You are on page 1of 32

DRUM IN LUCRU

Serie noua, volumul 1 Iunie - Septembrie 2004
8uletin informotiv al Asociatiei Grupurilor Locale de Tineret In cadrul proiectului international Structura de sprijin pentru grupurile locale de tineret

A

SERlE NOUA
Cu acest Drum tn lucru Tncepe 0 noua serie in viata revistei. Este primul numar realizat integral Tn Romania, de la anuntarea temei de discutie in actualitate si pana la difuzare. Tema prlnclpala a acestei aparitii este tntalnrea de la Sibiu si urmarile ei. Materialele au fost colectate de Cristina Enache de la cei care au vrut sa Ie frimlta. Tot ea le-a tradus pe cele mai multe. Sigur, nu-a interesat actualitatea imediata: ultimele activitati, ultimele noutan, reffectii personale. In fine, cu gandul la viitor, am mai ales un subiect pentru momentul acela cand se va vorbi cu mirare despre cat de influente sunt grupurile locale de tineret. Avem tot interesul ca liderii nosm sa fie primii care stlu ce trebuie tacut pentru a nu avea tn preairna 0 multime de tineri apatici sau chiar nernulturniti. Pentru

AICI PUTETI AFLA:

* * * * * * * * * *

Despre Asociatia Grupurilor
Locale de Tineret

Despre reuniunile de la Sibiu
Despre cursurile de vard Ce au facui cei care au participat la proiecte ale Despre Manualul pentru lansarea grupurilor locale internaiion-

Ce ne scnu prietenii Despre vizite reciproce si inidlniri regionale Despre ce s-a mal inidmplat grupurile Informaiii tdrzu) Ce vom face fn coniinuare locale utile (dar cam fn

THE NEW SERIES
With this "Drum tn lucru'' starts a new series in the life of this magazine. It is the first number integrally made in Romania, since announcing the discussion subject in actuality to the diffusion. The main subject of this appearance is the meeting from Sibiu and what follows. Cristina Enache collected the materials from those who wanted to send them. She also translated most of them. Finally, thinking of the future, we chose a subject for that moment when people will be talking surprised of how influential are the local youth work groups. We have all the interest that our leaders are the first to know what must be done for not heaving around a lot of indifferent or unhappy youngsters. That's why we propose the local youth work projects theory.

Page 2

DRUM iN LUCRU

DE CE?
Am inceput sa organizez activitati de joc pentru ca eu cred ca cea mai frurnoasa meserie din lume este sa fii vesel. Tmi place sa fac adesea reverente in fata copiilor, in fata puritatii lor, in fata naturaletei lor netrucate. De fapt, cred ca noi, instructorii de tineret, ne putem considera mici artisti deoarece ne straduirn sa "rupem" c opru de lumea cotidiana !?isa Ie cream 0 lume a cea mai frumoosa lor, la fel ca in teatru. Am facut meserie din lume comparatia cu teatrul deoarece in teatru !?i in arta nu se neqociaza nimic: se dedica. Aceasta este !?i menirea noastra: sa ne dedicam timpul liber copiilor din localitatea noastra. Incercarn sa cream 0 lume de vis. De fapt, cred ca lumea este caietul nostru scolar pe care ne facem exercitiile sau poate ca zeii arunca zarurile fara sa ne intrebe daca vrem sau nu sa ne jucam.

WHY?
I have started to organise play days because I think the most wonderful 'job' in the world is being happy. I often like making bows in front of kids, for their innocence and real naturalecy. In fact I think that we, youth instructors, we may consider ourselves little artists because we are trying to 'escape' kids from the day by day world, creating them their own world, just like in the theatre. I have made this comparison with the theatre because in the theatre, just as in art, there can be nothing negotiated: it can only be dedicated. This is also our "mission" - to dedicate our free time to the kids from our village. We are trying to create a dream world. In fact I think that world is our notebook where we do our exercises or maybe gods are doing everything without asking us if we wanted to play or not.

The moment we meet there is a battle of games. We are hardly trying to imagine how kids will feel during a game or another. It is difficult because that moment you have to In momentul in care ne intrunim, pot spune ca are loc 0 think and feel like a kid. Many times we invent games. My batalie intre jocuri. Ne straduirn sa ne .....__ --. __ --. opinion is that you cannot understand another if you are not imaqinam cum se vor simti copiii in timpul trying to understand things from his/her point of view unui anume joc. Este greu, deoarece in acel and put up his/her shoes and wear them. It is difficult, esmoment trebuie sa gande!?ti ca un copil. De pecially when your size is 39 and the others wear less. It multe ori tncercam sa nascocim jocuri. happens that at a certain time those shoes become too little Parerea mea este ca nu poti intelege pe altul and uncomfortable. daca nu privesti lucrurile din punctul lui de ~,.'.' ;:~. vedere, daca nu-ti pui papucii lui !?i nu umbli We had a lot of difficulties time passing by but we have cu ei. E greu, mai ales atunci cand porti learnt many things - money - soap balloons, fame - soap marimea 39, iar cei de langa tine mult mai balloons. And the reflexes on these soap balloons are even putin. Ajungi ca acei papuci, la un moment the world we live in. I am nothing else but a kid that is dat, sa te stranga. dreaming.

.-.'

Ne-am confruntat de-a lungul timpului cu multe greutati, dar am invatat multe: banii - baloane de sapun: faima - baloane de sapun. lar reflexele pe baloanele de sapun sunt chiar lumea in care trairn. Eu nu sunt altceva decat un copil care reveleaza.

I love thinking that the activities we are organising will be helpful to kids in life. Maybe we are trying to make a SOS for the adults letting them know that we are looking for a way in life. They may pay attention to this SOS or remain indifferent. I am that kind of person who doesn't know to be happy when receiving a prize but who becomes terribly upset when not receiving it. P.S. I have written these being the only way of speaking remaining silent ...

Tmi place sa cred ca activitatile pe care Ie organizez Ie vor folosi copiilor in viata. Poate ca lncercam sa dam un S.O.S. celor mari, sa evidentiem ca de fapt suntem niste cautatori in ceea ce priveste drumul in viata. Urmeaza ca ei sa primeasca acest S.O.S. sau sa ramana indlferenti. Sunt genul de persoana care nu stie sa se bucure de un premiu. In schimb, daca nu-I ia, se irita groaznic. P.S. Am scris fiindca era singura cale de a vorbi tacand ...

DANA CODREANU "Phoenix" Youth Organisation Codaesti

Serie

"OUa, volumul

1

Page 3

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
Suntem un grup, avem unul sau mai multe obiective de atins (de exemplu, vrem sa asiqurarn 0 alternativa de petrecere a timpului liber pentru copiii din sat), am hotarat cum facem, interactionarn cu mediul social. depasit vremea cand vedeam Problema si numai Problema. 0 orqanizatie, ne tnvata manualele de specialitate, nu are doar de implinit sarcinile pentru Am exemplu, educatie pentru abordarea critica a societatii, doar performanta artistica lntr-un concert rock); nu b) publicul sa plateasca numai 0 parte a costurilor produsului sau sa nu plateasca deloc; c) banii ?i mijloacele necesare care nu este parte a publicului. sa

vina

de la cineva

care

s-a creat, ci, in plus, trebuie sa se rnentina (sa-§i adune noi membri, sa Ie rezolve problemele din agendele ascunse, sa-i formeze §i sa-i motiveze) §i sa se adapteze la lumea

tnconiuratoare. I ndepli ni rea sarcinilor lnseamna: lansarea
proi ectului, informare, analiza situatiei, planificare sl administrare, evaluare.

Mentinerea orqanizatiei
presupune: dezvoltarea

local de tineret, acest aspect este ?i mai evident daca urmarim toate detaliile: jocul este pretext, facem "invatare prin joc", participantii nu sunt, in mod Problema (sociala) este numele generic pentru 0 obisnuit, taxati, liderii au de asigurat nu lipsa resimtita de mai multi membri ai doar organizarea, dar ?i resursele comunitatii, recunoscuta ca atare ~i avand eel necesare bunei orqanizari, Relatia se putin 0 solutie rezonabila de satisfacere. De complica fie ?i numai pentru ca grupul exemplu, adolescentii vor defini ca problema actioneaza ca un releu tntre toti cei raritatea concertelor cu muzicienii lor preferati, implicati.
O=~~I,,~

In cazul grupului

numerica, incurajarea voluntari lor, i nteracf unea
membrilor, gestionarea conflictelor, stabilirea regulilor. T oate acestea in functie de situatia concreta din teren.

c

cunoastem destui oameni care ar arata mare nemultumire daca Ii s-ar cere sa?i programeze activitatea. $i va pot colectiva a unor filme inregistrate in concert etc. asigura ca acestia nu sunt dintre cei lnalt creativi, capabili sa lucreze numai daca in jurullor si lntre ei stapaneste haosul (treaba lor de genii fiind aceea de a surprinde Putem numara multe propuneri de construire a vreunei momentele de ordonare intamplatoare). metodologii de lucru pentru grupul promotor de proiect, lncepand cu modelul hei-rup-ist allui "sa facem si noi ceva" si terminand cu actiunea proqramata pana cand lncepe sa Cineva care tine cat de cat la eficienta trebuie sa elimine semene cu cele pe care ni Ie imaqinarn ca se lntampla lntrdin viata personala timpul alocat activitatilor urgente si/sau o fabrica robotizata. Daca tot e sa propun 0 metodologie, neimportante si sa inmulteasca orele alocate dezvoltarii atunci a? pleca de la aceasta jurnatate de definitie: personale, prevenirii momentelor de criza, cultivarii relatiilor "activitatea intregii orqanizatii orientata catre satisfacerea si exploatarii ocaziilor aparute. Cu un asemenea program, diverselor nevoi ale publicului sau diferentiat". Este una perioadele de supraaglomerare si de crize se raresc si dintre definitiile marketingului. Pornind de la ea, vom baga poate incepe lucrulintr-un ritm omenesc. Lucrul cel mai imediat de searna ca avem stabilit: interesant este dat de faptul ca un asemenea model de
Ilell a'-'''-'II;;;:'IIJII~. II;;A UI
~II III ...• "'-' If "'11 ....

