You are on page 1of 17

Rezolvari IAC

•Comentati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica ! care sunt aceste elementela nivelul limbajului ? Limbajul clasic se bazeaza pe limbajul ordinelor clasice : unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu asamblate printr-o sintaxa bazata pe un sistem de proportionare vazut ca analogie cu ,, armonia universala " = garantia frumosului . Ca orice limbaj, se adapteaza evolutiei societatii si se imbogateste in timp : repertoriul formal se imbogateste - noi elemente morfologice, sisteme construire ( arcul si bolta), grupuri sintactice, ,,expresii gramaticale "; sintxa devine mai complexa. Despartirea ,,blanda" de traditia clasica a avut 3 cauze majore : 1. Aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale ( tipuri de cladiri). 2. Aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie; 3. Reorientarile gandirii umane - un ,,altceva" care devine impotant pentru oameni. Toate antreneaza noi cautari formale: la nivelul obiectului, la nivelul al limbajului expresiv ( morfologie: repertoriu formal, sintaxa: compozitie modul de punere impreuna intr-un tot cu sens a componetelor morfologice de vocabular) si la nivelul orasului. Schimbarea se opereaza mai ales la nivel de vocabular. La nivelul sintaxei, traditia compunerii spatilor (mai ales cele mari) ramane de factura clasica. Despartirea radicala de traditia clasica presupune constructia unui nou limbaj formal, reprezentand totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent in primele decenii ale secolului, echivalente in arhitectura ale diferitelor avangarde artistice. Constructia unui nou limbaj formal presupune definirea M.M., scoala Bauhaus (1919) cele 5 puncte ale unei noi arhitecuri (1926), Weissenhof Siedlung (1927), stilul international. Programul de avangarda al M.M. implica un mare program estetic - cautarea de noi limbaje plastice, credinta in valabilitatea universala a acestor idei.

ca locuri particularizate. provoaca o intensficare a folosirii. densitatea slaba. piata. Prima etapa a transformarii consta in inchidere spatiilor deschise. Fiecare dintre acestea este de naturala cumulativa: tinde sa puna noul cu vechiul in preuna si. Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina logic. separarea functiunilior. -transforarea cladirilor locuite. -reapropierea ruinelor si a fragmentelor urbane. in general. o suprapunere d straturi de interventiii care imbogatesc spatiilesi viata urbana.• Faceti o paralela intre proiectul manifest Plan Voisin ( le Corbusier) si proiectul de reurbanizae a Chandingarhului ( Rodrigo Perez de Arce) Rodrigue Perez de Arce La inceputul anilor 1970 nimeni numai putea pune la indoiala falimentul urbanismului modernist : aceasta nu s-a intamplat findca ideile erau irealizabile. moschei. au fost eradicate cu dispret. crearea unei retele de strazi. matematic. Astfel. . altele pot fi folosite ca gradii publice sau semipublice. unele ditre el putand fi folosite pentru culturi. dispersarea. piete si gradini. •Ce anume da nastere unui oras? Cu se dezvolta cultura urbana ex nuovo pentru a d aruii expresia vietii in acel oras? Proiectul pleaca de la traditia de dezurbaizare pe care o remarca prin prioritatea data automobilului. atat aura cladirii ca obiect individualizat cat si strada. Exista 3 tipuri de transformari: -reciclara elementelor arhitecturale. palate) sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea. Proiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversee tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras. imagine neconvingatoare pentru viata urbana. Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane. ci tocmai pentru ca ele fusesera puse in practica. Monumente majore ( manastiri. biserici. curtea sau insula urbana. Orasul preindustrial este o sedimentare. fara echivoc.

