LISTA CU TERMENI

A.
ABSORBANTE INTESTINALE - trecerea medicamentelor de la locul
de administrarii in circulatia generala (sanguina).

ADSORBANTE INTESTINALE - Medicamentele adsorbante sunt
produse insolubile in apa si in lichidele din tubul digestiv, adsorb toxine microbiene, microorganisme, etc. Se etalează pe mucoasa gastrica, formând un strat protector. Ex.: NORIT (cărbune medicinal), SMECTA, Silicatul de magneziu

ACIDOZA - cestere a aciditatii si reducere a rezervei alcaline din sange,
din cauza unor tulburari functionale in organism.

ACIDOZA METABOLICA - aceasta dereglare a echilibrului acidobazic
al organismului poate fi provocata de o productie crescuta de acizi in organism sau printr-o pierdere de baze (bicarbonatul de sodiu, de exemplu). Acidocetoza, o forma de acidoza metabolica, survine intr-un diabet zaharat prost stapanit si, intr-o masura mai mica, in post. O acidoza metabolica poate, de asemenea, sa fie provocata de o pierdere de bicarbonati in caz de diaree severa sau de intoxicatie cu aspirina. Dar cauza principala a acidozei metabolice o constituie eliminarea insuficienta a acidului prin urina: atunci se vorbeste despre o acidoza renala.

ACIZI BILIARI -

favorizează absobţia grăsimilor colesterolului, a

vitaminelor liposolubile, au efect coleretic si colecistokinetic, activează 1

lipaza pancreatica (enzima pancreatica), contribuie la menţinerea unui tranzit intestinal normal Ex.: URSOFALK, URSOSAN, LITHOFALK

AEROSOLII – sunt preparate farmaceutice sub forma de picaturi sau
particulele foarte fine, dispersate in aer cu ajutorul unor dispozitive speciale. Sunt intrebuintati in diferite afectiuni ale cailor respiratorii, in tratamentul complicatiilor pulmonare pre- si postoperatorii, astm, traheite, laringite, bronsite, pneumonii.

AGENTI DE DIAGNOSTIC – produse ce ajuta la stabilirea exacta a
diagnosticului Ex: ANTIGENE – pentru IDR – se foloseste in diagnosticul tuberculozei THYROTROPIN ALFA (THYROGEN) – pentru diagnosticul tiroidei HELICOBACTER TEST INFAI – pentru diagnosticul in ulcer HP

ALCALOIZI – Sunt substante organice produse de plante utilizate deseori
in terapeutica, datorita efectelor benefice pe care le produce asupra organismului

ALERGENI - Substanta care antreneaza o reactie alergica la unii
subiecti: pneumalergenele, care patrund pe cale respiratorie in organism, sunt continute in acarienii din praful de casa, in polenuri, peri, scuame si pene de animale, in mucegaiuri si in poluantii industriali. trofalergenele, care patrund pe cale digestiva, sunt prezente in lapte, oua, carne, peste, unele fructe si legume. Unele alimente sunt, de fapt, pseudoalergene, adica ele produc simptome care simuleaza

2

alergia

deoarece

sunt

bogate

in

histamina,

substanta

care

declanseaza efectele alergiei (branzeturi, bauturi fermentate, varza murata, carnati, conserve), sau pentru ca provoaca eliberarea acesteia de catre celulele organismului (oua, crustacee, nuci, arahide, capsuni, rosii, ciocolata, peste, alcool). alte alergene afecteaza omul pe alte cai, foarte variate, calea sangvina, de exemplu; ele se gasesc in medicamente, in veninuri, in microbi.

ALOPECIE - Alopeciile reprezinta afectiuni ale parului si scalpului
caracterizate prin caderea difuza sau localizata a parului.  Alopeciile difuze sunt definite in raport cu o cadere normala de cca.50 de fire de par pe zi.Unele caderi ale parului sunt fiziologice (caderea parlui lanugo la nou nascut si cea zisa seboreica la sexul masculin).  Alopecia androgenica este foarte frecventa la barbati, responsabila de calvitia comuna, cu predispozitie ereditaradominanta. Ea incepe dupa adolescenta, mai ales in regiunea temporala si este dependenta de atitudinea afectiva a subiectului vis-avis de podoaba sa capilara.Acest tip de calvitie la o femeie trebuie sa duca la cautarea unui sindrom de virilizare.Tratamentul acestui tip de alopecie este deceptionant si reprezinta o sursa importanta de profit pentru comertul cu produse medicale si para-medicale.  Efluvium telogen (alopecia difuza de stress) ,este datorat sincronizarii a numeroase fire de par in faza telogena, dupa un episod febril, o nasere dificila, o interventie chirurgicala sau un episod negativ psiho-afectiv.Refacerea completa dupa un astfel de episod se realizeaza in 4 pina la 6 luni.

3

 Alopeciile toxice sunt datorate in special chimioterapiei anticanceroase, antitiroidienelor de sinteza, anticoagulantelor, anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina A.  Alopeciile mixedemului, difuze dobindite insuficientei se observa in cazul pituitare,hipertiroidiei,

hipoparatiroidiei, diabetului sever, colagenozelor, carentelor alimentare, sindroamelor de malabsorbtie, sifilisului .  Pelada este o boala frecventa de cauza inca neprecizata, asociata cu vitiligo, cu auto-anticorpi anti-stomac, anti-tiroida, ereditate, diabet, atopie, traume psihice.Limita zonei fara par este neta,pielea este stralucitoare, punctata de orificiile foliculilor pilo-sebacei, inconjurata de fire rupte la 1 cm, deformate in forma de semnul exclamarii.Evolutia poate fi spre crestere spontana sau capricioasa, spre generalizare.  Alte alopecii in placi sunt fie traumatice: tricotilomania sau alopecii create de diverse tipuri de coafura.  Alopeciile cicatriciale urmeaza orice proces care distruge foliculul pilos: traumatism, arsura, afectiuni congenitale, lupus, foliculite, modificari date de tratamente radioterapice, cancere epiteliale primitive, metastaze, etc.

AMINOACIZI - Compus organic care contine o grupare amino si o
grupare carboxil. Aminoacizii sunt constituentii fundamentali ai proteinelor. Ex: L-TIROSINA (TIROZINA)- Aminoacid pur, ALANINA, ACID GLUTAMIC, CITRULINA, E 920, ACID GAMMA-AMINOBUTIRIC

AMINOGLICOZIDE – grup de antibiotice active pe numeroase tipuri de
bacterii. Datorita toxicitatii lor (afectarea auzului si a rinichilor) sunt folosite doar in cazul cand alte antibacteriene mai putin toxice sunt ineficace; se administreaza cel mai frecvent injectabil.

4

Administrarea poate fi orala. care pot chiar sa le inlocuiasca in mod avantajos. Ex: PARACETAMOL. el necesita. Analgezicele sunt fie periferice. antimigrenoase etc. fie centrale. prescriptiile se fac in ordinea crescanda a toxicitatii: paracetamol.).Ex: GENTAMICINA. FASCONAL. actionand la locul durerii. apoi morfinice minore si la sfarsit morfinicele majore. STREPTOMICINA ANABOLICE SISTEMICE . ANTINEVRALGIC.Steroizi anabolizanti Ex: ANDROLI. intravenoasa sau locala (prin cateter). apoi alte analgezice periferice. Analgezicele centrale trebuie sa constituie obiectul unei prescriptii medicale. rectala. Analgezicele sunt prescrise adesea in completarea tratamentului privind cauza durerii. Ele sunt asociate uneori unor medicamente mai specifice simptomelor (antispastice. intre care unele sunt eficace si impotriva febrei. Analgezicele periferice. de paracetamol si de aspirina. ROYALTROPIN ANABOLISM . ANALGEZICE - Substanta capabila sa suprime sau sa atenueze durerea prin actiune centrala. 5 . Medicament destinat suprimarii sau atenuarii durerii. in general. In caz de durere intensa si rebela. NEOMICINA. Efecte nedorite . antiinflamatoare. derivati de morfina. ACID ACETILSALICILIC.Foarte numeroase si uneori grave. in principal. sunt reprezentate.este totalitatea reactiilor chimice care conduc la o sinteza sau la o fabricare. ele sunt specifice fiecarui tip de produs si sunt favorizate de automedicatie. in general. actionand asupra sistemului nervos central (maduva spinarii. Analgezicele centrale sunt. creier). un consum de energie. intramusculara.

Gazoase : PROTOXID DE AZOT. secretat de testicul. a. METOXIFLURAN. Una din 5 femei si jumatate din gravide sufera de anemie feripriva.sau anemia prin carenta de fier se Asa cum caracterizeaza prin nivelul scazut de hemoglobina din sange si este tipul de anemie cel mai des intalnit in toate categoriile de varsta. Stimuleaza dezvoltarea si functia organelor genitale masculine si aparitia caracterelor sexuale secundare. Ex: TESTOSTERON. b.: BARBITURICELE. 2. ETER DIETILIC. indica si numele sau. ANAVAR / OXANDROLON. Ex: FERRUM HAUSMANN ANESTEZICE . Anestezice locale 6 . la care se adauga androgenii secretati de corticosuprarenala si in cantitati foarte mici de ovar. CICLOPROPAN. anemia feripriva are drept cauza lipsa de fier din organism. ENFLURAN. Principalul androgen este TESTOSTERONUL. PROGESTERON.ANDROGENI – hormoni sexuali masculini produsi de testicule si ovare. Lichide volatile : HALOTAN. ANAPOLON.generale sau narcoticele sunt substanţe care provoacă deprimarea funcţiilor SNC. DANABOL / NAPOSIM ANEMIE FERIPRIVA . IZOFLURAN. Fierul este necesar producerii de hemoglobina -substanta care se gaseste in globulele rosii si joaca un rol important in transportul oxigenului. Anemia feripriva este frecventa in special la femei. Anestezice generale intravenoase Ex. Anestezice generale inhalatorii 1. Lipsa de fier din dieta este una din cauzele acestui tip de anemie. BENZODIAZEPINELE (DIAZEPAMUL şi MIADZOLAMUL). OPIOIDELE (KETAMINA) c.

dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (Nitroglicerina. 2. reduc pofta de mâncare acţionând insomnie.: .XENICAL. TETRACAINA. Simptomele apar la efort sau la emotii.1. ETIDOCAINA . PROCAINA. MEPIVACAINA. Anestezice locale cu potenţă şi durată de acţiune medii (1-2 ore): LIDOCAINA.este un sindrom dureros toracic. Pot da la nivel SNC prin inhibarea centrului foamei din hipotalamus. Anestezice prelungită locale ( mai cu mare potenţă de 3 crescută ore) : şi acţiune BUPIVACAINA.este o dilatatie a peretelui vascular sau a unui organ cavitar. Anestezice cu structură esterică – au durată de acţiune mai scurtă (20-60 min. Au acţiuni Ex. Dr. ANEVRISM . circumscrisa. cu tendinta la crestere.REGENON.medicamente stimulante dependenta. ANGINA PECTORALA . sunt rapid inactivate de colinesterazele plasmatice. THEISS NOVA FIGURA ANTIACIDE .Medicamentele antiacide sunt medicamentele care reduc cantitatea de acid clorhidric din stomac a) Antiacide sanguina) alcalinizante sistemice (intra in circulaţia 7 . ANOREXIGENE . Nitrit de amil). REDUCTIL. determinat de ischemia miocardica tranzitorie (o insuficienta a debitului coronarian fata de nevoile miocardului). care comunica cu lumenul vasului/organului. CLORPROCAINA. excitabilitate). GASTROFIBRAN. asupra SNC (cefalee. CINEOCAINA. PRILOCAINA 3.) şi potenţă scăzută.

: NITROGLICERINA.Neutralizante .Adsorbant . Derivaţii de magneziu in general sunt medicamente antiacide caracterizate prin efecte: .Laxativ amara) ◊ Hidroxid de aluminiu .Oxidul de magneziu .si arteriolodilatatie. CORDIL.Trisilicatul de magneziu .Mg O => MAGNESIA USTA – produs de elecţie.ULCEROTRAT ◊ Citrat de sodiu ◊ Fosfat de sodiu b) Antiacide neutralizante parţial sistemice ◊ Carbonat de calciu . diminua munca inimii si nevoia de oxigen.Ca CO3 . ISODINIT. Ex. NOVALOX – produs de electie ANTACID.Al (OH)3 – EPICOGEL .◊ Bicarbonat de sodiu . ◊ Oxid de magneziu . NITROPECTOR.Silicatul de magneziu – Sulfatul de magneziu ( Sarea ANTIANGINOASE (Angina pectorala) Produce veno.Carbonatul de magneziu . 8 .suspensie c) Antiacide adsorbante (aduna gazele) ◊ Carbonat bazic de bismut ◊ Silicat de magneziu si aluminiu ◊ Bentonitele d) Antiacide neutralizante nesistemice ◊ Fosfatul de Aluminiu . OLICARD RETARD. DINITER. Dilata coronarele si diminua presiunea ventriculara endodiastolica.

Complex de hidroxid de Fe3+ sucroză ANTIASMATICE – sunt medicamentele ce reduc crizele de astm in ceeace priveste frecventa si intensitatea lor. Există două grupe de medicamente antiastmatice: Bronhodilatatoarele. Proteinsuccinilat feric • Fier în combinaţii: Fumarat feros şi Acid folic.Reduc si regularizeaza ritmul cardiac. Fier polimaltozat. prelungesc durata potentialului de actiune. 9 . Sulfat feros şi Acid folic. etc. Fier dextran. care relaxează musculatura netedă Betastimulentele. CHINIDINA. CORDARONE MEXITIL. Fumarat feros (conţine 33 % Fe) • preparate cu Fe3+: . Ex. Acestea vă vor ameliora simptomele.ANTIARITMICE . Gluconat feros şi Acid ascorbic Pe cale parenterală • complexe coloidale neionizate: Dextriferon.Complex de hidroxid de Fe polimaltoză. MEXILETIN ANTIANEMICE . Sunt preparate care conţin fier bivalent. Glutamat feros (conţine 21-22 % Fe). Clasa III – AMIODARONA (Ro). teofilina şi bromura de contractată a căilor respiratorii. Colinat de Fe.sunt medicamentele care se administrează ca tratament împotriva anemiilor. RYTMONORM.Sulfat feros (conţine 20 % Fe). trivalent singur sau în asociere cu: Acid folic. Vitamina B12. Vitamina C. Eritropoetină. ipratropiu sunt bronhodilatatoare. În funcţie de calea de administrare acestea pot fi: Pe cale orală • sub formă de săruri feroase (Fe2+): .: Clasa I – PROPAFENONA.