1111111111111111 I

~=~

~~~hl=~=;

~= +~~=

~~;~~~_"~

~~;=~~

viata arata nu cat e omul de ocupat, ci cat de mult timp liber a. cum anume activeaza/ actioneaza se produce produsul actiunii sale ?i b. orqanizatia, cum

n

tncat

cum vorbim despre orqanizatie ?i produs astfel sa avem cum/cu ce sa-l producem.

Daca ne uitam la paginile despre finantatori din cartlle care tncearca lndulcirea pilulei, vom vedea ca orqanizatia exista
pentru publicul ei, dar ca, in acelasi timp, nu publicul li da, in mod direct, mijloacele necesare pentru a actiona. In mod obisnuit, dam banii, primim produsul ?i suntem sau nu multumiti. In cazul actiunii orqanizatiei, este foarte probabil ca:

a) produsul sa fie altul decat cel care pare (de

Page 4

DRUM

IN

LUCRU

planificarea activititilor
CONTINUARE DIN PAGINA ANTERIOARA

e) Ce obiective fixarn?

ne __

----------""'%11

Toate acestea vor sa arate ca avem in realitate destula vreme ca sa ne lnharnam la munca de planificare in grupul liderilor. Sa zicem, 5 ore pe saptarnana. Ce avem de facut, cate putem realiza in 5 ore saptarnanal? Poate ca, numai cu putin noroc, vom intelege si urmatorul arnanunt: cand lucrarn 5 ore pe saptamana pentru grupul local, nu-i nevoie sa ne bloc am agenda pentru toata ziua! E un amanent de care ni se lntampla sa uitam: e ziua de lucru in grupullocal, dar, in acelasi timp, e yorba de numai cinci ore!! Incercati, ca exercitiu, sa raspundeti la lntrebari, tinand cont de micile comentarii strecurate printre randuri: a) Ce stim sa facem? - Cine ne-ar putea fi publicul? - Ce probleme ar putea avea publicul? - Ce stim noi sa facem?

In c o n di ti i normale; - In conditii de risc.
f) Elaborarn un plan de actiune? Daca puteti cadea la intelegere cu colegii in legatura cu raspunsurile la aceste lntrebari, ati obtinut schita proiectului de dezvoltare strateqica a orqanizati ei. Aici lncepe planificarea. P/anificarea este tunctie de se/ectare a obiective/or $i de stabilirea a politici/or, proceduri/or $i programe/or necesare reeliziititor. Daca grupul nostru nu-i 0 gluma, atunci el va actiona in mod planificat. EI fiinteaza intr-un mediu in care contam pe seriozitatea celor care ne sunt vecini. Este de presupus ca §i vecinii conteaza pe seriozitatea noastra. Daca nu se lntampla asa in acest moment, vremea-i aproape. Asta se numeste oarecum stiintific "a manifesta comportament contractual" iar specialistii sustin ca, odata cu tmbunatatirea conditiilor de viata creste numarul contactelor corecte, contractuale si, mai important, creste increderea oamenilor unii in altii, Cand spuneam ca lmprovizatia are putin loc in proiectul unui grup local de tineret, aveam in vedere si acest arnanunt: increderea este un ingredient care asiqura viata in cazul proiectelor de actiune socio-culturala. Sa presupunem ca suntem dintr-un orasel turistic. Localnicii ne recunosc pentru programele culturale pe care Ie producem. Cand, din diverse motive, renuntarn la cele doua actiuni importante pentru care am fost organizatorii principali, s-ar putea ca: • nernultumirea poporului sa se reverse asupra pri marului localitatil (pentru ca Iipsesc spectacolele promise); nurnarul turistilor sa scada in anul urrnator (pentru ca ei nu uita cum s-au plictisit); multe altele sa se intample (sa apara un concurent care sa ofere exact produsul pe care I -am scos de pe lista noastra de interese, sa se tndeparteze sponsorii recunoscuti etc.).

o

abordare mai putin de-centrata ne-ar ajuta sa descoperim ca 0 parte a publicului are exact nevoia pe care stim noi s-o satisfacem. Va trebui sa mai inteleqem ca nu-i obligatoriu sa judecarn componenta public dupa sabloane.

Planificarea este functia de selectare a obiectivelor si de stabilire a politicilor, procedurilor si programelor necesare realizarilor.
b) Care sunt problemele reale ale publicului? - Din punct de vedere cultural, tehnologic, civic etc., cam pe unde se afla publicul? - Care sunt problemele sale evidente? - Putem oare sa-i fim de folos? educational,

c) Cine mai face ca noi, pentru acelasi public?

conc ure nt a
avantajeaza?

c o m p a r a tt a

• cu ne •

d) In ce directie ne-ar placea sa ne dezvoltarn in continuare, in mod prioritar? - Ce-am mai facut cu ------------. succes? Ne intereseaza aceleasi lucruri? - Dintre proiectele posibile, pe care-I alegem?

proba de planificare avem in statutul grupului, daca I-am facut. Acolo am stabilit care ne este scopul sl ce vom face ca sa-l lndeplinim. Se-ntampla uneori ca descrierea sa fie destul de amanuntita si sa nu mai avem nevoie de alta planificare strategica. Cand vrem sa orqaruzam, vreme de trei ani, Carnavalul cartierului (iar acesta este un bun eveniment de

o

Serie

"OUa,

volumul 1

CONTINUARE DIN PAGINA ANTERIOARA

planificarea activititilor
Cand se termina planurile majore, trecem la cele rnarunte. In mod practic, avem de raspuns la urrnatoarele lntrebari: Cine face? Ce anume? Cand si unde? Cu ce? Cum anume? Pentru ce trebuie facut ce facem? Au priceput toti ce au de facut si de ce? Cum a iesit pana acum? Rezultatul planiflcarf este un set de proiecte. 1. Ganditi-va bine daca ideile dvs. de actiune ar putea interesa pe cineva. Cel mai bine este sa respectati Tntocmai ordi nea Tn etapi zarea constructiei proiectului, dar nu am sperante foarte mari ca yeti proceda astfel: fa inceput avem toti tendinta de a crede ca siim ce vorceifafti. 2. Puneti-va pe hattie ideea. 0 schita de proiect se Tntinde pe maximum doua pagini. Pornind de la schita se ajunge, Tncetul cu Tncetul, la un dosar gros. Deocamdata plasati schita de proiect Tntre documentele de planificare. Voi scrie undeva mai Tncolo ca, daca avem sa-l spunem ceva cuiva, trebuie s-o facem Tn asa fel lncat sa lnteleaqa ~i sa procedeze cu convingere, asa cum i-am indicat. Tntre interlocutorii orqanizatiilor, se crede indeobste ca mai greu de convins raman aceia care dispun asupra resurselor. (E a credin~a gre~ita!) Mai mult, finantatorii - pentru ca despre el e yorba - a~ inventat ~i formele Tn care orqanizatiile sunt obligate sa I~ se adreseze. Pornind de la ideea ca a munca este mal buna decat doua, incercati sa va prezentati schita de proiect direct dupa modelul preferat de finantatorul potential cel mai atractiv. 3. Cum niciodata mijloacele nu-s suficiente, stabiliti un regulament pentru intrarea proi~ctelo~ con.cre.t~ planurile de actiune ale grupulUl. Sa nu va lnchipuiti ca-I mai bi ne sa Ie redimensionati ca sa lncapa toate Tn buget sau ca yeti avea resursele dorite la momentul potrivit; yeti reusi doar sa nemultumiti pe toata lumea.
A

promovare) sau un cros al prirnaverii, este s!mplu .. D.aca lnsa avem de asigurat placuta petrecere a tirnpului hber pentru locuitorii Tntre 10 ~i 15 ani, atunci lucrurile se cornplica, macar pentru ca evantaiul actiunilor este prea larg, voluntarii prea putini, finantatorii rari s.a.m.d. Planurile trebuie Tnnoite din cand Tn cand, urrnand scopurile ~i obiectivele declarate. Probabil ca mai exista a planificare Tn dosarul cu hartii de la reuniunile liderilor. La fiecare reuniune se verifica daca s-a facut ce s-a stabilit la cea dinainte. Dar avem acolo ~i idei pentru mai mult timp de-acum Tnainte, sugestii bune ne-aplicate. Planificarea se face Tn scris. Desi pare greu, complicat ~i plicticos, este posibil sa avem Tn grup pe cineva potrivit pentru asemenea munca. Ii trebuie a minte organizata, usurinta Tn exprimare si rabdare. Cred ca actiunea trebuie sa porneasca de la definitia identitatii orqanizatiei (cine suntem, ce vrem cum vrem s-o facem, pentru cine) cu raspunsuri care ~a ne rnearqa la inirna. Sunt trei operatii de savarsit Tn acest caz: evaluarea situatiei actuale, stabilirea starii de atins ~i precizarea drumului de parcurs.

In Iipsa planiflcarii, toata lumea se agita cu. entuzi~sm,
dar fara rezultatele asteptate ~i cam haotic. NU-I de mirare ca sunt cautati vinovatii pentru nereusite, iar cei activi primesc pedepse Tn rnasura Tn care grupul celor care n-au facut nimic este laudat ca baietii cumsecade. Abia la urma se pune problema definirii actiunii si a cerintelor, Grupurile serioase cu asta Tncep. Este buna planificarea Tn forma scrisa chiar si pentru activitatile care par usor de Tndeplinit. $tiu un grup de tineri care aveau de preqatit Balul bobocilor din scoala. Am aflat ca, fara sa vrea, au respectat ordinea actiunii neplanificate, exact asa cum am scris-o Tn para.graful dinainte. Dupa ce au pierdut vreo saptamana Tn haas si certuri au stabilit, Tn sfarsit, ca-i cazul sa puna la punct a echipa Pune'Ii-va pe hartie de proiect. Da, pentru Balul ideea. 0 schi'Ta de bobocilor. proiect se intinde pe maximum doua pagini. Pe de alta parte, am participat odata la pre qatirea unui eveniment la care s-au asigurat spatii de cazare pentru cateva sute de oameni cu doar doua zile Tnainte de sosire fiindca echipa a considerat ca bifarea dorintei de rezervare a camerelor de hotel e aproape totuna cu rezervarea propriu-zisa. Nu aveau "cap limpede".

!~

4. Supuneti setul de proiecte spre aprobare Tn grupul competent pentru aceasta (adunarea generala, consiliul de conducere, reuniunea liderilor etc.). 5. Detaliaf planificarea si trecef la actiune. Tnainte de a munci pentru realizarea practica a oricarui proiect, sunt obligatorii cat eva etape de ajust~re ~i reproiectare. Evident ca actiunile de executa! depln~ .d~ a lunga lista de resurse. Daca scopul este sa fiu ferlc/ta, iar Tn lista de componente obligatorii am marcat ma

sa

Page 6

DRUM

IN

LUCRU

NICU BOICIUC RASPUNDE INTREBARILOR NOASTRE:
• Cum ti s-a parut cursul din 6 - 9 aprilie 2004 ?

Cursu! scurt
competenta

de proiectare/:

Intalnirea de la Sibiu a fost in primul rand un bun prilej de a ne revedea. Un punct foarte important al discutiilor I-a reprezentat posibilitatea inchegarii un or relatii ma i stranse lntre orqanizatiile existente. S-a vorbit despre reteaua care va cuprinde ~rupuri locale dintr-o anu~ita ~eg.iune. lntalnirile lntre rnembrii diferitelor noduri ale retelei, fiecare aducand din experienta proprie idei in sprijinul unei cat mai bune functionari a centrului din care facem parte, ar putea fi un

formulari mai mult sau mal putin precise ale scopului se gasesc In eventuale documente care propun Actiunea liderilor grupului local de precizari de filosofia orqanizatiei, De tineret se rezurna la seria: a face, a asernenea, In planurile de actiune sti sa faci, a face sa se faca, a face pentru acest an. Fie ~i In formularul sa se stie. Cornpe tenta se pe care l-au completat cei care au recompenseaza numai dupa ce a fost la cursul de lideri din vara. Si fost recunoscuta, ceea ce Insa nu asa mai departe, chiar ~i In zonele Impiedica pe multi responsabili sa minore ale existentei noastre: sa creada ca daca lucreaza (bine) termin scoala In urmatorii trei-patru pentru un proiect (nobil), publicul Ii ani, sa fiu fericita, in ce ma priveste, va Imbrati~a (cu caldura) ~i Tara sa nu sunt convins toji am aAat pana stie de ceo Puteti, desiqur, porni cu acum un asemenea lucru simplu: e gandul cal foarte buni util sa stim ce fiind, pana la urma va rezultate vor descoperi. Numai sa vrem sa nu fie prea tarzi u: REZUJl.1ATUL ACTIUNII IN GRUPUL o b t i n e rn LOCAL: tineretea s-a dus ~i copiii pentru a ne a face, vor f deja la casele lor rnisca inspre a ~ti sa faci, cand societatea va ele In mod a face sa se taca, recunoaste ca ideea eficient. a face sa se stle spatiului de joaca supravegheat era buna, Dupa ce ne-

,i timp

ca

Daca am putut accepta ca actiunea trebuie planificata, atunci vom f de acord ~i cu urmatoarea fraza: avem ca~tig atat pentru noi, cat si pentru
orqanizatia noastra.

tot timpul la dispoeitie. Schirrjbarile

Colaborarea diverselor grupuri aflate in retea, dar si dintre membrii unui grup ar putea fi intensificata prin folosirea Internetului. Grupul de pe Yahoo ne-a ajutat pana acum sa fim la curent cu ultimele noutatl referitoare la lntalnirile la care am participat, iar acum sperarn sa fie un punct de plecare in activitatile pe care Ie vom desfasura ca membrii ai retelei. Ce a fost bine ~i la ce sa ne oprim pentru a deveni 0 orqanizatie de tineret mai buna? Atmosfera in care s-au desfasurat reuniunile a fost foarte deschisa, fiecare Impartasindu-si pare rea cu ceilalti. De asemenea, experienta grupului de organizatori din 8elgia ne -a facut sa observam mai bine felul in care ar trebui sa functioneze reteaua. Orice lncercare de a construi 0 orqanizatie de tineret mai buna se

se produc incet In societate, iar succesul este mai deqraba asigurat de munca picaturii de apa decat de elanurile revolutionare, Nu-i treaba noastra sa rezolvarn de la cap la coada marile crize. Pentru acestea exista totdeauna oamenii ~i institutiile necesare: cei care aveau demult de rezolvat problema ~i cei aflaji la vanatoare de procente de popularitate.

am hotarat asupra scopului, vom incerca sa stabilim mai In detaliu ce insearma atingerea scopului ~i sa identificam daca exista deja In realitate cate ceva din visul nostru ~i In ce rnasura. Scazand din ideal realul, se contureaza lista a ceea ce mai avem de Tacut. De unde am pornit? Maria, 0 mama tanaral credea ca riscurile la care este supus un copil jucandu-se In fata blocului sunt prea mario A propus crearea unui sistem destul de bun ca sa Ie permits mamelor sa-~i lase copiii afara: supravegherea unificata a celor mici. I-a iesit direct primul centru de tineret cu staif la care am lucrat, dar putea sa se Intample ~i altfel. Sa nu sara nici 0 etapa, defineasca un proiect In care sa incapa administratorul, obiectul de gestionat etc, De aici a inceput: niste marnici s-au

sa pomim cu gandul la final
Puteti sa va uita] In orice carte de rnetodica doriti, Nu exista exceptii, Tof afirma cal In orice acjiune, trebuie sa pornim cu gandul la final. Sa stabilim ce vrem sa objinem, Ce stare de fapt avem de ameliorat. Nar trebui sa inreqistrarn dificultaf aici. Ce vrem sa obtinem se aAa scris, negru pe alb, In capitolul despre scopul ~i obiectivele grupuluil In statut, daca-l avem. Tot asa,

sa

Serie noua, volumull

Page 7

Cursul scurr
tara a Ie interzice totusi sa iasa afara? Primul raspuns. in orice cez, e greu s-o facem Iiecare pentru sine. AI doilea raspuns: Am putea pazi copiii cu schimbul. AI treilea raspuns: Trebuie sa lie cineva responsabil pentru peisajul post-atomic de afara! AI patrulea raspuns: Vom lucra impreuna co administraja pentru spatii de joaca sigure ~i decente pentru copiii nostri. Ei bine, impreuna insearnna orqanizatia.

de nroiectare/a

Cuie fac revolujionarii de profesie §ii firmele multinajionale foarte bogate, daca vor sa arunce cu bani pe re a membrilor. Fiecare dintre ei ar putea propune idei de petrecere a fereastra. timpului liber. Ideile membrilor altor orqanizatii ar fi foarte importante, iar Proiectul este un set de activitaj relatiile care s-au Inchegat la aceste orientate catre atingerea unui cursuri ocupa un loc aparte. anumit scop, spune definijia. Orice Conceperea unei baze de date pe insiruire de activitati poate fi Internet la care toti membrii retelei sa considerata proiect daca: aiba acces ?i care sa cuprinda jocuri ?i activitati recreat iv-e ducat ive are un obiectiv specific care practicate de un anumit grup local ar fi • pas In tmbunatattr ea Restu I acestu i u Iti m raspu ns trebuie atins prin pan:::urgerea primul functionarii noastre ca orqanizatie ?i reprezin ta primul semn mai unor etape precizate; ar mentine stranse leqaturile dintre consistent al proiectului orqanizajiei. • are 0 incadrare temporals

NICU BOICIUC RASPUNDE INTREBARILOR NOASTRE:

definita;

cursanti.

proiectul

are resurse limitate consume.

pe care Ie • Care sunt planurile pentru viitorul grupului local de tineret din regiunea voastra?

S-ar putea ca oamenii sa va creada presta tori de vreun fel, lipsiji de descrierea proiectului noblejea conferita de actiunea socio -cu Itu ra 103. Prod usu I dvs. este Cel mai simplu model de proiectare proiectul care rezolva Problema. eficienta a acpunii este cel pe care vi Puteti oferi: -I descriu imediat. Raspunzand la intrebari, obpnef 0 buna descriere a un proiect uzual, dintre cele pe proiectului, care Ie of era mai toti §ii de care, de altfel, toti au nevoie; obiective rezultate un proiect atractiv, care a~eptate innoieste publicul si-l face sa se inmulteasca. Mai mult, un L LA CE VREAU SA AJUNG, proiect atractiv II face pe om sa CONCRET? scoata §ii bani de bunavoie; un proiect rentabil: ieftin, dar cu care sunt obiectivele mele? dar ca~tiguri - de imagine §Ii ale celorlalti? financiare - rnari, sunt obiectivele noastre necontradictorii? Oamenii au nevoie de securitate, de putem armoniza aceste con fort, de companie, de autoobiective? am facut-o deja? implinire, de recreere, de incredere in valori ne-materiale. Modalitatile de Dad urmsrim sa ajutam oamenii sasatisfacere insearme, practic, oferta §ii formeze ceea ce numim "cultura alegerii lamelei favorite dintr-un muzicala" §ii ne propunem s-o facem evantai al solujiilor marisor, in ca 0 istorie exemplificata a muzicii in evantai, nevoia este cuiul care tine lamelele impreuna, Ceea ce putem 20 de etape, dar administratorul salii face este adauqarea unei lamele noi de acre avem nevoie i§ii imaqineaza la evantai sau modificarea formei 20 de spectacole cu cate 400 de u neia deja ex is ten te. Pen tru oameni in sala, toti platitori de bilete grupurile locale de tineret eu am 0 la 15.000 de lei fiecare, adica daca §ii -a stabilit ca obiectiv incasarea a lista de aproape 130 de activitaf diferite posibile, Nu avem niciodata 120.000.000 de lei, va f ceva vreme destule mijloace pentru a crea cuiul. de muncit impreuna ca sa ~

Un pas important II constituie mediatizarea In scoli a existentei si
activitatilor

grupului nostru. Pentru a obtine cat mai multe rezultate pozitive, ideile copiilor ar trebui puse pe primul plan apoi, In functie de posibilitati, animatorii trebuie sa conceapa 0 strategie cat mai apropiata de cerintele tinerilor pentru ca timpulliber sa fie cu adevarat placut atat pentru noi cat ?i pentru ei. • Ce mesaj vreti sa transrniteti pentru celorlalte Grupuri locale de tineret?

Uram succes In viitoarele activitati tuturor ?i speram ca organizarea ?i succesul lor sa fie un exemplu pentru alte orqanizatii ?i tineri ce doresc sa?i Infiinteze un grup local. Colaborarea dintre noi sper sa stranga relatiile de prietenie Infiripate

Page 8

DRUM

IN

LUCRU

