Strategia de zgomot ambiental

a Primariei Municipiului Bucuresti


0
 
 
 
 
C U P R I N S 
 
 
Cuvant inainte……..……………………………………………..…….1

Rezumat ……………….………………………………………..……...2

1. Introducere…………………………………………………………..9

2. Probleme, efecte, informatii……………………………………….10

3. Politici si propuneri………………………………………………...12
3A Zgomotul produs de traficul rutier…………………………...16
3B Zgomotul provocat de avioane………………………….……45
3C Zgomot industrial………………………………………….....60
3D Planificarea spatiala, designul
urban si spatiile deschise…………………………………..……..67
4 Managementul integrat al zgomotului………………………….....79

5 Reducerea zgomotului produs
de circulatia pe calea ferata………………………………………….91

6 Rezumatul planului de actiune…………………………………….125
 
ANEXA 1
ESTIMAREA NUMĂRULUI DE PERSOANE
EXPUSE LA ZGOMOT………………………………………………………….…………. ..132
























Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


1

Cuvant inainte 


Zgomotul poate ca nu este o prioritate pentru fiecare, dar este o
problema pentru multi.
Aceasta a devenit o certitudine de cand s-au realizat primele harti de
zgomot ale orasului. Acestea se ocupa de gasirea unui nivel statistic al
zgomotului in oras, in special a zgomotului ambiental, in principal cel de la
traficul rutier.
Obligatia Primarului este de a reduce, pe cat posibil, zgomotul provenit
de al mijloacele de transport. Aceste planuri de actiune reflecta pe cat posibil
aceasta obligatie. Totusi, Primarul nu poate face abstractie de zgomotul pe care
il pot face vecinii. Cei care fac zgomot trebuie sa fie constienti ca pot suporta
rigorile legii. In toata Europa, politia locala ofera prima linie de aparare contra
vecinilor excesiv de zgomotosi. New York-ezii suna la NYPD. In Bucuresti,
responsabilitatea cade in sarcina primariilor. Cu toate acestea, mai multi
locuitori suna la politie plangandu-se de zgomot decat la Departamentul de
Mediu. Pe termen lung, Primarul ar dori sa vada in politicile locale ale
comunitatilor actiuni pentru stavilirea zgomotului, cu ajutorul firesc al
specialistilor in domeniu.
In acelasi timp, Primarul ar dori sa invite comunitatile locale sa
reconsidere variatiile largi care exista in serviciile de masurare a zgomotului in
oras. Unele au servicii bune la orice ora si reactioneaza la evenimente care
produs zgomot cum ar fi petrecerile zgomotoase si alte evenimente neplacute.
Primarul ar dori sa vada un mai bun control al zgomotului de la lucrarile
de intretinere ale strazilor si de la constructiile din oras.
Regia Autonoma de Transport din Bucuresti va juca si ea un rol
important in mentinerea unui nivel de zgomot rezonabil. Bucurestiul este un
oras zgomotos. Bazaitul constant este tangibil, dar toata lumea trebuie sa se
odihneasca din cand in cand. Zgomotul poate sa interfereze cu vorbirea,
invatatul si concentrarea, cat si recreerea.
Managementul unui oras modern trebuie sa minimizeze zgomotul
pentru a asigura calitatea vietii locuitorilor, vizitatorilor sau al celor care
lucreaza in el.
Bucurestiul este cel care deschide drumul in Romania cu prima strategie la
nivelul intregului oras pentru combaterea zgomotului. Guvernul a cerut harta de
zgomot in 15 luni, aceasta a costat 1,5 milioane de euro si poate fi folosita
pentru a realiza o strategie nationala a zgomotului.

Guvernul Romaniei a cerut Primarului Municipiului Bucuresti sa
produca hartile strategice de zgomot si planurile de actiune pentru diminuarea
zgomotului fara sa acorde un sprijin financiar sau noi puteri executive in
domeniul reducerii zgomotului. Primarul este constient de costurile unei
rezolvari complete a problemelor legate de zgomot, dar si de nevoile si
beneficiile pentru bucuresteni. Aceasta harta de zgomot cat si planurile de
actiune ar trebui sa fie punctul de plecare pentru gasirea in cel mai scurt timp a
unei politici coerente la nivel national in ceea ce priveste reducerea zgomotului,
inclusiv a bugetului necesar pentru realizarea acestora.
Primarul este dornic sa faca ce ii sta in putere pentru a reduce zgomotul
in oras, dar nimeni nu poate pretinde ca aceasta sa se realizeze rapid si usor.
Bucurestiul devanseaza strategia nationala in domeniu si prin urmare are nevoie
de sprijinul Guvernului pentru a realiza tot ce isi propune. Multe actiuni practice
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


2
vor fi urmate la nivel local, dar trebuie sa se realizeze reduceri ale zgomotului la
sursa, incluzand autovehicule, trenuri si avioane mai silentioase.
Primarul doreste sa joace un rol activ, in special in ceea ce priveste
transportul pentru Bucuresti, dar pentru realizarea acesui obiectiv trebuie sa
reasfalteze strazile “zgomotoase”.

Primarul doreste sa multumeasca tuturor celor care au ajutat la
realizarea acestui raport prin masuratorile efectuate, prin datele puse la
dispozitie si prin dorinta de a participa activ la realizarea acesti sarcini dificile,
aceea de a cartografia acustic un oras in plina dezvoltare, asa cum este
Bucurestiul.

 
Rezumat plan actiune 

Cu totii am fost afectati la un moment dat, intr-un fel sau altul, de
zgomot. Poate am fost nevoiti sa strigam ca sa acoperim zgomotul unei strazi
aglomerate. Poate nu am putut sa adormim noaptea din cauza unui restaurant
sau al unui bar.

Zgomotul – sunetul nedorit – este numit “poluantul uitat”, Cenusareasa
mediului. Cei mai multi dintre noi nici nu mai observa, prin urmare nici macar
nu se gandesc sa o mentioneze atunci cand sunt intrebati ce poate fi acut pentru
a imbunatati mediul in care traiesc.

Totusi, recunoasterea importantei sale este in crestere. Intr-un oras
modern, zgomotul este vazut, din ce in ce mai mult, ca un indicator cheie al
calitatii vietii. Peisajul sonor din jurul nostru are nevoie de tot atat de multa grija
ca si peisajul urban. Este de datoria Primarului sa asigure sanatatea si bunastarea
bucurestenilor si de asemenea sa produca o strategie a zgomotului ambiental –
zgomotul existent pe termen lung, de la traficul rutier si de la industrie. Aceasta
strategie se concentreaza pe reducerea zgomotului printr-un mai bun
management al transportului public, o mai buna planificare urbana si un design
mai bun al cladirilor. Aceasta inseamna tratarea cu mai mare atentie a locatiilor
zgomotoase, minimizarea zgomotului de la drumuri si tramvaie, protejarea
resedintelor, scolilor si a spatiilor publice – locuri care ar trebui sa fie oaze de
liniste.

Zgomotul suparator – de la vecinii zgomotosi, baruri sau cluburi, lucrari
de intretinere ale drumurilor sau constructii – este masurat de mai multe
institutii (Primaria Municipiului Bucuresti, primariile de sector, Garda de
Mediu, Autoritatea de Sanatate Publica, etc). Locuitorii pot sa sune pentru ajutor
si pentru a afla informatii suplimentare despre acest zgomot. Garda de Mediu
este cea care masoara nivelul de zgomot de la industrie.

Aceasta este prima strategie la nivelul intregului oras din Romania.
Foarte putine informatii la nivelul intregului oras sunt disponibile. Acestea
trebuie imbunatatite inaintea stabilirii unor masuri prioritare din punct de vedere
al eficientei costurilor. In acest an vor fi disponibile primele rezultate ale
studiilor de trafic comandate de Primaria Municipiului Bucuresti. Aceasta
lucrare ia in considerare primele masuri ce se pot lua pana cand rezultatele
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


3
studiului de trafic devin publice. Primarului nu i-au fost date pana acum puteri
suplimentare sau fonduri destinate combaterii zgomotului urban.

Problemele
Zgomotul poate afecta comunicatiile si alte activitati, crescand nivelul
de stres. Muzica pentru o persoana poate fi ceva suparator pentru o alta.
Afacerea unei persoane poate insemna afectarea somnului sau a concentrarii
unei alte persoane. Aceasta nu trebuie vazuta ca o strategie negativa. Sunetele
sunt o parte importanta a comunicarii, culturii si a altor multe aspecte ale vietii
de zi cu zi. Multe parti din oras au peisaje sonore distincte. Minimizarea
problemelor legate de zgomot este un act de echilibru social.

Nivelurile de zgomot sunt de multe ori mai mari acolo unde cladirile si
transportul sunt concentrate. Totusi, zonele linistite, protejate de traficul rutier si
feroviar pot fi gasite in zone cu densitate mare de populatie, in timp ce
dezvoltarea suburbiilor, mai “aerisita” poate conduce la o raspandire mai mare a
zgomotului, erodand linistea aparenta. Politicile vechi de planificare urbana care
se baza pe segregarea spatiala a locuitorilor si a transportului nu poate ajuta
Bucurestiul sa castige din beneficiile unui oras compact. Sa faci un oras mai
atractiv inseamna ca, in timp, mai multi locuitori sa castige acces la facilitati in
timp ce produc mai putin zgomot – un cerc virtuos.

Strazile aglomerate, coridoarele feroviare si cele aeriene sunt
principalele surse de poluare acustica in Bucuresti.

Modalitatile in care diferitele zgomote sunt create si percepute sunt
complexe. Foarte rar este cazul de a monta o teava de esapament mai buna.
Autovehiculele si celelalte vehicule rutiere pot fi mai silentioase decat
normativele de zgomot aplicate noilor tipuri de vehicule. Totusi, zgomotul rutier
pe strazile principale nu a scazut. Noile autobuze ar trebui sa fie mai silentioase,
dar condusul lor pe drumurile care nu sunt netede sau lipsa reviziilor periodice
pot conduce la aparitia unui zgomot neprevazut. Noile tramvaie ar trebui sa fie
mai silentioase, dar calitatea slaba a caii de rulare poate provoca un zgomot
suplimentar. Avioanele au devenit mai silentioase, la aceeasi greutate, dar
numarul zborurilor a crescut. Locuitorii pot sa observe avioane mai mari din ce
in ce mai des, in timp ce acestea manevreaza pentru a ajunge la aeroporturile
orasului. Linistea din multe spatii libere s-a erodat in decursul timpului. Unele
cartiere sunt mai putin afectate decat erau inainte de zgomotul provenit de la
industrie, dar mai multe aparate de ventilatie si de aer conditionat pot insemna
mai multe zgomote si vibratii, in special in zonele centrale. Parti din Bucuresti
devin “oras de 24 ore”, in care cinele tarzii la restaurante, iesirile in baruri si
cluburi, precum si alte distractii, un stil de viata si de munca mai flexibil,
insemna mai mult zgomot in perioadele de timp pana acum linistite.

Localizarea mai multor zone rezidentiale pe terenuri virane, cu mari
densitati de populatie, aproape de autostrazi sau de zonele cu o retea de
transport public densa va rezulta intr-un oras su o dezvoltare sustenabila. Noile
dezvoltari imobiliare si conversii de cladiri pot fi proiectate pentru a imbunatati
peisajul sonor din zona. Calitatea designului urban in Bucuresti a crescut.
Atentie similara trebuie acordata pentru a obtine si proiecte acustice
corespunzatoare.

Actiuni practice asupra zgomotului
Scopul Primarului prin acesta strategie de reducere a zgomotului este
unul concret – de a minimiza impactul negativ pe care zgomotul il are
asupra oamenilor care muncesc, traiesc si viziteaza Bucurestiul folosind
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


4
cele mai bune practici si tehnologii integrate unui proces de dezvoltare
sustenabila.

Noi abordari
Provocarea consta in a cauta modalitati mai eficiente de a reduce
zgomotul la sursa, in timp ce se folosesc planurile urbanistice zonale,
proiectarea cladirilor, managementul traficului si alte modalitati de a minimiza
expunerea la zgomot si obtinerea unor peisaje sonore imbunatatite. Nu exista o
singura abordare care sa rezolve toate aceste probleme. Pana acum, majoritatea
eforturilor au fost depuse pentru a contracara diferitele zgomote de la sursa.
Aceste eforturi trebuie dublate. Totusi, reducerea unui tip de zgomot nu rezolva
mereu problemele, de exemplu, reducerea unui zgomot continuu poate face
auzit un altul, secundar, poate la fel de suparator. Prin urmare este necesara o
coordonare. Rezolvarea tensiunilor care apar intre satisfacerea diferitelor nevoi
si minimizarea zgomotului va cere raspunsuri pe masura care pot varia in timp
si spatiu. Unele surse si solutii pot fi solutionate folosind o abordare strategica.
Altele pot fi manageriate la nivel local. Cartierele Bucurestiului pot diferi mult
de la unul la altul. Peisajul sonor variaza mult atat pe distante mici, cat si in
oras. Nivelurile de zgomot variaza mult intre zi si noapte, intre zilele
saptamanii, uneori mult si la sfarsitul saptamanii.
Sursele de zgomot sunt din ce in ce mai controlate de standardele
internationale. Aceasta se aplica la avioane, autovehicule si alte tipuri de
echipamente. Nevoia de a indeplini cerintele acestor standarde poate fi o
constrangere pentru cat de mult si cat de repede zgomotul poate fi redus la
sursa. Valorile indicative enuntate de Organizatia Mondiala a Sanatatii sunt
legate atat de limita de audibilitate si atat de limita la care este afectata vorbirea
si calitatea vietii. Niveluri ridicate de zgomot pot afecta auzul. Totusi, nivelurile
de zgomot ambiental experimentate de locuitorii oraselor, chiar cei din
vecinatatea strazilor aglomerate sau aeroporturi sunt sub aceste niveluri.
Calitatea vietii poate fi afectata prin tulburari ale somnului, stres sau in alte
moduri indirecte. Totusi, probele pentru efectele indirecte asupra sanatatii sunt
mai putin concludente decat cele pentru poluarea aerului cu particule fine.
Zgomotul contribuie si la inegalitati in sanatate. De exemplu, multi cred ca
niveluri mai mari de zgomot sunt suportate de cei din aproprierea drumurilor
aglomerate.

O gama variata de valori indicative, procese administrative si legale
sunt folosite pentru diverse aspecte ale zgomotului. De exemplu, reglemantarile
legale specifica niveluri de zgomot peste care, in anumite circumstante se pot
recomanda solutii de ecranare a locuintelor impotriva zgomotului.
Directiva de zgomot urban 2002/49 ajuta la schimbarea modului in care
este perceput zgomotul, iar Guvernul Romaniei a facut toti pasii necesari in
vederea implementarii acestei directive in legislatia romaneasca. Aceastea
include cartografierea principalelor surse si zone in care exista poluare fonica,
modalitatile de stabilire a efectelor adverse, tehnici pentru a imbunatati sau a
conserva conditiile existente, analize economice si prioritizarea actiunilor.
Acesta este un proces de lunga durata. Primarul doreste sa participe
constructiv la acesta, in limita resurselor de care dispune. Prioritatea imediata a
acestei Strategii de zgomot ambiental este sa foloseasca oportunitatile existente
pentru a lua masuri practice acolo unde se poate si unde se pot identifica
resursele. Totusi, nimeni nu poate pretinde ca va fi usor si rapid sa reduci
semnificativ zgomotul intr-un oras mare si aglomerat. Nu este relevant sa se
stabileasca termene precise pentru realizarea acestor tinte, pana cand primarul
nu are toate datele, bugetul si puterile legale pentru a putea actiona.


Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


5
Utilizarea prerogativelor Primarului in domeniul transportului
Multe din aspectele care pot fi atinse in cadrul unei strategii de transport
vor conduce la un Bucuresti mai linistit. Daca mai multi oameni pot sa se
plimbe, sa mearga cu bicicleta sau sa foloseasca un sistem de transport in comun
modernizat, bine intretinut, bine administrat, zgomotul va fi mai redus decat in
cazul unui sistem de transport in comun de o calitate scazuta si al unui trafic
inerent mai haotic.

Actiuni la nivelul strazilor din Bucuresti
Regia Autonoma de Transport Bucuresti este responsabila, in numele
Primarului, de managementul retelei de transport. O problema cheie este
intretinerea deficitara a retelelor edilitare, cauzata de anii de lipsa a bugetelor
pentru asa ceva. Multe din companiile de utilitati trebuie sa sape pentru a ajunge
la conductele sau cablurile invechite. Multe din strazile Bucurestiului sunt
crapate si au gropi in ele, generand zgomot suplimentar. Materialele traditionale
trebuie sa fie inlocuite treptat cu suprafete mai silentioase. Lucrarile
companiilor de utilitati trebuie sa fie manageriate. Mai putine blocaje in trafic si
incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase vor ajuta la atingerea acestor
scopuri. Condusul agresiv la demarari si franari poate fi combatut. Spatiul
stradal poate fi realocat. Fluxul autovehiculelor poate fi uniformizat prin
ajustarea semafoarelor si a proiectarii strazilor si a autostrazilor. Lipsa spatiului,
intersectiile dese si nevoia mentinerii unei supravegheri in scopul reducerii
vandalismului si a criminalitatii limiteaza posibilitatea instalarii barierelor
acustice in Bucuresti. Totusi, oportunitetea combinarii barierelor fonice cu
generarea de curent electric prin intermediul panourilor solare trebuie luata in
considerare.
Un program de reducere a zgomotului provenit de la mijloacele de
transport in comun. Prioritatile pentru zgomot pot fi integrate cu actiunile pentru
siguranta rutiera, calitatea aerului, culoarul autobuzelor, pista pentru biciclisti,
trotuarele si alte imbunatatiri.zgomotul trebuie sa fie o parte integrata a
managementului de zi cu zi, cat si in cadrul unui management pe termen lung.
Strategia Primarului este de a promova un program de genul “Strazi pentru
oameni”, zone rezidentiale si alte metode de calmare a traficului si de
imbunatatire a calitatii mediului. Trebuie promovat accesul locuitorilor la zonele
publice linistite. Locuitorii mai saraci ai Bucurestiului concentrati in cartiere
mai zgomotoase sunt mai afectati de zgomotul din traficul rutier. Actiuni de a
reduce zgomotul trebuie sa fie integrate cu reducerea saraciei.

Autobuzele vor beneficia de suprafetele mai netede ale strazilor. Regia
Autonoma de Transport Bucuresti va introduce autobuze si tramvaie mai
silentioase care sunt mai silentioase. Un stil de condus mai silentios si mai lin,
precum si alte imbunatatiri operationale vor ajuta la minimizarea zgomotului. O
taxa de aglomerare in centrul Bucurestiului va oferi oportunitatea finantarii
testarii unor autobuze silentioase, pe baza de hidrogen sau va ajuta la
dezvoltarea altor tehnologii nepoluante de reducere a zgomotului.

Suprafete care sa absoarba zgomotul, un condus cu mai putine demaraje
si franari, cauciucuri mai silentioase, combustibili alternativi, hibrid-electric,
celule de combustibil si alti combustibili alternativi, programul “strazi pentru
oameni” care sa rearanjeze distributia traficului in zonele rezidentiale pot sa
reduca, prin cumulul lor, zgomotul de la traficul rutier de-a lungul anilor si sa
incurajeze locuitorii Bucurestiului in utilizarea bicicletelor si a mersului pe jos.

Oportunitati aparute la caile ferate si tramvaie
O retea de transport feroviar de clasa mondiala pentru Bucuresti este
parte a viziunii Primarului pentru transportul public al Bucurestiului. O parte
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


6
importanta a acestei calitati de nivel mondial este ca tramvaiul si trenul sa fie
eficiente, bine intretinute si sa nu produca zgomot nedorit. Transportul feroviar
trebuie sa fie capabil sa se extinda pentru a contribui la reducerea atat a
blocajelor din trafic cat si a poluarii. Investitiile in sistemul feroviar ofera
oportunitatea minimizarii zgomotelor in multe aspecte diferite ale proiectarii
caii de rulare, intretinerii si operarii.

Factorii care influenteaza zgomotul de la traficul feroviar includ
proiectarea, calitatea si mentenanta liniilor si a materialului rulant, ecranarile de
zgomot si structurile feroviare. Managementul integrat al interfetei roata-sina
este critic pentru minimizarea zgomotului feroviar. Primarul isi doreste sa
lucreze cu guvernul si cu industria feroviara pentru a asigura realizarea
imbunatatirilor. Armonizarea standardelor europene este un alt proces care se
afla in plina desfasurare. Controlul zgomotului trebuie sa devina integrat in
procesele de management a operatiilor si de contractare a noilor materiale
rulante. Aceasta ar putea include mai multe masuratori directe si monitorizari
ale starii caii de rulare.

Strategia de transport a Primarului va cauta sa depaseasca lipsa
fondurilor resimtita in ultimii ani in dezvoltarea traficului feroviar subteran, prin
marirea infrastructurii. Una din mostenirile acestei subfinantari a metroului
bucurestean este proasta calitate a multor parti din reteaua subterana. Pe cat
posibil, Primarul va incerca sa dezvolte planuri de minimizare a zgomotelor si
vibratiilor prin imbunatatirea proiectarii si a intretinerii. Aceasta va conduce la o
reducere a vibratiilor si a zgomotelor resimtite atat la suprafata cat si la
interiorul vagoanelor de metrou.

Cautarea unui cer mai linistit
Cresterea traficului aerian prezinta una din cele mai stresante tensiuni
intre mediu si economie. Solutiile nu sunt usor de gasit. Ca un oras de talie
mondiala, Bucurestiul a devenit din ce in ce mai dependent de transportul
aerian. Bucurestenii calatoresc din ce in ce mai mult in strainatate. Ingrijorarile
ce au fost exprimate in toata Europa ca aceasta industrie de transport creste mai
rapid decat avansul tehnologic si operational pentru a reduce impactul asupra
mediului la sursa. Guvernul Romaniei este responsabil pentru politica aeriana
nationala si pentru deciziile cheie legate de zgomotul aerian.

Factorii care guverneaza impactul zgomotului aerian asupra locuitorilor
includ motoarele si corpurile de avion mai silentioase, procedurile operationale
de reducere a zgomotului, punerea in practica a restrictiilor in utilizarea
aeroporturilor, planificarea urbana si proiectarea locuintelor in zonele limitrofe
din jurul lor. Primarul sprijina aplicarea principiului “poluatorul plateste”.
Aviatia ar trebui sa plateasca pentru impactul pe care il are asupra mediului,
incluzand zgomotul. Aceasta ar trebui reglementata prin actiunile care se pot lua
in ceea ce priveste compensatiile si limitarile acestui zgomot.

Primarul impartaseste ingrijorarea considerabila a multor locuitori
legata de numarul zborurilor de noapte si sprijina punctul de vedere potrivit
caruia zborurile de noapte ar trebui interzise.

Zgomotul industrial
Ultimele directive europene in domeniul “Prevenirii si controlului
integrat al poluarii”. Agentiile de mediu reglementeaza anumite industrii, pe
cand altele sunt in grija primariilor de sector. Problematica legata de zgomotul
industrial este in mare parte locala, dar Primarul, impreuna cu autoritatile locale
vor conlucra pentru o mai buna diseminare a acestor rezultate. Minimizarea

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


7
zgomotului va trebui promovata odata cu reciclarea materialelor. Daca astfel de
resurse pot fi asigurate, atunci primarul va investiga reciclarea materialelor in
materiale care sa contribuie la reducerea nivelului de zgomot, cum ar fi
materiale pentru o mai buna izolare a cladirilor.

Fundamentele dezvoltarii continue a orasului
O buna planificare urbana si designul urban pot ajuta la asigurarea
beneficiilor unei dezvoltari continue a unui oras compact in timp ce se
minimizeaza expunerea la zgomot si se imbunatateste peisajul sonor. Strategia
Primarului este de a reduce zgomotul si efectele sale negative asupra, in si din
zonele de dezvoltare urbana. Mai multe moduri moderne de a construi cladirile
trebuie dezvoltate. Primarul va cauta standarde exemplare de proiectare acustica
a cladirilor, incuzand o mai buna izolare fonica la casele noi si la cele existente.

Amestecul utilizarii terenului poate reduce nevoia de deplasare, iar
cladirile comerciale sau de birouri pot fi folosite sa ecraneze zgomotul. O
atentie speciala este acordata activitatilor generatoare de zgomot in timpul noptii
sau dimineata devreme. Totusi, vitalitatea urbana poate fi atinsa cu diferite
grade si tipuri de amestec de utilizare a terenului. In multe cazuri, o fatada
expusa poate fi echilibrata de o curte interioara silentioasa, in special daca
aceasta poate fi eliberata de masini si de instalatii de aer conditionat. Primarul se
asteapta ca primariile de sector, in planurile lor de dezvoltare, sa indice cum se
poate rezolva conflictul intre divertismentul care se desfasoara la ore tarzii din
noapte cu linistea necesara in zonele rezidentiale. Unele zone pot beneficia de
crearea unor zone de management al “distractiilor” - zone in care planificarea,
licentierea, inspectarea, transportul si managementul spatiului stradal sa poata fi
mai bine coordonate.
.
Designul trebuie sa dea o mai mare prioritate tutror aspectelor
zgomotului, nu doar celor mai deranjante dintre acestea. Peisaje sonore mai
bune vor trebui gandite in proiectele legate de spatiile publice. Ventilarea pasiva
si racirea cladirilor poate evita zgomotul nedorit al ventilatoarelor si al altor
zgomote semi-industriale. Plasarea constructiilor deasupra strazilor, cailor
ferate, parcarilor centrelor comerciale si al altor facilitati, poate oferi izolarea
atat de necesara la zgomot in zonele adiacente, luand in calcul costurile,
amenajarile si alte consideratii practice.

Spatiile verzi din Bucuresti pot oferi oaze de liniste intr-un oras
compact si aglomerat. Primarul va sprijini managementul pozitiv al peisajelor
sonore din spatiile verzi. Locurile care ofera oaze de liniste au nevoie de atentie
speciala. Maximizarea suprafetei de teren destinat parcurilor si spatiilor
impadurite, poate, acolo unde si siguranta publicului o permite sa minimizeze
zgomotul in mediile urbane compacte.

Managementul combinat al zgomotului
Parteneriatul viabil poate fi vital pentru imbunatatirea peisajelor sonore
din Bucuresti. Actiunile asupra mediului ambiental trebuie sa fie integrate cu
alte probleme legate de zgomot. Hartile de zgomot computerizate nu pot
cuprinde toate problemele experimentate de locuitori. Trebuie adresate si
problemele calitative. Este important ca aceste harti sa fie folosite in interesul
dezvoltarii noilor zone rezidentiale sau al planurilor urbanistice zonale. Datele
stranse cu aceasta ocazie pot fi folosite si pentru o mai buna cunoastere a
orasului.
Primarul doreste sa promoveze proiecte exemplare de reducere monitorizata a
zgomotului in toate cartierele Bucurestiului. Un fond destinat zgomotului
ambiental din Bucuresti trebuie creat, recunoscand astfel povara pe care
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


8
bucurestenii trebuie sa o duca prin situatia Bucurestiului de “poarta spre
Romania”.

Cu toate acestea, prezenta strategie nu trebuie vazuta in sens negativ.
Scopul ei este sa promoveze o mai buna calitate a calitatii zgomotului – tratarea
peisajelor sonore cu aceeasi grija ca si pentru peisajul urbanistic. Marile orase
au energia lor proprie, dar au nevoie si de zone linistite.
Urmatoarele probleme cheie si prioritati initiale au fost identificate:
Trei probleme cheie
Þ Asigurarea unor suprafete de rulare de calitate pentru strazile
Bucurestiului
Þ Asigurarea unei interdictii aeriene pe timp de noapte deasupra
Bucurestiului
Þ Reducerea zgomotului printr-o planificare si proiectare mai buna a
locuintelor.

Alte prioritati initiale sunt:
.. Extinderea suprafetelor acoperite cu suprafete care reduc
zgomotul pe toate drumurile unde aceasta masura s-ar dovedi utila,
impreuna cu lucrari de mentenanta mai bune.
.± Incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase.
.¯ Punerea in practica a unor masuri de reducerea a zgomotului in
managementul zilnic al traficului, pornind de la reducerea condusului
“demaraj-frana”, tipic in timpul ambuteiajelor, uniformizarea volumului
traficului, mai buna alocare a spatiului strazii si alte masuri de transport.
._ Imbunatatirea mediului prin zonarea sonora prin programe
“Strazi pentru oameni” zonele rezidentiale, in centrul orasului si in
proiecte de spatiu public.
.± Dezvoltarea unui program de reducere a zgomotului din trafic
pentru drumurile administrate de Primaria Bucuresti.
.: Imbunatatirea stilului de condus prin cursuri oferite soferilor.
.l Stabilirea unui fond de zgomot ambiental din care sa se
finanteze proiectele de reducere a zgomotului si a unui fond de
conversie care sa finanteze proiectele de izolare a locuintelor.
.´ Cautarea unei imbunatatiri a calitatii caii de rulare pentru
tramvaie si trenuri, in limitele impuse de legislatie.
.¯ Asigurarea sprijinului pentru instalarea de bariere de zgomot
foto-voltaice pentru a ecrana drumurile si caile ferate producatoare de
zgomot.
±´ Promovarea dezvoltarilor deasupra sau de-a lungul drumurilor
si cailor ferate, acolo unde se poate, protejand astfel arii largi de efectele
zgomotului.
±. Urmarirea aplicarii principiului “poluatorul plateste” pentru cei
afectati de zgomotul aerian.
±± Reducerea zgomotului printr-o mai buna planificare urbana, prin
redezvoltare – zonele cu densitate mare de populatie pot crea spatii
linistite departate de trafic.
±¯ Examinarea oportunitatii stabilirii unui premiu oferit de Primar pentru
cei care promoveaza proiecte care sustin peisaje sonore linistite.

 
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


9
 
1. introducere 

1.1 Zgomotul – sunetul nedorit – este considerat “Cenusareasa” poluantilor
cu toate ca recunoasterea impactului sau este in continua
crestere. Multi considera zgomotul o componenta inevitabila in viata
unui oras in timp ce pentru altii devine suparator. In alta ordine de idei,
zgomotul este o componenta a calitatii vietii, in timp ce tot mai multi
doresc sa locuiasca si sa lucreze in Bucuresti devine tot mai importanta
o buna administrare a zgomotului, cu toate ca nimeni nu poate pretinde
ca va fi usoara realizarea reducerii expunerii la zgomot in cel mai mare
oras al tarii.

1.2 Aceasta nu trebuie insa vazuta ca o ingradire drastica a libertatilor si
bucuriilor de zi cu zi, sunetul are si o multime de roluri pozitive in viata
orasului si a oamenilor, iar administrarea zgomotului urban trebuie sa tina
cont de diferitele necesitati ale cetatenilor.

1.3 Zgomotul poate deranja, afecta comunicarea sau odihna si exista
incertitudini cu privire la multitudinea de probleme medicale pe care le
poate produce. Sensibilitatea individuala, in privinta disconfortului, variaza
destul de mult. Muzica unei persoane poate produce in acelasi timp un mare
disconfort alteia sau activitatea unei persoane poate slabi concentrarea sau
somnul alteia. Disconfortul nu se raporteaza intotdeauna numai la taria
sunetelor, zgomotul de nivel redus dar repetat poate produce reactii similare
unui singur eveniment izolat de nivel ridicat. In acelasi timp sunetul este
indispensabil comunicarii, culturii si altor aspecte din viata de zi cu zi ceea
ce face ca actiunile de minimizare a poluarii sonore sa fie acte de echilibru
social.

1.4 Institutiile responsabile primesc din ce in ce mai multe reclamatii si
sesizari de poluare sonora provening de la diferite tipuri de surse.
Activitatea de imbunatatire a peisajului sonor va necesita eforturi sustinute
nu numai din partea acusticienilor si altor specialisti dar si din partea
arhitectilor, urbanistilor, directiilor de planificare a teritoriului, specialistilor
in trafic, constructorilor, administratiilor parcurilor si multor altora.
Experientele similare mondiale si europene confirma faptul ca sunt necesare
investitii si alocare de resurse suplimentare pentru imbunatatirea calitatii
zgomotului.

Cartea Verde a Comisiei Europene precizeaza faptul ca zgomotul ambiental
produs de trafic, activitatile industriale si recreationale este una din
problemele principale de mediu din Europa.
Directiva Europeana 49/2002 precizeaza realizarea de harti de zgomot
urmate de planuri de actiune si apoi reluarea acestora la cel putin 5 ani.

1.5 Strategia Primarului tine cont de sanatate, egalitatea de sanse si
dezvoltarea durabila. Este in concordanta politica nationala si tine seama de
de resursele disponibile pentur implementare.


Caseta 1: Strategia 
Strategia Primarului este
complementara activitatilor de
combatere a zgomotului
desfasurate de Primariile de sector,
zonelor industriale, santierelor de
constructii, Agentiei de Protectia
Mediului si nu numai a acestora
care la randul lor trebuie
dezvoltate. Scopul este acela ca
toate aceste institutii sa conlucreze
in parteneriat pentru elaborarea
unei strategii unitare integrate a
zgomotului ambiental.
Consiliul local trebuie sa ofere
Primarului putere executiva si
fonduri pentru combaterea
zgomotului in timp ce strategia
acestuia se concentreaza pe
identificarea actiunilor practice si
ariilor specifice unde se considera
ca pot fi facute progrese reale.
Deoarece nu exista experienta in
domeniul administrarii zgomotului
urban si a planurilor de actiune
pentru Bucuresti se propun
consultari cu specialistii,
administratorii unitatilor si
rezidentii in vederea obtinerii de
propuneri si idei care pot fi
utilizate.
In conformitate cu HG321(…) care
transpune Directiva de zgomot
ambiant 2002/49/EC a fost realizata
harta de zgomot a orasului si
expunerea globala a populatiei la
sursele de zgomot mentionale in
Directiva. In ceea ce priveste
planurile de actiune trebuie
efectuate harti de zgomot detaliate
separate pe zone de interes sau pe
diferitele tipuri de surse de zgomot
si trebuie tinut seama si de costurile
pe car ele includ eventualele solutii
de reducere in stransa legatura si cu
resursele prioritatile si
disponibilitatea implementarii
acestora. In lipsa informatiilor
detaliate si a istoricului referitor la
poluarea acustica Primarul doreste
sa colaboreze si sa fie sprijinit de
Guvern si de celelalte institutii din
domeniu pentru definirea
prioritatilor si utilizarea resurselor
si a eforturilor intr-un mod cat mai
eficient.

Caseta 2: Definitii 
Zgomot ambiental:
Zgomotul ambiental se refera la
zgomotul rezultat din activitatile
din transport (trafic rutier, trafic de
cale ferata, trafic aerian) si
activitatile amplasamentelor
industriale, acestea fiind
principalele surse carora lise pot
face predictie pe termen lung.
Zgomotul de la vecini:
Exista legislatie si reglementari in
vigoare in ceea ce priveste
expunerea la zgomot in locuinte
(zgomot casnic, aparatura
electrocasnica, activitati de
constructii etc.) in timp ce
expunerea la zgomot la locul de
munca este reglementata de
legislatia muncii si sanatatii.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


10
1.6 Implementarea diferitelor solutii de combatere a poluarii fonice este un
proces lung si complex in timp ce obtinerea de imbunatatiri in acest proces
va necesita investitii considerabile. Modul in care oamenii reactioneaza la
sunete creaza provocari din cele mai variate: un sunet poate masca un altul
lucru care inseamna ca odata ce o problema este rezolvata populatia isi va
re-orienta atentia catre urmatoarea sursa de zgomot. Aceasta face sa creasca
importanta actiunilor integrate.





2. Probleme, efecte, informatii 




Efectele negative ale zgomotului

2.1 Sunetul poate fi generat de o multitudine de tipuri de surse si el joaca un
important rol pozitiv in viata oamenilor (comunicarea, cultura) precum
produce in acelasi timp si efecte negative.


Disconfortul

Zgomotul poate fi definit ca fiind sunetul pe
care omul il percepe ca fiind deranjant. Modul in care oamenii
reactioneaza la expunerea la zgomot nu depinde numai de taria acestuia
ci si de ceea ce reprezinta sunetul respectiv pentru persoana in cauza.
Zgomotul are un inteles subiectiv, el nu este doar o variatie de presiune.


Deranjarea somnului

Un somn bun pe timpul noptii este o conditie necesara pentru starea de
bine. Afectarea somnului este unul dintre cele mai puternice motive de
reclamare a zgomotului. Principalele fenomene sunt: dificultatea de a
adormi, trezirea prematura nedorita, greutatea in a adormi din nou dupa
ce persoana s-a trezit si schimbari in stadiile somnului.Oamenii pot
reclama si efecte secundare ale deranjarii somnului cum sunt:
diminuarea calitatii somnului, oboseala, depresii, scaderea
productivitatii, slabirea concentrarii. Efectele psihologice negative sunt:
marirea presiunii arteriale; marirea pulsului; vasocontractie; modificari
ale ritmului respirator; aritmie cardiaca.


Alte efecte adverse

Afectarea auzului – persoanele care lucreaza in anumite domenii
industriale au risc de pierdere a auzului daca nu se iau masuri
preventive de protectie. Exista o preocupare din ce mai intensa cu
Caseta 3: Responsabilitati  
Guvernul este
responsabil administrarea
aeroporturilor din vecinatatea
orasului si a soselei de centura,
In subordinea Administratiei
Primariei Municipiului Bucuresti
sunt 384 km de strazi (21% din
total si 34% din traficul total) in
timp ce 1420 km de drumuri
principale sunt administrate de
Primariile de sector (30 % din
trafic) si aproape 8000 km de
drumuri publice sunt in
administrarea primariilor
oraselor, comunelor si satelor
limitrofe Bucurestiului iar APM
Bucuresti are responsabilitati in
ceea ce priveste amplasamentele
IPPC.
Caseta  4:  strategia  nationala  si 
locala  referitoare  la  protectia 
impotriva zgomotului 
In data de 29 Iulie 2004
A.R.P.M. Bucuresti a initiat
Planul Local de Actiune pentru
Mediu - Municipiul Bucuresti
care are ca scop “Dezvoltarea
unui plan de actiuni concrete
pentru imbunatatirea calitatii
mediului in Municipiul
Bucuresti.” Printre concluziile
acestei cercetari se evidentiaza:
- Nivelul de zgomot şi de
vibraţii generate de circulaţia
mijloacelor de transport
aparţinând RATB determina
un impact semnificativ, printre
cauzele fenomenului fiind
căile de rulare uzate sau
exploatarea unei căi de rulare
a cărei soluţie constructivă nu
corespunde caracteristicilor
urbanistice ale zonei (ex.:
strazi înguste, cu fronturi de
clădiri amplasate în imediata
apropiere a carosabilului);
- Marea majoritate a
organizarilor de santier
genereaza, prin activitatea
desfasurata, praf si zgomot;
- Exista depăşiri ale
nivelului zgomotului de fond
în majoritatea zonelor
rezidenţiale traversate de căi
de comunicaţie rutiere sau
feroviare importante, obiective
industriale si prestari servicii.
- Existenta unor zone
rezidentiale cu cladiri care au
izolatie fonica
necorespunzatoare
normativelor in vigoare.

- Traficul greu se desfasoara in
toate zonele capitalei, marea
majoritate a autovehiculelor
nefiind inca conforme cu
standardele impuse de
Uniunea Europeana, generand
disconfort fonic.
- Lipsa panourilor
fonoabsorbante de pe langa
marii generatori de zgomot.
Din oportunitatile ce rezulta din
PLAM care au implicatii in
combaterea zgomotului
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


11
privire la expunerea la zgomot in cluburi, discoteci, restaurante si alte
locatii de acest tip.

Interferenta cu vorbirea si alte metode de comunicare

Zgomotul poate masca vocile (vorbirea), ascultarea la radio sau TV sau
alte sunete inclusiv muzica pe care oamenii doresc sa le auda.

Sanatatea mentala

Zgomotul ambiental nu este considerat o cauza primara dar este
posibil sa fie un factor de accelerare sau ntensificare.

Productivitatea muncii

S-a demonstrat faptul ca zgomotul de fond poate mari
performanta in munca de rutina dar o poate micsora in cazul activitatilor
care necesita concentrare si memorare.

Invatarea

Poate fi afectat procesul de invatare, citire, poate fi redusa
motivatia si afecteaza indeplinirea sarcinilor complexe.

Comportamentul Social

Studiile arata ca expunerea la zgomot poate face ca oamenii sa
devina necomunicativi si inchisi, mai putin intelegatori si disponibili de
a–si ajuta semenii sau vecinii. Este putin probabil faptul ca zgomotul
genereaza agresiune dar mediile zgomotoase induc o mai ridicata stare
de nesiguranta.

Schimbari ale zgomotului  
 
Avand in vedere ritmul si tendintele actuale de dezvoltare, studiile
specialistilor arata ca mediile zgomotoase care nu vor beneficia de
masuri de limitare a expunerii la zgomot se vor deteriora si mai mult.
Aceasta datorita:
- maririi numarului si a puterii surselor de zgomot si a intensificarii
utilizarii acestora (in special in transport);
- dispersiei geografice a surselor de zgomot in dezvoltarea orasului,
noile infrastructuri de transport si activitati turistice.
-extinderea zgomotului in timp in special dimineata devreme, seara, pe
timpul noptii si la sfarsitul de saptamana.

Limitarile puse certificarii surselor de zgomot impuse de politica
Europeana nu par sa aiba inca efect in reducerea nivelurilor globale de
zgomot in zonele urbane.







Caseta 5:  Un  oras  in 
expansiune
Cresterea populatiei, a
economiei si a turismului sunt
elemente principale care vor
determina cresterea traficului in
Bucuresti. Desi numarul de
locuitori oscileaza in ultimii ani
in jurul valorii de 2 milioane cu
o usoara scadere in ultimii ani
(2000 – 2006) orasul se extinde
prin aparitia de noi zone
rezidentiale Previziunile sunt ca
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


12


Nivelul zgomotului ambiental intr-un oras mare tinde sa fie mai ridicat
atunci cand structura transportului este concentrata. In timp ce noile
modele de vehicule sunt din ce in ce mai silentioase nivelul traficului
creste.
Noile autobuze trebuie sa fie mai silentioase precum si tramvaiele dar si
calea de rulare a acestora trebuie imbunatatita. Multe din strazile
centrale ale orasului au ajuns la saturatie in ceea ce priveste traficul,
aproape zilnic congestionat si cu viteze de deplasare din ce in ce mai
mici pe toata durata zilei.

Expunerea populatiei in urma realizarii hartilor de zgomot in ANEXA
1.



3. Politici şi propuneri  


3.1 Se va trece în revistă măsurile de combatere a poluării fonice cauzate
de principalele surse „ambientale” evidenţiate în urma realizarii
hartilor strategice de zgomot pentru traficul rutier, căile ferate,
avioanele si activităţile industriale. Se vor analiza căile prin care
necesităţile de dezvoltare ale Bucurestiului pot fi satisfăcute în mod
viabil. Vom discuta despre managementul integrat al
zgomotului, include alte probleme-cheie legate de acest domeniu, care
nu se încadrează în definiţia de „zgomot ambiant”, dar care trebuie să
fie luate în considerare pentru a obţine o abordare coerentă.

3.2 Această structură are scopul de a identifica responsabilităţi şi acţiuni.
Cu toate acestea, acţiunea împotriva zgomotului trebuie să ia pe deplin
în considerare situaţiile în care oamenii sunt expuşi la zgomote
provenite din mai multe surse.
Acestea includ zgomotele provocate de diferite mijloace de
transport şi relaţiile între zgomotul ambiant şi cel non-ambiant.
În practică, eficienţa unei măsuri de reducere a zgomotului poate
depinde de existenţa altor surse de poluare fonică.
De exemplu, reducerea zgomotului cauzat de traficul rutier într-o zonă
poate face ca zumzetul enervant al unei instalaţii de aer condiţionat,
mascat cel puţin parţial până atunci, să devină evident. În altă zonă,
aceeaşi măsură poate avea ca rezultat o senzaţie plăcută de linişte.
Eficienţa depinde şi de ordinea implementării măsurilor.

Aceste aspecte sunt importante pentru planurile viitoare de acţiune, mai
ales în cazurile în care autorităţi diferite sunt responsabile pentru surse
diferite. Aceasta este o consecinţă a naturii non-liniare a zgomotului şi a
modului de combinare a diferitelor surse. Această caracteristică
deosebeşte zgomotul de alţi factori poluanţi. Ea va complica şi
demersurile de evaluare şi de stabilire a priorităţilor pentru pachetele de
măsuri. Sunt necesare cercetări suplimentare în acest domeniu, odată cu
dezvoltarea unor politici publice naţionale şi europene îndomeniul
poluării fonice.
Caseta 7: Transporturile
Intreaga infrastructura de
transport va tine seama de
urmatoarele posibile modificari
in urmatorii ani:
- extinderea si modernizarea
liniilor de transport urban si a
metroului;
- marirea capacitatii de transport
la orele de varf
- reducerea traficului in centrul
orasului si alte zone sensibile;
- imbunatatirea legaturilor
internationale aeriene;
Caseta 8:  Efectele  negative  ale 
zgomotului ambiental
Literatura de
specialitate confirma faptul ca
exista un numar de efecte cu
potential de risc pentru sanatate.
Exista evidente stiintifice care
recomanda existenta unor limite
de nivel al zgomotului a caror
depasire are impact negativ
asupra starii de sanatate cum
sunt disconfortul, afectarea
procesului de invatare la copii,
deranjarea somnului, probleme
cardiovasculare.
Caseta 6:  Populatia  si 
locuintele
Datorita cererii mari
(aprox 30.000 locuinte noi pe an)
rata de crestere a numarului de
locuinte noi construite (desi mica
in present) este estimata la peste
10-20.000 unitati pe an pana in
2010.
Un ritm ridicat de construire de
locuinte si noi zone rezidentiale
oferta posibilitatea de a se utiliza
cele mai noi si moderne solutii in
domeniul constructiilor si
infrastructurii. Pe termen lung
din ce in ce mai multi cetateni
vor merge pe jos la lucru, la
cumparaturi sau pentru alte
activitati locale.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


13

3.3 Rezolvarea tensiunilor dintre numeroasele nevoi şi aspiraţii ale
locuitorilor oraşului va impune o gamă de reacţii care vor varia în
funcţie de timp şi de loc. Bucurestiul se caracterizează prin zone extrem
de diferite în ceea ce priveşte tipurile de clădiri şi modalităţile de
amenajare a teritoriului. Nivelurile de zgomot pot fi substanţial diferite,
atât între puncte aflate la mică distanţă între ele, cât şi între zone diferite
ale oraşului.
De asemenea, nivelurile de zgomot prezintă diferenţe semnificative între
zi, seară şi noapte, cu componente diferite în zile diferite ale săptămânii,
mai ales în weekend. Politicile cu privire la zgomotul ambiant trebuie să
se concentreze asupra zgomotului nocturn, inclusiv prin îmbunătăţirea
informării şi prin înţelegerea efectelor.

Principalele mecanisme de reducere
a poluării fonice

3.4 Pentru a asigura eficienţa demersurilor de reducere a
poluării fonice este necesară o cooperare activă între autorităţile
centrale, regionale şi locale, între autorităţile de specialitate, precum şi
între firme şi comunităţile locale, în condiţiile unui cadru internaţional
care să ofere sprijin, mai ales acolo unde sunt implicate aspecte de
dezvoltare tehnologică şi competiţie.
Este necesară acţiunea pe mai multe niveluri:
• Strategie – acordul asupra direcţiilor viitoare, indicarea
variantelor şi a utilizării resurselor;
• Reglementare – nu doar limite de emisii sonore pentru vehicule
şi utilaje, ci şi management al traficului, sănătatea mediului,
urbanism şi alte reglementări;
• Aplicare – în acele zone din Bucuresti în care competiţia pentru
obţinerea unor resurse şi aşa limitate este foarte dură;
• Stimulente – atât de natură economică, cât şi non-economică;
• Investiţii – valorificarea optimă a cheltuielilor existente (de
exemplu, cheltuieli cu infrastructura, utilajele şi personalul) şi
evidenţierea nevoilor speciale ale Bucurestiului.

3.5 Este important ca procesul de elaborare a strategiei naţionale de
reducere a poluării sonore să includă studii detaliate cu privire la
rentabilitatea unor măsuri diferite în contexte diferite. Baza de evidenţă
trebuie să fie îmbunătăţită, astfel încât să ofere o fundaţie clară pentru
definirea priorităţilor.
Primarul doreşte să contribuie la eforturile depuse de Guvern pentru a
elabora o strategie naţională cu privire la zgomotul ambiant. Verificările
trebuie să acopere întreaga gamă de măsuri la care se face referire în
această strategie, iar rezultatele trebuie să fie diseminate pe scară largă.
Este necesar ca verificările să aibă scopul de a identifica nivelul
tipic al costurilor şi implicaţiile atingerii nivelelor standard şi a nivelelor
recomandate, şi ale gradelor de îmbunătăţire, care sunt
importante în sine.

3.6 Primarul, Regia Autonoma de Transport Bucuresti şi, într-o măsură
mai mică, celelalte organisme funcţionale au atribuţii care le permit să
acţioneze în practică. Cu toate acestea, resursele disponibile sunt foarte
limitate, mai ales raportate la competiţia pentru satisfacerea nevoilor.
Vor fi necesare instrumente noi sau modificate, precum şi mai mult
Caseta 9: Politici şi Propuneri  
În capitolele următoare:

Þ politicile sunt declaraţii cu
privire la atitudinea
Primarului faţă de o
anumită problemă sau faţă
de o strategie generală de
urmat, fără limită de timp.
Þ propunerile sunt declaraţii
mai precise cu privire la o
acţiune sau la o intenţie,
însoţite – unde este posibil
– de un calendar al
implementării.

Cadrul de Implementare din Anexa
A1 stabileşte responsabilităţi-cheie
pentru fiecare propunere.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


14
personal şi mai multe investiţii pentru a obţine o reducere
semnificativă a poluării fonice la nivelul întregului oraş. În timpul
desfăşurării calendarului propus de Guvern pentru elaborarea strategiei
naţionale de reducere a poluării fonice, monitorizarea măsurilor de
reducere a zgomotului în Bucuresti ar putea oferi date valoroase despre
eficienţa practică a măsurilor.

politica 1
Primarul va cere Guvernului să ofere fondurile necesare pentru
verificarea măsurilor de reducere a zgomotului în Bucuresti, cu
monitorizarea eficienţei acestora şi cu recunoaşterea contribuţiei pe care
acest demers ar putea să o aibă la dezvoltarea unei strategii naţionale cu
privire la zgomotul ambiant.


Achiziţii publice

3.7 Primarul este responsabil cu desemnarea membrilor şi fixarea
bugetelor pentru un total de patru noi organizaţii, „organismele
funcţionale”:
Þ Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov
(ADRBI)
Þ Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB)
Þ Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti
(IGSUB)
Þ Inspectoratul General al Politiei Bucuresti
Þ Directia Politiei Comunitare Bucuresti

3.8 „Grupul AZMB”, incluzând structurile de bază ale Autorităţilor
pentru Zona Metropolitana Bucuresti, care colaborează direct cu
Primarul şi cu Consiliul Municipal al Bucurestiului, precum şi alte
organisme funcţionale, pot contribui la managementul zgomotului
ambiant şi la alte aspecte de viabilitate prin intermediul procedurilor de
atribuire a contractelor. AZMB poate oferi un exemplu, incluzând
criterii de viabilitate în procedura de evaluare a ofertelor, dacă aceste
criterii sunt relevante pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.
Diferitele componente ale Grupului AZMB dezvoltă deja practici de
management al mediului, în funcţie de activităţile pe care le desfăşoară.
Printre aspectele legate de zgomot se numără standardele care trebuie
atinse, metodele care trebuie folosite, tipuri de fabrici, utilaje şi
proceduri mai silenţioase, precum şi definirea măsurătorilor de emisii
care pot fi incluse în specificaţiile pentru licitaţii publice.

politica 2
Primarul va colabora cu grupul AZMB pentru a elabora
proceduri ecologice în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv în ceea
ce priveşte nivelul de zgomot, dacă acesta este relevant, şi pentru a
promova cele mai bune practici.

propunerea 1
Primarul va folosi criterii de viabilitate, inclusiv cu referire la zgomot,
acolo unde aceste criterii sunt relevante pentru performanţa serviciilor
ofertate, ca modalitate de a evalua ofertele pentru contracte viitoare şi
de a promova cele mai bune practici.


Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


15
O ierarhie elocventă pentru managementul zgomotului

3.9 Managementul zgomotului este privit în mod tradiţional prin prisma
unei ierarhii „sursă – cale de trasmisie – receptor”:
Þ Minimizarea generării de zgomot la sursă – de exemplu, prin
folosirea de vehicule electrice / cu celule de combustibil în loc de
vehicule diesel;
Þ Limitarea propagării sau transmisiei zgomotului – pe „calea
de transmisie” – de exemplu, prin ridicarea unei bariere pe
marginea unui drum aglomerat; sau
Þ Protejarea receptorului – de exemplu, adăugarea unei izolaţii
suplimentare pentru camerele cu vedere la un drum aglomerat.

3.10 Cu toate acestea, este foarte probabil ca rentabilitatea să depindă, în
cazul multor măsuri de combatere a poluării fonice, de contextul local
(de exemplu caracteristicile sursei, calea de propagare şi caracteristicile
receptorului, precum numărul de persoane pe unitate de lungime în
cazul în care sursa de zgomot este un drum). Nu considerăm că este
potrivită insistenţa exagerată asupra importanţei „ierarhiei” în procesul
de elaborare a strategiilor. Această atitudine poate duce la mecanicism şi
poate impiedica fructificarea oportunităţilor în momentul apariţiei
acestora. Este important să se evite împiedicarea noilor soluţii, mai ales
acolo unde acestea pot fi multifuncţionale. Totuşi, în general este
rezonabil ca, atunci când se analizează opţiunile disponibile, să se
pornească „de la sursă spre exterior”. De asemenea, este foarte
important să nu se piardă din vedere nevoia de a continua procesul de
reducere a poluării fonice la sursă. Evaluarea rentabilităţii şi a
posibilităţii de implementare a managementului zgomotului la sursă,
pe calea de transmisie sau la receptor, sau combinat, trebuie să aibă în
vedere o dezvoltare viitoare durabilă, care presupune nu dispersarea, ci
concentrarea mai multor persoane, posturi şi alte activităţi în Bucuresti
şi în alte centre urbane compacte – factor care poate facilita controlul
surselor.

3.11 În fiecare dintre capitolele viitoare, politicile şi propunerile cu privire
la măsurile de combatere a zgomotului sunt, în general, prezentate
într-o succesiune „sursă – cale de transmisie – receptor”.
Este puţin probabil ca o singură ierarhie a eficienţei relative a
măsurilor să fie aplicabilă pentru multitudinea de situaţii diferite
existente în Bucuresti. De asemenea, va fi, probabil, necesar ca
măsurile să fie combinate (cu menţiunea că unele combinaţii nu sunt
acustic eficiente).
Succesiunea „sursă – cale de transmisie – receptor” nu contrazice
principiul universal acceptat conform căruia „cine poluează plăteşte”,
întrucât plasează în prim-plan responsabilitatea celui care produce
poluarea fonică.






 
3A   Zgomotul produs de traficul rutier   

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


16
3A.1 Strategia de Transport a Primarului prevede următoarele: „Trebuie ca
străzile Bucurestiului să fie administrate astfel încât să fie facilitată
deplasarea persoanelor, bunurilor şi serviciilor – sigur, rapid, fiabil, în
condiţii optime de securitate şi cu efecte negative minime asupra
mediului; pentru a asigura accesul rezonabil la imobile şi pentru a a
asigura recunoaşterea faptului că străzile sunt spaţii sociale. Printre
priorităţile-cheie în dezvoltarea străzilor Bucurestiului se numără
reducerea nivelului şi impactului traficului în centrul Bucurestiului, în
centrele municipale din zona interioară şi din zona suburbană a
Bucurestiului şi în zonele rezidenţiale. Strategia de Transport urmăreşte
să mărească atractivitatea şi interacţiunea socială a străzilor din
Bucuresti, mai ales în zonele centrale şi rezidenţiale.

3A.2 Zgomotul produs de traficul rutier este cea mai importantă răspândită
sursă a poluării fonice din Bucuresti şi a neplăcerilor cauzate de aceasta.
Drumurile de viteză şi capacitate mai mare generează niveluri mai
ridicate de zgomot, care afectează zone mai întinse. De exemplu,
zgomotul autostrăzilor A1 si A2, precum si a Centurii Bucurestiului
afectează multe zone din Centura Verde a Bucurestiului. La vitezele mai
scăzute atinse în cea mai mare parte din zonele urbane şi suburbane ale
Bucurestiului, principalele surse de zgomot sunt schimbarea vitezelor,
oprirea şi pornirea pe străzi aglomerate. Aglomeraţia poate reduce
vitezele în timpul zilei, mai ales în zona centrală şi în zona interioară a
Bucurestiului. Pe de altă parte, vehiculele ating deseori viteze mai mari
în timpul nopţii. Există o tendinţă de creştere a traficului chiar şi în acest
interval orar, în care aglomeraţia nu era atât de mare. Date limitate
sugerează că diferenţa dintre nivelurile de zgomot diurn şi nocturn este
mai mică în Bucuresti decât în restul ţării.

3A.3 Pot fi luate în considerare diferite aspecte ale zgomotului produs de
trafic, inclusiv:
Þ bâzâitul continuu al traficului aglomerat, şi zgomotul
mediu sau zgomotul de fundal la
care oamenii sunt expuşi, de multe ori timp îndelungat;

Þ traficul congestionat, marcat de porniri şi opriri
repetate, unde sunt mai importante accelerarea
vehiculelor şi zgomotele izolate precum cele produse
de vehicule grele la
trecerea peste denivelări.


3A.4 Metodele tradiţionale de măsurare a zgomotului, precum cele propuse
în consultarea pentru strategia naţională, au scopul de a obţine un
model al primului dintre cele două tipuri. Totuşi, alte tipuri de
zgomote cu variabilitate mai mare pot fi foarte neplăcute, chiar
dacă nu sunt înregistrate de metodele tradiţionale. Politicile
privitoare la zgomot trebuie să se ocupe de toate tipurile de zgomot
care îi pot afecta pe oameni, pe toate străzile şi în toate spaţiile,
precum şi pe drumurile mai mari. Acţiunile împotriva unor tipuri
diferite de zgomot pot fi, la rândul lor, foarte diferite, deşi multe
dintre politici au efecte asupra mai multor tipuri de zgomot.
Planurile de acţiune şi programele trebuie să facă deosebirea, în
măsura în care acest lucru este posibil, între tipurile de zgomot avute
în vedere, şi între diferitele metode de evaluare a eficienţei
măsurilor.

Administrarea străzilor Bucurestiului
Caseta 10: Ierarhia drumurilor din 
Bucuresti  
Aceasta cuprinde:
Þ Porţiuni din autostrăzile
A1, A2, aflate în
Aglomerarea Urbana
Bucuresti, administrate de
Compania Nationala de
Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania,
din subordinea Secretarului
de Stat pentru
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


17

3A.5 Pe majoritatea străzilor din zona metropolitană Bucuresti, zona
faţadelor şi a trotuarului este foarte dezvoltată. Majoritatea străzilor
sunt folosite de pietoni şi biciclişti, precum şi de vehicule cu motor.
Există multe aspecte aflate în competiţie, printre care distribuţia –
transportul de persoane, bunuri şi servicii; accesul şi deservirea –
inclusiv parcarea şi încărcarea, şi interacţiunea socială – folosirea
străzii ca spaţiu social. Zgomotul produs de trafic poate perturba
conversaţiile de pe stradă şi relaxarea în grădini sau pe balcoane.
Multe dintre străzile şi clădirile
Bucurestiului nu au fost proiectate cu gândul la zgomotul generat de
traficul modern. Strategia de Transport a Primarului stabileşte
priorităţile pentru diferitele categorii de utilizatori aflate în competiţie,
favorizând funcţiile de distribuţie ale drumurilor principale şi funcţiile
de acces / sociale ale celorlalte drumuri.


Figura 3 – Reţeaua Transport pentru Bucuresti



3A.6 Deşi autostrăzile şi Reţeaua de Transport a Bucurestiului (vezi Figura 3
şi caseta nr.19) canalizează o mare parte din traficul bucurestean,
există multe alte drumuri aglomerate unde nivelul zgomotului nu este
cu mult mai mic, iar imobilele sunt aproape de carosabil.
Lungimea totală a acestor alte drumuri aglomerate este mult mai mare.
Va fi necesar lucrul în sistem parteneriat între autorităţile responsabile
pentru diferite străzi, în vederea stabilirii nivelurilor de zgomot şi a
priorităţilor, analizării problemelor şi elaborării unei combinaţii
optime de acţiuni.





politica 3
Primarul va urmări o abordare tip parteneriat cu Guvernul, cu Compania
Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, cu
Caseta 11: Consultările RATB  

RATB va elabora o
schema de consultare pentru toate
operaţiunile sale, de la propuneri
majore cu privire la transporturi la
modificări ale traseelor autobuzelor.
L ă il d î t ţi t ă il d
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


18
Departamentele de Transport din cadrul Primariilor limitrofe, pentru a
asigura o mai bună înţelegere a expunerii la zgomotul produs de trafic
şi pentru a integra managementul zgomotului în lista operaţiunilor de zi
cu zi, oriunde această abordare este rentabilă şi compatibilă cu
necesităţile de siguranţă şi cu alte necesităţi.

3A.7 Următoarele secţiuni enunţă politici şi propuneri privitoare la modalităţile
de minimizare a poluării fonice pe străzile din Bucuresti, urmărind, în
general, succesiunea sursă – cale de transmisie – receptor. Importanţa
relativă, stabilită în funcţie de uşurinţa în implementare,
responsabilitatea sau rentabilitatea, va varia semnificativ în funcţie de
circumstanţele specifice fiecărei zone. Măsurile se încadrează în
următoarele categorii:
Þ Vehicule mai silenţioase
Þ Reducerea traficului, alocarea spaţiului stradal şi stabilirea
traseelor
Þ Circulaţie mai silenţiosă, mai fluentă şi mai sigură
Þ Calitate mai bună a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a
străzilor
Þ Carosabil realizat din materiale fonoabsorbante
Þ Plantarea de arbori, bariere sonore, îmbunătăţiri funciare şi
structuri pentru autostrăzi
Þ Planificarea spaţiului şi urbanism
Þ Izolarea fonică a clădirilor
Þ Cartiere, centre urbane, spaţii publice, pietoni şi biciclişti
Vehicule mai silenţioase
3A.8 Nivelul zgomotului emis de fiecare vehicul nou, măsurat cu ajutorul
testului standard de „trecere prin apropiere”, a scăzut drastic în ultimele
decenii, conform datelor din Tabelul 1.
Deşi aceste niveluri au scăzut substanţial, nivelurile efective ale
zgomotului produs de traficul rutier nu par a fi scăzut. Se pare că acest
fenomen nu se datorează numai creşterii volumului traficului. În
prezent, este general acceptată ideea că testul nu oferă o reprezentare
fidelă a condiţiilor de trafic foarte aglomerat din mediul urban.
Aglomeraţia a crescut, ceea ce a dus la creşterea numărului
de accelerări şi frânări. Interacţiunea dintre cauciucuri şi suprafaţa
drumului este acum un aspect-cheie pentru reducerea zgomotului produs
de vehicule la orice viteză mai mare decât cea a pornirii de pe loc.
În condiţii de trafic bară la bară, beneficiile duse de amortizarea
suplimentară a eşapamentului sau de alte măsuri privitoare la zgomotul
motorului sunt relativ minore.

Tabelul 1 „Nivelul aprobat în funcţie de tip” al emisiilor sonore pentru
autoturisme, autobuze şi autocamioane grele
Categoria
de
vehicule
1972 1982 198
8/90
199
5/96
Niveluri la testul de „trecere prin apropiere”, dB(A)

Autoturism 82 80 77 74
Autobuz
de oraş
89 82 80 78
Autocamio
n greu
91 88 84 80
sursa: Directivele Europene


3A.9 În mod ideal, proiectarea cauciucurilor şi a materialelor pentru
îmbrăcămintea drumului ar trebui să fie executate împreună. În practică,
Caseta 12: Vehicule mai puțin 
poluante şi mai silențioase 
Multe dintre vehiculele
ecologice care pot fi promovate prin
intermediul Strategiei Primarului cu
privire la Calitatea Aerului vor fi şi
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


19
gama largă de cauciucuri, suprafeţe rutiere şi condiţii de funcţionare fac
ca atingerea acestui deziderat să fie foarte dificilă. O Directivă
Europeană cu privire la zgomotul produs de cauciucuri a fost amânată
datorită preocupării pentru menţinerea unui nivel adecvat al aderenţei în
toate condiţiile. Directiva a fost aprobată în august 2001 (2001/43/EC).
Datorită utilizării unei suprafeţe de test special proiectată pentru a
reduce zgomotul produs de cauciucuri în timpul testului de emisii
sonore ale vehiculului, rezultatele obţinute nu sunt foarte relevante
pentru suprafeţele rutiere folosite în mod obişnuit în Romania. În termen
de trei ani de la intrarea în vigoare a directivei, Comisia Europeană are
obligaţia de a raporta Parlamentului European dacă şi în ce măsură
progresul tehnic permite impunerea unor nivele mai stringente, fără a
compromite siguranţa autoturismelor.

3A.10 Maşinile mai mari şi mai puternice au, de obicei, cauciucuri mai late,
deci mai zgomotoase. Vehiculele mai mici şi mai uşoare pot fi echipate
cu cauciucuri care au un profil mai îngust, fiind şi mai silenţioase.
Vehiculele cu motoare mai silenţioase ar obţine o eficienţă mai mare în
reducerea zgomotului mai ales în zone unde se circulă cu viteză relativ
redusă, situaţie care caracterizează aproape toate zonele Bucurestiului,
inclusiv zonele cu trafic regularizat. Pe termen mediu şi lung, tranziţia
probabilă spre vehicule hibride electrice / cu celule de combustibil va
creşte importanţa reducerii zgomotului produs de cauciucuri. Datorită
modul de combinare a energiei sonore, un procentaj important din
totalul vehiculelor care circulă pe o stradă aglomerată ar trebui să fie
înlocuite cu vehicule mai silenţioase, pentru a obţine o scădere
perceptibilă a nivelului zgomotului ambiant. Pe de altă parte, beneficiile
vehiculelor mai silenţioase s-ar face simţite mult mai curând pe
străzile secundare şi pe timpul nopţii.Organizaţiile relevante, inclusiv
districtele, organizaţiile de sănătate publică şi firmele de livrări şi
servicii ar trebui să ofere un exemplu şi să folosească vehicule mai
silenţioase, mai ales în situaţiile în care este importantă menţinerea unui
nivel redus al zgomotului. Demersurile similare de sprijin pentru
vehiculele mai silenţioase trebuie să fie coordonate, pentru a evita
mesajele inconsecvente sau contradictorii.


3A.11 Primarul colaborează cu Primariile de sector pentru a promova
îmbunătăţiri precum infrastructura necesară pentru vehiculele cu
combustibil alternativ. Multe zone ale Bucurestiului în care este
necesară ameliorarea calităţii aerului se confruntă şi cu niveluri ridicate
ale zgomotului provocat de trafic. Taxa pe Aglomeraţie oferă un
stimulent pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi alte tipuri de
vehicule alimentate cu combustibil alternativ. Multe dintre acestea sunt
şi mai silenţioase. Primarul, împreună cu alte foruri, printre care Agenţia
Regionala pentru Dezvoltare Bucuresti – Ilfov, ar putea sa promoveze
un Parteneriat al Hidrogenului pentru Bucuresti, pentru a încuraja
utilizarea celulelor de combustibil şi alte activităţi aferente. Va trebui ca
în proiectarea şi operarea vehiculelor ultrasilenţioase să fie luate în
considerare şi aspecte privitoare la siguranţă. Reducerea zgomotului
provocat de vehiculele motorizate poate face ca mersul pe jos şi cu
bicicleta să devină mai atractive - iată un lanţ de factori care acţionează
împreună în sensul reducerii poluării fonice.

politica 4
Primarul va solicita acţiunea Guvernului, împreună cu parteneri
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


20
europeni acolo unde este necesar, pentru a impune standarde de
certificare şi testare a emisiilor sonore ale vehiculelor care să ofere o
imagine corectă despre zgomotul produs de vehicule în condiţiile în care
acestea funcţionează de obicei, reflectând stilurile de conducere în
mediul urban şi progresele tehnologice. Dezvoltarea şi utilizarea unor
cauciucuri mai silenţioase vor fi obiective urmărite cu insistenţă.

politica 5
Primarul va insista ca Guvernul şi industria auto să sprijine dezvoltarea
pieţelor de vehicule cu funcţionare mai silenţioasă, precum şi alte
obiective, inclusiv analizarea posibilităţii de impozitare diferenţiată în
funcţie de nivelul zgomotului emis.

propunerea 2
Primarul, împreună cu Administratia Strazilor, va promova (ceea ce ar
trebui să facă şi sectoarele, împreună cu alte organizaţii) dezvoltarea şi
adoptarea de vehicule cu funcţionare mai silenţioasă, acolo unde ele vor
putea fi implementate şi vor fi rentabile. În acest demers este inclusă şi
activitatea Parteneriatului Hidrogenului pentru Bucuresti. Implicarea
Agenţiei Regionale de Dezvoltare a Bucurestiului – Ilfov în acest
parteneriat va presupune şi examinarea oportunităţilor de dezvoltare
economică şi de creare a unor noi locuri de muncă, precum cele
rezultate din atragerea, dezvoltarea şi creşterea industriilor de fabricaţie
şi conexe din acest domeniu.


Controlul respectării reglementărilor privitoare
la emisiile sonore ale vehiculelor

3A.12 Împotriva proprietarului unui vehicul care produce un nivel excesiv al
zgomotului se pot lua măsuri judiciare. Conform legii, vehiculele trebuie
să fie echipate cu tobe de eşapament. Reglementările în vigoare îi obligă
pe şoferi să nu facă zgomot excesiv şi să nu ambaleze în mod inutil
motorul în timpul staţionării. Asemenea probleme nu au efecte pe
termen lung asupra nivelurilor zgomotului ambiant, dar pot speria sau
deranja oamenii, mai ales seara sau noaptea.

3A.13 Revizia anuală obligatorie şi inspecţiile periodice cuprind şi o evaluare a
integrităţii sistemelor de eşapament. Probabilitatea existenţei unor
defecţiuni care cresc nivelul emisiilor sonore este mai mare în cazul
vehiculelor neînmatriculate sau care nu au fost supuse la revizia anuală.
Creşterea numărului de vehicule la care se efectuează revizia obligatorie
va avea drept consecinţe scăderea poluării fonice şi îmbunătăţirea
siguranţei rutiere. Administratia Strazilor va crea o Echipă de
Control, care colaborează cu poliţia, cu primariile de sector, cu Federatia
Administraţiilor Locale din Romania, cu Registrul Auto Roman şi cu
alte instituţii.
Un Raport al Comisiei Europene, COM (96) 540, a propus să se ia în
considerare testarea emisiilor sonore în timpul funcţionării. Guvernul
roman sprijina efectuarea de cercetări cu privire la rentabilitatea
potenţială a acestei soluţii.

3A.14 Strategia Primarului cu privire la Calitatea Aerului poate prevedea şi
sprijin pentru o campanie de îmbunătăţire a întreţinerii vehiculelor,
precum şi pentru acţiuni de testare a emisiilor de către districte şi de
către alte instituţii. Reglarea mai bună a motorului şi alte lucrări de
Caseta 13: Controlul respectării 
reglementărilor cu privire la emisiile 
sonore ale vehiculelor de către 
poliție 
Din cauza resurselor limitate,
încălcările minore (care nu pun vieţi
omeneşti în pericol) ale legislaţiei cu
privire la construcţia şi utilizarea
autovehiculelor nu constituie o
prioritate pentru Directia Generala de
Poliţie (DGP). Multe încălcări se
soldează doar cu un avertisment verbal
sau cu o recomandare.
Caseta 14: Alte organisme de control 
al respectării reglementărilor cu 
privire la emisiile sonore  
Registrul Auto Roman are
datoria de a investiga vehiculele
defecte. Activitatea se axează mai ales
pe vehiculele comerciale, unde riscurile
care decurg din majoritatea defectelor
sunt mai mari decât în cazul
autoturismelor. În cazul în care se
descoperă un eşapament neomologat,
Registrul Auto suspenda certificatul de
inmatriculare al autovehiculului, iar
proprietarul este obligat să înlocuiască
piesa defectă.

Se poate implementa şi u
program de testare a vehiculelor l
nivelul tuturor sectoarelor Bucurestiulu
prin intermediul Federatie
Administraţiilor Locale din Romania
Scopul principal al programului poate
ameliorarea calităţii aerului, da
îmbunătăţirea întreţinerii vehiculelo
poate contribui, de asemenea, l
reducerea poluării fonice.


Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


21
întreţinere ar trebui să contribuie la reducerea zgomotului. Codul Rutier
(Emisiile vehiculelor) (Penalizarea cu Valoare Fixă), care a intrat în
vigoare în mai 2002, permite autorităţilor locale să efectueze înmod
legal teste de emisii ale vehiculelor prin tragerea pe dreapta şi îi obligă
pe şoferi să oprească motorul atunci când parchează pe marginea
drumului.


politica 6
Primarul sprijină cercetările cu privire la potenţialul de rentabilitate a
testării emisiilor sonore a vehiculelor în timpul funcţionării şi, dacă
rezultatele se dovedesc pozitive, ar dori ca această soluţie să fie
verificată şi în Bucuresti, inclusiv noaptea.

propunerea 3
Se va urmări identificarea unor modalităţi rentabile de scădere a
nivelului de zgomot emis de vehicule în timpul funcţionării, inclusiv
sprijinirea unei campanii pentru întreţinerea vehiculelor şi a acţiunilor
de testare a emisiilor vehiculelor.

3A.15 Acolo unde volumul traficului poate fi redus semnificativ sau eliminat
complet dintr-o zonă, precum în centrul istoric vechi, reducerea poluării
fonice va fi semnificativă. Relevante în acest sens sunt politicile „Străzi
pentru Oameni”, aplicate în anumite zone rezidenţiale. Scopul urmărit
de Primar este (în funcţie de monitorizare şi control) de a oferi
alternative din ce în ce mai atractive la folosirea autoturismului
proprietate personală şi de a obţine o reducere de 15% a volumului
traficului în centrul Bucurestiului, în zilele lucrătoare, şi o creştere zero
a volumului traficului în restul zonei interioare a Bucurestiului, în
perioada 2001-2011 – în contextul creşterii populaţiei şi a numărului de
locuri de muncă. Încadrând aceste date în contextul politicilor
Primarului cu privire la îmbunătăţirea transportului în comun şi la
încurajarea mersului pe jos şi cu bicicleta, se poate presupune că efectul
asupra zonei exterioare a Bucurestiului este reducerea cu o treime a
ritmului de creştere a volumului traficului în aceeaşi perioadă. Acolo
unde este oportun, districtele vor fi încurajate să introducă măsuri locale
pentru a reduce şi mai mult ritmul de creştere a volumului traficului. Se
consideră că în centrele municipale din zona exterioară a Bucurestiului
există potenţialul de a atinge o creştere zero, mai ales acolo unde se
poate elimina un volum suficient de trafic. Cu toate acestea, datorită
naturii non-liniare a zgomotului, reducerea traficului are o eficienţă mai
mică în reducerea zgomotului, chiar şi pe drumurile moderat
aglomerate, decât eficienţa pe care o are, de exemplu, în îmbunătăţirea
calităţii aerului. Primarul promovează şi planurile de călătorie, precum
şi campaniile de informare cu privire la călătorii, pentru a promova
alternativele viabile. Planul pentru Bucuresti urmăreşte să stabilească
zonele în care dezvoltarea generează nevoi înalte de a călători şi să ofere
o accesibilitate şi o capacitate ridicată a transportului în comun pentru
aceste zone, încurajând, astfel, tranziţia către folosirea transportului în
comun.





3A.16 Pistele pentru biciclişti amenajate pe marginea carosabilului pot mări
Caseta 15: Stiluri de condus, 
sisteme audio şi alarme auto mai 
silențioase  
Şcolile de şoferi ar putea
oferi mai multe informaţii despre
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


22
distanţa dintre vehiculele care accelerează şi pietoni sau clădiri. Benzile
pentru autobuz şi alte măsuri de acordare a priorităţii permit autobuzelor
să circule mai lin, cu mai puţine accelerări. Pe o stradă, zone amenajate
cu vegetaţie şi cu sol expus, acolo unde este posibil, pot oferi condiţii
mai bune decât pe străzi unde toate suprafeţele sunt dure şi reflectă
sunetele. Concentrarea traficului pe drumurile principale şi îndepărtarea
acestuia de străzile din zonele rezidenţiale poate reduce, în principiu,
nivelul general al disconfortului cauzat de zgomot. Pe de altă parte, în
practică există situaţii în care măsurile posibile sunt limitate de existenţa
unor zone urbane puternic dezvoltate. Problemele de egalitate pot fi
exacerbate dacă grupurile excluse social sunt concentrate în preajma
drumurilor cu cel mai mare volum al traficului. Poluarea fonică poate fi
redusă prin devierea traficului greu, dar, după cum s-a subliniat anterior,
aceasta poate impune decizii dificile. Teoretic, administrarea traficului
în sensul reducerii poluării sonore poate, uneori, să intre în conflict cu
obiectivele de ameliorare a calităţii aerului. În practică, alegerea este
rareori simplă, ea fiind influenţată de mulţi alţi factori, mai ales de
siguranţa rutieră.

politica 7
Regia Autonoma de Transport Bucuresti impreuna cu Directia de
Transporturi si cu Politia Rutiera va dezvolta şi va implementa (ceea ce
ar trebui să facă şi sectoarele, împreună cu alte organizaţii) soluţii de
alocare a spaţiului stradal, deviere şi alte măsuri de reducere a poluării
fonice, acolo unde implementarea respectivelor măsuri va fi posibilă şi
rentabilă, luând în considerare şi alte nevoi, precum aceea de extindere a
transportului în comun.

Circulaţie mai silenţiosă, mai fluentă şi mai sigură
3A.17 Dacă traficul se desfăşoară la viteze mari, reducerea acestora oferă, în
general, reduceri semnificative ale zgomotului, îmbunătăţind şi
siguranţa rutieră. La viteze mai mici, sub 30 km/h, situaţia este mai
complexă, fiind dificil de anticipat cu ajutorul datelor şi modelelor
disponibile în mod obişnuit. Numărul de accelerări devine un parametru
important, mai ales dacă în trafic sunt multe vehicule grele. Este
necesară evitarea situaţiilor de circulaţie enervantă, bară la bară.
Studiile de trafic efectuate urmăresc îmbunătăţirea administrării reţelei
de drumuri, pentru a contribui la reducerea congestionării traficului şi a
întârzierilor.
Măsurile includ aplicarea mai strictă a restricţiilor cu privire la parcare
şi la sarcina vehiculului. Se speră ca aceste măsuri să reducă zgomotul
provocat de circulaţia bară la bară. Acolo unde se obţin reducere
semnificative ale volumului traficului este posibil să fie necesare măsuri
specifice pentru a preveni creşteri importante ale vitezei de circulaţie,
care ar putea reduce siguranţa traficului. În anumite situaţii, poluarea
fonică poate fi redusă prin optimizarea semnelor de circulaţie, mai ales
prin minimizarea numărului de porniri şi opriri.


3A.18 Vitezele medii ale traficului din Bucuresti sunt în scădere datorită
aglomeraţiei, care,în multe zone, se manifestă pe parcursul unei mari
părţi a zilei.
Totuşi, nu este suficient să se ia în considerare doar vitezele din timpul
zilei. În zonele care sunt mai puţin aglomerate seara şi noaptea,
vehiculele pot circula cu viteze mai mari, ceea ce anulează efectele pe
care le are scăderea volumului traficului asupra nivelului de zgomot.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


23
Semnale rutiere cu mesaje variabile ar putea fi folosite pentru a-i
avertiza pe conducătorii auto că au depăşit limita de viteză. Aceste
avertismente ar fi utile mai ales seara şi noaptea, când traficul este mai
puţin aglomerat, dar respectarea limitelor de viteză are un impact
semnificativ asupra nivelului zgomotului. Sensibilizarea opiniei publice
este un factor cheie în efortul de a promova circulaţia la viteze
rezonabile.
Până în prezent, politicile de transport din Romania nu s-au axat pe
importanţa limitelor de viteză pentru siguranţa circulaţiei. Cu toate
acestea, în practică, îndeplinirea obiectivelor legate de siguranţă
depinde, deseori, de aceeaşi factori ca şi îndeplinirea obiectivelor legate
de poluarea fonică.

3A.19 Administrarea eficientă a traficului pe drumurile strategice din
Bucuresti va contribui la reducerea poluării fonice cauzate de circulaţia
aglomerată, bară la bară. Rezolvarea problemelor cauzate de
anumite zone în care fluxul traficului este „gâtuit” poate permite
reducerea zgomotului în zonele rezidenţiale din apropiere şi în alte zone
sensibile la poluare fonică. Prin reducerea aglomeraţiei, va fi redusă şi
durata medie a călătoriilor. Acest beneficiu nu va fi obţinut prin
creşterea vitezei maxime atinse în timpul deplasării, ci prin reducerea
intervalelor de accelerare, frânare sau staţionare. Dacă apar zone cu
viteze mai mari care au o influenţă negativă asupra siguranţeişi nivelului
zgomotului, va trebui ca acestea să fie evaluate şi administrate.
Sistemele de transport inteligente, care includ sisteme sofisticate de
control al semafoarelor rutiere la nivelul unor întregi zone, semnale cu
mesaje variabile, indicatoare de prioritate a autobuzelor la semafoare şi
ghidarea parcării pot contribui la fluidizarea traficului, la încurajarea
unor stiluri de condus viabile şi la minimizarea zgomotului.

politica 8
Primarul va solicita Guvernului să promoveze şi să sprijine cercetarea
tehnologică şi să ia în considerare alte campanii, precum şi măsuri de
pregătire şi testare a conducătorilor auto, pentru a încuraja condusul mai
silenţios, mai calm şi mai responsabil, precum şi pentru a promova alte
obiective privitoare la siguranţa rutieră, calitatea aerului şi economisirea
de energie.

propunerea 4
Directia de Transport din cadrul PrimarieiMunicipiului Bucuresti va
implementa (ceea ce ar trebui să facă şi primariile de sector) următoarele
măsuri, acolo unde implementarea lor va fi posibilă şi rentabilă:
Þ va urmări reducerea progresivă a poluării fonice, prin
măsuri de fluidizare a traficului, ţinând cont de nevoile
transportului în comun şi de a alte nevoi şi efectuând
in paralel demersuri de creştere a siguranţei rutiere; şi
Þ va lua în considerare măsuri de promovare a
condusului mai silenţios, mai calm şi mai responsabil,
în paralel cu urmărirea obiectivelor legate de siguranţa
circulaţiei, calitatea aerului şi economisirea energiei.

Calitate mai bună a lucrărilor de reparaţii
şi întreţinere a străzilor
3A.20 Defectele locale ale carosabilului şi „plombele” necesare pentru a
menţine siguranţa traficului până la reasfaltare sunt surse de zgomot
inutil. O întreţinere mai bună ar putea reduce zgomotul provocat de
Caseta 16: Lucrările de 
reparații stradale efectuate de 
Directia de Transport 
Directia de transport
este conştientă de neplăcerile
cauzate de zgomotul rezultat din
lucrări de reparaţii stradale, mai
ales noaptea. De aceea,
examinează cu mare atenţie
situaţiile în care este necesar să
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


24
aceste surse.
Decopertarea asfaltului creează, de asemenea, disconfort. Zgomotul
produs de lucrări de construcţii este exclus din definiţia „zgomotului
ambiant”, formulată în Directiva europeana 49/2002, şi nu este cuprins
în măsurătorile de zgomot efectuate conform Directivei cu privire la
Zgomotul Ambiant 2002/49/EC. Cu toate acestea, trebuie să se
urmărească cu insistenţă introducerea unor practici mai bune.

3A.21 Denivelările şi gropile din asfalt nu sunt cauzate doar de uzură. La
apariţia lor contribuie şi echipamentele de utilităţi prost întreţinute,
cum ar fi capacele de canalizare, precum şi acoperirea defectuoasă a
şanţurilor
pentru lucrări. Multe companii de utilităţi sunt în prezent autorizate să
efectueze săpături pe străzile Bucurestiului, pentru a instala cabluri de
comunicaţii sau pentru a efectua lucrări la reţelele de gaze, electricitate,
apă şi canalizare. Toate acestea pot contribui la creşterea nivelurilor de
zgomot în mai multe moduri – direct, prin lucrări de construcţii şi
instalaţii; în timpul lucrului, prin perturbarea traficului, care poate avea
ca efect circulaţia bară la bară; după încheierea lucrului, ca urmare a
acoperirii defectuoase a săpăturilor şi a reinstalării neglijente a capacelor
de canalizare; şi în timp, prin distrugerea şi „plombarea” repetată a
carosabilului, care reduc calitatea şi performanţa acestuia. Deformarea
poate împiedica şi scurgerea apei de ploaie, crescând nivelurile de
zgomot pe timp ploios şi ducând la uzura prematură a carosabilului, deci
la creşterea zgomotului. Cu toate acestea, este necesar un sistem de
inspecţii riguroase, pentru a avea siguranţă că lucrările efectuate de
aceste firme sau de antreprenorii lor sunt de bună calitate.
Primarul recomanda luarea în considerare a unui
sistem de „închiriere a benzilor” pe care autorităţile pentru autostrăzi
(drumuri urbane) l-ar putea folosi spre a oferi firmelor de utilităţi un
stimulent financiar în vederea finalizării rapide a lucrărilor care
afectează carosabilul. Va trebui să se asigure un echilibru între nevoia
de a accelera lucrările şi necesitatea de a reduce perioadele în care se
produc niveluri înalte ale zgomotului, ţinând cont şi de alţi factori,
inclusiv metodele şi utilajele propuse. Închirierea benzilor ar putea
încuraja şi folosirea unor metode de instalare fără săpare şi a altor
tehnici silenţioase, cu impact mai redus. Introducerea de tubulatură
pentru extinderi viitoare ale reţelei, practicată în Bucuresti atunci când
au loc săpături în carosabil, poate contribui la evitarea perturbărilor
cauzate de astfel de lucrări în viitor.


3A.22 După ani de investiţii insuficiente, s-a acumulat un număr mare de
lucrări de întreţinere a străzilor rămase restante. Demersurile de
reducere a poluării fonice din Bucuresti ar avea de câştigat din
efectuarea acestor lucrări care au rămas restante ca urmare a
investiţiilor insuficiente din trecut. Asigurarea unui carosabil cu mai
puţine denivelări în tot oraşul nu ar avea consecinţe vizibile pentru
modelul britanic „standard” de evaluare a zgomotului, dar ar putea fi
reduse zgomotele de mare intensitate, cele mai neplăcute, precum şi
vibraţiile transmise prin sol.

3A.23 Eficienţa unor măsuri mai sofisticate de atenuare a zgomotului ar fi
compromisă dacă nu ar fi îmbunătăţită şi starea actuală a carosabilului
din multe zone. Prioritatea imediată este de a preveni gropile din
carosabil, care pun în pericol siguranţa circulaţiei. Cu toate acestea,
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


25
îmbunătăţirea calităţii carosabilului pe străzi cu trafic greu sau cu trafic
nocturn intens ar avea efecte pozitive importante asupra nivelului
zgomotului. Întreţinerea planificată, preventivă, care evită perturbarea
traficului prin lucrări de reasfaltare, poate oferi beneficii reale în sensul
reducerii zgomotelor şi a vibraţiilor. Este subliniata necesitatea
elaborării unei abordări pe termen lung a alocării de fonduri şi
administrării tuturor aspectelor care ţin de întreţinerea străzilor, iar
reducerea zgomotului va fi o parte integrantă a acestei abordări.

propunerea 5
Directia de Transport va continua să colaboreze cu primariile de sector
şi cu alte instituţii, acolo unde este cazul, pentru a reduce nivelul
zgomotului produs de lucrările de întreţinere a străzilor şi pentru a
efectua lucrările de întreţinere rămase restante, ceea ce va contribui, de
asemenea, la reducerea zgomotului. Pentru a atinge aceste obiective se
vor lua următoarele măsuri:
Þ Atingerea unui echilibru între nevoile riveranilor, ale celor
care folosesc strada respectivă şi ale altor categorii,
evaluând fiecare caz în parte;
Þ Acolo unde este posibil, efectuarea cu prioritate a lucrărilor de
întreţinere restante pe străzi cu trafic greu sau cu trafic nocturn
intens; şi
Þ Luarea în considerare in cadrul programelor de „închiriere a unei
benzi”, care încurajează finalizarea rapidă a lucrărilor de întreţinere,
a potenţialului de poluare fonică şi luarea de măsuri pentru
atenuarea acesteia, de exemplu în cazul lucrărilor de noapte.

Carosabil realizat din materiale fonoabsorbante
3A.24 Ca urmare a reducerii zgomotelor cauzate de motor şi de alte
subansamble, zgomotul produs de interacţiunea dintre cauciucuri şi
carosabil a devenit mai important. Este logic ca prioritatea tehnologică a
demersurilor de reducere a emisiilor sonore ale maşinilor să fie
obţinerea unor interacţiuni mai silenţioase între cauciucuri şi carosabil.
Zgomotul produs de cauciucuri este dominant la viteze de peste 60
km/h, dar începe să devină mai important şi la viteze de 50 km/h sau
chiar mai reduse. Creşterea greutăţii autoturismelor a dus la creşterea
lăţimii cauciucurilor. Asfaltul poros este foarte potrivit pentru reducerea
zgomotului, mai ales pe autostrăzi. Alte materiale ar putea fi mai
potrivite pentru reducerea zgomotului în mediul urban. Unele dintre
noile tipuri de asfalt „subţire” ar putea reduce zgomotele chiar şi la
viteze mai mici. Asfaltul bituminos cu schelet de piatră (ABSP)
este un material deosebit de versatil. Multe suprafeţe realizate din
acest material necesită mai puţină planificare şi un număr mai mic de
alte operaţii în timpul reasfaltării. De asemenea, se foloseşte mai puţin
material şi se evită folosirea unora dintre utilajele mai zgomotoase.
Acesta este un beneficiu real pentru zone şi momente în care zgomotul
este o problemă delicată.

3A.25 Înainte de a lua decizia de a folosi sau nu un asfalt fonoabsorbant,
precum şi de alegerea efectivă a compoziţiei, trebuie să se ţină seama
de vitezele diferite ale traficului în momente diferite ale zilei. Alegerea
materialului trebuie să ţină seama şi de vitezele vehiculelor seara,
noaptea şi poate şi în weekend, nu doar în zilele lucrătoare când traficul
este aglomerat. Evaluarea diferitelor suprafeţe trebuie să ţină cont de
modificarea calităţii zgomotului, nu numai a energiei sonore globale.
Unele suprafeţe reduc anumite frecvenţe mai mult decât altele, astfel
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


26
încât calitatea sunetului devine mai puţin neplăcută.
Reducerile obţinute cu unele suprafeţe scad după câţiva ani de uzură. Şi
acest amănunt trebuie să fie luat în considerare. Şi materialele pentru
alei, refugii şi alte spaţii trebuie alese astfel încât să asigure reducerea
zgomotului, nu doar materialele pentru carosabil. De exemplu, trebuie
să se asigure o suprafaţă netedă de încărcare şi descărcare pentru
cărucioare, în zone cu utilizare mixtă, unde aceste operaţii pot avea loc
dimineaţa devreme sau seara târziu.

propunerea 6
Directia de Transport va utiliza (ceea ce ar trebui să facă şi primariile de
sector şi alte organisme) asfalt fonoabsorbant, acolo unde
implementarea sa este posibilă şi rentabilă şi acolo unde acesta nu
compromite siguranţa circulaţiei, în particular aderenţa, şi alţi parametri.
Acest demers va include:
Þ Acolo unde este posibil, vor avea prioritate
drumurile de viteză mai mare şi drumurile cu trafic
şi viteze ridicate în timpul nopţii; şi
Þ Vor fi evaluate diferite metode de monitorizare a
impactului pe care uzura îl are asupra performanţei
materialelor fonoabsorbante, iar rezultatele vor fi puse
la dispoziţia celor interesaţi.


Plantarea de arbori, bariere sonore, îmbunătăţiri funciare şi
structuri pentru autostrăzi
3A.26 În general, prima prioritate va fi reducerea zgomotului la sursă, mai
ales în oraşe. Folosirea unor tipuri de izolaţie este deseori considerată
următoarea variantă de acţiune – bariere sonore, ridicarea de taluzuri sau
alte modificări ale reliefului din apropierea drumului.
Planaţiile de arbori trebuie să fie dense şi să continue cel puţin 10 m în
adâncime pentru avea vreun efect real. Trebuie să se ţină cont şi de
aspecte precum spaţiul şi siguranţa personală. Totuşi, benzile mai
înguste de vegetaţie densă – sau simpla plantare de arbori – pot avea un
efect pozitiv asupra percepţiei subiective a oamenilor. De asemenea,
copacii şi alte plante pot îmbunătăţi aspectul vizual al altor forme de
protecţie sonoră. Impactul social, răcoarea şi celelalte beneficii care
rezultă din plantarea arborilor recomandă acest tip de acţiune.

3A.27 Barierele sonore trebuie instalate cât mai aproape de sursă sau de
receptor. Barierele de pe marginea drumului trebuie să fie continue şi să
se întindă pe distanţe mari pentru a fi eficiente. Lipsa de spaţiu şi
intersecţiile numeroase fac din instalarea barierelor o soluţie
impracticabilă pentru cele mai multe zone din Bucuresti. Barierele prost
proiectate pot crea senzaţia de îngrădire, sunt folosite ca suport pentru
graffiti, blochează perspectiva şi dau oamenilor o senzaţie de
nesiguranţă. În Bucuresti, multe imobile sunt prea aproape de stradă sau
prea înalte pentru a fi protejate în acest mod. Deşi barierele nu pot
reduce zgomotul la ferestre sau în imobile unde zgomotul este o
problemă, ele ar putea avea un efect pozitiv pentru grădini şi alte zone
deschise. Performanţa teoretică nu poate fi atinsă în zone urbane în care
există reflecţii multiple ale sunetului între clădiri. În prezent, nu există
fonduri alocate în mod expres pentru dezvoltarea de bariere sonore.
Sprijinul oferit de alte soluţii adiacente ar putea fi o opţiune.


Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


27
3A.28 Cu toate acestea, barierele joase pot fi eficiente pe drumuri înălţate şi pe
pasarele. Este posibil ca preţul unui parapet de siguranţă din material
fonoabsorbant să nu fie mai mare decât al unui parapet care nu are
această proprietate. Folosirea suprafeţelor fonoabsorbante pentru
structurile de pe autostrăzi, de exemplu pe zidurile verticale, la gurile
tunelurilor, sau pe suprafeţele care sprijină structurile ridicate ar putea
reduce zgomotul şi s-ar putea dovedi mai rentabilă în cazul reparaţiilor
capitale.

3A.29 În alte ţări europene s-au instalat bariere sonore mult mai ambiţioase. S-
au folosit multe materiale diferite şi proiecte inovatoare. Pentru a fi
eficiente, barierele sonore din mediul urban trebuie să fie mai înalte
decât un gard obişnuit. Lungimea lor le-ar transforma în elemente
dominante ale peisajului urban. Practica de pe continent demonstrează
că asemenea soluţii pot avea succes, acolo unde proiectanţii talentaţi îşi
impun viziunea asupra designului urban. Prin contrast, o abordare timidă
poate scădea atractivitatea mediului urban. Totuşi, soluţiile atractive pot
fi scumpe, mai ales dacă presupun suspendarea parţială a barierei
deasupra drumului. O posibilă soluţie ar fi combinarea barierelor sonore
cu panouri fotovoltaice generatoare de electricitate.Performanţa lor se
poate deteriora dacă nu sunt bine întreţinute, iar construcţia lor trebuie
să satisfacă anumite recomandări şi standarde. Performanţa barierelor
sonore poate scădea considerabil după instalare. Calitatea construcţiei
iniţiale este cel puţin la fel de importantă ca vechimea. Trebuie să fie
luată în considerare necesitatea verificărilor periodice.

3A.30 Elaborarea de „hărţi ale zgomotului” oferă ocazia de a examina modurile
în care poate fi modificată propagarea zgomotului produs pe drumurile
publice. De asemenea, poate fi evaluată eficienţa barierelor sonore sau a
instalării de materiale fonoabsorbante pe ziduri şi pe alte suprafeţe.
Procesul de evaluare a costurilor şi beneficiilor trebuie să aibă în vedere
şi alte opţiuni de atenuare a zgomotului, precum izolarea fonică a
clădirilor, ţinând cont şi de beneficiile aduse grădinilor, spaţiilor
deschise şi zonelor pietonale.

politica 9
În funcţie de resursele disponibile, Directia de Transport va investiga
(ceea ce ar trebui să facă şi Primariile de sector şi alte instituţii)
beneficiile potenţiale ale barierelor sonore, a altor metode de protecţie şi
modificări acustice aduse structurilor de pe autostrăzi, unde măsurile
care vizează sursa nu ar fi eficiente. Trebuie să se ţină cont şi de
întreruperea fluxului pietonal, de siguranţa cetăţenilor, de actele de
vandalism, de aspectul vizual, de probleme privitoare la clădirile
monument istoric şi la conservarea acestora, de afectarea câmpului
vizual şi alte probleme de siguranţă rutieră.

Planificarea spaţiului şi urbanism
3A.31 Este necesară încurajarea inovaţiilor de design, atât în proiectele de
reamenajare, cât şi în cele de renovare, pentru a obţine clădiri de înaltă
calitate, capabile să se autoprotejeze. Propagarea zgomotului poate fi
redusă prin dezvoltarea de clădiri capabile să se autoprotejeze, prevăzute
cu faţade continue sau aproape continue, precum şi prin conectarea
clădirilor existente între care există spaţii libere, deşi trebuie să fie luat
în considerare fenomenul de reverberaţie, mai ales în zone mai înguste
de genul „canioanelor stradale”. Clădirile care oferă rezidenţilor o
„latură liniştită”, opusă şoselei, sunt de preferat celor amplasate cu un
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


28
colţ către stradă, aşezare care expune la zgomot două laturi ale clădirii.
Totuşi, clădirilor cu autoprotecţie trebuie să aibă şi vedere la stradă,
pentru a permite rezidenţilor să urmărească activităţile de pe stradă,
descurajând astfel infracţionalitatea şi vandalismul. Un design de
calitate poate oferi mai multe ocazii de dezvoltare a terenurilor de lângă
drumuri, sau posibilitatea de a modifica clădirile existente pentru a oferi
protecţie împotriva poluării fonice. Firmele de dezvoltare imobiliară şi
autorităţile locale de urbanism au, în multe situaţii, interese comune în
ceea ce priveşte reducerea zgomotului.

3A.32 Având în vedere cererea pentru dezvoltarea de locuinţe, obiective
economice şi alte obiective din Bucuresti, este puţin probabil că va
putea fi folosită doar soluţia de a construi mai departe de şosea pentru a
evita expunerea la poluare fonică. Un avantaj al proiectelor de uz mixt
este că oferă avantaje de a proteja clădirile în care se desfăşoară
activităţi sensibile la nivelul de zgomot prin intermediul celorlalte
clădiri din zonă. Dezvoltarea pe deasupra drumurilor potrivite ar putea
oferi spaţiu pentru nevoile de dezvoltare ale Bucurestiului, oferind zonei
adiacente protecţie împotriva zgomotului. Se ştie că numărul zonelor
potrivite este limitat, fiind necesară şi luarea în considerare a unor
probleme precum respectarea normelor PSI, controlul poluării aerului,
biodiversitatea, aspectul vizual şi nevoile de întreţinere. Designul
trebuie să fie la nivelul celor mai înalte standarde, iar propunerile
trebuie să fie acceptabile social şi din punct de vedere al mediului.



politica 10
Primarul va cere districtelor să introducă în Planurile lor de Dezvoltare
Unitară, sau pe ale căi, propuneri de îmbunătăţire a protecţiei împotriva
zgomotului prin dezvoltarea zonei adiacente drumurilor, ţinând cont de
beneficiile pentru o zonă mai largă. Reducerea zgomotului la scara mai
mare a cartierului ar trebui să fie luată în considerare de autorităţi în
procesul de evaluare a designului din cererile de autorizaţie pentru
construcţii lângă sau pe deasupra drumurilor. Acolo unde drumul este
sub nivelul solului din zona adiacentă, dezvoltarea pe deasupra căii
rutiere va fi, probabil, mai acceptabilă.

propunerea 7
Directia de Transport va conlucra (ceea ce ar trebui să facă şi primariile
de sector) cu acţionarii şi cu firmele care execută proiecte de
amenajare şi construcţii pe terenurile adiacente căilor rutiere, pentru a
valorifica ocaziile de reducere a zgomotului.
Aceasta presupune:
· Încercarea de a convinge firmele să contribuie la
cheltuielile de reducere a zgomotului, mai ales acolo unde
acest lucru ar permite o dezvoltare mai intensă;
· Luarea în considerare a zgomotului în proiectarea
construcţiilor de lângă căile rutiere; de exemplu, evaluarea
potenţialului de protecţie fonică; şi
· Evaluarea posibilităţilor practice de dezvoltare pe deasupra
drumurilor potrivite pentru aceasta, ţinând cont şi de
potenţialele probleme de siguranţă, întreţinere, poluarea
aerului, aspect vizual şi altele.