ANTIDEPRESIVE PSIHOTONE .sunt medicamente care au proprietăţi antidepresive şi inhibă o serie de enzime.PROTRIPTILINA ANTIDEPRESIVE ATIPICE – au acţiune antidepresivă. Monomicina. Framicetin ) ANTIDEPRESIVE . Oleandomicina.: pentru (IMAO) . mai ales monoaminoxidazele şi oxidazele microzomiale hepatice. Cefalosporine. Ex. Se deosebesc: Antibiotice cu spectrul larg – Bacteriostatice – Tetraciclina. Sulfamide Antibiotice cu spectrul limitat – Bactericide – Penicilina (G. TRIPTILINA. Ex: SALBUTAMOL. prevenind apariţia episoadelor de astm. Lincomicina. V. ASTMOPENT ANTIBIOTICE - sunt substante chimice organice produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care in doze foarte mici. inhiba dezvoltarea microorganismelor patogene. Gentamicina.medicamente eficace în psihozele afective. Nitrofurani. nu sunt toxice serotoninei. fără a cord. înlatură inhibiţia depresivă şi pesimismul. Aminoglicozide (Streptomicina. FLUOXETINA. Corticosteroizii.- Antiinflamatoarele sunt medicamente care reduc inflamaţia căilor respiratorii. Efectul antidepresiv este mai slab decât al 10 ANTIDEPRESIVE SEDATIVE .AMITRIPTILINA. sau semisintetice). ameliorând dispoziţia afectivă alterată. MIANSERINA. Cloramfenicolul. cromoglicatul. Acid nalidixic. nedocromilul şi inhibitorii de leucotriene sunt medicamente antiinflamatoare. BEROTEC. ANTIDEPRESIVE INHIBITOARE ALE MONOAMINOXIDAZEI . Kanamicina. Spiramicina. Eritromicina. VENTOLIN INHALER. mecanismul de acţiune inhibarea recaptării DOXEPINA avea efecte sedative şi vegetative importante. TRAZODONA.

fie asupra mucoasei si continutului intestinal. SAPROSAN.sunt medicamente capabile sa uşureze eliminarea gazelor din stomac şi intestin. actionand fie asupra motilitatii intestinale. MOCLOBEMIDA. inhiba absorbţia glucidelor in intestin. Ex.substanta medicamentoasa utilizata in tratamentul infectiilor cu fungi (ciuperci).).: FENITOINA. (Diazepamul) Acidul ANTIFLATULENTE . BENZODIAZEPINELE PRIMIDONA.: . SMECTA. ANTIDIABETICE – medicamente ce intervin in metabolismul glucidelor. Ex. SELEGILINA. indiferent dacă apar în epilepsie sau în alte condiţii (convulsii febrile.: METOCLOPRAMID. BIOCTIS .compuşilor triciclici.sunt capabile să oprească convulsiile şi să scadă frecvenţa de apariţie a convulsiilor. Ex. reduc numarul si frecventa scaunelor. VALPROIC. ZOFRAN. FENOBARBITALUL.diaree acuta – FURAZOLIDON. FENELIZINA. CLORGILINA. 11 . – TRANILCIPROMINA. etc. ANTIDIAREICE au actiune adsorbanta si protectoare a mucoasei intestinale. IMODIUM ANTIEMETICE – medicamente care inhiba starea de voma.diaree cronica – LOPERAMID. ANTIEPILEPTICE (anticonvulsivantele) . CARBAMAZEPINA. EMETIRAL ANTIFUNGICE . actionand simtomatic la nivel central sau periferic in arcul de reflux al vomei. Stimulează secreţia de insulina. meningitice.

produse care inhiba formarea de acid uric. 12 . TIMOPTIC.: Dimeticona datorita (Ceolat) sau Simeticona are proprietati antiflatulente modificarii tensiunii active a continutului intestinal gazificat. Menta ANTIGLAUCOMATOASE – produse ce reduc tensiunea intraoculare (TIO) la pacienţii cu glaucom cu unghi deschis sau cu hipertensiune oculară care nu răspund suficient la beta-blocante sau la analogi de prostaglandină cu administrare topică.medicamente care se folosesc pentru combaterea viermilor intenstinali. GELASPON ANTIHEMOROIDALE - preparate continand corticosteroizi. ESKAZOLE.medicamente care opresc sau care combat hemoragiile Ex: VITAMINA K. MINTEZOL ANTIHEMORAGICE . TIMO-GAL ANTIGUTOASE . Carminativele – favorizeaza eliminarea gazelor din tubul digestiv. cu consecinte antispumante. Ex: TIMOLOL. Anason. ETAMSILAT. ADRENOSTAZIN. Carbunele medicinal este putin eficace pentru combaterea flatulentei. Ex: MILURIT ANTIHELMINTICE . Medicamentul asociaza intr-o combinatie galenica efectul antiinflamator si decongestiv al hidrocortizonei cu proprietatile anestezice locale ale novocainei si anestezinei actionand eficient in criza hemoroidala acuta pe factorul inflamator si dureros.Ex. Ex: ZENTEL.

sunt localizaţi la nivelul glandelor mucoasei gastrice si sunt implicaţi in mecanismul secreţiei de acid clorhidric si pepsina. Existe doua tipuri de receptori antihistaminici  H1 . TERFENADINA  H2 . ANTIHIPERTENSIVE Med. LORATADINA ( CLARITINE ). DOPEGYT. ANTIADRENERGICE MINIPRESS. CLONIDINA. acţionând prin blocarea receptorilor specifici ai celulelor efectoare.BRINERDIN. CLEMASTINA.ALCALOIZI DIN CYNT. HYTRIN. antihipertensive sunt capabile sa scada presiunea arteriala actionand la nivelul mecanismelor fiziologicecare controleaza aceste valori: 1.se găsesc in marea majoritate a organelor si sunt blocaţi de medicamente antihistaminice clasice (antialergice) Ex. ASTEMIZOL.: PROMETAZINA. debitul cardiac rezistenta vasculara periferica volumul circulant ANTIADRENERGICE CU ACTIUNE CENTRALA RAUWOLFIA MOXOGAMA. ANTIHISTAMINICE sunt substanţe de sinteza care inhiba efectele histaminei. KAMIREN. (HIPAZIN).Ex: DOXIPROCT PLUS. CETIRIZINA. Medicamentele antihistaminice H2 blochează aceşti receptori deci secreţia acida gastrica scade. HEMORZON DOXIPROCT PLUS. ANTIHIPERTENSIVE SI DIURETICE IN COMBINATII NEOCRYSTEPIN . KORNAM. . EBRANTIL 3. CARDURA. 2. ULTRAPROCT. 13 . CU ACTIUNE PERIFERICA PRAZOSIN.

ACID NIFLUMIC. ULCORAN. ZANTAC. 1. 2. Antiinflamatoare nesteroidiene clasice (generaţia I)  Acizi carboxilici:  Derivaţi de acid salicilic: ACID ACETILSALICILIC. NIMESULID 14 .  NAPROXEN. QUAMATEL ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS): sunt substanţe care fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamtoare. FAMODAR. acid propionic: SULINDAC. ALCLOFENAC derivaţi de acizi carbociclici şi heterociclici acetici: INDOMETACIN.  Acizi enolici   Pirazolone: FENILBUTAZONA Oxicami: LORNOXICAM. Înlatură sau diminuează unele simptome şi semne ale inflamaţiei în boli reumatice. HISTODIL. LONAZOLAC. DIFLUNISAL.: CIMETIDINA. ACID MEFENAMIC. DEXKETOPROFEN. Derivaţi de acid acetic:   derivati de acid fenilacetic: DICLOFENAC. KETOPROFEN. KETOROLAC   Derivaţi de FLURBIPROFEN. la care predomină efectul antiinflamator. TENOXICAM. ARNETIN. BENORILAT. PIROXICAM.Ex. RANITIDINA. Antiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau specifice de COX2 (generaţia a II-a)  Blocante selective: MELOXICAM. Derivaţi de acid fenamic : ACIDUL FLUFENAMIC. IBUPROFEN.

RIFAMPICINA. AUROTIOMALAT DE SODIU Antimalarice de sinteză: HIDROXICLOROCHINA (Plaquenil) Derivaţi tiolici: PENICILAMINA Imunodepresive: METOTHREXAT. CELECOXIB. - medicamente pentru tratamentul Ex: PIRAZIAMIDA.reprezintă o grupă de antiinflamatoare din care fac parte hormoni steroidieni (glucocorticoizi şi mineralocorticoizi) atât fiziologici . PREDNISON. CICLOSPORINA Sulfasalazina ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE . PARECOXIB. METILPREDNISOLON. PREDNISOLON. VALDECOXIB. DEXAMETAZONA ANTIMICOBACTERIACEE tuberculozei. mucegaiuri. CANESTEN. HIDROCORTIZON. IZONIAZIDA ANTIMICOTICE – produse folosite in tratamentul micozelor pielii si mucoaselor provocate de dermatofiti. ele modifică evoluţia procesului reumatic o o o o o Compuşi de aur: AURANOFIN.secretaţi de glandele suprarenale cât şi de sinteză. levuri si microorganisme ca Malassezia furfur si infectii dermice provocate de Corynebacterium minutissimum. Blocante specifice (coxibi): ROFECOXIB(retras de pe piaţă). BETAMETAZONA. CLOTRIMAZOL 15 . TRIAMCINOLON. ETORICOXIB. Ex: Glucocorticoizi: CORTIZON. LUMIRACOXIB  Antireumatice specifice :au acţiune lentă fără efect antiinflamator. Ex: LAMISIL.

si ANTIPROPULSIVE – (Inhibitori ai peristaltismului). AMANTADINA. SOVENTOL. LOPAMIDE. Ex: HALOPERIDOL. VIPSOGAL. se numesc neuroleptice de tip incisiv (acestea au potenta crescuta). SELEGINA. CLORPROMAZINA 16 .  ASPIRINA. CLORPROTIXENUL. NEO-ENTEROSEPTOL. TRIHEXIFENIDIL (ROMPARKIN) ANTIPIRETICE . Alte neuroleptice sedeaza putin.medicamente care sunt folosite în tratamentul diareei Ex: IMODIUM. fie prin reducerea activităţii colinergice centrale. FENAZONA AINS cum ar fi IBUPROFEN. NAPROXEN SODIU. In tratament se fac asocieri intre acestea şi blocantele colinergice centrale.ANTIPARKINSONIENE (NO4) – medicamente eficace în boala Parkinson şi în alte tulburări motorii extrapiramidale. TRIDERM.unele neuroleptice au efect sedativ foarte mare in comparatie cu efectul extrapiramidal. Medicaţia antiparkinsoniană acţionează fie prin potenţarea activităţii dopaminergice.In tratamentul psihozelor . Ex. PARACETAMOL. Ex:  KETOPROFEN. METAMIZOL. dar au efect extrapiramidal intens. NIMESULIDA. Ex: ELOCOM. FLUPENTIXOL.: BROMOCRIPTINA. SODERMIX ANTIPSIHOTICE (Neuroleptice) .medicamente utilizate in tratamentul pruritului (mancarimi).Produse folosite pentru scaderea febrei. acestea se numesc neuroleptice de tip sedativ cu potenta relativ mica. TIOLIDAZINA. DISSENTEN ANTIPRURIGINOASE .

Ex: FENILBUTAZONA.  Antiseptice pentru uz intern Unele medicamente neantibiotice sunt prescrise pe cale orala in tratarea infectiilor intestinale sau urinare (sulfamide).care combate infectiile microbiene. oxidanti. argint.. hexomedina. necesitatea de a elimina in mod radical germenii sau doar a impiedica proliferarea lor.ANTIRAHITICE – medicamente ce combat rahitismul Ex: VIGANTOL. apa oxigenata. VITAMINA D ANTIREUMATICE . derivati metalici (mercur. albastru de metilen). coloranti (eozina. puterea iritanta interzicand aplicarea rapiditatea de actiune. LORNOXICAM. toxicitatea.medicamente care inlatură sau diminuează unele simptome şi semne ale inflamaţiei în boli reumatice. probabilitatea de a declansa o alergie. ANTISPASTICE se impart in 2 grupe :  ANTISPASTICE PARASIMPTOLITICE – impiedica influentele excitomotorii vegetative. iod. hexetidina.In functie de structura lor chimica si de proprietatile lor.  Antiseptice pentru uz extern . INDOMETACIN. derivatii de amoniu cuaternar. TENOXICAM. MELOXICAM. derivatii fenolului. NIMESULID ANTISEPTICE . Criteriile de alegere sunt pe numeroase mucoase si sau complexe: pe plagi. PIROXICAM. dorhexidina. cupru. zinc). se deosebesc numeroase substante: alcoolul. 17 . acizi.Medicament .

: ATROPINA – este un parasimpatolitic neselectiv. TUSIN. BUTILSCOPOLAMINA BROMURA . MEBEVERINA este antispastic de sinteza ANTITROMBOTICE – medicamente care diminua sau impiedica procesul coagularii sangelui. CODEINA FOSFAT.este un derivat cuaternar de amoniu al scopolaminei si se absoarbe putin. TUSAN  ANTITUSIVE NEOPIOIDE 18 . cu efect de 35 ore.Ex. SCOBUTIL COMPUS asociaza butilscopolamina cu un analgezic NORAMIDOPIRINA METANSULFONAT. PLAVIX. Antituberculoasele sunt intotdeauna asociate intre ele (de la doua la patru produse) si administrate pe durata a cel putin 6 luni. IPATON. ASPENTER. IZONIAZIDL ANTITUSIVE Mdicamente care deprima centrul tusei si receptorii sensitivi din mucoasa respiratorie  ANTITUSIVE OPIOIDE Ex. HUMEX. ANTITUBERCULOASE - medicamente (antibiotice) utilizate in tratamentul tuberculozei. pe cale orala. OXIFENONIUL şi PROPANTELINA . EX: PIRAZIAMIDA. ORFARIN. VESEL DUE.: PAPAVERINA este un alcaloid izochinolonic din opiu.sunt compuşi cuaternari de amoniu ce efecte mai elective decat atropina  ANTISPASTICE MUSCULOTROPE– actioneaza direct asupra musculaturii netede. Ex. SINTROM. HEPARINA. Ex: TROMBOSTOP. ce are proprietati antispastice şi vasodilatatoare prin actiune musculotropa.: CODEINA (Metilmorfina) – CODENAL. RIFAMPICINA.

anteantivirale. tromboflebite. tromboze. NAPOTON AORTA .: CLOBUTINOL – TABCIN.vas de sange important care preia sangele pompat de inima si din care pleaca vase mari catre intreg organismul. Unele rezultate se obtin in varicela severa si in zoster. ulcer varicos. sub forma de instilatii oculare. ANTIVARICOASE medicamente folosite in tratarea afectiunilor venoase.Ex.inlatura anxietatea si simptomele care o insotesc: emotivitate. Unele rezultate se obtin si in encefalita herpetica.  CYTARABINA. Ex: LIOTON. ISOPRINOSINA si INTERFERONUL sunt ANXIOLITICE (Tranchilizante) .  IDOXURIDINA (Idu. tulburari digestive. FENILBUTAZONA. ZIDOVUDINA. MEPROBAMAT. activa fata de virusurile A. Iduviran.v. DOXIVENIL ANTIVIRALE – substante ce au efect impotriva unui sau mai multor virusi Dintre numeroasele antivirale cunoscute au intrat in practica curenta numai urmatoarele:  AMANTADINA (Viregyt). cu actiunea antivirala pe tipul A2 al virusului gripal in doze de 100 . BUTAMIRAT – SINECOD.  RIBAVIRINA. Emanil). varice. cu efect preventiv (in primele 2 zile de gripa). TUSSAMED. si INTERFERONII sunt alte antivirale cu spectru larg. Ex: DIAZEPAM.200 mg zilnic. in administrare i. palpitatii. Principala artera a 19 .D. astenie. este activ in terapia locala a herpesului corneean. GANCICLOVIl. HIDROXIZIN. TUSOSEDAL. insomnie. IMOVANE.N. TRIFLARIDINA. OXELADINA – PAXELADINE.  ACICLOVIR. HEPATROMBIN.

fie al regularitatii frecventei cardiace. (FR IX) ARITMIE CARDIACA . trebuie sa 20 .  bradicardiile. clivajul producandu-se in grosimea peretelui. O alta leziune ateromatoasa este disectia. Se pot distinge:  extrasistolele (contractiile premature). In ambele cazuri. formandu-se de la baza ventriculului stang si distribuind sangele oxigenat de catre plamani in intreg corpul. Printre alte origini. o atingere a peretelui. APA DISTILATA – este solventul cel mai important din punct de vedere cantitativ si cel mai utilizat pentru prepararea formelor farmaceutice lichide.aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei. dar se foloseste si pentru unele forme semisolide sau chiar solide. ateroscleroza) si chiar simpla imbatranire a inimii sunt cauze ale aritmiei. formarea de cheaguri este frecventa si raspunzatoare de emboliile creierului si ale membrelor. fie sub ambele.Toate cardiopatiile. Toate aceste atingeri justifica un tratament chirurgical. ducand la o dilatare (anevrism) sau la o ingustare a vasului.  fibrilatiile ventriculare (contractiile anarhice si ineficace).  Patologie .  Cauze .organismului. APELE AROMATICE – sunt solutii apoase de uleiuri volatile destinate a fi utilizate ca atare sau ca vehicole la prepararea unor medicamente de uz intern.  tahicardiile (accelerarile bruste si trecatoare ale ritmului cardiac). in general de catre o placa de aterom.se pot observa diferite anomalii: o ingustare congenitala la nivelul istmului (coarctatie). indeosebi cardiopatiile ischemice (arterioscleroza.

unele excitantele precum inregistrarea de lunga durata (Holter). tulburarile hidroelectrolitice. daca aparitia tulburarii este progresiva sau brutala si care a fost durata sa. temporara sau permanenta (pacemaker). De asemenea. In unele cazuri. si sa se noteze frecventa cardiaca. cafeaua. poate fi avuta in vedere o distrugere foarte localizata. 21 . atunci cand este posibil. in particular in absenta cardiopatiei. Cel mai frecvent este vorba de sincope.Acestea sunt variate. o electrocardiograma endocavitara (inregistrare cu un electrod urcat prin calea venoasa pana in cavitatile cardiace drepte) este indicata. brohopneumopatiile. este important sa se repereze daca bataile sunt regulate sau neregulate. un receptor si un inregistrator sunt purtate timp de una sau mai multe zile de catre pacient. este practicata o electroterapie (soc electric). de o cadere a tensiunii arteriale.  Tratament . de interesul monitorizarii anumite abuzul medicamente de tutun. Uneori. de palpitatii. de angor (angina pectorala) sau de semnele unei insuficiente cardiace. sau radiofrecventa. Unele tulburari de ritm.). prin energie electrica. In caz de palpitatii. nu necesita nici un tratament. In acest caz. accelerand sau incetinind frecventa ritmului sau influentand sistemul nervos simpatic. alcoolul. Stimularea cardiaca.  Simptome si semne .citam: embolia pulmonara. stari de rau. este posibila de asemenea. de o gafaiala.  Diagnostic perioada Este asigurat unde prin electrocardiograma in prin de criza. a zonei de origine a tulburarii. Este vorba de un examen specializat practicat in mediu spitalicesc.Acesta face apel la medicamente antiaritmice care diminueaza excitabilitatea inimii. antiaritmice etc. (diuretice.