Acoperis -gradina. spatiile verzi ale planuluiorigina devin tesut ale noului oras.. onorate de piete.in original" nu a fot posbila. obieceiuri. odata cu ordinea care tine de traditie. dupa spusele lui Paolo Portoghesi . sub casa. si mod de locuire. Accesul masinilor nu putea fi mai direct. Acest exemplu demonstreaza ca in pofida valorii arhitecturale a planului orasului Chandigarh. . Fereastra in banda 5. Fatada libera 4. datorita neacceptarii sale de catre comunitate. ele fiind parcate chiar intre stalpi. Vila Savoye este exemplu perfect de utilizare libera a celor .. in a carui creare si implementare a proiectului nu s-a luat in considerare modul de viata specific. •Comentati rolul de model al Vilei Savoye in relatie cu schimbarile la nivelul limbajului arhitectural aduse de MM! Constructia unui nou limbaj formal este. . bazate pe proiectul lui Le Corbusier. Cladirile existente se imbogateses cand sunt incorporate in noul oras. Asezata pe un sit impadurit. tentativa de a gasi sau a regasi ". si unde au avut loc numeroase manifestari prn care populatia incerca sa isi redobandeasc orasul. Ele se concentreaza tocmai asupra diferetenelor. volumul ei este suportat de stalpii de deasupra marii expansini a peluzei.. Planul liber 3. intrezarite de pe strazi. prezervarea sa .Cazul extrem a orsului Chanchingarh.un raport imediat. direct si violent intre lucrul cu spatiul si asupra spatiului si conditiile existentiale si etice ale societatii moderne". pandante in arhitectura ale diferitelor avangarde artistice. ce domina Valea Senei. Functionalista si austera la exterior.europenizata si aplicata fara nici o consideratie fata de clima dura dn Nordul Indiei sau modul de viata Indian " ( Hall. Le Corbusier dezvolta cinci puncte ale unei noi arhitecturi : 1. cu traditii. si renegand noua ordine ..Orasele de maiine"). este practic totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent cu primele decenii ale secolului. dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala Miscarii Moderne. In aceste lanuri alternative.. cinci puncte" formulate de arhitect in 1927. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire (aproape generala) cu succes internatinal . asupra specificatilor locale. Cladirea ridicata pe piloti 2. Frumoasele obiecte autosuficiente ale lui Le Corusier isi recapata locul in tesut.

Livingul poate fi considerat drept partea acoperita a unui mare spatiu de receptie. logic. ca locuri. cuprinde spatiul liber situat pe acoperis. •Care sunt conditiile urbanismului postbelic care au dus la reevaluarea calitatilor orgasului traditional? -Nemultimurea locuitorilor . Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina. astfel incat geamul nu mia pare sa fie decat o diafragma.patio" deschis catre peisaj pintr-o fereastra continua intre interior si exterior. matematic. Aceasta cladire unica. Marea fereastra a camerei de zi culiseaza pentru a crea o cotninuitate intre patio si interior. curtea sau insula urbana. -Constientizarea incapacitatii de a face fata problemelor reale numai pe baza teoriei orasului functionalist. La inceputul anilor '70 nimeni nu mai putea pune la indoiala falimntul urbanismului modernist: aceasta nu s-a intamplat fiindca ideile erau irealizabile. locuinta a fost organizata. aminteste si de gradinile suspendate ale manastirii d'ema. asemanatoare unei masini prin multe elemente ce evoca podurile si suprastructurile unei punti. In interiorul prismei. ceea ce separa clar zonele publice de dormitoare. din care doua treimi formeaza un . dupa indelungi cercetari. •Ce anume da nastere unui oras? Cum se dezvolta cultura urbana ex-Nuovo pentru a devenii expresia vietii in acel oras? Proiectul pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin: -Prioritatea data automobilului . etichetat ca edificiu istoric in Franta inca din 1965. au fost eradicate cu dispret.. care afirma in exterior o vointa arhitecturala si satisface in interior toate nevoile functionale. Vila Savoye este tipul . configurate de planul patrat. Un ecran sinuos. fara echivoc. piata.. sub forma literei "L".disfunctii in utilizare -Constatarile si avertismentele specialistilor din afara profesiunii -Reinterpretarea atentiei spre mostenirea istorica si valorile ei ca urmarea a dezamagirii fata de arhitectura moderna. asemenea unor figuri din picturile puriste.foarte generos". ci tocmai pt ca ele fususera puse in practica. particularizate. Aceasta ramane un manifest care va fi primul din lista lucrarilor lui Le Corbusier. Astfel atat. aura cladiri ca obiect individualizat cat si strada.

) sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea. Exista 3 tipuri de transformari: 1. intrezarite de pe strazi.-Separarea functiilor -Dispersarea -Densitatea slaba -Imagine neconvingatoare pentru viata urbana. Transformarea cladirilor locuite Fiecare dintre acestea este de natura cumulativa: Tinde sa puna noul cu vechiul impreuna si. Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane 3. Proiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversele tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras. in general. unele dintre ele putand fi folosite pentru culturi. altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice. o suprapunere de straturi de interventii care imbogatesc spatiile si viata urbana. Cladirile existente imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras. Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane. Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatilor deschise. spatiile verzi ale planului original devin tesut ale noului oras. Frumoasele obiecte Le Corbusier isi recapata locul in tesut. Monumente majore ( biserici.M. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire ( aproape generala). dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala a teoriei M. cu succes international. asupra specificitatii locale. •Care sunt consecintele urbane ale transformarilor suferite de orasul european in secolul XlX? . crearea unei retele de strazi. In aceste planuri alternative. Reciclarea elementelor arhitecturale 2. moschei.S-a rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala . . Ele se concentreaza tocmai asupra diferentelor. onorate de piete. Orasul pre-industrial este o sedimentare. bazate pe proiectul lui Le Corbusier. manastiri. piete si gradini. provoaca o intesificare a folosirii.

echipare si igiena . . piete si gradini. .traditionala dintre locuinta si oras. Exista trei tipuri de transformari: 1.Ceea ce inseamna orasul traditional.Transformarea cladirilor locuite . .Prioritatea data automobilului -Separearea functiilor -Dispersarea -Densitatea slaba -Imaginea neconvigatoare pt viata urbana. altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice. Fiecare tinde sa puna noul cu vechiul impreuna si in general provoaca o intensificare a folosirii. .O retea moderna de transport.S-a generalizat excesiv. ..S-a neglijat pietonul in favoarea masinii.In conditii calitative de spatiu. •In ce a constat reevalurea postmoderna a orasului traditional? Reurbanizarea orasului functionalist ( 1980) pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin : . netinandu-se cont de caracterul specific al culturii locale si al locului.net superioare incercarilor anterioare. .S-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa. Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot sa devina insule urbane. crearea unei retele de strazi. unele dintre ele putand fii folosite pt culturi. Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatiilor deschise. raporturile de inrudire.obiectului autosuficient" de arhitectura . de legatura din tesutul urban si ierarhiile spatiale traditionale au cedat in fata .Reciclarea elementelor arhitecturale 2.Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane 3.

1980 semnficativ intitulata .nume al momentului". care reprezinta o colectie de fatade. "spatiile verzi" ale planului original devin tesut al noului oras. In aceste planuri alternative bazate pe proiectul lui Le Corbusier. Comentati succint relatia arhitecturii contemporane cu limbajului modernismului. istorice sau culturale).Orasul .. Temele arhitecturii postmoderne se contureaza ca o reactie critica fata de tematica modernitatii la mai multe niveluri : . -Cautari de investire a spatilor urbane cu calitati . piete. un succes international dar fara pretentia de . strada novissima este o strada cu fronturi continue ( ca in orasul traditional). Proiectarea de spatii pe care oamenii sa si le poata " insusii". fiecare proiectata de cate un . -Adaptarea la conditii particulare. Ele se concentreaza tocmai asupra diferentelor asupra specificitatiilor locale ( geografice. de secol XX. La Bienala de la Venetia .sensibile" deduse din modul de folosire a orasului tradiitional: crearea de spatii cu caracter binedefinit ( public. privat). opusa pretentiei generalizatoare. dar formalizate. -Redescoperirea tesutului si preluarea in proiect a tipurilor de spatii urbane traditionale: strazi. •In ciuda criticii modernitatii aduse de postmdernism si chiar in urma acestuia.. Cladirile existente se imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras.. Cautarile merg mana in mana cu o schimbare la nivelul limbajului.M.Limbajul expresiv . a preluat si dus mai departe elemente ale limbajului arhitecturii moderne. -Preluari din limbajul traditional ( iesirea din tiparele si rigorile limbajului modernist) -Doua exemple concludente sunt Bucurestiul si Berlinul.. semipublic. prezenta trecutului".Se recreaza astfel un tesut urban.solutie cu valabilitate universala" a teoriei M. scuaruri. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire. arhitectura de sf. in care elementul comun este cautarea unui limbaj de inspiratie istorica..