Izolarea fonică a clădirilor
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


29
3A.33 Dacă prima prioritate este reducerea zgomotului la sursă, iar a doua este
împiedicarea propagării acestuia, izolarea fonică a clădirilor a fost
considerată, în general, o măsură „în ultimă instanţă”, recomandabilă
numai acolo unde alte acţiuni sunt ineficiente. Bineînţeles, izolarea
clădirilor nu protejează de zgomot grădinile şi alte spaţii exterioare.
Mulţi oameni vor să poată deschide fereastra fără să fie deranjaţi.
Totuşi, acolo unde nu este posibilă reducerea suficientă a zgomotului
exterior, indiferent de motiv, izolarea fonică adecvată poate oferi un
nivel înalt de protecţie.

3A.34 Orice strategie moderna porneşte de la premisa că zgomotul provenit de
la drumurile existente este deja cunoscut şi influenţează valoarea
imobilelor.
Este posibil ca proprietarii imobilelor existente să nu se fi aşteptat la
construcţia de noi drumuri, ei fiind îndreptăţiţi să primească
compensaţie. Legislaţia actuală nu prevede oferte de izolare fonică a
clădirii în cazul în care creşte volumul traficului pe o cale rutieră
existentă, spre deosebire de căile rutiere noi sau lărgite, sau în cazul în
care expunerea actuală la poluarea fonică este considerată, pur şi simplu,
prea înaltă, iar alte măsuri nu ar reduce suficient zgomotul. Elaborarea
unei Strategii Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant oferă
Guvernului informaţiile necesare şi ocazia unei reevaluări. Se pune, de
exemplu, problema dacă istoricul „prag al zgomotului” mai este
relevant. Ar putea fi potrivită o ierarhie mai flexibilă a măsurilor, în
funcţie de costurile administrative şi de complexitate. De asemenea, ar
putea exista necesitatea unei noi legislaţii primare.

3A.35 Trebuie să fie luate în considerare beneficiile de izolare termică oferite
de un al doilea rând de geamuri, sau de înlocuirea cu geamuri termopan,
iar acestea trebuie să fie asociate la eforturile de reducere a cheltuielilor
cu încălzirea ale familiilor cu venituri mici.
Pachetul de izolaţie specificat în Programul cu privire la Izolarea
Termica prevede izolarea termica numai în camerele locuite
(dormitoare, sufragerii şi bucătării unde se şi ia masa), ceea ce nu
reflectă stilul modern de „locuire în întreaga casă”. Regulamentul de
Construcţii prevede izolarea întregii case. Orice nou Regulament cu
privire la Izolarea Fonică/Termica ar trebui să aibă specificaţii apropiate
de ale actualului Regulament de Construcţii, inclusiv luarea în
considerare a altor surse de zgomot, acolo unde este necesar.


politica 11
Primarul va cere Guvernului să folosească procesul de elaborare a
Strategiei Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant pentru a reevalua
prevederile Programului cu privire la Izolarea Termica, luând şi
măsurile de finanţare necesare pentru a însoţi schimbările espective.
Trebuie să se ia în considerare o ierarhie flexibilă a măsurilor, pentru a
asigura protecţia rentabilă a unei game mai largi de imobile. De
asemenea, lucrările trebuie să integreze, unde este posibil, mai multe
tipuri de surse, precum şi prevederi referitoare la familiile cu venituri
mici şi la schimbările de climă.

Cartiere, centre urbane, spaţii publice,
pietoni şi biciclişti
3A.36 Politicile Primarului de dezvoltare urbană durabilă, cu tipare de
activitate mai intensă, vor reduce, pe termen lung, nevoia de a folosi
Caseta 17: Străzi pentru Oameni 
Primarul încurajeaz
comunitatile locale să „proiecteze şi s
administreze străzile pe care l
consideră potrivite ca `Străzi pentr
Oameni`, zone a căror funcţie d
spaţiu social să fie subliniată
Propunerea sugerează ca pentr
început să se acorde prioritate zonelo
cu privaţiuni mari, zonelor d
i i l l d
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


30
autovehicule pentru a obţine acces la facilităţi. Studiile de trafic
urmăresc să crească atractivi tatea străzilor Bucurestiului prin
intermediul programului „Străzi pentru Oameni” şi prin alte
măsuri. Zonele de Case şi zonele Libere pot reduce, de asemenea,
poluarea fonică.

3A.37 Proiectarea şi administrarea mai bună pot îmbu-nătăţi importantul rol al
străzilor de spaţiu al interacţiunilor sociale. Conform studiilor de
trafic, 30 km/h este o viteză maximă dezirabilă pentru traficul din
anumite zone, mai ales pentru a mări siguranţa circulaţiei. Încetinirea
traficului a redus numărul de accidente, dar proiectarea nepotrivită a
denivelărilor pentru reducerea vitezei poate creşte nivelul
zgomotului.
Proiectarea şi amplasarea acestora pot fi optimizate. Vehiculele grele,
mai ales autocamioanele care circulă fără încărcătură, în cazul în care
sunt prevăzute cu suspensii mai vechi, pot genera zgomote neplăcute,
mai ales la trecerea peste denivelări cu suprafaţă plată. „Pernele”
permit, teoretic, şi vehiculelor grele, inclusiv autobuzelor, să evite
denivelare, reducând în acelaşi timp problema. În practică, maşinile
parcate pe marginea carosabilului şi problemele de manevrare pot
împiedica autobuzele şi alte vehicule grele să evite perna. Denivelările
şi „pernele” trebuie să fie proiectate în aşa fel încât să evite propagarea
vibraţiilor în sol. Soluţiile trebuie evaluate nu numai din perspectiva
nivelului mediu al zgomotului pe termen lung, ci şi din perspectiva
zgomotelor de mare intensitate care pot apărea, acestea fiind foarte
neplăcute. Şicanele, îngustarea benzilor de circulaţie şi alte elemente
de design de tip „poartă” pot arăta că strada nu există numai pentru
circulaţia auto. Tehnologiile noi pot asigura feedback pentru şoferi şi
pot ajuta la controlul respectării reglementărilor. De exemplu, camerele
de luat vederi pot fi folosite în acest scop în centre comerciale. Este
necesar ca Directia de Transport şi primariile de sector să continue
implementarea soluţiilor inovatoare.

3A.38 În unele cazuri, poate fi necesară reevaluarea măsurilor existente de
calmare a traficului. Măsurile de tip Trasee mai Sigure până la Şcoală
însoţesc, de multe ori, introducerea limitelor de viteză de 30 km/h pe
plan local.
Acestea pot deveni parte integrantă a planurilor de deplasare către
şcoală. Măsurile de îmbunătăţire a traseelor pietonale şi pentru biciclişti
pot contribui la reducerea „îmbulzelii către şcoală”, care contribuie la
aglomerarea traficului şi la poluarea fonică. Planurile de deplasare către
şcoală ar putea include mesaje cu privire la reducerea zgomotelor.
Zonele de Parcare Controlată pot reduce disconfortul riveranilor, mai
ales atunci când controlul continuă şi seara. Condiţiile impuse
permisiunilor de parcare ar putea fi folosite pentru a controla orele de
aprovizionare în zonele în care există clădiri cu ocupanţi sensibili la
zgomot.


3A.39 Tiparele de activitate a oamenilor devin tot mai dispersate pe parcursul
zilei, al serii, al nopţii şi al săptămânii, deşi nu toate zonele
Bucurestiului sunt afectate în egală măsură de această tendinţă.
Cumpărăturile prin Internet sau prin sisteme teleshopping con-tribuie la
creşterea ponderii livrărilor la domiciliu, cu motocicleta sau cu
furgoneta. Este necesar să se acorde mai multă atenţie zgomotului
produs în cartiere seara şi noaptea. Este posibil să fie necesar ca
Caseta 18: Centrele Urbane 
Multe centre urbane au d
folosit de pe urma nivelului ridicat a
zgomotului cauzat de trafic. Studiil
de trafic fac din reducerea tranzitulu
auto o prioritate, prioritară fiind ş
îmbunătăţirea condiţiilor pentr
pietoni, ciclişti şi transportul î
comun. Planul pentru Bucures
percepe zonele cu pondere mare
transportului în comun, a spaţiilo
pietonale şi pentru biciclişti drept zon
potrivite pentru o densitate mai mare
inclusiv a spaţiilor de locuit, mai ale
pentru familii mai mici. Minimizare
zgomotului din centrul fiecărui ora
poate contribui la atingere
beneficiilor aduse de zonele compact
şi accesibile cu dezvoltare mixtă.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


31
reducerea zgomotului cauzat de trafic să fie însoţită de măsuri de
protecţie a riveranilor împotriva altor surse de zgomot, care vor fi mai
uşor de auzit, precum artiştii ambulanţi. Va fi necesar să se ia în
considerare beneficiile măririi numărului poliţiştilor de proximitate şi
ale altor măsuri de acelaşi fel.

3A.40 Crearea unor alei, zone pentru pietoni şi trasee pentru plimbări mai
atractive va permite ca Bucurestiul să devină un oraş cu zone bine
conectate între ele, sigur, comod, atractiv şi propice pentru mersul pe
jos. Reducerea zgomotului poate ajuta la crearea unei atmosfere mai
destinse şi mai plăcute în cartiere. O stradă aglomerată poate părea mai
sigură decât una pustie, dar prea mult zgomot poate masca sunetul
produs de persoanele care se apropie. Mai ales oamenii cu deficienţe
vizuale sau auditive au de câştigat de pe urma reducerii zgomotului
stradal.

Traseele pentru plimbare pot avea peisajele lor sonore caracteristice,
care trebuie să fie protejate şi îmbunătăţite. Elementele distinctive ale
peisajului sonor, precum clopotele, arborii, apa, suprafeţe care dezvăluie
zgomotul paşilor şi structurile sau icăperile care generează reverberaţii
ar rebui să fie identificate. Caracteristicile pozitive ar trebui accentuate,
iar cele negative atenuate. „Designul conştient de amprenta sonoră” ar
trebui să ia în considerare înălţimea zonelor pentru mers sau pentru stat
jos relativ la sursele de zgomot, inclusiv orice „umbră de zgomot”
existentă sub nivelul traficului. Sunt necesare mai multe informaţii
despre expunerea la zgomot a persoanelor în aer liber şi despre nevoile
şi preferinţele de care oamenii devin conştienţi când se deplasează prin
oraş.

3A.41 Strategia de Transport urmăreşte să îmbunătăţească siguranţa, confortul şi
plăcerea mersului cu bicicleta. Folosirea bicicletelor în locul maşinilor
va contribui la reducerea zgomotului cauzat de trafic. Şi cicliştii înşişi ar
avea de câştigat de pe urma reducerii poluării fonice. Obţinerea de
trasee directe, la distanţă de zonele cu trafic aglomerat, s-a dovedit a fi
dificilă în Bucuresti. Pistele pentru biciclişti de pe marginea
carosabilului contribuie la separarea pietonilor de trafic.


propunerea 8
Directia de Transport va profita de ocaziile de îmbunătăţire a
peisajului sonor (ceea ce ar trebui să facă şi districtele), oriunde acest
demers se va dovedi posibil şi rentabil, ţinând cont şi de alte necesităţi,
precum extinderea transportului în comun şi asigurarea siguranţei
circulaţiei.
Măsurile preconizate includ:
Þ Optimizarea măsurilor de calmare a traficului, de exemplu
prin evaluarea proiectării şi amplasării denivelărilor pentru
reducerea vitezei;
Þ Proiectarea şi administrarea zonelor incluse în programul Străzi
pentru oameni, inclusiv luarea în considerare a accesului public la
spaţiile la spaţiul exterior liniştit, şi extinderea Zonelor de Parcare
Controlată; şi
Þ Îmbunătăţirea condiţiilor pentru pietoni şi biciclişti în tot oraşul.

Taxa pe Aglomeraţie din centrul Bucurestiului
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


32
3A.42 Nu au fost anticipate efecte semnificative asupra mediului care să
decurgă în mod direct din această taxă, fie ele pozitive sau negative, în
interiorul sau în exteriorul zonei de taxare. S-a preconizat că taxa va
creşte eficienţa demersurilor de reducere a zgomotului în unele zone,
fără a avea un impact negativ semnificativ în alte zone. Planul
Urbanistic Zonal pentru Centrul Istoric al Bucurestiului realizat de
Universitatea de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti care include
transformarea zonei delimitate de Calea Victoriei, Splaiul
Independentei, Bd. I.C. Bratianu, Str. Doamnei în zonă pietonală, a
îmbunătăţit semnificativ peisajul sonor al unuia dintre cele mai
proeminente spaţii publice din Bucuresti.Reducerea volumului
traficului în centrul Bucurestiului ar putea crea ocazii pentru alte
iniţiative, care ar sprijini, la rândul lor, Strategia cu privire la Zgomotul
Ambiant. Cu toate acestea este foarte probabil ca schimbările suferite de
nivelul zgomotului să fie modeste, atât în zona pietonala, cât şi în
vecinătatea acesteia, ţinând cont de măsurile de administrare a traficului
introduse fie în prealabil, fie ulterior, ca urmare a experienţei
acumulate după implementare.



politica 12

Primarul va încuraja cercetarea posibilităţilor de îmbunătăţire a spaţiului
public din centrul Bucurestiului, urmând ca acestea să fie puse la punct
prin consultarea în fiecare etapă a părţilor interesate, ţinând cont de
beneficiile potenţiale din punct de vedere al reducerii zgomotului şi de
alte aspecte.


propunerea 9

Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va
studia impactul Taxei pe Aglomeraţie din centrul orasului, inclusiv
impactul asupra traficului din afara zonei de taxare



Transporturile rutiere de marfă

3A.43 Autocamioanele au devenit mai silenţioase şi pot deveni chiar mai
silenţioase, prin implementarea noilor tehnologii. Limita standard a
nivelului zgomotului la „trecerea prin apropiere” a fost redusă progresiv
în ultimii 25 de ani, de la 91 la 80 dB(A). Cu toate acestea, testul actual
ISO 362 pentru certificarea zgomotului exterior conform Directivei
Europene 1992/97/EC este neconcludent, mai ales pentru vehiculele
comerciale. Alternativele includ teste la viteză mică, teste de accelerare
cu încărcare parţială a camionului, teste de „trecere prin apropiere la
viteza de croazieră” şi teste staţionare. Un test al zgomotului în
staţionare ar putea fi combinat cu controlul zgomotului creat de alte
componente, precum caroseria vehiculului. Aceasta ar putea oferi date
mai concludente publicului şi ar putea ajuta autorităţile în operaţia de
stabilire a specificaţiilor pentru Vehiculele Îmbunătăţite pentru Protecţia
Mediului. Camioanele mai vechi se numără, încă, printre cele mai
zgomotoase vehicule în circulaţie. Zgomotul emis de ele poate fi mai
intens când sunt complet încărcate sau conduse în stil agresiv. Zgomotul
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


33
de joasă frecvenţă produs de motoarele mari poate fi, de asemenea, o
problemă. Proporţia de vehicule grele în volumul total al traficului poate
avea implicaţii importante pentru stabilirea măsurilor de reducere a
zgomotului cele mai potrivite pentru o stradă anume. Minimizarea
perioadelor de trafic bară la bară este în mod special importantă pentru
reducerea zgomotului, în cazul multor vehicule grele. Pe de altă parte,
multe parcuri de vehicule grele sunt reînnoite la intervale mai mici decât
furgonetele uşoare, care circulă în număr tot mai mare pe străzile
Bucurestiului.

3A.44 Primaria Municipiului Bucuresti poate propune un Parteneriat pentru
Distribuţie Viabilă în Bucuresti (PDVB). La el vor trebui implicate
primariile de sector, comunitatea de afaceri şi firmele de transport de
mărfuri, pentru a elabora o strategie eficientă de distribuţie a bunurilor şi
serviciilor din Bucuresti. Au fost identificate doua zone principale de
acţiune – aspecte legate de distribuţia şi livrarea pe cale rutieră,
dezvoltarea transportului de marfă pe calea ferată.

Pentru o mai buna dezvoltare a acestui Parteneriat, Primaria
Municipiului Bucuresti isi propune să încurajeze dezvoltarea rapidă a
unor Parteneriate pentru Calitatea Transportului de Marfă (PCTM), mai
ales la nivel sub-regional, pentru a completa iniţiativele primariilor de
sector, care operează la scară locală. Asemenea parteneriate
presupun stabilirea unui dialog între autorităţile locale, comunitatea de
afaceri, riverani, grupurile de protecţie a mediului şi reprezentanţii
diferitelor industrii.

Ca parte distincta a unui Studiu de Trafic pentru Municipiul Bucuresti
trebuie creat un grup pentru probleme de transport, in vederea
identificarii si a dezvoltarii PDVB şi a diferitelor PCTM-uri care ar
trebui să ia în considerare alocarea spaţiului rutier, prevederi cu privire
la încărcare şi descărcare, servicii, Interdicţia de Circulaţie a
Autocamioanelor în Bucuresti, spaţiile de parcare nocturnă, noi
modalităţi de livrare, tehnologia informaţiei, impactul transportului
rutier asupra mediului, precum şi probleme de transport feroviar şi
aerian.

3A.45 Impactul multora dintre aceste aspecte asupra nivelului de zgomot este
discutat în alte secţiuni ale acestei strategii. Toate aspectele respective
au consecinţe potenţiale asupra nivelului zgomotului, care va trebui să
fie evaluate în detaliu de PDVB şi de PCTM-uri. Este posibil ca în unele
zone din exteriorul Bucurestiului să nu se justifice crearea unei benzi
pentru autobuze, dar o bandă prioritară împărţită de acestea cu
vehiculele grele ar putea permite fluidizarea circulaţiei ambelor
categorii de vehicule şi reducerea zgomotului. Totuşi, problemele
practice includ şi menţinerea unui statut clar al fiecărei benzi. Directia
de Transport şi primariile de sector vor trebui sa examineze o serie de
măsuri-pilot.



Este necesar ca impactul asupra nivelului zgomotului să fie evaluat
separat de la caz la caz. Reducerea curselor cu camionul gol sau parţial
gol ar avea un efect semnificativ asupra zgomotului produs, întrucât
vehiculele grele generează mai mult zgomot când sunt goale sau
încărcate parţial decât atunci când sunt transportă încărcătura nominală
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


34
pentru care au fost proiectate, acest fenomen datorându-se mai ales
sistemelor de suspensie şi vibraţiilor caroseriei când se circulă pe
carosabil cu denivelări.

3A.46 Instruirea şoferilor în sensul unui stil de condus silenţios, calm şi sigur
este deja promovată de unii proprietari de parcuri auto, fabricanţi de
vehicule/ motoare.
Măsurile de ameliorare a stilului de condus includ sistemele de prime
pentru operare fără accidente şi pentru economii de combustibil,
programe de consultare şi preluare a sugestiilor personalului,
elaborarea unei abordări constructive şi punerea materialelor rezultate
din analiza turaţiei motorului la dispoziţia părţilor interesate. Zgomotul
cauzat de încărcare şi descărcare – de exemplu, de rularea obloanelor,
de operarea benei, de cărucioare şi de semnalele pentru mersul înapoi,
precum şi de vocile şi de muzica din cabină poate provoca neplăceri,
mai ales în acele momente ale zilei când nivelul zgomotului de fond
este mai scazut. Sistemele moderne de semnalizare a mersului înapoi,
cu bandă largă, pot înlocui „bip”-ul foarte enervant al alarmelor
tradiţionale. Suprafeţele de traversare, culoarele de trecere şi alte
suprafeţe de serviciu, precum şi cărucioarele şi alte echipamente
trebuie să fie proiectate pentru a minimiza zgomotul. De asemenea, se
pot proiecta sisteme mai silenţioase de rulare a obloanelor.


politica 13
Primarul şi Directia de Transport vor conlucra cu primariile de sector,
cu comunitatea de afaceri, cu firmele de transport, distribuţie şi servicii
şi cu alte instituţii, acolo unde este cazul, pentru a avea siguranţa că
nevoile de transport al bunurilor (inclusiv deşeuri) şi servicii ale
firmelor şi ale cetăţenilor Bucurestiului vor fi satisfăcute, minimizând,
în acelaşi timp, aglomeraţia şi impactul asupra mediului.

propunerea 10
Directia de Transport va participa activ şi a conlucra cu primariile de
sector pentru a contribui la dezvoltarea şi implementarea unor
îmbunătăţiri eficiente. Pe lângă celelalte obiective, trebuie să fie luate
în considerare următoarele elemente:
Þ Încurajarea adoptării accelerate a vehiculelor mai puţin poluante
şi mai silenţioase;
Þ promovarea unei mai bune întreţineri a vehiculelor şi a unui stil
de condus mai calm.

Interdicţia de Circulaţie a Autocamioanelor
în Bucuresti
3A.47 Programul pentru Controlul Autocamioanelor din Bucuresti, deseori
pomenit sub numele de „interdicţia de circulaţie a autocamioanelor” a
fost introdus în urma unei anchete independente.
Implementarea programului a început în 2004. Programul este în
prezent administrat de Directia de Transport din cadrul Primariei
Municipiului Bucuresti, în numele primariilor de sector. Obiectivele
sale au fost de a oferi locuitorilor Bucurestiului beneficiile rezultate din
deschiderea Centurii Bucurestiului, prin eliminarea traversării
Bucurestiului de către camioanele de marfă şi minimizarea utilizării
drumurilor nepotrivite. Este restricţionată circulaţia vehiculelor
comericale grele (peste 18 tone greutate brută).
Programul nu interzice efectuarea de livări în weekend sau în timpul
Caseta 19: Livrările la domiciliu, e‐
comerțul şi noi forme de angajare 
Serviciile de livrare la
domiciliu, acolo unde sunt
disponibile şi oferă preţuri
avantajoase, pot fi de mare ajutor
pentru persoanele care nu pot pleca
de acasă sau nu pot transporta sacoşe
cu cumpărături. Totuşi, proliferarea
serviciilor de livrare la domiciliu ar
putea mări aglomeraţia şi nivelul
zgomotului. Un număr mai mare de
vehicule comerciale mari şi mici ar
putea încerca să pătrundă pe străzile
liniştite din zone rezidenţiale, în
perioade ale zilei care până în
prezent erau liniştite. Dacă o parte
din livrări s-ar face în puncte
intermediare precum „magazinul din
colţ în variantă electronică”, sau în
staţii ale sistemului de transport în
comun, în loc să fie efectuate acasă,
impactul global asupra nivelului de
zgomot ar putea fi redus. Încă nu este
foarte clar în ce măsură lucrul acasă,
în locuri neconvenţionale sau pe
drum ar putea reduce nivelul global
al zgomotului. De exemplu, este
probabil ca cei care sunt obişnuiţi cu
lucrul la domiciliu să se mute în zone
care presupun parcurgerea unor
distanţe mai mari în ocaziile mai
puţine în care este necesar să
călătorească. Zgomotul trebuie să fie
luat în considerare, împreună cu
celelalte implicaţii are noilor stiluri
de viaţă.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


35
nopţii, dacă este necesară, dar urmăreşte minimizarea efectelor negative
ale livrărilor.

3A.48 Reevaluarea Interdicţiei de Circulaţie a Autocamioanelor în Bucuresti are
loc în colaborare cu Directia de Transport şi cu primariile de sector din
Bucuresti. Ea include evaluarea impactului asupra nivelului de zgomot.
Noile vehicule grele de transport rutier au devenit mai silenţioase,
conform datelor furnizate de testul de „trecere prin apropiere” necesar
pentru omologare, deşi aceasta nu înseamnă neapărat că nivelul global al
zgomotului a scăzut în aceeaşi măsură. Nivelul mediu al zgomotului şi
numărul curselor efectuate pot fi aspecte sensibile pentru riverani.
Starea carosabilului trebuie să fie o prioritate, pentru a evita zgomotele
şi vibraţiile neplăcute. Un motor cu benzină poate fi mult mai silenţios
decât un motor diesel tradiţional. De asemenea, se pot lua măsuri
suplimentare de atenuare a zgomotului produs de vehicule. Este necesar
să fie abordate problemele cauzate de echipamentul auxiliar şi de multe
alte aspecte relevante pentru nivelul de zgomot. O bună performanţă de
protecţie a mediului presupune atenţie faţă de toate etapele unei
călătorii, mai ales încărcarea şi descărcarea – condiţiile de planificare
locală sunt de multe ori cele care interzic sau restricţionează livrările
nocturne, nu „Interzicerea Camioanelor”. S-ar putea lua în considerare
noi forme de control al respectării normelor. De exemplu, testarea
nivelului de zgomot în timpul curselor de noapte ar putea juca un rol,
incluzând prevederi cu privire la identificarea vehiculelor de pe drum în
vederea testării ulterioare detaliate a emisiilor de zgomot.

propunerea 11
Reevaluarea aspectelor Interdicţiei de Circulaţie a Autocamioanelor în
Bucuresti de către Directia de Transport, primariile de sector va include
şi va ţine cont de măsurarea nivelului de zgomot, luând pe deplin în
considerare efectele potenţiale asupra riveranilor, precum şi probleme
mai vaste de transport strategic şi aspecte de protecţia mediului.

Vehicule de salubrizare
3A.49 Modificările în activităţile de salubrizare oferă oportunităţi de
îmbunătăţire a manipulării deşeurilor. În mod obişnuit, vehiculele de
salubrizare generează zgomote foarte neplăcute, atât ca nivel, cât şi
ca tip, în momente nepotrivite ale zilei.
Ridicarea gunoiului implică numeroase porniri şi opriri, iar vehiculele
greoaie folosite în acest scop ajung deseori în situaţia de a manevra în
zone înguste, unde se desfăşoară activităţi sensibile la nivelul de
zgomot. Compactarea gunoiului în autovehicul şi alte proceduri pot
genera niveluri semnificative de zgomot.

3A.50 Un test de zgomot în staţionare – cu vehiculul încărcat şi în cursul unei
operaţii de compactare a gunoiului – ar fi mai reprezentativ decât
actualul test de „trecere prin apropiere”, efectuat cu vehiculul descărcat.
Nivelul de aglomeraţie din trafic influenţează orarul ridicării gunoiului.
În viitor, scăderea aglomeraţiei ar putea permite acordarea unei ponderi
mai mari nivelurilor locale de sensibilitate la zgomot. Este necesar ca
contractele să fie formulate în termeni suficient de flexibili, pentru a
permite asemenea schimbări fără a se ajunge la cheltuieli
disproporţionate. Circulaţia cu porniri şi opriri numeroase ar putea face
din vehiculele electrice sau hibride soluţii mai atractive. Trebuie să fie
evaluate emisiile sonore înainte de alegerea vehiculelor. Multe dintre
aspectele semnalate în secţiunile despre transporturile rutiere şi despre
Caseta 20: Autobuzele şi zgomotul 
din trafic 
Zgomotul produs de
autobuze nu trebuie judecat izolat.
Folosirea autobuzului pentru
călătorii care ar fi presupus folosirea
multor autoturisme sau alte
autovehicule, şi încadrarea circulaţiei
autobuzelor într-un sistem care să
încurajeze mersul pe jos şi cu
bicicleta pot contribui la reducerea
nivelului global al zgomotului.
Modificările nivelului de zgomot
rezultate din extinderea serviciilor de
autobuze şi micşorarea numărului de
autoturisme vor avea efecte diferite
în zone diferite ale reţelei de străzi.
Schimbările depind de o serie de
factori, dintre care unii sunt mai
dificil de prevăzut decât alţi.
Ponderea autobuzelor,
autoturismelor şi altor vehicule
variază substanţial între străzi
diferite, ca de altfel şi viteza
vehiculelor. Introducerea unor noi
autobuze va crea un parc auto mai
silenţios, de exemplu ca urmare a
noilor tehnologii utilizate în
fabricarea motoarelor. Vezi şi caseta
31 pentru informaţii despre testele cu
autobuze dotate cu celule de
combustibil.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


36
interdicţia de circulaţie a camioanelor în Bucuresti ar trebui să fie luate
în considerare şi de cei care comandă, administrează sau reglementează
industria de salubrizare. Modificarea designului vehiculelor şi
promovarea celor mai bune practici de întreţinere ar putea contribui la
reducerea zgomotului. Mdificările în regimul ridicării gunoaielor ar
putea permite utilizarea unor vehicule mai silenţioase. Schimbări mai
radicale în regimul reciclării şi al biodegradării deşeurilor ar putea
permite introducerea unor noi tipuri de vehicule, mai silenţioase.



politica 14
Autorităţile de salubrizare vor fi încurajate să minimizeze impactul fonic
al transpor-tării deşeurilor, mai ales în timpul ridicării gunoiului,
noaptea sau dimineaţa devreme, prin folosirea de vehicule cu specificaţii
adecvate, alegere eficientă a traseului şi practici de operare
îmbunătăţite. Acest demers va fi, pe cât posibil, combinat cu efortul de
promovare a vehiculelor mai puţin poluante.

Serviciile de transport în comun
3A.51 Aproape toate serviciile regulate de tran sport în comun din Bucuresti
sunt oferite de Regia Autonoma de Transport Bucuresti. Structura
reţelei, inclusiv traseele, frecvenţa serviciilor, tarifele şi tipurile de
autobuze, tramvaie este determinată de Primar şi de Transport pentru
Bucuresti. Sunt în exploatare peste 2.000 de autobuze, care acoperă
peste 200 de trasee. Strategia de Transport Public urmăreşte
accentuarea rolului pe care autobuzele si tramvaiele îl joacă în
satisfacerea nevoilor de deplasare ale bucurestenilor. Strategia de
Transport propune mai multe măsuri de prioritate pentru autobuze, astfel
încât transportul în comun să fie ferit de efectele aglomeraţiei. Aceste
îmbunătăţiri vor permite o circulaţie mai fluidă a autobuzelor şi
reducerea zgomotului cauzat de porniri de pe loc şi opriri. Directia de
Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va continua să
îmbunătăţească duratele călătoriilor cu autobuzul şi punctualitatea
serviciilor, prin programe majore de lucrări şi controale, în scopul
asigurării priorităţii autobuzelor. Şi Regia Autonoma de Transport
Bucuresti va încuraja îmbunătăţirea stilului de condus, sponsorizând un
program de instrucţie pentru şoferi. Acesta va încuraja, printre altele,
condusul mai calm şi mai silenţios.


3A.52 În general, autobuzele moderne sunt tot mai silenţioase. Multe dintre
străzile Bucurestiului fiind în stare proastă după decenii de investiţii
insuficiente, autobuzele care trec peste suprafeţe denivelate pot genera
mai mult zgomot decât ar fi necesar. Totuşi, având în vedere că
autobuzele moderne au suspensii pneumatice, este mai puţin probabil ca
ele să genereze tipurile de zgomot specifice vehiculelor comerciale cu
elemente prost fixate şi cu suspensii din oţel fără izolaţie. Aglomeraţia
dă peste cap orarele şi constrânge şoferii să conducă mai repede atunci
când traficul este redus. Măsurile pentru prioritatea autobuzelor, propuse
de Primar, vor proteja autobuzele de aglomeraţie, permiţând o circulaţie
mai fluidă şi mai silenţioasă a acestora. Odată cu modernizarea
parcurilor de autobuze din Bucuresti şi cu îmbunătăţirea condiţiilor de
trafic,concretizată prin prioritate pentru autobuze, mai puţină
aglomeraţie, străzi corect întreţinute şi personal bine plătit, motivat şi
pregătit, condiţiile se vor îmbunătăţi.
Caseta 21: Autobuzele cu celule de 
combustibil 
Firme de autobuze
participă la un test la nivel european
cu autobuze propulsate de celule cu
hidrogen, în colaborare cu Daimler
Chrysler, BP, etc. Testul include
folosirea a trei autobuze Daimler
Chrysler cu celule de combustibil pe
străzile londoneze, pentru doi ani. Cu
o capacitate de până la 70 de
pasageri, autobuzele vor avea o
autonomie de 200-250 km, fiind
alimentate cu hidrogen comprimat.
Autobuzele cu celule de combustibil
au potenţialul de a fi mult mai
silenţioase decât orice vehicul
convenţional.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


37

3A.53 În ultimii ani s-a acordat multă atenţie modului în care autobuzele din
Bucuresti pot contribui la ameliorarea calităţii aerului. Multe dintre
aceste măsuri reduc şi zgomotul. Motoarele de autobuz pe gaz sunt mult
mai silenţioase decât cele tradiţionale, diesel. Ca exemplu, un Ciclu de
Testare a Autobuzelor, dezvoltat de Centrul de Testare Millbrook pentru
a testa calitatea aerului, a indicat că autobuzele staţionează în 31,5% din
timp şi decelerează în 27,5%.
Aceasta ar putea face din propulsia hibridă electrică o soluţie atractivă
pentru un zgomot scăzut, numai dacă se vor putea obţine costuri
rezonabile şi vor putea fi satisfăcute alte condiţii de fezabilitate.


3A.54 Evaluarea, specificarea şi monitorizarea zgomotului produs de autobuze
pe străzile Bucurestiului în condiţii de funcţionare efectivă nu sunt deloc
operaţii simple. S-a impus ca autobuzele moderne să fie mai silenţioase,
prin prisma testului de „trecere prin apropiere”, folosit pentru
omologarea vehiculelor. Măsurarea zgomotului în timpul funcţionării ar
necesita spaţiu şi alte condiţii indispensabile pentru o măsurare corectă,
ceea ce este dificil de găsit în Bucuresti. Măsurarea zgomotului în
timpul funcţionării „pe drum” ar putea permite identificarea vehiculelor
cu probleme, pentru a le supune la teste mai precise în altă parte sau
pentru a efectua verificări mecanice. Întreţinerea adecvată a vehiculelor
este importantă în reducerea zgomotului, de exemplu cel produs de
frâne. Programele de trafic redus sunt luate în considerare pentru a
îndeplini obiectivele din Strategia de Transport a Primarului. Opţiunile
includ autobuzele şi tramvaiele. Este mai probabilă desfăşurarea
programelor în condiţii mai atent controlate, ceea ce ar permite ca aceste
trasee să fie mai silenţioase decât cele convenţionale.

3A.55 Strategia de Transport a Primarului propune îmbunătăţirea si dezvoltarea
reţelei de autobuze de noapte, pentru a face faţă cererilor tot mai
numeroase. Ignorarea cererilor nu înseamnă neapărat că oamenii nu ar
mai călători. Mulţi ar folosi alte tipuri de autovehicule. Parcul de
autobuze este modern, 80% dintre vehicule fiind fabricate după 1996.
Administrarea unui trafic cu mai puţine tipuri de vehicule ar putea oferi
condiţii de circulaţie mai fluentă pentru autobuze în timpul nopţii.

3A.56 De obicei, autobuzele moderne îi supun pe pasageri la un nivel mai
redus al zgomotului decât cele pe care le înlocuiesc. Cu toate acestea,
atitudinile şi aspiraţiile pasagerilor din autobuze trebuie luate în
considerare, în măsura în care resursele şi priorităţile permit acest lucru,
ca parte a calităţii globale a serviciilor, inclusiv peisajul sonor pe care îl
percep pasagerii care aşteaptă autobuzul.Trebuie ca proiectarea
semnalelor sonore să ţină seama şi de condiţiile necesare pasagerilor cu
deficienţe de auz sau cu alte dizabilităţi. Poziţionarea staţiilor de
autobuz este pe cale să devină o problemă sensibilă de mediu. Este
nevoie de spaţiu mai mult şi de mai multe locaţii pentru a extinde
reţeaua.
Regia Autonoma de Transport din Bucuresti şi primariile de sector
trebuie să conlucreze pentru a identifica facilităţi care să facă faţă
nevoilor unei reţele în expansiune, şi pentru a aborda problemele locale
de mediu. În proiectarea staţiilor de autobuz şi a altor facilităţi se ţine
cont de impactul potenţial al zgomotului.
Majoritatea autobazelor sunt administrate şi întreţinute de firmele de
transport în comun şi sunt foarte diferite ca tip şi design. Ar fi indicat ca
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


38
aspectele legate de protecţie, împrejmuire şi operare să fie decise
ţinându-se seama de contextele locale specifice. La capete de linie şi în
autobaze sunt instalate semne care aduc aminte şoferilor că motoarele
nu trebuie lăsate pornite în timpul staţionării, iar inspectorii iau măsuri
dacă această prevedere este încălcată.

politica 15
În contextul demersurilor de asigurare a funcţionării eficiente a reţelei
rutiere şi mai ales a autobuzelor, Regia Autonoma de Transport
Bucuresti va lua în considerare măsuri fezabile şi rentabile pentru a
asigura reducerea nivelului de zgomot din trafic, mai ales noaptea.


politica 16
Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va
cere firmelor de transport în comun şi proiectanţilor autobazelor
existente şi planificate, capetelor de linie şi altor facilităţi din reţeaua de
transport în comun să reducă zgomotul în limita posibilităţilor şi a
rentabilităţii, mai ales zgomotul nocturn.

propunerea 12
Directia de Transport va face demersuri pentru a obţine controlul şi
administrarea zgomotului în cadrul reţelei de transport in comun din
Bucuresti, în limitele în care este posibil şi rentabil. Măsurile potenţiale
includ:
· Negocierea cu firmele de transport şi producătoare de autobuze,
pentru a asigura adoptarea unor vehicule mai silenţioase în
momentul înnoirii parcurilor auto;
· Evaluarea necesităţii şi potenţialului testării în timpul
funcţionării;
· În afară de demersurile pentru reducerea poluării cauzate de
autobuze, reevaluarea oportunităţilor oferite de combustibilii
alternativi şi de alte tehnologii pentru o funcţionare mai
silenţioasă a autobuzelor, inclusiv teste cu autobuze alimentate de
celule cu combustibil, care au un nivel zero al emisiilor, şi
explorarea potenţialului tehnologiilor precum propulsia hibridă
diesel-electrică sau GPL-electrică;
· Conlucrarea cu firmele de autobuze pentru a asigura
promovarea unui condus mai calm şi mai silenţios, eliminarea
reprizelor de funcţionare a motorului la relanti şi alte bune practici
legate de staţiile de autobuz, inclusiv prin instruirea şoferilor, şi;
· În funcţie de resurse şi priorităţi, evaluarea atitudinilor
pasagerilor faţă de zgomot şi faţă de calitatea fonică a reţelei de
autobuze, pe lângă alte aspecte legate de calitatea serviciilor,
acordând o atenţie specială nevoilor specifice ale persoanelor cu
deficienţe de auz şi de vedere.

Autocarele, autobuzele turistice şi alte
servicii de autobuze
3A.57 Primarul recunoaşte faptul că autocarele oferă transport rentabil pentru
persoanele care călătoresc pe distanţe lungi, navetişti şi firme de turism
sau agrement. Folosirea lor inadecvată poate provoca, însă, neplăceri,
mai ales dacă se circulă pe străzi nepotrivite, dimineaţa devreme sau
seara şi noaptea. Unele autocare, mai ales cele aparţinând firmelor de
turism şi de agrement, pot fi mai vechi şi mai zgomotoase decât
vehiculele actuale. Programul include cerinţa ca cel puţin 75% din
parcul auto al firmelor transportatoare să aibă o vechime mai mică de 10
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


39
ani. Pot apărea neplăceri şi din cauza motoarelor lăsate la relanti în
timpul staţionării autocarelor. Acest organism va discuta organizarea
parcării şi a punctelor de coborâre, crearea de facilităţi pentru şoferi şi
de terminale. Este nevoie de acţiunea concertată a acestor grupuri,
pentru a asigura obţinerea unor îmbunătăţiri precum parcare mai
eficientă şi prevenirea reprizelor inutile de funcţionare a motorului la
relanti. Aceste bune practici pot fi mai dificil de extins
şi la firmele străine care operează în zona Bucurestiului.

3A.58 Serviciile expres pe distanţe mai lungi şi serviciile de transport regional
cu autocarul sunt concentrate în zona Autogărilor Militari, Filaret
precum si in zona Garii de Nord. Managementul zgomotului la Autogari
include controlul zgomotului produs de personal, firmele de transport şi
de antrepriză, precum şi de chiriaşii din afara complexului, interdicţia de
a lăsa motorul să funcţioneze în mod inutil la relanti, reducerea
anunţurilor făcute prin intermediul sistemului de amplificare la strictul
necesar şi limitarea acestor anunţuri la terminalele închise ale autogării,
cu excepţia situaţiilor de urgenţă.

3A.59 Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti este
responsabilă pentru autorizarea traseelor de transport in comun, acordate
serviciilor de autobuze si microbuze care nu fac parte din reţeaua de
autobuze. Acestea includ o serie de linii pentru navetişti şi firme care
organizează turul oraşului. Se preconizează că modernizarea
vehiculelor, necesară pentru acest scop, va contribui şi la reducerea
zgmotului.

propunerea 13
Directia de Transport va căuta să abordeze aspectele relevante cu privire
la zgomot în sensul reevaluării elementelor legate de parcarea
autocarelor, facilităţi şi terminale, aprofundând munca părţilor
interesate, inclusiv a industriei producătoare de autocare, a primariilor
de sector şi a poliţiei.

Taxiurile şi maşinile de închiriat

3A.60 Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti
recunoaşte faptul că taxiurile cu licenţă („taxiurile galbene”) şi
vehiculele de închiriat au o contribuţie importantă la satisfacerea
nevoilor globale de transport din Bucuresti, mai ales prin oferirea de
servicii la domiciliu la orele târzii in noapte. În Bucuresti operează în jur
de 10000 de taxiuri cu licenţă, mai ales în centrul Bucurestiului şi în
zona Aeroportului Otopeni. Există peste 15.000 de şoferi de taxi cu
licenţă. Aceştia efectuează circa 30 de milioane de curse anual. În Zona
Metropolitană Bucuresti, circa 2% din distanţa totală parcursă de toate
vehiculele este parcursă de taxiuri. În centrul Bucurestiului, 14% din
kilometrii parcurşi aparţin taxiurilor. Calitatea de şofer de taxi cu licenţă
şi a taxiurilor lor este reglementată de Directia de Transport. Durata
obişnuită de viaţă a unui taxi este de 15 ani. În ultimul deceniu, în parcul
de taxiuri au intrat în medie cam 2000 de taxiuri noi pe an.

3A.61 Huruitul familiar al vechilor taxiuri Dacia Berlina era unul dintre
zgomotele distinctive ale Bucurestiului. Taxiurile mai vechi diesel pot
atrage atenţia pe străzi mai liniştite, mai ales în afara orelor de vârf. Pe
de altă parte, taxiurile mai noi sunt mai silenţioase, iar cele vechi sunt în
curs de înlocuire. Motoarele cu GPL sunt deseori mai silenţioase decât
cele diesel. Strategia Primarului privind taxiurile propune fie înlocuirea
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


40
taxiurilor cu motoare mai vechi (şi mai zgomotoase) cu taxiuri moderne,
fie modernizarea lor, prin instalarea unor motoare mai silenţioase.
Strategia prevede ca Directia de Transport va conlucra cu firmele de
taximetrie pentru a creşte calitatea autovehiculelor folosite drept taxiuri.
Poziţionarea şi proiectarea trebuie să ţină cont de nevoia de minimizare
a zgomotului la nivel local. Directia de Transport impreuna cu cea de
Mediu intenţionează să implementeze o strategie de reducere a emisiilor
taxiurilor care, împreună cu modificările tehnologiei de fabricaţie a
motoarelor, va contribui la reducerea zgomotului.

3A.62 Se estimează că în Bucuresti operează între 1.000 şi 2.000 de
autoturisme inchiriate, mai ales în afara zonei centrale, acestea
efectuând în jur de 10 de milioane de curse pe an. Până în acest moment,
acest sector nu fusese reglementat în Bucuresti. Licenţierea se va face in
etape – întâi operatorii, apoi şoferii şi vehiculele. Deşi prima prioritate
este siguranţa, aceste măsuri ar putea ajuta şi la reducerea problemelor
create de zgomotul pe care îl generează „târguiala” din spaţiile publice,
pe lângă alte aspecte legate de siguranţă şi ordine publică. Licenţierea va
încuraja, probabil, şi întreţinerea mai bună a vehiculelor, cu efecte
pozitive asupra zgomotului.

3A.63 Directia de Transport pentru Bucuresti caută să obţină un consens vis a
vis de problemele majore ale taxiurilor şi a autoturismelor inchiriate. Pe
cât posibil, ar trebui să se ţină cont de zgomotul creat atât de clienţii
care aşteaptă sau care coboară, cât şi de vehicule. Directia de Transport
propune şi o reevaluare a staţiilor de taxi şi a procedurilor de oprire. În
ce măsură amplasarea lor este corespunzătoare, din perspectiva folosirii
spaţiului şi a confortului populaţiei, trebuie să se stabilească prin
intermediul planurilor urbanistice zonale şi al altor măsuri
asemănătoare. Este posibil ca, în viitor, propulsia silenţioasă
hibridelectrică sau cu celule de combustibil să devină soluţii foarte
nimerite pentru vehiculele intens exploatate, precum taxiurile.

propunerea 14
Directia de Transport va lua în considerare, ca parte a unor iniţiative mai
largi cu privire la taxiuri şi vehicule de închiriat, moduri practice şi
rentabile de a minimiza efectele negative ale zgomotului, mai ales
noaptea, pentru ca taxiurile şi vehiculele de închiriat să poată maximiza
contribuţia pe care o aduc la accesibilitate şi la dezvoltarea mediului în
Bucuresti.

Parcurile auto şi facilităţile AZMB şi ale organismelor funcţionale şi
serviciilor de urgenţă

3A.64 Politicile de achiziţii publice ale Primariei Municipiului Bucuresti
urmăresc minimizarea utilizării vehiculelor şi a producerii de poluare
fonică, pe lângă alte obiective de mediu. Acolo unde este posibil în
practică, caietele de sarcini impun antreprenorilor să formuleze politici
relevante. „Organismele funcţionale” relevante – Regia Autonoma de
Transport Bucuresti, Inspectoratul pentru Incendii şi Situaţii de Urgenţă
din Bucuresti şi Directia Generala de Poliţie – ţin cont şi de zgomot,
deşi, bineînţeles, operarea sigură şi eficientă a serviciilor de poliţie,
pompieri şi salvare provoacă zgomot. Este recunoscut faptul că sirenele
serviciilor de urgenţă creează neplăceri repetate, mai ales la ore şi în
locuri sensibile. În orice caz, personalul instruit şi responsabil din
serviciile de urgenţă trebuie să aibă în continuare controlul deplin asupra
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


41
deciziei de a folosi sau nu sirena. De exemplu, nu este necesar doar ca
participanţii la trafic să fie alertaţi la apropierea autospecialelor de
pompieri care sunt în drum spre un incendiu, ci este necesară şi alertarea
ocupanţilor clădirii şi a trecătorilor, care trebuie să afle că este posibil ca
un incendiu să se fi declanşat în apropiere.

politica 17
Primarul va cere „organismelor funcţionale şi altor servicii de urgenţă să
folosească vehicule şi echipament care demonstrează bune practici în
materie de design şi operare silenţioasă şi responsabil, oriunde acestea
sunt practice şi rentabile.

Motociclete, motorete şi scutere
3A.65 Strategia de Transport a Primarului recunoaşte faptul că motocicletele,
motoretele şi scuterele pot oferi avantaje faţă de automobile, deoarece
consumă mai puţin combustibil şi ocupă mai puţin spaţiu.
Pe de altă parte, motocicletele ridică probleme de siguranţă a circulaţiei
şi de protecţia mediului. De multe ori, ele sunt percepute ca fiind mai
zgomotoase şi produc sunete distinctive, chiar dacă nu sunt neapărat
zgomotoase. Când echipamentul adecvat de amortizare a zgomotelor nu
este instalat, este demontat sau modificat, când motocicletele sunt prost
întreţinute sau rulate la viteze excesive, aceste vehicule pot provoca
neplăceri disproporţionat de mari faţă de numărul lor. O motocicletă
zgomotoasă poate influenţa opinia asupra motocicletelor în general.
Motocicletele pot produce mai puţin zgomot de cauciucuri şi au nevoie
de mai puţine porniri şi opriri în trafic aglomerat decât alte vehicule.
Totuşi, ele pot atrage mai mult atenua dacă accelerează sau dacă circulă
cu viteză pe lângă coloane formate din alte vehicule. Dacă motocicletele
ar fi mai silenţioase, dar ar fi conduse în continuare la viteze mai mari,
alţi participanţi la trafic ar putea fi luaţi pe nepregătite. Directia de
Transport va convoca un Grup de Lucru pentru Motocicletele din
Bucuresti. Acesta va include grupuri ale motocicliştilor, reprezentanţi ai
poliţiei şi ai districtelor. Scopurile principale ale Grupului sunt
reducerea numărului de accidente, îmbunătăţirea facilităţilor pentru
motociclete şi reducerea impactului asupra mediului.

propunerea 15
Directia de Transport, prin intermediul Grupului de Lucru pentru
Motocicletele, va examina, în limita fondurilor disponibile, noi căi de
încurajare a conducătorilor de motociclete, motorete şi scutere să
menţină nivelurile de zgomot pe care le generează vehiculele lor în
configuraţia omologată; să conducă mai silenţios şi mai calm, acordând
o atenţie mai mare siguranţei şi să ia în considerare beneficiile oferite de
sistemele de protecţie fonică în timpul călătoriei, dacă normele de
siguranţă a circulaţiei permit acest lucru. Nevoia de comunicare publică
şi de control constant şi ferm al aplicării normelor ar trebui să fie
evaluată.


Evaluarea acţiunilor şi stabilirea priorităţilor
3A.66 Oportunitatea şi eficienţa măsurilor de mai sus va varia în funcţie de
circumstanţele specifice existente pe plan local. Reducerea poluării
fonice obţinute prin aplicarea unei singure măsuri poate fi modestă.
Probabil că va fi necesară combinarea măsurilor pentru a influenţa
percepţia publicului; pe de altă parte, anumite combinaţii de măsuri nu
sunt eficiente din punct de vedere acustic. Eficienţa unei anumite măsuri
Caseta 22: Inspectoratul pentru 
Incendii şi Situații de Urgență din 
Bucuresti, Brigada de pompieri 
Brigada este în curs de
înlocuire a multor autospeciale şi
utilaje de stingere a incendiilor. În
primii 5 ani de lucru sub noile
condiţii contractuale, până în aprilie
2006, 104 autospeciale de pompare,
61% din parcul auto de intervenţie,
vor fi înlocuite. Noile unităţi sunt
mai silenţioase în timpul deplasării
spre locul unui incident pentru a
furniza apă, energie şi aer.
Vehiculele de sprijin, precum
furgonetele şi autocamioanele
comerciale uşoare, sunt în curs de
înlocuire. Noile modele intrate deja
în serviciu utilizează cea mai nouă
tehnologie de injecţie a motorinei,
care va reduce zgomotul generat de
motor.
Pentru toate noile vehicule,
reducerea zgomotului în timpul
funcţionării va fi inclusă pe lista
specificaţiilor obligatorii. Toate cele
120 de „unităţi de intervenţie
rapidă”, cu motoare zgomotoase în 2
timpi, au fost înlocuite cu motoare
silenţioase în 4 timpi. De asemenea,
s-a introdus şi un parc de 45 de
pompe uşoare portabile echipate cu
tehnologie modernă şi silenţioasă.
Alternarea semnalelor acustice (lung,
scurt, două tonuri) îmbunătăţeşte
reacţia.
De asemenea, este necesar
ca un vehicul de intervenţie care
circulă chiar în urma altuia să poată
fi deosebit de primul. Testele cu
sirene direcţionale, efectuate de alte
brigăzi, nu au avut rezultate
concludente, dar opţiunile vor fi în
continuare evaluate. Responsabilii
PSI din clădiri trebuie să se asigure
că sistemele de alarmă pentru
incendiu sunt corect instalate, testate
şi întreţinute; de asemenea, li se
recomandă să folosească alarme
fabricate de firme care au certificarea
Comisiei de Certificare pentru
Prevenirea Pierderilor.
Unul dintre obiectivele
cheie ale brigăzii este reducerea
numărului de alarme false, altele
decât cele provenite din locuinţe, şi a
numărului de apeluri care se
dovedesc a fi farse. De asemenea,
brigada caută modalităţi de rezolvare
a problemei nivelului de zgomot la
care este expus personalul şi de
eliminare din recomandările sale cu
privire la proiectarea clădirilor a
posibilelor conflicte dintre cerinţele
de izolare fonică şi cerinţele de
protecţie împotriva incendiilor şi
situaţiilor de urgenţă.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


42
de reducere depinde de multe ori de prezenţa simultană a altor surse de
zgomot şi de interacţiunea acestora. Aceasta presupune şi necesitatea
elaborării unor seturi de măsuri care să fie implementate, de preferinţă,
împreună, sau cel puţin în succesiune planificată. Acţiunile trebuie
gândite la scară locală, ţinând cont, oriunde este posibil, şi de alte surse
„secondare” de disconfort.

3A.67 Măsurile de reducere a zgomotului nu pot fi concepute separat de
măsurile de administrare a reţelei stradale în alte scopuri. Priorităţile
legate de reducerea zgomotului trebuie să fie analizate împreună cu cele
privitoare la viteză, siguranţa circulaţiei, calitatea aerului, consumul de
energie, prioritatea pentru autobuze, prevederi destinate bicicliştilor şi
pietonilor, obstacole şi întreruperi ale circulaţiei şi alte aspecte.
Interacţiunile trebuie să fie evaluate, inclusiv efectele asupra percepţiei,
precum şi asupra nivelului fizic al zgomotului. Conlucrarea cu
categoriile afectate are şanse mai mari de a produce rezultate
satisfăcătoare.

3A.68 Ca urmare a acestor considerente, este necesară o abordare bazată pe
mai multe criterii, care să evalueze eficienţa şi adecvarea tuturor
soluţiilor potenţiale de reducere a zgomotului în condiţiile specifice
fiecărei porţiuni de stradă şi ale mediului acesteia, pentru a obţine cea
mai bună combinaţie de rezultate permisă de resursele existente. Este
necesar un „Audit Acustic” al schimbărilor survenite, la intervale
regulate. Acesta trebuie să ţină cont de calitatea sunetului şi de aspecte
mai largi ale peisajului sonor, precum şi de zgomotul stradal, în
accepţiunea restrânsă a termenului. Astfel se va obţine siguranţa că nu
se iroseşte nici o ocazie de a ajusta detaliile altor programe, de exemplu
ale celor de siguranţa circulaţiei, pentru a contribui şi pe această cale la
reducerea zgomotului. În trecut, metodele de evaluare au fost destinate
mai ales sistemelor rutiere mai mari, interurbane. Metodele de evaluare
trebuie să aibă capacitatea de a reflecta particularităţile comunităţilor
urbane şi de a fi folosite în proiecte şi programe unde este necesară o
fineţe mai mare. Bineînţeles, nivelul resurselor alocate auditului sau
evaluărilor trebuie să fie proporţional cu nivelul beneficiilor potenţiale.


3A.69 Directia de Transport va examina opţiunile pentru elaborarea a unor
„hărţi ale zgomotului” pentru reţeaua rutieră a Regiei Autonome de
Transport Bucuresti. Participarea constructivă a Regiei Autonome de
Transport Bucuresti la lucrări de nivel naţional va contribui la obţinerea
unei eficienţe maxime a lucrărilor pentru Bucuresti şi pentru districte.
Hărţile de zgomot trebuie să fie folosite ca instrumente, nu numai pentru
evaluarea expunerii populaţiei la zgomote, ci şi, pe cât posibil, pentru
testarea eficienţei potenţialelor măsuri de atenuare. Modelele disponibile
de hărţi ale zgomotului nu conţin parametri care să reprezinte fiecare
modalitate posibilă de reducere a zgomotului, deci este posibil să fie
necesare ajustări standardizate sau legate de măsurători.




3A.70 Multe măsuri care ar reduce tipurile de zgomot care îi deranjează pe
oameni nu ar fi reflectate de hărţile cu niveluri „medii” ale zgomotului.
O asemenea hartă este doar o parte din procesul de inţelegere a
zgomotului cauzat de traficul urban şi de îmbunătăţire a condiţiilor de
Caseta 23: Directia Generala de 
Poliție 

După 30 de luni de
funcţionare, vehiculele de
intervenţie sunt înlocuite cu
vehicule dotate cu cele mai noi
tehnologii. Au fost testate şi
vehicule cu GPL şi electrice, spre a
fi folosite acolo unde cerinţele de
funcţionare permit acest lucru.
Sirenele poliţiei trebuie să
folosească o gamă de sunete uşor de
recunoscut, la un volum care să le
facă uşor de auzit de conducătorii
auto din vehicule bine izolate, care
pot avea geamurile închise şi
sistemul audio în funcţiune. În
evaluarea nivelului general de
adaptare la cerinţe a vehiculelor
speciale şi a echipamentului,
precum bărci şi generatoare, se ia în
considerare şi nivelul de zgomot.
Caseta 24: Nivelurile de zgomot ale
motocicletelor 
Dacă sunt folosite în mod
responsabil, motocicletele sunt mult
mai silenţioase decât cele din trecut,
ceea ce face parte din condiţiile de
omologare. Limitele de zgomot
pentru testul standard au fost reduse
considerabil începând cu anii `70.
Din iunie 1999, limitele de zgomot
pentru motociclete noi, aprobate prin
directiva UE 97/24/EC, sunt:
Þ Motorete – 71 dB(A)
Þ Motor de până la 80 cc inclusiv
– 75 dB(A);
Þ Între 80 şi 175 cc – 77 dB(A);
Þ Peste 175 cc – 80 dB(A);
Limitele pentru motociclete
introduse pentru prima oară în aprilie
2001 erau cu 2 dB(A) mai ridicate
decât valorile de mai sus.
Constituie infracţiune
comercializarea de eşapamente
pentru motociclete care nu sunt
prevăzute cu marcajele nivelurilor
standard necesare pentru aprobare.
22
Testele periodice de stare tehnică a
motocicletelor includ o verificare
pentru a stabili dacă sunt echipate cu
sisteme de eşapament omologate,
corect marcate.
Nivelurile de zgomot din căştile de
motociclist pot ridica probleme de
sănătate a auzului pentru persoane
precum curierii, care petrec mult
timp pe motocicletă, la viteze mari.
Aceasta poate afecta percepţia
motocicliştilor despre nivelul de
zgomot pe care îl generează. În
ultima vreme, sunt disponibile în
număr mai mare soluţiile de protecţie
fonică integrate în designul căştilor.
Caseta 25: Regia Autonoma de 
Transport Bucuresti  – Planul de 
afaceri 
Planul de afaceri al
Regiei Autonome de Transport
Bucuresti pe perioada 2004/5-
2009/10 va include măsuri
importante de protecţie a
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


43
viaţă. Măsurarea fizică a sunetului în zone de test poate identifica
modificarea profilului zgomotului ziua, seara, noaptea şi în weekend,
mai ales acolo unde ponderea diferitelor surse se schimbă. O reţea de
monitorizare a zgomotului, incluzând o serie de zone de test în care să
se efectueze măsurători periodice de-a lungul mai multor ani, ar oferi
comparaţii cu hărţile de zgomot şi ar îmbunătăţi înţelegerea
modificărilor zgomotului de-a lungul zilei şi pe parcursul săptămânii.

3A.71 Regia Autonoma de Transport Bucuresti şi alte autorităţi pentru drumuri
publice din Bucuresti ar trebui să întreprindă acţiuni de înregistrare a
zonelor unde s-au luat măsuri consistente de reducere a zgomotului şi,
acolo unde este cazul, a informaţiilor cu privire la eficienţa acestora.
Analize pe baza studiilor de caz ar trebui întreprinse pentru a contribui
la ajustare şi la îmbunătăţirea performanţelor. Guvernul ar trebui să
finanţeze teste monitorizate care să stabilească eficienţa proiectelor de
reducere a zgomotului cu ţintă precisă şi a programelor din Bucuresti, ca
parte integrantă a elaborării unei strategii naţionale. Realizarea de
sondaje pentru a afla care este atitudinea cetatenilor faţă de diferite
tipuri de zgomot provocat de trafic şi de modificările zgomotului ar
ajuta la concentrarea resurselor şi aşa insuficiente asupra acelor aspecte
ale zgomotului care sunt cele mai importante pentru opinia publică. Este
necesară identificarea diferenţelor de impact şi a atitudinilor diferite ale
diverselor grupuri de bucuresteni.

3A.72 Directia de Transport din cadrul Primariei va contribui la reducerea
zgomotului provocat de trafic prin „conlucrarea cu sectoarele şi cu
comunităţile locale din apropierea reţelei rutiere a transport pentru a
dezvolta un program care să reducă zgomotul cauzat de trafic în zonele
cel mai grav afectate”. Se anticipează că se vor pune la punct criterii în
acest scop în paralel cu pregătirea de către Guvern a Strategiei Naţionale
cu privire la Zgomotul Ambiant şi cu munca de implementare a
Directivei Europene cu privire la Zgomotul Ambiant. Regia Autonoma
de Transport Bucuresti va discuta cu Guvernul pentru a stabili cum un
asemenea program ar putea contribui la dezvoltarea Strategiei Naţionale
cu privire la Zgomotul Ambiant şi ce fonduri suplimentare se pot obţine
pentru îmbunătăţiri practice. Aspectele legate de zgomot vor fi incluse
în recomandările Regiei Autonome de Transport Bucuresti pentru
Bugetele de cheltuieli ale primariei generale si ale primariilor de sector.

politica 18
Primarul va cere Guvernului să finanţeze teste monitorizate care să
stabilească eficienţa proiectelor de reducere a zgomotului cu ţintă
precisă şi a iniţiativelor din Bucuresti care ţin cont de nevoile diferiţilor
participanţi la trafic, recunoscând rolul pe care proiectele pilot în cea
mai mare concentrare urbană expusă la zgomot cauzat de trafic din
Romania îl poate juca în demonstrarea hotărârii de a dezvolta politici
orientate spre acţiune. Este probabil ca priorităţile să includă măsuri
destinate reducerii zgomotului în perioadele sensibile de noapte şi de
weekend.

propunerea 16
În urma lucrărilor întreprinse de Primarie pentru elaborarea unei hărţi
a zgomotului din Bucuresti, terminată în 2006, Directia de Transport
va pregăti un Program de Acţiune împotriva Zgomotului Cauzat de
Trafic reteaua de transport şi caută resurse pentru proiecte practice de
reducere a zgomotului, care să contribuie la dezvoltarea Strategiei
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


44
Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant.

propunerea 17
Directia de Transport va face recomandări primariilor de sector sau altor
instituţii, cu privire la cadrul de acordare a asistenţei financiare pentru
măsuri de reducere sau de minimizare a zgomotului. În mod normal,
recomandările vor fi făcute prin intermediul Planurilor de Cheltuieli ale
primariilor de sector sau a primariei generale.

propunerea 18
Directia de Transport va implementa (ceea ce ar trebui să facă şi
primariile de sector) Auditul Acustic şi alte măsuri adecvate de
evaluare, pentru a asigura identificarea impactului concretizat prin
zgomot şi vibraţii al programelor de autostrăzi, al controlului şi
administrării traficului şi al altor proiecte şi programe de
transport,pentru ca acest impact să fie redus până la nivelul minim
posibil şi rentabil, ţinând cont şi de alte necesităţi. Aceasta include
identificarea ocaziilor de îmbunătăţire a peisajului sonor.

propunerea 19
Directia de Transport va conlucra cu Guvernul, cu consultanţii acestuia,
cu primariile de sector şi cu alte entităţi implicate pentru a avea
siguranţa că hărţile de zgomot nu întrunesc numai cerinţele naţionale şi
ale Directivei Europene cu privire la Zgomotul Ambiant cu privire la
măsurarea expunerii populaţiei, dar permit şi evaluarea realistă şi
explicarea adecvată către entităţile implicate a unei game complete de
măsuri potenţiale în vederea reducerii zgomotului.

propunerea 20
Directia de Mediu din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va
mentine si va extinde o reţea de monitorizare a zgomotului, care va
efectua măsurători periodice, incluzand evoluţia zgomotului pe
parcursul zilei şi, unde este posibil, al saptamanii.

propunerea 21
Directia de Transport va întreprinde următoarele măsuri (ceea ce ar
trebui să facă şi alte autorităţi pentru autostrăzi), pe măsură ce obţine
resursele necesare:
Þ Înregistrarea zonelor unde s-au luat măsuri consistente
de reducere a zgomotului, a cheltuielilorocazionate de
acestea şi, unde este cazul, a informaţiilor despre
eficienţa lor, spre a ajusta şi a îmbunătăţi performanţele
şi a identifica situaţiile în care sunt necesare
instrumente şi tehnologii noi sau alte resurse;
Þ Efectuarea de expertize şi sondaje înainte şi după
introducerea anumitor măsuri de reducere a zgomotului,
incluzând, acolo unde este necesar, măsurători ale
nivelului zgomotului şi sondaje de opinie printre
oamenii afectaţi de măsurile respective, pentru a sprijini
eforturile de îmbunătăţire a eficienţei programelor;
Þ Efectuarea sau participarea la expertize şi sondaje de
opinie periodice în Bucuresti, pentru evaluarea
priorităţilor de reducere a zgomotului;
Þ Pe cât posibil, identificarea inegalităţilor create de
niveluri diferite de expunere la zgomot şi luarea de
măsuri pentru combaterea acestora.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


45



3B      Zgomotul provocat  
de avioane 


3B.1 Poziţia centrală a Bucuresti în economia Romaniei şi statutul său
de oraş important al lumii depind, parţial, de rolul său de „poartă
către lume”. Aeroporturile Bucurestiului oferă acces internaţional
către Romania pentru firme, investitori şi turişti. Imbunătăţirea
constantă a serviciilor internaţionale pe care le oferă Bucurestiului
şi asigurarea accesului la ele sunt elemente esenţiale în menţinerea
şi creşterea competitivităţii Bucurestiului pe plan internaţional.
Aceste aspecte sunt luate în considerare de Strategia de Dezvoltare
Economică pentru Bucuresti

3B.2 Zgomotul produs de avioane este o problemă deosebit de dificilă
pentru Bucuresti, având în vedere că unul dintre aeroporturi, care
este şi un punct de acces global de o importanţă critică pentru
Romania, se află în extremitatea nordica a oraşului. Având în
vedere că direcţia predominantă a vântului este de la vest la est,
majoritatea avioanelor care se pregătesc să aterizeze pe
Aeroportul Baneasa trebuie să treacă pe deasupra oraşului. Mulţi
bucuresteni sunt preocupaţi de problema zgomotului produs de
avioane.

3B.3 Aviaţia este un domeniu al celor mai intense tensiuni între
interesul economic şi nevoia de protecţie a mediului. Soluţiile nu
sunt uşor de găsit. Ca oraş tot mai cosmopolit şi mai globalizat,
Bucurestiul depinde din ce în ce mai mult de transportul aerian,
atât din punct de vedere social, cât şi economic. Bucurestenii, ca
şi vizitatorii, călătoresc mai mult peste hotare. Aeroportul Aurel
Vlaicu Baneasa este al doilea aeroport ca marime din ţară, fiind
tranzitat de 0,8 de milioane de pasageri în 2006, precum şi de 0,4
milioane de tone de marfă, transportată, în cea mai mare parte, în
calele avioanelor de pasageri. Guvernul a prevăzut
2
continuarea
creşterilor substanţiale ale cererii, la nivel naţional şi în sud-estul
ţări.

3B.4 Se presupune ca odata cu terminarea construirii si a renovarii
Aeroportului International Aurel Vlaicu Baneasa Bucuresti
capacitatea acestuia sa fie de 3 milioane pasageri pe an.

3B.5 Guvernul Romaniei nu este responsabil numai pentru politica
globală de aviaţie aşa cum reiese Codul Aerian şi din alte
documente, ci şi de deciziile-cheie cu privire la reglementările care
afectează nivelul de zgomot din aeroportului, stabilit conform
aceluiasi Cod Aerian. Funcţionarea aeroportului Baneasa -
Bucuresti nu este reglementată prin legislaţie de planificare, ne
existand un acord de planificare între firma care operează aeroportul
şi Primaria Municipiului Bucuresti sau Primaria Sectorului 1.
Atribuţiile Primarului privesc mai ales controlul dezvoltării
strategice
7
a oricăror structuri ale aeroporturilor din zona AZMB şi
asigurarea accesului de suprafaţă viabil. Multe alte organisme sunt
Caseta 26: Consultări cu privire la 
navigația aeriană şi la zgomot 
Este de dorit ca orice furnizor
de servicii de navigaţie aeriană să se
consulte cu Primarul în privinţa
modificărilor specificate ale traseelor
sau procedurilor care ar putea avea un
impact negativ semnificativ asupra
zgomotului. Directorul pentru Politici
de Spaţiu Aerian de la Autoritatea
pentru Aviaţie Civilă este autoritatea
care supraveghează proiectarea tehnică
a culoarelor aeriene, a procedurilor de
aşteptare şi a aspectelor înrudite.
Serviciile Naţionale de Trafic Aerian
(ROMATSA) sunt responsabile pentru
orice propuneri de modificare a
respectivelor hotărâri, consultându-se
cu ale părţi interesate, şi pentru
asigurarea controlului zilnic al
traficului aerian. Controlorii de zbor au
control deplin asupra direcţionării
avioanelor în interiorul reţelei de
culoare aeriene. Schimbările de
structură a spaţiului aerian cu
consecinţe semnificative ale nivelului
de zgomot sunt rare. De exemplu, se
pot gasi Rute Preferenţiale pentru
Evitarea Zgomotului, folosite pentru
decolările de pe Baneasa si Otopeni.
Orice propunere de modificare ar trebui
să fie supusă la consultări într-un cadru
larg. Politica 50 de mai jos cere o
reevaluare a proiectării şi administrării
spaţiului aerian, pentru a reduce
impactul zgomotului.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


46
implicate în administrarea zgomotului, inclusiv organizaţii
internaţionale, fabricanţi de motoare şi fuzelaje pentru avioane,
turnuri de control, operatori ai aeroporturilor, linii aeriene şi piloţi.

3B.6 Strategia de Transport a Primarului recunoaşte faptul că este important
să se prevadă o capacitate suficientă a aeroporturilor Bucurestiului, în
calitatea sa de oraş important al lumii şi de poartă internaţională a
Romaniei. Pe de altă parte, este necesară şi protecţia mediului din
Bucuresti (Strategia de Transport, Politica 4L.1). Desigur, zgomotul
este una dintre componentele cele mai importante ale impactului pe care
transportul aerian îl are asupra mediului, împreună cu calitatea aerului
şi, din ce în ce mai mult, cu emisiile de gaze cu efect de seră.
Primarul a declarat că sprijină iniţiativa de anulare a scutirii de taxe
pentru combustibilul de aviaţie, pentru a contribui astfel la reducerea
numărului de călătorii inutile cu avionul (Strategia de Transport,
paragarful 4L.12). Cu toate acestea, reducerea cererii generale pentru
transport aerian nu ar însemna în mod automat o reducere echivalentă a
cererii la un anumit aeroport mai popular şi mai accesibil pentru
călători decât alte aeroporturi; administrarea zgomotului ar fi, încă,
necesară, atât la nivel general, cât şi la nivel local.


3B.7 Modelarea poluării aerului, prezentată în Strategia Primarului pentru
Calitatea Aerului şi în documentele Guvernului şi ale Consiliului, a
identificat zone cu probleme în apropierea drumurilor principale şi în
anumite „zone fierbinţi”. Zona de nord, în zona Aeroportului Baneasa,
este una dintre principalele zone în care se prevede depăşirea nivelului
anual propus al dioxidului de azot, mai ales datorită activităţilor legate
direct sau indirect de aeroport şi de numărul mare de vehicule care
circulă pe DN1. Cartea Albă a Transportului Aerian recunoaşte faptul
că extinderile viitoare ale aeroportului Baneasa pot avea loc numai
dacă Guvernul consideră că valorile-limită impuse de Uniunea
Europeană pentru calitatea aerului, cu aplicare din 2010, pot fi
respectate.





politica 19
Primarul va cere Guvernului (care are putere de decizie la aeroport în
toate problemele importante), industriei aviatice, autorităţilor locale şi
altor instituţii implicate să minimizeze impactul zgomotului produs de
avioane asupra orasului, în contextul satisfacerii nevoilor Bucurestiului
ca oraş cosmopolit. Se cere Guvernului să lucreze cu hotărâre pentru a
reduce nivelul zgomotului produs de aviaţie, inclusiv prin acorduri
internaţionale, reglementări naţionale şi cu privire la aeroporturi şi
măsuri economice.


Aspecte importante pentru controlul zgomotului produs de avioane şi
aeroporturi

3B.8 Printre aspectele de management al zgomotului produs de avioane şi de
aeroporturi se numără:
■ Avioane mai silenţioase; numărul de avioane;
Caseta 27: Contururi şi indici ai 
zgomotului provocat de avioane 
Conturul de zgomot de 55dBA este
folosit de Guvern pentru a indica
„atingerea unui nivel de disconfort
semnificativ pentru comunităţi".
9
Guvernul ar trebui sa publice
contururi ale zgomotului, la intervale
de câte 5 dB, între 55 şi 75 LDEN,
pentru Otopeni, Baneasa si
Timisoara. Contururile se bazează pe
deplasările de avioane într-o
perioadă de 1 an calendaristic. Multe
alte aeroporturi ar trebui sa publice
informaţii similare. Folosirea unor
asemenea contururi pentru a construi
o imagine compozită folosită pentru
a reprezenta combinaţii complexe de
evenimente în operaţii de planificare
şi în alte scopuri nu trebuie să creeze
impresia că nicio persoană aflată, de
exemplu, în afara conturului de 55
LDEN nu este afectată.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


47
■ Proceduri de operare pentru reducerea zgomotului;
■ Restricţii asupra operării, inclusiv asupra zborurilor de noapte;
■ Zgomot la sol şi acces la suprafaţă;
■ Planificarea spaţiului şi izolarea clădirilor;

Avioane mai silenţioase; numărul de avioane
Raportând nivelul de zgomot la greutate, se poate spune că avioanele
au devenit mai silenţioase. Pe de altă parte, numărul lor a crescut, nu
numai la Baneasa, ci şi la celelalte aeroporturi. Grupurile de riverani şi
alte entităţi sunt preocupate de creşterea numărului de avioane care
survolează Bucurestiul, consecinţă a extinderii aviaţiei la nivel global.
Creşterea dimensiunilor avioanelor are potenţialul de a le face mai
uşor de observat pe culoarele de zbor.


3B.9 Nivelul de zgomot al motoarelor cu reacţie pentru avioane a fost redus
semnificativ odată cu introducerea modelelor de turboreactorare cu
deviaţie mare. Se aşteaptă ca nevoia de reducere a zgomotului în zonele
cu aeroporturi să influenţeze în continuare proiectarea de avioane, deşi
pot apărea tensiuni cu alte obiective de mediu, precum minimizarea
consumului de combustibil. Avioanelor civile li se impună să deţină un
certificat de zgomot, care conţine valorile emisiilor sonore în anumite
condiţii de testare. Standardele de zgomot pentru avioane sunt stabilite
prin acorduri internaţionale, sub egida Organizaţiei Aviaţiei civile
(ICAO). Au rămas în serviciu unele avioane echipate cu motoare mai
vechi, cu deviaţie mică, echipate cu sisteme de reducere a zgomotului
pentru a întruni standardele "Capitolului 3, dar acestea constituie doar o
mică parte a flotei. La Otopeni, aproape toate deplasările sunt efectuate
de avioane conforme cu Capitolul 3.


3B.10 După abandonarea standardelor Capitolului 2 în 2002, nu există
perspective imediate pentru inovaţii tehnologice care să permită reduceri
ale zgomotului comparabile cu cele obţinute prin introducerea
motoarelor cu deviaţie mare.
15
Decizia ICAO din 2001 cu privire la un
nou standard de zgomot pentru avioane, Capitolul 4, nu a oferit nivelul
de îmbunătăţiri pe care mulţi îl solicitaseră cu insistenţă. Negociatorii
europeni care urmăriseră introducerea de prevederi ICAO pentru
avioane mai silenţioase au pierdut la vot în faţa reprezentanţilor din alte
părţi ale lumii, a căror prioritate era construcţia de avioane mai ieftine.
Decizia ICAO lasă, practic, povara pe umerii autorităţilor de
reglementare, ai operatorilor de aeroporturi şi ai responsabililor de
urbanism din ţările unde există aeroporturi cu probleme de zgomot.

3B.11 Un studiu comandat de Guvern, cu privire la viitorul tehnologiilor de
aviaţie
16
, a arătat că nu se pot face în continuare progrese în ceea ce
priveşte reducerea emisiilor sonore decât dacă autorităţile de
reglementare vor crea un cadru potrivit. Un fuzelaj are o durată de viaţă
de până la 40 de ani, comparativ cu 10 ani pentru un vehicul rutier, deci
impactul noilor avioane silenţioase asupra nivelului global al
zgomotului va fi lent dacă nu se vor crea instrumente care să încurajeze
retragerea din circulaţie a aeronavelor mai poluante şi/sau mai
ineficiente, precum taxe mai mari de aterizare pe aeroporturi unde
există probleme de poluare fonică, preţuri mai mari la combustibil,
stimulente financiare pentru casare şi alte măsuri.

Există diferenţe mari între reacţiile
individuale la zgomotul provocat de
avioane. Este important ca cercetarea
să aibă în vedere dificultatea
oamenilor de a adormi sau de a reuşi
să adoarmă din nou, precum şi
disconfortul creat de trezirea din somn
din cauza zgomotului. Este puţin
probabil ca un singur indice al
zgomotului să fie potrivit pentru
elaborarea tututor politicilor.

Cerinţele Directivei cu privire la
Zgomotul Ambiant 2002/49/EC
includ folosirea unei medii anuale a
indicatorilor L
den
şi L
noapte
(vezi
glosarul). Suplimentar se pot folosi şi
alţi indici. În trecut, calcularea de
contururi ale zgomotului nocturn nu
a fost o practică standard la Otopeni
sau Baneasa. Indicatorii L
noapte
pot
oferi, probabil, informaţii
suplimentare utile. Alte informaţii,
precum numărul de treceri prin
culoarele aeriene, în perioade
diferite, ar putea fi, de asemenea,
necesare Bineînţeles, schimbarea
modului în care zgomotul este
cuantificat nu poate reduce nivelul
de zgomot. Cu toate acestea,
elaborarea fiecărui indice de zgomot
într-o manieră care să reflecte
efectele negative asupra oamenilor
trebuie să fie un element esenţial al
oricărei politici sănătoase.


Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


48
3B.12 Reducerile de emisii sonore la decolare, dominate de zgomotul
motorului, au fost mai semnificative decât reducerile zgomotului la
aterizare. Zgomotul provenit de la surse aerodinamice, de la fuzelaj, de
exemplu de la suprafeţele de control şi de la trenul de aterizare a devenit
mai important. Aterizarea este un proces mai dificil de controlat. De
asemenea, sunt de aşteptat creşteri ale zgomotului perceput în zona de
sub culoarele de aterizare, la vest de Aeroportul Baneasa. Taxele de
aterizare pot fi folosite pentru a încuraja liniile aeriene să utilizeze
avioane mai silenţioase. La Baneasa ar trebui sa se aplice taxe de
aterizare diferenţiate. În 2000/2001, avioanele conforme cu Capitolul 2
au fost obligate să plătească o taxă de aterizare dublă faţă de cele
conforme cu capitolul trei. Cele mai zgomotoase avioane de Capitol 3
au plătit cu 10% mai mult, iar cele mai silenţioase cu 105 mai puţin.
Noaptea intră în vigoare un sistem cu cote suplimentare ale zgomotului,
care încurajează folosirea de avioane mai silenţioase.


politica 20
Primarul va cere Guvernului, Uniunii Europene şi industriei aviatice să
negocieze cu hotărâre şi să ofere sprijin economic pentru dezvoltarea
mai rapidă de avioane mai silenţioase, mai ales a unor avioane care să
emită mai puţin zgomot la aterizare, şi pentru înlocuirea mai rapidă a
avioanelor mai zgomotoase existente cu cele mai silenţioase avioane
disponibile în prezent, inclusiv măsuri de retragere a celor mai
zgomotoase avioane de la anumite aeroporturi unde acest lucru este
necesar, recunoscând că este nevoie de îmbunătăţiri susţinute ale
performanţelor globale de mediu, luând în considerare şi orice tensiuni
create de interacţiunea cu obiective de calitatea aerului şi cu alte
obiective de mediu.

politica 21
Primarul va cere Guvernului să creeze şi să întreţină un mediu de
reglementare propice, iar operatorilor de aeroporturi să folosească toate
stimulentele disponibile, inclusiv analizarea mai atentă a posibilităţii de
a percepe taxe de aterizare diferenţiate, pentru a încuraja dezvoltarea şi
folosirea celor mai silenţioase avioane disponibile. Aceste demersuri
includ:■ distincţia între avioane cu niveluri diferite de emisii sonore,
conform categoriilor existente sau viitoare delimitate de „Capitole”; şi
■ examinarea avantajelor unei taxări influenţate de componenta
zgomotului la aterizare din certificatele de emisii sonore, mai ales la
Baneasa.


politica 22
Primarul sprijină reconsiderarea indicelui de zgomot al avioanelor
folosit în prezent la Baneasa şi la alte aeroporturi din Romania.
Indexul ar trebui reconsiderat, în mof normal, la intervale de cinci ani
sau când este oportun, ţinând cont de progresul ştiinţific. Cercetarea ar
trebui să trateze aspecte referitoare la adormire şi la revenirea la somn
după trezire, precum şi la trezirea din somn.

Proceduri operaţionale de atenuare a zgomotului
3B.13 Printre procedurile operaţionale aplicate la Baneasa şi la alte aeroporturi
selecţionate, în vederea reducerii zgomotului, se numără: niveluri
maxime ale zgomotului la decolare; rute preferenţiale de decolare pentru
reducerea zgomotului; altitudini minime pentru încadrarea în culoarul de
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


49
aterizare (Sistem de Aterizare prin Instrumente, SAI); proceduri cu
putere redusă / fricţiune redusă şi aterizarea cu coborâre continuă.

3B.14 În trecut, zgomotul creat de decolare a fost considerat un mai mare motiv
de îngrijorare decât zgomotul produs de aterizare. Majoritatea
îmbunătăţirilor în tehnologia aviatică, mai ales cele care vizează
reducerea zgomotului motoarelor, se resimt la decolare. "Amprenta
sonoră” la decolare s-a redus considerabil, întrucât avioanele moderne
au rate de ascensiune mult mai mari.

3B.15 La Baneasa, dupa modernizarea aerogarii va trebui sa existe măsuri de
monitorizare a zgomotului şi limite de zgomot pentru avioanele care
decolează. Operatorul aeroportului monitorizează decolările, pentru a
depista încălcările limitei de zgomot. Liniile aeriene sunt amendate, iar
veniturile astfel obţinute sunt distribuite de un Comitet pentru Fondul de
Zgomot, pentru diverse proiecte comunitare. De obicei, limitele de
zgomot sunt încălcate de avioanele mai vechi. Guvernul va trebui sa
introduca limite noi pentru zgomotul la decolare. Limitele de zgomot
propuse la decolare (Lamax, sunt următoarele: ziua 94 dB(A); noaptea
87 dB(A); în perioadele de limită între zi şi noapte (23.00-23.30 şi
06.00-07.00) 89 dB(A).

3B.16 Sistemele de detecţie a zgomotului şi de menţinere a direcţiei sunt
folosite pentru a monitoriza respectarea rutelor de decolare de către
piloţii de avioane. Datele oferite de monitorizare permit piloţilor să-şi
îmbunătăţească performanţele. Pentru anii 2003, 2004 şi 2005,
operatorul aeroportului are un obiectiv de 95% decolări pe culoarele
corecte. S-au proiectat Rute Preferenţiale pentru Evitarea Zgomotului,
folosite la decolarea spre vest (principalul mod de operare), ţinând cont
de constrângerile impuse de manevrearea şi funcţionarea avioanelor,
pentru a impune zborurilor să treacă printre zonele mai dens populate.
Acest lucru nu este posibil pentru Rutele Preferenţiale pentru Evitarea
Zgomotului folosite atunci când avioanele, din motive de direcţie şi
intensitate a vântului, decolează spre est, survolând zone populate. Un
sistem alternativ de organizare a decolărilor spre est de la Baneasa ar
putea reduce efectele asupra zonelor celor mai afectate, dar aceasta ar
necesita studii detaliate.

3B.17 Majoritatea plângerilor cu privire la zgomot care vizează în prezent
aeroportul Baneasa sunt formulate împotriva avioanelor care aterizează.
La Baneasa, este în continuare necesar ca avioanele care aterizează să
coboare într-un unghi standard de 3 grade. Aeroportul Baneasa, care
are cerinţe speciale de evitare a obstacolelor, constituie o excepţie,
putând fi folosit doar de avioanele capabile de o coborâre mai abruptă.
O coborâre mai abruptă reduce suprafaţa afectată de zgomot, dar este
foarte solicitantă pentru unele tipuri de avion (unele ar necesita chiar
certificări speciale), iar procedurile internaţionale standard (PANS-
OPS) permit coborârile abrupte numai în scopul de a evita obstacolele.
Avioanele trebuie să se înscrie pe culoarul de coborâre la cel puţin 830
de metri în timpul zilei şi la 1000 de metri în timpul nopţii. Când
avioanele sosesc dinspre vest (principalul mod de operare la Baneasa),
culoarul de coborâre se poate întinde peste Bucuresti până la Chitila.

3B.18 O mare parte din zgomotul produs în timpul aterizării are surse
aerodinamice, cum ar fi flapsurile şi trenul de aterizare. Un studiu
ANMAC a conchis că măsurătorile precise de zgomot pentru aterizări
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


50
nu sunt practicabile. Monitorizarea şi raportarea regulată a zgomotului
produs de aterizări şi conlucrarea strânsă între operatorul aeroportului,
liniile aeriene şi instituţiile de control al traficului este necesară pentru a
obţine îmbunătăţiri. Aterizarea cu Coborâre Continuă (ACC) este o
tehnică de aterizare care evită nivelurile mai înalte de zgomot generate
de aterizările în trepte. A fost pus la punct un Cod de Procedură pentru
reducerea zgomotului la fiecare aterizare. Reducerea puterii motorului
în timpul procedurilor ACC reduce consumul de combustibil, iar
avionul se găseşte, în general, la o altitudine mai mare decât în cazul
unei aterizări în trepte. O componenentă importantă a zgomotului
produs de sistemul turbocompresorului este de natură tonală. În general,
zgomotul tonal este considerat mai neplăcut decât alte tipuri de zgomot,
la intensitate egală.

3B.19 Viitoarele schimbări în managementul internaţional al traficului aerian
vor include sisteme operaţionale integrate de la plecare la destinaţie şi
proceduri de „navigaţie zonală" (RNAV, cu posibilitatea de ajustare la
structura curentă a rutelor de decolare. Reducerea nevoii de încadrare
într-unul dintre cele patru "culoare de aşteptare" din preajma
Bucurestiului nu ar reduce neapărat şi necesitatea de a contopi fluxurile
de trafic în vederea manevrelor finale de aterizare. De managementul
spaţiului aerian se ocupă Autoritatea pentru Aviaţie Civilă / Serviciile
Naţionale de Trafic Aerian. Controlorii de trafic folosesc o varietate de
reguli, proceduri şi practici menite să asigure separarea şi ordonarea
rapidă şi sigură a avioanelor. Structura spaţiului aerian controlat de
deasupra Bucurestiului a fost edificată pe parcursul unei perioade lungi
de timp. Orice reproiectare majoră ar avea implicaţii în lanţ foarte
extinse. Poziţionarea avioanelor pentru aterizarea la Baneasa sau la
Otopeni nu implică, neapărat, intrarea într-o buclă de aşteptare sau
înscrierea obligatorie într-un anumit culoar de coborâre. În funcţie de
condiţiile de trafic, de starea vremii şi de alţi factori, avioanele pot fi
ghidate şi ordonate în vederea aterizării în mai multe moduri.

3B.20 Avioanele execută manevre deasupra multor zone din Bucuresti, în afara
zonelor celor mai afectate, din sud-vestul oraşului. Multe avioane
survolează sudul sau Nordul Bucurestiului pentru a se înscrie pe
culoarul de coborâre către aeroportul Baneasa. De asemenea, a crescut
numărul deplasărilor implicând celelalte aeroporturi din Bucuresti şi
împrejurimi. Pentru oamenii din Chitila, de exemplu, nu este
întotdeauna clar dacă avioanele pe care le văd folosesc aeroportul
Baneasa, Otopeni sau alte aeroporturi din zonă. Procedurile de control al
traficului aerian se schimbă destul de rar. De aceea ese chiar mai
importantă înţelegerea cât mai completă a zgomotului şi a altor efecte
asupra mediului, pentru a nu rata nicio ocazie de a ameliora situaţia.

3B.21 La Baneasa, sistemul existent de alterare a pistelor permite crearea unor
perioade programate de linişte pentru mulţi bucuresteni, atunci când
deplasările de avioane se realizează pe direcţia vest. Primarul
recunoaşte beneficiile continuării acestei proceduri. Cartea Albă pentru
Transportul Aerian a Guvernului propune examinarea posibilităţii de a
creşte utilizarea celor două piste, susţinând următoarea variantă: „De
exemplu, s-ar putea introduce operarea în mod mixt la ore de vârf,
menţinând sistemul alternării pistelor pentru restul zilei”. Utilizarea
preferenţială a direcţiei vest reduce numărul de decolări pe deasupra
zonelor dens populate ale Bucurestiului, de la est de Otopeni. În trecut,
decolările au pus mai multe probleme legate de zgomot decât
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


51
aterizările. Situaţia se poate schimba pe măsură ce tehnologiile aviatice
evoluează. Acest aspect al procedurilor curente impune reevaluări
periodice.

politica 23
Primarul va cere Guvernului să urmărească mai insistent introducerea
de proceduri de reducere a zgomotului, precum Aterizarea cu Coborâre
Continuă. Raportul dintre numărul zborurilor pe direcţia vest şi numărul
zborurilor pe direcţia vest la Baneasa ar trebui să fie reevaluat periodic,
ţinând cont de modificările în expunerea la zgomot a populaţiei în
timpul decolărilor şi aterizărilor, odată cu progresul tehnologiilor
aviatice. Primarul este adeptul principiului de acordare a unor perioade
previzibile de linişte riveranilor, prin alternarea pistelor la Baneasa;
orice modificare a acestei politici ar impune o justificare foarte
riguroasă şi consultări publice de anvergură. Ar trebui să se efectueze
studii care să stabilească în ce moduri sunt afectaţi, sau pot fi afectaţi
cetăţenii Bucurestiului de zgomotul cauzat de avioane, în diferite
condiţii de trafic, pe măsură ce dimensiunile şi performanţele avioanelor
se modifică în timp.

Restricţii de operare, inclusiv restricţii asupra zborurilor de noapte

3B.22 Aeroporturile Baneasa si Otopeni nu sunt închise pe timpul nopţii. În
mod normal, aeroportul Otopeni nu este utilizat noaptea. Deplasările de
avioane la Baneasa între orele 23:30 şi 06:00 nu sunt limitate la un
numar anume. Majoritatea deplasărilor de avioane pe timpul nopţii sunt
aterizări ale zborurilor charter dimineaţa devreme, începând cam cu ora
04:30. Există un obiectiv de atingere a unei ponderi de 90% a
procedurii de Aterizare cu Coborâre Continuă în sosirile dintre orele
23:00 – 06:00, până la sfârşitul lui 2004.

3B.23 Primarul a indicat că este de acord cu opinia conform căreia zborurile de
noapte ar trebui interzise. Cu toate acestea, decizia aparţine Guvernului.

În procesul de analizare a argumentelor pentru interzicerea zborurilor de
noapte, va trebui ca Guvernul să evalueze datele cu privire la extinderea
şi la natura efectelor negative asupra riveranilor, precum şi aspectele
economice sau pe cele care ţin de alte domenii. Va fi necesar ca datele
să fie suficient de detaliate pentru a permite evaluarea adecvată a unor
cereri contradictorii, într-o consultare publică de mare anvergură. În
decembrie 2000, Ministrul Aviaţiei a anunţat modificări ale sistemului
de utilizare a pistelor de la Baneasa pe timpul nopţii. Măsurile nu au
constat într-o interdicţie asupra zborurilor nocturne, aşa cum ceruseră
multe voci, ci într-o rotaţie săptămânală între direcţiile est şi vest ,
atunci când condiţiile atmosferice permit acest lucru. Măsura are scopul
de a asigura o aproximativă egalitate între ponderile deplasărilor pe
fiecare direcţie. Implementarea integrală a acestui nou sistem de rotaţie
nocturnă a fost întârziată de un program complex de reconstrucţie a
celor două piste principale ale aeroportului. După încheierea lucrărilor
de construcţie, când sistemul va putea fi implementat fără alte
complicaţii, se va impune evaluarea efectelor pe care le are rotaţia
culoarelor de zbor asupra oamenilor din zonele survolate.


3B.24 În opinia Primarului, echilibrul dintre numărul de locuitori din zonele
survolate de culoarul vestic, respectiv de culoarul estic este un factor
Caseta 28: Curtea Europeană a 
Drepturilor Omului – Zborurile de 
noapte 
Primarul a oferit o sumă
iniţială de 20.000 de lire sterline
pentru introducerea unei acţiuni în
justiţie împotriva reglementărilor
asupra zgomotului nocturn la
aeroport, introdusă la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului de
riveranii afectaţi. Acţiunea a fost
sprijinită de o mare varietate de
grupuri de interes, inclusiv
organizaţii ale comunităţii şi
autorităţi locale. Prima hotărâre a
Curţii Europene a Drepturilor
Omului
23
a fost că Guvernul Mari
Britanii a încălcat Articolul 8
(dreptul la respectarea vieţii private
şi de familie şi a domiciliului) prin
deciziile sale din 1993 cu privire la
controlul zborurilor de noapte la
Aeroportul Baneasa. Curtea a decis
că nu se prezentaseră dovezi
adecvate şi independente ale
beneficiilor economice ale măsurilor
respective, şi, de asemenea, că nu se
acordase suficientă atenţie dificultăţii
de a adormi sau de a readormi după
trezire, ca femonene distincte de
trezirea din somn.
Pe 19 decembrie 2001,
Guvernul Marii Britanii a anunţat că
va face apel, pe motiv că întinderea
atribuţiilor sale îi conferea dreptul de
a lua măsurile respective. În aprilie
2002, Curtea Europeană a anunţat că
va permite o audiere în plen a
cazului. Primarul a oferit o a doua
sumă de 20.000 de lire sterline pentru
cheltuieli de judecată, în folosul
riveranilor afectaţi. Hotărârea Curţii
la judecarea apelului, pronunţată pe 8
iulie 2003, a anulat hotărârea iniţială
cu privire la încălcarea Articolului 8.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


52
important care justifică utilizarea alternativa a ambelor culoare de către
toate zborurile de noapte. În zonele survolate de culoarul estic al
aeroportului (în Bucuresti) sunt mult mai mulţi oameni decât în cele
traversate de culoarul vestic. Dacă programul de rotaţie pe timpul nopţii
nu are efectul scontat asupra opiniei publice, Guvernul ar trebui să
iniţieze consultări cu privire la folosirea exclusivă a culoarului vestic pe
timpul nopţii (soluţia care afectează cei mai puţini oameni).

3B.25 Unele categorii de oameni, mai ales cei în vârstă sau bolnavi, se trezesc
mai des noaptea şi adorm mai greu după ce s-au trezit
25
. Dacă nu se pot
obţine reduceri suficiente ale zgomotului la sursă, va trebui să fie luate
în considerare şi măsuri locale (vezi mai jos Planificarea spaţiului şi
izolarea clădirilor).

politica 24
Primarul este de acord cu opinia conform căreia zborurile de noapte ar
trebui interzise. Pe termen scurt, perioada în care se aplică la Baneasa
cota de noapte ar trebui extinsă pentru a acoperi întregul interval dintre
23:00 şi 07:00 şi ar trebui să fie utilizate instrumente de control,
împreună cu stimulente financiare adecvate, pentru a minimiza efectele
negative în timpul sub-intervalelor cuprinse în această perioadă.

politica 25
Primarul va cere Guvernului să evalueze efectele rotaţiei săptămânale a
pistelor la Baneasa pe timpul nopţii, după ce programul va putea fi
implementat integral pentru o perioadă rezonabilă de timp, în urma
încheierii lucrărilor de reconstrucţie a pistelor. Dacă evaluarea va indica
acest lucru, ar trebui ca folosirea preferenţială a culoarului vestic să fie
introdusă pentru aterizările din timpul nopţii, după consultări, iar
decolările să fie suspendate în intervalul de timp menţionat.

Zgomotul la sol şi accesul de suprafaţă
3B.26 Pe lângă zgomotul produs de decolarea şi aterizarea avioanelor, se
generează zgomot şi în timpul inversării jeturilor, folosită pentru a
reduce viteza avionului pe pistă în timpul aterizării, precum şi în timpul
testării motoarelor, al manevrelor la sol şi al utilizării unităţilor auxiliare
de alimentare cu energie; toate aceste tipuri de zgomot afectează zonele
din apropierea aeroporturilor. De exemplu, la Baneasa se impune
reducerea la minimum a folosirii inversoarelor de propulsie în
intervalele de timp când zgomotul este o problemă. Operatorul
aeroportului este responsabil pentru controlul zgomotului produs la sol.
Folosirea unităţilor auxiliare de alimentare cu energie la avioane a fost
restricţionată, după instalarea de linii de electricitate la sol pentru
majoritatea standurilor. O serie de limitări au fost impuse şi asupra
testării motoarelor la sol, pe timpul nopţii. Între orele 23:00 şi 07:00,
toate manevrele la putere maximă trebuie să se efectueze într-una dintre
incintele de rulare la sol, unde zgomotul este atenuat de bariere. S-au
instalat bariere sonore şi în alte zone ale aeroportului.

3B.27 Poluarea fonică şi alte forme de poluare provocate de traficul din preajma
aeroporturilor au devenit o problemă din ce în ce mai serioasă. Pe
măsura creşterii numărului de pasageri care folosesc aeroportul
Baneasa, a crescut şi traficul rutier, precum şi ponderea transportului în
comun. Strategia Primarului recunoaste importanţa traficului rutier din
zona aeroportului Baneasa şi impactul pe care acesta îl are asupra
calităţii aerului si a nivelului de zgomot. Cam o treime din pasageri
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


53
folosesc transportul în comun, obiectivul fiind ca această proporţie să
crească la 40% până în 2009 şi la 50% pe termen lung.

3B.28 Prin intermediul Strategiei de Transport, Primarul propune îmbunătăţirea
transportului în comun până la Baneasa, în primul rând prin construirea
unei noi legături de metrou nord-sud, care va lega Baneasa de centrul
orasului. Regia Autonoma de Transport Bucuresti va conlucra cu
Aeroportul Baneasa pentru a urmări implementarea unor alte măsuri de
creştere a utilizării formelor de transport viabile pe termen lung în
nordul Bucurestiului. Prevederile care să asigure accesul pe termen lung
al pasagerilor şi al muncitorilor la transportul în comun vor rămâne un
factor important, care va influenţa opinia primarului cu privire la
dezvoltarea aeroportului.

3B.29 Primarul şi-a exprimat cât se poate de clar convingerea că vor fi necesare
facilităţi suplimentare de transport în comun care să poată deservi cel
puţin 50% din totalul pasagerilor aeroportului şi cel puţin 25% din
totalul angajaţilor. Problema legăturilor viitoare de transport în comun
dinspre sud rămâne nerezolvată. Este important ca Guvernul să aloce
fondurile necesare pentru implementarea unor îmbunătăţiri ale reţelei de
transport în comun care au o importanţă vitală pentru uşurarea
accesului, reducerea aglomeraţiei din trafic şi ameliorarea impactului
global asupra mediului.