Atriul stang primeste sange din plaman iar atriul drept sangele intors din restul corpului.una dintre cele patru cavitati ale inimii .Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate. – medicamente care impiedica imultirea Ex: Tetraciclina. cel mai mic vas de sange. Acid nalidixic. Ex: Penicilina (G. BACTERICIDE – medicamente care distrug microbul patogen. Nitrofurani. sau semisintetice). ASTRINGENTE . ATRIU . Spiramicina. Lincomicina. B. Cefalosporine. Eritromicina.sangele vine din organism si plamani in atrii. Oleandomicina. Din atrii trece in ventriculi si este pompat de acestia in arterele aorta (ventriculul stang) si pulmonara (ventriculul drept).ARTERIOLA . V. Aminoglicozide BACTERIOSTATICE bacteriilor. Sulfamide BADIJONARE – a unge cu o solutie medicamentoasă (în scopuri curative sau preventive) 22 . Cloramfenicolul.vas de sange de calibru foarte mic care se continua cu capilarul.

SOTALOL SOTAGAMMA. LOKREN. VASCOTEN. fibre musculare striate si muschiul uterin. RUTINA. BISOGAMMA. beta-2 pentru bronhii. De asemenea. mentinandu-i elasticitatea si tineretea. bioflavonoidele au un efect antianginos. (FELODIPINA+METOPROLOL) . BETALOC ZOK.BETABLOCANTE – sunt medicamente care inhiba competitiv stimularea receptorilor beta-adrenergici produsi de mediatorii adrenergici de la nivelul viscerelor. NARIGINA. HESPERIDINA. VASOCARDIN. SKELID 200 mg. BIOFLAVONOIDE ( Medicatia capilarelor) .SELECTIVE . ATENOLOL. NEBILET.sunt analogi sintetici ai pirofosfatului care se leaga de hidroxiapatita din structura osului. BETALOC. DAROB.CU ACTIUNE ALFABLOCANTA CARVEDILOL CORYOL. CONCOR. . LOGIMAX BETAXA. ATECOR. SEPTOPAL. Bioflavonoidele preintampina ridarea si imbatranirea pielii. BAICALINA si PICNOGENOLUL BIOFOSFONATI (MO5) . BISOBLOCK.cresc rezistenta capilarelor. EGILOK. tonic cardiac. Ex: QUERCITINA. Ex: AREDIA. 23 . DISTONOCALM (contine alcaloizi de Belladona + alcaloizi din cornul secarei ERGO +Propanolol + Amital) . Sunt specifice beta-1 pentru inima. antiaterosclerotic de prima mana si antitrombotic. reglandu-le permeabilitatea si se opun formarii de varice si de hemoroizi. DILATREND.NESELECTIVE – PROPANOLOL (reduce TA pe vena porta). BONEFOS. FOSAMAX.METOPROLOL.

Boala survine.In timpul crizelor. AURONAL. scaderea auzului si zbarnaituri in urechi. FELODIPIN. Boala Meniere afecteaza urechea interna. permit subiectului sa opreasca orice activitate care poate deveni periculoasa pe timpul crizei. AMLOHEXAL. crizele de vertij se estompeaza. dar poate fi si bilaterala. mai ales cea pentru frecventele grave. Acesta are impresia ca se invarteste sau ca totul se invarteste in jurul lui: el trebuie sa se aseze la orizontala. DILZEM. VERAPAMIL.  Tratament . Acestui vertij i se asociaza transpiratii.Cu 30 de minute pana la o ora inaintea crizei. ISOPTIN. DILTIAZEM. Ex.  Simptome si semne . responsabila de auz si de echilibru. semne vestitoare. dar functia auditiva este atunci foarte alterata. Dupa 10-15 ani. ea nu afecteaza decat o ureche. CARZEM BOALA MENIERE – afectiunea urechii interne care se manifesta printrun ansamblu de tulburari cuprinzand vertij. Tratamentul de fond este permanent si face apel la mai multe mijloace: o viata echilibrata este recomandata. greturi si varsaturi. o stare de rau. ca o senzatie de ureche plina. determinând relaxarea fibrelor musculare.BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU .: AMLODIPIN. NORVASC. precum si respectarea unui regim alimentar sarac in sare si excluderea 24 .Vasodilataţia produsă este datorată blocării pătrunderii ionilor de Ca în celulele musculare netede ale arteriolelor. In general.  Cauze -Cauza precisa a bolii lui Meniere nu este cunoscuta. Acuitatea auditiva scade. subiectul trebuie sa stea in repaus. la persoanele de varste cuprinse intre 20 si 50 de ani. Frecventa acestor crize este imprevizibila. dureri de cap si o senzatie de bazaituri in ureche. in crize. NIFEDIPINA. DIACORDIN. Criza dureaza mai multe ore si epuizeaza subiectul bolnav.

tutunului si alcoolului. antihistaminice si antivertiginoase. Exista 3 tipuri de medicamente bronhodilatatoare:  Anticolinergice: • • • Durata scurta de actiune: Ipratropium bromid Durata lunga de actiune: Tiotropium bromid Efectul advers cel mai frecvent este uscarea mucoasei bucale (gura uscata). diuretice. Astfel. Sunt medicamente care au interactiuni cu alimentele si cu alte medicamente. CANDIDOZA – este o micoza frecventa a mucoaselor si tegumentelor. este determinata de variate specii de candida care in conditii de 25 . se reduc sau chiar pot sa dispara dispneea si wheezingul. • • • • • C. Medicamentele prescrise sunt: anxiolitice. BRONHODILATATOARE – medicamente care ajuta la reducerea efortului depus pentru a respira. Rolul lor este de a deschide conductele respiratorii din plamanii tai. tremorul  Metilxantine Teofilina Efectele adverse cele mai frecvente sunt greata si pirozisul (senzatia de arsura la nivelul stomacului). tahicardia. Alte efecte adverse pot sa includa infectii urinare sau aritmii.  Beta2-agonisti Durata scurta de actiune: Salbutamol Durata lunga de actiune: Salmeterol Efectele adverse cele mai frecvent intilnite sunt aritmia.

pot deveni invazie cu localizari organice si tisulare. Cefalosporinele actioneaza 26 . CARDIOTONICE – medicamente care stimuleaza inima. Modificarile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie.imunodeficienta a gazdei. LANOXIN (extras din Degetelul Lanos) CATABOLISM . CEFALOSPORINE – antibiotice cu actiune bactericida. Sunt destinate administrarii pe cale orala. SOYFEM. MICONAZOL.: CLOTRIMAZOL.: DIGITALINA (extras din Degetelul Rosu). el antreneaza. Drept urmare. au spectru larg. Ex.este totalitatea reactiilor care conduc la o degradare. BUTOCONAZOL CAPSULE – sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin doze unitare dew substante active asociate sau nu cu cu substante auxiliare. in general. acizi grasi si glucoza. DIGOXIN. Ex. Acest fenomen de reducere a fluxului de sange prin arterele coronare a fost numit in limbaj medical ischemie. are loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care nu detine in aceste conditii cantitati optime de oxigen. actioneaza prin modificarea peretelui bacterian. intarindu-i forta de contractie si normalizandu-i ritmul batailor.  CAPSULE PAPIRACEE (capsule de hartie)  CAPSULE AMILACEE (casete sau buline)  CAPSULE OPERCULATE (gelatinoase tari)  CAPSULE PERLE (gelatinoase moi) CARDIOPATIE ISCHEMICA . o eliberare de energie.este boala care afecteza arterele coronare si datorita careia acestea isi micsoreaza calibrul.

CECLODYNE. CHINOLONELE. SPIROSINE. ZINNAT. Ex: Biseptol. IZONIZIDA. SULFONELE. Ex: Clorokina.substanțe de sinteză chimică cu acțiune bacteriostatică. CEC. CHIMIOTERAPIA ANTIPROTOZOARELOR – medicamente care inhiba sau distrug protozoarele. ETAMBUTOLUL. NORFLOXACINA. KEFLEX. Ex: Pentamidina c) Chimioterapice active fata de Giardia intestinalis. NITROFURANTOINA. Pentamidina e) Chimioterapice active fata de Toxoplasma. Ex: OFLOXACINA.in faza de multiplicare a bacterilorprin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian. ZINACEF. TALNAFTOLUL si METRONIDAZOLUL. Acidul AMINOSALICILIC. Ex: BIODROXIL. CHIMIOTERAPICE . Trihomonas vaginalis. 27 . TRIMETROPRIMUL. Primakina. d) Chimioterapice active fata de Pneumocistis carini. CEFALEXINA. MICONAZOLUL. CIPROFLOXACINA. CLOTRIMAZOLUL.sunt chimioterapice cu spectru ultralarg si cu reactii adverse reduse. Ex: SULFAMIDELE. PEFLOXACINA. Specii: a) chimioterapice antimalarice ( Plasmodium). CECLOR. Rhinina b) Chimioterapice active pt Triphanosoma ( boala somnului). FORTUM. CEDAX . Ex: Biseptol asociat cu Claritromicina CHINOLONE .CEFALEXIN. Ex: Nitroimidazol.

 MIDRIAZA – este folosita in scopul examinarii fondului de ochi  CICLOPEGIA ales la copii. TROPICAMIDA. TROPIXAL. Ex: HAPITROPIN. producand midriaza. respectiv cresc cantitatea de bila. CLORAMFENICOLII (Cloranfenicol si Tiamfenicol) .Compus organic din grupa lipidelor care are multiple roluri in organism:  este un constituent important al membranelor celulare unde are rol in reglarea permeabilitatii acestora fata de diverse substante 28 . MYDRUM. picioare si nas rece.CICLOPLEGICE – sunt substante parasimpatolitice care inhiba actiunea nervoasa. se utiliz rar datorita risculuii de reactii adverse hematologice. Ex: CLORAMFENICOLUL. TIAMFENICOLUL COLECISTOKINETIC (Colagog) .AB cu spectru larg de actiune. COLESTEROL . MYDRIACYL – paralizia acomodarii – fiind necesara pentru masurarea viciilor de refractie in cadrul examenului oftalmologic mai CIRCULATIE PERIFERICA – circulatia periferica slaba sau deficitara se traduce prin a avea maini. ciclopegie si cresterea presiunii intraoculare.stimulează contracţiile vezicii biliare si relaxarea sfincterului Oddi (este un inel muscular ce înconjoară porţiunea terminala a ductului biliar comun care se deschide in duoden ) COLERETIC .stimulează secreţia de bila. CYCLOGIL.

COLICA RENALA . antiseptice sau antibiotice. prezenta calculilor este asimptotica in unele cazuri. si a caror prezenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate sa se insoteasca de o simptomatologie zgomotoasa (dureroasa). COLICA BILIARA – litiaza biliara este o afectiune provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula sau in caile biliare extra. el provenind din alimentele de origine animala. HDL colesterol). VLDL colesterol. Cea mai mare parte a colesterolului din organism este de origine exogena. urinari dese. ce se produc prin precipitarea si cristalizarea substantelor care se gasesc in mod normal in urina. fiind introdus prin alimentatie. urine rosii (care arata prezenta sangelui in urina) COLUTORII – forme farmaceutice lichide mai mult sau mai putin vâscoase. folosite în stomatologie. Cand este in exces se depune pe peretii vaselor sangvine sub forma de placi de aterom sau sub forma de calculi in vezicula biliara. ajunge in sange de unde este preluat de catre ficat si metabolizat. COMPRIMATE – preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active – se obtin prin comprimarea unui 29 . pentru badijonarea gingiilor şi a pereţilor interni ai gurii. cand exista tendinta de migrare apar crize dureroase pornind din regiunea lombara (regiunea salelor) spre radacina coapsei.litiaza renala este determinata de prezenta unor calculi in basinet si caile urinare. hormonilor sexuali si a acizilor biliari  rol metabolic. Dupa absorbtie la nivel intestinal. fiind apoi eliberat in circulatie legat de lipoproteine (LDL colesterol. este implicat in sinteza corticosteroizilor.sau intrahepatice.

insa aceasta afectiune este caracterizata printr-o multitudine de simptome precum: piele uscata. DECONTRACTANT musculaturii. Corticosteroizii sunt frecvent utilizati in tratarea tulburarilor inflamatorii si autoimune. 30 . care sunt foarte asemanatori cu cortizolul. Ei impiedica globule albe sa mai atace tesutul si micsoreaza capacitatea celolelor imune de a produce substante inflamatorii.sunt medicamente care pot fi inhalate.soluţie apoasă obţinută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale. cruste si alte leziuni exfoliative. D. papule (leziuni hiperemice. in functie de factorul declansant. Exista mai multe tipuri de dermatita. administrate pe cale orala sau prin injectare intravenoasa sau intramusculara. insa tratamentul acestora este oarecum asemanator.volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii orale. precum si anumite tulburari respiratorii. DECOCT . reliefate). CORTICOSTEROIZI . cum ar fi artrita reumatoida. Acestia sunt hormoni produsi sintetic. hiperemie (piele rosie). lupusul eritematos sistemic. vezicule (leziuni cu continut lichidian). în vederea extragerii principiilor active din acestea. Ex: MYDOCALM MUSCULAR – care ajuta la relaxarea DERMATITA – poate fi tradusa simplu ca o inflamatie a pielii. prurit (mancarime).

Dermatita atopica este o afectiune cu transmitere genetica. este o forma frecventa de dermatita care provoaca leziuni tegumentare pruriginoase (cu mancarime). formaldehida (folosita in industria chimica).stresul .ambientul cald si uscat . Iritantii chimici cel mai frecvent incriminati in aparitia dermatitei de contact sunt: detergentii. familiala si este asociata de asemenea cu alergenii. Unele legume. Plantele sunt cel mai frecvent incriminate in determinarea leziunilor de dermatita (iedera sau stejarul otravitor). localizate la nivelul membrelor superioare. determinate de contactul cu anumite obiecte. acetona. fructe. ierburi sau chiar pamantul pot determina iritatia tegumentului.  Dermatita numulara – este o forma de dermatita care prezinta leziuni sub foma unor placarde eritematoase (de marimea unor monede mici). care sunt localizate la nivelul pielii bogate in glande sebacee (scalpul. Dermatita de contact - aceasta forma de dermatita este caracterizata prin aparitia unor pete roz-rosietice. antiperspirantele. animale sau substante. pruriginoase (cu mancarine) sau nepruriginoase. Este mai frecventa in randul barbatilor cu varste cuprinse intre 55 si 65 de ani. sapunul. pielea 31 . mainilor. lacul de unghii. Dintre factorii care predispun la aparitia acestei forme de dermatita sunt: . astmul bronsic sau cu stresul. care pot evolua catre leziuni eritematoase si chiar pustuloase (cu continut lichidian). clorul. plante.  Dermatita atopica – cunoscuta de asemenea si sub numele de eczema. membrelor inferioare si torsului.afectiunile asociate ale pielii. materialele cu fibre sintetice.  Dermatita seboreica – este o forma de dermatita care prezinta leziuni tegumetare eritematoase sau de culoare galbuie.dusurile si baile calde .