INCEPUTUL IN ACTIUNEA LOCALA DE TINERET
A aparut de cateva luni deja, manualul pentru grupurile locale de tineret at/ate la inceput de drum, in varianta sa rornaneasca. Este 0 bro~ura de aprox. 60 de pagini realizata initial in 2002 de grupul participantilor kosovari. t/amanzi, romani ~ipolonezi la un seminar organizat de un grup de asociatii din Selgia in ideea de a incuraja grupurile de initiativa de tineret in Europa de Est. Traducerea Manua/u/ui a fast facum de Catalin Saluta. Celelalte activitati - revizuirea traducerii, redactare,

:J 111"C'111

C!r.n

nd-:

J V\V'~; 00.4:<:)11"01.0
0

_

De exemplu, sa prevedem mai putini participanti platitori, mai multe gratuitati ~i, In plus, plata lectorilor ~i a artistilor din incasari, Saul mai simplu, sa preluam nOI In~ine

Orice reaUlale locala ne obUga sa ne giindim la ce avem de facul in funcfie de limpul local al viefii.
administrarea incasarilor, platind doar chi ria salii. Problema este ca armonizarea aceasta este foarte greu de obtinut ~i negocierea atenta a agendelor ascunse are mare irnportanta aici. Eu cred ca acest risc se micsoreaza daca partenerii fac 0 analiza a situa tiei serioasa , Susjinerea aparitiei unui grup nou Intr-un sat cu mai putin de 1500 de locuitori ~i cu 0 echipa deja activa trebuie motivata, nu gluma!

cont de realitatea locals. Orice realitate locala ne obliga sa ne gandim din timp la ce avem de Tacut. Desigur, Intamplari ca unele din cele date ca exemplu (inteleqerea angajamentului ca si mpla pr orru s ru n e , refuzul planificarii, favoritisme evidente) vor deveni raritati ~i vorn sti rnacar In anul In curs ce se va intamola tocmai la sfarsitul anului viitor. Pana atunci Insa, sa tinem cont de realitatea locala,

criteriile succesului
3. CUM ~TIU REU~IT?

cA.

PROIECTUL MI-A

calendar
2. IN cAT TIMP VOR FI ATINSE OBIECTNELE? tehnoredactare, multiplicare ~i difuzarea - s-au intamplat in cadrul secretariatului national pentru sprijinirea grupurilor locale de tineret. Manualul sistematizeaza. la nivel de initiere, principalele teme de gandire pentru liderii de tineret ~i ofera solutii realiste ~i imediat accesibile pentru iesirea din incurcaturile inerente demersului de structurare a unei organizatii noi ~i viabile, scotand mereu in evidenta faptul ca. de~i nu a~a pare, tipologia prob/emelor e ste in mare masura comuna. Vreau sa rezolv problema unui spajiu de Intalnire pentru lideri ~i pentru zilele cu vreme rea. Am spajiul, 0 fosta magazie. In trei saptamani arnenajarile ar putea fi Incheiate. Cu toate acestea, programez deschiderea peste cel putin sase luni pentru ca: meseriasii nu fac 0 interventie de doua-trei zile Tara amanari ~i absente surprinzatoare care insumeaza cam doua luni; cei care pot sa finanteze proiectul nu au bani de dat atunci cand am eu nevoie; cei care dau aprobari nu sunt de gasit decat daca-i cauji de cel pujin patru ori; hartiile se pierd; obliqatia de a executa ce scrie In fisa postului este neglijata de toata lumea; totdeauna va exista cineva care-si doreste acelasi spatiu pentru un bar cu masini de poker ~i pune piedici etc. Regula este: sa tinem

Nenorocirea este ca nu Indeplinirea, pas cu pas, a actiunilor prevazute ne intereseaza Inainte de orice. Am fost la ora de muzica, am avut pian, am explicat, am aratat, am exersat etc. Rezultat: Invataceii stiu sa cante ce Ie-am cerut, dar numai unul din cinci. ~ f vrut patru din cinci, Insa nu-i decat unul. Asta insearma ca am ratat. Cand ne stabilim obiectivele, hotararn ~i asupra conditiilor succesului. Magazia-Ioc de intalnire este un proiect de succes daca inreqistreaza 2500 de intrari pe an. In plus, au fost cinci articole favorabile In press ~i nici un ~ incident care sa atraga

a tentia
politiei,

con tondenta

a

partenerii
4. REALIZAREA PROIECTULUI DEPINDE DE MINE? Desi sunt destule activitati In care ne anqajam noi In~ine ~i Ie ducem la capat, raman destule acelea pentru care, In mod sigur, altcineva este mai potrivit. Vom avea nevoie de Intreprinderi hoteliere, de restaura tori , de autocar, de sala la carninul cultural, de vize, asiqursri, bani de taxe, de acordul primarului,

Serie

"OUa,

volumul 1

Page 9

Cl11I"C'.1I

,

stitutii care are mari planuri exact in

Ce anume facem, ce actiuni 'in~irate in timp ~i spajiu? Trebuie sa adunam cei 15 agricultori tineri, hotarati sa tdiiasca din agricultura ~i turism, ~i It is a booklet of about 60 pages sa-i punem la un loe cu profesorul. initially realized in 2002 by the Vor suporta un curs: acesti oameni group of Kosovar, Flemish, Romatrebuie sa invete sa foloseasca, 'in 18 nian and Polish participants at a luni, macar 2000 dintre cele mai course organized by a group of folosite cuvinte din viata de zi cu zi ~i associations from Belgium in the din meseria lor, regulile de construcpe pentru propozipi ~i Fraze plus inca 0 muljime de alte lucruri. Daca ar ajunge sa-~i faca vreodata un CV sa poata scrie "Iimba germana - vorbit bine!" in rubrica Daca ne intereseaza realmente rezolvarea Problemeil intrebarea Cu pentru limbile straine cunoscute. cine am putea colabora? i~i va gasi Dupa selecjie, asta Insearma stagiu raspunsuri dintre cele mai de preqatire intensive. surprinzatoare. Vom constata uneori idea of encouraging the youth ca nu stiu ce functionar i~i trece in In acelasi timp, echipele vor aduna palmares munca noastra, ori caminul bani ~i vor pregati vizita acolo: initiative groups in Eastern Europe. cultural este luat drept orqanizator, pasapoarte, invitajii, transport, vize, bineinjeles, Dar, in aceste cazuri, asiqursri, cazare-mancare, bani de Catalin Baluta made the translaprogramele de comunicare sunt buzunar, contacte utile (formaton, tion of the manual. The National prost Tacute. Si sunt programele program de calatoriel program de Secretariat for supporting the local vizite - 0 agenda adevaratal), noastre. materiale pentru memoria teoria planificarii TOTDQJtwA S( AfLA IN PRfM~A UW P<>s:tBlL colectivitajii (din 15 amanuntite PAATENtR BlNE:v'E:dlT. ~ct (L WU SlID. oameni numai 5 vor face cate ceva din 5. A!;iADAR: CU CINE CAND sr ce-au invatatl dar, daca avem youth groups made the other acUNDE CUM? materiale, Ie putem arata ~i altora; tivities - revision of the translation, asa se va lipi ~i de ei cate ceval), editing, layout, multiplying and Cred ca am ajuns in momentul in produse publicitare, program de diffusion. care croitorul trece la croit. Ne mai uitarn 0 data in urrra sa vedem: rezerva, divertisment etc.
I I I

domeniul in care ne rniscarn ~i noi, dar despre care habar nu aveam. Cu cine am putea colabora, pe cine sa atragem? Desiqur, nu vern nimeri totdeauna unde trebuie. Estel de asernenea, posibil sa f decis in discujia despre identitalE ca orice contact cu anumite organizatii este contagios ~i de evitat.

pentru straini. 0 echipa de preqatire a vizitei, acolo. 0 echipa de preqatire pentru toate cele pana acolo. Cam 18 luni la dispozitie ~i sprijinul majoritajii consiliului local.

STARTING UP A LOCAL YOUTH WORK GROUP
A few weeks ago. the manual for the local youth work groups that are at the start of their action appeared in Romanian.

pentru cine lucrarn, care este populajia tinta. Sa incer-cam alt exernplu, unul fata de care acjiunea curenta a unui grup local pare simpla joaca de copii. Am selecjionat 15 agricultori pana-n 25 de ani casatoriti ~i cu armata Tacuta. Ce resurse ne sunt necesare? Bani, 0 multime de bani sau servicii gratuite. Macar un profesor specializat in predarea intensive a limbii germane
I

resurse ;pibeneficii 6.cAT COSTA?CE BENEFICIIADUCE PROIECTUL? Chiar daca n-am putea continua proiectul, tot am ca~tigat 15 familii care au ceva in plus: stiu 0 limba strainal au vazut imagini despre alta cultural au ~

The manual systemises, at initiation level, the most important thinking subjects for the youth leaders and offers realistic and accessible solutions to get rid of the inherent confusions of the structuring approach of a new and viable organization, showing the fact that, even if it doesn't seem so, the problem typology is mostly common.

DRUM

IN

LUCRU

CELE MAl MARl GRESELI iN PROIECTARE
1 NU vA EVALUATI f\c~ona\i in mod mecanic, indiferent de ce se intampla cu ectunea dvs. 2 NU SUNTETI DE-CENTRAl Proiectul va intereseaza doar pe dvs, desi pretinde~ ca este destinat unui grup mult mai mare. 3. NU OBSERVATI CE SE TNTAMpLATNJUR Ig_norareamediului social In care va manifesta\i vaduce la esec pentru ca repetai ce fac al~i chiar mal bire sau nu \ine\i seama de nevoile reale ale celor din jur. 4 NU APROXIMATI' ETAPIZAREA SUCCESULUL Reu~ita ac\iunii dvs nu este nici instantanee, nici ve~nica L..I'l.:::-.ll_J Din acest motiv extinderea ~i restrangerea trebuie stabilite din timp, dacs nu din alte ra\iuni, atunci rnacar pentru ca ave] nevoie de 0 planificare a resurselor. Apoi, este mare lucru sa recuros] momentul In care proiectul rateazal 5 UITATI OBIECTIVELE PE TERMEN LUNG PE DRUM Deviind de la drumul declarat, s-ar putea sa ave\i probleme ~i cu publicul, ~i cu sus\inatorii Nu putem face un bar cend am pornit sa construim un centru de consultants profesionala destinat adolescenilor 6 NU URMARITI SUGESTIILE NOI ALE PUBLICULUI POTENTIAL 7 NUS TAB ILIT I U N BUG E T CORESPUNZATOR PENTRU PLANUL COMUNICATIILOR

Cursul scurr de 12roiectare/t:)
Daca insa ne iese, in mai putin de zece ani comparajia intre, sa zicern, 20 de ferme §i 30 de acte aIe autoritatii locale se va putea face §i ne va fi favorabila.


de de

pregatire realizare

(specialisti (speciali

, sti ,

deplasari, administrative etc.); deplasari, transport, cheltuieli cu
activitatile - bilete de intrare chirii, materiale etc. -, cheltuiel; administrative, altele); de evaluare (speci alisti , deplasari, administrative etc.).

Cat costa? Socotit la sange, costa 1.200 de milioane de lei. Echipa de aici are de adunat 500 de • milioane. Sunt rezultatele , asa cum Ie previzionarn, I interesante? Merita sa te Ducem detalierea pana la capat: pentru 500 de milioane acum, ca sa aduci, peste 10 ani, 13.800 de milioane in plus la bugetul comunitatii?

zbaji

"cazare: 3 zile x 25 pers x 100.000 lei/pers/zi = 7.500.000 lei" sa u "hirtie copiator: 5 pac x 120.000 lei/ pac = 600.000 lei"

COMPONENTELE PLANIFICARII
1. Obiectivul (scop, \inta, nivel de atins) 2. Programul (strategia de urmat si ac~unile mapre de efectuat pentru atingerea obiectivelor) 3. Ordonajarea (situarea In timp a activita\ilor Indlvlduale sau In grup) 4. Bugetul (cheltuieli planificate necesare pentru atingerea scopului) 5. Previziunea (proiec\ie a ceea ce se va Intampla la un moment dat) 6. Organizarea (stabilirea atribu\iilor personalului) 7 Politicile (ghid general pentru luarea deciziilor si ac\iunile individuale) 8 Procedurile (metode detaliate de realizare a politicilor) 9 Standardele (nivelul perforrnantei acceptabile.)

Le putem orqaniza §i asa: Bugetul unui proiect este a construcpe la fel de libera ~ ~ost.~ri cu personalul (specialistii, ca §i a poezie. Marea mvitatu, participantii, echipa dvs. diferenta este ca autorul etc.): onorarii, salarii, deplasari ' vize , . ?ecid~ ~um ii arata poezia, in timp ce, asiquran de persoane, impozite §i In pnvmta bugetului, n-are nici un taxe pentru cheltuielile cu cuvant de spus. Practic, daca avem persona lui; de lucru cu 1000 de contabili , ni se vor cere 700 de forme de prezentare. Cu a mica-mica Cat costa? Pe ce dam banii? Cand tendinta de uniformizare! De aceea, administratorul unui putem plati? Ce avem deja de la altii? proiect face acte de Ce punem noi? Cand avem nevoie de 0 anume resursa? administrajie, Altfel zis, atunci cand Irebuie sa ceara a resursa pe care ulterior a va justifica, e - costuri referitoare la program mai bine sa intrebe dinainte cum (transport local, chirii, autorizatii prefers doamna director economic materiale utilizat~ justificarea. Fiecare responsabil are administrative, etc); !?reten!iile sale de prezentare. - costuri referitoare la echipamentele In trebaji lnainte despre exigen!ele currparate sau inchiriate. specifice in cazul proiectului dvs. pentru ca e mai usor de stabilit un buget stiind cum Cat fac fiecare, pe categorii, §i toate se va inchide la sfar§it. la un lac? Regula principals era: sa Oricum, fiecare finantator are pornim cu gandulla final! propriile sale exiqente de prezentare A§adar, pentru cine facem? iar ce scriu eu nu are decat valoare ce facem? unde? in ce de exemplu intre altele. conditii? cu cine? Urmarind corecte la aceste in trebari , proiectam cheltuielile:
"'_='''''''''' raspunsurile

Oricum, vom resursele:

lua in

calcul

toate

Serie nouo, volumul 1

Page

11

Cursu] scurf
transforma in bani toate serviciile voluntartlor sl pe cele asigurate de sediul !ji echipamentele pe care Ie avem deja

de nroiectare/f

• • • • •

contributiile participanjior; disponibil in contul orqanizatiei sau al proiectului; donatii, bani din vanziki etc.

sponsorizari;
subvenjii: contributii in natura.

Ca sa iasa a surna respectabila ~i cinstit calculate, vom transforma in bani toate serviciile voluntarilor ~i pe cele asigurate de sediul ~i echipamentele pe care noi in~ine Ie punem la dispozijie. Aceste gratuitati trebuie masurate pentru ca sunt platite ~i ele de undeva. Am lucrat odata cu un grup dintr-o orqanizatie care, ca de obicei, nu avea sediu. Vicepresedintele orqanizatiei era fiica viceprimarului. Acesta este un caz tipic de ignorare a resurselor.

Ce avem? Avem resurse de imagine. fiecare zi ca probabilitatea de a fi Suntem respectap ~i de incredere, ce luat in serios ramane redusa daca nu -am facut mai demult a fast primit exista, dinainte construita, a mai degraba bine etc. Aceste insusiri /egatura persona/a. Problema este ca nu inseamna bani, dar ii pot ajuta sa relajia personals ramane un capital vina mai repede ~i cu costuri mai consumabil ~i, in plus, e bimici. Avem resurse cu/tura/e. Ne directionata. De aici se nasc imediat pricepem la marionete ~i invatam lntrebari cum ar fi: Dad ma apuc sa repede. Un interpret era platit acum -i cer ceva/ voi mai putea cere ~i cativa ani cu vreo 100 de a/tadata? Ce-mi va cere, /a randu/ dolari ora. Daca ne trebuia sau, dedi-rr» da acum un interpret pentru a ce vreau? Asta s s p t arna na , cum a inseamna.Jntr-adevar, descurca m? Noroc ca trei can i vel u Ide din grupul nostru vorbesc ti'::n,,~i"~"-i"" responsabilizare a bine engleza. Avem, de relatiilor in mediul asemenea, resurse socia/e. social este redus ~i ca Cunoastem pe cine trebuie orice luare de contact sau pe cineva care-I este inteleasa ca a cunoaste pe acela de care favoare deci a avem nevoie. ~a obtinem actiune potential 20 de jandarmi gratis a..__ """"",,_ ilicita, E raul dar pentru pastrarea ordinii la festivalul propun, pentru ca tva timp , de heavy meta/din centrul orasului, introducerea relajiei persona Ie lntre componentele mediului, eventual in de obisnuintele Am avut de curand surpriza de a aAa zona ocupata culturale esenjiale, asa cum m-au de la un grup format din functionari - ~i tocmai aici era surpriza! - cal in invatat formatorii olandezi la un seminar despre networking. ce-i priveste, ideea ca intre diferitele elemente ale mediului social se stabilesc re/aJiiprofesiona/e este dea dreptul exotica. Ei constata in Cineva Ie explica nemultumitilor de

ManvAllA MfA
Stirn cu totii situatia in care se afla in momentul actual zonele rurale din Romania si faptul ca noua orientare a tarii noastre ne impune 0 rapida si aproape radicala schimbare in spiritul impartasirii valorilor europene si alinierii la standardele pe care societatea europeans le are. Acest proiect isi propune sa aduca Romania cu un pas mai aproape de "idealul european", lucru care rna face mandru sa rna nurnar printre membrii sai. Se spune ca schimbarea incepe cu fiecare individ in parte, ajungand sa se manifeste la 0 intreaga comunitate, apoi la scara unei intregi natiuni. Vreau ca aceasta schimbare sa inceapa cu mine si cu alti tineri ca mine, fiind constient ca va trebui sa construim nu numai 0 noua generatie cu idealuri si aspiratii bine definite si cu propria sa individualitate, dar si sa capatam sprijinul generatiei trecute intelegandu-i mentalitatea. Astfel se va putea crea 0 punte de legatura care va duce la construirea unei noi Rornanii, cu 0 identitate noua, fara insa a-si pierde elernentele sale traditionale care 0 fac unica si imposibil de dezbinat; se stie foarte bine ca tot ceea ce este construit bine si pe 0 fundatie fermata pe elemente irnbunatatite si rafinate de-a lungul timpului va rezista mult mai mull. Pentru ca aceasta este 0 scrisoare de motivatie, am sa prezint ceea ce rna motiveaza pe mine si sunt sigur ca si pe altii de aceeasi varsta cu mine vreau ca atunci cand Romania va fi din nou pe picioarele sale si iii va recastiga importanta pe harta europeans sa privesc inapoi si sa fiu multurnit ca am participat si eu la aceasta metamorfoza intr-o oarecare masura De aceea rna voi implica in multe proiecte de acest fel si voi face tot ce pot pentru viitor. A., si inca ceva .., tineretul reprezinta viitorull B31utfl Marin Catalin

Page 12

DRUM

IN

LUCRU