3B.30 Primarul sprijină iniţiativa de îmbunătăţire a accesului către aeroportul
Otopeni prin intermediul transportului în comun. Realizarea este în curs
de desfăşurare. Elaborarea unor Planuri de Transport pentru aeroport şi
alte măsuri asemănătoare trebuie să fie urmărite cu hotărâre de
angajatorii de la aeroport, pentru a reduce impactul cauzat de folosirea
autoturismelor proprietate personală şi a contribui la îmbunătăţirea
globală a condiţiilor de mediu.

politica 26
Primarul şi Directia de Transport vor conlucra cu Aeroportul Baneasa,
cu Guvernul şi cu alte instituţii implicate pentru a îmbunătăţi transportul
în comun până la şi în zona aeroporturilor Otopeni si Baneasa. Acest
demers va necesita finanţare suplimentară din partea Guvernului sau a
operatorilor aeroportului. Impactul din punct de vedere al emisiilor
sonore pe care îl vor avea capacităţile suplimentare de transport trebuie
să fie inclus în mod corespunzător în procesul de evaluare a
propunerilor de programe, iar acolo unde este posibil trebuie să se
implementeze măsuri rentabile de reducere a zgomotului.

Planificarea spaţiului şi izolarea clădirilor

3B.31 Din motive de mediu, este dezirabilă limitarea numărului de oameni
afectaţi de funcţionarea aeroporturilor. Pe de altă parte, pe măsură ce
devin angajatori de mai mare anvergură şi generează o sferă mai largă
de activităţi economice, aeroporturile tind să atragă mai mulţi oameni
care ajung să locuiască în vecinătatea lor, precum şi alte activităţi
urbane. Politicile de planificare din Romania urmăresc restricţionarea
numărului şi amplasării clădirilor sensibile la zgomot, inclusiv locuinţe,
spatiale şi şcoli, în apropierea aeroporturilor. Dacă va primi cereri de
autorizare pentru asemenea clădiri, Primarul va încerca să obţină date
exacte despre acţiunile care au fost întreprinse pentru a limita nivelul
zgomotului în zonele respective .
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


54

3B.32 Relaţia dintre proiectele imobiliare şi rutele avioanelor poate evolua în
mai multe moduri. Să fie avioanele încadrate strict într-un număr
restrâns de culoare aeriene, pentru a permite constructorilor şi
comunităţilor locale să aibă un anumit grad de certitudine şi să reducă
numărul clădirilor care trebuie izolate? Sau să fie deplasările avioanelor
dispersate, pentru a oferi comunităţilor unele perioade de linişte?

3B.33 Politica de planificare aviatică din Romania nu a încercat să ofere un
anumit grad de previzibilitate, de exemplu prin desemnarea unor Rute
Preferenţiale pentru Evitarea Zgomotului, folosite la decolări. La
Baneasa, folosirea alternativă a pistelor permite obţinerea unor perioade
previzibile de linişte. Limitarea deplasărilor de avioane la anumitte rute
permite celor pe care zgomotul îi îngrijorează în cea mai mare măsură,
dacă au posibilitatea reală de a-şi alege locuinţa, să caute zone mai
liniştite. În practică, cerinţele de control al traficului aerian, impuse de
tehnologia existentă, tind să limiteze deplasările de avioane la anumite
rute, mai ales imediat după decolare şi la aterizare. Limitarea
construcţiilor de clădiri sensibile la zgomot în zona rutelor preferenţiale
de la vest de aeroport nu implică sacrificarea unui spaţiu potenţial foarte
mare, întrucât o mare parte din terenurile din zonă fac parte din Zona
Verde, în care construirea este, în mod normal, interzisă.

3B.34 Pe de altă parte, interdicţia de a construi clădiri sensibile la zgomot în
zona culoarului de aterizare de la est de Aeroportul Baneasa ar fi o
piedică imensă în calea dezvoltării Bucurestiului. Penuria de locuinţe,
cererea potenţială de spaţii de locuit şi diferenţele mari între reacţiile
indivizilor impun o abordare mai flexibilă, cu excepţia zonelor expuse la
niveluri mari ale zgomotului, unde construcţiile de locuinţe trebuie
evitate.

Modificările viitoare ale raporturilor numerice între tipurile de
avioane din flote şi progresele tehnologice pot avea implicaţii pentru
zonele aflate sub culoarele de aterizare. De exemplu, este foarte probabil
ca avioanele mai mari şi mai grele să fie, în continuare, mai zgomotoase
decât avioanele actuale, care sunt mai mici. Decizia ICAO de a nu
impune un standard mai strict al emisiilor sonore pentru avioanele noi
conferă o importanţă mai mare planificării spaţiului din jurul
aeroporturilor, pentru a limita expunerea la zgomot. Progresele în
tehnologia aviatică nu par capabile să ofere, în lipsa unor stimulente
suplimentare, reduceri majore ale zgomotului la aterizare până în 2016.
Progresele viitoare în administrarea spaţiului arian ar putea permite
îmbunătăţirea încadrării pe culoarele de zbor sau alte schimbări în
operare.


3B.35 Planul pentru Bucuresti creează un cadru de abordare a nevoilor de
locuinţe ale oraşului. Primarul este hotărât să efectueze un nou Studiu
cu privire la Capacitatea Locativă a Bucurestiului în 2004. Cartea Albă
a Transportului Aerian creează incertitudini cu privire la dezvoltarea
viitoare a aeroportului Otopeni şi, deşi crearea de hărţi ale zgomotului
rutier este într-un stadiu avansat, alte secţiuni ale programului naţional
de realizare a hărţilor de zgomot se confruntă cu întârzieri. După
finalizare, hărţile de zgomot ar trebui să ajute la evaluarea pe baze
unitare a zgomotului cauzat de automobile, trenuri şi avioane, deşi va fi,
probabil, necesar, ca ele să fie suplimentate prin intermediul altor
informaţii. Este posibil ca, până în 2016-2021, progresul tehnologic să
aibă un efect pozitiv asupra surselor de zgomot non-aviatice, permiţând,
de exemplu, crearea de anvelope sau de suprafeţe carosabile mai
Caseta 29: Aspecte legate de 
dezvoltarea culoarelor aeriene 
Printre aceste aspecte se numără:
■ Actualizarea prognozelor cu privire
la impactul sonor, mai ales prin
prisma celor mai noi estimări cu
privire la dimensiunile şi amprentele
sonore ale avioanelor, nu numai
pentru contururile de zgomot
existente, ci şi luând în considerare
numărul de depăşiri ale nivelelor
medii de zgomot pe culoarele de
decolare şi aterizare, ţinând cont şi de
orice potenţiale modificări ale
alocării şi administrării spaţiului
aerian;
■ Examinarea utilităţii transferului de
drepturi de construcţie şi a altor
mecanisme de promovare a
proiectelor de clădiri cu destinaţie
logistică, industrială şi alte destinaţii
mai puţin sensibile la zgomot în
zonele cele mai afectate, situate chiar
sub culoarele de zbor, căutând spaţii
pentru locuinţe şi şcoli în zone mai
liniştite.
■ Elaborarea de recomandări pentru
planificare şi urbanism care să
contribuie la minimizarea efectelor
zgomotului produs de avioane atât în
interior, cât şi în exterior. Asemenea
recomandări trebuie să indice
materiale, tehnici de construcţie şi
moduri de amplasare.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


55
silenţioase sau îmbunătăţirea tehnologiilor feroviare, ceea ce ar reduce
ponderea zgomotului cauzat de automobile şi trenuri comparativ cu
zgomotul cauzat de avioane. Trebuie să fie evaluate implicaţiile
diferitelor surse de zgomot pentru potenţialele zone de locuinţe,
inclusiv, acolo unde este posibil, diferenţele între ratele potenţiale de
modificare, mai ales în zonele traversate de culoare de zbor.

politica 27
Primarul va conlucra cu districtele pentru a asigura aplicarea adecvată a
recomandărilor Guvernului, astfel încât noile zone rezidenţiale să ofere
condiţii corespunzătoare cetăţenilor. Studiile de Capacitate Locativă la
nivelul întregului oras ar trebui să încerce, dacă acest lucru va fi practic
şi oportun, să ia în considerare schimbările probabile ale nivelurilor de
zgomot cauzat de vehicule, trenuri şi avioane. Studiile ar trebui să
stabilească moduri de satisfacere optimă a nevoilor locative,
minimizând, în acelaşi timp, expunerea la zgomot.


3B.36 Perioada de timp care ar trebui să fie acoperită de măsurătorile
zgomotului produs de avioane este un aspect de o importanţă aparte
pentru şcoli (vezi casetele de mai sus) Şcolile pot fi afectate de
zgomotul avioanelor, vehiculelor, căilor ferate sau al altor surse externe,
dar şi de nivelul înalt al „interferenţelor” între diferitele activităţi care au
loc în şcoală. Deşi nu sunt disponibile informaţii complete, se poate
presupune că mediul acustic din multe şcoli bucurestene nu este tocmai
propice pentru comunicarea profesor-elev şi pentru concentrarea
elevilor.

politica 28
Primarul cere Guvernului să elaboreze recomandări, precum o revizuire
radicală a Recomandărilor pentru Politici de Planificare, în sensul
utilizării „celei mai pesimiste estimări” pentru realizarea contururilor de
zgomot produs de avioane, care se folosesc la evaluarea necesităţii de
izolare a clădirilor sau a altor măsuri de atenuare a zgomotului, şi să
asigure fondurile necesare, conform principiului „cine poluează
plăteşte”, acolo unde este practic şi rentabil.

3B.37 Mai multe Programe de Izolare Fonică au fost implementate la Otopeni,
cel mai recent fiind un program oferit voluntar de operatorul
aeroportului pentru locuinţe şi şcoli. Şi la aeroportul Baneasa este în
curs de implementare un program de izolare fonică, în cadrul căruia
nivelurile minime de expunere la zgomot în baza cărora se stabileşte
care locuinţe beneficiază de izolare fonică sunt mai scăzute decât pentru
orice alt aeroport din Romania. Fondurile necesare au fost obţinute pe
baza principiului „cine poluează plăteşte”. În general, ofertele de
izolaţie fonică includ izolare acustică secundară, mai ales pentru
dormitoare şi livinguri. Dacă locatarii doresc să înlocuiască toate
geamurile cu geamuri termopan, pot plăti diferenţa. Pachetul de bază
oferit constă, de regulă, într-un sistem simplu de ventilare forţată, care
împiedică pătrunderea zgomotului în locuinţă. În intervalul scurs de la
implementarea primelor programe de izolare fonică, „locuirea în
întreaga casă” a devenit modul de viaţă normal, ceea ce ridică întrebarea
dacă practica de a izola fonic numai anumite camere nu ar trebui să fie
revizuită. O ierarhie mai flexibilă a măsurilor ar putea fi mai portivită ,
deşi trebuie luate în considerare şi cheltuielile. Cu toate că măsurile de
izolare fonică nu sunt identice cu cele de izolare termică, multe soluţii
Caseta 31: Estimarea cea mai 
pesimistă 
Unele voci au susţinut că
“estimarea cea mai pesimistă” ar
trebui să fie folosită în scopuri de
planificare şi control al
construcţiilor, în locul contururilor
bazate pe niveluri medii ale
zgomotului. Deşi decolarea spre est
la Baneasa, de exemplu, poate să
aibă loc, în medie, numai o dată la
cinci zile pe parcursul unui an
obişnuit, se poate argumenta că toate
clădirile ar trebui să fie planificate şi
proiectate ţinând cont de contururi
ale zgomotului produs de avioane
obţinute pe baza “celei mai pesimite
estimări”. De exemplu, în cazul
şcolilor de la est de Baneasa, se
poate întâmpla ca ruta de est să fie
folosită cu precădere de avioane
pentru o perioadă destul de lungă.
Aceasta ar însemna că o perioadă
importantă pentru un copil care
învaţă ar putea să fie marcată de un
nivel al zgomotului mai ridicat decât
media.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


56
folosite pentru a rezolva una dintre probleme se dovedesc eficiente şi în
cazul celeilalte. De aceea, este, în mod evident, de dorit să se
urmărească proiectarea combinată a acestor măsuri, pentru a reduce
cheltuielile cu încălzirea ale familiilor cu venituri mici, a economisi
energie, a proteja mediul şi a reduce nivelul zgomotului, ţinând cont şi
de existenţa altor surse de zgomot, acolo unde este necesar.
34

politica 29
Primarul va cere Guvernului să evalueze caracteristicile de zgomot
asociate cu modificările potenţiale ale structurii flotelor de avioane şi cu
progresul tehnologic, şi să elaboreze previziuni actualizate ale
impactului zgomotului asupra zonelor afectate de Aeroportul Baneasa,
conţinând referiri mai ales la culoarele de aterizare care traversează
Bucuresti. Trebuie să se ia în considerare posibilitatea unui nou
Program de Izolare Fonică, care să încorporeze o ierarhie flexibilă a
măsurilor, permiţând protecţia rentabilă a unor categorii mai largi de
imobile. Acolo unde este posibil, lucrările trebuie să ofere simultan
protecţie împotriva mai multor surse de zgomot şi să fie proiectate
împreună cu izolaţia termică şi cu măsuri de protecţie a mediului.


Informare publică şi comunicare

3B.38 Comitetele consultative creează posibilitatea comunicării şi consultării
între aeroporturi şi comunităţile afectate. Ele oferă tuturor părţilor
implicate ocazii constante de monitorizare şi schimb de informaţii,
precum şi de revizuire a măsurilor de administrare a zgomotului, printre
alte aspecte, în funcţie de situaţie.

3B.39 Operatorii de aeroporturi răspund de recepţionarea şi de soluţionarea
plângerilor cu privire la zgomot, dacă acestea se referă la posibile
încălcări ale reglementărilor cu privire la zgomot.

Personalul aeroporturilor are acces imediat la datele despre zgomot şi
despre înscrierea pe culoarele de zbor, ceea ce facilitează identificarea
situaţiilor în care se generează niveluri mari de zgomot. Datele
relevante ar trebui să fie puse la dispoziţia celor care au un interes sau o
preocupare legitimă, dacă acest lucru este practic posibil şi nu încalcă
anumite norme de securitate. Unele autorităţi locale oferă un serviciu de
înregistrare a plângerilor care vizează zgomotul provocat de avioane, pe
lângă serviciile generale de reclamaţii cu privire la zgomot. În general,
dinamica plângerilor este analizată în mod curent de comitetele
consultative pentru aeroporturi.

3B.40 O problemă a contururilorde zgomot al avioanelor este că ele sunt
folosite în scopuri pentru care nu sunt potrivite. Ele reduc serii
complexe de evenimente la o singură valoare care este utilă pentru
planificare, stabilirea tendinţelor şi alte scopuri asemănătoare. Cu toate
acestea, în ciuda avertismentelor publicate, oamenii pot înţelege că în
afara conturului de 55dBA zgomotul avioanelor nu se aude deloc. De
fapt, o parte a populaţiei este deranjată şi de intensităţi mai scăzute ale
zgomotului produs de avioane. Contururile oferă doar o valoare
generală, pe termen lung, a nivelului global al energiei sonore. Mai ales
atunci când se decid unde vor să locuiască, oamenii ar face bine să se
intereseza câte avioane survolează zona respectivă, la ce intervale de
timp, şi dacă există perioade de linişte cu frecvenţă regulată. În cazul
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


57
drumurilor, al căilor ferate şi al multor alte surse de zgomot, prezenţa
fizică a infrastructurii în apropierea unei case poate fi un semnal de
alarmă pentru cumpărător; în cazul culoarelor aeriene, este posibil ca
niciun avion să nu treacă prin zonă atunci când cumpărătorul
inspectează casa. Informaţiile mai bune despre posibilitatea de survol
pot fi utile şi când oamenii vizitează parcuri istorice sau grădini,
rezervaţii naturale, sau când îşi fac planuri pentru activităţi în aer liber.

3B.41 Există avantaje potenţiale în oferirea de informaţii mai detaliate despre
zgomotul cauzat de avioane, într-un limbaj accesibil – de exemplu,
informaţii despre localizarea normală a culoarelor de zbor şi despre
numărul de avioane în diferite momente ale zilei. Hărţile radar pot
indica unde sunt concentrate culoarele de zbor deasupra unui cartier.
Totuşi, ele nu indică nivelul de zgomot pe care îl poate genera un
anumit avion într-un anumit loc. De asemenea, momentul zilei care este
de interes pentru oameni poate varia în funcţie de activităţile lor.
Guvernul australian a publicat documente în care sunt evaluate forme
alternative de informare. Oamenii vor informaţie simplă, dar analizarea
şi prezentarea ei în moduri complet personalizate, de exemplu prin
intermediul unor site-uri web interactive, poate necesita resurse
considerabile. Trebuie să se stabilescă întâi ce informaţii vor oamenii, în
ce scopuri, şi prin intermediul căror canale de informare.

politica 30
Primarul va cere Guvernului să examineze modurile în care oamenii
folosesc în diferite scopuri diferitele tipuri de informaţii despre
zgomotul produs de avioane, şi modurile în care pot fi puse la dispoziţia
lor datele relevante, cum ar fi cele despre culoarele de zbor, atâta vreme
cât acest lucru este realizabil în practică şi nu încalcă anumite norme de
securitate. Un studiu ar trebui să evalueze care forme de comunicare ar
fi mai transparente şi mai accesibile, şi ce metode de pregătire,
publicare şi verificare indepentă ar fi cele mai potrivite pentru a câştiga
şi a menţine un nivel înalt de încredere a publicului. Guvernul ar trebui
să examineze care infomaţii despre zgomotul produs de avioane şi
despre culoarele de zbor ar fi cele mai utile pentru persoanele care se
mută într-o zonă afectată.

Transportul de marfă pe calea aerului

3B.42 Aeroportul Baneasa are cel mai mare terminal de marfă din Romania.

Marea majoritate a mărfurilor care ajung la Baneasa sunt transportate în
calele avioanelor de pasageri. Descărcarea şi transbordarea mărfurilor
este o activitate majoră în zona Baneasa, aeroport în care se constituie
încărcăturile pentru alte aeroporturi. Strategia Primarului a evidenţiat
problemele de calitate a aerului existente în zona Baneasa şi caută să
încurajeze folosirea de vehicule cu emisii mai reduse. Folosirea celor
mai silenţioase vehicule pentru deplasările de marfă între aeroporturi şi
pentru alte deplasări nocturne de marfă trebuie să fie încurajată. Aceasta
este o iniţiativă importantă, care are implicaţii mai largi, demonstrând
modul în care gruparea încărcăturii poate reduce impactul vehiculelor de
marfă asupra mediului, inclusiv emisiile sonore.

politica 31
Primarul va cere Guvernului să lucreze cu hotărâre, inclusiv prin
încheierea de acorduri internaţionale, prin reglementări naţionale şi cu
privire la aeroportului şi prin măsuri economice, pentru a minimiza
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


58
impactul transportului de marfă pe calea aerului asupra mediului,
inclusiv emisiile sonore, şi să promoveze alternative eficiente şi viabile
pe termen lung.

propunerea 22
Regia Autonoma de Transport va conlucra cu instituţiile implicate
pentru a minimiza impactul sonor al transportului de suprafaţă în jurul
aeroporturilor din zona Bucuresti, inclusiv al transportului de marfă.

politica 32
Primarul va cere Guvernului, Autorităţii pentru Aviaţie Civilă şi
operatorilor de aeroporturi, pe măsură ce tehnologiile evoluează şi apar
ocazii noi, să revizuiască potenţialul pe care îl au măsurile de proiectare
şi administrare a spaţiului aerian pentru reducerea impactului global al
zgomotului produs de avioane asupra comunităţilor afectate, ţinând
seama mai ales de amplasarea culoarelor de aşteptare, a structurilor de
navigaţie şi de înălţimea rutelor aviatice în zonele construite.
Modificările semnificative ale tiparelor de deplasare în interiorul unui
cadru stabilit de infrastructura aeriană şi de reguli ar trebui să facă
obiectul unor consultări, ca şi modificările infrastructurii şi ale regulilor
înseşi.


Elicoptere

3B.43 Mulţi oameni – muncitori şi vizitatori, dar şi locuitori – sunt deranjaţi în
mod special de zgomotul produs de elicoptere. Palele rotorului
generează zgomote cu caracteristici aparte, inclusiv zgomote de
frecvenţă joasă.

3B.44 Elicopterele trebuie să respecte reglementările Regulamentului Aerian şi
să urmeze instrucţiunile controlorilor de trafic aerian dar, în general, nu
există alte restricţii asupra deplasărilor lor. Elicopterele cu un singur
motor trebuie să urmeze anumite rute în Zona de Control Bucuresti.

Elicopterele cu două motoare au libertatea de a călători pe ruta cea mai
directă. Numărul limitat de rute disponibile pentru elicopterele cu un
singur motor poate duce la apariţia aglomeraţiei în anumite perioade. În
anumite zone, elicopterele pot fi ţinute în bucle de aşteptare, din motive
de control al traficului aerian, ceea ce poate crea neplăceri suplimentare
atunci când aeronavele sunt constrânse să survoleze în mod repetat
aceeaşi zonă.

3B.45 Rutele existente pentru elicoptere au fost proiectate ţinând cont de
siguranţa zborurilor şi de alte aspecte operaţionale ale relaţiei cu alte
fluxuri de trafic. În general, ele urmează spaţiile deschise, acolo unde
acestea sunt disponibile. Aceasta minimizează numărul zonelor
rezidenţiale survolate, dar reduce liniştea din spaţiile deschise.
Coridoarele folosite în practică au o lăţime de circa 800 m, ceea ce
reduce concentraţia celor mai înalte niveluri de zgomot în multe zone.
Elicopterelor nu le este permis să zboare la mai puţin de 170 m de orice
persoană, ambarcaţiune, vehicul sau structură construită, cu excepţia
operaţiilor de decolare şi de aterizare. Limitele superioare de zbor
pentru elicoptere sunt la cel mai înalt nivel posibil fără a apărea
suprapuneri cu rutele de decolare şi aterizare ale avioanelor. Altitudinea
de zbor depinde de vreme şi de cerinţele de vizibilitate în tmpul
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


59
zborului.


3B.46 Atitudinile oamenilor faţă de elicoptere sunt influenţate, în general, de
importanţa pe care ei consideră că o are folosirea acestora. Nu este
întotdeauna clar pentru cei de la sol dacă un elicopter este folosit ca
ambulanţă aeriană, în scop de afaceri sau pentru agrement. Serviciile de
urgenţă încheie acorduri cu o varietate de firme în vederea folosirii
elicopterelor acestora, iar utilizarea curentă a unui elicopter nu reiese
întotdeauna din aspectul său exterior.

3B.47 Elicopterele aparţinând poliţiei şi altor servicii de securitate pot zbura mai
jos decât alte elicoptere şi pot părăsi rutele normale pentru elicoptere.
Acest factor a contribuit, probabil, la creşterea atenţiei publicului faţă de
zgomotul creat de elicoptere. Cu toate acestea, politica obişnuită este de
a zbura cât mai sus posibil, în funcţie de constrângerile pe care le
impune traficul aerian în momentul respectiv.


3B.48 Primarul nu are nicio atribuţie de control al numărului, deplasărilor sau
rutelor pe care le urmează elicopterele. Folosirea elicopterelor poate fi
influenţată numai acolo unde sunt necesare autorizaţii pentru construcţia
de facilităţi suplimentare pentru decolarea şi aterizarea elicopterelor. Cu
toate acestea, conform legislaţiei de planificare în vigoare, o zonă de
decolare şi aterizare a elicopterelor poate fi folosită până la 28 de zile pe
an fără să existe vreo autorizaţie explicită care să dea zonei respective
această destinaţie. Este dificil pentru autorităţile de planificare locală să
verifice dacă limita de 28 de zile nu a fost depăşită. Elicopterele pot
opera numai din zone mai înalte, cu o permisiune specială din partea
Autorităţii pentru Aviaţie Civilă.


3B.49 Pentru orice nou heliport, inclusiv unul plutitor sau unul amenajat pe o
clădire, este nevoie de autorizaţie de construcţie. Impactul sonor al
oricărei asemenea noi structuri asupra locuitorilor, muncitorilor şi altor
categorii ar trebui să fie evaluat integral şi cu grijă, nu numai din punct
de vedere al culoarelor de decolare şi aterizare, ci şi din punt de vedere
al utilizării generale a rutelor pentru elicoptere. Va fi necesar să fie
avute mereu în vedere implicaţiile pe care modificările în utilizarea
elicopterelor le au asupra poluării fonice, precum şi orice alte evoluţii
viitoare precum folosirea dirijabilelor sau a avioanelor comerciale cu
decolare şi aterizare verticală.

politica 33
Primarul va cere Guvernului, Uniunii Europene şi producătorilor de
elicoptere să mărească progresiv severitatea strandardelor de emisii
sonore, să sprijine proiectarea de elicoptere mai silenţioase şi să asigure
minimizarea impactului sonor pe care îl au noile tehnologii aviatice.

politica 34
Primarul va cere Guvernului şi serviciilor de trafic aerian să aibă în
vedere implicaţiile modificărilor în utilizarea elicopterelor asupra
emisiilor sonore, precum şi noile ocazii de monitorizare şi control
rentabil, şi să examineze, consultându-se şi cu Primarul, cu primariile de
sector şi cu alte entităţi, modurile în care tehnologiile nou introduse pot
oferi noi moduri de minimizare a impactului emisiilor sonore.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


60

politica 35
Primarul se aşteaptă ca orice proiect de heliport sau de structură similară
să fie evaluat în conformitate cu Recomandările pentru Politici de
Planificare sau a actului care va înlocui acest act normativ, pentru a
minimiza efectul emisiilor sonore, inclusiv din punct de vedere a
modificărilor în frecvenţa folosirii rutelor pentru elicoptere în Bucuresti.
Conlucrând cu comunitatile, primarul va lua în considerare necesitatea
şi posibilitatea practică de identificare a unor zone Bucuresti unde să se
poată construi un nou heliport, pentru a stimula economia Bucurestiului.
În general, ar trebui ca districtele să se opună propunerilor de
construcţie a unor heliporturi private, cu excepţia celor care vor fi
folosite predominant pentru situaţii de urgenţă.





3C Zgomotul industrial 

3C.1 Producţia pe cap de locuitor este mai mare în Bucuresti decât în restul
Romaniei. Foarte multe activităţi vechi şi zgomotoase au părăsit oraşul,
au fost închise sau au fost înlocuite cu procese moderne şi cu o
productivitate ridicată. Estimările pentru Bucuresti au fost că
aproximativ 480000 persoane, adică 49,6% din total, erau angajaţi în
producţie în 2001.Această cifră a fost proiectată să scadă la 240.000,
sau 24,7% din totalul persoanelor angajate, în perioada planificată până
în 2016.

3C.2 Trebuie acordată o atenţie deosebită interfeţei dintre industria zgomotoasă
şi cea nouă şi sensibilă la zgomot atunci când se întâmplă să se
elibereze vreun teren industrial. Zgomotul existent şi de perspectivă
datorat transportului trebuie luat de asemenea în considerare pentru a se
asigura, pe cât posibil, că se eliberează cele mai liniştite zone pentru
scopuri sensibile la zgomote (a se vedea în special paragrafele 4C.32-36
şi Politica 45). Se iau în considerare nevoile industriei în ceea ce
priveşte aglomerarea, capacitatea, mediul ambiant, accesibilitatea şi
costurile prin 2 locaţii de bază: Locaţii Industriale Preferate (PIL) având
costuri scăzute, deseori premise de extindere a spaţiului, unde mediul
ambiant nu reprezintă o constrângere şi Parcuri Industriale de Afaceri
(IBP) – calitate înaltă, de obicei mai scump, şi câteodată mai dense.
Este foarte important pentru viitorul Bucurestiului în ceea ce priveşte
zgomotul, ca spaţiul pentru activităţile potenţial a fi zgomotoase, să
rămână în PIL. Sensibilitatea la zgomot trebuie să constituie un factor
cheie în luarea deciziilor referitor la locaţiile distribuţiei şi
serviciilor, luând în considerare posibilitatea încărcării şi descărcării pe
timp de noapte.

3C.3 Datele publicate indică aproximativ 140 locaţii care se ocupă cu
managementul deşeurilor în Bucuresti. Va apărea nevoia de identificare
şi securizare a terenurilor în locaţii corespunzătoare pentru industrii noi
şi activităţi legate de reciclarea şi reprocesarea materialelor. Locaţiile
industriale preferate probabil că sunt cele mai potrivite pentru activităţi
de procesare şi manipulare din punct de vedere al minimizării
potenţialului impact al zgomotului. Prima Strategie de Dezvoltare a
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


61
Bucurestiului va stabili o agendă care sa includa asigurarea faptului că
Bucurestiul va continua să sprijine un domeniu larg de activităţi
economice. Noile şi reînnoibilele surse de energie şi de reciclare a
materialelor au fost văzute ca având mari contribuţii.

3C.4 Directiva Uniunii Europene referitoare la Evaluarea şi Managementul
Zgomotului în mediul înconjurător (END) necesită cartografierea
zgomotului din marile industrii ca cele definite în Anexa 1 la Directiva
referitoare la Controlul şi Prevenirea Poluării în zonele aglomerate,
inclusiv Bucuresti. Aceasta harta a fost deja realizata, dar este necesara
o verificare continua a acesteia pentru a acoperi schimbarile care se
petrec in spatiul edilitar al Bucurestiului

Controlul şi prevenirea poluării şi Managementul deşeurilor

3C.5 Zgomotul din mediul înconjurător datorat dezvoltării industriale a fost
controlat în mare măsură de către orăşele prin sistemul de planificare al
oraşului şi al ţării şi prin funcţiunile lor în ceea ce priveşte sănătatea
mediului – inclusiv acţiuni împotriva zgomotelor provenite din
activităţile industriale existente in Legea Mediului. Un nou sistem
integrat de prevenire şi control a poluării (IPPC) a fost introdus pentru
anumite activităţi industriale pentru a corespunde Directivei Comisiei
Europene nr. 1996/61. IPPC reprezintă o abordare integrată pentru a
controla emisiile în aer, apă şi pământ, alături de zgomot şi consumul de
energie prin constrângerea condiţiilor permise utilizând “Cele mai bune
tehnici disponibile”. Sistemul de control necesită permisiuni specifice
locaţiei stabilind limite ale valorilor emisiilor şi/sau tehnici de măsurare
echivalente. Permisele pot conţine cerinţe potrivite de monitorizare a
eliberării şi o obligaţie de a furniza autorităţii competente datele
solicitate pentru a verifica acordul. IPPC va fi aplicat progresiv în
perioada 2007-2014. Agenţia pentru Protectia Mediului este regulatorul
industriilor mari şi cu potenţial ridicat de poluare (Partea A1 Instalaţii).
Alte industrii – majoritatea celor din Bucuresti – în continuare sunt
regularizate de către autorităţile locale.

3C.6 Autorităţile Locale sunt consultate în toate permisele pentru aplicaţiile
IPPC şi Agenţia pentru Mediul Înconjurător ataşează o greutate
specifică răspunsului acestora în ceea ce priveşte determinarea BAT
pentru zgomot la o anumită instalaţie. Conform “Ghidului Practic” al
Guvernului în ceea ce priveşte IPP, “Agenţia va justifica ocaziile în care
nu va urma propunerile Autorităţilor Locale privitor la zgomote”.
Accentul se pune pe controlul zgomotului la sursă, iar ghidarea Agenţiei
se bazează pe o abordare bazată pe risc a regulilor în ceea ce priveşte
zgomotul. Acolo unde zgomotul nu reprezintă o problemă şi sunt
observate practici eficiente, este puţin probabil ca permisele să includă
orice condiţii specifice referitoare la zgomot, altele decât cele pentru
utilizarea BAT. Cu toate acestea, acolo unde zgomotul reprezintă o
problemă, condiţiile de permis este posibil să fie influenţate de condiţii
relevante de planificare şi o istorie în ceea ce priveşte constrângerea.
Este posibil să-i fie solicitat unui operator să pregătească un plan de
management al zgomotului unde utilizarea unui anumit grad de risc al
zgomotului să fie justificată. Orice monitorizare solicitată se aşteaptă să
fie efectuată respectând stipulările Standardelor Romane sau ale altor
îndrumare. Nivelele permise ale zgomotului vor depinde de
circumstanţele locale. Teoretic, diferite obiective în ceea ce priveşte
mediul înconjurător, pot fi schimbate între ele pentru a obţine cea mai
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


62
bună protecţie a mediului înconjurător. În practică acest lucru nu este
aşteptat în nici o reducere a standardelor în ceea ce priveşte zgomotul.

3C.7 Strategia Primarului de Management al Deşeurilor şi politica Spaţiilor
Verzi, iau în calcul mari creşteri în ceea ce priveşte reciclarea
deşeurilor. Sunt implicate mari schimbări în economia bucuresteana a
materialelor cu creşteri în sectorul local şi regional de “refabricare” a
materialelor care anterior erau considerate deşeuri. Imaginea şi
acceptabilitatea publică a multor părţi din managementul deşeurilor
industriale trebuie îmbunătăţite.

3C.8 Regulile în ceea ce priveşte licenţierea Managementului Deşeurilor solicită
evitarea inconvenienţelor cauzate de zgomotele provocate de
recuperarea sau depozitarea deşeurilor. Această solicitare se aplică
activităţilor care fac obiectul sistemului de licenţiere a managementului
deşeurilor şi acelor procese care au legătură cu deşeurile sub IPPC.
Agenţia pentru Protectia Mediului lucrează foarte mult cu orăşele în
etapele de început ale proceselor de licenţiere şi planificare pentru a se
asigura că responsabilităţile în ceea ce priveşte zgomotul de la locurile
de reciclare a deşeurilor sunt clare. Acesta îşi propune ca inspectorii să
considere impactul zgomotelor asupra mediului înconjurător ca o parte
din inspecţiile de rutină în locaţii, şi ca Agenţia să stabilească condiţii în
ceea ce priveşte licenţele pentru managementul deşeurilor care să
includă, unde este cazul, condiţii pentru controlul zgomotelor.

3C.9 Agenţia pentru Protectia Mediului vede condiţiile referitoare la licenţierea
in managementul deşeurilor complementând cerinţele de planificare,
permiţând o abordare mai flexibilă asupra regulilor pentru activităţile
zilnice. Dacă nu sunt întrunite obiective relevante în cadrul de lucru al
permisiei de planificare, Agenţia pentru Protectia Mediului este obligată
să stabilească condiţii în licenţa referitoare la deşeuri. Condiţiile de
licenţă nu previn inconvenienţele legate de zgomot ale procedurilor deja
aplicate.

3C.10 Se aşteaptă ca nivele mari ale activităţilor de construcţie să întrunească
cerinţele pentru mai multe case şi locuri de muncă în Bucuresti.
Cerinţele din ce în ce mai aspre ale regulilor de construcţie în ceea ce
priveşte transmisia sunetului pot creşte cantitatea de materilale utilizate
în construcţii. În ultimii ani au fost depuse eforturi considerabile în
industria construcţiilor pentru minimizarea materialelor utilizate şi
pentru creşterea reciclării. Îmbunătăţirea izolaţiilor clădirilor reprezintă
o piaţă potenţială pentru reciclarea materialelor din sectorul
construcţiilor sau din afara acestuia.

politica 36
Primarul va participa, acolo unde este cazul şi unde se poate aplica, la
iniţiativele în ceea ce priveşte minimizarea impactului advers al
zgomotelor industriale prin promovarea unor practici eficiente în
proiectarea clădirilor. Aceasta va include iniţiative referitoare la
Controlul şi Prevenirea Poluării Industriale în zonele industriale şi
facilităţi în ceea ce priveşte managementul deşeurilor împreună cu
Agenţia pentru Protectia Mediului, autorităţile locale pentru planificare
şi alţii.

propunerea 23
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


63
Referitor la resursele securizate, Primarul va investiga scopul
promovării reciclării deşeurilor asupra produselor care pot contribui la
reducerea zgomotelor precum materialele de izolaţie împotriva
zgomotelor utilizate în construcţia clădirilor.




Aspecte referitoare la controlul zgomotelor industriale

3C.11 Controlul zgomotelor industriale a avut doua ţeluri principale: evitarea
depăşirii nivelului dorit al zgomotelor, aşa cum sunt stabilite în liniile
directoare pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi evitarea
zgomotelor care pot cauza reclamaţii. Oricum se pune de asemenea
problema prevenirii unei scăderi graduale a nivelelor de zgomot de
fond. Această evitare poate necesita noi surse care să fie cu 10 dB mai
jos decât L
90
în funcţie de nevoile şi circumstanţele locale. O dezvoltare
sustenabilă necesită o abordare pragmatică luând în considerare toate
aceste aspecte în contextul local. În IPPC operatorul trebuie să aplice
“Cele mai bune tehnici disponibile” care să ţintească asigurarea faptului
că nu există o cauză rezonabilă pentru deranjarea persoanelor dincolo de
limitele instalării referitoare la instalaţiile din Partea A1 reglate de
Agenţia pentru Protectia Mediului.

3C.12 Zgomotul industrial trebuie controlat în primul rând la sursă, prin
intermediul proiectării instalaţiilor, instalare, operare şi întreţinere. Este
foarte importantă şi o bună şcolarizare a operatorilor. Sursele
zgomotului industrial sunt multiple şi foarte variate. Predicţia
zgomotului industrial în etapa de proiectare reprezintă o provocare. De
asemenea poate fi dificilă diagnosticarea surselor de deranjare şi
proiectarea unor soluţii potrivite. Zgomotul industrial şi controlul
vibraţiilor reprezintă domenii înalt specializate. tehnologiile de control
sunt deseori specifice anumitor industrii. Impulsivitatea, intermitenţa şi
tonalitatea pot fi caracteristici particulare deranjante ale zgomotului
industrial. În special zgomotele de joasă frecvenţă pot fi problematice.
Planificarea şi zgomotul tin cont că trebuie luate în considerare
caracterul şi nivelul zgomotului şi apariţia unor “impulsuri bruşte,
zgomote neregulate sau zgomote care conţine un ton continuu şi
distinctiv” si vor necesita considerare specială.

3C.13 Aspectele implicate în managementul zgomotelor în dezvoltarea
industrială includ procese şi echipamente silenţioase; absorbţia şi
izolarea instalaţiilor, îngrădirea şi ecranarea; ventilarea şi extractele
proceselor; orele de operare; planificarea spaţială şi izolarea clădirilor.
Sursele de zgomot care necesită măsurări similare pot fi de asemenea
găsite în premisele comerciale şi de altă natură (de exemplu: instalaţia
de aer condiţionat, ventilatoare şi instalaţii de ventilare şi extracţie) - a
se vedea de asemenea capitolul 3E, în special articolul 55 şi politica 77.


Procese şi echipamente silenţioase
3C.14 Zgomotul este produs într-o multitudine de moduri, cum ar fi de la
suprafeţe care vibrează; procese cu ecou sau aerodinamice; de la un
ventilator, duză sau pompă; şi impactul care poate include primul
impact şi rezonanţa ulterioară. În general, ca o primă prioritate, toţi paşii
practicabili şi rezonabili care trebuie urmaţi pentru utilizarea în
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


64
siguranţă a celor mai silenţioase procese şi specificaţiile celor mai
silenţioase echipamente şi metode de lucru cu scopul eliminării din
proiect a surselor de zgomot şi vibraţie. Zgomotul din activităţi
deschise, cum ar fi manipularea deşeurilor de metal şi şantiere utilizate
temporar pentru diverse activităţi, este dificil de controlat.

Îngrădirea şi ecranarea echipamentelor
3C.15 Generarea zgomotelor şi vibraţiilor nu poate fi întotdeauna evitată cu
ajutorul tehnologiilor de fabricare disponibile. Totuşi transmisia
zgomotului şi a vibraţiilor poate fi controlată. Aspecte în acest sens
includ dispunerea echipamentelor zgomotoase cât mai departe posibil
de zonele sensibile la zgomot; orientarea oricărei instalaţii cu
directivitate a zgomotului puternică în afara zonelor sensibile la
zgomot; izolarea şi oprirea, de exemplu utilizarea cuplajelor elastice,
izolarea conductelor, izolarea ţevilor, utilizarea acoperirilor metalice şi
a căptuşelilor, izolarea clădirilor, ecranare acustică a clădirilor, inclusiv
localizarea ventilatoarelor în cele mai ecranate poziţii; instalarea unor
bariere de zgomot, ca peniţe cu 3 părţi pentru transformatoare electrice
şi utilizarea împământărilor unde este spaţiu disponibil.

Ventilaţia şi procesele de aerisire
3C.16 Îngrădirea acustică a maşinilor pot creşte cerinţele suplimentare pentru
răcire şi ventilare. Amortizoarele de zgomot pentru intrări şi ieşiri, de
exemplu pentru a atenua zgomotele produse de ventilatoare, vor fi
solicitate frecvent. Conductele şi ţevile de asemenea pot produce şi
transmite zgomote. “Anti-zgomotul” poate fi eficient dacă este utilizat
pentru a elimina zgomotul unor surse simple şi de frecvenţă consistentă,
cum ar fi asamblările ventilatoarelor.

Operare şi management
3C.17 Operarea eficientă şi practicile manageriale sunt esenţiale, acoperite,
unde este cazul, de un sistem de management de mediu. Mentenanţa
regulată şi eficientă poate fi eficientă din punct de vedere al costului, de
exemplu evitarea fricţiunii în rolele conveiorului, troliilor sau altor
maşinării şi îmbunătăţirea echilibrului pentru a reduce vibraţiilor
părţilor rotative. Monitorizarea regulată a vibraţiilor în elementele
rotative poate detecta deteriorarea lagărelor şi permite înlocuirea
înaintea distrugerii, economisind bani şi reducând zgomotele şi
vibraţiile. Condiţiile referitoare la orele de operare se pot aplica
întregului echipament sau a unei părţi, încărcare sau descărcare, sau
unor operaţii specificate. Maşinile cu utilizare intermitentă ar trebui,
când este posibil, să fie oprite între perioadele de lucru. Pot fi
restricţionate tipurile de activităţi. Şcolarizarea personalului trebuie să
includă utilizarea şi întreţinerea echipamentului şi poziţionarea
echipamentului mobil.

Planificarea spaţială şi proiectarea clădirilor
3C.18 Limitele numerice ale zgomotului pot fi stabilite la limita şantierului sau
în apropierea celei mai sensibile zone.

3C.19 Utilizarea pământului cu structură fină creşte importanţa controlului
zgomotului la sursă. Intrările pe şantier şi deschiderile clădirilor trebuie
să fie poziţionate departe de receptorii sensibili şi ecranate prin clădiri,
structuri intermediare sau prin bariere împotriva zgomotului. Zgomotele
cu frecvenţă joasă pot călători distanţe considerabile. Inversarea
temperaturii noaptea poate participa la propagarea sunetului. Zumzetele
Caseta  32:  Îndrumar  refritor  la 
zgomotul din industrie 
O politica de planificare
referitoare la Dezvoltarea Industrială
şi Comercială şi Firmele Mici releva
faptul că, în contextul utilizării
mixte, multe afaceri pot fi derulate în
zone rezidenţiale fără a cauza
neplăceri inacceptabile prin trafic
intens, zgomot sau alte efecte
adverse. Scara dezvoltării, natura
utilizării şi locaţia rămân importante.
Permisia planificării ar trebui
acordată în mod normal doar dacă nu
există obiecţiuni specifice şi
semnificative.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


65
sau sunetele neobişnuite perceptibile pot apărea de la instalaţiile de gaz,
electricitate, apă sau de la alte instalaţii de utilităţi ca şi din industrie.
De obicei este necesară o depanare acustică specializată. Multe aspecte
luate în considerare în capitolul 3E, de la paragraful 3E.23 înainte, se
aplică în zonele industriale, inclusiv utilizarea suprafeţelor acustice.

3C.20 Utilizările industriale stabilite nu sunt apărate de inconvenientele
zgomotelor. Autorităţile locale pot emite Notificări de Abatere în
privinţa cu excepţia instalaţiilor prevăzute în partea A pentru care
zgomotul şi emisiile de vibraţii au fost stabilite printr-o permisiune de
Prevenire şi Control a Poluării. Noii proprietari pot avea acţiuni private,
urmând o mişcare în construirea de case lângă zonele industriale
existente. Continuitatea viabilităţii activităţilor industriale deja stabilite,
altfel de dorit, poate fi astfel ameninţată deşi este disponibilă apărarea
legală a operatorului cum că au fost implicate Cele Mai Bune Mijloace
de Practică pentru a limita impactul. Acest aspect este posibil să crească
unde sunt eliberate pentru construcţia de case doar părţi de zone
industriale. Nu ar trebui pierdute oportunităţile pentru a realiza controlul
zgomotului în stadiul de proiectare a dezvoltării. De exemplu,
dezvoltatorul de case poate fi de acord să plătească măsurătorile
nivelului de zgomot, pereţi barieră, sau alte lucrări. Este foarte
important ca măsurătorile zgomotelor să aibă scop adecvat şi să fie
suficient de vaste.

3C.21 Regulile referitoare la zgomotul industrial sunt în general în sarcina
Agenţiei pentru Protectia Mediului şi a oraşelor. Primarul va lucra în
colaborare cu autorităţile locale şi cu Agenţia pentru Protectia Mediului
când este necesar. În particular, Primarul va considera modul în care
reducerea zgomotului poate fi mai eficient promotată la nivelul
Bucurestiului ca fiind o parte a unei proiectări şi a unei construcţii
sustenabile. Ventilaţia silenţioasă şi tehnologiile de răcire includ
utilizarea apei din sonde pentru răcire, reţele zonale de răcire, sisteme
pasive şi o mai bună proiectare, instalare şi întreţinere a sistemelor
convenţionale.

politica 37
Primarul va lucra împreună cu Agenţia pentru Protectia Mediului, unde
are responsabilitate pentru controlul zgomotelor în sistemul integrat
pentru prevenirea şi controlul poluării, să evite sau să minimizeze
zgomotul activităţilor industriale. Trebuie acordată o atenţie deosebită
viabilităţii utilizărilor industriale şi de distribuţie stabilite atunci când se
acordă permisii pentru utilizări sensibile la zgomot în apropiere.
Rezumatele de planificare, condiţiile, contractele sau alte mecanisme
trebuie folosite pentru a proteja noii veniţi, inclusiv prin contribuţii la
rducerea zgomotelor de la sursă.

politica 38
Primarul va încuraja Agenţia pentru Dezvoltare Bucuresti să identifice,
prin reţelele existente de fabricare, orice problemă ridicată referitoare la
zgomot şi vibraţii, şi, unde este cazul, să facă propuneri pentru a
promova practici eficiente în managementul zgomotului.

Potenţialul de dezvoltare economică
3C.22 Sectorul de control al zgomotului şi vibraţiilor este relativ mic,
comparativ cu cele care se ocupă cu poluarea aerului, tratarea apei şi
deşeurile. Scopul a fost identificarea unor factori – cheie pentru acest
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


66
sector ca un întreg. Acest studiu va informa asupra viitoarelor priorităţi
în dezvoltarea sectorului. De exemplu, un studiu viitor al potenţialului
de dezvoltare economică a afacerilor implicate în domeniul izolării
fonice şi al controlului zgomotului poate identifica capacitatea, zone de
inovare, lanţuri de aprovizionare, factori care guvernează cererea şi
potenţial de creştere economică şi de angajare.

Politica 39
Primarul va încuraja Agenţia pentru Dezvoltare Bucuresti, în măsura în
care resursele permit, să examineze potenţialul de dezvoltare economică
al afacerilor implicate izolarea fonică şi controlul zgomotului cu o
concentrare iniţială pe proiectare sustenabilă şi construcţie şi inclusiv
potenţial de angajare în zonele defavorizate.

Agregate
3C.23 Reţinerea capetelor de şină sunt importante pentru transportul sustenabil
al agregatelor care va fi necesare pentru a sprijini dezvoltarea
Bucurestiului. Zgomotul operaţional trebuie minimizat dar nu poate fi
eliminat în totalitate. Utilizarea stabilită nu poate furniza protecţie
împotriva acţiunilor conform legislaţiei. Continuarea facilităţilor poate
fi supusă riscului dacă este permisă dezvoltarea rezidenţială în apropiere
fără o protecţie împotriva zgomotului suficientă.

politica 40
Primarul va obliga oraşele să continue munca de evitare, conţinere şi
minimizare a zgomotelor de la activităţile de manipulare a agregatelor
în colaborare cu Agenţia pentru Protectia Mediului unde există
posibilitatea relevantă. Trebuie acordată o atenţie deosebită viabilităţii
utilizărilor agregatelor stabilite atunci când se acordă permisii pentru
utilizări sensibile la zgomot în apropiere. Rezumatele de planificare,
condiţiile, contractele sau alte mecanisme trebuie folosite pentru a
proteja noii veniţi, inclusiv prin contribuţii la rducerea zgomotelor de la
sursă.

Itinerarul de transport şi acces

3C.24 Proiectarea străzilor locale, managementul traficului şi îmbunătăţirea
zonei pot juca roluri importante în protejarea utilizărilor sensibile la
zgomot. Stabilirea itinerarului şi accesul local necesită atenţie deosebită
în zonele de încărcare şi descărcare nocturnă. Aceasta include activităţi
industriale, de distribuţie, de management al deşeurilor şi de agregate.

politica 41
Primarul va obliga oraşele, ca în planurile lor de Dezvoltare Unitară şi
alte politici, ca de exemplu în dezvoltarea economică şi în programele
de transport, să considere măsur care să minimizeze potenţialul impact
advers al zonelor industriale, de distribuţie, de management al
deşeurilor, agregatelor în apropierea zonelor sensibile la zgomot, ca de
exemplu prin scheme de îmbunătăţire a străzilor.




3D  Planificarea  spațială,  designul  urban  şi  spațiile 
deschise  
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


67

3D.1 Acest capitol analizează câteva dintre problemele cauzate de zgomot şi
componenta sonoră implicate în renaşterea urbană sustenabilă, în
special prin sistemul de planificare, şi în promovarea liniştii în spaţiile
deschise corespunzătoare. Acest capitol este structurat în următoarele
secţiuni:
Þ Renaşterea urbană
Þ Locuinţe, şcoli şi centre medicale
Þ Utilizări mixte, centre orăşeneşti şi economia nocturnă
Þ Proiectare urbană în funcţie de componenta sonoră
Þ Spaţiile deschise şi domeniul public mai vast.

Renaşterea urbană
3D.2 Oraşele compacte permit oamenilor să aibă acces la mai multe facilităţi,
generând mai puţin zgomot, şi anume din transportul mecanic. Aceste
oraşe, cu toate beneficiile de sustenabilitate pot fi, însă, distruse pe
termen lung dacă politicile de planificare precedă dezvoltarea în toate
zonele zgomotoase în acest moment. Bazarea doar pe segregarea
spaţială a oamenilor şi a facilităţilor de transport reduc progresiv
densităţile, segreghează folosirea terenului şi majorează dependenţa pe
transportul motorizat – el însuşi sursa principală de zgomot ambiental.
Dezvoltările de înaltă densitate şi înălţime medie cu faţade aproape
continue pot crea sau proteja zonele mai liniştite. În opoziţie,
dezvoltarea suburbană de joasă densitate cu clădiri separate poate
permite zgomotului să se împrăştie. Zgomotul se poate propaga pe zone
din ce în ce mai vaste, alungând liniştea. În opoziţie, respectarea
cerinţelor asociate cu atracţia oamenilor spre Bucuresti oferă
posibilitatea de a mutare către zone sonore mai sustenabile. Proiectarea
urbană care ţine cont de componenta sonoră este necesară pentru a
profita de aceste oportunităţi.

3D.3 Regenerarea terenurilor şi asigurarea dezvoltărilor de înaltă densitate lângă
centre cu înaltă accesibilitate la transportul public poate duce la
probleme de proiectare pe termen scurt. Însă, acest lucru nu înseamnă
că toate aceste locaţii sunt zgomotoase. Se pot întâlni sau crea zone
liniştite în cartiere mai vechi de mare densitate. Noile dezvoltări pot
include măsuri de reducere a zgomotului, de care beneficiază o
comunitate mai vastă, dar şi locatarii imediaţi. Mecanismele precum
schimburile de terenuri şi transferurile de drepturi de dezvoltare pot
ajuta la amplasarea dezvoltărilor mai sensibile la zgomot în zone mai
liniştite.

3D.4 Acest studiu doreşte să satisfacă cerinţele unei populaţii şi economii
bucurestene în creştere, îndreptându-le în direcţii care asigură
îmbunătăţirile de mediu şi sociale. Dezvoltările oferă şansa de a folosi
cele mai bune tehnologii, design şi operaţiuni moderne – nu doar pentru
minimizarea generării şi propagării zgomotelor, ci şi pentru protejarea
utilizatorilor, dar în cazurile în care este posibil şi pentru a îmbunătăţi
componenta sonoră care le înconjoară. Noile dezvoltări prezintă
oportunităţi pentru îmbunătăţirea progresivă a componentei sonore din
oraş. Cei care propun proiecte trebuie să ţină cont de beneficiile
reciproce al controlului zgomotului din patru puncte de vedere esenţiale,
pe lângă îmbunătăţirea calităţii sunetului, unde sunetul este parte
integrantă a utilizării:
Þ Evitarea, reţinerea sau minimizarea generării de zgomote de către
proiect;
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


68
Þ Protejarea utilizatorilor proiectului sensibil la zgomot împotriva
zgomotului;
Þ Minimizarea transferului de zgomot între activităţi în cadrul
proiectului, care este vital în dezvoltările cu utilizări mixte; şi
Þ Contribuirea, unde este posibil, la îmbunătăţirea mai largă, ce poate
avea beneficii asupra proiectului, de exemplu, crearea de unităţi
comerciale de-a lungul drumurilor, pentru a îmbunătăţi ecranarea
locuinţelor din spatele proiectului sau pentru a evita reflectarea în zonele
liniştite.

3D.5 Evaluările zgomotului executate în conformitate politicile de protectie a
mediului trebuie folosite cât mai activ posibil, nu doar pentru a identifica
şi asigura protecţia împotriva zgomotului pentru locuinţe, dar şi pentru a
influenţa amestecul, amplasarea şi designul. Acest lucru include, pe cât
posibil, crearea de spaţii exterioare protejate în cadrul dezvoltărilor.
Pentru a susţine obiectivele acestei Strategii de Zgomot Ambiental,
primarul, în problemele strategice, va căuta dovezi specifice cu privire la
acţiunile care trebuie luate pentru a soluţiona problemele de zgomot,
detaliind, de exemplu, problemele de zgomot luate în considerare, în ceea
ce priveşte sursele, nivelele, metodele şi premisele, şi măsurile de
atenuare a zgomotului încorporate pentru a atinge nivelul corespunzător
de protecţie. Pe viitor, acest lucru poate lua forma Declaraţiei de Acţiune
împotriva Zgomotului. Problemele precum contribuţia formei urbane la
reducerea zgomotului şi aplicarea Declaraţiilor de Acţiune împotriva
Zgomotului, ultimele nefiind în această etapă o cerinţă specifică vor fi
abordate în prima revizuire. Pentru multe dezvoltări importante din punct
de vedere strategic, Evaluarea Impactului Mediului se va aplica, în orice
caz. Unde există potenţial pentru un impact semnificat al zgomotului,
evaluările zgomotului vor fi incluse în Declaraţia de Mediu.


3D.6 Primarul va lucra cu parteneri strategici pentru a se asigura că politicile de
transport, spaţiale şi de design susţin obiectivele, politicile şi propunerile
stabilite în Strategia pentru Zgomotul Ambiental. Trebuie acordată atenţie
specială perioadelor sensibile precum noaptea şi sfârşitul săptămânii.

politica 42
Primarul şi primarii de sector vor reduce zgomotul prin:
Þ minimizarea impactului adverse existent şi potenţial al
zgomotului în, din, în cadrul sau în vecinătatea propunerilor de
dezvoltare;
Þ separarea noilor dezvoltări sensibile la zgomot de marile surse
de zgomot, oriunde acest lucru este posibil;
Þ susţinerea noilor tehnologii şi a practicilor îmbunătăţite pentru
a reduce zgomotul la sursă, în special pentru transportul rutier, feroviar şi
aerian;
Þ reducerea impactului traficului zgomotului prin gestionarea
autostrăzilor şi politicile de transport;
Þ restricţionarea divertismentului nocturn şi a activităţilor de 24
de ore, şi, unde este cazul, promovarea locaţiilor desemnate bine
gestionate .


politica 43
Primarul, în trimiterile strategice care includ dezvoltările rezidenţiale în
locaţiile cu nivele de zgomot mai mari sau nivelul echivalent în orice
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


69
revizuire a instrucţiunilor, va căuta dovezi specifice cu privirea la
acţiunea care trebuie întreprinsă în privinţa zgomotului.

Locuinţe, şcoli şi centre medicale
3D.7 Într-un oraş aglomerat, un loc liniştit pentru odihnă este o necesitate de
bază. Oamenii doresc să aleagă sunetele pe care le experimentează
acasă şi în grădini, balcoane şi alte spaţii exterioare. Mulţi locuitori din
Bucuresti locuiesc în apartamente transformate din case mai mari, cu
izolaţie fonică slabă între diferitele unităţi, dar şi izolaţie externă slabă.
Nivelele de izolaţie sunt mai reduse la locuinţele mai vechi, închiriate
de particulari. Problemele de cost dau oamenilor o gamă de alegere
limitată între locaţiile liniştite şi cele zgomotoase. Nivelele ridicate de
zgomot pot restricţiona utilizările care implică locaţii pe “latura
zgomotoasă”, în special pentru dormit, reducând spaţiile efective
destinate locuinţelor disponibile pentru bucuresteni. Zgomotul poate
descuraja deschiderea ferestrelor pentru ventilare, cu implicaţii pentru
calitatea aerului din interior în cazul în care nu există facilităţi
corespunzătoare de ventilaţie.

3D.8 Creşterea populaţiei din Bucuresti şi formarea de mici gospodării, adesea
cu stiluri de viaţă diferite, împreună cu ore de lucru, de odihnă şi de
joacă mai flexibile, şi mai mult lucru acasă, pune probleme. Multe alte
ţări din nordul Europei cu densităţi urbane mai mari decât Romania au
standarde mai înalte în ceea ce priveşte izolaţia fonică externă şi
internă. Standardele mai înalte de management în construcţii sunt
comune, cu mai multe restricţii şi/sau înţelegeri împărţite, precum
timpii pentru activităţile zgomotoase.
3D.9 Slaba izolare fonică majorează riscul de probleme între vecini, adăugând
stres şi cerinţe pentru serviciile publice, inclusiv serviciile de gestionare
a zgomotului din cadrul autorităţii locale pentru Sănătatea Mediului. În
timpul petrecerilor, sistemele electronice foarte puternice şi
comportamentul lipsit de respect faţă de vecini pot pune probleme
grave, multe case fiind atât de slab izolate, încât activităţile vecinilor
pot provoca tulburări. Problemele pot fi foarte grave în anumite
apartamente şi case convertite, unde locuinţele pot fi despărţite doar
prin tavane suspendate din cherestea şi pereţi subţiri din rigips.
Designul interior de slabă calitate al apartamentelor sau teraselor, cu
utilizări conflictuale alăturate (de exemplu sufrageria unei case deasupra
dormitorului alteia) pot duce la apariţia de conflicte legate de zgomot.
Cazurile din 1999 din Camera Lorzilor din Marea Britanie au dus la
rezultatul că un proprietar nu trebuie să rectifice izolaţia slabă între
locuinţe sau să plătească daune unui locatar din cauza problemelor. De
asemenea, s-a decis că activităţile rezonabile efectuate de locatarii
învecinaţi nu pot fi probleme de competenţa justiţiei. Proprietarii şi
locatarii pot să nu cunoască toate măsurile pe care le pot lua pentru a
reduce impactul zgomotului extern sau intern. Costurile mari şi calitatea
nesigură a lucrărilor de construcţii pot descuraja oamenii să
îmbunătăţească izolaţia fonică. Performanţele acustice sunt uşor
subminate de este capacităţile slabe, materialele incorecte şi
reglementările necorespunzătoare.

3D.10 Oamenii pot suferi din cauza izolaţiei fonice, atât împotriva zgomotului
extern, cât şi a zgomotului generat în apartamentele alăturate sau
clădirile vecine. Reducerea zgomotului extern poate face zgomotul
intern mai evident. Problemele de zgomot intern şi extern trebuie
gândite împreună. Propunerile de a creşte standardele de izolaţie fonică
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


70
şi de a extinde sfera de aplicare a Reglementărilor în Construcţii au fost
propuse guvernului. Pe lângă casele noi şi apartamentele individuale,
sfera de aplicare trebuie extinsă pentru a include camerele de hotel,
motelurile, căminele studenţeşti, căminele pentru asistente medicale şi
azilurile pentru bătrâni. Se estimeaza că în locuinţele noi, 40% din noile
podele de separaţie şi până la 25% din noii pereţi de separaţie nu
respectă standardele curente. Astfel, s-a propus testarea înainte de
finisarea clădirii. Însă, testarea preliminară nu a fost introdusă imediat
pentru noile case şi apartamente. Persistă îngrijorarea în ceea ce priveşte
capacitatea de a se axa doar pe forme fixe de construcţii. Stabilirea şi
păstrarea încrederii clienţilor va necesita testarea continuă la faţa
locului. În cazul formelor alternative de respectare a Reglementărilor în
Construcţii, nevoile cumpărătorului trebuie respectate printr-o explicaţie
non tehnică aprobată a diferenţelor dintre alternative, împreună cu
sfaturi referitoare la acţiunile care trebuie întreprinse în cazul existenţei
unei deficienţe.

3D.11 Îmbunătăţirile la locuinţele existente slab izolate fonic din Bucuresti
sunt, de asemenea, necesare. Se va înlocui conceptul existent de
locuinţe “necorespunzătoare” şi va acoperi o sferă mai largă.
Autorităţile locale vor putea evalua pericolele cauzate de zgomot, însă
nu este clar cât de eficient va fi sistemul în realizarea de îmbunătăţiri.
Guvernul şi-a stabilit un scop în aducerea tuturor locuinţelor sociale la
standardul de “Locuinţe Decente” până în anul 2010.

Însă, acest lucru
include “izolarea fonică corespunzătoare împotriva zgomotului extern
[în cazurile în care zgomotul extern este o problemă)” – fără referire la
izolaţia internă – şi este doar una dintre opţiunile de îmbunătăţire. O
locuinţă poate fi definită ca decentă în baza altor caracteristici şi poate
să nu corespundă în ceea ce standardele de zgomot din 2010.
Proprietarii pot executa lucrări care nu se încadrează în standard, şi,
conform noilor instrucţiuni de reînnoire a caselor, autorităţilor li s-a
promis discreţie în ceea ce priveşte alocarea de resurse de locuit. Însă,
există riscul ca importanţa problemelor de zgomot intern şi extern să nu
fie recunoscută suficient. În contextul Bucurestiului, din cauza
presiunilor enorme în ceea ce priveşte locuinţele, există o dispută
aprinsă în ceea ce priveşte iniţiativele referitoare la “locuinţele liniştite”,
inclusiv îmbunătăţirea locuinţelor şi procesele sensibile de alocare,
pentru a deschide noi oportunităţi către persoanele vulnerabile care în
prezent nu pot alege.

3D.12 Informaţii consistente despre întreg teritoriul Bucurestiului nu există, în
ceea ce priveşte măsurile de izolare fonică a locuinţelor sau a altor
clădiri. Informaţiile despre izolaţia termică din casele din Bucuresti sunt
in plin proces de colectare. Izolaţia termică oferă anumite beneficii
fonice, însă specificaţiile de design în ceea ce priveşte glazurarea
termică şi acustică, de exemplu, diferă semnificativ.

3D.13 Îmbunătăţirea locuinţelor sociale oferă oportunităţi de reducere a
expunerii la zgomot fără pierderile nete în ceea ce priveşte capacitatea
locuinţelor. Programele de regenerare a zonelor pot include măsuri
pentru a reduce zgomotul provocat de trafic, încurajarea mersului pe
bicicletă şi a mersului pe jos, îmbunătăţirea ferestrelor, îmbunătăţirea
ecranării împotriva zgomotului şi reducerea reverberaţiilor în curţile cu
înaltă densitate. O strategie de Energie a Primarului propune un
parteneriat independent pentru energia care poate implementa un
program de Economie de Combustibil pentru Încălzirea Locuinţelor în
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


71
Bucuresti. Măsurile împotriva zgomotului trebuie, pe cât posibil, să fie
integrate cu acţiunile de economie de combustibil pentru încălzirea
locuinţelor şi eficienţa energiei. Este important ca “egalitatea de acces
la linişte” să fie urmărită în negocierile relevante de planificare, evitând
situaţiile în care, de exemplu, locuinţele sociale închiriate în spaţii mai
largi de dezvoltare sunt folosite ca ecran de zgomot pentru piaţa
deschisă sau locuinţele de nivel mai înalt.

3D.14 Condiţiile acustice bune sunt foarte importante pentru concentrarea
copiilor şi pentru învăţare, inclusiv la dobândirea de capacităţi
lingvistice. Mulţi copii pot avea auzul afectat pe perioade temporare, pe
lângă cei cu grave probleme de auz. Studiile efectuate de profesorul
Bridget Shield de la Universitatea South Bank şi de Julie Dockrell de la
Institutul de Educaţie şi alţii au atras atenţia cu privire la acustica slabă
claselor şi problemele asociate. Multe şcoli suferă de nivele înalte de
zgomot generat intern, inclusiv “diafonia” din activităţi competitive, dar
şi de zgomot generat de şosele, căi ferate, aeronave şi alte surse externe.
Clasele sau clădirile temporare din construcţii uşoare cu zone vaste de
glazurare pot fi şi mai vulnerabile.

3D.15 Proiecţiile referitoare la populaţie indică o mărire semnificativă a
populaţiei cu vârstă şcolară, din şcoala generală sau gimnaziu, pe
perioada până în anul 2016. Anumite şcoli noi trebuie puse la dispoziţie
în asociere cu noi locuinţe, precum cele din noile zone rezidentiale. În
alte cazuri, trebuie extinse şcolile. Este important ca sistemul de
planificare să identifica locaţii cu medii de zgomot corespunzătoare şi
să se creeze noi oportunităţi când se extind şcolile existente, pentru a
rectifica deficienţele acustice existente. Limitele superioare pentru
nivelele interne şi izolaţia sonoră în şcolile noi nu sunt inca
recomandate, spre deosebire de limitele superioare pentru zgomotul
extern.

3D.16 Fonduri guvernamentale suplimentare devin acum disponibile pentru
întreţinerea şi îmbunătăţirea lucrărilor la şcoli. Îmbunătăţirile acustice
pot fi, însă, complexe. Inovaţiile precum “Lucrări şcolare”, create de
Fundaţia pentru Arhitectură, au accentuat impactul proiectării asupra
realizării educaţionale. Educaţia cu privire la mediu poate fi integrată cu
participarea elevilor/profesorilor în pregătirea propunerilor de
îmbunătăţire a designului. Asemenea lucrări în domeniul acustic pot
ajuta şcolile aglomerate şi autorităţile locale din domeniul educaţiei să
hotărască priorităţile. Anumite sectoare execută deja lucrări de educaţie
în privinţa zgomotului în şcoli. Activităţile mai vaste referitoare la
sunete şi elemente sonore au multe legături bogate cu multe dintre
componentele programei, şi pot ajuta tinerii să aibă grijă de propriul
auz.

3D.17 Nivelul acceptabil de zgomot depinde de activităţile din cadrul diferitelor
părţi ale şcolii. În mod clar, bibliotecile şi zonele pentru predarea
formală necesită condiţii de linişte, spre deosebire de sălile de sport.
Anumite şcoli pot beneficia de instalarea de bariere de zgomot, conform
reglementărilor de siguranţă şi securitate. Barierele pot, de asemenea, să
reducă impactul zgomotului din spaţiile de joacă asupra localităţii.
Plantarea densă din cadrul spaţiilor de joacă din şcoli poate, de
asemenea, să ajute din punct de vedere calitativ. Pe anumite străzi de
lângă şcoli, limitele de viteză variabile sau alte măsuri de trafic pot
reduce zgomotul.
Caseta 33: Proiectarea acustică a 
şcolilor  
Şcolile existente şi cele noi trebuie să
respecte Reglementările
Educaţionale. Standardele de
Construcţii oferă un cadru de
reglementare pentru designul acustic
al şcolilor pentru susţinerea
Reglementărilor în Construcţii.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


72

3D.18 Spitalele şi alte facilităţi din domeniul sănătăţii generează zgomot, prin
traficul pe care îi creează, inclusiv ambulanţe, elicoptere, livrare de
provizii, lucrători şi oamenii care vizitează; şi prin alte activităţi precum
funcţionarea boilerelor, a generatoarelor de urgenţă, a pompelor, a
atelierelor de lucru, a spălătoriilor, a bucătăriilor şi lucrările de
construcţii. Zgomotul cauzat de călătorii şi alte activităţi poate
reprezenta o problemă specială seara sau noaptea, în special pentru
facilităţile de îngrijire din zonele rezidenţiale. Furnizarea de servicii de
sănătate de înaltă calitate pentru pacienţi poate însemna că zgomotul
trebuie controlat, în special în zonele cu foarte mult zgomot precum săli
de primire, teatre de operaţii, săli de naşteri, săli de tratament, săli de
examinare şi consultaţii şi zone de odihnă pentru personal. Standardele
de constructie oferă sfaturi şi instrucţiuni pentru gestionarea de sănătate,
inginerii proiectanţi, managerii imobiliari şi managerii de operaţiuni în
privinţa cerinţelor legale, implicaţiile de design, măsurile de întreţinere
şi alt fel de măsuri. Criteriile de zgomot ambiental în ceea ce priveşte
emisiile de zgomot de la spitale sunt specificate în mod tipic de către
autorităţile locale de planificare pentru limitele locaţiilor, în urma
instrucţiunilor.

politica 44
Primarul va solicita guvernului să ofere un cadru efectiv de
reglementare, aplicare, informare şi resurse pentru izolarea zgomotului
extern şi intern pentru a susţine tendinţele către locuinţe de înaltă
densitate şi dezvoltare pentru utilizări mixte. Elementele includ:
Þ Monitorizarea riguroasă a implementării Reglementărilor în
Construcţii cu privire la transmisia sunetului.
Þ Includerea zgomotului în criteriile referitoare la Locuinţe Decente,
noul Sistem pentru Evaluarea Locuinţelor din punct de vedere al
Sănătăţii şi Siguranţei (SELSS), şi alte mecanisme, într-un mod care
asigură acţiuni eficiente pentru a se adresa locuinţelor cel mai grav
afectate;
Þ Susţinerea instruirii şi informaţiilor referitoare la reducerea practică a
zgomotului în locuinţe pentru târguri de construcţii, furnizorii de
materiale şi echipamente, proprietari şi locatari.

politica 45
Primarul va solicita districtelor şi altor furnizori de locuinţe sociale, în
cazul în care se poate realiza şi este eficient din punct de vedere al
costurilor:
Þ Să demonstreze bune practici pentru designul acustic pentru noile
locuinţe, şi pentru regenerarea, recondiţionarea şi întreţinerea, cu atenţie
specială pentru remodelarea curţilor, programele de înlocuire a
ferestrelor şi izolarea fonică internă;
Þ Să furnizeze informaţii despre reducerea practică a zgomotului în
locuinţele existe şi noi pentru proprietari şi locatari;
Þ Să integreze acţiuni despre zgomot, pe cât posibil, prin programe care
să abordeze cheltuielile pentru consumul de energie pentru încălzire.



politica 46
Primarul va solicita districtelor să includă în Planurile de Dezvoltare
Unitară, sau alte mecanisme, măsuri de a minimiza impactul
zgomotului, cu privire la reglementările guvernamentale şi această

Caseta 34: societate de 24 de ore?  
Þ Stilurile de viaţă ale oamenilor se
schimbă, crescând cererea ca
facilităţile care oferă mâncare,
băutură şi alte facilităţi, nu doar
divertisment, să fie deschise pe
perioade mai lungi. Activităţi
bancare la domiciliul, cumpărături la
domiciliu şi alte cereri implică mai
multe activităţi nocturne decât
centrele care oferă livrări de mâncare
caldă. Faptul că lumea mănâncă, bea
şi se distrează mai mult în oraş seara,
în centrul Bucurestiului, în centre ale
oraşelor sau în orice altă parte,
înseamnă mai mult zgomot în zone
tradiţional mai liniştite în timpul
zilei. Însă, deşi activităţile în anumite
locaţii se pot extinde spre seară şi
mai departe, acest lucru nu înseamnă
că toate părţile Bucurestiului sunt
afectate în mod egal, sau trebuie să
fie în viitor.
Þ Bucurestiul de noapte nu se
referă doar la consum. Anumite
medii, finanţele şi alte afaceri,
inclusiv cele cu legături globale în
timp real, lucrează non-stop. Firmele
de curierat desfăşoară activităţi târziu
în noapte. Serviciul Naţional de
Sănătate şi alte servicii de utilitate
publică şi servicii de utilităţi trebuie
să opereze timp de 24 de ore pe zi. S-
au formulat îngrijorări referitoare la
implicaţiile pe care activităţile de 24
de ore le au asupra sănătăţii.
Þ Cei care lucrează noaptea pot
încerca să doarmă ziua, nu noaptea.
Cu mai multe practici de lucru, tot
mai mulţi oameni vor merge la
culcare şi/sau se vor trezi în afara
“intervalului” tradiţional liniştit de la
ora 11 pm la ora 6 sau 7 am. Acest
lucru arată nevoia de a reduce
nivelele de zgomot ambiental în
timpul zilei, serii şi nopţii, şi
atingerea standardelor efective de
facilităţi pentru dormit.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


73
strategie. Egalitatea de acces la linişte pentru locuinţele sociale
închiriate şi rezonabile, dar şi pentru alte locuinţe trebuie urmărită în
cadrul aplicaţiilor specifice de planificare. Măsurile de a proteja
locuinţele şi activităţile sensibile la zgomot din cadrul şcolilor,
spitalelor şi alte dezvoltări, cord include:
Þ Reducerea zgomotului la sursă, precum prin gestionarea traficului;
Þ Gruparea sau limitarea dispersării de activităţi de generare a
zgomotelor;
Þ Îmbunătăţirea designului de limitare pentru filtrarea zgomotului;
Þ Localizarea activităţilor mai puţin sensibile la zgomot pentru a
ecrana sau proteja utilizările sensibile la zgomot; şi
Þ Promovarea întreţinerii şi gestionării continue, prin condiţii,
licenţiere, contracte sau alte mijloace.

politica 47
Primarul va solicita guvernului să susţină măsuri ulterioare pentru a
ridica profilurile de zgomot în şcoli, precum prin dezvoltarea unui
Program de Sunet în Şcoli, şi furnizarea unui Spectacol Sonor pentru
Şcoli, care combină diagnosticarea problemelor la faţa locului,
propuneri preliminare pentru designul acustic, ştiinţă şi alt tip de
instruire, şi promovarea „auzului sănătos” la grupurile de vârstă
corespunzătoare.

Utilizări mixte, centre orăşeneşti şi economia nocturnă
3D.19 Politica guvernamentală încurajează construirea de mai multe locuinţe în
centrul oraşelor, şi promovează dezvoltarea de utilizări mixte,
15
deşi
recunoaşte că este necesară grijă specială pentru locaţie şi design în
ceea ce priveşte anumite utilizări. Dezvoltarea urbana a încurajat
densităţile mari şi amestecul mai divers de activităţi în nodurile de
transport şi centrele oraşelor, dar şi să atragă atenţia asupra riscului de
conflict dintre locuinţe şi activităţile nocturne. Primaria recunoaste că:
“Cel mai bun management şi design contemporan al zgomotului va fi
important dacă activităţile economice, locuinţele şi alte utilizări sunt
amestecate în mod sustenabil.”

3D.20 Însă, utilizările mixte pot oferi beneficii în ceea ce priveşte zgomotul. În
cadrul dezvoltărilor de mare densitate pentru folosire mixtă, birourile,
magazinele şi alte utilizări pot proteja locuinţele. În multe cazuri,
faţadele vibrante pot fi echilibrate prin curţi interioare liniştite sau
grădini. Locuinţele cu etaje superioare pot fi ecranate prin retrageri de
nivel sau balcoane. Politicile primarului în ceea ce priveşte transportul,
dezvoltarea spaţială şi economică au ca scop promovarea densităţilor
mai mari în zone cu acces bun la transport. Accesul mare la transport
public din centrele oraşelor oferă oportunitatea de a reduce cantitatea de
parcări pentru vehicule, majorând spaţiul pentru alte utilizări şi
reducând zgomotul. Dezvoltările fără vehicule pot fi create şi vândute
ca oaze de linişte relativă.

3D.21 Vitalitatea urbană poate fi atinsă prin grade şi tipuri diferite de
amestecuri – poate accesa facilităţile locale şi o bogată textură urbană
care sunt importante.
19
Acestea pot fi obţinute amestecuri “bară la bară”
de utilizări care conţin nevoi conflictuale de zgomot sau linişte.
Amestecul „pestriţ” de baruri de noapte, restaurante şi cluburi, şi
izolaţiile fonice proaste ale locuinţelor generează conflicte, în special în
cazurile în care aceste împart o structură alăturată, sau aceeaşi stradă
liniştită sau zonă retrasă. Gradul şi tipul de amestec căutat sau permis
Caseta  35:  Anumite  aspecte
legate de locații  
Þ Anumite grupuri de baruri şi
alte locaţii de noapte din străzi
corespunzătoare sau faţade bine
ecranate pentru folosirile sensibile
de zgomot pot permite “izbucniri”
sonore limitate. Aceasta poate fi o
caracteristică sonoră pozitivă a
oraşului în locaţiile de
divertisment recunoscute. În acest
context, separarea pentru folosirea
limitată poate adăuga la bogăţia
experienţei urbane, în loc să o
diminueze.
Þ Locaţia şi orientarea
intrărilor în spaţii, designul străzii
şi iluminatul trebuie să încurajeze
patronii să folosească rute ale
autobuzelor de noapte, staţii de
taxi de noapte sau alte facilităţi
care minimizează riscul deranjării
rezidenţilor. Gruparea activităţilor
târzii în noduri şi legături distincte
poate face ca sistemul să fie mai
“lizibil” pentru utilizatori.
Zgomotul persoanelor care pleacă
din barurile, cluburile de noapte şi
alte locaţii poate deveni mai uşor
de observat în cazurile în care
zgomotul traficului este mai redus.
Referitor la activităţile nocturne pe
principalele rute de transport, în
mod evident, trebuie să ajute la
minimizarea expunerii.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


74
trebuie să aibă legătură cu caracteristicile specifice ale materialului din
care este realizată clădirea, inclusiv modul de adaptare al acesteia.
Cadrele de planificare locală şi dezvoltare zonală pot căuta să identifice
locaţii corespunzătoare pentru activităţile nocturne, menţinând condiţii
de linişte pentru locuinţe în majoritatea zonelor.

3D.22 Nevoia de măsuri efective axate pe locaţii pentru a gestiona zgomotul la
sursă este bine stabilită.
22
Însă, este mai dificilă protejarea rezidenţilor
împotriva zgomotului de pe stradă, precum petrecăreţii care pleacă din
zonele de distracţie noaptea. Decalarea orelor de închidere şi bunele
practici de operare pot reduce zgomotul din stradă, însă nu pot soluţiona
toate problemele. Spaţiile mai mari de noapte, adresate tinerilor, sunt
mai bine amplasate în locurile unde utilizatorii pot avea acces mai uşor
la transport, mai rapid, şi unde ecranarea/separarea acustică eficientă a
locuinţelor existente sau viitoare există sau poate fi realizată (vezi
caseta 53). Anumite elemente de amenajare sau grupare, pot fi, desigur,
mai uşor de realizat în centrele oraşelor unde se schimbă folosinţa
terenurilor decât în alte zone, mai statice. În orice caz, gestionarea
îmbunătăţită a zonelor poate fi, de asemenea, solicitată. Anumite
rapoarte recente
23
au recomandat o abordare bazată de gestionarea
zonală. Se pot sugera Zone de Management al Divertismentului – zone
care includ spaţii de divertisment şi alte elemente ale economiei
nocturne, create de districte prin Planurile de Dezvoltare Urbană, în
cadrul cărora problemele de care planificare, licenţiere, politică,
transport şi străzi sunt gestionate şi coordonate. Aceste abordări se vor
axa pe centrul Bucurestiului, zone de limită ale oraşului şi centre
orăşeneşti. Nevoile de proiectare vor fi tratate cu mare grijă, în special
pentru spaţiile stabilite pentru locuinţe. Sistemul de planificare trebuie
să aibă ca scop reducerea nesiguranţei în ceea ce priveşte mediul de
zgomot, pentru rezidenţii existenţi şi potenţiali şi afaceri. Conceptul este
o extindere naturală a gestionării centrelor oraşului, o practică deja
stabilită şi dovedită. Asigurarea resurselor suficiente pentru gestionarea
zonală este foarte importantă în centrele cu utilizări mixte. Acest lucru
include personalul suficient din cadrul Departamentelor pentru
Sănătatea Mediului, pentru asigurarea de servicii eficiente şi cu reacţii
rapide.
28


politica 48
Primarul va solicita guvernului să pună la dispoziţie o politică şi un
context de finanţare pentru o folosire mixtă de înaltă densitate şi
dezvoltarea centrului oraşului care susţine planificarea spaţială
eficientă, proiectarea şi gestionarea împrejurimilor. Acest lucru include:
Þ Asigurarea că legislaţia şi instrucţiunile de planificare oferă
controlul eficient al activităţilor care pot genera riscuri pentru folosirile
existente şi potenţiale care sunt sensibile la risc;
Þ Asigurarea că licenţierea sau impozitarea pentru furnizare de alcool
şi divertisment oferă resursele corespunzătoare pentru gestionarea
impactului asupra comunităţii, şi anume al economiei nocturne;
Þ Furnizarea puterilor şi personalului corespunzători pentru
gestionarea zgomotului, inclusiv activitatea Ofiţerului pentru Sănătatea
Mediului şi Planificare, a administratorului şi iniţiative politice; şi
Þ Monitorizarea efectelor reformei de licenţiere, şi introducerea
oricărei măsuri ulterioare cu promptitudine.


politica 49
Caseta 36: E-deşeuri şi e-livrări
Livrările la domiciliu
potenţial măresc zgomotul în
zonele sensibile la ore sensibile.
Existând multe locuinţe mici de
oamenii care muncesc, livrările
efectuate noaptea târziu pot deveni
o problemă pentru Bucuresti,
existând multe proprietăţi
subdivizate unde livrările directe
la domiciliu sunt greu de efectuat.
Livrările realizate în baza
comenzilor electronice plasate de
clienţi în puncte intermediare
precum “magazine de la colţ
electronice”, locaţii de lucru sau
puncte din sistemul de transport
public, nu numai de acasă, ar
putea reduce riscul de zgomot.
Dezvoltările pentru folosire mixtă
pot include spaţii flexibile
adaptabile pentru folosirea ca
“magazine de la colţ electronice”,
pentru folosirea de către lucrătorii
locali şi rezidenţi, dar şi pentru a
furniza acces electronic celor
excluşi din punct de vedere digital.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


75
Primarul va solicita districtelor, Planurile de Dezvoltare Unitară pe care
le au, sau prin alte mecanisme, să indice modul în care potenţialele
conflicte dintre generarea de zgomote nocturne şi utilizările sensibile la
zgomot, şi anume dintre divertismentul de noapte şi locuinţe, vor fi
soluţionate, în ceea ce priveşte planificarea folosirii terenului,
proiectarea clădirilor şi managementul. Angajamentul civic şi
participarea trebuie să se reflecte în acordarea de licenţe pentru
furnizare de alcool şi divertisment, aşa cum se specifică în planificare.
Problemele includ:
Þ Planificarea şi proiectarea spaţiilor care oferă mâncare, băutură şi
divertisment noaptea, pentru a împiedica perturbarea utilizărilor
existente şi viitoare care sunt sensibile la zgomot, şi anume casele;
Þ Unde este cazul, se ia în considerare crearea de spaţii
corespunzătoare pentru spaţiile nocturne, iar unde este necesar, se ia în
consideraţie desemnarea de Zone de Gestionare a Mediului, in care
problemele de planificare, licenţiere, politică, transport şi stradale pot fi
gestionate şi coordonate; şi
■ Planificarea şi proiectarea utilizărilor sensibile la zgomot, şi anume
convertirea către locuinţe, pentru a proteja ocupanţii de operarea
rezonabilă a zonelor definite pentru activitate nocturnă, şi spaţiile
existente care oferă servicii timp de 24 de ore pe zi, în special în cazul
în care acestea sunt importante pentru rolul oraşului în lume.

Proiectare urbană în funcţie de componenta sonoră
3D.23 Proiectanţii urbani nu trebuie doar să combată sau să diminueze
zgomotul, ca şi consecinţă negativă, ci să şi lucreze în mod conştient cu
sunetul ca element pozitiv pentru o bună proiectare. Calitatea sunetului
poate defini locul. Proiectanţii trebuie să înţeleagă modul în care se
comportă sunetele într-un spaţiu, pentru a crea elemente sonore care să
fie atractive pentru toată lumea, dar şi să-i susţină pe cei cu nevoi
speciale. Anumite “blocuri barieră” cu faţade nejustificat de ostile pot
să dea designului creat să reducă zgomotul o imagine negativă. Însă,
proiectarea bună poate menţine “ochii pe stradă” localizând cele mai
sensibile camere, şi ferestrele pe care le pot deschide oamenii, pe partea
liniştită. Multe dintre cele mai atractive vizual materiale de construcţii
reflectă sunetul, în timp ce alegerea finisajelor care absorb sunetul este
relativ limitată. Acest lucru tinde să mărească nivelul de zgomot
ambiental în mediile urbane compacte. Calitatea vizuală a multora
dintre proiectele urbane din Romania s-a îmbunătăţit enorm în ultimii
zeci de ani. Calitatea elementului sonor în cadrul şi în jurul noilor
dezvoltări poate să nu fi primit aceeaşi atenţie. Proiectanţii talentaţi pot
inova prin proiecte plăcute pentru oameni care plac urechii, dar şi
ochiului.

3D.24 Acţiunea de a influenţa “proiectarea pentru zgomot” a tins să se
concentreze fie pe liniile directoare ale politicii generale sau pe detaliul
acusticii clădirii şi standardele sau specificaţiile de control al
zgomotului. Există puţine instrumente practice şi accesibile de “nivel
intermediar” pentru cei implicaţi în planificarea orăşenească,
regenerarea cartierelor, proiectarea clădirilor şi managementul urban.
Primarul are ca scop executarea de lucrări în această zonă, în funcţie de
disponibilitatea resurselor. Fondurile guvernamentale pot juca un rol
valoros în umplerea acestui gol, ca o parte premergătoare a Strategiei
Naţionale pentru Zgomotul Ambiental. O revizuire a experienţelor şi
practicilor din Romania şi internaţionale în ceea ce priveşte planificarea
urbană în funcţie de sunet ar duce la renaşterea urbană.
Caseta 37: Planificarea urbană în
funcție  de  zgomot  –  aspecte 
pentru reducerea zgomotului  
■ Continuitatea faţadei şi
“latura liniştită” – Clădirile pot fi
proiectate nu doar pentru a-i
proteja pe ocupanţii acestora, dar
şi pentru a proteja alte zone
împotriva zgomotului.
Dezvoltarea de mare densitate
care urmează blocurilor
tradiţionale de pe stradă poate
reduce zgomotul pe “latura
liniştită” cu până la 10 - 20 dB(A).
■ Spaţii dintre clădiri - Deşi
spaţiile împrejmuite pot fi adesea
liniştite, spaţiile prea bine
împrejmuite pot “capta” sunetul,
inclusiv din cauza proiectării,
instalării sau întreţinerii
necorespunzătoare a staţiilor de
ventilaţie, a spaţiilor pentru
deşeuri, din cauza manevrării
vehiculelor, din cauza vecinilor
sau a aeronavelor. Avantajul
dintre spaţiile împrejmuite şi
spaţiile mai deschise va depinde
pe contribuţiile relative ale
diferitelor surse de zgomot. În
zonele zgomotoase, absorbţia
acustică din cadrul zonelor de
“curte” ar trebuie, în mod normal,
maximizată, în special de la
vegetaţia densă şi pământul moale.
Plantarea pe acoperişuri poate fi
utilă pe acoperişuri mai joase. În
spaţiile mai liniştite, reflectarea
sunetului poate ajuta oamenii să
simtă unde se află. Designul
pavajului trebuie să ia în calcul nu
doar zgomotul produs de
vehiculele rutiere, ci şi de
troleibuze, şi, în special, deasupra
sau peste dormitoare, zgomotul de
paşi. “Pergolele solare” cu panouri
fotovoltaice pot modifica
propagarea sunetului.
Þ Străzi laterale şi clădiri “la
faţă” – Orientarea blocurilor,
teraselor sau a străzilor cu locuinţe
în unghiuri drepte mai degrabă
decât în paralel cu o stradă sau o
cale ferată reduce zgomotul la
faţadă, însă acest lucru înseamnă
că ambele laturi ale clădirii pot fi
la fel de zgomotoase, iar zgomotul
se poate împrăştia. Decalarea
unităţilor în terase, proiectarea
nucleelor de servicii, aripile de zid
sau muchiile, şi alte proiecte
“auto-protectoare” pot filtra
faţadele şi deschiderile. Pentru
străzile laterale, difuzarea
faţadelor şi dezvoltarea prin
console sau “porţile” de legătură
(cu scafe de absorbţie) pot reduce
propagarea. Pot fi luate în
considerare barierele arhitecturale
de zgomot, ecranele transparente
sau dezvoltările de la capătul
rândului.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


76

3D.25 Construirea peste parcări, căi de serviciu, depozite, curţi şi alte surse de
zgomot, dar şi căi ferate şi străzi poate crea spaţii valoroase pentru
amestecul de recreare, locuinţe, spaţii comerciale şi alte nevoi, dar şi a
proteja oamenii din zona înconjurătoare de zgomot. Valorile crescânde
ale terenurilor înseamnă că pot fi viabile mai multe locaţii. Dezvoltarea
poate, în mod potenţial, să susţină ecranarea zgomotului sau orice
atenuare peste chiar puntea de dezvoltare. Desigur, designul trebuie,
bineînţeles, să îi protejeze ocupanţi în ceea ce priveşte facilităţile de
transport de la vibraţie suportată de structură. Căptuşelile absorbante pot
face faţă zgomotului reverberant cauzat de deschideri.

3D.26 Elementele sonore ale oraşului pot fi parte din caracterul lor istoric
distinct. Însă, este foarte puţin posibil să se “conserve” ceva atât de
inerent trecător ca sunetului. În ciuda acestui fapt, gestionarea
zgomotelor urbane trebuie să ţină cont de caracteristicile distincte
precum clopote, apă, vântul din copaci, şi spaţiile care generează
reverberaţii precum arcade de cale ferată şi arcadele stradale. Structurile
care radiază sunetul precum podurile din metal pot deranja într-un
context, însă pot reprezenta caracteristici interesante în alt context.
Caracteristicile auditive, dar şi semnalele specifice, pot ajuta oamenii cu
deficienţe de văz să se orienteze şi să-şi găsească drumul.

3D.27 Primarul a propus pregătirea unor instrucţiuni suplimentare despre
problemele legate de design sustenabil şi construcţie, design urban,
domeniul public şi suburbii sustenabile. De exemplu, o folosire mai
asiduă a ventilaţiei natural şi a formelor inovatoare de răcire trebuie
încurajată, reducând potenţialul zgomot cauzat de instalaţiile de aer
condiţionat. Se vor identifica oportunităţi de dezvoltare şi promovare a
diferitelor elemente de design pentru zgomot, integrat cu alte nevoi,
inclusiv în asociere cu lucrările Unităţii de Arhitectură şi Urbanism a
primarului.


politica 50
Primarul va solicita guvernului, ca parte din Strategia Naţională de
Zgomot Ambiental, pentru a susţine:
■ Revizuirea bunelor practici internaţionale în designul urban care ţine
cont de zgomot, inclusiv costuri, eficacitate, mecanisme administrative
şi politice;
Þ Întocmirea ghidului tehnic care oferă instrumente practice pentru
oamenii implicaţi în planificare şi proiectare urbană, regenerarea şi
gestionarea cartierelor, cu referire specială la densitatea mixtă de înaltă
densitate unde problemele de zgomot pot genera un risc; şi
Þ In particular, revizuirea cadrului de proiectare, instalare şi
întreţinere a echipamentelor de ventilare, răcire şi manipulare a aerului,
inclusiv măsurile practice de abordare a 'mediului de conturare'

propunerea 24
Primarul va lucra împreună cu ceilalţi, inclusiv primariile de sector şi
dezvoltatori, şi în special cu Agenţia de Dezvoltare din Bucuresti pentru
dezvoltarea şi amenajarea teritoriului aferent, pentru dezvoltarea şi
promovarea unui plan urban exemplar de conştientizare în privinţa
sunetului şi de gestionare a zgomotului.

Spaţiile deschise şi domeniul public mai vast
Pavaje de mică adâncime,
ventilaţie şi răcire – Cererea în
creştere de instalaţii pentru aer,
răcire şi alte instalaţii creează
riscuri din “ambientul de
conturare”. Cele mai recente
proiecte de birouri din Romania au
fost echipate cu aer condiţionat, cu
l t l j i M diil t t
Þ Reflectivitatea faţadei –
Reflectarea multiplă dintre
suprafeţele de clădire opuse, tari
din punct de vedere acustic,
majorează nivelele de zgomot,
în special în “canioanele
stradale urbane”. Faţadele care
sunt în unghi greşit pot reflecta
zgomotul în zonele mai liniştite,
la fel ca şi clădirile curbate şi
expuse. Panourile care absorb
sunetul, profilurile acustice
adânci, “banerele de absorbţie”
şi alte elemente trebuie luate în
considerare. O gamă mai largă
de alegere a materialele
absorbante acustic trebuie
dezvoltată, folosind, în mod
ideal, materiale reciclate. În
mediile urbane compacte,
crearea de suprafeţe barieră mai
absorbante este în general
preferabilă pentru reflectarea
sunetului în sus.
Þ Zgomot şi înălţime –
Clădirile înalte, mai puţin
protejate decât celelalte clădiri,
pot capta zgomotul dintr-o zonă
mai largă. Retragerea etajelor
superioare, a copertinelor şi a
altor proiecţii pot oferi
protecţie. Balcoanele acustice,
cu parapete înalte neperforate şi
căptuşeli absorbante pentru
scafele oricăreia dintre
proiecţiile de mai sus, pot
reduce zgomotul la fereastră cu
5 dB. Capacităţile de
previzibilitate ale modelelor de
zgomot trebuie îmbunătăţite,
atât pentru turnuri şi “canioane
urbane”
Faţade duale şi proiectarea
ferestrelor – Politicile de
conservare trebuie echilibrate
cu zgomotul şi beneficiile de
energie ale designului inovator,
inclusiv designul împrejmuirii
ferestrelor pentru a oferi
ecranare, faţade secundare
glazurate şi glazurare secundare
fotovoltaice exterioare.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


77
3D.28 Bucurestiul este inca un oraş relativ verde cu multe tipuri diferite de
spaţii deschise şi zone publice, caracterizate prin multe zgomote
diferite, naturale şi generate de om. Problemele referitoare la zgomot
apar nu numai pentru parcurile formale, terenuri verzi informale, zone
comune, terenuri de recreare, spaţii de joacă, pieţe urbane, “parcuri de
buzunar” şi spaţii de joacă pentru copii, ci şi pentru spaţiile împădurite,
ferme şi ferme orăşeneşti, grădini ale comunităţii, centre ecologice,
terenuri arondate, rezervaţii naturale şi alte habitate naturale, cimitire şi
curţi ale bisericii, terenuri necultivate, grădini private şi alte spaţii.
Multe spaţii pot oferi “rezervoare de linişte” care oferă relaxare
subiectivă, chiar când nu oferă acces public, dar şi absorbţie de sunet.
Zgomotul poate afecta numărul şi locaţia anumitor animale, precum
păsări pentru reproducere, şi afectează aprecierea umană a naturii
sălbatice, dar şi delectarea oamenilor în faţa spaţiilor deschise ca locuri
de odihnă, relaxare şi reflecţie.

3D.29 Multe dintre spaţiile deschise din Bucuresti sunt expuse la zgomotul
provocat de drumuri, căi ferate sau aeronave, şi câteva la zgomot
industrial. Se acordă grijă specială pentru cazurile în care pe deasupra
multor spaţii publice foarte cunoscute zboară aeronave.
32
Condiţiile de
pe drum şi de-a lungul căilor ferate trebuie luate în considerate în
contextul Capitolelor 4A şi 4B. Aspectele sunt foarte diferite în oraşe,
desigur. Însă, calităţile sonore din multe spaţii deschise din Bucuresti au
fost erodate în ultimii zeci de ani. Liniştea absolută – în care sunetele
naturale sau semi-naturale le domină pe cele generate de activităţile
umane – este, prin definiţie, aproape rară în oraşe. Liniştea urbană este
adesea văzută ca “linişte relativă” - un spaţiu deschis la marginea
Bucurestiului poate părea liniştit în comparaţie cu alte părţi ale oraşului,
deşi este gălăgios în comparaţie cu cel rural. Acest lucru nu înseamnă că
este mai puţin valoros. Componenta sonoră în pieţele urbane şi în alte
părţi ale domeniului public trebuie luată în considerare, ca şi spaţiile
deschise. De asemenea, este important de luat în considerare
caracteristicile interesului pozitiv în componenta sonoră, care poate
constitui “puncte sonore de referinţă”. Harta zgomotului pe zone poate
deveni un instrument mai popular şi accesibil dacă este suplimentată
prin măsurători şi studii de atitudine, inclusiv implicarea oamenilor în
identificarea caracteristicilor de sunet pe care le consideră pozitive, dar
şi “relativ liniştite.” Ţinând cont de necesităţile altor utilizări sensibile
la zgomot, şi de rolul local şi accesul comunităţii, explorarea valorii
care desemnează “Zonele cu linişte relativă sau interes special din punct
de vedere sonor” este încurajată, deşi acestea nu sunt incluse, în această
etapă, în aceasta politica.

3D.30 Pe măsură ce forma construită a Bucurestiului devine din ce în ce mai
compactă şi intensă, valoarea spaţiilor deschise va creşte, deşi acestea
nu ar trebui, desigur, să fie privite ca înlocuitoare pentru mediile de
zgomot domestic. Coridoarele Verzi pot permite animalelor şi plantelor
să fie găsite mai adânc în zona construită decât în caz contrar şi oferă o
extensie a habitatelor către locurile de care se alătură. Lanţurile Verzi
oferă rute de peisaj pentru pietoni sau biciclişti, şi pot ajuta oamenii să
aibă acces la zone mai liniştite când este nevoie. Rutele şi spaţiile
publice, mai general, pot fi analizate în ceea ce priveşte secvenţele de
componente sonore caracterizate prin diversitate şi interes local special,
inclusiv în educaţie şi angajament public, şi pentru vizitatori.

Întreţinere şi curăţenie –
Trebuie specificate
echipamente şi procese care
nu generează zgomot (de
exemplu, greblare, măturare
şi compostare locală, în locul
folosirii aparatului de suflare
a frunzelor şi a transportării)
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


78
3D.31 Anumite folosiri ale spaţiilor deschise sunt mai sensibile la zgomot decât
altele. Anumite activităţi recreaţionale în spaţiile deschise pot genera un
zgomot semnificativ. Anumite animale pot provoca tulburări în spaţiile
deschise (de exemplu, păunii). Atât nivelele de zgomot natural cât şi
cele de zgomot provocat de oameni pot varia vast în acelaşi spaţiu, şi în
funcţie de zi, săptămână, an. Zgomotul cauzat de activităţile de
întreţinere pot reduce liniştea şi calmul spaţiilor deschise. Zgomotul
cauzat de aparatele de tuns iarba şi alte echipamente mecanizate poate fi
deranjant. Folosirea unor echipamente, precum aparatele de strâns
frunze, poate fi înlocuită prin metode mai liniştite. În cazurile în care
echipamentele care generează mai puţin zgomot nu pot fi folosite,
zgomotul anumitor echipamente mecanizate poate fi redus prin setările
de puteri mai mici, fără a reduce eficienţa în mod semnificativ. “Zonele
liniştite” au fost indicate în anumite parcuri din New York, oferind
diverşilor utilizatori o posibilitate de alegere mai mare. Reglementările
referitoare la parcuri şi alte reglementări trebuie revizuite periodic, pe
măsură ce sursele de zgomot se modifică.

