You are on page 1of 57

Proiect M.I.A.

ETAPA 1 Generalitati asupra frezelor agricole Frezele agricole sunt masini destinate sa execute diferite lucrari de maruntire si afanare a solului in vederea pregatirii patului germinativ,sau lucrari de prasit,la adancimi de 6….25 cm,pentru culturile de camp, in livezi,in legumicultura,in vii,la prelucrarea terenurilor pentru pasuni si fanete,in terenurile mlastinoase si turboase . Caracteristica de baza a procesului de lucru al frezelor consta in pregatirea patului germinativin conditii bune,maruntindnafanand si amestecand straturile de sol cu resturile organice existente la suprafata terenului.Dezavantajul acestora consta in consumul specific mare de energie in comparatie cu celelalte masini de lucrat solul. Clasificarea frezelor agricole se face dupa urmatoarele criterii: Dupa destinatie,se deosebesc mai multe tipuri: • Freze de camp,destinate prelucrarii totale a solului in vederea cultivarii plantelor de camp; • Freze pentru livezi,destinate prelucrarii solului intre si pe randurile de pomi fructiferi; • Freze pentru vii,destinate prelucrarii solului intre randurile de vita de vie in vederea afanarii solului si distrugerii buruienilor; • Freze pentru legumicultura,destinate prelucrarii solului in sere si in campsi pentru prasitul culturilor legumicole intre randurile de plante; • Freze pentru pasuni si fanete; • Freze pentru mlastini si terenuri turboase. Dupa modul de dispunere a rotorului fata de sol,se deosebesc urmatoarele tipuri de freze: • Cu rotor cu axa orizontala si perpendiculara pe directia de inaintare; • Cu rotor cu axa verticala; • Cu rotor cu axa inclinata fata de directia de inaintare. Dupa modul de actionare: • Freze tractate de tractor; • Freze semipurtate si purtate de tractoare; • Freze autodeplasabile sau motofreze. Frezele se compun din: un cadru pe care se monteaza rotorul cu cutitesi mecanismele pentru transmiterea miscarii de rotatie de la priza de putere a tractorului la rotor;dispozitivul (cadrul) de cuplare la tractor existent la frezele purtate si triunghiul de tractiune existent la frezele tractate;mrcanismele pentru reglarea adancimii de lucru.
1

Proiect M.I.A.

1.1.Tipuri principale de freze agricole a) Freze pentru campsunt destinate prelucrarii totale a solului si executa lucrarea fundamentala la o singura trecere,in vederea formariipatului germinativpe adancimea de 20-25 cm. Freza FU-18destinata lucrarilor in camp este purtata de tractorul A-1800A si destinata pentru lucrarea totala a solului fara aratura, in soluri mijlocii si grele ,pe teren plansi pentru prelucrarea araturilor excesiv de bulgaroase. Freza FU-18 se compune dintr-un cadru,transmisia formata dintr-un arbore cardanic ,un cuplaj de siguranta,un reductor central,un reductor lateral,rotorul cu cutite,mecanismele de reglare a adancimii de lucru si carcasa pentru maruntirea suplimentara a solului prin impactul acestuia pe carcasa. Schema cinematica a transmisiei frezei FU-18 este reprezentata in fig.1

Fig.1 Modificarea numarului de rotatii ale rotorului frezei se obtine prin folosirea a doua perechi de roti dintate care se pot schimba intre ele. b) Freze pentru livezi: sunt destinate lucrarilor de maruntire a solului,de spargere a crustei si de distrugere a buruienilor in livezi.Freza dezaxabila pentru livezi FDL-1,3 este purtata de tractor si destinata lucrarilor solului in livezi plantate pe terenuri plane sau pe pante pana la 0,34rad(20°);adancimea de lucru este variabila in limitele 4-12 cm.

2

Proiect M.I.A.

Fig.2 In figura 2 este reprezentata schema cinematica a transmisiei frezei FDL-1,3.De la priza de putere a tractorului ,prin arboreal cardanic 1 si cuplajul de siguranta cu frictiune 2,miscarea se retransmite la reductorul 3,unde prin intermediul rotilor dintate ajunge la rotorul 4 al frezei. Rotorul cu cutite-impreuna cu transmisia-se poate deplasa fata de cadrul principal,putandu-se astfel apropia sau departa de randul de pomi.In acest scop,freza este prevazuta cu un mecanism de dezaxare actionat cu ajutorul unui volan. c)Frezele pentru vii Sunt destinate,in principal,pentru prelucrarea solului intre randurile de vita de vie,pentru maruntirea si afanarea solului si distrugerea buruienilor.Freza purtata pentru vie FV-1-1,5 este folosita la plantatiile cu distanta intre randuri de 1,6-2,25m,la lucrarile de intretinere a solului si extirparea buruienilor.Daca distanta intre randuri este de 33,6m,atunci se efectueaza doua treceripe acelasi nivel.Freza se utilizeaza pe toate tipurile de sol,cu exceptia terenurilor pietroase.

3

Proiect M.I.A.

Fig.3 d)Freze pentru legumicultura sunt destinate maruntirii in conditii foarte bune a solului in sere si pentru cultura in camp a legumelor.aceste freze au constructia generala asemanatoare cu a frezelor de camp.De asemena in legumicultura se folosesc si freze pentru prasit intre randurile de plante. In fig.4 se prezinta freza de prasit pentru legumicultura FPL4.Aceasta este purtata pe tractorsi destinata lucrarilor de distrugere a buruienilor,spargera crustei,maruntire si afanare a solului intre randurile de plante legumile.Concomitent cu prasitul,freza poate deschide canale si brazed de udare in culturi legumicole irrigate.Latimea de lucru a unui rotor ce lucreaza pe un interval este variabila in trepte dupa modul de montare a cutitelor pe rotor astfel:29,43,56 si 70 cm.

Fig.4 e)Freze pentru pasuni sunt destinate prelucrarii stratului intelenit de pe pasuni ,pentru crearea conditiilor necesare factorilor de vegetatie a plantelor.
4

Proiect M.I.A.

Freza purtata pentru pasuni FPP-1,3 lucreaza la adancimea maxima de 18 cm,iar la prelucrarea solului pentru culturile legumicole la 20 cm.Freza este dzaxata fata de axa agregatului. f)Freza laterala cu palpator Frezele pentru livezi echipate cu mecanisme speciale cu palpatoare sunt destinate prelucrarii solului pe randul de pomi De cadrul al masinii se monteaza articulat lonjeronul ,legatura fiind facuta prin intermediul unui mecanism cu parallelogram deformabil.Rotorul este montat pe lonjeronul . Pe masina se monteaza instalatia hidraulica formata din rezervorul Rz,pompa P ,distribuitorul D si cilindrul CH.Distribuitorul D este comandat prin intermediul palpatorului . In timpul lucrului,agregatul deplasandu-se printer randurile de pomi,prelucreaza solul dintre pomi pe rand.Cand palpatorul intalneste trunchiul pomului,datorita miscarii de inaintare a frezei,acestuia I se imprima o miscare de rotatie in sensul acelor de ceasornic si printr-un system de parghii comanda sertarul distribuitorului pentru retragera rotorului cu cutite.Dupa depasirea pomului,palpatorul,sub actiunea arcului ,revine in pozitia initiala,sertarul distribuitorului fiind deplasat in sens invers pentru comanda deplasarii rotorului spre randul de pomi. g)Frezelor cu rotor orizontal si cu axul acestuia perpendicular pe directia de inaintare sunt cele mai raspandite.Asemenea rotoare eschipeaza toate frezele prezentate anterior. h)Frezele cu rotor vertical sunt putin raspandite ,fiind destinate mai ales maruntirii araturilor bulgaroase.Aceste freze sunt executate din mai multe rotoare ,de la 2 la 8 bucati,dispuse in linie,fiecare rotor fiind prevazut cu mai multe cutite,mai frecvent 2-4 bucati de forme diferite (repte,elicoidale,curbate).La aceste masini,actionarea rotoarelor se face prin intermediul unei transmisii cu roti cilindrice,montate intr-o carcasa comuna. In tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale unor tipuri de freze fabricate in Romania.

5

in vederea infiintarii unei noi culturi.desprinderea feliilor de sol si antrenarea lor in miscarea de rotatie..Lucrarea de semanat necesita o atentie deosebita. Indicii de calitate urmariti la semanat sunt: • Respectarea epocii optime.3. 1.Proiect M.tulpini).bulbi.fara creste.Generalitati asupra semanatului Semanatul este lucrarea prin care se introduc semintele in sol. 6 .Cerinte agrotehnice impuse lucrarilor solului executate cu freze agricole Procesul de lucru executat de rotorul frezei consta in urmatoarele faze:patrunderea cutitelor in sol.I. 1. • Suprafata solului lucrat trebuie sa fie neteda si lipsita de resturi vegetale. • Freza in procesul de lucru nu trebuie sa contribuie la pulverizarea si imburuienarea solului ceea ce din punct de vedere agrotehnic reprezinta o mare deficienta. • Distributia intregii norme de samanta. Principalele cerinte ce se impun lucrarilor solului executate cu ajutorul frezelor sunt: • Solul sa fie bine maruntit si afanat.2.lovirea(ciocnirea)acestora de carcasa frezei. • Fundul brazdei trebuie sa ramana neted.radacini.A.Aceeasi operatiune poarta denumirea de plantat cand in sol se introduc organe vegetative de inmultire(tuberculi.uniform pe toate brazdarele sau sectiile semanatorii. maruntirea suplimentara a lor si nivelarea stratului de sol maruntit cu ajutorul partii terminabile rabatabile a carcasei.deoarece prin executia ei corecta se creeaza premizele pentru obtinerea unor productii ridicate. • Respectarea adancimii de semanat si a uniformitatii acesteia.

in Kg). • Cantitatea de seminte distribuita pe randuri sa fie egala pe tot timpul utilizarii masinii.rezistenta masinii.in cm) si adancimea de ingropare a semintelor(a. Cerinte agrotehnice impuse lucrarilor de semanat Cerintele agrotehnice principale se refera la o repartizare uniforma a semintelor in stratul de sol in cantitati determinate fara ca acestea sa fie vatamate in timpul semanatului.A.I.la adancimi de lucru prescrise.simplitatea si pretul de cost. • Adancimea de ingropare a semintelor sa fie uniforma avand o valoare determinate cuprinsa intre 3-8 cm. • Cantitatea de semintedistribuita de unul din aparate la o reglare determinate sa ramana constanta pentru acelasi fel de samanta.in randuri continue sau bob cu bob.distanta intre randuri semanate(d. Din punct de vedere al exploatarii semanatorilor trebuie sa indeplineasca cerintele: • Reglarea debitului semanatorii pentru orice tip de seminte sa se faca usor si sigur • Adancimea de lucru a brazdarelor sa fie reglabila si sa se mentina constanta in timpul lucrului. • Semintele dispuse pe rand sa se gaseasca la distante egale intre ele.in timpul semanatului pe unitatea de suprafata (N.in cm) depind de cerintele impuse fiecarei culturi. Cantitatea de seminte ce se repartizeaza. Cerintele de exploatare se refera la problemele de deservire si intretinere. intretinere si deservire Scheme principale de semanatori Masinile de semanat sunt destinate pentru repartizarea uniforma.siguranta constructiei. 7 .si ingroparea in sol.Proiect M.universalitatea. • Semenatoarea sa asigure totala si in timp scurt a lazii de seminte si aparatelor de semanat • Constructia semanatorii sa asigure o usoara conducere.a semintelor diverselor culturi.O repartizare uniforma a semintelor in stratul de sol poate fi indeplinita prin respectarea urmatoarelor conditii: • Uniformitatea distantei dintre randuri sau intre brazdele effectuate de brazdar chiar in conditiile in care suprafata solului nu este plana. • Calitatea semintelor in timpul semantuluisa nu se inrautateasca datorita vatamarilor de ordin mecanic.

aparate de distributie.etc. 8 .I.ele asigura semanatul in fiecare cuib a aceluiasi numar de seminte.ierburilor.Toate aceste parti sunt montate pe un cadru sustinut pe roti.aceceste masini au capatat denumirea de masini de semant plante prasitoare. Masinile de semanat cu distributia semintelor in flux continuu sunt folosite la semanatul cerealelor paioase.Ele pot fi tractate.Cu aceste masini se realizeaza semanatul in cuiburi.purtate si semipurtate.Proiect M.ele au capatat denumirea de masini de semant universale.fasolei. • Masini de semanat cu distributia semintelor in flux discontinuu(bob cu bob sau in cuiburi).5-140cm).Totodata. Masinile de semanat folosite in prezent in agricultura se pot clasifica dupa criteriile: a)Dupa modul de distributie a semintelor: • Masini de semanat cu distributia semintelor in flux continuu.Aceste masini efectueaza semanatul in randuri.cu abateri mici fata de distanta reglata.brazdarul 6 si marcatoarele. a)Masini de semanat tractate Schema este prezenta in fig6. Masini de semanat universale Constructia unei masini de semanat universale include in componenta sa urmatoarele parti:cutia cu seminte.transmisia pentru actionarea aparatelorde distributie si marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatuluide semanat in timpul lucrului.legumelor.de obicei la distanta dintre randuri de 12-15cm.sfeclei de zahar.tuburile de conducere a semintelor 5.etc.Datorita acestor incidente masinile de semanat plante prasitoare se mai numesc masini de semanat de precizie.cu agitatorul 3 si aparatele de distributie 4.inului.Pe cadrul 1 al masinii sunt montate urmatoarele subansambluri:cutia de seminte 2.Fiind folosite la semanatul culturilor prasitoare.brazdare.Ele pot fi echipate pentru semanatul in benzi.tuburi de conducere a semintelor. Masinile de semanat cu distributia semintelor in flux discontinuu sunt folosite la semanatul porumbului.floriisoarelui.la distante diferiteintre randurile de cuiburi(d>35cm) si intre cuiburi (seminte)pe rand(dc=2.A.Datorita faptului ca aceste masini sunt folosite la semanatul mai multor culturi.Masinile de semanat plante prasitoare asigura semanatul la distante intre seminte pe rand aproximativ constante.

Cadrul este sustinut pe doua roti 7.In partea anterioara.Masinile de semanat purtate se prevad cu dispozitive de protejare a brazdarelor.I. b)Masini de semanat purtate Au aceleasi organe componente casi cele tractate(fig7).Actionarea aparatelor de distributie se face de la una din rotile masinii.A.Pentru intreruperea transmisiei miscarii la aparatele de distributieeste prevazut un cuplaj cu gheara.Proiect M. 9 .Pentru afanarea solului pe urmele lasate de rotile tractorului.cadrul masinii este prevazut cu triunghi de tractiune montat rigid de cadru .Cadrul masinii este prevazut in partea anteiroara cu triunghiul de prindere.masina este prevazuta cu doua grupuri de scormonitoare 8.Si unele masini de semanat purtate se prevad cu scormonitoare pentru afanarea solului tasat de rotile tractorului.actionat printr-unmecanism de cilindrul hidraulic CH. Fig.Acoperirea suplimentara a semintelor cu sol si nivelarea solului dupa semanat se realizeaza cu grupa de inele 9. Ridicarea si coborarea brazdarelor masinii.la trecerea masinii din pozitie de lucru in pozitie de transport si invers.se face cu ajutorul unui mecanism actionat de cilindrul hidraulic.care sunt rotile de transport ale masinii.6 Cadrul masinii de semanat tractate este realizat sub forma unei forme plate.actionarea aparatelor de distributie se face de la rotile masinii realizandu-se astfel concordanta intre viteza de deplasare a masinii si viteza de rotatie a aparatelor de distributie.

Cadrul masinii este realizat din teava.cu agitatorul 2 si aparatele de distribuit ingrasaminte 3.Tronsoanele laterale sunt articulate de 10 . La masinile de semanat combinate.ierburi.brazdarele de incorporat ingrasaminte 5.canepa.tuburile de conducere a ingrasamintelor 4.8 Semanatoarea SUP-48 este destinata pentrul semanatul culturilor de camp(cereale.Schema functionala a masinii SUP-48 este prezentata in fig9.SUP29 si SUP-48M.etc).legume.A.se prevad cu organe pentru efectuarea altor lucrari.Proiect M. Fig.I.pentru semanat si incorporat ingrasaminte. In tara noastra se fabrica si se utilizeaza semanatorile SUP-21.echipamentul de incorporat ingrasaminte(fig8) este format din cutia 1 pentru incorporat ingrasaminte. Fig.fiind format din 3 tronsoane.7 c)Masini de semanat combinate Acestea au in afara de de organele pt efectuarea semanatului.cele doua procese semanat si incorporat ingrasaminte desfasurandu-se concomitent.Actionarea aparatelor de distributie a ingrasamintelor se face tot la rotile masinii.

10 11 .ceea ce permite reducerea latimii masinii in timpul transportului.Transportul semintelor de la aparatele de distributie spre brazdare se face pneumatic. Mecanismul de protejare a brazdarelor este actionat prin intermediul unui cilindru hidraulic.Concomitent cu semanatul.masina poate efectua stropirea solului pe fasii. Masini de semant plante prasitoare Constructia unei masini de semanatplante prasitoare include in componenta sa:sectii de semanat.destinata pentru a lucra in agregat cu tractorul U-650.I.Cadrul masinii pe care se monteaza sectiile este prevazut cu roti proprii de sprijin. In tara noastra se fabrica si se utilizeaza semanatoarea SPC6(fig10).Cutia de seminte este montatape tronsonul central. Fig.Semanatoarea SPC-6 (semantoare pentru plante prasitoare.In acest scop masina este prevazuta cu un ventilator actionat de la priza de putere a tractorului.A. tronsonul central si se pota rabate fata de acesta cu 90°in planvertical.si marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semanat in timpul lucrului.combinata cu 6 sectii de semanat)este o masina purtata.montate pe un cadru.de-a lungul randurilor sau pe intreaga latime de lucru cu substante erbicide sau insecticide.Proiect M.

ca si tehnica de introducere a lui in sol reprezinta factori esentiali ai productivitatii reale a culturilor agricole.plante tinererasaduri)folosite in scopul inmultirii plantelor si infiintatii culturilor agricole.depozitarea si conservarea semintelor destinate insemintarii.A.In cazul cand conducerea se face cu roata din dreapta.fructe tuberculi.Bara marcatorului se monteaza articulat cu cadrul masinii.etc.5. • Receptionarea si prelucraraea semintelor.recoltat si sortat seminte.dirijand tractorul astfel incat roata din fata a acestuia sa calce pe urma lasata de marcator.bulbi. • Transportul.I.Culturi de plante prasitoare Caracteristici fizico-mecanice ale semintei Cunoasterea proprietatilor si calitatii masei de seminte prezinta deosebit interes pentru specialistul de mecanica agricola in ale caror atributii intrta diverse operatiuni avand la baza masa de seminte. Notiunea generala de samanta se refera la acele parti ale plantelor(seminte propriu-zise.exportului. C=ecartamentul rotilor tractorului.Discul marcatorului are diametrul de 250-300 mm. 1.discul este dispus sub un unghi de 15-20°fata de directia de inaintare. Conducerea agregatului de semanat in timpul lucrului se poate face diferit. Marcatoare Marcatorul este format dintr-un discsau gheara. Insusirile fizice si fiziologice ale semintei 12 .deschiderea marcatoarelor masurate de la brazdarul extern vor fi: Be=distanta dintre brazdarele extreme. B=Be+d. Marcatoare de umbra si indicatoare Pentru conducerea agregatelor de semanatin timpul lucrului se folosesc marcatoare care fac parte din componeneta masinilor de semanat cu tractiune mecanica.In timpul lucrului. Materialul biologic folosit la infiintarea culturilor.Proiect M.butasi.cum ar fi: • Proiectarea si exploatarea masinilor de semanat.montat pe o bara cu lungime reglabila. D=distanta dintre randuri.tractate sau purtate.

I.apa. Masa hectolitrica(MH)(kg/hl) este masa unui hectolitru de seminte.conditiile climatice factori tehnologici.constand in trecerea lor de la starea latenta (repaos seminal) din timpul pastrarii.Germinatia.alegand mijloacele adecvate cu natura impuritatilor care le diminueaza puritatea.la care boabele.serveste la calculul normei de samanta la ha si la alegerea mijloacelor de sortat.organizarea procesului de lucru la semanat. puterea de strabatere a tinerelor plante se determina pentru toate semintele destinate insamantarilor .sunt si alti numerosi factori care o pot influenta:soiul. Toate aceste insusiri:puritatea fizica .in unitati specializate.variabile cu specia .etc. Luciul. Masa a o mie de seminte(MMB)(g).Standardele de stat prevad valori ridicate ale acestui indice de calitate . 13 . Masa specifica(densitatea reala)a semintelor(ρS)(g/m3)reprezinta raportul intre masa si volumul semintelor si arata gradul de maturare a acestora . Viteza crtica de plutire(m/s) (insusire aerodinamica) viteza curentului de aer care circula printr-o conducta de jos in sus. Puritatea fizica a semintelordestinate insamantarii reprezinta raportul procentual intre masa semintelorpure –ce par capabile sa germineze-si masa totala a acestora.care controleaza atat semintele destinate insamantarii cat si pe cele pentru consum.plutesc.energia germinativa . oxigen.masa a o mie de seminte(MMB).la o serie de procese ce au ca efect producerea de germeni normali.culoarea .de regula mai mari decat puritatea semintelor din buncarul combinei .ceea ce determina necesitatii conditionarii acestora .A.lumina).la aceeasi masa si densitate se modifica cu forma semintelor si cu starea suprafetei lor.dar .umiditatea. capacitatea germinativa .luciul .masa hectolitrica(MH) . forma . Germinatia reprezinta principala insusire fiziologica s semintelor destinate inmultirii..fiind influentata de umiditate .intrucat ele se coreleaza cu calitatea semintelor si mai als cu vechimea lor si conditiile de pastrare.calculul si normarea volumului de transporturi.culoarea .mirosul insusiri fizice caracteristice soiului inate la laborator.marime.rasarirea demarajul culturii sunt superioare la folosirea unor seminte cu masa mai mare .In afara de faptul ca are valori foarte diferite cu specia.Aceasta insusire este direct proportionala u masa a o mie de seminte si densitatea.dand indicatii asupra marimii si densitatii acestora.fiind folosita drept criteriu de conditionare si mai ales de sortare cu gravitatoarele.viabiliatunci cand sunt puse in conditii favorabile(temperatura. puritate si masa specifica.lasate sa cada in acest curent.In practica are o serie de aplicatii cum ar fi :calculul volumului cutiilor de la semanatori .Proiect M.

avand ca directie straturile superioare ale mesei de seminte.convectie si iradiere calorica. Convectia –deplasarea caldurii prin aerul dintre seminte-se petrece de asemenea.I. Umiditatea semintelor la care inceteaza schimbul de apa cu aerul se numeste umiditate stabila sau de echilibru. Sticlozitatea semintelor(S-%) Este o insusire fizica de calitate a boabelor unor cereale (grau.orz si porumb).Ea este influentata de compozitia chimica a semintelor.curarii.Semintele cu energie germinativa mare germineaza rapid si unifor. exprimand procentul numeric de boabe care in sectiune normala au aspect in intregime sticlos.orez.Procesele prezinta intens in tehnica uscarii.absorbtie. Termoconductibilitatea semintelor Migrarea caldurii in masa de siminte se face prin conductibilitate calorica.de integritatea boabelor si de umiditatea si temperatura mediului inconjurator.Conductibilitatea calorica creste la semintele umede. Parazitarea se exprima procentual fata de volumul total al mesei de seminte si reprezinta raportul intre volumul spatiului intergranular S si volumul total al semintelor(V). P=S/V*100(%) Ea exprima.iar la zdrobire se transforma in crupe. iar capacitatea germinativa din timp se apropie de cea din laborator.temperatura acestuia.ceea ce permite intinderea focarului de autoincingere.umiditatea si temperatura semintelor.Proiect M.la sectionare opun rezistenta.lent.deci. Energia germinativa este capacitatea semintelor de a germina intr-un timp scurt.A.iar sectiunea lor are un sidefat carnos.Boabele sticloase sunt cele care privite in zare dau impresia ca sunt transparente. Higroscopicitatea si umiditatea de echilibru a semintelor Higroscopicitatea reprezinta proprietatea semintelor de a absorbi umiditatea din aerul umed si are o importanta deosebita in pastrarea semintelor. Parazitarea semintelor(p-%) Totalitatea spatiilor libere dintre semintele unui lot constituie spatiul intergranular sau parazitarea acestuia.ea depinde de umiditatea relativa a aerului. 14 .gazarii si conservarii semintelor.de marimea acestora. Sorbtiunea este proprietatea semintelor de a absorbi apa sau gaze din mediul inconjurator prin: adsorbtie.condensare capilara si chemosorbtie.gradul de afanare a masei de produs.La aceeasi specie.

Semanatul in randuri obisnuite(10-15 au distanta intre randuri.p.peste 1000 b.de-a lungul randului.functie de desime) reprezinta metoda optima de semanat pentru culturile care se seamana in randuri obisnuite. soiul (hibridul).corelate si cu necesitatea realizarii unosimi. Marimea ei depinde de valoarea utila a semintelor. Semanatul in randuri indepartate echidistante la 30-100 cm. reprezentandnumarul de seminte germinabile.5cm)sau distante (25-45cm)cu benzi sau fasii mai late (4070cm). Se calculeaza cu relatia: Q= D • MMB su 15 .marimea lor si desimea lor.se practica pentru culturile cu desime mijlocie si mica. pe rand desimea plantelor fiind prea mare.in cuiburi. Semanatul.g.introduse in sol .tehnologia aplicata. Norma de semanat depinde de o serie de factori precum: specia . Semanatul in benzi sau in fasii se deosebeste de celelalte metode de semanat in randuri prin aceea ca randurile nu sunt echidistante.alterand gnepuri de doua sau mai multe randuri apropiate(12.data de distanta intre randuri si de distanta intre plante p rand (schema de semanat).zona ecologica.Norme de semanat.leguminoase furajere etc.5) poarta aceasta denumire.m.I.8cm intre randuri si 1.7 cm intre plante pe rand.Proiect M.A.obisnuit 12.etc.fiind aproape generalizat pentru culturile cu desime mare si foarte mare:cereale paioase. Semanatul in randuri apropiate(dese)(5.destinate trecerii rotilor agregatului fara a deranja plantele din interiorul benzii. Adancimi de incorporare Sub raportul formei sectiunii spatiului de nutritie al fiecarei plante.cu ajutorul semanatorilor universale care debiteaza o cantitate uniforma de samanta pe toata lungimea randului sau a celor de precizie care aseaza semintele la locul definitiv. Norme de semanat Este cel mai important element tehnic al lucrarii de semanat . pe unitatea de suprafata .Pentru toate acestea realizeaza un spatiu de nutritie de forma dreptunghiulara.mai ales pentru cele cu desimi foarte mari. se deosebesc mai multe metode de semanat.rasarirea plantelorr.

Adancimea de semant Este adancimea la care trebuiesc incorporate semintele in sol.Semintele semanate prea adanc nu rasar pentru ca n-au suficient oxigen si deci nu-si pot procura energia necesara strabaterii stratului de sol de deasupra.sunt consumate de daunatori(insecte.oxigen).Pentru una si aceiasi cultura se va face superficial in solurile cu textura fina sau atunci cand umiditatea in sol este suficienta pentru germinare.Uniformitatea desimii plantelor este un important indice de calitate al lucrarii de semanat.cele semanate prea superficial nu gasesc apa necesara in solul uscat. • Textura si umiditatea solului(capacitatea solului de a forma crusta este legata de un continut mare de argila.de care depinde rasarirea.in corelatie cu capacitatea de strabatere a germenilor diferitelor plante. temeratura.Ea trebuie sa asigure la nivel optim toti factorii germinarii semintelor(apa . 16 . functie de primul factor mentionat exista niste limitede adancime de la care germinii pot strabate stratul de sol.I. este absolut necesar ca aceasta norma sa fie uniform distribuita.iar crusta stanjeneste rasarierea). Pentru fiecare specie.A. La stabilirea adancimii de semanat se va tine seama de: • Marimea semintelor si tipul de germinatie.pasari) Semanatul la adancimea optimaasigura o buna ancorare a plantelor in sol si le sporeste rezistenta la cadere.fiind de o importanta esentiala pentru o buna germinare si rasarire.Nu este suficient ca semanatoarea sa distribuie toata norma ei . Unde: Q=norma de samanta (kg/ha) D=desimea de semanat(pl/m2) MMB=masa a o mie de seminte Su=samanta utila(%) Norma de semanat calculata teoretic trebuie materializata pe teren printr-o perfecta reglare a masinilor de semanat pe baza notitei tehnice a fiecareia.Proiect M.

ETAPA II 2.De aceea cerintele impuse procesului tehnologic de lucru al frezelor prevad ca valoarea inaltimii acestora sa fie cat mai mica c>0.A. Alegerea si proiectarea parametruluiregimului de lucru al frezeise face astfelca inaltimea crestelor rezultate in urma executarii proceslui de lucru sa se incareze in limitele de lucru impuse. Valoarea inaltimii crestei c . Crestele ramase pe fundul brazdei reprezinta portiuni de sol nelucrat .1.precum si crearea pe fundul brazdei de creste.exprimat prin indicele λ. calculul valorii optime a raportului viteza periferica /viteza de deplasare In timpul procesului de lucru freza imprima rotorului doua miscari:o miscare de translatie(deplasare)executata datorita tractarii frezei si o miscare de rotatie executata de rotor in jurul axei reale . de parametri constructivi ai frezei si de regimul cinematic al acesteia .1.miscare primita de la priza de putere a tractorului prin intermediul transmisiei.O astfel de traiectorie poate avea loc numai in cazul cand viteza de rotatie a varfului este mai mare decat cea de translatie a frezei vd. Frezele agricole pe langa dezavantajul imburuienarii prezinta si pe acela al pulverizarii solului in cazul alegerii necorespunzatoare a raportului intre viteza masinii si viteza rotorului.Ambele miscarisunt uniforme. 17 .deci pot fi considerate ca niste gresuri.2a .1. Respectarea acestei cerinte depinde de raza R a rotorului.Calculul parametrilor cinematici ai frezei 2. Pentru ca procesul de taiere si dislocare a feliilor de sol sub forma de brazde sa aiba loc este necesar ca vp/vd=1 .percum si corelatiadintre parametrii constructivi si functionali ai frezei si marimea c.I.de numarul de cutite z1.Compunerea celor doua miscari relative executate de varfurile cutitelor dau nastere la o miscare absolutacare descrie o curba ce face parte din familia cicloidelor.numita trohoida sau cicloida alungita .se determina cu relatia: C=R-yA Punctul A de intersectie (fig11) a celor doua trohoide invecinate ramane in urma punctului inferior B al trohoidei 1cu o valoare s/2.Proiect M.adica portiuni de sol nelucrat.unde a reprezinta adancimea de lucru a frezei.montate pe aceeasi parte a discului .

Aleg: 18 .I.11 Astfel ca abscisa xA a punctului A se determina cu relatia : x A = xB + S 2 Unde: xB-abscisa punctului inferior al trohoidei 1.Proiect M.aceste valori pot fi depasite λ=10……12. Adancimea de lucru a frezeise stabileste conform cerintelor tehnologice(agrotehnice)de lucru.A. λ=(3……10)iar in unele cazuri la asa numitele freze rapide .ce se determina cu expresia: XB=vm·t+R·ω·t Din figura se constata ca ωt = π 2 .respectiv t = 2ω S = π Inlocuind aceasta relatie si tinand seama de faptul ca x A = vm π π + vm 2ω z1ω πD z1γ se deduce: Ecuatia miscarii oricarui punct al organului de lucru va avea urmatoarea expresie: xi = vm y arcsin i + ri 2 − yi2 ω ri Egaland partile din dreapta ale ecuatiilor vom avea: vm π π v y 2 + vm = m arcsin A + R 2 − y A 2ω z1ω ω R Inlocuind expresia lui yA din relatia c=R-yA obtinem valoarea indicelui cinematic λ: λ= λ= vp vm vp vm =  π ( z1 + 2) R − c − arcsin   R  2 Rc − c 2  2 z1 R . Fig.

6 a=18cm aleg c=3 Diametrul rotorul frezei D=5cm(R=27cm) Numarul de cutite de pe un disc z=4 Numarul de cutite de pe aceiasi parte a discului z1=2 Deci 27 − 3  π 27  (1 + 2) − arcsin 2 27   = 4.unde z1reprezinta numarul de cutite dispuse pe t = 2π 2πR = ωz1 z1v p aceeasi parte a unuidisc de pe rotor S=vmt .2.A. 2π R = k1 . z1v p S=vd·k1 19 .2a ≤ 0.adica 2π zz . S = vd 2π R z1v p 2π z1ω 2π = ωt z1 .27 λ=  2 • 27 • 3 − 9 λmin=4.Proiect M.2 •18 = 3.Graficele S=f(vp) si S=f(vd) Pasul frezei S reprezinta distanta parcursa de freza in timpul t in care rotorul s-a rotit cu un unghi egal la centru cu cel dintre doua cutite invecinate.I. c ≤ 0.27 Din conditia de pulverizare a solului λmax=10 2. vp=ωR.Avansul pe cutit.1. t = 2π z1ω In situatia in care lantul cinematic al miscarii de la priza de putere la rotor cere un raport de transmitere aceasta inseamna ca viteza periferica este constanta intreagra grupa de termeni. S = πD z1λ Pentru a stabili expresia avansului pe cutit luam in considerare faptul ca acest S este un spatiu si ca expresia spatiului in miscare rectilinie uniforma este S=vdt unde t=timpul in care rotorul se roteste cu unghiul la centru ϕz = ωt dar ϕz 1 1 = 2π z1 deci Inconsecinta expresia lui S este S=vdt S = vd 2πR z1ωR vd = .

27 4.37 67.82 84.7 0.87 9.37 59.A.8 vp 3.5 5 6 3.07 13.14 S=S(vd) 16.deci mai multe rapoarte de transmitere atunci: Tabelul 3 λmin 4.13 20 .84 16.85 67.96 K1 23.85 84.37 59.56 16.1 0.1 vp 4.96 14.7 0.85 67.Proiect M.16 4 vp 3.8 0.82 84.36 14. vd k 2πR = k2 .20 18.27 Tabelul 4 Vd 0.5 5 6 K2 67.84 13.16 4 4.84 21.1 0.I.82 84.82 S=S(vp) 15.7 0.96 1.57 11.5 5 6 3.8 0.69 0.26 Vd 0.82 84.8 0.82 84.16 4 4.47 16.15 S=S(vp) 18.30 26.28 16.89 21.1 0.37 59.27 4. fig 12 Daca freza are cutie de viteze.35 16. S = 2 vp z1 Vd 0.72 14.1 0.6 5 6 K2 59.8 0.7 0.19 11.7 0.85 S = vd • 2πR 1 z1 v p .37 59.

21 .Proiect M.I.A.

I.A. 22 .Proiect M.

Unindu-se aceste puncte se obtine pe cale grafica curba denumita trahoida.14).1.13). 2. Considerandu-se ca origine a sistemului de coordonate punctul O. Se noteaza Гd raza discului pe care monteaza cutitele in miscare relativa de notatie.3”……8”..A..se reprezinta la scara aleasa si viteza relativa vd se dispune pe abcisa incepand din O in punctele 1’. adica centrul rotorului frezei atunci segmentul O.2’.8’ se intersecteaza dreptele ce trec prin punctele numerotate analog.vp si vm.3. ce reprezinta traiectoria absoluta descrisa de varfurile cutitelor(fig.Analitic si grafic pentru doua valori ale lui λ(λmin si λmax) Se considera un disc al volumului echipat cu patru cutite.3’…….2”.obtinandu-se intersectiile1”.Traiectoria cutitului. va reprezenta spatiul parcurs de centrul rotonului in timpul t’=vm· t (fig.Respectandu-se raportul vp/vd=1.13 Expresia analitica a traiectoriei Determinarea acuatieiparametrice ale traciectoriilor cutitelor unui rotor cu ax orizontal si perpendicular pe directia de inintare a masinii are loc in conditiile compunerii celor doua miscari.I. Fig.Centrul O al discului este in acelasi timp si originea axelor la care se raporteaza sistemul.3’…….1’.2’. Vectorul viteza vp se reprezinta la scara astfel incat sa fie egala cu raza R.Proiect M. 23 .8’ la o dostanta de compas agala cu R din 0.

R 1 y t = arcsin ω R timpul t se determina cu relatia: Inlocuindu-se cos ω = 1 − sin 2 ω t t 2 rezulta ecuatia: vm y y x = arcsin +1 − R ω R R2 24 .iar punctul A se va deplasa in A1. Fig. in ordinea succesiunii lor se vor exprima: x’=vmt+Rcos( ωt − y’=Rsin( ωt − 2π z 2π z ) ) .Coordonatele punctului A se determina analitic cu ecuatia sub forma parametrica: x=vmt+Rcosωt y=Rsinωt In cazul cand se considera ca originea coordonatelor la care se raporteaza sistemul este in punctul de contact al rotorului cu fundul brazdei sau cu alte cuvinte cercul descris de rotirea cutitelor se rostogoleste pe axa Ox.Proiect M.I. adica pe fundul brazdei.timpul se obtine ecuatia miscarii punctului A: sin ωt = y R ωt = arcsin y .A.cutitele se rotesc cu unghiul la centru φ=ωt.z=numarul de cutite dispuse pe un disc al rotorului frezei Eliminandu-se din ecuatia x=vm·t +Rcosωt si y=Rsinωt. ecuatiile devin: X=vmt+Rcosωt Y=-R(1-sinωt) Traiectoriile cutitelor urmatoare.14 In acest timp.

2.17rad(6-10˚)cu scopul de a reduce frecarea dintre partea posterioara a cutitului i=0. 25 .Aceste forme de cutite se folosesc la majoritatea tipurilor de freze putand lucra in functie de lungimea lor la adancimi de 6 ÷ 25cm. raportat la volumul de sol dislocuit creste mult din cauza influientei taierii laterale a feliilor de sol.10 si 0.necesar taierii feliilor de sol.A. curbate.Montarea cutitelor pe rotor se face rigid (solutia cea mai utilizata).Geometria cutitului de freza in forma de L Cutitele folosite in constructia frezelor prezinta o mare diversitate de forme si profile care se clasifica in doua grupe: rigide si elastice. sub forma de dalta.I. x= vm y arcsin + R 2 − y 2 ω R Ecuatia miscarii oricarui punct al organului de lucru va avea urmatoarea expresie: xi = vm y 2 2 arcsin i ri − yi ω ri Forma traiectoriei descrisa de varful cutitului este determinata si de valoarea indicelui cinematic al frezei: λ= vp vm = ωR vm Daca λi=1 addica ωЃi=vm Unde r=raza centroidei mobile. Dintre cutitele curbate.34rad(15-20˚).26-0.denumit si unghi de taiere posterior al taisului si tangenta la cicloida in punctul M. Variatia lucrului mecanic specific LS in functie de latimea aripei . lucrul mecanic specific. deoarece in acest caz.Cutitele in forma de L pot avea aripa dispusa in partea dreapta sau in partea stanga.Latimea de lucru b a cutitului nu trebuie sa fie sub 50mm.iar traiectoria miscarii punctului A va fi o cicloida propriu-zisa..Proiect M. Din grupa cutitelor rigide fac parte urmatoarele forme:drepte.Cutitele se monteaza pe disc in mod alternati. Raza de curbura r= 30-35mm.adica 15°. La montarea cutitelor pe rotortrebuie sa se asigure un unghi ε de asezare a cutitului.Acest unghi pozitiv are valori cuprinse intre 0.mai frecvent se utilizeaza b =90 ÷ 130mm.articulat si prin intermediul unor cuplaje cu frictiune.1.Punctele pentru care ri>r au traiectoria miscarii de forma unei cicloide alungite.numarul de cutite pe disc fiind2 ÷ 8.26 rad.4. cele mai utilizate sunt cele in forma de L Unghiul de ascutire i ≥0. Din acest grafic rezulta ca cele mai indicate valori pentru b sunt cele peste 55mm.iar punctele pentru care ri>r au o traiectorie de forma unei cicloide scurtate.la valori mai mici poate duce la cresterea lucrului mecanic specific.

Proiect M. Unghiul ε0 este denumit unghi aparent de asezare acutitului este masurat intre planul posterior al taisului si tangenta la cerc in punctul M.34-0. Unghiul β este denumit unghi de taiere anterior β=i+ε.A.Consumul de energie pentru desprinderea feliilor de sol este minim in cazul cand :β=0.43rad adica β=20-25˚. 26 .I.

18 0 5.45 75 1. care executa numai miscare de translatie si la care unghiul de asezare ε ramane constant.66 30 12.A. denumit unghi de convectie.71 15 13.35 60 8.35 60 3. la cutitele de freza. unde Δε se poate determina cu relatia : tg Δε = v m cos ι .5. 1.Proiect M.13 75 4. 18). indifferent de viteza.54 15 5. Graficele Δε = f(λmin) si Δε = f(λmax) Unghiul Δε. v p − v m sin ι ι fiind unghiul de rotatie al cutitului. este format intre tangenta la cerc si tangenta la cicloida (vezi fig. Impartind cu vm si cunoscand ca Se obtine : tg Δε = cos ι λ − sin ι cos ι λ − sin ι cos ι cos ι = arctg λmin − sin ι λmax − sin ι vp vm =λ Δε = arctg Δε = arctg ι Δε 0 13.22 45 4. Din figura 18 rezulta : ε = ε0 – Δε .664 ι Δε 27 .I. II.20 45 11. Spre deosebire de masinile de lucrat solul cu organe de lucru passive (groape si pluguri de discuri).93 30 5. acest ε se schimba in functie de valoarea raportului dintre viteza periferica a rotonului Vp si viteza de inaintare a masinii Vm.

Asezarea cutitelor pe rotorul frezei se poate face in mai multe moduri. Dispunerea cutitelor pe rotorul frezei se face sa asa maniera incat momentul rezistent pe rotor la o rotatie a rotonului sa fie cat mai uniform. Z1 – numarul de cutite de pe aceeasi parte a discului Z2 – numarul total de cutite de pe disc Z3 – numarul total de cutite de pe rotor. Z = m * Z2 .Proiect M.A. Cea mai utilizata este montarea cutitelor pe discuri rigidizate cu rotorul. Dispunerea cutitelor pe rotorul frezei La montarea cutitelor pe rotor trebuie sa se asigure un unghi ε de asezare a cutitului. 2π Z2 ιZ1 = ι= 28 . Cutiul se monteaza cu lamele laterale asezate alternativ pe dreapta si pe stanga.2. denumit si unghi de taiere posterior. Variatia Δε = f (λmin) Δε = f (λmax) II.I. unde m – numarul de discuri ι – unghi la centru 2π Z1 .

A.I. [N] 29 . Pd = f * G * vd [ kw] . lZ = ιZ * R ι= 2π 2π = = 0.11 * 270 = 30.Proiect M.3. unde : 1000 G – greutatea frezei. Calculul puterii necesare pentru antrenarea frezei Puterea necesara actionarii frezei are patru componente : Pf = Pd + Pt + Pa ± Pi .11 Z 56 ι = 0.29 II. unde : Pd – puterea necesara pentru deplasarea frezei Pt – puterea necesara pentru taierea si desprinderea feliilor de sol Pa – puterea necesara pentru aruncarea feliilor desprinse din sol Pi – puterea de impingere a frezei a).

198 m Z1 * λ 2 * 4. f – coeficientul rezistentei la nulare vd – viteza de deplasare a masinii [m/s] G = 2200 kg f = 22 000 N 4 randuri * (70…. Pt = L * Zc *ω [ KW ] .64 rad/s S * a * b * k0 * Z c *ω = 92.I.1 ÷ 0.27 a – adancimea de lucru a cutitului [m] a = 0. unde : 2π * 1000 L – lucrul mecanic efectuau de un cutit in procesul de lucru [N*m] Zc – numarul de cutite ale rotonului ω – viteza de rotatie [rad/s] L = s*a*b*K0 . unde : S – pasul frezei [m] S= πD π * 54 *10 −2 = = 0.Proiect M.117 m K0 – rezistenta solului la frezare K0 = (8 ÷ 17) * 104 N/m2 Zc = 56 cutite (14 discuri cu cate 4 cutite) ω = 16.A.7 m/s b).76 KW 2π * 1000 Pt 30 .925 KW 1000 vd = 0.85) cm = 3.3 m B = 3.18 m b – latimea de lucru a cutitului.3 m f = (0.125 * 22000 * 0.7 = 1. [m] b = 0.15) Pd = 0.

Pi = Rrx * v d 1000 Rrx = 4000 N vd = 0.8 KW Deci puterea de actionare a frezei va fi : Pf = 1.48 KW 31 .7 m/s => Pi = 2.76 [KW] Pf = 109.2) Pt = 0.A.14 *92.925 + 12 + 2. c).I.Proiect M. Pa ≈ (0.76 Pa = 12 KW d).1 ÷ 0.8 + 92.

montate pe un cadru si marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semanat in timpul lucrului. Volumul necesar al cutiei de seminte se poate determina tinand seama atat de valoarea normei de insamantare. ETAPA A III A Proiectarea semanatorii Schema unei masini purta de semanat plante prasitoare include in componenta sa urmatoarele parti : sectii de semanat. Astfel. masina parcurge o lungime L. foarte obdurate cu materiale transparente.A. combinate. Capacitatea cutiilor de seminte este de 10-20 dm3 pentru un aparate de distributie. in m. sesizare automate de nivel. III. acestea se prevad cu tije indicatoare de nivel. intre doua alimentary cu seminte. Cutia de seminte La masinile de semanat plante prasitoare cutiile de seminte alimenteaza in general o singura sectie. unde : η u * ρ *10 4 B – latimea de lucru a masinii : B = 3. O sectie de semanat este formata dint-un cadru montat articulat de cadrul masinii. iar pe triunghiul de prindere se monteaza sectiei de semananat si marcatoarele. brazdarul 5 si roata de tasare – actionare 6. Masina este formata din cadrul 1 sustinut pe 2 roti.I. aparatul de distributie 4. prismatice.Proiect M. foarte rar doua sectii si sunt de forma cilindrica. cilindro-troncanica. etc. volumul V al cutiei rezulta din relatia : V=B*L* N [m 3 ] . pe care sunt dispuse urmatoarele parti componente : cutia de seminte 3. cat si de modul de alimentare a masinii cu seminte in timpul exploatarii.1. considerand ca.3 m 32 . Pentru urmarirea nivelului semintelor din cutiile de seminte.

pe fundul acesteia.95 Consideram L = 2000 m = 2 km N = 20 kg/ha ρ = 1. fiecare orificiu sau alveola realizeaza antrenarea cate unei seminte si evacuarea acesteia spre brazdar. Caracteristic tuturor acestor tipuri de aparate este faptul ca elementele active ale acestora realizeaza antrenarea cate unei seminte. Discurile pot avea orificii sau alveole de forme si dimensiuni diferite. Alegerea si calculul distribuitorului Distribuitoarele masinilor de semanat au rolul de a distribui o cantitate de seminte pe unitatea de suprafata. Discul cu orificii sau alveole se dispune in partea inferioara a cutiei de seminte.292 dm3 III.95 * 1350 * 10 4 V = 10. corespunzatoare formelor si dimensiunile semintelor pentru semanatul carora sunt destinate.292 dm3 0. In constructia masinilor de semanat plante prasitoare se folosesc diferite tipuri de aparate de distributie. cu orificii. cu discuri de alveole. 33 . Aparate de distributie cu discuri sau orificii sau alveole.A. cu tambure cu alveole. Discul se dispune orizontal sau inclinat. cu tambure cu degete si cu benzi cu orificii. La aceste aparate. N – norma de insamantare.2.9 – 0.3 * 2000 * 20 = 10. Organul principal al acestor aparate este reprezentat printr-un disc prevazut cu orificii sau alveole. a).Proiect M. ce primeste miscare de roatatie. indifferent de viteza de deplasare a masinii.3…1.4 g/cm3 = 1. Fundul cutiei este prevazut cu un orificiu de evacuare a semintelor in brazdar. in kg/ha ρ – masa volumetrica a semintelor in kg/m3 ηu – coeficientul de umplere al cutiei ηu = 0. Aparatele cu distributie mecanica pot fi : cu discuri.35 * 103 kg/m3 V = 3.I.

34 . Razuitorul si degetul de evacuare sunt mentinute de capacul 1. Ca urmare. dispus deasupra orificiului de evacuare a semintelor. Aparate de distributie cu tambur sau alveole. Portiunea neacoperita a discului este in contact cu seminte din cutia de seminte. b). Semintele vin in contact permanent cu portiunea neacoperita a discului. 22. Constructia unui aparat cu tambur cu alveole este prezentat in fig.A. Deasupra discului. Semintele care nu au intrat complet in orificiu sau alveole sunt indepartate de razuitor. Pe partea superioara. Semintele care nu au intrat complet in orificiu sau alveole. fiind antrenata apoi in miscarea de rotatie a discului.Proiect M. pe o portiune discul este acoperit cu un capac 1. prin orificiul e in brazdare.I. pe portiunea acoperita a acestuia sunt prevazute razuitorul de seminte 2 si degetul de evacuare 3. Semintele intrate in orificiu sau alveole sunt trasportate de disc si sunt evacuate fortat de degetul de evacuare. cate o samanta intra in fiecare orificiu sau alveola. fiind antrenata apoi in miscarea de rotatie a discului.

Forma alveolelor depinde de forma si marimea semintelor. In procesul de lucru. fiind automate in miscarea de rotatie a acestuia. Aparate de distributie cu tambur cu degete. Ca urmare. prin care este suflat un current de aer debitat de un ventilator. Intr-o alveola pot intra mai multe seminte.A. in fiecare alveola ramane cate o samanta. 24) este format din tamburul 1 pe care sunt montate articulate degete 2. degetele sunt rotite astfel incat paletele sa vin in contact cu discul fix 5. Semintele vin in contact cu partea superioara a tamburului si intra in alveole. Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Alveolele pe tambur de dispun pe un rand sau pe doua randuri.Proiect M. Aparatul (fig. c). anveolele umplute cu seminte in timpul rotirii tamburului trec prin fata ajutajului 3. Pe fundul fiecarei alveole este prevazut cate un orificiu. Surplusul de seminte antrenat de alveole este indepartat prin intermediul cilindrului de cauciuc 2. O alta construcie din aparat de distributie cu alveole este cea aratata in fig. Evacuarea semintelor din alveola se face prin cadere liber. 35 . Sub actiunea arcurilor 4. Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Umplerea alveolelor cu seminte se face in timpul trecerii acestora prin dreptul stratului de seminte ce curge din cutia de seminte 2.I.23. Fiecare deget este prevazut cu cate o planta 3.

Astfel de aparate se folosesc pentru semanatul semintelor de sfecla de zahar. 3.A. 5. coriandru Nr. bumbac Sfecla de zahar. Dupa depasirea marginii benzii support. 4. Tamburul 1 si tamburul 6 primesc miscare de rotatie. 9.5 5 4. sorg. de orificii pe discul distribuitor 7 14 16 6x2 14 6x2 14 14 34 40 68 Diametrul orificiilor (mm) 5. pe acelasi arbore cu tamburul 1.I. ricin Bob Fasole Castraveti Soia. canepa. semintele cad in rigola deschisa de brazdar. Banda are latimea de 30 mm si latimea de 3 mm. 2.5 5.5 5. 25) montata pe role. Nr.Proiect M. Organul principal al aparatului este format din banda 1 (fig. de boabe in cuib 1 1 1 2 1 2 1 1 1 1 1 Nr. naut. crt 1. este prevazuta o placa support 2. 11. Indepartarea surplusului de seminte se face de rola 3. Banda este antrenata de tamburul 4. intra in orificiile acesteia si sunt antrenate in miscarea benzii. In partea inferioara a benzii cu orificii. 8. 10.5 36 . Degete 2 se indeparteaza de discul 5 si trec prin masa de seminte. Aparat de distributie cu banda cu orificii. Semintele. 6. este montat tamburul 6 care reprezinta tamburul de antrenare al transportorului cu racleti 7. venind in contact cu banda de orificii. In spatele discului 5. 7. Cultura Porumb Porumb Porumb Porumb Floarea-soarelui Floarea-soarelui. Acest transportor este montat pe tamburul 6 si pe tamburul de intindere 8.5 5.5 2. fiind prevazuta cu orificii. d). Se realizeaza astfel antrenarea semintelor intru disc si paleta.5 3 3 6 5.

18 cm 19000 * 70 amin = 10 8 * n N max * bmax amax = 10 8 * n N min * bmiu amin = amax = it min = πD a max = π * 10 .9cm 255000 * 80 10 8 = 15 .155 37 .52 cm 92000 * 70 πD π * 0.Proiect M. Fasole (1 bob in cuib) Nmin = 92 000 .95 b).4 0. Porumb (1 bob in cuib) b = 70 cm bmax = 100 cm Nmin = 19 000 Nmax = 103 000 10 8 * 1 9. 12 Pepeni 2 3x2 4 Aleg aparat de distributie cu disc cu alveole.4 = = 8.I.4 m it max = πD a min = π * 0.7cm 103000 * 100 10 8 * 1 75 .1 a max 0.097 = 12 .A. amin = amax = it min = bmin = 70 cm bmax = 80 cm 10 8 * 1 = 4. Nmax = 255 000 . Calculul cinematic al semanatorii a.75 = 1.3. III.67 D = 40 cm = 0.4 0.

78 cm => it max = 70. amin = amax = it min = it max = bmin = 70 cm bmax = 90 cm π * 0. Bob marunt Nmin = 47 500 .4 10 8 * 1 = 3. Nmax = 800 000 .61 cm => it min = 2. Sfecla de zahar Nmin = 298 000 . bmin = 70 cm 38 . it max = 0.4 = = 9.37 a max 0.64 c).A. Nmax = 90 000 .32 amax = 47.69 cm => it max = 34. Soia. bmin = 50 cm bmax = 70 cm amin = 1.63 e).4 0.049 = 25 .Proiect M.98 f). Mazare Nmin = 600 000 .33 cm => it min = 38. Nmax = 297000 .59 amax = 3. Nmax = 542 000 .0374 = 33. bmin = 45 cm bmax = 50 cm amin = 3.74 cm 297000 * 90 10 8 * 1 = 13 .45 cm => it min = 16.59 d). bmin = 70 cm bmax = 100 cm amin = 11. Floarea-soarelui Nmin = 30 000 . naut (un bob in cuib) Nmin = 23000 .4cm 23000 * 70 πD π * 0.07 g).05 amax = 7.11 cm => it max = 11.134 πD a min = π * 0.I.

7 b2 = 1.A. Nmax = 20 100 .18 h).I.59 =1.37 i).46 cm => it min = 3. φ= 31 70 .74 amax = 38.58 cm => it max = 7. bmin = 100 cm bmax = 150 cm amin = 10.12 = R20 φ = 1.21 amax = 13.Proiect M.7 * 1. Nmax = 162 000 . Pepeni Nmin = 10 000 .36 amax = 30.64 b25 = 25.07 cm => it min = 4.33 cm => it min = 1.12 b1 = 1. bmax = 100 cm amin = 6.70 φSTAS = 1.7 * (1.42 cm => it min = 9.127 1.13 39 b20 = 14.61 amax = 83. Nmax = 400 000 . Nmax = 62 000 .27 j). Castraveti Nmin = 26 000 .70 φ= q− 1 itmac it min .12 b3 = 1.12)2 = 2.17 cm => it max = 20.80 b30 = .125 cm => it max = 40.75 cm => it max = 11. bmin = 120 cm bmax = 300 cm amin = 16. bmin = 50 cm bmax = 80 cm amin = 3. Sorg Nmin = 149 000 .

Calculul cinematic al transmisiei semanatorii Transmisiile semanatorii sunt realizate din una sau mai multe grupa cinematice.38 b5 = 1.12)8 = 4.12)5 = 2.7 * (1.7 * (1.7 * (1. b15 = 8.71 .7 * (1. 25.12)6 = 3.I. Criterii de stabilire a rapoartelor de transmitere Numarul total de rapoarte de transmitere cu care trebuie prevazuta transmisia unei masini de semanat universale depinde de tipul aparatelor de 40 .Proiect M.3 III.7 * (1.7 * (1. Z8 si Z9.12)4 = 2. Forumula structurala optima : 24 x 41 x 48 Intre rotile Z4 si Z5 se obtine un raport de transmitere constant. b4 = 1. Intre roata Z5 si grupul de roti C se obtin patru rapoarte de transmitere prin angrenarea succesiva a rotii Z5 cu Z6 respectiv Z7. .20 b10 = 1. La transmisiile cu mai multe grupe cinematice.67 b6 = 1.3.35 b8 = 1.75 b9 = 1.7 * (1. fiecare grupa poate realize un numar determinat de rapoarte de transmitere intermediare.12)9 = 4. Intre roata A si grupul de 2 roti de lant B se obtin 2 rapoarte de transmitere. cu lant sau cu roti dintate.12)7 = 3.99 b7 = 1. Schema transmisiei cu 32 rapoarte de transmitere este prezentata in fig.A.12)3 = 2.

95 ≈ 5 m3 = m1 * φ16 = 12. precum si de domeniul de reglare al normelor de insamantare. distributie. Numarul rapoartelor de transmitere necesar a fi obtinut corespunde numarului de norme de insamantare impuse prin diferite culturi.59 => x = ln 1.76 41 .12-2 = 8.Proiect M.35 ≈ 31 ln 31 ln 70 .56 ≈ 37 Calculul numarului de orificii ale discurilor m1 = 2 m2 = m1 * φ8 = 4.26 ≈ 13 m4 = m1 * φ24 = 30.03 y ≈ 31 Diagrama structurala 24 x 41 x 48 Calculul numarului de dinti ai rotilor it 11 = Z2 = ϕ −2 Z1 adopt Z1 = 11 => it11 = φ-2 Z2 = Z1 * φ-2 = 11 * 1. in conditiile utilizarii masinii la semanatul diferitelor culture.59 φy = 31 => y = ln 1.12 = 3.I. Numarul rapoartelor de transmitere q = 32 it max = 70.59 φx = 70.12 = 37 .A.

124 = 26.12-1 = 24.I.Proiect M.1 Z8 ≈ 25 dinti it 34 = Z9 = ϕo Z5 Z9 = Z5 = 27 dinti Rapoarte de transmitere reale it 11 = Z2 9 = = 0.21 Z6 = 20 dinti it 32 = Z7 = ϕ −2 Z5 Z7 = Z5 * φ-2 = 21.52 Z7 ≈ 22 dinti it 33 = Z8 = ϕ −1 Z5 Z8 = Z5 * φ-1 = 271. minim de dinti la roti dintate Z5 = Z4 * φ4 = 17 * 1.122 = 13.79 Z3 ≈ 14 it2 = Z5 = ϕ4 Z4 adopt Z4 = 17 nr.27 it 2 = 1. Z2 ≈ 9 dinti it 12 = Z3 = ϕ2 Z1 Z1 = 11 => Z3 = Z1 * φ2 = 11 * 1.81 Z 1 11 it 32 = 0.58 it 31 = 0.92 it 34 = 1 it 12 = 1.12-3 = 19.A.74 Z5 ≈ 27 dinti it 31 = Z6 = ϕ −3 Z5 Z6 = Z5 * φ-3 = 27 * 1.74 42 .81 it 33 = 0.

I.67 A2BC1D1 : it17 = it12*it2*it31*m1 = 2.07 A1BC2D2 : it6 = it11*it2*it32*m2 = 5.03 A2BC2D1 : it21 = it12*it2*it32*m1 = 1.32 A1BC1D4 : it4 = it11*it2*it31*m4 = 29.Proiect M.30 A2BC1D4 : it20 = it12*it2*it31*m4 = 46. Calculul normelor de insamantare si intocmirea tabelului de exploatare al masinii A1BC1D1 : it1 = it 11*it2*it31*m1 = 1.89 A1BC1D1 : it2 = it11*it2*it31*m2 = 4.69 A2BC3D2 : it26 = it12*it2*it33*m2 = 9.39 A1BC4D3 : it15 = it11*it2*it34*m3 = 16.88 A1BC3D3 : it11 = it11*it2*it33*m3 = 15.22 A2BC4D1 : it29 = it12*it2*it34*m1 = 4. III.38 A2BC3D1 : it25 = it12*it2*it33*m1 = 3.30 A1BC3D4 : it12 = it11*it2*it33*m4 = 36.99 A2BC3D4 : it28 = it12*it2*it33*m4 = 57.12 A2BC2D4 : it24 = it12*it2*it32*m4 = 50.47 A1BC2D4 : it8 = it11*it2*it32*m4 = 32.A.49 A1BC4D1 : it13 = it11*it2*it34*m1 = 2.42 A2BC1D3 : it19 = it12*it2*it31*m3 = 19.4.183 A1BC2D3 : it7 = it11*it2*it32*m3 = 13.03 43 .25 A2BC2D2 : it22 = it12*it2*it32*m2 = 8.13 A1BC3D1 : it9 = it11*it2*it33*m1 = 2.23 A2BC3D3 : it27 = it12*it2*it33*m3 = 23.73 A1BC1D3 : it3 = it11*it2*it31*m3 = 12.35 A1BC2D1 : it5 = it11*it2*it32*m1 = 2.96 A2BC1D2 : it18 = it12*it2*it31*m2 = 7.55 A1BC4D2 : it14 = it11*it2*it34*m2 = 6.63 A1BC4D4 : it16 = it11*it2*it34*m4 = 39.126 A2BC2D3 : it23 = it12*it2*it32*m3 = 21.01 A2BC4D2 : it30 = it12*it2*it34*m2 = 10.35 A1BC3D2 : it10 = it11*it2*it33*m2 = 5.

08 A2BC4D4 : it32 = it12*it2*it34*m4 = 62.20 10 8 10 8 = N = a * b πD *b i a 10 8 a= .A.Proiect M. A2BC4D3 : it31 = it12*it2*it34*m3 = 26.I. RAUT b = 70 N = 114 023 pl/ha N = 140 056 pl/ha N = 153 129 pl/ha N = 173 933 pl/ha N = 189 053 pl/ha N = 219 406 pl/ha N = 240 096 pl/ha N = 272 723 pl/ha N = 296 482 pl/ha N = 333 656 pl/ha N = 365 260 pl/ha b=80 N = 99 770 pl/ha N = 122 549 pl/ha N = 133 998 pl/ha N = 152 191 pl/ha N = 165 421 pl/ha N = 191 980 pl/ha N = 210 084 pl/ha N = 238 632 pl/ha N = 259 422 pl/ha N = 291 949 pl/ha N = 319 603 pl/ha b = 90 N = 88 684 pl/ha N = 108 932 pl/ha N = 119 000 pl/ha N = 135 281 pl/ha N = 147 041 pl/ha N = 170 649 pl/ha N = 166 741 pl/ha N = 212 118 pl/ha N = 230 597 pl/ha N = 259 510 pl/ha N = 284091 pl/ha Floarea-soarelui b = 70 N = 33 649 pl/ha b = 80 N = 29 443 pl/ha 44 . N *b i= π D SOIA.

N = 36 946 pl/ha N = 41 984 pl/ha N = 45 586 pl/ha N = 53 771 pl/ha N = 58 887 pl/ha N = 66 845 pl/ha N = 72 642 pl/ha N = 84 352 pl/ha N = 92 309 pl/ha N = 104 928 pl/ha N = 114 023 pl/ha N = 32 328 pl/ha N = 36 705 pl/ha N = 39 888 pl/ha N = 47 050pl/ha N = 51 526 pl/ha N = 58 489 pl/ha N = 63 562 pl/ha N = 73 808 pl/ha N = 80 771 pl/ha N = 91 812 pl/ha N = 99 770 pl/ha b = 90 N = 26 172 pl/ha N = 28 736 pl/ha N = 32 626 pl/ha N = 35 456 pl/ha N = 41 822 pl/ha N = 45 801 pl/ha N = 51 990 pl/ha N = 56 500 pl/ha N = 65 607 pl/ha b = 100 N = 23 554 pl/ha N = 25 862 pl/ha N = 29 364 pl/ha N = 31 910 pl/ha N = 37 364 pl/ha N = 41 222 pl/ha N = 46 791 pl/ha N = 50 850 pl/ha N = 59 046 pl/ha N= N= 10 8 * 7.48 pl/ha N= π * 0.4 * 70 * 100 10 8 * 8.I.86 pl/ha π * 0.42 = 73808 .A.Proiect M.11 pl/ha π * 0.42 = 84352 .4 * 70 * 100 10 8 * 7.12 = 92309 .4 * 80 * 100 45 .

79 pl/ha N = 173 933.23 = 91812 .4 * 100 * 100 10 8 * 10 .44 pl/ha π * 0.3 = 99770 . Fasole b = 70 cm N = 92 309.4 * 70 * 100 10 * 9.4 * 80 * 100 10 8 * 9.4 * 80 * 100 10 8 * 12 .20 pl/ha π * 0.90 pl/ha π * 0. 10 8 * 8.45 pl/ha 46 b = 80 cm N = 80 771 pl/ha N = 91 812 pl/ha N = 99 770 pl/ha N = 122 549 pl/ha N = 133 988 pl/ha N = 152 191 pl/ha N = 165 421 pl/ha N = 191 980 pl/ha .48 pl/ha N= π * 0.4 * 100 * 100 La fel pentru celelalte culture.32 = 122549 .4 * 100 * 100 10 8 * 12 .58 pl/ha π * 0.23 = 104928 .4 * 100 * 100 10 8 * 9.00 pl/ha π * 0.12 = 64616 .03 = 114023 .50 π * 0.34 pl/ha N = 153 129.03 = 79816 .4 * 80 * 100 N= 10 8 * 7.33 pl/ha N = 219 406.4 * 70 * 100 10 8 * 10 .13 pl/ha π * 0.25 pl/ha π * 0.4 * 70 * 100 10 8 * 12 . b).4 * 80 * 100 pl/ha 10 8 * 10 .86 pl/ha N = 104 928. 58 pl/ha N = 114 023.42 = 59046 .I.30 pl/ha π * 0.12 = 80771 .4 * 100 * 100 N= N= N= N= N= N= N= N= N= N= 10 8 * 8.A.Proiect M.14 pl/ha π * 0.32 = 98039 .34 pl/ha π * 0.32 140056 .61 pl/ha N = 189 053.23 = 73450 .14 pl/ha N = 140 056.

90 pl/ha π * 0.4 * 70 * 100 10 8 * 2.4 * 80 * 100 N= N= N= 10 8 * 1.35 = 23375 .67 pl/ha N= π * 0.89 = 15040 .35 = 26715 .00 pl/ha π * 0.93 pl/ha N= π * 0.4 * 70 * 100 10 8 * 2.4 * 100 * 100 N= 10 8 * 2.31 pl/ha π * 0.55 = 20292 .29 pl/ha π * 0.4 * 70 * 100 10 8 * 1.4 * 100 * 100 10 8 * 2.17 pl/ha π * 0.4 * 80 * 100 10 8 * 2.07 = 23532 .07 = 20590 .25 pl/ha N= π * 0.I.4 * 100 * 100 10 8 * 2.Proiect M.19 pl/ha π * 0.4 * 70 * 100 N= N= N= 10 8 * 2.89 21485 .89 = 18800 .91 pl/ha π * 0.4 * 70 * 100 47 .55 = 25365 .07 = 16472 .53 pl/ha π * 0.14 pl/ha π * 0.4 * 80 * 100 10 8 * 2.55 = 28988 .A.88 pl/ha π * 0. N = 240 096 pl/ha N = 272 723 pl/ha N = 210 084 pl/ha N = 238 632 pl/ha Calculul normelor de insamantare Porumb N= N= N= 10 8 * 1.4 * 80 * 100 10 8 * 2.35 = 18700 .96 = 33649 .4 * 100 * 100 10 8 * 2.

4 * 70 * 100 48 .25 = 32328 .01 = 31910 .63 pl/ha π * 0.73 = 53771 .4 * 70 *100 N= 10 8 * 6.A.08 pl/ha π * 0.4 * 70 * 100 N= N= N= 10 8 * 4.96 = 29443 .4 * 80 * 100 10 8 * 4.86 pl/ha π * 0.18 = 58887 .4 * 80 * 100 N= N= N= 10 8 * 5.08 pl/ha N= π * 0.4 * 70 * 100 10 8 * 3.67 pl/ha π * 0.01 = 39888 .41 pl/ha π * 0.68 pl/ha π * 0.4 * 100 * 100 N= N= N= 10 8 * 4.66 pl/ha N= π * 0.18 = 41221 .07 pl/ha N= π * 0.34 pl/ha π * 0.25 = 36946 .93 pl/ha π * 0.I.10 pl/ha π * 0.88 = 66845 .4 * 100 * 100 10 8 * 3.4 * 80 *100 10 8 * 4.73 = 37364 .4 * 80 * 100 N= N= N= 10 8 * 3.69 = 41984 .4 * 80 * 100 10 8 * 2.69 = 29634 .4 * 70 * 100 N= 10 8 * 2.52 pl/ha π * 0.18 pl/ha N= π * 0.96 = 23554 .69 pl/ha N= π * 0.4 * 70 * 100 10 8 * 4.4 * 100 * 100 10 8 * 3.56 pl/ha π * 0.4 * 100 * 100 10 8 * 4. 10 8 * 3.4 * 100 * 100 10 8 * 5.32 pl/ha π * 0.4 * 100 * 100 10 8 * 5.4 * 80 * 100 10 8 * 3.25 = 25862 .Proiect M.01 = 45586 .20 pl/ha π * 0.18 = 51526 .4 * 70 * 100 10 8 * 5.69 = 36705 .13 pl/ha π * 0.73 = 47050 .39 = 72642 .

10 8 * 5.1…. Deci brazdarul isi restabileste echilibrul cand Rt1 trece prin O.2)Ft unde : Ft – forta tangentiala Ft = 2M u P = vm D1 Turatia arborelui de intrare este data de turatia rotii masinii : ηr = 60 v m πDr unde : vm – viteza de deplasare a masinii vm = 0.44 pl/ha π * 0.88 = 46791 .55 pl/ha π * 0.4 m 49 .4 * 80 * 100 N= 10 8 * 6.Proiect M.88 = 58489 .I.4 * 80 * 100 N= N= 10 8 * 5. Acest lucru se poate realiza prin modificarea pozitiei greutatii 1 pe bratul suport al brazdarului. Rt1 = R + Gb1 Aceasta rezultanta creaza un moment M = Rt1l0 ce tinde sa introduca ETAPA A V A Calculul cronologic al unui reper Dimensionarea arborelui cu discuri Forta de apasare pe arbore este : Fap = (1.1.30 pl/ha N= π * 0.4 * 100 * 100 Aceasta va fi : Gb1 = Gb + G0 Ca urmare.39 = 63562 . rezultanta celor doua forte ce lucreaza asupra sistemului va fi : brazdarul in sol.A.7 m/s Dr – diametrul rotii de copiere a masinii Dr = 0.39 = 50850 .4 * 100 * 100 10 8 * 6.00 pl/ha π * 0.

stabilitatea in lucru a brazdarului este asigurata daca: Rt = R + Gb + F = -P trece prin punctul 0. pe langa fortele Gb. si este dat de formula : ω1 n1 Z 2 = = ω 2 n2 Z1 60 * 0. in conditii reale de lucru R isi modifica valoarea. brazdarul are tendinta de marire. In cel de-al doilea caz. Stabilitatea in lucru a brazdarului in primul caz fig. Deci ηr = π * 0. 50 .A. R si P actioneaza forta T – forta dezvoltata de arc. suficienta. b este asigurata daca : Rt = R + Gb = -P trece prin punctul 0. Respectiv daca : GbL1 = Rh Daca GbL1 > Rh sau daca GbL1 < Rh.4 = 33 . care reprezinta turatia arborelui 1 din cutia de viteze. c). Stiind ca raportul de transmitere nu este constant datorita variatiei vitezei lantului. sau o forta T suficienta. respective de micsorare a adancimii de lucru. pana la adancimea de lucru necesara. b) actioneaza urmatoarele forte : Gb – greutatea sistemului brazdar-brat-suport R – rezultanta fortelor ce actioneaza pe brazdar dispusa in planul de simetrie al acestui P – forta de tractiune La brazdarele prevazut cu arcuri (fig.7 i= Asupra sistemului brazdar-brat-suport (fig. punctul de aplicatie si directia. se poate face prin : marirea greutatilor Gb .42 rot/min.I. Respectiv daca : Rh = GbL1 + Tl2 Mentinerea adancimii de lucru reglate se realizeaza asigurand o greutate Gb.Proiect M. satfel ca sa fie satisfacuta relatia GbL1 = Rh. marirea prestringerii arcurilor cu care sunt prevazute unele brazdare. Asigurarea patrunderii brazdarelor in sol.

prin adaugarea unor greutati suplimentare. modificarea distantei H dintre sol si punctul 0.Proiect M.I. modificare unghiului de patrundere a brazdarului in sol. prin modificarea pozitiei corpului brazdarului fara de bratul suport. ETAPA A VI A Echilibrul masinii (brazdarului) In timpul lucrului.A. asupra brazdarului actioneaza forte ce apar ca efect al actiunii brazdarului asupra solului si fortele de frecare. Gb se modifica greutatea sistemului brazdar-suport. 51 . In primul caz.

Ra – rezultanta rezistentelor elementare la comprimare si despicare a solului.A. in timpul lucrului actioneaza urmatoarele forte fig. Asupra unui brazdar cultural.I. in stanga si in dreapta. Ffa. Rezultanta R a tuturor fortelor este : R = R0 + Rv. Ff1 si Ff2 – rezultanta fortelor de frecare ce actioneaza pe muchia anterioara si pe flancurile laterale ale capului brazdarului. unde : R0 = R1 + R2 = Rs + Ff1 + Rd + Ff2 si Rv = Ra + Rfa 52 .Proiect M. Rs si Rd – rezultanta rezistentelor elementare la comprimarea si deplasarea laterala a solului.

I. Alegerea materialului pentru arbore STAS880-80 se alege OLC45 2. Predimensionarea 53 . p = 9.66 N Dar stiu ca Fap ≈ (1. Pentru a avea o turatie maxima pe arborele cu discuri trebuie ca raportul de transmitere sa fie minim.057 N / m = 1057 N / mm 2M 180 180 = 85 .6 CALCULUL ARBORELUI 1.2)Ft => Fap = 1.525 Z6 = nr.16 rot/min 0.2*24.16 = 1.Proiect M.74 n2 – turatia arborelui cu discuri ω = 2πn2 M= Pe .74 = Z6 Z5 n1 = 33.66 = 29.72 .59 Fap = 29. dar D1 = p ( ) = 9.42 = 45 .42 rot/min n2 = n1 i => n2 = 33 . de dinti ai rotii Z6 = 20 Ft = 85 .1…1.3 Deci forta tangentiala Ft = unde : 2 * 1057 p – pasul lantului . Raportul de transmisie este : it11 = 0.3 KW M = 2π * 45 . unde : Pe – puterea de iesire 2πn2 Pe = 0.A.525 * D1 Z6 20 0.72 = 24 .

Proiect M. Z8. Z7.56 N*mm OLC45 54 .7 nr = π * 0.62 * 85 = 1327.1…1. Turatia rotii masinii : nr = 60 vω πDr 60 * 0.42 rot/min 1057N*mm Mt Mt = M = 1057N*mm R1 + R2 = Fap Fap 85 – R2 * 180 = 0 => R2 = Fap * 85 180 = 13.A. Mech = 1462.88 ) 2 +(α * 1057 ) 2 = 1462.I.97 N R1 = Fap – R2 = 29.6 – 13.88 N*mm Mech = (1327 .58 .56 N Tat = 610 N/mm2 Ti = (1.62 N Mi = R1 * 85 = 15.2)Tat Mech = 1462. Lungimea arborelui se stabileste in functie de lungimea celuilalt arbore pe care se afla montate roti dintate Z6. Se considera arborele solicitat la un moment de tensiune preluat de la roata.56 N*mm a = 0.97= 15. Z9.4 = 33 .

nb = 2 R0 – rezistenta la tractiune opusa de brazdar 55 .20 mm π * 671 ETAPA A VII A Calculul puterii necesare pentru actionarea masinii Pnec = Pf + Ps .56 = 22 .I.25 * 5000 => Rg = 1250 N Rb = nb * R0 nb – numarul de brazdare .1 * Tat = 671 N/mm2 Ti ≤ Tai = Wz = πd 3 32 M iechiv Wz => 3 d= 32 M echiv = π * Tai 32 * 1462 .A.Proiect M.05)Rg + Rb Rg = φ * Gms unde : φ – coeficient de rezistenta la mare φ = (0. unde : Pf – puterea necesara actionarii frezei Ps – puterea necesara actionarii semanatorii Rs = Rg + Rb + Ra unde: Rg – rezistenta la deplasarea in gol a masinii Rb – rezistenta opusa de brazdare pe sol Ra – rezistenta opusa la actionarea aparatului de distributie inclusiv rezistenta datorata frecarii Rs = (1.2 ÷ 0. Aleg Tai = 1.02 ÷ 1.25) Gms = 5000 N Rg = 0.

1969.2 Pnec = 116. de lucrat solul..48 + 6669.Masini agricole de recoltat.. Ciubotaru s.a.Masini agricole” . intretinerea si combaterea daunatorilor” Valentin Scripnic .. C..Proiect M... . 1979 Toma Dragos . R0 = (30 .A.Masini agricole” – EDP.2 KW Pnec = 109. 1975 56 .14 KW BIBLIOGRAFIE Stefan Caproiu.45) da N Rb = 2 * 4000 = 8000 N Ps = Rs * Rt => Ps = 6669.I.

Letosnel . Craciun .Teoria calculelor si constructia masinilor agricole” C..Proiect M. Victor Ros .Masini agricole” N. Krasnicenko . III Notite tehnice ale masinilor si instalatiilor.. vol..I. Ciubotaru. N.. 57 .A...Masini agricole de lucrat solul” N.Masini de lucrat solul”.. V..