32 . la adult fiind legata de modificarile hormonale generale si de stres. O dispepsie poate constitui simptomul unei boli organice: gastrita. DEZINFECTANTE .regiunii genitale. insuficienta cardiaca. cu sau fara eliminarea acesteia in urina. atunci cand ea este cunoscuta. boala a intestinului subtire sau a colonului. axila. DISPEPSIE – senzatie de disconfort digestiv. caracterizata prin cresterea in sange a glucozei peste valorile normale. Aceasta forma de dermatita este mai frecvent intalnita in randul sugarilor. este un simptom de natura functionala.  Dermatita de staza – aceasta forma de dermatita apare in randul persoanelor cu insuficienta circulatorie periferica (varice hidrostatice. In absenta oricarei cauze organice. dar acest lucru depinde şi de modul cum sunt aplicate dezinfectantele. ciroza hepatica. tumora. printr-o senzatie de greutate. DIABET ZAHARAT – este o afectiune cronica. printr-o incetineala a digestiei. aparand dupa masa. Dermatita seboreica este determinata de o secretie excesiva a glandelor seboreice cu blocarea canalelor excretoare si acumularea subtegumentara de sebum. Insficienta circulatorie determina edem local (acumulare de lichid in tesuturile subcutanate).sunt substanţe antimicrobiene care fie distrug toate microorganismele dăunătoare de pe un material. Tratamentul este cel al cauzei. arterite. diabet zaharat). regiunea submamara sau pielea fetei). Dispepsia se traduce prin dureri abdominale. renala. care pot evolua spre eritem si ulceratii. Foarte puţine dezinfectante sunt capabile să sterilizeze materialul pe care sunt aplicate. fie le aduc la un nivel sigur. al carui mecanism este necunoscut. In cazul frecvent al dispepsiei functionale.

chist hidatic). revarsate hidrotoraxul. astfel incat va creste nivelul CO2 in sange. Toate acestea au drept consecinta o scadere consecutiva a proceselor oxidative tisulare. DISPNEEA – este o tulburare a respiratiei caracterizata prin modificarea ritmului si intensitatii miscarilor respiratorii. restrictiv si mixta. stenoze circumscrise ale arborelui bronsic. Subiectiv ea se traduce prin senzatia "lipsei de aer".  Dispneea din insuficienta respiratorie pulmonara poate fi o dispnee de tip obstructiv.  Dispneea mixta se caracterizeaza prin asocierea sau intricarea unor componente din dispneea obstructiva cu elemente de dispnee restrictiva. precum si afectiuni care au drept urmare scaderea fortei de contractie a musculaturii expiratorii cum ar fi poliomielita.un tratament simptomatic (pansamente gastrice. procese obstructive la nivelul bronhiilor si tesutului pulmonar astm bronsic. emfizem pulmonar). pleurale tuberculoza (pleurezii personala). miastenia gravis. antispasmodice) este adesea deceptionant. bronsiolite. Dispneea are la baza o patrundere insuficienta in tesuturi sau o asimilare (captare) insuficienta de catre acestea a oxigenului. dispneea devenind o reactie de adaptare a organismului la lipsa de oxigen si acumularea CO2. pneumotorax spontan. (pneumoconioze).  Dispneea obstructiva este determinata de afectiuni obstructive ale cailor aeriene superioare (stenoze laringiene si traheale). afectiuni ce evolueaza cu diminuarea elasticitatii pulmonare (emfizem pulmonar. 33 . lichidiene precum si bronhopneumonii. prin prezenta constienta a unui "disconfort respirator". hemotoraxul.  Dispneea restrictiva apare in afectiuni respiratorii acute si cronice care intereseaza abundente portiuni intinse de din diferite plaman etiologii (pneumonii.

emfizem pulmonar. distonii neurovegetative. acidoza. afectiunile miocardice. bronsiolita capilara). hiperfoliculinimii) se manifesta si prin dispnee.  Bradipneea consta intr-o diminuare a ritmului respirator.  Afectiunile cardiaca dispneea. Caracteristicile dispneei  Polipneea (hiperpneea) – este dispneea ce se caracterizeaza prin accelerarea ritmului respirator. hipertiroidie. scafandri sunt factori care duc la scaderea continutului de oxigen al atmosferei.  Afectiunile nervoase si endocrine ce evolueaza cu tulburari ale excitabilitatiicentrului respirator (psihoze. pot evolua cu o simptomatologie care include si dispneea.  Bolile sangelui caracterizate prin modificari care tulbura functia de transportor al oxigenului (anemii. Dispneea poate proveni si din insuficienta respiratorie de origine extrapulmonara. afectiuni vasculare cerebrale. atmosfera viciata cu CO2) evolueaza cu dispnee.  Tahipneea – este o respiratie rapida si superficiala foarte putin eficace. cardio-vasculare evolueaza cu insuficienta valvulare. hemodinamica. insuficienta suprarenaliana. Aceasta din urma poate fi o dispnee cu inspir prelungit (in afectiunile obstructive ale cailor aeriene superioare) sau cu expir prelungit (astm bronsic. altele decat cele pulmonare. intoxicatii exogene. fapt care duce in consecinta la instalarea dispneei. Ea poate fi compensate (fiziologica) la sportivi sau decompensata (patologica). Diverse afectiuni. pericarditele au printre altele ca important mod de manifestare 34 . hemoglobinopatii.  Altitudinea ridicata. situatiile speciale pentru piloti. meningoencefalita.

dispnee de DIURETICE – medicamente care produc sau maresc diureza. sau pe fondul unei dispnei permanente pot surveni accese paroxistice (ex. hipertensiunea intracraniana. scleroza pulmonara.progresiv (emfizem pulmonar. Respiralia neregulata este expresia unei iritajii a centrului respirator. emfizemul pulmonar).  Respiratia 5-30 de Biot secunde. tumori. Dispneea respiratorie poate fi o dispnee paroxistica (ex. raportului zgomotoasa. mult prelungit). stari de agonie. astmul bronsic intricat). intre fazele Din punct de vedere al respiratiei (inspir-expir) dispneea se poate clasifica in: dispneea inspiratorie (inspirul este mult prelungit). Debutul dispneii poate fi un debut brusc (in pneumotorace) sau un debut lent . cu apnee care poate dura 10-30 de secunde. septicemii. cancer bronho-pulmonar). astmul bronsic). dispneea mixta (sunt afectate ambele faze ale respirariei). dispneea expiratorie (expirul efort. se Este manifesta intalnita prin in miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata de meningite. 35 . hemoragii cerebrale. permanenta (sclerozele pulmonare. profunda.  Respiratia Kussmaul este o respiratie in patru timpi. Sunt cunoscute trei tipuri de respiratie neregulata:  Respiratia Cheyne-Stokes caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine. Apare in ateroscleroza sistemica.

Aceste diuretice sunt folosite cel mai frecvent ca tratament de urgenţă în edem pulmonar acut şi criza hipertensivă (pe cale intravenosă) sau ca tratament cronic în insuficienţa cardiacă. Efectul diuretic al tiazidelor este mai puţin intens decât cel al diureticelor de ansă. Se administrează ca tratament cronic al insuficienţei cardiace. edeme.Acţionează la nivelul ansei lui Henle împiedicând reabsorbţia de Na+ şi Cl. Au un efect diuretic foarte intens crescând foarte mult eliminarea de sare şi apă. K+. rămân în urină şi reţin echivalentul osmotic de apă. METOLAZONA Diuretice antialdosteronice .Scade formarea de acid carbonic. Ex: SPIRONOLACTONA. Ex: HIDROCLOROTIAZIDA.Substanţe care filtrează glomerular. edemelor cardiace. Ex: ACETAZOLAMIDA Diuretice osmotice. TORSEMID Diuretice tiazidice . Provoacă eliminarea unei cantităţi mari de apă. Cl-. AMILORID. IZOSORBIT 36 .Acţionează la nivelul segmentului ascendent al ansei lui Henle inhibând reabsorbţia de Na+. UREE. TRIAMTEREN Diuretice inhibitoare ale anhidrazei carbonice . ai aldosteronului(Triamteren amilorid) scade reabsorbţia tubulară de Na+ şi scad eliminarea urinară de K+. hipertensiunii arteriale. Sarea eliminată este uşor crescută faţă de o eliminare normală. Ex: MANITOL.Acţionează prin blocarea receptorilor pentru aldosteron (Spironolactona). Ex: FUROSEMID. BUTIZIDA. şi sau ca ca antagonişti urmare. BUMETANID.Diuretice de ansă . renale sau hepatice.cu o creştere consecutivă a eliminării urinare de K+. Acid ETACRINIC. iar apoi scade disponibilul de ioni de hidrogen pentru schimburile Na+/H+ la nivelul tubului contort distal şi la nivelul canalului colector. Sunt indicate în stările de hiperaldosteronism.

de obicei de unul sau mai multi emboli. Embolismul pulmonar cauzat de trombi mari poate determina moarte subita. EMBOLISM PULMONAR – reprezinta obstructia unei artere pulmonare. EDEM PULMONAR – invadare a alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor (vase mici).DISCOPATIE LOMBARA – este o afectiune a coloanei vertebrale manifestata prin modificari degenerative ale discurilor intervertebrale din zona lombara. unui puseu de hipertensiune arteriala sistemica sau unei hipervolemii (cresterea volumului sangvin). E. Un edem pulmonar este cel mai frecvent de origine hemodinamica. legat de o crestere a presiunilor in circulatia pulmonara. de obicei in 30 de minute de la aparitia simptomelor. Odata ce artera este obstruata. Mult mai rar. edemul pulmonar poate fi consecinta unei alterari a permeabilitatii capilarelor pulmonare de catre agentii infectiosi (virusul gripei. 37 . DRAJEU – medicament în formă de pilulă învelit cu un strat protector (făcut din zahăr sau din ciocolată) pentru a-i masca gustul sau mirosul. Aceasta poate fi datorata unei proaste functionari a inimii. nivelul de oxigen din sange scade iar presiunea pulmonara creste. Trombii de dimensiuni mai mici pot determina leziuni ireversibile la nivelul inimii si plamanilor. unele bacterii) sau toxici.

varsaturi. intoxicatii alimentare). avand un efect lubrefiant si favorizand astfel evacuarea continutului intestinal. asociate sau nu cu febra. o Enterocolita cauzata de o tuherculoza intestinala. CRUSIN) EMULSIA – sistem dispers alcatuit din cel putin 2 faze lichide nemiscibile dintre care una este dispersata sub forma de picaturi in cealalta . CEAIURI (FRUNZE DE NUC. Tratamentul este cel al diareei (rehidratare.: ULEI DE PARAFINA. paraziti. este inca si azi o cauza relativ frecventa a enterocolitei infectioase. de un virus sau de un parazit. Contaminarea se face prin ingestia alimentelor infectate sau prin transmisie intre indivizi. yersinioze cu Campylobacter jejuni) sau de o bacterie care produce o toxina responsabila de o hipersecretie hidroelectrolitica (holera. ENTEROCOLITA – este o afectiune a tractului digestiv determinata de diverse infectii cu bacterii. in rehidratare si in administrarea de antibiotice in caz de afectare severa sau prelungita. sau tuberculoza digestiva. ea priveste mai frecvent pacientii imunodeprimati (SIDA). Tratamentul consta. Simptomele ei sunt o diaree apoasa sau sangvinolenta. antibiotice) si al tuberculozei.EMOLIENTE SI LUBREFIANTE – formeaza un filtru protector la suprafata mucoasei intestinale.  Enterocolita infectioasa Este o inflamatie a mucoaselor intestinului subtire si a colonului care poate fi cauzata de o bacterie. Ex. ciuperci. o Enterocolita bacteriana poate fi cauzata de o bacterie vie care distruge mucoasa (shigelloze. 38 . CIOCOLAX. virusuri. OXIDUL DE MAGNEZIU. crampe abdominale. salmonelloze. in principal.

MEZIN FORTE. Boala lui Crohn reprezinta forma principala a acestui tip de enterocolita. PANZCEBIL. mai ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. ENZIME DIGESTIVE . in particular. lipolitice (digera lipidele). Citomegalovirusul. orice segment al tubului digestiv poate fi afectat si. Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste. Ex.: DIGESTAL. in principal. Parazitozele cele mai frecvente sunt amibiaza (afectarea duodenojejunaIa). copiii si evolueaza de la sine catre vindecare. poate provoca o atingere uneori grava a colonului si a rectului. ileonul si colonul. indeosebi. cauzata. TRIFERMENT. 39 . In acesta boala cronica a carei origine este inca necunoscuta. o Enterocolita parazitara poate este fi de origine variata. de retrovirusuri. ZYMOGEN. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. proteolitice (digera proteinele). COTAZYM FORTE (enzime cu conţinut de extract de bila de bou) EPISTAXIS .sunt enzime pancreatice. Bolnavii de SIDA sau persoanele imunodeprimate pot fi subiectii unor infestari intestinale grave (criptosporidioza sau anguililoza).  Enterocolita inflamatorie Este o inflamatie de origine neinfectioasa a mucoaselor intestinului subtire si a colonului.o Enterocolita virala. evolutia favorabila sub tratament antiparazitar. glicolitice (digera glucidele). cu leziuni de tip ischemic (intreruperea circulatiei sangvine). FESTAL. afecteaza. care afecteaza subiectii imunodeprimati si bolnavii de SIDA.(sangerarea nazala) este un accident obisnuit.

Epistaxisul este rareori serios. trichinoza) sau dermatologica (dermatomiozita. erizipeloid. erizipel. infectioasa (intertrigo. rubeola. Daca se suspecteaza o problema mai serioasa. pasteureloza. fluidificand expectoratia. 40 . Eritemele generalizate au drept cauza fie o alergie la un medicament. F. care uşurează expectoraţia. rujeola. dar ocazional poate fi amenintator de viata. fie o boala infectioasa (scarlatina. chimica (dermita artificiala). calmeaza tusea. De asemeni. ERITEM . ESTROGENI – nume generic dat hormonilor de tipul foliculinei. medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul pot determina aparitia epistaxisului. sifilis exantem subit). Eritemele localizate pot avea o cauza fizica (insolatie). care provoacă fenomene caracteristice estrului EXPECTORANTE – medicament. se recomanda consultarea unui ORL-ist pentru efectuarea unor teste suplimentare. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui tratament potrivit. cum ar fi hipertensiunea arteriala. Eritemele sunt urmarile unei dilatari a vaselor sangvine cutanate. anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) sau la pacientii cu boli hematologice. in special la persoanele invarsta. megaleritem epidemic. medicamentoasa (eritem pigmentat fix). Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirina. lupus eritematos diseminat).inrosire a pielii care paleste la apasare. Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate.

pneumococilor. G. endocardite meningite. gonococilor. osteoarticulare. FLEROXACINA. boli respiratorii. (Abactal). shigelelor. septicemii. Norflox.Giardia lamblia este cel mai comun agent al diareilor epidemice si endemice din intreaga lume. CIPROFLOXACINA (Aristin. rickettsiilor. Majoritatea oamenilor se infesteaza prin consumul de apa contaminata. LOMEFLOXADINA. si actioneaza asupra streptococilor. salmonelelor. colibacililor.este cea mai frecventa parazitoza umana. Novecin). GIARDIOZA (Lambliaza) . Indicate in hemofililor. meningococilor> enterobacteriilor. Ciprocin etc). GARGARISME – sunt preparate lichide destinate spalarii si tratamentului cavitatii bucale si a laringelui prin barbotarea cu aer (gargara) evitand inghitirea solutiei. febra tifoida. NORFLOXACINA (Nolicin. Protozoarul contamineaza lacurile. Ex: OFLOXACINA (Meneflox. de obicei intre copii. infectii ORL (otite cu piocianic). Sunt bacteriostatice stafilococilor. chiar si cele curate. tuberculoza. mycoplasmelor. boli de piele etc. dar si prin transfer fecal –oral. parteneri sexuali sau persoane care calatoresc. hepatobiliare. urogenitale. micobacteriilor. FRAGILITATE CAPILARA – este o diminuare a rezistentei vaselor capilare consecutiva alterarii peretelui lor. ENOXACINA etc. gastrointesinale. Ciprinol. Unele persoane infectate 41 .FLUOCHINOLONELE – sunt chimioterapice cu spectru ultralarg si cu reactii adverse reduse. PEFLOXACINA Spectrama). iazurile.