3D.32 Pavajul tare bine proiectat este puternic din punct de vedere vizual în
multe părţi ale domeniului public. Însă, “terenul moale” şi vegetaţia
densă, unde acestea pot fi echilibrate cu alte probleme, precum
siguranţa comunităţii, ar ajuta la minimizarea zgomotului în medii
urbane compacte. Există tensiuni între folosirea spaţiilor deschise şi
părţi ale domeniului public pentru relaxarea în linişte sau contemplare,
şi mai multe scopuri de divertisment. Jocurile informale, sporturile
organizate şi evenimentele, precum concerte în aer liber, pot genera
zgomot considerabil. Reducerea impactului zgomotului provocat de
trafic, combinat cu modificările de climat şi sociale, poate însemna că
mai mulţi oameni se bucură de timp petrecut în aer liber, în spaţii
publice. Noile sunete provocate de mulţimi pot fi zgomote la care
rezidenţii nu se aşteaptă la început. Trebuie atins un echilibru corect
între folosirile competitive, recunoscând nevoia de zone atractive pentru
copii, ambele formale şi informale, şi alt fel de acces pentru
comunităţile locale. Acest lucru se poate realiza cel mai bine prin
consultarea comunităţii şi gestionarea răspunsurilor. Paznicii cartierelor
şi ai parcurilor pot aduce contribuţii valoroase la soluţionarea
conflictelor locale. Proiectarea care ţine cont de componente sonoră
poate ajuta. Locaţia şi proiectarea trebuie să ţină cont de activităţile mai
zgomotoase şi mai liniştite într-un mod care reduce potenţialul conflict,
precum folosirea filtrării prin schimbări de nivel sau structuri.



politica 51
Primarul va solicita primariilor de sector şi altora cu responsabilităţi
pentru gestionarea spaţiilor deschise şi a domeniului public să ţină
seama de necesitatea pentru cadre pentru gestionarea elementelor
sonore în spaţii deschise şi domeniul public mai larg. Elementele includ
harta de zgomot, măsurarea şi studiile de atitudine, accesul la linişte, şi
desemnarea explorării Zonelor relativ liniştite sau a Interesului special
pentru componenta sonoră.


propunerea 25
Primarul va lucra împreună cu alţii pentru a dezvolta şi promova
măsurile exemplare de a îmbunătăţi elementele sonore, inclusiv, unde
Caseta  38:  Acces  la  linişte  şi 
interes  pentru  componenta
sonoră  
Þ Este posibil ca multe dintre
micile gospodării din Bucuresti să
nu dorească grădini private în
viitor. Însă, pot dori zone
exterioare relativ liniştite la
distanţe mici, care pot fi parcurse
pe jos Dezvoltarea de înaltă
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


79
este cazul şi practicabil, ca elemente din cadrul programului “100 de
spaţii publice pentru Bucuresti”.



4 Managementul integrat al 
zgomotului 

4.1. Zgomotul este un poluant complex, cu diverse implicaţii pentru oameni,
multe dintre acestea extrem de dependente de context. Îmbunătăţirea
ambianţei zgomotului unui oraş în schimbare, cu numeroasele sale
schimbări de concurenţă, va necesita analiza şi acţiunea coordonată a
mai multor factori. Relaţiile dintre zgomotul “ambient” şi cel
“contravenţional” au fost considerate relevante în capitolele anterioare.
Recunoscând faptul că reglementarile actuale exclud anumite surse de
zgomot din definiţia “zgomot ambiental”, acest capitol final evidenţiază
necesitatea unei abordări integrate.

4.2 Politica şi legislaţia zgomotului din Romania s-a dezvoltat incredibil de
mult, urmărind să cuprindă cele mai grave probleme. O schimbare către
abordări mai active sporeşte importanţa acţiunii de integrare a
zgomotului ambiental cu alte probleme despre zgomot. De exemplu,
reducerea traficului de şosea într-un centru de oraş cu folosire mixtă, ar
putea însemna că zgomotul din baruri şi cafenele devine mai perceptibil
locuitorilor. O abordare integrată ar putea include suport si securitate
din partea operatorilor locali pentru o mai bună administrare a zonei
respective. Politica zgomotului necesită o viziune integrată a tuturor
surselor, dacă se doreşte securizarea costului eficacităţii.

4.3 Atunci când discută despre ceea ce îi deranjează, oamenii cel mai adesea
mai degrabă se referă la zgomote specifice decât la categorii mari de
zgomote – “biciclete cu motor” mai degrabă decât trafic; “muzică” sau
“câini” mai degrabă decât un nivel general de zgomot în cartier. Politica
nu trebuie să ia în considerare numai “media zgomotului” pe termen
lung, ci şi “evenimentele zgomotoase” din cadrul lui. Politica trebuie să
ia în considerare expunerea în ansamblu a oamenilor din timpul
deplasărilor zilnice – în drum spre muncă, la muncă, şi activităţile din
timpul lor liber. Înţelegerea efectelor combinate trebuie dezvoltată în
continuare. Priorităţile oamenilor variază în Bucuresti, şi între grupuri
diferite de bucuresteni. O abordare cu mai multe surse concentrată pe
individ implică o acţiune la cel mai apropiat nivel al comunităţii.
politica 52
Primăria va îndemna Guvernul, în activitatea propusă, pentru a susţine
studiile expunerii personale la zgomot în medii urbane complexe, din
punct de vedere al expunerii în totalitate, în timpul călătoriei, şi în
activităţile din timpul lliber.



Modelarea şi Managementul zgomotului

Caseta 39:100 Spații publice  
Programul primarului
“100 de spaţii publice pentru
Bucuresti” are ca scop
demonstrarea modului în care
reţelele existente de spaţii publice
locale pot fi îmbunătăţite şi
arătarea modului în care noile
spaţii publice pot genera diferenţe
reale în ceea ce priveşte calitatea
vieţii individuale, vitalitatea
comunităţii şi capacitatea de a
locui in Bucuresti.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


80
4.4 S- a estimat că aproximativ unul din şapte oameni din Romania suferă
de o formă de pierdere a auzului, de la slabe dizabilităţi la surzire
profundă. Pierderea auzului nu înseamnă neapărat mai puţin interes
pentru zgomot. În multe cazuri, oamenii au nevoie de nivele mai
scăzute de sunete interferenţă pentru a auzi ceea ce doresc. Sistemele de
inducţie lanţ fac eficace folosirea ajutoarelor, însă nu vor răspunde
tuturor cerinţelor. Sunetul care poate interfera cu comunicarea include
traficul şi muzica “de fundal”, care de asemenea poate fi deranjantă
pentru oameni în general. Oamenii cu dizabilităţi de vedere au nevoie să
se bazeze pe indicaţii de ureche specifice. Mediile susţinute, atât acustic
cât şi visual, pentru oamenii cu dizabilităţi de auz, pot reduce stresul
oamenilor în general. Îndemânări mai bune şi înţelegerea modelului de
auz prietenos este necesar de-a lungul întregii industrii în dezvoltare.

politica 53
Primăria va îndemna acele clădiri şi spaţii de comisionare, proiectare,
de reglare, de corijare şi de conducere la care oamenii au nevoie de
acces sa adopte modelul şi managemntul bunei practice a auzului
prietenos.

Auzul Sănătos şi Zgomotul din Timpul Liber – baruri, cluburi şi alte
distracţii

4.5 Muzica fluierata, poate părea apăsătoare pentru mulţi oameni. Niveluri
înalte de zgomot în locurile din timpul liber, în mod particular din
sunetul amplificat, au devenit un motiv de îngrijorare. Înţelegerea
vorbirii, în aceste condiţii, este, în mod caracteristic, îngreunată, pentru
că auzul oamenilor se schimbă cu timpul. Aşa cum poate împiedica
mulţi utilizatori, mai poate fi şi o problemă de sănătate. Expunerea la
zgomot, care poate afecta auzul nu se limitează numai la fabrici. Mulţi
oameni sunt expuşi zgomotului ridicat ăn activităţile din timpul liber,
inclusive echipamentul de amplificare din case şi locurile din timpul
liber. Nivelurile de sunet ridicat se întâlnesc în restauratnte, teatre,
cinema-uri şi săli de concerte, şi la evenimente sportive şi festivaluri,
precum şi în multe pub-uri şi cluburi.

Zgomotul cu percuţie sau impulsiv, precum cel provocat de artificii,
poate ridica riscuri particulare. Riscurile au fost, în mod tradiţional,
considerate foarte grave pentru muncitori. Vizitatorii locului pot să nu
fie conştienţi de riscul la care se expune auzul propriu, ceea ce poate
avea efecte cumulative cu expunere regulată, adăugată la cea din alte
părţi ale activităţilor lor zilnice.

• Dacă auzul oamenilor este deteriorat datorită timpului petrecut în club,
sau celui petrecut folosind sistemele de sunet din maşină, sau căştile la
volum foarte mare, aceştia nu vor mai fi în stare să asculte la televizor
sau radio fără să ridice volumul la un nivel atât de mare încât să
deranjeze vecinii. În scurt timp, ei înşişi pot ajunge la niveluri scăzute
de “interferenţă a zgomotului”. Autorii unei recente recenzii
internaţionale au considerat că publicul general trebuia informat despre
riscuri.

Primariile au responsabilităţi statuare pentru impunerea legii sănătăţii şi
siguranţei în sectoarele de distribuţie, retail, birou, timp liber şi catering,
fiind legate de Autoritatea de Sanatate Publica. Nevoile de educare în
domeniul sănătăţii evită neplăcerile sau imaginea de “dădacă” precum si
Caseta  40:  Probleme  pentru
strategia națională 
“Zgomotul ocupă o poziţie
paradoxală în ceea ce priveşte
politica ambientală a Romaniei. Prin
contrast cu alţi poluanţi, aproape
universal în zonele urbane, depăşeşte
din ce în ce mai mult limitele
normale în zonele rurale “liniştite”,
şi erodează progresiv perioada de
linişte din timpul nopţii. În ciuda
acestui lucru, controlul zgomotului
nu a făcut niciodată subiectul unei
politici de supraveghere sau a unui
cadru legislativ, în acelaşi fel ca şi,
de exemplu, calitatea aerului sau
deseurile nefolositoare. Această
neglijenţă poate fi explicată parţial
de faptul că efectele zgomotului
asupra populaţiei generale au fost din
punct de vedere istoric uşor de omis.
În plus, natura zgomotului, şi reacţia
populaţiei la el, nu se pretează uşor
tipului de abordare mecanică valabilă
altor poluanţi.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


81
munca din punct de vedere al popularizarii problematicii zgomotului
pentru autoritati.

politica 54
Primarul va îndemna Guvernul să susţină furnizarea informaţiilor
corespunzătoare publicului şi operatorilor locali cu riscul de a surzi de
la supra-expuneri la niveluri foarte înalte de muzică amplificată, cu
atenţie mare asupra riscurilor întâlnite de persoanele tinere. Elemente
potenţiale include promovarea mesajelor “auzului sănătos” şi “ sunet
sigur” în cluburi, baruri şi alte locuri; şi asigurarea resurselor necesare
pentru sănătatea locală şi pentru regulamentul de siguranţă, fondată pe
venituri relevante.


Zgomotul vecinilor
• Reducerea zgomotului ambiental poate însemna că locuitorii aud
zgomotul vecin care era anterior mai puţin auzibil. Angrenarea şi
comunicarea publică în zgomot ambiental trebuie legată pe cât posibil
de cea a zgomotului vecin. Zgomotul vecin tipic include muzica
amplificată, TV sau radio, voci, uşi trântite, joaca copiilor, câine care
latră, şi activităţi casnice. Surse de zgomot secundar şi probleme de
lipsa zgomotului se pare că joacă roluri importante în multe plângeri
către Departamentele locale de Sănătate. Un studiu recent arată că, în
multe alte tări Europene, autorităţile, poliţia pot juca un rol mai mare în
anumite tipuri de plângere împotriva zgomotului. Medierea poate evita
acţiunile legale, ceea ce poate conduce la intelegerea partilor. Medierea
include informarea către mediatori în zona Bucurestiului. Politicile de
îmbunătăţire a standardelor domestice, fondurilor, personalului şi
instruirii ar trebui să contribuie la reducerea problemelor.

Managementul zgomotului domestic şi din vecinătate, crimă şi dezordine
4.6 Autorităţilor locale şi poliţiei li se cere să dezvolte parteneriate de
reducere a crimei şi dezordinii. Autorităţile locale şi poliţia pot căuta
aplicarea legii împotriva oricărui locuitor care produce tulburari ale
linistii publice, îi alarmează sau deranjează pe ceilalţi, de exemplu, unde
cel care produce zgomotul poate fi parte a unui model comportamental
de intimidare.
Schemele de pază a împrejurimii şi a străzii pot juca un rol în reducerea
dezordinii, împreună cu poliţia şi firmele de securitate. Resursele rare şi
priorităţile competiţionale înseamnă că susţinerea poliţiei pentru
serviciile de combatere a zgomotului pot să nu fie întotdeauna
disponibila la nivelul cerut. .

politica 55
Primăria va îndemna Guvernul să asigure că complexităţile rezultate din
relaţia cu cel care produce zgomotul şi comportamentul anti-social în
zonele metropolitane să se reflecte în alocarea resurselor pentru
funcţiile poliţiei, politicilor auxiliare, autorităţilor locale de Sănătate.




Educaţia şi conştiinţa publică
• Autoritatea Naţioanlă de Protecţia Mediului (ANPM) poate coordona o
Zi a Acţiunii Zgomotului în Romania. Multe autoriţăţi locale, împreună
cu şcoli, servicii de mediere şi altele iau măsuri pentru a promova
Caseta 41: Priorități    

Trei probleme cheie –
.. Protejarea
suprafeţelor bune, de
reducere a zgomotului
pentru transport pe
drumuri.
.± Securizarea
interdicţiei unei aeronave
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


82
mesaje despre zgomot. Mulţi prefera educaţia mai bună şi rezolvarea
informală a disputelor despre zgomot în favoarea legislaţiei mai
prescriptive. Este important să găsim forme de comunicare publică care
funcţionează într-o cultură metropolitană diversă. Pot exista economii la
scară în pregătirea şi diseminarea unui astfel de manual la un nivel
Bucurestiului.


politica 56
Primarul va colabora cu alţii, în legătură cu resursele şi consultarea, în
dezvoltarea formelor potrivite de educaţie şi comunicare publică asupra
zgomotului, spre exemplu unde acţiunea la nivel metropolitan ar putea
complementa celelalte niveluri.

Zgomot cu frecventa scăzută
• În Bucuresti poate exista sunet cu frecvenţă scăzută mai mult decât la
nivel naţional.Oamenii care se plâng de sunet cu frecvenţă scăzută pot
avea dificultăţi în descriere, probabil folosind termeni precum „a simţi
sunetul” sau „senzaţii de presiune”. Oamenii pot deveni mai sensibili la
acesta pe măsură ce îmbătrânesc. Poate fi foarte dificil de identificat
sursa. Sursele şi soluţiile sunt foarte specifice la nivel local. Este
important ca serviciile de zgomot locale să dispună de resurse
corespunzătoare pentru a îndeplini sau conduce munca specializată
acolo unde este nevoie. Sunetul cu frecvenţă scăzută trebuie inclus în
domeniile de cercetare şi informare a personalului ( ex. Propunerile 20
şi 21, politicile 87, 89 şi 96).

Zgomotul de la santierele de construcţie
• Zgomotul de pe şantierul de construcţie este controlat de primariile de
sector si de Inspectoratul de Stat in Constructii, şi este în mod specific
exclus din definiţia „zgomotului ambiental” în directiva de zgomot
ambiental.
Este dovedit că zgomotul din activitatea de construcţie este mai mult o
problemă de mari proporţii a Bucurestenilor decât una naţională..
Activitatea de construcţie este puternică în anumite zone ale
Bucurestiului, în special centrul orasului, incluzând unele zone de
excludere socială şi private. Sunt de aşteptat în următoarea decadă
niveluri înalte de construcţie. Un cod de practică răspândit de-a lungul
Bucurestiului trebuie considerat ca oferind claritate şi simplicitate
pentru industria construcţiei. Operatorii facilităţilor care generează
zgomot trebuie să demonstreze că urmează toţi paşii responsabili pentru
a minimiza deranjul, şi pentru a explica nevoia de zgomot care nu poate
fi evitată în mod rezonabil. Sincronizarea operaţiunilor zgomotoase este
crucială. Trebuiesc introduse refolosirea mai degrabă decât demolarea şi
reconstrucţia unde este posibil, designul pentru construcţia silenţioasă,
îndreptarea silenţioasă a maşinilor de construcţie, folosirea metodelor
mai liniştite, bariere de zgomot temporar şi multe alte măsuri. Primarul
investighează, împreună cu primariile de sector şi alte institutii, dacă un
cod de buna practică in construcţii răspândit de-a lungul Bucurestiului
ar putea oferi claritate şi consistenţă ulterioară. Calitatea aerului
reprezintă o grijă primordială. Problemele zgomotului vor fi integrate
cât de repede posibil.

politica 57
Recunoscand că zgomotul construcţiei este exclus din definiţia legală a
zgomotului ambiental, Primarul va lucra în parteneriat cu alţii, atât cât
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


83
permit resursele, pentru a minimiza impactele adverse ale zgomotului in
santierele de construcţii în Bucuresti, incluzând re-folosirea clădirilor
existente în preferinţă demolării şi reconstrucţiei unde este practicabil.

Aranjarea priorităţilor
4.7 Măsurile de reducere a zgomotului individual probabil că nu vor ”rezolva
problema” de unele singure. Eficienţa totală adesea depinde de ce fel de
alte surse de zgomot există. Politica trebuie “asamblată”, în aşa fel încât
schimbarea unui zgomot nu înseamnă că oamenii sunt a fel de deranjaţi
de următorul. O singură măsură, ar putea totuşi, să fie un pas esenţial
faţă de o îmbunătăţire mai mare – câştiguri majore pot fi eficiente
cumulate.

4.8 Unele priorităţi timpurii pentru acţiune pot fi identificate. Consultarea
publică în timpul pregătirii acestei strategii a arătat susţinere largă
pentru aceste priorităţi. Totuşi, stabilirea mai multor priorităţi greu de
atins pentru selecţia, designul, combinarea şi succesiunea măsurilor
potenţiale necesită informare mult mai bună decât este disponibil în
mod current. Având în vedere resursele foarte limitate disponibile iniţial
Primarului, acesta va depinde de un parteneriat efficient cu strategii de
dezvoltare naţionale, comitate şi agenţii specializate, în cadrul European
de evoluţie. Revizuirile ulterioare ale acestei strategii, vor fi desigur,
subiectul consultării ulterioare.

Þ Având în vedere evoluţia contextului naţional şi European, ar fi
prematur pentru o strategie Bucuresteana să adopte anumite ţinte
cantitative. Fără resurse şi instrumente eficiente, orice ţintă poate avea
înţeles. În primul rand este datoria Guvernului naţional să considere
atingerea ţintei în întregime, urmărind analiza expunerii, şi costurile şi
beneficiile implementării măsurilor eficiente. În mod hotărâtor, în
cadrul current legal şi fiscal al Romaniei, Guvernul trebuie să se asigure
că sunt disponibile fonduri adecvate, puteri stimulente şi legale, legate
de opţiunile practice pentru reducerea zgomotului. Procesul propus de
Guvern este unul lung. Acesta va ajuta la stabilirea priorităţilor
raţionale, deşi nu ar trebui să întârzie acţiunea acolo unde nevoia
acestuia este evidentă.

Þ Aceata se aplică în mod particular reducerilor ulterioare la sursă.
Acestea sunt probabil din ce în ce mai importante oraşelor. Cartografia
zgomotului naţional poate asista în aprecierea costului-eficienţă relativ
al reducerii zgomotului la sursă, de-a lungul drumului, sau la receptor.
Este important ca procesul strategiei naţionale sa identifice costurile
relative şi beneficiile în moduri care reflectă priorităţile politicii unei
renaşteri urbane. Un management mai mare al zgomotului active în
mediul local nu ar trebui să distragă atenţia de la nevoia reducerilor
continuate la sursă.



politica 58
Primăria va lucra cu Guvernul, comitatele şi alţii pentru a contribui la
realizarea Strategia Zgomotului Ambiental Naţional, în cadrul
contextului evoluţiei politicii Europene. Procesul nu ar trebui, totuşi,
intarsia acţiunea acolo unde nevoia lui este clară. Aceasta se aplică în
mod particular reducerilor continue la sursă, în mod special unde sunt
necesare acordurile internaţionale.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


84






Reprezentarea zgomotului
Þ Reprezentarea zgomotului susţinut de Guvern este binevenită.
Bucurestiul este o parte cheie din imaginea naţională, având în vedere
mărimea şi complexitatea excepţională. Primăria şi Transportul
Bucurestean ajută atâta timp cât resursele rare sunt disponibile. Este,
desigur, important, ca reprezentarea să nu devină doar un exerciţiu de
colectare a datelor, dar să ofere o unealtă practică pentru folosirea de
autorităţile locale şi a altor agenţii, deşi reprezentarea computerizată a
zgomotului nu poate fi de bază numai ca singură unealtă pentru
dezvolatrea măsurilor de îndreptare.
Măsurile ulterioare sunt probabil necesare pentru dezvoltarea
reprezentării zgomotului la niveluri mai fine de rezoluţie pentru scopuri
locale.

4.9 Este vital ca reprezentarea zgomotului să nu domine dezvoltarea
politicii sau priorităţile deformate. Hărţile conform preconizării curente
descriu numai o parte a imaginii complexe. Prezentarea publicului
necesită să facă acest lucru clar. Aceasta nu este numai o problemă “la
nivelul etaliului”. Reprezentarea pe termen lung a nivelurilor de zgomot
ambiental “medii” de-a lungul zonelor urbane nu ar trebui să conducă la
ţinte crude care îşi concentrează atenţia pe numărul mic de parametrii
care ar “muta” harta, mai degrabă decât gama largă de acţiuni care ar
putea reduce zgomotul în lumea reală. Nu ar trebui distrasă atenţia de la
tratarea cu multe tipuri diferite de zgomot care pot deranja oamenii, şi
nici de la nevoia de protecţie sau intensificare a calităţii şi diversităţii
peisajului auditiv.

Þ Limitările pentru precizie înseamnă că hărţile pot fi potrivite pentru a
determina cantitativ expunerea naţională largă, şi pentru evidenţierea
concentraţiilor relative de-a lungul unei zone, însă nu pentru alte
scopuri. Prima rundă de hărţi despre zgomot probabil că nu va fi
îndeajuns de precisă pentru a fi folosite drept repere locale sau
regionale, în sensul deplin al acelor termeni. Aceştia fac parte totuşi
dintr-o abordare mai activă a clădirii, în care trebuie să participe un şir
de agenţii. Hărţile ar trebui să includă informaţii despre marjele şi
supăziţiile de eroare, şi scopurile pentru care hărţile sunt sau nu
portivite. Publicarea ar trebui să fie însoţită de informaţii schiţate pe
caracteristici tipice ale tipurilor de zgomot evidenţiat, incluzând
probleme care nu au fost abordate de schiţarea „mediei” zgomotului pe
termen lung.



politica 59
Primăria şi Transportul public bucurestean vor lucra cu Guvernul şi
consultanţii săi pentru a implementa aplicaţia zgomotului care susţine
managementul zgomotului integrat, şi pe cât posibil, oferă unelte
practice pentru acţiunea zilnică, şi va îndemna alte agenţii de
specialitate şi comitate să facă astfel. Guvernul ar trebui să ofere suport
adecvat pentru ca schiţarea zgomotului să fie implementată în
±. Urmărirea
îmbunătăţirii calităţii
urmei feroviare şi
menţinerea Câii
Naţionale şi Subterane
atât cât permite
organizarea şi fondurile.
±± Securizarea suportului
pentru zgomotul
exemplar integrat
barierei generaţiei de
putere fotovoltaice
împreună cu drumuri şi
căi ferate potrivite, şi
filtrarea zgomotului de
scrima de siguranţă şi
securitate.
±¯ Promovarea dezvoltării
de-a lungul sau peste
drumurile şi căile ferate
potrivite, protejând zone
largi de zgomot.
±_ Asigurarea că taxele “ de
plată a poluării” le
compensează pe cele
afectate de zgomotul
avioanelor şi alte efecte,
precum prin Fondurile
Mediului Aviatic pentru
fiecare aeroport.
±± Reducerea zgomotului
printr-o mai bună
plănuire şi design, acolo
unde creşterea populatiei
şi a job-urilor prezintă
provocări, însă
redezvoltarea şi de
asemenea reînnoirea
oferă oportunităţi –
densitate mare,
dezvoltarea cu folosire
mixtă, pot crea spaţii
exterioare liniştite
departe de trafic.
±: Examinarea scopului
pentru Premiul Sunetului
Primarului, şi
promovarea proiectelor
exemplare Peisaj sonor
în Oraş.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


85
managementul zgomotului şi în planificarea oraşului, şi integrat cu alte
aplicaţii precum vizualizarea propunerilor pentru clădiri şi conducerea
câştigului solar.

Efectele şi priorităţile oamenilor
Þ
Atitudinile faţă de zgomot sunt strâns legate de context, ceea ce include
combinaţii de diferite tipuri de sunete. Trebuiesc mai bine înţelese
efectele diferitelor modele de evenimente de-a lungul mai multor
momente ale zilei, săptămânii şi anului. Dacă există resurse, trebuiesc
stabilite informaţii despre expunerea oamenilor şi priorităţile lor. În
sensul integrării ambientului şi a altor resurse, un studio recent a
demonstrat potenţialul pentru datele de plăngere armonizate, precum şi
oferirea unei unelte pentru ca ofiţerii autorităţii locale să folosească în
evaluarea efectelor zgomotului domestic, şi o unealtă de sondaj pentru
cercetători.


Þ Un program de lucru pentru a stabili priorităţile oamenilor poate fi
combinat cu îndeplinirea proiectelor practice de reducere a zgomotului
la sol. Studiile “înainte şi după” pot oferi un test puternic despre
eficienţa măsurilor în potrivirea priorităţilor oamenilor. Primăriei i-a
fost oferită sarcina de a pregăti o strategie, dar nu şi resursele pentru o
astfel de muncă. Ar putea, totuşi, să contribuie la procesul dezvoltării
politicii propuse a Guvernului despre zgomotul ambiental. Primăria
doreşte să vadă toate părţile legate de zgomot, din interior dar şi din
exterior, să aibă şansa ca un proiect pilot exemplar să demostreze
îmbunătăţirea practică, şi calibrl priorităţilor oamenilor.

politica 60
Primăria va încuraja agenţiile specializate, instituţiile educaţionale şi
profesionale, şi primariile de sector să lucreze cu Guvernul, şi cu
partenerii Europeni, acolo unde este nevoie, pentru a dezvolta
înţelegerea îmbunătăţită a efectelor zgomotului, calitatea peisajului
auditiv şi priorităţile oamenilor de a informa politica. Problemele
include evaluarea nevoilor şi priorităţilor populaţiilor locale şi
regionale, precum prin sondaje de opinie, şi sondaje ale incidenţei
expunerii la zgomot.

propunerea 26
Primăria va susţine dezvoltarea unui Sondaj despre zgomot al
Bucurestiului, care poate fi dus cel mai bine la îndeplinire cu ajutorul, şi
parteneriatelor cu primariile de sector şi alţi participanţi la risc.

Organizare
4.10 Managementul zgomotului din oraş este cel mai eficient atunci când este
integrat în design şi operare, mai degrabă decât temperarea “după
eveniment”. Principala responsabilitate pentru acţiune este normal să
aparţină corpurilor responsabile de conducerea sistemelor relevante sau
a subsistemelor, precum transportul.
Datele monitorizării vor fi în mod normal cel mai folositoare atunci
când sunt colectate ca parte din managementul sistemului actic sau
receptor, verificat independent unde este cazul. Guvernul, autorităţile
locale şi regionale, unde este cazul, dispun de sancţiuni legale în ultimă
instanţă. De asemenea, totuşi, impactele zgomotelor şi ale vibraţiei
depend foarte mult de relaţiile fizice locale precise dintre sursă şi
receptor – într-o măsură mai mare decât cu oricare alţi poluanţi.
Răspunsurile oamenilor sunt puternic influenţate de contextual local.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


86
Aceşti factori înseamnă că multe aspecte ale politicii zgomotului sunt
cel mai bine construite “de jos în sus”. Problemele include
managementul drumurilor strategice, dar şi al planurilor comunitare,
furnizării design-ului in dezvoltarea negocierilor de control – incluzând
în schemele care nu se referă la Primărie – regenerare urbană, şi
managementul traficului local.

4.11 O abordare activă pentru îmbunătăţirea peisajelor de zgomot ale oraşului
trebuie să fie integrată în regenerarea, transportul, gazduirea urbană şi
managementul urban. Locuirea pe o densitate mai mareste cea mai de
succes acolo unde managementul zgomotului este construit în
managementul urban, precum prin scheme de pază şi protecţie.
Cerinţele Directivei Europene a Zgomotului Ambiental include
pregătirea planurilor de acţiune. Munca la nivelul detaliului planificării
vecinătăţii poate oferi înţelegerea la nivel fin al unei localităţi ce va
identifica îmbunătăţiri care reflectă în mod cinstit nevoile locale,
implementate în moduri care pot fi susţinute.

4.12 Munca în parteneriat va fi vitală pentru îmbunătăţirea ambientului
zgomotului Bucurestean – inclusiv cu primariile de sector şi agenţiile
executive, în special Agenţia Mediului. În timpul consultării acestei
strategii, un număr de autorităţi şi-au exprimat informal interesul în
lucrul de-a lungul Bucurestiului pentru a dezvolta şi împărţi practica
bună şi a face cea mai bună folosire de resurse rare. Datorită lipsei
bugetului pentru temperarea zgomotului, şi a inexistentei cadrului de
puteri comparabile, de exemplu, cu managementul calităţii aerului,
această strategie s-a concentrat pe identificarea acţiunii de folosire a
instrumentelor existente.

politica 61
Primăria va îndemna Guvernul să ofere un cadru pentru acţiune care
integrează managementul zgomotului la nivelurile relevante de luare a
deciziilor sociale, economice şi ambientale, inclusive în strategii şi
planificare, regulament, impunere, oferire de stimulente şi investiţii.

politica 62
Primăria va lucra cu parteneriate bazate pe zone sau de alt tip, primarii
de sector şi agenţii specializate pentru evaluarea modului în care
managementul zgomotului îmbunătăţit poate fi incorporat în planurile
lor ce sunt în decurs, şi în implementarea cadrelor, precum şi
examinarea scopului pentru Parteneriatiul Bucurestean de Acţiune a
Zgomotului sau alte mecanisme de lucru în parteneriat.

Costuri
4.13 Costurile, pentru sectorul public, de afaceri şi individual, ale reducerii
semnificante a zgomotului în Bucuresti nu pot fi cuantificate în mod
current, însă vor fi ridicate. Asemenea costuri trebuiesc luate în
considerare în contextual dezvoltării politicii zgomotului naţional, care
va include examinarea implicaţiilor economice şi sociale ale măsurilor
de reducere a zgomotului. Munca pe opţiunile costului pentru reducerea
zgomotului trebuie să ţină seama în totalitate de egalitatea
oportunităţilor, inclusive implicaţiile pentru cei cu venituri mici, şi alte
grupuri de populaţie care, în acel context, pot fi mult mai vulnerabili.
Este esenţial nu numai ca problemele zgomotului să fie identificate, dar
şi ca Guvernul să asigure cadrul necesar de resurse pentru autorităţile
regionale şi locale, corpurilor de transport şi altele pentru a se adresa
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


87
lor. Trecutul fără resurse trebuie recunoscut în alocarea ulterioară a
resurselor – in Bucuresti, aceasta se aplică în mod particular condiţiei
infrastructurii drumului şi căii ferate.

Þ Sarcini adiţionale trebuiesc însoţite de puteri şi resurse potrivite, sau
procesul va deveni discreditat. În cazul mai multor resurse, sau pentru
acţiuni cu implicaţii economice, este recunoscută nevoia de evaluare a
costurilor în legătură cu beneficiile. Totuşi, evaluările “medii” ale
valorii unei reduceri de decibeli nu ar trebui să se aplice în mod
mechanic. Este important de evitat sursele potenţiale de înclinare între
deiferite tipuri de zone. De exemplu, fondarea temperării zgomotului nu
ar trebui alocată numai în termenii numerelor din cadrul benzilor de
expunere modelată. Ar trebui atrasă atenţia asupra costurilor diferitelor
niveluri de reducere, care pot fi mai ridicate în zonele urbane decât în
cele suburbane, şi mai mari pentru cele mai grav afectate, decât pentru
nivelurile similare de reducere la niveluri mai joase de zgomot
ambiental. Ar putea fi în mod particular scump să se facă reduceri mari
unui nivel particular de ghidare în zonele aglomerate, cu densitate
ridicată.

Þ Recunoaşterea nevoii de protecţie a calităţii peisajului auditiv acolo
unde este bun, se află în zonele cele mai afectate unde oamenii se pot
aştepta ca cheltuirea temperării zgomotului să fie concentrată iniţial.
Pentru a construe încredere în procesul naţional de strategie a
zgomotului, ar trebui înfiinţat un fond timpuriu pentru o actiune ţintă,
pentru început în situaţiile cele mai expuse. Ar trebui acordată
recunoaştere poverii zgomotului particular de care se “bucură”
Bucurestiul ca fiind poarta către Romania. Acest lucru ar trebui reflectat
prin stabilirea unui Fond al Zgomotului Ambiental Bucurestean. Acest
lucru se poate justifica independent din aranjamentele pentru restul ţării.
Ar oferi o componentă esenţială în îndeplinirea datoriei de pregătire a
primei strategii de zgomot ambiental pentru Primărie de către
Parlament.


4.14 O recenzie internaţională a Organizaţiei pentru Co-operare Economică
şi Dezvoltare a declarat: “Se pare că regulamentele şi politicile împotriva
zgomotului sunt mai bine respectate şi implementate atunci când este
alocat un buget specific pentru reducerea zgomotului. Şi când sunt
stabilite procedurile pentru obţinerea resurselor financiare adecvate.”
Teoretic, cei care generează zgomotul ar trebui să plătească pentru a-l
reduce. Procesul strategiei naţionale, ar trebui să considere noile taxe “de
plată a poluării”, sau alocarea unei proporţii din venitul existent relevant,
pentru reducerea zgomotului. Beneficiile mari ale transportului public, ar
trebui recunoscute în orice fel de aranjamente noi. În Romania,
majoritatea taxelor sunt colectate de guvernul central, dar ar exista
beneficii în administrarea fondurilor colectate central pe regiuni,
incluzând în coordonare pregătirea proiectului şi evaluarea. Alocarea
regională cu succes a Fondului Naţional de Minimizare a Pierderilor şi
Reciclării printr-un parteneriat între Primărie si diversele autoritati locale.
Există aceeaşi nevoie pentru bani de la Guvernul Central de a începe
munca asupra zgomotului la fel cum este şi pentru deşeuri.

Þ În plus, ar trebui considerat un Fond Bucurestean al Zgomotului Domestic.
Chiar şi cu mari reduceri de zgomot extern, standardele scăzute de izolare a
zgomotului, atât intern cât şi extern, vor rămâne în grija locuitorilor din
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


88
Bucuresti. Reducerea zgomotului ambiental extern poate genera izolarea
zgomotului intern dintre vecinii mai vizibili. Un astfel de fond ar
recunoaşte povara asociată cu rolul Bucurestiului de “ poartă de intrare” şi
vârsta majorităţii persoanelor locatare. Autorităţile bucurestene, proprietarii
şi chiriaşii locali, şi deţinători privaţi ar licita pentru îmbunătăţirea izolării
atât interne cât şi externe, legată de sărăcia combustibilului şi economia de
energie. Autorităţile locale, alte organe, şi parteneriate din cadrul
Bucurestiului, ar fi de asemenea eligibile pentru acordarea măsurilor sau
pachetelor vaste de reducere a zgomotului.

Þ Atât pentru un Fond al zgomotului Ambiental Bucurestean cât şi pentru un
Fond al Zgomotului Domestic Bucurestean, un aranjament de licitaţie
competitive ar putea avea avantaje pentru o perioadă iniţială limitată – în
încurajarea inovaţiei şi realizării aspiraţiilor celor mai dornici şi pregătiţi să
acţioneze. Ar trebui evitate noi resurse pentru inovaţie în managementul
zgomotului integrat. Prin urmare, cu cât se dezvoltă mai mult practica
extensivă, ar trebui adecvată o mişcare cu ţintă la baza nevoilor. Nivelul
amenzilor acordat împotriva celor care sunt găsiţi vinovaţi de tulburări
legate de zgomot, au tendinţa de scădere, deseori neavând nicio legătură cu
costul aducerii unui caz. Aceasta este în primul rand o povară a zgomotului
decât o problemă de zgomot ambiental. Totuşi, acţiunea ar avea consistenţă
în alte zone pentru recuperarea venitului amenzii din activităţi legate de
zgomot.

politica 63
Primăria va îndemna Guvernul să se asigure că responsabilităţile
aplicaţiei zgomotului, măsurării, planificării şi managementului acţiunii
să fie însoţiete de programe realiste de fondare, suplimente şi probleme
de egalitate, să fie recunoscute în alocările ulterioare ale resurselor şi
responsabilităţilor, incluzând în privinţa condiţiei infrastructurii.

politica 64
Primăria va îndemna Guvernul, ca parte a Strategiei Naţionale pentru
Zgomotul Ambiental, să:
±_ Evalueze costurile diferenţiale, în densitate urbană mai mare relativă cu
alte zone, atât pentru reducerea majorărilor, cât şi pentru reducerea
zgomotului la nivelele de ghidare promulgate; şi
±± Aloce fonduri de temperare a zgomotului nu doar pe baza numărului
oamenilor din cadrul benzilor de expunere a schiţelor zgomotului, dar
ţinând cont şi de costurile reducerii zgomotului, recunoscând acolo unde
costurile pot fi mai mari în zonele urbane mai degrabă decât în cele
neurbane, şi mai mari pentru cele mai grav afectate.

politica 65
Avand in vedere rolul de pionierat pe care il joaca Bucurestiul in
pregătirea primei Strategii de Zgomot Ambiental larg răspândită a ţării,
şi impactul zgomotului asociat cu rolul capitalei de “poarta de intrare”,
Primăria va cere Guvernului să stabilească un Fond de Zgomot
Ambiental pilot, destinat Bucurestiului pentru a susţine activitatea
locală.



politica 66
Primăria va invita comunitate locala să dezvolte un proiect pilot
exemplar despre zgomotul ambiental în fiecare parte a Bucurestiului
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


89
pentru a demostra efectivitatea îmbunătăţirii practicii locale ce vizează
zgomotul, legată de priorităţile oamenilor. Comunitatile sunt încurajate
să muncească împreună şi cu Primăria pentru a realiza un proiect comun
care sa fie propus Guvernului pentru resursele necesare, ţinând seama
de contribuţia pe care evaluarea “înainte şi după” ar putea-o avea pentru
dezvoltarea naţională a zgomotului, inclusive implementarea costurilor.


politica 67
Recunoaşterea scării particulare şi îmbinarea problemelor despre
zgomot externe şi interne asociate cu zonele rezidentiale ale
Bucurestiului, probleme de valabilitate şi de furnizare, şi impactul
zgomotului asociat cu rolul de „poarta de intrare” al capitalei, Primăria
va îndemna Guvernul să stabilească un Fond pilot despre zgomotul
Domestic bucurestean, pentru a susţine activitatea locală.

politica 68
Primăria consideră că orice venit amendă rezultat din tulburările legate
de zgomot ar trebui colectate în servicii îmbunătăţite legate de zgomot.
Alte taxe „de plată a poluării” ar trebui alimentate pin temperarea şi
compensarea locală.

Instruirea şi Personalul
Þ Vor fi necesare mai mult personal şi mai multă instruire dacă se va obţine
implementarea strategiei eficiente. Acest lucru va fi extreme de important
din moment ce Bucurestiul se acomodează mai bine cu cererea de
dezvoltare la scara naţională a proiectelelor cu întrebuinţare mixtă de mai
mare amploare. Totuşi, Primaria isi exprima ingrijorarea despre timpul şi
banii alocati in acest scop, şi şi-au exprimat grijile asupra personalului
disponibil. Bursele ţintă ar putea juca un rol în încurajarea urmării instruirii
de către grupurile reprezentate curent în profesiile legate de mediu,
inclusive pentru cursuri cu potenţial “de reducţie” între industria acustică şi
cea a muzicii. Instruirea în managementul zgomotului pentru planificatorii
oraşului, inginerii de traffic, managerii parcurilor şi de găzduire, şi alţi
specialişti ar ajuta ca să nu fie omise asigurarea oportunităţilor de
securizare a îmbunătăţirilor cost-eficienţă. Profilul “designului conştiinţei
de sunet” trebuie ridicat printre arhitecţi, designeri de peisaj şi alte
discipline. Îndeletnicirile legate de sunet este de asemenea necesar pentru a
fi aplicat în mod extensive în afaceril elegate de încălzire şi ventilaţie, în
design, fabricare, instalare şi menţinere.

politica 69
Primăria va îndemna Guvernul să se asigure că impunerea îndatoririlor
de management al zgomotului să fie însoţite de resurse adecvate,
inclusiv pentru impunere, extinderea îndeletnicirilor personalului şi
capacităţii de construcţie.


Un Premiu pentru Sunet al Primăriei?
Þ Există multe scheme de acreditare ambientală. Zgomotul nu a fost o
preocupare în general. Sistemele de Management Ambiental asistă
organizările în angajamentele ambientale adunate. Managementul Eco
European şi Schema Audit (MEE SA) necesită un acord politic, un
program ambiental, un sistem de management şi un ciclu de audit regular.
Toate acestea trebuie validate de un verificator MEE SA extern acreditat.
Combinarea măsurilor tehnice, administrative şi de altă natură la nivelul
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti


90
ambientului urban este mai puţin recunoscut. Primăria va considera ca
scopul unei scheme de competiţie sau premiu să ridice profilul designului
legat de sunet şi management al zgomotului, şi să încurajeze inovaţia în
Bucuresti.

propunerea 27
Primăria va examina rolul potenţial a unei scheme de competiţie sau
premiu pentru încurajarea practicii de inovaţie şi exemplare., precum
designul legat de sunet sau operare, printer o varietate de organizaţii
de-a lungul oraşului.

Sunetele Oraşului
Þ Managementul unui peisaj auditiv mai bun nu ar trebui privit ca o activitate
lipsită de plăcere. Sunetul joacă multe roluri pozitve în vieţile oamenilor.
Oraşele mari au bâzâituri, dar au nevoie în acelaşi timp şi de echilibru.
Creşterea conştientizării trebuie abordată cu atenţie în cazul zgomotului.
Unele forme ale campaniei de conştientizare a zgomotului pot fi productive
dacă nu crude, dacă cresc sensibilitatea individuală la zgomot mai repede
decât era redus zgomotul.

Þ Totuşi, încurajarea explorării creative a peisajelor auditive, precum prin
proiecte culturale, ar putea îmbogăţi experienţa personală în timpul
ajutorării creerii contextului pentru îmbunătăţirile practice în mediile
zgomotoase ale oraşului. Creşte recunoaşterea valorii muncii peisajului
auditiv interdisciplinare în înţelegerea răspunsurilor oamenilor. Oraşele au
nevoie, nu numai de un mai mare control efficient al zgomotului, ci şi de
un design şi management mai “conştient al zgomotului”. Calitatea şi
diversitatea paisajului auditiv trebuiesc intensificate, în aşa fel încât
oamenii să aibă mai multe şanse de a se bucura, mai degrabă decât să
neglijeze sau să aibă nevoie să evadeze, în lumile sunetului.



politica 70
Primăria va încuraja organizaţiile artistice, sponsorii şi altele pentru a
promova explorarea creativă a peisaelor auditive, în moduri în care atât
să îmbogăţească experienţa personală dar şi să ajute la crearea
contextului pentru îmbunătăţirile practice.






Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

91


5. Reducerea zgomotului 
produs de circulația pe calea 
ferată 

Reducerea zgomotului produs de circulaţia pe calea ferată este una
din priorităţile la nivel european în domeniul combaterii zgomotului,
atât datorită presiunii cetăţenilor pentru reducerea zgomotului present,
cât şi din perspectiva asigurării interoperabilităţii circulaţiei feroviare la
nivel european şi al creşterii traficului ca urmare a implementării
politicilor europene de trecere la transportul combinat – rutier greu pe
distanţe scurte combinat cu transportul feroviar de containere sau chiar
camioane grele pentru distanţe mari (transportul modal). Importanţa
domeniului este reliefată de creearea unui “Grup de lucru al comisiei
europene privind zgomotul produs de circulaţia pe calea ferată”, ce are
rolul de a elabora Strategiile şi priorităţile europene referitoare la
abaterea zgomotului produs de circulaţia pe calea ferată”.
Ca o concluzie general acceptată a specialiştilor în domeniu,
zgomotul produs de circulaţia pe calea ferată poate fi redus
considerabil într-un viitor apropiat.

Documentul Comisiei Europene “Green Paper” din noiembrie 1996,
referitor la politica viitoare în privinţa zgomotului, subliniază că
“principala critică publică privind transportul pe calea ferată este
nivelul ridicat de zgomot pe care îl produce”. Această problemă va fi
accentuată de trecerea de la de la transportul rural şi aerian la
transportul pe calea ferată sau combinaţii ale acestora (transport
modal), aşa cum este cerut de către politicieni (în parte, datorită
motivaţiilor legate de mediu) şi planificat de înseşi căile ferate.

Traficul de transport de marfă este principala cauza a problemelor de
zgomot, urmat fiind de traficul de viteză foarte mare şi liniile ferate
inter-urbane. Există un mare potenţial de reducere a nivelului de
zgomot în Europa. Însă, deşi instrumentele tehnice de reducere
considerabilă a zgomotului produs de transportul de marfă există şi
sunt aplicabile practic, principala problema care se pune este de ordin
economic, şi anume implementarea viabilă d.p.d.v. economic a
măsurilor de abatere a zgomotului.

Este mult mai uşor pentru o cale ferată să-şi reducă emisia de zgomot
şi nivelele de recepţie a lui decât pentru traficul rural, deoarece este un
sistem mai uşor de controlat decât transportul rural. Astfel, măsurile de
control a abaterilor zgomotului pot fi implementate efectiv şi într-un
mod uşor de manevrat acolo unde există susţinere financiară.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

92

Datorită complexităţii retelei de transport pe cale ferată şi a
necesităţii asigurării interoperabilităţii reţelelor naţionale, o strategie
naţională în domeniul reducerii zgomotului pe calea ferată trebuie să
fie integrată strict în strategia europeană, atât pentru a asigura
acceptabilitatea soluţiilor aplicate şi pe teritoriul altei ţări (spre
exemplu, modificările vehiculelor de către operatorii români trebuie să
fie compatibile cu standardele europene), cât şi pentru a avea
posibilitatea accesării unor fonduri structurale semnificative în acest
domeniu.

1. Trăsaturile unei strategii europene comune privitoare la abaterea
zgomotului produs de transportul pe calea ferată
Din analiza documentelor oficiale ale grupului de lucru şi a altor
grupuri de studiu ce au tangenţă cu reducerea zgomotului, se
desprind o serie de concluzii, menţionate în continuare.

Zgomotul produs de transportul pe calea ferată constă din mai multe
tipuri: zgomotul de rulare, de tracţiune şi auxiliar şi zgomotul
aerodinamic. Cel predominant este zgomotul de rulare. În vederea
controlului abaterii acestui tip de zgomot, prima cerinţă este aplicarea
măsurilor necesare pentru a obţine suprafeţe netede de rulare ale
roţilor şi ale şinelor. Calitatea suprafeţelor roţilor şi ale şinelor este
supusă unei reduceri semnificative în timp datorită uzurii puternice
din timpul utilizării. Pentru o reducere durabilă a zgomotului,
întreţinerea vehiculelor şi a şinelor este de o importanţă majoră şi ar
trebui efectuată regulat.
În afara problemelor legate de rugozitatea suprafeţelor, mai sunt şi
alte măsuri – precum elementele de amortizare şi carcasare acustică,
care pot fi utilizate pentru a reduce nivelul de zgomot.
Datorită duratei mari de viaţă a unui vehicul de cale ferată, este
necesară implementarea de măsuri atât pentru vehiculele noi, cât şi
pentru cele deja existente. Cea mai importantă problemă - reducerea
nivelului de zgomot la vagoanele de marfă existente, necesită un
program European corespunzător, dar care nu afectează
competitivitatea căilor ferate. Prioritatea cea mai mare în cercetarea
referitoare la zgomotul produs de transportul pe calea ferată este
dezvoltarea de tehnici corespunzătoare şi care să poată fi
implementate.
O parte din finanţarea măsurilor referitoare la vehicule ar putea fi
obţinută prin utilizarea unora din fondurile alocate combaterii
zgomotului la receptor sau pe calea de transmisie, respectiv utilizarea
fondurilor alocate iniţial pentru barierele de zgomot şi ferestrele
fono-izolatoare către modernizarea echipamentului rulant, în special
la înlocuirea unor componente ale parcului de vagoane de marfă.

Emisiile de zgomot de la şine ar trebui tratate la nivel naţional, dar
este foarte important faptul că există o înţelegere comună în privinţa
controlului zgomotului la nivelul şinelor. Printre opţiunile posibile se
pot include:
· controlul rugozităţii şinelor prin întreţinerea lor şi un design
special al şinelor;
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

93

· îmbunătăţirea şi dezvoltarea design-ului şinelor în scopul
reducerii emisiei de zgomot, incluzând componente precum
amortizoare de şină, elemente de absorbţie şi bariere acustice lângă
şină, dar şi noi structuri ale şinelor, pe măsură ce sunt create şi
dezvoltate.
Ar mai trebui acordată prioritate şi măsurilor direct la sursă (vehicule
şi linii ferate) deoarece, în general, sunt mult mai eficiente din punct
de vedere al costurilor.

Priorităţi
Pentru cea mai importantă problemă referitoare la zgomotul produs
de transportul de marfă pe calea ferată, grupul de lucru al Uniunii
Europene a identificat 2 instrumente esenţiale:
· limitele emisiei de zgomot pentru vehiculele interoperabile;
· înlocuirea blocurilor de frânare actuale din oţel forjat ale
vagoanelor de marfă.
Pentru problema zgomotului produs de calea ferată, în general,
grupul de lucru a identificat urmatoarele instrumente adiţionale:
· implementarea de programe de întreţinere prin şlefuire, luând
în considerare şi emisia de zgomot;
· fonduri europene şi ale statelor membre puse la dispoziţie
pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare;
· fonduri publice pentru programele de abatere a zgomotului;
· limite naţionale de recepţie a zgomotului pentru construcţii
noi de-a lungul liniiilor existente;
· limite ale emisiei de zgomot pentru vehicule noi ne-
interoperabile;
· standarde de măsurare îmbunătăţite pentru zgomotul extern
produs de transportul pe calea ferată;
· stimulente pentru folosirea de vehicule cu nivel redus de
zgomot;
· reducerea emisiei de zgomot prin îmbunătăţirea şinei ferate
sau a unui nou design al ei;
· specificaţii ale emisiei de zgomot la procurarea/comandarea
de noi vehicule şi şine.

2. Problemele existente privind zgomotul produs de circulaţia pe calea
ferată
Când se iau în considerare caracteristicile emisiilor de zgomot ale
trenurilor individuale sau diverselor tipuri de vehicule, trebuie avută
în vedere existenţa unui anumit număr de surse principale de zgomot,
care sunt relevante în anumite situaţii, precum reiese din tabelul nr.1.
Situaţii de
zgomot
Zgomotul de trecere:
Viteză constantă
Accelerare/decelerare
Zgomotul staţionar Zgomotul de
manevrare a
vagoanelor, altele
Surse de
zgomot
Rulare
Tracţiune/auxiliar
Aerodinamic (local:
scârţâit, impact, poduri)
Tracţiune/auxiliar

Scârţâit/impact
Tracţiune/auxiliar
Rulare
Tabelul nr.1 Surse majore de zgomot relevante pentru anumite situaţii

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

94

Situaţiile cele mai importante, care sunt relevante pentru
administrarea zgomotului produs de calea ferată în mediul
înconjurator, sunt situaţiile de trecere (Fig. 1), care includ ca
parametrii viteza constantă, accelerarea şi decelerarea; zgomotul
staţionar (în cadrul şi în afara staţiilor) şi zgomotul de manevrare a
vagoanelor, care include o varietate de surse de zgomot.

Fig. 1 Zgomotul perceput la receptor pentru 24 ore este o suprapunere a efectelor trecerilor
singulare ale trenurilor şi implicit ale vagoanelor din componenţa acestora

Tipurile predominante de surse de zgomot pot fi, de asemenea,
specificate în funcţie de categoria de tren, precum reiese din tabelul
nr.2.
Tren Zgomot de
rulare
Zgomot de la
tracţiune şi sisteme
auxiliare
Zgomot
aerodinamic
Trenuri de
marfă
++ +
Trenuri de
viteza
++ + ++
Trenuri
intercity
++ +
Trenuri
urbane
++ +
Tabelul nr.2 Principalele tipuri de surse de zgomot pentru patru categorii de
tren
+: relevant
++: foarte relevant
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

95

Viteza trenului este un parametru major de influenţă a emisiei de
zgomot. Zgomotul datorat tracţiunii şi sistemelor auxiliare (unităţi
diesel, trenuri de putere conduse electric, echipament de răcire,
compresoare) – dacă există, tinde să fie predominant la viteze reduse,
până la 60km/h. Zgomotul produs de rularea roţilor pe şine este
dominant până la viteze de 200-300 km/h, viteză după care devine
predominant zgomotul aerodinamic. Viteza de tranziţie de la
zgomotul de tracţiune la cel de rulare, şi de la acesta la zgomotul
aerodinamic depinde în întregime de puterea relativă a acestor surse.
Zgomotul de rulare, de exemplu, depinde în foarte mare măsură de
starea suprafeţei roţilor şi şinelor, pe când cel aerodinamic depinde
de forma aerodinamică a vehiculului.
Un exemplu tipic de dependenţă a vitezei este arătat în figura nr.2.

Fig. 2 Sursele de zgomot în exterior la calea ferată şi dependenţă tipică de
viteza trenului

Importanţa majoră a mentenanţei (întreţinerii)
Nivelul de rugozitate al suprafeţei şinelor şi roţilor creşte în timpul
utilizării normale. Figura nr. 3 arată nivelele de rugozitate pentru
diferite condiţii ale suprafeţei şinei şi roţii. Între o şină perfect netedă
şi una foarte uzată există o creştere semnificativă a nivelului de
rugozitate. În situaţii extreme, variaţia nivelului de emisie acustică
poate fi până la +20 dB(A). O asemenea creştere mare a nivelului
zgomotului va apărea numai la testarea cu un vehicul special care are
roţi perfect netede. În condiţii de întreţinere normală, există o
variaţie de +/-3 dB(A).
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

96


Fig. 3 Spectrul de emisie acustică al rugozităţii pentru diferite condiţii ale
rotii şi şinei
Figura nr.4 arată creşterea pe durata a câţiva ani a nivelului emisiei
de zgomot în Germania, măsurat după ce şinele au fost aduse la cel
mai redus nivel de emisie acustică posibilă (“şlefuire acustică”).
Creşterea depinde de tipul de vehicul utilizat pe şină după şlefuire;
pentru vehiculele cele mai silenţioase (roţi foarte puţin rugoase cu
frână disc) este de 0.9 dB(A)/an, cam de 3 ori mai mare decât la
vagoane cu sabot din oţel forjat, la care diferenţa este aproape
neglijabilă. Cam la opt ani dupa şlefuire, nivelele de emisie a
zgomotului corespund unei şine medii ca netezime. Astfel, figura
nr.4 arată şi potenţialul de reducere al unei şine îmbunătăţită prin
şlefuire, care este mai mare pe măsura ce roţile sunt mai netede
(“efectul de sinergie”). Consecinţele cost/beneficii ale unei şlefuiri
adiţionale necesită analize aprofundate.

Fig. 4 Simularea creşterii nivelului de emisie acustică după şlefuirea
acustică

Nivelele zgomotului produs de transportul pe calea ferată în trecut şi
problemele actuale legate de zgomot
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

97

În trecut, zgomotul produs de transportul pe calea ferată a fost redus.
Echiparea celor mai multe dintre noile vagoane de călători cu frâne
disc în locul celor cu saboţi din fier forjat a condus la o reducere
semnificativă a zgomotului. Deoarece vehiculele cu frâne cu saboţi
din fier forjat au roţile mai rugoase decât cele cu frână disc şi
rugozitatea roată/şină este principalul responsabil al zgomotului de
rulare, ar trebui ca accentul să fie pus pe înlocuirea frânelor cu saboţi
din fier forjat.
Înlocuirea şinelor cu interstiţiu cu şine sudate continue în cea mai
mare parte a Europei a condus, de asemenea, la reducerea nivelului
de zgomot. Totuşi, acest progres nu a fost planificat ca o măsură de
reducere a zgomotului, ci s-a datorat altor cerinţe operaţionale.
Frânele disc au trebuit să fie folosite la vagoanele moderne de
călători pentru a le permite viteze de peste 140 km/h. Acest lucru nu
a fost necesar pentru vagoanele de marfă, de aceea nivelul de zgomot
produs de acest tip de vagon nu s-a schimbat semnificativ în decursul
anilor. Lipsa de progres tehnic a facut ca zgomotul produs de
vagoanele de marfă să fie o problemă prioritară în Europa în privinţa
zgomotului produs de transportul pe calea ferată, în mod special
pentru operaţiunile făcute noaptea.
Zgomotul produs de liniile de mare viteză care operează mai mult în
timpul zilei, reprezintă cea de-a doua mare problemă referitoare la
zgomot. Această problemă apare cel mai adesea în stadiul de
planificare a unor noi linii de viteză, atunci când reducerea
zgomotului devine o cerinţă-cheie. Planurile actuale ale Europei
prevăd trenuri de mare viteză care rulează cu viteze mari şi care să
formeze o reţea de cale ferată de mare viteză trans-europeană.
Zgomotul produs de trenurile de mare viteză (peste 200-250 km/h)
are caracteristici diferite de cel produs de vagoanele de marfă. Pe
măsură ce creşte viteza, zgomotul aerodinamic provenind de la partea
superioară a trenului devine predominant, fiind datorat pantografului
şi nişelor dintre vagoane, profilul cabinei şi interstiţiile dintre
vagoane devenind astfel o problemă importantă deoarece marea
majoritate a barierelor de zgomot sunt prea joase pentru a bloca
această sursă.

Exemple de reţele acustice folosite pentru a identifica sursele trenurilor de
mare viteză

A treia problemă care se ridică este transportul urban pe calea ferată.
Tramvaiele şi metrourile operează de obicei în arii dens populate,
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

98

câteodată pe căi separate, dar în marea majoritate a cazurilor, pe
aceleaşi căi cu vehiculele rutiere.
În final, sunt şi probleme locale de zgomot produs de transportul pe
calea ferată, cum ar fi patinatul la curbe, scârţâitul frânelor, zgomotul
din dreptul staţiilor de cale ferată, zgomotul în gările de triaj sau pe
podurile de metal fără balast, care nu afectează aşa mulţi oameni
precum traficul de marfă şi de mare viteză, dar totuşi pot conduce la
o neplăcere locală semnificativă.

3. Soluţii direct la sursă
Principalele surse de zgomot produs de transportul pe calea ferată
sunt zgomotul de tracţiune, de rulare şi aerodinamic. Controlul
zgomotului la aceste surse poate fi aplicat printr-un nou design şi
trebuie menţinut printr-o întreţinere generală a vehiculelor şi a liniilor
ferate.
Pentru zgomotul de rulare se pot aplica următoarele soluţii:
1. Roţi şi şine netede, care asigură generarea unui nivel minim de zgomot;
aceasta implică:
• utilizarea de sisteme de frânare, care menţin o suprafaţă netedă
de rulare, cum sunt frânele disc sau tambur sau saboţii din material
compozit pentru vehicule cu frâne cu saboţi;
• întreţinerea regulată a şinelor şi roţilor.

2. Design compact, masiv, care încorporează soluţii de izolare a vibraţiilor şi
un grad mare de amortizare, toate acestea asigurând un nivel minim
de transmitere a zgomotului structural în şine şi roţi. Exemple ar
putea fi:
• roţi mai mici şi/sau amortizoare de roţi, geometrie optimă a
roţilor;
• roţi mai puţine;
• frâne disc montate pe roţi;
• design optimizat al şinelor sau dispozitive de amortizare a şinelor
în combinaţie cu optimizarea plăcilor de aşezare a şinelor.

3. Ecranarea (ca măsura secundară) poate reduce sunetul radiat, prin aplicarea
de:
• ecrane acustice la roată, pentru întreg boghiul sau vehiculul;
• bariere de reducere a zgomotului în apropierea şinelor.

Pentru zgomotul de tracţiune se pot aplica următoarele:
1. La locomotivele/automotoarele diesel ar trebui asigurat un design de
reducere a zgomotului pentru vehiculele noi, deşi se poate face şi o
re-concepere. Măsurile de control al zgomotului sunt:
• un design special al evacuării şi admisiei (amortizare mare a
vibraţiei);
• închiderea acustică eficientă a motorului şi izolarea vibraţiilor;
• selectarea unor componente cu un nivel scăzut de zgomot, cum
ar fi turbosuflante, compresoare şi ventilatoare.
O problemă fundamentală este faptul că specificaţiile de zgomot sunt
cel mai adesea stabilite pentru vagoane descărcate la trecere, în timp
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

99

ce în condiţii de operare normală, locomotivele trag o încărcătura
mare, producând astfel nivele ridicate de zgomot.

2. La locomotivele electrice şi trenurile de mare viteză, poate fi o problemă în
special zgomotul de la echipamentul de răcire. Aceasta este cel mai
bine de rezolvat în stadiul de proiectare, desi poate fi posibil şi un re-
design. Aici se poate include:
• eliminarea sau reducerea obstacolelor în conducte, admisie şi
evacuare;
• design de reducere a zgomotului ventilatoarelor;
• creşterea eficienţei ventilatoarelor prin selectarea celor mai bune
montări.

3. La viteze reduse, zgomotul produs de reductoare poate constitui o
problemă. Aceasta trebuie rezolvată în faza de design. O tehnică de
reducere a zgomotului poate fi asigurarea unui grad de acoperire
global în angrenaje suficient de mari pentru a elimina antrenarea cu
şocuri.



Pentru zgomotul aerodinamic se pot aplica următoarele:
La trenurile de mare viteză, zgomotul aerodinamic poate fi sursa
principală de zgomot la viteze peste 250 km/h, cu contribuţii de la
diverse înălţimi. Barierele de zgomot mai joase de 4m nu au un efect
suficient pentru sursele de zgomot aflate în partea de sus a
vehiculelor, cum sunt pantografele şi nişele acestora. Zgomotul
aerodinamic poate fi redus prin:
• învelişuri aerodinamice pentru boghiuri;
• evitarea unor părţi sau cavităţi scoase în afară de-a lungul
trenului;
• aerodinamizarea şi acoperirea pantografului şi zonei lui de
retragere;
• aerodinamizarea părţii din faţă a vehiculului.

Măsuri – disponibilitate şi tehnologie
1. Măsuri aplicate la sursa de zgomot
În prezent, pentru diversele surse de zgomot sunt disponibile
următoarele tehnologii:
• zgomotul de tracţiune: în principiu, sunt valabile
toate măsurile de control al zgomotului deja
menţionate, pentru a minimiza zgomotul de
tracţiune încă din stadiul de design.
Problemele rămase se referă la costuri şi
întreţinere. Re-designul doar în scopul
reducerii zgomotului nu este eficient d.p.d.v.
economic.
o zgomotul de rulare: cel mai eficient mijloc de
control este acela al controlului rugozităţii şinei
şi roţii. Tehnologia este disponibilă în acest sens
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

100

(frâne disc, frâne cu saboţi din material compozit
de tip K, sisteme de şlefuire a şinei) dar
aplicabilitatea ei depinde, de asemenea, de
nivelul costurilor. Sistemele adăugate, cum sunt
amortizoarele de şină şi roată sunt eficiente însă
au efect limitat. În particular, efectul nu este
întotdeauna măsurat corect, dacă contribuţia roţii
şi a şinei nu sunt separate. Acelaşi lucru este
valabil şi pentru ecranarea roţii şi a boghiului.
Noul design al şinelor şi roţilor furnizează cea
mai bună opţiune, după controlul rugozitaţii.
Vehiculele cu roţi mai mici şi mai puţine,
precum şi un design eficient al şinelor pentru
reducerea zgomotului, sunt investiţii benefice pe
termen lung. Aplicarea la nivel local a şinelor cu
zgomot redus are potenţial de reducere a
zgomotului la viteze medii şi scăzute. Aceasta se
poate aplica chiar şi la vehiculele cu frâne cu
saboţi din fier forjat, adăugându-se astfel
efectelor pe termen lung ale programelor de re-
design.
o zgomotul aerodinamic: generaţiile recente de
trenuri de mare viteză au demonstrat
îmbunătăţirile în acest domeniu; de designul
aerodinamic al noilor trenuri beneficiază deseori
atât reducerea zgomotului, cât şi consumul de
energie. Este posibilă continuarea
aerodinamizării, mai ales acoperirea zonelor
boghiurilor, acest lucru având însă consecinţe
directe asupra costurilor şi întreţinerii.

2. Măsuri aplicate în calea de propagare
Barierele de zgomot sunt cea mai comună măsură de reducere a
zgomotului perceput la receptor, care se aplică în calea de propagare.
Sunt aplicate pe scară largă, atât la liniile existente, cât şi la cele noi.
Reducerea tipică a zgomotului este până la 10 dB, depinzând de
înălţimea barierei, distanţa dintre sursă şi receptor, şi tipul barierei de
absorbţie (spectrul de absorbţie). În cele mai multe cazuri,
performanţa barierei este limitată sever de modul de amplasare a
liniilor (ex: linii multiple), înălţimea surselor, precum şi de înălţimea
clădirilor rezidenţiale adiacente multi-etajate, ce acţionează ca ecrane
reflectante de înăltime mare. O barieră are cea mai bună performanţă
atunci când se află în apropierea sursei sau a receptorului. Barierele
de zgomot sunt mai putin eficiente d.p.d.v. al costurilor decât
măsurile de control al zgomotului la sursă. Acestea mai au şi alte
dezavantaje, cum ar fi: interpunerea vizuală şi costurile ridicate.
O altă cale de reducere a propagării sunetului lângă liniile ferate este
construirea de clădiri non-sensibile la zgomot, aşezate între calea
ferată şi celelalte clădiri rezidenţiale, cum sunt clădirile de depozite,
parcările multietajate cu peretele dinspre linie fără deschizături, etc.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

101

3. Măsuri aplicate la receptor
O idee ar fi aplicarea unor solutii de reducere a zgomotului la
receptor, prin ferestre cu grad înalt de izolare fonică, tratarea specială
a peretilor, sisteme de amortizare acustică la orificiile de evacuare
din pereţi, etc. Aceste măsuri sunt foarte costisitoare şi nu protejează
decât locatarii, fără a proteja şi vecinătăţile (trecătorii, zonele verzi,
zonele de agrement, etc).













Exemple de soluţii tehnice existente pe piaţă
1. Amortizoare de roată pentru reducerea zgomotului de scârţâit
(squealing noise)

2. Amortizoare de roată pentru reducerea zgomotului de scârţâit
(squealing noise) şi a celui de rulare

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

102



3. Amortizoare de boghiu pentru trenurile de mare viteză şi locomotive




4. Amortizoare de tip inerţial pentru şină


5. Amortizoare pentru reducerea vibraţiilor şi zgomotului structural la
podurile de metal fără balast
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

103


5. Componente de aşezare din cauciuc cu disipare internă mare pentru
sistemul de şine, pentru reducerea transmiterii vibraţiilor la structura
învecinată şi a reducerii vibraţiei şinei

6. Sisteme de fixare elastică a şinei pentru reducerea vibraţiilor

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

104

7. Sisteme combinate de fixare elastică a şinei şi montare a traverselor pe
strat din material polimeric puternic disipant la vibraţii





8. Sistem avansat de fixare a şinei pentru trenuri de viteze mari

9. Sistem avansat de fixare a şinei bazat pe sisteme dinamice masă-arc cu
amortizare internă foarte ridicată

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

105


10. Placarea cu material poliuretanic a şinei


Placarea cu material poliuretanic după montarea şinei

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

106

11. Materiale compozite cu amortizare internă mare pentru patul şinei şi
pentru zonele carosabile





12. Plăci de amortizare de dimensiuni ridicate, înglobate în fundaţia căii
de rulare

13. Soluţii de ecranare acustică a tunelurilor la trenurile subterane
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

107






Pentru înţelegerea importanţei construcţiei căii de rulare, în tabelul 3
sunt prezentate emisiile specificate în norma olandeză, ce stă la baza
realizării hărţilor strategice de zgomot în prezent. Valorile sunt
indicate pentru tren categoria 3 şi trafic de 1tren/perioadă de zi,
viteza de parcurs fiind de 80km/h.

Pentru tipul şinei s-a notat:
1. şină din părţi sudate (cu sau fără macaze sau zone de intersecţie,
sudate);
2a. şină cu joante (şină nesudată continuu);
2b. şină din tipul 2a dar cu 1 macaz/100m;
3. şină cu două macaze sau intersecţii /100m;
4. şină cu mai mult de două macaze sau intersecţii/100m.
Pentru tipul terasamentului s-a notat:
1. traverse de beton, pe pat de balast;
2. traverse de beton în zigzag sau traverse de lemn, pe pat de balast;
3. pat de balast cu şine nesudate, cu joante sau macaze;
4. blocuri de beton, şină sudată continuu;
5. blocuri de beton şi pat de balast;
6. şină cu fixare reglabilă;
7. şină cu fixare reglabilă şi pat de balast;
8. şină înglobată;
9. şină cu treceri de nivel.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

108


Opţiuni pentru tipul de fundaţie al căii ferate


Tip terasament Tip
şină
z
1 2 3 4 5 6 7 8
0,0m 52.6 54.9 56.8 60.0 57.7 * 52.6 55.4 1
0,5m 46.6 48.9 50.8 54.0 51.7 * 46.6 49.5
0,0m 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 2a
0,5m 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2
0,0m 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 57.2 2b
0,5m 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2 51.2
0,0m 57.5 57.5 57.5 57.5 57.5 57.5 57.5 57.5 3
0,5m 51.5 51.5 51.5 51.5 51.5 51.5 51.5 51.5
0,0m 57.7 57.7 57.7 57.7 57.7 57.7 57.7 57.7 4
0,5m 51.7 51.7 51.7 51.7 51.7 51.7 51.7 51.7
Tabelul nr. 3 Dependenţa emisiei de tipul terasamentului căii de rulare şi de
tipul şinei
Se observă că pentru şina de tip 2a (nesudată continuu), 2b (şina cu 1
macaz/100m), 3 (cu 2 macaze sau intersecţii/100m) sau 4 (cu mai
mult de 2 macaze sau intersecţii/100m) nu este considerată
importantă influenţa terasamentului deoarece zgomotul produs de
trecerea peste discontinuităţile şinei este dominant! Şina de tip 2a
este similară ca şi comportament cu şina de tip 2b. La trecerea de la
tipul 2 (2a/2b) la şină cu 2 macaze/100m (tip 3) se aplică o penalitate
suplimentară foarte redusă, de 0.3dB, atât pentru sursa de la 0m
(zgomotul de rulare) cât şi pentru sursa de la 0,5m (zgomotul
boghiului). La trecerea de la tipul 2 (2a/2b) la şină cu peste 2
macaze/100m (tip 4) se aplică o penalitate suplimentară redusă, de
0.5dB, atât pentru sursa de la 0m (zgomotul de rulare) cât şi pentru
sursa de la 0,5m (zgomotul boghiului).
Practic, tipul terasamentului este relevant doar pentru şină sudată
continuu. Nu sunt indicate încă valori pentru tipul 6 de fixare,
deoarece este prezentă în majoritatea situaţiilor împreună cu existenţa
stratului de balast (devine tip 7).
Penalităţile, raportate la terasament tip 1, sunt indicate în tabelul 4.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

109

Tip terasament (penalitate) Tip
şină
z
1 2 3 4 5 6 7 8 9
0,0m 0.0 2.3 4.2 7.4 5.1 * 0.0 2.8 0.0 1
0,5m 0.0 2.3 4.2 7.4 5.1 * 0.0 2.9 0.0
Tabelul nr. 4 Dependenţa emisiei de tipul terasamentului căii de rulare şi de
tipul şinei
Se observă că cea mai puţin zgomotoasă construcţie este cea cu şină
pe traverse de beton şi pat de ballast, respectiv şina cu fixare elastică
şi pat de balast (fixarea elastica a şinei se realizează în cazul 7 tot pe
traverse de beton). În aceeaşi categorie intră şi trecerile de nivel (tip
9), deoarece acestea au uzual lungime redusă şi se plasează straturi
amortizoare sub şină/traverse dar şi intre şină şi blocurile de beton
învecinate, ce permit traversarea. La şina cu traverse de lemn se
aplică o penalitate de cca 2.3dB. Situaţia 3 este o dublare a
informaţiilor pentru parametrul “Tip şină”.
În cazul 4 se aplică cea mai mare corecţie, de 7.4dB, şi corespunde
şinei sudate continuu plasată în plăci mari de beton, aşezate pe
pământ sau pe strat de balast degradat (compactat). Dacă plăcile sunt
aşezate pe strat de balast, ceea ce reduce impedanţa mecanică a
terasamentului şi implicit vibraţia întregului ansamblu terasament-
vehicul, penalitatea se reduce la 5.1dB (cazul 5), dar este încă mult
mai mare decât la celelalte cazuri, excepţie 4. Variaţia penalităţii
între cazurile 4 şi 5 este utilizată şi pentru a lua în considerare starea
terasamentului din plăci de beton.
La cazul 8, al şinei înglobate prin turnare, se aplică o penalitate
medie, de 2.8dB, dar trebuie ţinut cont că aceasta este determinată
pentru o construcţie la care şina este separată de placa de beton prin
blocuri de material elastic puternic rezilient, atât în lateral dar şi sub
şină (Fig.5).


Fig. 5 Soluţii de îmbrăcare a şinei înainte de înglobare prin turnarea
betonului
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

110

Pentru o înţelegere a importanţei tipului de vehicul, în tabelul 5 şi
figura 6 sunt prezentate emisiile specificate în norma olandeză RLM-
2, ce stă la baza realizării hărţilor strategice de zgomot în prezent.
Valorile de emisie sunt determinate pentru şină sudată continuu (tip
1) şi terasament din traverse de beton pe pat de balast (tip 1), la o
viteză de circulaţie de 80km/h.
S-a notat:
1. tren electric de pasageri cu frâne sabot;
2. tren electric de pasageri cu frâne disc şi frâne adiţionale sabot sau
exclusiv cu frâne sabot din reţeaua franceză de cale ferată sau
locomotive din reţeaua belgiană;
3. tren electric de călători exclusiv cu frâne sabot (tren munincipal);
4. tren de marfă cu frâne sabot, indiferent de tracţiune;
5. tren diesel-electric cu frâne sabot;
6. tren diesel-hidraulic de pasageri cu frâne disc;
7. tren suburban şi tramvai rapid cu frâne disc;
8. tren electric de pasageri cu frâne disc de tip InterCity sau tren
electric de pasageri cu frâne disc şi frâne adiţionale cu saboţi din
material sinterizat;
9. tren de mare viteză (TGV).
Înălţime
sursă
Categoria
m 1 2 3 3E 4 5 6 7 8
0 57,5 59,3 52,6 52,6 57,4 56,8 * 57,6 54,7
0,5 51,5 53,3 46,6 46,6 57,4 59,3 * 51,6 48,7
Tabelul nr. 4 Dependenţa emisiei de tipul vehiculului
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 3E 4 5 6 7 8
Categorie
E
m
i
s
i
e

[
d
B
]
Emisie 0m
Emisie 0,5m

Fig. 6 Variaţia emisiei în funcţie de categoria de vehicul
În continuare sunt prezentate simulări ale unora dintre măsurile
prezentate mai sus, respectiv plasarea de bariere acustice sau clădiri
în vecinătatea căii ferate.
Zona Gara de Nord
Pentru situaţia plasării unor construcţii de 10 m în vecinătatea liniilor
(zona ocupată în prezent de spatiu verde si parcări) harta diferenţelor
dintre zgomotul produs de calea ferată în prezenţa acestor clădiri şi
cel produs fără existenţa acestora este indicată mai jos.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

111


Existenţa clădirilor doar pe o parte a căii ferate (zona superioară)
conduce la o scădere semnificativă a zgomotului în zona din spatele
clădirilor adiţionale (culoare verde – galben – roşu) dar la o creştere a
nivelului de zgomot în zona inferioară a modelului deoarece aceste
clădiri acţionează ca reflectori acustici puternici (clădirile au fost
considerate din beton compact). O soluţie pentru evitarea acestei
situaţii este acoperirea clădirilor cu material fonoabsorbant sau alte
mijloace tehnice pentru a asigura o transmisibilitate dar şi o reflexie
redusă a zgomotului pe suprafaţa clădirilor.
Pentru aceeaşi zonă dar cu o înăltime de 20 m a clădirilor, este
prezentată harta similară în figura următoare. Se observă o situaţie
similară în privinţa efectului existenţei clădirii.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

112

Diferenţa dintre cele hărţi de imisie pentru cele două situaţii (20m)–
(10 m)este indicată în figura următoare. Valorile pozitive indică o
imisie mai ridicată deci efect negativ al soluţiei, cea mai
dezavantajoasă situaţie este creştere de 1dB a imisiei.

Pentru situaţia plasării unor clădiri de înăltime redusă, de 3m, în
vecinătatea căii ferate, harta diferenţelor dintre zgomotul produs de
calea ferată în prezenţa acestora bariere şi cel produs fără existenţa
acestora este indicată mai jos.

Diferenţa dintre harta de zgomot pentru clădiri de 3 m înalţime şi cea
pentru clădiri de 10 m înalţime este indicată în figura următoare.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

113

Valorile pozitive indică o imisie mai ridicată deci un efect negativ al
soluţiei, cea mai dezavantajoasă situaţie fiind o creştere de cca 1dB a
imisiei.
La utilizarea clădirilor joase se elimină o parte din efectele de
amplificare a zgomotului la imisie în zona aflată de aceeaşi parte a
barierei ca şi calea ferată ca urmare a scăderii reflexiilor dar nu se
obţine un câştig în zona locuită din partea opusă barierei în raport cu
calea ferată.


Pentru situaţia plasării unor bariere fonoreflectante de înăltime
redusă, 3m, în vecinătatea căii ferate harta diferenţelor dintre
zgomotul produs de calea ferată în prezenţa acestora bariere şi cel
produs fără existenţa acestora este indicată mai jos.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

114

Ecranarea este net superioară clădirilor discontinue de aceeaşi
înălţime dar şi efectele adverse în zona inferioară a modelului sunt
uşor amplificate.
S-a simulat harta de zgomot pentru bariere fonoanbsorbante cu
absorbţie medie, diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare
barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare. Se
observă o îmbunătăţire de cca 0,5-1dB a atenuării pe zone restrânse.

S-a simulat harta de zgomot pentru bariere fonoanbsorbante cu
absorbţie ridicată, diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare
barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare. Se
observă o îmbunătăţire de cca 0,5-1dB a atenuării pe zone mai mari.
Nu apare un progres semnificativ deoarece zgomotul reflectat de
bariere este redus, sursa fiind distribuită pe suprafaţă iar distanţa
dintre bariere şi sursă nu a putut fi redusă mult datorită specificului
zonei.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

115



Zona cu case de înălţime redusă
S-a analizat o zonă de case prin interiorul căreia trece o cale ferată.
Datorită apropierii caselor de calea ferată nu este posibilă plasarea de
clădiri inalte şi s-a analizat doar varianta utilizării unor bariere
acustice, de 4 m înălţime. Harta diferenţelor dintre zgomotul produs
de calea ferată în prezenţa acestor bariere şi cel produs fără existenţa
acestora este indicată mai jos.

Se observă o reducere semnificativă a zgomotului în zona cu bariere
comparativ cu propagarea din zona fără aceste obstacole. Şi aceste
bariere reflectă o parte din energia acustică înspre sursă dar apare o
reflexie suplimentară pe bariera de pe parte opusă, sunetul fiind în
final reflectat în sensul de emisie dar spre înălţime mare. Deoarece
casele au înălţime redusă pe ambele părţi ale căii ferate nu vor fi
persoane afectate de acest efect. S-a simulat harta de zgomot pentru
bariere fonoanbsorbante cu absorbţie medie, diferenţa dintre aceasta
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

116

şi cea corespunzătoare barierelor fonoreflectante fiiind indicată în
figura următoare. Se observă o îmbunătăţire de cca 1,5-2dB a
atenuării pe zone restrânse, deoarece se elimină o parte din zgomotul
reflectat de bariere de aceeaşi parte cu sursa de emisie.

Pentru acelaşi model s-a simulat harta de zgomot pentru bariere
fonoanbsorbante cu absorbţie înaltă, diferenţa dintre aceasta şi cea
corespunzătoare barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura
următoare. Se observă o îmbunătăţire de cca până la 2,5dB a
atenuării la distanţă mare de bariere, deoarece se elimină o mare
parte din zgomotul reflectat de bariere de aceeaşi parte cu sursa de
emisie.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

117

În cazul folosirii barierelor doar de o parte a căii ferate se obţine o
atenuare în spatele barierelor dar un efect contrar pronunţat de
aceeaşi parte a barierei ca şi calea ferată deoarece nu mai apare a
doua reflexie care să dirijeze spre înăltime mai mare zgomotul. Harta
diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată în prezenţa
acestor bariere pe o singură parte a căii ferate şi cel produs fără
existenţa acestora este indicată mai jos.


Harta diferenţelor dintre cele două harţi de imisie (pentru bariere
doar pe o singură parte a căii ferate respectiv pe ambele părti) este
prezentată mai jos.

S-a simulat harta de zgomot pentru barieră fonoanbsorbante cu
absorbţie medie, diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare
barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare. Se
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

118

observă o îmbunătăţire de cca 1,5dB a atenuării pe o zonă largă. de
aceeaşi parte a barierei ca şi sursa de zgomot, deoarece se elimină o
parte din zgomotul reflectat de barieră.

Pentru acelaşi model s-a simulat harta de zgomot pentru barieră
fonoanbsorbante cu absorbţie înaltă, diferenţa dintre aceasta şi cea
corespunzătoare barierei fonoreflectante fiiind indicată în figura
următoare. Se observă o îmbunătăţire de până la 2dB a atenuării la
distanţă mare de barieră, deoarece se elimină o mare parte din
zgomotul reflectat de barieră de aceeaşi parte cu sursa de emisie.


Zona cu case de înălţime redusă/ridicată
Efectul negativ al plăsării barierelor pe o singură parte este accentuat
dacă sunt clădiri înalte in vecinătatea căii ferate, ca in situaţia
următoare. Harta diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

119

în prezenţa acestor bariere pe ambele părţi ale căii ferate şi cel produs
fără existenţa acestora este indicată mai jos.

Se observă că reducerea este eficientă în vecinătatea căii ferate dar la
distante mai mari, la care zgomotul reflectat de bariere intră în zona
clădirilor înalte apare o creştere a nivelului de imisie, cu până la 2-
3dB.
Fenomenul este şi mai evident in figura următoare, corespunzătoare
păstrării barierei acustice doar pe partea opusă clădirilor înalte, în
raport cu calea ferată (bariera inferioară). Zona inferioară a
modelului are o atenuare mai bună dar fără a se elimina complet
creşterile de zgomot la distanţa mare de sursă deoarece intervine şi
zgomotul reflectat de bariera inferioară şi apoi de clădirile din
vecinătatea căii ferioare, in partea superioară. Nu există atenuare a
zgomotului în vecinătatea căii ferate, în zona superioară, şi se
înregistrează chiar o creştere evidentă a zgomotului pe o arie largă
deoarece se reflectă zgomot pe bariera inferioară.

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

120



Harta diferenţelor de imisii pentru cele două situaţii – cu două bariere
şi cu o barieră în partea inferioară a căii ferate este indicată mai jos.


Pentru acelaşi model cu două bariere s-a eliminat bariera inferioară şi
s-a păstrat bariera superioară dinspre clădirile înalte, harta de imisie
fiind indicată in figura următoare. Zona superioară a modelului are o
atenuare mai bună pe distante reduse şi cu o uşoară creştere la
distanţe mari între clădirile înalte datorită reflexiilor pe clădirile din
zona inferioară. Zona inferioară are imisii mai mari datorate
reflexiilor pe bariera superioară.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

121



Harta diferenţelor de imisii pentru cele două situaţii – cu două bariere
şi cu o barieră în partea superioară a căii ferate este indicată mai jos.



Pentru modelul cu barieră superioară a fost definită aceasta ca
bariereă fonoabsorbantă şi nu fonoreflectantă, ca în cazul anterior,
harta de imisie fiind indicată in figura următoare.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

122


Şi în acest caz apar efecte adverse (zona superioară a modelului are o
uşoară creştere la distanţe mari între clădirile înalte datorită
reflexiilor pe clădirile din zona inferioară iar zona inferioară are
imisii mai mari datorate reflexiilor pe bariera superioară) comparativ
cu situaţia fără bariere dar sunt mai reduse, ceea ce poate fi observat
din imaginea prezentată în figura următoare, reprezentând diferenţele
dintre imisiile cu barieră superioară fonoabsorbantă şi
fonoreflectantă.

Se observă că apar scăderi ale imisiilor pentru bariera fonoabsorbantă
de până la 1dB în zona inferioară la distanţe mari de barieră (zona
inferioară) şi între 0,5 şi 0dB în zona superioară (o îmbunătăţire a
reducerii zgomotului, semnificativă mai ales la distante mari).
Creşterea absorbţiei acustice a barirei conduce la o reducere
suplimentară a efectelor adverse datorate reflexiilor.
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

123

Concluzii:
- utilizarea barierelor acustice fonoreflectante este foarte utilă
în zonele cu case de înălţimi reduse şi doar dacă sunt plasate pe
ambele părţi ale căii ferate;
- utilizarea barierelor acustice fonoreflectante poate crea efecte
adverse în cazul prezenţei clădirilor înalte în vecinătatea căii ferate,
datorită reflexiilor pe bariere şi pe clădiri; este necesară utilizarea
barierelor nu doar fonoreflectante dar şi puternic fonoabsorbante
dublată de măsuri de reducere a reflexiei acustice pe faţada clădirilor
expuse sunetului reflectat, prin plăcări fonoabsorbante speciale; în
cazul vehiculelor la care emisia acustică se realizează la înălţime
reduse (tramvaiele şi alte vehicule cu tracţiune electrică înglobată în
boghiu) se pot plasa panouori fonoabsorbante de înălţime reduse
(max. 1m) în apropierea căii de rulare (practic se lasă un spaţiu de
maxim 300 mm faţă de vehicul);
- plasarea clădirilor înalte este o opţiune mai ales în
vecinătatea unor căi ferate cu multe linii (triaje, gări) la care
distribuirea surselor de zgomot pe o suprafaţă mare reduce utilitatea
barierelor acustice; trebuie avută în vedere evitarea reflexiilor
multiple pe aceste clădiri şi eventual pe clădirile învecinate deoarece
se pot produce efecte contrare la distanţă mare de sursă, deşi în
imediata vecinătate a acesteia apar efecte benefice de reducere a
zgomotului; o soluţie posibilă în cazul triajelor este plasarea de
bariere fonoabsorbante la marginea pachetului de linii dar şi între
linii, dacă este posibil din punct de vedere al siguranţei circulaţiei;
- cele mai bune soluţii le reprezintă, în măsura posibilului,
acţiunea la sursă, respectiv
· menţinerea în bună stare a şinei şi roţilor prin şlefuire periodică în
vederea reducerii rugozităţii şi ondulaţiilor; studiile desfăşurate în
Germania au indicat că o şlefuire periodică la cca 1-2 ani pentru
aducerea rugozităţii în parametrii standardizaţi dublată de o “şlefuire
acustică”, pentru reducerea şi a ondulaţiilor, la cca 10 ani conduce şi
la o creştere a duratei de viaţă a şinei, terasamentului şi parcului
rulant (vibraţiile induse ca urmare a trecerii roţilor peste micile
neregularităţi de suprafaţă şi mai ales ondulaţii ale şinei se propagă
atât în vehicul dar şi în şină/terasament, producând atât radiaţie
acustică dar şi solicitări dinamice ce conduc la scăderea duratei de
viaţă a componentelor mecanice;
· utilizarea exclusivă a şinelor sudate continuu (pocedeul termite);
· reducerea rigidităţii sistemului de montare al şinei prin utilizarea
unor soluţii elastice de montare a şinei; şina, construită sudată
continuu, va avea frecvenţe de rezonanţă mult mai reduse comparativ
cu şina din segmente scurte, fixate rigid, ceea ce va conduce la
excitarea în structura vehiculului a unor vibraţii sub domeniul audibil
sau sub domeniul frecvenţelor de rezonanţă ale structurii acestuia;
acest tip de construcţie are şi avantaje privitor la reducerea
deformaţiilor la variaţia temperaturii mediului, şina fiind montată cu
pretensionare prin procedee speciale, ceea ce reduce vibraţiile;
· amortizarea pasivă a vibraţiei şinei prin plasarea unor amortizoare
masă-arc fixate de şină, proiectate astfel încât să fie acordate pe
frecvenţa de rezontanţă a şinei, sau prin placarea şinei cu materiale
Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

124

amortizoare de vibraţii (cauciuc sau polimeri); aşezarea şinei pe
traverse folosind plăci elastice şi la fel pentru aşezarea traverselor pe
patul de balast; reproiectarea formei şinei pentru reducerea
vibraţiilor;
· reducerea reflexiilor pe suprafaţa de rulare, prin evitarea folosirii
unor păci mari de beton sau, dacă este necesar, placarea acestora cu
material/asfalt cu bune caracteristici de absorbţie acustică;
· creşterea elasticităţii patului de balast şi a amortizării interne a
vibraţiilor, printr-o construcţie de tip compozit;
· amortizarea vibraţiei patului de balast prin plasarea acestuia în
casete de beton aşezate pe straturi elastice dar cu bună amortizare
internă (se formează un sistem rezonant masă-arc puternic disipant,
practic întregul terasament fiind plasat pe un izolator de vibraţii;
datorită costurilor foarte mari, această construcţie este specifică doar
trenurilor tip TGV/Thaliss;
· ecranarea acustică a carcasei boghiului, folosind material
fonoabsorbant şi cu bună disipare a vibraţiei mecanice; se va reduce
reflexia acustică în spaţiul dintre terasament-vehicul, care poate
uneori acţiona ca o cameră rezonantă, dar şi vibraţia structurală a
vehiculului; ecranarea completă înspre exterior a zonei boghiului,
valabilă în special pentru tramvaie;
· ecranarea gurilor de admisie/evacuare de la locomotive;
· schimbarea sistemului de frânare şi îmbunătăţirea construcţiei
boghiului;
· ecranarea fonoabsorbantă a motorului, cutiei de viteze,
generatoarelor electrice şi altor subansamble generatoare de vibraţii;
· proiectarea aerodinamică a exteriorului locomotivelor, în special a
zonei pantografului;
· proiectarea garniturilor astfel încât să fie eliminate zonele de
discontinuitate dintre vagoane (valabil în cazul tramvaielor sau
trenurilor locale) sau optimizarea aerodinamică a acestor zone;
· impunerea de restricţii de viteză şi reproiectarea zonelor de curbă.


















Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

125


6. Rezumatul planului
de actiune


1. Scopul raportului
Scopul prezentului raport este acela de a prezenta un rezumat al planului de
actiune care sa acopere toate aspectele importante cuprinse în anexa nr. 6 a
HG321/2005, informatiile principale care se transmit Comisiei Europene
pentru aglomerari sunt urmatoarele:

a) descrierea aglomerarii;
Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru
industrial şi comercial al ţării. Populaţia de peste două milioane de locuitori
face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală după mărime din Uniunea
Europeană.
Oraşul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti şi Giurgiu, pe malurile râului
Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se
întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Lacul
Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina

Amplasare 44°26′N 26°06′E
Populaţie (01.07.2007) 1.931.838
Suprafaţă 228 km²
Densitatea populaţiei 8.510 loc./km²
Altitudinea medie 75 m
Primăria administrează oraşul şi este condusă de catre Primarul General.
Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare
administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse
radial (şi numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă
în administraţie o parte a centrului Bucureştiului. Primăria Generală este
responsabilă cu utilităţile (apa, transportul, bulevardele principale), iar
Primăriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetăţeni şi
consiliile locale, străzile secundare, parcuri, şcoli şi serviciile de salubrizare.
b) autoritatea sau unitatea responsabila;
Autoritatea responsabila este Primaria Generala a Municipiului Bucuresti

c) cadrul legal;
Cadrul legal il reprezinta HG321/2005

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

126

d) valorile limita utilizate potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) lit. b) din
hotarâre;
Valorile limita maxime permise sunt:
Trafic Rutier: L
zsn
= 70dB(A) si L
noapte
= 60dB(A)
Trafic Feroviar: L
zsn
= 70dB(A) si L
noapte
= 60dB(A)
Trafic Aerian: L
zsn
= 65dB(A) si L
noapte
= 55dB(A)
Zgomot Industrial: L
zsn
= 65dB(A) si L
noapte
= 55dB(A)

e) sinteza informatiilor obtinute prin cartarea zgomotului;
identificarea problemelor si situatiilor care necesita îmbunatatiri;

In cele ce urmeaza se va prezinta sinteza informatiilor obtinute in urma
realizarii hartilor de zgomot, astfel:
- Trafic rutier L
zsn
si L
noapte

- Trafic feroviar (tren, tramvai) L
zsn
si L
noapte

- Zgomot industrial L
zsn
si L
noapte

- Trafic aerian L
zsn
si L
noapte


Harta de zgomot privind traficul rutier in regim L
zsn
si L
noapte

In conformitate cu valorile limita maxime permise se evidentiaza
urmatoarele zone:
- Avand in vedere datele de intrare disponibile, se observa atingerea
pragului de 70 dB pentru Lzsn respectiv 60dB pentru Lnoapte, in
axul strazii pe aproape toata trama stradala de rang 1 si 2 (cu traficul
cel mai intens) respectiv pe urmatoarele strazi care se considera a fi
cu impact semnificativ al zgomotului asupra populatiei:

























Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

127


1 DECEMBRIE 1918
13 SEPTEMBRIE
AEROGARII
ALEXANDRU IOAN
CUZA
ANTIAERIANA
AVIATORILOR
BABA NOVAC
BALCESCU NICOLAE
BANUL MANTA
BARBU VACARESCU
BASARABIA
BERCENI
BRANCOVEANU
CONSTANT
BRASOV
BRATIANU C. ION
BUCURESTI -
TARGOVIS
BUCURESTII NOI
BUCURESTI-PLOIESTI
BUREBISTA
CALARASILOR
CAMIL RESSU
CANTEMIR DIMITRIE
CAROL I
CELIBIDACHE SERGIU
CHISINAU
COLENTINA
COPOSU CORNELIU
COSBUC GEORGE,POET
COTROCENI
CRANGASI
DACIA
DECEBAL
DIMITRIE POMPEI
DOROBANTI
DRUMUL TABEREI
DUCA D.GHEORGHE
ING.
DUDESCU
DUDESTI
DUDESTI-
PANTELIMON


EROII SANITARI
EROILOR
EXPOZITIEI
FERDINAND
FERENTARI
FLOREASCA
FUNDENI
GARA OBOR
GHENCEA
GIULESTI
GIURGIULUI
GLORIEI
GOLESCU DINICU
GRAND
Grigorescu Nicolae
GRIVITEI
GROZAVESTI
HRISTO BOTEV
IANCU DE
HUNEDOARA
IANCU NICOLAE EROU
IANCULUI
INDEPENDENTEI
IULIU MANIU
KISELEFF PAVEL
DIMIT
LACUL TEI
LASCAR CATARGIU
LIBERTATII
LUJERULUI
MAGHERU GHEORGHE
G-R
MARASESTI
MARASTI
METALURGIEI
MIHAI BRAVU
MIHAIL EMINESCU
MIHALACHE ION
MIRCEA ELIADE
MIRCEA VODA
MORARILOR
MOSILOR
NATIUNILE UNITE
NICOLAE TITULESCU


NORDULUI
OLTENITEI
OPEREI
ORHIDEELOR
PANDURI
PANTELIMON
PIEPTANARI
PIPERA
PLEVNEI
POLIGRAFIEI
POLONA
PREZAN CONSTANTIN
PRIMAVERII
PROTOPOPESCU
PACHE
RAHOVEI
RAHOVEI
RAZOARE
REGINA ELISABETA
REGINA MARIA
SCHITUL MAGUREANU
SERBAN VODA
SINCAI GHEORGHE
SOSEAUA DE
CENTURA
STIRBEI VODA
THEODOR PALLADY
TIMISOARA
Timpuri Noi
TINERETULUI
UNIRII
UNIVERSITATII
UVERTURII
VACARESTI
VALEA CASCADELOR
VASILE MILEA G-RAL.
VATRA LUMINOASA
VERGULUI
VICTORIEI
VIILOR
VIRTUTII
VITAN

128


Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste
limite este de 134043 persoane pentru Lzsn si de 192874 pentru Lnoapte.

Harta de zgomot privind traficul feroviar in regim L
zsn
si L
noapte


Conform limitelor maxime permise (70 dB pentru Lzsn si 60 dB
pentru Lnoapte) se regasesc depasiri ale nivelurilor limita pe zone foarte
restranse .
Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste
limite pentru sursa tramvai este de 555 persoane pentru Lzsn si de 2492
pentru Lnoapte.
Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste
limite pentru sursa CFR este de 75 persoane pentru Lzsn si de 520 pentru
Lnoapte.

Harta de zgomot privind activitatea industriala in regim L
zsn
si L
noapte


Conform limitelor maxime permise (65 dB pentru Lzsn si 55 dB
pentru Lnoapte) se regasesc depasiri ale nivelurilor limita pe arii foarte
restranse.
Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste
limite este de 0 persoane pentru Lzsn si de 346 persoane pentru Lnoapte.


Harta de zgomot privind traficul aerian in regim L
zsn
si L
noapte


Conform limitelor maxime permise (65 dB pentru Lzsn si 55 dB
pentru Lnoapte) se regasesc depasiri ale nivelurilor limita.
Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste
limite este de 801 persoane pentru Lzsn si de 1658 persoane pentru
Lnoapte.

f) o evaluare a numarului de persoane estimate expuse la zgomot

Vezi Anexa 1

g) sinteza oficiala a consultarilor publice organizate potrivit
prevederilor art. 11 alin. (8) si (9) din hotarâre;

h) informatii privind masurile de reducere a zgomotului aflate în
desfasurare si informatii privind proiectele de reducere a zgomotului
aflate în pregatire;

i) actiuni pe care autoritatile competente intentioneaza sa le ia în
urmatorii 5 ani, care sa includa masurile pentru protejarea zonelor
linistite;

j) strategia pe termen lung;
Vezi mai sus.


129

k) informatii financiare (daca sunt disponibile): bugete, evaluarea cost-
eficienta, evaluarea cost-profit;

Nu au fost evaluate financiar aceste proiecte de reducere a zgomotului. Se
recomanda ca in cadrul oricarei analize financiare a proiectelor de dezvoltare
sa fie inclus si impactul zgomotului asupra proiectului respectiv.

l) prognoze privind evaluarea implementarii si a rezultatelor planului
de actiune.
3. Fiecare plan de actiune trebuie sa contina estimari privind reducerea
numarului de persoane afectate.


In vederea reducerii expunerii populatiei la zgomot in aceste zone se
propun urmatoarele scenarii:
Trafic rutier
Se propun urmatoarele planuri de actiune:
a. Varianta 1:
i. Reducerea la minim a traficului si zgomotului
provenit de la vehiculele grele (utilizare de autobuze
silentioase, solutii alternative, masini de gunoi mici
sau cu tractiune electrica, reducere tonaj);
Optimizarea vitezelor de deplasare;
b. Varianta 2: suplimentar fata de varianta 1 :
i. Reducere zgomot trafic rutier pentru drumurile
administrate de catre PMB; prin extinderea
suprafetelor de rulare cu materiale performante care
reduc zgomotul, impreuna cu imbunatatirea
lucrarilor de mentenanta

c. Corespunzator acestor 2 variante de scenarii se obtin
reduceri ale expunerii populatiei dupa cum urmeaza:
Varianta 1
i. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
1 Lzsn. In acest caz se reduce numarul persoanelor
expuse cu un procent de de 40,55%.
ii. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
1 Lnoapte. In acest caz se reduce numarul
persoanelor expuse cu un procent de de 48,00%.
iii. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
1 Lzi. In acest caz se reduce numarul persoanelor
expuse cu un procent de de 6,08%.
iv. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
1 Lseara. In acest caz se reduce numarul persoanelor
expuse cu un procent de de 12,77%.

Varianta 2
Pentru categoria 1 de strazi (cele cu traficul cel mai ridicat)
v. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
2 categoria 1 de strazi Lzi: in acest caz se reduce
numarul persoanelor expuse de catre categoria 1 de
strazi cu un procent de de 39,41%.

130

vi. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
2 categoria 1 de strazi Lnoapte: in acest caz se
reduce numarul persoanelor expuse de catre
categoria 1 de strazi cu un procent de de 35,94%.
vii. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
2 categoria 1 de strazi Lseara: in acest caz se reduce
numarul persoanelor expuse de catre categoria 1 de
strazi cu un procent de de 36,11%.

Pentru categoria 2 de strazi
viii. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
2 categoria 2 de strazi Lzi: in acest caz se reduce
numarul persoanelor expuse de catre categoria 2 de
strazi cu un procent de de 22,58%.
ix. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
2 categoria 2 de strazi Lnoapte: in acest caz se
reduce numarul persoanelor expuse de catre
categoria 2 de strazi cu un procent de de 2,34%.
x. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta
2 categoria 2 de strazi Lseara: in acest caz se reduce
numarul persoanelor expuse de catre categoria 2 de
strazi cu un procent de de 41,31%.



Trafic feroviar - Tramvai

In vederea calculului expunerii populatiei la zgomot pentru sursa de
zgomot tramvai s-au simulat planurile de refacere a terasamentului aprobate
de catre Primaria Generala pentru anii 2008, 2009, 2010, 2011.

Corespunzator acestor planuri se obtin urmatoarele modificari ale
numarului de persoane expuse dupa cum urmeaza:

anul 2008 2008 2009 2009 2010 2010 2011 2011
indicator [dB(A) Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte
modificare nr persoane expuse fata de 2007 218,63% 253,10% 139,01% 148,44% 190,74% 217,58% 190,15% 217,67%


Trafic feroviar - CFR

In vederea reducerii expunerii populatiei la zgomot in aceste zone se
propun diferite scenarii de reducere a expunerii populatiei prin montarea
de panouri reflectante. Punerea in practica a acestor planuri de actiune
presupune solutii ca:

Montare de panouri panouri fonoreflectante (beton) pe ambele parti ale cailor
ferate din oras de inaltime variabila (s-au simulat inaltimi ale panourilor de
1,5m si 1,75m)
Rezultatele acestor simulari ofera informatii despre cat de utile pot fi
panourile (solutia simulata este de cu panouri simple din beton si nu
sofisticate- fonoabsorbante - pe motiv de costuri).

131



Apoi pentru a modela influenta intretinerii sinei, s-au utilizat datele
din graficele din studiile Stairs si alte studii UE despre reducerea zgomotului
la tren. O valoare acoperitoare atat pt. marfa cat si calatori este o crestere a
zgomotului de 0,8dB pe an dupa momentul rectificarii sinei, se obtina astfel
reduceri cu 2,4dB dupa 3 ani/4,8dB dupa 6 ani/7,2db dupa 9 ani/9,6dB dupa
12 ani.
Sina actuala NU este rectificata (CFR nu are masini de rectificat sina
odata montata).
In cazul utilizarii rectificarii se pot obtine combinatii de reduceri de zgomot
datorita rectificarii sinei si utilizarii panourilor si corespunzator reduceri ale
expunerii populatiei dupa cum urmeaza:


solutie
panou
175
panou
175
Panou
150
Panou
150
indicator [dB(A)] Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte
Reducere nr. persoane
expuse fata de 2007 31,20% 19,67% 26,78% 17,23%

solutie
rectificare
la 3 ani
rectificare
la 3 ani
rectificare
la 6 ani
Rectificare
la 6 ani
rectificare
la 9 ani
rectificare
la 9 ani
indicator [dB(A)] Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte
Reducere nr. persoane
expuse fata de 2007 82,89% 77,56% 67,52% 62,25% 41,84% 35,29%

solutie
panou 150
si rectificare
la 3 ani
panou 150
si rectificare
la 3 ani
panou 150
si rectificare
la 6 ani
panou 150
si rectificare
la 6 ani
panou 150
si rectificare
la 9 ani
panou 150
si rectificare
la 9 ani
indicator [dB(A)] Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte
Reducere nr. persoane
expuse fata de 2007 92,02% 87,00% 85,95% 72,79% 60,59% 50,23%

solutie
panou 175
si rectificare
la 3 ani
panou 175
si rectificare
la 3 ani
panou 175
si rectificare
la 6 ani
panou 175
si rectificare
la 6 ani
panou 175
si rectificare
la 9 ani
panou 175
si rectificare
la 9 ani
indicator [dB(A)] Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte Lzsn Lnoapte
Reducere nr. persoane
expuse fata de 2007 92,38% 89,44% 87,05% 74,98% 67,75% 52,64%















132

ANEXA 1 
ESTIMAREA NUMĂRULUI DE PERSOANE EXPUSE LA ZGOMOT

Sursa Strazi :
Distributia locuitorilor, in relatie cu nivelurile pe fatada
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 1686926
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 1630890
Nivel Nr Locuitori Nivel Nr Locuitori
dB (Lzsn) dB (Lnoapte)
45- <= 50 422859 SUM: 0 422859
50- <= 55 645495 SUM: 0 1068354
55- <= 60 469454 55- <= 60 425698 SUM: 469454 1494052
60- <= 65 660922 60- <= 65 161311 SUM: 1130376 1655363
65- <= 70 366471 65- <= 70 30602 SUM: 1496847 1685965
70- <= 75 116144 > 70 961 SUM: 1612991 1686926
> 75 17899 SUM: 1630890 1686926

Sursa Tramvai:
Distributia locuitorilor, in relatie cu nivelurile pe fatada
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 197757
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 155724
Nivel Nr Locuitori Nivel Nr Locuitori
dB (Lzsn) dB (Lnoapte)
45- <= 50 83718 SUM: 0 83718
50- <= 55 81247 SUM: 0 164965
55- <= 60 78866 55- <= 60 30290 SUM: 78866 195255
60- <= 65 65827 60- <= 65 2452 SUM: 144693 197707
65- <= 70 10477 65- <= 70 50 SUM: 155170 197757
70- <= 75 554 > 70 0 SUM: 155724 197757
> 75 1 SUM: 155725 197757

Sursa CFR:
Distributia locuitorilor, in relatie cu nivelurile pe fatada
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 29115
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 13460
Nivel Nr Locuitori Nivel Nr Locuitori
dB (Lzsn) dB (Lnoapte)
45- <= 50 18725 SUM: 0 18725
50- <= 55 7483 SUM: 0 26208
55- <= 60 9587 55- <= 60 2387 SUM: 9587 28595
60- <= 65 3170 60- <= 65 493 SUM: 12757 29088
65- <= 70 629 65- <= 70 26 SUM: 13386 29114
70- <= 75 72 > 70 1 SUM: 13458 29115
> 75 3 SUM: 13461 29115

Sursa Industrie:
Distributia locuitorilor, in relatie cu nivelurile pe fatada
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 3696
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 18349
Nivel Nr Locuitori Nivel Nr Locuitori
dB (Lzsn) dB (Lnoapte)
45- <= 50 10493 SUM: 0 10493
50- <= 55 5318 SUM: 0 15811
55- <= 60 3263 55- <= 60 2192 SUM: 3263 18003
60- <= 65 426 60- <= 65 346 SUM: 3689 18349
65- <= 70 7 65- <= 70 0 SUM: 3696 18349
70- <= 75 0 > 70 0 SUM: 3696 18349
> 75 0 SUM: 3696 18349

Sursa Aeroport:
Distributia locuitorilor, in relatie cu nivelurile pe fatada
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 57044
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 39702
Nivel Nr Locuitori Nivel Nr Locuitori
dB (Lzsn) dB (Lnoapte)
45 - < 50 22514 SUM: 0 22514
50 - < 55 26863 SUM: 0 49377
55 - < 60 25900 55 - < 60 6009 SUM: 25900 55386
60 - < 65 11832 60 - < 65 1203 SUM: 37732 56589
65 - < 70 1169 65 - < 70 454 SUM: 38901 57043
70 - < 75 743 > 70 1 SUM: 39644 57044
>= 75 58 SUM: 39702 57044

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti

Cuvant inainte 
Zgomotul poate ca nu este o prioritate pentru fiecare, dar este o problema pentru multi. Aceasta a devenit o certitudine de cand s-au realizat primele harti de zgomot ale orasului. Acestea se ocupa de gasirea unui nivel statistic al zgomotului in oras, in special a zgomotului ambiental, in principal cel de la traficul rutier. Obligatia Primarului este de a reduce, pe cat posibil, zgomotul provenit de al mijloacele de transport. Aceste planuri de actiune reflecta pe cat posibil aceasta obligatie. Totusi, Primarul nu poate face abstractie de zgomotul pe care il pot face vecinii. Cei care fac zgomot trebuie sa fie constienti ca pot suporta rigorile legii. In toata Europa, politia locala ofera prima linie de aparare contra vecinilor excesiv de zgomotosi. New York-ezii suna la NYPD. In Bucuresti, responsabilitatea cade in sarcina primariilor. Cu toate acestea, mai multi locuitori suna la politie plangandu-se de zgomot decat la Departamentul de Mediu. Pe termen lung, Primarul ar dori sa vada in politicile locale ale comunitatilor actiuni pentru stavilirea zgomotului, cu ajutorul firesc al specialistilor in domeniu. In acelasi timp, Primarul ar dori sa invite comunitatile locale sa reconsidere variatiile largi care exista in serviciile de masurare a zgomotului in oras. Unele au servicii bune la orice ora si reactioneaza la evenimente care produs zgomot cum ar fi petrecerile zgomotoase si alte evenimente neplacute. Primarul ar dori sa vada un mai bun control al zgomotului de la lucrarile de intretinere ale strazilor si de la constructiile din oras. Regia Autonoma de Transport din Bucuresti va juca si ea un rol important in mentinerea unui nivel de zgomot rezonabil. Bucurestiul este un oras zgomotos. Bazaitul constant este tangibil, dar toata lumea trebuie sa se odihneasca din cand in cand. Zgomotul poate sa interfereze cu vorbirea, invatatul si concentrarea, cat si recreerea. Managementul unui oras modern trebuie sa minimizeze zgomotul pentru a asigura calitatea vietii locuitorilor, vizitatorilor sau al celor care lucreaza in el. Bucurestiul este cel care deschide drumul in Romania cu prima strategie la nivelul intregului oras pentru combaterea zgomotului. Guvernul a cerut harta de zgomot in 15 luni, aceasta a costat 1,5 milioane de euro si poate fi folosita pentru a realiza o strategie nationala a zgomotului. Guvernul Romaniei a cerut Primarului Municipiului Bucuresti sa produca hartile strategice de zgomot si planurile de actiune pentru diminuarea zgomotului fara sa acorde un sprijin financiar sau noi puteri executive in domeniul reducerii zgomotului. Primarul este constient de costurile unei rezolvari complete a problemelor legate de zgomot, dar si de nevoile si beneficiile pentru bucuresteni. Aceasta harta de zgomot cat si planurile de actiune ar trebui sa fie punctul de plecare pentru gasirea in cel mai scurt timp a unei politici coerente la nivel national in ceea ce priveste reducerea zgomotului, inclusiv a bugetului necesar pentru realizarea acestora. Primarul este dornic sa faca ce ii sta in putere pentru a reduce zgomotul in oras, dar nimeni nu poate pretinde ca aceasta sa se realizeze rapid si usor. Bucurestiul devanseaza strategia nationala in domeniu si prin urmare are nevoie de sprijinul Guvernului pentru a realiza tot ce isi propune. Multe actiuni practice

1

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti vor fi urmate la nivel local, dar trebuie sa se realizeze reduceri ale zgomotului la sursa, incluzand autovehicule, trenuri si avioane mai silentioase. Primarul doreste sa joace un rol activ, in special in ceea ce priveste transportul pentru Bucuresti, dar pentru realizarea acesui obiectiv trebuie sa reasfalteze strazile “zgomotoase”. Primarul doreste sa multumeasca tuturor celor care au ajutat la realizarea acestui raport prin masuratorile efectuate, prin datele puse la dispozitie si prin dorinta de a participa activ la realizarea acesti sarcini dificile, aceea de a cartografia acustic un oras in plina dezvoltare, asa cum este Bucurestiul.

  Rezumat plan actiune 
Cu totii am fost afectati la un moment dat, intr-un fel sau altul, de zgomot. Poate am fost nevoiti sa strigam ca sa acoperim zgomotul unei strazi aglomerate. Poate nu am putut sa adormim noaptea din cauza unui restaurant sau al unui bar. Zgomotul – sunetul nedorit – este numit “poluantul uitat”, Cenusareasa mediului. Cei mai multi dintre noi nici nu mai observa, prin urmare nici macar nu se gandesc sa o mentioneze atunci cand sunt intrebati ce poate fi acut pentru a imbunatati mediul in care traiesc. Totusi, recunoasterea importantei sale este in crestere. Intr-un oras modern, zgomotul este vazut, din ce in ce mai mult, ca un indicator cheie al calitatii vietii. Peisajul sonor din jurul nostru are nevoie de tot atat de multa grija ca si peisajul urban. Este de datoria Primarului sa asigure sanatatea si bunastarea bucurestenilor si de asemenea sa produca o strategie a zgomotului ambiental – zgomotul existent pe termen lung, de la traficul rutier si de la industrie. Aceasta strategie se concentreaza pe reducerea zgomotului printr-un mai bun management al transportului public, o mai buna planificare urbana si un design mai bun al cladirilor. Aceasta inseamna tratarea cu mai mare atentie a locatiilor zgomotoase, minimizarea zgomotului de la drumuri si tramvaie, protejarea resedintelor, scolilor si a spatiilor publice – locuri care ar trebui sa fie oaze de liniste. Zgomotul suparator – de la vecinii zgomotosi, baruri sau cluburi, lucrari de intretinere ale drumurilor sau constructii – este masurat de mai multe institutii (Primaria Municipiului Bucuresti, primariile de sector, Garda de Mediu, Autoritatea de Sanatate Publica, etc). Locuitorii pot sa sune pentru ajutor si pentru a afla informatii suplimentare despre acest zgomot. Garda de Mediu este cea care masoara nivelul de zgomot de la industrie. Aceasta este prima strategie la nivelul intregului oras din Romania. Foarte putine informatii la nivelul intregului oras sunt disponibile. Acestea trebuie imbunatatite inaintea stabilirii unor masuri prioritare din punct de vedere al eficientei costurilor. In acest an vor fi disponibile primele rezultate ale studiilor de trafic comandate de Primaria Municipiului Bucuresti. Aceasta lucrare ia in considerare primele masuri ce se pot lua pana cand rezultatele

2

in special in zonele centrale. Totusi. crescand nivelul de stres.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti studiului de trafic devin publice. zgomotul rutier pe strazile principale nu a scazut. Noile autobuze ar trebui sa fie mai silentioase. protejate de traficul rutier si feroviar pot fi gasite in zone cu densitate mare de populatie. Primarului nu i-au fost date pana acum puteri suplimentare sau fonduri destinate combaterii zgomotului urban. Nivelurile de zgomot sunt de multe ori mai mari acolo unde cladirile si transportul sunt concentrate. Parti din Bucuresti devin “oras de 24 ore”. in timp ce acestea manevreaza pentru a ajunge la aeroporturile orasului. la aceeasi greutate. Totusi. Politicile vechi de planificare urbana care se baza pe segregarea spatiala a locuitorilor si a transportului nu poate ajuta Bucurestiul sa castige din beneficiile unui oras compact. Linistea din multe spatii libere s-a erodat in decursul timpului. aproape de autostrazi sau de zonele cu o retea de transport public densa va rezulta intr-un oras su o dezvoltare sustenabila. Atentie similara trebuie acordata pentru a obtine si proiecte acustice corespunzatoare. precum si alte distractii. Sunetele sunt o parte importanta a comunicarii. Noile dezvoltari imobiliare si conversii de cladiri pot fi proiectate pentru a imbunatati peisajul sonor din zona. mai “aerisita” poate conduce la o raspandire mai mare a zgomotului. Foarte rar este cazul de a monta o teava de esapament mai buna. traiesc si viziteaza Bucurestiul folosind 3 . mai multi locuitori sa castige acces la facilitati in timp ce produc mai putin zgomot – un cerc virtuos. in timp ce dezvoltarea suburbiilor. Afacerea unei persoane poate insemna afectarea somnului sau a concentrarii unei alte persoane. zonele linistite. insemna mai mult zgomot in perioadele de timp pana acum linistite. in timp. Avioanele au devenit mai silentioase. cu mari densitati de populatie. Unele cartiere sunt mai putin afectate decat erau inainte de zgomotul provenit de la industrie. Aceasta nu trebuie vazuta ca o strategie negativa. culturii si a altor multe aspecte ale vietii de zi cu zi. un stil de viata si de munca mai flexibil. Noile tramvaie ar trebui sa fie mai silentioase. Autovehiculele si celelalte vehicule rutiere pot fi mai silentioase decat normativele de zgomot aplicate noilor tipuri de vehicule. dar condusul lor pe drumurile care nu sunt netede sau lipsa reviziilor periodice pot conduce la aparitia unui zgomot neprevazut. Multe parti din oras au peisaje sonore distincte. Problemele Zgomotul poate afecta comunicatiile si alte activitati. in care cinele tarzii la restaurante. Actiuni practice asupra zgomotului Scopul Primarului prin acesta strategie de reducere a zgomotului este unul concret – de a minimiza impactul negativ pe care zgomotul il are asupra oamenilor care muncesc. erodand linistea aparenta. Minimizarea problemelor legate de zgomot este un act de echilibru social. dar mai multe aparate de ventilatie si de aer conditionat pot insemna mai multe zgomote si vibratii. dar numarul zborurilor a crescut. Sa faci un oras mai atractiv inseamna ca. coridoarele feroviare si cele aeriene sunt principalele surse de poluare acustica in Bucuresti. Modalitatile in care diferitele zgomote sunt create si percepute sunt complexe. iesirile in baruri si cluburi. Muzica pentru o persoana poate fi ceva suparator pentru o alta. Locuitorii pot sa observe avioane mai mari din ce in ce mai des. Calitatea designului urban in Bucuresti a crescut. Localizarea mai multor zone rezidentiale pe terenuri virane. dar calitatea slaba a caii de rulare poate provoca un zgomot suplimentar. Strazile aglomerate.

Totusi. Pana acum. in limita resurselor de care dispune. Altele pot fi manageriate la nivel local. chiar cei din vecinatatea strazilor aglomerate sau aeroporturi sunt sub aceste niveluri. modalitatile de stabilire a efectelor adverse. Prioritatea imediata a acestei Strategii de zgomot ambiental este sa foloseasca oportunitatile existente pentru a lua masuri practice acolo unde se poate si unde se pot identifica resursele. autovehicule si alte tipuri de echipamente. Unele surse si solutii pot fi solutionate folosind o abordare strategica. intre zilele saptamanii. Noi abordari Provocarea consta in a cauta modalitati mai eficiente de a reduce zgomotul la sursa. Totusi. nimeni nu poate pretinde ca va fi usor si rapid sa reduci semnificativ zgomotul intr-un oras mare si aglomerat. procese administrative si legale sunt folosite pentru diverse aspecte ale zgomotului. O gama variata de valori indicative. in timp ce se folosesc planurile urbanistice zonale. Sursele de zgomot sunt din ce in ce mai controlate de standardele internationale. tehnici pentru a imbunatati sau a conserva conditiile existente. multi cred ca niveluri mai mari de zgomot sunt suportate de cei din aproprierea drumurilor aglomerate. Aceste eforturi trebuie dublate. Primarul doreste sa participe constructiv la acesta. secundar. Rezolvarea tensiunilor care apar intre satisfacerea diferitelor nevoi si minimizarea zgomotului va cere raspunsuri pe masura care pot varia in timp si spatiu. de exemplu. Aceasta se aplica la avioane. Totusi. poate la fel de suparator. Totusi. Nivelurile de zgomot variaza mult intre zi si noapte. Prin urmare este necesara o coordonare. cat si in oras. Calitatea vietii poate fi afectata prin tulburari ale somnului. Nevoia de a indeplini cerintele acestor standarde poate fi o constrangere pentru cat de mult si cat de repede zgomotul poate fi redus la sursa. Valorile indicative enuntate de Organizatia Mondiala a Sanatatii sunt legate atat de limita de audibilitate si atat de limita la care este afectata vorbirea si calitatea vietii. nivelurile de zgomot ambiental experimentate de locuitorii oraselor. reducerea unui tip de zgomot nu rezolva mereu problemele. De exemplu. in anumite circumstante se pot recomanda solutii de ecranare a locuintelor impotriva zgomotului. proiectarea cladirilor. reglemantarile legale specifica niveluri de zgomot peste care. stres sau in alte moduri indirecte. Peisajul sonor variaza mult atat pe distante mici. Aceastea include cartografierea principalelor surse si zone in care exista poluare fonica. Directiva de zgomot urban 2002/49 ajuta la schimbarea modului in care este perceput zgomotul. Niveluri ridicate de zgomot pot afecta auzul. Zgomotul contribuie si la inegalitati in sanatate. uneori mult si la sfarsitul saptamanii. Nu este relevant sa se stabileasca termene precise pentru realizarea acestor tinte. managementul traficului si alte modalitati de a minimiza expunerea la zgomot si obtinerea unor peisaje sonore imbunatatite. 4 . analize economice si prioritizarea actiunilor. iar Guvernul Romaniei a facut toti pasii necesari in vederea implementarii acestei directive in legislatia romaneasca. probele pentru efectele indirecte asupra sanatatii sunt mai putin concludente decat cele pentru poluarea aerului cu particule fine. Cartierele Bucurestiului pot diferi mult de la unul la altul. bugetul si puterile legale pentru a putea actiona. De exemplu. majoritatea eforturilor au fost depuse pentru a contracara diferitele zgomote de la sursa. pana cand primarul nu are toate datele. Nu exista o singura abordare care sa rezolve toate aceste probleme. Acesta este un proces de lunga durata. reducerea unui zgomot continuu poate face auzit un altul.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti cele mai bune practici si tehnologii integrate unui proces de dezvoltare sustenabila.

cauciucuri mai silentioase. Multe din strazile Bucurestiului sunt crapate si au gropi in ele. de managementul retelei de transport. prin cumulul lor. Locuitorii mai saraci ai Bucurestiului concentrati in cartiere mai zgomotoase sunt mai afectati de zgomotul din traficul rutier. Condusul agresiv la demarari si franari poate fi combatut. pe baza de hidrogen sau va ajuta la dezvoltarea altor tehnologii nepoluante de reducere a zgomotului. un condus cu mai putine demaraje si franari. Un stil de condus mai silentios si mai lin. Daca mai multi oameni pot sa se plimbe. Lucrarile companiilor de utilitati trebuie sa fie manageriate. zgomotul de la traficul rutier de-a lungul anilor si sa incurajeze locuitorii Bucurestiului in utilizarea bicicletelor si a mersului pe jos. celule de combustibil si alti combustibili alternativi. Prioritatile pentru zgomot pot fi integrate cu actiunile pentru siguranta rutiera. Materialele traditionale trebuie sa fie inlocuite treptat cu suprafete mai silentioase. Strategia Primarului este de a promova un program de genul “Strazi pentru oameni”. Regia Autonoma de Transport Bucuresti va introduce autobuze si tramvaie mai silentioase care sunt mai silentioase. Actiuni la nivelul strazilor din Bucuresti Regia Autonoma de Transport Bucuresti este responsabila. calitatea aerului. Spatiul stradal poate fi realocat. Suprafete care sa absoarba zgomotul. bine intretinut. in numele Primarului. Actiuni de a reduce zgomotul trebuie sa fie integrate cu reducerea saraciei. sa mearga cu bicicleta sau sa foloseasca un sistem de transport in comun modernizat. zgomotul va fi mai redus decat in cazul unui sistem de transport in comun de o calitate scazuta si al unui trafic inerent mai haotic. Autobuzele vor beneficia de suprafetele mai netede ale strazilor. Trebuie promovat accesul locuitorilor la zonele publice linistite.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Utilizarea prerogativelor Primarului in domeniul transportului Multe din aspectele care pot fi atinse in cadrul unei strategii de transport vor conduce la un Bucuresti mai linistit. culoarul autobuzelor. O taxa de aglomerare in centrul Bucurestiului va oferi oportunitatea finantarii testarii unor autobuze silentioase. O parte 5 . O problema cheie este intretinerea deficitara a retelelor edilitare. programul “strazi pentru oameni” care sa rearanjeze distributia traficului in zonele rezidentiale pot sa reduca. Lipsa spatiului. Mai putine blocaje in trafic si incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase vor ajuta la atingerea acestor scopuri. zone rezidentiale si alte metode de calmare a traficului si de imbunatatire a calitatii mediului. cauzata de anii de lipsa a bugetelor pentru asa ceva. precum si alte imbunatatiri operationale vor ajuta la minimizarea zgomotului. Oportunitati aparute la caile ferate si tramvaie O retea de transport feroviar de clasa mondiala pentru Bucuresti este parte a viziunii Primarului pentru transportul public al Bucurestiului. hibrid-electric. trotuarele si alte imbunatatiri. Multe din companiile de utilitati trebuie sa sape pentru a ajunge la conductele sau cablurile invechite. cat si in cadrul unui management pe termen lung. generand zgomot suplimentar. Totusi. combustibili alternativi. Fluxul autovehiculelor poate fi uniformizat prin ajustarea semafoarelor si a proiectarii strazilor si a autostrazilor.zgomotul trebuie sa fie o parte integrata a managementului de zi cu zi. oportunitetea combinarii barierelor fonice cu generarea de curent electric prin intermediul panourilor solare trebuie luata in considerare. Un program de reducere a zgomotului provenit de la mijloacele de transport in comun. pista pentru biciclisti. intersectiile dese si nevoia mentinerii unei supravegheri in scopul reducerii vandalismului si a criminalitatii limiteaza posibilitatea instalarii barierelor acustice in Bucuresti. bine administrat.

intretinerii si operarii. Primarul impartaseste ingrijorarea considerabila a multor locuitori legata de numarul zborurilor de noapte si sprijina punctul de vedere potrivit caruia zborurile de noapte ar trebui interzise. Ca un oras de talie mondiala. Primarul isi doreste sa lucreze cu guvernul si cu industria feroviara pentru a asigura realizarea imbunatatirilor. Una din mostenirile acestei subfinantari a metroului bucurestean este proasta calitate a multor parti din reteaua subterana. Cautarea unui cer mai linistit Cresterea traficului aerian prezinta una din cele mai stresante tensiuni intre mediu si economie. punerea in practica a restrictiilor in utilizarea aeroporturilor. Armonizarea standardelor europene este un alt proces care se afla in plina desfasurare. Minimizarea 6 .Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti importanta a acestei calitati de nivel mondial este ca tramvaiul si trenul sa fie eficiente. impreuna cu autoritatile locale vor conlucra pentru o mai buna diseminare a acestor rezultate. bine intretinute si sa nu produca zgomot nedorit. ecranarile de zgomot si structurile feroviare. Pe cat posibil. Factorii care influenteaza zgomotul de la traficul feroviar includ proiectarea. prin marirea infrastructurii. Transportul feroviar trebuie sa fie capabil sa se extinda pentru a contribui la reducerea atat a blocajelor din trafic cat si a poluarii. Solutiile nu sunt usor de gasit. planificarea urbana si proiectarea locuintelor in zonele limitrofe din jurul lor. Controlul zgomotului trebuie sa devina integrat in procesele de management a operatiilor si de contractare a noilor materiale rulante. Aceasta va conduce la o reducere a vibratiilor si a zgomotelor resimtite atat la suprafata cat si la interiorul vagoanelor de metrou. Strategia de transport a Primarului va cauta sa depaseasca lipsa fondurilor resimtita in ultimii ani in dezvoltarea traficului feroviar subteran. Factorii care guverneaza impactul zgomotului aerian asupra locuitorilor includ motoarele si corpurile de avion mai silentioase. Problematica legata de zgomotul industrial este in mare parte locala. Primarul va incerca sa dezvolte planuri de minimizare a zgomotelor si vibratiilor prin imbunatatirea proiectarii si a intretinerii. Guvernul Romaniei este responsabil pentru politica aeriana nationala si pentru deciziile cheie legate de zgomotul aerian. Bucurestenii calatoresc din ce in ce mai mult in strainatate. procedurile operationale de reducere a zgomotului. Investitiile in sistemul feroviar ofera oportunitatea minimizarii zgomotelor in multe aspecte diferite ale proiectarii caii de rulare. Agentiile de mediu reglementeaza anumite industrii. incluzand zgomotul. Aviatia ar trebui sa plateasca pentru impactul pe care il are asupra mediului. Managementul integrat al interfetei roata-sina este critic pentru minimizarea zgomotului feroviar. Primarul sprijina aplicarea principiului “poluatorul plateste”. Zgomotul industrial Ultimele directive europene in domeniul “Prevenirii si controlului integrat al poluarii”. calitatea si mentenanta liniilor si a materialului rulant. dar Primarul. Aceasta ar putea include mai multe masuratori directe si monitorizari ale starii caii de rulare. Ingrijorarile ce au fost exprimate in toata Europa ca aceasta industrie de transport creste mai rapid decat avansul tehnologic si operational pentru a reduce impactul asupra mediului la sursa. pe cand altele sunt in grija primariilor de sector. Bucurestiul a devenit din ce in ce mai dependent de transportul aerian. Aceasta ar trebui reglementata prin actiunile care se pot lua in ceea ce priveste compensatiile si limitarile acestui zgomot.

zone in care planificarea. Ventilarea pasiva si racirea cladirilor poate evita zgomotul nedorit al ventilatoarelor si al altor zgomote semi-industriale. cum ar fi materiale pentru o mai buna izolare a cladirilor. transportul si managementul spatiului stradal sa poata fi mai bine coordonate. incuzand o mai buna izolare fonica la casele noi si la cele existente. poate oferi izolarea atat de necesara la zgomot in zonele adiacente. acolo unde si siguranta publicului o permite sa minimizeze zgomotul in mediile urbane compacte. Amestecul utilizarii terenului poate reduce nevoia de deplasare. sa indice cum se poate rezolva conflictul intre divertismentul care se desfasoara la ore tarzii din noapte cu linistea necesara in zonele rezidentiale. nu doar celor mai deranjante dintre acestea. Daca astfel de resurse pot fi asigurate. Peisaje sonore mai bune vor trebui gandite in proiectele legate de spatiile publice. inspectarea. Hartile de zgomot computerizate nu pot cuprinde toate problemele experimentate de locuitori. Totusi. . Trebuie adresate si problemele calitative. Mai multe moduri moderne de a construi cladirile trebuie dezvoltate. Plasarea constructiilor deasupra strazilor. Strategia Primarului este de a reduce zgomotul si efectele sale negative asupra. o fatada expusa poate fi echilibrata de o curte interioara silentioasa. in si din zonele de dezvoltare urbana. in planurile lor de dezvoltare. Este important ca aceste harti sa fie folosite in interesul dezvoltarii noilor zone rezidentiale sau al planurilor urbanistice zonale. Maximizarea suprafetei de teren destinat parcurilor si spatiilor impadurite. luand in calcul costurile. Un fond destinat zgomotului ambiental din Bucuresti trebuie creat. In multe cazuri. Primarul va cauta standarde exemplare de proiectare acustica a cladirilor. parcarilor centrelor comerciale si al altor facilitati. Unele zone pot beneficia de crearea unor zone de management al “distractiilor” . Managementul combinat al zgomotului Parteneriatul viabil poate fi vital pentru imbunatatirea peisajelor sonore din Bucuresti. Datele stranse cu aceasta ocazie pot fi folosite si pentru o mai buna cunoastere a orasului. licentierea. poate. Primarul doreste sa promoveze proiecte exemplare de reducere monitorizata a zgomotului in toate cartierele Bucurestiului. iar cladirile comerciale sau de birouri pot fi folosite sa ecraneze zgomotul. Spatiile verzi din Bucuresti pot oferi oaze de liniste intr-un oras compact si aglomerat.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti zgomotului va trebui promovata odata cu reciclarea materialelor. Fundamentele dezvoltarii continue a orasului O buna planificare urbana si designul urban pot ajuta la asigurarea beneficiilor unei dezvoltari continue a unui oras compact in timp ce se minimizeaza expunerea la zgomot si se imbunatateste peisajul sonor. Primarul se asteapta ca primariile de sector. Designul trebuie sa dea o mai mare prioritate tutror aspectelor zgomotului. Primarul va sprijini managementul pozitiv al peisajelor sonore din spatiile verzi. atunci primarul va investiga reciclarea materialelor in materiale care sa contribuie la reducerea nivelului de zgomot. O atentie speciala este acordata activitatilor generatoare de zgomot in timpul noptii sau dimineata devreme. amenajarile si alte consideratii practice. Locurile care ofera oaze de liniste au nevoie de atentie speciala. Actiunile asupra mediului ambiental trebuie sa fie integrate cu alte probleme legate de zgomot. cailor ferate. recunoscand astfel povara pe care 7 . vitalitatea urbana poate fi atinsa cu diferite grade si tipuri de amestec de utilizare a terenului. in special daca aceasta poate fi eliberata de masini si de instalatii de aer conditionat.

Promovarea dezvoltarilor deasupra sau de-a lungul drumurilor si cailor ferate. Stabilirea unui fond de zgomot ambiental din care sa se finanteze proiectele de reducere a zgomotului si a unui fond de conversie care sa finanteze proiectele de izolare a locuintelor. Urmatoarele probleme cheie si prioritati initiale au fost identificate: Trei probleme cheie Asigurarea unor suprafete de rulare de calitate pentru strazile Bucurestiului Asigurarea unei interdictii aeriene pe timp de noapte deasupra Bucurestiului Reducerea zgomotului printr-o planificare si proiectare mai buna a locuintelor. mai buna alocare a spatiului strazii si alte masuri de transport. dar au nevoie si de zone linistite.   8 . Reducerea zgomotului printr-o mai buna planificare urbana. in limitele impuse de legislatie. in centrul orasului si in proiecte de spatiu public. impreuna cu lucrari de mentenanta mai bune. Punerea in practica a unor masuri de reducerea a zgomotului in managementul zilnic al traficului. Imbunatatirea stilului de condus prin cursuri oferite soferilor. Asigurarea sprijinului pentru instalarea de bariere de zgomot foto-voltaice pentru a ecrana drumurile si caile ferate producatoare de zgomot. Incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase. Cu toate acestea. pornind de la reducerea condusului “demaraj-frana”. Scopul ei este sa promoveze o mai buna calitate a calitatii zgomotului – tratarea peisajelor sonore cu aceeasi grija ca si pentru peisajul urbanistic. Cautarea unei imbunatatiri a calitatii caii de rulare pentru tramvaie si trenuri. protejand astfel arii largi de efectele zgomotului. prezenta strategie nu trebuie vazuta in sens negativ. uniformizarea volumului traficului. tipic in timpul ambuteiajelor. acolo unde se poate. Examinarea oportunitatii stabilirii unui premiu oferit de Primar pentru cei care promoveaza proiecte care sustin peisaje sonore linistite. Dezvoltarea unui program de reducere a zgomotului din trafic pentru drumurile administrate de Primaria Bucuresti.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti bucurestenii trebuie sa o duca prin situatia Bucurestiului de “poarta spre Romania”. Alte prioritati initiale sunt: Extinderea suprafetelor acoperite cu suprafete care reduc zgomotul pe toate drumurile unde aceasta masura s-ar dovedi utila. Urmarirea aplicarii principiului “poluatorul plateste” pentru cei afectati de zgomotul aerian. prin redezvoltare – zonele cu densitate mare de populatie pot crea spatii linistite departate de trafic. Marile orase au energia lor proprie. Imbunatatirea mediului prin zonarea sonora prin programe “Strazi pentru oameni” zonele rezidentiale.

in privinta disconfortului. administratorii unitatilor si rezidentii in vederea obtinerii de propuneri si idei care pot fi utilizate. Aceasta nu trebuie insa vazuta ca o ingradire drastica a libertatilor si bucuriilor de zi cu zi.) in timp ce expunerea la zgomot la locul de munca este reglementata de legislatia muncii si sanatatii. Experientele similare mondiale si europene confirma faptul ca sunt necesare investitii si alocare de resurse suplimentare pentru imbunatatirea calitatii zgomotului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti   1.4 Institutiile responsabile primesc din ce in ce mai multe reclamatii si sesizari de poluare sonora provening de la diferite tipuri de surse. specialistilor in trafic. aparatura electrocasnica. administratiilor parcurilor si multor altora. In conformitate cu HG321(…) care transpune Directiva de zgomot ambiant 2002/49/EC a fost realizata harta de zgomot a orasului si expunerea globala a populatiei la sursele de zgomot mentionale in Directiva. urbanistilor. introducere  1. Disconfortul nu se raporteaza intotdeauna numai la taria sunetelor. egalitatea de sanse si dezvoltarea durabila. santierelor de constructii. 1. directiilor de planificare a teritoriului. in timp ce tot mai multi doresc sa locuiasca si sa lucreze in Bucuresti devine tot mai importanta o buna administrare a zgomotului. In alta ordine de idei. Multi considera zgomotul o componenta inevitabila in viata unui oras in timp ce pentru altii devine suparator. Zgomotul de la vecini: Exista legislatie si reglementari in vigoare in ceea ce priveste expunerea la zgomot in locuinte (zgomot casnic. Scopul este acela ca toate aceste institutii sa conlucreze in parteneriat pentru elaborarea unei strategii unitare integrate a zgomotului ambiental. acestea fiind principalele surse carora lise pot face predictie pe termen lung. In lipsa informatiilor detaliate si a istoricului referitor la poluarea acustica Primarul doreste sa colaboreze si sa fie sprijinit de Guvern si de celelalte institutii din domeniu pentru definirea prioritatilor si utilizarea resurselor si a eforturilor intr-un mod cat mai eficient. zgomotul de nivel redus dar repetat poate produce reactii similare unui singur eveniment izolat de nivel ridicat. Deoarece nu exista experienta in domeniul administrarii zgomotului urban si a planurilor de actiune pentru Bucuresti se propun consultari cu specialistii.3 Zgomotul poate deranja. activitati de constructii etc. Muzica unei persoane poate produce in acelasi timp un mare disconfort alteia sau activitatea unei persoane poate slabi concentrarea sau somnul alteia. zonelor industriale. sunetul are si o multime de roluri pozitive in viata orasului si a oamenilor. 1. constructorilor. In acelasi timp sunetul este indispensabil comunicarii. zgomotul este o componenta a calitatii vietii. culturii si altor aspecte din viata de zi cu zi ceea ce face ca actiunile de minimizare a poluarii sonore sa fie acte de echilibru social. 1. Caseta 1: Strategia  Strategia Primarului este complementara activitatilor de combatere a zgomotului desfasurate de Primariile de sector. cu toate ca nimeni nu poate pretinde ca va fi usoara realizarea reducerii expunerii la zgomot in cel mai mare oras al tarii. In ceea ce priveste planurile de actiune trebuie efectuate harti de zgomot detaliate separate pe zone de interes sau pe diferitele tipuri de surse de zgomot si trebuie tinut seama si de costurile pe car ele includ eventualele solutii de reducere in stransa legatura si cu resursele prioritatile si disponibilitatea implementarii acestora. trafic aerian) si activitatile amplasamentelor industriale.2 1. Activitatea de imbunatatire a peisajului sonor va necesita eforturi sustinute nu numai din partea acusticienilor si altor specialisti dar si din partea arhitectilor. Sensibilitatea individuala.1 Zgomotul – sunetul nedorit – este considerat “Cenusareasa” poluantilor cu toate ca recunoasterea impactului sau este in continua crestere. 9 . Cartea Verde a Comisiei Europene precizeaza faptul ca zgomotul ambiental produs de trafic. iar administrarea zgomotului urban trebuie sa tina cont de diferitele necesitati ale cetatenilor.5 Strategia Primarului tine cont de sanatate. Caseta 2: Definitii  Zgomot ambiental: Zgomotul ambiental se refera la zgomotul rezultat din activitatile din transport (trafic rutier. afecta comunicarea sau odihna si exista incertitudini cu privire la multitudinea de probleme medicale pe care le poate produce. Consiliul local trebuie sa ofere Primarului putere executiva si fonduri pentru combaterea zgomotului in timp ce strategia acestuia se concentreaza pe identificarea actiunilor practice si ariilor specifice unde se considera ca pot fi facute progrese reale. Directiva Europeana 49/2002 precizeaza realizarea de harti de zgomot urmate de planuri de actiune si apoi reluarea acestora la cel putin 5 ani. activitatile industriale si recreationale este una din problemele principale de mediu din Europa. Este in concordanta politica nationala si tine seama de de resursele disponibile pentur implementare. trafic de cale ferata. variaza destul de mult. Agentiei de Protectia Mediului si nu numai a acestora care la randul lor trebuie dezvoltate.

slabirea concentrarii.Oamenii pot reclama si efecte secundare ale deranjarii somnului cum sunt: diminuarea calitatii somnului.M.6 Implementarea diferitelor solutii de combatere a poluarii fonice este un proces lung si complex in timp ce obtinerea de imbunatatiri in acest proces va necesita investitii considerabile.Lipsa panourilor fonoabsorbante de pe langa marii generatori de zgomot. Existenta unor zone rezidentiale cu cladiri care au izolatie fonica necorespunzatoare normativelor in vigoare. Principalele fenomene sunt: dificultatea de a adormi.P.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 1. Modul in care oamenii reactioneaza la expunerea la zgomot nu depinde numai de taria acestuia ci si de ceea ce reprezinta sunetul respectiv pentru persoana in cauza. Exista o preocupare din ce mai intensa cu 10 . Caseta 3: Responsabilitati   Guvernul este responsabil administrarea aeroporturilor din vecinatatea orasului si a soselei de centura. marirea pulsului. trezirea prematura nedorita. 2.R. marea majoritate a autovehiculelor nefiind inca conforme cu standardele impuse de Uniunea Europeana. comunelor si satelor limitrofe Bucurestiului iar APM Bucuresti are responsabilitati in ceea ce priveste amplasamentele IPPC. Efectele psihologice negative sunt: marirea presiunii arteriale.Traficul greu se desfasoara in toate zonele capitalei. Marea majoritate a organizarilor de santier genereaza. depresii. Bucuresti a initiat Planul Local de Actiune pentru Mediu .” Printre concluziile acestei cercetari se evidentiaza: Nivelul de zgomot şi de vibraţii generate de circulaţia mijloacelor de transport aparţinând RATB determina un impact semnificativ. cu fronturi de clădiri amplasate în imediata apropiere a carosabilului). cultura) precum produce in acelasi timp si efecte negative. prin activitatea desfasurata. Deranjarea somnului Un somn bun pe timpul noptii este o conditie necesara pentru starea de bine.: strazi înguste. In subordinea Administratiei Primariei Municipiului Bucuresti sunt 384 km de strazi (21% din total si 34% din traficul total) in timp ce 1420 km de drumuri principale sunt administrate de Primariile de sector (30 % din trafic) si aproape 8000 km de drumuri publice sunt in administrarea primariilor oraselor. printre cauzele fenomenului fiind căile de rulare uzate sau exploatarea unei căi de rulare a cărei soluţie constructivă nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex. Exista depăşiri ale nivelului zgomotului de fond în majoritatea zonelor rezidenţiale traversate de căi de comunicaţie rutiere sau feroviare importante. informatii  Efectele negative ale zgomotului 2. Probleme. aritmie cardiaca. vasocontractie. Aceasta face sa creasca importanta actiunilor integrate.Municipiul Bucuresti care are ca scop “Dezvoltarea unui plan de actiuni concrete pentru imbunatatirea calitatii mediului in Municipiul Bucuresti. Din oportunitatile ce rezulta din PLAM care au implicatii in combaterea zgomotului . greutatea in a adormi din nou dupa ce persoana s-a trezit si schimbari in stadiile somnului. generand disconfort fonic. obiective industriale si prestari servicii. 4:  strategia  nationala  si  Caseta  locala  referitoare  la  protectia  impotriva zgomotului  In data de 29 Iulie 2004 A. modificari ale ritmului respirator. praf si zgomot. Modul in care oamenii reactioneaza la sunete creaza provocari din cele mai variate: un sunet poate masca un altul lucru care inseamna ca odata ce o problema este rezolvata populatia isi va re-orienta atentia catre urmatoarea sursa de zgomot. el nu este doar o variatie de presiune. scaderea productivitatii. oboseala. . Disconfortul Zgomotul poate fi definit ca fiind sunetul pe care omul il percepe ca fiind deranjant. Zgomotul are un inteles subiectiv. Afectarea somnului este unul dintre cele mai puternice motive de reclamare a zgomotului. efecte. Alte efecte adverse Afectarea auzului – persoanele care lucreaza in anumite domenii industriale au risc de pierdere a auzului daca nu se iau masuri preventive de protectie.1 Sunetul poate fi generat de o multitudine de tipuri de surse si el joaca un important rol pozitiv in viata oamenilor (comunicarea.

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti privire la expunerea la zgomot in cluburi, discoteci, restaurante si alte locatii de acest tip. Interferenta cu vorbirea si alte metode de comunicare Zgomotul poate masca vocile (vorbirea), ascultarea la radio sau TV sau alte sunete inclusiv muzica pe care oamenii doresc sa le auda. Sanatatea mentala Zgomotul ambiental nu este considerat o cauza primara dar este posibil sa fie un factor de accelerare sau ntensificare. Productivitatea muncii S-a demonstrat faptul ca zgomotul de fond poate mari performanta in munca de rutina dar o poate micsora in cazul activitatilor care necesita concentrare si memorare. Invatarea Poate fi afectat procesul de invatare, citire, poate fi redusa motivatia si afecteaza indeplinirea sarcinilor complexe. Comportamentul Social Studiile arata ca expunerea la zgomot poate face ca oamenii sa devina necomunicativi si inchisi, mai putin intelegatori si disponibili de a–si ajuta semenii sau vecinii. Este putin probabil faptul ca zgomotul genereaza agresiune dar mediile zgomotoase induc o mai ridicata stare de nesiguranta. Schimbari ale zgomotului     Avand in vedere ritmul si tendintele actuale de dezvoltare, studiile specialistilor arata ca mediile zgomotoase care nu vor beneficia de masuri de limitare a expunerii la zgomot se vor deteriora si mai mult. Aceasta datorita: - maririi numarului si a puterii surselor de zgomot si a intensificarii utilizarii acestora (in special in transport); - dispersiei geografice a surselor de zgomot in dezvoltarea orasului, noile infrastructuri de transport si activitati turistice. -extinderea zgomotului in timp in special dimineata devreme, seara, pe timpul noptii si la sfarsitul de saptamana. Limitarile puse certificarii surselor de zgomot impuse de politica Europeana nu par sa aiba inca efect in reducerea nivelurilor globale de zgomot in zonele urbane.

11

Caseta 5:  Un  oras  in  expansiune Cresterea populatiei, a economiei si a turismului sunt elemente principale care vor determina cresterea traficului in Bucuresti. Desi numarul de locuitori oscileaza in ultimii ani in jurul valorii de 2 milioane cu o usoara scadere in ultimii ani (2000 – 2006) orasul se extinde prin aparitia de noi zone

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti

Nivelul zgomotului ambiental intr-un oras mare tinde sa fie mai ridicat atunci cand structura transportului este concentrata. In timp ce noile modele de vehicule sunt din ce in ce mai silentioase nivelul traficului creste. Noile autobuze trebuie sa fie mai silentioase precum si tramvaiele dar si calea de rulare a acestora trebuie imbunatatita. Multe din strazile centrale ale orasului au ajuns la saturatie in ceea ce priveste traficul, aproape zilnic congestionat si cu viteze de deplasare din ce in ce mai mici pe toata durata zilei. Expunerea populatiei in urma realizarii hartilor de zgomot in ANEXA 1.

3. Politici şi propuneri  
3.1 Se va trece în revistă măsurile de combatere a poluării fonice cauzate de principalele surse „ambientale” evidenţiate în urma realizarii hartilor strategice de zgomot pentru traficul rutier, căile ferate, avioanele si activităţile industriale. Se vor analiza căile prin care necesităţile de dezvoltare ale Bucurestiului pot fi satisfăcute în mod viabil. Vom discuta despre managementul integrat al zgomotului, include alte probleme-cheie legate de acest domeniu, care nu se încadrează în definiţia de „zgomot ambiant”, dar care trebuie să fie luate în considerare pentru a obţine o abordare coerentă.

Caseta 6:  Populatia  si  locuintele Datorita cererii mari (aprox 30.000 locuinte noi pe an) rata de crestere a numarului de locuinte noi construite (desi mica in present) este estimata la peste 10-20.000 unitati pe an pana in 2010. Un ritm ridicat de construire de locuinte si noi zone rezidentiale oferta posibilitatea de a se utiliza cele mai noi si moderne solutii in domeniul constructiilor si infrastructurii. Pe termen lung din ce in ce mai multi cetateni vor merge pe jos la lucru, la cumparaturi sau pentru alte activitati locale. Caseta 7: Transporturile Intreaga infrastructura de transport va tine seama de urmatoarele posibile modificari in urmatorii ani: - extinderea si modernizarea liniilor de transport urban si a metroului; - marirea capacitatii de transport la orele de varf - reducerea traficului in centrul orasului si alte zone sensibile; imbunatatirea legaturilor internationale aeriene;

3.2

Această structură are scopul de a identifica responsabilităţi şi acţiuni. Cu toate acestea, acţiunea împotriva zgomotului trebuie să ia pe deplin în considerare situaţiile în care oamenii sunt expuşi la zgomote provenite din mai multe surse. Acestea includ zgomotele provocate de diferite mijloace de transport şi relaţiile între zgomotul ambiant şi cel non-ambiant. În practică, eficienţa unei măsuri de reducere a zgomotului poate depinde de existenţa altor surse de poluare fonică. De exemplu, reducerea zgomotului cauzat de traficul rutier într-o zonă poate face ca zumzetul enervant al unei instalaţii de aer condiţionat, mascat cel puţin parţial până atunci, să devină evident. În altă zonă, Caseta 8:  Efectele  negative  ale  aceeaşi măsură poate avea ca rezultat o senzaţie plăcută de linişte. zgomotului ambiental Literatura de Eficienţa depinde şi de ordinea implementării măsurilor. specialitate confirma faptul ca Aceste aspecte sunt importante pentru planurile viitoare de acţiune, mai ales în cazurile în care autorităţi diferite sunt responsabile pentru surse diferite. Aceasta este o consecinţă a naturii non-liniare a zgomotului şi a modului de combinare a diferitelor surse. Această caracteristică deosebeşte zgomotul de alţi factori poluanţi. Ea va complica şi demersurile de evaluare şi de stabilire a priorităţilor pentru pachetele de măsuri. Sunt necesare cercetări suplimentare în acest domeniu, odată cu dezvoltarea unor politici publice naţionale şi europene îndomeniul poluării fonice.
exista un numar de efecte cu potential de risc pentru sanatate. Exista evidente stiintifice care recomanda existenta unor limite de nivel al zgomotului a caror depasire are impact negativ asupra starii de sanatate cum sunt disconfortul, afectarea procesului de invatare la copii, deranjarea somnului, probleme cardiovasculare.

12

Strategia de zgomot ambiental
a Primariei Municipiului Bucuresti

Caseta 9: Politici şi Propuneri   În capitolele următoare: politicile sunt declaraţii cu privire la atitudinea Primarului faţă de o anumită problemă sau faţă de o strategie generală de urmat, fără limită de timp. propunerile sunt declaraţii mai precise cu privire la o acţiune sau la o intenţie, însoţite – unde este posibil – de un calendar al implementării.

3.3

Rezolvarea tensiunilor dintre numeroasele nevoi şi aspiraţii ale locuitorilor oraşului va impune o gamă de reacţii care vor varia în funcţie de timp şi de loc. Bucurestiul se caracterizează prin zone extrem de diferite în ceea ce priveşte tipurile de clădiri şi modalităţile de amenajare a teritoriului. Nivelurile de zgomot pot fi substanţial diferite, atât între puncte aflate la mică distanţă între ele, cât şi între zone diferite ale oraşului. De asemenea, nivelurile de zgomot prezintă diferenţe semnificative între zi, seară şi noapte, cu componente diferite în zile diferite ale săptămânii, mai ales în weekend. Politicile cu privire la zgomotul ambiant trebuie să Cadrul de Implementare din Anexa se concentreze asupra zgomotului nocturn, inclusiv prin îmbunătăţirea A1 stabileşte responsabilităţi-cheie pentru fiecare propunere. informării şi prin înţelegerea efectelor. Principalele mecanisme de reducere a poluării fonice

3.4

Pentru a asigura eficienţa demersurilor de reducere a poluării fonice este necesară o cooperare activă între autorităţile centrale, regionale şi locale, între autorităţile de specialitate, precum şi între firme şi comunităţile locale, în condiţiile unui cadru internaţional care să ofere sprijin, mai ales acolo unde sunt implicate aspecte de dezvoltare tehnologică şi competiţie. Este necesară acţiunea pe mai multe niveluri: • Strategie – acordul asupra direcţiilor viitoare, indicarea variantelor şi a utilizării resurselor; • Reglementare – nu doar limite de emisii sonore pentru vehicule şi utilaje, ci şi management al traficului, sănătatea mediului, urbanism şi alte reglementări; • Aplicare – în acele zone din Bucuresti în care competiţia pentru obţinerea unor resurse şi aşa limitate este foarte dură; • Stimulente – atât de natură economică, cât şi non-economică; • Investiţii – valorificarea optimă a cheltuielilor existente (de exemplu, cheltuieli cu infrastructura, utilajele şi personalul) şi evidenţierea nevoilor speciale ale Bucurestiului. Este important ca procesul de elaborare a strategiei naţionale de reducere a poluării sonore să includă studii detaliate cu privire la rentabilitatea unor măsuri diferite în contexte diferite. Baza de evidenţă trebuie să fie îmbunătăţită, astfel încât să ofere o fundaţie clară pentru definirea priorităţilor. Primarul doreşte să contribuie la eforturile depuse de Guvern pentru a elabora o strategie naţională cu privire la zgomotul ambiant. Verificările trebuie să acopere întreaga gamă de măsuri la care se face referire în această strategie, iar rezultatele trebuie să fie diseminate pe scară largă. Este necesar ca verificările să aibă scopul de a identifica nivelul tipic al costurilor şi implicaţiile atingerii nivelelor standard şi a nivelelor recomandate, şi ale gradelor de îmbunătăţire, care sunt importante în sine. Primarul, Regia Autonoma de Transport Bucuresti şi, într-o măsură mai mică, celelalte organisme funcţionale au atribuţii care le permit să acţioneze în practică. Cu toate acestea, resursele disponibile sunt foarte limitate, mai ales raportate la competiţia pentru satisfacerea nevoilor. Vor fi necesare instrumente noi sau modificate, precum şi mai mult

3.5

3.6

13

monitorizarea măsurilor de reducere a zgomotului în Bucuresti ar putea oferi date valoroase despre eficienţa practică a măsurilor. precum şi definirea măsurătorilor de emisii care pot fi incluse în specificaţiile pentru licitaţii publice. în funcţie de activităţile pe care le desfăşoară. dacă acesta este relevant. 3. Achiziţii publice 3. 14 . incluzând structurile de bază ale Autorităţilor pentru Zona Metropolitana Bucuresti. propunerea 1 Primarul va folosi criterii de viabilitate.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti personal şi mai multe investiţii pentru a obţine o reducere semnificativă a poluării fonice la nivelul întregului oraş. pot contribui la managementul zgomotului ambiant şi la alte aspecte de viabilitate prin intermediul procedurilor de atribuire a contractelor.8 politica 2 Primarul va colabora cu grupul AZMB pentru a elabora proceduri ecologice în domeniul achiziţiilor publice. dacă aceste criterii sunt relevante pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. AZMB poate oferi un exemplu. incluzând criterii de viabilitate în procedura de evaluare a ofertelor. inclusiv cu referire la zgomot. şi pentru a promova cele mai bune practici. precum şi alte organisme funcţionale. În timpul desfăşurării calendarului propus de Guvern pentru elaborarea strategiei naţionale de reducere a poluării fonice. care colaborează direct cu Primarul şi cu Consiliul Municipal al Bucurestiului. Printre aspectele legate de zgomot se numără standardele care trebuie atinse. acolo unde aceste criterii sunt relevante pentru performanţa serviciilor ofertate.7 Primarul este responsabil cu desemnarea membrilor şi fixarea bugetelor pentru un total de patru noi organizaţii. inclusiv în ceea ce priveşte nivelul de zgomot. politica 1 Primarul va cere Guvernului să ofere fondurile necesare pentru verificarea măsurilor de reducere a zgomotului în Bucuresti. ca modalitate de a evalua ofertele pentru contracte viitoare şi de a promova cele mai bune practici. Diferitele componente ale Grupului AZMB dezvoltă deja practici de management al mediului. „organismele funcţionale”: Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (ADRBI) Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti (IGSUB) Inspectoratul General al Politiei Bucuresti Directia Politiei Comunitare Bucuresti „Grupul AZMB”. utilaje şi proceduri mai silenţioase. metodele care trebuie folosite. cu monitorizarea eficienţei acestora şi cu recunoaşterea contribuţiei pe care acest demers ar putea să o aibă la dezvoltarea unei strategii naţionale cu privire la zgomotul ambiant. tipuri de fabrici.

Nu considerăm că este potrivită insistenţa exagerată asupra importanţei „ierarhiei” în procesul de elaborare a strategiilor. Succesiunea „sursă – cale de transmisie – receptor” nu contrazice principiul universal acceptat conform căruia „cine poluează plăteşte”. Evaluarea rentabilităţii şi a posibilităţii de implementare a managementului zgomotului la sursă. prin folosirea de vehicule electrice / cu celule de combustibil în loc de vehicule diesel. pe calea de transmisie sau la receptor. Această atitudine poate duce la mecanicism şi poate impiedica fructificarea oportunităţilor în momentul apariţiei acestora. trebuie să aibă în vedere o dezvoltare viitoare durabilă. necesar ca măsurile să fie combinate (cu menţiunea că unele combinaţii nu sunt acustic eficiente). Este important să se evite împiedicarea noilor soluţii. este foarte probabil ca rentabilitatea să depindă. De asemenea. să se pornească „de la sursă spre exterior”.   3A   Zgomotul produs de traficul rutier  15   . atunci când se analizează opţiunile disponibile.9 Managementul zgomotului este privit în mod tradiţional prin prisma unei ierarhii „sursă – cale de trasmisie – receptor”: Minimizarea generării de zgomot la sursă – de exemplu. în cazul multor măsuri de combatere a poluării fonice. sau combinat. în general este rezonabil ca. ci concentrarea mai multor persoane. probabil. 3. prezentate într-o succesiune „sursă – cale de transmisie – receptor”. precum numărul de persoane pe unitate de lungime în cazul în care sursa de zgomot este un drum). calea de propagare şi caracteristicile receptorului. care presupune nu dispersarea. sau Protejarea receptorului – de exemplu.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti O ierarhie elocventă pentru managementul zgomotului 3.10 Cu toate acestea. de contextul local (de exemplu caracteristicile sursei. politicile şi propunerile cu privire la măsurile de combatere a zgomotului sunt. este foarte important să nu se piardă din vedere nevoia de a continua procesul de reducere a poluării fonice la sursă. Limitarea propagării sau transmisiei zgomotului – pe „calea de transmisie” – de exemplu. Este puţin probabil ca o singură ierarhie a eficienţei relative a măsurilor să fie aplicabilă pentru multitudinea de situaţii diferite existente în Bucuresti. întrucât plasează în prim-plan responsabilitatea celui care produce poluarea fonică. prin ridicarea unei bariere pe marginea unui drum aglomerat. De asemenea. mai ales acolo unde acestea pot fi multifuncţionale. va fi. 3.11 În fiecare dintre capitolele viitoare. Totuşi. în general. posturi şi alte activităţi în Bucuresti şi în alte centre urbane compacte – factor care poate facilita controlul surselor. adăugarea unei izolaţii suplimentare pentru camerele cu vedere la un drum aglomerat.

în condiţii optime de securitate şi cu efecte negative minime asupra mediului. la rândul lor. aflate în Aglomerarea Urbana Bucuresti. inclusiv: bâzâitul continuu al traficului aglomerat.2 3A. fiabil. marcat de porniri şi opriri repetate. foarte diferite. Printre priorităţile-cheie în dezvoltarea străzilor Bucurestiului se numără reducerea nivelului şi impactului traficului în centrul Bucurestiului. A2. precum cele propuse în consultarea pentru strategia naţională. mai ales în zona centrală şi în zona interioară a Bucurestiului. în care aglomeraţia nu era atât de mare. deşi multe dintre politici au efecte asupra mai multor tipuri de zgomot. Aglomeraţia poate reduce vitezele în timpul zilei. administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. în măsura în care acest lucru este posibil. Totuşi. Pot fi luate în considerare diferite aspecte ale zgomotului produs de trafic. Acţiunile împotriva unor tipuri diferite de zgomot pot fi. vehiculele ating deseori viteze mai mari în timpul nopţii. Politicile privitoare la zgomot trebuie să se ocupe de toate tipurile de zgomot care îi pot afecta pe oameni. zgomotul autostrăzilor A1 si A2. rapid. Zgomotul produs de traficul rutier este cea mai importantă răspândită sursă a poluării fonice din Bucuresti şi a neplăcerilor cauzate de aceasta.1 Strategia de Transport a Primarului prevede următoarele: „Trebuie ca străzile Bucurestiului să fie administrate astfel încât să fie facilitată deplasarea persoanelor. chiar dacă nu sunt înregistrate de metodele tradiţionale. La vitezele mai scăzute atinse în cea mai mare parte din zonele urbane şi suburbane ale Bucurestiului. De exemplu. de multe ori timp îndelungat. mai ales în zonele centrale şi rezidenţiale. traficul congestionat. Există o tendinţă de creştere a traficului chiar şi în acest interval orar. care afectează zone mai întinse. bunurilor şi serviciilor – sigur. unde sunt mai importante accelerarea vehiculelor şi zgomotele izolate precum cele produse de vehicule grele la trecerea peste denivelări. şi zgomotul mediu sau zgomotul de fundal la care oamenii sunt expuşi. precum si a Centurii Bucurestiului afectează multe zone din Centura Verde a Bucurestiului. şi între diferitele metode de evaluare a eficienţei măsurilor. Pe de altă parte. Metodele tradiţionale de măsurare a zgomotului. Planurile de acţiune şi programele trebuie să facă deosebirea. Drumurile de viteză şi capacitate mai mare generează niveluri mai ridicate de zgomot. 3A. în centrele municipale din zona interioară şi din zona suburbană a Bucurestiului şi în zonele rezidenţiale. pentru a asigura accesul rezonabil la imobile şi pentru a a asigura recunoaşterea faptului că străzile sunt spaţii sociale. alte tipuri de zgomote cu variabilitate mai mare pot fi foarte neplăcute. au scopul de a obţine un model al primului dintre cele două tipuri.4 Administrarea străzilor Bucurestiului 16 Caseta 10: Ierarhia drumurilor din  Bucuresti   Aceasta cuprinde: Porţiuni din autostrăzile A1. între tipurile de zgomot avute în vedere. Date limitate sugerează că diferenţa dintre nivelurile de zgomot diurn şi nocturn este mai mică în Bucuresti decât în restul ţării. principalele surse de zgomot sunt schimbarea vitezelor. Strategia de Transport urmăreşte să mărească atractivitatea şi interacţiunea socială a străzilor din Bucuresti. din subordinea Secretarului .3 3A. oprirea şi pornirea pe străzi aglomerate. pe toate străzile şi în toate spaţiile. precum şi pe drumurile mai mari.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3A.

Majoritatea străzilor sunt folosite de pietoni şi biciclişti. zona faţadelor şi a trotuarului este foarte dezvoltată. . de la propuneri majore cu privire la transporturi la modificări ale traseelor autobuzelor. în vederea stabilirii nivelurilor de zgomot şi a priorităţilor.6 Deşi autostrăzile şi Reţeaua de Transport a Bucurestiului (vezi Figura 3 şi caseta nr. analizării problemelor şi elaborării unei combinaţii optime de acţiuni. iar imobilele sunt aproape de carosabil. Există multe aspecte aflate în competiţie. există multe alte drumuri aglomerate unde nivelul zgomotului nu este cu mult mai mic. cu Caseta 11: Consultările RATB   17 RATB va elabora o schema de consultare pentru toate operaţiunile sale. Figura 3 – Reţeaua Transport pentru Bucuresti 3A. Va fi necesar lucrul în sistem parteneriat între autorităţile responsabile pentru diferite străzi. Multe dintre străzile şi clădirile Bucurestiului nu au fost proiectate cu gândul la zgomotul generat de traficul modern. printre care distribuţia – transportul de persoane.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3A. bunuri şi servicii. accesul şi deservirea – inclusiv parcarea şi încărcarea. politica 3 Primarul va urmări o abordare tip parteneriat cu Guvernul. Strategia de Transport a Primarului stabileşte priorităţile pentru diferitele categorii de utilizatori aflate în competiţie. favorizând funcţiile de distribuţie ale drumurilor principale şi funcţiile de acces / sociale ale celorlalte drumuri.5 Pe majoritatea străzilor din zona metropolitană Bucuresti. şi interacţiunea socială – folosirea străzii ca spaţiu social. cu Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. Zgomotul produs de trafic poate perturba conversaţiile de pe stradă şi relaxarea în grădini sau pe balcoane. precum şi de vehicule cu motor. Lungimea totală a acestor alte drumuri aglomerate este mult mai mare.19) canalizează o mare parte din traficul bucurestean.

În prezent. pentru a asigura o mai bună înţelegere a expunerii la zgomotul produs de trafic şi pentru a integra managementul zgomotului în lista operaţiunilor de zi cu zi. pietoni şi biciclişti Vehicule mai silenţioase 3A.7 Următoarele secţiuni enunţă politici şi propuneri privitoare la modalităţile de minimizare a poluării fonice pe străzile din Bucuresti. Tabelul 1 „Nivelul aprobat în funcţie de tip” al emisiilor sonore pentru autoturisme. dB(A) Autoturism 82 80 77 74 Autobuz 89 82 80 78 de oraş Autocamio 91 88 84 80 n greu sursa: Directivele Europene 3A. Deşi aceste niveluri au scăzut substanţial. bariere sonore.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Departamentele de Transport din cadrul Primariilor limitrofe. autobuze şi autocamioane grele Categoria 1972 1982 198 199 de 8/90 5/96 vehicule Niveluri la testul de „trecere prin apropiere”. Importanţa relativă. succesiunea sursă – cale de transmisie – receptor. mai fluentă şi mai sigură Calitate mai bună a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a străzilor Carosabil realizat din materiale fonoabsorbante Plantarea de arbori. Interacţiunea dintre cauciucuri şi suprafaţa drumului este acum un aspect-cheie pentru reducerea zgomotului produs de vehicule la orice viteză mai mare decât cea a pornirii de pe loc. responsabilitatea sau rentabilitatea. proiectarea cauciucurilor şi a materialelor pentru îmbrăcămintea drumului ar trebui să fie executate împreună. oriunde această abordare este rentabilă şi compatibilă cu necesităţile de siguranţă şi cu alte necesităţi. 3A. conform datelor din Tabelul 1. stabilită în funcţie de uşurinţa în implementare. îmbunătăţiri funciare şi structuri pentru autostrăzi Planificarea spaţiului şi urbanism Izolarea fonică a clădirilor Cartiere. a scăzut drastic în ultimele decenii. În condiţii de trafic bară la bară. Măsurile se încadrează în următoarele categorii: Vehicule mai silenţioase Reducerea traficului. alocarea spaţiului stradal şi stabilirea traseelor Circulaţie mai silenţiosă. spaţii publice. este general acceptată ideea că testul nu oferă o reprezentare fidelă a condiţiilor de trafic foarte aglomerat din mediul urban. 18 Caseta 12: Vehicule mai puțin  poluante şi mai silențioase  Multe dintre vehiculele ecologice care pot fi promovate prin intermediul Strategiei Primarului cu privire la Calitatea Aerului vor fi şi .8 Nivelul zgomotului emis de fiecare vehicul nou. nivelurile efective ale zgomotului produs de traficul rutier nu par a fi scăzut. măsurat cu ajutorul testului standard de „trecere prin apropiere”. Aglomeraţia a crescut. va varia semnificativ în funcţie de circumstanţele specifice fiecărei zone. beneficiile duse de amortizarea suplimentară a eşapamentului sau de alte măsuri privitoare la zgomotul motorului sunt relativ minore. urmărind. ceea ce a dus la creşterea numărului de accelerări şi frânări. În practică.9 În mod ideal. în general. centre urbane. Se pare că acest fenomen nu se datorează numai creşterii volumului traficului.

deci mai zgomotoase. fiind şi mai silenţioase. Primarul. pentru a evita mesajele inconsecvente sau contradictorii.Organizaţiile relevante. de obicei. situaţie care caracterizează aproape toate zonele Bucurestiului. inclusiv zonele cu trafic regularizat. politica 4 Primarul va solicita acţiunea Guvernului. Vehiculele cu motoare mai silenţioase ar obţine o eficienţă mai mare în reducerea zgomotului mai ales în zone unde se circulă cu viteză relativ redusă.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti gama largă de cauciucuri. pentru a obţine o scădere perceptibilă a nivelului zgomotului ambiant. Pe de altă parte. Demersurile similare de sprijin pentru vehiculele mai silenţioase trebuie să fie coordonate. rezultatele obţinute nu sunt foarte relevante pentru suprafeţele rutiere folosite în mod obişnuit în Romania. Datorită modul de combinare a energiei sonore. un procentaj important din totalul vehiculelor care circulă pe o stradă aglomerată ar trebui să fie înlocuite cu vehicule mai silenţioase. Va trebui ca în proiectarea şi operarea vehiculelor ultrasilenţioase să fie luate în considerare şi aspecte privitoare la siguranţă. Multe zone ale Bucurestiului în care este necesară ameliorarea calităţii aerului se confruntă şi cu niveluri ridicate ale zgomotului provocat de trafic. mai ales în situaţiile în care este importantă menţinerea unui nivel redus al zgomotului. Reducerea zgomotului provocat de vehiculele motorizate poate face ca mersul pe jos şi cu bicicleta să devină mai atractive . 3A. printre care Agenţia Regionala pentru Dezvoltare Bucuresti – Ilfov. Pe termen mediu şi lung. pentru a încuraja utilizarea celulelor de combustibil şi alte activităţi aferente. beneficiile vehiculelor mai silenţioase s-ar face simţite mult mai curând pe străzile secundare şi pe timpul nopţii. Directiva a fost aprobată în august 2001 (2001/43/EC). inclusiv districtele. Taxa pe Aglomeraţie oferă un stimulent pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi alte tipuri de vehicule alimentate cu combustibil alternativ. împreună cu parteneri 19 . În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a directivei. 3A. cauciucuri mai late.10 Maşinile mai mari şi mai puternice au. Datorită utilizării unei suprafeţe de test special proiectată pentru a reduce zgomotul produs de cauciucuri în timpul testului de emisii sonore ale vehiculului. tranziţia probabilă spre vehicule hibride electrice / cu celule de combustibil va creşte importanţa reducerii zgomotului produs de cauciucuri. Multe dintre acestea sunt şi mai silenţioase. Comisia Europeană are obligaţia de a raporta Parlamentului European dacă şi în ce măsură progresul tehnic permite impunerea unor nivele mai stringente.iată un lanţ de factori care acţionează împreună în sensul reducerii poluării fonice. organizaţiile de sănătate publică şi firmele de livrări şi servicii ar trebui să ofere un exemplu şi să folosească vehicule mai silenţioase. fără a compromite siguranţa autoturismelor. ar putea sa promoveze un Parteneriat al Hidrogenului pentru Bucuresti. O Directivă Europeană cu privire la zgomotul produs de cauciucuri a fost amânată datorită preocupării pentru menţinerea unui nivel adecvat al aderenţei în toate condiţiile. Vehiculele mai mici şi mai uşoare pot fi echipate cu cauciucuri care au un profil mai îngust. împreună cu alte foruri.11 Primarul colaborează cu Primariile de sector pentru a promova îmbunătăţiri precum infrastructura necesară pentru vehiculele cu combustibil alternativ. suprafeţe rutiere şi condiţii de funcţionare fac ca atingerea acestui deziderat să fie foarte dificilă.

3A. pentru a impune standarde de certificare şi testare a emisiilor sonore ale vehiculelor care să ofere o imagine corectă despre zgomotul produs de vehicule în condiţiile în care acestea funcţionează de obicei. va promova (ceea ce ar trebui să facă şi sectoarele. precum şi pentru acţiuni de testare a emisiilor de către districte şi de către alte instituţii. dezvoltarea şi creşterea industriilor de fabricaţie datoria de a investiga vehiculele şi conexe din acest domeniu. Conform legii. împreună cu alte organizaţii) dezvoltarea şi adoptarea de vehicule cu funcţionare mai silenţioasă. cu Registrul Auto Roman şi cu alte instituţii. Guvernul roman sprijina efectuarea de cercetări cu privire la rentabilitatea potenţială a acestei soluţii. politica 5 Primarul va insista ca Guvernul şi industria auto să sprijine dezvoltarea pieţelor de vehicule cu funcţionare mai silenţioasă. cu Federatia Administraţiilor Locale din Romania. încălcările minore (care nu pun vieţi omeneşti în pericol) ale legislaţiei cu privire la construcţia şi utilizarea autovehiculelor nu constituie o prioritate pentru Directia Generala de Poliţie (DGP). unde riscurile care decurg din majoritatea defectelor sunt mai mari decât în cazul autoturismelor.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti europeni acolo unde este necesar. Implicarea Agenţiei Regionale de Dezvoltare a Bucurestiului – Ilfov în acest Caseta 14: Alte organisme de control  parteneriat va presupune şi examinarea oportunităţilor de dezvoltare al respectării reglementărilor cu  economică şi de creare a unor noi locuri de muncă. da îmbunătăţirea întreţinerii vehiculelo poate contribui. COM (96) 540. Reglarea mai bună a motorului şi alte lucrări de Administraţiilor Locale din Romania Scopul principal al programului poate ameliorarea calităţii aerului. defecte. Asemenea probleme nu au efecte pe program de testare a vehiculelor l termen lung asupra nivelurilor zgomotului ambiant.14 Strategia Primarului cu privire la Calitatea Aerului poate prevedea şi sprijin pentru o campanie de îmbunătăţire a întreţinerii vehiculelor. l reducerea poluării fonice. propunerea 2 Primarul. reflectând stilurile de conducere în mediul urban şi progresele tehnologice. Multe încălcări se soldează doar cu un avertisment verbal sau cu o recomandare. În acest demers este inclusă şi activitatea Parteneriatului Hidrogenului pentru Bucuresti. de asemenea. dar pot speria sau nivelul tuturor sectoarelor Bucurestiulu prin intermediul Federatie deranja oamenii. Probabilitatea existenţei unor defecţiuni care cresc nivelul emisiilor sonore este mai mare în cazul vehiculelor neînmatriculate sau care nu au fost supuse la revizia anuală. a propus să se ia în considerare testarea emisiilor sonore în timpul funcţionării. 20 . Un Raport al Comisiei Europene. mai ales seara sau noaptea. Reglementările în vigoare îi obligă pe şoferi să nu facă zgomot excesiv şi să nu ambaleze în mod inutil Se poate implementa şi u motorul în timpul staţionării. care colaborează cu poliţia.12 Împotriva proprietarului unui vehicul care produce un nivel excesiv al zgomotului se pot lua măsuri judiciare. inclusiv analizarea posibilităţii de impozitare diferenţiată în funcţie de nivelul zgomotului emis. 3A. acolo unde ele vor putea fi implementate şi vor fi rentabile. Controlul respectării reglementărilor privitoare la emisiile sonore ale vehiculelor 3A.13 Revizia anuală obligatorie şi inspecţiile periodice cuprind şi o evaluare a integrităţii sistemelor de eşapament. Administratia Strazilor va crea o Echipă de Control. Registrul Auto suspenda certificatul de inmatriculare al autovehiculului. Caseta 13: Controlul respectării  reglementărilor cu privire la emisiile  sonore ale vehiculelor de către  poliție  Din cauza resurselor limitate. precum şi alte obiective. vehiculele trebuie să fie echipate cu tobe de eşapament. cu primariile de sector. Dezvoltarea şi utilizarea unor cauciucuri mai silenţioase vor fi obiective urmărite cu insistenţă. În cazul în care se descoperă un eşapament neomologat. Creşterea numărului de vehicule la care se efectuează revizia obligatorie va avea drept consecinţe scăderea poluării fonice şi îmbunătăţirea siguranţei rutiere. iar proprietarul este obligat să înlocuiască piesa defectă. Activitatea se axează mai ales pe vehiculele comerciale. precum cele privire la emisiile sonore   Registrul Auto Roman are rezultate din atragerea. împreună cu Administratia Strazilor.

inclusiv sprijinirea unei campanii pentru întreţinerea vehiculelor şi a acţiunilor de testare a emisiilor vehiculelor. care a intrat în vigoare în mai 2002.15 Acolo unde volumul traficului poate fi redus semnificativ sau eliminat complet dintr-o zonă. aplicate în anumite zone rezidenţiale. Cu toate acestea. Planul pentru Bucuresti urmăreşte să stabilească zonele în care dezvoltarea generează nevoi înalte de a călători şi să ofere o accesibilitate şi o capacitate ridicată a transportului în comun pentru aceste zone. în îmbunătăţirea calităţii aerului. Primarul promovează şi planurile de călătorie. pentru a promova alternativele viabile. precum în centrul istoric vechi. astfel. ar dori ca această soluţie să fie verificată şi în Bucuresti. şi o creştere zero a volumului traficului în restul zonei interioare a Bucurestiului. Relevante în acest sens sunt politicile „Străzi pentru Oameni”. reducerea traficului are o eficienţă mai mică în reducerea zgomotului. politica 6 Primarul sprijină cercetările cu privire la potenţialul de rentabilitate a testării emisiilor sonore a vehiculelor în timpul funcţionării şi. 3A. propunerea 3 Se va urmări identificarea unor modalităţi rentabile de scădere a nivelului de zgomot emis de vehicule în timpul funcţionării. precum şi campaniile de informare cu privire la călătorii. de exemplu. permite autorităţilor locale să efectueze înmod legal teste de emisii ale vehiculelor prin tragerea pe dreapta şi îi obligă pe şoferi să oprească motorul atunci când parchează pe marginea drumului. dacă rezultatele se dovedesc pozitive. districtele vor fi încurajate să introducă măsuri locale pentru a reduce şi mai mult ritmul de creştere a volumului traficului. chiar şi pe drumurile moderat aglomerate. Acolo unde este oportun. Scopul urmărit de Primar este (în funcţie de monitorizare şi control) de a oferi alternative din ce în ce mai atractive la folosirea autoturismului proprietate personală şi de a obţine o reducere de 15% a volumului traficului în centrul Bucurestiului. în zilele lucrătoare.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti întreţinere ar trebui să contribuie la reducerea zgomotului.16 Pistele pentru biciclişti amenajate pe marginea carosabilului pot mări 21 Caseta 15: Stiluri de condus. se poate presupune că efectul asupra zonei exterioare a Bucurestiului este reducerea cu o treime a ritmului de creştere a volumului traficului în aceeaşi perioadă. încurajând. decât eficienţa pe care o are. reducerea poluării fonice va fi semnificativă. datorită naturii non-liniare a zgomotului. în perioada 2001-2011 – în contextul creşterii populaţiei şi a numărului de locuri de muncă. mai ales acolo unde se poate elimina un volum suficient de trafic. 3A. Codul Rutier (Emisiile vehiculelor) (Penalizarea cu Valoare Fixă).  sisteme audio şi alarme auto mai  silențioase   Şcolile de şoferi ar putea oferi mai multe informaţii despre . tranziţia către folosirea transportului în comun. Încadrând aceste date în contextul politicilor Primarului cu privire la îmbunătăţirea transportului în comun şi la încurajarea mersului pe jos şi cu bicicleta. inclusiv noaptea. Se consideră că în centrele municipale din zona exterioară a Bucurestiului există potenţialul de a atinge o creştere zero.

17 Dacă traficul se desfăşoară la viteze mari. 22 . care ar putea reduce siguranţa traficului. Concentrarea traficului pe drumurile principale şi îndepărtarea acestuia de străzile din zonele rezidenţiale poate reduce. se manifestă pe parcursul unei mari părţi a zilei. 3A. după cum s-a subliniat anterior. Pe de altă parte. vehiculele pot circula cu viteze mai mari. mai ales prin minimizarea numărului de porniri şi opriri. cu mai puţine accelerări. Pe o stradă. poluarea fonică poate fi redusă prin optimizarea semnelor de circulaţie. Benzile pentru autobuz şi alte măsuri de acordare a priorităţii permit autobuzelor să circule mai lin. mai fluentă şi mai sigură 3A. Acolo unde se obţin reducere semnificative ale volumului traficului este posibil să fie necesare măsuri specifice pentru a preveni creşteri importante ale vitezei de circulaţie. precum aceea de extindere a transportului în comun. nivelul general al disconfortului cauzat de zgomot. să intre în conflict cu obiectivele de ameliorare a calităţii aerului. pot oferi condiţii mai bune decât pe străzi unde toate suprafeţele sunt dure şi reflectă sunetele. împreună cu alte organizaţii) soluţii de alocare a spaţiului stradal. Se speră ca aceste măsuri să reducă zgomotul provocat de circulaţia bară la bară. Poluarea fonică poate fi redusă prin devierea traficului greu. luând în considerare şi alte nevoi. dar.în multe zone. Totuşi. Numărul de accelerări devine un parametru important. politica 7 Regia Autonoma de Transport Bucuresti impreuna cu Directia de Transporturi si cu Politia Rutiera va dezvolta şi va implementa (ceea ce ar trebui să facă şi sectoarele. Problemele de egalitate pot fi exacerbate dacă grupurile excluse social sunt concentrate în preajma drumurilor cu cel mai mare volum al traficului. acolo unde implementarea respectivelor măsuri va fi posibilă şi rentabilă. nu este suficient să se ia în considerare doar vitezele din timpul zilei. Studiile de trafic efectuate urmăresc îmbunătăţirea administrării reţelei de drumuri. uneori. În zonele care sunt mai puţin aglomerate seara şi noaptea. în principiu.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti distanţa dintre vehiculele care accelerează şi pietoni sau clădiri. sub 30 km/h. bară la bară. alegerea este rareori simplă. La viteze mai mici. ea fiind influenţată de mulţi alţi factori. în practică există situaţii în care măsurile posibile sunt limitate de existenţa unor zone urbane puternic dezvoltate.18 Vitezele medii ale traficului din Bucuresti sunt în scădere datorită aglomeraţiei. acolo unde este posibil. reducerea acestora oferă. reduceri semnificative ale zgomotului. pentru a contribui la reducerea congestionării traficului şi a întârzierilor. ceea ce anulează efectele pe care le are scăderea volumului traficului asupra nivelului de zgomot. aceasta poate impune decizii dificile. În anumite situaţii. fiind dificil de anticipat cu ajutorul datelor şi modelelor disponibile în mod obişnuit. administrarea traficului în sensul reducerii poluării sonore poate. Măsurile includ aplicarea mai strictă a restricţiilor cu privire la parcare şi la sarcina vehiculului. Este necesară evitarea situaţiilor de circulaţie enervantă. zone amenajate cu vegetaţie şi cu sol expus. care. Teoretic. în general. îmbunătăţind şi siguranţa rutieră. mai ales dacă în trafic sunt multe vehicule grele. situaţia este mai complexă. Circulaţie mai silenţiosă. mai ales de siguranţa rutieră. deviere şi alte măsuri de reducere a poluării fonice. În practică.

Cu toate acestea. ci prin reducerea intervalelor de accelerare. mai ales noaptea. Până în prezent. Acest beneficiu nu va fi obţinut prin creşterea vitezei maxime atinse în timpul deplasării. Sensibilizarea opiniei publice este un factor cheie în efortul de a promova circulaţia la viteze rezonabile. Rezolvarea problemelor cauzate de anumite zone în care fluxul traficului este „gâtuit” poate permite reducerea zgomotului în zonele rezidenţiale din apropiere şi în alte zone sensibile la poluare fonică. semnale cu mesaje variabile. O întreţinere mai bună ar putea reduce zgomotul provocat de Directia de Transport  23 Directia de transport este conştientă de neplăcerile cauzate de zgomotul rezultat din lucrări de reparaţii stradale. De aceea. pentru a încuraja condusul mai silenţios. politica 8 Primarul va solicita Guvernului să promoveze şi să sprijine cercetarea tehnologică şi să ia în considerare alte campanii. în paralel cu urmărirea obiectivelor legate de siguranţa circulaţiei. calitatea aerului şi economisirea de energie. mai calm şi mai responsabil. ţinând cont de nevoile transportului în comun şi de a alte nevoi şi efectuând in paralel demersuri de creştere a siguranţei rutiere. Calitate mai bună a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a străzilor 3A. calitatea aerului şi economisirea energiei. la încurajarea unor stiluri de condus viabile şi la minimizarea zgomotului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Semnale rutiere cu mesaje variabile ar putea fi folosite pentru a-i avertiza pe conducătorii auto că au depăşit limita de viteză. 3A. dar respectarea limitelor de viteză are un impact semnificativ asupra nivelului zgomotului. va fi redusă şi durata medie a călătoriilor.20 Defectele locale ale carosabilului şi „plombele” necesare pentru a Caseta 16: Lucrările de  menţine siguranţa traficului până la reasfaltare sunt surse de zgomot reparații stradale efectuate de  inutil. bară la bară. deseori.19 Administrarea eficientă a traficului pe drumurile strategice din Bucuresti va contribui la reducerea poluării fonice cauzate de circulaţia aglomerată. frânare sau staţionare. Sistemele de transport inteligente. când traficul este mai puţin aglomerat. în practică. acolo unde implementarea lor va fi posibilă şi rentabilă: va urmări reducerea progresivă a poluării fonice. Prin reducerea aglomeraţiei. precum şi pentru a promova alte obiective privitoare la siguranţa rutieră. mai calm şi mai responsabil. indicatoare de prioritate a autobuzelor la semafoare şi ghidarea parcării pot contribui la fluidizarea traficului. de aceeaşi factori ca şi îndeplinirea obiectivelor legate de poluarea fonică. prin măsuri de fluidizare a traficului. politicile de transport din Romania nu s-au axat pe importanţa limitelor de viteză pentru siguranţa circulaţiei. care includ sisteme sofisticate de control al semafoarelor rutiere la nivelul unor întregi zone. Aceste avertismente ar fi utile mai ales seara şi noaptea. şi va lua în considerare măsuri de promovare a condusului mai silenţios. precum şi măsuri de pregătire şi testare a conducătorilor auto. examinează cu mare atenţie situaţiile în care este necesar să . va trebui ca acestea să fie evaluate şi administrate. propunerea 4 Directia de Transport din cadrul PrimarieiMunicipiului Bucuresti va implementa (ceea ce ar trebui să facă şi primariile de sector) următoarele măsuri. îndeplinirea obiectivelor legate de siguranţă depinde. Dacă apar zone cu viteze mai mari care au o influenţă negativă asupra siguranţeişi nivelului zgomotului.

24 . şi în timp. 3A. formulată în Directiva europeana 49/2002. cele mai neplăcute. Introducerea de tubulatură pentru extinderi viitoare ale reţelei. prin distrugerea şi „plombarea” repetată a carosabilului. Deformarea poate împiedica şi scurgerea apei de ploaie. Prioritatea imediată este de a preveni gropile din carosabil. Asigurarea unui carosabil cu mai puţine denivelări în tot oraşul nu ar avea consecinţe vizibile pentru modelul britanic „standard” de evaluare a zgomotului. care poate avea ca efect circulaţia bară la bară. ca urmare a acoperirii defectuoase a săpăturilor şi a reinstalării neglijente a capacelor de canalizare. deci la creşterea zgomotului. Demersurile de reducere a poluării fonice din Bucuresti ar avea de câştigat din efectuarea acestor lucrări care au rămas restante ca urmare a investiţiilor insuficiente din trecut. prin lucrări de construcţii şi instalaţii. precum şi vibraţiile transmise prin sol. La apariţia lor contribuie şi echipamentele de utilităţi prost întreţinute. crescând nivelurile de zgomot pe timp ploios şi ducând la uzura prematură a carosabilului. este necesar un sistem de inspecţii riguroase.23 Eficienţa unor măsuri mai sofisticate de atenuare a zgomotului ar fi compromisă dacă nu ar fi îmbunătăţită şi starea actuală a carosabilului din multe zone. disconfort. Multe companii de utilităţi sunt în prezent autorizate să efectueze săpături pe străzile Bucurestiului. în timpul lucrului. Primarul recomanda luarea în considerare a unui sistem de „închiriere a benzilor” pe care autorităţile pentru autostrăzi (drumuri urbane) l-ar putea folosi spre a oferi firmelor de utilităţi un stimulent financiar în vederea finalizării rapide a lucrărilor care afectează carosabilul. Închirierea benzilor ar putea încuraja şi folosirea unor metode de instalare fără săpare şi a altor tehnici silenţioase. Cu toate acestea. şi nu este cuprins în măsurătorile de zgomot efectuate conform Directivei cu privire la Zgomotul Ambiant 2002/49/EC. Cu toate acestea. Decopertarea asfaltului creează. 3A. Va trebui să se asigure un echilibru între nevoia de a accelera lucrările şi necesitatea de a reduce perioadele în care se produc niveluri înalte ale zgomotului. după încheierea lucrului.22 După ani de investiţii insuficiente. cum ar fi capacele de canalizare. inclusiv metodele şi utilajele propuse. cu impact mai redus. Toate acestea pot contribui la creşterea nivelurilor de zgomot în mai multe moduri – direct. prin perturbarea traficului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti aceste surse. ţinând cont şi de alţi factori. pentru a avea siguranţă că lucrările efectuate de aceste firme sau de antreprenorii lor sunt de bună calitate. de asemenea. trebuie să se urmărească cu insistenţă introducerea unor practici mai bune. pentru a instala cabluri de comunicaţii sau pentru a efectua lucrări la reţelele de gaze. Cu toate acestea. precum şi acoperirea defectuoasă a şanţurilor pentru lucrări. dar ar putea fi reduse zgomotele de mare intensitate. care reduc calitatea şi performanţa acestuia. 3A. practicată în Bucuresti atunci când au loc săpături în carosabil. electricitate. care pun în pericol siguranţa circulaţiei.21 Denivelările şi gropile din asfalt nu sunt cauzate doar de uzură. s-a acumulat un număr mare de lucrări de întreţinere a străzilor rămase restante. poate contribui la evitarea perturbărilor cauzate de astfel de lucrări în viitor. Zgomotul produs de lucrări de construcţii este exclus din definiţia „zgomotului ambiant”. apă şi canalizare.

Acolo unde este posibil. precum şi de alegerea efectivă a compoziţiei. ceea ce va contribui. Zgomotul produs de cauciucuri este dominant la viteze de peste 60 km/h. 3A. nu doar în zilele lucrătoare când traficul este aglomerat. nu numai a energiei sonore globale. mai ales pe autostrăzi. zgomotul produs de interacţiunea dintre cauciucuri şi carosabil a devenit mai important. acolo unde este cazul. Creşterea greutăţii autoturismelor a dus la creşterea lăţimii cauciucurilor. Pentru a atinge aceste obiective se vor lua următoarele măsuri: Atingerea unui echilibru între nevoile riveranilor. noaptea şi poate şi în weekend. de exemplu în cazul lucrărilor de noapte. de asemenea. evaluând fiecare caz în parte. care evită perturbarea traficului prin lucrări de reasfaltare. Unele suprafeţe reduc anumite frecvenţe mai mult decât altele.24 Ca urmare a reducerii zgomotelor cauzate de motor şi de alte subansamble. a potenţialului de poluare fonică şi luarea de măsuri pentru atenuarea acesteia. efectuarea cu prioritate a lucrărilor de întreţinere restante pe străzi cu trafic greu sau cu trafic nocturn intens.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti îmbunătăţirea calităţii carosabilului pe străzi cu trafic greu sau cu trafic nocturn intens ar avea efecte pozitive importante asupra nivelului zgomotului. Alegerea materialului trebuie să ţină seama şi de vitezele vehiculelor seara.25 Înainte de a lua decizia de a folosi sau nu un asfalt fonoabsorbant. preventivă. trebuie să se ţină seama de vitezele diferite ale traficului în momente diferite ale zilei. Unele dintre noile tipuri de asfalt „subţire” ar putea reduce zgomotele chiar şi la viteze mai mici. propunerea 5 Directia de Transport va continua să colaboreze cu primariile de sector şi cu alte instituţii. şi Luarea în considerare in cadrul programelor de „închiriere a unei benzi”. se foloseşte mai puţin material şi se evită folosirea unora dintre utilajele mai zgomotoase. Este logic ca prioritatea tehnologică a demersurilor de reducere a emisiilor sonore ale maşinilor să fie obţinerea unor interacţiuni mai silenţioase între cauciucuri şi carosabil. Multe suprafeţe realizate din acest material necesită mai puţină planificare şi un număr mai mic de alte operaţii în timpul reasfaltării. dar începe să devină mai important şi la viteze de 50 km/h sau chiar mai reduse. ale celor care folosesc strada respectivă şi ale altor categorii. Evaluarea diferitelor suprafeţe trebuie să ţină cont de modificarea calităţii zgomotului. poate oferi beneficii reale în sensul reducerii zgomotelor şi a vibraţiilor. Asfaltul poros este foarte potrivit pentru reducerea zgomotului. la reducerea zgomotului. Carosabil realizat din materiale fonoabsorbante 3A. Este subliniata necesitatea elaborării unei abordări pe termen lung a alocării de fonduri şi administrării tuturor aspectelor care ţin de întreţinerea străzilor. astfel 25 . Întreţinerea planificată. Acesta este un beneficiu real pentru zone şi momente în care zgomotul este o problemă delicată. iar reducerea zgomotului va fi o parte integrantă a acestei abordări. Alte materiale ar putea fi mai potrivite pentru reducerea zgomotului în mediul urban. care încurajează finalizarea rapidă a lucrărilor de întreţinere. pentru a reduce nivelul zgomotului produs de lucrările de întreţinere a străzilor şi pentru a efectua lucrările de întreţinere rămase restante. De asemenea. Asfaltul bituminos cu schelet de piatră (ABSP) este un material deosebit de versatil.

în zone cu utilizare mixtă. acolo unde implementarea sa este posibilă şi rentabilă şi acolo unde acesta nu compromite siguranţa circulaţiei. ridicarea de taluzuri sau alte modificări ale reliefului din apropierea drumului. Lipsa de spaţiu şi intersecţiile numeroase fac din instalarea barierelor o soluţie impracticabilă pentru cele mai multe zone din Bucuresti. Trebuie să se ţină cont şi de aspecte precum spaţiul şi siguranţa personală. Deşi barierele nu pot reduce zgomotul la ferestre sau în imobile unde zgomotul este o problemă. bariere sonore. îmbunătăţiri funciare şi structuri pentru autostrăzi 3A. Folosirea unor tipuri de izolaţie este deseori considerată următoarea variantă de acţiune – bariere sonore.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti încât calitatea sunetului devine mai puţin neplăcută. refugii şi alte spaţii trebuie alese astfel încât să asigure reducerea zgomotului. blochează perspectiva şi dau oamenilor o senzaţie de nesiguranţă. Plantarea de arbori. benzile mai înguste de vegetaţie densă – sau simpla plantare de arbori – pot avea un efect pozitiv asupra percepţiei subiective a oamenilor. vor avea prioritate drumurile de viteză mai mare şi drumurile cu trafic şi viteze ridicate în timpul nopţii. Reducerile obţinute cu unele suprafeţe scad după câţiva ani de uzură. În Bucuresti. De asemenea.27 Barierele sonore trebuie instalate cât mai aproape de sursă sau de receptor. 3A. Totuşi. răcoarea şi celelalte beneficii care rezultă din plantarea arborilor recomandă acest tip de acţiune. Şi materialele pentru alei. nu doar materialele pentru carosabil. 26 . Performanţa teoretică nu poate fi atinsă în zone urbane în care există reflecţii multiple ale sunetului între clădiri. mai ales în oraşe. Sprijinul oferit de alte soluţii adiacente ar putea fi o opţiune. în particular aderenţa. trebuie să se asigure o suprafaţă netedă de încărcare şi descărcare pentru cărucioare. unde aceste operaţii pot avea loc dimineaţa devreme sau seara târziu. şi Vor fi evaluate diferite metode de monitorizare a impactului pe care uzura îl are asupra performanţei materialelor fonoabsorbante. prima prioritate va fi reducerea zgomotului la sursă. Impactul social. iar rezultatele vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi. Barierele de pe marginea drumului trebuie să fie continue şi să se întindă pe distanţe mari pentru a fi eficiente. şi alţi parametri. sunt folosite ca suport pentru graffiti. nu există fonduri alocate în mod expres pentru dezvoltarea de bariere sonore. propunerea 6 Directia de Transport va utiliza (ceea ce ar trebui să facă şi primariile de sector şi alte organisme) asfalt fonoabsorbant. copacii şi alte plante pot îmbunătăţi aspectul vizual al altor forme de protecţie sonoră. ele ar putea avea un efect pozitiv pentru grădini şi alte zone deschise. Barierele prost proiectate pot crea senzaţia de îngrădire.26 În general. În prezent. multe imobile sunt prea aproape de stradă sau prea înalte pentru a fi protejate în acest mod. Acest demers va include: Acolo unde este posibil. Şi acest amănunt trebuie să fie luat în considerare. Planaţiile de arbori trebuie să fie dense şi să continue cel puţin 10 m în adâncime pentru avea vreun efect real. De exemplu.

Calitatea construcţiei iniţiale este cel puţin la fel de importantă ca vechimea. capabile să se autoprotejeze. barierele sonore din mediul urban trebuie să fie mai înalte decât un gard obişnuit. pentru a obţine clădiri de înaltă calitate.30 Elaborarea de „hărţi ale zgomotului” oferă ocazia de a examina modurile în care poate fi modificată propagarea zgomotului produs pe drumurile publice. Clădirile care oferă rezidenţilor o „latură liniştită”. a altor metode de protecţie şi modificări acustice aduse structurilor de pe autostrăzi. politica 9 În funcţie de resursele disponibile. deşi trebuie să fie luat în considerare fenomenul de reverberaţie. Trebuie să se ţină cont şi de întreruperea fluxului pietonal. Trebuie să fie luată în considerare necesitatea verificărilor periodice. mai ales în zone mai înguste de genul „canioanelor stradale”. poate fi evaluată eficienţa barierelor sonore sau a instalării de materiale fonoabsorbante pe ziduri şi pe alte suprafeţe. cât şi în cele de renovare. de siguranţa cetăţenilor. Pentru a fi eficiente. acolo unde proiectanţii talentaţi îşi impun viziunea asupra designului urban. 3A. Totuşi. de afectarea câmpului vizual şi alte probleme de siguranţă rutieră. spaţiilor deschise şi zonelor pietonale. la gurile tunelurilor. o abordare timidă poate scădea atractivitatea mediului urban.Performanţa lor se poate deteriora dacă nu sunt bine întreţinute. Este posibil ca preţul unui parapet de siguranţă din material fonoabsorbant să nu fie mai mare decât al unui parapet care nu are această proprietate. barierele joase pot fi eficiente pe drumuri înălţate şi pe pasarele. prevăzute cu faţade continue sau aproape continue. atât în proiectele de reamenajare. mai ales dacă presupun suspendarea parţială a barierei deasupra drumului. de exemplu pe zidurile verticale. Lungimea lor le-ar transforma în elemente dominante ale peisajului urban. Planificarea spaţiului şi urbanism Este necesară încurajarea inovaţiilor de design.31 27 . Procesul de evaluare a costurilor şi beneficiilor trebuie să aibă în vedere şi alte opţiuni de atenuare a zgomotului. ţinând cont şi de beneficiile aduse grădinilor. De asemenea. soluţiile atractive pot fi scumpe.29 În alte ţări europene s-au instalat bariere sonore mult mai ambiţioase. sau pe suprafeţele care sprijină structurile ridicate ar putea reduce zgomotul şi s-ar putea dovedi mai rentabilă în cazul reparaţiilor capitale. Propagarea zgomotului poate fi redusă prin dezvoltarea de clădiri capabile să se autoprotejeze. Sau folosit multe materiale diferite şi proiecte inovatoare. precum izolarea fonică a clădirilor. sunt de preferat celor amplasate cu un 3A. Performanţa barierelor sonore poate scădea considerabil după instalare.28 Cu toate acestea. de aspectul vizual. Directia de Transport va investiga (ceea ce ar trebui să facă şi Primariile de sector şi alte instituţii) beneficiile potenţiale ale barierelor sonore. Prin contrast. Folosirea suprafeţelor fonoabsorbante pentru structurile de pe autostrăzi. iar construcţia lor trebuie să satisfacă anumite recomandări şi standarde. O posibilă soluţie ar fi combinarea barierelor sonore cu panouri fotovoltaice generatoare de electricitate. precum şi prin conectarea clădirilor existente între care există spaţii libere. 3A. de probleme privitoare la clădirile monument istoric şi la conservarea acestora. Practica de pe continent demonstrează că asemenea soluţii pot avea succes.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3A. de actele de vandalism. unde măsurile care vizează sursa nu ar fi eficiente. opusă şoselei.