Mai Intai cautam intre noi un Intrebarea ramane. Dupa toate administrator. EI va face corect ce e spunea ca are In agenda "timp aceste aproximari: acuuni, costuri, de facut, E 0 minte limpede, impact, ---"';""---sistematic, atent la detalii. pentru Intarit legaturile". In acest rezu Itate JJ(ALlNJ:. '\)1'. it ~1'f.W{ M 1F. il.J'oo timp I~i viziteaza pur si simplu Pentru ce trebuie sa potentialii parteneri. Este 0 actiune eIJ(f."'M eo ef.Wl 'I1\F.11Olf. IT M specifics pentru cineva care I~i urmareasca administratorul '\)e>V'F.'\) 11 ei{ 1F. 1'IUef.1'I lJ{ ct, VIU.l M exista nenumarate modele de organizeaza viata dand atentie Mel L~ lJ{ ~ 'M.Jei{ lucru, liste de control si problemelor caiete de sarcini, Bineinteles realmente ca am ~i eu cateva. importante. De favorabile mie, are rost sa continui? Cand uitam ca am pornit la lucru aceea se trec fiindca, de dragul nostru, am vrut sa Cel mai simplu model incepe cu un ~i legaturile rezolvam 0 problema pe care 0 tabel In care toate sunt legate de personale credeam problema socials, atunci lista actiunilor, Deci: pornind de la ce undeva, se face?, adaugam cine face? pentru ascunse intre raspunsul este trist. cine? unde? cat costa? cand incepe resurse. Ar fi momentul sa ne dam un pas si cand se termina? Faza aceasta, Ina poi si sa privim In mod critic cea constructiei am facut pana acum. Acum masuram Toate se bazeaza pe credinta ca bugetului, este putem lucra dup a scenarii de-centrarea despre care aminteam intr-o mare la prima In trebare. Asadar, am spus prestabilite. E dar ca asa e. Din lista rnasura ~i una destul tuturor posibilitatilor, administratorul de dar care ne sunt de aproximare cantitativa a obiectivele. Am produs un proiect Ie alege pe cele transformate In capitalului simbolic al grupului original sau unul care poate f obliqatii si se executa. liderilor, de transformare a combinat cu altceva, deja capitalului simbolic In capital. Merita existent. Am verificat de cel cum facut ~i aici un total. putin doua ori: proiectul judecam eeraspunde unei cereri ~i avem ~i am facut Pentru a ne Intari resursele, este dovezi. Ne pricepem sa facem utila estimarea timpului intrarii si cate ceva si avem sau nu 9. CE-A IE~IT iesirilor lor. Ca sa nu intram In parteneri/ colaboratori/ experti. PANA LA URMA? conflict cu furnizorii si prestatorii, Am identificat toate slabiciunile este mai bine sa Ie spunem de la proiectului (nu stim teoria si Poate ar f fost inceput cand putem plati, dupa cum practica pentru ikebana, iar mai bine sa f este bine si sa stim precis cand expertul e scump). Am Inceput cu asta: ca~tigam ceva. reformulat obiectivele atunci cand ne-a fost dar ca nu suntem cu daca mintea noastra este de acum In fine, avem de stabilit conditiile In picioarele pe parnant (concert U2 la indreptata spre final si daca sta asa, care diferenta dintre cheltuieli si Amara~ti!). Ni s-a intarnplat sa ca picioarele unui compas, poate ~i sa urmareasca umbra pe care renuntam la cate ceva cu adevarat resurse este zero. Ori refacem bugetul pana ebtinern unul grozav! A~a merg lucrurile. Nu poti compasul 0 face In lume. Mai direct spus: actiunea se desfasoara rnai echilibrat ori renuntam la avea chiar totul. bine daca judecam In proiect. perrranenta ce s-a focut si, In ~ Cred cal daca am trecut prin toate 7. LA URMA URMEI, DE CE MA aceste momente, vorbim despre un consecinta, re-calculam pasii viitori In functie de locul In INTERESEAZA ACEST PROIECT? proiect acceptabil. care suntem. Aceasta este evaluarea. S-ar putea sa ma intereseze, asa practica actiunii planificate cum spun. S-ar putea sa vreau

nimeni nu-ti da nimic pentru proiectul tau mare daea nu ~tie ca ai fost deja in stare Sa duci cu bine la capat cateva proiecte mai mici. Un ofiter de politie ne

usurinta.

numai sa-mi aleg iubite cu mai multa Doar creez 0 scoala de manechine!

8.DACA DA, CARE ESTE PRIMUL PAS? DAR URMATORUL?

Serie noua, volumul 1

Page 13

c:UV'C'1JI

C't:"1Jrl

do lL'\~t:\;ot:"4-~lI'o!Q
timp pana cand oferim prod use solutii pentru oamenilor. Din

• • • • b) • • • • • c) • • • •

realizarea proiectului evolutia angajamentului

celor

irnplicati
gradul de multurnir e a organizatorilor/ colaboratorilor respectarea p la nific ar ii , punctualitatea climatul de lucru pentru mijloacele utilizate: sprijinul institutional garantii financiare adecvarea spatiilor, localurilor, mijloacelor de transport calitatea personalului functionarea informsrii pentru rezultate: nivelul parficiparii, provenienta, varsta, sexul etc. rezultatele financiare (vanzari etc.) ecouri In mass media nivelul satisfactiei sau al insatisfactiei participantilor (de unde provin satisfaqia/ insatisfactia ?) armonizarea planului cu realizarea practica interesul reluarii proiectului.

adunat-o intr-un program de formare. Forma tori i au uitat sa spuna cine a focut-o: - ca sa stiti In ce masura ati reusit

(e va/uare tehnicii) - ca sa puteti interveni adaptand proiectul (eva/uare corectivii;
- ca Sa Va puneti In valoare In .... sistem (eva/uare po/itidi) - ca Sa puneti punct proiectului, Sa nu vi-I lasati neterminat (eva/uare

Va mai trece destul vom pricepe ca nu sau serVIC1l1 ci satisfacerea nevoilor

B~.:

psih%gicii)
- ca sa-l plasati In timp (eva/uare

istoridi)
- ca sa aveti de unde incepe (evaluare anticipativa) LJ_I!K:~~:::!iI.l~ - ca sa va justificati In termeni de acest motiv 0 si repet de-atatea ori. costu ri/ bene fici i (e va/uare Pot sa organizez In satul meu un economidi) ate lie r pen t r ufo r mar e a - ca sa va faceti cunoscuti (eva/uare responsabililor orqanizatiilor culturale medietioi; si sa constat ca nu vine nici macar - ca sa subliniati sensul actiunii directorul csminului cultural. De unde responsabilii daca lipsesc orqanizatiile? DE eE EVALUM\? PENTRU eA "ORleE ~UT IN FUND E UN PAS INAINTE"!! De unde orqanizatii,

• •

daca prioritatile oamenilor sunt altele decat cele culturale? Pot, la fell sa
propun un program care sa usureze csutarea unui loc de munca, S-ar putea ca elevii din anii terminali ai liceului sa se intereseze de aceasta oferta, Unii dintre ei ar visa chiar la 0 reteta infailibila. Altii ar putea sa se astepte sa Ie ofer eu locuri de rnunca, Cei mai multi I~i vor dori un alqoritm, ca sa nu piarda vremea. Toate astea le-arn aflat, intreband, Inainte de a-mi oferi ajutorul. Multi I~i doresc un loc de munca si nu stiu cum sa ajunga la el. Inca 0 datal nu avem de oferit un produs: atelier de formare pentru intrarea pe plata muncii, ci 0 solutie pa~ala la 0 problema: ei vor sa munceasca si, mai Intail au de Invatat cum se ajunge repede la angajare.

Exista 0 gramada de motive pentru a evalua proiectele. Primol, ~i cel mai important, este acela ca nu avem de ales. Toti cer sa apreciem cat de bine am reusit, Mai rnult, evaluatori dinafar a apar uneori sa ne controleze. Daca sen ta m p la una ca astaI consecinta este de 0 rninun a t a simplitate:
v a saptamana de refacere de duos evaluare. De ce evaluare? Cate feluri de evaluare? lata 0 lista pe care am

(eva/uare etidi).
sau cu sau nu, ascult (zvonuri, declaratii) ~i maser succesul. Ne intereseaza raspunsul la intrebari ca: Eu sau altcineva, intuitiv preg ati re, detasat

serioasa

1. A avut vreun rost, a meritat? 2. Am muncit bine? 3. A fost greu? Ne-am Incurcat unii pe altii?

4. Am obtinut ce-am spus ca vrem?
5. Ce s-a intamplat cu publicul nostru, cu noi ca echipa, cu orqanizatia, cu metodologia noastra?
Cred ca lucrurile nu sunt foarte complicate, numai ca nu ne-am Invatat Inca s-o facem cu voce tare, fara sa banuim 0 intentie de judecare

planificati-

specializarea responsabililor
Necesitatea de a avea un proiect comun nu lasa prea mari posibilitati de

~

rautacioasa,

Page 14

DRUM

IN

LUCRU

model

de lu.cru.

pentru
administratoru.l

r
de proiect

1 .l1I"C'l.11

C' ("l.1V+

rI

0

11'\11"1'"\;

o("} 11"0 o

! rt

1. Programul propriu-zis: programul activita1ilor concrete; orar; Tn~iruirea In timp a opera1iilor; interven~ii ale expe~ilor; 2. Probleme structurale: auto-p rez entare; info rmare , promovare, difuzarea imaginii de mares: coordonare interna, gestionarea intereselor personale ~i de grup; asigurarea materialelor ~i a tehnicienilor (instalator, electrician, electronist etc.); resurse umane existenteJ necesare; organigramaJ distribuirea cornpetentelor; control; 3. Informare:

unor anumite obiective se vor simti "irnplinite" atata timp cat fiecare se poate exprima. Cel mai adesea insat orqanizatiile evolueaza - pe masura ce se maresc - ca tre structuri in care indeplinirea sarcinii pentru care cmeva manifesta aptitudini ajunge sa fie regula. Nu uitaji, rnuljimea nu aduce in mod obligatoriu un plus proportional de cornpetenja. Nu spun ca -i rau sau bine. ~a merg lucrurile ~i ramane mereu la vedere avantajul de a putea renunta, oricand se intampla ca proiectul sa nu fie cella care eu, membru al orqanizatiei, am aderat. Structura grupului de lideri provoaca, aproape automat, 0 anumita alegere in privinta realizarii proiectului. In mod obisnuit, aveji in orqanizatii,

organizatiile evolueaza catre strudun care fovoriyeaya exercitarea aptitlAdinilor

Din nefericire, specialistii au tendinta de a-si restranqe atributiile pana la a nu mai face nimic. In plus, cocolositi ca specia/i~tit ei ~I_""""''''''''''--' nu se vor mai identifica in scurta vreme cu grupult ci vor forma un club al lor, asa cum soferii nu sunt ai firmei, ci al corpulul sindicalizat al soferilor. In asemenea cazuri, n-avem decat sa vedem ce nu merge in programul de resurse umane. Cunosc orqanizajii caret dupa ce au format specialisti, au descoperit ca de fapt nu-i mai au. Specializatii si-au gasit rapid angajamente mult mai atractive. Este evident ca la acesti oameni motivatia s-a redirecjionat ~i ca obiectivele ~i modurile de acjiune ale organizatiei si-au pierdut de tot interesul. E aproape sigur ca naveau nimic cu proiectul, de la inceput. So, keep an eye out ( The Mask). Observaji cu atentie grupul ~i propuneti corectiile utile.

publicitate; rela~ii publice; sec retari at; 4. lntendenta; locu riJ loc alu ri; cazare; rnasa; bauturi; transport public; materiale necesare; echi pam ente; spa~ii de lucru pentru intervenan\i; 5. Administra\ie: secretariat ~i permanents; corespondents; baze de date de construit ~i actualizat;

dar ~i in cazul grupurilor nestructurate formal, un grup activ "nucleul dur", ~i grupul celorlalti, cei care se rnultumesc cu adeziunea la motivele initiale de entuziasm. Oricum, modelele de organizare adoptate nu pot fi foarte diverse. Avem de ales intre 0 structure in care fiecare acponeaza, conform vreunei spedalizari, pentru toate proiectele, alta in care specializarea personala este mai redusa ~i fiecare face de toate in cad ru I unui singur proiect ~it bineinjeles, adesea, 0 structura in care modelul funcponal este mixat cu cel de produs. In cele mai multe cazuri, structura aceasta permite exploa ta rea celor inalt

schita proiectului
Faza I' Identificare -EXISTENTA
• • •

ideal

/ SITUATIA PRE

explorare descrierea situatiei verificare

Faza II' Prospectare / CAUTAREA SOLUTIILOR

• • •

specializati

(contabilii,

artrstu,

directorii transporturilor etc.), dar ~i antrenarea celor mai putin priceputi,

expnmarea a s p ir a ti il o r/ asteptarilor publicului ales transcrierea a step tar il or/ aspira tiilor cu preci za rea even tua lei or ca racteristici ale "produsului" schite pentru proiectele posibile

Serie

"OUa,

volumul 1

Page 15

r'1I~1I' ,-",""I~AD "ll'nl'niOrJ-O"1l"o/1n
• destinate sa creeze ~i sa of ere "produsul inventarul: resursele existente, necesitatile, raportul necesar/ lipsuri definirea unei strategii C'Ce-i de Tacut?'') estimarea fezabilitatii proiectului estimarea impactului proiectului Sunt aici toate elementele care ne definesc. Suntem un grup care Incearca sa armonizeze relapile dintre proiectul pe care-l urmareste ~i

model de Iu.cru.
pentru admil'1istraroru.1 de proiect
trimiteri po~tale; 6. Finan~e: buget; contabilitate; cautere de fonduri; tncasan ~i pla~ide facut; 7. Securitate: teren de parcare; paza lmpotriva incendiilor; servicii de ordine; asigurari pentru toate riscurile; protectia muncii; 8. rela~iiadministrative: avizul/aprobarea Primariel' Consiliului local etc.;

• • •

Faza

111:

Materializare

/

CONSTRUCTIE • • • actiune pentru relajionari In mediu definirea grupului care implementeaza proiectul definirea proiectului: scop, obiective, public-jinta, rnodalitaji de participare, localizare, actiune specializata descrierea mijloacelor: materiale, localuri, personal, transport, necesar de finantare planul comunicajiilor planul financiar

mediul In sa poata integrata. mult ca orqanizatie

care se misca, astfel Incat sustine ca este pe deplin Este, de asemenea, mai sigur ca 0 asemenea nu intra niciodata In criza.

competitie limitate

pentru

resurse

-

• •

Faza IV. Realizare / FUNCTIONARE
• • • planificarea activitajilor coordonare informare gestionarea resurselor umane actiunea expertilor organizare practice utilizarea ~i amenajarea spajijlor coresponden ta contabilitatea EVALUARE

• • • • • •
• •

• •

bilanju] activitatilor bilanjul actiunii evaluare generala adaptare, reorientare

RELATIA CU FINANTATORII POATE FI - DACA VREM - 0 TRANZACTIE ECHILIBRATA. DEVINE ASTFEL DACA STIM CE OFERIM INAINTE DE A CERE

"Agatarea" finantatorilor pare singurul domeniu 'in care grupurile promotoare ale vreunui proiect se afla cu adevarat 'in raporturi concurentiale. Cum finantatorii privesc situatia cu instrumentele disponibile, acelea oferite de metodologiile propriului domeniu de activitate, fac calcule de genul: 1. Suntem clientii acestor grupuri. Sa ne purtam dupa regula cunoscuta noua - dientul este stapan. 2. Sa vedem ce ofera grupul local: 0 muljime de cutii ale milei de umplut! 3. La ce ne serveste sa punem ceva intr-o cutie a milei? Ce primim In schimb? a. Not 0 r i eta te suplirnentara? b. Un sector nou de viitoare clientele? c. Corectarea unui deficit de imagine? d. Scaderea bazei de impozitare? e. Partici pari favorizate la

avizullaprobarea serviciilor de ordine ~i securitate; avizul/aprobarea orqanizatiilor sanitare, de pr ote c]!e a

-

-

_

consumatorilor etc.; licen~ecomerciale; taxe datorate diferitelor bugete ~i diferitelor organiza~ii altele decat cele fiscale; posibilita1i de recuperare a unor accize sau a TVA platite; unde ~i cand se prezinta rapoarte de activitate; unde ~i cand se prezlnta rapoarte contabile; confirmarea lncheierii unor contracte de munca sau de prestari; programul de activitate cu publicul al tuturor serviciilor de care am

Page 16

DRUM

IN

LUCRU

CURSUL DE PRIMAvARA. Pe parcursul cursului de primavara am multe lucruri despre cum putem conduce mai bine un grup , despre cum se pot rezolva eventualele probleme ce pot aparea cu autoritatile ~i m-am intors foarte multumita ~i hotarata sa continui ce am eput vara trecuta. Am fost incantata de atmosfera care s-a creat in timpul cursului din aprilie, atat tinerii din Belgia, cat ~i romanii dovedindu-se interesati, cat ~i dispusl sa coopereze unii cu ceilalp. Am intampinat ceva probleme in aceasta primavara, probleme ce au avut loc in cadrul grupului, dar sper ca ne-au ajutat sa cate ceva despre comunicare, cooperare ~i ca totul va fi bine in viitor. Vreau sa Ie multumesc prin intermediul acestui articol tuturor celor care ne-au sprijinit ~i ne sprijina in continuare sa fondam aceste GLT in cadrul carora cu totii lucruri noi ~i interesante, atat copiii, cat ~i noi, liderii grupurilor. AURORA

Promotorii de proiect liciteaza intre ei, vizand Impartirea favorabila a unor resurse finite, intr-o cornpetitie de tipul eu cartig-tu pierzi. Asta sentampla. Oriunde am fi, chiar si In cel mai prapsdit sat, e plin de promotori de proiecte: preotul, directorul scolii sau al caminului cultural, suflete caritabile, prirna rul ~i consilierii locali, organi zatiile partidelor politice, neamurile care au totdeauna ceva de cerut etc. Resursele sunt totdeauna finite, nevoile nu. Deci, cine are acces la resurse? Mai Intai, cine are puterea. Nu 0 avem, desi avem cel mai bun proiect de petrecere a timpului liber pentru 200 de copii. Daca ar fi fost asa, nu ne-ar mai trebui orqanizatie. Cine are puterea, I~i ia ce-i trebuie si rezolva problema. in al doilea rand, eel care comunica mai bine. Aici se afla

asteptata de un public numeros, daca solicitarea dvs. are mai multe gre~eli de gramatica decat fac eu In mod obisnuit, 0 revista cu gre~eli grosolane de gramatica e prea mult pentru mine. Fiecare dintre noi are propriile blocaje conceptuale. Acesta este unul de-al meu. C.3nd voi produce 0 rnotivatie pentru refuz, din politete, am sa spun ca n-ati respectat regulile de prezentare. Exista totdeauna cate ceva care-mi lasa loc de inters.
Fiecare finantator are propriile sale griji, dar sa presupunem ca proiectul este bun si, cel putin ca idee, a fost acceptat. in acest moment intra In functiun e cealalta e xiqen t a importanta: respectarea regulilor de prezentare. Adevarata munca aici se vede, pentru ca e compusa din amanunte. Multi finantatori au regulile gala stabilite si nu a ramas nimic de aproximat. A::::easta este calea: formalizarea proeedurilor se va tot Intari. Trebuie sa va obisnuiti sa puneti toate intrebarile la timp, pentru reducerea nurnarului su rpri zelor.

publicaua

sansa noastra,

prezentarea pentru succes
THE SPRING COURSE I enjoyed very much the spring course. I think ~ was very useful for all of us because we learned many new things about cooperation, about how to talk with the authorities, about how to bring the kids together and how to solve some problems that can appear inside of the group. When I got back, I was very happy and alii wanted was to continue what I had started. I had some problems with my group, (inside, with the leaders) but I hope that this have helped us to learn something about communication, about trust, and, most of all: about co-operation. I really think thafs the most important in a group: to trust also the possibilities of the other and to cooperate w~h the other. With this occasion I want to thank to everybody which has made this action work, for giving me the possibility to leam new things about how to communicate with children, how to know myself better, and to change experience with great people like the Belgians. Cunosc mai multi activisti care pretind ca modul de prezentare a cererii de finantare este esential pentru succesul proiectului. S-ar pu tea. Potentia lu I fi nanta tor este unul dintre primii judecatori ai proiectului. Oricurn, el se afla Inaintea beneficiarilor. Cei care au probleme ag atarea finantatorii sunt doua feluri: cu de

§ §

nu respects regulile de prezentare stabilite de

finantator;
prezinta proiecte credibile. putin

indraznesc sa spun ca In ultima categorie sunt mult mai multi decat ne-am astepta. Suntem judecati dupa cea mai extravaganta afirrnatie facuta. Daca as administra un buget, nu v-as da nici un leu pentru

intrebarile privind forma de prezentare se pun la nivelurile inferioare, acolo unde discutati despre pia nul de finantare si modalitatile agreate de ... decontare. Cel care decide n- ~

Serie noua, volumul 1

Page 17

fisa mediului
obstescul sfarsit pentru ca Ie lipsesc mijloacele ca sa-~i indeptineasca
proiectul. Nu au un plan de finanjare ~i atragere de sustinatori. In acelasi timp, gramezi de bani nu-si gasesc utilizatori sau, in orice caz, nu gasesc cei mai potriviti utilizatori. Ca sa nu intrati in grupul

o

rnultirne

de orqanizatii

i~i dau

d) - sa ~tip ce trebuie sa finantaji ~i ce surra va este suficienta; - sa ~titi cand ~i pentru cat timp va trebuie banii pe care-i cerep; - sa stabiliti ce ~i cum dap in schimb, cum justificati cheltuielile.

finan~atorul client

ne

poate

fi

~~~~~~m~~~I!~ ~~ii~
I ...,
de decepjionajilor, Tacut: iata ce-aveti a) - sa va cunoasteti bine, pe dvs. ~i propriul dvs. grup; - sa ~titi cat timp aveti la dispozijie; - sa cunoasteti toate altemativele de finantare disponibile, cu cerintele specifice; - sa analizati care alternative de finanjare vi se potriveste; - sa fiti preqatit pentru abordarea mai multor surse de finantare; b) - sa va evaluati bine resursele; sa identificati surse neconventionale de finantare, posibilita] de reducere a chel tuiel ilor; c) - sa invatati cum va adresaf finanjatorilor; - sa vedeti cum puteti relatione timpul finantatorului cu timpul dvs.; - sa cia rifica ti ce vor finantatorii in schimb; - sa ~titi ce oferiti dvs. (concret sau simbolic, acum ~I in

Relajia cu finantatorii functioneaza asemanator cu aceea cu publicul. Trebuie sa gasim mereu noi finantatori ~i sai convingem pe cei vechi sa ne ramana fideli. Dupa cum Yeti observa in sirul de oferte de mai jos, ceea ce putem noi oferi nu prea are concretete. finantatorul

beneficiar al unui produs/ serviciu, dar nu pe sine. Cum am mai zis, fata de tranzacpa comerciala uzuala, parteneriatul cu un finanjator nu face decat sa va certifice drepturile de intermediar. Primiti banii de la finantator, oferiti ceva beneficiarului; acesta va muljumeste, iar dvs. transmiteti finanjatorului semnul recunostintei publicului. Important e sa nu uitam de multumiri dupa ce neam vazut cu sacu in caruta·

stie ca platind va face pe cineva

DOMENIUL: • geografie (suprafata, lim~e, populate, topografie, clima); ha!1i • istorie • economie (tipuri de economie, ~omaj, nivel de trai, uzante privind nivelul de traO RECREEREIDIVERTISMENT: • atractii culturale • facilitati comerciale • parcuri • sporturi cu multi parficipantl (practicanti, spectatori) • sport de masa PUTEREA LOCALA: • personalul puterii locale • oficialitati locale • persoane influente ORGANIZATII: • civice • pol~ice • de femei • de tineret • grupuri de afaceri • organizatii de munca • alte ONG HABITATUL: • unita~ de cazare • reglementari privind cazarea • costuri ~i compatibilitati • uzante privind habtalul AL TE FACILIT ATI SOC IALE s I SERVIC II: • util~ati • transporturi (infrastructura, transport in comun etc) • educetia (publica, privata, colegii ~i universita~) • ingrijirea sanata~i, servicii sanitare

PSI.

Oricat de greu v-ar veni sa credeti, am 0 lista destul de lunga din ceea ce putem oferi finantatorilor, in afara de recuno~tinta ~i dosarul de evaluare:
• promovarea in comunitate a identitatii dorite de finantator; spatii speciale de reclama, la pre] redus; • asocierea finantatorului cu 0 orqanizajie avand 0 buna reputajie ~i alte multe calitap recunoscute public; logo-uri alaturate, menjionarea calitapi de ... finanjator pe bilete, afise, ~

perspectiva) ;

• protectia politiei • biserici • hoteluri moteluri • oferta culturala • oferta turistica MIJLOACE DE COMUNICARE: • ziare, ziari~ti importanti, conducatori, inchiderea editie], conslderatli "politice", contacte • radio/tv, extensie, persoane importante, termene de pre dare, consideratii "polfice", contacte RELATII PUBLlCE: • puncte de contact ale organiza~ei • puncte de contact in public relations CONDUcATORIl SOCIET ATII: • participantii la structurile de putere • programe controlate de fiecare

Page 18

DRUM

IN

LUCRU

nJRNAL

Cursul

scurf

dp nroi£chH'::ebc:2
de durata este, bineinteles, mult de dorit. cel mai

DE SALI~TE
Era dimrneata de 13 august, cand soarele abia se trezea dupa 0 noapte ploioasa. Noi ne deplasam cu mult entuziasm spre misterioasa Sali~te: un buncar plin cu nestemate care asteptau sa fie descoperite.

• cresterea importantei simbolice a finanjatorului in cornunitate; • rela tionare interesanta a finanta torului fata de gruPi rnentionarea calitatii de finantator la sediul dvs. ~i a lui: menjonarea calitatii de finantator pe obiectele de corespondents ~i pe legitimatii, ecusoane, tricouri etc.; • intrarea lntr-un club al elitei comunitatii, in reteaua fata de care grupul se afia plasat intr-o buna pozitie: • asocierea finantatorului nu doar cu ideea de profit, ci ~i cu generozitatea, acpunea educative,

Drumul a fost obositor si, prin geamurile trenurilor, ramanea 0 line de orizont neatinsa de noi inca. Dupa un drum de tara care nu se mai termina, am trecut la aerul curat pe care-l sirnteam pana In varful firelor de par.

Finantatorii proiectelor noastre nu sunt numaidecat dintre cei care vor sa ca~tige un ban in plus. Ei cauta mai degraba avantaje spirituale. ~tiu un carciurnar care ar fi vrut sa fie astronom; n-a ajuns astronom, dar nici ca stapan de bufet nu-i merge rau. Altul viseaza inca la noblejea

artistica, sociala etc.;
De unde Sali~te? De ce Sali~te? Cum e in Saliste? Acestea sunt doar cateva tntrebarile pe care ni Ie puneam. Pe picaturile de ploaie care tocmai se asterneau pe drum calcam noi, niste mici cercetasi care doreau sa priceapa misterul acestor meleaguri. Un zambet plin de entuziasm se mai putea citi pe fetele noastre azi di mi nea ta, cand am inceput programul. • asocierea finantatorului cu actiuni onorante promovate de alte orqanizajii, in parteneriat cu grupuli • rnen tiona re a cali ta ti i de finanjator in toate spajiile de afisaj; • oferirea unor facilitati speciale la programele grupului pentru persoanele desemnate de finantator: preturi speciale sau gratuitatii • favorizarea vanzarii produselor finantatorului la evenimentele propuse de gruPi • oferirea unei clasificari speciale a finanjatcrilor: gazduirea, de catre grup a unor evenimente sustinute de finantator. pierduta a familiei ~i si-a pus diploma strarnosilor deasupra tejghelei. Un bucatar pe care-l cunosc a fost multa vreme un posibil poet bunisor. Pe toti ii intereseaza, asadar, proiectele care confers prestigiu ~i legaturi bune cu cei din jur. Fiecare cu punctele sale sensibile. Nu-i yorba de frustrarile nerealizajilor, ci de normale interese umane. Corect. Trebuie cautate locurile in care inca mai este nevoie de recunoastere publica, de putere, de inAuenta, de laude.

Eram ocupati cu tot felul de chestii care trebuiau sa ne deschida ochii spre frumos. Acum e 17:12. Vom imortaliza ora cand scriem acest articol pentru a ne bucura de clipa trecuta, Tabara ... ceva ... nu stirn ... , poate un cuib din care asteptam sa ne luam zborul si sa vedem soarele cu alti ochi, de exemplu ca 0 portocala care, pe stomacul gol, face multe.

Asocierea la finanjare

in programe

dosarul de prezentare proiectului

a

Haideti sa observarn cat de ui mitoare este culoarea unui fir de iarba nebaqat in seama de nimeni pana acum.

Ph. Kotler Ie spune oamenilor de afaceri finantarea unui proiect ca al nostru este unul intre alte 45 de instrumente obisnuite de comunicare ~i promovare. Nici macar cel care sa asiqure un profit consistent! Gestiunea riquroasa, respectarea angajamentelor ~i buna crestere vor contribui la recuperarea acestui greu handicap.

ca

Serie noua, volumul 1

Page 19

Primim:

Cursul scurt

de nroiectare/ta
Mai trimite a data. Innoie~te baza de date. Vezi daca au venit cei pe care i-ai chemat ~i cine anume. Atrage pe cineva apropiat de po ten tialu l finan ta tor ca tre orqanizajie,

In principiu, dosarul de prezentat unui finanjator trebuie sa cuprinda descrierea completa a proiectului (asa cum am sugerat-o mal inainte!). Daca intelegeti prin descrierea proiectu/ui lista activitajilor de desfssurat pentru atingerea unui anume scop, sunt de pus, suplimentar: indicapi asupra punctelor tari ale proiectului, cele care-l fac sa fie cel mai bun dintre toate, informatii despre editia anterioara, despre organizatori - a mul ti me de h S r ti i de-ale adrninistrajiei, acelea care va certifies existenta - ~i despre parteneri. Aveti scrisori de sustinere potrivite? Adaugati-Ie ~i pe ele. Alegeti ce-i mai interesant din dosarul de presa ~i din materia lui produs in cadrul programului de comunicare institutionala.

Dear Pruteanu,

mister

Doru

Let me present us very shortly: my name is Stefaan and my wife's name is Rita.

Thanks to you we had the occasion to have the Romanian girls in our house in Lede for the two days Trimite a scrisoare de prezentare extra after the (generala). camp in DourDaca nu ai primit nici a reactie, J:.-~~""" ......... -=-"_ bes. We really ia-o de la capat, ~~~ had a fantastic and wonderful Orqanizeaza ceva special la a time together acjiune (de exemplu, primeste with the Romaseparat invitatii, subliniindu-Ie nian girls on calitatea de invitat deosebit). Sunday 29 and Cunoaste-i personal pe cei mai on Monday 30 multi dintre p o te n ti a lii of August. The finanjatori. only problem was that the time was too short. Provoaca cererea de materiale
1";.,,oIO~ __

informative. Trimite material informativ ~i personalizeaza scrisorile de insojire). Innoie~te baza de date. Trimite invitajii la a alta activitate.

trebuie sa Ie spuneti, in rezumat ~i cu exemple concrete, la ce vor servi donajiile.

finantatorilor

algoritm pentru seducerea finantato rilor
Lista de mal JOS poate fi inceputul unui jurnal de actiune pentru seducerea boqatilor. Ea trebuie rupta ~i lipita pe perete, la vedere ochi. In banca de date despre care-i yorba acolo, ata~ati cate a fila de jumal fiecarei persoane inscrise, Man:ati rnacar initiativele importante ~i nu uitaf niciodata sa va inforrnaji despre ce se mai intampla cu omul vizat, inainte de fiecare intalnire. Nui cazul sa va oferiji sing uri surprize.

tanseaza ajutor.

un apel

general

pentru

Foloseste resursa socialal Transmite potrivite. felicitari in toate ocaziile

Trimite raportul anual. Fa vizite pentru intrepnerea relajiei. Incearca ajutor. un apel personalizat de

Trimite un dosar de solicitare. Trimite a scrisoare amabila , indiferent de raspunsul primit. Construieste parteneriatul. Transmite ecouri ~i multumiri.

Especially we were very pleased with the stay of Irina David. The reason is that my wife and I are two members of a small group in Belgium who are sending already 13 years humanitarian help to Ta.rgu Neamt. The last 7 years Rita and I are always staying in the family of Irina. We told her about the courses of Somepro, and she was immediately interested to follow a course in Romania. So she looked for two other girls in Ta.rgu Neamt and went to the course in Holod in 2003. When they came back of this course the 3 girls started directly the group 'Atomic Kids' in Tarqu Neamt, and every week on Saturday they played with about 50 children. We wish to congratulate you, and also Cristina Enache, for your excellent job that you are doing with your organization 'Asociatia Grupurilor Locale de Tineret' (AGLT). Thanks again for the two wonderful days that we could live together with the Romanian delegation!!!!!!! Many greetings from Stefaan and Rita

Fa-ti baza de date. Cauta la fisc, in cartea de telefoane, la Primarie. Asculta-i pe cei din jur. Trimite potentialului invitajii la a activitate crqanizajie. finantator propusa de

o

AFACERE, DAR NU CINE ~TIE CE! MAl SUNT ~I ALTE 45 DE POSIBILIT ATI

Page 20

DRUM

IN

LUCRU

DESPRE CUM AM FACUT RETEAUA REGIONALA
Tntr-o zi m-a sunat, din senin, Doru Pruteanu. Mai auzisem de el, dar nu-I cunostearn personal. Mi-a tacut 0 propunere pe care nu puteam s-o refuz: sa particip la un training la Sibiu. Am acceptat. L-am luat pe colegul meu Dan ~i am pomit la drum. Dupa 15 ore de calatorie pana la ....---Sibiu, mea ma intrebam de ce nam putut ramane acasa Nu ~tiam precis ce se va lntampla acolo ~i de ce am fost chema], dar un lucru pares sigur. acea intalnire avea sa decida soarta intregii organizatii... ~i aveam dreptate. Am fost fericit sa ii revad pe vechii participanfi dar ~i sa cunosc alte persoane. Dupa sosirea liderilor belgieni am discutat despre realizarile din anul precedent. Cativa au avut succes in activitatile cu copiii, altii nu (ca ~i mine), dar am clarificat ce-i greu ~i ce-i u~or in crearea sau functionarea unei organizatii pentru tineret. Fiecare am gasit diferite solutii pentru aceste problemele cu care ne confruntam. Am jucat in fiecare zi jocuri, cu scopuri multiple: amintiti-va (in caz ca ati uitat) ca in fiecare dintre noi, indiferent de varsta, exista un copil dornic sa se joace, ceva spirit de echipa ~i,cateodata inteligenta. La un moment dat am fost impa~iti in doua grupuri: viitorii partlcipant avansaf (sunt printre ei) ~i formatorii. Am discutat probleme specifice prezente ~i am tncercat sa gasim solutiile cat mai bune posibil. Tn grupul nostru, cu ajutorul .profesionstiior" Doru ~i Cristina, s-a decis soarta organizatiei. Asta aveam de facut sa punem bazele unei retele nationale a grupurilor locale ~i a unor retele regionale. Am impa~it tara luand in considerare numarul de grupuri locale de tineret, facilitatile de comunicare, posibilitatile de transport ~i chiar potrivirile culturale in mai multe regiuni, fiecare cu un potential centru. Acest lucru s-a facut pentru 0 mai buna legatura intre grupuri aflate aproape unele de altele.
LL-I __ --'

regiunilor organizatiei am avut placerea de a fi vizita] de cineva de la fostul minister al tineretului. Am votat ~i, dupa un joc restrans, propunerea grupului in care era ~i Doru Pruteanu a ca~tigat.

Jocul pe care I-am jucat atunci ~i ar fi trebuit sa ne dea mult de gandit in perspectiva lucrului in retea, numit Piatra de Supa, era conceput pentru a ne face sa lucram in echipa, dar nu am realizat acest lucru pana la sfa~itul lui. Avem tendnta sa ne credem in cornpefitie cu ceilalti chiar ~i cand vedem ca am reusi mai bine daca to] i-am ajuta pe toti. Este ciudat dar este felul in care romaru traiesc,

Jocul de seara, Vampirul, a fost unul din cele mai infrico~atoare jocuri care Ie-am jucat vreodata loti ne-am simtit bine. tuata in intregul ei, intalnirea a fost un succes ~i ~i-a atins tinta. Noi am fost multumiti de rezultate ~i sperarn ca acest tip de I u c r uri f a c ....----r-------. diterenta.

Tnainte de a vota viitoarea

harts a

ZIUA COPIILOR
Si Tnacest an, pentru copiii din Murge~ti, 1 iunie a fost deosebit. Noi, grupullocal de tineret, am organizat de ziua lor 0 joaca de neuitat pentru ei ~i nu numai. Cu acest an, a fost a treia oara consecutiv cand s-a seibet ziua copiilor de catre grupullocal de tineret Spre bucuria mea, anul acesta am fost ajutat foarte mult atat la organizare cat ~i la desfasurarea Tntregiizile de trei noi membri. Cel mai mult ne-a bucurat ca au fost foarte rnul] copii ~i s-au sim\it foarte bine Copii au avut de ales din mai multe jocuri combinate cu cornpettie fugitulTn sac, tragere la coarda suftat Tnfaina, rnarcat dulcea\a fara folosirea mainilor s.am.d Ce mai au avut parte de distrac\iel Cred ca anul aceasta au fost mai mul\i decat altadata, cam 50 la numar. La Tncheierea zilei de joaca, fiecare copil participant la jocuri sau la competi\ii a primit un pecbelel care a fost finsnlat de catre lideri. kum suntem ocupe] cu organizarea unei festival de dans popular care are loe pe data de CGiulie. Vor fi invitate 10 grupuri de dansuri populare, meiorietea din satele vecine, dar mai vin ~i grupuri de dans popular din Media~, Sibiu ~i Targu Mure~ Pe langa festivalul de dans ne mai

cctoam ~i de organizarea unei excursii de 0
saptamana la lacul SfBnta Anna, la care vor participa 20 de copii, Tnperioada 22 -29 iulie. Sperarn sa gasim sponsori suficien\i pentru aceasta excursie, dar cred ca putem f optrnisti jumatate din banii necesari Tiavem deja Cam astea sunt nouta\ile pe la noi Cu aceste randuri Tnchei acest mic articol ~i Tisalut pe to] prietenii ~i sper sa ne revedem la vara Hesfelean Istvan Murge~ti

Serie noua, Volumul 1

Page 21

HOW WE CREATED THE REGIONAL NETWORK
One day I was called, out of the blue, by Doru Pruteanu. I had heard of him before but never met him in person. He made me a proposition I couldn't refuse: attending a training course in Sibiu. Fine I said. I'll grab my partner (Dan) and I will be there on schedule. After a 15 hours trip to Sibiu, I was still wondering why I couldn't have stayed home. I didn't knew what was going to happen or why we were called there, but one thing was certain: that meeting was going to decide the fate of the whole organization ... and I
"Asociatia

team-work and sometimes intelligence. The next day we were divided into two groups: the future animators and the advanced leaders (I am among them) each group had stated it's problems and together we tried to solve them in the best way possible. The fate of the big organization was decided with the help of our professional "workers" Doru and Cristina. We have split the country tacking into consideration the number of LYWGs and communication, into six major districts each having its own

everybody. It's odd but it's the Romanian way to do. The evening game "The Vampire" was one of the spookiest games we have ever played and everybody have enjoyed themselves. All in all the meeting was a success and it had reached its target. We were also very pleased with the results and hope that this kind of things really makes a difference. Andrei Stanciu Prisacani, lasi
Harta scanatii este aceea a modelului de regionalizare finalmente acceptat de majoritatea celor prezenti. Se poate vedea si evolutio votului. Modelul tine cont de posibilitatile de transport ponii la "centrul" natural-in mod
&t:-A

Grupurilor.
J_r

.... -

lod!J(

normal un mare orcs=de afinitiiti culturale si de unele dorinte direct afirmate. Odatii cu ihmultir-ec grupurilor locale, numiirul regiunilor va creste si, probabil, se vor produce rearanjiiri.

Z.
was right. I was very happy to meet old friends from previous courses and new friends also. After the Belgian trainers came we discussed our accomplishments during the past year. Some were successful in their work with the children, some were misfortunate (as I was), but we sorted out the difficulties and the easy parts in running/creating a local youth organization. Each one of us came up with different solutions to these major problems we are confronting with. Each day we have played multi-purpose games: remind us (in case we have forgotten) that in each of us no matter the age exists a child eager to play, leader. This has been done in order to create better bonding between associations situated close to each other. Before we voted the future map of the organization we had the pleasure to be visited by someone from the former minister of youth. We had voted and after a tight match Doru's proposition had won. The game we played that day called "The soup stone" was meant to make us work as a team but we hadn't realized that until near the end of the game. We tend to work in a competitional environment although we would cope better with an environment where everybody helps

CRIZA DE IDEI
Pentru cei tnscrisi In yahoogrupul Iywg, amintim ca am pus la fi~ierele acestuia doua pliante cu peste 120 de tipuri de actlvitati posibile lntr-un grup local. Exista chiar ~i un concurs al carul termen final suntem nevoiti sa-l rnutam pana la zilele nationals de contact (decembrie 2004).

Page 22

DRUM

IN

LUCRU

SALUTARE TUTUROR!
Au trecut deja saptamani bune de la momentul Tncare ne luam Ja revedere" fie Tn fata cabanei din Sali~e, fie langa autobuzul Intarziat la cheveres. Tnsa timpul nu poate ~erge toate acele amintiri care mi-au rarnas intacte. Toate clipele minunate de atunci multe cuno~inte noi, poate prea mute cateodata, dar suntem bucurosi ca ati fost permanent receptivi ~i deschisi experierta noastre. A~ vrea sa va felicit pe toti cei care au Tnceput deja sa se implice Tn aceste activitati ~i sa-i Tncurajez pe cei care mai stau pe ganduri. Va a~teapta clipe minunate, asa ca nu Ie rata~. Am fost la toate cele trei cursuri din aceasta vara ~i a~ vrea sa va rnultumesc tuturor pentru colaborare. Fara Tntelegere recproca nu poti merge Tnainte. E foarte important sa reu~e~i sa ai Tncredere Tn ceilalti ~i sa fii parte a unui grup cat se poate de unit. Tn aceasta privinta ne putem considera un mare grup national, asa ca va~ sugera cu caldura sa nu pierde~ legatura cu cei pe care vi i-ati facut prieteni Tn numai sase zile. Mu~a bafta tuturo~

Bucuria noastra este aceea de a -._...".,......",."....,...". a v vedea entuziasti ~i hotarati Tn a co nt inu ape Ie voi pastra cu mine multa ace st drum. vreme, ca ~i voi - sper Poate cateodata de altfel. Sper ca zilele ~~.~~~_: nu este usor sau petrecute alaturi de noi, v~~~~ poate uneori vi trainerii, au fost Tn acelasi se pare mu~ timp placute ~i folositoare. prea simplu Am Tncercat impreuna sa 1$~"If!Z!I~ dar noi lncercam va oferim notiunile de baza 1II.~:::£5C::~~~~ oricand sa va fim despre AGLT, punand Tn aproape ~i sa orice vorba 0 parte din sufletul nostru. Am lmpartasim din gandurile, parerile, Tncercat sa va Tmparta~imTn acel scurt timp

iiiil.~~~~

IMPRESII
In luna iulie, Tn primul dintre cele trei cursuri de vara, au participat si lideri ai grupurilor locale de tineret din comuna Dumitresti, Desi acestia desfasurasera astfel de activitati anterior, cu totii au marturisit ca au trait a saptarnana de neuitat.
Crina Craciun (Giurcari) bucuroasa ca am cunoscut persoane noi de la care am avut multe de invatat: a fost o experienta unica pe care nu cred ca 0 voi uita vreodata. punct de vedere, nu voi uita niciodata jocurile de incredere, deoarece in spate/e regulilor se ascundea scopul eel mai important: cu incredere §i daruire poti forma un grup puternic ce nu poate fi destramat de nimeni! La Tntrebarea Care a fost activitatea care v-a impresionat cel mai mult?, parerile au fast Impartite. lulian Bentea (Motnau) rnarturiseste ca actiunea premerqatoare zilei de joaca nu a poate uita: modul direct in care am luat contact cu parintii acelor copii, necunoscuii, dar toiusi amabili §i deschi§i a fost deosebit: imi voi aminti mereu privirea lor! De preferintelor asemenea, se Tnscriu Tn topul la lac de

Tntotdeauna ai ceva care-ti rarnane Tn suflet dupa a astfel de Auzisem inainte despre Adela Jugaru (Galoesti) ne tabara. aceste contacte la nivel national §i trnpartaseste impresia generala cu international, dar faptul ca am un aer melancolic: A fost deosebit, cunoscut pe viu modullor de a gandi pacat ca s-a terminat atat de rapid. a fost tnir-edeviir iolosiior. Daca e§ti Am legat multe prietenii cu oameni deschis spre 0 astfel de activitate, deosebiti §i vom tncerce sa iinem poti oticend sa te petteciionezi prin legatura. De asemenea, Marcelina munca proprie, dar mai ales apeland Bentea (Motnau) nu poate uita zilele eelorlaJti. Unul din petrecute la Saliste: Am in vatat 0 la experienta mutume de lucruri noi pe care voi lucrurile pe care vreau sa Ie aplic §i la noi in GL Teste incerca sa Ie aplic §i modul de in eottvtt sttt» noastre, lucruri cum faptul ea am eunoseut pe vtu moaut organizare. Au incercat sa ne ar fi cola bora rea; lor de a gandi a fost tmr-eaevsr ofere un model am realizat ca este folositor demn de urmat s! foarte important sa au reusit. De comunici cu ceila/ti, asemenea, ma iar aeest schimb de bucur ca am avut sense de a-mi experienta la nivel national sunt exersa eng/eza, ne spune Catalin sigura ca va avea efecte benefice Bizadea. Aproband parerile colegilor, asupra tuturor: am ca§tigat mai multa incredere in mine s! am Georgiana Tarala (Motnau), adauqa incercat sa "fur" cete ceva din a impresie personala: Nu pot uita cum toti aeei oameni puneau suf/et experienta /or. in tot ceea ce faceau: din acest De aceeasi parere este §i

Serie nouii, volumul 1

Page 23

HELLO, EVERYBODY
All our joy is where we see you A lot of weeks already past since the moment we were saying goodbye in the enthusiastic and determined to continue this front of the cottage from Saliste or in the road. Maybe sometimes is not easy or front of the late bus in Cheveres. But time maybe sometimes is too simple - but all the cannot raze from my memory all that recol- time we are trying to stand by you and we lections that I keep untouched. All the great are ready to share our thoughts, believes time from these moments I will carry w~h me and especially our experience. for as long as you - I hope. I also wish ...----------__ that the days you've spend together w~h us, trainers, had been in the same time pleasant and useful too. We've been trying together to offer the basic notions about LYWGAlAGL T, adding in every one of our words a small part of our soul. We've tried to share with you on that short time a lot of new knowledge, make so much in the same time at once, but we are glad that you were all the time responsive and opened. I would like to congratulate all those that already started to involve in this kind of activities and to encourage those that are still thinking about it Wonderful time is wa~ing for you, so do not give it away. We were together at all three summer courses and I would like to thank everybody for collaboration. Without mutual understanding, you cannot move on further. It is very importa nt to trust the others and to fo rm like th is a much closed group. But I feel like we can consider ourselves as a big national group, so I would suggest you warmly to keep in touch with all those friends that you have won in just six days. Success to you all! CRISTINA ENACHE

IMPRESSIONS
In the month of July, at the first from the three summer courses, attended also leaders from Dumitresti local youth work group. Even if they were quite experienced, all of them confessed that they've lived an unforgettable week. Adela J ugaru (Galoesti) shares us her general impression looking melancholically: It was something special; it's such a pity that everything finished so quickly. I've made a lot of friends with special people and /'1/ try to keep in touch with them. Also Marcelica Bentea (Motnau) can't forget the days spent in Saliste: I've learned a lot of new things that I'll try to apply in our activities also, things like collaboration. I've realized that is very important to communicate with the others and I'm sure that this exchange at national level will have positive effects towards everybody; I won much more self confidence and I've tried to "still" a little from their experience. The same thought has Crina Craciun (Giurcari) also being glad that I've met a lot of persons, people from who I have a lot to learn: it was an unique experience that /'1/ never forget. It is always something that remains in your heart after a camp like this. I've heard before about this kind of contacts at national and international level, but the fact I had the chance to meet live their way of thinking was indeed useful. If you are opened to this kind of activity you can always have the chance to improve yourself thru your own work, but especially by appealing at the others experience. One of the things I want to apply to our Iywg is the manner of organiz ing. They have been trying to offer us a good example to follow and they've succeeded. Also, I've had the chance to practice my English, tells us Catalin Bizadea. Approving the others believes Georgiana Tarala (Motnau) added an impression concerning the general feeling: I can't forget how all those people were involving their hearts in everything they were doing: from this point of view I will never forget trust games, because behind all those rules it was hiding the most important thing, the psychological purpose: with trust and dedication you can put the base of powerful groups that can't be disintegrated by nobody!

IIIIIII

As

an-

swers at the question Which was the activity that impressed you most? the believes were split. lulian Benta (Motnau) confesses that the activity anterior to the play day was the one that he cannot forget: direct way in which we took contact with the parents of those children, parents that we've never meet before but even kind and open. It was special; I'll never forget the look in their eyes.

In the top of the most preferred activities we can add choosing activities (dancing, working with teenagers, contact with authorities.

Page 24

DRUM

IN

LUCRU

GA ••••••

E PE LA .0.
tn centrul comunei, Tn doua dintre camerele Caminului Cultural - una servind pentru ~edintele liderilor iar cealalta fiind locul de depozitare a materialelor. Saptamanal, au loc activitati Tn, deocarndata, cinci sate implicate. In urma acestora, liderii consemneazs prezenta lor ~i a copiilor. La fiecare doua saptamani are loc schimbul local de experienta fiecare sat preznta raportul activitatilor desfasurate, raport care va fi ulterior anexat dosarului localitatii respective. Deocamdata teancul este subtire, dar suntem optimisti ca va creste considerabil. Scriem aceste randuri deoarece vrem sa aratam tuturor rodul muncii noastre. Daca Tti doresf cu adevarat, poti! - este Tndemnul pe care TI trimite tuturor Trandafir Mirela, unul dintre noii lideri cooptan. Activitatea de recrutare s-a desfa~urat la Tnceputul anului scoler. La sfa~itul acesteia ne putem bucura de Tnca 7 persoane entuziaste: membrii mai vechi au fost bucurosi de noii voluntari. Voiam sa parlicip ca lider de la Inceputul verii, dar atunci mi s-a spus ca sunt prea mica; oricum, mai bine mai tal7iu decat niciodata (Alina Strambei). Acelasi spirit II recunoastem din vorbele tuturor. Ma bucur ca voi putea pariicipa, contribuind cu ceva In folosul copiilor din satu/ meu, declara lulia Cristogel. Membrii grupului local din Dumitre~ti va transmit tuturor salutari ~i va asteapta tn eventualitatea unor schimburi de experienta Numai bine!

Grupurile locale din comuna Dumitre~ti (Vrancea) funcfioneaza regulat Tn fie care sfar~it de saptamana. Fiecare membru al echipei de lideri T~i rezerva ziua de duminica din timp; tn momentul cand pa~e~te pragul sediului, el lasa deoparte orice gand legat de ~coala sau de alti prieteni ~i Incearca sa Ie d 0v e d e a s c celorlalti ca merita sa fie una din pietrele de temelie ale grupului local.

a

De cand am Inceput, acum ~apte luni, ne desfa~uram activitatjle pe terenul de spori din incinta Grupului 9colar Dumitre~i, penuu acei copii care nu au avut norocul de a trai Impreuna cu familia. lncercam astfel ca prin joc sa scoatem la iveala din ei acea latura comunicativa, straduindu-ne In acela* timp sa tiezvotem un program de integrare a lor In societate. Pentru ei veneam In fiecare duminica pentru doua ore eram cu to(ii copii. De la sf8r*tul lui septembrie am reu*t sa ne Implinim un vis mai vechi, acela de a Ie oteri ~i copiilor din satele apropiate ~ansa de a activa In grupul local, ne declara unul dintre membrii responsabili ai GLT Dumitresti, Liviu Bizadea.

*

*

Daca acum doi ani grupul liderilor era constituit doar din 5 lideri iar activitatile se desfa~urau numai pe durata vacantelor, pe rand Tn diferite sate, acum avem posibilitatea de a organiza simultan Tntalnirile cu copiii. Urmand exemplul retelei nationale, am reusit sa punem bazele uneia locale, tn care sunt irnplica] 23 de lideri activi ~i doi responsabili pentru buna functionare a Tntregului mecanism. Sediul retelei locale se afla

o SCR1SOARE
La lnceputul acestei tabere am crezut ca totul se va desfasura liber, fiecare avand propriul sau program. Nu a fast asa, din fericire. Mi-am dat seama, lncetul cu lncetul, cam despre ce este vorba: de creativitate, de imaqinatie puse mai apoi in practica alaturi de copiii cunoscuti chiar inainte de a lncepe .rnarea provocare". M-a luat §i pe mine valul si l-am considerat un adevarat

curs de tnvatare. Nu rna asteptam sa iasa asa de bine, dar, dupa munca depusa, efortul mi-a fast bine rasplatit. Mi-a facut placere sa fiu in mijlocul copiilor §i cred ca acesta este un element important daca vreau sa lnfiintez ceva asemanator in orasul nostru.

Serie noua, Volumul 1

Page 25

...HOUGH ... FRO.. US S
LYWG of the community of Dumitresti (Vrancea) functioned regularly on every weekend. Each member of the leading team takes care to have the Sunday free from the beginning of the wee~: in the moment he steps in the rooms of the local group he gives away all the concerns about school or other friends and do the best to prove to the others that deserves to be one of the Iywg' fou ndation stones. Seven month ago, since we staried, we organize our activities on the backyard ground of the high school over here for those children that didn't had the chance to live together with their families - kids from the otphanage. Thru play method we were trying to emphasize the communicative pari of them, doing our best in the same time to develop a social integration program for them. Every Sunday we come downtown and, for two hours, we are all children. At the end of September we succeed to realize an old dream: to offer to the children from the villages that surrounds the centre of Dumitresti the possibility of being involved in our Iywg, declares one of the responsible of the Iywg, Bizadea Liviu. If two years ago the leading group was counting only 5 leaders and the activities were developing only during holidays in different times and in different villages, now we have the possibility to organize simultaneously our meetings with children. Following the example of the national network, we succeeded in foundation of a local network involving 23 active leaders· and two persons responsible with the good function of everything. The headquarter of the local network is situated downtown, in two rooms of the cultural house - one used for the leaders meetings and a smaller one for the materials

We organize activities on a weekly base in 5 (for the moment) villages involved. At the end of those two hours, the leaders are registering their evaluation. Every two weeks they are attending the local exchange. Every village presents the report of the activities and the reports are to be added to a village file. For the moment, the bundle of paper is thin, but we are optimistic that it will grow considerably. We are writing these lines because we want to secure to everybody the early first fruits of our week. If you wish something bodily, you can do it is the urge that Mirela Trandafir, one of the new leaders, is sending to everybody. The recruitment has been carried on at the beginning of the school year, activity that brought us seven new enthusiastic persons. I wanted to apply as a leader since the beginning of the summer, but at that time I had been told that I don't have the age for it. Anyway, it's better a little late than never (Adina Strambei). The same spirit you can fill it from everybody's words. I'm glad I can attend to these activities, because in this way I can be useful for the children of my village, declares Iulia Cristog el. Lywg's members from the community of Dumitresti greetings to everybody and are waiting for an exchange. All the best! mai.improviza~,ia~~cum ne descurcarn destul de bine. Avem ~i un sedlu al orgamza\lel, modest dar pe acre 0 sa-I transformam, cu ajutorul copiilor, 1ntr-unloc placut de 1ntalnire.Ne-amjucat difer~e joc~~i~.ez~cum ar fi: 1mbrat~am gram ada, Bruiaju~ B§za, Hotii §i
po/~i¥", Plano, SubmaJinul, Inaunfru §i-n amra, jocuri de lncredet», Fotbal chinezesc ~i mu~e altele. Copiii care participa la jocuri sunt In

say

L-

_j

Stimata redacne, Tnprimul rand vrem sa ne cerem scuze pentru ca raspunsul nostru ajunge asa de tarziu, dar lmprejurarile au fost vitrege ~i n-am reusit mai devreme. . Ca.sa va potolim curiozitatea,va spunem ca noi (Dora, Paula ~I LUCian)am reusit sa Infiin\am 0 organiza\ie locala de tineret pe care am Inregistrat-o juridic. Se numeste Provocarea. Am organizat ~ijocuri de zi, nu intr-un numar foarte mare deoarece la inceput nu am avut destule materiale. Pe parcurs am '

numar de aproximativ 20 - 25 ~i au varste cuprinse lntre 7 ~i 12 ani. Speram ca In urmatoarele luni, In vacanta, sa ne intensificam activita\ile ~i sa ob\inem rezultate cat mai bune. Paula, Dora, Lucian Ludu~ - 4 iunie 2004

Page 26

DRUM iN LUCRU

The Children Day

Dear Editors, With big efforts we succeeded to found a local youth group for which we obtained even legal recognition. Its name is The Challenge. We organised play days, but the number of it wasn't very big because at the beginning we didn't had enough materials to play with. With time passing, we started to improvise and now we manage pretty well. We have even a place of our own, modest now, but it will be improved with the help of the children and transformed in a pleasant place to meet. We've played different games such as The Thief and the Cop, 1,2,3

This year too, June 1st was something special for children here in Murgesti because we (the local youth group) organized a really special play day. This is the third time that we organize something for children (by chance we have three new leaders to help in organization and in practical issues). The most important thing was for us that the children were themselves very well and happy. They could choose from different type of games and competitions. This year I think I saw about 50 children that day and every one who was playing in the games and in the competitions received a little present this one was bought by the leaders. In this moment we are working to

organize a festival with popular dance for more than 10 traditional dance groups. A lot of them are from near villages, but we inv~ed traditional dance groups from Medias, Sibiu, and T g-Mures also. After the dance festival we are working to organize a trip for the children for a week at Sfanta-Anna lake. That will be in 22-29 of July. We hope to find enough sponsors for this, but I think that we can be optimistic because we have half of the money we need for this.
He sfele an Istvan Murgesti

Piano, The Submarine, Inside and Outside, trust games, Chinese Football
and a lot more. The children that participate at the activities are 20 - 25 and their ages are between 7 and 12 years. We hope that in the next months, during summer, our activities grow larger for better results. Paula, Dora, Lucian l.udus - 2004, June 4

My motivation
We all know the sfuation that exists nowadays in some rural places of Romania and the fact that the new orientation of our country imposes a quicker and almost radical change in the spirt of sharing European values and standards. This project propose to push Romania one step closer to the European ideal, thing that makes me feel proud to be counted on ~'s members. It has been told that the change starts with every person, one by one, the process touching an entire community and after the whole nation. I would like that this change starts with me and another youngsters like me: our job is to bui~ not only a new generation with ideals and aspirations strongly defined, w~h their own individuality, but even to "capture" old generations' support by understanding their mentality. In this way, a link may be created, growing into the development of a new Romania, with a new identity, but without loosing its tradfional elements, point that makes it unique and impossible to loose as un~. It is known very well that everything is well build and stands on a base formed by improved and refined elements will resist longer. I would like that, when Romania will be on its foots again and when it will regain its importance on the European map, I look back and be pleased that I participated at this metamorphosis. That's why I will involve myself in a lot of projects like this one and I will do everything I can for the future. O! ... and something else ... the youngsters are the future.

Catalin Baluta

Serie nouii, Volumul 1

Page 27

Gura Humorului, 26 - 27 iunie

MICROREGIONALA MOLDOVENEASCA
Doua zile am fost la Gura Humorului 10 oameni de la Falticeni, Baia, Tg. Neamt ~i lasi, cu un invitat special de la Brasov, Era 0 intalnire prornisa tocmai de la Sibiu, atunci cand se puneau la cale retelele supra-locale, de grupul Aripi In Europa. Voluntarii din grupul de Falticeni au propus un ghid voluntarului: cum trebuie sa fie voluntar, ce calitati trebuie sa aiba, trebuie sa faca sau sa nu faca tntalnir la al un ce La e, Tn scurt timp IYW9@Yaho09roups.com. pe La Sibiu se vorbea despre necesitatea specializan liderilor Tn grupul local pentru a propune copiilor activitati cat mai atractive ~i diverse. La Gura Humorului s-a facut 0 lista care cuprinde urmatoarele specializart teatru, teatru de papu~i, pantomime, teatru de umbre, karaoke, bodypainting, desen, sculptors Tn sapunlplastilina, eire, origami, dansuri populare romanesf ~i straine, dans modern, dans de societate, bratari de sfoara colorate, muzica gastronomie, design vestimentar (pentru papusi), club de dezbateri, orientare, Tmpletituri de nuiele etc. Atelierele specializate sunt bune nu doar pentru diversitate, dar ~i ca posibile surse de flnantare. Cursurile

---

Intre jocuri ~i 0 drumefie pana la Manastirea Humor ~i alta la Vorone], partici pantii s-au luat foa rte Tn serios ~i au discutat des pre: un ghid al voluntarului, relatia GLT cu familiile copiilor, scoala, autoritatea locale, flnantatorii locali ~i straini, specializarea liderilor, posibilitatile de a Tnfiinta 0 participanfi au completat ghidul cu tabara international a la Falticeni ~i propriile idei. Lista cornpleta va aparea
mediatizarea activitatii.

IMPRESII DESPRE VOLUNTARIAT
To at a treaba cu voluntariatul a Tnceput dintr-o simple curiozitate. Cu timpul, curiozitatea aceasta a mea s-a transformat dintr-un pretext de a iesi Tn ceva foarte series, atractiv, foarte interesant si placut aceasta pe care 0 desfasor ~i faptul ca sunt Tn mijlocul copiilor ma fac sa prind viata: lncetul cu Incetul, Ii Inva~ pe copii tot ce stiu si asta ma bucura la maximum. Intotdeauna mi-a placut Activitatea sa Impart cu ceilalti si acum am aceasta ocazie. Voluntariatul mi-a oferit numai satisfactii si sper sa continue sa fie ca pana acum, un joc pentru copii, pentru toti,
0

lectie de viata

IMPRESSIONS ON VOLUNTEERISM
All the volunteerism thing began just from curiosity. In time, this curiosity of mine has changed from an excuse to go out into a very serious, attractive and extremely pleasant activity. This activity I'm doing together with the fact that I'm surrounded by children make me feel alive. Step by step, I tech children all I know and this fills me with joy. I've always loved to share everything with the others and now I have this opportunity. The volunteerism offers me only satisfactions and I hope it will continue to do the same: a game for children, a lesson of life for all of us.

SURUGIU ELENA IRINA

Page 28

DRUM

IN

LUCRU

IMPRESII DE VOLUNTAR,,,
loti rad ~i se simt bine, atmosfera e formidabila. Incercati ~i voi ~i puteti vedea ce fnsearnna sa fii voluntar. Inca de la lnflintare, am participat la aproape toate Intalnirile Grupului local de tineret Aripi In Europa ~i m-am simtit minunat. Am luat parte la prima editie cu emotiile unui voluntar In devenire. Imi treceau prin mi nte tot felul de lntrebari: "Ma vor placea copiii? Daca nu stiu ce trebuie sa fac? Oare rna voi putea descurca In privinta jocurilor? Ma voi putea face lnteleasa ~i ascultata?". Cu sufletul nelinistit sl cu un set de jocuri In minte am coborat la locul nostru de lntalnire, la iaz, unde... surpnza... ne asteptau cam 100 de copii. Vazandu-i pe toti a~a, Io.....~ __ nerabdatori sa se joace, emotiile au atins cote inimaginabile. Parca eram la bac, la probele orale! Dar erau emotii constructive, asa ca m-am impulsionat sa ma straduiesc sa fiu pe placul copiilor. Dupa cantecele si jocurile de grup s-a facut lmpartirea pe grupe. Era uimitor sa vezi cat de bine cornunica copiii In mediul lor specific - cel al jocului. Aici toti sunt egali, nu exista diferente de varsta, de statut social sau de nationalitate. Toti erau fericiti pentru ca cineva se ocupa de joaca lor. Personal, mi-am ales grupa de 13 - 14 ani, copii formidabili, foarte cooperanti ~i receptivi. Am reusit sa comunicarn excelent, m-au ajutat sa trec peste tracul cauzat de

ca

vor mai veni, eu ca voi fi tot la grupa lor ~i ca-i voi tine minte pe toti. Intalnirile urrnatoare au fost mai putin tensionate, dar la fel de antrenante ~i placute. De fiecare data ai de Invatat ceva de la ei, din psihologia copilului, cum sa cooperezi cu cel retras ~i timid, cum sa-l scoti In evidenta sau cum sa-l astamperi pe cel zburdalnic, scotandu-le In evidenta aptitudinile si talentele tuturor.

Este foarte important sa ca~tigi prietenia copiilor, atat de diferiti unul de celalalt. Trebuie sa ~tii cum sa comunici cu fiecare dintre ei. Exact aceste aspecte ne sunt dezvaluite In cadrul grupului prin jocurile pe care Ie facem.
~~ __ ~ -"~ __.

ernotii. Ei m-au facut sa ma simt un voluntar adevarat. Jocurile Ie-au pia cut foarte rnult, mai ales cele de creativitate care Ie puneau mi ntea la contri b uti e , folosi ndu-se de imaqinatie. Ziua de joaca s-a terminat Intr-un hohot de veselie ~i voie buna. Copiii au fost captivati de diversitatea jocurilor ~i de atmosfera. Toata padurea vuia de rasetele zglobii ale pustilor. Ne-am despartit facandu-ne unii altora promisiuni, ei

Astazi, avand In spate cateva zile de [oaca, pot spune ca am lnteles ce lnseamna sa fii voluntar cu adevarat, Sunt mandra ca fac parte din acest grup si ma voi stradui In continuare sa fac tot posibilul ca si cei mai mici si cei mari sa se sirnta bine si sa se joace. Este un fel de terapie prin joaca, Tof rad ~i se simt bine, atmosfera e formidabila. Incercati ~i voi ~i puteti vedea ce lnseamna sa fii voluntar.

ANA MARIA GROSU Falticeni

"Noi Orizonturi Pentru Ti neri"
Organizatialocala de tineret " Noi OrizonturiPentrulineref' 6abadag a reusit pfma In acest moment urmatoarele; sa atribuie un nume organiza~ei - NOI ORIZONTURI ENTRUTINERET,sa atraga P noi voluntari (8utucea Ana-Maria, Ghitoiu AnaMaria-Corina, Tanasescu Mihaela) pentru a-i in~ia ca viitori lideri, sa se faca cunoscutaprin paginaweb: lMMAI.noptgo.ro, fluturasl pentru tineri ~i parinti, afi~e, sa poarte discutii cu parintii pentru a face cunoscutscopulorganiza~ei. Am hotaratca organizatiaar trebui sa aiba 0 adresade email comunapentru 0 mai buna comunicare. reu~itaconsiderabilaeste prima organizarea unui play day cu un grup de 13 copii (cuvarste cuprinseintre 6 si 10 anO.In cursulsaptamaniiviitoarevor fi puse pe s~e poze din cadrul activitatii desfa~urate.In cadrul acesteiactivitatiau fost folos~eunele materiale obtinute printr-o sponsorizare. Restul au fost contectionatede voluntarii organizatieidin materialeproprii. Nu au fost solicitate nici un fel de sume de la parin~. De asemeneaam reusit sa facem cunoscutadomnuluiprimarintentiade Infiirr tare a organizatiei ~i sa solicitam sprijinul consiliuluilocal.

o

Serie noua, Volumul 1

Page 29

VOLUNTEER'S IMPRESSIONS ..
It was amazing to see how well the children communicate in their typical environment - that of the game I participated to almost all play days of the Local Youth Group Wings for Europe, even from the beginning and I felt wonderful. I took part in the first meeting with the emotions of becoming a volunteer. All kind of questions raised in my mind: "Will the kids like me? What if I don't know what I have to do? Will I manage to explain and play the games? Will I make myself understood and listened?". With reconciled soul and a set of games, I walked to the pond, our meetings location, where.. surprise!.. about 100 children were expecting us. Seeing all of them eager to play, the emotions reached unconceivable sizes. It seemed like I was giving to an exam. But there were constructive emotions, so they impelled me to do my best to be liked by the children. After the songs and the games with the whole group, we divided the kids into small groups. It was amazing to see how well the children communicate in their typical environment /- that of the game. All of them are equal here; there aren't differences of age, social status or nationality. All of them were happy because there was somebody who played with them. I chose the 13 - 14 years group, great kids, very cooperative and responsive. They made me feel like a real volunteer. They loved the games very much, especially the creative ones, which requested their imagination. The play day ended in a peal of laughter and mirth. The children ... ~~~ were captivated by the diversity of games and the childish atmosphere. The whole grove was humming of their springhtly smiles. We separated making promises to one another that they will come again and that I will still be in their group and I'll remember all of them. Our next meetings were less tensioned, but identically entertaining and pleasant. Every time we learn something from them, from children's psychology, we learn how to work with the lonely and shy ones, how to quiet the gambolling ones, revealing everyone's abilities and talents. It's very important to gain the children's friendship (which are so different one from another). You must know to communicate with each of them. We discover these things in our group, through the

games we play. After these play days, I can hope today that I find out what it means to be indeed a volunteer. I'm proud to be in this group and I will do my best to make the little and grown-up ones to feel well, to play. It is some kind of playtherapy. All of us are laughing and feeling well... The atmosphere is great. Tryout you too and you'll see what it means to be a volunteer.

ANA MARIA GROSU Falticeni

AURORA DESPRE KRINKEL
Am cunoscut oameni din toate colturile lumii, oameni extraordinari de la care am invatat atata cat nu credeamca e posibil.Am facut lucruripe care nu credeam ca 0 sa Ie fac vreodata,as putea spune ca m-am redescoperitintr-o alta dimensiune. Am fost mai energica,mai plina de viata, nu m-a speriat faptul ca proveneamdin locuri total diferite si ca aveam culturi diferite. Eu nu ma asteptam ca totul sa fie atat de spectaculosla Krinkel,ma gandeamca e 0 tabarade instruiresi atat. Nu a fost asa dar mi-am revenit imedial In viata mea nu am avut atata energie,am fost prinsa de niste franghii in aer, am mers pe un pod instabil, am crezutca nu 0 sa fac fata, dar toata lumea m-a incurajat si am reusil Sunt niste oameni extraordinari,mau facut sa-midepasesclimitele,plus ca am invatat sa costruiesc un pod, am urcat la niste ruine, a fost 0 vreme groaznica, a plouat incontinuu,alunecam,mi-afost foarte teama, dar eram 0 echipa, eram foarte apropiati,ca un tot, ma simteam ca intr-o Puteam sa ne alegem activitatile, familie. Am avut doi lideri extraordinaricare am stat in corturi,nu aveam apa curentala au avut incredere in mine, in posibilitatile dispozitie, mi-a fost frig, am facut si febra, mele si m-au facut sa devin mai sigura pe Vreau sa va spun ca m-a uimit felul in care ne-au facut sa descoperim ca suntemcompatibli ca echipa:ne-aupus sa facem diverselucrurifiind legati la ochi si apoi fara sa vorbim. A fost uimitor ca dupa ce ne-au lasat sa vorbim ne intelegeamdin priviri si cand am vazut rodul muncii,am fost toti fericiti si uimiti, totul iesise extraordinar. In plus, cand aveam de ales jocuri descopereamla sfarsit ca aveam aceleasi optiuni, niciodata n-am crezut ca poate exista 0 potrivireatat de perfecta.

Page 30

DRUM

IN

LUCRU

Proieclul Structura de sprijin pentru gl1Jpuri/e locale de tineret este sustinut financiar de Cuvemul ComuniuWi Flamande din Belgia ~i de Autoritatea NaVonala pentru Tineret din Romania. Notele despre planificare ~i proiectarea activitatilor learn scris dupa observaVi proprii ~i dupa citirea multor carti. Partea despre proiectare

~~t

urmareste
chiar schelelul unui manual belgian. Materialele despre activitatea GLT din Dumitre~ti - Vrancea, cele nesemnate, au fost propuse de Cristina Enache. Cristina a facut ~i traduce rea catorva texte. Alti traducatori au fost BrTndu~aSimioneasa (Oasa de Piatra, Doamna!) de la Aripi Tn Europa (Falticeni), iesencele Diana Hodas ~i Anamaria Pruteanu ~i chiar unii dintre autorii textelor. Mai multe scrisori primte pe email au fost editate Tn asa fel Tncat sa se potriveasca nevoilor momentului. Fotografiile au ajuns Tnarhiva AGLT prin grija Elenei Pa~covici, a Danei Codreanu, a lui Bart Wynants, a lui Zoltan Galambfalvi ~i a a~ora care au vrut sa ni Ie trim ita. Am facut acest numar dublu din Drum Tn lucru cu ajutorul BAC - Centrul mobil pentru actiune socio-culturala din lasi, Voluntarii BAC au asigurat mu~iplicarea ~i distribuirea revistei. Intamplarea face ca primele exemplare din acest numar sa ajunga TnSuedia. Adresele noastre: ASOCIATIA GRUPURILOR LOCALE DE TINERET, Aleea M. Sadoveanu 46, lasi, email: Iywgaglt@yahoo.com SOMEPRO VZW, Korte Begijnenstraat 18, Tumhout, Belgium, email: info@somepro.be

- Nu prea stiu ruci eu cum sa Tncep ... , na' grupul de pe Calnic a facut 0 iesire cu copiii de la Centrul de Plasament. E ceva sa faci 0 iesire cu copiii ala si mai ales e destul de interesant cum esti privit cand propui asa ceva celor din consiliul director. Incerci sa Ie explici ~i iar sa Ie explici, dupa care te mai lntreaba si ei 0 data cu ce naiba te ocupi, ei habar n-au ce tnseamna conceptul de "animator", iar daca nu stai bine la capitolul explicatii atunci ai cu desavarsire ghinion. Daca stai bine la capitolul asta tre' sa mai stai bine la un capitol: la rabdare, adica acea rabdare stupida la care tre' sa explici ~i sa explici din nou ~i asta doar pentru a-i face sa lnteleaqa ca tot ce facem facem pentru copiii de acolo si nu Ti costa nimic!! Cam asta am patit noi cei de pe Calnic cand am Tnceput capitolul " ... doar a zi de joaca", chiar nu aveam cunostinta de cele ce urmau ...

am gre~it persoana.j). acum Tin trecut faza, a fast mai mult decat comical Oricum, nu a iesit nimic .. , de ce? de aia!! :») se pare

ca

Cand privesc

Bun, sa revin la treburi mai importante .. , ne propusesem sa iesirn cu copui cam pe 12 septembrie, dar, avand activitatea de voluntariat din alte asociatii a tot trebuit sa amanarn iesirea pana pe 2 octombrie, e bine ca totusi am nimerit scare, ... dar asta dupa ploaia

torentiala :))))
Am plecat cu copiii la ora 10 dirnineata de la centru, toate bune si frumoase, dar pe drum s-a pus ploaia, craparn de ciuda, eram in tramvai pentru ca trebuia sa ne deplasarn ln cealalta parte a orasului. In gandul meu: " ... nu pot sa cred ca tocmai azi ploua, da' normal. .. ". Intre timp ceilalti ne asteptau sus. (Spun ceilalti deoarece am invitat sa participe la jocurile noastre si pe unii membri COGITO care au mai fast prin tabere de animatori, unii chiar au fast la cursuri de formare de formatori, ... totodata nu am uitat de colegii de pe Re~ita care au fost Tn tabara la Saliste (Bobo, DeDe, -Roro ca nu a putut) ~i spun sus pentru ca terenul ales de

"Calnicul" a gandit a iesire cu cei de la Centrul de Plasament "Speranta" din Resita. Greu a fast , fratilor, a-i face pe ala sa inteleaqa, ma mai si repet...., multe! Am reusit totusi sa

"bag bine" cu psihologul de la centru' ~i de atunci toate au mers mult mai bine, chiar am avutr---------------------. sprijin din partea lor... pe copii Ti cunosteam pentru ca am mai avut tanqenta cu ei prin intermediul altar asociatii, sl ei ne cunosteau pe noi, asa ca in legatura cu ei toate bune, adica Ie-am explicat ceea ce vrem sa facem ~i au fast mai mult decat de acord cu iesirea proqramatal Am obtinut 22 de copii, cel mai mic era Tn clasa a 6-a iar cel mai mare avea 17 ani, dar, asa cum se obisnuieste la Centrul de Plasament, noi se afla undeva deasupra era numai Tn clasa a 9-a, dar au mai orasukii, noi Ii zicem "Ia Sterna", fast ~i din clasa a 11-a!! deoarece se afla acolo sigla gigant a (Uzina Constructoare de (Na', hai sa recunosc ca mi se UCMR-ului Re~ita.) lntre timp ne "pusese pata" pe asistentul social de Masini prin telefon daca ziua de la centru' ,.. , a bunatate de fata, ~i sfatuiam ori ba si, chiar Tncepusem sa ma fac vazut din joaca se reproqrameaza gandindu-ne ca se tot reprogramase, ce Tn ce mai des pe la centru', .. , dar

ma

Serie noua, Volumul 1

Page 31

SHORT STORIES
am hotarat de comun acord cu supraveghetorii de la centru sa continuant ... Am coborat Tn statia de tramvai, tot ploua, speram totusi Tntro Tndreptare a vremii! Tn asteptarea Indreptarii vremii am mers cu copiii la sediul unei fundatiil Pe drum rna gandeam la variante de jocuri de interior, pornisem la ziua de [oaca, nu? asa ca trebuia sa fac ceva! Am adaptat urgent jocuri de mima, Tmi plac la nebunie!! Mai ales ca am reusit sa mai "incalzesc'' situatia cu cateva vorbe de duh de care nu duc lipsa, credeti-ma!l Apoi s-a oprit ploaia §i am fost din nou sunat sa mergem "Ia Stema", am terminat jocul Tnceput, am Tncolonat copiii si ...spre Stema!l Am ajuns repede si mi-am gasit colegii ...jucandu-se :))) De-atata asteptare se plictisisera!l Na', acum sa-l mai las si pe Andrei ... Mai, da' numai eu as vorbi, pe bune!! - Intervin si eu, Zero sunt Tn caz ca ati uitat de mine. Chiar ne jucam niste jocuri de Tncredere Tn care am avut norocul sa dau cu capul Tn mana unei persoane care nu a ridicat-o la timp. Eu am avut placerea sa fac parte din celalalt grup, cei care au plecat direct la locul de joaca. Ce pot sa spun decat ca a fost un drum cu peripetii? Tn cele din urrna am ajuns la un loc bun pentru joaca si, profitand de vremea buna, am hotarat sa tinem Tn cele din urrna ziua de joaca. Am vorbit cu Costy la telefon si el a venit cu copiii. Ce sa mai zic, ne-am jucat §i pot sa spun asa, ca un feed-back, ca a iesit totul bine, tara incidente. Copiii au fost mai mult decat lncantati, bucurosi §i asteapta cu nerabdare urmatoarea zi de joaca, Speram ca 0 vom organiza cat mai curand. Tot cat de curand va vom trimite §i pozele ... Tnchei aici cu 0 invitatie adresata §i celorlalte grupuri: sa puna Tn aplicare ce am lnvatat Tn tabara, sa lase emotiile §i inhibitiile acasa pentru ca senzatia e unica, §titi despre ce vorbesc ... vorbesc despre scanteia de fericire ce se vede Tn ochii fiecaruia dupa ziua de joaca. Alina Tudora is an EVS volunteer now. She started a year time stage at Somepro, in Belgium, and her most important responsibility is to keep a permanent communication channel with the local groups in the country. The group from Babadag (Tulcea) started their activity after the summer courses by getting a new name. It's called New Horizons for Youth Organization and has had already a few play days. They even have a little web page. Miriam Vilceanu (Res ita) said that she has promises from the authorities and that she can launch a local group in Tamova (CarasSeverin). Gina Apostu already organized an activity in Murgeni, a village next to Barlad. On September 26, the group from Codaesti (Vaslui) had their one year anniversary. But the most active in the last 2 - 3 months is the group ITomMoldovita. After they had their own training course with friends ITom Belgium, a dozen of local leaders decided on making play days once a month in Moldovita and, from time to time, in near villages. Until now they went to Vama and Campulung Moldovenesc. In the end, on the 3rd of September this year the judge admitted the Local Youth Group Association has the legal conditions to be recognized. The decision ITomthe 3-d of September is finalized on the 5th of October. Founded on the 15th of March, AGLT becomes a juridical person six months later. The first general meeting will be at the end of this year. Until than your adhesions are welcomed (and the same afterwards!). The national secretariat took the pledge of visiting the local groups at their home at least once a year. Until now we've visited Bucsinisu, Ladesti, Berbesti, Murgesti, (and Acatari!), Targu Neamt, Crucea, Moldovita, Codaesti, Hodora and Dumitresti. We also had seen in action the widespread group of the Mobile Youth Center in lasi. By the end of the year, we will go in Oltenia again, at Resita, in Ardeal and, try to ge~ to Dobrogea. You can do it yourself. Four leaders from Nr 20 ACV Oradea participated, in August, at a one week Nr 22 eM forming stage for international youth Thuiszorgwi activities in Hungary. Alexandra Apan and her colleagues ~--.....projected, for this winter, activities with children from an orphanage. Next spring they will participate at a second part of the stage, also in Hungary. Another four leaders went in Belgium at the rainiest, most natural and crowded camp they could ever get to. Irina David, Aurora Stefan, Cristina Bolohan and Cristina Enache admitted that the international Krinkel camp meant more than anything else, an amazing experience. They promised to write an amazing article about it in the December's Drum in lucru.

Last hour: I found out that a new project, continuing the one that permits us to organize the summer courses, Drum in uau etc, was admitted in financing. Lefs get to work.

01 A::ociapol

Bulotln Informotlv + ... I Localo do Tinoro In G1-upurl or I ~tructuri\. do Infornapona c tul cadrul prolo UI urllo Ieeete do tlnorof ::prlJl n pontru gru p

ASOCIATIA GRUPURILOR LOCALE DE TlNERET
Aleea lVIihail Sadoveanu 46

Un caiet tematic despre proiectare
Am citit ca viata organizatiilor - ~i deci ~i a grupurilor locale de tineretse desfa~oara urmand cinci etape u~or de observat. Tnprima faza, un grup de entuzast', nemultumiti de 0 anume situatie sau pur ~i simplu interesati Sa contribuie la schimbarea In bine a unor componente ale mediului social, considera ca au definit un proiect comun ~i trec la actiune pentru realizarea lui. De obicei actunea nu are sprijinul unui proces serios de reflectie cu privire la cauze, interese, efecte secundare, resurse necesare etc. Toate elementele nebagate In seama la momentul potrivit se vor razbuna. Cu varf ~i lndesatl Etapa a doua, cu atat mai apropiata de momentul initial cu cat actiunea era mai spontana, este aceea a razboiului generalizat: nu ne mai plac unii dintre colegi, aflam ca pe ei Ii intereseaza de fapt altceva, descoperim ca unii I~i iau mai multa putere ~i au mai mult succes decaf ne-ar conveni, nimeni nu ne Intelege.

IA~I
Phone 0742.208.219 Fax: 0232.231.540 Email: bac_iasi@yahoo.com

VETI AFLA PRIMII ~E ~AI ESTE NOU DACA VA iNSCRIETI LA

LYWG@YAHOOGROUPS .COM. CUM? E SIMPLU.
TRIMITETI UN EMAIL LA LYWGSUBSCRIB E@YAHOOGROUPS .COM

De obicei organizatiile mor In aceasta faza. Cele care reusesc sa depa~easca momentul 0 fac prin reglementare: toate detaliile aflate In disputa se negociaza la sange, se scriu In contracte, acorduri, tratate, Intelegeri etc. ~i viata merge mai departe. Celelalte doua etape sunt mai putin importante acum. Ele se refera la varsta maturitatii organizatiilor. Tnacest dosar ne oprim la cateva aspecte ale actiunii de planificare. Sper sa va fie de folos! Doru Pruteanu PS: Pentru ca materia lui pregatit este foarte mare, am ales pentru aceasta aparitie formula numarului dublu.

TEMA LA ONE AGAINST ALL
Cursurile de van~ reprezinta un moment placut de ~eved~re.cu colegii din organizatiile din tara, dar .~icu ani~atoru belqieni .. are ~ Imparta~esc In continuare din expen~nta lor.In!ucrul cu copm, Pentru multi dintre noi aceste cursun reprezinta o.m~re oportunitate pentru a Incepe 0 ceriera de voluntanat Intr-.un . domeniu In care principala preocupare este petrecerea tmpului liber In compania copiilor. Metoda Invatarii prin joe, care cere totu~! im~licar~a cat mai puternica a liderului In activitatile educetiv-distractive, s~ dovedeste a fi foarte potrivita, d~o.a~~celasa sa se mamfeste In mod evident interesul pentru activltatl.
A

Pana acum participantii au dovedit 0 buna implicar~, .confirm.~nd ca ideea grupurilor locale este una de succ.es I~noi, iar ~elatille Infiripate vor determina schimburi de ~~pen~nta ce v~r aiuta la funcfionarea mai eficienta a organizatillor existente ~I, poate, la crearea altora. N.R.: Una dintre sarcinile cele mai grele la One against all a fost redactarea unui articol de prezentare a motivatiei participarii la curs pentru Drum In luctu. Autorul articolului a necunoscut.

l.ucrul ln echipa este 0 alta idee sus~inut~la aces~ec~rs.ur~. ~ T activitatea unui grup local de tineret Joc~nle tr~bUle sa ~I~a ~I acest scop, al crearii unor relatii cat mal bune Intre copu, I~tre . copii ~i lideri ~iIn grupulliderilor, ~~tfell~ca~ c~operarea dintre el sa depaseasca doar stadiullntalmnlor saptamanale.