Putine persoane dezvolta diaree persistenta. Spre exemplu. TINIDAZOLE. La inceput. chiar si cu o extra productie de cortizol. dar cea mai sigura metoda de al certifica este testul de detectie a proteinelor giardiei in scaun. dezinfectarea piscinelor alaturi de filtrarea apei. nervul optic este doar usor lezat. crampe abdominale. Tratamentul utilizeaza antibiotice cu spectru larg de actiune: EX: METRONIDAZOL. raspunsul sistemului imunitar nu este controlat in mod adecvat. se pierde campul vizual periferic. Prevenirea infestarii cu parazitul consta in fierberea apei. Cortizolul are mai multe functii dar cel mai important este extra cortizolul care se produce pentru a ajuta la tratarea infectiilor. ducand in timp la orbire definitiva. rezultand in final pierderea vederii. Uneori.sunt o parte a sistemului endocrin. traumelor si stresului emotional.sunt asimptomatice. altele debuteaza dupa 2 saptamini cu: diaree apoasa. in forma de piramida care se gasesc in partea de sus a fiecarui rinichi. care regleaza nivelul hormonilor din organism. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. flatulenta. GLAUCOMUL – cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. provocand o inflamatie dureroasa. GLANDELE SUPRARENALE . In aceasta forma. Glandele suprarenale produc un hormon numit cortizol. Daca nu se trateaza. Ele sunt glande mici. tesutul sanatos din genunchi este vazut ca fiind infectat si este atacat de catre propriile globule albe ale organismului. Exista 3 forme de glaucom:  Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. NITAZOXANIDE. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. desi de obicei unul estemai afectat decat 42 . Simptomele indica diagnosticul.

prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. Ex: VANCOMICINA. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. TEICOPLANINA/ TARGOCID 43 . GLICOPEPTIDICE . eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi.celalalt. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. fiind cam 10% din cazuri. Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului  Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. sunt considerate AB de rezerva si de inlocuire ale beta lactaminelor la pacientii alergici. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului. In aceasta forma de glaucom. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea  Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi.AB cu structura glicopeptidica si spectru ingust. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire.

Ex. Trateaza insuficienta cardiaca.: DIGOXIN. LANOXIN (extras din Degetelul Lanos) (medicament de prima alegere in insuficienta cardiaca) SOYFEM 44 .GLICOZIZI CARDIOTONICI (Digitalici) Medicamente de origine vegetala capabile sa amelioreze cordul insufficient.

continand sange si proteine. tngeneral. Vindecarea survine aproape intotdeauna in 10-15 zile fara a lasa sechele. in regiunea lombara si la glezne. aparand si o hipertensiune arteriaia. mai rar unei infectii cutanate ca impetigo. exista uneori o insuficienta renala moderata. Gomerulonefritele acute .Glomerulonefritele acute sunt. 45 . se recurge la un tratament cu medicamente hipotensoare. administrarea de diuretice pentru disparitia edemelor. Tratamentul este cel al siptomelor: restrictii la aportul de apa si de saruri. cel mai des consecutive unei angine netratate. de origine infectioasa (cauzate de un streptococ). Atunci cand aceste masuri se dovedesc insuficiente. Glomerulonefritele acute se manifesta printr-un sindrom nefritic caracterizat printr-o atingere renala care survine la 10-15 zile dupa angina: se dezvolta foarte rapid edeme ale pleoapelor.GLOMERULONEFRITA . urina este inchisa la culoare si putina.orice boala renala caracterizata printr-o atingere a glomerulilor (unitatile filtrante ale rinichiului).

Hormoni secretati de glanda corticosuprarenală. cronice GLUCOCORTICOIZI . amiloza. Intr-un stadiu foarte evoluat. principalele medicamente utilizate sunt corticosteroizii intrebuintati singuri sau asociati cu imunosupresoarele. glomerulonefritele cronice nu justifica nici un tratament. Acesta poate. dar ele trebuie supravegheate cu regularitate. fara cauza cunoscuta. sau secundare consecutive unor boli ca lupusul eritematos diseminat. BUDIAIR.Glomerulonefritele cronice . FLIXOTIDE. diabetul. purpura reumatoida. 46 . lipidelor și protidelor. cu rol în reglarea metabolismului glucidelor. Glomerulonefritele cronice se traduc printr-o proteinurie (prezenta de proteine in urina) uneori foarte abundenta. glomerulonefritele necesita o dializa si. care provoaca un sindrom nefrotic (aparitia de edeme). Tratamentul simptomelor se dovedeste intotdeauna necesar: regim strict fara sare. in forma sa majora. eventual. unui corp solid. precum și în cel al apei și al electroliților. tăierea etc. toate glomerulonefritele cronice sunt susceptibile sa evolueze catre o insuficienta renala cronica. paludismul. edem generalizat care se dubleaza prin efuziuni pleurale si ascita (acumularea de lichid intre cele doua foite ale peritoneului). ASMANEX GRANULE – particule solide mici care intră în componența unui corp solid cu structură eterogenă sau care rezultă din sfărâmarea. sau actiunea unor medicamente ca sarurile biliare sau Dpenicilamina. In anumite varietati mai grave ale bolii. Ex: BECLOFORTE. Atunci cand se manifesta printr-o simpla anomalie urinara. ingrijirea in mediu specializat in caz de insuficienta renala cronica. tratamentul hipertensiunii arteriale. sa duca la anasarca. un transplant renal. In grade variabile.Glomerulonefritele cronice pot fi primitive.

H.
HEMATURIE – prezență a sângelui sau a hematiilor în urină, întâlnită în
unele afecțiuni renale, vezicale, ureterale etc..

HEMOSTATICE – medicamente capabile sa opreasca sangerarile si
hemoragiile. Ex.: FITOMENADIONA, ADRENOSTAZINA,

HEPARINA Substanta anticoagulanta naturala care este continuta de
catre toate tesuturile organismului. Heparina este indicata pentru actiunea ei foarte rapida asupra trombozei (formarea cheagurilor in vasele sangvine) fie atat in mici doze pe cale subcutanata, cu scop preventiv intro flebita - de exemplu la persoanele imobilizate la pat-, fie in doze mai mari si pe cale subcutanata sau intravenoasa atunci cand exista deja o tromboza. Heparina este contraindicata atunci cand pacientul este subiect al unor hemoragii (boala de coagulare) sau daca este alergic la heparina. Asocierea cu alte medicamente care au, de asemenea, efecte anticoagulante (aspirina, antiinflamatoare, antivitamina K) este proscrisa. Pot surveni unele efecte nedorite: sangerari, trombopenie (scaderea nivelului plachetelor sangvine), osteoporoza (fragilitate osoasa cu risc de fractura spontana) in cursul tratamentelor indelungate

HEPATITA CRONICA – prin hepatita cronica se intelege o leziune
sistemica a ficatului, este hepatita cu o durata mai mare de 6 luni.

47

HEPATITA VIRALA - inflamatie a ficatului legata de o infectie virala.
Leziunile ficatului din cursul hepatitelor virale sunt cauzate de doua tipuri de atingene care se conjuga: o atingere directa prin virus si o atingere indirecta prin reactie imunitara, anticorpii pacientului, produsi pentru a apara organismul impotriva virusului, atacand si propriul ficat. Virusuri responsabile - Doua feluri de virusuri sunt in cauza: virusurile hepatotrope, care ating aproape exclusiv ficatul, si cele pentru care atingerea hepatica nu constituie un element al bolii. Printre primele, cele hepatotrope, se deosebesc virusurile A, B, C, D si E. Virusul A, cauzatorul hepatitei A, cel mai anodin, nu duce la evolutia bolii spre cronicizare. Contaminarea se face pe cale digestiva prin apa, materii fecale si contaminarea fructelor de mare. Virusul B este cauzatorul hepatitei B, care evolueaza, de asemenea, de cele mai multe ori, in mod favorabil, trecerea la cronicitate nefiind observabila decat in 3-5% din cazuri. Modul de transmisie este sexual, sangvin (in cursul transfuziilor sau al utilizarii seringilor intrebuintate indeosebi de catre toxicomani) sau feto-matern (de la mama la fetus). Virusul C, individualizat mai de curand, este responsabil de hepatita C, care pare mai grava decat formele A si B, cu trecerea la cronicizare intrun anumit numar de cazuri Modul de transmisie, sexual, sangvin si transplacentar, este asemanator celui al hepatitei B. Virusurile D, E sunt individualizate inca si mai de curand decat virusul C. Alte virusuri care afecteaza ficatul, hepatita nefiind atunci decat unul dintre polii infectiei, sunt virusul lui Epstein-Barr, agentul mononucleozei infectioase, si citomegalovirusul, care infecteaza celulele sangvine. Diverse virusuri (ai gripei, rubeolei sau arbovirusuri) pot antrena si ele, intre altele, hepatite.

48

Simptome si semne - Perioadele de incubatie sunt variabile: de la 15 la 45 zile pentru hepatita A si de la 45 la 160 zile pentru hepatita B. Perioada zisa de invazie, care dureaza intre doua si sase zile, se caracterizeaza printr-un sindrom pseudogripal: febra, dureri articulare si musculare, uneori eruptie cutanata si adesea o senzatie puternica de oboseala. Faza zisa icterica se traduce prin aparitia unei ingalbeniri de o intensitate variabila cu urine inchise la culoare si scaune decolorate, oboseala persistenta, pierdere a poftei de mancare, greturi. Unele hepatite virale trec total neremarcate. Diagnostic - Diagnosticarea se face pe baza dozarilor sangvine. Unele semne sunt comune tuturor hepatitelor: cresterea masiva a transaminazelor (enzime hepatice), dovedind distrugerea celulelor ficatului. Altele indruma spre o infectie virala: cresterea numarului de limfocite fara cresterea numarului altor globule albe, polinuclearele. In sfarsit, serologiile specifice permit sa se identifice virusul in cauza. Evolutie si tratament - Majoritatea hepatitelor virale sunt benigne, cu vindecare completa si spontana intr-o luna sau doua; doar cateva forme sunt grave, fie dintr-o data (rare forme fulminante), fie de cele mai multe ori cand evolueaza spre cronicizare cu riscul cirozei si cancerizarii. In formele obisnuite, faza de regresie este inaugurata printr-o crestere importanta a volumului urinar. Toate simptomele dispar spontan fara nici o sechela. Tratamentul consta in esenta in masuri de igiena si de dietetica (odihna la pat; exclus consumul de alcool); starea de oboseala generala poate totusi sa persiste timp de cateva luni.

49

-

Hepatitele

grave,

chiar

fulminante,

antreneaza

in

aproximativ 4 cazuri din 1000, si indeosebi in ce priveste virusul B si virusul C, o evolutie severa cu semne de insuficienta hemoragii) hepatica necesitand (confuzie mintala, intr-un encefalopatie, serviciu de transferarea

reanimare, chiar grefa hepatica de urgenta in cazul distrugerii totale a ficatului. - Hepatitele cronice persistente au o evolutie mai lunga, simptomele subzistand timp de mai mult de 6 luni. Ele cer o supraveghere particulara a functiilor hepatice si a markerilor sangvini ai virusului. Vindecarea este totusi posibila. Orice tratament este inutil; bauturile alcoolice si medicamentele metabolizabile de catre ficat sunt interzise. - Hepatitele cronice active, definite printr-o evolutie pe mai mult de 6 luni si prin caracteristici histologice, ca cele cu virusuri B si C in principal, reprezinta intre 3 si 10% din hepatitele virale. Riscul il constituie survenirea unei insuficiente hepatice si aparitia, cu timpul, a unui cancer al ficatului. Tratamentul consta in administrarea de antivirale (vidarabina, interferon). In cele din urma poate fi necesara grefa.

50

Cel contra hepatitei B este. utilizarea prezervativelor. LIV 52. Ex: SILIMARINA. Este recomandabil ca persoanele expuse riscului (personalul sanitar. Se considera hipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste 140 si minime peste 90 mmHg. homosexualii etc. 51 .Un vaccin contra hepatitei A e pe cale sa fie pus la punct. hemodializati. Tensiunea arteriala are doua componente:  tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe  tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului. de asemenea. In sfarsit. Respectarea regulilor de igiena permite de asemenea prevenirea aparitiei hepatitelor virale: spalarea mainilor. politransfuzatii. ESENTIALE HIPERTENSIUNE ARTERIALA – este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si diastolice peste valorile normale. incalzirea in prealabil a produselor sangvine si cautarea anticorpilor la donatorii de sange au redus drastic riscul de transmisie sangvina a hepatitei C. a seringilor de unica intrebuintare de catre drogati (hepatitele B si D). verificarea prospetimii fructelor de mare (hepatitele A si E).) sa se vaccineze. HEPAVIT. drogatii.Prevenire . disponibil. Depistarea hepatitei B a devenit obligatorie la femeia gravida la 6 luni de sarcina din cauza riscului de transmisie a virusului la copil. VITAMINA B 12. HEPATOPROTECTOARE – produse care au un efect de protectie a ficatului.

degenerativa). este consecinta unei proaste functionari a sistemului nervos extrapiramidal. TOLBUTAMID. Hipertonia extrapiramidala. care comanda tonusul muscular si posturile corpului.HIPERTONIE MUSCULARA . DIGUAN. inhiba absorbţia glucidelor in intestin. GLIBOMED.  Clasa BIGUAMIDE Ex. Ea face parte dintr-un ansamblu de semne denumit sindrom extrapiramidal. GLIFORMIN. AMARIL  Combinatii: GLUCOBAY AVANDIA. NOVONORM. BIDIAB. de origine neurologica. HIPOGLICEMIANTE – intervin in metabolismul glucidelor. a carui cauza tipica este boala lui Parkinson. a carei cauza poate fi diversa (tumorala. Ea poate lua doua forme: Hipertonia piramidala. Hipertonia este consecutiva unei leziuni a sistemului nervos central.  Produse din plante pe baza de pulberi vegetale frunze de afin frunze de dud frunze de mesteacan teci de fasole FITODIAB NORMADIAB SIOFOR. ACTOS.exagerare permanenta a tonusului muscular (gradul de rezistenta a unui muschi striat in stare de repaus). sau hipertonia plastica.: RETARD  Clasa SULFONAMIDE Ex. numita si hipertonie spastica sau spasticitate. DIAPREL. vasculara. MEGUAN. METFORMIN.: MANINIL GLIBENCLAMID. este consecinta unei leziuni a caii piramidale (fasciculul de fibre nervoase care comanda miscarile voluntare). MINIDIAB . Stimulează secreţia de insulina. SILUBIN 52 . AVANDAMENT. GLIPIZID.