Aceasta presupune: Încercarea de a convinge firmele să contribuie la cheltuielile de reducere a zgomotului. biodiversitatea. Dezvoltarea pe deasupra drumurilor potrivite ar putea oferi spaţiu pentru nevoile de dezvoltare ale Bucurestiului. evaluarea potenţialului de protecţie fonică. este puţin probabil că va putea fi folosită doar soluţia de a construi mai departe de şosea pentru a evita expunerea la poluare fonică. Acolo unde drumul este sub nivelul solului din zona adiacentă. aspect vizual şi altele. întreţinere. şi Evaluarea posibilităţilor practice de dezvoltare pe deasupra drumurilor potrivite pentru aceasta. ţinând cont şi de potenţialele probleme de siguranţă. controlul poluării aerului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti colţ către stradă. pentru a valorifica ocaziile de reducere a zgomotului. ţinând cont de beneficiile pentru o zonă mai largă. sau posibilitatea de a modifica clădirile existente pentru a oferi protecţie împotriva poluării fonice. oferind zonei adiacente protecţie împotriva zgomotului. interese comune în ceea ce priveşte reducerea zgomotului. Totuşi. aşezare care expune la zgomot două laturi ale clădirii. Se ştie că numărul zonelor potrivite este limitat. obiective economice şi alte obiective din Bucuresti. Izolarea fonică a clădirilor 28 .32 Având în vedere cererea pentru dezvoltarea de locuinţe. iar propunerile trebuie să fie acceptabile social şi din punct de vedere al mediului. Un design de calitate poate oferi mai multe ocazii de dezvoltare a terenurilor de lângă drumuri. pentru a permite rezidenţilor să urmărească activităţile de pe stradă. Designul trebuie să fie la nivelul celor mai înalte standarde. probabil. poluarea aerului. Luarea în considerare a zgomotului în proiectarea construcţiilor de lângă căile rutiere. propuneri de îmbunătăţire a protecţiei împotriva zgomotului prin dezvoltarea zonei adiacente drumurilor. sau pe ale căi. dezvoltarea pe deasupra căii rutiere va fi. în multe situaţii. Firmele de dezvoltare imobiliară şi autorităţile locale de urbanism au. descurajând astfel infracţionalitatea şi vandalismul. clădirilor cu autoprotecţie trebuie să aibă şi vedere la stradă. propunerea 7 Directia de Transport va conlucra (ceea ce ar trebui să facă şi primariile de sector) cu acţionarii şi cu firmele care execută proiecte de amenajare şi construcţii pe terenurile adiacente căilor rutiere. mai ales acolo unde acest lucru ar permite o dezvoltare mai intensă. 3A. de exemplu. Un avantaj al proiectelor de uz mixt este că oferă avantaje de a proteja clădirile în care se desfăşoară activităţi sensibile la nivelul de zgomot prin intermediul celorlalte clădiri din zonă. politica 10 Primarul va cere districtelor să introducă în Planurile lor de Dezvoltare Unitară. Reducerea zgomotului la scara mai mare a cartierului ar trebui să fie luată în considerare de autorităţi în procesul de evaluare a designului din cererile de autorizaţie pentru construcţii lângă sau pe deasupra drumurilor. fiind necesară şi luarea în considerare a unor probleme precum respectarea normelor PSI. mai acceptabilă. aspectul vizual şi nevoile de întreţinere.

luând şi măsurile de finanţare necesare pentru a însoţi schimbările espective. sau în cazul în care expunerea actuală la poluarea fonică este considerată. inclusiv luarea în considerare a altor surse de zgomot. Orice nou Regulament cu privire la Izolarea Fonică/Termica ar trebui să aibă specificaţii apropiate de ale actualului Regulament de Construcţii. Ar putea fi potrivită o ierarhie mai flexibilă a măsurilor. Mulţi oameni vor să poată deschide fereastra fără să fie deranjaţi. Se pune. iar alte măsuri nu ar reduce suficient zgomotul. în general. sufragerii şi bucătării unde se şi ia masa). izolarea fonică adecvată poate oferi un nivel înalt de protecţie. Totuşi. De asemenea. Trebuie să se ia în considerare o ierarhie flexibilă a măsurilor. precum şi prevederi referitoare la familiile cu venituri mici şi la schimbările de climă. centre urbane. De asemenea. zone a căror funcţie d spaţiu social să fie subliniată Propunerea sugerează ca pentr început să se acorde prioritate zonelo cu privaţiuni mari. iar a doua este împiedicarea propagării acestuia. o măsură „în ultimă instanţă”. vor reduce. indiferent de motiv. ar putea exista necesitatea unei noi legislaţii primare. spaţii publice. pur şi simplu. lucrările trebuie să integreze. Legislaţia actuală nu prevede oferte de izolare fonică a clădirii în cazul în care creşte volumul traficului pe o cale rutieră existentă. ei fiind îndreptăţiţi să primească compensaţie. problema dacă istoricul „prag al zgomotului” mai este relevant. izolarea clădirilor nu protejează de zgomot grădinile şi alte spaţii exterioare. de exemplu. sau de înlocuirea cu geamuri termopan. 3A.36 Politicile Primarului de dezvoltare urbană durabilă. Elaborarea unei Strategii Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant oferă Guvernului informaţiile necesare şi ocazia unei reevaluări. 3A. zonelor d . mai multe tipuri de surse.35 Trebuie să fie luate în considerare beneficiile de izolare termică oferite de un al doilea rând de geamuri. Caseta 17: Străzi pentru Oameni  pietoni şi biciclişti Primarul încurajeaz 3A. Pachetul de izolaţie specificat în Programul cu privire la Izolarea Termica prevede izolarea termica numai în camerele locuite (dormitoare.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3A. nevoia de a folosi administreze străzile pe care l 29 consideră potrivite ca `Străzi pentr Oameni`. cu tipare de comunitatile locale să „proiecteze şi s activitate mai intensă. recomandabilă numai acolo unde alte acţiuni sunt ineficiente. Cartiere. prea înaltă. ceea ce nu reflectă stilul modern de „locuire în întreaga casă”. acolo unde nu este posibilă reducerea suficientă a zgomotului exterior. Bineînţeles. politica 11 Primarul va cere Guvernului să folosească procesul de elaborare a Strategiei Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant pentru a reevalua prevederile Programului cu privire la Izolarea Termica. pe termen lung. izolarea fonică a clădirilor a fost considerată. pentru a asigura protecţia rentabilă a unei game mai largi de imobile. unde este posibil. spre deosebire de căile rutiere noi sau lărgite.33 Dacă prima prioritate este reducerea zgomotului la sursă. în funcţie de costurile administrative şi de complexitate. acolo unde este necesar. Regulamentul de Construcţii prevede izolarea întregii case. Este posibil ca proprietarii imobilelor existente să nu se fi aşteptat la construcţia de noi drumuri.34 Orice strategie moderna porneşte de la premisa că zgomotul provenit de la drumurile existente este deja cunoscut şi influenţează valoarea imobilelor. iar acestea trebuie să fie asociate la eforturile de reducere a cheltuielilor cu încălzirea ale familiilor cu venituri mici.

să evite denivelare. maşinile parcate pe marginea carosabilului şi problemele de manevrare pot împiedica autobuzele şi alte vehicule grele să evite perna. şi vehiculelor grele. al serii. 30 km/h este o viteză maximă dezirabilă pentru traficul din anumite zone. teoretic. Măsurile de îmbunătăţire a traseelor pietonale şi pentru biciclişti pot contribui la reducerea „îmbulzelii către şcoală”. dar proiectarea nepotrivită a denivelărilor pentru reducerea vitezei poate creşte nivelul zgomotului. Proiectarea şi amplasarea acestora pot fi optimizate. mai ales atunci când controlul continuă şi seara. Este necesar ca Directia de Transport şi primariile de sector să continue implementarea soluţiilor inovatoare. Conform studiilor de trafic. mai ales la trecerea peste denivelări cu suprafaţă plată.39 Tiparele de activitate a oamenilor devin tot mai dispersate pe parcursul zilei. Măsurile de tip Trasee mai Sigure până la Şcoală însoţesc. Tehnologiile noi pot asigura feedback pentru şoferi şi pot ajuta la controlul respectării reglementărilor. Este posibil să fie necesar ca 30 .Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti autovehicule pentru a obţine acces la facilităţi. camerele de luat vederi pot fi folosite în acest scop în centre comerciale. Acestea pot deveni parte integrantă a planurilor de deplasare către şcoală. poluarea fonică. mai ales pentru a mări siguranţa circulaţiei. Vehiculele grele. inclusiv autobuzelor. poate fi necesară reevaluarea măsurilor existente de calmare a traficului. În practică. „Pernele” permit. în cazul în care sunt prevăzute cu suspensii mai vechi. Este necesar să se acorde mai multă atenţie zgomotului produs în cartiere seara şi noaptea. pot genera zgomote neplăcute. prioritară fiind ş îmbunătăţirea condiţiilor pentr pietoni. mai ales autocamioanele care circulă fără încărcătură. ci şi din perspectiva zgomotelor de mare intensitate care pot apărea. Planurile de deplasare către şcoală ar putea include mesaje cu privire la reducerea zgomotelor.38 În unele cazuri. Încetinirea traficului a redus numărul de accidente. mai ale pentru familii mai mici. Minimizare zgomotului din centrul fiecărui ora poate contribui la atingere beneficiilor aduse de zonele compact şi accesibile cu dezvoltare mixtă. Denivelările şi „pernele” trebuie să fie proiectate în aşa fel încât să evite propagarea vibraţiilor în sol. acestea fiind foarte neplăcute. al nopţii şi al săptămânii. 3A. reducând în acelaşi timp problema. îngustarea benzilor de circulaţie şi alte elemente de design de tip „poartă” pot arăta că strada nu există numai pentru circulaţia auto. Caseta 18: Centrele Urbane  Multe centre urbane au d folosit de pe urma nivelului ridicat a zgomotului cauzat de trafic. 3A. cu motocicleta sau cu furgoneta. Planul pentru Bucures percepe zonele cu pondere mare transportului în comun. Studiil de trafic fac din reducerea tranzitulu auto o prioritate. deşi nu toate zonele Bucurestiului sunt afectate în egală măsură de această tendinţă. ciclişti şi transportul î comun. Şicanele. 3A. Zonele de Case şi zonele Libere pot reduce. introducerea limitelor de viteză de 30 km/h pe plan local. de multe ori. Zonele de Parcare Controlată pot reduce disconfortul riveranilor. a spaţiilo pietonale şi pentru biciclişti drept zon potrivite pentru o densitate mai mare inclusiv a spaţiilor de locuit. care contribuie la aglomerarea traficului şi la poluarea fonică. De exemplu. de asemenea. Soluţiile trebuie evaluate nu numai din perspectiva nivelului mediu al zgomotului pe termen lung. Studiile de trafic urmăresc să crească atractivi tatea străzilor Bucurestiului prin intermediul programului „Străzi pentru Oameni” şi prin alte măsuri.37 Proiectarea şi administrarea mai bună pot îmbu-nătăţi importantul rol al străzilor de spaţiu al interacţiunilor sociale. Cumpărăturile prin Internet sau prin sisteme teleshopping con-tribuie la creşterea ponderii livrărilor la domiciliu. Condiţiile impuse permisiunilor de parcare ar putea fi folosite pentru a controla orele de aprovizionare în zonele în care există clădiri cu ocupanţi sensibili la zgomot.

Sunt necesare mai multe informaţii despre expunerea la zgomot a persoanelor în aer liber şi despre nevoile şi preferinţele de care oamenii devin conştienţi când se deplasează prin oraş. oriunde acest demers se va dovedi posibil şi rentabil. Reducerea zgomotului poate ajuta la crearea unei atmosfere mai destinse şi mai plăcute în cartiere. şi extinderea Zonelor de Parcare Controlată. confortul şi plăcerea mersului cu bicicleta. apa. Taxa pe Aglomeraţie din centrul Bucurestiului 31 .40 Crearea unor alei. ţinând cont şi de alte necesităţi. „Designul conştient de amprenta sonoră” ar trebui să ia în considerare înălţimea zonelor pentru mers sau pentru stat jos relativ la sursele de zgomot. Folosirea bicicletelor în locul maşinilor va contribui la reducerea zgomotului cauzat de trafic. iar cele negative atenuate. sigur.41 Strategia de Transport urmăreşte să îmbunătăţească siguranţa. Pistele pentru biciclişti de pe marginea carosabilului contribuie la separarea pietonilor de trafic. precum artiştii ambulanţi. precum extinderea transportului în comun şi asigurarea siguranţei circulaţiei.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti reducerea zgomotului cauzat de trafic să fie însoţită de măsuri de protecţie a riveranilor împotriva altor surse de zgomot. s-a dovedit a fi dificilă în Bucuresti. comod. 3A. precum clopotele. dar prea mult zgomot poate masca sunetul produs de persoanele care se apropie. propunerea 8 Directia de Transport va profita de ocaziile de îmbunătăţire a peisajului sonor (ceea ce ar trebui să facă şi districtele). arborii. Va fi necesar să se ia în considerare beneficiile măririi numărului poliţiştilor de proximitate şi ale altor măsuri de acelaşi fel. care trebuie să fie protejate şi îmbunătăţite. care vor fi mai uşor de auzit. inclusiv luarea în considerare a accesului public la spaţiile la spaţiul exterior liniştit. 3A. O stradă aglomerată poate părea mai sigură decât una pustie. Traseele pentru plimbare pot avea peisajele lor sonore caracteristice. Obţinerea de trasee directe. atractiv şi propice pentru mersul pe jos. inclusiv orice „umbră de zgomot” existentă sub nivelul traficului. Şi cicliştii înşişi ar avea de câştigat de pe urma reducerii poluării fonice. suprafeţe care dezvăluie zgomotul paşilor şi structurile sau icăperile care generează reverberaţii ar rebui să fie identificate. la distanţă de zonele cu trafic aglomerat. şi Îmbunătăţirea condiţiilor pentru pietoni şi biciclişti în tot oraşul. zone pentru pietoni şi trasee pentru plimbări mai atractive va permite ca Bucurestiul să devină un oraş cu zone bine conectate între ele. de exemplu prin evaluarea proiectării şi amplasării denivelărilor pentru reducerea vitezei. Mai ales oamenii cu deficienţe vizuale sau auditive au de câştigat de pe urma reducerii zgomotului stradal. Elementele distinctive ale peisajului sonor. Caracteristicile pozitive ar trebui accentuate. Proiectarea şi administrarea zonelor incluse în programul Străzi pentru oameni. Măsurile preconizate includ: Optimizarea măsurilor de calmare a traficului.

Un test al zgomotului în staţionare ar putea fi combinat cu controlul zgomotului creat de alte componente. inclusiv impactul asupra traficului din afara zonei de taxare Transporturile rutiere de marfă 3A. Strategia cu privire la Zgomotul Ambiant. S-a preconizat că taxa va creşte eficienţa demersurilor de reducere a zgomotului în unele zone. Cu toate acestea este foarte probabil ca schimbările suferite de nivelul zgomotului să fie modeste. Limita standard a nivelului zgomotului la „trecerea prin apropiere” a fost redusă progresiv în ultimii 25 de ani. Bratianu. Bd. de la 91 la 80 dB(A). Cu toate acestea. prin implementarea noilor tehnologii.C. precum caroseria vehiculului.43 Autocamioanele au devenit mai silenţioase şi pot deveni chiar mai silenţioase. urmând ca acestea să fie puse la punct prin consultarea în fiecare etapă a părţilor interesate. I. Planul Urbanistic Zonal pentru Centrul Istoric al Bucurestiului realizat de Universitatea de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti care include transformarea zonei delimitate de Calea Victoriei. cât şi în vecinătatea acesteia. mai ales pentru vehiculele comerciale. Str. Zgomotul emis de ele poate fi mai intens când sunt complet încărcate sau conduse în stil agresiv. Camioanele mai vechi se numără. la rândul lor. Splaiul Independentei. în interiorul sau în exteriorul zonei de taxare. fie ulterior. care ar sprijini. teste de accelerare cu încărcare parţială a camionului. Zgomotul 32 . ca urmare a experienţei acumulate după implementare. Alternativele includ teste la viteză mică. ţinând cont de beneficiile potenţiale din punct de vedere al reducerii zgomotului şi de alte aspecte.Reducerea volumului traficului în centrul Bucurestiului ar putea crea ocazii pentru alte iniţiative. fără a avea un impact negativ semnificativ în alte zone. Doamnei în zonă pietonală. politica 12 Primarul va încuraja cercetarea posibilităţilor de îmbunătăţire a spaţiului public din centrul Bucurestiului. testul actual ISO 362 pentru certificarea zgomotului exterior conform Directivei Europene 1992/97/EC este neconcludent. printre cele mai zgomotoase vehicule în circulaţie. ţinând cont de măsurile de administrare a traficului introduse fie în prealabil. teste de „trecere prin apropiere la viteza de croazieră” şi teste staţionare.42 Nu au fost anticipate efecte semnificative asupra mediului care să decurgă în mod direct din această taxă. fie ele pozitive sau negative.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3A. Aceasta ar putea oferi date mai concludente publicului şi ar putea ajuta autorităţile în operaţia de stabilire a specificaţiilor pentru Vehiculele Îmbunătăţite pentru Protecţia Mediului. propunerea 9 Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va studia impactul Taxei pe Aglomeraţie din centrul orasului. a îmbunătăţit semnificativ peisajul sonor al unuia dintre cele mai proeminente spaţii publice din Bucuresti. atât în zona pietonala. încă.

întrucât vehiculele grele generează mai mult zgomot când sunt goale sau încărcate parţial decât atunci când sunt transportă încărcătura nominală 33 .45 Impactul multora dintre aceste aspecte asupra nivelului de zgomot este discutat în alte secţiuni ale acestei strategii. Totuşi. Interdicţia de Circulaţie a Autocamioanelor în Bucuresti. dezvoltarea transportului de marfă pe calea ferată. pentru a completa iniţiativele primariilor de sector. precum şi probleme de transport feroviar şi aerian. 3A. Toate aspectele respective au consecinţe potenţiale asupra nivelului zgomotului. 3A. Ca parte distincta a unui Studiu de Trafic pentru Municipiul Bucuresti trebuie creat un grup pentru probleme de transport. servicii. Reducerea curselor cu camionul gol sau parţial gol ar avea un efect semnificativ asupra zgomotului produs. La el vor trebui implicate primariile de sector. multe parcuri de vehicule grele sunt reînnoite la intervale mai mici decât furgonetele uşoare. Pentru o mai buna dezvoltare a acestui Parteneriat. Primaria Municipiului Bucuresti isi propune să încurajeze dezvoltarea rapidă a unor Parteneriate pentru Calitatea Transportului de Marfă (PCTM). Este posibil ca în unele zone din exteriorul Bucurestiului să nu se justifice crearea unei benzi pentru autobuze. comunitatea de afaceri. care va trebui să fie evaluate în detaliu de PDVB şi de PCTM-uri. Minimizarea perioadelor de trafic bară la bară este în mod special importantă pentru reducerea zgomotului. Este necesar ca impactul asupra nivelului zgomotului să fie evaluat separat de la caz la caz. prevederi cu privire la încărcare şi descărcare. pentru a elabora o strategie eficientă de distribuţie a bunurilor şi serviciilor din Bucuresti. noi modalităţi de livrare. Asemenea parteneriate presupun stabilirea unui dialog între autorităţile locale. o problemă. spaţiile de parcare nocturnă. riverani. grupurile de protecţie a mediului şi reprezentanţii diferitelor industrii. impactul transportului rutier asupra mediului. care operează la scară locală. Proporţia de vehicule grele în volumul total al traficului poate avea implicaţii importante pentru stabilirea măsurilor de reducere a zgomotului cele mai potrivite pentru o stradă anume. Au fost identificate doua zone principale de acţiune – aspecte legate de distribuţia şi livrarea pe cale rutieră. in vederea identificarii si a dezvoltarii PDVB şi a diferitelor PCTM-uri care ar trebui să ia în considerare alocarea spaţiului rutier. tehnologia informaţiei.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti de joasă frecvenţă produs de motoarele mari poate fi.44 Primaria Municipiului Bucuresti poate propune un Parteneriat pentru Distribuţie Viabilă în Bucuresti (PDVB). comunitatea de afaceri şi firmele de transport de mărfuri. mai ales la nivel sub-regional. dar o bandă prioritară împărţită de acestea cu vehiculele grele ar putea permite fluidizarea circulaţiei ambelor categorii de vehicule şi reducerea zgomotului. Pe de altă parte. problemele practice includ şi menţinerea unui statut clar al fiecărei benzi. de asemenea. în cazul multor vehicule grele. care circulă în număr tot mai mare pe străzile Bucurestiului. Directia de Transport şi primariile de sector vor trebui sa examineze o serie de măsuri-pilot.

pentru a avea siguranţa că nevoile de transport al bunurilor (inclusiv deşeuri) şi servicii ale firmelor şi ale cetăţenilor Bucurestiului vor fi satisfăcute. De exemplu. în numele primariilor de sector. politica 13 Primarul şi Directia de Transport vor conlucra cu primariile de sector.46 Instruirea şoferilor în sensul unui stil de condus silenţios. elaborarea unei abordări constructive şi punerea materialelor rezultate din analiza turaţiei motorului la dispoziţia părţilor interesate. cu firmele de transport. Pe lângă celelalte obiective.47 Programul pentru Controlul Autocamioanelor din Bucuresti. mai ales în acele momente ale zilei când nivelul zgomotului de fond este mai scazut. de cărucioare şi de semnalele pentru mersul înapoi. Măsurile de ameliorare a stilului de condus includ sistemele de prime pentru operare fără accidente şi pentru economii de combustibil. Obiectivele sale au fost de a oferi locuitorilor Bucurestiului beneficiile rezultate din deschiderea Centurii Bucurestiului. în loc să fie efectuate acasă. distribuţie şi servicii şi cu alte instituţii. de operarea benei. Implementarea programului a început în 2004. precum şi cărucioarele şi alte echipamente trebuie să fie proiectate pentru a minimiza zgomotul. minimizând. impactul global asupra nivelului de zgomot ar putea fi redus. Zgomotul cauzat de încărcare şi descărcare – de exemplu. calm şi sigur este deja promovată de unii proprietari de parcuri auto. pot fi de mare ajutor pentru persoanele care nu pot pleca de acasă sau nu pot transporta sacoşe cu cumpărături. Zgomotul trebuie să fie luat în considerare. sau în staţii ale sistemului de transport în comun. Dacă o parte din livrări s-ar face în puncte intermediare precum „magazinul din colţ în variantă electronică”. propunerea 10 Directia de Transport va participa activ şi a conlucra cu primariile de sector pentru a contribui la dezvoltarea şi implementarea unor îmbunătăţiri eficiente. promovarea unei mai bune întreţineri a vehiculelor şi a unui stil de condus mai calm. Interdicţia de Circulaţie a Autocamioanelor în Bucuresti 3A. este probabil ca cei care sunt obişnuiţi cu lucrul la domiciliu să se mute în zone care presupun parcurgerea unor distanţe mai mari în ocaziile mai puţine în care este necesar să călătorească. în locuri neconvenţionale sau pe drum ar putea reduce nivelul global al zgomotului. Sistemele moderne de semnalizare a mersului înapoi. de rularea obloanelor. Suprafeţele de traversare. Totuşi. Încă nu este foarte clar în ce măsură lucrul acasă. 34 .Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti pentru care au fost proiectate. se pot proiecta sisteme mai silenţioase de rulare a obloanelor. programe de consultare şi preluare a sugestiilor personalului. fabricanţi de vehicule/ motoare. acest fenomen datorându-se mai ales sistemelor de suspensie şi vibraţiilor caroseriei când se circulă pe carosabil cu denivelări. aglomeraţia şi impactul asupra mediului. e‐ comerțul şi noi forme de angajare  Serviciile de livrare la domiciliu. proliferarea serviciilor de livrare la domiciliu ar putea mări aglomeraţia şi nivelul zgomotului. precum şi de vocile şi de muzica din cabină poate provoca neplăceri. Este restricţionată circulaţia vehiculelor comericale grele (peste 18 tone greutate brută). 3A. acolo unde este cazul. pot înlocui „bip”-ul foarte enervant al alarmelor tradiţionale. culoarele de trecere şi alte suprafeţe de serviciu. Un număr mai mare de vehicule comerciale mari şi mici ar putea încerca să pătrundă pe străzile liniştite din zone rezidenţiale. împreună cu celelalte implicaţii are noilor stiluri de viaţă. cu bandă largă. cu comunitatea de afaceri. deseori pomenit sub numele de „interdicţia de circulaţie a autocamioanelor” a fost introdus în urma unei anchete independente. trebuie să fie luate în considerare următoarele elemente: Încurajarea adoptării accelerate a vehiculelor mai puţin poluante şi mai silenţioase. în acelaşi timp. prin eliminarea traversării Bucurestiului de către camioanele de marfă şi minimizarea utilizării drumurilor nepotrivite. acolo unde sunt disponibile şi oferă preţuri avantajoase. în perioade ale zilei care până în prezent erau liniştite. Programul nu interzice efectuarea de livări în weekend sau în timpul Caseta 19: Livrările la domiciliu. De asemenea. Programul este în prezent administrat de Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.

49 Modificările în activităţile de salubrizare oferă oportunităţi de îmbunătăţire a manipulării deşeurilor. Schimbările depind de o serie de factori. Nivelul mediu al zgomotului şi numărul curselor efectuate pot fi aspecte sensibile pentru riverani. incluzând prevederi cu privire la identificarea vehiculelor de pe drum în vederea testării ulterioare detaliate a emisiilor de zgomot. Ridicarea gunoiului implică numeroase porniri şi opriri. dar urmăreşte minimizarea efectelor negative ale livrărilor. De exemplu.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti nopţii. şi încadrarea circulaţiei autobuzelor într-un sistem care să încurajeze mersul pe jos şi cu bicicleta pot contribui la reducerea nivelului global al zgomotului. Ponderea autobuzelor. atât ca nivel. precum şi probleme mai vaste de transport strategic şi aspecte de protecţia mediului. pentru a permite asemenea schimbări fără a se ajunge la cheltuieli disproporţionate. Este necesar ca contractele să fie formulate în termeni suficient de flexibili. Modificările nivelului de zgomot rezultate din extinderea serviciilor de autobuze şi micşorarea numărului de autoturisme vor avea efecte diferite în zone diferite ale reţelei de străzi. 35 . Un motor cu benzină poate fi mult mai silenţios decât un motor diesel tradiţional. Noile vehicule grele de transport rutier au devenit mai silenţioase. conform datelor furnizate de testul de „trecere prin apropiere” necesar pentru omologare. O bună performanţă de protecţie a mediului presupune atenţie faţă de toate etapele unei călătorii. 3A. Vezi şi caseta 31 pentru informaţii despre testele cu autobuze dotate cu celule de combustibil. S-ar putea lua în considerare noi forme de control al respectării normelor. Folosirea autobuzului pentru călătorii care ar fi presupus folosirea multor autoturisme sau alte autovehicule. ca de altfel şi viteza vehiculelor. dacă este necesară.50 Un test de zgomot în staţionare – cu vehiculul încărcat şi în cursul unei operaţii de compactare a gunoiului – ar fi mai reprezentativ decât actualul test de „trecere prin apropiere”. Ea include evaluarea impactului asupra nivelului de zgomot. autoturismelor şi altor vehicule variază substanţial între străzi diferite. primariile de sector va include şi va ţine cont de măsurarea nivelului de zgomot. Multe dintre aspectele semnalate în secţiunile despre transporturile rutiere şi despre Caseta 20: Autobuzele şi zgomotul  din trafic  Zgomotul produs de autobuze nu trebuie judecat izolat. scăderea aglomeraţiei ar putea permite acordarea unei ponderi mai mari nivelurilor locale de sensibilitate la zgomot. pentru a evita zgomotele şi vibraţiile neplăcute. Compactarea gunoiului în autovehicul şi alte proceduri pot genera niveluri semnificative de zgomot. Trebuie să fie evaluate emisiile sonore înainte de alegerea vehiculelor. se pot lua măsuri suplimentare de atenuare a zgomotului produs de vehicule. unde se desfăşoară activităţi sensibile la nivelul de zgomot. iar vehiculele greoaie folosite în acest scop ajung deseori în situaţia de a manevra în zone înguste. Circulaţia cu porniri şi opriri numeroase ar putea face din vehiculele electrice sau hibride soluţii mai atractive. testarea nivelului de zgomot în timpul curselor de noapte ar putea juca un rol. mai ales încărcarea şi descărcarea – condiţiile de planificare locală sunt de multe ori cele care interzic sau restricţionează livrările nocturne. efectuat cu vehiculul descărcat.48 Reevaluarea Interdicţiei de Circulaţie a Autocamioanelor în Bucuresti are loc în colaborare cu Directia de Transport şi cu primariile de sector din Bucuresti. luând pe deplin în considerare efectele potenţiale asupra riveranilor. în momente nepotrivite ale zilei. nu „Interzicerea Camioanelor”. Starea carosabilului trebuie să fie o prioritate. De asemenea. dintre care unii sunt mai dificil de prevăzut decât alţi. vehiculele de salubrizare generează zgomote foarte neplăcute. Vehicule de salubrizare 3A. Nivelul de aglomeraţie din trafic influenţează orarul ridicării gunoiului. Este necesar să fie abordate problemele cauzate de echipamentul auxiliar şi de multe alte aspecte relevante pentru nivelul de zgomot. propunerea 11 Reevaluarea aspectelor Interdicţiei de Circulaţie a Autocamioanelor în Bucuresti de către Directia de Transport. cât şi ca tip. 3A. În mod obişnuit. de exemplu ca urmare a noilor tehnologii utilizate în fabricarea motoarelor. deşi aceasta nu înseamnă neapărat că nivelul global al zgomotului a scăzut în aceeaşi măsură. Introducerea unor noi autobuze va crea un parc auto mai silenţios. În viitor.

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti interdicţia de circulaţie a camioanelor în Bucuresti ar trebui să fie luate în considerare şi de cei care comandă, administrează sau reglementează industria de salubrizare. Modificarea designului vehiculelor şi promovarea celor mai bune practici de întreţinere ar putea contribui la reducerea zgomotului. Mdificările în regimul ridicării gunoaielor ar putea permite utilizarea unor vehicule mai silenţioase. Schimbări mai radicale în regimul reciclării şi al biodegradării deşeurilor ar putea permite introducerea unor noi tipuri de vehicule, mai silenţioase.

politica 14 Autorităţile de salubrizare vor fi încurajate să minimizeze impactul fonic al transpor-tării deşeurilor, mai ales în timpul ridicării gunoiului, noaptea sau dimineaţa devreme, prin folosirea de vehicule cu specificaţii adecvate, alegere eficientă a traseului şi practici de operare îmbunătăţite. Acest demers va fi, pe cât posibil, combinat cu efortul de promovare a vehiculelor mai puţin poluante. Serviciile de transport în comun 3A.51 Aproape toate serviciile regulate de tran sport în comun din Bucuresti sunt oferite de Regia Autonoma de Transport Bucuresti. Structura reţelei, inclusiv traseele, frecvenţa serviciilor, tarifele şi tipurile de autobuze, tramvaie este determinată de Primar şi de Transport pentru Bucuresti. Sunt în exploatare peste 2.000 de autobuze, care acoperă peste 200 de trasee. Strategia de Transport Public urmăreşte accentuarea rolului pe care autobuzele si tramvaiele îl joacă în satisfacerea nevoilor de deplasare ale bucurestenilor. Strategia de Transport propune mai multe măsuri de prioritate pentru autobuze, astfel încât transportul în comun să fie ferit de efectele aglomeraţiei. Aceste îmbunătăţiri vor permite o circulaţie mai fluidă a autobuzelor şi reducerea zgomotului cauzat de porniri de pe loc şi opriri. Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va continua să îmbunătăţească duratele călătoriilor cu autobuzul şi punctualitatea serviciilor, prin programe majore de lucrări şi controale, în scopul asigurării priorităţii autobuzelor. Şi Regia Autonoma de Transport Bucuresti va încuraja îmbunătăţirea stilului de condus, sponsorizând un program de instrucţie pentru şoferi. Acesta va încuraja, printre altele, condusul mai calm şi mai silenţios.

Caseta 21: Autobuzele cu celule de  combustibil  Firme de autobuze participă la un test la nivel european cu autobuze propulsate de celule cu hidrogen, în colaborare cu Daimler Chrysler, BP, etc. Testul include folosirea a trei autobuze Daimler Chrysler cu celule de combustibil pe străzile londoneze, pentru doi ani. Cu o capacitate de până la 70 de pasageri, autobuzele vor avea o autonomie de 200-250 km, fiind alimentate cu hidrogen comprimat. Autobuzele cu celule de combustibil au potenţialul de a fi mult mai silenţioase decât orice vehicul convenţional.

3A.52 În general, autobuzele moderne sunt tot mai silenţioase. Multe dintre străzile Bucurestiului fiind în stare proastă după decenii de investiţii insuficiente, autobuzele care trec peste suprafeţe denivelate pot genera mai mult zgomot decât ar fi necesar. Totuşi, având în vedere că autobuzele moderne au suspensii pneumatice, este mai puţin probabil ca ele să genereze tipurile de zgomot specifice vehiculelor comerciale cu elemente prost fixate şi cu suspensii din oţel fără izolaţie. Aglomeraţia dă peste cap orarele şi constrânge şoferii să conducă mai repede atunci când traficul este redus. Măsurile pentru prioritatea autobuzelor, propuse de Primar, vor proteja autobuzele de aglomeraţie, permiţând o circulaţie mai fluidă şi mai silenţioasă a acestora. Odată cu modernizarea parcurilor de autobuze din Bucuresti şi cu îmbunătăţirea condiţiilor de trafic,concretizată prin prioritate pentru autobuze, mai puţină aglomeraţie, străzi corect întreţinute şi personal bine plătit, motivat şi pregătit, condiţiile se vor îmbunătăţi.

36

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3A.53 În ultimii ani s-a acordat multă atenţie modului în care autobuzele din Bucuresti pot contribui la ameliorarea calităţii aerului. Multe dintre aceste măsuri reduc şi zgomotul. Motoarele de autobuz pe gaz sunt mult mai silenţioase decât cele tradiţionale, diesel. Ca exemplu, un Ciclu de Testare a Autobuzelor, dezvoltat de Centrul de Testare Millbrook pentru a testa calitatea aerului, a indicat că autobuzele staţionează în 31,5% din timp şi decelerează în 27,5%. Aceasta ar putea face din propulsia hibridă electrică o soluţie atractivă pentru un zgomot scăzut, numai dacă se vor putea obţine costuri rezonabile şi vor putea fi satisfăcute alte condiţii de fezabilitate. 3A.54 Evaluarea, specificarea şi monitorizarea zgomotului produs de autobuze pe străzile Bucurestiului în condiţii de funcţionare efectivă nu sunt deloc operaţii simple. S-a impus ca autobuzele moderne să fie mai silenţioase, prin prisma testului de „trecere prin apropiere”, folosit pentru omologarea vehiculelor. Măsurarea zgomotului în timpul funcţionării ar necesita spaţiu şi alte condiţii indispensabile pentru o măsurare corectă, ceea ce este dificil de găsit în Bucuresti. Măsurarea zgomotului în timpul funcţionării „pe drum” ar putea permite identificarea vehiculelor cu probleme, pentru a le supune la teste mai precise în altă parte sau pentru a efectua verificări mecanice. Întreţinerea adecvată a vehiculelor este importantă în reducerea zgomotului, de exemplu cel produs de frâne. Programele de trafic redus sunt luate în considerare pentru a îndeplini obiectivele din Strategia de Transport a Primarului. Opţiunile includ autobuzele şi tramvaiele. Este mai probabilă desfăşurarea programelor în condiţii mai atent controlate, ceea ce ar permite ca aceste trasee să fie mai silenţioase decât cele convenţionale. 3A.55 Strategia de Transport a Primarului propune îmbunătăţirea si dezvoltarea reţelei de autobuze de noapte, pentru a face faţă cererilor tot mai numeroase. Ignorarea cererilor nu înseamnă neapărat că oamenii nu ar mai călători. Mulţi ar folosi alte tipuri de autovehicule. Parcul de autobuze este modern, 80% dintre vehicule fiind fabricate după 1996. Administrarea unui trafic cu mai puţine tipuri de vehicule ar putea oferi condiţii de circulaţie mai fluentă pentru autobuze în timpul nopţii. 3A.56 De obicei, autobuzele moderne îi supun pe pasageri la un nivel mai redus al zgomotului decât cele pe care le înlocuiesc. Cu toate acestea, atitudinile şi aspiraţiile pasagerilor din autobuze trebuie luate în considerare, în măsura în care resursele şi priorităţile permit acest lucru, ca parte a calităţii globale a serviciilor, inclusiv peisajul sonor pe care îl percep pasagerii care aşteaptă autobuzul.Trebuie ca proiectarea semnalelor sonore să ţină seama şi de condiţiile necesare pasagerilor cu deficienţe de auz sau cu alte dizabilităţi. Poziţionarea staţiilor de autobuz este pe cale să devină o problemă sensibilă de mediu. Este nevoie de spaţiu mai mult şi de mai multe locaţii pentru a extinde reţeaua. Regia Autonoma de Transport din Bucuresti şi primariile de sector trebuie să conlucreze pentru a identifica facilităţi care să facă faţă nevoilor unei reţele în expansiune, şi pentru a aborda problemele locale de mediu. În proiectarea staţiilor de autobuz şi a altor facilităţi se ţine cont de impactul potenţial al zgomotului. Majoritatea autobazelor sunt administrate şi întreţinute de firmele de transport în comun şi sunt foarte diferite ca tip şi design. Ar fi indicat ca

37

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti aspectele legate de protecţie, împrejmuire şi operare să fie decise ţinându-se seama de contextele locale specifice. La capete de linie şi în autobaze sunt instalate semne care aduc aminte şoferilor că motoarele nu trebuie lăsate pornite în timpul staţionării, iar inspectorii iau măsuri dacă această prevedere este încălcată. politica 15 În contextul demersurilor de asigurare a funcţionării eficiente a reţelei rutiere şi mai ales a autobuzelor, Regia Autonoma de Transport Bucuresti va lua în considerare măsuri fezabile şi rentabile pentru a asigura reducerea nivelului de zgomot din trafic, mai ales noaptea.

politica 16 Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va cere firmelor de transport în comun şi proiectanţilor autobazelor existente şi planificate, capetelor de linie şi altor facilităţi din reţeaua de transport în comun să reducă zgomotul în limita posibilităţilor şi a rentabilităţii, mai ales zgomotul nocturn. propunerea 12 Directia de Transport va face demersuri pentru a obţine controlul şi administrarea zgomotului în cadrul reţelei de transport in comun din Bucuresti, în limitele în care este posibil şi rentabil. Măsurile potenţiale includ: Negocierea cu firmele de transport şi producătoare de autobuze, pentru a asigura adoptarea unor vehicule mai silenţioase în momentul înnoirii parcurilor auto; Evaluarea necesităţii şi potenţialului testării în timpul funcţionării; În afară de demersurile pentru reducerea poluării cauzate de autobuze, reevaluarea oportunităţilor oferite de combustibilii alternativi şi de alte tehnologii pentru o funcţionare mai silenţioasă a autobuzelor, inclusiv teste cu autobuze alimentate de celule cu combustibil, care au un nivel zero al emisiilor, şi explorarea potenţialului tehnologiilor precum propulsia hibridă diesel-electrică sau GPL-electrică; Conlucrarea cu firmele de autobuze pentru a asigura promovarea unui condus mai calm şi mai silenţios, eliminarea reprizelor de funcţionare a motorului la relanti şi alte bune practici legate de staţiile de autobuz, inclusiv prin instruirea şoferilor, şi; În funcţie de resurse şi priorităţi, evaluarea atitudinilor pasagerilor faţă de zgomot şi faţă de calitatea fonică a reţelei de autobuze, pe lângă alte aspecte legate de calitatea serviciilor, acordând o atenţie specială nevoilor specifice ale persoanelor cu deficienţe de auz şi de vedere. Autocarele, autobuzele turistice şi alte servicii de autobuze 3A.57 Primarul recunoaşte faptul că autocarele oferă transport rentabil pentru persoanele care călătoresc pe distanţe lungi, navetişti şi firme de turism sau agrement. Folosirea lor inadecvată poate provoca, însă, neplăceri, mai ales dacă se circulă pe străzi nepotrivite, dimineaţa devreme sau seara şi noaptea. Unele autocare, mai ales cele aparţinând firmelor de turism şi de agrement, pot fi mai vechi şi mai zgomotoase decât vehiculele actuale. Programul include cerinţa ca cel puţin 75% din parcul auto al firmelor transportatoare să aibă o vechime mai mică de 10

38

Managementul zgomotului la Autogari include controlul zgomotului produs de personal. taxiurile mai noi sunt mai silenţioase. propunerea 13 Directia de Transport va căuta să abordeze aspectele relevante cu privire la zgomot în sensul reevaluării elementelor legate de parcarea autocarelor. În Zona Metropolitană Bucuresti. interdicţia de a lăsa motorul să funcţioneze în mod inutil la relanti. pentru a asigura obţinerea unor îmbunătăţiri precum parcare mai eficientă şi prevenirea reprizelor inutile de funcţionare a motorului la relanti. inclusiv a industriei producătoare de autocare. 3A. Filaret precum si in zona Garii de Nord. În ultimul deceniu. firmele de transport şi de antrepriză. Pe de altă parte. În centrul Bucurestiului. În Bucuresti operează în jur de 10000 de taxiuri cu licenţă. Se preconizează că modernizarea vehiculelor. Pot apărea neplăceri şi din cauza motoarelor lăsate la relanti în timpul staţionării autocarelor.58 Serviciile expres pe distanţe mai lungi şi serviciile de transport regional cu autocarul sunt concentrate în zona Autogărilor Militari. Există peste 15. Acestea includ o serie de linii pentru navetişti şi firme care organizează turul oraşului.000 de şoferi de taxi cu licenţă. mai ales prin oferirea de servicii la domiciliu la orele târzii in noapte. mai ales în afara orelor de vârf. va contribui şi la reducerea zgmotului. Motoarele cu GPL sunt deseori mai silenţioase decât cele diesel. Acest organism va discuta organizarea parcării şi a punctelor de coborâre.60 Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti recunoaşte faptul că taxiurile cu licenţă („taxiurile galbene”) şi vehiculele de închiriat au o contribuţie importantă la satisfacerea nevoilor globale de transport din Bucuresti. 14% din kilometrii parcurşi aparţin taxiurilor.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ani. facilităţi şi terminale. mai ales în centrul Bucurestiului şi în zona Aeroportului Otopeni. precum şi de chiriaşii din afara complexului. Calitatea de şofer de taxi cu licenţă şi a taxiurilor lor este reglementată de Directia de Transport. circa 2% din distanţa totală parcursă de toate vehiculele este parcursă de taxiuri. cu excepţia situaţiilor de urgenţă. Huruitul familiar al vechilor taxiuri Dacia Berlina era unul dintre zgomotele distinctive ale Bucurestiului. a primariilor de sector şi a poliţiei. necesară pentru acest scop. Strategia Primarului privind taxiurile propune fie înlocuirea 3A. aprofundând munca părţilor interesate. acordate serviciilor de autobuze si microbuze care nu fac parte din reţeaua de autobuze. Este nevoie de acţiunea concertată a acestor grupuri. Durata obişnuită de viaţă a unui taxi este de 15 ani. 3A. Taxiurile şi maşinile de închiriat 3A. Aceste bune practici pot fi mai dificil de extins şi la firmele străine care operează în zona Bucurestiului. crearea de facilităţi pentru şoferi şi de terminale. Aceştia efectuează circa 30 de milioane de curse anual. iar cele vechi sunt în curs de înlocuire.59 Directia de Transport din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti este responsabilă pentru autorizarea traseelor de transport in comun. Taxiurile mai vechi diesel pot atrage atenţia pe străzi mai liniştite. în parcul de taxiuri au intrat în medie cam 2000 de taxiuri noi pe an. reducerea anunţurilor făcute prin intermediul sistemului de amplificare la strictul necesar şi limitarea acestor anunţuri la terminalele închise ale autogării.61 39 .

va contribui la reducerea zgomotului. fie modernizarea lor. şi întreţinerea mai bună a vehiculelor. pe lângă alte obiective de mediu. În ce măsură amplasarea lor este corespunzătoare. În orice caz. pentru ca taxiurile şi vehiculele de închiriat să poată maximiza contribuţia pe care o aduc la accesibilitate şi la dezvoltarea mediului în Bucuresti. Acolo unde este posibil în practică. mai ales la ore şi în locuri sensibile. Licenţierea va încuraja. Deşi prima prioritate este siguranţa.62 Se estimează că în Bucuresti operează între 1. Pe cât posibil. propunerea 14 Directia de Transport va lua în considerare. împreună cu modificările tehnologiei de fabricaţie a motoarelor. ca parte a unor iniţiative mai largi cu privire la taxiuri şi vehicule de închiriat. precum taxiurile. operarea sigură şi eficientă a serviciilor de poliţie. 3A. Poziţionarea şi proiectarea trebuie să ţină cont de nevoia de minimizare a zgomotului la nivel local. pe lângă alte aspecte legate de siguranţă şi ordine publică. „Organismele funcţionale” relevante – Regia Autonoma de Transport Bucuresti. Este recunoscut faptul că sirenele serviciilor de urgenţă creează neplăceri repetate. Directia de Transport impreuna cu cea de Mediu intenţionează să implementeze o strategie de reducere a emisiilor taxiurilor care. în viitor. aceste măsuri ar putea ajuta şi la reducerea problemelor create de zgomotul pe care îl generează „târguiala” din spaţiile publice. probabil. bineînţeles. acest sector nu fusese reglementat în Bucuresti. Până în acest moment. Strategia prevede ca Directia de Transport va conlucra cu firmele de taximetrie pentru a creşte calitatea autovehiculelor folosite drept taxiuri. propulsia silenţioasă hibridelectrică sau cu celule de combustibil să devină soluţii foarte nimerite pentru vehiculele intens exploatate. 3A. mai ales noaptea. Licenţierea se va face in etape – întâi operatorii. personalul instruit şi responsabil din serviciile de urgenţă trebuie să aibă în continuare controlul deplin asupra 40 . Directia de Transport propune şi o reevaluare a staţiilor de taxi şi a procedurilor de oprire.63 Directia de Transport pentru Bucuresti caută să obţină un consens vis a vis de problemele majore ale taxiurilor şi a autoturismelor inchiriate. Parcurile auto şi facilităţile AZMB şi ale organismelor funcţionale şi serviciilor de urgenţă 3A. mai ales în afara zonei centrale.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti taxiurilor cu motoare mai vechi (şi mai zgomotoase) cu taxiuri moderne. pompieri şi salvare provoacă zgomot. cât şi de vehicule. Este posibil ca. moduri practice şi rentabile de a minimiza efectele negative ale zgomotului. caietele de sarcini impun antreprenorilor să formuleze politici relevante. apoi şoferii şi vehiculele. Inspectoratul pentru Incendii şi Situaţii de Urgenţă din Bucuresti şi Directia Generala de Poliţie – ţin cont şi de zgomot. deşi. din perspectiva folosirii spaţiului şi a confortului populaţiei. acestea efectuând în jur de 10 de milioane de curse pe an.000 şi 2. cu efecte pozitive asupra zgomotului. ar trebui să se ţină cont de zgomotul creat atât de clienţii care aşteaptă sau care coboară.64 Politicile de achiziţii publice ale Primariei Municipiului Bucuresti urmăresc minimizarea utilizării vehiculelor şi a producerii de poluare fonică. trebuie să se stabilească prin intermediul planurilor urbanistice zonale şi al altor măsuri asemănătoare. prin instalarea unor motoare mai silenţioase.000 de autoturisme inchiriate.

ci este necesară şi alertarea ocupanţilor clădirii şi a trecătorilor. brigada caută modalităţi de rezolvare a problemei nivelului de zgomot la care este expus personalul şi de eliminare din recomandările sale cu privire la proiectarea clădirilor a posibilelor conflicte dintre cerinţele de izolare fonică şi cerinţele de protecţie împotriva incendiilor şi situaţiilor de urgenţă. aceste vehicule pot provoca neplăceri disproporţionat de mari faţă de numărul lor. ele pot atrage mai mult atenua dacă accelerează sau dacă circulă cu viteză pe lângă coloane formate din alte vehicule. cu motoare zgomotoase în 2 timpi. chiar dacă nu sunt neapărat zgomotoase. 104 autospeciale de pompare. s-a introdus şi un parc de 45 de pompe uşoare portabile echipate cu tehnologie modernă şi silenţioasă. să conducă mai silenţios şi mai calm. reprezentanţi ai poliţiei şi ai districtelor. Evaluarea acţiunilor şi stabilirea priorităţilor 3A. Motocicletele pot produce mai puţin zgomot de cauciucuri şi au nevoie de mai puţine porniri şi opriri în trafic aglomerat decât alte vehicule. De asemenea. li se recomandă să folosească alarme fabricate de firme care au certificarea Comisiei de Certificare pentru Prevenirea Pierderilor. De asemenea. Noile modele intrate deja în serviciu utilizează cea mai nouă tehnologie de injecţie a motorinei. care va reduce zgomotul generat de motor.66 Oportunitatea şi eficienţa măsurilor de mai sus va varia în funcţie de circumstanţele specifice existente pe plan local. este demontat sau modificat. Acesta va include grupuri ale motocicliştilor. Brigada de pompieri  Brigada este în curs de înlocuire a multor autospeciale şi utilaje de stingere a incendiilor. ele sunt percepute ca fiind mai zgomotoase şi produc sunete distinctive. este necesar ca un vehicul de intervenţie care circulă chiar în urma altuia să poată fi deosebit de primul. De asemenea. Reducerea poluării fonice obţinute prin aplicarea unei singure măsuri poate fi modestă. În primii 5 ani de lucru sub noile condiţii contractuale. acordând o atenţie mai mare siguranţei şi să ia în considerare beneficiile oferite de sistemele de protecţie fonică în timpul călătoriei. De exemplu. Toate cele 120 de „unităţi de intervenţie rapidă”. pe de altă parte.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti deciziei de a folosi sau nu sirena. şi a numărului de apeluri care se dovedesc a fi farse. sunt în curs de înlocuire. de asemenea. când motocicletele sunt prost întreţinute sau rulate la viteze excesive. Scopurile principale ale Grupului sunt reducerea numărului de accidente. nu este necesar doar ca participanţii la trafic să fie alertaţi la apropierea autospecialelor de pompieri care sunt în drum spre un incendiu. prin intermediul Grupului de Lucru pentru Motocicletele. Motociclete. Dacă motocicletele ar fi mai silenţioase. motocicletele ridică probleme de siguranţă a circulaţiei şi de protecţia mediului. Directia de Transport va convoca un Grup de Lucru pentru Motocicletele din Bucuresti. au fost înlocuite cu motoare silenţioase în 4 timpi. scurt. Vehiculele de sprijin. Noile unităţi sunt mai silenţioase în timpul deplasării spre locul unui incident pentru a furniza apă. dar opţiunile vor fi în continuare evaluate. reducerea zgomotului în timpul funcţionării va fi inclusă pe lista specificaţiilor obligatorii. până în aprilie 2006. motoretele şi scuterele pot oferi avantaje faţă de automobile. nu au avut rezultate concludente. testate şi întreţinute. noi căi de încurajare a conducătorilor de motociclete. Unul dintre obiectivele cheie ale brigăzii este reducerea numărului de alarme false. Pentru toate noile vehicule. altele decât cele provenite din locuinţe. energie şi aer. alţi participanţi la trafic ar putea fi luaţi pe nepregătite. în limita fondurilor disponibile. precum furgonetele şi autocamioanele comerciale uşoare. 41 . Probabil că va fi necesară combinarea măsurilor pentru a influenţa percepţia publicului. Alternarea semnalelor acustice (lung. două tonuri) îmbunătăţeşte reacţia. care trebuie să afle că este posibil ca un incendiu să se fi declanşat în apropiere. Când echipamentul adecvat de amortizare a zgomotelor nu este instalat. dacă normele de siguranţă a circulaţiei permit acest lucru. motorete şi scutere să menţină nivelurile de zgomot pe care le generează vehiculele lor în configuraţia omologată. anumite combinaţii de măsuri nu sunt eficiente din punct de vedere acustic. vor fi înlocuite. efectuate de alte brigăzi. deoarece consumă mai puţin combustibil şi ocupă mai puţin spaţiu. Eficienţa unei anumite măsuri Caseta 22: Inspectoratul pentru  Incendii şi Situații de Urgență din  Bucuresti. oriunde acestea sunt practice şi rentabile. dar ar fi conduse în continuare la viteze mai mari. îmbunătăţirea facilităţilor pentru motociclete şi reducerea impactului asupra mediului. De multe ori. Responsabilii PSI din clădiri trebuie să se asigure că sistemele de alarmă pentru incendiu sunt corect instalate. propunerea 15 Directia de Transport. Totuşi. Testele cu sirene direcţionale. O motocicletă zgomotoasă poate influenţa opinia asupra motocicletelor în general. Pe de altă parte. motorete şi scutere 3A. Nevoia de comunicare publică şi de control constant şi ferm al aplicării normelor ar trebui să fie evaluată. 61% din parcul auto de intervenţie. politica 17 Primarul va cere „organismelor funcţionale şi altor servicii de urgenţă să folosească vehicule şi echipament care demonstrează bune practici în materie de design şi operare silenţioasă şi responsabil. va examina.65 Strategia de Transport a Primarului recunoaşte faptul că motocicletele.

Acţiunile trebuie gândite la scară locală. limitele de zgomot pentru motociclete noi. Conlucrarea cu categoriile afectate are şanse mai mari de a produce rezultate satisfăcătoare. ci şi. Au fost testate şi vehicule cu GPL şi electrice. Priorităţile legate de reducerea zgomotului trebuie să fie analizate împreună cu cele privitoare la viteză. la un volum care să le facă uşor de auzit de conducătorii auto din vehicule bine izolate. este necesară o abordare bazată pe mai multe criterii. 3A. la viteze mari. Interacţiunile trebuie să fie evaluate. deci este posibil să fie necesare ajustări standardizate sau legate de măsurători. În trecut. Din iunie 1999. 42 Transport Bucuresti  – Planul de  afaceri  Planul de afaceri al Regiei Autonome de Transport Bucuresti pe perioada 2004/52009/10 va include măsuri . Ca urmare a acestor considerente. În evaluarea nivelului general de adaptare la cerinţe a vehiculelor speciale şi a echipamentului. Limitele pentru motociclete introduse pentru prima oară în aprilie 2001 erau cu 2 dB(A) mai ridicate decât valorile de mai sus. sunt disponibile în număr mai mare soluţiile de protecţie fonică integrate în designul căştilor. metodele de evaluare au fost destinate mai ales sistemelor rutiere mai mari. Metodele de evaluare trebuie să aibă capacitatea de a reflecta particularităţile comunităţilor urbane şi de a fi folosite în proiecte şi programe unde este necesară o fineţe mai mare. care pot avea geamurile închise şi sistemul audio în funcţiune. nu numai pentru evaluarea expunerii populaţiei la zgomote. sunt: Motorete – 71 dB(A) Motor de până la 80 cc inclusiv – 75 dB(A). obstacole şi întreruperi ale circulaţiei şi alte aspecte. pentru a obţine cea mai bună combinaţie de rezultate permisă de resursele existente. calitatea aerului. Între 80 şi 175 cc – 77 dB(A). de exemplu ale celor de siguranţa circulaţiei. precum şi asupra nivelului fizic al zgomotului. Acesta trebuie să ţină cont de calitatea sunetului şi de aspecte mai largi ale peisajului sonor. şi de alte surse „secondare” de disconfort. În ultima vreme. Constituie infracţiune comercializarea de eşapamente pentru motociclete care nu sunt prevăzute cu marcajele nivelurilor standard necesare pentru aprobare. la intervale regulate. Limitele de zgomot pentru testul standard au fost reduse considerabil începând cu anii `70. care petrec mult timp pe motocicletă. oriunde este posibil. ţinând cont. Sirenele poliţiei trebuie să folosească o gamă de sunete uşor de recunoscut. Hărţile de zgomot trebuie să fie folosite ca instrumente. O asemenea hartă este doar o parte din procesul de inţelegere a zgomotului cauzat de traficul urban şi de îmbunătăţire a condiţiilor de Caseta 25: Regia Autonoma de  Caseta 24: Nivelurile de zgomot ale motocicletelor  Dacă sunt folosite în mod responsabil. Aceasta poate afecta percepţia motocicliştilor despre nivelul de zgomot pe care îl generează. pentru testarea eficienţei potenţialelor măsuri de atenuare. ceea ce face parte din condiţiile de omologare.69 Directia de Transport va examina opţiunile pentru elaborarea a unor „hărţi ale zgomotului” pentru reţeaua rutieră a Regiei Autonome de Transport Bucuresti. interurbane. se ia în considerare şi nivelul de zgomot.67 Măsurile de reducere a zgomotului nu pot fi concepute separat de măsurile de administrare a reţelei stradale în alte scopuri. în accepţiunea restrânsă a termenului. aprobate prin directiva UE 97/24/EC. de preferinţă. pe cât posibil.70 Multe măsuri care ar reduce tipurile de zgomot care îi deranjează pe oameni nu ar fi reflectate de hărţile cu niveluri „medii” ale zgomotului. inclusiv efectele asupra percepţiei. Nivelurile de zgomot din căştile de motociclist pot ridica probleme de sănătate a auzului pentru persoane precum curierii. 3A. Caseta 23: Directia Generala de  Poliție  După 30 de luni de funcţionare. Participarea constructivă a Regiei Autonome de Transport Bucuresti la lucrări de nivel naţional va contribui la obţinerea unei eficienţe maxime a lucrărilor pentru Bucuresti şi pentru districte. Aceasta presupune şi necesitatea elaborării unor seturi de măsuri care să fie implementate.68 3A. nivelul resurselor alocate auditului sau evaluărilor trebuie să fie proporţional cu nivelul beneficiilor potenţiale. consumul de energie. Bineînţeles. Modelele disponibile de hărţi ale zgomotului nu conţin parametri care să reprezinte fiecare modalitate posibilă de reducere a zgomotului. prioritatea pentru autobuze. care să evalueze eficienţa şi adecvarea tuturor soluţiilor potenţiale de reducere a zgomotului în condiţiile specifice fiecărei porţiuni de stradă şi ale mediului acesteia. motocicletele sunt mult mai silenţioase decât cele din trecut. siguranţa circulaţiei. pentru a contribui şi pe această cale la reducerea zgomotului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti de reducere depinde de multe ori de prezenţa simultană a altor surse de zgomot şi de interacţiunea acestora. prevederi destinate bicicliştilor şi pietonilor. precum bărci şi generatoare. spre a fi folosite acolo unde cerinţele de funcţionare permit acest lucru. împreună. Peste 175 cc – 80 dB(A). vehiculele de intervenţie sunt înlocuite cu vehicule dotate cu cele mai noi tehnologii. sau cel puţin în succesiune planificată. precum şi de zgomotul stradal. Astfel se va obţine siguranţa că nu se iroseşte nici o ocazie de a ajusta detaliile altor programe. Este necesar un „Audit Acustic” al schimbărilor survenite. corect marcate.22 Testele periodice de stare tehnică a motocicletelor includ o verificare pentru a stabili dacă sunt echipate cu sisteme de eşapament omologate. 3A.

O reţea de monitorizare a zgomotului. Este necesară identificarea diferenţelor de impact şi a atitudinilor diferite ale diverselor grupuri de bucuresteni. recunoscând rolul pe care proiectele pilot în cea mai mare concentrare urbană expusă la zgomot cauzat de trafic din Romania îl poate juca în demonstrarea hotărârii de a dezvolta politici orientate spre acţiune. care să contribuie la dezvoltarea Strategiei 43 . a informaţiilor cu privire la eficienţa acestora. seara. ar oferi comparaţii cu hărţile de zgomot şi ar îmbunătăţi înţelegerea modificărilor zgomotului de-a lungul zilei şi pe parcursul săptămânii. Este probabil ca priorităţile să includă măsuri destinate reducerii zgomotului în perioadele sensibile de noapte şi de weekend. 3A. acolo unde este cazul.71 Regia Autonoma de Transport Bucuresti şi alte autorităţi pentru drumuri publice din Bucuresti ar trebui să întreprindă acţiuni de înregistrare a zonelor unde s-au luat măsuri consistente de reducere a zgomotului şi. Guvernul ar trebui să finanţeze teste monitorizate care să stabilească eficienţa proiectelor de reducere a zgomotului cu ţintă precisă şi a programelor din Bucuresti. 3A. terminată în 2006. ca parte integrantă a elaborării unei strategii naţionale. Realizarea de sondaje pentru a afla care este atitudinea cetatenilor faţă de diferite tipuri de zgomot provocat de trafic şi de modificările zgomotului ar ajuta la concentrarea resurselor şi aşa insuficiente asupra acelor aspecte ale zgomotului care sunt cele mai importante pentru opinia publică. politica 18 Primarul va cere Guvernului să finanţeze teste monitorizate care să stabilească eficienţa proiectelor de reducere a zgomotului cu ţintă precisă şi a iniţiativelor din Bucuresti care ţin cont de nevoile diferiţilor participanţi la trafic. noaptea şi în weekend.72 Directia de Transport din cadrul Primariei va contribui la reducerea zgomotului provocat de trafic prin „conlucrarea cu sectoarele şi cu comunităţile locale din apropierea reţelei rutiere a transport pentru a dezvolta un program care să reducă zgomotul cauzat de trafic în zonele cel mai grav afectate”. Analize pe baza studiilor de caz ar trebui întreprinse pentru a contribui la ajustare şi la îmbunătăţirea performanţelor. incluzând o serie de zone de test în care să se efectueze măsurători periodice de-a lungul mai multor ani. mai ales acolo unde ponderea diferitelor surse se schimbă.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti viaţă. Directia de Transport va pregăti un Program de Acţiune împotriva Zgomotului Cauzat de Trafic reteaua de transport şi caută resurse pentru proiecte practice de reducere a zgomotului. Regia Autonoma de Transport Bucuresti va discuta cu Guvernul pentru a stabili cum un asemenea program ar putea contribui la dezvoltarea Strategiei Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant şi ce fonduri suplimentare se pot obţine pentru îmbunătăţiri practice. Aspectele legate de zgomot vor fi incluse în recomandările Regiei Autonome de Transport Bucuresti pentru Bugetele de cheltuieli ale primariei generale si ale primariilor de sector. Se anticipează că se vor pune la punct criterii în acest scop în paralel cu pregătirea de către Guvern a Strategiei Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant şi cu munca de implementare a Directivei Europene cu privire la Zgomotul Ambiant. propunerea 16 În urma lucrărilor întreprinse de Primarie pentru elaborarea unei hărţi a zgomotului din Bucuresti. Măsurarea fizică a sunetului în zone de test poate identifica modificarea profilului zgomotului ziua.

pe măsură ce obţine resursele necesare: Înregistrarea zonelor unde s-au luat măsuri consistente de reducere a zgomotului. Efectuarea de expertize şi sondaje înainte şi după introducerea anumitor măsuri de reducere a zgomotului. al controlului şi administrării traficului şi al altor proiecte şi programe de transport. cu primariile de sector şi cu alte entităţi implicate pentru a avea siguranţa că hărţile de zgomot nu întrunesc numai cerinţele naţionale şi ale Directivei Europene cu privire la Zgomotul Ambiant cu privire la măsurarea expunerii populaţiei. măsurători ale nivelului zgomotului şi sondaje de opinie printre oamenii afectaţi de măsurile respective. care va efectua măsurători periodice. a cheltuielilorocazionate de acestea şi. unde este cazul. propunerea 17 Directia de Transport va face recomandări primariilor de sector sau altor instituţii.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Naţionale cu privire la Zgomotul Ambiant. propunerea 20 Directia de Mediu din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti va mentine si va extinde o reţea de monitorizare a zgomotului. Aceasta include identificarea ocaziilor de îmbunătăţire a peisajului sonor.pentru ca acest impact să fie redus până la nivelul minim posibil şi rentabil. pentru a asigura identificarea impactului concretizat prin zgomot şi vibraţii al programelor de autostrăzi. incluzând. recomandările vor fi făcute prin intermediul Planurilor de Cheltuieli ale primariilor de sector sau a primariei generale. acolo unde este necesar. unde este posibil. 44 . al saptamanii. pentru a sprijini eforturile de îmbunătăţire a eficienţei programelor. dar permit şi evaluarea realistă şi explicarea adecvată către entităţile implicate a unei game complete de măsuri potenţiale în vederea reducerii zgomotului. incluzand evoluţia zgomotului pe parcursul zilei şi. identificarea inegalităţilor create de niveluri diferite de expunere la zgomot şi luarea de măsuri pentru combaterea acestora. spre a ajusta şi a îmbunătăţi performanţele şi a identifica situaţiile în care sunt necesare instrumente şi tehnologii noi sau alte resurse. pentru evaluarea priorităţilor de reducere a zgomotului. propunerea 18 Directia de Transport va implementa (ceea ce ar trebui să facă şi primariile de sector) Auditul Acustic şi alte măsuri adecvate de evaluare. ţinând cont şi de alte necesităţi. a informaţiilor despre eficienţa lor. În mod normal. Pe cât posibil. propunerea 19 Directia de Transport va conlucra cu Guvernul. cu privire la cadrul de acordare a asistenţei financiare pentru măsuri de reducere sau de minimizare a zgomotului. Efectuarea sau participarea la expertize şi sondaje de opinie periodice în Bucuresti. propunerea 21 Directia de Transport va întreprinde următoarele măsuri (ceea ce ar trebui să facă şi alte autorităţi pentru autostrăzi). cu consultanţii acestuia.

Guvernul Romaniei nu este responsabil numai pentru politica globală de aviaţie aşa cum reiese Codul Aerian şi din alte documente. Controlorii de zbor au control deplin asupra direcţionării avioanelor în interiorul reţelei de culoare aeriene. Aeroportul Aurel Vlaicu Baneasa este al doilea aeroport ca marime din ţară. parţial. Ca oraş tot mai cosmopolit şi mai globalizat. cât şi economic. având în vedere că unul dintre aeroporturi.1 Poziţia centrală a Bucuresti în economia Romaniei şi statutul său de oraş important al lumii depind. se pot gasi Rute Preferenţiale pentru Evitarea Zgomotului. Imbunătăţirea constantă a serviciilor internaţionale pe care le oferă Bucurestiului şi asigurarea accesului la ele sunt elemente esenţiale în menţinerea şi creşterea competitivităţii Bucurestiului pe plan internaţional. folosite pentru decolările de pe Baneasa si Otopeni. ci şi de deciziile-cheie cu privire la reglementările care afectează nivelul de zgomot din aeroportului. Aeroporturile Bucurestiului oferă acces internaţional către Romania pentru firme. 3B. ne existand un acord de planificare între firma care operează aeroportul şi Primaria Municipiului Bucuresti sau Primaria Sectorului 1. în calele avioanelor de pasageri. De exemplu. Multe alte organisme sunt 3B.5 45 . la nivel naţional şi în sud-estul ţări.4 milioane de tone de marfă. Atribuţiile Primarului privesc mai ales controlul dezvoltării strategice7 a oricăror structuri ale aeroporturilor din zona AZMB şi asigurarea accesului de suprafaţă viabil. precum şi de 0. Mulţi bucuresteni sunt preocupaţi de problema zgomotului produs de avioane. care este şi un punct de acces global de o importanţă critică pentru Romania. Directorul pentru Politici de Spaţiu Aerian de la Autoritatea pentru Aviaţie Civilă este autoritatea care supraveghează proiectarea tehnică a culoarelor aeriene. atât din punct de vedere social.2 3B. ca şi vizitatorii. Aceste aspecte sunt luate în considerare de Strategia de Dezvoltare Economică pentru Bucuresti Zgomotul produs de avioane este o problemă deosebit de dificilă pentru Bucuresti.4 3B. investitori şi turişti. pentru a reduce impactul zgomotului. stabilit conform aceluiasi Cod Aerian. Bucurestiul depinde din ce în ce mai mult de transportul aerian. Aviaţia este un domeniu al celor mai intense tensiuni între interesul economic şi nevoia de protecţie a mediului. Funcţionarea aeroportului Baneasa Bucuresti nu este reglementată prin legislaţie de planificare. a procedurilor de aşteptare şi a aspectelor înrudite.3 Caseta 26: Consultări cu privire la  navigația aeriană şi la zgomot  Este de dorit ca orice furnizor de servicii de navigaţie aeriană să se consulte cu Primarul în privinţa modificărilor specificate ale traseelor sau procedurilor care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra zgomotului. în cea mai mare parte. Schimbările de structură a spaţiului aerian cu consecinţe semnificative ale nivelului de zgomot sunt rare.8 de milioane de pasageri în 2006. şi pentru asigurarea controlului zilnic al traficului aerian. călătoresc mai mult peste hotare. Guvernul a prevăzut2 continuarea creşterilor substanţiale ale cererii. Se presupune ca odata cu terminarea construirii si a renovarii Aeroportului International Aurel Vlaicu Baneasa Bucuresti capacitatea acestuia sa fie de 3 milioane pasageri pe an. Având în vedere că direcţia predominantă a vântului este de la vest la est. majoritatea avioanelor care se pregătesc să aterizeze pe Aeroportul Baneasa trebuie să treacă pe deasupra oraşului. Serviciile Naţionale de Trafic Aerian (ROMATSA) sunt responsabile pentru orice propuneri de modificare a respectivelor hotărâri. Politica 50 de mai jos cere o reevaluare a proiectării şi administrării spaţiului aerian. Soluţiile nu sunt uşor de găsit. fiind tranzitat de 0. de rolul său de „poartă către lume”. se află în extremitatea nordica a oraşului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3B      Zgomotul provocat   de avioane  3B. Bucurestenii. Orice propunere de modificare ar trebui să fie supusă la consultări într-un cadru larg. transportată. consultându-se cu ale părţi interesate.

7 politica 19 Primarul va cere Guvernului (care are putere de decizie la aeroport în toate problemele importante). Primarul a declarat că sprijină iniţiativa de anulare a scutirii de taxe pentru combustibilul de aviaţie. cu aplicare din 2010. de exemplu.9 Guvernul ar trebui sa publice contururi ale zgomotului. între 55 şi 75 LDEN. administrarea zgomotului ar fi.8 Printre aspectele de management al zgomotului produs de avioane şi de aeroporturi se numără: ■ Avioane mai silenţioase. pentru Otopeni. 3B. Contururile se bazează pe deplasările de avioane într-o perioadă de 1 an calendaristic. Desigur. Cartea Albă a Transportului Aerian recunoaşte faptul că extinderile viitoare ale aeroportului Baneasa pot avea loc numai dacă Guvernul consideră că valorile-limită impuse de Uniunea Europeană pentru calitatea aerului. inclusiv prin acorduri internaţionale. Baneasa si Timisoara. industriei aviatice. în contextul satisfacerii nevoilor Bucurestiului ca oraş cosmopolit. în afara conturului de 55 LDEN nu este afectată. prezentată în Strategia Primarului pentru Calitatea Aerului şi în documentele Guvernului şi ale Consiliului. turnuri de control. Pe de altă parte. a identificat zone cu probleme în apropierea drumurilor principale şi în anumite „zone fierbinţi”. inclusiv organizaţii internaţionale. paragarful 4L. reducerea cererii generale pentru transport aerian nu ar însemna în mod automat o reducere echivalentă a cererii la un anumit aeroport mai popular şi mai accesibil pentru călători decât alte aeroporturi. zgomotul este una dintre componentele cele mai importante ale impactului pe care transportul aerian îl are asupra mediului. Aspecte importante pentru controlul zgomotului produs de avioane şi aeroporturi 3B.1). linii aeriene şi piloţi. Zona de nord. numărul de avioane. în calitatea sa de oraş important al lumii şi de poartă internaţională a Romaniei. încă. este una dintre principalele zone în care se prevede depăşirea nivelului anual propus al dioxidului de azot. zgomotului provocat de avioane  Modelarea poluării aerului. pentru a contribui astfel la reducerea numărului de călătorii inutile cu avionul (Strategia de Transport. este necesară şi protecţia mediului din Bucuresti (Strategia de Transport. reglementări naţionale şi cu privire la aeroporturi şi măsuri economice. în zona Aeroportului Baneasa. Caseta 27: Contururi şi indici ai  necesară. din ce în ce mai mult.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti implicate în administrarea zgomotului. autorităţilor locale şi altor instituţii implicate să minimizeze impactul zgomotului produs de avioane asupra orasului. cât şi la nivel local. atât la nivel general. Folosirea unor asemenea contururi pentru a construi o imagine compozită folosită pentru a reprezenta combinaţii complexe de evenimente în operaţii de planificare şi în alte scopuri nu trebuie să creeze impresia că nicio persoană aflată. Multe alte aeroporturi ar trebui sa publice informaţii similare.12). mai ales datorită activităţilor legate direct sau indirect de aeroport şi de numărul mare de vehicule care circulă pe DN1. cu emisiile de gaze cu efect de seră. operatori ai aeroporturilor. fabricanţi de motoare şi fuzelaje pentru avioane. pot fi respectate. Conturul de zgomot de 55dBA este folosit de Guvern pentru a indica „atingerea unui nivel de disconfort semnificativ pentru comunităţi". Politica 4L. împreună cu calitatea aerului şi. 3B. la intervale de câte 5 dB. Se cere Guvernului să lucreze cu hotărâre pentru a reduce nivelul zgomotului produs de aviaţie.6 Strategia de Transport a Primarului recunoaşte faptul că este important să se prevadă o capacitate suficientă a aeroporturilor Bucurestiului. 46 . Cu toate acestea.

comparativ cu 10 ani pentru un vehicul rutier. nu a oferit nivelul de îmbunătăţiri pe care mulţi îl solicitaseră cu insistenţă. Pe de altă parte. Creşterea dimensiunilor avioanelor are potenţialul de a le face mai uşor de observat pe culoarele de zbor. Alte informaţii. Indicatorii Lnoapte pot oferi. Un fuzelaj are o durată de viaţă de până la 40 de ani. Există diferenţe mari între reacţiile individuale la zgomotul provocat de avioane. cu deviaţie mică. ar putea fi. precum şi disconfortul creat de trezirea din somn din cauza zgomotului. nu există perspective imediate pentru inovaţii tehnologice care să permită reduceri ale zgomotului comparabile cu cele obţinute prin introducerea motoarelor cu deviaţie mare. sub egida Organizaţiei Aviaţiei civile (ICAO). precum minimizarea consumului de combustibil. calcularea de contururi ale zgomotului nocturn nu a fost o practică standard la Otopeni sau Baneasa. 3B. Avioanelor civile li se impună să deţină un certificat de zgomot. preţuri mai mari la combustibil. nu numai la Baneasa. se poate spune că avioanele au devenit mai silenţioase. Este important ca cercetarea să aibă în vedere dificultatea oamenilor de a adormi sau de a reuşi să adoarmă din nou. În trecut.9 Nivelul de zgomot al motoarelor cu reacţie pentru avioane a fost redus semnificativ odată cu introducerea modelelor de turboreactorare cu deviaţie mare. în perioade diferite. Decizia ICAO lasă. a căror prioritate era construcţia de avioane mai ieftine. ■ Zgomot la sol şi acces la suprafaţă. inclusiv asupra zborurilor de noapte. povara pe umerii autorităţilor de reglementare.11 Un studiu comandat de Guvern. dar acestea constituie doar o mică parte a flotei. necesare Bineînţeles. ai operatorilor de aeroporturi şi ai responsabililor de urbanism din ţările unde există aeroporturi cu probleme de zgomot. probabil.10 După abandonarea standardelor Capitolului 2 în 2002. La Otopeni. Avioane mai silenţioase. a arătat că nu se pot face în continuare progrese în ceea ce priveşte reducerea emisiilor sonore decât dacă autorităţile de reglementare vor crea un cadru potrivit. precum taxe mai mari de aterizare pe aeroporturi unde există probleme de poluare fonică. Se aşteaptă ca nevoia de reducere a zgomotului în zonele cu aeroporturi să influenţeze în continuare proiectarea de avioane. numărul lor a crescut. ■ Planificarea spaţiului şi izolarea clădirilor. echipate cu sisteme de reducere a zgomotului pentru a întruni standardele "Capitolului 3. Capitolul 4. ci şi la celelalte aeroporturi. numărul de avioane Raportând nivelul de zgomot la greutate. stimulente financiare pentru casare şi alte măsuri. Este puţin probabil ca un singur indice al zgomotului să fie potrivit pentru elaborarea tututor politicilor. ■ Restricţii asupra operării. 3B.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ■ Proceduri de operare pentru reducerea zgomotului. Negociatorii europeni care urmăriseră introducerea de prevederi ICAO pentru avioane mai silenţioase au pierdut la vot în faţa reprezentanţilor din alte părţi ale lumii. informaţii suplimentare utile. Standardele de zgomot pentru avioane sunt stabilite prin acorduri internaţionale. deşi pot apărea tensiuni cu alte obiective de mediu.15 Decizia ICAO din 2001 cu privire la un nou standard de zgomot pentru avioane. Grupurile de riverani şi alte entităţi sunt preocupate de creşterea numărului de avioane care survolează Bucurestiul. consecinţă a extinderii aviaţiei la nivel global. Au rămas în serviciu unele avioane echipate cu motoare mai vechi. deci impactul noilor avioane silenţioase asupra nivelului global al zgomotului va fi lent dacă nu se vor crea instrumente care să încurajeze retragerea din circulaţie a aeronavelor mai poluante şi/sau mai ineficiente. 47 . 3B. Suplimentar se pot folosi şi alţi indici. care conţine valorile emisiilor sonore în anumite condiţii de testare. precum numărul de treceri prin culoarele aeriene. elaborarea fiecărui indice de zgomot într-o manieră care să reflecte efectele negative asupra oamenilor trebuie să fie un element esenţial al oricărei politici sănătoase. aproape toate deplasările sunt efectuate de avioane conforme cu Capitolul 3. Cerinţele Directivei cu privire la Zgomotul Ambiant 2002/49/EC includ folosirea unei medii anuale a indicatorilor Lden şi Lnoapte (vezi glosarul). de asemenea. schimbarea modului în care zgomotul este cuantificat nu poate reduce nivelul de zgomot. practic. Cu toate acestea. cu privire la viitorul tehnologiilor de aviaţie16.

luând în considerare şi orice tensiuni create de interacţiunea cu obiective de calitatea aerului şi cu alte obiective de mediu. care încurajează folosirea de avioane mai silenţioase. de la fuzelaj. mai ales la Baneasa. mai ales a unor avioane care să emită mai puţin zgomot la aterizare. ţinând cont de progresul ştiinţific. rute preferenţiale de decolare pentru reducerea zgomotului. politica 21 Primarul va cere Guvernului să creeze şi să întreţină un mediu de reglementare propice. De asemenea. în mof normal. sunt de aşteptat creşteri ale zgomotului perceput în zona de sub culoarele de aterizare. şi pentru înlocuirea mai rapidă a avioanelor mai zgomotoase existente cu cele mai silenţioase avioane disponibile în prezent.13 Printre procedurile operaţionale aplicate la Baneasa şi la alte aeroporturi selecţionate. Aceste demersuri includ:■ distincţia între avioane cu niveluri diferite de emisii sonore. Cele mai zgomotoase avioane de Capitol 3 au plătit cu 10% mai mult. au fost mai semnificative decât reducerile zgomotului la aterizare. Uniunii Europene şi industriei aviatice să negocieze cu hotărâre şi să ofere sprijin economic pentru dezvoltarea mai rapidă de avioane mai silenţioase. conform categoriilor existente sau viitoare delimitate de „Capitole”. Noaptea intră în vigoare un sistem cu cote suplimentare ale zgomotului. La Baneasa ar trebui sa se aplice taxe de aterizare diferenţiate. Aterizarea este un proces mai dificil de controlat. precum şi la trezirea din somn. iar cele mai silenţioase cu 105 mai puţin. la vest de Aeroportul Baneasa. de exemplu de la suprafeţele de control şi de la trenul de aterizare a devenit mai important. Cercetarea ar trebui să trateze aspecte referitoare la adormire şi la revenirea la somn după trezire. În 2000/2001. se numără: niveluri maxime ale zgomotului la decolare. Taxele de aterizare pot fi folosite pentru a încuraja liniile aeriene să utilizeze avioane mai silenţioase. altitudini minime pentru încadrarea în culoarul de 48 . în vederea reducerii zgomotului. dominate de zgomotul motorului. la intervale de cinci ani sau când este oportun. politica 20 Primarul va cere Guvernului. Proceduri operaţionale de atenuare a zgomotului 3B. recunoscând că este nevoie de îmbunătăţiri susţinute ale performanţelor globale de mediu. pentru a încuraja dezvoltarea şi folosirea celor mai silenţioase avioane disponibile.12 Reducerile de emisii sonore la decolare. şi ■ examinarea avantajelor unei taxări influenţate de componenta zgomotului la aterizare din certificatele de emisii sonore. politica 22 Primarul sprijină reconsiderarea indicelui de zgomot al avioanelor folosit în prezent la Baneasa şi la alte aeroporturi din Romania. inclusiv analizarea mai atentă a posibilităţii de a percepe taxe de aterizare diferenţiate. Zgomotul provenit de la surse aerodinamice. Indexul ar trebui reconsiderat. iar operatorilor de aeroporturi să folosească toate stimulentele disponibile. inclusiv măsuri de retragere a celor mai zgomotoase avioane de la anumite aeroporturi unde acest lucru este necesar. avioanele conforme cu Capitolul 2 au fost obligate să plătească o taxă de aterizare dublă faţă de cele conforme cu capitolul trei.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3B.

culoarul de coborâre se poate întinde peste Bucuresti până la Chitila. survolând zone populate. iar veniturile astfel obţinute sunt distribuite de un Comitet pentru Fondul de Zgomot. ţinând cont de constrângerile impuse de manevrearea şi funcţionarea avioanelor. iar procedurile internaţionale standard (PANSOPS) permit coborârile abrupte numai în scopul de a evita obstacolele. La Baneasa. este în continuare necesar ca avioanele care aterizează să coboare într-un unghi standard de 3 grade.14 În trecut. pentru a impune zborurilor să treacă printre zonele mai dens populate. O coborâre mai abruptă reduce suprafaţa afectată de zgomot. se resimt la decolare. limitele de zgomot sunt încălcate de avioanele mai vechi. pentru diverse proiecte comunitare. De obicei. care are cerinţe speciale de evitare a obstacolelor. constituie o excepţie. operatorul aeroportului are un obiectiv de 95% decolări pe culoarele corecte. dar aceasta ar necesita studii detaliate. Pentru anii 2003. Acest lucru nu este posibil pentru Rutele Preferenţiale pentru Evitarea Zgomotului folosite atunci când avioanele. proceduri cu putere redusă / fricţiune redusă şi aterizarea cu coborâre continuă. SAI). 3B.00-07. "Amprenta sonoră” la decolare s-a redus considerabil. Avioanele trebuie să se înscrie pe culoarul de coborâre la cel puţin 830 de metri în timpul zilei şi la 1000 de metri în timpul nopţii. pentru a depista încălcările limitei de zgomot. noaptea 87 dB(A). 3B. 3B. Majoritatea îmbunătăţirilor în tehnologia aviatică. dar este foarte solicitantă pentru unele tipuri de avion (unele ar necesita chiar certificări speciale). Un studiu ANMAC a conchis că măsurătorile precise de zgomot pentru aterizări 49 . Un sistem alternativ de organizare a decolărilor spre est de la Baneasa ar putea reduce efectele asupra zonelor celor mai afectate. Limitele de zgomot propuse la decolare (Lamax. cum ar fi flapsurile şi trenul de aterizare. zgomotul creat de decolare a fost considerat un mai mare motiv de îngrijorare decât zgomotul produs de aterizare. întrucât avioanele moderne au rate de ascensiune mult mai mari. putând fi folosit doar de avioanele capabile de o coborâre mai abruptă. sunt următoarele: ziua 94 dB(A). Operatorul aeroportului monitorizează decolările. Guvernul va trebui sa introduca limite noi pentru zgomotul la decolare.16 Sistemele de detecţie a zgomotului şi de menţinere a direcţiei sunt folosite pentru a monitoriza respectarea rutelor de decolare de către piloţii de avioane. 2004 şi 2005. 3B.15 La Baneasa.17 Majoritatea plângerilor cu privire la zgomot care vizează în prezent aeroportul Baneasa sunt formulate împotriva avioanelor care aterizează. Datele oferite de monitorizare permit piloţilor să-şi îmbunătăţească performanţele. 3B.00-23. Când avioanele sosesc dinspre vest (principalul mod de operare la Baneasa). folosite la decolarea spre vest (principalul mod de operare). mai ales cele care vizează reducerea zgomotului motoarelor. Liniile aeriene sunt amendate. decolează spre est.18 O mare parte din zgomotul produs în timpul aterizării are surse aerodinamice.30 şi 06.00) 89 dB(A). S-au proiectat Rute Preferenţiale pentru Evitarea Zgomotului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti aterizare (Sistem de Aterizare prin Instrumente. Aeroportul Baneasa. în perioadele de limită între zi şi noapte (23. dupa modernizarea aerogarii va trebui sa existe măsuri de monitorizare a zgomotului şi limite de zgomot pentru avioanele care decolează. din motive de direcţie şi intensitate a vântului.

a crescut numărul deplasărilor implicând celelalte aeroporturi din Bucuresti şi împrejurimi. în general. zgomotul tonal este considerat mai neplăcut decât alte tipuri de zgomot. Orice reproiectare majoră ar avea implicaţii în lanţ foarte extinse. Pentru oamenii din Chitila. 3B.21 La Baneasa. A fost pus la punct un Cod de Procedură pentru reducerea zgomotului la fiecare aterizare. intrarea într-o buclă de aşteptare sau înscrierea obligatorie într-un anumit culoar de coborâre. atunci când deplasările de avioane se realizează pe direcţia vest. Reducerea nevoii de încadrare într-unul dintre cele patru "culoare de aşteptare" din preajma Bucurestiului nu ar reduce neapărat şi necesitatea de a contopi fluxurile de trafic în vederea manevrelor finale de aterizare. De asemenea. neapărat. 3B.19 Viitoarele schimbări în managementul internaţional al traficului aerian vor include sisteme operaţionale integrate de la plecare la destinaţie şi proceduri de „navigaţie zonală" (RNAV. de exemplu. sistemul existent de alterare a pistelor permite crearea unor perioade programate de linişte pentru mulţi bucuresteni. De managementul spaţiului aerian se ocupă Autoritatea pentru Aviaţie Civilă / Serviciile Naţionale de Trafic Aerian. Otopeni sau alte aeroporturi din zonă. Aterizarea cu Coborâre Continuă (ACC) este o tehnică de aterizare care evită nivelurile mai înalte de zgomot generate de aterizările în trepte. avioanele pot fi ghidate şi ordonate în vederea aterizării în mai multe moduri. Primarul recunoaşte beneficiile continuării acestei proceduri. cu posibilitatea de ajustare la structura curentă a rutelor de decolare. proceduri şi practici menite să asigure separarea şi ordonarea rapidă şi sigură a avioanelor. Multe avioane survolează sudul sau Nordul Bucurestiului pentru a se înscrie pe culoarul de coborâre către aeroportul Baneasa. la o altitudine mai mare decât în cazul unei aterizări în trepte. s-ar putea introduce operarea în mod mixt la ore de vârf. Poziţionarea avioanelor pentru aterizarea la Baneasa sau la Otopeni nu implică. Monitorizarea şi raportarea regulată a zgomotului produs de aterizări şi conlucrarea strânsă între operatorul aeroportului. În general. din sud-vestul oraşului. susţinând următoarea variantă: „De exemplu.20 Avioanele execută manevre deasupra multor zone din Bucuresti. O componenentă importantă a zgomotului produs de sistemul turbocompresorului este de natură tonală. De aceea ese chiar mai importantă înţelegerea cât mai completă a zgomotului şi a altor efecte asupra mediului. de la est de Otopeni. la intensitate egală. Utilizarea preferenţială a direcţiei vest reduce numărul de decolări pe deasupra zonelor dens populate ale Bucurestiului. Reducerea puterii motorului în timpul procedurilor ACC reduce consumul de combustibil.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti nu sunt practicabile. nu este întotdeauna clar dacă avioanele pe care le văd folosesc aeroportul Baneasa. pentru a nu rata nicio ocazie de a ameliora situaţia. liniile aeriene şi instituţiile de control al traficului este necesară pentru a obţine îmbunătăţiri. de starea vremii şi de alţi factori. decolările au pus mai multe probleme legate de zgomot decât 50 . Cartea Albă pentru Transportul Aerian a Guvernului propune examinarea posibilităţii de a creşte utilizarea celor două piste. iar avionul se găseşte. În trecut. În funcţie de condiţiile de trafic. Structura spaţiului aerian controlat de deasupra Bucurestiului a fost edificată pe parcursul unei perioade lungi de timp. menţinând sistemul alternării pistelor pentru restul zilei”. în afara zonelor celor mai afectate. 3B. Procedurile de control al traficului aerian se schimbă destul de rar. Controlorii de trafic folosesc o varietate de reguli.

Măsura are scopul de a asigura o aproximativă egalitate între ponderile deplasărilor pe fiecare direcţie. până la sfârşitul lui 2004.000 de lire sterline pentru introducerea unei acţiuni în justiţie împotriva reglementărilor asupra zgomotului nocturn la aeroport. respectiv de culoarul estic este un factor 51 . precum şi aspectele economice sau pe cele care ţin de alte domenii. Deplasările de avioane la Baneasa între orele 23:30 şi 06:00 nu sunt limitate la un numar anume. echilibrul dintre numărul de locuitori din zonele survolate de culoarul vestic. când sistemul va putea fi implementat fără alte complicaţii.22 Aeroporturile Baneasa si Otopeni nu sunt închise pe timpul nopţii. În decembrie 2000. Caseta 28: Curtea Europeană a  Drepturilor Omului – Zborurile de  noapte  Primarul a oferit o sumă iniţială de 20. decizia aparţine Guvernului. În aprilie 2002. prin alternarea pistelor la Baneasa. va trebui ca Guvernul să evalueze datele cu privire la extinderea şi la natura efectelor negative asupra riveranilor. ţinând cont de modificările în expunerea la zgomot a populaţiei în timpul decolărilor şi aterizărilor. Va fi necesar ca datele să fie suficient de detaliate pentru a permite evaluarea adecvată a unor cereri contradictorii. Prima hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului23 a fost că Guvernul Mari Britanii a încălcat Articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi a domiciliului) prin deciziile sale din 1993 cu privire la controlul zborurilor de noapte la Aeroportul Baneasa. Acest aspect al procedurilor curente impune reevaluări periodice. politica 23 Primarul va cere Guvernului să urmărească mai insistent introducerea de proceduri de reducere a zgomotului. de asemenea. în diferite condiţii de trafic. Măsurile nu au constat într-o interdicţie asupra zborurilor nocturne. că nu se acordase suficientă atenţie dificultăţii de a adormi sau de a readormi după trezire. atunci când condiţiile atmosferice permit acest lucru. Curtea Europeană a anunţat că va permite o audiere în plen a cazului. a anulat hotărârea iniţială cu privire la încălcarea Articolului 8. Există un obiectiv de atingere a unei ponderi de 90% a procedurii de Aterizare cu Coborâre Continuă în sosirile dintre orele 23:00 – 06:00. Majoritatea deplasărilor de avioane pe timpul nopţii sunt aterizări ale zborurilor charter dimineaţa devreme. Cu toate acestea. Pe 19 decembrie 2001. Implementarea integrală a acestui nou sistem de rotaţie nocturnă a fost întârziată de un program complex de reconstrucţie a celor două piste principale ale aeroportului. În procesul de analizare a argumentelor pentru interzicerea zborurilor de noapte. pronunţată pe 8 iulie 2003. inclusiv organizaţii ale comunităţii şi autorităţi locale.000 de lire sterline pentru cheltuieli de judecată. Primarul este adeptul principiului de acordare a unor perioade previzibile de linişte riveranilor. Guvernul Marii Britanii a anunţat că va face apel. în folosul riveranilor afectaţi. aeroportul Otopeni nu este utilizat noaptea. şi. aşa cum ceruseră multe voci. precum Aterizarea cu Coborâre Continuă. Raportul dintre numărul zborurilor pe direcţia vest şi numărul zborurilor pe direcţia vest la Baneasa ar trebui să fie reevaluat periodic. ci într-o rotaţie săptămânală între direcţiile est şi vest . începând cam cu ora 04:30. Ar trebui să se efectueze studii care să stabilească în ce moduri sunt afectaţi. sau pot fi afectaţi cetăţenii Bucurestiului de zgomotul cauzat de avioane. Restricţii de operare.23 Primarul a indicat că este de acord cu opinia conform căreia zborurile de noapte ar trebui interzise. 3B. pe măsură ce dimensiunile şi performanţele avioanelor se modifică în timp. Ministrul Aviaţiei a anunţat modificări ale sistemului de utilizare a pistelor de la Baneasa pe timpul nopţii. Hotărârea Curţii la judecarea apelului. se va impune evaluarea efectelor pe care le are rotaţia culoarelor de zbor asupra oamenilor din zonele survolate. Curtea a decis că nu se prezentaseră dovezi adecvate şi independente ale beneficiilor economice ale măsurilor respective. În mod normal.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti aterizările. pe motiv că întinderea atribuţiilor sale îi conferea dreptul de a lua măsurile respective. orice modificare a acestei politici ar impune o justificare foarte riguroasă şi consultări publice de anvergură. odată cu progresul tehnologiilor aviatice. inclusiv restricţii asupra zborurilor de noapte 3B.24 În opinia Primarului. ca femonene distincte de trezirea din somn. După încheierea lucrărilor de construcţie. Situaţia se poate schimba pe măsură ce tehnologiile aviatice evoluează. introdusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de riveranii afectaţi. într-o consultare publică de mare anvergură. 3B. Primarul a oferit o a doua sumă de 20. Acţiunea a fost sprijinită de o mare varietate de grupuri de interes.

unde zgomotul este atenuat de bariere. perioada în care se aplică la Baneasa cota de noapte ar trebui extinsă pentru a acoperi întregul interval dintre 23:00 şi 07:00 şi ar trebui să fie utilizate instrumente de control.25 Unele categorii de oameni. precum şi în timpul testării motoarelor. Zgomotul la sol şi accesul de suprafaţă 3B. politica 25 Primarul va cere Guvernului să evalueze efectele rotaţiei săptămânale a pistelor la Baneasa pe timpul nopţii. Folosirea unităţilor auxiliare de alimentare cu energie la avioane a fost restricţionată. pentru a minimiza efectele negative în timpul sub-intervalelor cuprinse în această perioadă.27 Poluarea fonică şi alte forme de poluare provocate de traficul din preajma aeroporturilor au devenit o problemă din ce în ce mai serioasă. politica 24 Primarul este de acord cu opinia conform căreia zborurile de noapte ar trebui interzise. ar trebui ca folosirea preferenţială a culoarului vestic să fie introdusă pentru aterizările din timpul nopţii. Dacă nu se pot obţine reduceri suficiente ale zgomotului la sursă. se generează zgomot şi în timpul inversării jeturilor. la Baneasa se impune reducerea la minimum a folosirii inversoarelor de propulsie în intervalele de timp când zgomotul este o problemă.26 Pe lângă zgomotul produs de decolarea şi aterizarea avioanelor. Dacă programul de rotaţie pe timpul nopţii nu are efectul scontat asupra opiniei publice. va trebui să fie luate în considerare şi măsuri locale (vezi mai jos Planificarea spaţiului şi izolarea clădirilor). împreună cu stimulente financiare adecvate. 3B. De exemplu. după instalarea de linii de electricitate la sol pentru majoritatea standurilor. al manevrelor la sol şi al utilizării unităţilor auxiliare de alimentare cu energie.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti important care justifică utilizarea alternativa a ambelor culoare de către toate zborurile de noapte. după consultări. O serie de limitări au fost impuse şi asupra testării motoarelor la sol. toate aceste tipuri de zgomot afectează zonele din apropierea aeroporturilor. S-au instalat bariere sonore şi în alte zone ale aeroportului. 3B. Pe măsura creşterii numărului de pasageri care folosesc aeroportul Baneasa. Operatorul aeroportului este responsabil pentru controlul zgomotului produs la sol. Cam o treime din pasageri 52 . precum şi ponderea transportului în comun. Dacă evaluarea va indica acest lucru. Strategia Primarului recunoaste importanţa traficului rutier din zona aeroportului Baneasa şi impactul pe care acesta îl are asupra calităţii aerului si a nivelului de zgomot. după ce programul va putea fi implementat integral pentru o perioadă rezonabilă de timp. toate manevrele la putere maximă trebuie să se efectueze într-una dintre incintele de rulare la sol. mai ales cei în vârstă sau bolnavi. pe timpul nopţii. iar decolările să fie suspendate în intervalul de timp menţionat. Pe termen scurt. a crescut şi traficul rutier. Guvernul ar trebui să iniţieze consultări cu privire la folosirea exclusivă a culoarului vestic pe timpul nopţii (soluţia care afectează cei mai puţini oameni). se trezesc mai des noaptea şi adorm mai greu după ce s-au trezit25. În zonele survolate de culoarul estic al aeroportului (în Bucuresti) sunt mult mai mulţi oameni decât în cele traversate de culoarul vestic. Între orele 23:00 şi 07:00. în urma încheierii lucrărilor de reconstrucţie a pistelor. folosită pentru a reduce viteza avionului pe pistă în timpul aterizării.

Regia Autonoma de Transport Bucuresti va conlucra cu Aeroportul Baneasa pentru a urmări implementarea unor alte măsuri de creştere a utilizării formelor de transport viabile pe termen lung în nordul Bucurestiului. în primul rând prin construirea unei noi legături de metrou nord-sud. 3B. Prevederile care să asigure accesul pe termen lung al pasagerilor şi al muncitorilor la transportul în comun vor rămâne un factor important. aeroporturile tind să atragă mai mulţi oameni care ajung să locuiască în vecinătatea lor. Primarul va încerca să obţină date exacte despre acţiunile care au fost întreprinse pentru a limita nivelul zgomotului în zonele respective . pentru a reduce impactul cauzat de folosirea autoturismelor proprietate personală şi a contribui la îmbunătăţirea globală a condiţiilor de mediu. Elaborarea unor Planuri de Transport pentru aeroport şi alte măsuri asemănătoare trebuie să fie urmărite cu hotărâre de angajatorii de la aeroport. Dacă va primi cereri de autorizare pentru asemenea clădiri. spatiale şi şcoli. Este important ca Guvernul să aloce fondurile necesare pentru implementarea unor îmbunătăţiri ale reţelei de transport în comun care au o importanţă vitală pentru uşurarea accesului. este dezirabilă limitarea numărului de oameni afectaţi de funcţionarea aeroporturilor.29 Primarul şi-a exprimat cât se poate de clar convingerea că vor fi necesare facilităţi suplimentare de transport în comun care să poată deservi cel puţin 50% din totalul pasagerilor aeroportului şi cel puţin 25% din totalul angajaţilor. iar acolo unde este posibil trebuie să se implementeze măsuri rentabile de reducere a zgomotului. 3B. reducerea aglomeraţiei din trafic şi ameliorarea impactului global asupra mediului. Impactul din punct de vedere al emisiilor sonore pe care îl vor avea capacităţile suplimentare de transport trebuie să fie inclus în mod corespunzător în procesul de evaluare a propunerilor de programe.31 Din motive de mediu. care va influenţa opinia primarului cu privire la dezvoltarea aeroportului. Primarul propune îmbunătăţirea transportului în comun până la Baneasa. 53 . Acest demers va necesita finanţare suplimentară din partea Guvernului sau a operatorilor aeroportului. care va lega Baneasa de centrul orasului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti folosesc transportul în comun.28 Prin intermediul Strategiei de Transport. pe măsură ce devin angajatori de mai mare anvergură şi generează o sferă mai largă de activităţi economice. obiectivul fiind ca această proporţie să crească la 40% până în 2009 şi la 50% pe termen lung. 3B. Pe de altă parte. Problema legăturilor viitoare de transport în comun dinspre sud rămâne nerezolvată. politica 26 Primarul şi Directia de Transport vor conlucra cu Aeroportul Baneasa. Planificarea spaţiului şi izolarea clădirilor 3B. Realizarea este în curs de desfăşurare. precum şi alte activităţi urbane. cu Guvernul şi cu alte instituţii implicate pentru a îmbunătăţi transportul în comun până la şi în zona aeroporturilor Otopeni si Baneasa.30 Primarul sprijină iniţiativa de îmbunătăţire a accesului către aeroportul Otopeni prin intermediul transportului în comun. în apropierea aeroporturilor. inclusiv locuinţe. Politicile de planificare din Romania urmăresc restricţionarea numărului şi amplasării clădirilor sensibile la zgomot.

pentru a limita expunerea la zgomot. folosite la decolări.34 Pe de altă parte. ■ Elaborarea de recomandări pentru planificare şi urbanism care să contribuie la minimizarea efectelor zgomotului produs de avioane atât în interior. După finalizare. tehnici de construcţie şi moduri de amplasare. Limitarea deplasărilor de avioane la anumitte rute permite celor pe care zgomotul îi îngrijorează în cea mai mare măsură. deşi crearea de hărţi ale zgomotului rutier este într-un stadiu avansat. ca ele să fie suplimentate prin intermediul altor informaţii. În practică. căutând spaţii pentru locuinţe şi şcoli în zone mai liniştite. dacă au posibilitatea reală de a-şi alege locuinţa. pentru a permite constructorilor şi comunităţilor locale să aibă un anumit grad de certitudine şi să reducă numărul clădirilor care trebuie izolate? Sau să fie deplasările avioanelor dispersate. Progresele în tehnologia aviatică nu par capabile să ofere. până în 2016-2021. în care construirea este. necesar. De exemplu. Penuria de locuinţe.35 Planul pentru Bucuresti creează un cadru de abordare a nevoilor de locuinţe ale oraşului. cât şi în exterior. întrucât o mare parte din terenurile din zonă fac parte din Zona Verde. să caute zone mai liniştite. Decizia ICAO de a nu impune un standard mai strict al emisiilor sonore pentru avioanele noi conferă o importanţă mai mare planificării spaţiului din jurul aeroporturilor. La Baneasa. nu numai pentru contururile de zgomot existente. mai ales imediat după decolare şi la aterizare. Asemenea recomandări trebuie să indice materiale. în mod normal. Este posibil ca. în lipsa unor stimulente suplimentare. alte secţiuni ale programului naţional de realizare a hărţilor de zgomot se confruntă cu întârzieri. Limitarea construcţiilor de clădiri sensibile la zgomot în zona rutelor preferenţiale de la vest de aeroport nu implică sacrificarea unui spaţiu potenţial foarte mare. impuse de tehnologia existentă. Cartea Albă a Transportului Aerian creează incertitudini cu privire la dezvoltarea viitoare a aeroportului Otopeni şi. Modificările viitoare ale raporturilor numerice între tipurile de avioane din flote şi progresele tehnologice pot avea implicaţii pentru zonele aflate sub culoarele de aterizare. de exemplu prin desemnarea unor Rute Preferenţiale pentru Evitarea Zgomotului.33 Politica de planificare aviatică din Romania nu a încercat să ofere un anumit grad de previzibilitate. tind să limiteze deplasările de avioane la anumite rute.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3B. situate chiar sub culoarele de zbor. este foarte probabil ca avioanele mai mari şi mai grele să fie. trenuri şi avioane.32 Relaţia dintre proiectele imobiliare şi rutele avioanelor poate evolua în mai multe moduri. interdicţia de a construi clădiri sensibile la zgomot în zona culoarului de aterizare de la est de Aeroportul Baneasa ar fi o piedică imensă în calea dezvoltării Bucurestiului. de exemplu. care sunt mai mici. în continuare. Primarul este hotărât să efectueze un nou Studiu cu privire la Capacitatea Locativă a Bucurestiului în 2004. ţinând cont şi de orice potenţiale modificări ale alocării şi administrării spaţiului aerian. ci şi luând în considerare numărul de depăşiri ale nivelelor medii de zgomot pe culoarele de decolare şi aterizare. probabil. 3B. mai zgomotoase decât avioanele actuale. cu excepţia zonelor expuse la niveluri mari ale zgomotului. reduceri majore ale zgomotului la aterizare până în 2016. 3B. crearea de anvelope sau de suprafeţe carosabile mai Caseta 29: Aspecte legate de  dezvoltarea culoarelor aeriene  Printre aceste aspecte se numără: ■ Actualizarea prognozelor cu privire la impactul sonor. folosirea alternativă a pistelor permite obţinerea unor perioade previzibile de linişte. pentru a oferi comunităţilor unele perioade de linişte? 3B. 54 . industrială şi alte destinaţii mai puţin sensibile la zgomot în zonele cele mai afectate. mai ales prin prisma celor mai noi estimări cu privire la dimensiunile şi amprentele sonore ale avioanelor. progresul tehnologic să aibă un efect pozitiv asupra surselor de zgomot non-aviatice. permiţând. deşi va fi. Progresele viitoare în administrarea spaţiului arian ar putea permite îmbunătăţirea încadrării pe culoarele de zbor sau alte schimbări în operare. unde construcţiile de locuinţe trebuie evitate. interzisă. cererea potenţială de spaţii de locuit şi diferenţele mari între reacţiile indivizilor impun o abordare mai flexibilă. ■ Examinarea utilităţii transferului de drepturi de construcţie şi a altor mecanisme de promovare a proiectelor de clădiri cu destinaţie logistică. Să fie avioanele încadrate strict într-un număr restrâns de culoare aeriene. cerinţele de control al traficului aerian. hărţile de zgomot ar trebui să ajute la evaluarea pe baze unitare a zgomotului cauzat de automobile.

„locuirea în întreaga casă” a devenit modul de viaţă normal. O ierarhie mai flexibilă a măsurilor ar putea fi mai portivită . trenuri şi avioane. vehiculelor. acolo unde este posibil. şi să asigure fondurile necesare. dacă acest lucru va fi practic şi oportun. astfel încât noile zone rezidenţiale să ofere condiţii corespunzătoare cetăţenilor. într-un sistem simplu de ventilare forţată. Deşi nu sunt disponibile informaţii complete. În general. Studiile ar trebui să stabilească moduri de satisfacere optimă a nevoilor locative. Pachetul de bază oferit constă.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti silenţioase sau îmbunătăţirea tehnologiilor feroviare. dar şi de nivelul înalt al „interferenţelor” între diferitele activităţi care au loc în şcoală. de exemplu. De exemplu. poate să aibă loc. să ia în considerare schimbările probabile ale nivelurilor de zgomot cauzat de vehicule. 3B. ceea ce ridică întrebarea dacă practica de a izola fonic numai anumite camere nu ar trebui să fie revizuită. în sensul utilizării „celei mai pesimiste estimări” pentru realizarea contururilor de zgomot produs de avioane. căilor ferate sau al altor surse externe. care se folosesc la evaluarea necesităţii de izolare a clădirilor sau a altor măsuri de atenuare a zgomotului. Deşi decolarea spre est la Baneasa. ofertele de izolaţie fonică includ izolare acustică secundară. Aceasta ar însemna că o perioadă importantă pentru un copil care învaţă ar putea să fie marcată de un nivel al zgomotului mai ridicat decât media. politica 27 Primarul va conlucra cu districtele pentru a asigura aplicarea adecvată a recomandărilor Guvernului. inclusiv. se poate întâmpla ca ruta de est să fie folosită cu precădere de avioane pentru o perioadă destul de lungă.37 Mai multe Programe de Izolare Fonică au fost implementate la Otopeni. Studiile de Capacitate Locativă la nivelul întregului oras ar trebui să încerce. mai ales pentru dormitoare şi livinguri. în acelaşi timp. Dacă locatarii doresc să înlocuiască toate geamurile cu geamuri termopan. se poate argumenta că toate clădirile ar trebui să fie planificate şi proiectate ţinând cont de contururi ale zgomotului produs de avioane obţinute pe baza “celei mai pesimite estimări”. 55 . minimizând. Trebuie să fie evaluate implicaţiile diferitelor surse de zgomot pentru potenţialele zone de locuinţe. expunerea la zgomot.36 Perioada de timp care ar trebui să fie acoperită de măsurătorile zgomotului produs de avioane este un aspect de o importanţă aparte pentru şcoli (vezi casetele de mai sus) Şcolile pot fi afectate de zgomotul avioanelor. 3B. deşi trebuie luate în considerare şi cheltuielile. În intervalul scurs de la implementarea primelor programe de izolare fonică. pot plăti diferenţa. în cadrul căruia nivelurile minime de expunere la zgomot în baza cărora se stabileşte care locuinţe beneficiază de izolare fonică sunt mai scăzute decât pentru orice alt aeroport din Romania. cel mai recent fiind un program oferit voluntar de operatorul aeroportului pentru locuinţe şi şcoli. mai ales în zonele traversate de culoare de zbor. precum o revizuire radicală a Recomandărilor pentru Politici de Planificare. în cazul şcolilor de la est de Baneasa. Şi la aeroportul Baneasa este în curs de implementare un program de izolare fonică. Fondurile necesare au fost obţinute pe baza principiului „cine poluează plăteşte”. multe soluţii Caseta 31: Estimarea cea mai  pesimistă  Unele voci au susţinut că “estimarea cea mai pesimistă” ar trebui să fie folosită în scopuri de planificare şi control al construcţiilor. numai o dată la cinci zile pe parcursul unui an obişnuit. Cu toate că măsurile de izolare fonică nu sunt identice cu cele de izolare termică. acolo unde este practic şi rentabil. politica 28 Primarul cere Guvernului să elaboreze recomandări. diferenţele între ratele potenţiale de modificare. se poate presupune că mediul acustic din multe şcoli bucurestene nu este tocmai propice pentru comunicarea profesor-elev şi pentru concentrarea elevilor. în locul contururilor bazate pe niveluri medii ale zgomotului. de regulă. conform principiului „cine poluează plăteşte”. ceea ce ar reduce ponderea zgomotului cauzat de automobile şi trenuri comparativ cu zgomotul cauzat de avioane. în medie. care împiedică pătrunderea zgomotului în locuinţă.

De aceea. Contururile oferă doar o valoare generală. Personalul aeroporturilor are acces imediat la datele despre zgomot şi despre înscrierea pe culoarele de zbor. Unele autorităţi locale oferă un serviciu de înregistrare a plângerilor care vizează zgomotul provocat de avioane. şi dacă există perioade de linişte cu frecvenţă regulată. în mod evident. Informare publică şi comunicare 3B.39 Operatorii de aeroporturi răspund de recepţionarea şi de soluţionarea plângerilor cu privire la zgomot. Cu toate acestea. Mai ales atunci când se decid unde vor să locuiască. lucrările trebuie să ofere simultan protecţie împotriva mai multor surse de zgomot şi să fie proiectate împreună cu izolaţia termică şi cu măsuri de protecţie a mediului. ceea ce facilitează identificarea situaţiilor în care se generează niveluri mari de zgomot. dinamica plângerilor este analizată în mod curent de comitetele consultative pentru aeroporturi. oamenii pot înţelege că în afara conturului de 55dBA zgomotul avioanelor nu se aude deloc. a nivelului global al energiei sonore. pe termen lung. stabilirea tendinţelor şi alte scopuri asemănătoare. dacă acest lucru este practic posibil şi nu încalcă anumite norme de securitate. şi să elaboreze previziuni actualizate ale impactului zgomotului asupra zonelor afectate de Aeroportul Baneasa. De fapt.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti folosite pentru a rezolva una dintre probleme se dovedesc eficiente şi în cazul celeilalte. a proteja mediul şi a reduce nivelul zgomotului. care să încorporeze o ierarhie flexibilă a măsurilor.40 O problemă a contururilorde zgomot al avioanelor este că ele sunt folosite în scopuri pentru care nu sunt potrivite. permiţând protecţia rentabilă a unor categorii mai largi de imobile. la ce intervale de timp. o parte a populaţiei este deranjată şi de intensităţi mai scăzute ale zgomotului produs de avioane. dacă acestea se referă la posibile încălcări ale reglementărilor cu privire la zgomot. pe lângă serviciile generale de reclamaţii cu privire la zgomot. în funcţie de situaţie. în ciuda avertismentelor publicate. este. 3B. Ele oferă tuturor părţilor implicate ocazii constante de monitorizare şi schimb de informaţii. oamenii ar face bine să se intereseza câte avioane survolează zona respectivă. de dorit să se urmărească proiectarea combinată a acestor măsuri. acolo unde este necesar. Datele relevante ar trebui să fie puse la dispoziţia celor care au un interes sau o preocupare legitimă. precum şi de revizuire a măsurilor de administrare a zgomotului. conţinând referiri mai ales la culoarele de aterizare care traversează Bucuresti. 3B. În general. a economisi energie. ţinând cont şi de existenţa altor surse de zgomot.38 Comitetele consultative creează posibilitatea comunicării şi consultării între aeroporturi şi comunităţile afectate.34 politica 29 Primarul va cere Guvernului să evalueze caracteristicile de zgomot asociate cu modificările potenţiale ale structurii flotelor de avioane şi cu progresul tehnologic. Acolo unde este posibil. pentru a reduce cheltuielile cu încălzirea ale familiilor cu venituri mici. Trebuie să se ia în considerare posibilitatea unui nou Program de Izolare Fonică. Ele reduc serii complexe de evenimente la o singură valoare care este utilă pentru planificare. printre alte aspecte. În cazul 56 .

Oamenii vor informaţie simplă. în cazul culoarelor aeriene. demonstrând modul în care gruparea încărcăturii poate reduce impactul vehiculelor de marfă asupra mediului. în ce scopuri. Marea majoritate a mărfurilor care ajung la Baneasa sunt transportate în calele avioanelor de pasageri. rezervaţii naturale. politica 31 Primarul va cere Guvernului să lucreze cu hotărâre. al căilor ferate şi al multor alte surse de zgomot. într-un limbaj accesibil – de exemplu. este posibil ca niciun avion să nu treacă prin zonă atunci când cumpărătorul inspectează casa. Hărţile radar pot indica unde sunt concentrate culoarele de zbor deasupra unui cartier. Un studiu ar trebui să evalueze care forme de comunicare ar fi mai transparente şi mai accesibile. şi modurile în care pot fi puse la dispoziţia lor datele relevante. aeroport în care se constituie încărcăturile pentru alte aeroporturi. ele nu indică nivelul de zgomot pe care îl poate genera un anumit avion într-un anumit loc. Trebuie să se stabilescă întâi ce informaţii vor oamenii. sau când îşi fac planuri pentru activităţi în aer liber. Descărcarea şi transbordarea mărfurilor este o activitate majoră în zona Baneasa. şi ce metode de pregătire. politica 30 Primarul va cere Guvernului să examineze modurile în care oamenii folosesc în diferite scopuri diferitele tipuri de informaţii despre zgomotul produs de avioane. de exemplu prin intermediul unor site-uri web interactive. informaţii despre localizarea normală a culoarelor de zbor şi despre numărul de avioane în diferite momente ale zilei. cum ar fi cele despre culoarele de zbor. atâta vreme cât acest lucru este realizabil în practică şi nu încalcă anumite norme de securitate. inclusiv prin încheierea de acorduri internaţionale. Aceasta este o iniţiativă importantă. inclusiv emisiile sonore. Folosirea celor mai silenţioase vehicule pentru deplasările de marfă între aeroporturi şi pentru alte deplasări nocturne de marfă trebuie să fie încurajată. Guvernul australian a publicat documente în care sunt evaluate forme alternative de informare. care are implicaţii mai largi. Guvernul ar trebui să examineze care infomaţii despre zgomotul produs de avioane şi despre culoarele de zbor ar fi cele mai utile pentru persoanele care se mută într-o zonă afectată. 3B. De asemenea. momentul zilei care este de interes pentru oameni poate varia în funcţie de activităţile lor. şi prin intermediul căror canale de informare. Totuşi.42 Aeroportul Baneasa are cel mai mare terminal de marfă din Romania. Informaţiile mai bune despre posibilitatea de survol pot fi utile şi când oamenii vizitează parcuri istorice sau grădini. Strategia Primarului a evidenţiat problemele de calitate a aerului existente în zona Baneasa şi caută să încurajeze folosirea de vehicule cu emisii mai reduse. pentru a minimiza 57 . publicare şi verificare indepentă ar fi cele mai potrivite pentru a câştiga şi a menţine un nivel înalt de încredere a publicului. dar analizarea şi prezentarea ei în moduri complet personalizate. prezenţa fizică a infrastructurii în apropierea unei case poate fi un semnal de alarmă pentru cumpărător. poate necesita resurse considerabile. prin reglementări naţionale şi cu privire la aeroportului şi prin măsuri economice. Transportul de marfă pe calea aerului 3B.41 Există avantaje potenţiale în oferirea de informaţii mai detaliate despre zgomotul cauzat de avioane.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti drumurilor.

pe măsură ce tehnologiile evoluează şi apar ocazii noi. Palele rotorului generează zgomote cu caracteristici aparte. dar reduce liniştea din spaţiile deschise. acolo unde acestea sunt disponibile. Elicoptere 3B. ceea ce reduce concentraţia celor mai înalte niveluri de zgomot în multe zone. dar şi locuitori – sunt deranjaţi în mod special de zgomotul produs de elicoptere. 3B. Altitudinea de zbor depinde de vreme şi de cerinţele de vizibilitate în tmpul 58 . inclusiv emisiile sonore. şi să promoveze alternative eficiente şi viabile pe termen lung.44 Elicopterele trebuie să respecte reglementările Regulamentului Aerian şi să urmeze instrucţiunile controlorilor de trafic aerian dar.45 Rutele existente pentru elicoptere au fost proiectate ţinând cont de siguranţa zborurilor şi de alte aspecte operaţionale ale relaţiei cu alte fluxuri de trafic. Autorităţii pentru Aviaţie Civilă şi operatorilor de aeroporturi.43 Mulţi oameni – muncitori şi vizitatori. ţinând seama mai ales de amplasarea culoarelor de aşteptare. Aceasta minimizează numărul zonelor rezidenţiale survolate. elicopterele pot fi ţinute în bucle de aşteptare. Elicopterele cu două motoare au libertatea de a călători pe ruta cea mai directă. vehicul sau structură construită. În anumite zone. 3B. cu excepţia operaţiilor de decolare şi de aterizare. din motive de control al traficului aerian. a structurilor de navigaţie şi de înălţimea rutelor aviatice în zonele construite.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti impactul transportului de marfă pe calea aerului asupra mediului. ceea ce poate crea neplăceri suplimentare atunci când aeronavele sunt constrânse să survoleze în mod repetat aceeaşi zonă. În general. politica 32 Primarul va cere Guvernului. Modificările semnificative ale tiparelor de deplasare în interiorul unui cadru stabilit de infrastructura aeriană şi de reguli ar trebui să facă obiectul unor consultări. în general. Numărul limitat de rute disponibile pentru elicopterele cu un singur motor poate duce la apariţia aglomeraţiei în anumite perioade. inclusiv zgomote de frecvenţă joasă. ca şi modificările infrastructurii şi ale regulilor înseşi. Coridoarele folosite în practică au o lăţime de circa 800 m. inclusiv al transportului de marfă. ele urmează spaţiile deschise. propunerea 22 Regia Autonoma de Transport va conlucra cu instituţiile implicate pentru a minimiza impactul sonor al transportului de suprafaţă în jurul aeroporturilor din zona Bucuresti. Elicopterelor nu le este permis să zboare la mai puţin de 170 m de orice persoană. Elicopterele cu un singur motor trebuie să urmeze anumite rute în Zona de Control Bucuresti. să revizuiască potenţialul pe care îl au măsurile de proiectare şi administrare a spaţiului aerian pentru reducerea impactului global al zgomotului produs de avioane asupra comunităţilor afectate. ambarcaţiune. nu există alte restricţii asupra deplasărilor lor. Limitele superioare de zbor pentru elicoptere sunt la cel mai înalt nivel posibil fără a apărea suprapuneri cu rutele de decolare şi aterizare ale avioanelor.

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti zborului.

3B.46 Atitudinile oamenilor faţă de elicoptere sunt influenţate, în general, de importanţa pe care ei consideră că o are folosirea acestora. Nu este întotdeauna clar pentru cei de la sol dacă un elicopter este folosit ca ambulanţă aeriană, în scop de afaceri sau pentru agrement. Serviciile de urgenţă încheie acorduri cu o varietate de firme în vederea folosirii elicopterelor acestora, iar utilizarea curentă a unui elicopter nu reiese întotdeauna din aspectul său exterior. 3B.47 Elicopterele aparţinând poliţiei şi altor servicii de securitate pot zbura mai jos decât alte elicoptere şi pot părăsi rutele normale pentru elicoptere. Acest factor a contribuit, probabil, la creşterea atenţiei publicului faţă de zgomotul creat de elicoptere. Cu toate acestea, politica obişnuită este de a zbura cât mai sus posibil, în funcţie de constrângerile pe care le impune traficul aerian în momentul respectiv.

3B.48 Primarul nu are nicio atribuţie de control al numărului, deplasărilor sau rutelor pe care le urmează elicopterele. Folosirea elicopterelor poate fi influenţată numai acolo unde sunt necesare autorizaţii pentru construcţia de facilităţi suplimentare pentru decolarea şi aterizarea elicopterelor. Cu toate acestea, conform legislaţiei de planificare în vigoare, o zonă de decolare şi aterizare a elicopterelor poate fi folosită până la 28 de zile pe an fără să existe vreo autorizaţie explicită care să dea zonei respective această destinaţie. Este dificil pentru autorităţile de planificare locală să verifice dacă limita de 28 de zile nu a fost depăşită. Elicopterele pot opera numai din zone mai înalte, cu o permisiune specială din partea Autorităţii pentru Aviaţie Civilă.

3B.49 Pentru orice nou heliport, inclusiv unul plutitor sau unul amenajat pe o clădire, este nevoie de autorizaţie de construcţie. Impactul sonor al oricărei asemenea noi structuri asupra locuitorilor, muncitorilor şi altor categorii ar trebui să fie evaluat integral şi cu grijă, nu numai din punct de vedere al culoarelor de decolare şi aterizare, ci şi din punt de vedere al utilizării generale a rutelor pentru elicoptere. Va fi necesar să fie avute mereu în vedere implicaţiile pe care modificările în utilizarea elicopterelor le au asupra poluării fonice, precum şi orice alte evoluţii viitoare precum folosirea dirijabilelor sau a avioanelor comerciale cu decolare şi aterizare verticală. politica 33 Primarul va cere Guvernului, Uniunii Europene şi producătorilor de elicoptere să mărească progresiv severitatea strandardelor de emisii sonore, să sprijine proiectarea de elicoptere mai silenţioase şi să asigure minimizarea impactului sonor pe care îl au noile tehnologii aviatice. politica 34 Primarul va cere Guvernului şi serviciilor de trafic aerian să aibă în vedere implicaţiile modificărilor în utilizarea elicopterelor asupra emisiilor sonore, precum şi noile ocazii de monitorizare şi control rentabil, şi să examineze, consultându-se şi cu Primarul, cu primariile de sector şi cu alte entităţi, modurile în care tehnologiile nou introduse pot oferi noi moduri de minimizare a impactului emisiilor sonore.

59

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti politica 35 Primarul se aşteaptă ca orice proiect de heliport sau de structură similară să fie evaluat în conformitate cu Recomandările pentru Politici de Planificare sau a actului care va înlocui acest act normativ, pentru a minimiza efectul emisiilor sonore, inclusiv din punct de vedere a modificărilor în frecvenţa folosirii rutelor pentru elicoptere în Bucuresti. Conlucrând cu comunitatile, primarul va lua în considerare necesitatea şi posibilitatea practică de identificare a unor zone Bucuresti unde să se poată construi un nou heliport, pentru a stimula economia Bucurestiului. În general, ar trebui ca districtele să se opună propunerilor de construcţie a unor heliporturi private, cu excepţia celor care vor fi folosite predominant pentru situaţii de urgenţă.

3C Zgomotul industrial 
3C.1 Producţia pe cap de locuitor este mai mare în Bucuresti decât în restul Romaniei. Foarte multe activităţi vechi şi zgomotoase au părăsit oraşul, au fost închise sau au fost înlocuite cu procese moderne şi cu o productivitate ridicată. Estimările pentru Bucuresti au fost că aproximativ 480000 persoane, adică 49,6% din total, erau angajaţi în producţie în 2001.Această cifră a fost proiectată să scadă la 240.000, sau 24,7% din totalul persoanelor angajate, în perioada planificată până în 2016. 3C.2 Trebuie acordată o atenţie deosebită interfeţei dintre industria zgomotoasă şi cea nouă şi sensibilă la zgomot atunci când se întâmplă să se elibereze vreun teren industrial. Zgomotul existent şi de perspectivă datorat transportului trebuie luat de asemenea în considerare pentru a se asigura, pe cât posibil, că se eliberează cele mai liniştite zone pentru scopuri sensibile la zgomote (a se vedea în special paragrafele 4C.32-36 şi Politica 45). Se iau în considerare nevoile industriei în ceea ce priveşte aglomerarea, capacitatea, mediul ambiant, accesibilitatea şi costurile prin 2 locaţii de bază: Locaţii Industriale Preferate (PIL) având costuri scăzute, deseori premise de extindere a spaţiului, unde mediul ambiant nu reprezintă o constrângere şi Parcuri Industriale de Afaceri (IBP) – calitate înaltă, de obicei mai scump, şi câteodată mai dense. Este foarte important pentru viitorul Bucurestiului în ceea ce priveşte zgomotul, ca spaţiul pentru activităţile potenţial a fi zgomotoase, să rămână în PIL. Sensibilitatea la zgomot trebuie să constituie un factor cheie în luarea deciziilor referitor la locaţiile distribuţiei şi serviciilor, luând în considerare posibilitatea încărcării şi descărcării pe timp de noapte. 3C.3 Datele publicate indică aproximativ 140 locaţii care se ocupă cu managementul deşeurilor în Bucuresti. Va apărea nevoia de identificare şi securizare a terenurilor în locaţii corespunzătoare pentru industrii noi şi activităţi legate de reciclarea şi reprocesarea materialelor. Locaţiile industriale preferate probabil că sunt cele mai potrivite pentru activităţi de procesare şi manipulare din punct de vedere al minimizării potenţialului impact al zgomotului. Prima Strategie de Dezvoltare a

60

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Bucurestiului va stabili o agendă care sa includa asigurarea faptului că Bucurestiul va continua să sprijine un domeniu larg de activităţi economice. Noile şi reînnoibilele surse de energie şi de reciclare a materialelor au fost văzute ca având mari contribuţii. 3C.4 Directiva Uniunii Europene referitoare la Evaluarea şi Managementul Zgomotului în mediul înconjurător (END) necesită cartografierea zgomotului din marile industrii ca cele definite în Anexa 1 la Directiva referitoare la Controlul şi Prevenirea Poluării în zonele aglomerate, inclusiv Bucuresti. Aceasta harta a fost deja realizata, dar este necesara o verificare continua a acesteia pentru a acoperi schimbarile care se petrec in spatiul edilitar al Bucurestiului Controlul şi prevenirea poluării şi Managementul deşeurilor 3C.5 Zgomotul din mediul înconjurător datorat dezvoltării industriale a fost controlat în mare măsură de către orăşele prin sistemul de planificare al oraşului şi al ţării şi prin funcţiunile lor în ceea ce priveşte sănătatea mediului – inclusiv acţiuni împotriva zgomotelor provenite din activităţile industriale existente in Legea Mediului. Un nou sistem integrat de prevenire şi control a poluării (IPPC) a fost introdus pentru anumite activităţi industriale pentru a corespunde Directivei Comisiei Europene nr. 1996/61. IPPC reprezintă o abordare integrată pentru a controla emisiile în aer, apă şi pământ, alături de zgomot şi consumul de energie prin constrângerea condiţiilor permise utilizând “Cele mai bune tehnici disponibile”. Sistemul de control necesită permisiuni specifice locaţiei stabilind limite ale valorilor emisiilor şi/sau tehnici de măsurare echivalente. Permisele pot conţine cerinţe potrivite de monitorizare a eliberării şi o obligaţie de a furniza autorităţii competente datele solicitate pentru a verifica acordul. IPPC va fi aplicat progresiv în perioada 2007-2014. Agenţia pentru Protectia Mediului este regulatorul industriilor mari şi cu potenţial ridicat de poluare (Partea A1 Instalaţii). Alte industrii – majoritatea celor din Bucuresti – în continuare sunt regularizate de către autorităţile locale. 3C.6 Autorităţile Locale sunt consultate în toate permisele pentru aplicaţiile IPPC şi Agenţia pentru Mediul Înconjurător ataşează o greutate specifică răspunsului acestora în ceea ce priveşte determinarea BAT pentru zgomot la o anumită instalaţie. Conform “Ghidului Practic” al Guvernului în ceea ce priveşte IPP, “Agenţia va justifica ocaziile în care nu va urma propunerile Autorităţilor Locale privitor la zgomote”. Accentul se pune pe controlul zgomotului la sursă, iar ghidarea Agenţiei se bazează pe o abordare bazată pe risc a regulilor în ceea ce priveşte zgomotul. Acolo unde zgomotul nu reprezintă o problemă şi sunt observate practici eficiente, este puţin probabil ca permisele să includă orice condiţii specifice referitoare la zgomot, altele decât cele pentru utilizarea BAT. Cu toate acestea, acolo unde zgomotul reprezintă o problemă, condiţiile de permis este posibil să fie influenţate de condiţii relevante de planificare şi o istorie în ceea ce priveşte constrângerea. Este posibil să-i fie solicitat unui operator să pregătească un plan de management al zgomotului unde utilizarea unui anumit grad de risc al zgomotului să fie justificată. Orice monitorizare solicitată se aşteaptă să fie efectuată respectând stipulările Standardelor Romane sau ale altor îndrumare. Nivelele permise ale zgomotului vor depinde de circumstanţele locale. Teoretic, diferite obiective în ceea ce priveşte mediul înconjurător, pot fi schimbate între ele pentru a obţine cea mai

61

la iniţiativele în ceea ce priveşte minimizarea impactului advers al zgomotelor industriale prin promovarea unor practici eficiente în proiectarea clădirilor.7 Strategia Primarului de Management al Deşeurilor şi politica Spaţiilor Verzi. condiţii pentru controlul zgomotelor. permiţând o abordare mai flexibilă asupra regulilor pentru activităţile zilnice. În ultimii ani au fost depuse eforturi considerabile în industria construcţiilor pentru minimizarea materialelor utilizate şi pentru creşterea reciclării. propunerea 23 62 . Acesta îşi propune ca inspectorii să considere impactul zgomotelor asupra mediului înconjurător ca o parte din inspecţiile de rutină în locaţii. Cerinţele din ce în ce mai aspre ale regulilor de construcţie în ceea ce priveşte transmisia sunetului pot creşte cantitatea de materilale utilizate în construcţii. iau în calcul mari creşteri în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor. Dacă nu sunt întrunite obiective relevante în cadrul de lucru al permisiei de planificare. Aceasta va include iniţiative referitoare la Controlul şi Prevenirea Poluării Industriale în zonele industriale şi facilităţi în ceea ce priveşte managementul deşeurilor împreună cu Agenţia pentru Protectia Mediului. politica 36 Primarul va participa. acolo unde este cazul şi unde se poate aplica. 3C. Această solicitare se aplică activităţilor care fac obiectul sistemului de licenţiere a managementului deşeurilor şi acelor procese care au legătură cu deşeurile sub IPPC. În practică acest lucru nu este aşteptat în nici o reducere a standardelor în ceea ce priveşte zgomotul.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti bună protecţie a mediului înconjurător. autorităţile locale pentru planificare şi alţii. Îmbunătăţirea izolaţiilor clădirilor reprezintă o piaţă potenţială pentru reciclarea materialelor din sectorul construcţiilor sau din afara acestuia. Imaginea şi acceptabilitatea publică a multor părţi din managementul deşeurilor industriale trebuie îmbunătăţite. şi ca Agenţia să stabilească condiţii în ceea ce priveşte licenţele pentru managementul deşeurilor care să includă. 3C. unde este cazul. Agenţia pentru Protectia Mediului este obligată să stabilească condiţii în licenţa referitoare la deşeuri.10 Se aşteaptă ca nivele mari ale activităţilor de construcţie să întrunească cerinţele pentru mai multe case şi locuri de muncă în Bucuresti.9 Agenţia pentru Protectia Mediului vede condiţiile referitoare la licenţierea in managementul deşeurilor complementând cerinţele de planificare. Condiţiile de licenţă nu previn inconvenienţele legate de zgomot ale procedurilor deja aplicate. 3C. Agenţia pentru Protectia Mediului lucrează foarte mult cu orăşele în etapele de început ale proceselor de licenţiere şi planificare pentru a se asigura că responsabilităţile în ceea ce priveşte zgomotul de la locurile de reciclare a deşeurilor sunt clare.8 Regulile în ceea ce priveşte licenţierea Managementului Deşeurilor solicită evitarea inconvenienţelor cauzate de zgomotele provocate de recuperarea sau depozitarea deşeurilor. 3C. Sunt implicate mari schimbări în economia bucuresteana a materialelor cu creşteri în sectorul local şi regional de “refabricare” a materialelor care anterior erau considerate deşeuri.

tehnologiile de control sunt deseori specifice anumitor industrii. ca o primă prioritate.12 Zgomotul industrial trebuie controlat în primul rând la sursă. În special zgomotele de joasă frecvenţă pot fi problematice. Sursele zgomotului industrial sunt multiple şi foarte variate.11 Controlul zgomotelor industriale a avut doua ţeluri principale: evitarea depăşirii nivelului dorit al zgomotelor. Impulsivitatea. Planificarea şi zgomotul tin cont că trebuie luate în considerare caracterul şi nivelul zgomotului şi apariţia unor “impulsuri bruşte. Oricum se pune de asemenea problema prevenirii unei scăderi graduale a nivelelor de zgomot de fond. cum ar fi de la suprafeţe care vibrează. operare şi întreţinere. duză sau pompă. aşa cum sunt stabilite în liniile directoare pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi evitarea zgomotelor care pot cauza reclamaţii. Zgomotul industrial şi controlul vibraţiilor reprezintă domenii înalt specializate. 3C. În general.a se vedea de asemenea capitolul 3E. procese cu ecou sau aerodinamice. Predicţia zgomotului industrial în etapa de proiectare reprezintă o provocare. ventilarea şi extractele proceselor. toţi paşii practicabili şi rezonabili care trebuie urmaţi pentru utilizarea în 63 . planificarea spaţială şi izolarea clădirilor.13 Aspectele implicate în managementul zgomotelor în dezvoltarea industrială includ procese şi echipamente silenţioase. Aspecte referitoare la controlul zgomotelor industriale 3C. Sursele de zgomot care necesită măsurări similare pot fi de asemenea găsite în premisele comerciale şi de altă natură (de exemplu: instalaţia de aer condiţionat. prin intermediul proiectării instalaţiilor. Această evitare poate necesita noi surse care să fie cu 10 dB mai jos decât L90 în funcţie de nevoile şi circumstanţele locale. Primarul va investiga scopul promovării reciclării deşeurilor asupra produselor care pot contribui la reducerea zgomotelor precum materialele de izolaţie împotriva zgomotelor utilizate în construcţia clădirilor. Este foarte importantă şi o bună şcolarizare a operatorilor. intermitenţa şi tonalitatea pot fi caracteristici particulare deranjante ale zgomotului industrial. De asemenea poate fi dificilă diagnosticarea surselor de deranjare şi proiectarea unor soluţii potrivite.14 Zgomotul este produs într-o multitudine de moduri. instalare. orele de operare. în special articolul 55 şi politica 77. ventilatoare şi instalaţii de ventilare şi extracţie) . Procese şi echipamente silenţioase 3C. absorbţia şi izolarea instalaţiilor. şi impactul care poate include primul impact şi rezonanţa ulterioară. îngrădirea şi ecranarea. de la un ventilator.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Referitor la resursele securizate. 3C. În IPPC operatorul trebuie să aplice “Cele mai bune tehnici disponibile” care să ţintească asigurarea faptului că nu există o cauză rezonabilă pentru deranjarea persoanelor dincolo de limitele instalării referitoare la instalaţiile din Partea A1 reglate de Agenţia pentru Protectia Mediului. O dezvoltare sustenabilă necesită o abordare pragmatică luând în considerare toate aceste aspecte în contextul local. zgomote neregulate sau zgomote care conţine un ton continuu şi distinctiv” si vor necesita considerare specială.

inclusiv localizarea ventilatoarelor în cele mai ecranate poziţii. Permisia planificării ar trebui acordată în mod normal doar dacă nu există obiecţiuni specifice şi semnificative. natura utilizării şi locaţia rămân importante. cum ar fi asamblările ventilatoarelor. multe afaceri pot fi derulate în zone rezidenţiale fără a cauza neplăceri inacceptabile prin trafic intens. Operare şi management 3C. utilizarea acoperirilor metalice şi a căptuşelilor. Condiţiile referitoare la orele de operare se pot aplica întregului echipament sau a unei părţi. Zgomotul din activităţi deschise.18 Limitele numerice ale zgomotului pot fi stabilite la limita şantierului sau în apropierea celei mai sensibile zone. acoperite. este dificil de controlat.15 Generarea zgomotelor şi vibraţiilor nu poate fi întotdeauna evitată cu ajutorul tehnologiilor de fabricare disponibile. în contextul utilizării mixte. Inversarea temperaturii noaptea poate participa la propagarea sunetului. izolarea şi oprirea. de exemplu pentru a atenua zgomotele produse de ventilatoare. izolarea conductelor. să fie oprite între perioadele de lucru. Îngrădirea şi ecranarea echipamentelor 3C. 3C. sau unor operaţii specificate. “Anti-zgomotul” poate fi eficient dacă este utilizat pentru a elimina zgomotul unor surse simple şi de frecvenţă consistentă. Aspecte în acest sens includ dispunerea echipamentelor zgomotoase cât mai departe posibil de zonele sensibile la zgomot. încărcare sau descărcare. unde este cazul. orientarea oricărei instalaţii cu directivitate a zgomotului puternică în afara zonelor sensibile la zgomot. Scara dezvoltării. Monitorizarea regulată a vibraţiilor în elementele rotative poate detecta deteriorarea lagărelor şi permite înlocuirea înaintea distrugerii. 64 . vor fi solicitate frecvent. izolarea clădirilor. Planificarea spaţială şi proiectarea clădirilor 3C.17 Operarea eficientă şi practicile manageriale sunt esenţiale. de exemplu utilizarea cuplajelor elastice. de un sistem de management de mediu. economisind bani şi reducând zgomotele şi vibraţiile. troliilor sau altor maşinării şi îmbunătăţirea echilibrului pentru a reduce vibraţiilor părţilor rotative. când este posibil. Maşinile cu utilizare intermitentă ar trebui. Pot fi restricţionate tipurile de activităţi. Conductele şi ţevile de asemenea pot produce şi transmite zgomote. Zumzetele zgomotul din industrie  O politica de planificare referitoare la Dezvoltarea Industrială şi Comercială şi Firmele Mici releva faptul că.16 Îngrădirea acustică a maşinilor pot creşte cerinţele suplimentare pentru răcire şi ventilare. izolarea ţevilor.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti siguranţă a celor mai silenţioase procese şi specificaţiile celor mai silenţioase echipamente şi metode de lucru cu scopul eliminării din proiect a surselor de zgomot şi vibraţie. structuri intermediare sau prin bariere împotriva zgomotului. ecranare acustică a clădirilor. Mentenanţa regulată şi eficientă poate fi eficientă din punct de vedere al costului. de exemplu evitarea fricţiunii în rolele conveiorului. zgomot sau alte efecte adverse.19 Utilizarea pământului cu structură fină creşte importanţa controlului zgomotului la sursă. Zgomotele cu frecvenţă joasă pot călători distanţe considerabile. ca peniţe cu 3 părţi pentru transformatoare electrice Caseta  32:  Îndrumar  refritor  la  şi utilizarea împământărilor unde este spaţiu disponibil. cum ar fi manipularea deşeurilor de metal şi şantiere utilizate temporar pentru diverse activităţi. instalarea unor bariere de zgomot. Amortizoarele de zgomot pentru intrări şi ieşiri. Şcolarizarea personalului trebuie să includă utilizarea şi întreţinerea echipamentului şi poziţionarea echipamentului mobil. Intrările pe şantier şi deschiderile clădirilor trebuie să fie poziţionate departe de receptorii sensibili şi ecranate prin clădiri. Totuşi transmisia zgomotului şi a vibraţiilor poate fi controlată. Ventilaţia şi procesele de aerisire 3C.

inclusiv utilizarea suprafeţelor acustice. Autorităţile locale pot emite Notificări de Abatere în privinţa cu excepţia instalaţiilor prevăzute în partea A pentru care zgomotul şi emisiile de vibraţii au fost stabilite printr-o permisiune de Prevenire şi Control a Poluării.20 Utilizările industriale stabilite nu sunt apărate de inconvenientele zgomotelor. de la paragraful 3E. Trebuie acordată o atenţie deosebită viabilităţii utilizărilor industriale şi de distribuţie stabilite atunci când se acordă permisii pentru utilizări sensibile la zgomot în apropiere. De obicei este necesară o depanare acustică specializată. 3C. condiţiile. Primarul va considera modul în care reducerea zgomotului poate fi mai eficient promotată la nivelul Bucurestiului ca fiind o parte a unei proiectări şi a unei construcţii sustenabile. Este foarte important ca măsurătorile zgomotelor să aibă scop adecvat şi să fie suficient de vaste. Noii proprietari pot avea acţiuni private. inclusiv prin contribuţii la rducerea zgomotelor de la sursă.23 înainte. sau alte lucrări. Potenţialul de dezvoltare economică 3C. instalare şi întreţinere a sistemelor convenţionale. Continuitatea viabilităţii activităţilor industriale deja stabilite. altfel de dorit. Nu ar trebui pierdute oportunităţile pentru a realiza controlul zgomotului în stadiul de proiectare a dezvoltării. pereţi barieră. să evite sau să minimizeze zgomotul activităţilor industriale. De exemplu. şi. reţele zonale de răcire. electricitate. să facă propuneri pentru a promova practici eficiente în managementul zgomotului. comparativ cu cele care se ocupă cu poluarea aerului.22 Sectorul de control al zgomotului şi vibraţiilor este relativ mic. prin reţelele existente de fabricare. poate fi astfel ameninţată deşi este disponibilă apărarea legală a operatorului cum că au fost implicate Cele Mai Bune Mijloace de Practică pentru a limita impactul. 3C. În particular. Scopul a fost identificarea unor factori – cheie pentru acest 65 . se aplică în zonele industriale. urmând o mişcare în construirea de case lângă zonele industriale existente. orice problemă ridicată referitoare la zgomot şi vibraţii. politica 37 Primarul va lucra împreună cu Agenţia pentru Protectia Mediului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti sau sunetele neobişnuite perceptibile pot apărea de la instalaţiile de gaz. Multe aspecte luate în considerare în capitolul 3E. unde are responsabilitate pentru controlul zgomotelor în sistemul integrat pentru prevenirea şi controlul poluării. Acest aspect este posibil să crească unde sunt eliberate pentru construcţia de case doar părţi de zone industriale. contractele sau alte mecanisme trebuie folosite pentru a proteja noii veniţi. Rezumatele de planificare. Ventilaţia silenţioasă şi tehnologiile de răcire includ utilizarea apei din sonde pentru răcire. sisteme pasive şi o mai bună proiectare. dezvoltatorul de case poate fi de acord să plătească măsurătorile nivelului de zgomot. apă sau de la alte instalaţii de utilităţi ca şi din industrie. politica 38 Primarul va încuraja Agenţia pentru Dezvoltare Bucuresti să identifice.21 Regulile referitoare la zgomotul industrial sunt în general în sarcina Agenţiei pentru Protectia Mediului şi a oraşelor. tratarea apei şi deşeurile. Primarul va lucra în colaborare cu autorităţile locale şi cu Agenţia pentru Protectia Mediului când este necesar. unde este cazul.

să considere măsur care să minimizeze potenţialul impact advers al zonelor industriale. Trebuie acordată o atenţie deosebită viabilităţii utilizărilor agregatelor stabilite atunci când se acordă permisii pentru utilizări sensibile la zgomot în apropiere. managementul traficului şi îmbunătăţirea zonei pot juca roluri importante în protejarea utilizărilor sensibile la zgomot.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti sector ca un întreg. contractele sau alte mecanisme trebuie folosite pentru a proteja noii veniţi. Acest studiu va informa asupra viitoarelor priorităţi în dezvoltarea sectorului. ca de exemplu prin scheme de îmbunătăţire a străzilor. lanţuri de aprovizionare. factori care guvernează cererea şi potenţial de creştere economică şi de angajare. de management al deşeurilor şi de agregate. de distribuţie. Itinerarul de transport şi acces 3C. de management al deşeurilor.24 Proiectarea străzilor locale. Politica 39 Primarul va încuraja Agenţia pentru Dezvoltare Bucuresti. Continuarea facilităţilor poate fi supusă riscului dacă este permisă dezvoltarea rezidenţială în apropiere fără o protecţie împotriva zgomotului suficientă. Aceasta include activităţi industriale. agregatelor în apropierea zonelor sensibile la zgomot.23 Reţinerea capetelor de şină sunt importante pentru transportul sustenabil al agregatelor care va fi necesare pentru a sprijini dezvoltarea Bucurestiului. Zgomotul operaţional trebuie minimizat dar nu poate fi eliminat în totalitate. 3D  Planificarea  spațială. conţinere şi minimizare a zgomotelor de la activităţile de manipulare a agregatelor în colaborare cu Agenţia pentru Protectia Mediului unde există posibilitatea relevantă. inclusiv prin contribuţii la rducerea zgomotelor de la sursă. politica 40 Primarul va obliga oraşele să continue munca de evitare. un studiu viitor al potenţialului de dezvoltare economică a afacerilor implicate în domeniul izolării fonice şi al controlului zgomotului poate identifica capacitatea. ca în planurile lor de Dezvoltare Unitară şi alte politici. Utilizarea stabilită nu poate furniza protecţie împotriva acţiunilor conform legislaţiei. De exemplu. să examineze potenţialul de dezvoltare economică al afacerilor implicate izolarea fonică şi controlul zgomotului cu o concentrare iniţială pe proiectare sustenabilă şi construcţie şi inclusiv potenţial de angajare în zonele defavorizate.  designul  urban  şi  spațiile  deschise   66 . Rezumatele de planificare. de distribuţie. Agregate 3C. Stabilirea itinerarului şi accesul local necesită atenţie deosebită în zonele de încărcare şi descărcare nocturnă. în măsura în care resursele permit. condiţiile. ca de exemplu în dezvoltarea economică şi în programele de transport. zone de inovare. politica 41 Primarul va obliga oraşele.

acest lucru nu înseamnă că toate aceste locaţii sunt zgomotoase. Proiectarea urbană care ţine cont de componenta sonoră este necesară pentru a profita de aceste oportunităţi. Se pot întâlni sau crea zone liniştite în cartiere mai vechi de mare densitate.1 Acest capitol analizează câteva dintre problemele cauzate de zgomot şi componenta sonoră implicate în renaşterea urbană sustenabilă. Renaşterea urbană 3D. Aceste oraşe. design şi operaţiuni moderne – nu doar pentru minimizarea generării şi propagării zgomotelor. îndreptându-le în direcţii care asigură îmbunătăţirile de mediu şi sociale.4 Acest studiu doreşte să satisfacă cerinţele unei populaţii şi economii bucurestene în creştere. Noile dezvoltări prezintă oportunităţi pentru îmbunătăţirea progresivă a componentei sonore din oraş. 67 . dar şi locatarii imediaţi. Dezvoltările oferă şansa de a folosi cele mai bune tehnologii. şi anume din transportul mecanic. Mecanismele precum schimburile de terenuri şi transferurile de drepturi de dezvoltare pot ajuta la amplasarea dezvoltărilor mai sensibile la zgomot în zone mai liniştite. Dezvoltările de înaltă densitate şi înălţime medie cu faţade aproape continue pot crea sau proteja zonele mai liniştite. În opoziţie. în special prin sistemul de planificare. alungând liniştea.2 Oraşele compacte permit oamenilor să aibă acces la mai multe facilităţi. dezvoltarea suburbană de joasă densitate cu clădiri separate poate permite zgomotului să se împrăştie. ci şi pentru protejarea utilizatorilor. respectarea cerinţelor asociate cu atracţia oamenilor spre Bucuresti oferă posibilitatea de a mutare către zone sonore mai sustenabile.3 Regenerarea terenurilor şi asigurarea dezvoltărilor de înaltă densitate lângă centre cu înaltă accesibilitate la transportul public poate duce la probleme de proiectare pe termen scurt. Bazarea doar pe segregarea spaţială a oamenilor şi a facilităţilor de transport reduc progresiv densităţile. şi în promovarea liniştii în spaţiile deschise corespunzătoare. În opoziţie. de care beneficiază o comunitate mai vastă. segreghează folosirea terenului şi majorează dependenţa pe transportul motorizat – el însuşi sursa principală de zgomot ambiental. Însă. pe lângă îmbunătăţirea calităţii sunetului. Noile dezvoltări pot include măsuri de reducere a zgomotului. distruse pe termen lung dacă politicile de planificare precedă dezvoltarea în toate zonele zgomotoase în acest moment. Zgomotul se poate propaga pe zone din ce în ce mai vaste. 3D. însă. centre orăşeneşti şi economia nocturnă Proiectare urbană în funcţie de componenta sonoră Spaţiile deschise şi domeniul public mai vast. Acest capitol este structurat în următoarele secţiuni: Renaşterea urbană Locuinţe. Cei care propun proiecte trebuie să ţină cont de beneficiile reciproce al controlului zgomotului din patru puncte de vedere esenţiale. şcoli şi centre medicale Utilizări mixte. 3D. dar în cazurile în care este posibil şi pentru a îmbunătăţi componenta sonoră care le înconjoară. cu toate beneficiile de sustenabilitate pot fi. reţinerea sau minimizarea generării de zgomote de către proiect.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3D. generând mai puţin zgomot. unde sunetul este parte integrantă a utilizării: Evitarea.

Pentru a susţine obiectivele acestei Strategii de Zgomot Ambiental. şi. feroviar şi aerian. restricţionarea divertismentului nocturn şi a activităţilor de 24 de ore. primarul. 3D. politica 43 Primarul. de exemplu. nu doar pentru a identifica şi asigura protecţia împotriva zgomotului pentru locuinţe. politica 42 Primarul şi primarii de sector vor reduce zgomotul prin: minimizarea impactului adverse existent şi potenţial al zgomotului în. 3D. dar şi pentru a influenţa amestecul. unde este posibil. pentru a îmbunătăţi ecranarea locuinţelor din spatele proiectului sau pentru a evita reflectarea în zonele liniştite. problemele de zgomot luate în considerare. din. Unde există potenţial pentru un impact semnificat al zgomotului. care este vital în dezvoltările cu utilizări mixte. nivelele. la îmbunătăţirea mai largă. promovarea locaţiilor desemnate bine gestionate . pe cât posibil. oriunde acest lucru este posibil. în cadrul sau în vecinătatea propunerilor de dezvoltare. politicile şi propunerile stabilite în Strategia pentru Zgomotul Ambiental. susţinerea noilor tehnologii şi a practicilor îmbunătăţite pentru a reduce zgomotul la sursă. separarea noilor dezvoltări sensibile la zgomot de marile surse de zgomot. acest lucru poate lua forma Declaraţiei de Acţiune împotriva Zgomotului. va căuta dovezi specifice cu privire la acţiunile care trebuie luate pentru a soluţiona problemele de zgomot. Acest lucru include. spaţiale şi de design susţin obiectivele. Problemele precum contribuţia formei urbane la reducerea zgomotului şi aplicarea Declaraţiilor de Acţiune împotriva Zgomotului. în trimiterile strategice care includ dezvoltările rezidenţiale în locaţiile cu nivele de zgomot mai mari sau nivelul echivalent în orice 68 . ce poate avea beneficii asupra proiectului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Protejarea utilizatorilor proiectului sensibil la zgomot împotriva zgomotului. în special pentru transportul rutier. în problemele strategice. Trebuie acordată atenţie specială perioadelor sensibile precum noaptea şi sfârşitul săptămânii.6 Primarul va lucra cu parteneri strategici pentru a se asigura că politicile de transport. Pe viitor. crearea de unităţi comerciale de-a lungul drumurilor. Evaluarea Impactului Mediului se va aplica. unde este cazul. în ceea ce priveşte sursele. amplasarea şi designul. evaluările zgomotului vor fi incluse în Declaraţia de Mediu. de exemplu. în orice caz. reducerea impactului traficului zgomotului prin gestionarea autostrăzilor şi politicile de transport. şi măsurile de atenuare a zgomotului încorporate pentru a atinge nivelul corespunzător de protecţie.5 Evaluările zgomotului executate în conformitate politicile de protectie a mediului trebuie folosite cât mai activ posibil. ultimele nefiind în această etapă o cerinţă specifică vor fi abordate în prima revizuire. metodele şi premisele. crearea de spaţii exterioare protejate în cadrul dezvoltărilor. Pentru multe dezvoltări importante din punct de vedere strategic. detaliind. Minimizarea transferului de zgomot între activităţi în cadrul proiectului. şi Contribuirea.

sistemele electronice foarte puternice şi comportamentul lipsit de respect faţă de vecini pot pune probleme grave. cu implicaţii pentru calitatea aerului din interior în cazul în care nu există facilităţi corespunzătoare de ventilaţie. Propunerile de a creşte standardele de izolaţie fonică 69 . Zgomotul poate descuraja deschiderea ferestrelor pentru ventilare. Problemele pot fi foarte grave în anumite apartamente şi case convertite.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti revizuire a instrucţiunilor. pune probleme. 3D. Reducerea zgomotului extern poate face zgomotul intern mai evident. inclusiv serviciile de gestionare a zgomotului din cadrul autorităţii locale pentru Sănătatea Mediului. precum timpii pentru activităţile zgomotoase. şi mai mult lucru acasă. Nivelele de izolaţie sunt mai reduse la locuinţele mai vechi. în special pentru dormit.10 Oamenii pot suferi din cauza izolaţiei fonice. s-a decis că activităţile rezonabile efectuate de locatarii învecinaţi nu pot fi probleme de competenţa justiţiei. 3D. de odihnă şi de joacă mai flexibile. cu utilizări conflictuale alăturate (de exemplu sufrageria unei case deasupra dormitorului alteia) pot duce la apariţia de conflicte legate de zgomot. unde locuinţele pot fi despărţite doar prin tavane suspendate din cherestea şi pereţi subţiri din rigips. împreună cu ore de lucru. Locuinţe. Proprietarii şi locatarii pot să nu cunoască toate măsurile pe care le pot lua pentru a reduce impactul zgomotului extern sau intern. atât împotriva zgomotului extern. cât şi a zgomotului generat în apartamentele alăturate sau clădirile vecine. dar şi izolaţie externă slabă.7 Într-un oraş aglomerat. Performanţele acustice sunt uşor subminate de este capacităţile slabe. şcoli şi centre medicale 3D. Costurile mari şi calitatea nesigură a lucrărilor de construcţii pot descuraja oamenii să îmbunătăţească izolaţia fonică. Mulţi locuitori din Bucuresti locuiesc în apartamente transformate din case mai mari. adesea cu stiluri de viaţă diferite. balcoane şi alte spaţii exterioare.9 Slaba izolare fonică majorează riscul de probleme între vecini. multe case fiind atât de slab izolate. Nivelele ridicate de zgomot pot restricţiona utilizările care implică locaţii pe “latura zgomotoasă”. Designul interior de slabă calitate al apartamentelor sau teraselor. cu izolaţie fonică slabă între diferitele unităţi. reducând spaţiile efective destinate locuinţelor disponibile pentru bucuresteni. materialele incorecte şi reglementările necorespunzătoare. va căuta dovezi specifice cu privirea la acţiunea care trebuie întreprinsă în privinţa zgomotului. Standardele mai înalte de management în construcţii sunt comune. închiriate de particulari. Multe alte ţări din nordul Europei cu densităţi urbane mai mari decât Romania au standarde mai înalte în ceea ce priveşte izolaţia fonică externă şi internă. Cazurile din 1999 din Camera Lorzilor din Marea Britanie au dus la rezultatul că un proprietar nu trebuie să rectifice izolaţia slabă între locuinţe sau să plătească daune unui locatar din cauza problemelor. Oamenii doresc să aleagă sunetele pe care le experimentează acasă şi în grădini. un loc liniştit pentru odihnă este o necesitate de bază. În timpul petrecerilor.8 Creşterea populaţiei din Bucuresti şi formarea de mici gospodării. cu mai multe restricţii şi/sau înţelegeri împărţite. Problemele de cost dau oamenilor o gamă de alegere limitată între locaţiile liniştite şi cele zgomotoase. încât activităţile vecinilor pot provoca tulburări. De asemenea. adăugând stres şi cerinţe pentru serviciile publice. 3D. Problemele de zgomot intern şi extern trebuie gândite împreună.

Stabilirea şi păstrarea încrederii clienţilor va necesita testarea continuă la faţa locului. O locuinţă poate fi definită ca decentă în baza altor caracteristici şi poate să nu corespundă în ceea ce standardele de zgomot din 2010. Astfel. Persistă îngrijorarea în ceea ce priveşte capacitatea de a se axa doar pe forme fixe de construcţii. Însă. În cazul formelor alternative de respectare a Reglementărilor în Construcţii. însă nu este clar cât de eficient va fi sistemul în realizarea de îmbunătăţiri. de asemenea. şi. Pe lângă casele noi şi apartamentele individuale. 3D. Însă. de exemplu. inclusiv îmbunătăţirea locuinţelor şi procesele sensibile de alocare. însă specificaţiile de design în ceea ce priveşte glazurarea termică şi acustică.13 Îmbunătăţirea locuinţelor sociale oferă oportunităţi de reducere a expunerii la zgomot fără pierderile nete în ceea ce priveşte capacitatea locuinţelor. există riscul ca importanţa problemelor de zgomot intern şi extern să nu fie recunoscută suficient. autorităţilor li s-a promis discreţie în ceea ce priveşte alocarea de resurse de locuit. Proprietarii pot executa lucrări care nu se încadrează în standard. Autorităţile locale vor putea evalua pericolele cauzate de zgomot. diferă semnificativ. împreună cu sfaturi referitoare la acţiunile care trebuie întreprinse în cazul existenţei unei deficienţe. nevoile cumpărătorului trebuie respectate printr-o explicaţie non tehnică aprobată a diferenţelor dintre alternative. motelurile. Se estimeaza că în locuinţele noi. sfera de aplicare trebuie extinsă pentru a include camerele de hotel. Se va înlocui conceptul existent de locuinţe “necorespunzătoare” şi va acoperi o sferă mai largă. s-a propus testarea înainte de finisarea clădirii. Informaţiile despre izolaţia termică din casele din Bucuresti sunt in plin proces de colectare.12 Informaţii consistente despre întreg teritoriul Bucurestiului nu există. 3D. pentru a deschide noi oportunităţi către persoanele vulnerabile care în prezent nu pot alege. îmbunătăţirea ferestrelor. testarea preliminară nu a fost introdusă imediat pentru noile case şi apartamente. 40% din noile podele de separaţie şi până la 25% din noii pereţi de separaţie nu respectă standardele curente. încurajarea mersului pe bicicletă şi a mersului pe jos. 3D. există o dispută aprinsă în ceea ce priveşte iniţiativele referitoare la “locuinţele liniştite”. din cauza presiunilor enorme în ceea ce priveşte locuinţele. În contextul Bucurestiului. Guvernul şi-a stabilit un scop în aducerea tuturor locuinţelor sociale la standardul de “Locuinţe Decente” până în anul 2010. în ceea ce priveşte măsurile de izolare fonică a locuinţelor sau a altor clădiri.11 Îmbunătăţirile la locuinţele existente slab izolate fonic din Bucuresti sunt. Izolaţia termică oferă anumite beneficii fonice. conform noilor instrucţiuni de reînnoire a caselor. căminele pentru asistente medicale şi azilurile pentru bătrâni. căminele studenţeşti. acest lucru include “izolarea fonică corespunzătoare împotriva zgomotului extern [în cazurile în care zgomotul extern este o problemă)” – fără referire la izolaţia internă – şi este doar una dintre opţiunile de îmbunătăţire. necesare. Însă. îmbunătăţirea ecranării împotriva zgomotului şi reducerea reverberaţiilor în curţile cu înaltă densitate. Programele de regenerare a zonelor pot include măsuri pentru a reduce zgomotul provocat de trafic.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti şi de a extinde sfera de aplicare a Reglementărilor în Construcţii au fost propuse guvernului. O strategie de Energie a Primarului propune un parteneriat independent pentru energia care poate implementa un program de Economie de Combustibil pentru Încălzirea Locuinţelor în 70 .

3D. precum cele din noile zone rezidentiale. spre deosebire de sălile de sport. locuinţele sociale închiriate în spaţii mai largi de dezvoltare sunt folosite ca ecran de zgomot pentru piaţa deschisă sau locuinţele de nivel mai înalt. Activităţile mai vaste referitoare la sunete şi elemente sonore au multe legături bogate cu multe dintre componentele programei. Limitele superioare pentru nivelele interne şi izolaţia sonoră în şcolile noi nu sunt inca recomandate. Anumite şcoli pot beneficia de instalarea de bariere de zgomot. Multe şcoli suferă de nivele înalte de zgomot generat intern. au accentuat impactul proiectării asupra realizării educaţionale.15 Proiecţiile referitoare la populaţie indică o mărire semnificativă a populaţiei cu vârstă şcolară. însă. Mulţi copii pot avea auzul afectat pe perioade temporare. trebuie extinse şcolile. Educaţia cu privire la mediu poate fi integrată cu participarea elevilor/profesorilor în pregătirea propunerilor de îmbunătăţire a designului. 3D. şi pot ajuta tinerii să aibă grijă de propriul auz. evitând situaţiile în care.17 Nivelul acceptabil de zgomot depinde de activităţile din cadrul diferitelor părţi ale şcolii. Anumite şcoli noi trebuie puse la dispoziţie în asociere cu noi locuinţe. create de Fundaţia pentru Arhitectură. Anumite sectoare execută deja lucrări de educaţie în privinţa zgomotului în şcoli. Clasele sau clădirile temporare din construcţii uşoare cu zone vaste de glazurare pot fi şi mai vulnerabile.14 Condiţiile acustice bune sunt foarte importante pentru concentrarea copiilor şi pentru învăţare.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Bucuresti. Inovaţiile precum “Lucrări şcolare”. Pe anumite străzi de lângă şcoli. inclusiv la dobândirea de capacităţi lingvistice. spre deosebire de limitele superioare pentru zgomotul extern. Standardele de Construcţii oferă un cadru de reglementare pentru designul acustic al şcolilor pentru susţinerea Reglementărilor în Construcţii. să reducă impactul zgomotului din spaţiile de joacă asupra localităţii. Studiile efectuate de profesorul Bridget Shield de la Universitatea South Bank şi de Julie Dockrell de la Institutul de Educaţie şi alţii au atras atenţia cu privire la acustica slabă claselor şi problemele asociate. 3D.16 Fonduri guvernamentale suplimentare devin acum disponibile pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea lucrărilor la şcoli. să ajute din punct de vedere calitativ. Asemenea lucrări în domeniul acustic pot ajuta şcolile aglomerate şi autorităţile locale din domeniul educaţiei să hotărască priorităţile. pe perioada până în anul 2016. 3D. aeronave şi alte surse externe. bibliotecile şi zonele pentru predarea formală necesită condiţii de linişte. În alte cazuri. În mod clar. dar şi de zgomot generat de şosele. Îmbunătăţirile acustice pot fi. pe cât posibil. Caseta 33: Proiectarea acustică a  şcolilor   Şcolile existente şi cele noi trebuie să respecte Reglementările Educaţionale. de asemenea. Plantarea densă din cadrul spaţiilor de joacă din şcoli poate. de asemenea. Barierele pot. 71 . inclusiv “diafonia” din activităţi competitive. Este important ca “egalitatea de acces la linişte” să fie urmărită în negocierile relevante de planificare. limitele de viteză variabile sau alte măsuri de trafic pot reduce zgomotul. Este important ca sistemul de planificare să identifica locaţii cu medii de zgomot corespunzătoare şi să se creeze noi oportunităţi când se extind şcolile existente. conform reglementărilor de siguranţă şi securitate. pe lângă cei cu grave probleme de auz. pentru a rectifica deficienţele acustice existente. complexe. Măsurile împotriva zgomotului trebuie. căi ferate. din şcoala generală sau gimnaziu. de exemplu. să fie integrate cu acţiunile de economie de combustibil pentru încălzirea locuinţelor şi eficienţa energiei.

Sau formulat îngrijorări referitoare la implicaţiile pe care activităţile de 24 de ore le au asupra sănătăţii. sau alte mecanisme. măsurile de întreţinere şi alt fel de măsuri. Anumite medii. şi prin alte activităţi precum funcţionarea boilerelor. lucrători şi oamenii care vizitează. Firmele de curierat desfăşoară activităţi târziu în noapte. crescând cererea ca facilităţile care oferă mâncare. inclusiv cele cu legături globale în timp real. pe cât posibil. măsuri de a minimiza impactul zgomotului. Caseta 34: societate de 24 de ore?   Stilurile de viaţă ale oamenilor se schimbă. cu atenţie specială pentru remodelarea curţilor. în cazul în care se poate realiza şi este eficient din punct de vedere al costurilor: Să demonstreze bune practici pentru designul acustic pentru noile locuinţe. în centrul Bucurestiului. bea şi se distrează mai mult în oraş seara. livrare de provizii. Acest lucru arată nevoia de a reduce nivelele de zgomot ambiental în timpul zilei. proprietari şi locatari. nu noaptea. şi alte mecanisme. şi pentru regenerarea. prin programe care să abordeze cheltuielile pentru consumul de energie pentru încălzire. furnizorii de materiale şi echipamente. informare şi resurse pentru izolarea zgomotului extern şi intern pentru a susţine tendinţele către locuinţe de înaltă densitate şi dezvoltare pentru utilizări mixte. a pompelor. într-un mod care asigură acţiuni eficiente pentru a se adresa locuinţelor cel mai grav afectate. sau trebuie să fie în viitor. să fie deschise pe perioade mai lungi. inginerii proiectanţi. săli de tratament. înseamnă mai mult zgomot în zone tradiţional mai liniştite în timpul zilei. implicaţiile de design. cumpărături la domiciliu şi alte cereri implică mai multe activităţi nocturne decât centrele care oferă livrări de mâncare caldă.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3D. Cu mai multe practici de lucru. Cei care lucrează noaptea pot încerca să doarmă ziua. a atelierelor de lucru. a bucătăriilor şi lucrările de construcţii. Însă. recondiţionarea şi întreţinerea. Furnizarea de servicii de sănătate de înaltă calitate pentru pacienţi poate însemna că zgomotul trebuie controlat. lucrează non-stop. serii şi nopţii. finanţele şi alte afaceri. teatre de operaţii. Standardele de constructie oferă sfaturi şi instrucţiuni pentru gestionarea de sănătate. băutură şi alte facilităţi. Elementele includ: Monitorizarea riguroasă a implementării Reglementărilor în Construcţii cu privire la transmisia sunetului. Activităţi bancare la domiciliul. politica 44 Primarul va solicita guvernului să ofere un cadru efectiv de reglementare. politica 45 Primarul va solicita districtelor şi altor furnizori de locuinţe sociale. Să furnizeze informaţii despre reducerea practică a zgomotului în locuinţele existe şi noi pentru proprietari şi locatari. şi atingerea standardelor efective de facilităţi pentru dormit. săli de examinare şi consultaţii şi zone de odihnă pentru personal. programele de înlocuire a ferestrelor şi izolarea fonică internă. în centre ale oraşelor sau în orice altă parte. a spălătoriilor. Faptul că lumea mănâncă. nu doar divertisment. Includerea zgomotului în criteriile referitoare la Locuinţe Decente. în urma instrucţiunilor. politica 46 Primarul va solicita districtelor să includă în Planurile de Dezvoltare Unitară. cu privire la reglementările guvernamentale şi această 72 . tot mai mulţi oameni vor merge la culcare şi/sau se vor trezi în afara “intervalului” tradiţional liniştit de la ora 11 pm la ora 6 sau 7 am. săli de naşteri. a generatoarelor de urgenţă. în special în zonele cu foarte mult zgomot precum săli de primire. Zgomotul cauzat de călătorii şi alte activităţi poate reprezenta o problemă specială seara sau noaptea. Serviciul Naţional de Sănătate şi alte servicii de utilitate publică şi servicii de utilităţi trebuie să opereze timp de 24 de ore pe zi. acest lucru nu înseamnă că toate părţile Bucurestiului sunt afectate în mod egal.18 Spitalele şi alte facilităţi din domeniul sănătăţii generează zgomot. prin traficul pe care îi creează. Să integreze acţiuni despre zgomot. noul Sistem pentru Evaluarea Locuinţelor din punct de vedere al Sănătăţii şi Siguranţei (SELSS). Bucurestiul de noapte nu se referă doar la consum. deşi activităţile în anumite locaţii se pot extinde spre seară şi mai departe. Susţinerea instruirii şi informaţiilor referitoare la reducerea practică a zgomotului în locuinţe pentru târguri de construcţii. Criteriile de zgomot ambiental în ceea ce priveşte emisiile de zgomot de la spitale sunt specificate în mod tipic de către autorităţile locale de planificare pentru limitele locaţiilor. elicoptere. managerii imobiliari şi managerii de operaţiuni în privinţa cerinţelor legale. inclusiv ambulanţe. în special pentru facilităţile de îngrijire din zonele rezidenţiale. aplicare.

dezvoltarea spaţială şi economică au ca scop promovarea densităţilor mai mari în zone cu acces bun la transport. locuinţele şi alte utilizări sunt amestecate în mod sustenabil. precum prin gestionarea traficului. şi furnizarea unui Spectacol Sonor pentru Şcoli. Măsurile de a proteja Caseta  35:  Anumite  aspecte locuinţele şi activităţile sensibile la zgomot din cadrul şcolilor. prin condiţii. separarea pentru folosirea limitată poate adăuga la bogăţia licenţiere. Primaria recunoaste că: “Cel mai bun management şi design contemporan al zgomotului va fi important dacă activităţile economice. în loc să o politica 47 Primarul va solicita guvernului să susţină măsuri ulterioare pentru a ridica profilurile de zgomot în şcoli. Egalitatea de acces la linişte pentru locuinţele sociale închiriate şi rezonabile. precum prin dezvoltarea unui Program de Sunet în Şcoli. Politicile primarului în ceea ce priveşte transportul. Locuinţele cu etaje superioare pot fi ecranate prin retrageri de nivel sau balcoane. trebuie să ajute la minimizarea expunerii. Aceasta poate fi o Îmbunătăţirea designului de limitare pentru filtrarea zgomotului.” 3D.15 deşi recunoaşte că este necesară grijă specială pentru locaţie şi design în ceea ce priveşte anumite utilizări. propuneri preliminare pentru designul acustic. în special în cazurile în care aceste împart o structură alăturată. magazinele şi alte utilizări pot proteja locuinţele. Gruparea activităţilor târzii în noduri şi legături distincte poate face ca sistemul să fie mai “lizibil” pentru utilizatori. În acest ecrana sau proteja utilizările sensibile la zgomot. În multe cazuri. sonore limitate. şi promovarea „auzului sănătos” la grupurile de vârstă corespunzătoare. Utilizări mixte. 3D. şi Promovarea întreţinerii şi gestionării continue. context. experienţei urbane. corespunzătoare sau faţade bine Gruparea sau limitarea dispersării de activităţi de generare a ecranate pentru folosirile sensibile de zgomot pot permite “izbucniri” zgomotelor. Amestecul „pestriţ” de baruri de noapte. în mod evident. caracteristică sonoră pozitivă a Localizarea activităţilor mai puţin sensibile la zgomot pentru a oraşului în locaţiile de divertisment recunoscute. Zgomotul persoanelor care pleacă din barurile. Dezvoltarea urbana a încurajat densităţile mari şi amestecul mai divers de activităţi în nodurile de transport şi centrele oraşelor. şi izolaţiile fonice proaste ale locuinţelor generează conflicte. centre orăşeneşti şi economia nocturnă 3D. În cadrul dezvoltărilor de mare densitate pentru folosire mixtă. 73 . legate de locații   de baruri şi Anumite grupuri spitalelor şi alte dezvoltări.21 Vitalitatea urbană poate fi atinsă prin grade şi tipuri diferite de amestecuri – poate accesa facilităţile locale şi o bogată textură urbană care sunt importante. utilizările mixte pot oferi beneficii în ceea ce priveşte zgomotul. cluburile de noapte şi alte locaţii poate deveni mai uşor de observat în cazurile în care zgomotul traficului este mai redus.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti strategie. cord include: alte locaţii de noapte din străzi Reducerea zgomotului la sursă. restaurante şi cluburi.19 Politica guvernamentală încurajează construirea de mai multe locuinţe în centrul oraşelor. şi promovează dezvoltarea de utilizări mixte. staţii de taxi de noapte sau alte facilităţi care minimizează riscul deranjării rezidenţilor. Referitor la activităţile nocturne pe principalele rute de transport. care combină diagnosticarea problemelor la faţa locului. majorând spaţiul pentru alte utilizări şi reducând zgomotul. faţadele vibrante pot fi echilibrate prin curţi interioare liniştite sau grădini. sau aceeaşi stradă liniştită sau zonă retrasă. Accesul mare la transport public din centrele oraşelor oferă oportunitatea de a reduce cantitatea de parcări pentru vehicule. Locaţia şi orientarea intrărilor în spaţii. dar şi pentru alte locuinţe trebuie urmărită în cadrul aplicaţiilor specifice de planificare. Gradul şi tipul de amestec căutat sau permis diminueze. designul străzii şi iluminatul trebuie să încurajeze patronii să folosească rute ale autobuzelor de noapte. contracte sau alte mijloace.20 Însă. birourile. ştiinţă şi alt tip de instruire. dar şi să atragă atenţia asupra riscului de conflict dintre locuinţe şi activităţile nocturne. Dezvoltările fără vehicule pot fi create şi vândute ca oaze de linişte relativă.19 Acestea pot fi obţinute amestecuri “bară la bară” de utilizări care conţin nevoi conflictuale de zgomot sau linişte.

Cadrele de planificare locală şi dezvoltare zonală pot căuta să identifice Caseta 36: E-deşeuri şi e-livrări locaţii corespunzătoare pentru activităţile nocturne. ar putea reduce riscul de zgomot. desigur.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti trebuie să aibă legătură cu caracteristicile specifice ale materialului din care este realizată clădirea. şi introducerea oricărei măsuri ulterioare cu promptitudine. transport şi străzi sunt gestionate şi coordonate. mai statice. inclusiv activitatea Ofiţerului pentru Sănătatea Mediului şi Planificare. de asemenea. nu numai de acasă. locaţii de lucru sau puncte din sistemul de transport public. Existând multe locuinţe mici de oamenii care muncesc. a administratorului şi iniţiative politice. este mai dificilă protejarea rezidenţilor împotriva zgomotului de pe stradă. Acest lucru include personalul suficient din cadrul Departamentelor pentru Sănătatea Mediului. în special pentru spaţiile stabilite pentru locuinţe. Decalarea orelor de închidere şi bunele practici de operare pot reduce zgomotul din stradă. Anumite rapoarte recente23 au recomandat o abordare bazată de gestionarea zonală. licenţiere. livrările efectuate noaptea târziu pot deveni o problemă pentru Bucuresti. Conceptul este o extindere naturală a gestionării centrelor oraşului. pentru asigurarea de servicii eficiente şi cu reacţii rapide. În orice caz. menţinând condiţii Livrările la domiciliu de linişte pentru locuinţe în majoritatea zonelor. o practică deja stabilită şi dovedită. Livrările realizate în baza comenzilor electronice plasate de clienţi în puncte intermediare precum “magazine de la colţ electronice”. Asigurarea resurselor suficiente pentru gestionarea zonală este foarte importantă în centrele cu utilizări mixte. şi unde ecranarea/separarea acustică eficientă a locuinţelor existente sau viitoare există sau poate fi realizată (vezi caseta 53).28 politica 48 Primarul va solicita guvernului să pună la dispoziţie o politică şi un context de finanţare pentru o folosire mixtă de înaltă densitate şi dezvoltarea centrului oraşului care susţine planificarea spaţială eficientă. zone de limită ale oraşului şi centre orăşeneşti. sunt mai bine amplasate în locurile unde utilizatorii pot avea acces mai uşor la transport. mai rapid. însă nu pot soluţiona toate problemele. în cadrul cărora problemele de care planificare. politica 49 74 . şi Monitorizarea efectelor reformei de licenţiere.22 Nevoia de măsuri efective axate pe locaţii pentru a gestiona zgomotul la sursă este bine stabilită. pot fi. dar şi pentru a furniza acces electronic celor excluşi din punct de vedere digital. existând multe proprietăţi subdivizate unde livrările directe la domiciliu sunt greu de efectuat. politică. zonele sensibile la ore sensibile. Acest lucru include: Asigurarea că legislaţia şi instrucţiunile de planificare oferă controlul eficient al activităţilor care pot genera riscuri pentru folosirile existente şi potenţiale care sunt sensibile la risc. Se pot sugera Zone de Management al Divertismentului – zone care includ spaţii de divertisment şi alte elemente ale economiei nocturne. proiectarea şi gestionarea împrejurimilor. Aceste abordări se vor axa pe centrul Bucurestiului. precum petrecăreţii care pleacă din zonele de distracţie noaptea. pentru rezidenţii existenţi şi potenţiali şi afaceri. Sistemul de planificare trebuie să aibă ca scop reducerea nesiguranţei în ceea ce priveşte mediul de zgomot. şi anume al economiei nocturne. inclusiv modul de adaptare al acesteia. Nevoile de proiectare vor fi tratate cu mare grijă. potenţial măresc zgomotul în 3D. gestionarea îmbunătăţită a zonelor poate fi. Furnizarea puterilor şi personalului corespunzători pentru gestionarea zgomotului. mai uşor de realizat în centrele oraşelor unde se schimbă folosinţa terenurilor decât în alte zone. solicitată.22 Însă. create de districte prin Planurile de Dezvoltare Urbană. Anumite elemente de amenajare sau grupare. Asigurarea că licenţierea sau impozitarea pentru furnizare de alcool şi divertisment oferă resursele corespunzătoare pentru gestionarea impactului asupra comunităţii. Spaţiile mai mari de noapte. adresate tinerilor. Dezvoltările pentru folosire mixtă pot include spaţii flexibile adaptabile pentru folosirea ca “magazine de la colţ electronice”. pentru folosirea de către lucrătorii locali şi rezidenţi.

se ia în consideraţie desemnarea de Zone de Gestionare a Mediului. Decalarea unităţilor în terase. regenerarea cartierelor. instalării sau întreţinerii necorespunzătoare a staţiilor de ventilaţie. pentru a proteja ocupanţii de operarea rezonabilă a zonelor definite pentru activitate nocturnă. dar şi să-i susţină pe cei cu nevoi speciale. iar unde este necesar. Proiectanţii talentaţi pot inova prin proiecte plăcute pentru oameni care plac urechii. Problemele includ: Planificarea şi proiectarea spaţiilor care oferă mâncare. Primarul are ca scop executarea de lucrări în această zonă. Unde este cazul. Angajamentul civic şi participarea trebuie să se reflecte în acordarea de licenţe pentru furnizare de alcool şi divertisment. Calitatea sunetului poate defini locul. transport şi stradale pot fi gestionate şi coordonate. vor fi soluţionate. din cauza vecinilor sau a aeronavelor. şi anume dintre divertismentul de noapte şi locuinţe. 75 . dar şi pentru a proteja alte zone împotriva zgomotului. băutură şi divertisment noaptea. Multe dintre cele mai atractive vizual materiale de construcţii reflectă sunetul. 3D. Anumite “blocuri barieră” cu faţade nejustificat de ostile pot să dea designului creat să reducă zgomotul o imagine negativă. în timp ce alegerea finisajelor care absorb sunetul este relativ limitată. maximizată. şi. teraselor sau a străzilor cu locuinţe în unghiuri drepte mai degrabă decât în paralel cu o stradă sau o cale ferată reduce zgomotul la faţadă.23 Proiectanţii urbani nu trebuie doar să combată sau să diminueze zgomotul. pe partea liniştită. Pot fi luate în considerare barierele arhitecturale de zgomot. aşa cum se specifică în planificare. Acest lucru tinde să mărească nivelul de zgomot ambiental în mediile urbane compacte. deasupra sau peste dormitoare. reflectarea sunetului poate ajuta oamenii să simtă unde se află. în special de la vegetaţia densă şi pământul moale. spaţiile prea bine împrejmuite pot “capta” sunetul. Proiectare urbană în funcţie de componenta sonoră 3D. Proiectanţii trebuie să înţeleagă modul în care se comportă sunetele într-un spaţiu. proiectarea nucleelor de servicii. Avantajul dintre spaţiile împrejmuite şi spaţiile mai deschise va depinde pe contribuţiile relative ale diferitelor surse de zgomot. în special. şi ferestrele pe care le pot deschide oamenii. inclusiv din cauza proiectării. O revizuire a experienţelor şi practicilor din Romania şi internaţionale în ceea ce priveşte planificarea urbană în funcţie de sunet ar duce la renaşterea urbană. dar şi ochiului. Designul pavajului trebuie să ia în calcul nu doar zgomotul produs de vehiculele rutiere. ci şi de troleibuze. însă acest lucru înseamnă că ambele laturi ale clădirii pot fi la fel de zgomotoase. În zonele zgomotoase. şi anume casele. în ceea ce priveşte planificarea folosirii terenului. iar zgomotul se poate împrăştia. sau prin alte mecanisme. şi anume convertirea către locuinţe. absorbţia acustică din cadrul zonelor de “curte” ar trebuie. Străzi laterale şi clădiri “la faţă” – Orientarea blocurilor. ca o parte premergătoare a Strategiei Naţionale pentru Zgomotul Ambiental. şi spaţiile existente care oferă servicii timp de 24 de ore pe zi. pentru a împiedica perturbarea utilizărilor existente şi viitoare care sunt sensibile la zgomot. aripile de zid sau muchiile. în mod normal.24 Acţiunea de a influenţa “proiectarea pentru zgomot” a tins să se concentreze fie pe liniile directoare ale politicii generale sau pe detaliul acusticii clădirii şi standardele sau specificaţiile de control al zgomotului. “Pergolele solare” cu panouri fotovoltaice pot modifica propagarea sunetului. şi ■ Planificarea şi proiectarea utilizărilor sensibile la zgomot. Pentru străzile laterale. licenţiere. se ia în considerare crearea de spaţii corespunzătoare pentru spaţiile nocturne. Fondurile guvernamentale pot juca un rol valoros în umplerea acestui gol. proiectarea clădirilor şi managementul urban. Calitatea vizuală a multora dintre proiectele urbane din Romania s-a îmbunătăţit enorm în ultimii zeci de ani.Deşi spaţiile împrejmuite pot fi adesea liniştite. ■ Spaţii dintre clădiri . Calitatea elementului sonor în cadrul şi în jurul noilor dezvoltări poate să nu fi primit aceeaşi atenţie. zgomotul de paşi. ecranele transparente sau dezvoltările de la capătul rândului. proiectarea clădirilor şi managementul. difuzarea faţadelor şi dezvoltarea prin console sau “porţile” de legătură (cu scafe de absorbţie) pot reduce propagarea. Dezvoltarea de mare densitate care urmează blocurilor tradiţionale de pe stradă poate reduce zgomotul pe “latura liniştită” cu până la 10 . să indice modul în care potenţialele conflicte dintre generarea de zgomote nocturne şi utilizările sensibile la zgomot. În spaţiile mai liniştite. ci să şi lucreze în mod conştient cu sunetul ca element pozitiv pentru o bună proiectare. Caseta 37: Planificarea urbană în funcție  de  zgomot  –  aspecte  pentru reducerea zgomotului   ■ Continuitatea faţadei şi “latura liniştită” – Clădirile pot fi proiectate nu doar pentru a-i proteja pe ocupanţii acestora. din cauza manevrării vehiculelor. şi alte proiecte “auto-protectoare” pot filtra faţadele şi deschiderile. pentru a crea elemente sonore care să fie atractive pentru toată lumea. Plantarea pe acoperişuri poate fi utilă pe acoperişuri mai joase. în special în cazul în care acestea sunt importante pentru rolul oraşului în lume. Însă. proiectarea bună poate menţine “ochii pe stradă” localizând cele mai sensibile camere. în funcţie de disponibilitatea resurselor. ca şi consecinţă negativă. Planurile de Dezvoltare Unitară pe care le au.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Primarul va solicita districtelor.20 dB(A). politică. in care problemele de planificare. a spaţiilor pentru deşeuri. Există puţine instrumente practice şi accesibile de “nivel intermediar” pentru cei implicaţi în planificarea orăşenească.

“banerele de absorbţie” şi alte elemente trebuie luate în considerare. 3D. Balcoanele acustice. domeniul public şi suburbii sustenabile. profilurile acustice adânci. dar şi semnalele specifice. tari din punct de vedere acustic. faţade secundare glazurate şi glazurare secundare fotovoltaice exterioare. Întocmirea ghidului tehnic care oferă instrumente practice pentru oamenii implicaţi în planificare şi proiectare urbană. curţi şi alte surse de zgomot. În ciuda acestui fapt. designul trebuie. De exemplu. Căptuşelile absorbante pot face faţă zgomotului reverberant cauzat de deschideri. cu referire specială la densitatea mixtă de înaltă densitate unde problemele de zgomot pot genera un risc. a copertinelor şi a altor proiecţii pot oferi protecţie. pot ajuta oamenii cu deficienţe de văz să se orienteze şi să-şi găsească drumul. politica 50 Primarul va solicita guvernului. gestionarea zgomotelor urbane trebuie să ţină cont de caracteristicile distincte precum clopote. bineînţeles. folosind. mai puţin protejate decât celelalte clădiri. la fel ca şi clădirile curbate şi expuse. Desigur. ventilaţie şi răcire – Cererea în creştere de instalaţii pentru aer. Cele mai recente proiecte de birouri din Romania au fost echipate cu aer condiţionat. răcire şi alte instalaţii creează riscuri din “ambientul de conturare”. este foarte puţin posibil să se “conserve” ceva atât de inerent trecător ca sunetului. O gamă mai largă de alegere a materialele absorbante acustic trebuie dezvoltată. inclusiv primariile de sector şi dezvoltatori. regenerarea şi gestionarea cartierelor. depozite. însă pot reprezenta caracteristici interesante în alt context. Însă. Reflectivitatea faţadei – Reflectarea multiplă dintre suprafeţele de clădire opuse. Spaţiile deschise şi domeniul public mai vast 76 Pavaje de mică adâncime. inclusiv în asociere cu lucrările Unităţii de Arhitectură şi Urbanism a primarului. integrat cu alte nevoi. materiale reciclate.25 Construirea peste parcări. apă. Capacităţile de previzibilitate ale modelelor de zgomot trebuie îmbunătăţite. Structurile care radiază sunetul precum podurile din metal pot deranja într-un context. crearea de suprafeţe barieră mai absorbante este în general preferabilă pentru reflectarea sunetului în sus. instalare şi întreţinere a echipamentelor de ventilare. cu parapete înalte neperforate şi căptuşeli absorbante pentru scafele oricăreia dintre proiecţiile de mai sus. locuinţe.27 Primarul a propus pregătirea unor instrucţiuni suplimentare despre problemele legate de design sustenabil şi construcţie. pot reduce zgomotul la fereastră cu 5 dB. Retragerea etajelor superioare. căi de serviciu. Caracteristicile auditive. să susţină ecranarea zgomotului sau orice atenuare peste chiar puntea de dezvoltare. Panourile care absorb sunetul. ca parte din Strategia Naţională de Zgomot Ambiental. dar şi căi ferate şi străzi poate crea spaţii valoroase pentru amestecul de recreare. Valorile crescânde ale terenurilor înseamnă că pot fi viabile mai multe locaţii. şi In particular. o folosire mai asiduă a ventilaţiei natural şi a formelor inovatoare de răcire trebuie încurajată. răcire şi manipulare a aerului. cu . inclusiv designul împrejmuirii ferestrelor pentru a oferi ecranare. dar şi a proteja oamenii din zona înconjurătoare de zgomot. inclusiv costuri. şi în special cu Agenţia de Dezvoltare din Bucuresti pentru dezvoltarea şi amenajarea teritoriului aferent. Se vor identifica oportunităţi de dezvoltare şi promovare a diferitelor elemente de design pentru zgomot. spaţii comerciale şi alte nevoi. în mod ideal. inclusiv măsurile practice de abordare a 'mediului de conturare' propunerea 24 Primarul va lucra împreună cu ceilalţi. pot capta zgomotul dintr-o zonă mai largă. să îi protejeze ocupanţi în ceea ce priveşte facilităţile de transport de la vibraţie suportată de structură. majorează nivelele de zgomot. şi spaţiile care generează reverberaţii precum arcade de cale ferată şi arcadele stradale. pentru a susţine: ■ Revizuirea bunelor practici internaţionale în designul urban care ţine cont de zgomot. pentru dezvoltarea şi promovarea unui plan urban exemplar de conştientizare în privinţa sunetului şi de gestionare a zgomotului. În mediile urbane compacte. 3D.26 Elementele sonore ale oraşului pot fi parte din caracterul lor istoric distinct. design urban. Faţadele care sunt în unghi greşit pot reflecta zgomotul în zonele mai liniştite. revizuirea cadrului de proiectare. Dezvoltarea poate. în mod potenţial.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3D. atât pentru turnuri şi “canioane urbane” Faţade duale şi proiectarea ferestrelor – Politicile de conservare trebuie echilibrate cu zgomotul şi beneficiile de energie ale designului inovator. Zgomot şi înălţime – Clădirile înalte. reducând potenţialul zgomot cauzat de instalaţiile de aer condiţionat. mecanisme administrative şi politice. în special în “canioanele stradale urbane”. vântul din copaci. eficacitate.

este important de luat în considerare caracteristicile interesului pozitiv în componenta sonoră. Componenta sonoră în pieţele urbane şi în alte părţi ale domeniului public trebuie luată în considerare. desigur.32 Condiţiile de pe drum şi de-a lungul căilor ferate trebuie luate în considerate în contextul Capitolelor 4A şi 4B. pieţe urbane. în această etapă. ferme şi ferme orăşeneşti. aproape rară în oraşe. naturale şi generate de om. Aspectele sunt foarte diferite în oraşe. Liniştea urbană este adesea văzută ca “linişte relativă” . valoarea spaţiilor deschise va creşte. grădini private şi alte spaţii. centre ecologice. căi ferate sau aeronave. greblare. mai general. în locul folosirii aparatului de suflare 77 . şi pentru vizitatori. ca şi spaţiile deschise. Harta zgomotului pe zone poate deveni un instrument mai popular şi accesibil dacă este suplimentată prin măsurători şi studii de atitudine. zone comune. 3D. prin definiţie. deşi acestea nu ar trebui. “parcuri de buzunar” şi spaţii de joacă pentru copii. Se acordă grijă specială pentru cazurile în care pe deasupra multor spaţii publice foarte cunoscute zboară aeronave. să fie privite ca înlocuitoare pentru mediile de zgomot domestic. dar şi absorbţie de sunet. terenuri verzi informale.28 Bucurestiul este inca un oraş relativ verde cu multe tipuri diferite de spaţii deschise şi zone publice. cimitire şi curţi ale bisericii. Liniştea absolută – în care sunetele naturale sau semi-naturale le domină pe cele generate de activităţile umane – este. şi câteva la zgomot industrial. Zgomotul poate afecta numărul şi locaţia anumitor animale. în aceasta politica. Problemele referitoare la zgomot apar nu numai pentru parcurile formale. pot fi analizate în ceea ce priveşte secvenţele de componente sonore caracterizate prin diversitate şi interes local special. rezervaţii naturale şi alte habitate naturale. şi de rolul local şi accesul comunităţii. terenuri de recreare. ci şi pentru spaţiile împădurite. precum păsări pentru reproducere. Întreţinere şi curăţenie – Trebuie specificate echipamente şi procese care nu generează zgomot (de exemplu. grădini ale comunităţii. 3D. relaxare şi reflecţie. terenuri arondate. Rutele şi spaţiile publice. şi pot ajuta oamenii să aibă acces la zone mai liniştite când este nevoie. caracterizate prin multe zgomote diferite.un spaţiu deschis la marginea Bucurestiului poate părea liniştit în comparaţie cu alte părţi ale oraşului. Coridoarele Verzi pot permite animalelor şi plantelor să fie găsite mai adânc în zona construită decât în caz contrar şi oferă o extensie a habitatelor către locurile de care se alătură. Acest lucru nu înseamnă că este mai puţin valoros. deşi acestea nu sunt incluse. dar şi delectarea oamenilor în faţa spaţiilor deschise ca locuri de odihnă. chiar când nu oferă acces public. inclusiv implicarea oamenilor în identificarea caracteristicilor de sunet pe care le consideră pozitive. explorarea valorii care desemnează “Zonele cu linişte relativă sau interes special din punct de vedere sonor” este încurajată. inclusiv în educaţie şi angajament public. măturare şi compostare locală. desigur. care poate constitui “puncte sonore de referinţă”. De asemenea. Însă. spaţii de joacă. calităţile sonore din multe spaţii deschise din Bucuresti au fost erodate în ultimii zeci de ani. dar şi “relativ liniştite. deşi este gălăgios în comparaţie cu cel rural.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3D. Multe spaţii pot oferi “rezervoare de linişte” care oferă relaxare subiectivă. şi afectează aprecierea umană a naturii sălbatice. terenuri necultivate. Lanţurile Verzi oferă rute de peisaj pentru pietoni sau biciclişti.29 Multe dintre spaţiile deschise din Bucuresti sunt expuse la zgomotul provocat de drumuri.” Ţinând cont de necesităţile altor utilizări sensibile la zgomot.30 Pe măsură ce forma construită a Bucurestiului devine din ce în ce mai compactă şi intensă.

Proiectarea care ţine cont de componente sonoră poate ajuta. precum concerte în aer liber. Acest lucru se poate realiza cel mai bine prin consultarea comunităţii şi gestionarea răspunsurilor. precum folosirea filtrării prin schimbări de nivel sau structuri.32 Pavajul tare bine proiectat este puternic din punct de vedere vizual în multe părţi ale domeniului public. pe măsură ce sursele de zgomot se modifică. oferind diverşilor utilizatori o posibilitate de alegere mai mare. şi în funcţie de zi. Zgomotul cauzat de activităţile de întreţinere pot reduce liniştea şi calmul spaţiilor deschise. accesul la linişte. Reducerea impactului zgomotului provocat de trafic. zgomotul anumitor echipamente mecanizate poate fi redus prin setările de puteri mai mici. Anumite activităţi recreaţionale în spaţiile deschise pot genera un zgomot semnificativ. săptămână. Jocurile informale. Însă. şi desemnarea explorării Zonelor relativ liniştite sau a Interesului special pentru componenta sonoră. pot dori zone exterioare relativ liniştite la distanţe mici. Reglementările referitoare la parcuri şi alte reglementări trebuie revizuite periodic. Trebuie atins un echilibru corect între folosirile competitive. precum siguranţa comunităţii. şi mai multe scopuri de divertisment. măsurarea şi studiile de atitudine. În cazurile în care echipamentele care generează mai puţin zgomot nu pot fi folosite. inclusiv. recunoscând nevoia de zone atractive pentru copii. Zgomotul cauzat de aparatele de tuns iarba şi alte echipamente mecanizate poate fi deranjant. păunii). ar ajuta la minimizarea zgomotului în medii urbane compacte. Caseta  38:  Acces  la  linişte  şi  propunerea 25 Primarul va lucra împreună cu alţii pentru a dezvolta şi promova interes  pentru  componenta măsurile exemplare de a îmbunătăţi elementele sonore. Elementele includ harta de zgomot. Însă. “Zonele liniştite” au fost indicate în anumite parcuri din New York. 3D. Paznicii cartierelor şi ai parcurilor pot aduce contribuţii valoroase la soluţionarea conflictelor locale. Locaţia şi proiectarea trebuie să ţină cont de activităţile mai zgomotoase şi mai liniştite într-un mod care reduce potenţialul conflict. Există tensiuni între folosirea spaţiilor deschise şi părţi ale domeniului public pentru relaxarea în linişte sau contemplare.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3D. politica 51 Primarul va solicita primariilor de sector şi altora cu responsabilităţi pentru gestionarea spaţiilor deschise şi a domeniului public să ţină seama de necesitatea pentru cadre pentru gestionarea elementelor sonore în spaţii deschise şi domeniul public mai larg. fără a reduce eficienţa în mod semnificativ. an. care pot fi parcurse 78 . poate însemna că mai mulţi oameni se bucură de timp petrecut în aer liber. ambele formale şi informale. Noile sunete provocate de mulţimi pot fi zgomote la care rezidenţii nu se aşteaptă la început. unde acestea pot fi echilibrate cu alte probleme. precum aparatele de strâns frunze. unde sonoră   Este posibil ca multe dintre micile gospodării din Bucuresti să nu dorească grădini private în viitor. “terenul moale” şi vegetaţia densă. combinat cu modificările de climat şi sociale. Atât nivelele de zgomot natural cât şi cele de zgomot provocat de oameni pot varia vast în acelaşi spaţiu. pot genera zgomot considerabil. şi alt fel de acces pentru comunităţile locale. sporturile organizate şi evenimentele.31 Anumite folosiri ale spaţiilor deschise sunt mai sensibile la zgomot decât altele. poate fi înlocuită prin metode mai liniştite. Folosirea unor echipamente. în spaţii publice. Anumite animale pot provoca tulburări în spaţiile deschise (de exemplu.

Politica zgomotului necesită o viziune integrată a tuturor surselor. Politica nu trebuie să ia în considerare numai “media zgomotului” pe termen lung. Politica şi legislaţia zgomotului din Romania s-a dezvoltat incredibil de mult. ci şi “evenimentele zgomotoase” din cadrul lui. O abordare cu mai multe surse concentrată pe individ implică o acţiune la cel mai apropiat nivel al comunităţii. O abordare integrată ar putea include suport si securitate din partea operatorilor locali pentru o mai bună administrare a zonei respective. în timpul călătoriei. Zgomotul este un poluant complex. ar putea însemna că zgomotul din baruri şi cafenele devine mai perceptibil locuitorilor. în activitatea propusă. dacă se doreşte securizarea costului eficacităţii. urmărind să cuprindă cele mai grave probleme. cu numeroasele sale schimbări de concurenţă. ca elemente din cadrul programului “100 de spaţii publice pentru Bucuresti”.3 Atunci când discută despre ceea ce îi deranjează. 4. Politica trebuie să ia în considerare expunerea în ansamblu a oamenilor din timpul deplasărilor zilnice – în drum spre muncă. Recunoscând faptul că reglementarile actuale exclud anumite surse de zgomot din definiţia “zgomot ambiental”. acest capitol final evidenţiază necesitatea unei abordări integrate. vitalitatea comunităţii şi capacitatea de a locui in Bucuresti. Înţelegerea efectelor combinate trebuie dezvoltată în continuare. multe dintre acestea extrem de dependente de context. Relaţiile dintre zgomotul “ambient” şi cel “contravenţional” au fost considerate relevante în capitolele anterioare. cu diverse implicaţii pentru oameni. şi în activităţile din timpul lliber. Caseta 39:100 Spații publice   Programul primarului “100 de spaţii publice pentru Bucuresti” are ca scop demonstrarea modului în care reţelele existente de spaţii publice locale pot fi îmbunătăţite şi arătarea modului în care noile spaţii publice pot genera diferenţe reale în ceea ce priveşte calitatea vieţii individuale.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti este cazul şi practicabil. va necesita analiza şi acţiunea coordonată a mai multor factori. din punct de vedere al expunerii în totalitate. reducerea traficului de şosea într-un centru de oraş cu folosire mixtă. politica 52 Primăria va îndemna Guvernul. şi activităţile din timpul lor liber. 4 Managementul integrat al  zgomotului  4. Modelarea şi Managementul zgomotului 79 . De exemplu. Priorităţile oamenilor variază în Bucuresti.2 4. pentru a susţine studiile expunerii personale la zgomot în medii urbane complexe. la muncă. şi între grupuri diferite de bucuresteni. oamenii cel mai adesea mai degrabă se referă la zgomote specifice decât la categorii mari de zgomote – “biciclete cu motor” mai degrabă decât trafic. Îmbunătăţirea ambianţei zgomotului unui oraş în schimbare. “muzică” sau “câini” mai degrabă decât un nivel general de zgomot în cartier. O schimbare către abordări mai active sporeşte importanţa acţiunii de integrare a zgomotului ambiental cu alte probleme despre zgomot.1.

au devenit un motiv de îngrijorare. considerate foarte grave pentru muncitori. nu se pretează uşor tipului de abordare mecanică valabilă altor poluanţi. calitatea aerului sau deseurile nefolositoare. În ciuda acestui lucru. depăşeşte din ce în ce mai mult limitele normale în zonele rurale “liniştite”. pentru că auzul oamenilor se schimbă cu timpul. care poate afecta auzul nu se limitează numai la fabrici. mai poate fi şi o problemă de sănătate. Nevoile de educare în domeniul sănătăţii evită neplăcerile sau imaginea de “dădacă” precum si 80 . controlul zgomotului nu a făcut niciodată subiectul unei politici de supraveghere sau a unui cadru legislativ. “Zgomotul ocupă o poziţie paradoxală în ceea ce priveşte politica ambientală a Romaniei. Mediile susţinute.5 Muzica fluierata. de exemplu. cluburi şi alte distracţii 4. este. şi erodează progresiv perioada de linişte din timpul nopţii. Niveluri înalte de zgomot în locurile din timpul liber. fiind legate de Autoritatea de Sanatate Publica. În multe cazuri. aceştia nu vor mai fi în stare să asculte la televizor sau radio fără să ridice volumul la un nivel atât de mare încât să deranjeze vecinii. pentru oamenii cu dizabilităţi de auz. Pierderea auzului nu înseamnă neapărat mai puţin interes pentru zgomot. atât acustic cât şi visual. sau celui petrecut folosind sistemele de sunet din maşină. proiectare. cinema-uri şi săli de concerte. în mod caracteristic. Înţelegerea vorbirii. Auzul Sănătos şi Zgomotul din Timpul Liber – baruri. Oamenii cu dizabilităţi de vedere au nevoie să se bazeze pe indicaţii de ureche specifice. aproape universal în zonele urbane. de corijare şi de conducere la care oamenii au nevoie de acces sa adopte modelul şi managemntul bunei practice a auzului prietenos. însă nu vor răspunde tuturor cerinţelor. pot reduce stresul oamenilor în general. în mod particular din sunetul amplificat. Autorii unei recente recenzii internaţionale au considerat că publicul general trebuia informat despre riscuri.4 S. natura zgomotului. În plus. Mulţi oameni sunt expuşi zgomotului ridicat ăn activităţile din timpul liber. adăugată la cea din alte părţi ale activităţilor lor zilnice. ei înşişi pot ajunge la niveluri scăzute de “interferenţă a zgomotului”. Sistemele de inducţie lanţ fac eficace folosirea ajutoarelor. Primariile au responsabilităţi statuare pentru impunerea legii sănătăţii şi siguranţei în sectoarele de distribuţie. şi la evenimente sportive şi festivaluri.a estimat că aproximativ unul din şapte oameni din Romania suferă de o formă de pierdere a auzului. ceea ce poate avea efecte cumulative cu expunere regulată. Aşa cum poate împiedica mulţi utilizatori. politica 53 Primăria va îndemna acele clădiri şi spaţii de comisionare. • Dacă auzul oamenilor este deteriorat datorită timpului petrecut în club. oamenii au nevoie de nivele mai scăzute de sunete interferenţă pentru a auzi ceea ce doresc. retail. de reglare. Vizitatorii locului pot să nu fie conştienţi de riscul la care se expune auzul propriu. Nivelurile de sunet ridicat se întâlnesc în restauratnte.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 4. Această neglijenţă poate fi explicată parţial de faptul că efectele zgomotului asupra populaţiei generale au fost din punct de vedere istoric uşor de omis. Riscurile au fost. timp liber şi catering. Expunerea la zgomot. precum cel provocat de artificii. birou. îngreunată. care de asemenea poate fi deranjantă pentru oameni în general. sau căştile la volum foarte mare. inclusive echipamentul de amplificare din case şi locurile din timpul liber. Zgomotul cu percuţie sau impulsiv. poate ridica riscuri particulare. Îndemânări mai bune şi înţelegerea modelului de Caseta  40:  Probleme  pentru strategia națională  auz prietenos este necesar de-a lungul întregii industrii în dezvoltare. teatre. şi reacţia populaţiei la el. precum şi în multe pub-uri şi cluburi. în aceste condiţii. de la slabe dizabilităţi la surzire profundă. în acelaşi fel ca şi. În scurt timp. Prin contrast cu alţi poluanţi. poate părea apăsătoare pentru mulţi oameni. Sunetul care poate interfera cu comunicarea include traficul şi muzica “de fundal”. în mod tradiţional.

baruri şi alte locuri. fondată pe venituri relevante. împreună cu şcoli. cu atenţie mare asupra riscurilor întâlnite de persoanele tinere. Resursele rare şi priorităţile competiţionale înseamnă că susţinerea poliţiei pentru serviciile de combatere a zgomotului pot să nu fie întotdeauna disponibila la nivelul cerut. Elemente potenţiale include promovarea mesajelor “auzului sănătos” şi “ sunet sigur” în cluburi. crimă şi dezordine 4. Multe autoriţăţi locale. TV sau radio. unde cel care produce zgomotul poate fi parte a unui model comportamental de intimidare. câine care latră. joaca copiilor.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti munca din punct de vedere al popularizarii problematicii zgomotului pentru autoritati. şi asigurarea resurselor necesare pentru sănătatea locală şi pentru regulamentul de siguranţă. de exemplu. servicii de mediere şi altele iau măsuri pentru a promova Trei probleme cheie –   81 Protejarea suprafeţelor bune. personalului şi instruirii ar trebui să contribuie la reducerea problemelor. Surse de zgomot secundar şi probleme de lipsa zgomotului se pare că joacă roluri importante în multe plângeri către Departamentele locale de Sănătate. împreună cu poliţia şi firmele de securitate. politicilor auxiliare. Politicile de îmbunătăţire a standardelor domestice. Schemele de pază a împrejurimii şi a străzii pot juca un rol în reducerea dezordinii. ceea ce poate conduce la intelegerea partilor. autorităţilor locale de Sănătate. fondurilor. Zgomotul vecin tipic include muzica amplificată. politica 55 Primăria va îndemna Guvernul să asigure că complexităţile rezultate din relaţia cu cel care produce zgomotul şi comportamentul anti-social în zonele metropolitane să se reflecte în alocarea resurselor pentru funcţiile poliţiei. politica 54 Primarul va îndemna Guvernul să susţină furnizarea informaţiilor corespunzătoare publicului şi operatorilor locali cu riscul de a surzi de la supra-expuneri la niveluri foarte înalte de muzică amplificată. Securizarea interdicţiei unei aeronave . Managementul zgomotului domestic şi din vecinătate. şi activităţi casnice. Zgomotul vecinilor • Reducerea zgomotului ambiental poate însemna că locuitorii aud zgomotul vecin care era anterior mai puţin auzibil. uşi trântite.6 Autorităţilor locale şi poliţiei li se cere să dezvolte parteneriate de reducere a crimei şi dezordinii. Angrenarea şi comunicarea publică în zgomot ambiental trebuie legată pe cât posibil de cea a zgomotului vecin. în multe alte tări Europene. poliţia pot juca un rol mai mare în anumite tipuri de plângere împotriva zgomotului. voci. . de reducere a zgomotului pentru transport pe drumuri. Medierea poate evita acţiunile legale. Educaţia şi conştiinţa publică • Autoritatea Naţioanlă de Protecţia Mediului (ANPM) poate coordona o Caseta 41: Priorități   Zi a Acţiunii Zgomotului în Romania. îi alarmează sau deranjează pe ceilalţi. Autorităţile locale şi poliţia pot căuta aplicarea legii împotriva oricărui locuitor care produce tulburari ale linistii publice. autorităţile. Un studiu recent arată că. Medierea include informarea către mediatori în zona Bucurestiului.

îndreptarea silenţioasă a maşinilor de construcţie. folosirea metodelor mai liniştite. politica 56 Primarul va colabora cu alţii.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti mesaje despre zgomot. Un cod de practică răspândit de-a lungul Bucurestiului trebuie considerat ca oferind claritate şi simplicitate pentru industria construcţiei. dacă un cod de buna practică in construcţii răspândit de-a lungul Bucurestiului ar putea oferi claritate şi consistenţă ulterioară. Este important să găsim forme de comunicare publică care funcţionează într-o cultură metropolitană diversă. şi este în mod specific exclus din definiţia „zgomotului ambiental” în directiva de zgomot ambiental. incluzând unele zone de excludere socială şi private. Propunerile 20 şi 21. designul pentru construcţia silenţioasă. Sunt de aşteptat în următoarea decadă niveluri înalte de construcţie. în special centrul orasului. în dezvoltarea formelor potrivite de educaţie şi comunicare publică asupra zgomotului. politicile 87. împreună cu primariile de sector şi alte institutii. Zgomotul de la santierele de construcţie • Zgomotul de pe şantierul de construcţie este controlat de primariile de sector si de Inspectoratul de Stat in Constructii.Oamenii care se plâng de sunet cu frecvenţă scăzută pot avea dificultăţi în descriere. Operatorii facilităţilor care generează zgomot trebuie să demonstreze că urmează toţi paşii responsabili pentru a minimiza deranjul. Sunetul cu frecvenţă scăzută trebuie inclus în domeniile de cercetare şi informare a personalului ( ex. şi pentru a explica nevoia de zgomot care nu poate fi evitată în mod rezonabil. Mulţi prefera educaţia mai bună şi rezolvarea informală a disputelor despre zgomot în favoarea legislaţiei mai prescriptive. Este important ca serviciile de zgomot locale să dispună de resurse corespunzătoare pentru a îndeplini sau conduce munca specializată acolo unde este nevoie. Sincronizarea operaţiunilor zgomotoase este crucială. Poate fi foarte dificil de identificat sursa. în legătură cu resursele şi consultarea. probabil folosind termeni precum „a simţi sunetul” sau „senzaţii de presiune”. 89 şi 96). bariere de zgomot temporar şi multe alte măsuri. politica 57 Recunoscand că zgomotul construcţiei este exclus din definiţia legală a zgomotului ambiental. Calitatea aerului reprezintă o grijă primordială.. Zgomot cu frecventa scăzută • În Bucuresti poate exista sunet cu frecvenţă scăzută mai mult decât la nivel naţional. Pot exista economii la scară în pregătirea şi diseminarea unui astfel de manual la un nivel Bucurestiului. Oamenii pot deveni mai sensibili la acesta pe măsură ce îmbătrânesc. atât cât 82 . Primarul va lucra în parteneriat cu alţii. Primarul investighează. Trebuiesc introduse refolosirea mai degrabă decât demolarea şi reconstrucţia unde este posibil. Problemele zgomotului vor fi integrate cât de repede posibil. Este dovedit că zgomotul din activitatea de construcţie este mai mult o problemă de mari proporţii a Bucurestenilor decât una naţională. spre exemplu unde acţiunea la nivel metropolitan ar putea complementa celelalte niveluri. Sursele şi soluţiile sunt foarte specifice la nivel local. Activitatea de construcţie este puternică în anumite zone ale Bucurestiului.

subiectul consultării ulterioare. combinarea şi succesiunea măsurilor potenţiale necesită informare mult mai bună decât este disponibil în mod current. Având în vedere resursele foarte limitate disponibile iniţial Primarului. Consultarea publică în timpul pregătirii acestei strategii a arătat susţinere largă pentru aceste priorităţi. în cadrul current legal şi fiscal al Romaniei. Revizuirile ulterioare ale acestei strategii.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti permit resursele. intarsia acţiunea acolo unde nevoia lui este clară. Aranjarea priorităţilor 4. Având în vedere evoluţia contextului naţional şi European. comitatele şi alţii pentru a contribui la realizarea Strategia Zgomotului Ambiental Naţional. ar putea totuşi. de-a lungul drumului. în cadrul contextului evoluţiei politicii Europene. totuşi. ar fi prematur pentru o strategie Bucuresteana să adopte anumite ţinte cantitative. Un management mai mare al zgomotului active în mediul local nu ar trebui să distragă atenţia de la nevoia reducerilor continuate la sursă. Procesul nu ar trebui. pentru a minimiza impactele adverse ale zgomotului in santierele de construcţii în Bucuresti. Eficienţa totală adesea depinde de ce fel de alte surse de zgomot există. Politica trebuie “asamblată”. orice ţintă poate avea înţeles. legate de opţiunile practice pentru reducerea zgomotului. Totuşi. O singură măsură. Procesul propus de Guvern este unul lung. sau la receptor. 83 . şi costurile şi beneficiile implementării măsurilor eficiente. în cadrul European de evoluţie. urmărind analiza expunerii. în mod special unde sunt necesare acordurile internaţionale. stabilirea mai multor priorităţi greu de atins pentru selecţia. deşi nu ar trebui să întârzie acţiunea acolo unde nevoia acestuia este evidentă. Este important ca procesul strategiei naţionale sa identifice costurile relative şi beneficiile în moduri care reflectă priorităţile politicii unei renaşteri urbane. Acestea sunt probabil din ce în ce mai importante oraşelor. Acesta va ajuta la stabilirea priorităţilor raţionale. să fie un pas esenţial faţă de o îmbunătăţire mai mare – câştiguri majore pot fi eficiente cumulate.7 Măsurile de reducere a zgomotului individual probabil că nu vor ”rezolva problema” de unele singure. Aceata se aplică în mod particular reducerilor ulterioare la sursă. în aşa fel încât schimbarea unui zgomot nu înseamnă că oamenii sunt a fel de deranjaţi de următorul. În primul rand este datoria Guvernului naţional să considere atingerea ţintei în întregime. puteri stimulente şi legale. Guvernul trebuie să se asigure că sunt disponibile fonduri adecvate. politica 58 Primăria va lucra cu Guvernul. În mod hotărâtor.8 Unele priorităţi timpurii pentru acţiune pot fi identificate. designul. vor fi desigur. Cartografia zgomotului naţional poate asista în aprecierea costului-eficienţă relativ al reducerii zgomotului la sursă. acesta va depinde de un parteneriat efficient cu strategii de dezvoltare naţionale. comitate şi agenţii specializate. Fără resurse şi instrumente eficiente. incluzând re-folosirea clădirilor existente în preferinţă demolării şi reconstrucţiei unde este practicabil. Aceasta se aplică în mod particular reducerilor continue la sursă. 4.

Prezentarea publicului necesită să facă acest lucru clar. important. Publicarea ar trebui să fie însoţită de informaţii schiţate pe caracteristici tipice ale tipurilor de zgomot evidenţiat. oferă unelte practice pentru acţiunea zilnică. însă redezvoltarea şi de asemenea reînnoirea oferă oportunităţi – densitate mare. Aceştia fac parte totuşi dintr-o abordare mai activă a clădirii. Este. deşi reprezentarea computerizată a zgomotului nu poate fi de bază numai ca singură unealtă pentru dezvolatrea măsurilor de îndreptare. Promovarea dezvoltării de-a lungul sau peste drumurile şi căile ferate potrivite. Măsurile ulterioare sunt probabil necesare pentru dezvoltarea reprezentării zgomotului la niveluri mai fine de rezoluţie pentru scopuri locale. Prima rundă de hărţi despre zgomot probabil că nu va fi îndeajuns de precisă pentru a fi folosite drept repere locale sau regionale. Limitările pentru precizie înseamnă că hărţile pot fi potrivite pentru a determina cantitativ expunerea naţională largă. şi va îndemna alte agenţii de specialitate şi comitate să facă astfel. 4. şi nici de la nevoia de protecţie sau intensificare a calităţii şi diversităţii peisajului auditiv. acolo unde creşterea populatiei şi a job-urilor prezintă provocări. Hărţile conform preconizării curente descriu numai o parte a imaginii complexe. dezvoltarea cu folosire mixtă. Examinarea scopului pentru Premiul Sunetului Primarului. pot crea spaţii exterioare liniştite departe de trafic. protejând zone largi de zgomot. Hărţile ar trebui să includă informaţii despre marjele şi supăziţiile de eroare. Reprezentarea pe termen lung a nivelurilor de zgomot ambiental “medii” de-a lungul zonelor urbane nu ar trebui să conducă la ţinte crude care îşi concentrează atenţia pe numărul mic de parametrii care ar “muta” harta. şi scopurile pentru care hărţile sunt sau nu portivite.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Reprezentarea zgomotului Reprezentarea zgomotului susţinut de Guvern este binevenită. şi pe cât posibil. şi pentru evidenţierea concentraţiilor relative de-a lungul unei zone. în sensul deplin al acelor termeni. Urmărirea îmbunătăţirii calităţii urmei feroviare şi menţinerea Câii Naţionale şi Subterane atât cât permite organizarea şi fondurile. mai degrabă decât gama largă de acţiuni care ar putea reduce zgomotul în lumea reală. şi filtrarea zgomotului de scrima de siguranţă şi securitate. ca reprezentarea să nu devină doar un exerciţiu de colectare a datelor. precum prin Fondurile Mediului Aviatic pentru fiecare aeroport. dar să ofere o unealtă practică pentru folosirea de autorităţile locale şi a altor agenţii. însă nu pentru alte scopuri. incluzând probleme care nu au fost abordate de schiţarea „mediei” zgomotului pe termen lung. Securizarea suportului pentru zgomotul exemplar integrat barierei generaţiei de putere fotovoltaice împreună cu drumuri şi căi ferate potrivite. Reducerea zgomotului printr-o mai bună plănuire şi design. şi promovarea proiectelor exemplare Peisaj sonor în Oraş. Bucurestiul este o parte cheie din imaginea naţională. Aceasta nu este numai o problemă “la nivelul etaliului”.9 Este vital ca reprezentarea zgomotului să nu domine dezvoltarea politicii sau priorităţile deformate. în care trebuie să participe un şir de agenţii. Guvernul ar trebui să ofere suport adecvat pentru ca schiţarea zgomotului să fie implementată în 84 . desigur. politica 59 Primăria şi Transportul public bucurestean vor lucra cu Guvernul şi consultanţii săi pentru a implementa aplicaţia zgomotului care susţine managementul zgomotului integrat. Asigurarea că taxele “ de plată a poluării” le compensează pe cele afectate de zgomotul avioanelor şi alte efecte. Primăria şi Transportul Bucurestean ajută atâta timp cât resursele rare sunt disponibile. Nu ar trebui distrasă atenţia de la tratarea cu multe tipuri diferite de zgomot care pot deranja oamenii. având în vedere mărimea şi complexitatea excepţională.

un studio recent a demonstrat potenţialul pentru datele de plăngere armonizate. şi o unealtă de sondaj pentru cercetători. politica 60 Primăria va încuraja agenţiile specializate. şi integrat cu alte aplicaţii precum vizualizarea propunerilor pentru clădiri şi conducerea câştigului solar. autorităţile locale şi regionale. impactele zgomotelor şi ale vibraţiei depend foarte mult de relaţiile fizice locale precise dintre sursă şi receptor – într-o măsură mai mare decât cu oricare alţi poluanţi. Trebuiesc mai bine înţelese efectele diferitelor modele de evenimente de-a lungul mai multor momente ale zilei. şi cu partenerii Europeni. dar nu şi resursele pentru o astfel de muncă. ceea ce include combinaţii de diferite tipuri de sunete. mai degrabă decât temperarea “după eveniment”. 85 . Un program de lucru pentru a stabili priorităţile oamenilor poate fi combinat cu îndeplinirea proiectelor practice de reducere a zgomotului la sol. totuşi. Primăriei i-a fost oferită sarcina de a pregăti o strategie. trebuiesc stabilite informaţii despre expunerea oamenilor şi priorităţile lor. Principala responsabilitate pentru acţiune este normal să aparţină corpurilor responsabile de conducerea sistemelor relevante sau a subsistemelor. Dacă există resurse. şi calibrl priorităţilor oamenilor. Datele monitorizării vor fi în mod normal cel mai folositoare atunci când sunt colectate ca parte din managementul sistemului actic sau receptor. şi parteneriatelor cu primariile de sector şi alţi participanţi la risc. şi sondaje ale incidenţei expunerii la zgomot. şi primariile de sector să lucreze cu Guvernul. propunerea 26 Primăria va susţine dezvoltarea unui Sondaj despre zgomot al Bucurestiului. pentru a dezvolta înţelegerea îmbunătăţită a efectelor zgomotului. precum prin sondaje de opinie. dispun de sancţiuni legale în ultimă instanţă. unde este cazul. instituţiile educaţionale şi profesionale. care poate fi dus cel mai bine la îndeplinire cu ajutorul.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti managementul zgomotului şi în planificarea oraşului.10 Managementul zgomotului din oraş este cel mai eficient atunci când este integrat în design şi operare. săptămânii şi anului. Studiile “înainte şi după” pot oferi un test puternic despre eficienţa măsurilor în potrivirea priorităţilor oamenilor. din interior dar şi din exterior. Ar putea. Răspunsurile oamenilor sunt puternic influenţate de contextual local. acolo unde este nevoie. Organizare 4. să contribuie la procesul dezvoltării politicii propuse a Guvernului despre zgomotul ambiental. Guvernul. Problemele include evaluarea nevoilor şi priorităţilor populaţiilor locale şi regionale. verificat independent unde este cazul. Efectele şi priorităţile oamenilor Atitudinile faţă de zgomot sunt strâns legate de context. totuşi. precum transportul. De asemenea. precum şi oferirea unei unelte pentru ca ofiţerii autorităţii locale să folosească în evaluarea efectelor zgomotului domestic. În sensul integrării ambientului şi a altor resurse. Primăria doreşte să vadă toate părţile legate de zgomot. calitatea peisajului auditiv şi priorităţile oamenilor de a informa politica. să aibă şansa ca un proiect pilot exemplar să demostreze îmbunătăţirea practică.

primarii de sector şi agenţii specializate pentru evaluarea modului în care managementul zgomotului îmbunătăţit poate fi incorporat în planurile lor ce sunt în decurs. Cerinţele Directivei Europene a Zgomotului Ambiental include pregătirea planurilor de acţiune. şi a inexistentei cadrului de puteri comparabile. dar şi ca Guvernul să asigure cadrul necesar de resurse pentru autorităţile regionale şi locale. de exemplu. precum şi examinarea scopului pentru Parteneriatiul Bucurestean de Acţiune a Zgomotului sau alte mecanisme de lucru în parteneriat. în acel context.13 Costurile. impunere. 4. ale reducerii semnificante a zgomotului în Bucuresti nu pot fi cuantificate în mod current. transportul. implementate în moduri care pot fi susţinute. în special Agenţia Mediului. oferire de stimulente şi investiţii. În timpul consultării acestei strategii. economice şi ambientale. Munca pe opţiunile costului pentru reducerea zgomotului trebuie să ţină seama în totalitate de egalitatea oportunităţilor. Asemenea costuri trebuiesc luate în considerare în contextual dezvoltării politicii zgomotului naţional. Costuri 4. dar şi al planurilor comunitare. şi în implementarea cadrelor. şi alte grupuri de populaţie care. furnizării design-ului in dezvoltarea negocierilor de control – incluzând în schemele care nu se referă la Primărie – regenerare urbană. cu managementul calităţii aerului. precum prin scheme de pază şi protecţie. corpurilor de transport şi altele pentru a se adresa 86 . inclusive în strategii şi planificare. de afaceri şi individual. Munca la nivelul detaliului planificării vecinătăţii poate oferi înţelegerea la nivel fin al unei localităţi ce va identifica îmbunătăţiri care reflectă în mod cinstit nevoile locale. Datorită lipsei bugetului pentru temperarea zgomotului. 4. care va include examinarea implicaţiilor economice şi sociale ale măsurilor de reducere a zgomotului. pentru sectorul public. regulament. politica 61 Primăria va îndemna Guvernul să ofere un cadru pentru acţiune care integrează managementul zgomotului la nivelurile relevante de luare a deciziilor sociale. politica 62 Primăria va lucra cu parteneriate bazate pe zone sau de alt tip. pot fi mult mai vulnerabili.11 O abordare activă pentru îmbunătăţirea peisajelor de zgomot ale oraşului trebuie să fie integrată în regenerarea. inclusive implicaţiile pentru cei cu venituri mici. însă vor fi ridicate. Este esenţial nu numai ca problemele zgomotului să fie identificate. un număr de autorităţi şi-au exprimat informal interesul în lucrul de-a lungul Bucurestiului pentru a dezvolta şi împărţi practica bună şi a face cea mai bună folosire de resurse rare.12 Munca în parteneriat va fi vitală pentru îmbunătăţirea ambientului zgomotului Bucurestean – inclusiv cu primariile de sector şi agenţiile executive. gazduirea urbană şi managementul urban.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Aceşti factori înseamnă că multe aspecte ale politicii zgomotului sunt cel mai bine construite “de jos în sus”. Locuirea pe o densitate mai mareste cea mai de succes acolo unde managementul zgomotului este construit în managementul urban. această strategie s-a concentrat pe identificarea acţiunii de folosire a instrumentelor existente. Problemele include managementul drumurilor strategice. şi managementul traficului local.

În plus. sau procesul va deveni discreditat. cei care generează zgomotul ar trebui să plătească pentru a-l reduce. Acest lucru ar trebui reflectat prin stabilirea unui Fond al Zgomotului Ambiental Bucurestean. evaluările “medii” ale valorii unei reduceri de decibeli nu ar trebui să se aplice în mod mechanic.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti lor. Acest lucru se poate justifica independent din aranjamentele pentru restul ţării. este recunoscută nevoia de evaluare a costurilor în legătură cu beneficiile. majoritatea taxelor sunt colectate de guvernul central. Beneficiile mari ale transportului public. vor rămâne în grija locuitorilor din 87 . Trecutul fără resurse trebuie recunoscut în alocarea ulterioară a resurselor – in Bucuresti. se află în zonele cele mai afectate unde oamenii se pot aştepta ca cheltuirea temperării zgomotului să fie concentrată iniţial. Totuşi. dar ar exista beneficii în administrarea fondurilor colectate central pe regiuni. Procesul strategiei naţionale. pentru reducerea zgomotului. Ar putea fi în mod particular scump să se facă reduceri mari unui nivel particular de ghidare în zonele aglomerate. care pot fi mai ridicate în zonele urbane decât în cele suburbane. ar trebui să considere noile taxe “de plată a poluării”. Chiar şi cu mari reduceri de zgomot extern. De exemplu.” Teoretic. fondarea temperării zgomotului nu ar trebui alocată numai în termenii numerelor din cadrul benzilor de expunere modelată.14 O recenzie internaţională a Organizaţiei pentru Co-operare Economică şi Dezvoltare a declarat: “Se pare că regulamentele şi politicile împotriva zgomotului sunt mai bine respectate şi implementate atunci când este alocat un buget specific pentru reducerea zgomotului. şi mai mari pentru cele mai grav afectate. aceasta se aplică în mod particular condiţiei infrastructurii drumului şi căii ferate. sau alocarea unei proporţii din venitul existent relevant. pentru început în situaţiile cele mai expuse. Ar trebui atrasă atenţia asupra costurilor diferitelor niveluri de reducere. decât pentru nivelurile similare de reducere la niveluri mai joase de zgomot ambiental. Sarcini adiţionale trebuiesc însoţite de puteri şi resurse potrivite. Ar trebui acordată recunoaştere poverii zgomotului particular de care se “bucură” Bucurestiul ca fiind poarta către Romania. În cazul mai multor resurse. Este important de evitat sursele potenţiale de înclinare între deiferite tipuri de zone. Pentru a construe încredere în procesul naţional de strategie a zgomotului. ar trebui considerat un Fond Bucurestean al Zgomotului Domestic. Ar oferi o componentă esenţială în îndeplinirea datoriei de pregătire a primei strategii de zgomot ambiental pentru Primărie de către Parlament. Există aceeaşi nevoie pentru bani de la Guvernul Central de a începe munca asupra zgomotului la fel cum este şi pentru deşeuri. ar trebui recunoscute în orice fel de aranjamente noi. ar trebui înfiinţat un fond timpuriu pentru o actiune ţintă. incluzând în coordonare pregătirea proiectului şi evaluarea. sau pentru acţiuni cu implicaţii economice. Recunoaşterea nevoii de protecţie a calităţii peisajului auditiv acolo unde este bun. standardele scăzute de izolare a zgomotului. atât intern cât şi extern. În Romania. Alocarea regională cu succes a Fondului Naţional de Minimizare a Pierderilor şi Reciclării printr-un parteneriat între Primărie si diversele autoritati locale. cu densitate ridicată. 4. Şi când sunt stabilite procedurile pentru obţinerea resurselor financiare adecvate.

recunoscând acolo unde costurile pot fi mai mari în zonele urbane mai degrabă decât în cele neurbane. în densitate urbană mai mare relativă cu alte zone. şi mai mari pentru cele mai grav afectate. Primăria va cere Guvernului să stabilească un Fond de Zgomot Ambiental pilot. un aranjament de licitaţie competitive ar putea avea avantaje pentru o perioadă iniţială limitată – în încurajarea inovaţiei şi realizării aspiraţiilor celor mai dornici şi pregătiţi să acţioneze. dar ţinând cont şi de costurile reducerii zgomotului. Autorităţile bucurestene. destinat Bucurestiului pentru a susţine activitatea locală. au tendinţa de scădere. să: Evalueze costurile diferenţiale. planificării şi managementului acţiunii să fie însoţiete de programe realiste de fondare. politica 63 Primăria va îndemna Guvernul să se asigure că responsabilităţile aplicaţiei zgomotului. Ar trebui evitate noi resurse pentru inovaţie în managementul zgomotului integrat. deseori neavând nicio legătură cu costul aducerii unui caz. atât pentru reducerea majorărilor. ca parte a Strategiei Naţionale pentru Zgomotul Ambiental. cu cât se dezvoltă mai mult practica extensivă. şi parteneriate din cadrul Bucurestiului. Un astfel de fond ar recunoaşte povara asociată cu rolul Bucurestiului de “ poartă de intrare” şi vârsta majorităţii persoanelor locatare. Nivelul amenzilor acordat împotriva celor care sunt găsiţi vinovaţi de tulburări legate de zgomot. Atât pentru un Fond al zgomotului Ambiental Bucurestean cât şi pentru un Fond al Zgomotului Domestic Bucurestean. Reducerea zgomotului ambiental extern poate genera izolarea zgomotului intern dintre vecinii mai vizibili. incluzând în privinţa condiţiei infrastructurii. cât şi pentru reducerea zgomotului la nivelele de ghidare promulgate. acţiunea ar avea consistenţă în alte zone pentru recuperarea venitului amenzii din activităţi legate de zgomot. politica 64 Primăria va îndemna Guvernul. şi impactul zgomotului asociat cu rolul capitalei de “poarta de intrare”. politica 66 Primăria va invita comunitate locala să dezvolte un proiect pilot exemplar despre zgomotul ambiental în fiecare parte a Bucurestiului 88 . Totuşi. Aceasta este în primul rand o povară a zgomotului decât o problemă de zgomot ambiental. Prin urmare. proprietarii şi chiriaşii locali. şi deţinători privaţi ar licita pentru îmbunătăţirea izolării atât interne cât şi externe. legată de sărăcia combustibilului şi economia de energie.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Bucuresti. politica 65 Avand in vedere rolul de pionierat pe care il joaca Bucurestiul in pregătirea primei Strategii de Zgomot Ambiental larg răspândită a ţării. ar trebui adecvată o mişcare cu ţintă la baza nevoilor. Autorităţile locale. şi Aloce fonduri de temperare a zgomotului nu doar pe baza numărului oamenilor din cadrul benzilor de expunere a schiţelor zgomotului. suplimente şi probleme de egalitate. alte organe. măsurării. să fie recunoscute în alocările ulterioare ale resurselor şi responsabilităţilor. ar fi de asemenea eligibile pentru acordarea măsurilor sau pachetelor vaste de reducere a zgomotului.

un sistem de management şi un ciclu de audit regular. politica 69 Primăria va îndemna Guvernul să se asigure că impunerea îndatoririlor de management al zgomotului să fie însoţite de resurse adecvate. inclusive implementarea costurilor. politica 68 Primăria consideră că orice venit amendă rezultat din tulburările legate de zgomot ar trebui colectate în servicii îmbunătăţite legate de zgomot. Combinarea măsurilor tehnice. fabricare. Profilul “designului conştiinţei de sunet” trebuie ridicat printre arhitecţi. şi şi-au exprimat grijile asupra personalului disponibil. politica 67 Recunoaşterea scării particulare şi îmbinarea problemelor despre zgomot externe şi interne asociate cu zonele rezidentiale ale Bucurestiului. Îndeletnicirile legate de sunet este de asemenea necesar pentru a fi aplicat în mod extensive în afaceril elegate de încălzire şi ventilaţie. Alte taxe „de plată a poluării” ar trebui alimentate pin temperarea şi compensarea locală. Sistemele de Management Ambiental asistă organizările în angajamentele ambientale adunate. probleme de valabilitate şi de furnizare. legată de priorităţile oamenilor. Zgomotul nu a fost o preocupare în general. Managementul Eco European şi Schema Audit (MEE SA) necesită un acord politic. inginerii de traffic. Primăria va îndemna Guvernul să stabilească un Fond pilot despre zgomotul Domestic bucurestean. Un Premiu pentru Sunet al Primăriei? Există multe scheme de acreditare ambientală. şi impactul zgomotului asociat cu rolul de „poarta de intrare” al capitalei. inclusiv pentru impunere. inclusive pentru cursuri cu potenţial “de reducţie” între industria acustică şi cea a muzicii. pentru a susţine activitatea locală. Toate acestea trebuie validate de un verificator MEE SA extern acreditat. ţinând seama de contribuţia pe care evaluarea “înainte şi după” ar putea-o avea pentru dezvoltarea naţională a zgomotului. Comunitatile sunt încurajate să muncească împreună şi cu Primăria pentru a realiza un proiect comun care sa fie propus Guvernului pentru resursele necesare. Primaria isi exprima ingrijorarea despre timpul şi banii alocati in acest scop.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti pentru a demostra efectivitatea îmbunătăţirii practicii locale ce vizează zgomotul. Instruirea în managementul zgomotului pentru planificatorii oraşului. administrative şi de altă natură la nivelul 89 . Totuşi. Instruirea şi Personalul Vor fi necesare mai mult personal şi mai multă instruire dacă se va obţine implementarea strategiei eficiente. şi alţi specialişti ar ajuta ca să nu fie omise asigurarea oportunităţilor de securizare a îmbunătăţirilor cost-eficienţă. extinderea îndeletnicirilor personalului şi capacităţii de construcţie. Acest lucru va fi extreme de important din moment ce Bucurestiul se acomodează mai bine cu cererea de dezvoltare la scara naţională a proiectelelor cu întrebuinţare mixtă de mai mare amploare. Bursele ţintă ar putea juca un rol în încurajarea urmării instruirii de către grupurile reprezentate curent în profesiile legate de mediu. instalare şi menţinere. în design. un program ambiental. designeri de peisaj şi alte discipline. managerii parcurilor şi de găzduire.

propunerea 27 Primăria va examina rolul potenţial a unei scheme de competiţie sau premiu pentru încurajarea practicii de inovaţie şi exemplare. Sunetul joacă multe roluri pozitve în vieţile oamenilor. sponsorii şi altele pentru a promova explorarea creativă a peisaelor auditive. Oraşele mari au bâzâituri. dacă cresc sensibilitatea individuală la zgomot mai repede decât era redus zgomotul. Creşterea conştientizării trebuie abordată cu atenţie în cazul zgomotului. Creşte recunoaşterea valorii muncii peisajului auditiv interdisciplinare în înţelegerea răspunsurilor oamenilor. Unele forme ale campaniei de conştientizare a zgomotului pot fi productive dacă nu crude. ar putea îmbogăţi experienţa personală în timpul ajutorării creerii contextului pentru îmbunătăţirile practice în mediile zgomotoase ale oraşului. dar au nevoie în acelaşi timp şi de echilibru. în aşa fel încât oamenii să aibă mai multe şanse de a se bucura.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ambientului urban este mai puţin recunoscut. 90 . precum designul legat de sunet sau operare. şi să încurajeze inovaţia în Bucuresti. Sunetele Oraşului Managementul unui peisaj auditiv mai bun nu ar trebui privit ca o activitate lipsită de plăcere. Calitatea şi diversitatea paisajului auditiv trebuiesc intensificate. ci şi de un design şi management mai “conştient al zgomotului”. nu numai de un mai mare control efficient al zgomotului. încurajarea explorării creative a peisajelor auditive. printer o varietate de organizaţii de-a lungul oraşului. precum prin proiecte culturale. mai degrabă decât să neglijeze sau să aibă nevoie să evadeze. în lumile sunetului. Totuşi. în moduri în care atât să îmbogăţească experienţa personală dar şi să ajute la crearea contextului pentru îmbunătăţirile practice. Oraşele au nevoie. politica 70 Primăria va încuraja organizaţiile artistice. Primăria va considera ca scopul unei scheme de competiţie sau premiu să ridice profilul designului legat de sunet şi management al zgomotului..

aşa cum este cerut de către politicieni (în parte. 91 . Documentul Comisiei Europene “Green Paper” din noiembrie 1996. datorită motivaţiilor legate de mediu) şi planificat de înseşi căile ferate. cât şi din perspectiva asigurării interoperabilităţii circulaţiei feroviare la nivel european şi al creşterii traficului ca urmare a implementării politicilor europene de trecere la transportul combinat – rutier greu pe distanţe scurte combinat cu transportul feroviar de containere sau chiar camioane grele pentru distanţe mari (transportul modal).p. principala problema care se pune este de ordin economic. ce are rolul de a elabora Strategiile şi priorităţile europene referitoare la abaterea zgomotului produs de circulaţia pe calea ferată”. deoarece este un sistem mai uşor de controlat decât transportul rural. Este mult mai uşor pentru o cale ferată să-şi reducă emisia de zgomot şi nivelele de recepţie a lui decât pentru traficul rural. deşi instrumentele tehnice de reducere considerabilă a zgomotului produs de transportul de marfă există şi sunt aplicabile practic. Însă. zgomotul produs de circulaţia pe calea ferată poate fi redus considerabil într-un viitor apropiat. Importanţa domeniului este reliefată de creearea unui “Grup de lucru al comisiei europene privind zgomotul produs de circulaţia pe calea ferată”. urmat fiind de traficul de viteză foarte mare şi liniile ferate inter-urbane. Ca o concluzie general acceptată a specialiştilor în domeniu.v. Traficul de transport de marfă este principala cauza a problemelor de zgomot. atât datorită presiunii cetăţenilor pentru reducerea zgomotului present.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 5.d. măsurile de control a abaterilor zgomotului pot fi implementate efectiv şi într-un mod uşor de manevrat acolo unde există susţinere financiară. şi anume implementarea viabilă d. Astfel. Există un mare potenţial de reducere a nivelului de zgomot în Europa. subliniază că “principala critică publică privind transportul pe calea ferată este nivelul ridicat de zgomot pe care îl produce”. referitor la politica viitoare în privinţa zgomotului. economic a măsurilor de abatere a zgomotului. Această problemă va fi accentuată de trecerea de la de la transportul rural şi aerian la transportul pe calea ferată sau combinaţii ale acestora (transport modal). Reducerea zgomotului  produs de circulația pe calea  ferată  Reducerea zgomotului produs de circulaţia pe calea ferată este una din priorităţile la nivel european în domeniul combaterii zgomotului.

cât şi pentru cele deja existente. respectiv utilizarea fondurilor alocate iniţial pentru barierele de zgomot şi ferestrele fono-izolatoare către modernizarea echipamentului rulant. menţionate în continuare. dar care nu afectează competitivitatea căilor ferate. Emisiile de zgomot de la şine ar trebui tratate la nivel naţional.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Datorită complexităţii retelei de transport pe cale ferată şi a necesităţii asigurării interoperabilităţii reţelelor naţionale. Pentru o reducere durabilă a zgomotului. Trăsaturile unei strategii europene comune privitoare la abaterea zgomotului produs de transportul pe calea ferată Din analiza documentelor oficiale ale grupului de lucru şi a altor grupuri de studiu ce au tangenţă cu reducerea zgomotului. necesită un program European corespunzător. Printre opţiunile posibile se pot include: controlul rugozităţii şinelor prin întreţinerea lor şi un design special al şinelor. Cea mai importantă problemă . Cel predominant este zgomotul de rulare.reducerea nivelului de zgomot la vagoanele de marfă existente. întreţinerea vehiculelor şi a şinelor este de o importanţă majoră şi ar trebui efectuată regulat. cât şi pentru a avea posibilitatea accesării unor fonduri structurale semnificative în acest domeniu. Datorită duratei mari de viaţă a unui vehicul de cale ferată. dar este foarte important faptul că există o înţelegere comună în privinţa controlului zgomotului la nivelul şinelor. prima cerinţă este aplicarea măsurilor necesare pentru a obţine suprafeţe netede de rulare ale roţilor şi ale şinelor. În afara problemelor legate de rugozitatea suprafeţelor. Calitatea suprafeţelor roţilor şi ale şinelor este supusă unei reduceri semnificative în timp datorită uzurii puternice din timpul utilizării. 92 . modificările vehiculelor de către operatorii români trebuie să fie compatibile cu standardele europene). 1. este necesară implementarea de măsuri atât pentru vehiculele noi. Zgomotul produs de transportul pe calea ferată constă din mai multe tipuri: zgomotul de rulare. în special la înlocuirea unor componente ale parcului de vagoane de marfă. Prioritatea cea mai mare în cercetarea referitoare la zgomotul produs de transportul pe calea ferată este dezvoltarea de tehnici corespunzătoare şi care să poată fi implementate. o strategie naţională în domeniul reducerii zgomotului pe calea ferată trebuie să fie integrată strict în strategia europeană. În vederea controlului abaterii acestui tip de zgomot. O parte din finanţarea măsurilor referitoare la vehicule ar putea fi obţinută prin utilizarea unora din fondurile alocate combaterii zgomotului la receptor sau pe calea de transmisie. atât pentru a asigura acceptabilitatea soluţiilor aplicate şi pe teritoriul altei ţări (spre exemplu. se desprind o serie de concluzii. care pot fi utilizate pentru a reduce nivelul de zgomot. de tracţiune şi auxiliar şi zgomotul aerodinamic. mai sunt şi alte măsuri – precum elementele de amortizare şi carcasare acustică.

precum reiese din tabelul nr. înlocuirea blocurilor de frânare actuale din oţel forjat ale vagoanelor de marfă. impact. altele Scârţâit/impact Tracţiune/auxiliar Rulare Tracţiune/auxiliar Tabelul nr. Priorităţi Pentru cea mai importantă problemă referitoare la zgomotul produs de transportul de marfă pe calea ferată. poduri) Zgomotul staţionar Zgomotul de manevrare a vagoanelor. standarde de măsurare îmbunătăţite pentru zgomotul extern produs de transportul pe calea ferată. Situaţii de zgomot Surse de zgomot Zgomotul de trecere: Viteză constantă Accelerare/decelerare Rulare Tracţiune/auxiliar Aerodinamic (local: scârţâit. limite naţionale de recepţie a zgomotului pentru construcţii noi de-a lungul liniiilor existente. Ar mai trebui acordată prioritate şi măsurilor direct la sursă (vehicule şi linii ferate) deoarece. grupul de lucru al Uniunii Europene a identificat 2 instrumente esenţiale: limitele emisiei de zgomot pentru vehiculele interoperabile.1. Problemele existente privind zgomotul produs de circulaţia pe calea ferată Când se iau în considerare caracteristicile emisiilor de zgomot ale trenurilor individuale sau diverselor tipuri de vehicule. luând în considerare şi emisia de zgomot. în general. Pentru problema zgomotului produs de calea ferată. limite ale emisiei de zgomot pentru vehicule noi neinteroperabile. fonduri europene şi ale statelor membre puse la dispoziţie pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare. sunt mult mai eficiente din punct de vedere al costurilor. dar şi noi structuri ale şinelor. reducerea emisiei de zgomot prin îmbunătăţirea şinei ferate sau a unui nou design al ei. grupul de lucru a identificat urmatoarele instrumente adiţionale: implementarea de programe de întreţinere prin şlefuire. specificaţii ale emisiei de zgomot la procurarea/comandarea de noi vehicule şi şine. elemente de absorbţie şi bariere acustice lângă şină. stimulente pentru folosirea de vehicule cu nivel redus de zgomot. 2. în general. incluzând componente precum amortizoare de şină. trebuie avută în vedere existenţa unui anumit număr de surse principale de zgomot. care sunt relevante în anumite situaţii.1 Surse majore de zgomot relevante pentru anumite situaţii 93 .Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti îmbunătăţirea şi dezvoltarea design-ului şinelor în scopul reducerii emisiei de zgomot. fonduri publice pentru programele de abatere a zgomotului. pe măsură ce sunt create şi dezvoltate.

Zgomot Tren Zgomot de Zgomot de la aerodinamic rulare tracţiune şi sisteme auxiliare Trenuri de ++ + marfă Trenuri de ++ + ++ viteza Trenuri ++ + intercity Trenuri ++ + urbane Tabelul nr. 1). de asemenea. care include o varietate de surse de zgomot. Fig. specificate în funcţie de categoria de tren. care includ ca parametrii viteza constantă. precum reiese din tabelul nr. sunt situaţiile de trecere (Fig. care sunt relevante pentru administrarea zgomotului produs de calea ferată în mediul înconjurator.2 Principalele tipuri de surse de zgomot pentru patru categorii de tren +: relevant ++: foarte relevant 94 . zgomotul staţionar (în cadrul şi în afara staţiilor) şi zgomotul de manevrare a vagoanelor. 1 Zgomotul perceput la receptor pentru 24 ore este o suprapunere a efectelor trecerilor singulare ale trenurilor şi implicit ale vagoanelor din componenţa acestora Tipurile predominante de surse de zgomot pot fi.2. accelerarea şi decelerarea.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Situaţiile cele mai importante.

Fig. compresoare) – dacă există. 95 . În situaţii extreme. viteză după care devine predominant zgomotul aerodinamic. variaţia nivelului de emisie acustică poate fi până la +20 dB(A). Un exemplu tipic de dependenţă a vitezei este arătat în figura nr. Zgomotul datorat tracţiunii şi sistemelor auxiliare (unităţi diesel. Zgomotul de rulare. În condiţii de întreţinere normală. Viteza de tranziţie de la zgomotul de tracţiune la cel de rulare. pe când cel aerodinamic depinde de forma aerodinamică a vehiculului. Zgomotul produs de rularea roţilor pe şine este dominant până la viteze de 200-300 km/h. trenuri de putere conduse electric. de exemplu. există o variaţie de +/-3 dB(A). echipament de răcire. 3 arată nivelele de rugozitate pentru diferite condiţii ale suprafeţei şinei şi roţii. O asemenea creştere mare a nivelului zgomotului va apărea numai la testarea cu un vehicul special care are roţi perfect netede.2. până la 60km/h.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Viteza trenului este un parametru major de influenţă a emisiei de zgomot. Între o şină perfect netedă şi una foarte uzată există o creştere semnificativă a nivelului de rugozitate. 2 Sursele de zgomot în exterior la calea ferată şi dependenţă tipică de viteza trenului Importanţa majoră a mentenanţei (întreţinerii) Nivelul de rugozitate al suprafeţei şinelor şi roţilor creşte în timpul utilizării normale. Figura nr. şi de la acesta la zgomotul aerodinamic depinde în întregime de puterea relativă a acestor surse. depinde în foarte mare măsură de starea suprafeţei roţilor şi şinelor. tinde să fie predominant la viteze reduse.

Consecinţele cost/beneficii ale unei şlefuiri adiţionale necesită analize aprofundate. 3 Spectrul de emisie acustică al rugozităţii pentru diferite condiţii ale rotii şi şinei Figura nr. 4 Simularea creşterii nivelului de emisie acustică după şlefuirea acustică Nivelele zgomotului produs de transportul pe calea ferată în trecut şi problemele actuale legate de zgomot 96 . nivelele de emisie a zgomotului corespund unei şine medii ca netezime. Creşterea depinde de tipul de vehicul utilizat pe şină după şlefuire.9 dB(A)/an. pentru vehiculele cele mai silenţioase (roţi foarte puţin rugoase cu frână disc) este de 0. Astfel. Cam la opt ani dupa şlefuire.4 arată creşterea pe durata a câţiva ani a nivelului emisiei de zgomot în Germania. măsurat după ce şinele au fost aduse la cel mai redus nivel de emisie acustică posibilă (“şlefuire acustică”). la care diferenţa este aproape neglijabilă. care este mai mare pe măsura ce roţile sunt mai netede (“efectul de sinergie”).4 arată şi potenţialul de reducere al unei şine îmbunătăţită prin şlefuire.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Fig. figura nr. cam de 3 ori mai mare decât la vagoane cu sabot din oţel forjat. Fig.

Această problemă apare cel mai adesea în stadiul de planificare a unor noi linii de viteză. zgomotul produs de transportul pe calea ferată a fost redus. Tramvaiele şi metrourile operează de obicei în arii dens populate. Lipsa de progres tehnic a facut ca zgomotul produs de vagoanele de marfă să fie o problemă prioritară în Europa în privinţa zgomotului produs de transportul pe calea ferată. atunci când reducerea zgomotului devine o cerinţă-cheie. Totuşi. la reducerea nivelului de zgomot. Zgomotul produs de liniile de mare viteză care operează mai mult în timpul zilei. Deoarece vehiculele cu frâne cu saboţi din fier forjat au roţile mai rugoase decât cele cu frână disc şi rugozitatea roată/şină este principalul responsabil al zgomotului de rulare. ci s-a datorat altor cerinţe operaţionale. în mod special pentru operaţiunile făcute noaptea. 97 . fiind datorat pantografului şi nişelor dintre vagoane. profilul cabinei şi interstiţiile dintre vagoane devenind astfel o problemă importantă deoarece marea majoritate a barierelor de zgomot sunt prea joase pentru a bloca această sursă. Acest lucru nu a fost necesar pentru vagoanele de marfă. de asemenea. ar trebui ca accentul să fie pus pe înlocuirea frânelor cu saboţi din fier forjat.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti În trecut. Planurile actuale ale Europei prevăd trenuri de mare viteză care rulează cu viteze mari şi care să formeze o reţea de cale ferată de mare viteză trans-europeană. reprezintă cea de-a doua mare problemă referitoare la zgomot. Echiparea celor mai multe dintre noile vagoane de călători cu frâne disc în locul celor cu saboţi din fier forjat a condus la o reducere semnificativă a zgomotului. Înlocuirea şinelor cu interstiţiu cu şine sudate continue în cea mai mare parte a Europei a condus. de aceea nivelul de zgomot produs de acest tip de vagon nu s-a schimbat semnificativ în decursul anilor. Pe măsură ce creşte viteza. Frânele disc au trebuit să fie folosite la vagoanele moderne de călători pentru a le permite viteze de peste 140 km/h. zgomotul aerodinamic provenind de la partea superioară a trenului devine predominant. Zgomotul produs de trenurile de mare viteză (peste 200-250 km/h) are caracteristici diferite de cel produs de vagoanele de marfă. Exemple de reţele acustice folosite pentru a identifica sursele trenurilor de mare viteză A treia problemă care se ridică este transportul urban pe calea ferată. acest progres nu a fost planificat ca o măsură de reducere a zgomotului.

2. Soluţii direct la sursă Principalele surse de zgomot produs de transportul pe calea ferată sunt zgomotul de tracţiune. Controlul zgomotului la aceste surse poate fi aplicat printr-un nou design şi trebuie menţinut printr-o întreţinere generală a vehiculelor şi a liniilor ferate. Design compact. pentru întreg boghiul sau vehiculul. O problemă fundamentală este faptul că specificaţiile de zgomot sunt cel mai adesea stabilite pentru vagoane descărcate la trecere. prin aplicarea de: • ecrane acustice la roată. geometrie optimă a roţilor. cum ar fi turbosuflante. scârţâitul frânelor. de rulare şi aerodinamic.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti câteodată pe căi separate. zgomotul din dreptul staţiilor de cale ferată. compresoare şi ventilatoare. Ecranarea (ca măsura secundară) poate reduce sunetul radiat. Măsurile de control al zgomotului sunt: • un design special al evacuării şi admisiei (amortizare mare a vibraţiei). care asigură generarea unui nivel minim de zgomot. care încorporează soluţii de izolare a vibraţiilor şi un grad mare de amortizare. zgomotul în gările de triaj sau pe podurile de metal fără balast. 3. dar în marea majoritate a cazurilor. La locomotivele/automotoarele diesel ar trebui asigurat un design de reducere a zgomotului pentru vehiculele noi. pe aceleaşi căi cu vehiculele rutiere. • bariere de reducere a zgomotului în apropierea şinelor. • întreţinerea regulată a şinelor şi roţilor. cum ar fi patinatul la curbe. aceasta implică: • utilizarea de sisteme de frânare. dar totuşi pot conduce la o neplăcere locală semnificativă. 3. • roţi mai puţine. masiv. • selectarea unor componente cu un nivel scăzut de zgomot. Roţi şi şine netede. • design optimizat al şinelor sau dispozitive de amortizare a şinelor în combinaţie cu optimizarea plăcilor de aşezare a şinelor. cum sunt frânele disc sau tambur sau saboţii din material compozit pentru vehicule cu frâne cu saboţi. Pentru zgomotul de rulare se pot aplica următoarele soluţii: 1. deşi se poate face şi o re-concepere. toate acestea asigurând un nivel minim de transmitere a zgomotului structural în şine şi roţi. Exemple ar putea fi: • roţi mai mici şi/sau amortizoare de roţi. care menţin o suprafaţă netedă de rulare. sunt şi probleme locale de zgomot produs de transportul pe calea ferată. care nu afectează aşa mulţi oameni precum traficul de marfă şi de mare viteză. • frâne disc montate pe roţi. În final. • închiderea acustică eficientă a motorului şi izolarea vibraţiilor. în timp 98 . Pentru zgomotul de tracţiune se pot aplica următoarele: 1.

Pentru zgomotul aerodinamic se pot aplica următoarele: La trenurile de mare viteză. Aceasta trebuie rezolvată în faza de design. zgomotul aerodinamic poate fi sursa principală de zgomot la viteze peste 250 km/h. sunt valabile toate măsurile de control al zgomotului deja menţionate. • evitarea unor părţi sau cavităţi scoase în afară de-a lungul trenului. locomotivele trag o încărcătura mare. producând astfel nivele ridicate de zgomot. Barierele de zgomot mai joase de 4m nu au un efect suficient pentru sursele de zgomot aflate în partea de sus a vehiculelor. Problemele rămase se referă la costuri şi întreţinere. • creşterea eficienţei ventilatoarelor prin selectarea celor mai bune montări. Măsuri – disponibilitate şi tehnologie 1. pentru diversele surse de zgomot sunt disponibile următoarele tehnologii: • zgomotul de tracţiune: în principiu. cum sunt pantografele şi nişele acestora. Re-designul doar în scopul reducerii zgomotului nu este eficient d. La locomotivele electrice şi trenurile de mare viteză. O tehnică de reducere a zgomotului poate fi asigurarea unui grad de acoperire global în angrenaje suficient de mari pentru a elimina antrenarea cu şocuri. La viteze reduse.p.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ce în condiţii de operare normală. desi poate fi posibil şi un redesign. Aici se poate include: • eliminarea sau reducerea obstacolelor în conducte. cu contribuţii de la diverse înălţimi. o zgomotul de rulare: cel mai eficient mijloc de control este acela al controlului rugozităţii şinei şi roţii.d. Măsuri aplicate la sursa de zgomot În prezent. admisie şi evacuare. 2. Aceasta este cel mai bine de rezolvat în stadiul de proiectare. pentru a minimiza zgomotul de tracţiune încă din stadiul de design. • design de reducere a zgomotului ventilatoarelor. zgomotul produs de reductoare poate constitui o problemă. Tehnologia este disponibilă în acest sens 99 . • aerodinamizarea părţii din faţă a vehiculului. • aerodinamizarea şi acoperirea pantografului şi zonei lui de retragere. economic. 3.v. poate fi o problemă în special zgomotul de la echipamentul de răcire. Zgomotul aerodinamic poate fi redus prin: • învelişuri aerodinamice pentru boghiuri.

Sistemele adăugate. Noul design al şinelor şi roţilor furnizează cea mai bună opţiune. cât şi la cele noi.v. după controlul rugozitaţii. Aceasta se poate aplica chiar şi la vehiculele cu frâne cu saboţi din fier forjat. sunt investiţii benefice pe termen lung. dacă contribuţia roţii şi a şinei nu sunt separate. O altă cale de reducere a propagării sunetului lângă liniile ferate este construirea de clădiri non-sensibile la zgomot.d. Vehiculele cu roţi mai mici şi mai puţine. mai ales acoperirea zonelor boghiurilor. parcările multietajate cu peretele dinspre linie fără deschizături. 100 . etc. de asemenea. distanţa dintre sursă şi receptor. de nivelul costurilor. În particular.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti (frâne disc. înălţimea surselor. depinzând de înălţimea barierei. zgomotul aerodinamic: generaţiile recente de trenuri de mare viteză au demonstrat îmbunătăţirile în acest domeniu. de designul aerodinamic al noilor trenuri beneficiază deseori atât reducerea zgomotului. al costurilor decât măsurile de control al zgomotului la sursă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ecranarea roţii şi a boghiului. performanţa barierei este limitată sever de modul de amplasare a liniilor (ex: linii multiple). Barierele de zgomot sunt mai putin eficiente d. Aplicarea la nivel local a şinelor cu zgomot redus are potenţial de reducere a zgomotului la viteze medii şi scăzute. precum şi de înălţimea clădirilor rezidenţiale adiacente multi-etajate. o 2. şi tipul barierei de absorbţie (spectrul de absorbţie). cum sunt clădirile de depozite. Sunt aplicate pe scară largă. adăugându-se astfel efectelor pe termen lung ale programelor de redesign. sisteme de şlefuire a şinei) dar aplicabilitatea ei depinde. Este posibilă continuarea aerodinamizării. efectul nu este întotdeauna măsurat corect. În cele mai multe cazuri.p. precum şi un design eficient al şinelor pentru reducerea zgomotului. Acestea mai au şi alte dezavantaje. atât la liniile existente. cum ar fi: interpunerea vizuală şi costurile ridicate. ce acţionează ca ecrane reflectante de înăltime mare. cât şi consumul de energie. care se aplică în calea de propagare. acest lucru având însă consecinţe directe asupra costurilor şi întreţinerii. O barieră are cea mai bună performanţă atunci când se află în apropierea sursei sau a receptorului. Măsuri aplicate în calea de propagare Barierele de zgomot sunt cea mai comună măsură de reducere a zgomotului perceput la receptor. frâne cu saboţi din material compozit de tip K. aşezate între calea ferată şi celelalte clădiri rezidenţiale. Reducerea tipică a zgomotului este până la 10 dB. cum sunt amortizoarele de şină şi roată sunt eficiente însă au efect limitat.

etc. etc).Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3. sisteme de amortizare acustică la orificiile de evacuare din pereţi. prin ferestre cu grad înalt de izolare fonică. Exemple de soluţii tehnice existente pe piaţă 1. Amortizoare de roată pentru reducerea zgomotului de scârţâit (squealing noise) şi a celui de rulare 101 . tratarea specială a peretilor. Aceste măsuri sunt foarte costisitoare şi nu protejează decât locatarii. Măsuri aplicate la receptor O idee ar fi aplicarea unor solutii de reducere a zgomotului la receptor. fără a proteja şi vecinătăţile (trecătorii. zonele de agrement. zonele verzi. Amortizoare de roată pentru reducerea zgomotului de scârţâit (squealing noise) 2.

Amortizoare de boghiu pentru trenurile de mare viteză şi locomotive 4. Amortizoare pentru reducerea vibraţiilor şi zgomotului structural la podurile de metal fără balast 102 .Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 3. Amortizoare de tip inerţial pentru şină 5.

pentru reducerea transmiterii vibraţiilor la structura învecinată şi a reducerii vibraţiei şinei 6. Sisteme de fixare elastică a şinei pentru reducerea vibraţiilor 103 . Componente de aşezare din cauciuc cu disipare internă mare pentru sistemul de şine.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 5.

Sistem avansat de fixare a şinei bazat pe sisteme dinamice masă-arc cu amortizare internă foarte ridicată 104 .Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 7. Sisteme combinate de fixare elastică a şinei şi montare a traverselor pe strat din material polimeric puternic disipant la vibraţii 8. Sistem avansat de fixare a şinei pentru trenuri de viteze mari 9.

Placarea cu material poliuretanic a şinei Placarea cu material poliuretanic după montarea şinei 105 .Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 10.

înglobate în fundaţia căii de rulare 13.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 11. Soluţii de ecranare acustică a tunelurilor la trenurile subterane 106 . Materiale compozite cu amortizare internă mare pentru patul şinei şi pentru zonele carosabile 12. Plăci de amortizare de dimensiuni ridicate.

traverse de beton în zigzag sau traverse de lemn. în tabelul 3 sunt prezentate emisiile specificate în norma olandeză. 4. 107 . Valorile sunt indicate pentru tren categoria 3 şi trafic de 1tren/perioadă de zi. şină din tipul 2a dar cu 1 macaz/100m. şină cu treceri de nivel. şină din părţi sudate (cu sau fără macaze sau zone de intersecţie. cu joante sau macaze.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Pentru înţelegerea importanţei construcţiei căii de rulare. şină cu fixare reglabilă şi pat de balast. 2. 9. şină sudată continuu. traverse de beton. blocuri de beton şi pat de balast. 2a. sudate). pe pat de balast. ce stă la baza realizării hărţilor strategice de zgomot în prezent. şină cu fixare reglabilă. 3. viteza de parcurs fiind de 80km/h. pat de balast cu şine nesudate. pe pat de balast. 3. şină cu mai mult de două macaze sau intersecţii/100m. 7. Pentru tipul şinei s-a notat: 1. 2b. şină cu joante (şină nesudată continuu). şină înglobată. 6. şină cu două macaze sau intersecţii /100m. blocuri de beton. 5. 8. Pentru tipul terasamentului s-a notat: 1. 4.

3dB.2 51.4 0.2 51.5m 51. sunt indicate în tabelul 4.6 55.8 60.0m 57.8 54. La trecerea de la tipul 2 (2a/2b) la şină cu peste 2 macaze/100m (tip 4) se aplică o penalitate suplimentară redusă.7 57. tipul terasamentului este relevant doar pentru şină sudată continuu. 2b (şina cu 1 macaz/100m). atât pentru sursa de la 0m (zgomotul de rulare) cât şi pentru sursa de la 0.2 51.0m 57. atât pentru sursa de la 0m (zgomotul de rulare) cât şi pentru sursa de la 0.7 51.0 51.7 57.5m (zgomotul boghiului). La trecerea de la tipul 2 (2a/2b) la şină cu 2 macaze/100m (tip 3) se aplică o penalitate suplimentară foarte redusă.9 50.2 51.2 51.7 * 52.7 * 46.5 57.5 0.2 3 0.7 51.7 51. Nu sunt indicate încă valori pentru tipul 6 de fixare.2 51.2 57.5 57.2 0.7 57.5 57.5 4 0.2 0.7 51.2 57.2 57.2 57.2 57. Practic.7 0.0m 57. Tip şină 1 z 108 .5 51. de 0.2 57.2 51.0m 52.5 51.5 57.5 51.2 57. deoarece este prezentă în majoritatea situaţiilor împreună cu existenţa stratului de balast (devine tip 7).5dB.2 51.2 57.7 57. 3 Dependenţa emisiei de tipul terasamentului căii de rulare şi de tipul şinei Se observă că pentru şina de tip 2a (nesudată continuu).9 56.5 57.5 51.7 51.2 51.6 49.2 57.0m 57.5m 46. raportate la terasament tip 1.2 51. Penalităţile.5 57.0 57.6 54.7 51. de 0.2 51.5m 51.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Opţiuni pentru tipul de fundaţie al căii ferate Tip terasament 1 2 3 4 5 6 7 8 0.2 57.5 51.7 57.5m (zgomotul boghiului).5 51.7 57.5m 51.2 51.7 57.5 2a 0.5m 51.2 57.5 57.6 48.2 51.2 57.2 57.7 51.2 57. 3 (cu 2 macaze sau intersecţii/100m) sau 4 (cu mai mult de 2 macaze sau intersecţii/100m) nu este considerată importantă influenţa terasamentului deoarece zgomotul produs de trecerea peste discontinuităţile şinei este dominant! Şina de tip 2a este similară ca şi comportament cu şina de tip 2b.2 51.7 Tabelul nr.5 51.2 2b 0.

de 2. penalitatea se reduce la 5.4 5. Dacă plăcile sunt aşezate pe strat de balast. respectiv şina cu fixare elastică şi pat de balast (fixarea elastica a şinei se realizează în cazul 7 tot pe traverse de beton).2 7.0 Tabelul nr. excepţie 4. În cazul 4 se aplică cea mai mare corecţie.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Tip terasament (penalitate) 1 2 3 4 5 6 7 0. de 7. dar este încă mult mai mare decât la celelalte cazuri.0m 0.0 2. Tip şină 1 z 8 2. al şinei înglobate prin turnare. dar trebuie ţinut cont că aceasta este determinată pentru o construcţie la care şina este separată de placa de beton prin blocuri de material elastic puternic rezilient.8 2. La şina cu traverse de lemn se aplică o penalitate de cca 2. atât în lateral dar şi sub şină (Fig. deoarece acestea au uzual lungime redusă şi se plasează straturi amortizoare sub şină/traverse dar şi intre şină şi blocurile de beton învecinate.4dB. ceea ce reduce impedanţa mecanică a terasamentului şi implicit vibraţia întregului ansamblu terasamentvehicul.3dB.5). şi corespunde şinei sudate continuu plasată în plăci mari de beton.0 Fig.2 7.1 * 0.0 0.9 9 0.3 4. În aceeaşi categorie intră şi trecerile de nivel (tip 9). aşezate pe pământ sau pe strat de balast degradat (compactat).3 4.4 5.1 * 0.0 0. Variaţia penalităţii între cazurile 4 şi 5 este utilizată şi pentru a lua în considerare starea terasamentului din plăci de beton. La cazul 8. 4 Dependenţa emisiei de tipul terasamentului căii de rulare şi de tipul şinei Se observă că cea mai puţin zgomotoasă construcţie este cea cu şină pe traverse de beton şi pat de ballast. Situaţia 3 este o dublare a informaţiilor pentru parametrul “Tip şină”. se aplică o penalitate medie. ce permit traversarea.5m 0. 5 Soluţii de îmbrăcare a şinei înainte de înglobare prin turnarea betonului 109 .8dB.0 2.1dB (cazul 5).

tren de mare viteză (TGV).6 57. tren de marfă cu frâne sabot. tren electric de pasageri cu frâne sabot. 2. tren electric de călători exclusiv cu frâne sabot (tren munincipal). indiferent de tracţiune. tren diesel-hidraulic de pasageri cu frâne disc.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Pentru o înţelegere a importanţei tipului de vehicul. în tabelul 5 şi figura 6 sunt prezentate emisiile specificate în norma olandeză RLM2.3 * 51. tren electric de pasageri cu frâne disc de tip InterCity sau tren electric de pasageri cu frâne disc şi frâne adiţionale cu saboţi din material sinterizat.7 Tabelul nr. Valorile de emisie sunt determinate pentru şină sudată continuu (tip 1) şi terasament din traverse de beton pe pat de balast (tip 1). 4 Dependenţa emisiei de tipul vehiculului 70 60 Emisie [dB] 50 40 30 20 10 0 1 2 3 3E 4 5 6 7 8 Categorie Emisie 0m Emisie 0. ce stă la baza realizării hărţilor strategice de zgomot în prezent. tren diesel-electric cu frâne sabot. 6 Variaţia emisiei în funcţie de categoria de vehicul În continuare sunt prezentate simulări ale unora dintre măsurile prezentate mai sus. 7. Categoria Înălţime sursă m 1 2 3 3E 4 5 6 7 8 0 57.5m Fig.7 0. 8. 9.6 54.5 51. Zona Gara de Nord Pentru situaţia plasării unor construcţii de 10 m în vecinătatea liniilor (zona ocupată în prezent de spatiu verde si parcări) harta diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată în prezenţa acestor clădiri şi cel produs fără existenţa acestora este indicată mai jos. 6. 3.6 48. tren electric de pasageri cu frâne disc şi frâne adiţionale sabot sau exclusiv cu frâne sabot din reţeaua franceză de cale ferată sau locomotive din reţeaua belgiană. tren suburban şi tramvai rapid cu frâne disc.8 * 57.4 56.6 57.3 52.6 52. 110 .5 53.5 59. S-a notat: 1.6 46.3 46. 4. 5. respectiv plasarea de bariere acustice sau clădiri în vecinătatea căii ferate.4 59. la o viteză de circulaţie de 80km/h.

Pentru aceeaşi zonă dar cu o înăltime de 20 m a clădirilor. este prezentată harta similară în figura următoare. 111 . O soluţie pentru evitarea acestei situaţii este acoperirea clădirilor cu material fonoabsorbant sau alte mijloace tehnice pentru a asigura o transmisibilitate dar şi o reflexie redusă a zgomotului pe suprafaţa clădirilor. Se observă o situaţie similară în privinţa efectului existenţei clădirii.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Existenţa clădirilor doar pe o parte a căii ferate (zona superioară) conduce la o scădere semnificativă a zgomotului în zona din spatele clădirilor adiţionale (culoare verde – galben – roşu) dar la o creştere a nivelului de zgomot în zona inferioară a modelului deoarece aceste clădiri acţionează ca reflectori acustici puternici (clădirile au fost considerate din beton compact).

Pentru situaţia plasării unor clădiri de înăltime redusă. de 3m. Diferenţa dintre harta de zgomot pentru clădiri de 3 m înalţime şi cea pentru clădiri de 10 m înalţime este indicată în figura următoare.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Diferenţa dintre cele hărţi de imisie pentru cele două situaţii (20m)– (10 m)este indicată în figura următoare. 112 . harta diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată în prezenţa acestora bariere şi cel produs fără existenţa acestora este indicată mai jos. cea mai dezavantajoasă situaţie este creştere de 1dB a imisiei. Valorile pozitive indică o imisie mai ridicată deci efect negativ al soluţiei. în vecinătatea căii ferate.

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Valorile pozitive indică o imisie mai ridicată deci un efect negativ al soluţiei. 3m. cea mai dezavantajoasă situaţie fiind o creştere de cca 1dB a imisiei. 113 . La utilizarea clădirilor joase se elimină o parte din efectele de amplificare a zgomotului la imisie în zona aflată de aceeaşi parte a barierei ca şi calea ferată ca urmare a scăderii reflexiilor dar nu se obţine un câştig în zona locuită din partea opusă barierei în raport cu calea ferată. Pentru situaţia plasării unor bariere fonoreflectante de înăltime redusă. în vecinătatea căii ferate harta diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată în prezenţa acestora bariere şi cel produs fără existenţa acestora este indicată mai jos.

5-1dB a atenuării pe zone mai mari. Se observă o îmbunătăţire de cca 0. S-a simulat harta de zgomot pentru bariere fonoanbsorbante cu absorbţie ridicată. diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare.5-1dB a atenuării pe zone restrânse. diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Ecranarea este net superioară clădirilor discontinue de aceeaşi înălţime dar şi efectele adverse în zona inferioară a modelului sunt uşor amplificate. S-a simulat harta de zgomot pentru bariere fonoanbsorbante cu absorbţie medie. 114 . Nu apare un progres semnificativ deoarece zgomotul reflectat de bariere este redus. sursa fiind distribuită pe suprafaţă iar distanţa dintre bariere şi sursă nu a putut fi redusă mult datorită specificului zonei. Se observă o îmbunătăţire de cca 0.

Deoarece casele au înălţime redusă pe ambele părţi ale căii ferate nu vor fi persoane afectate de acest efect. Se observă o reducere semnificativă a zgomotului în zona cu bariere comparativ cu propagarea din zona fără aceste obstacole. Datorită apropierii caselor de calea ferată nu este posibilă plasarea de clădiri inalte şi s-a analizat doar varianta utilizării unor bariere acustice. S-a simulat harta de zgomot pentru bariere fonoanbsorbante cu absorbţie medie. de 4 m înălţime. diferenţa dintre aceasta 115 . sunetul fiind în final reflectat în sensul de emisie dar spre înălţime mare. Harta diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată în prezenţa acestor bariere şi cel produs fără existenţa acestora este indicată mai jos. Şi aceste bariere reflectă o parte din energia acustică înspre sursă dar apare o reflexie suplimentară pe bariera de pe parte opusă.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Zona cu case de înălţime redusă S-a analizat o zonă de case prin interiorul căreia trece o cale ferată.

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti şi cea corespunzătoare barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare. Se observă o îmbunătăţire de cca 1. deoarece se elimină o parte din zgomotul reflectat de bariere de aceeaşi parte cu sursa de emisie. 116 . deoarece se elimină o mare parte din zgomotul reflectat de bariere de aceeaşi parte cu sursa de emisie. Se observă o îmbunătăţire de cca până la 2. Pentru acelaşi model s-a simulat harta de zgomot pentru bariere fonoanbsorbante cu absorbţie înaltă.5dB a atenuării la distanţă mare de bariere. diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare.5-2dB a atenuării pe zone restrânse.

Harta diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată în prezenţa acestor bariere pe o singură parte a căii ferate şi cel produs fără existenţa acestora este indicată mai jos. Se 117 . diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare barierelor fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare. S-a simulat harta de zgomot pentru barieră fonoanbsorbante cu absorbţie medie. Harta diferenţelor dintre cele două harţi de imisie (pentru bariere doar pe o singură parte a căii ferate respectiv pe ambele părti) este prezentată mai jos.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti În cazul folosirii barierelor doar de o parte a căii ferate se obţine o atenuare în spatele barierelor dar un efect contrar pronunţat de aceeaşi parte a barierei ca şi calea ferată deoarece nu mai apare a doua reflexie care să dirijeze spre înăltime mai mare zgomotul.

diferenţa dintre aceasta şi cea corespunzătoare barierei fonoreflectante fiiind indicată în figura următoare. ca in situaţia următoare. Harta diferenţelor dintre zgomotul produs de calea ferată 118 . deoarece se elimină o parte din zgomotul reflectat de barieră. Zona cu case de înălţime redusă/ridicată Efectul negativ al plăsării barierelor pe o singură parte este accentuat dacă sunt clădiri înalte in vecinătatea căii ferate. deoarece se elimină o mare parte din zgomotul reflectat de barieră de aceeaşi parte cu sursa de emisie.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti observă o îmbunătăţire de cca 1. Se observă o îmbunătăţire de până la 2dB a atenuării la distanţă mare de barieră. de aceeaşi parte a barierei ca şi sursa de zgomot. Pentru acelaşi model s-a simulat harta de zgomot pentru barieră fonoanbsorbante cu absorbţie înaltă.5dB a atenuării pe o zonă largă.

la care zgomotul reflectat de bariere intră în zona clădirilor înalte apare o creştere a nivelului de imisie. in partea superioară. Nu există atenuare a zgomotului în vecinătatea căii ferate. Fenomenul este şi mai evident in figura următoare. 119 . corespunzătoare păstrării barierei acustice doar pe partea opusă clădirilor înalte. Se observă că reducerea este eficientă în vecinătatea căii ferate dar la distante mai mari. în zona superioară. Zona inferioară a modelului are o atenuare mai bună dar fără a se elimina complet creşterile de zgomot la distanţa mare de sursă deoarece intervine şi zgomotul reflectat de bariera inferioară şi apoi de clădirile din vecinătatea căii ferioare. şi se înregistrează chiar o creştere evidentă a zgomotului pe o arie largă deoarece se reflectă zgomot pe bariera inferioară. în raport cu calea ferată (bariera inferioară). cu până la 23dB.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti în prezenţa acestor bariere pe ambele părţi ale căii ferate şi cel produs fără existenţa acestora este indicată mai jos.

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Harta diferenţelor de imisii pentru cele două situaţii – cu două bariere şi cu o barieră în partea inferioară a căii ferate este indicată mai jos. harta de imisie fiind indicată in figura următoare. Zona inferioară are imisii mai mari datorate reflexiilor pe bariera superioară. Pentru acelaşi model cu două bariere s-a eliminat bariera inferioară şi s-a păstrat bariera superioară dinspre clădirile înalte. 120 . Zona superioară a modelului are o atenuare mai bună pe distante reduse şi cu o uşoară creştere la distanţe mari între clădirile înalte datorită reflexiilor pe clădirile din zona inferioară.

Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Harta diferenţelor de imisii pentru cele două situaţii – cu două bariere şi cu o barieră în partea superioară a căii ferate este indicată mai jos. harta de imisie fiind indicată in figura următoare. Pentru modelul cu barieră superioară a fost definită aceasta ca bariereă fonoabsorbantă şi nu fonoreflectantă. ca în cazul anterior. 121 .

5 şi 0dB în zona superioară (o îmbunătăţire a reducerii zgomotului.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Şi în acest caz apar efecte adverse (zona superioară a modelului are o uşoară creştere la distanţe mari între clădirile înalte datorită reflexiilor pe clădirile din zona inferioară iar zona inferioară are imisii mai mari datorate reflexiilor pe bariera superioară) comparativ cu situaţia fără bariere dar sunt mai reduse. reprezentând diferenţele dintre imisiile cu barieră superioară fonoabsorbantă şi fonoreflectantă. semnificativă mai ales la distante mari). Se observă că apar scăderi ale imisiilor pentru bariera fonoabsorbantă de până la 1dB în zona inferioară la distanţe mari de barieră (zona inferioară) şi între 0. Creşterea absorbţiei acustice a barirei conduce la o reducere suplimentară a efectelor adverse datorate reflexiilor. ceea ce poate fi observat din imaginea prezentată în figura următoare. 122 .

respectiv menţinerea în bună stare a şinei şi roţilor prin şlefuire periodică în vederea reducerii rugozităţii şi ondulaţiilor. producând atât radiaţie acustică dar şi solicitări dinamice ce conduc la scăderea duratei de viaţă a componentelor mecanice. va avea frecvenţe de rezonanţă mult mai reduse comparativ cu şina din segmente scurte. în măsura posibilului. ceea ce va conduce la excitarea în structura vehiculului a unor vibraţii sub domeniul audibil sau sub domeniul frecvenţelor de rezonanţă ale structurii acestuia. proiectate astfel încât să fie acordate pe frecvenţa de rezontanţă a şinei. pentru reducerea şi a ondulaţiilor. la cca 10 ani conduce şi la o creştere a duratei de viaţă a şinei. datorită reflexiilor pe bariere şi pe clădiri. dacă este posibil din punct de vedere al siguranţei circulaţiei.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti Concluzii: utilizarea barierelor acustice fonoreflectante este foarte utilă în zonele cu case de înălţimi reduse şi doar dacă sunt plasate pe ambele părţi ale căii ferate. 1m) în apropierea căii de rulare (practic se lasă un spaţiu de maxim 300 mm faţă de vehicul). acest tip de construcţie are şi avantaje privitor la reducerea deformaţiilor la variaţia temperaturii mediului. ceea ce reduce vibraţiile. terasamentului şi parcului rulant (vibraţiile induse ca urmare a trecerii roţilor peste micile neregularităţi de suprafaţă şi mai ales ondulaţii ale şinei se propagă atât în vehicul dar şi în şină/terasament. construită sudată continuu. prin plăcări fonoabsorbante speciale. acţiunea la sursă. utilizarea barierelor acustice fonoreflectante poate crea efecte adverse în cazul prezenţei clădirilor înalte în vecinătatea căii ferate. reducerea rigidităţii sistemului de montare al şinei prin utilizarea unor soluţii elastice de montare a şinei. sau prin placarea şinei cu materiale 123 . în cazul vehiculelor la care emisia acustică se realizează la înălţime reduse (tramvaiele şi alte vehicule cu tracţiune electrică înglobată în boghiu) se pot plasa panouori fonoabsorbante de înălţime reduse (max. studiile desfăşurate în Germania au indicat că o şlefuire periodică la cca 1-2 ani pentru aducerea rugozităţii în parametrii standardizaţi dublată de o “şlefuire acustică”. cele mai bune soluţii le reprezintă. amortizarea pasivă a vibraţiei şinei prin plasarea unor amortizoare masă-arc fixate de şină. utilizarea exclusivă a şinelor sudate continuu (pocedeul termite). trebuie avută în vedere evitarea reflexiilor multiple pe aceste clădiri şi eventual pe clădirile învecinate deoarece se pot produce efecte contrare la distanţă mare de sursă. o soluţie posibilă în cazul triajelor este plasarea de bariere fonoabsorbante la marginea pachetului de linii dar şi între linii. este necesară utilizarea barierelor nu doar fonoreflectante dar şi puternic fonoabsorbante dublată de măsuri de reducere a reflexiei acustice pe faţada clădirilor expuse sunetului reflectat. fixate rigid. plasarea clădirilor înalte este o opţiune mai ales în vecinătatea unor căi ferate cu multe linii (triaje. şina fiind montată cu pretensionare prin procedee speciale. gări) la care distribuirea surselor de zgomot pe o suprafaţă mare reduce utilitatea barierelor acustice. şina. deşi în imediata vecinătate a acesteia apar efecte benefice de reducere a zgomotului.

proiectarea aerodinamică a exteriorului locomotivelor. practic întregul terasament fiind plasat pe un izolator de vibraţii. valabilă în special pentru tramvaie. folosind material fonoabsorbant şi cu bună disipare a vibraţiei mecanice. amortizarea vibraţiei patului de balast prin plasarea acestuia în casete de beton aşezate pe straturi elastice dar cu bună amortizare internă (se formează un sistem rezonant masă-arc puternic disipant. placarea acestora cu material/asfalt cu bune caracteristici de absorbţie acustică. această construcţie este specifică doar trenurilor tip TGV/Thaliss. în special a zonei pantografului. dacă este necesar. se va reduce reflexia acustică în spaţiul dintre terasament-vehicul. prin evitarea folosirii unor păci mari de beton sau. ecranarea gurilor de admisie/evacuare de la locomotive. care poate uneori acţiona ca o cameră rezonantă.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti amortizoare de vibraţii (cauciuc sau polimeri). aşezarea şinei pe traverse folosind plăci elastice şi la fel pentru aşezarea traverselor pe patul de balast. ecranarea completă înspre exterior a zonei boghiului. reducerea reflexiilor pe suprafaţa de rulare. creşterea elasticităţii patului de balast şi a amortizării interne a vibraţiilor. cutiei de viteze. schimbarea sistemului de frânare şi îmbunătăţirea construcţiei boghiului. dar şi vibraţia structurală a vehiculului. ecranarea fonoabsorbantă a motorului. ecranarea acustică a carcasei boghiului. generatoarelor electrice şi altor subansamble generatoare de vibraţii. 124 . printr-o construcţie de tip compozit. datorită costurilor foarte mari. impunerea de restricţii de viteză şi reproiectarea zonelor de curbă. reproiectarea formei şinei pentru reducerea vibraţiilor. proiectarea garniturilor astfel încât să fie eliminate zonele de discontinuitate dintre vagoane (valabil în cazul tramvaielor sau trenurilor locale) sau optimizarea aerodinamică a acestor zone.

străzile secundare. între Ploieşti şi Giurgiu.931.510 loc. Populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală după mărime din Uniunea Europeană. parcuri. Sectoarele sunt dispuse radial (şi numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului. Rezumatul planului de actiune 1./km² 75 m Populaţie (01. Scopul raportului Scopul prezentului raport este acela de a prezenta un rezumat al planului de actiune care sa acopere toate aspectele importante cuprinse în anexa nr. iar Primăriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetăţeni şi consiliile locale. transportul. fiecare conduse de o primărie proprie. informatiile principale care se transmit Comisiei Europene pentru aglomerari sunt urmatoarele: a) descrierea aglomerarii. Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km².07. Cadrul legal il reprezinta HG321/2005 125 . centru industrial şi comercial al ţării. cel mai mare oraş. afluent al Dunării. 6 a HG321/2005. în perimetrul oraşului. Primăria Generală este responsabilă cu utilităţile (apa.838 Primăria administrează oraşul şi este condusă de catre Primarul General. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina.2007) 1. pe care se întind 6 sectoare administrative. pe malurile râului Dâmboviţa. Lacul Tei sau Lacul Colentina Amplasare Suprafaţă Densitatea populaţiei Altitudinea medie 44°26′N 26°06′E 228 km² 8. în acelaşi timp. Autoritatea responsabila este Primaria Generala a Municipiului Bucuresti c) cadrul legal. precum Lacul Floreasca. bulevardele principale). şcoli şi serviciile de salubrizare. Bucureşti este capitala României şi. ce se varsă în Argeş. Oraşul se află în sud-estul ţării. b) autoritatea sau unitatea responsabila.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 6.

7 alin. In cele ce urmeaza se va prezinta sinteza informatiilor obtinute in urma realizarii hartilor de zgomot. identificarea problemelor si situatiilor care necesita îmbunatatiri.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti d) valorile limita utilizate potrivit prevederilor art. in axul strazii pe aproape toata trama stradala de rang 1 si 2 (cu traficul cel mai intens) respectiv pe urmatoarele strazi care se considera a fi cu impact semnificativ al zgomotului asupra populatiei: 126 . (3) lit.Zgomot industrial Lzsn si Lnoapte . Valorile limita maxime permise sunt: Trafic Rutier: Lzsn = 70dB(A) si Lnoapte = 60dB(A) Trafic Feroviar: Lzsn = 70dB(A) si Lnoapte = 60dB(A) Trafic Aerian: Lzsn = 65dB(A) si Lnoapte = 55dB(A) Zgomot Industrial: Lzsn = 65dB(A) si Lnoapte = 55dB(A) e) sinteza informatiilor obtinute prin cartarea zgomotului. tramvai) Lzsn si Lnoapte .Trafic aerian Lzsn si Lnoapte Harta de zgomot privind traficul rutier in regim Lzsn si Lnoapte In conformitate cu valorile limita maxime permise se evidentiaza urmatoarele zone: . astfel: Trafic rutier Lzsn si Lnoapte . b) din hotarâre.Avand in vedere datele de intrare disponibile. se observa atingerea pragului de 70 dB pentru Lzsn respectiv 60dB pentru Lnoapte.Trafic feroviar (tren.

GHEORGHE ING. VATRA LUMINOASA VERGULUI VICTORIEI VIILOR VIRTUTII VITAN . DUDESCU DUDESTI DUDESTIPANTELIMON EROII SANITARI EROILOR EXPOZITIEI FERDINAND FERENTARI FLOREASCA FUNDENI GARA OBOR GHENCEA GIULESTI GIURGIULUI GLORIEI GOLESCU DINICU GRAND Grigorescu Nicolae GRIVITEI GROZAVESTI HRISTO BOTEV IANCU DE HUNEDOARA IANCU NICOLAE EROU IANCULUI INDEPENDENTEI IULIU MANIU KISELEFF PAVEL DIMIT LACUL TEI LASCAR CATARGIU LIBERTATII LUJERULUI MAGHERU GHEORGHE G-R MARASESTI MARASTI METALURGIEI MIHAI BRAVU MIHAIL EMINESCU MIHALACHE ION MIRCEA ELIADE MIRCEA VODA MORARILOR MOSILOR NATIUNILE UNITE NICOLAE TITULESCU 127 NORDULUI OLTENITEI OPEREI ORHIDEELOR PANDURI PANTELIMON PIEPTANARI PIPERA PLEVNEI POLIGRAFIEI POLONA PREZAN CONSTANTIN PRIMAVERII PROTOPOPESCU PACHE RAHOVEI RAHOVEI RAZOARE REGINA ELISABETA REGINA MARIA SCHITUL MAGUREANU SERBAN VODA SINCAI GHEORGHE SOSEAUA DE CENTURA STIRBEI VODA THEODOR PALLADY TIMISOARA Timpuri Noi TINERETULUI UNIRII UNIVERSITATII UVERTURII VACARESTI VALEA CASCADELOR VASILE MILEA G-RAL.POET COTROCENI CRANGASI DACIA DECEBAL DIMITRIE POMPEI DOROBANTI DRUMUL TABEREI DUCA D.Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti 1 DECEMBRIE 1918 13 SEPTEMBRIE AEROGARII ALEXANDRU IOAN CUZA ANTIAERIANA AVIATORILOR BABA NOVAC BALCESCU NICOLAE BANUL MANTA BARBU VACARESCU BASARABIA BERCENI BRANCOVEANU CONSTANT BRASOV BRATIANU C. ION BUCURESTI TARGOVIS BUCURESTII NOI BUCURESTI-PLOIESTI BUREBISTA CALARASILOR CAMIL RESSU CANTEMIR DIMITRIE CAROL I CELIBIDACHE SERGIU CHISINAU COLENTINA COPOSU CORNELIU COSBUC GEORGE.

Vezi mai sus. Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste limite pentru sursa tramvai este de 555 persoane pentru Lzsn si de 2492 pentru Lnoapte. 11 alin. Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste limite pentru sursa CFR este de 75 persoane pentru Lzsn si de 520 pentru Lnoapte.Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste limite este de 134043 persoane pentru Lzsn si de 192874 pentru Lnoapte. Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste limite este de 801 persoane pentru Lzsn si de 1658 persoane pentru Lnoapte. j) strategia pe termen lung. Harta de zgomot privind traficul aerian in regim Lzsn si Lnoapte Conform limitelor maxime permise (65 dB pentru Lzsn si 55 dB pentru Lnoapte) se regasesc depasiri ale nivelurilor limita. care sa includa masurile pentru protejarea zonelor linistite. h) informatii privind masurile de reducere a zgomotului aflate în desfasurare si informatii privind proiectele de reducere a zgomotului aflate în pregatire. Harta de zgomot privind traficul feroviar in regim Lzsn si Lnoapte Conform limitelor maxime permise (70 dB pentru Lzsn si 60 dB pentru Lnoapte) se regasesc depasiri ale nivelurilor limita pe zone foarte restranse . i) actiuni pe care autoritatile competente intentioneaza sa le ia în urmatorii 5 ani. (8) si (9) din hotarâre. Harta de zgomot privind activitatea industriala in regim Lzsn si Lnoapte Conform limitelor maxime permise (65 dB pentru Lzsn si 55 dB pentru Lnoapte) se regasesc depasiri ale nivelurilor limita pe arii foarte restranse. Numarul total de persoane expuse la niveluri ce depasesc aceste limite este de 0 persoane pentru Lzsn si de 346 persoane pentru Lnoapte. f) o evaluare a numarului de persoane estimate expuse la zgomot Vezi Anexa 1 g) sinteza oficiala a consultarilor publice organizate potrivit prevederilor art. 128 .

Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 1 Lzi.77%. Varianta 1: i.41%. masini de gunoi mici sau cu tractiune electrica.08%. ii. In acest caz se reduce numarul persoanelor expuse cu un procent de de 6. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 1 Lseara. Reducere zgomot trafic rutier pentru drumurile administrate de catre PMB. evaluarea cost-profit. Optimizarea vitezelor de deplasare. solutii alternative. Se recomanda ca in cadrul oricarei analize financiare a proiectelor de dezvoltare sa fie inclus si impactul zgomotului asupra proiectului respectiv. l) In vederea reducerii expunerii populatiei la zgomot in aceste zone se propun urmatoarele scenarii: Trafic rutier Se propun urmatoarele planuri de actiune: a. In acest caz se reduce numarul persoanelor expuse cu un procent de de 40. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 2 categoria 1 de strazi Lzi: in acest caz se reduce numarul persoanelor expuse de catre categoria 1 de strazi cu un procent de de 39.00%. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 1 Lzsn. Varianta 2: suplimentar fata de varianta 1 : i. Nu au fost evaluate financiar aceste proiecte de reducere a zgomotului. iii. b. evaluarea costeficienta. In acest caz se reduce numarul persoanelor expuse cu un procent de de 12. iv. prin extinderea suprafetelor de rulare cu materiale performante care reduc zgomotul. In acest caz se reduce numarul persoanelor expuse cu un procent de de 48. Corespunzator acestor 2 variante de scenarii se obtin reduceri ale expunerii populatiei dupa cum urmeaza: Varianta 1 i. Fiecare plan de actiune trebuie sa contina estimari privind reducerea numarului de persoane afectate.55%. prognoze privind evaluarea implementarii si a rezultatelor planului de actiune. 3. Reducerea la minim a traficului si zgomotului provenit de la vehiculele grele (utilizare de autobuze silentioase. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 1 Lnoapte. impreuna cu imbunatatirea lucrarilor de mentenanta c. 129 . Varianta 2 Pentru categoria 1 de strazi (cele cu traficul cel mai ridicat) v.k) informatii financiare (daca sunt disponibile): bugete. reducere tonaj).

31%. Corespunzator acestor planuri se obtin urmatoarele modificari ale numarului de persoane expuse dupa cum urmeaza: anul indicator [dB(A) modificare nr persoane expuse fata de 2007 2008 Lzsn 218.58%. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 2 categoria 1 de strazi Lnoapte: in acest caz se reduce numarul persoanelor expuse de catre categoria 1 de strazi cu un procent de de 35.CFR In vederea reducerii expunerii populatiei la zgomot in aceste zone se propun diferite scenarii de reducere a expunerii populatiei prin montarea de panouri reflectante. Punerea in practica a acestor planuri de actiune presupune solutii ca: Montare de panouri panouri fonoreflectante (beton) pe ambele parti ale cailor ferate din oras de inaltime variabila (s-au simulat inaltimi ale panourilor de 1. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 2 categoria 2 de strazi Lnoapte: in acest caz se reduce numarul persoanelor expuse de catre categoria 2 de strazi cu un procent de de 2. Pentru categoria 2 de strazi viii.vi.34%.fonoabsorbante .5m si 1.01% 2009 Lnoapte 148.67% Trafic feroviar . 2009. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 2 categoria 2 de strazi Lzi: in acest caz se reduce numarul persoanelor expuse de catre categoria 2 de strazi cu un procent de de 22.15% 2011 Lnoapte 217. 2010. 2011.Tramvai In vederea calculului expunerii populatiei la zgomot pentru sursa de zgomot tramvai s-au simulat planurile de refacere a terasamentului aprobate de catre Primaria Generala pentru anii 2008. vii. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 2 categoria 1 de strazi Lseara: in acest caz se reduce numarul persoanelor expuse de catre categoria 1 de strazi cu un procent de de 36.74% 2010 Lnoapte 217. Reducere numar de persoane expuse pentru varianta 2 categoria 2 de strazi Lseara: in acest caz se reduce numarul persoanelor expuse de catre categoria 2 de strazi cu un procent de de 41. ix.11%.94%.58% 2011 Lzsn 190.75m) Rezultatele acestor simulari ofera informatii despre cat de utile pot fi panourile (solutia simulata este de cu panouri simple din beton si nu sofisticate.63% 2008 Lnoapte 253. 130 . Trafic feroviar .44% 2010 Lzsn 190.pe motiv de costuri).10% 2009 Lzsn 139. x.

persoane expuse fata de 2007 panou 175 Lzsn 31. persoane expuse fata de 2007 solutie indicator [dB(A)] Reducere nr.20% rectificare la 3 ani Lzsn 82.Apoi pentru a modela influenta intretinerii sinei. O valoare acoperitoare atat pt.75% panou 150 si rectificare la 9 ani Lnoapte 50.64% solutie indicator [dB(A)] Reducere nr.25% panou 150 si rectificare la 6 ani Lzsn 85.38% panou 175 Lnoapte 19.4dB dupa 3 ani/4.29% panou 150 si rectificare la 9 ani Lzsn 60.59% panou 175 si rectificare la 9 ani Lzsn 67. In cazul utilizarii rectificarii se pot obtine combinatii de reduceri de zgomot datorita rectificarii sinei si utilizarii panourilor si corespunzator reduceri ale expunerii populatiei dupa cum urmeaza: solutie indicator [dB(A)] Reducere nr.89% panou 150 si rectificare la 3 ani Lzsn 92.02% panou 175 si rectificare la 3 ani Lzsn 92.00% panou 175 si rectificare la 3 ani Lnoapte 89.6dB dupa 12 ani.84% panou 150 si rectificare la 6 ani Lnoapte 72. s-au utilizat datele din graficele din studiile Stairs si alte studii UE despre reducerea zgomotului la tren.2db dupa 9 ani/9. persoane expuse fata de 2007 131 .23% panou 175 si rectificare la 9 ani Lnoapte 52.8dB dupa 6 ani/7.52% Panou 150 Lnoapte 17.56% Panou 150 Lzsn 26.78% rectificare la 6 ani Lzsn 67. Sina actuala NU este rectificata (CFR nu are masini de rectificat sina odata montata). se obtina astfel reduceri cu 2.67% rectificare la 3 ani Lnoapte 77.95% panou 175 si rectificare la 6 ani Lzsn 87. marfa cat si calatori este o crestere a zgomotului de 0.23% Rectificare la 6 ani Lnoapte 62.98% rectificare la 9 ani Lnoapte 35.8dB pe an dupa momentul rectificarii sinei.79% panou 175 si rectificare la 6 ani Lnoapte 74.05% rectificare la 9 ani Lzsn 41. persoane expuse fata de 2007 panou 150 si rectificare la 3 ani Lnoapte 87.44% solutie indicator [dB(A)] Reducere nr.

<= 50.< 65 . in relatie cu nivelurile pe fatada Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 1686926 Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 1630890 Nivel dB Nr Locuitori (Lzsn) Nivel dB 45. in relatie cu nivelurile pe fatada Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 197757 Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 155724 Nivel dB Nr Locuitori (Lzsn) Nivel dB 45.<= 60.<= 60 60.< > 50 55 60 65 70 70 Nr Locuitori (Lnoapte) 22514 SUM: 26863 SUM: 6009 SUM: 1203 SUM: 454 SUM: 1 SUM: SUM: 0 0 25900 37732 38901 39644 39702 22514 49377 55386 56589 57043 57044 57044 55 60 65 70 .ANEXA 1  ESTIMAREA NUMĂRULUI DE PERSOANE EXPUSE LA ZGOMOT Sursa Strazi : Distributia locuitorilor.< .<= 55.<= 55.<= 65 65.<= > 50 55 60 65 70 70 Nr Locuitori (Lnoapte) 83718 SUM: 81247 SUM: 30290 SUM: 2452 SUM: 50 SUM: 0 SUM: SUM: 0 0 78866 144693 155170 155724 155725 83718 164965 195255 197707 197757 197757 197757 55606570- <= <= <= <= > 60 65 70 75 75 78866 65827 10477 554 1 Sursa CFR: Distributia locuitorilor.<= 70 70.< 55 .<= 60.<= 55.< .<= 55 55.<= 60.<= 65.<= 75 > 75 Nr Locuitori (Lzsn) 3263 426 7 0 0 Nivel dB 45.< 50 .<= 60 60. in relatie cu nivelurile pe fatada Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 3696 Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 18349 Nivel dB 55. in relatie cu nivelurile pe fatada Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 57044 Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 39702 Nivel dB Nr Locuitori (Lzsn) Nivel dB 45 .< >= 60 65 70 75 75 25900 11832 1169 743 58 132 .<= 65.<= > 50 55 60 65 70 70 Nr Locuitori (Lnoapte) 18725 SUM: 7483 SUM: 2387 SUM: 493 SUM: 26 SUM: 1 SUM: SUM: 0 0 9587 12757 13386 13458 13461 18725 26208 28595 29088 29114 29115 29115 55606570- <= <= <= <= > 60 65 70 75 75 9587 3170 629 72 3 Sursa Industrie: Distributia locuitorilor.< .<= 50.<= 70 > 70 Nr Locuitori (Lnoapte) 10493 5318 2192 346 0 0 SUM: SUM: SUM: SUM: SUM: SUM: SUM: 0 10493 0 15811 3263 18003 3689 18349 3696 18349 3696 18349 3696 18349 Sursa Aeroport: Distributia locuitorilor.<= 65.<= 65 65.< 60 .<= > 50 55 60 65 70 70 Nr Locuitori (Lnoapte) 422859 SUM: 645495 SUM: 425698 SUM: 161311 SUM: 30602 SUM: 961 SUM: SUM: 0 0 469454 1130376 1496847 1612991 1630890 422859 1068354 1494052 1655363 1685965 1686926 1686926 55606570- <= <= <= <= > 60 65 70 75 75 469454 660922 366471 116144 17899 Sursa Tramvai: Distributia locuitorilor.<= 50.<= 50 50. in relatie cu nivelurile pe fatada Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 29115 Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 13460 Nivel dB Nr Locuitori (Lzsn) Nivel dB 45.