asa cum a fost formulata de Henry-Russel Hitchock si Philip Johnson: importanta data articulatiei volumelor nu masei construite. Insa.material expresiv prelucrabil. materiale produse industrial si de asemenea cele 5 principii propuse de Le corbusier -Casa ridicata pe piloti -Plan liber -Fatade libere -Geamuri in banda -Acoperis gradina Cea ce a produs in mod special reactia postmoderna a fost aplicarea generalizata a ideilor cele mai simple. Alvaro Siza. •Care este relatia dintre arhitectura moderna. a existat o permanenta indoiala si deriberare critica chiar in cadrul CIAM-urilor. echivalent cu consumul . Richard Meier.. ( nucleu dur) nu a fost atat de unitar. pastel din temele MM.. MM si stilul international ? . perfectiune tehnica nu ornamentatie. echilibrul nu simetria. modernismul a fost mult mai nuantat: Arhitectura moderna nu a fost un monobloc .Teoria care sustine proiectul. in relatie cu ideea orasului functionalist asa cum s-a practicat in reconstructia postbelica a oraselor europene sub imperiul urgentei si a cantitatii.. Florian Stanciu.M. Nici chiar MM. proiectele marilor arhitecti au depasit mereu ingradirile proprilor concepte. cele mai usor copiabile. Codificarea noulu limbaj se leaga de ideea de stil international. istorie" . . stilului international. Multe dintre temele miscarii moderne se prelungesc si dealungul perioadei postmoderne si in momentul contemporan in forme expresive si cu sensuri foarte diverse. De altfel.au existat multe cautari expresive in paralel cu M. (ex. metodele moderne de constructie si tencuielile line ale planurilor simple. continua ca de exemplu limbajul modernist insusi ajunge .. apare evident ca acestia impartasesc aceleasi afinititati pentru acoperisului-terasa. aplicabile ale MM. ca si orice alt limbaj . cea ce este condamnat de traditionalisti ca o "arhitectura araba".). Se cautase programatic si se gasise un nou limbaj formal cand in 1927 mai multi arhitecti europeni proiectaza case pentru expozitia Die Wohnung de la Wiessienhof.

Andrei Bounov). Le Corbusier.explodat" inlocuieste spatiul urban traditional (bine definit formal). cresterea mijloacelor de circulatie. MM este doar nucleu tare. in linii mari si acceptata in est. ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului XIX. Cornelius van Eesteren). urmarind acele functiuni majore: Locuire.insula ) si inlocuirea lui cu o alta formula de oras. circulatie. relativ nedefinit formal. ca si cum cultura avansata a sec XX ar fi fost exclusiv definita de o succesiune de stiluri create la Paris. propunand obiecte de sine statatoare ( mare volume construite) care plutesc intr-un spatiu verde. loc de relaxare *loisir . istoria artei moderne a fost prezentata in vest. -Spatiul urban . Arhitectura moderna nu trebuie confundata cu MM deoarece cuprinde mai mult de atat si anume toate cautarile care o premeg si o anunta. de unde si arhitecturi diverse cu scopuri expresive diferite.. New York sau Berlin. cresterea suprafetelor verzi. . incepand cu 1928 se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de arhitectura si oras. reprezentandu-se ca un monolit ideologic si formal. scoala Bauhaus).. Konstantin Mielnikov. munca. Desii a influentat intreg stilul international. de avangarda al acestuia. Ilia Golossov. MM este produsul unor grupuri si sau personalitati puternice. cele care vor administra constructia predominanta de dupa WW2. cresterea densitatii populatiei. plan de Ville " .MM are nuclee generatoare multiple ( constructivismul rus. Munchen. liber. exemplu : decongestionarea centrului orasului. principile fundamentale . Ideea se bazeaza pe : -Negarea tesutului traditional ( sistemul strada. piata . constructivistii rusi (Vladimir Totline.Le Corbusier. cea mai radicala. neoplasticismul olandez . care au cautat raspunsuri noi la problemele pe care epoca le propunea in fata arhitectiilor: futuristii italieni ( Antonio Sant Elia) neoplasticisti olandezi ( Theo van Doesburg. fratii Taut) . scoala Bauhaus ( Walter Gropius . In cadrul CIAM-elor. pentru mai mult de jumatate de secol. -Segregarea functionala. stricta a orasului. o inventie fara precedent in cultura europeana. •Care sunt principile urbanismului liber? Care sunt problemele careia acestea le raspund? Orasul functionalist sau urbanist liber lanseaza o alta idee despre oras. Dupa Le Corbusier.

iar suburbiile se dezvoltau fara un plan anume. Azi vernacularul se prezinta sub forma patrimoniului. a protectiei. dar . pierderea semnificatilor. cum sa invii o civilizatie veche si adormita. Regionalismului critic cercetarii antropologice ca fundament al proiectului. Ceea ce nu inseamna ca numai exista forme contemporane de vernacular. arhitectura neo-romaneasca sau specificului national --> Ion Mincu. absentei spatilor verzi utilizabile si neglijari intretinerii cladirilor. prafului si noxelor. reluat ulterior de Kenneth Frampton. •Explicati relatia posibila intre arhitectura vernaculara si cea culta! Arhitectura vernaculara a suferit o criza care a determinat disparitia acestui mod de edificare in societatea moderna si schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna . Vernacularul trait/viu. Un demers care incearca sa contracareze uniformizarea. vernacularul activ (satul Buzescu. Extensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui. cauzand o si mai mare separare de elemente naturale.. Arhitectura vernaculara reprezinta sursa arhitecturii culte. KF pleaca de la intrebarea lui Paul Ricoeur . Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului. La toate aceste probleme au fost propuse solutii care constituiau urbanismul liber si care au avut cea mai mare raspandire. Cairo).In zonele urbane aglomerate conditiile de locuire erau insalubre din cauza spatiului insuficient din locuinta. care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si mediului natural. palatele tiganesti. Distributia serviciilor comunitare si a scolilor erau arbitrare. facand dificil accesul in oras pentru multe zone. lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor arhitecturii moderne si globalizarii folosind fortele contextuale care dau sens si seminificatie unui loc este regionalismul critic. cautarilor nationale "programatice" in arhitectura secolului XX. fiind o insipiratie pentru aceasta datorita obtiunilor individuale.. ''muzeificarea'' mosternirii vernaculare. Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. cum sa fi modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp. Acesta este un concept folosit pt prima oara de Alexander Tzonis si Liane Dufour.

dezvoltarea durabila/ abordarea ecologica. reprezentat prin sistemul . out these " original.sa fi si parte a unei civilziatii universale. circulatie . In secolul XiX-XX. Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema. intre individ .. loisir.spatiu construit. frumosul rational derivat din rationalitatea functiunii. S-au organizat tabara de la Bunesti unde se doreste creearea conditilor de viata si cadrul de desfasurare al activitatii specifice perioadei vernaculare. Intitulata Bolt.. care incearca in mod progamatic sa realizeze o corespondenta directa cu arhitectura vernaculara. S-au propus niste strategii de conlucrare intre arhitectura erudita si cea vernaculara: forme dirijate de vernacular. Regionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru calitatile sale care sunt progresite universale si astfel conceptul lui Frampton se distinge de regionalism. munca .localul" fara sa ia parte in mod constient la .. forma urmeaza functiunea" punandu-se accentul pe rationalitatea structurala.Carta de la Athena" -1933..comunitate.strada-piata -insula" nu mai este eficient si trebuie inlocuit cu o noua forma de organizare a orasului. cu . instalatia propusa de echipa castigatoare a concursului pentru amenajarea Pavilionului Romaniei sugereaza o puternica legatura conceptuala intre arhitectura contemporana si . Revitalizarea orasului devenise o problema ale carei solutii au fost enuntate in .universal". •Care sunt motivele pentru care MM respinge traditia clasica? Prin miscarea moderna se intelege incercarea de a gasii un nou tip de oras.. descoperirea spatiului.. arhitectura moderna se bazeaza pe principiul .. a structurii si a materialelor.2008 este un exemplu de activitate a vernacularului. care sa rezolve problemele urbane si sociale care urmeaza revolutia industriala si cresterea demografica. participarea community architecture. Bienala de arhitectura de la Venetia . deoarece orasele nu mai puteau functiona corect. Aceasta se bazeaza pe faptul ca tesutul traditional. Schimbarile majore determinate de cresterea gradului de industrializare si explozia demografica au produs o reactie inevitabila si in modul de gandire al arhitectului orasului.De asemenea era considerata ca fiind necesara o impartire stricta a functiilor oraselor. prin urmarirea celor 4 functiuni majore: -Locuire . fiind perturbata relatia intre individ .

Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema. Vechi strazi si cartiere intregi au fost afectate de principiul "demolare pentru reconstructie". -Segregarea functionala stricta a orasului urmarind 4 functiuni majore: ->Locuire ->Munca ->Loisir ->Circulatie Daca noul model de oras se bazeaza pe aceste 4 functiuni. modelele urbane urmarite cereau un plan mai liber si deschiderea tesutului urban in fasii construite sau obiecte de sine statatoare. ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului XX. In acelasi timp. increderea oarba in progres a declarat razboi decoratilor fatadelor din secolul XlX-lea din epoca lui Bismark care au fost inlaturate .Extensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui. in orasul traditional functiunile urbane . Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul . deoarece orasele nu mai puteau functiona corect (Paris. fiind sesizabile zonele: Balta Alba. Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului. Ideea se bazeaza pe: negarea tesutului urban traditional. NY) iar relatile individ-comunitate si individ-spatiu construit erau perturbate. •Explicati cu ajutorul exemplelor deosebirea dintre urbanismul liber si tesutul urban al orasului traditional! Orasul functionalist lanseaza o alta idee despre oras. in opozitie cu centrul vechi care a pastrat tesutul urban traditional. Titan. Bucurestiul a adoptat aceste schimbari. purificate" . prafului si noxelor.(sistemul piata-strada-insula) si inlocuirea lui cu o alta forma de oras. Munchen. Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. cauzand o si mai mare separare de elemente naturale.. o inventie fara precedent in cultura europeana. Drumu Taberei.pline de nuante se amesteca sau se delimiteaza organic in oras. cea mai radicala. In cazul Berlinului. La toate aceste probleme s-a simtit nevoia de interventie propunandu-se solutii care au determinat nasterea unei arhitecturi moderne.

Bucuresti). •Comenati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica. Spatiu urban traditional este caracterizat de tesutul urban. -revolutia industriala. aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie. echipamente urbane. hale alimentare. Mutatiile secolului XlX sunt determinate de: . Nu numai noutatea este coplesitoare.saltul demografic. formal. (str. Lipscani. care plutesc intrun spatiu verde. un "altceva" care devine important pt oameni. -schimbarile din arta si din teoria artei. reorientarile gandirii umane.. Gasirea formelor adecvate noilor necesitati ( functiuni.blanda" de traditia clasica si au determinat mari schimbari in arhitectura sunt aparitia de noi nevoie umane care aduc noi programe arhitecturale ( noi cladiri). Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. Spatiul urban "explodat" inlocuieste spatiul urban traditional (binedefinit formal) . Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si calitativa in termeni de circulatie de gestiunea terenurilor. prafului si noxelor. -liberalismul. programe) . ingeneral depaseste cu mult scara la care se pusesera pana atunci. alte tipuri de cladiri administrative. locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata. Apar noi tipuri de cladiri: fabrici. -ideologiile nationale. liber. -increderea in gandirea pozitiva si in progresul stintific. dar si avengura problemelor. relativ nedefinit.intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului. si sistem ierarhizat strada-insula-monument si spatii urbane binedefinite strada-piata decupate in fondul construit. Care sunt aceste elemente la nivelul orasului? Cauzele majore care au determinat in secolul al XlX-lea despartirea . gari.propunand obiecte de sine statatoare.

Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne. Ambele ducand la disparitia unei lumi. La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor materiale si tehnologii de constructie ( metalul si betonul armat ). miscarea are si nuclee generatoare multiple. cu care MM este uneori inlocuit. orasul traditional este expresia unei societati bazate pe explorare. rolul atribuit artistului. cu o noua semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate. urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a 2a jumatate a sec. expresive.continutul socialist in forme nationale". diverse. dar nu au fost preluate. XlX) •De ce spunem ca MM este mai mult decat un stil? Termenul de modernism. mai veche sau mai noua fara distrugeri majore ale fondului. dar s-a structurat si reglementat in continuare dupa modele traditionale. ceea ce reprezinta o argumentatie f reductiva si ca atare pagubeste bogatia ideilor si a rasp. . mijloacele de reprezentare a acesteia. deci si un recurs la istorie. iar NOUL este . Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci. precum si pozitiei obiectului de arta. Despartirea radicala de traditia clasica este data de marele razboi (1914-1918) si revolutia rusa (1917). asa cum are radacini multiple. Bucurestiul "sovietizat" recurge la o negare paradoxala : retorica comunista a noului nu este similara negatiei moderniste. "In orasul nostru totul trebuie facut de la capat" pare o negare a istoriei . cautari care trebuie puse in legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti. cu scopuri expresive diferite.. de unde si arh.urbane. este intr-o anume masura specios. •Care au fost momentele de negare totala a istoriei orasului Bucuresti? Exemplificati si comentati succint. •Cand au fost aplicate principiile orasului functionalist in cazul Bucurestiului? Dati un exemplu! Ideile orasului functionalist erau cunoscute. Miscarea Moderna nu se prezinta ca un monolit ideologic si formal. trimitand prea cu usurinta la aceasi categorie de stil. Se ajunge la construirea unui nou set de valori al epocii prin schimbarea perceptiei asupra realitatii inconjuratoare.

in . -1831 . Operatie de modernizare a orasului. Principalele dimensiuni sunt respingerea mostenirii orientale/ balcanice si asimilarea grabita.Bucurestiul european neaga traditia bizantina dar nu distruge in totalitate orasul vechi. fara operati majore de regularizare si control. Ca atare. pe cand in Europa se aplica pe scara larga principile MM. •Identificati si caracterizati pe scurt momentele de sincronizare dintre evolutia arhitectural-urbanistica a Bucurestiului si ce occidentala. dupa modelul oraselor occidentale . anii 60-inceput de70 -sincronizare si un inceput de desincronizare. ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia construita.stil de viata. •Identificati si caracterizati pe scurt momentele de desincronizare dintre evolutia arhitectural-urbanistica a Bucurestiului si cea occidentala. aproape fara selectie. cultura). a ariei unde se intersecteaza mai multe etnii cu aceleasi fond cultural si politic.modernizarea tesutului major. Bucurestiul "European" presupune ideea de modernizare. a modelelor occidentale. Se doreste construirea unei noi identitati nationale. -1974-1975 .Bucurestiul tranzitiei post-comuniste unde cu putine exceptii.. Pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei occidentale. -Secolul XV Bucurestiul balcanic un tesut neierarhizat. strategia curenta fiind respingerea a tot ce reprezinta . distrugerea orasului continua.Bucurestiul sovietizat unde constructia noua respecta in linii mari principile anterioare. programul ideologic costa in respingerea trecutului apropiat si balcanic pentru a devenii europeni.Bucurestiul Ceausist : Critice "de sus" a marilor ansambluri sub semul economiei de teren: -placarea marilor cai de acces in oras "indesire" -1989 . Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii. precum si cel minor -1945 . pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani.Anii 50 necasera prin "realismul-socialist". Toate echivalau cu modernizarea iar modernizarea inseamna occidentalizare/ sincronizare cu occidentul. trecutul otoman" (administratie. o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse ai fi cauzele.

Astfel in centru erau birourile pentru elite precum industriasii. grupuri de interese sau cetateni. sau luate ca un raspuns la o cerere. Blocurile pentru muncitori trebuiau sa fie construite in masa --> Le Corbusier le numea celule de locuit. ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna. artistii. • Le Corbusier a creat o lista de conditii urbane ce ar trebuii schimbate. dar fara a cauta un raspuns de la beneficiari. Structura spatiala era insotita si de structra sociala segretionista. nici in felul adoptat la Paris. 1935 Anii 45-50 . Muncitorii trebuiau sa traiasca in unitati satelit.000locuri de munca pentru alesi in o densitate mare dar care are procentul de ocupare a terenului 5% construit. mobilierul respectand acelasi principiu. Bucurestiul este capitala cea mai stralucitoare. Uniteatea de locuit era identica si in interior. cea mai eleganta.52%.O scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale. Marimea si pozitionarea unitatii de locuit depindea de meseria locatarului. schimbarea imaginii orasului.. Inaintea de WW2. In exteriorul acestui centru se vor gasii apartamentele de lux in cladiri in cadre cu 6 nivele cu POT 15% si blocuri pentru muncitori cu curti interioare si POT . desi cea mai estica" Georges Oudard. In inima centrului. 24 de terenuri vor oferii pana la 600.realitate este o negociere cu ambele. Plan Voisine a fost prezentat ca un pachet complet. . Populatia nu a fost impresionata d capacitatea proiectului de a le suplinii nevoile pe termen lung. atmosfera si monumentele sale pentru a construii "monumentele prezentului". El propunea demolarea centrului Parisului cu toata istoria. Modernizarea oraselor presupune occidentalizarea modului de viata/locuire. ordonarea spatiului urban dupa cel occidental pentru ca Bucurestiul sa devina o capitala "europeana". Aici urmau sa fie construite spatii verzi. la inaltimea de 180m era un centru cultural. oamenii de stinta. ceamai occidentala din Balcani. . Locuintele de lux erau dotate cu servire comuna prin telefon. utilitati sportive si locuri de agrement. create. nici in termeni financiari. cea mai vie. imbunatatite. nu ca o serie de componente flexibile.