SIOVOR. ACIDUL NICOTINIC – OLBETAM. 1. MEDOSTATIN. LOVASTATIN. REGARDIN. EZETROL.sunt inhibitori ai enzimei care intervine in sinteza colesterolului in ficat.scad trigliceridele. stabilizeaza placile de arteroscleroza. VASILIP. LIPANOR 3.sunt medicamente care scad lipidele din serul sanguin sau numai anumite fractiuni si sunt indicate in profilaxia sau tratamentul arterosclerozei si al complicatiei acesteia. CRESTOR 2. LIPANTHYL. CADUET 53 .ACID OMEGA 3 – OMACOR. FENOFIBRAT. exercita un efect direct asupra peretelui vascular. STATINE.HIPOLIPEMIANTE . ALTE HIPOLIPEMIANTE . INEGY. ZOCOR. FIBRATI.: BENZAFIRAT. Ex.: SIMVASTATIN. SIMVAXESAL. reduce riscul evenimentelor coronariene la bolnavii cu HDL mic si trigliceride mari Ex. SORTIS. NIASPAN 4.

de exemplu intervenind aspra ritmului cardiac sau respirator. care stimuleaza contractiile uterine in cursul nasterii. de asemenea. hormoni care controleaza secretiile antehipofizei. Patologie . HIPOTENSIUNE ARTERIALA este un sindrom caracterizat prin scaderea presiunii sistolice si diastolice sub valorile normale. senzatiile de foame si de satietate. Alt rol al hipotalamusului consta in a actiona asupra functionarii viscerelor (viata vegetativa).Patologia hipotalamusului este legata de cea a hipofizei si poate sa se traduca prin tulburari diverse ale functionarii hormonale. liberine. depilarea). absenta scurgerilor menstruale. care este legata de el cu o tija. Simptomele revelatoare ale unei opriri a secretiilor hipotalamice sunt legate de marimea tumorii sau de deficitul hormonal (ca paloarea.Hipotalamusul secreta doi hormoni care sunt stocati in hipofiza inainte de a fi eliberati in sange: hormonul antidiuretic sau vasopresina. sub talamus si deasupra hipofizei. care induc. precum si termoreglarea.  HIPNOTICELE BARBITURICE (HB) – sunt derivati ai acidului barbituric 54 .Regiune centrala a diencefalului situata la baza creierului. produc sau prelungesc somnul. Functionare . astenia. tija pituitara. HIPNOTICE {sau somniferele} – sunt substante deprimante ale SNC. si ocitocina. In toate cazurile.HIPOTALAMUS . care impiedica apa din organism sa fie pierduta in prea mare cantitate in urina. Tratamentul este rareori chirurgical cand atingerea hipotalamica este importanta. Hipotalamusul secreta. Hipotalamusul controleaza. ci mai curand medicamentos sau radioterapic. Hipotalamusul asigura un dublu rol de control al secretiilor hormonale hipofizare si de control al activitatii sistemului nervos vegetativ. de asemenea. un tratament hormonal substitutiv este necesar pentru a corecta hipopituitarismul. deci prizele alimentare.

mastocitelor. METAQUALONA.  HIPNOTICE NEBARBITURICE (HN) – compusi cu structuri chimice diferite: benzodiazepine. dar in doze mai mari pot avea si efect hipnotic). FLURAZEPAM. GLUTETIMIDA.medicamente care deprima imunitatea fiind folosite in urmatoarele cazuri:  Boli autoimune: Lupus eritematos. BROMIZOVAL.: . IMUNOGLOBULINE – globulina plasmatica dotata cu proprietati imunitare si avand un rol de anticorpi in organism. BERIRAB.Ex. AMOBARBITAL. Ex: TETAGAM. IVHEBEX.NITRAZEPAM. FAVIRAB IMUNOSERURI – se folosesc ca terapie de stimulare a imunitatii organismului impotriva virusilor IMUNOSTIMULANTE – stimuleaza proliferarea si diferentierea neutrofilelor.: – FENOBARBITAL. alcooli. 55 . compusi cu proprietati hipnotice asemanatoare celor ale barbituricelor Ex. chinazolone. eteri. aldehide. CLORALHIDRAT PARALDEHIDA (sunt utilizatemai ales ca si sedative. SECOBARBITAL. bazofilelor. BARBITAL. inrudite cu tranchilizantele). TETIG. ZOLPIDEM. FLUNITRAZEPAM (benzodiazepine. CICLOBARBUTAL. HORMONI – secretie a glandelor endocrine si exocrine care contribuie la dezvoltarea si functionarea normala a organismului I. ureide. ZOPICLONA. piperidindione. IMUNOSUPRESOARE.

subiective şi obiective determinate de această stare de boală. PRESTARIUM. Diferite forme de hepatita  In profilaxia rejetului de grefa INFUZIE . funcţionale. ENAP.: CAPTOPRIL. 56 . Ex. inhibitoare foarte active ale secretiei – acide. QUINALAPRIL. INSULINA este principalul hormon hipoglicemiant al organismului. Are structura proteica si este secretata de celule β ale pancreasului endocrin. RAMIPRIL. CAPOCARD. adică reîntoarcerea sângelui venos din membrele inferioare spre inimă şi toate consecinţele anatomice. în scopul extragerii principiilor active pe care le conține INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI – Pompa de protoni are rolul de a transfera ionul proton din celula secretorie gastrica in lumenul gastric. LOSEC INHIBITORI AI CENTRULUI TUSEI – Fosfatul de codeina este un inhibitor al centrului tusei de 3 ori mai mare decat morfina INHIBITORI AI ACE – (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei) Ex.Soluție apoasă obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită. ACCUPRO. MONOPRIL. HELICID. Tiroida. OMERAN. LISINOPRIL. Medicamente antiulceroase.- Poliatrita reumatoida. ULTOP. GOPTEN INSUFICIENTA VENOASA – slăbiciunea circulaţiei venoase de la nivelul membrelor inferioare de a-şi îndeplini rolul.: OMEZ.

HUMALOG. Ex. EXUBERA. smochinele. BISACODIL. curmalele. fibrele vegetale. INSULATARD. INSUMAN RAPID. MACROGOLI. RHAMONLAX (crusin). TRITICUM (tarate de grau)  Laxative osmotice – retin apa in intestin fluidizand astfel continutul intestinal.: DULCOLAX.  Laxative de volum –maresc continutul intestinal. DUFALAC. DULCOPIC. dar irita mucoasa Ex. L. ISPANGULA (seminte de PSYLLA). Lincosamidele sunt inhibitori ai sintezei de proteine care se leagă de partea a 23S 50S subunitate a bacteriene ribozomii şi cauza disociere prematură a peptidyltARN de la ribozomului.sunt o clasă de antibiotice. HERBOLAX. ANGIOLAX.: LACTULOSE. SICOLAX  Laxative de contact – maresc peristaltismul intestinal. EUCARBON.: Painea integrala. ele produc un scaun normal cu aspect si consistenta moale si format.: ACTRAPID. prunele. FORLAX. FORTRANS. SENNA. Insulina nu este activa administrata oral! Ex. mucilagiile. Ex. HUMULIN. REGULAX.Insulina folosita ca medicament este preparata din extract din pancreasul de porc sau de bou. se imbiba cu apa din continutul intestinal si favorizeaza alunecarea acestuia. LAXATIVE – medicamente care aduc la normalitate tranzitul intestinal. 57 . MICROLAX LINCOSAMIDE . APIDRA. sunt puternic hidrofile.

MACERAT Dizolvarea partilor solubile ale unui aliment prin tinerea indelungata intr-un solvent MACROLIDE sunt un grup de medicamente (de obicei antibiotice). este comprimat. purgativ. O lipotimie se observa mai curand la subiectii hipersensibili. cu ocazia unei emotii. LIPOTIMIE (lesin) . edulcorate si aromatizate. Antibiotice macrolide sunt utilizate pentru tratamentul infecţiilor. Poate surveni in cursul unei dureri subite. O lipotimie este un rau treptat in care subiectul are o impresie de cap gol. are nevoie sa se intinda. In anumite cazuri. a unei mese copioase luate intr-o atmosfera inchisa sau atunci cand sinusul carotidian. Subiectul trebuie sa se intinda. antiemetic sau ca bauturi racoritoare. impresia unei oboseli. LINCOMICINA LIMONADELE – sunt solutii apoase obtinute prin dizolvarea de diferiti acizi minerali organici sau saruri in apa.Ex: VANCOMICINA. sa nu i se dea bauturi alcoolizate si sa fie sustras. In general. in stari febrile si in intoxicatii cu substante chimice. de cele mai multe ori. transpira. destinate administrarii interne cu rol laxativ. este vorba de o tulburare benigna. Daca raul se reproduce. M. unei contrarietati. cum ar fi ale tractului respirator şi infecţii ale ţesuturilor moi. cand nervul pneumogastric este stimulat. al unei luari de sange. Macrolidele sunt 58 . este preferabil sa fie consultat un medic. este palid. eventual. In cateva minute. subiectul revine la starea normala incercand. din circumstantele declansante. lipotimia poate fi urmata de o sincopa (pierderea constientei). de incetosare a vederii. El are tulburari trecatoare ale constientei. sediul baroreceptorilor. daca e posibil. CLINDANMICINA.este o senzatie de pierdere iminenta a constientei.

Ex. DIRITROMICINA. in esofagita de reflux şi pentru examenul radiologic al tubului digestiv. TROLEANDOMICINA MEDICATIA NEUROTROPA . CLARITOMICINA. DOMPERIDON (Motilium) şi CISAPRIDA sunt alte medicamente prokinetice. mărind performanţele psihice ca urmare a ameliorării funcţionalităţii conexiunilor intercorticale şi corticosubcorticale.: PIRACETAMUL. SPIRAMICINA. ERITROMICINA. MEDII DE CONTRAST . Grabeşte golirea stomacului şi creşte peristaltismul intestinului subtire. care are şi proprietati stimulante colinergice. activatoarele metabolismului cerebral pot ameliora procesele metabolice neuronale şi pot proteja creierul de agresiuni. JOSAMICINA. Actioneaza prin antagonism central şi periferic fata de dopamina şi/sau prin mecanism colinergic periferic. Ex: AZITROMICINA. uşurând învaţarea şi memorizarea.. pot îmbunătăţi procesele cognitive. COMPUSI 59 .neurotropele. nootropele. PIRITINOLUL MEDICATIA PROKINETICA - stimuleaza motilitatea gastrointestinala..pentru ultrasunete Ex: LUMINITY.inhibitori ai sintezei de proteine. Ex. fiind utile in sindromul de hipomotilitate gastrica. SONOVUE RADIOACTIVI pentru SNC si sistemul osos Ex: IZOTOPI DE TECNETIU SI IOD.: METOCLOPRAMIDA – este un antagonistdopaminergic. la nivelul plexului mienteric. OLEANDOMICINA. ROXITROMICINA. Mecanismul de acţiune al macrolidelor este de inhibare a biosintezei proteinelor bacteriene.

MUCOLITICE – medicamente fluidifiante ale secretiilor bronsice. Ex: ATROPINA. Inhiba creşterea diferitelor bacterii si a candidei. declanşate de unele stări patologice viscerale sau somatice. inflamaţiei sau traumatismului. fiind rezistente la acţiunea sucului gastric.: ENTEROL 250. Au şi efect sedativ sau tranchilizant.sunt celule vii care apar foarte rapid in stomac si duoden după administrarea orala. Ex. si după 6 ore de la administrare apar in colon. consecutive iritaţiei. Ex. a bilei si a sucului pancreatic.capabile să relaxeze musculatura striată spastică. B2.medicamente care provoacă midriaza (dilatarea pupilei). vascoase. B6. ca şi a spasmalor de origine reflexă segmentară. Utilizate pentru combaterea spasmelor musculare de cauză locală.: AMBROXOL N. MUCILAGII – sunt preparate farmaceutice lichide. PHENYLE-PHRINE MIOTICE – medicament care produce mioză (contractia/micsorarea pupilei) MIORELAXANTE . CYCLOPENTOLATE. Sintetizează vitaminele B1. CLORZOXAZONA terapeutică este crescută prin asocierea cu analgezice antipiretice. unele sunt analgezice.MICROORGANISME ANTIDIAREICE . 60 . acidul pantotenic si acidul nicotinic.: DIAZEPAMUL. Eficacitatea Ex. Unele sunt eficace în stările de spasticitate spinală. BACLOFEN. HIDRASEC MIDRIATICE .

tactile. indiferent de psihoza respectivă.produc scăderea agresivităţii. produc o stare asemănătoare bolii Parkinson: rigiditate musculară cu lipsa supleţei mişcărilor şi tremurături caracteristice ale membrelor. Ex. Haloperidolul.  • Neuropatia periferica rezulta din afectarea sistemului nervos periferic. Trifluoperazina. Neuropatia diabetica este cea mai comuna complicatie a diabetului zaharat afectand aproximativ 65% din bolnavi si se datoreaza persistentei cronice a hiperglicemiei. efectul antiagresiv este utilizat în psihiatrie pentru calmarea bolnavilor furioşi şi agresivi. termice si vibratorii in anumite parti ale corpului si poate uneori sa afecteze capacitatea de miscare si forta musculara. Flufenazina. Clozapina. 61 . cu alterarea functionala si morfologica a fibrelor sistemului nervos. tensiunea arteriala. activitatea motorie si membrele inferioare. Cel mai frecvent afecteaza picioarele (laba piciorului si gambele) si poate contribui la aparitia unor probleme serioase cum ar fi ulcerele.reprezinta disfunctii sau modificari patologice ale sistemului nervos central. Olanzapina Clorprotixenul. NEUROPATIA DIABETICA . infectiile sau deformari osoase si articulare. Tiolidazina. Aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase. Flupentixolul.: Clorpromazina. Este cea mai frecventa forma de neuropatie diabetica. La baza neuropatiei diabetice stau in primul rand tulburarile metabolice ale tesutului nervos. afectand mai ales sistemul nervos vegetativ.NEUROLEPTICELE . înlătură manifestări psihopatologice ce apar în psihoze.  • Neuropatia autonoma (vegetativa) este rezultatul afectarii sistemului nervos autonom. periferic si autonom. Acesti nervi sunt implicati in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar fi bataile inimii.

cel mai frecvent la nivelul incheieturii mainii. De asemenea poate afecta nervii de la nivelul spatelui si toracelui anterior precum si pe aceia care controleaza musculatura oculara. vasodilataţie venoasă cu scăderea 62 .  Nevralgia interstitiala intervine de ambele parti.Nitraţii organici sunt esteri organici ai acidului azotic. in general.  Nevralgiile prin iritaria nervilor membrelor coboara in lungimea unei benzi stramte pana la extremitatea membrului: nevralgia cervicobrahiala in membrul superior. de cele mai multe ori. Adesea se produce in conditii de comprimare sau strivire (pensare) a nervilor. Si aceasta este o forma frecventa de neuropatie diabetica. in principal. Ea afecteaza.durere provocata de o iritatie sau de o leziune a unui nerv senzitiv. NITRATI ORGANICI . Neuropatia focala de obicei apare brusc si este cea mai rara forma de neuropatie diabetica.  • Neuropatia focala afecteaza un singur nerv. Totusi sindromul de tunel carpian apare frecvent la persoanele care au diabet dar nu au neuropatie focala. ca de exemplu sindromul de canal carpian (consecinta a comprimarii nervului median la nivelul incheieturii mainii). Durerea evolueaza. Ea se produce de o singura parte si este adesea provocata de o stimulare a unei zone particulare a fetei. nevralgia crurala si sciatica in membrul inferior. obrazul. Diferitele tipuri de nevralgie se clasifica dupa localizarea lor in:  Nevralgia faciala provoaca o durere supraacuta in zona controlata de catre nervul trigemen.transpiratia. NEVRALGIE . coapsei sau piciorului. Produc coronarodilataţie. pleoapele superioare si. digestia. dar intre crize poate persista un fond dureros. maxilarul superior. prin crize destul de intense. dar urmeaza traiectul de inervatie cutanata care taie oblic coastele. functia renala si cateva aspecte legate de functia sexuala.

chimioterapice cu spectru de actiune ingust si utilizare redusa. Ex: NITROFURANTOINA NITROIMIDAZOLII . nu se utilizeaza in infectii sistemice. efectul e bactericid. ERGOMETRIN OCITOCINA – este un hormon eliberat de hipofiza posterioara care controleaza activitatea uterului si a glandei mamare. NITRATUL DE AMIL. alte efecte: inhibă funcţiile plachetare (scade formarea de trombi).: NITROGLICERINA. membranei celulare si proteinelor. a) nitrofurani cu actiune intestinala.doar in infectii localizate. MOLSIDOMINA. TINIDAZOL O. NITROFURANII . iar în infarctul miocardic împiedică remodelarea patologiei cardiace postinfarct. 63 . NIFUROXAZIDA b)nitrofurani cu actiune urinara.presarcinii.chimioterapice de sinteza cu actiune intensa asupra germenilor anaerobi si a protozoarelor. Sunt alcaloizi din ERGOT sau CORNUL SECAREI Ex: OCITOCINA S. OCITOCICE – sunt stimulatoare ale contractiei uterine. Ex. Ex: FURAZOLIDON. munca inimii este uşurată şi diminuează consumul de O2 al miocardului. vasodilataţie arterială (efect mai puţin semnificativ) cu scăderea postsarcinii. IZOSORBIT DINITRAT. se transforma in niste compusi intermediari care au efect toxic asupra ADN-lui. mecanism de actiune: patrund prin difuziune in interiorul microorgansimului. Ex: METRONIDAZOL. IZOSORBIT MONONITRAT.

o intepatura sau printr-o plaga. Panaritiul este o afectiune frecventa. uneori si la inaltimea primei sau celei de a doua falange. de cele mai multe ori un stafilococ. ce decurge din inocularea intrun deget a unui germene. cel mai obisnuit.  Panaritiu superficial.OREXIGENE . unul sau mai multe tendoane ale degetului cu teaca lor 64 . de la picior. este amplasat pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei (turniola). Infectia poate atinge osul unei falange (osteita). El se traduce printr-o inflamatie care evolueaza in cateva ore sau in cateva zile. pulverizate sau aplicate in conductul auditiv extern pentru tratamentul afectiunilor urechii sau pentru completarea interventiilor chirurgicale. ori constituie complicatia unui panaritiu superficial. dupa inocularea directa a germenului in teaca tendoanelor flectoare ale degetelor.  Panaritiu profund survine dintr-odata. mai rar. PANARITIU – infectie acuta a unui deget de la mana sau. solide destinate a fi instilate. de catre o aschie. lichide semimisolide.anabolizante sistemice care cresc apetitul si greutatea corporala. o inrosire. antrenand o crestere in volum a degetului. Ex: NIFUCIN. OTALGAN P.: NAPOSIU (Ro). eritropoieza. PERITOL stimulează osteogeneza (formează celula osoasa) si OTOGUTTAE – forme farmaceutice. o durere in general zvacnitoare si responsabila de insomnie si de febra. DECANOFORT. Ex.

Medicament antibiotic bactericid (care omoara bacteriile). ceea ce a determinat obţinerea derivatelor ei ca ampicilina care are un spectru bactericid contra gramnegativilor şi grampozitivilo. sifilisul. Penicilinele au un spectru bactericid relativ redus contra germenilor gramnegativi. Se observa atunci o inflamatie intensa. pneumococul. stafilococul. unele secreta o enzima. streptococul etc. endocardul). PENICILINE . blenoragia si angina lui Vincent. ingust. amigdalita. este una dintre primele antibiotice. listeria. Penicilinele sunt indicate in tratamentul infectiilor cu germeni sensibili. solid. capabila sa distruga mai multe varietati de penicilina. gonococul. in carlig. endocardita bacteriana (infectia uneia dintre tunicile inimii. o articulatie dintre doua falange (artrita) sau chiar intreaga mana (flegmon). Bacteriile sensibile la aceste medicamente sunt putin numeroase: bacilul difteriei. care survine atunci cand este afectata teaca tendonului flector si antreneaza o deformare dureroasa a degetului. eventual o imposibilitate de a misca degetele in cauza. bacteriile devin din ce in ce mai rezistente la peniciline. Ea acţionează în special asupra bacteriilor gram positive. Spectrul penicilinelor este. care se administrează pe cale bucală 65 . in general. PILULA . meningococul. bronsita. De altfel. penicilinaza.(tenosinovita). pneumonia. Sunt două forme uzuale de penicilină: PENICILINA F (forma injectabilă) şi PENICILINA V (forma acidorezistentă) care se poate admnistra oral.preparat farmaceutic dozat. ca: faringita. de forma unui disc. si in prevenirea crizelor de reumatism articular acut. apartinand familiei betalactaminelor.

POLIMIXINE .AB cu structura lipopetidica. STUGERON.tratament medical constând în administrarea unor medicamente în doze care. glanda corticosuprarenala (CSR). corpul galben PROPULSIVE – stimulatoare ale motilitatii (miscarii) gastro-intestinale. mecanism de actiune: actioneaza similar detergentilor cationici. au spectru de actiune ingust.metodă de tratament care întrebuințează doze foarte mici de medicamente care ar putea produce o boală analoagă bolii care se combate. Ex: BETASERC. PRODUSE HOMEOPATIE . PRODUSE ALOPATE . PRODUSE RADIOFARMACEUTICE – sunt preparate dozate care contin unu sau mai multi radionuclizi. PREPARATE ANTIVERTIGO - preparate pentru tratamentul tulburarilor de echilibru. destinate administrarii umane in scop terapeutic sau de investigatie. sunt active asupra bacteriilor Gram-. sunt 66 . molecula lor intercalandu-se efectul intre este fosfolipidele bactericid. MICROSER. COLISTIN/POLIXIMINA E membranelor citoplasmatice microbiene. ar declanșa efecte contrare simptomelor caracteristice bolii care trebuie tratată. Ex: IZOTOPI RADIOACTIVI I131 PROGESTOGENI – hormoni secretati si de barbati si de femei Ex: PROGESTERONUL – secretat de testicol. la omul sănătos.` Ex: BANEOCIN. placenta. CINNASAN. cresc tonusul sfincterului esofagian accelerand golirea stomacului.

Ex: SUBCITRATUL DE BISMUL COLOIDAL (DE – NOL). PERISTIL. in greturi si vome de diferite etiologii. AMFEPRAMONA. SUCRALAN). PROTECTOARE ALE MUCOASEI GASTRICE – sunt substante insolubile care actioneaza fie prin formarea unei pelicule protectoare la suprafate mucoasei. 67 . SUCRALFAT (VENTER. PREPULSID. tulburari de tranzit intestinal la copii Ex: MOTILIUM. Gradul de alterare este diferit. GASTROTIMELETS.  SUBSTANTE ANTIDEMENTA – substante ce intervin in procesul patologic definit ca o tulburare persistenta a nivelului intelectual anterior. sughit. fie prin stimularea secretiei de mucus care protejeaza mucoasa.care imbunatatesc tonusul psihic Ex: STRATTERA. COORDINAX. DOXEPINA.  dementa de tip Alzheimer (DTA) este cea mai des întâlnita si se caracterizeaza printr-o deteriorare lenta a functiilor corticale superioare. CERUCAL. UNIPRIDE. stimulator psihicul si starea timica (timus) de aceea se mai numesc Ex: AMITRIPTILINA. PREMOSAN.utile in refluxul gastro-esofagian. antidepresoarele sunt psihoanaleptice. DOMSTAL. METOCLOPRAMID. ACID ALGINIC (ESOGAST) PSIHOANALEPTICE  ANTIDEPRESIVE si timoleptice – – medicamente medicamente care care stimuleaza influenteaza functiile in sens cerebrale. IMIPRAMINA  PSIHOSTIMULANTE SI NOOTROPE . balonari.

este o dermatoza cronica. TANAKAN. CHLORPROMAZINA. REMINYL. Deteriorarea functiilor survine pe etape cu perioade de platou clinic. HALOPERIDOL PSORIAZIS . caracterizata prin prezenta de leziuni eritemato-scuamoase.: AGAR-AGAR. THIRIDAZINA.  dementa subcorticala se manifesta prin aparitia miscarilor patologice si regresie psiho-motorie.GINKGO BILOBA. datorata unor anomalii epidermice ce constau in cresterea activitatii mitotice si keratinizare anormala in zonele cutanate afectate PURGATIVE – medicamente care provoaca eliminarea intregului continut intestinal prin mai multe scaune repetate (lichide sau semilichide).  fie ca neuroleptic incisiv numite si DEZINHIBITORII Ex: SULPIRID.  dementa secundara este un tip de "dementa reversibila". dementa multi-infarct (DMI) apare ca un rezultat al infarctului clinic sau subclinic de origine aterosclerotica. FLAVOTAN PSIHOLEPTICE – medicamente ce pot actiona:  fie ca sedativ numite TRANCHILIZANTE MAJORE Ex: LEVOMEPROMAZINA. Ex. procesele cognitive se pot restabili o data cu tratamentul afectiunii primare. SEMINTE DE IN. VASNAL. Ex: ARICEPT. METIL CELULOZA 68 . BILOBIL.  Purgative de volum – produse vegetale nedigerabile si coloizi hidrofili.

care. De asemenea. stimuland mişcarile propulsive datorita declanşarii de reflexe mediate de plexul submucos. uleioase. au efect laxativ sau purgativ. unguente) folosite sub forma de picaturi de nas 69 .constipatii cronice . datorata virusului rabic. Se folosesc in: intoxicatii cu saruri de Bariu. Frangula. Purgative osmotice (saline) sunt reprezentate de saruri ale unor substante . SENA.forme farmaceutice lichide (solutii apoase. in functie de doza. aerosoli.comun este o boala metabolica generala. Dantronul R.: COAJA DE CRUSIN.dupa antihelmintice Ex. caracterizata printr-o tulburare de mineralizare a osului. in conditiile unei carente de vitamina D3 (colecalciferol). TARTRAT DE POTASIU. favorizeaza difuziunea şi secretia electrolitilor si a apei in intestin. suspensii. Ex. administrate oral. RAHITISMUL CARENTIAL (COMUN) .: SULFATUL DE MAGNEZIU (SAREA AMARA). TARTRAT DE SODIU  Purgative antrachinonice – are actiune iritanta asupra mucoasei colonului. . HIDROXID DE MAGNEZIU.este o afectiune virala acuta a sistemului nervos central intotdeauna mortala. emulsii. ALOE. RABIA (TURBAREA) . RHINOGUTTAE sau ERINE .

stranut. se asociaza cu conjunctivita. apare.este inflamatia mucoasei nazale si se manifesta prin rinoree.  Rinita infectioasa este cauzata de o infectie virala. in general. Simptomele persista tot timpul anului. la adulti.  Rinita medicamentoasa este provocata de folosirea excesiva a picaturilor dezobstruante. nas infundat. Din cauze necunoscute.  Rinita perena nonalergica se manifesta prin continutul ridicat de eozinofile (un tip de leucocite) al mucoasei si secretiilor nazale. Ca si in cazul rinitei alergice sezoniere. dupa care produc inflamatie. Ca simptome. In mod frecvent. parul de animale. bolnavul prezinta congestie nazala si secretii purulente. rinoree. diagnosticarea se face pe baza istoricului bolii si al testelor cutanate pozitive. prurit nazal (mancarime). Poate duce la complicatii: sinuzita acuta sau cronica. Folosirea acestora este recomandata pentru 3-10 zile. din cauze necunoscute. Alergenii pot fi: acarienii aflati in praful din casa. mucegaiul. De asemenea. diminuarea simtului olfactiv. vara si toamna. numita si rinita vasomotorie. plante specifice sezonului. Se manifesta ca sensibilitate crescuta la schimbarile importante de temperatura si 70 .  Rinita alergica sezoniera este cauzata de factori alergogeni specifici diferitelor sezoane: primavara. anticonceptionale orale etc.  Rinita nonalergica idiopatica. prurit. Diagnosticarea trebuie sa fie precedata de radiografia sinusurilor si / sau tomografie.RINITA ALERGICA . gandacii de bucatarie. acest tip de rinita se intalneste cu precadere la femei. Diagnosticarea se face pe baza testelor cutanate negative si a frotiului nazal bogat in eozinofile. polen. poate fi provocata de consumul indelungat al unor medicamente: antidepresive. dar pe tot parcursul anului. obstructie nazala. apare asociata cu polipoza nazala. Se manifesta prin stranut.  Rinita alergica perena prezinta aceleasi simptome.

reprezinta o scurgere de lichid din fosele nazale. Testul cutanat va fi negativ. nu este datorata unei rinite ci deviatiei de sept nazal.este o boala contagioasa produsa de virusul rubeolic (un ARN virus). Simptomele constau in stranut in salve si rinoree abundenta. de origine nazala sau nazosinusala (rinoree anterioara). polipozei nazale sau. Alteori lichidul se scurge retronazal. la mirosuri puternice. cu caracter sezonier (apare primavara si iarna). RUBEOLA . putand fi inghitit sau expectorat (rinoree posterioara).este o boala infectioasa contagioasa. RUJEOLA . din familia Paramyxoviridae). S. RINOREEA . unei tumori localizate la nivelul cailor respiratorii superioare. hipertrofiei adenoidiene. care se transmite pe cale aerogena (prin intermediul picaturilor de saliva). care se transmite prin aerosoli sau in utero de la mama la fat (forma congenitala).umiditate. mai rar. 71 . adica nu va indica sensibilitatea la un anumit factor alergogen. fum sau emotii.  Obstructia mecanica.boală a componentelor care delimitează cavitățile nazale.  Rinita hormonala poate sa apara in timpul graviditatii precum si in cazurile de hipotiroidie (insuficienta tiroidiana) sau acromegalie (hiperfunctia glandei hipofize). agentul cauzal fiind reprezentat de virusul rujeolic (genul Morbillivirus. spre deosebire de cea inflamatorie. RINOPATIE .

TERPENE.: FIOBILIN. 72 . in doze mici au numai un efect calmant Ex. CYNARIX. OXIBIL. Ex. demielinizare si glioza (cicatrizare). ceea ce explica existenta metastazelor pe cale sanguina. caracterizata microscopic prin prezenta de numeroase celule conjunctive atipice. uneori insotite de somnolenta. LUMINAL. SCLEROZA IN PLACI (SCLEROZA MULTIPLA) este o afectiune a sistemului nervos central caracterizata prin inflamatie cronica. cu mitoze si lacune sanguine fara pereti proprii. ANGHIROL.proliferarea maligna a tesuturilor de origine mezodermala. COLEBIL.este o boala infectioasa eruptiva caracterizata prin manifestari cutaneomucoase secundare producerii unor toxine pirogene (eritrogene) de catre streptococii beta-hemolitici de gup A (dintr-un focar faringoamigdalian). Medicamentele din aceasta clasa.tehnica de imagerie medicala bazata pe detectarea radiatiilor emise de o substanta radioactiva (radioelement) introdusa in organism. diminuarea reactiilor psihovegetative. AMYTAL. SARURI BILIARE – se folosesc sub forma de bila bovina uscata. SEDATIVE – substantele sedative produc deprimare psihomotorie cu linistire.: SECONAL. BARBITURICE. micsorarea performantelor. VORIHEP SCARLATINA . SCINTIGRAFIE . FENOBARBITAL.SARCOM . prezentand o afinitate deosebita pentru un organ sau un tesut.

METOPROLOL.stimulante adrenergice = adrenomimetice. favorizează tahicardia datorită blocării receptorilor α2.Impiedică selectiv efectele β ale substanţelor simpatomimetice şi ale excitării fibrelor simpatice . Ex. blocantelor adrenergice provoacă vasodilataţie prin diminuarea controlului simpatic vasomotor. Sunt substanţe care provoacă efecte asemănătoare celor ale stimulării nervilor simpatici acţionând agonist la nivelul sinapselor simpatice terminale. FENTOLAMINA. 73 . ATENOLOL  Neurosimpatoliticele – sau blocantele terminaţiilor adrenergice – acţionează pe terminaţiile simpatice periferice şi epuizează depozitele de NA sau împiedică eliberarea mediatorului chimic. împiedicând astfel efectele substanţelor simpatomimetice şi efectele stimulării simpaticului. altele au efecte predominant β adrenergice.blocante adrenergice = adrenolitice.împiedică acţiunile α ale α1 adrenergică majoritatea .blochează direct receptorii adrenergici. cu eliberare crescută de NA care acţionează asupra receptorilor β adrenergici. PRAZOSIN Blocantele β adrenergice . unele au efecte predominant α. Ex. dar nu şi α adrenalinei prin blocarea electivă a receptorilor specifici. a) Blocantele împiedică α adrenergice .: PROPANOLOLUL. 1. Simpatomimeticele directe – acţionează direct asupra receptorilor adrenergici α şi β membranari. Ex. Sunt substanţe care inhibă funcţia sinapselor adrenergice.: TOLAZOLINA. Sunt clasificate în:  Blocantele adrenergice sau inhibitoare adrenergice sau adrenolitice . REZERPINA SIMPATOMIMETICELE . vasoconstricţia vasodilataţia vasoadrenergică.SIMPATOLITICELE .: GUANETIDINA.

Acest sindrom se dezvolta in stadiile finale ale infectiei cu virusul HIV. parenterala si materno-fetala. NOREPINEFRINA folosite ca: bronhodilatatoare. Ex. II.: ADRENALINA. simpatomimeticele se împart în 3 grupe: I. 74 .Efectele sunt potenţate prin: denervarea simpatică (împiedică captarea şi inactivarea în terminaţiile nervoase şi creşte suprafaţa receptoare disponibilă ). cocaina ( împiedică recaptarea şi respectiv inactivarea ). Simpatomimetice vasoconstrictoare adrenergice. vasodilatatoare şi relaxante uterine. Simpatomimetice adrenergice. Transmiterea se face pe cale sexuala. rezerpina ( realizează denervare simpatică de natură chimică ) 2. Efectele lor sunt micşorate prin : denervare simpatică. După acţiunile farmacologice. care au acţiuni β2 folosite – cu ca antihipotensive α-adrenergice şi şi β 1acţiuni scade permeabilitatea membranei presinaptice la simpatomimeticele indirecte ) şi rezerpina ( epuizează depozitele de SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE (SIDA) reprezinta un sidrom de imunodeficienta secundara infectarii cu virusul imunodeficientei umane (HIV). cocaină ( NA ). Simpatomimetice cu spectru larg de activitate . Simpatomimeticele indirecte – pătrund în terminaţiile simpatice şi eliberează NA în fanta sinaptică. care acţiuni α şi β adrenergice. acţionând prin intermediul ei. III. NORADRENALINA. EFEDRINA.

in lungul aortei si in hilurile pulmonare. Ei au un important rol de releu in cursul raspunsului imunitar.  Structura .  Patologie . Ganglionii limfatici permit multiplicarea limfocitelor T si B ajunse la maturitate dupa formarea lor in maduva osoasa si timus.). mult mai rar prin limfografie (radiografia sistemului limfatic dupa injectarea unui produs de contrast). Exista ganglioni superficiali. de la baza gatului. vase satelite ale vaselor sangvine. si ganglionii profunzi. apoi se reunesc in vase de calibru din ce in ce mai mare.O crestere in volum a unui ganglion sau adenopatia poate fi de origine infectioasa (ganglioni moi si sensibili) sau 75 . localizati in pelvis. Provenite din toate partile corpului. in general. pe de o parte.SISTEM LIMFATIC – totalitate a ganglionilor si vaselor limfatice. unde se varsa in confluenta venoasa jugulo-subclavie stanga. subaxilar si de fiecare parte a gatului.  Examene Ganglionii superficiali sunt accesibili la palpare. Un ganglion cuprinde o capsula si numeroase globule albe. Ele sunt. Ele dreneaza. vasele limfatice converg spre ganglionii limfatici. pe care le produce. care. intre care cei mai importanti sunt situati in plica inghinala. Aceste vase dreneaza tesutul interstitial. iar.M. au un rol circulator (drenarea limfei spre un curent sangvin). Examenul lor histologic se poate face prin punctionarea cu un ac sau dupa ablatie.R.Ganglionii limfatici sunt noduli situati pe traiectul vaselor limfatice. participa la apararea imunitara a organismului. celulele sangvine si proteinele mari recuperate dupa iesirea lor din vasele capilare si transporta grasimile absorbite de catre intestin in cursul digestiei. Vasele limfatice asigura circulatia acestor celule deversandu-le in circulatia venoasa. Ganglionii profunzi sunt explorati azi prin ecografie si mai ales prin scaner si imagerie prin rezonanta magnetica (I. sau limfocite. Principalul vas limfatic este canalul toracic care ia nastere in abdomen apoi isi urmeaza drumul pana in varful trunchiului. de asemenea. pe de alta parte.

nu se dizolva in acest mediu si se mentin dispersate numai in anumite conditii  COLOIZI LIOFILI – se disperseaza spontan la adaugarea solventului – particulele au tendinta de solvatare (in cazul apei vorbim de hidratare) – prin solvatare (hidratare) se formeaza un strat protector care impiedica agregarea. Unele vase limfatice pot sa se dilate si sa formeze o limfangiectazie si/sau un limfedem din cauza unui obstacol in calea curgerii limfatice. iar cealalta parte fata de ulei) si in mediu lichid moleculele se asociaza spontan. invadarea ganglionilor plecand de la un cancer este o forma de metastaza. se intampla ca sistemul limfatic sa fie sediul unei tumori maligne. de asociatie) – sunt substante cu dimensiuni moleculare mai mici de (< 1nm) decat dimensiunile coloidale. au caracter amfifil (o parte a moleculei are afinitate fata de apa. de origine parazitara sau tumorala. care dispare sub tratament cu antibiotice daca la originea sa se afla o infectie bacteriana.  COLOIZI LIOFOBI – particulele dispersate nu au afinitate fata de mediul de dispersie.tumorala (ganglioni tari. Vasele limfatice pot fi sediul unei limfangite (inflamatie). a) COLOIZI MICELARI (amfifili. dispersat intr-un anumit mediu de dispersie. limfomul. formand agregate numite micele de dimensiuni coloidale. insa datorita structurii lor moleculare. SOLUTIA .amestec omogen compus din două sau mai multe substanţe chimice (dintre care una este de obicei lichidă) dispersate la scară moleculară în diverse proporţii SOLUTII COLOIDALE – sistem dispers coloidal sau ultramicroeterogen sunt constituite din particule cu dimensiuni de la 1 la 100 nanometrii (nm). imobili si nedurerosi). 76 . In sfarsit.

au structura complexa.AB care aprtin familiei macrolidelor. Ex. ANAPEN. iar cataboliţii rezultaţi se acumulează. STIMULANTE CARDIACE Medicamente ce cresc forta de contractie a miocardului – efect inotop pozitiv . FENTERMINA. datorită excitării scoarţei cerebrale.: ADRENALINA (Ro). DOPAMIN (se adm. avand un numar de cel putin 1000 atomi cu greutate moleculara peste 104. Ex. THOMASIN (indicat in hipotensiune) STIMULANTELE PSIHOMOTORII (SP) . STENOZA AORTICA . care produc reducerea suprafetei orificiale. de urgenta in colaps).: AMFETAMINELE – AMFEPRAMONA. TEOBROMINA STREPTOGRAMINE/ SINERGESTINELE . STENOZA MITRALA se caracterizeaza prin fuzionarea comisurilor valvulare si retractia aparatului subvalvular. direct sau prin intermediul SRAA. dar metabolismul lor nu este ameliorat. cu o deschidere incompleta in diastola.stimulează activitatea mentală şi pe cea motorie. CAFEINA (este un alcaloid) . au mecansim ca si macrolidele. rezervele se epuizează. pot ameliora performanţele diminuate de oboseală.b) COLOIZI MACROMOLECULARI – sunt substante formate din moleculeuriase. funcţiile neuronilor sunt crescute. au 77 .reprezinta o ingustare a orificiului aortic responsabila de obstructia ejectiei ventriculului stang spre aorta.TEOFILINA. FENFLURAMICA. NORADRENALINE (med. ceea ce determina abuzul de SP. numai in perfuzie).in timpul sistolei. DOPAMINA.

 MICROELEMENTE mineralele de care organismul are nevoie in cantitati extrem de mici sunt numite. Ex. Zincul. retinerea si eliminarea apei in si din organism. Calciul si fosforul sunt elementele care confera oaselor rigiditatea caracteristica.se adm ora SUBSTANTE MINERALE  MACROELEMENTE – mineralele de care organismul are nevoie in cantitati relativ mari sunt numite.clasificare  cu actiune sistemica.: Fierul este un element de prima importanta pentru formarea hemoglobinei din globulele rosii. distributia. Zinc. Fosfor) Calciu Magneziu Zinc Spirulina & Chlorella SULFAMIDE – AB cu activitatii bacteriene. Sulfadiazina argentica/Flamazine. Trimetoprim-chimioterapic 78 . Manganul. Cobaltul. Calciul are un rol esential in functionarea muschilor si a nervilor. Biseptol.(Calciu. Cuprul. Cromul. • • • Favimin . Seleniul.  cu utilizare locala.: Sodiul si potasiul controleaza absorbtia. se recomanda in infectii grave cu bacterii Gram+.actiune bactericida. Fluorul. Ex.preparate:* Pristamicina . Potasiul intervine in desfasurarea normala a activitatii muschilor. Ex: Sulfafurazol/Neoxazol. Iodul este un element esential al hormonilor tiroidieni care influenteaza decisiv dezvoltarea intelectuala. Magneziu. Molibdenul.

Ea poate fi fie naturala. TAHICARDIE – accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe minut. acesta este cazul cand ea insoteste o febra. MOLDAMIN T. Ritmul cardiac normal variaza la majoritatea subiectilor de la 60 la 90 pulsatii pe minut. cu o medie de 70 pana la 80.SUSPENSIA – preparate farmaceutice lichide eterogene constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinat administrarii interne sau externe. este vorba de cele mai multe ori 79  O accelerare a activitatii electrice a nodului sinusul. acestea putand bate cu o frecventa de 200 pana la 600 pulsatii pe minut. Tahicardiile jonctionale. de asemenea. provocate. deci sunt dispersii microeterogene. 2. fie patologica. Cauze fiziologic al inimii. Ex: PENICILINE RETARD. Tahicardiile atriale debuteaza in auricule. pot atinge un ritm de 200 pulsatii pe minut. tahicardiile atriale sunt adesea benigne. de un scurtcircuit la nivelul nodului auriculoventricular sau prin intermediul unui fascicul de conductie anormal. deoarece nodul auriculoventricular joaca un rol de filtru retinandu-le. din fericire. nu toate aceste impulsuri sunt transmise ventriculelor. in general. ca in cursul unui exercitiu muscular. a. antreneaza o tahicardie sinusala. o anemie sau in majoritatea bolilor cardiace sau pulmonare in faza lor de agravare  O tulburare a ritmului poate fi la originea unei tahicardii cu caracteristici diferite dupa portiunea inimii in care ca ia nastere: 1. Marimea particulelor este cuprinsa intre 1-100 microni. stimulatorul .

Oxitetraciclina.efectul e bacteriostatic. ori se poate traduce prin palpitatii. Tahicardiile ventriculare pot atinge 300 pulsatii pe minut.inhiba sinteza proteica prin legarea de subunitatea 30S ribozomal.O tahicardie poate evolua in mod complet tacit. ele sunt adesea grave si greu de tolerat.farmacocinetica:se absorb de la nivel digestiv.preparat medicamentos lichid obținut dintr-un extract de plante dizolvat în alcool sau în eter.AB cu spectru larg de actiune. tratamentele medicamentoase antiaritmice sunt uneori adecvate. prin stari de indispozitie si prin sincope. de altfel. fara simptome.Acesta depinde de originea si de tipul de tulburare a ritmului responsabil de tahicardie. aceste tahicardii degenereaza uneori in fibrilatie ventriculara.rezistenta microbiana e datorata scaderii transportului activ in interiorul microorganismului si scaderii atasarii AB-lui de subunitatea ribozomala. clasificare: in 2 generatii.-generatia II: Minociclina- TINCTURA . care este insotita de stop cardiorespirator si de o stare de moarte aparenta b. trebuie sa fie suprimata. utilizarea lor larga a dus la selectarea unui nr mare de tulpini rezistente. Tratament . Daca exista o cauza favorizanta (cafea. 80 . Evolutie . tutun. responsabila de o tahicardie ventriculara rebela. deoarece ventrieulul nu mai poate sa-si mai indeplineasca functiile sale de ejectie sangvina. Tehnicile ablative (mai ales utilizarea de curent de radiofrecventa) constau in distrugerea pe cale endocavitara (inaintarea unei sonde pana la inima). c. focar de hlperexcitabilitate ventriculara). mecanism de actiune: patrund prin transport activ in interiorul microorganismelor. 3. TETRACICLINE .de forme benigne care evolueaza prin crize paroxistice (boala lui Bouveret). de exemplu). a zonei de miocard responsabila (de exemplu. Ex: Tertraciclina.

TRANCHILIZANTE . In aproximativ 25% din cazuri. edeme. Trombii de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme. TRIMETOPRIM . Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni. CLONIDINA (in stari de anxietate. insomnie. astenie. pe cand cei de la nivelul venelor profunde necesita evaluare medicala imediata. Aceasta manifestare poate determina durere. (antianxios. staza venoasa si – care duce la ocluzia partiala sau totala a lumenului venos. pot circula in torentul sangiun pana la nivelul plamanilor. chiar panica. emotivitate. EX. Tromboza venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe termen lung. tulburari de pigmentare (depigmentare) si rani la nivelul membrelor. TROMBOZA VENOASA contribuind leziunile se caracterizeaza prin aparitia unui tromb. pentru ca scade tonusul simpatic periferic). pe anxietatea (in miorelaxant). serotoninici).: BENZODIAZEPINELE (inlatura anxietatea si simptomele care o insotesc: digestive). slab tulburari MEPROBAMATUL (tranchilizant. venos. hiperreactivitatea HIDROXIZINA PROPANOLOLUL antiemetic. Trombii se pot forma fie la nivelul venelor superficiale (boala se numeste tromboflebita sau simplu flebita) sau la nivelul venelor profunde. Majoritatea 81 . receptorii data de BUSPIRONA(actioneaza simpatoadrenergica). determinand embolism pulmonar ce poate ameninta viata. antihistaminic). la formarea lui peretelui hipercoagulabilitatea sangelui.BISEPTOL – medicament cu actiune bacteriostatica.Substantele tranchilizante reduc starea de anxietate. palpitatii. tromboza venoasa profunda lezeaza peretele venos si determina sindrom posttrombotic de lunga durata.

numit si ulcer de staza ale picioarelor. U. care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecţioase) sau curativ. VACCINURI . cremă cu proprietăți curative sau cosmetice. precum şi ale aparatului genital masculin.este boala caracterizata prin aparitia la nivelul stomacului sau duodenului a unei leziuni ulceroase. Aceasta situatie poarta denumirea de insuficienta venoasa. adica a unei pierderi de substanta.este specialitatea care se ocupă de depistarea. ULCER DUODENAL .produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene. V. tratarea şi recuperarea chirurgicală a bolnavilor cu suferinţe ale aparatului urinar la bărbat şi femeie.trombilor se dezvolta la nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior sau pelvisului. 82 . Tipic. UNGUENT – preparat medicamentos sau cosmetic sub formă de pastă sau de emulsie consistentă. compus din substanțe grase și elemente active. ULCER VARICOS . deasupra gleznei. UROLOGIE . ulcerele venoase apar pe una din partile laterale ale portiunii inferioare a gambei. apar atunci cand sangele nu mai circula normal prin venele membrelor inferioare.

cu suprafata relativ neteda. Ele persista timp de mai multe luni. cu marginea hiperkeratozica (groasa. nu sunt de origine virala. tare. Cea de a doua forma cuprinde mici elemente hiperkeratozice grupate in mozaic si nedureroase. ea seamana cu o batatura si are mai curand tendinta de a creste in profunzime. verucile seboreice sunt amplasate in principal pe fata. verucile pot lua forme multiple:  Condiloamele genitale sau vegetatiile veneriene. de culoare rozalie. Extrem de frecvente. VERUCA . Acestea sunt mici ingrosari. Adesea multiple. desi acesta este numele consacrat prin folosirea repetata. chiar mai multi ani si pot disparea spontan dupa ce s-au inconjurat de un halou inflamator pruriginos. bratele. Dilata coronarele si diminua presiunea ventriculara endodiastolica. pe spate si pe piept. uscata).  Verucile plantare pot lua doua forme.  Verucile seboreice. genunchii si fata anterioara a gambelor.mica tumora cutanata benigna provocata de un virus de tip papillomavirus. afecteaza mai ales fata. constituie o varietate de veruca. Uneori dispuse linear.si arteriolo-dilatatie.  Verucile plane sunt frecvente mai ales la copii. "creasta de cocos". denumite in mod obisnuit. spatele mainilor. abia proeminente. Culoarea sa variaza de la galben-deschis la negru. cu suprafata catifelata sau foarte putin aspra.VASODILATATOARE – produce veno. adolescenti si subiectii imunodeprimati. Veruca seboreica ia forma unei leziuni foarte bine delimitate. impestritata de orificii pilosebacee dilatate. diminua munca inimii si nevoia de oxigen. ele ating in general subiectii trecuti de 50 de ani. 83 . Forma obisnuita sau mirmecia este putin proeminenta. dureroasa la apasare. Foarte frecvente.

riscand atunci sa le dezlipeasca. asigurand desfasurarea unor procese vitale. dar de care nu se poate lipsi. organismul trebuie sa si le procure din alimente. Se cunosc  VITAMINE LIPOSOLUBILE (care se dizolva in grasimi). VITAMINE sunt substante organice naturale de care organismul are nevoie in cantitati foarte mici. Ele joaca un rol indispensabil in functionarea enzimelor. de forma emisferica.  VITAMINE HIDROSOLUBILE (care se dizolva in apa): C si vitaminele din grupul B 84 . uneori brazdata de fisuri. Vitaminele nu constituie o sursa de energie si nici nu sunt folosite ca elemente constructive ale materiei vii. Ele apar pe spatele mainilor si degetelor. D. filiform. eventual in jurul unghiilor si sub ele. Verucile vulgare ale fetei au un aspect diferit. si anume: A. Verucile vulgare sunt proeminente. E si K. miligrame sau micrograme. Suprafata lor este concomitent mamelonata si hiperkeratozica. Pentru ca nu le poate sintetiza singur.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful