funcţionează cu viteze periferice relativ scăzute.pentru angrenaje slab solicitate şi viteze periferice v∈ (6. .12) m/s: oţeluri carbon de cementare (OLC 10. OLC 45... . 27MnSi12. OLC15 / OLC10. OL70). cementate în adâncime min.12) m/s: oţeluri carbon de calitate şi aliate (OLC 35. .pentru angrenaje foarte slab solicitate.....3500) MPa. Pentru v < 6 m/s: oţeluri carbon de calitate (OLC 35. 41MoCr11) îmbunătăţite. Roţile dinţate executate din fonte rezistă bine la uzură dar nu se recomandă în cazul solicitărilor de încovoiere. Pentru roţile dinţate puţin solicitate se utilizează materiale neferoase de tipul alamei şi bronzului. 35 Mn16. In funcţie de modul de solicitare se recomandă următoarele: ..55 HRC.. 41MoCr11 / 40Cr10.60) HRC pe suprafaţă. Aceste materiale se prelucrează uşor.62) HRC pe suprafaţă şi (30. OL50.40) HRC în miez.1) mm şi călite la (50. oţeluri turnate (OT45. 40Cr10..1. 41MoCr11) îmbunătăţite la 30... OLC 15) cementate pe o adâncime de (0. Materialele plastice se utilizează acolo unde condiţiile de exploatare a roţilor dinţate permit acest lucru.. 40Cr10. diferenţa între roţi fiind de HB ≈ (200.300)MPa. Pentru viteze v∈ (8.6. se comportă bine la uzură şi sunt antimagnetice... 31CrMnSi10. 33MoCr11 / OLC45 etc. astfel micşorându-se pericolul gripării.. dar nu pot fi folosite decât într-un domeniu restrâns de temperatură şi umiditate. OLC 45. OL60.. ... indiferent de viteză: oţeluri carbon obişnuite netratate (OL42.25) HRC... 35CrMnSi13) îmbunătăţite la (20. OLC 45. 13Cr08.5 mm şi călite la (58..Materiale pentru roţi dinţate 73 40Cr10 / OLC45..pentru angrenaje mediu solicitate şi viteze periferice v ∈ (4….8) m/s: oţeluri carbon de calitate (OLC 35.. OLC 60) şi oţeluri aliate (35CrMnSi13.Pentru reductoarele obişnuite se recomandă utilizarea oţelurilor cu durităţi mici şi mijlocii HB ≈ (2500.. .

1 HB + 250 700 950 Laminate 0.15 HB + 175 σ 0 lim [MPa] 0.15 HB + 250 20HRC + 60 20 HRC Laminate 0. textolit. Caracteristicile de rezistenţă ale oţelurilor şi fontelor folosite la construcţia roţilor dinţate sunt prezentate în tabelul 4.15 HB + 250 Turnate 0.067 HB + 230 Fonte nodulare sau perlitice Fgn 600-2 Fmp 700-2 - 40Cr10 41MoCr11 30MoCrNi20 Oţeluri aliate de îmbunătăţire I 2500-2900 2500-2900 3100-3500 Laminate 0.057 HB + 300 650 ± 200 40Cr10 41MoCr11 40Cr10 41MoCr11 I+ Nitrurare Călire 4800-5400 sau (50-55) HRC 4800-5650 sau (50-57) HRC 5400-6450 sau (55-63) HRC 600 ± 100 Oţeluri carbon şi aliate de cementare Oţeluri carbon de îmbunătăţire OLC10 OLC15 21MoMnCr12 cementare + călire 24 HRC 25.15 HB + 300 Turnate 0.1 Materialul Grupa Simbol Tratament termic sau termochimic Relaţii de calcul Duritatea flancurilor HB [MPa] 1500 -3000 σ H lim [MPa] 0.5 HRC Laminate 0.4 Angrenaje OT50). Fgn700).057 HB + 385 Turnate 0.05 HB + 320 Turnate 0.05 HB + 250 OLC35 OLC45 OLC60 I 1750 1850 2100 . fontă turnată (Fgn600.74 Cap.1 Tabelul 4.

2.1). Tensiuni admisibile a) Tensiunea admisibilă la solicitarea de contact: Z N Z L Z R Z v ZW Z X .3).tensiunea limită de bază la solicitarea de contact (tabelul 4.9. S HP .factorul de viteză (fig.factorul de rugozitate.4. ZV . 1.4. ZW .15. n1 .factorul de durabilitate (fig. Valori necesare calculului angrenajului 4. oţeluri călite superficial. Pentru o funcţionare normală S HP =1.4. Pentru danturile rectificate ZR =1 iar pentru cele frezate ZR =0. Oţeluri de îmbunătăţire. fonte perlitice (se admit ciupituri pe flancuri) ZL .Valori necesare calculului angrenajului 75 4. oţeluri nitrurate. Pentru calcule preliminare ZL=1.2).1 1. .coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de σ HP = σ Hlim ⋅ contact.4.factorul de ungere (fig. în rot/min). N ( N = 60 Lh n1 cicli. fonte cu grafit nodular. Lh .factorul de duritate al flancurilor: ZW = 1 la angrenaje cu roţi fără diferenţă mare de duritate.durata de funcţionare. Fig.1) S HP în care: σ H lim . Oţeluri de îmbunătăţire.turaţia arborelui conducător.1). Pentru calcule preliminare ZV =1. ZR . în ore. ZN . (4. 2. fonte cenuşii 2. în funcţie de material şi numărul de cicli de funcţionare.

4 Angrenaje ZW = HB − 1300 17000 .76 Cap. 4.la pinion durificat şi rectificat şi roată îmbunătăţită şi frezată ZX . 4.2 Fig.3 b) Tensiunea admisibilă la solicitarea de încovoiere se determină cu relaţia: . In general ZX = 1.factorul de dimensiune. Fig.

16 mm. σ FP = σ 0 lim SF P . Fig. YN .25. . 4.1).coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de încovoiere.4.factorul de durabilitate la încovoiere (fig. (4.tensiunea limită la solicitarea de încovoiere (tabelul 4.5). în funcţie de material şi durata de funcţionare ( N = 60 Lh n1 cicli). 4.4 Fig.Valori necesare calculului angrenajului 77 unde: σ 0 lim Y N Yδ Y R Y X . Pentru o funcţionare normală SF P = 1. Pentru calcule preliminareYX =1. în funcţie de modulul normal al roţii.factorul de dimensiune (fig.4).95 pentru roţi frezate.4.2) S FP . YR ≈ 0. YX .factorul rugozităţii racordării dintelui: YR ≈1 pentru roţi rectificate cu Ra ≤ 0.5 YR .

4.2.4 Angrenaje Yδ . ventilatoare. agitatoare şi . Pentru calcule preliminare Yδ = 1.6 4.1. unde: (4.78 Cap. Fig. amestecătoare pentru materiale uniforme) KA = 1.factorul de utilizare. mecanisme de avans la maşini-unelte.3) KA .factorul de sprijin (fig. Factorul de corecţie al încărcării a) Pentru solicitarea de contact: K H = K A K V K Hα K Hβ .uniformă (generatoare. mecanismul de rotaţie a macaralelor. transportoare. ascensoare uşoare. când caracteristica de funcţionare a maşinii antrenate este: .2.cu şocuri medii (transmisia principală a maşinilor unelte. In cazul antrenării reductorului cu motor electric.6). 4. . ascensoare grele.

.00011n1 HB1(2) > 3500 0.96+ 0.00032n1 HB1(2) > 3500 0. 4.factorul dinamic.98+0. prese.2 1.cu şocuri puternice (foarfeci. maşini siderurgice. KV se adoptă din figura 4..Valori necesare calculului angrenajului 79 amestecătoare pentru materiale neuniforme) KA =1. Pentru calcule preliminarii alegerea lui se face din tabelul 4.8 (dantură înclinată). ştanţe. .00014n1 dinţi înclinaţi HB1(2) < 3500 0.6 dinţi înclinaţi 1. concasoare.5 1.1 1.4 1.0007n1 Angrenaje melcate cilindrice 1.2 KV Treapta de precizie 6 7 8 Roţi cilindrice dinţi drepţi 1.3 1. KV .7 numărul de dinţi ai pinionului (z1). laminoare. instalaţii de foraj) KA =1. Tabelul 4.4 1.5 Roţi conice dinţi drepţi HB1(2) < 3500 0.7 (dantură dreaptă) sau 4.50.2 în funcţie de treapta de precizie adoptată pentru prelucrarea roţilor.3 Când se poate stabili viteza periferică a angrenajului (v) şi se cunoaşte Fig.97+ 0.10 reprezintă treptele . Pentru reductoare de uz general treapta de precizie recomandată este 7 sau 8.25.96+ 0. în care dreptele 3.

8 K Hα .7. se adoptă K Hα =1.5 (0.factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact. La angrenaje melcate K Hα =1.).35 Ψ d + 1 0.5.1..5 (o.3..5 Ψ dm +2) 0.3. Tabelul 4. Pentru . La angrenajele precise.7 Ψ dm +1 0.5 la angrenaje nerodate (cilindrice sau conice).5 Ψ d + 1 0.15 Ψ d + 1 0..1.3 Ψ d + 1 0.7 Ψ d + 1 0. Fig.4 la angrenaje rodate şi K Hβ =1. Pentru angrenaje imprecise K Hα = 1/ Z ε2 ( Z ε din §4.80 Cap.25 Ψ d + 1 0.factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de contact.4 Angrenaje de precizie.. 4. Pentru calcule preliminarii se adoptă K Hβ ≈ 1.5 Ψ dm +1 Angrenaj conic > 3500 HB > 3500 HB K Hβ .7 Ψ dm +2) 0. în clasele 1.3 Duritatea flancului Pinion ≤ 3500 HB Roată ≤ 3500 HB Poziţia pinionului faţă de reazeme In consolă Simetrică Nesimetrică In consolă Simetrică Nesimetrică K Hβ Angrenaj cilindric 0.

KV au aceleaşi semnificaţii şi se determină la fel ca în cazul solicitării de contact.3.. b) La danturile durificate inductiv sau nitrurate: z1 = 15. Pe cât posibil z1 şi z2 trebuie să nu aibă divizori comuni. La angrenajele precise.35 dinţi. Când se cunoaşte coeficientul de lăţime al roţii Ψ d (pentru cilindrice) sau Ψ dm (pentru conice).1. Alegerea numărului de dinţi la pinion Recomandări: a) La danturile cementate-călite: z1 = 12. Pentru calcule preliminarii se adoptă K Fβ = K Hβ . K Fα .3.factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de încovoiere.Proiectarea angrenajelor cu dinţi drepţi sau înclinaţi 81 angrenajul cu melc cilindric K Hβ = K Fβ =1..7.4) K A ...17(21) dinţi...3. în clasele 1.. c) La danturile îmbunătăţite (HB ≤ 3500): z1 = 25. b) Pentru solicitarea de încovoiere: K F = K A K V K F α K Fβ .23(25) dinţi. Pentru angrenaje imprecise: K Fα = 1 + ( K Hα .1. K Hβ se alege pentru treapta de precizie 7 sau 8 din tabelul 4. Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi (STAS 12268-81) 4. K Fβ . .1 Calculul de predimensionare 4. d) Numărul de dinţi ai roţii conduse z2 = u z1 (unde u = ia ). la angrenaje melcate.3. K Fα = 1/ Yε K Fα = K Hα =1 la angrenaje conice ( Yε din §4.3.1.).factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de încovoiere.1) la angrenaje cilindrice.. cu încărcare normală sau mare se adoptă : K Fα = K Hα = 1 .4. unde: (4. 4.

...1.4 unde Ψ d se alege din tabelul 4.0. β Se recomandă: β = (6...8 0...5.3 0.. Alegerea coeficientului de lăţime al danturii Acest coeficient se poate calcula cu relaţia: Ψa = 2Ψ d ..2. Distanţa minimă necesară între axe Aceasta se determină din limitarea presiunii de contact cu relaţia: ...6) Tabelul 4.0.3..4 0..1.0.5..3 9-10 0.4 Duritatea flancurilor Amplasarea pinionului 5-6 Una sau ambele danturi cu HB ≤ 3500 MPa Ambele danturi cu HB > 3500 MPa durificate superficial Intre reazeme simetric asimetric 1.4 Angrenaje e) Se alege astfel z1 încât z 2 să fie număr întreg.3.4 Ψd Treapta de precizie 7-8 1.30)o la angrenaje cu dinţi în V deschis..0.6 0.6 0..0..5..2 0.5.7.0. β = (25.5.4. 35)o la angrenaje cu dinţi în V închis...2 In consolă Intre reazeme simetric asimetric In consolă 4...0.9 0.. 4.7-0.6.0.1.0.2 0.0. numărul total de dinţi pe o treaptă să fie mai mic de 120.3....20)o la reductoare uzuale (mai puţin treptele finale).3.1.3.0. iar u să aibă o valoare apropiată de i a şi să fie îndeplinită condiţia: − 3% ≤ u − ia ⋅ 100 ≤ +3% ia (4. 4..6 0....0....1..8.0.5) f) In general. β=(10..4..7.6.. 10)o la reductoarele mari (treptele înalte)...0.. Alegerea unghiului de înclinare al dinţilor..3.0.0.4.9 0.4 0. (u +1 ) (4.4 1.82 Cap.5 0.1.3. β = (20.5 0..4 0.

5).momentul de torsiune la roata condusă (rel.unghiul profilului în plan frontal: .16 din § 2.9 (pentru dantura nedeplasată citirea se face pe curba 0) sau cu relaţia: ZH = 2 cos β b sin α t cos α t (4. Se poate determina din fig. 2.Proiectarea angrenajelor cu dinţi drepţi sau înclinaţi 83 a min = (u +1 ) 3 M t 2 K H( Z H Z E Z ε Z β ) 2 u2ψ a σ 2 HP 2 (4.7) unde: M t 2 .8) în care: α t . 4. Fig.4.9 ZH – factorul zonei de contact.

.73.105 2.84 Cap.0 180.5.4 ZE E 2 [MPa] E1 [MPa] 2.162 188.03. Pentru calcule preliminare: Z ε =1.105 2.105 (1..factorul gradului de acoperire.8 165.factorul de material care se poate determina cu relaţia: (4.4.18). iar pentru calcule precise se determină cu relaţiile: a) pentru dinţi drepţi: Zε = 4 − εα 3 4-εβ 3 (4.105 1.0 159.4 Angrenaje α t = arc tg tg α n cos β unde : α n = 20 0 (4.5 161.11) Pentru câteva combinaţii de materiale factorul Z E se dă în tabelul 4.12) b) pentru dinţi înclinaţi: − cu ε β < 1 Zε = (1 − ε β ) + εβ .9 181.105 1..06.9) β b .1.105 oţel turnat 2. Tabelul 4.18.02.26.10 5 Z ε .06.13.02.02.unghiul de înclinare al dintelui pe cilindrul de bază: sin β b = sin β cosα n Z E .105 1.105 1..8 188.13) .4 155.73.5 Pinion Material Roată condusă Material oţel laminat oţel turnat fontă nodulară bronz cu zinc turnat bronz cu zinc fontă cenuşie oţel turnat fontă nodulară fontă cenuşie [MPa]1/2 189.10) ZE = 1 π⎜ 2 ⎛ 1 − v1 ⎜ ⎝ E1 + 2 1 − v2 E2 ⎞ ⎟ ⎟ ⎠ (4.105 oţel laminat 2. εα (4.105 1.

05 a STAS (4. π mn (4. In acest caz amin se rotunjeşte la următoarea valoare întreagă în milimetri şi se obţine a w . 3. 4.15) ε α . Zβ . conform STAS 6055-82. Se admite şi folosirea valorilor 320 mm. în locul valorilor 315 mm şi 355 mm.gradul de acoperire în plan axial. Valorile şirului I sunt preferenţiale.16) a) Se cere o distanţă dintre axe aSTAS. In acest caz amin se măreşte la prima valoare aSTAS şi se obţine aSTAS = a w . (4. După stabilirea lui amin apar două situaţii: (4. valoarea 225 mm face excepţie de la şirul II.gradul de acoperire în plan frontal: εβ = b sin β . respectiv 360 mm. Tabelul 4. b) Nu se cere aSTAS. 2. . Se adoptă aSTAS dacă: a STAS − a min ≤ 0.14) unde: ε β . In tabel nu au fost trecute valori mai mari de 560 mm.factorul de înclinare al dinţilor: Z β = cos β .6.6 I 40 50 II 40 45 50 56 I 63 80 II 63 71 80 90 I 100 125 II 100 112 125 140 I 160 200 II 160 180 200 225 I 250 315 II 250 280 315 355 I 400 500 II 400 450 500 560 Observaţii: 1.17) Valorile standardizate pentru distanţele dintre axe la angrenajele cilindrice şi melcate se prezintă în tabelul 4.Proiectarea angrenajelor cu dinţi drepţi sau înclinaţi 85 − cu ε β ≥ 1 Zε = 1 εα .

10.factorul de concentrare al tensiunii la piciorul dintelui. astfel: . din figura 4. YFa .din limitarea tensiunii de încovoiere: Y 2 (u + 1 ) K F Fa Y Sa Y β Y ε ′ . Fig.4 Angrenaje 4. Pentru calcule preliminare Yε =1.factorul gradului de acoperire. din figura 4.86 Cap.Yβ = 0. ⋅ mn min = M t 2 σ FP a wψ a u (4. mn Se calculează modulul normal minim.8 pentru dinţi înclinaţi cu β > 10o.9 pentru dinţi înclinaţi cu 0o < β ≤10o şi Yβ = 0. 4.19) . m n min .1.coeficient de formă al danturii (funcţie de numărul de dinţi echivalenţi z 2v = z 2 / cos 3 β şi deplasare).factorul înclinării dintelui: (4.3. Modulul normal .18) unde: YSa . .10 Yβ .5. 120 0 Pentru calcule preliminare: Yβ = 1 pentru dinţi drepţi.11. Yβ = 1 − ε β ⋅ β0 Yε .

Y ε = 0.75 ⋅ cos 2 β .Proiectarea angrenajelor cu dinţi drepţi sau înclinaţi 87 iar pentru calcule precise se determină cu relaţia: 0.din limitarea tensiunii de contact: 2a cos β ′′ mn min = w z1 (1 + u ) .11 .25 + εα (4. 4.20) Fig.

2.06. Determinarea deplasării de profil Din punct de vedere al deplasărilor de profil există: . 1.55. 55.15.75 şi 4. 80.7. 0. 6. β* Pentru a se putea obţine o distanţă între axe standardizată şi un modul normal standardizat.375.2.7. 28. 0. 4. 25. 16.75. 0.angrenajul deplasat ( x1 + x 2 ≠ 0 ) şi anume angrenajul plus .4 Angrenaje ′ ′ Se alege max ( m n min .25. 0. la roţile cilindrice cu dinţi înclinaţi. 12. 0.3. Se recomandă folosirea valorilor boldate (şirul R10). 90.88 Cap. 0. 20.4. (4. 36.3.21) 2 aw Dacă valoarea obţinută este mai mare decât 1 se va modifica z1 astfel încât cos β * < 1 .5.6. 0. 4.22 . m n′min ).25.7.5.18.45.7 Mecanică fină Modulul. 0. Mecanică generală şi grea Observaţii: 1.6. 3. 14.9. 70. Tabelul 4.11. 50.5. In acest caz se va recalcula z 2 şi u conform indicaţiilor din § 4.055.1. 0. mm (după STAS 822-82) 0. Modulul mn min astfel stabilit se standardizează conform STAS 822-82 la o valoare superioară celei calculate. 40.0.08. 32. 60.75.25.1. 1. 3. 9. valoare cuprinsă în tabelul 4.07.35.25.3. 0. 2. iar pentru construcţia de tractoare 6.5. 1.125.5.28. 5. 0.09.0.1.25. 0. 100. 3.1. 0. 0.1. 2.12. 22. 0.05. Recalcularea unghiului de înclinare.14. 1. 0. 0. obţinându-se mn . 1. 4. la care diametrele de rostogolire coincid cu diametrele de divizare şi unghiul de rostogolire este egal cu unghiul de divizare.5. 5. 45. 2. 0. . 7. 18. se recalculează unghiul de înclinare al danturii cu relaţia: m ⋅ z (u + 1 ) cos β * = nSTAS ⋅ 1 . 10. Pentru construcţia de automobile se admite folosirea modulelor 3. 0. 1. 0. 1.5.angrenajul nedeplasat sau zero ( x1 = x 2 = 0 ). 0. 8. 2.0. 0. 0. 4. 11.3.8.

12 4.22) invα t = tgα t − α t .angrenajul zero deplasat ( x1 + x 2 = 0 .2. Fig.α t in radiani unde unghiul de angrenare α w se calculează cu: cos α w = a aw ⋅ cos α t . tgα t = tgα n cos β ∗ (4. 4. deci x1 = − x 2 ) la care d w = d şi α w = α .12. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice 4. se repartizează pe cele două roţi (x1 şi x2) conform diagramei din figura 4. * Profilul de referinţă conform STAS : α n =20o.2.25.8).Proiectarea angrenajelor cu dinţi drepţi sau înclinaţi 89 ( x1 + x 2 > 0 ) şi angrenajul minus ( x1 + x 2 < 0 ).3. cu α w . ha =1. c * =0. . Acestea sunt date de relaţia: z + z2 xΣ = x1 + x 2 = 1 (invα w − invα t ) 2 tgα n (4. invα w = tg α w − α w . în funcţie de z1 şi z2. x Σ . .23) Deplasarea de profil însumată. In cazul unui angrenaj deplasat este necesar a se determina deplasările de profil însumate a celor două roţi.1 Elementele geometrice ale danturii (tabelul 4.3. Pentru angrenajele cilindrice cu dantură dreaptă β* = 0.

90 Cap.1) ⋅ mn .8 Relaţia de calcul Elementul geometric Numerele de dinţi Modulul normal standardizat Modulul frontal Înălţimea capului dintelui Înălţimea piciorului dintelui Înălţimea dintelui Diametrul de divizare Diametrul cercului de picior Diametrul cercului de vârf Diametrul de rostogolire Distanţa dintre axe Unghiul profilului în plan frontal Diametrul cercului de bază Unghiul de presiune la capul dintelui Lăţimea roţii conduse Lăţimea roţii conducătoare Simbol Dantură nedeplasată Dantură deplasată z1( 2 ) mn mt ha hf h mn / cos β * * ha ⋅ mn * ( ha + c * ) ⋅ m n ha + h f mt z1( 2 ) d1( 2 ) − 2h f d1( 2 ) + 2ha d1( 2) (dw1 + dw2) /2 * d1( 2) − 2m n (ha + d1( 2) d f 1( 2 ) d a1( 2) d w1( 2 ) a + c * − x1( 2) ) d f 1( 2 ) + 2h d1( 2 ) + 2m n x1( 2 ) (d1+d2)/2 + mn(x1+x2) αt d b1( 2 ) tgα t = tgα n / cos β * d1( 2 ) cos α t arccos( d b1( 2 ) / d a1( 2 ) ) α a1( 2) b2 b1 aψ a b2 + (0..5.4 Angrenaje Tabelul 4..

⎜z ⎟ ⎝ 1 z2 ⎠ (4.0.2 .0. cu relaţia: (4..09.26) Toţi termenii din relaţiile 4. f = 5 pentru angrenaje bine rodate.2.3.09.0..0.9 atât pentru angrenajele cilindrice cât şi pentru cele conice).24) 2π iar pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. Ungerea se realizează în baia de ulei. Randamentul angrenării. η a Randamentul unei trepte cu roţi dinţate cilindrice se determină cu relaţia: ηa = 1 − unde: πµ a ε α f cos β * ⎛1 1 ⎞ ⋅⎜ + ⎟ .9 Materialele danturilor Oţeluri durificate superficial Oţeluri îmbunătăţite sau normalizate Prelucrarea flancurilor Rectificare Şeveruire Frezare Frezare µa 0. µ a .06.08 0. ε Gradul de acoperire pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi se determină cu relaţia: 1 [z1tgα a1 + z 2 tgα a 2 − ( z1 + z 2 )tgα t ] ≥ 1.27) f = 2 pentru angrenaje aflate în rodaj.3. εα = (4. unde: b2 sin β .04. 4.8.24 şi 4.14 .10 0.2.1 ....12 0.. π mn * εβ = (4.3.25) ε = ε α + ε β ≥ 1. Tabelul 4.2 Gradul de acoperire.26 au fost determinaţi în tabelul 4.Proiectarea angrenajelor cu dinţi drepţi sau înclinaţi 91 4...coeficient de frecare (tabelul 4.

forţa radială: Fr1 = F t1 * ⋅ tg α n cos β (4.31) Dacă materialele celor două roţi sunt diferite.3. şi 4.3. Fr1 = Fr2 4. . Fa1 = Fa2 .28) (4.forţa tangenţială: 2 M t1 Ft1 = . Forţe în angrenare .2. se verifică angrenajul: .3.2.4. Tensiunile admisibile σHP1(2) se recalculează conform §4. d1 . cu relaţia: σ H = Z H Z E Zε Z β Ft1 K A K V K Hα u +1 ⋅ ≤ σ HP1( 2) .1. verificarea se face separat pentru pinion şi pentru roată.5.2.2. cu relaţia: σF = Ft1 K A K v K Fα K Fβ b2 mn ⋅ YFaYSaYε Yβ ≤ σ FP1( 2) (4.4.4 Angrenaje 4.3.forţa axială: Fa1 = Ft1 ⋅ tgβ * (4.. u b2 d w1 (4.2.1.2.3.29) .la solicitarea de încovoiere.1.la solicitarea de contact.92 Cap. .30) Se va considera: Ft1 = Ft2 .2 şi 4. conform §4.32) Tensiunile admisibile σFP1(2) se recalculează conform §4. iar factorii de influenţă.1. Calculul de verificare al angrenajului Cunoscându-se geometria şi cinematica angrenării. Factorii de influenţă se vor stabili conform §4.

. Acestea se recomandă pentru roţi dinţate forjate sau matriţate cu 150 ≤ d a ≤ 500 mm şi c = (0.1.2.33) 2 d − 2δ − D dg = a .3.25.35)b2. D0 = R = 5 mm. d a − 2δ + D .1.25.mn 4.Verificarea lipsei subtăierii: ρ u1( 2) = 0.5 d 1(2) sin α t .Proiectarea angrenajelor cu dinţi drepţi sau înclinaţi 93 . D ≈ (1. 2 n = 0.verificarea lipsei ascuţirii dinţilor: Grosimea dinţilor pe cilindrul de cap se calculează cu relaţia: 1 s a1( 2) = d a1( 2) z1( 2) (0..x1( 2) ≥0 sin α t * In figura 4. (4..13 se prezintă câteva elemente constructive ale unei roţi dinţate cilindrice. Elemente constructive ha .5mn .3 .5π + 2 x1( 2) cos β * tgα t ) + (invα t − invα a1( 2) ) mt ≥ 0.1aw .. λb = (1. Pentru d a < 150 mm se consideră c = b2 .7)d . In rest se recomandă: δ = 0.0...4.6)d .

94 Cap. Calculul de predimensionare 4. (4.10 ia 1.1.4.35) Pentru dantură dreaptă cu α = 20o. iar K H şi σ HP din § 4.5 0.4 Angrenaje 4.3.34) unde ZH reprezintă factorul zonei de contact şi se determină cu relaţia: ZH = 2 .2.10.4.36) unde δ1 reprezintă unghiul conului de divizare şi rezultă din relaţia: 1 tg δ 1 = .4.37) u . ZE şi Zε se determină din § 4.74 5 0.1. Alegerea numărului de dinţi la pinion şi a coeficientului de lungime Pentru alegerea numărului de dinţi z1 se respectă aceleaşi indicaţii de la §4. (4. sin α cos α (4.92 6 1. ZH = 2.5.1 Ψ dm max 4.1.32 2 0. Tabelul 4.1.2.1. Proiectarea angrenajelor conice ortogonale cu dinţi drepţi 4. u (4.57 4 0. Diametrul de divizare minim exterior: d e1 min = d m1 min (1 +ψ dm sin δ 1) . Coeficientul de lungime Ψ dm (Ψ dm = b / d m ) se alege din tabelul 4.40 3 0. în funcţie de raportul de transmitere i a .1.4. Diametrul de divizare median minim necesar Acest diametru se calculează din limitarea presiunii de contact cu relaţia: d m1min = 3 2 M t1 K H ( Z H Z E Z ε ) 2 2 Ψ dmσ HP ⋅ u2 +1 .3..1. 4.

v.11.10.§ 4. ha =1.38) şi (4.40) 2 Ψ dm ⋅ d m1 ⋅ σ FP unde: YFa .4.1.1.coeficient de formă al danturii (funcţie de numărul de dinţi echivalenţi z1v = z1 / cos δ 1 şi de corijare) şi se alege din figura 4. * Profilul de referinţă exterior standardizat: α =20o. δ 2 = Σ − δ1 .38) (4.4. nedeplasat.39). Pentru calcule preliminare Yε =1.3. figura 4.2. cu relaţia: 2 M t1 K F YFa YSa Yε mm min = (4. 4.factorul gradului de acoperire.3.39) în care mm min reprezintă modulul median minim necesar.5. c*=0.1.4.11.raportul numerelor de dinţi. . sunt indicate în tabelul 4.) superior celei mai mari valori calculate cu relaţiile (4.factorul de concentrare al tensiunii.25. YSa . Elemente geometrice (fig. Acesta se determină din condiţia de limitare a tensiunii de încovoiere. Determinarea modulului exterior Modulul minim exterior se determină cu relaţiile: ′ me min = d e1 min .4. Σ = 90o unghiul dintre axe. (4.Proiectarea angrenajelor conice ortogonale cu dinţi drepţi 95 4.2. Se adoptă un modul standardizat me (STAS 822-82. Yε . u = z 2 / z1 . Calculul elementelor caracteristice angrenajelor conice cu dinţi drepţi 4.14) Relaţiile de calcul ale principalelor elemente geometrice ale unui angrenaj conic cu dinţi drepţi. z1 ' m e' min = mm min (1 +ψ dm sin δ 1) .

96 Cap.14 Tabelul 4.4 Angrenaje Fig.11 Elementul geometric Înălţimea exterioară a capului dintelui Înălţimea exterioară a piciorului dintelui Înălţimea exterioară a dintelui Diametrul de divizare exterior Diametrul de divizare median Modulul median Lăţimea danturii Lungimea mediană a generatoarei de divizare Simbol Relaţia de calcul * ha me * (ha + c* )me hae h fe he d e1( 2 ) d m1( 2 ) hae + h fe me z1( 2 ) d e1( 2) 1 +Ψ dm ⋅ sin δ1 d m1 / z1 mm b Rm Ψ dm ⋅ d m1 (b ≤ 0.3 Re) d m1 2 sin δ 1 . 4.

12 Elementul geometric Numărul de dinţi Diametrul de divizare Diametrul cercului de cap Unghiul de presiune pe cercul de cap Simbol Relaţia de calcul z v1( 2 ) d ev1( 2 ) d aev1( 2 ) z1( 2 ) / cos δ 1( 2 ) z v1( 2) me d ev1( 2 ) + 2hae α aev1( 2 ) ⎛ cos α ⎞ ⎟ arccos⎜ d ev1( 2) ⎜ d aev1( 2) ⎟ ⎝ ⎠ .11 (continuare) Elementul geometric Lungimea exterioară a generatoarei de divizare Unghiul piciorului dintelui Unghiul capului dintelui Unghiul conului de cap Unghiul conului de picior Diametrul cercului de cap exterior Diametrul cercului de picior exterior Înălţimea exterioară a conului de cap Înălţimea interioară a conului de cap Simbol Re Relaţia de calcul Rm + 0.12.Proiectarea angrenajelor conice ortogonale cu dinţi drepţi 97 Tabelul 4. Tabelul 4.5 b θf θa tgθ f = h fe / Re tgθ a = hae / Re δ a1( 2) δ f 1( 2 ) d ae1( 2 ) d fe1( 2 ) H ae1( 2 ) H ai1( 2) δ1( 2) + θ a δ 1( 2 ) − θ f d e1( 2 ) + 2hae cos δ 1( 2 ) d e1( 2 ) − 2h fe cos δ 1( 2 ) Re cos δ 1( 2) − hae sin δ 1( 2 ) H ae1( 2 ) − b cos δ 1( 2) Parametrii geometrici ai roţilor cilindrice echivalente se prezintă în tabelul 4.

42) ⎜ ⎟ ⎝ z v1 z v 2 ⎠ unde coeficientul de rodaj f se adoptă ca la angrenajele cilindrice (§ 4. .2. pentru pinion şi pentru roată.45) Cunoscându-se geometria şi cinematica angrenării se poate face verificarea angrenajului.2. η a =1 − π µ a εα f cos β 4.1.4.43) .3.4.Forţa radială pe roata 1 Fr1 = Fa 2 = Ft tgα cos δ 1 . pentru dinţi drepţi β=0o.3.2.4.14) . b d m1 u (4.98 Cap. Randamentul angrenării Randamentul unei trepte de roţi dinţate se determină cu relaţia: ⎛ 1 1 ⎞ ⎜ + ⎟ (4. Tensiunile admisibile σ HP 1( 2 ) se calculează conform § 4.Forţa tangenţială Ft = 2 M t1 d m1 (4.41) 4. Calculul de verificare al angrenajului (4.4.2 εα = 2π (4.3.2. Aceasta constă în verificarea la: .solicitarea la presiune de contact σ H = ZH Zε ZE ⋅ F t K A K V K Hβ K Hα u 2 + 1 ⋅ ≤ σ HP1( 2) . 4.2.4 Angrenaje 4. iar µ a se alege din tabelul 4.4. verificarea se face separat.46) Dacă materialele celor două roţi sunt diferite. iar factorii de corecţie conform § 4. Forţe în angrenare (fig.4. Gradul de acoperire Se determină cu relaţia: 1 [z v1 tgα aev1 + z v 2 tgα aev 2 − ( z v1 + z v 2 ) tgα ] ≥ 1. .44) (4.9.4.Forţa axială pe roata 1 Fa1 = Fr 2 = Ft tgα sin δ 1 .4.10).

b ⋅ mm (4.2.1.5)d .3. a ≥ 0. Fig.6d .15 Se recomandă: c = (2.5. 4.2 şi 4. 4..4.2.4.solicitarea de încovoiere σF = F t K A K V K Fβ K Fα ⋅ YFa Y Sa Y ε ≤ σ FP1( 2) .. D = 1.4)me .1. .5 (calcule precise)..2 Re ..4. Elemente constructive In figura 4.1.15 se prezintă câteva elemente constructive pentru roţi dinţate conice forjate cu De ≤ 500 mm. iar factorii de corecţie conform § 4. λb = (1. Celelalte elemente se aleg constructiv.Proiectarea angrenajelor conice ortogonale cu dinţi drepţi 99 .47) Tensiunile admisibile σ FP 1( 2 ) se calculează conform § 4.

1.aliaje cupru –plumb .. Dacă roata are formă globoidală şi melcul este cilindric ia naştere angrenajul cu melc cilindric. Grupa I cuprinde aliaje de cupru. La angrenajele cu melc cilindric. adoptându-se un melc cilindric de referinţă conform STAS 6845-75. ca la angrenajele cilindrice..100 Cap. 4.. Din ea fac parte: . cum ar fi: . cu proprietăţi de antifricţiune mai slabe şi rezistenţă mai redusă la gripare. turnate în piese.4) şi poartă denumirea de melc. Din această cauză apar alunecări mari între cele două profile în contact. Pentru confecţionarea melcilor se recomandă oţeluri carbon de calitate sau oţeluri aliate care permit prin tratamente termice durificarea flancurilor dinţilor.aliaje cu stibiu şi nichel.5.12% Sn). . dar cu proprietăţi de antifricţiune. iar dacă şi melcul devine globoidal se obţine angrenajul globoidal. dantura angrenajului nu mai poate fi definită de o cremalieră de referinţă.aliaje cupru – staniu (cu 6.. Aceasta impune alegerea unor materiale adecvate cu caracteristici de antifricţiune şi duritate sporită. asigurând în acelaşi timp şi reducerea uzurii flancurilor dinţilor roţilor melcate. cu rezistenţă mecanică relativ redusă. Materialele utilizate pentru confecţionarea roţilor melcate se împart în patru grupe. datorită formei toroidale a roţii melcate.4 Angrenaje 4. .5. la care una din roţi are un număr foarte mic de dinţi (z1=1. iar roata conjugată de roată melcată. Melcii cu flancurile dinţilor durificate (având duritatea ≥ 45HRC) prezintă faţă de melcii nedurificaţi siguranţă ridicată faţă de pericolul gripării.staniu. Grupa II cuprinde aliaje de cupru. care conduc la uzuri importante. Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric Angrenajul melcat este un angrenaj încrucişat cu unghiul de încrucişare de 90o. Materiale recomandate pentru angrenajele cu melc cilindric Spre deosebire de alte angrenaje. la angrenajele melcate viteza periferică a melcului nu coincide cu viteza periferică a roţii melcate.

La aceste materiale rezistenţa la gripare este mult mai redusă decât rezistenţa la oboseală de contact.13 Denumirea materialului Marca Caracteristici mecanice Duritatea HRC 65 80 90 70 65 60 65 Grupa σ rt [MPa] CuSn10 CuSn12 CuSn12Ni CuPb5Sn10 CuPb10Sn10 CuSn6Zn4Pb4 CuSn9Zn5 ≤ 220 ≤ 220 ≤ 260 ≤ 180 ≤ 170 ≤ 180 ≤ 220 σ ct [MPa] 100..13 se prezintă câteva materiale din grupele I şi II recomandate pentru roţi melcate cilindrice şi caracteristicile lor mecanice. în general cu rezistenţă relativ redusă la gripare.σ rt . Valori necesare calculului angrenajului (STAS 13024-91) 4. fonte aliate rezistente la uzură.6% Sn).. Grupa III cuprinde aliaje de cupru.2.150 I Aliaje cupru-staniu STAS 197/2-83 Aliaje cupru – plumbstaniu II Aliaje cupru – staniu zinc-plumb Observaţii: ..120 100.1.150 130. Tensiuni admisibile a) Tensiuni admisibile la solicitarea de contact a dinţilor roţii melcate Acestea se definesc pe baza relaţiei: σ HP = unde: σ H lim b S HP Z N Z L Z R ZV Z X [ MPa] .aliaje cupru –plumb – staniu – zinc. fonte cenuşii cu grafit lamelar..5.... Grupa IV cuprinde fonte cenuşii obişnuite.5.160 (160) (80) (80) 80.Valorile indicate între paranteze sunt informative. (4. ..48) .. σ ct .aliaje cupru – staniu (cu 3.limita de curgere la tracţiune 4.rezistenţa de rupere la tracţiune. In tabelul 4.2. ..Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 101 . Tabelul 4.

ZR . Se alege din tabelul 4.factor de influenţă a ungerii (lubrifiantului) asupra rezistenţei materialului la oboseală în solicitările de contact.rezistenţa la oboseală de bază la solicitări de contact ale flancurilor dinţilor roţilor cu melc cilindric.0..6σrt D RC < 45 HRC σHlimb = (0.14..75. Tabelul 4. S HP = S p1 ⋅ S p 2 (4. ZN – factor de influenţă a durabilităţii asupra rezistenţei materialului la oboseală în solicitările de contact.0. S p 2 .49) în care: S p1 .14 Grupa Materialul roţii melcate Aliaje cupru-staniu Aliaje cupru-plumb-staniu Aliaje cu stibiu şi nichel Aliaje cupru-staniu-plumbzinc Angrenaje cu melcul din oţel şi Angrenaje cu melcul din oţel şi D RC ≥ 45 HRC σHlimb = (0..25. unde termenii au semnificaţia de la roţi dinţate cilindrice).1.. S p 2 =1..15 pentru nivel de încredere normal şi S p1 =1 pentru nivel de încredere minim.10 pentru aliaje cupru-staniu-plumb-zinc.coeficient de siguranţă ce depinde de nivelul de încredere în funcţionare şi are valorile: S p1 = 1. ZN =0. ZN =(107/ NH2)1/8 pentru 10 7 ≤ N H 2 ≤ 25 ⋅ 10 7 cicluri. In funcţie de rugozitatea .107 cicluri.factor de influenţă a rugozităţii flancurilor asupra rezistenţei materialului la oboseală în solicitările de contact. In funcţie de calitatea uleiului lubrifiant ZL = 1.08 pentru aliaje cupru-aluminiu.coeficient de siguranţă ce depinde de materialul roţii melcate şi are valorile: S p 2 =1.9)σrt σHlimb = 0.0.48σrt I II SHP – coeficient de siguranţă la solicitările de contact.1. S p1 =1.5 pentru nivel de încredere foarte mare.6.. S p 2 =1.67 pentru NH2 > 25.4 Angrenaje σ H lim b .102 Cap. ZL . ZN =1 pentru NH2 < 107 cicluri.. Se alege în funcţie de numărul de cicluri ale roţii melcate..1. NH2 (NH2 =60 Lh n1.72)σrt σHlimb = 0.15 pentru aliaje cupru-staniu.

respectiv σ-1 limb.3.4) σrt [MPa].. ZR =0.6.0.. Pentru calcule preliminare ZX=1. (4.Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 103 flancurilor dinţilor roţii melcate.3 µm. pentru Rz = 8.98. In lipsa unor date experimentale.45) σrt [MPa].. .0.48.10 µm. ZV . cu aproximaţie. pentru Rz = 20.pentru dinţi solicitaţi alternant în ambele sensuri: σF limb = σ-1 limb [MPa].0.2.. rel. b) Tensiuni admisibile la solicitarea de încovoiere a dinţilor roţii melcate Acestea se definesc pe baza relaţiei: σ FP = unde: σ F lim b S FP Y N YR Y X [ MPa] .7) σrt [MPa].factor de influenţă a dimensiunii roţii melcate asupra rezistenţei materialului la oboseală în solicitările de contact. ZR =1.. Pentru calcule preliminare ZV = 1.factor de influenţă a vitezelor asupra rezistenţei materialului la oboseală în solicitările de contact...95.4.pentru aliaje de cupru: ο 0 lim b = (0. . iar S p 3 este un coeficient ce depinde de importanţa angrenajului .pentru dinţi solicitaţi numai într-un sens (cicluri pulsatorii): σF limb = σ0 limb [MPa]..40 µm. ZR =0... pe baza următoarelor relaţii empirice: . se recomandă: pentru Rz = 3. rezistenţele la oboseală de bază la încovoiere σ0 limb.4. (4.50) σFlimb – rezistenţa la oboseală de bază la solicitarea de încovoiere. Se alege astfel: .. ο −1lim b = (0.0. se pot evalua.. ο −1lim b = (0.51) în care: S p1 şi S p 2 au aceleaşi semnificaţii ca la solicitarea de contact (v.5) σrt SFP – coeficient de siguranţă la solicitările de încovoiere S FP = S p1 ⋅ S p 2 ⋅ S p 3 [MPa]..49)..35.pentru fonte: ο 0 lim b = (0. ZX .

z2 . Y X au aceleaşi semnificaţii şi se vor urma indicaţiile din §4. 4. .28 3 31.1b (v.1. YR . 4.2. Numărul de dinţi ai roţii melcate. i a .2. S p 3 =1.pag.14 4 16.4 Angrenaje şi pentru angrenaje relativ ieftine are valorile: S p 3 =1.15.104 Cap.melcul ZE (evolventic): melc cilindric cu flancurile generate geometric de două drepte tangente la un cilindru ( α n = 20 0 ). din tabelul 4. .15 Raportul de transmitere.3. ..melcul ZN1 (convolut): melc cilindric cu flancurile generate geometric de două drepte cuprinse într-un plan perpendicular pe elicea mediană a melcului.5. .1 dacă ruperea dinţilor nu provoacă avarii şi nici accidente.5.melcul ZK1: melc cilindric cu flancurile înfăşurate de o sculă cilindrică biconică.angrenajele ZN1: angrenaje de încărcări şi precizie mici.5. Tabelul 4.5 şi peste 1 4.3.melcul ZA (arhimedic): melc cilindric cu flancurile rectilinii în plan axial.75) . Factorii de influenţă YN .2 1 dacă ruperea dinţilor provoacă avarii şi accidente.angrenajele ZA: angrenaje de precizie cinematică.angrenajele ZK1 şi ZE: angrenaje de portanţă şi de precizie. cu profil axial rectiliniu (unghiul de profil al discului 2α 0 = 40 0 ).. i a Numărul de începuturi..5.3.3. Numărul de începuturi ale melcului. Există următoarea orientare în folosirea acestor tipuri de melci: .. Calculul de predimensionare 4.3. Alegerea tipului melcului Cele mai folosite tipuri de melci de referinţă sunt: . z1 8. . z1 Acesta se alege în funcţie de raportul de transmitere al angrenajului melcat.

5.. kW ≤4 ≤7 12. 9.10 55 < z2 < 57 8. din tabelul 4. Se recomandă ca pentru transmisii de forţă 80 > z 2 ≥ 29 .17.. idat 4.16 >7 Puterea la ieşire. din tabelul 4... z2 31 < z2 < 41 6.11 63 < z2 < 71 9.13 10. 14.4.2.52) unde: M t 2 .3..momentul de torsiune la roata melcată (rel. dinţi ai roţii melcate. 4. 12.16.13 q′ După STAS 6845-82 se admite următorul şir de valori pentru coeficientul diametral q ′ : 7. Coeficientul diametral preliminar al melcului. 11.Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 105 Se determină cu relaţia: z 2 = ia z1 .11 q′ Tabelul 4. iar pentru cele cinematice 1000 > z 2 ≥ 18.. q ′ .20 . sau de numărul de dinţi ai roţii melcate..5. Tabelul 4.. De asemenea se verifică dacă: ∆i = idat − irealizat ≤ 0. Determinarea distanţei minime dintre axe.. 16.. 8..17 Nr. 10.. 2 ⎝ q′ ⎠ 3 ⎛ z2 ⎞ 4 ⋅ ⎜ σ HP ⎟ q′ ⎠ ⎝ a H min (4. a H min Distanţa minimă dintre axe se determină cu relaţia: 2 ⎛ z 2 ⎞ M t 2 ⋅ ( Z H Z E Z ε ) ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K T ⋅ K Hβ = ⎜ + 1⎟ ⋅ . q ′ Pentru calcule preliminare valoarea coeficientului diametral... z2.16) ZH – factor de influenţă a geometriei zonei de angrenare asupra solicitărilor de contact şi care este dat de relaţia: ..5..03 . se poate alege în funcţie de puterea la ieşire.3.8 45 < z2 < 51 7. 18.11 8.

. ψ da 1 ≤ 0.unghiul elicei de referinţă.grad de acoperire în plan frontal median.75 pentru z1=3 sau 4).88..1.14) ⋅105 Alame (0. (4. K Hβ .153 Z ε ..18.06..2. KV . Pentru câteva combinaţii de material. Zε = în care: 76.98) ⋅105 Z E MPa 138 146.conform indicaţiilor din § 4.53) α n = 200 – unghiul profilului spirei. pentru angrenaje melcate. K A .18 Melc Material Oţel laminat E1 [MPa] (2... Tabelul 4.factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de . γ ′ ..11).160 146.54) pentru z1=1 sau 2.106 Cap. γ ′ = arctg z1 .4 cos γ χε α .2.din tabelul 4.0..82.4 Angrenaje ZH = în care: 2 cos γ ′ .0.. sin α n cosα n (4.1) ⋅ 105 Roată melcată Material (aliaj) E2 [MPa] cupru-staniu 0. a gradului de acoperire al profilului şi a înclinării dinţilor asupra solicitărilor de contact.88.93) ⋅105 zinc-plumb cupru-aluminiu (0.2..150 146. factorul ZE se dă în tabelul 4. ε α .factorul de influenţă a lungimii minime de contact.67 (ψ da 1 ≤ 0.. La predimensionare se admite ε α =1...2. χ = arcsinψ da1 . q′ ZE – factor de influenţă a materialelor roţilor asupra solicitărilor de contact şi care se calculează cu relaţia (4..88.74⋅105 cupru-staniu(0.

4. Determinarea modulului minim .05 8 1. cu relaţia (4.Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 107 contact. Tabelul 4. Pentru calcule preliminarii se adoptă la angrenajul cu melc cilindric K Hβ = 1. 4.19.19.55) unde: K T se alege din tabelul 4.6.3.52).16 KT σHP – conform relaţiei 4.19 Treapta de precizie 6 1.0 7 1. K T . Valoarea obţinută pentru distanţa între axe.16 .6 la valoarea a STAS = a w . mmin Modulul minim se determină cu relaţia: mmin = 3 2 M t 2 ⋅ K T ⋅ K Fβ ⋅ YF ⋅ Yγ ⋅ Yε z 2 ⋅ q ′ ⋅ σ FP (4.48. se standardizează conform tabelului 4. conform STAS 13024-91) .10 9 1.factorul de influenţă a treptei de precizie a angrenajului (tabelul 4.5. Fig.

factor de formă al dinţilor roţii melcate.108 Cap.56) 1 . zn2 . Mărimile m x şi q ′ sunt corelate conform STAS 6845-82 (tabelul 4. Pentru calcule preliminare se adoptă la angrenajul cu melc cilindric K Fβ =1. 4. σFP – conform relaţiei 4.5. Se alege din diagrama 4.57) m xc = .3. YF . Verificarea corelaţiei m x .factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de contact.7.4 Angrenaje K Fβ . 76.54).20). . Determinarea modulului axial.5. q ′ (4. q′ (4.4 .16 în funcţie de numărul de dinţi echivalent al roţii melcate. m x Modulul axial calculat ca necesar din condiţii geometrice se determină cu relaţia: 2a w (4.8. q′ + z 2 Valoarea rezultată din relaţia (4. zn2 = Yγ = z2 cos γ ′ 3 unde γ ′ = arctg z1 . pentru x=0.7) urmărindu-se îndeplinirea condiţiei: ⎧mmin mx ≥ ⎨ ⎩m xc 4. 4.factor de influenţă a lungimii minime de contact şi a Yε = χε α gradului de acoperire frontal (pentru χ şi ε α vezi indicaţiile de la rel.50. In acest caz q ′ = q .57) se standardizează conform STAS 6845-82 (tabelul 4.58) Cazul 1.factor de influenţă a înclinării dinţilor asupra cos γ ′ solicitărilor de încovoiere.3.

5. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cu melc cilindric (STAS 13023-91) 4....16 8 9 10 20..1..5(q + z 2 + 2 x)m x ...20 mx q 1..0.25 7 8 9 Cazul 2..1..10 9 10 11 12.21.21 Denumirea elementului Date iniţiale: Tipul melcului Coeficientul înălţimii capului dintelui melcului de referinţă Coeficientul jocului de referinţă la cap Simbol Relaţia de calcul Se indică prin temă * ha * ha = 1 c* c*=0.5.2..2 pentru melcii prelucraţi pe strung şi roţile melcate prelucrate cu freza melc.57).Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 109 Tabelul 4. 4. c*=0.2.3 pentru melcii prelucraţi cu freză disc sau deget Pentru angrenaje melcate danturi standardizate xx =0...5 10 12 14 3.4..5(q + z 2 ) mx Observaţie: Pentru dantură nedeplasată se va adopta x = 0 Distanţa între axe aw a w = 0.5 12 14 16 2...4 10 11 12 5.6 9 10 12 8. Tabelul 4. cu Coeficientul axial al deplasării profilului melcului Coeficientul deplasării de profil xx x x= aw − 0. Mărimile m x şi q ′ nu sunt corelate conform STAS 6845-82. Calculul elementelor geometrice privind verificarea evitării ascuţirii şi subtăierii dinţilor roţilor melcate Acest calcul se prezintă în tabelul 4. In acest caz se adoptă o altă valoare q ′ (de preferinţă mai mică) şi se revine la relaţia (4.4.

5(q + z 2 )m x γ γ = arctg⎜ ⎜ ⎛ z1 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝q⎠ ⎛ z1 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ q + 2x ⎠ γw αx γ w = arctg⎜ ⎜ a) La melcii tip ZA este dat prin temă. 4.17 . ZK1 se calculează cu: α x = arctg ⎜ ⎜ ⎛ tgα n ⎝ cos γ ⎞ ⎟ .4 Angrenaje Tabelul 4. Calculul elementelor geometrice ale melcului Elementele geometrice ale melcului şi roţii melcate se prezintă în figura 4.23.5. ZN1. b) La melcii tip ZE.21(continuare) Denumirea elementului Distanţa între axele de referinţă Unghiul de pantă al elicei de referinţă a melcului Unghiul de pantă al elicei de divizare a melcului Unghiul de presiune axial de referinţă al melcului Simbol a Relaţia de calcul a = 0.17 şi tabelele 4.2. respectiv 4. Fig.4.22. α n = 20 0 ⎟ ⎠ 4.110 Cap.

1z 2 )m x Tabelul 4.22 Denumirea elementului Diametrul de referinţă Diametrul de divizare Înălţimea capului de referinţă Înălţimea piciorului de referinţă Înălţimea dintelui melcului Diametrul de cap Diametrul de picior Pasul axial al danturii melcului Pasul elicei melcului Lungimea melcului Simbol Relaţia de calcul d1 d w1 ha1 hf1 d1 = qm x d w1 = (q + 2 x)m x * ha1 = ha m x * h f 1 = (ha + c * )m x * h1 = ha1 + h f 1 = (2ha + c * )m x h1 d a1 d f1 * d a1 = d1 + 2ha1 = (q + 2ha )m x * d f 1 = d1 − 2(ha + c * )m x px p x = πm x p z = z1 p x = πm x z1 .67 d a1 Lăţimea coroanei dinţate Înălţimea capului de divizare b2 ha 2 Se adoptă constructiv respectând relaţia: b2 ≥ bc * ha 2 = (ha + x)m x .23 Denumirea elementului Diametrul de divizare Diametrul de cap Raza curburii de cap a coroanei dinţate a roţii melcate Lăţimea de calcul a coroanei dinţate Simbol Relaţia de calcul d2 d a2 rp d 2 = z2 mx * d a 2 = ( z 2 + 2ha + 2 x)m x r p = 0.pentru z1 =3 sau 4 : bc ≤ 0.Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 111 Tabelul 4.pentru x=0 şi z1 = 3 sau 4 L = (11 + 0.5d1 − ha1 .pentru z1 =1 sau 2 : bc bc ≤ 0.75d a1 .06 z 2 )m x .pentru x=0 şi z1 = 1 sau 2 pz L L = (11 + 0. .

112 Cap.61) Fr1 = Fr 2 = Ft 2 tgα n / cos γ w .4 Angrenaje Tabelul 4. η a Pentru angrenajele melcate demultiplicatoare (melcul fiind elementul conducător) se determină cu relaţia: tgγ w ηa = .059 unde: val . (4. în care: α n = 20 0 şi γ w se ia din tabelul 4. d1 Ft 2 = Ft1 / tgγ w = Fa1 . cos γ v1 = [rad ] πd1n1 60000 (4.5. Dacă se neglijează ϕ ′ = arctgµ ′ ( ϕ ′ < 3 0 ).5.3.4.Randamentul angrenării. Forţe în angrenare In figura 4. rezultă: Ft1 = 2 M t1 = Fa 2 .59) tg(γ w − ϕ ) în care ϕ = arctgµ reprezintă unghiul de frecare echivalent care poate fi evaluat pe baza relaţiei empirice: ϕ = 9. (4.18 se prezintă forţele ce acţionează într-un angrenaj cu melc cilindric.016 ln v al + 0.23 (continuare) Denumirea elementului Înălţimea piciorului de divizare al dintelui roţii melcate Înălţimea dintelui roţii melcate Pasul de divizare normal Pasul de divizare frontal Simbol Relaţia de calcul * h f 2 = (ha + c * − x)m x hf 2 h2 pn2 h2 = ha 2 + h f 2 = h1 p n 2 = p x cos γ w pt 2 = p x pt 2 4. Fn1 = Fn 2 = Ft 2 / cos α n cos γ w .4.viteza de alunecare.4. v al = v1 .60) 4. exprimată în metri pe secundă.21 .

21 şi 4.5. 4.5.23.4. 4.5. .18 4. şi anume la roata melcată care este executată din materiale mai puţin rezistente la solicitarea de contact sau încovoiere.5.la solicitarea de contact Condiţia de verificare pe baza comparaţiei dintre tensiunea de regim de contact σ H şi tensiunea de contact admisibilă de regim σ HP se exprimă cu relaţia: .Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 113 Fig. Calculul de verificare a angrenajului Calculul se efectuează în punctul de rostogolire C.62) în care termenii din relaţie au fost determinaţi în tabelele 4. ε α Gradul de acoperire în plan frontal median la angrenajele cu melci de tip ZA se determină cu relaţia: 2 d a2 − εα = 2 d2 * 2m x (ha − x) cos α x − d 2 sin α x + sin α x 2πm xc cos α x (4. Gradul de acoperire frontal.

5.5. 4.3.114 Cap.63) .64) Tensiunile admisibile σ HP .6.la solicitarea de încovoiere Condiţia de verificare pe baza comparaţiei dintre tensiunea de încovoiere de regim σ F şi tensiunea de încovoiere admisibilă de regim σ FP se exprimă cu relaţia: σF = 2 M t 2 ⋅ K A ⋅ K V ⋅ K T ⋅ K Hβ 3 z2 ⋅ q ⋅ mx YF Yγ Yε ≤ σ FP (4. σ FP se determină cu relaţiile 4.19 . Dacă relaţiile (4. Elemente constructive Fig.48 şi 4. iar factorii de corecţie conform § 4.6.63) sau (4. şi § 4.3.4 Angrenaje σH = Z E Z H Zε d2 2 M t 2 K A ⋅ K V ⋅ K T ⋅ K Hβ d1 ≤ σ HP [ MPa ] (4.64) nu sunt îndeplinite se reiau calculele.50 (calcule precise). 4.5.5.

2 d R2 = w1 − m x .raza golului dintelui roţii.19 se prezintă câteva elemente constructive privind roţile melcate cilindrice. se alege în funcţie de diametrul arborelui pe care se montează roata melcată astfel: .3)m x . r=2 şi c1=3.grosimea coroanei.raza vârfului dintelui roţii.7)d .pentru d = 30.1.jocul radial. r=1 şi c1=2..pentru d = 45. celelalte elemente constructive se pot determina pe baza următoarelor relaţii: • e ≈ 2m x . In afara elementelor geometrice determinate conform celor arătate mai înainte.. • • • • • R1 = d a1 + c .7m x . d – diametrul arborelui roţii melcate..Proiectarea angrenajelor cu melc cilindric 115 In figura 4.100mm.lungimea butucului...5... • • f ≥ 1.6 şi c1=2. λb = (1.grosimea obezii roţii melcate.70mm.0.45 mm.2. 2 .pentru d = 70. . c = (0..25. r=1.. .. c1 şi r – teşitura şi raza de îmbinare la asamblarea presată a elementelor.

Capitolul 5 VERIFICAREA LA ÎNCĂLZIRE A REDUCTOARELOR 5.grafit cu bisulfură de molibden.0. (5. dintele trebuie să se afle în ulei pe toată lăţimea lui. v = (0.. la temperatura de lucru tf = (45.0.90)o C. se prezintă în tabelul 555. v = (0. 2 Sistemul de ungere a) Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersiune (barbotare)..4) m/s ... iar roata ultimei trepte trebuie să fie scufundată până la 1/3 din diametrul ei sau 100 mm. 1. La angrenajele cu mai multe trepte trebuie să se scufunde în baia de ulei câte o roată de la fiecare treaptă.8) m/s unsoare..uleiuri minerale sau sintetice Uleiurile recomandate pentru angrenajele ce funcţionează în carcase închise. 1. v > 4 m/s .1). La angrenajul melcat cu melcul dedesubt.4) m/s . nivelul uleiului trebuie să ajungă până la corpurile de rulare ale rulmenţilor.4.8... La angrenajul conic.1: 5. astfel: πd n v = w1 1 [m / s] . . Adâncimea de scufundare este minimă un modul sau 10 mm şi maximă 6 module (la treapta rapidă)..unsoare sau ulei. 1 Alegerea materialului de ungere Materialul de ungere se recomandă în funcţie de viteza pe cercul de rostogolire al roţii (relaţia 5.1) 60 ⋅103 v = (0. 1 Ungerea şi materiale de ungere pentru reductoarele cu roţi dinţate 5.

. fontă.5..5 5.. η ai − randamentul treptei “i” de roţi dinţate.. 4 γ = 300 v 0.12..25 > 25 Relaţia de calcul γ = 100 v γ = 125 v 0.. La v > 20 m/s pulverizarea se face într-o zonă plasată înainte de angrenare.. 4 γ = 300 v 0..2) unde: n ..5 12. 1500 TIN 300 TIN 300 TIN 300 TIN 200 TIN 125 TIN 82 TIN 55 TIN 300 TIN 300 TIN 300 TIN 200 TIN 125 TIN 82 TIN 55 < 0.1 1..2 Randamentul total al reductorului Randamentul unui reductor cu k trepte de reducere se determină cu relaţia: ( k n ηt = η ai ⋅ η Lk +1) ⋅ ηu ..2. 4 b) Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului. 5. bronz Oţel normalizat sau îmbunătăţit Oţel durificat superficial σr [MPa] 1000.. 1250 TIN 300 TIN 300 TIN 200 TIN 125 TIN 82 TIN 55 TIN 42 1250.5. 4 γ = 200 v 0..5 2.1 Materialul roţii dinţate Vâscozitatea cinematică γ la 50oC în [cst].Randamentul total al reductorului 117 Tabelul 5. (5. la viteza v [m/s] de: TIN 125 TIN 125 TIN 82 TIN 55 TIN 42 TIN 32 450. prin pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.5 0. ...numărul de roţi scufundate în baia de ulei. 4 Materiale plastice.1000 TIN 200 TIN 125 TIN 125 TIN 82 TIN 55 TIN 42 TIN 32 0.5.

5⋅10-3 1. Tabelul 5. PfL = µ L ⋅ FL ⋅ d L − diametrul fusului.66 2. (5. dată de relaţia: Pfu = b ⋅ h ⋅ v 0.7 ⋅ 10 6 [kW ] .1⋅10-3 1. 2 10 6 în care: µ L − coeficientul de frecare în rulment (tabelul 5.2).118 Cap. în mm. în rad/s.8⋅10-3 1. (5.99 .puterea pierdută prin frecarea în lagăr.5 Verificarea la încălzire a reductoarelor η L − randamentul unei perechi de lagăre. (5.6) . FL − reacţiunea din lagăr. în N. randamentul unei perechi de lagăre ce sprijină un arbore se poate alege η L = 0. η u − randamentul datorită barbotării uleiului din baie: ηu = 1 − Pfu Pi .3) în care: Pi .4) ω − viteza unghiulară a fusului.0⋅10-3 1. calculat cu relaţia: η L =1 − PfL Pi .puterea la arborele pe care sunt montate lagărele. (5. PfL . determinată cu relaţia: dL ω ⋅ [kW ] .3⋅10-3 Până la dimensionarea arborilor.0⋅10-3 2.2 Tipul rulmenţilor Radial cu bile Oscilanţi Radial-axial cu bile Radial cu role cilindrice Radial-axial cu role conice Axiali µL 1.5) în care: Pfu − puterea pierdută prin frecarea roţii cu uleiul.

5): δ = 0.5 δ.adâncimea de scufundare a roţii în ulei. grosimea peretelui se adoptă în funcţie de dimensiunea de gabarit maximă. în mm.5.2). în mm.3.3). unde: a = a w − distanţa între axe. la o valoare superioară celei indicate în tabelul 5. a = a23 la reductoarele conico-cilindrice (fig.Grosimea peretelui capacului : δ1 = 0. 3.4). pentru carcase executate prin turnare.Dimensionarea carcaselor 119 unde: b .025 a + 5 mm .viteza periferică a roţii. La reductoarele cu roţi conice cu o treaptă (fig.04a + (2. Tabelul 5. adoptându-se valori întregi imediat superioare celor calculate. h .1). în mm (fig. .5..8 δ.Grosimea flanşei capacului: h1 = 1.5 δ1.5. 5. . 3 Dimensionarea carcaselor 5.lăţimea roţii dinţate scufundate în ulei.pentru reductoarele cu angrenaje melcate (fig.pentru reductoare cu angrenaje cilindrice şi conice: δ = 0.3 Materialul carcasei Fontă cenuşie Fc 200 Fc 250 Fc 300 100 4 Dimensiunea maximă a piesei [mm] 250 4 5 6 5 500 5 6 8 7 1000 7 9 12 10 2000 12 15 20 20 4000 25 30 40 40 Oţel carbon .3)mm .. a = a12 + a23 la reductoarele cilindrice cu două trepte (fig. .Grosimea peretelui corpului .5.Grosimea flanşei corpului: h = 1. v . . .5. la reductoarele cilindrice cu o treaptă. funcţie de materialul carcasei. 1 Elemente constructive Observaţie: Valorile recomandate prin relaţiile de mai jos sunt orientative. în m/s.

42.... .1.7) . 30.. 8. 48. ...4.. .Lăţimea rulmentului: λ5 = (0. d1 . 10.Diametrul şuruburilor de fixare a reductorului pe fundaţie:d ≈1. d II ≥ 3 16M t 2 πτ at ( 0) [mm] .0. .8 δ. 6. . .25) mm.Grosimea nervurilor corpului: c = 0.Lungimea părţii de arbore pe care se fixează roata de curea: λ3 = (1.75 d.Lăţimea capacului lagărului: λ 4 = (15.50 d. 36.Distanţa de la elementul rotitor (roata de curea) până la capacul lagărului: λ 2 = (15.Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului. . (5. .Distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului: λ1 = (5.8)d max .15 mm). .Diametrul şuruburilor capacelor lagărelor: d 3 ≅ 0.Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului. .. d II .Distanţa între roata cea mare şi fundul băii de ulei: ∆1 ≥ 5δ. unde d max este valoarea cea mai mare dintre d I . care se află lângă lagăre: d1 ≈ 0. Predimensionarea arborilor se face ţinând seama de solicitarea lor la răsucire: dI ≥ 3 πτ at ( 0) 16M t1 . 12. . Observaţie. 16.Distanţa minimă între roţile dinţate şi suprafaţa interioară a reductorului: ∆ ≥ 1.75d 2 .120 Cap. d 3 se adoptă din următorul şir de valori standardizate (se alege valoarea imediat superioară celei calculate): 4...5 δ (∆ = 10.5 Verificarea la încălzire a reductoarelor ..8 δ1.Grosimea tălpii (în varianta cu bosaje pentru şuruburile de fundaţie): t = 1.5 δ. Valorile obţinute pentru d .5) dI ..2. care nu sunt lângă lagăre: d2 ≈ 0.5 δ. 24.10) mm. d III . . d 2 . 20.Grosimea nervurilor capacului: c1 = 0.Lăţimea flanşei corpului şi a capacului: K = 3 d2 .20) mm. . .

55. H= d ae2 + ∆1 + t . 56. pentru arbori din oţel . s-a considerat că el se află suspendat pe un suport metalic. 48. 85. 70.5.tensiunea admisibilă la răsucire într-un ciclu pulsator.2 Re ( v. a 2 a ⎤ π ⎡π S = L ⋅ λ + 2 H ( L + λ ) + ( R 2 + r 2 ) + 2ar + a ( R − r ) + λ⋅ ⎢ ( R + r ) + . H = a2 + ∆1 + t .1): d a2 d + ∆ + δ 1 . 2 2 (5. (5. 45. tgθ = .17). se va elimina din calcule produsul (L λ ). în N. 71. 38.mm. L = a + R + r.. Valorile obţinute pentru dI. din acest motiv a fost adăugată şi suprafaţa bazei. 28. 2 2 cos θ ⎥ ⎣ ⎦ R= b) pentru reductor cu o treaptă de roţi dinţate conice (fig. 19. (5. determinate în §2.6 cu relaţia (2.fig.16). 32. λ = d ae1 + 2 ∆ + a sin δ 2 + 2δ . . τ at ( 0 ) = (20. dII şi dIII se adoptă din următoarea gamă standardizată: 18.9) R-r d λ= b1 + 2∆ + 2δ .5. 2 a ≥ 0. 3. 24. 35. 80. . 22. 2 L = d ae2 + 2 ∆ + a sin δ 1 + 2δ . 90. 40. 20. 30.. 100 (extras din STAS 8724/2-84) 5. 60.6 cu relaţia (2. 95.8) unde: M t 3 a fost determinat în §2. Când reductorul se află montat pe un postament de beton şi nu se realizează schimbul de căldură prin suprafaţa bazei. a) pentru reductor cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice (fig. La calculul suprafeţei reductorului S.4.2): R= d ae2 + ∆ +δ1 .Dimensionarea carcaselor 121 unde: Mt1 şi Mt2 sunt momentele de torsiune pe cei doi arbori. 65. r = a1 + ∆ + δ 1 .10 S = L ⋅ λ + 2H ⋅ ( L + λ ) + π R 2 + πR ⋅ λ.25) [N/mm2] . 42. 25. 2 Calculul suprafeţei reductorului Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar să se determine suprafaţa de schimb de căldură cu mediul exterior.15) . 50. 75. Pentru reductoarele în două trepte se calculează şi d III cu relaţia: d III ≥ 3 16M t 3 πτ at ( 0) [mm] .

5.5 Verificarea la încălzire a reductoarelor Fig.122 Cap.1 .

Dimensionarea carcaselor 123 Fig. 5.2 .

124 Cap. 5.3 .5 Verificarea la încălzire a reductoarelor Fig.

4 . 5.Dimensionarea carcaselor 125 Fig.

5 Verificarea la încălzire a reductoarelor .126 Cap.

5. 2 r= R-r d ae 2 + ∆ + δ 1 .3): R= d a4 + ∆ +δ1 .13) Dacă nu este respectată această relaţie trebuie schimbată distribuţia raportului de transmisie pe cele două trepte de angrenare (luându-se un raport mai mic pe prima treaptă şi mai mare pe a doua). ρ = ∆ +δ1 a 23 d d + d a4 L = a12 + a 23 + a1 + 2∆ + 2δ . 5.4): R= d a4 + ∆ + δ1. . a 23 2 H= d a4 + ∆1 + t .. tgθ = .11) λ = b1 + b3 + 3∆ + 2δ . r= d a2 + ∆ +δ1 . S = L ⋅ λ+ 2 H ⋅ ( L + λ) + π 2 ( R 2 + r 2) + ⎡ π ( R + r ) a 23 ⎤ + 2a 23 ⋅ r + a 23 ( R . prima conică iar a doua cilindrică (fig. H = a 4 + ∆1 + t . 2 .r ) + λ ⋅ ⎢ + 2 cosθ ⎥ ⎣ ⎦ La reductoarele c şi d trebuie să existe o distanţă minimă ∆=(10. 2 2 (5. 2 (5. Pentru aceasta distanţa dintre axe a23 trebuie să îndeplinească condiţia: a 23 ≥ d ae 2 + ∆ + d III 2 2 (5. 2 tgθ = R−r S = L ⋅ λ + 2H ( L + λ) + π 2 ( R 2 + ρ 2) + 2 ( L − ρ − R)(h ′ + ρ ) + 2 ρ ⋅ h ′ + L−ρ −R ⎡π ⎤ + ( L − ρ − R) ( R − ρ − h ′) + λ ⋅ ⎢ ( R + ρ ) + + h ′⎥ cos θ ⎣2 ⎦ d) pentru reductor cu două trepte de roţi dinţate. 2 λ= b3 + 3∆ + B2 + 2δ .Dimensionarea carcaselor 127 c) pentru reductor cu două trepte de roţi dinţate cilindrice (fig.12) L = a 23 + d ae 2 + d a 4 + 2∆ + 2δ + a sin δ 1 . h ′ = R − [(a12 + a 23 ) ⋅ tgθ + ρ ] .15) mm între roata condusă (2) şi arborele de ieşire (III)..

Dacă rezultă o temperatură mai mare decât cea recomandată.5 Verificarea la încălzire a reductoarelor e) pentru reductor cu angrenaj melcat cilindric M = d a1 + ∆2 + δ 1 .70)0 C pentru angrenaje cilindrice şi conice.18) [W/(m2.coeficientul de transmitere a căldurii între carcasă şi aer.oC)] dacă există o circulaţie slabă a aerului în zona de montare a reductorului. ηt .15) t0 . . λ S cηt (5. λ = d a1 + 2∆ + 2δ 1 . ∆2 ≅ 6∆ (5.14) S = 2 L λ + 2( H + a)( L + λ) + 2M ( L + λ).t a = (60. obţinându-se astfel Sc. P2 .128 Cap. în watt.12) [W/(m2. S . se calculează din ecuaţia echilibrului termic: t = t0 + unde: P2 (1 − η t ) ≤ ta . t a − temperatura admisibilă. este necesar să se adopte una din soluţiile următoare: a) mărirea suprafeţei carcasei prin adoptarea unor distanţe mai mari . Sc .3.2 S. λ = (8. .95)0 C pentru angrenaje melcate.t a = (80. 5.. în m2: Sc=1. Această suprafaţă se majorează cu 20 % pentru a ţine seama de nervurile de rigidizare şi de flanşe.... în cazul carcaselor închise când nu are loc recircularea uleiului.2).suprafaţa carcasei calculată la §5. λ .oC)] dacă există o bună circulaţie a aerului în zona de montare a reductorului.randamentul total al reductorului (§5.2. λ = (12....temperatura mediului ambiant (t0=18oC)..puterea la arborele de ieşire din reductor. 2 L = d e 2 + 2∆ + 2δ + λ5 .4 Verificarea reductorului la încălzire Temperatura uleiului din baie.suprafaţa de calcul a reductorului.

(tabelul 5.4 va[m/s] 5 27 10 42 15 60 20 75 25 90 λ v [W/(m2. In acest caz. . c) sistem de răcire forţată prin folosirea unui ventilator montat pe arborele de intrare.16) unde Sv este suprafaţa carcasei ventilată de aerul trimis de ventilator.. în rot /min.. în m2. λ v depinde de viteza de circulaţie a aerului va.Verificarea reductorului la încălzire 129 de la roţi la interiorul carcasei (∆ = 15. Aceasta se determină cu relaţia: n va ≈ 1 . b) montarea reductorului într-un loc bine ventilat. va fi: t = t0 + P2 (1 − ηt ) ≤ ta ηt [ λ (S c − S v) + λ v S v] (5. Tabelul 5.4).oC) Temperatura uleiului din baie în acest caz. 200 unde n1 este turaţia ventilatorului.20 mm) sau nervurarea carcasei.

Tabelul 6. mărcile: OL50 sau OL60 (STAS 500/2-80). mărcile: OLC35. OLC45.58.Capitolul 6 CALCULUL ARBORILOR 6. precum şi funcţie de natura acestor solicitări.1 τ c [MPa] Duritatea [HB] 500/280 " 880-80 " " 791-80 " " " 160 185 120 197 220 235 270 217 207 217 Rm (σr) [MPa] 500 600 380 620 720 1000 950 1000 850 850 [MPa] σc Rezistenţa la oboseală [MPa] încovoiere σ-1 Tracţiune Răsucire τ-1 140 160 85 160 200 300 300 270 190 190 σ-1t Marca oţelului STAS OL50 OL60 OLC15 OLC45 OLC60 40Cr10 41MoCr11 41CrNi12 18MnCr10 18MoCrNi13 270 300 230 360 400 800 750 850 650 650 240 280 170 270 300 500 480 450 340 340 175 200 120 200 260 410 350 380 290 290 Pentru solicitări uşoare şi medii se recomandă oţelurile carbon obişnuite.65) σc .. OLC60 (STAS 880-80).0.. Pentru arbori cu solicitări importante sau când se impun (0. 1 Alegerea materialului Alegerea materialului se va face în funcţie de felul solicitării arborilor. Pentru solicitări medii cu cerinţe de durabilitate pentru fusuri se recomandă oţelurile carbon de calitate cu tratament de îmbunătăţire.

B. 41MoCr11 sau 41CrNi12 (STAS 791-80). de natura acestor solicitări şi de concentratorii de tensiuni ce pot produce ruperea prin oboseală a . arborii se vor executa din oţeluri carbon de cementare. ţinânduse seama de solicitările reale şi natura acestor solicitări (tipul ciclului de solicitare). Stabilirea formei geometrice a arborelui pornind de la un diametru preliminar calculat şi verificarea arborelui astfel dimensionat în secţiunile cu solicitări maxime. mărcile: 18MnCr10. ţinându-se seama de solicitările reale.Dimensionarea arborilor 131 restricţii deosebite de gabarit şi greutate se recomandă oţelurile aliate de îmbunătăţire. utilizate în calculele de dimensionare. 18MoCrNi13 (STAS 791-80). Determinarea diametrelor arborelui în punctele importante. 2 Dimensionarea arborilor Dimensionarea arborilor se poate efectua pe baza următoarelor variante: A. mărcile: 33MoCr11. sau oţelurile aliate de cementare. Tabelul 6. ţinându-se seama de felul şi natura concentratorului. 6. stabilirea formei geometrice a arborelui prin corelarea dimensiunilor obţinute şi verificarea la oboseală în secţiunile cu concentratori puternic solicitate. iar în tabelul 6.2 Materialul σr [MPa] Rezistenţa admisibilă la oboseală [MPa] răsucire τ at(0) Oţel carbon obişnuit şi de calitate Oţel aliat 500 600 700 800 1000 60 78 96 64 75 σaî (0) 75 95 110 130 150 încovoiere σaî (-1) 45 55 65 75 90 Principalele caracteristici mecanice ale oţelurilor uzuale utilizate la execuţia arborilor se dau în tabelul 6. OLC 15 (STAS 880-80). mărcile: OLC10.2 sunt prezentate tensiunile admisibile pentru aceleaşi categorii de materiale. In cazul în care se impun condiţii de duritate ridicată fusurilor.1.

respectiv jumătăţii lăţimii pinionului.3. iar zonele în care se montează organele ce transmit momentul de torsiune şi puterea. Diametrul astfel obţinut.5.1). pentru varianta “B”. axele arborilor fiind paralele în acest plan. fig. ' λ1 = λ3 λ + λ2 + λ4 + 5 . 1 Stabilirea schemelor de încărcare. Se consideră că angrenarea se petrece în plan orizontal. Atât pentru calculele de dimensionare cât şi pentru cele de verificare (în funcţie de metoda adoptată ) este necesară cunoaşterea încărcării arborilor. Valoarea adoptată pentru τat(0) =(20…25) MPa. 2.6 Calculul arborilor arborelui. au fost notate cu 2 şi 4. ţine seama de solicitarea suplimentară la încovoiere a arborelui. fie pe baza solicitărilor reale. In fig. a) Reductoare cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. care corespund jumătăţii lăţimii rulmenţilor.132 Cap. rel. aceste puncte corespunzând jumătăţii lăţimii roţii de curea. corelând dimensiunile obţinute cu cele de la ceilalţi arbori. 6. 6. de la care se porneşte la stabilirea celorlalte dimensiuni. considerând numai solicitarea la răsucire (v. 2 2 λ b λ'2 = 5 + λ1 + ∆ + 1 . Determinarea preliminară a diametrului arborelui se face pe baza unui calcul simplificat. reprezintă diametrul capătului de arbore pentru arborele de intrare sau de ieşire. ce depinde de tipul reductorului de turaţie şi de felul angrenajelor. Din aceeaşi figură rezultă încărcarea arborilor în plan vertical (V) şi în plan orizontal (H).7 şi 5. 2 2 (6. § 5. 5.8. Reazemele arborelui I.1 se prezintă arborii I şi II cu organele de maşini ce transmit puterea mecanică. pe baza recomandărilor de la § 6.1) . Distanţele dintre reazeme şi punctele de ' ' aplicaţie a forţelor λ1 şi λ2 se stabilesc cu relaţiile: (v. precum şi forţele din angrenaj şi din transmisia prin curele care solicită arborii.1).3. În cazul reductoarelor cu mai multe trepte arborii intermediari se vor dimensiona fie pornind de la un diametru preliminar. cu 1 şi 3.

va fi λ'2 . Pentru arborele II. a . λ4 .sens de rotaţie pinion stânga – dreapta. λ2 .1. înclinare dinte dreapta Fig.1 b) Reductoare cu o treaptă de roţi dinţate conice cu dinţi drepţi. Observaţie: La angrenajele cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi schema de încărcare este asemănătoare.lăţimea roţii de curea (v.lăţimea roţii dinţate conducătoare (v.Dimensionarea arborilor 133 unde λ1 . cu observaţia că Fa1 = Fa2 = 0. b1 . rel. Pentru acest tip de angrenaj schema de încărcare a arborilor se .3. b . λ5 .23). λ3 . înclinare dinte dreapta. tabelul 4.sens de rotaţie pinion dreapta – stânga.8). λ3 .6. ∆ sunt dimensiuni stabilite la § 5.3. datorită condiţiei de aliniere a reazemelor distanţa de la reazemele 5 şi 7 la punctul de aplicaţie al forţelor 6.

2 Distanţele dintre reazeme şi punctele de aplicaţie a forţelor se stabilesc cu relaţiile: (v. fig.3 pentru poziţia roţii conduse în partea dreaptă a axei pinionului (poziţie opusă celei din fig. 6. iar în fig..134 Cap.2.2) ' λ'3 = λ5 b⎞ ⎛ + λ1 + ∆ + ⎜ a + ⎟ cos δ 1 . (6.5.fig.2.3) ⋅ d I . capătul arborelui de ieşire fiind în partea opusă ). Se consideră că angrenarea se realizează în plan orizontal.6 Calculul arborilor prezintă în fig.5.2): '' λ1 = λ3 λ + λ2 + λ4 + 5 . pentru poziţia roţii conduse în partea stângă a axei pinionului (v. Fig. 6.2). 2 2⎠ ⎝ . 2 2 ' λ'2 = ( 2.5.6..

sens de rotaţie pinion dreapta –stânga. dantură dreaptă.4. 2 2⎠ ⎝ λ b λ" = 5 + λ1 + ∆ + sin δ 1 + d m1 . b .1.Dimensionarea arborilor 135 Pentru arborele de ieşire din reductor distanţele vor fi: λ b⎞ ⎛ ' λ'4 = 5 + λ1 + ∆ + ⎜ a + ⎟ cos δ 2 . λ3 . 4.elemente geometrice ale roţii conducătoare conice (v.6. fig. b . tabelul 4.11).3.15. a . ∆ sunt dimensiuni stabilite la § 5. Fig. λ2 .4. dantură dreaptă. λ 4. dm1. a . λ 5. 5 2 2 (6.sens de rotaţie pinion stânga – dreapta.3) unde: λ1 .3 .dimensiune stabilită la § 4.

utilizând cotele din fig.2. 1 3 5 c) Reductoare cu două trepte de roţi dinţate cilindrice Pentru acest tip de reductor schema de încărcare a arborilor se prezintă în fig. Distanţele dintre reazeme şi punctele de aplicaţie a forţelor se stabilesc pe baza relaţiilor de mai jos. Reazemele sunt la jumătatea lăţimii rulmenţilor. λ'8 = λ"2 .136 Cap. Fig. λ10 = λ"4 . utilizând notaţiile din fig.4 . λ11 = λ" .4. Arborii reductorului sunt paraleli în plan orizontal.6. 5. 6. deci angrenarea se va realiza în acelaşi plan. λ'9 = λ" .2. ' ' ' Astfel: λ1 = λ" . 5. 6.3. iar punctele de aplicaţie a forţelor la jumătatea lăţimii roţilor dinţate.6 Calculul arborilor Distanţele dintre reazeme şi punctele de aplicaţie a forţelor se stabilesc prin analogie cu cele din fig.

λ λ ' λ1 = 3 + λ2 + λ4 + 5 . e) Reductoare melcate. 2 2 λ d ' ' λ12 = λ13 = 5 + λ1 + ∆ + a 2 . tabelul 4.4) d) Reductoare cu două trepte conico-cilindrice. Tipul de reductor de referinţă este cel prezentat în fig. 2 2 λ5 b1 = + λ1 + ∆ + . 2 2 b3 b1 = +∆ + . melcul aflându-se în partea superioară.Dimensionarea arborilor ' λ1 = 137 λ'2 λ'3 λ'4 λ'5 λ'6 λ3 λ + λ2 + λ4 + 5 .2 şi fig.5.1). Pentru acest tip de reductor schema de încărcare a arborilor se va realiza utilizând schemele prezentate pentru roţi conice (fig. 5. Distanţele de la reazeme la punctele de aplicaţie a forţelor se vor stabili utilizând notaţiile din fig. 5. Distanţele de la reazeme la punctele de aplicaţie a forţelor se vor stabili pe baza relaţiilor de mai jos.6. 2 2 = λ'2 .5) 2 2 λ b ' ' λ14 = λ15 = 5 + λ1 + ∆ + 2 . (6.6. 6. 2 2 b3 λ5 = + λ1 + ∆ + . Pentru acest tip de reductor schema de încărcare a arborilor este cea prezentată în fig. 5.6. iar angrenarea realizându-se în plan vertical. utilizând notaţiile din fig.23).5.3) şi cele prezentate pentru roţi cilindrice (fig. (6.4.5. 2 2 unde: da2 şi b2 – elemente geometrice ale roţii melcate (v. în funcţie de sensul de rotaţie al arborilor. . 2 2 λ b1 = + 2∆ + b3 + λ1 + 5 = λ′4 + λ′5 .

datorită momentelor încovoietoare create de forţele din angrenare şi din transmisia prin curele şi la torsiune. datorită momentelor transmise de la motorul de acţionare la maşina de lucru. la predimensionări. Se estimează că solicitarea la torsiune variază după un ciclu pulsator. înclinare elice dreapta. . Solicitările la încovoiere variază adesea după un ciclu alternant simetric.6 Calculul arborilor a-sens de rotaţie melc stânga – dreapta.5 6. Totuşi adesea. 2. Momentele de torsiune sunt uneori constante. prin intermediul transmisiei prin curele şi a angrenajelor. b-sens de rotaţie melc dreapta – stânga. fără aşi schimba semnul. alteori oscilante. 2 Determinarea solicitărilor arborilor Arborii reductoarelor prezentate sunt solicitaţi la încovoiere. se consideră că şi solicitarea la torsiune este alternantă ( corectarea momentului echivalent calculat prin coeficientul α).138 Cap. înclinare elice dreapta Fig.6.

4. g = 9. separat în cele două plane.103 [kg/m3] este densitatea materialului din care este confecţionată roata. din schemele prezentate anterior. montată pe arborele de intrare în reductor se poate neglija. Pentru exemplificare în figura 6. altele în plan orizontal (H). ′ FH = F ′ cosψ .0. unele acţionează în plan vertical (V).7) unde ρ = 7.25) şi (3.. În acest caz pentru calculul reacţiunilor şi pentru predimensionarea la rezistenţă a arborelui.Fr1 şi Fa1 au fost calculate pentru toate tipurile de angrenaje în cap. calculată în § 3.acceleraţia gravitaţională. calculat cu relaţia: π V = d ext 2 ⋅ λ [m3] 4 2 (6. se va reprezenta încărcarea fiecărui arbore cu forţe. calculat în §3.rezultanta ce încarcă arborele condus.26)..5. tabelul Ψ . indicându-se şi variaţia momentului de torsiune transmis (este necesară trasarea variaţiei momentului de torsiune transmis deoarece pot exista tronsoane care nu sunt solicitate la torsiune).coeficient de utilizare a volumului. Greutatea roţii de curea conduse. unde: 3. Arborele principal al reductorului. relaţiile (3. Momentele de torsiune au fost calculate pentru fiecare arbore. K = (0.5.4. pe baza cărora se va prezenta metodologia de lucru.8) în care dext2 şi λ s-au calculat în § 3.6 se vor prezenta în continuare schemele de încărcare în cele două plane. Este de observat. în § 2.5. că forţele care încarcă arborii nu sunt în acelaşi plan. sau în cazul în care se va ţine seama de ea se va lua în considerare la încărcarea în plan vertical a arborelui şi se determină cu relaţia: G = ρ ⋅ V ⋅ g ⋅ K [N ] (6.volumul roţii.3.81 [m/s2] . procedându-se asemănător pentru fiecare tip de reductor . a arborilor prezentaţi în figura 6.6) . pentru variantele tratate este solicitat şi de forţele cu care transmisia prin curele încarcă arborele şi se vor calcula cu relaţiile: Fv′ = F ′ sin ψ .8.1. (6.unghiul rezultantei cu planul orizontal.5. tabelul 3.6) F' .Dimensionarea arborilor 139 Forţele Ft1.5. § 4.21. iar V .

3. inclusiv variaţia momentului de torsiune. 6. Stabilirea schemei de forţe care solicită arborele la încovoiere şi a momentelor de torsiune active.6. determinarea solicitărilor arborilor cuprinde etapele: 1. 6. 6. 6..6. Se vor utiliza schemele prezentate în fig. 6.1.140 Cap.6 Calculul arborilor Fig.2. .5 şi se va reprezenta încărcarea fiecărui arbore în plan vertical şi orizontal ca în fig. 6.6 Practic. arborele fiind asimilat cu o grindă simplu rezemată.4.

3.. Determinarea reacţiunilor în cele două plane. şi se va trasa linia de variaţie a lor de-a lungul arborelui (diagramele MiV şi MiH). unde j = 2. Calculul momentelor încovoietoare echivalente Mej. din cele două plane: 2 2 M ij = M iV + M iH . prin însumarea geometrică a componentelor MiV şi MiH corespunzătoare.9.4. 2 (6.. iar cea de torsiune după un ciclu pulsator (R=0).. Calculul momentului încovoietor rezultant Mij .3..Dimensionarea arborilor 141 2.10) unde α este coeficient ce ţine seama de faptul că solicitarea de încovoiere se desfăşoară după un ciclu alternant simetric (R = -1). .3.. se recomandă sa se ia în considerare natura ciclurilor de solicitare ale momentului încovoietor şi de răsucire. (6. Momentul echivalent se determină cu relaţia: 2 M ej = M ij + ( α M tj ) . corespunzătoare încărcării din cele două plane.. Determinarea analitică şi grafică a momentelor încovoietoare...4.11) în care: σ ai (−1) şi σ ai ( 0) sunt caracteristice materialului arborelui şi se extrag din tabelul 6. unde j = 2. Momentul echivalent se determină cu considerarea momentului încovoietor şi a celui de răsucire în fiecare punct. σ ai (0) (6. Calculul se va efectua în conformitate cu noţiunile studiate la disciplina "Rezistenţa materialelor"... relaţia 6.9) 5.2. Se determină momentul încovoietor rezultant în fiecare punct important. α= σ ai ( −1) . implicit o risipă de material. Se vor calcula momentele încovoietoare în punctele caracteristice ale grinzii. Se vor determina analitic componentele RV şi RH ale reacţiunilor corespunzătoare reazemelor şi se va reprezenta sensul lor real. 4. Pentru a nu rezulta diametre inutil de mari şi.

(6.2.momentul încovoietor echivalent în punctul respectiv.13) în care: Mtj .dacă pe porţiunea respectivă Mij=0 şi Mtj≠ 0 dj≥3 16 M tj πτ at ( 0) [mm] .tensiunea admisibilă la încovoiere pentru un ciclu alternant simetric.2. . 2.3. caracteristicile mecanice corespunzătoare se vor adopta conform tabelelor 6. 2. Diametrele calculate cu relaţiile de mai sus se rotunjesc la valori imediat superioare. pe baza recomandărilor din § 6.mm. de preferinţă din şirul de valori cuprinse în STAS 8724/284 (v. Determinarea diametrelor în punctele importante presupune: 1. în N. .3. τ at ( 0) . 3 Determinarea diametrelor în punctele importante Acest paragraf este valabil pentru situaţia în care se adoptă metodologia prezentată la varianta “A” în § 6. Calcularea diametrelor. Diametrele se calculează pentru fiecare punct caracteristic al arborelui.1).6 Calculul arborilor 6. dată în tabelul 6. dată în tabelul 6.momentul de torsiune în punctul respectiv. în N.2.tensiunea admisibilă la torsiune pentru ciclu pulsator. Materialul arborelui se va alege conform recomandărilor de la § 6.12) unde: Mej .mm. σai (-1) .142 Cap.1 şi 6.1. (6. utilizându-se relaţiile: . în MPa.2. § 5. Stabilirea materialului şi alegerea corespunzătoare a rezistenţelor admisibile . mai întâi procedându-se la determinarea diametrelor în punctele caracteristice şi apoi pe baza lor urmând a se stabili forma constructivă a arborelui. în MPa.dacă pe porţiunea respectivă Mij ≠ 0 şi Mtj ≠ 0 dj≥3 32 M ej πσ ai ( −1) [mm] .

în punctele în care arborele este solicitat compus şi relaţia (6. Acest paragraf este valabil pentru situaţia în care se adoptă metodologia prezentată la varianta “B” în § 6.15).14). . cu solicitări importante. Stabilirea materialului şi alegerea corespunzătoare a rezistenţelor admisibile . Pentru determinarea tensiunilor efective se utilizează relaţia (6.1 şi 6. Materialul arborelui se va alege conform recomandărilor de la § 6. pe baza recomandărilor din § 6. Wj – modulul de rezistenţă axial.1.4 Verificarea arborelui.15) unde: Mej . caracteristicile mecanice corespunzătoare se vor adopta conform tabelelor 6. (6. în punctele în care arborele este solicitat numai la torsiune ( capetele de arbori). 2. Mtj . 3 Forma constructivă a arborilor Forma constructivă a arborelui rezultă din secţiunile de bază ale căror diametre au fost determinate anterior şi din modificările care se aduc. fixarea axială şi solidarizarea lor. Wpj – modulul de rezistenţă polar. σ ai ( −1) şi τ at ( 0) au aceleaşi semnificaţii ca în relaţiile anterioare.2.2. Verificarea arborelui presupune: 1. Determinarea tensiunilor efective.14) σ ij = ≤ σ ai (−1) . Wj τ tj = M tj W pj ≤ τ at ( 0) . de montajul. mai întâi procedându-se la stabilirea formei constructive a arborelui. ţinând seama de organele de maşină care se aplică pe arbore. M ej (6. urmând apoi verificarea arborelui în punctele caracteristice. 6.3. corespunzător secţiunii cu diametrul dj solicitată de momentul Mtj .Forma constructivă a arborilor 143 6.2. corespunzător secţiunii cu diametrul dj solicitată de momentul Mej .

v. (6.6 Calculul arborilor În cele ce urmează se vor prezenta câteva modele de arbori şi unele recomandări privind stabilirea formei. Dacă d f1 – d3 < 20 mm.12) şi (6. 3. figura 6.7. (unde df1 este diametrul de picior al roţii dinţate z1 ce urmează a fi montată pe arbore. pinionul montându-se pe arbore cu pană. respectiv fig. iar d3 este diametrul tronsonului de arbore pe care se montează pinionul). In această situaţie porţiunea umărului de sprijin (de dimensiuni d34 şi c.144 Cap.6. Modelele de arbori prezentate sunt pentru reductorul cu o treaptă de roţi dinţate (desen de ansamblu Anexa 1.6. Astfel dacă are loc inegalitatea: d f1 – d3 ≥ 20 mm.1).7 .5.7).8 (arborele I şi roata dinţată z1 vor face corp comun). pentru arbore se va adopta soluţia constructivă din figura 6. Deşi materialul arborelui se modifică (fiind identic cu cel al roţii dinţate) diametrele stabilite cu relaţiile (5.6. se va adopta soluţia constructivă arbore pinion.7) se va elimina şi nu este necesar canalul de pană.13) se păstrează. 1 Reductor cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi. fig. 6. Arborele I Pentru a se stabili forma constructivă a arborelui este necesar să se verifice varianta de montaj a pinionului pe arbore. Fig. tabelul 4.

.7) mm d4 = d2 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi) c = min..3) d2 = d12 + (3. astfel: d23 = d34 = d2 + (3…5) mm .7 se vor adopta constructiv ţinând cont de următoarele recomandări: Diametrul capătului de arbore se poate adopta în funcţie de variantele de lucru prezentate în § 6. 5 mm (poate rezulta diferit de valoarea recomandată ca urmare a reprezentării la scară a pieselor montate pe arbore.2 sau 7.6. d2. d12. d1= d I (calculat cu relaţia 5. valorile diametrelor d1.8 Valorile diametrelor pentru figura 6.2.8. d4 se aleg utilizând indicaţiile de mai sus.. pentru varianta B.13). astfel: d1= d j (calculat cu relaţia 6.4) mm d34 = d3 + (5.. Restul dimensiunilor se adoptă constructiv pornind de la acest diametru.5) mm (se va corela cu tabelul 7.Forma constructivă a arborilor 145 Fig.. în desenul de ansamblu al reductorului). astfel: d12 = d1 + (3.5) mm (multiplu de 5) d3 = d2 + (2.7)... iar d23 = d34 se vor adopta cu condiţia să rezulte mai mici ca df1.. Pentru figura 6. pentru varianta A.

. iar diametrele se vor adopta constructiv conform recomandărilor: Fig.5. Dimensiunea rezultată pentru d12 se va corela cu valorile din tabelul 7..9 d8= d j (calculat cu relaţia 6.. Se va verifica ca valorile obţinute pentru diametrele d2.4 sau 7. fiind cotă de montaj pentru rulment.5) mm (multiplu de 5) d6 = d7 + (2.4..12)..146 Cap.6) d7 = d78 + (3. Arborele II Forma arborelui se recomandă a fi cea din figura 6.7).7) mm d5 =d7 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi) c = (4.13). Valoarea diametrului d2. pentru varianta B... d3 să fie mai mari decât cele calculate cu relaţia (6. este necesar să fie multiplu de 5. fiind diametrul de montaj al elementului de etanşare din capacul lagărului.. fig. d78 = d8 + (3.5) mm (se va corela cu tabelul 7. pentru varianta A.6.6 Calculul arborilor Observaţie: Toate valorile adoptate trebuie să fie numere întregi.7) mm .4) mm d56 = d6 + (5.7.9 ... d8= d II (calculat cu relaţia 5.

2).Dacă d f 1 − d 4 ≥ 20 mm se va adopta pentru arbore soluţia din figura 6.se adoptă conform dimensiunii λ3 din tabelul 8. privind dimensiunile capetelor de arbori cilindrici. l8 . 3. 2 Reductor cu roţi conice cu dinţi drepţi Modelele de arbori prezentate sunt pentru reductorul cu o treaptă de roţi dinţate (desen de ansamblu Anexa 2.3 în funcţie de d1.10 (pinion montat pe arbore cu pană) d f 1 = d fe1 − 2b sin δ 1 unde: d fe1 . în caz contrar se adoptă conform tabelului 6.Forma constructivă a arborilor 147 l1. Arborele I Pentru a se adopta varianta constructivă a arborelui se fac următoarele verificări.3 60-75 105 d1 mm l1 mm 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50 56 36 42 58 82 Observaţie: Se va ţine cont ca valorile stabilite pentru d6 să fie mai mari decât cele calculate cu relaţia (6. Deşi materialul arborelui se modifică (fiind acelaşi cu cel al pinionului) . tabelul 4. Tabelul 6. b .se alege conform STAS 8724/2-81. dacă pe capătul de arbore se montează semicupla unui cuplaj elastic cu bolţuri.3. respectiv fig.Dacă d f 1 − d 4 < 20 mm se va adopta pentru arbore soluţia din figura 6.11 (arbore pinion.11). . Toate dimensiunile adoptate trebuie să fie numere întregi. In această situaţie pe tronsonul cu diametrul d4 se va elimina canalul de pană.diametrul cercului de picior exterior .12). din tabelul 6. 6.2.lăţimea pinionului.5. . adică arborele face corp comun cu pinionul). δ1semiunghiul conului primitiv al pinionului (v.

d1= d I (calculat cu relaţia 5.7) mm λ1 .12) şi (6.13) se păstrează.. d12= d1 + (3.4) mm (multiplu de 5. pentru varianta A.5. Pentru forma constructivă prezentată în figura 6.6 Calculul arborilor diametrele stabilite cu relaţiile (5. cotă de montaj rulment) d23 = d2 + (3…5) mm d4 = d2 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi) d3 = d4 -(5.10 d1= d j (calculat cu relaţia 6.3.5) mm ( se va corela cu tabelul 7.6..13).6. Fig. λ 4 – conform tabelului 6.. d2 = d12 + (2.. (6. în funcţie de tipul etanşării). pentru varianta B.148 Cap. valorile diametrelor se vor adopta constructiv ţinând cont de următoarele recomandări: Fig..11 .7).10. în funcţie de d1 sau d4.7)..4 sau 7.

d2.10). dacă pe capătul de arbore se montează semicupla unui cuplaj elastic cu bolţuri.13). d78 = d8 + (3. .13).4) mm (multiplu de 5.5) mm (se va corela cu tabelul 7. pentru varianta B..se adoptă conform dimensiunii l3 din tabelul 8. dacă nu se adoptă conform tabel 6. Astfel: d 23 = d 2 − (2. pentru varianta A.8) mm d5 = d6 l8 .. Se modifică diametrul d23 .. în funcţie de tipul etanşării).5. valorile diametrelor se vor adopta constructiv ţinând cont de următoarele recomandări: Fig. deoarece în acest caz ambii rulmenţi se montează prin capătul din stânga al arborelui..6.12 d8= d j (calculat cu relaţia 6. d7 = d78 + (2.6...Forma constructivă a arborilor 149 Pentru forma constructivă prezentată în figura 6.7).5) mm d56 = d6 + (5. cotă de montaj rulment) d6 = d7 + (3.. d8 = d II (calculat cu relaţia 5.2.3.4 sau 7.11 valorile diametrelor d1. d2 şi d4 se aleg utilizând indicaţiile date în cazul precedent (fig.. d3 şi d4 să fie numere întregi şi mai mari decât cele calculate cu relaţiile (6.12.4) mm Observaţie: Se va urmări ca valorile stabilite pentru d1. Arborele II Forma constructivă este prezentată în figura 6..12) sau (6.. d12.

pentru varianta A.6) mm (se va corela cu tabelul 7. Arborele I Forma constructivă prezentată în figura 6. respectiv fig.150 Cap. 6.13).5. să fie mai mari decât cele calculate cu relaţiile (6. . d1 = d I (calculat cu relaţia 5.12) (6.6.se alege din tabelul 6.13 d1= d j (calculat cu relaţia 6. cotă de montaj rulment) d23 = d34 = d2 +(3…5) mm d4 = d2 λ1 . d12 = d1 + (4…. d1.3 funcţie de d1.7). Valorile diametrelor se vor adopta constructiv ţinând cont de următoarele recomandări: Fig. Valorile adoptate vor fi numere întregi. Valorile adoptate vor fi numere întregi. să fie mai mari decât cele calculate cu relaţiile (6. Observaţie: Se va ţine cont ca valorile stabilite pentru d6.5).12).13 corespunde situaţiei în care melcul face corp comun cu arborele.3 Reductor melcat Modelele de arbori prezentate sunt pentru reductorul cu o treaptă de roţi dinţate (desen de ansamblu Anexa 5.6 Calculul arborilor Observaţie: Se va ţine cont ca valorile stabilite pentru d6. pentru varianta B.4 ) d2 = d12 + (2…3) (multiplu de 5.13).3.

Transmiterea încărcării se realizează prin zonele de contact dintre feţele laterale ale penei şi suprafeţele respective ale canalelor din arbore şi butuc. dj. 4 Alegerea penelor Pentru montarea roţilor de curea.6.4 se aleg dimensiunile penei (b x h) şi ale canalului de pană (t1 şi t2).14 In funcţie de diametrul tronsonului de arbore pe care se montează roata sau cuplajul.14 se prezintă o asamblare cu pană paralelă. . a roţilor dinţate sau a cuplajului pe arbori se vor utiliza pene paralele. In figura 6. Fig. Penele paralele se execută din oţel carbon. avându-se în vedere dimensiunile calculate.Alegerea penelor 151 Arborele II Arborele II al roţii melcate va avea o formă asemănătoare celei prezentată în figura 6. acestea având avantajul unei mai bune centrări a elementului rotitor. 6. iar diametrele se vor adopta asemănător.9. conform STAS 1005-71. din tabelul 6. mărcile OL50 sau OL60.

152

Cap.6 Calculul arborilor

Tabelul 6.4
d j [mm] peste 17 22 30 38 44 50 58 65 75 85 până la 22 30 38 44 50 58 65 75 85 95 Dimensiunile penei [mm] b 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 h 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 Dimensiunile canalului [mm] Adâncimea arbore t1 3,5 4,0 5,0 5,0 5,5 6,0 7,0 7,5 9,0 9,0 butuc t2 2,8 3,3 3,3 3,3 3,8 4,3 4,4 4,9 5,4 5,4

6. 4. 1 Calculul lungimii penelor

Forţa care acţionează în asamblarea cu pană paralelă, se calculează cu relaţia:
2 M tj d j (1+ µ 4

Fj =

[N ] , )

(6.16)

π

unde: Mtj - momentul de torsiune la arborele pe care se află pana (N.mm); dj - diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblării [mm]; µ = 0,15 - coeficient de frecare dintre pană şi butucul roţii. Lungimea penelor paralele se calculează din : a) limitarea presiunii de contact: 2F j [mm] , l1 ≥ (6.17) h pa unde: h - înălţimea penei, în mm, din tabelul 6.4; pa - presiunea admisibilă de contact, pentru sarcini pulsatorii; pa =

Alegerea penelor

153

(65...100) [N/mm2]. b) condiţia de rezistenţă la tensiunea de forfecare: Fj [mm] l2 ≥ bτ af unde:

(6.18)

b - lăţimea penei [mm] din tab.6.4; τ af = (0,2...0,3) σc - tensiunea admisibilă la forfecare; σc - limita de curgere a materialului penei, din tabelul 6.1. Având lungimea penei calculată aceasta se va standardiza (STAS 1005-71), impunându-se condiţia:

l st ≥ max(l1 ; l 2 )
Valorile lst se adoptă din tabelul 6.5 (extras din STAS 1005-71).

(6.19)

Tabelul 6.5
b [mm] h [mm] lst [mm]
16 20 25 18 22 28 28 20 25 32 32 22 28 36 36 36 25 32 40 40 40 28 36 45 45 45 45 32 40 50 50 50 50 50 36 45 56 56 56 56 56 56 40 50 63 63 63 63 63 63 63 45 56 70 70 70 70 70 70 70 70 50 63 80 80 80 80 80 80 80 80 56 70 90 90 90 90 90 90 90 90 63 80 100 100 100 100 100 100 100 100 70 90 110 110 110 110 110 110 110 110

6 8 10 12 14 16 18 20 22 25

6 7 8 8 9 10 11 12 14 14

Lungimea penei (lst) se va corela cu lăţimea butucului roţii de curea sau a roţii dinţate, astfel încât:

l st = (0,8...0,9)lbutuc

(6.20)

Observaţie: In cazul în care lst depăşeşte lăţimea posibilă a butucului este necesar să se monteze două pene paralele identice decalate cu un unghi α (se recomandă α =180o pentru pene paralele).

154

Cap.6 Calculul arborilor

In acest caz, forţa Fj ce solicită pana se determină cu relaţia: M tj Fj = 4 α⎞ ⎛ d j ⎜1 + µ cos ⎟ 2⎠ π ⎝

(6.21)

Se determină în continuare lungimea unei pene cu relaţiile (6.17) şi (6.18) şi se standardizează pe baza recomandărilor din relaţiile (6.19) şi (6.20).

6. 5 Verificarea la oboseală a arborilor
Verificarea la oboseală se face în secţiunile cu o concentrare importantă a tensiunilor ( canale de pană, raze de racordare la salturi de diametre etc. ) şi constă în determinarea coeficientului de siguranţă efectiv c şi compararea lui cu un coeficient de siguranţă admis ca .
cσ = cσ ⋅ cτ cσ + cτ
2 2

≥ c a = 1,5....2,5

(6.22)

în care: cσ - coeficient de siguranţă la oboseală, pentru solicitarea la încovoiere; cτ - coeficient de siguranţă la oboseală, pentru solicitarea la torsiune. Se ţine seama că solicitarea de încovoiere se produce după un ciclu alternant simetric iar solicitarea de torsiune după un ciclu pulsator.
6. 5. 1 Calculul coeficientului de siguranţă cσ Coeficientul de siguranţă cσ se calculează cu relaţia: 1 cσ = βσ σ v σ m ⋅ + γ ⋅ ε σ σ −1 σ c

(6.23)

unde: βσ - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor. Pentru cazul racordărilor, coeficientul βσ se prezintă în figura 6.15, iar pentru canal de pană executat cu freză disc sau freză deget în figura 6.19. γ - coeficient de calitate al suprafeţei (fig.6.20); εσ - factor dimensional (fig.6.18);

3.43.d = 7-16 mm. σr = 600-800 MPa. σr = 1200 MPa. oţel aliat cu σr =1200-1400 MPa. D/d = 1. σr = 800 MPa 4.16 . oţel carbon cu σr = 500MPa. Fig. d=7-16mm. 2. 2.43. 2.15 1. σr = 600 MPa 5. 3. σr = 1000 MPa 3.6. σr = 1000 MPa. D/d = 2.oţel carbon cu σr = 500MPa. D/d = 1. σr = 400-600 MPa.6. b) Fig. oţel aliat cu σr =1200 -1400 MPa. σr = 1200 MPa 2. 4. σr = 400 MPa a) 1.43.. d =30-50 mm. d = 30-50 mm.Verificarea la oboseală a arborilor 155 1. D/d = 1.

156

Cap.6 Calculul arborilor

Fig.6.17

1 - oţel carbon, fără concentratori de tensiune; 2- oţel aliat fără concentrări şi oţel carbon cu concentrări moderate; 3- oţel aliat cu concentrări moderate; 4- oţel aliat cu concentrări foarte mari. Fig.6.18

Fig.6.18

Fig.6.19

Verificarea la oboseală a arborilor

157

Fig.6.20

σv - amplitudinea ciclului de solicitare la încovoiere în secţiunea
respectivă, în N/mm2 :

σv=

Mi Wz

[ N / mm 2 ] ,

(6.24)

în care: Mi - momentul încovoietor rezultant în secţiunea în care se face verificarea la oboseală ,în N.mm; Wz – modulul de rezistenţă axial al secţiunii verificate. In cazul verificării în zona unui canal de pană , Wz se calculează cu relaţia:

Wz=

π d 3j
32

b ⋅ t1 ⋅ (d j − t1 ) 2
2dj

[mm3] ,

(6.25)

în care: dj - diametrul arborelui în zona canalului de pană, în mm; b; t1- aleşi în §6.4, tabelul 6.4; σ −1 - rezistenţa la oboseală a materialului arborelui, în N/mm2, dată în

158

Cap.6 Calculul arborilor

tabelul 6.1; σm - tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective (σm= 0 ciclul de solicitare fiind alternant simetric).
6. 5. 2 Calculul coeficientului de siguranţă cτ

Coeficientul de siguranţă cτ se calculează cu relaţia: 1 cτ = βτ τ v τ m ⋅ + γ ⋅ ε τ τ −1 τ c

(6.26)

unde: - βτ din figura 6.16 pentru racordări şi din figura 6.19 pentru canal de pană; - γ din figura 6.20; - ετ din figura 6.17; - τ-1 şi τc, în N/mm2, din tabelul 6.1 Amplitudinea ciclului la solicitarea pulsatorie: τ M τ v = τ m = max = t (6.27) 2 2W p

în care: M t - momentul de torsiune la arborele pentru care se face verificarea, în secţiunea considerată, în N.mm; Wp- momentul de rezistenţă polar în secţiunea în care se face verificarea.

W p=

π d 3j
16

b ⋅ t1 ⋅ (d j − t1 ) 2
2dj

[mm3]

(6.28)

unde termenii au aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (6.25).
6. 5. 3 Calculul coeficientului de siguranţă global

Coeficientul de siguranţă global se va calcula cu relaţia (6.22). Dacă coeficientul global c < ca = (1,5...2,5), este necesar să se majoreze diametrele în secţiunile verificate .

Recomandări: . .când în lagăre există atât încărcare radială cât şi axială. a sarcinilor pe lagăr şi a duratei de exploatare alese iniţial. . la încărcări mari. fără a introduce forţe suplimentare în rulmenţi. rulmenţi cu role. Rulmenţii fiind tipizaţi.la turaţii mari se utilizează rulmenţi cu bile.2 Stabilirea încărcării rulmenţilor Montajul cu rulmenţi. Recomandabil este ca rulmenţii ce sprijină un arbore să fie aleşi identici. 7.la încărcări mici se vor utiliza rulmenţi cu bile. Din acest motiv se va lua în considerare rulmentul cel mai încărcat şi calculele se vor efectua pentru acesta.1 Alegerea tipului de rulment In construcţia reductoarelor sunt foarte răspândite lagărele cu rulmenţi. alegerea lor se face după standarde şi cataloagele fabricilor producătoare pe baza diametrului fusului arborelui pe care se montează. turaţie. rulmenţi cu role. la turaţii mai mici. condiţii de montaj şi exploatare etc. trebuie să realizeze fixarea radială şi axială în ambele sensuri a arborelui. se vor utiliza rulmenţi radiali cu bile. se vor utiliza rulmenţi radial-axiali. indiferent unde este utilizat. Pentru a adopta un anume tip de rulment se va ţine seama de: mărimea şi sensul solicitării. .când în lagăre există numai încărcare radială sau pe lângă aceasta şi o încărcare axială mică. temperatura de lucru. .Capitolul 7 ALEGEREA RULMENŢILOR 7.

în acest caz schimbându-se direcţia forţei Fa. Fig. Schema din figura 7.1) sau în “O” (fig.2 Schema din figura 7. La acest montaj distanţa dintre punctele de aplicaţie a reacţiunilor este mai mică decât distanţa dintre centrele corpurilor de rostogolire ale rulmenţilor. cu deformaţii termice neglijabile.1 Fig. Forţele radiale din rulmenţi se calculează cu relaţia: 2 2 Fr1( 2) = RH 1( 2) + RV1( 2 ) (7. 7.160 Cap. 7. .1) unde RH1(2) şi RV1(2) reprezintă reacţiunile din lagăre în plan orizontal H. respectiv vertical V.2 se recomandă pentru arborii scurţi şi rigizi. 7. 7.2).7 Alegerea rulmenţilor Alegerea rulmenţilor identici are în vedere posibilitatea inversării sensului de rotaţie al arborelui. Rulmenţii radiali-axiali cu bile sau cu role conice se pot monta pe arbore în două moduri şi anume: în “X” (fig. Rulmenţii pot fi solicitaţi numai de forţe radiale sau de forţe radiale şi axiale. deformaţiile de încovoiere – în anumite limite – fiind admise.3. calculate în § 6.1 – la care fixarea axială se realizează la ambele capete – se recomandă pentru arborii scurţi.

2). provenite din descompunerea forţei normale la căile de rulare (fig. . Această forţă axială se datoreşte apăsării oblice a corpurilor de rulare asupra inelelor şi ea tinde să îndepărteze corpurile de rulare de căile de rulare.2) In relaţia (7.1) şi asupra căruia acţionează o forţa axială exterioară Fa şi forţele radiale. Forţele axiale interne. Montaj în “X” . 7. Se face sumă de forţe în plan orizontal şi se vede sensul rezultantei (I sau II).sensul rezultantei :II (7.sensul rezultantei :I Fa i1 + Fa > Fa i 2 ⇒ Fa 2 = Fa i1 + Fa .26 pentru rulmenţi cu role.1b) Fa i1 (7.5) .1 şi 7.sensul rezultantei :II Fa i1 + Fa < Fa i 2 ⇒ Fa1 = Fa i 2 − Fa . calculate cu relaţia (7.sensul forţei Fa de la stânga la dreapta (fig.4) ..sensul rezultantei: I > Fa i 2 + Fa ⇒ Fa 2 = Fa i1 − Fa . Fa 2 = Fa i 2 .1a). precum şi cele axiale interne.2) se adoptă valoarea 1. se vor determina în calculul preliminar cu relaţia (7.1).sensul forţei Fa de la dreapta la stânga (fig. adoptând α=15o.. Montajul se caracterizează printr-o distanţă mai mare între punctele de aplicaţie a reacţiunilor decât distanţa dintre centrele corpurilor de rostogolire ale rulmenţilor. Se consideră un arbore pe care sunt montaţi doi rulmenţi radiali-axiali (fig.2) în direcţia axei rulmentului.7.Stabilirea încărcării rulmenţilor 161 permiţând dilatarea arborelui. Ea este echilibrată prin montarea pereche a rulmenţilor radial-axiali.2).1.21.7. Fa1 = Fa i1 .3) (7.21 pentru rulmenţi cu bile şi 1. Fa1 = Fa i1 . La rulmenţii radiali-axiali pe lângă forţele radiale ia naştere şi o forţă axială interioară (chiar dacă asupra rulmentului nu se exercită o forţă axială exterioară).26) Fr1( 2) tgα (7. calculate cu relaţia (7. Acest montaj se recomandă în cazul unor restricţii de gabarit axial. F a i 1( 2) = (1.7.

pentru angrenaje melcate cilindrice. Fa 2 = Fa i 2 . Fr Fa1( 2) Cunoscând forţele axiale calculate anterior se determină raportul / Fr1( 2) şi se compară cu valoarea lui e aleasă din tabele. în § 4.1.sensul rezultantei: I > Fa i 2 + Fa ⇒ Fa1 = Fa i 2 − Fa .10) unde Fa este forţa axială exterioară ce încarcă arborele. Fa 2 = Fa i 2 . Fa1 = Fa i1 (7.9) Fa i 2 + Fa < Fa i1 (7.4.2.sensul forţei Fa de la stânga la dreapta (fig. Dacă > e rămân valorile alese pentru X şi Y. Fa1 = Fa i1 (7. calculată în § 4. . din tabelele 7.5.4.3 se va adopta o serie de rulmenţi (cu capacitatea dinamică C mijlocie) şi corespunzător ei se vor nota: capacitatea dinamică de încărcare C.2b).162 Cap.3.2. X şi Y (corespunzător coloanei a > e ). In funcţie de diametrul fusului d şi de tipul de rulment ales. Fa i1 .1. Fa 2 = Fa i 2 (7.6) Montaj în “O” .4.8) .2 sau 7.2a). Dacă Fa1( 2) Fr1( 2) ≤ e se aleg din Fa1( 2) Fr1( 2) tabele alte valori pentru X şi Y. 7. F capacitatea statică Co. pentru angrenaje cu roţi dinţate cilindrice. pentru angrenaje conice sau în § 4.4.7.sensul forţei Fa de la dreapta la stânga (fig.7 Alegerea rulmenţilor Fa i 2 + Fa < Fa i1 ⇒ Fa1 = Fa i 2 + Fa .7) (7.sensul rezultantei :II ⇒ Fa 2 = Fa i1 + Fa .sensul rezultantei :II Fa i1 + Fa < Fa i 2 ⇒ Fa 2 = Fa i1 − Fa . .sensul rezultantei :I Fa i1 + Fa > Fa i 2 ⇒ Fa1 = Fa i 2 + Fa . e.7.

X şi Y se aleg din tabelul de mai jos (pentru joc normal în rulment): Fig.5 1 1.56 7. X= 1 şi Y= 0.44 1 C 0 / Fa e Y X Tabelul 7.1 Dimensiuni [mm] d D 32 32 35 42 35 40 47 62 42 47 52 72 47 52 62 80 55 62 72 90 Capacitatea de încărcare [N] r 0.5 2 2. . 7.5 1.5 2 2 1 1.3 40 0.3 0.5 0.22 2 25 0.5 1 1.24 1.5 1.5 Dinamică Statică Seria 16002 6002 6202 6302 6003 6203 6303 6403 6004 6204 6304 6404 6005 6205 6305 6405 6006 6206 6306 6406 B 8 9 11 13 10 12 14 17 12 14 15 19 12 15 17 21 13 16 19 23 C 4050 4400 6100 8800 4700 7500 10600 18000 7350 10000 12500 24000 8800 11000 17600 28000 10400 15300 22000 34000 C0 2280 2550 3600 5500 2800 4550 6700 12000 4550 6300 7950 17000 5050 7100 11600 20000 6950 10200 15000 24500 15 17 20 25 30 .8 14.37 1.Stabilirea încărcării rulmenţilor 163 RULMENŢI RADIALI CU BILE PE UN RÂND .4 4 0.2 2 0.6 0.31 1.5 2 1 1.pentru Fa / Fr ≤ e .7 0.5 0.pentru Fa / Fr > e.27 1.5 2 2.

5 Dinamică Statică Seria 6007 6207 6307 6407 6008 6208 6308 6408 6009 6209 6309 6409 6010 6210 6310 6410 B 14 17 21 25 15 18 23 27 16 19 25 29 16 20 27 31 C 12500 20000 26000 43000 13200 24000 32000 50000 16600 26000 41500 60000 17000 27500 48000 68000 22000 34000 56000 78000 23200 37500 64000 85000 24000 44000 72000 93000 30000 48000 81500 112000 31000 52000 88000 120000 C0 8650 15000 17600 31500 9500 17000 22800 37500 12500 19000 30500 46500 13400 20000 36500 53000 17300 25500 42500 63700 18600 28500 49000 71000 20000 34500 57000 80000 25000 38000 64000 106000 26500 41500 73500 116000 35 40 45 50 90 55 100 120 140 95 110 130 150 100 120 140 160 110 125 150 180 115 130 160 190 19 21 29 33 18 22 31 35 18 23 33 37 20 24 35 42 20 25 37 45 2 2.5 3.5 3.5 3.5 3 1.5 2.5 3.5 2 2.5 4 6011 6211 6311 6411 6012 6212 6312 6412 6013 6213 6313 6413 6014 6214 6314 6414 6015 6215 6315 6415 60 65 70 75 .5 2 3 3.164 Cap.5 1.5 3 3.5 2 2.5 2 2.5 3 1.5 3.5 4 2 2.1 (continuare) Dimensiuni [mm] d D 62 72 80 100 68 80 90 110 75 85 100 120 80 90 110 130 Capacitatea de încărcare [N] r 1.5 3.5 2 2.5 2 2.7 Alegerea rulmenţilor Tabelul 7.5 2 2.

Stabilirea încărcării rulmenţilor

165

RULMENŢI RADIALI - AXIALI CU BILE PE UN RÂND

Fig. 7.4

a) seriile 72 B şi 73 B, e =1,14 - pentru Fa / Fr ≤ 1,14 , X = 1 şi Y = 0; - pentru Fa / Fr > 1,14, X = 0,35 şi Y = 0,57 b) seriile 70 C şi 72 C - pentru Fa / Fr ≤ e , X = 1 şi Y = 0; - pentru Fa / Fr > e, X = 0,4 . Valorile pentru Y şi e se aleg din tabelul de mai jos:

Fa / C 0
e Y

0,025 0,4

0,04 0,42

0,07 0,44

0,13 0,48

0,25 0,53

0,5 0,56

1,42

1,36

1,27

1,16

1,05

1 Tabelul 7.2 Seria
7002C 7202C 7202B 7302B 7003C 7203C 7203B 7303B 7004C 7204C 7204B 7304B

Dimensiuni [mm] d 15 D
32 35 35 42 35 40 40 47 42 47 47 52

Capacitatea de încărcare [N]

B
9 11 11 13 10 12 12 14 12 14 14 15

αo
15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40

Dinamică

Statică

C
5800 9050 8350 12500 7150 12000 11000 14800 9700 14500 13300 17300

C0
3000 4700 4350 6650 3850 6600 6100 8000 5600 8400 7700 9650

17

20

166

Cap.7 Alegerea rulmenţilor

Tabelul 7.2 (continuare)

Dimensiuni [mm] d 25 D
47 52 52 62 55 62 62 72 62 72 72 80 68 80 80 90 75 85 85 100 80 90 90 110 90 100 100 120 95 110 110 130 100 120 120 140

Capacitatea de încărcare [N]

Seria
7005C 7205C 7205B 7305B 7006C 7206C 7206B 7306B 7007C 7207C 7207B 7307B 7008C 7208C 7208B 7308B 7009C 7209C 7209B 7309B 7010C 7210C 7210B 7310B 7011C 7211C 7211B 7311B 7012C 7212C 7212B 7312B 7013C 7213C 7213B 7313B

B
12 15 15 17 13 16 16 19 14 17 17 21 15 18 18 23 16 19 19 25 16 20 20 27 18 21 21 29 18 22 22 31 18 23 23 33

αo
15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40

Dinamică

Statică

C
10700 16200 14800 24400 13900 22500 20500 31000 17500 29700 27100 36500 18800 35500 32000 45000 22300 39500 36000 58500 23700 41500 37500 68000 31000 51000 46500 79000 32000 61500 56000 90000 33500 70500 63500
102000

C0
6850 10300 9400 14600 9450 14800 13500 20500 12600 20100 18400 24200 14600 25100 23000 30500 17700 28700 26200 40000 20100 31500 28600 48000 26300 39500 36000 56500 28100 49000 44500 66000 31500 58000 52500 75500

30

35

40

45

50

55

60

65

Stabilirea încărcării rulmenţilor

167

Tabelul 7.2 (continuare)

Dimensiuni [mm] d 70 D
110 125 125 150 115 130 130 160 125 140 140 170 130 150 150 180

Capacitatea de încărcare [N]

Seria
7014C 7214C 7214B 7314B 7015C 7215C 7215B 7315B 7016C 7216C 7216B 7316B 7017C 7217C 7217B 7317B

B
20 24 24 35 20 25 25 37 22 26 26 39 22 28 28 41

αo
15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40

Dinamică

Statică

C
42500 76500 69000
114000

C0
39500 63500 58000 86000 41500 68500 62000 97500 50500 76000 69500
109000

75

43500 79000 71500
125000

80

53500 89000 80500
135000

85

54500 99500 90000
146000

53500 88500 80500
122000

RULMENŢI RADIALI - AXIALI CU ROLE CONICE PE UN RÂND

Fig. 7.5

a) pentru un rulment: b) pentru o pereche de rulmenţi: X= 1 şi Y= 0 dacă Fa / Fr ≤ e ; X= 1 dacă Fa / Fr ≤ e ; X= 0,4 dacă Fa / Fr > e. X= 0,67 dacă Fa / Fr >e. Valorile pentru Y şi e se aleg din tabelul 7.3

7 2 2 1.5 57 61 53 83 45.6 1.4 0.7 55 63.6 2 0.25 22.25 27.6 1.7 30204 30304 32304 32005 30205 30205 31305 32305 32006 30206 32206 30306 31306 32306 32007 30207 32207 30307 31307 32307 32008 30208 32208 30308 31308 32308 32009 30209 32209 30309 31309 32309 .6 1.72 1.25 35.25 21.43 0.72 1.9 1.25 17 17.25 20.2 28 37.25 15 16.25 16.35 0.7 1.25 20 20.43 0.5 67 95 51 58.9 27 36 44 47 41.25 38.5 53 65.83 0.168 Cap.37 0.25 22.3 1.5 1.5 1.5 18.83 0.3 Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [KN] Dinamică C Statică C0 e Y Seria d D 47 52 52 47 52 62 62 62 55 62 62 72 72 72 62 72 72 80 80 80 68 80 80 90 90 90 75 85 85 100 100 100 T 15.5 35 50 48 39.4 1.37 0.31 0.37 0.35 1.5 75.9 0.3 0.7 Alegerea rulmenţilor Tabelul 7.37 0.6 1.7 0.6 1.25 25.75 27.6 58 78 61 105 0.9 1.9 0.31 0.35 0.37 0.4 1.45 24.9 20.5 54 84 45 45.31 0.6 1.4 0.5 39.72 1.3 0.3 0.1 42.35 0.5 45.75 18 18.25 24.5 30.25 18.83 0.72 1.5 35 31 57 32.75 25.75 32.7 0.75 28.72 2 1.6 21.5 68 93 80 110 15.25 20 25 30 35 40 45 22.75 19 19.9 29 23.83 0.75 22.2 25 28.5 20.4 28 39 31 51.3 0.37 0.4 0.37 0.25 18.46 0.5 71 40.25 25.37 0.5 1.75 24.5 67 33.6 1.75 20.31 0.37 0.83 0.5 38.

83 0.43 0.35 0.5 91 71 130 65.Stabilirea încărcării rulmenţilor 169 Tabelul 7.35 0.5 23 24.4 1.3 1.25 33.8 32010 30210 32210 30310 31310 32310 32011 30211 32211 30311 31311 32311 32012 30212 32212 30312 32312 32013 30213 32213 31313 30313 32313 32014 30214 32214 30314 31314 32314 32015 30215 32215 30315 32315 .7 1.5 1.5 65 76 110 90 148 68 71 96 122 180 69.5 122 140 212 290 49 52 61.7 0.7 0.75 29.75 33.46 0.43 0.4 1.7 1.5 85 120 118 143 208 85 95 127 163 132 240 90 102 122 176 270 0.75 24.43 0.25 38 38 54 25 27.83 0.5 48.35 0.72 1.3 1.35 0.43 0.34 0.72 1.4 1.75 26.4 0.75 29.4 0.4 1.35 0.7 1.43 0.43 0.25 29.7 1.4 1.5 23 23.75 31.4 0.5 45.35 0.83 0.5 1.72 1.4 1.43 0.43 0.5 31.7 1.1 1.4 0.4 0.5 0.4 1.83 0.7 1.75 32.4 1.25 33.25 40 58 50 55 60 65 70 75 53 63 71 108 91 140 71 78 85 126 106 160 72 87 107 140 190 72 100 130 138 164 220 88 108 134 185 156 255 91.75 36 36 51 25 26.4 0.35 0.35 0.5 1.72 1.46 0.5 1.25 42.5 1.7 0.8 1.43 0.3 (continuare) Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [KN] Dinamică C Statică C0 e Y Seria d D 80 90 90 110 110 110 90 100 100 120 120 120 95 110 110 130 130 100 120 120 140 140 140 110 125 125 150 150 150 115 130 130 160 160 T 20 21.5 1.35 0.34 1.54 0.4 1.4 0.25 23 22.

170 Cap.3 Calculul sarcinii dinamice echivalente Sarcina dinamică echivalentă ce solicită rulmentul se calculează cu relaţia: P1(2) = X V Fr1( 2) + Y Fa1( 2) (7.2. 7.se pot folosi câte doi rulmenţi pentru sprijinirea unui fus.coeficientul radial al rulmentului.coeficient cinematic (V = 1 pentru inelul interior rotitor şi V = 1. p = 3 la rulmenţi cu bile.12) unde L este durabilitatea nominală a rulmentului. dată prin temă. X .se poate mări diametrul fusului.turaţia arborelui . calculul se reia de la §7. §7.coeficientul axial al rulmentului.2): C1(2) ≤ C.11) unde: V . In acest caz rulmenţii au fost bine aleşi. .33 la rulmenţi cu role. In toate aceste cazuri. în ore. Y . . In acest caz în loc de . în rot /min . care se calculează cu relaţia: 60 n Lh L= [milioane de rotatii ] (7.durata de funcţionare.7 Alegerea rulmenţilor 7. se alege o altă serie de rulment care să aibă o capacitate dinamică C mai mare decât a rulmentului ales iniţial.13) 10 6 n . Lh .pentru acelaşi diametru de fus d. Dacă C1(2) << C rulmentul este supradimensionat.4 Capacitatea dinamică necesară Se calculează cu relaţia: C1( 2) = P1( 2) p L (7. p = 3. Capacitatea dinamică C1(2) cea mai mare. trebuie să fie inferioară capacităţii dinamice C corespunzătoare seriei de rulment aleasă (v.2 pentru inelul exterior rotitor). Dacă C1(2) > C poate fi adoptată una din soluţiile: .

5 Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi La proiectarea unui montaj cu rulmenţi trebuie rezolvate. în afara alegerii şi verificării rulmenţilor. mărimea solicitării care trebuie preluată. Rulmentul va fi fix în lagărul cu încărcarea mai mare şi liber în lagărul cu încărcarea mai mică.7.Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 171 rulment cu role poate fi ales un rulment cu bile sau se poate alege o altă serie de rulment cu o capacitate dinamică mai mică decât aceea adoptată iniţial. Sistemul cel mai răspândit de fixare axială se realizează cu capace. În general sunt folosite fixările si reglajele axiale.8).6 se dau exemple schematice de fixări axiale pentru rulmenţi ficşi. Fixarea axială a rulmenţilor ficşi se realizează atât faţă de arbore cât şi faţă de carcasă. iar în fig. Fixarea inelelor rulmenţilor. 7. şi o serie de alte probleme. în măsura în care nu se transmite nici o sarcină axială prin rulmentul respectiv. de natura reglajului.7 pentru rulmenţi liberi. 7. ungerea şi etanşarea lagărelor. În cazul unor solicitări axiale mai mici se pot realiza fixări axiale cu inele de siguranţă.(fig. Se menţionează că fixarea unui inel se poate s-ar putea realiza numai printr-un ajustaj cu strângere. într-un sens. Fixarea axială a inelului interior. reglarea jocului în rulmenţii radiali-axiali. Pentru realizarea fixării axiale a rulmenţilor există un număr mare de soluţii în funcţie de tipul rulmentului. într-un cuvânt de soluţia constructivă cea mai adecvată pentru realizarea funcţionării corecte a ansamblului. 7. cum ar fi: fixarea inelelor rulmenţilor. se realizează cu ajutorul unui umăr de sprijin executat pe arbore sau cu o bucşă distanţier montată între .9) Modul de fixare axială a inelelor depinde de mărimea sarcinii axiale care acţionează în lagăr şi de tipul inelului fixat (interior sau exterior). piuliţe şi plăcuţe cu şuruburi (fig. Fixarea inelelor rulmenţilor se va face în funcţie de felul rulmentului (fix sau liber) şi de tipul acestuia. În fig. alegerea ajustajelor de montaj şi a toleranţelor pentru fusul arborelui şi alezajul carcasei.7.

7. într-un sens.7. Fig. Inelele exterioare se fixează axial.8 pentru fixarea axială a inelului unui rulment este suficient ajustajul cu strângere dintre inelul respectiv şi piesa conjugată (fusul arborelui sau alezajul carcasei).7 In sens opus.7. . fixarea axială se poate realiza cu ajutorul unui umăr de sprijin executat în carcasă sau în paharul rulmentului (fig. In absenţa sarcinilor axiale. cu ajutorul capacelor de închidere sau cu inele filetate.8).7 Alegerea rulmenţilor inelul interior al rulmentului şi o altă piesă montată pe arbore In partea opusă. montate în carcasă sau în capacul de închidere.7. Fig. fixarea axială se poate realiza (dacă este necesară) cu o piuliţă canelată sau cu plăcuţă de fixare şi şurub.172 Cap.6 Fig.

7.11 La arborii lungi. valorile jocului alegându-se în funcţie de schema de montare a rulmenţilor şi de dilataţiile termice ale arborelui.10 Fig.7. se impune montarea unor inele intermediare între rulment şi inelul de siguranţă. . evitându-se astfel blocarea rulmenţilor (fig.12).Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 173 Fig. fixarea axială se poate face prin simplu ajustaj cu strângere sau cu inel de siguranţă (fig. 7. Fig.7.7. La montajul în "X" reglarea jocului în rulmenţi se face prin deplasarea inelului exterior (fig.7. fără posibilitatea deplasării axiale (rulment conducător) iar celălalt. Reglarea jocului. In rulmenţii radiali-axiali şi axiali reglarea jocului se realizează la montaj. se va avea în vedere ca unul dintre rulmenţi să fie montat fix.11). In cazul unor forţe axiale neglijabile şi pentru viteze periferice mici şi mijlocii. La viteze şi forţe axiale mari se impune o fixare . Această reglare se face prin deplasarea axială a unuia din inelele rulmentului. cu posibilitatea deplasării axiale (rulment condus). care din cauza încălzirii se pot dilata.12).10) iar la montajul în "O" reglarea jocului se face prin deplasarea inelului interior (fig.7. cu o distanţă de 1-2 mm până la capac.9 Ca urmare a înălţimii mici pe care o au inelele de siguranţă şi a razei de racordare exterioare a inelelor rulmenţilor.

. se prevăd capace şi garnituri de etanşare atât între capac şi carcasă cât şi între capac şi arbore.). a unor corpuri străine şi evitarea scurgerii lubrifiantului din corpul lagărului. K65.7 Alegerea rulmenţilor mai rezistentă cu placă de fixare sau cu piuliţă şi inel de siguranţă (fig. Etanşarea între arbore (în mişcare de rotaţie) şi capacul rulmentului (fix) se asigură cel mai ades astfel: .7.70) sunt indicate în fig. RUL 145. Etanşarea lagărelor cu rulmenţi. 7. cu inele de pâslă. Ungerea cu unsoare consistentă (RUL 100. Dimensiunile canalelor şi a inelelor de pâslă (STAS 6577. 7.4.174 Cap.pentru viteze până la 7 m/s.11).13 şi tabelul 7. cutii de viteză etc. Pentru etanşare. I70) se recomandă pentru lagărele care funcţionează într-un spaţiu în care se foloseşte ulei pentru ungerea altor organe în mişcare (reductoare. In cazul reductoarelor ungerea se realizează prin stropire. Rolul dispozitivului de etanşare constă în protejarea lagărului împotriva pătrunderii. RUL 165) se aplică în condiţii normale de funcţionare.12 Ungerea lagărelor cu rulmenţi Ungerea se efectuează în scopul micşorării frecării dintre elementele componente ale rulmentului. precum şi pentru micşorarea zgomotului produs de rulment în timpul funcţionării. lagărele arborilor cu turaţie mare. pentru asigurarea protecţiei anticorosive. Se aplică la rulmenţii care sunt montaţi în locuri unde nu există ulei pentru ungerea altor organe de maşini sau în cazul în care uleiul nu ajunge prin stropire la unii rulmenţi. lagărele la care este necesar un control continuu al ungerii. Ungerea cu ulei mineral (K40. Fig. din exterior.

5 72 90 73.5 92 111 7 95 115 97 116 100 124 10 102 125 8 105 129 107 130 89 91 94 97 6 99 101 104 109 .5 90 110 8. numite şi semmering.5 61.13 Tabelul 7.5 75 93 76.5 65 81 66.5 78 96 7.4 (continuare) d d2 b d3 d4 b1 40 52 41 53 42 54 43 55 45 57 5 46 58 4 49 65 51 67 53 69 56 72 59 48 64 50 66 52 68 55 71 58 74 60 76 6.Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 175 Fig.4 d d2 b d3 d4 b1 17 27 18 28 18 28 4 19 29 3 20 30 21 31 22 32 23 33 25 37 26 38 26 38 27 39 28 40 29 41 30 42 5 31 43 4 32 44 33 45 35 47 36 48 36 48 37 49 38 50 39 51 Tabelul 7.5 68 84 69.4 (continuare) d d2 b d3 d4 b1 70 88 71.5 88 108 89.5 75 77 5 79 82 85 Tabelul 7. cu garnituri manşetă de rotaţie (STAS 7950/2-72). .5 85 103 86.5 şi fig.5 80 98 81.5 62 78 63. a căror dimensiuni sunt indicate în tabelul 7.5 79.5 82 100 83. 7.14 . 7.pentru viteze cuprinse între 7 şi 10 m/s.

7. 5 d 17 28 30 32 35 40 7 7 18 30 32 35 40 7 7 20 30 32 35 40 47 7 7 0.5 70 90 100 D RA RB RC c b 8 8 10 8 8 10 10 10 12 10 10 12 Fig.4 32 45 47 52 35 47 50 52 62 7 7 9 38 52 55 62 D RA b RB RC c 7 7 9 7 7 9 7 7 9 Tabelul 7.4 52 68 72 55 70 72 80 85 8 8 10 60 75 80 85 90 8 8 10 63 855 90 65 85 90 100 10 10 12 0.7 Alegerea rulmenţilor Tabelul 7.176 Cap.3 22 32 35 40 47 7 7 9 24 35 37 40 47 7 7 9 25 35 40 42 47 52 7 7 9 28 40 47 52 30 40 42 47 52 62 7 7 9 0.14 Pentru etanşarea rulmenţilor se utilizează capace care se fixează prin şuruburi ( 4 bucăţi pentru da ≤ 85 mm şi 6 bucăţi pentru da ≥ 85 mm) de corpul . 5 (continuare) d 40 52 55 62 72 7 7 9 42 55 62 72 8 8 10 45 60 62 65 72 8 8 10 48 62 72 50 65 68 72 80 8 8 10 0.

b ≈ 2.5d s .15 D1 = D + 2. a este mai mică decât suma diametrelor exterioare D2 a celor două capace. 7.2d s . tipul şi mărimea rulmentului etc. în care s-a notat cu: d a . In acest caz capacele se vor tăia în zona de îmbinare ca în figură.diametrul şuruburilor de fixare. 7. inelul interior se roteşte şi se fixează pe arbore în sistemul .Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 177 şi capacul reductorului. Se vor alege şuruburi M6 sau M8. Capacele oarbe utilizate la etanşarea rulmenţilor în partea în care arborele nu iese din reductor vor avea aceleaşi dimensiuni.5d s . felul şi mărimea sarcinilor.5d s .16 figura 7. Celelalte dimensiuni se determină cu relaţiile: Fig. b1 = b2 = 1. Ajustajele şi toleranţele pentru lagărele cu rulmenţi (fig. 7.diametrul arborelui în cazul capacelor pătrunse.12). D .9 D . se va alege soluţia din Fig. cu excepţia găurii centrale care nu va mai exista.7. Dacă arborii sunt prea apropiaţi (distanţa între axe.diametrul exterior al rulmentului. cum ar fi: modul de solicitare a inelului.15. D3 = 0. D2 = D1 + 2. Acestea sunt condiţionate de o serie de factori. împărţită la 2). De obicei. d s .16. Dimensiunile constructive pentru capacele pătrunse sunt indicate în fig.

m6. 7. de lagărul mai puţin încărcat radial. La reductoarele cu angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi sau cu angrenaje conice este necesară realizarea unui montaj în care rulmenţii să poată prelua forţele axiale din angrenaje. n6.17 şi anume: Fig. alegându-se ca simbol al toleranţei pentru arbore: în cazul rulmenţilor cu bile k5. 7. m5 iar în cazul rulmenţilor cu role k6.178 Cap. H7 (în cazul când inelul exterior poate fi deplasat axial).17 . fixarea axială a arborilor în funcţie de sarcinile care încarcă arborele şi de lungimea acestuia se poate realiza prin rulmenţi radiali cu bile sau role cilindrice. Forţa axială este preluată. 7. alegându-se ca simbol al toleranţei pentru alezaj K7 (în cazul când inelul exterior nu poate fi deplasat axial) şi J7. în acest fel. o încărcare mai uniformă a lagărelor. In acest caz se recomandă utilizarea rulmenţilor radiali axiali cu bile sau cu role conice. Fixarea axială se poate realiza la un capăt sau la ambele capete. Montarea rulmentului în carcasă se face în sistemul arbore unitar.7 Alegerea rulmenţilor alezaj unitar. de obicei. rezultând. La angrenajele conice rulmenţii arborelui de intrare se montează ca în fig. In cazul montării în consolă a pinioanelor conice este necesară o construcţie mai robustă pentru lagărul din apropierea pinionului deoarece acesta este mai solicitat. în lipsa forţelor axiale exterioare.6 Montaje cu rulmenţi specifice reductoarelor de turaţie La reductoarele cu angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi.

Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 179 . In acest caz rulmenţii se montează printr-o singură parte a arborelui. fig. .20). utilizarea rulmenţilor cu role cilindrice pe mai multe rânduri.17a (montaj în X). fig.dacă arborele este arbore pinion (arborele este dintr-o bucată cu pinionul) se utilizează montajul din fig.17b (montaj în O). între ei introducânduse o bucşă distanţieră. motiv pentru care se recomandă.18). 7. de regulă la un singur capăt. La utilajele de capacitate mai mică (foarfece. datorită încălzirii acestora şi a forţelor axiale mari ce apar pe melc. 7.dacă arborele este separat de pinionul conic se utilizează montajul din fig. oscilanţi cu role (v. 7. fig.21 b). Cilindrilor de laminor li se impun condiţii speciale de rigiditate radială. Se recomandă rulmenţi radiali axiali cu bile sau cu role conice 7. arborele acestuia se fixează axial. fig. radiali şi radiali-oscilanţi (fig.21). 7. cu precădere. La reductoarele cu angrenaje melcate. 7. celălalt capăt nefiind fixat.7 Montaje cu rulmenţi specifice utilajelor tehnologice Marea diversitate a utilajelor tehnologice a impus utilizarea unei mari varietăţi de tipuri de montaje cu rulmenţi. 7. . Fixarea axială a arborilor acestor cilindri se poate realiza cu rulmenţi radiali cu bile (v.19). rulmenţii montându-se pe la ambele capete ale arborelui.22). axiali-oscilanţi cu role (v. axiali cu bile (v. ferăstraie) se utilizează rulmenţi cu bile sau combinaţii de rulmenţi cu bile. 7. pentru a permite dilatarea arborelui.18b şi 7. radial-axiali cu bile pe două rânduri (v. 7. fig.

180 Cap.7 Alegerea rulmenţilor .

Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 181 .

7 Alegerea rulmenţilor .182 Cap.

22 Arborele de antrenare de la o foarfecă pentru benzi . 7. descărcat radial Fig.Recomandări privind proiectarea montajelor cu rulmenţi 183 Fig.21 Lagărul unui cilindru de laminor quarto a) cu doi rulmenţi axial-oscilanţi cu role butoi. descărcaţi radial b) cu un rulment oscilant cu role. 7.

radiale până la 1 mm şi unghiulare până la 1o.8.1. Fig.1).1 Semicuplele se execută în următoarele variante: a) P . Cel mai utilizat este cuplajul tip N (fig. în STAS 5982-79. schimbă frecvenţa oscilaţiilor proprii ale arborilor evitând rezonanţa. Alegerea cuplajului Cuplarea reductorului cu alte ansamble se realizează cel mai adesea printr-un cuplaj elastic cu bolţuri datorită avantajelor conferite de acesta. 8. executându-se în două variante (tip N şi tip B) şi 22 de mărimi. Acest cuplaj permite deplasări axiale până la 5 mm. Cuplajul elastic cu bolţuri este standardizat.Capitolul 8 ALEGEREA CUPLAJULUI 8. amortizează şocurile şi vibraţiile torsionale. dar .pregăurit: se utilizează în cazul în care mărimea de cuplaj aleasă este corespunzătoare din punct de vedere al momentului nominal necesar.

b) C . datorită şocurilor care apar la pornire.1) cs 1. nespecificat în standard.65 1. inversări de sens foarte frecvente şi rapide (8.55 1. suprasarcini extrem de mari. şocuri mari şi frecvente. d) Ki . şocuri mici şi rare. se adoptă în funcţie de . în limitele alezajelor semicuplajelor din cadrul mărimii respective de cuplaj. Diametrul bolţului δ.cu alezaj cilindric.Alegerea cuplajului 185 capetele de arbore pe care se montează cuplajul au diametrele mai mici decât diametrele nominale d corespunzătoare mărimii respective de cuplaj. conform tabelului 8.85 2. cu fixare frontală. şocuri moderate şi relativ frecvente.65 4. fără fixare frontală.2) se face luându-se în considerare un moment nominal M n : M n = cs M t .50 Cuplajul de o anumită mărime se utilizează la cuplarea arborilor ale căror capete au diametre egale sau diametre diferite. inversări de sens frecvente şi rapide Funcţionare foarte neuniformă. c) Cf . şocuri foarte mari şi repetate. suprasarcini mari. Dacă momentul de torsiune pe care trebuie să-l transmită cuplajul este M t . fără şocuri şi suprasarcini Funcţionare uniformă.15 2.cu alezaj conic. şocuri extrem de mari şi foarte dese.1 Regimul de lucru al maşinii antrenate Funcţionare foarte uniformă.2. suprasarcini relativ importante de scurtă durată Funcţionare neuniformă. suprasarcini foarte mari. inversări de sens foarte frecvente Funcţionare extrem de neuniformă. suprasarcini uşoare şi de scurtă durată Funcţionare neuniformă. unde c s este coeficientul de serviciu şi se alege din tabelul 8. Tabelul 8.cu alezaj cilindric. cu fixare frontală. alegerea din standard a cuplajului (tabelul 8.1. precum şi a unei funcţionări neuniforme.

30 32. 56 60. în secţiunea de încastrare în semicupla 1: .50 55.1). 28. Verificarea cuplajului Forţa cu care se încarcă un bolţ se calculează cu relaţia: 2Mn F1 = .63. 80.8. Ki 16.5 ) [ MPa ] . 18.75.40 42. 48.C n buc s Mn [Nm] λ2 14 19 24 34 33 48 64 λ3 32 37 42 52 63 78 94 d4 D D1 D2 1 2 3 4 5 6 7 20 45 112 236 500 900 1500 M6 M6 M6 M6 M8 M8 M8 88 98 112 127 158 180 212 62 71 85 100 118 140 172 40 48 62 76 84 105 130 2 2 2 3 3 3 4 4 4 6 10 8 12 16 8.70 71.numărul de bolţuri pe cuplaj.la încovoiere. (8. 19. 65.5 d 4 Tabelul 8.2 Mărime Diametrul nominal d semicupla C.. D1. D1 ⋅ n (8.45. Cf.2) unde: n . 38.35..2.8 Alegerea cuplajului capătul lui filetat cu relaţia: δ = 1. presiune ce apare între manşoanele de cauciuc şi bolţ: 4 F1 p= ⋅ ≤ p as = (3. 24 25.85 semicupla P 10-15 10-24 12-31 15-41 15-54 32-59 32-70 Dimensiuni constructive [mm] P.diametrul pe care sunt amplasate bolţurile (fig.3) δ ⋅ (λ3 − λ 2 ) π . 20.186 Cap. Bolţurile se verifică la: .presiune de contact. 22.

. (8. aceasta se poate majora până la: δ = 2 d4 .110 ) σi = ai 3 π ⋅δ [ MPa ] .4) Dacă cu dimensiunea adoptată pentru diametrul bolţului δ nu se verifică vreuna din relaţiile de mai sus...Verificarea cuplajului 187 ⎛ λ − λ2 ⎞ 32 F1 ⋅ ⎜ 3 + s⎟ ⎝ 2 ⎠ ≤ σ = (90.

1 Reductor cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi .ANEXE Anexa nr.

Anexe 189 Anexa nr.2 Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi .

190 Anexe Anexa nr. 3 Reductor cu două trepte de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi .

4 Reductor cu două trepte conico .Anexe 191 Anexa nr.cilindric .

192 Anexe Anexa nr. 5 Reductor cu melc cilindric .

6 Arbore .Anexe 193 Anexa nr.desen execuţie .

194 Anexe Anexa nr. 7 Roată dinţată – desen execuţie .

Anexe 195 Anexa nr. 8 Montaje electromotor – reductor cu roţi dinţate cilindrice .

I. Chişiu. ş. Gheorghiu. Editura “Evrica” Brăila. Gh.a. 1981 3. ş. . Bucureşti. ş. 1976. Transmisii mecanice. Bucureşti.a.a. * * * . U. Elemente de inginerie mecanică. N.d.I. Răzmeriţă.a. Tehnică. vol.. 1979. 10. Galaţi. ş. 1997. 1996 11..a. Organe de maşini. ş.a. STAS 12913/3-91 şi STAS 12913/4-91. Ed. 2. Indrumar de proiectare.. Editura Felix. Ed. Organe de maşini.. Ed. Aplicaţii. Editura de Vest. Gh. Nicoară. M. Gafiţeanu. C. 15.II. 1981 4. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini. Bucureşti. * * * . Elemente de proiectare. Ed. I. Gafiţeanu. Atlas reductoare cu roţi dinţate. ş. Crudu. A. Galaţi. Proiectare şi tehnologie. Reductoare (colecţie de STAS). Ed. * * * .. Ed. Editura “Orizonturi universitare” Timişoara. Bazele proiectării transmisiilor mecanice. 1986. ş. C. arbori drepţi şi arbori cotiţi.a. Fălticeanu. 10. Galaţi. Bucureşti. Ed. N.* * * . vol. Transmisii mecanice prin curele şi lanţuri. 1977.. Fălticeanu. ş.BIBLIOGRAFIE 1.a. 1998 6.Organe de maşini. Crăciun. I. Didactică şi Pedagogică. 1984..ş.a.a. 17.a. Drăghici. M. Bucureşti. Osii. Ed. ş.Curele dinţate.I.Cataloage motoare electrice de la IMEP-SA Piteşti. 1997. Rulmenţi. 1991 5. 9. 14. 1981 7. M. Angrenaje.a. Bucureşti. ş. I. 1984 13. Tehnică. ş. 1985 8. Didactică şi Pedagogică. Tehnică. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini. Transmisii pin angrenaje. Bucureşti şi Electromotor Timişoara. STAS 139974 16. Timişoara. vol.. vol. Bucureşti. Organe de maşini.. Rădulescu. Ripianu.. Gheorghiu..Glisiere pentru maşini electrice rotative. Bucureşti.M.. Proiectare. Tehnică.. 12. Jâşcanu. Tehnică. Tehnică.. A. III. vol. Organe de maşini. I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful