You are on page 1of 34

RUPTOR- DISTRIBUITORUL

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA Clasa a XI-a A

Calificarea: Mecanic auto

TEMA DE PROIECT
pentru

Examenul de certificare a competenţelor profesionale nivelul 2 anul şcolar 2010-2011

RUPTOR - DISTRIBUITORUL Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect,

2011

1 Autor: 2011

RUPTOR- DISTRIBUITORUL
CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE
Examenul de certificare a competentelor profesionale Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a A

Mecanic auto 1. 2. 3. 4. 5. Tema proiectului. Memoriul justificativ. Principii de functionare. Tipuri constructive. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu. Partile componente.Descriere. Schemele tehnologice. 6. Constructia ruptor-distribuitorului. 7. Functionarea ruptor-distribuitorului. 8. Exploatarea ruptor-distribuitorului. 9. Intretinerea ruptor-distribuitorului. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Bibliografia. 13. Cuprinsul.

2 Autor: 2011

RUPTOR- DISTRIBUITORUL
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema „RUPTOR - DISTRIBUITORUL”evidentiaza principiul de functionare al acestor componente esentiale rularii automobilelor. Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii ruptordistribuitorului si evidentiaza caracteristici functionale diferentiate pentru fiecare element component al instalatiei. In cazul motoarelor cu ardere interna cu carburator aprinderea amestecului se face electric, cu ajutorul instalatiilor de aprindere. Datele statistice demonstreaza ca peste 50 % din defectiunile in exploatare apar la instalatia de aprindere. Din acest motiv multe din cercetarile legate de optimizarea functionarii automobilului au fost conditionate de gasirea unor solutii noi in ceea ce priveste constructia si functionarea instalatiei de aprindere. De la instalatiile de aprindere clasice, pana la instalatiile de aprindere electronice, constructia de automobile a inregistrat progrese substantiale. Realizarea proiectului „RUPTOR - DISTRIBUITORUL” atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice. Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt: 1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice.  Exploatează baze de date.  Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini.  Comunică prin Internet.  Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.  Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.  Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.  Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu  Interpretează desene speciale  Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică

3 Autor: 2011

Exprimă mesaje scrise 5. Specifica lucrările curente de întreţinere ale motorului Sisteme de 2. Respectă normele de prevenire şi de stingere a incendiilor. 1. 8. Execută desene de ansamblu Documentaţia tehni2. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă Lucrul în echipă 3. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor 2. 3. Prezintă informaţii incluzând text. Exploatează baze de date rului şi prelucrarea 2. 1. 6. Exprimă mesaje orale modernă 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată Utilizarea calculato. Realizează o scurtă prezentare utilizând imagini ilustrative 3. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă 1. Stabileşte tipul de combustibil în funcţie de tipul motorului 2. Receptează mesaje scrise Comunicare în limba 3. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi forperformanţei mare profesională 1. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în Dezvoltare personală dezvoltarea carierei în scopul obţinerii 2. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate Asigurarea calităţii 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. 9. Selectează uleiurile de motor în funcţie de condiţiile de exUtilizarea fluidelor ploatare în motoare 3. Receptează mesaje orale 2. Participă la conversaţii 1. TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE 1. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitaComunicare şi nute meraţie 4. Formulează opinii personale pe o temă dată 2. 4. 5. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor 1.DISTRIBUITORUL EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE Clasa a XI-A NR. Efectuează operaţii pregătitoare in vederea reviziilor mentenanţă 3.1. prevenirea şi stingerea incendiiIgiena şi securitatea lor muncii 2. Comunică prin Internet informaţiei 1. 7.RUPTOR. 2. Interpretează planuri de operaţii 1. CRT. Efectuează lucrări de revizie tehnica 1. Citeşte desene de execuţie că 3. Stabileşte fluidele de răcire 4. 4 2011 Autor: . 10. numere şi imagini 3.

14. 1. Precizează parametrii de stare şi parametrii de diagnosticare pentru fiecare componentă auto. Alege metode şi mijloace folosite la diagnosticarea componentelor auto. 4. Compară variantele constructive ale componentelor şi instalaţiilor electrice ale mijlocului de transport. Manevrează automobilul în timpul serviciului. Descrie construcţia echipamentelor automobilului. ţionarea automobilu.3. 3. Construcţia şi func. Utilizează tehnici şi tehnologii de control. Asamblarea elementelor mecanice ale mijloacelor de transport 2. 12. Identifică componentele instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport. 1. 4. Alege mijloacele necesare executării operaţiilor de întreţinere şi reparare a automobilelor.2. Aplică prescripţiile privind exploatarea instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport. 3. Execută operaţii de întreţinere a automobilelor. 11. Conducerea automobilului 3. 17. 1. 2. Determinarea şi măsurarea uzurilor 1.DISTRIBUITORUL NR.RUPTOR. 1. 4. 2. Diagnosticarea funcţionării automobilului 1. Compară variantele constructive ale componentelor automobilului. Aplică regulile de circulaţie în practica conducerii autovehiculelor. 2. verificare şi măsurare pentru stabilirea diagnosticului. 3. Precizează regulile de circulaţie pe drumurile publice conform legislaţiei în vigoare. Descrie funcţionarea echipamentelor automobilului. 3. Aplică regulile de prim ajutor în cazul accidentelor rutiere. 13. 3. 4. Specifică defectele posibile ale componentelor automobilului şi cauzele apariţiei acestora 2. Defineşte rolul funcţional al componentelor electrice şi electronice în cadrul instalaţiei. Precizează rolul echipamentelor automobilului. Exploatarea instalaţiilor electrice ale mijlocului de transport 2. CRT. 15. lui Întreţinerea şi repararea automobilului 16. 5 Autor: 2011 . TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE de protecţia muncii şi a mediului la manipularea fluidelor de lucru Interpretează diagrama de uzură si caracterizează fenomenul Identifică tipurile de uzuri şi factorii determinanţi Efectuează măsurători pentru determinarea gradului de uzură Identifică elementele de asamblare din construcţia mijlocului de transport. Analizează structura asamblărilor din construcţia mijlocului de transport Asamblează elementele structurale ale mijlocului de transport. Execută operaţii de reparare a automobilelor 1.

fiind utilizată mai mult la motorete. In sistemul de aprindere prin scanteie cu baterie.DISTRIBUITORUL 1.INTRODUCERE La motoarele cu carburator. sa transforme curentul electric de joasa tensiune in curent electric de inalta tensiune. lucrand impreuna. INSTALAŢIA DE APRINDERE 1. - 6 Autor: 2011 . in curent de inalta tensiune necesar producerii scanteii inre electrozii bujiei 1. prin obţinerea unei tensiuni înalte între electrozii bujiei. Pentru a se produce o tensiune atat de puternica. motociclete şi la unele automobile de curse. prin intermediul unui transformator de tensiune denumit “ bobina de inductie ” se transforma curentul de joasa tensiune. amestecul carburant este aprins de ctre o scanteie electrica produsa de bujie. este nevoie de un ansamblu de piese care. Scanteia nu se poate produce decat daca bujia este alimentata cu tensiunea de 15 000 – 20 000 V. respectiv tensiunea pe care o are bateria de acumulatoare. capabilă să aprindă amestecul carburant mat din benzină şi aer.bobina. DESTINAŢIA ŞI PĂRŢILE COMPONENTE Instalaţia de aprindere are rolul de a produce scânteia electrică.1. Pentru producerea scanteii intre electrozii bujiei nu este suficienta o tensiune de 6 sau 12. care nu se mai foloseşte la automobile.2. dupa aspiratia si compresia amestecului carburant in cilindru.RUPTOR.DISTRIBUITORUL RUPTOR . Instalaţiile de aprindere pot fi: instalaţie de aprindere cu magnetou. provenit de la bateria de acumulatoare.

 instalaţii de aprindere electronice. infasurarea primara a bobinei 6. si bujiile 14. contactul 8. ampermetrul 9.2. Circuitul secundar cuprinde infasurarea secundara din bobina de inductie 2. Fig. curentul trece sub masa si se intoarce la infasurarea secundara. ruptorul cu contactorul mobil 3. variatorul ( rezistenta suplimentara ). distribuitorul 12.1 Instalatia de aprindere prin bateria – bobina are doua circuite si anume circuitul primar. prin care trece curentul de inalta tensiune. De la bujii. prin care trece curentul de joasa tensiune. si contactul fix 4 si masa . si circuitul secundar. tabloul de sigurante. 7 Autor: 2011 .DISTRIBUITORUL Este formată din magnetou (ca sursă de curent de joasă şi înaltă tensiune) şi fişe distribuie curentul de înaltă tensiune la bujii:  instalaţii de aprindere cu baterie de acumulatoare.1.RUPTOR. Circuitul primar se compune din bateria de acumulatoare10.  instalaţii de aprindere electrostatice.

DISTRIBUITORUL Fig. cât şi pentru alimentarea instalaţiei de aprindere şi a celorlalţi consumatori. se utilizează voltmetrul. având borna minus legată la masă (partea metalică a automobilului) şi borna plus în circuitul electric. este un ampermetru legat în serie în circuit. datorită unei mai bune fidelităţi a indicării stării bateriei şi a încărcării ei de către generator. Voltmetrul se leagă în paralel cu circuitul electric.2 2. în timpul funcţionării motorului.1.2.RUPTOR. CONSTRUCŢIA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE APRINDERE Bateria de acumulatoare 1 este sursa care furnizează curent continuu de pornire a motorului. la instalaţiile moderne. la instalaţiile vechi. Instalaţiile electrice ale automobilelor utilizează baterii de acumulatoare acide cu plăci de plumb de 12 V. Indicatorul de curent 2. 8 Autor: 2011 .

primit de la bateria de acumulatoare. în prima poziţie. care la conectarea contactului cu cheie. indicând prin aceasta că generatorul încarcă bateria de acumulatoare.RUPTOR. aşezate în mai multe straturi alternând cu hârtie izolatoare. Este sub forma unui dispozitiv. formată din 200-300 spire din sârmă de cupru emailat cu diametrul de 0.DISTRIBUITORUL Unele instalaţii folosesc.1) funcţionează pe principiul unui autotransformator. în curent de înaltă tensiune. înfăşurarea primară . Contactul cu cheie 3 are rol de a alimenta circuitul de aprindere şi de pornire (prin demaror). precum şi alţi consumatori ai echipamentului electric. 9 Autor: 2011 . numai în momentul răsucirii cheii de contact. prevăzut cu borne. Fig. după care. un bec de control (colorat în roşu sau verde). în poziţia a doua. se aprinde şi indică existenţa curentului pe circuit. care se alimentează de la bateria de acumulatoare. în locul ampermetrului sau voltmetrului.7-1 mm. având rolul de a transforma curentul de joasă tensiune. 2. cheia liberă revine automat în prima poziţie. capabil să străpungă spaţiul dintre electrozii bujiei pentru a obţine scânteia electrică.1 Se compune din: suportul . miezul magnetic .2. alimentează demarorul pentru pornire. Bobina de inducţie (fig. aceste instalaţii au şi un releu de legătură cu generatorul de curent (alternatorul) care stinge becul după pornirea motorului.

având în vedere valoarea curentului care trece prin înfăşurarea primară de 3-4 A.5 Q) în interiorul sau exteriorul bobinei de inducţie. Curentul din înfăşurarea primară atinge o valoare cu atât mai mare cu cât intervalul de timp dintre două deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare. fiind puse în legătură cu sursa de curent (prin contactul cu cheie) şi contactele ruptorului. iar izolaţia bobinajului faţă de carcasă se face cu material bituminos. Capetele înfăşurării primare se leagă la borne. aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor înfăşurării.DISTRIBUITORUL peste înfăşurarea secundară . Când se deschid contactele ruptorului. bobinată pe miez în mai multe straturi izolate între ele cu hârtie de transformator. faţă de 0. Se bobinează înfăşurarea primară peste cea secundară pentru ca răcirea să fie mai bună. curentul de la baterie trece prin înfăşurarea primară şi se închide circuitul primar prin contactele ruptorului la masă.07-0. De menţionat că bornele înfăşurării primare sunt notate cu (+). având miezul sprijinit pe steatit (material plastic). la unele bobine de inducţie. formată din 15 000-20 000 spire de sârmă de cupru emailat cu diametrul de 0. Bobina este închisă în carcasa de ebonită (corpul şi capacul carcasei fiind asamblate prin şuruburi). iar în înfăşurarea secundară se induce un curent de înaltă 10 Autor: 2011 . Funcţionarea bobinei de inducţie: când contactul cu cheie este conectai. Unele bobine au carcasa metalică capsulată.RUPTOR.1 mm. Pentru preîntâmpinarea supraîncălzirii înfăşurării primare la turaţii mici ale motorului.001 A în cea secundară. înfăşurarea secundară are un capăt legat la înlăturarea primară şi altul la borna. se montează în serie un variator (o rezistenţă de circa 1. şi cu (-) la ieşirea din bobină. care se scurtcircuitează la pornirea prin releul contactului de pornire.25 Q a cărei valoare creşte prin încălzire până la 3. iar în interior se găseşte ulei de transformator pentru răcirea înfăşurărilor.curentul în circuitul primar scade la zero. la intrarea curentului în bobină.

DISTRIBUITORUL tensiune de 15 000-25 000 V. frânează viteza de scădere.25-0.RUPTOR. pentru a amplifica inducţia. având acelaşi sens. 11 Autor: 2011 . oxidându-le şi uzându-le rapid. Dar liniile de forţă ale câmpului magnetic vor intersecta şi înfăşurarea primară. care înmagazinează curentul de autoinducţie la întreruperea contactelor şi-1 redă în circuitul primar la refacerea lor. care reduce viteza de creştere a curentului din înfăşurarea primară la închiderea contactelor ruptorului (având sens invers). Acesta provoacă şi un arc electric între contactele ruptorului. Anihilarea fenomenului se realizează cu ajutorul unui condensator de 0. iar la deschidere.27 µF. dând naştere la un curent de autoinducţie de circa 100 V. capabilă să dea scânteie electrică între electrozii bujiei şi să aprindă amestecul carburant.

iar în paralel cu contactele. Contactul mobil este apăsat pe contactul fix de către o lamelă elastică în perioadele închiderii. iar contactele ruptorului 3 (mobil a şi fix b) sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul fix 2. în ordinea de aprindere prestabilită.DISTRIBUITORUL Ruptorul-distribuitor (fig. La motoarele cu turaţie mare. Aceste contacte sunt deschise periodic de către bucşa cu came 4. este montat condensatorul 5.RUPTOR. 2. De unghiul de închidere a contactelor (unghi Dwell) depinde creşterea valorii curentului în circuitul primar al bobinei de inducţie.2) este un ansamblu format din ruptor şi distribuitor cu roluri distincte: ruptorul întrerupe şi contactează circuitul primar al instalaţiei de aprindere. Fig. acest unghi de închidere a 12 Autor: 2011 .2. al căror număr corespunde numărului de cilindri. iar distribuitorul repartizează curentul de înaltă tensiune la bujiile montate la cilindri.2 Construcţia şi funcţionarea ruptor-distribuitorului (delco): pe corpul 1 este montată borna izolată 13 de alimentare cu curent de la bobina de inducţie (primit de la bateria de acumulatoare).

Capacul se fixează pe corpul ruptorului cu clemele 12. Sincronizarea turaţiei bucşei cu came şi a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelaşi arbore al ruptor-distribuitorului care primeşte mişcarea de la pinionul de antrenare. 13 Autor: 2011 . la rotorul 9 (din ebonită cu lamelă de alamă). care.RUPTOR. se foloseşte sistemul cu ruptoare duble. In momentul întreruperii contactelor 3 în bobina de inducţie se induce curent de înaltă tensiune. care-1 distribuie prin bornele laterale şi fişe la bujii. pentru a mări timpul de închidere. printr-o fişă centrală (conductor).DISTRIBUITORUL contactelor fiind redus. alimentează capacul distribuitorului de ebonită 8. prin plotul central (din bronz sau alamă). turaţia este pe jumătate faţă de cea a arborelui cotit la motoarele în patru timpi şi egală la motoarele în doi timpi. angrenat cu roata dinţată elicoidală de pe arborele cu came. curentul este transmis la peria de cărbune 10 (cu arcul său).

2. la borna centrala a distribuitorului. care este montata in spatele contactului mobil. Ruptorul 18 este format din doua contacte: unul mobil 19 si unul fix 20. egal cu numarul cilindrilor.2 ) se compune din :  axul distribuitor 1. iar contactul mobil este izilat de masa masinii. Distribuitorul 14 ( fig. care este fixata pe axul distribuitorului si are un numar de proeminente. in conformitate cu ordinea prescrisa de aprindere a amestecului carburant in cilindrii motorului. Contactul intre borna centrala si rotor se face prin intermediul periei de carbune 16. desfacand contactele. prevazut cu borne laterale si cu o borna centrala ( numarul bornelor laterale corespunde cu numarul cilindrilor motorului )  peria de carbune16 Distributia curentului de inalta tensiune la bujii se realizeaza in felul urmator : Curentul de inalta tensiune ajunge de la bobina de inductie.RUPTOR. Contactul mobil este fixat pe o mica parghie ce oscileaza in jurul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta parghie.Ruptorul Momentul exact al producerii scanteii electrice de catre bobina de inductie este determinata de momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei. Contactul fix este legat la masa. Reducerea in pozitie initiala a contactului mobil pentru restabilirea circuitului primar se face cu ajutorul unei lame arc. lama va trece la o distanta de 14 Autor: 2011 . care este mentinuta in contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 15. cu piesele sale componente 2 … 8. b) Distribuitorul are rolul de a distribui curentul de inalta tensiune la bujii. prin intermediul unui conductor. pe care se gaseste o lama metalica  capacul distribuitor 14. In tipul rotatiei rotorului 17. In momentul in care contactul mobil se indeparteaza de contactul fix. Aceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. curentul se intrerupesi apare tensiunea inalta in infasurarea secundara catre cama ruptorului 5.DISTRIBUITORUL a). care este antrenat prin intermediul pompei de ulei  rotorul ( luleaua )17.

când se deschid şi pot conduce la formarea de arc electric.3 Distanţa dintre contacte. Rolul condensatorului este de inmagazina energia electrica provocata de inductia proprie a infasurarii primare. Condensatorul (fig. Fig.Condensatorul ruptorului. 2.5 mm. Capacitatea lui este de 0. Camele bucşei deschid contactul mobil prin pintenul izolat fixat pe el. protejând contactele împotriva oxidării şi uzării lor.DISTRIBUITORUL 0. Intre lamela rotorului şi ploţii laterali există o distanţă de 0.2-0. înfăşurate în formă de sul. este bine determinată 0. în momentul închiderii de către camă. c. care se pune la masă. ci prin scantei.2 mm de bornele laterale.RUPTOR. izolate între ele cu hârtie de condensator.27 µF şi anihilează efectul autoinducţiei de la bobina de inducţie.6 mm.25-0. La deschiderea contactelor ruptorul apare intre acestea o scanteie. cu ajutorul unui şurub montat în orificiul oval al suportului acestuia.3) este format din două armături metalice (folii de staniu).2. iar cealaltă armătură este lipită la un fir conductor care se racordează la contactul mobil. 15 Autor: 2011 . Miscarea de rotatie a rotorului rezulta din antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului1. care se opune intreruperii bruste a curentului. transmiterea curentului de inalta tensiune de la bornele laterale la bujii se face prin intermediul unor fise. astfel încât curentul de înaltă tensiune este distribuit sub forma unui arc electric. In continuare.4-0. Deci transmisia curentului de inalta tensiune de la lama rotorului la bornele laterale ( ploturi ) din capac nu se face prin contact. se măsoară cu lamele de interstiţii şi se reglează prin poziţionarea contactului fix. o armătură se leagă la carcasa metalică a condensatorului. Aceasta scanteie se produce din cauza bobinei de inductie.

Greutaile 6 sunt tinute in pozitie initiala de repaus de arcurile 7. Pentru aceasta.Regulatorul de avans. prin intermediul cuielor cu rola. pe care poate oscila cama ruptorului 5 cu flansa sa. d). Suportul ruptorului se roteste odata cu axul ce comanda distribuitorul si. ruptorul distribuitor este prevazut si cu un dispozitiv de reglare manuala a avansului.RUPTOR. şi un dispozitiv de avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face în funcţie de sarcina motorului). ruptordistribuitorul se fixează pe motor într-o poziţie care să asigure un avans iniţial. in functie de turatia arborelui cotit. în funcţie de turaţia motorului. iar acestea la randul lor – cama 5.DISTRIBUITORUL Deschiderea contactelor se face prin modificarea continuă a avansului. La turatii mici ale motorului. si un ax central. Mai este prevăzut cu un dispozitiv de avans centrifugal.Regulatorul este format dintr-o placa suport pe care se gasesc trei axe : doua axe laterale. in jurul carora oscileaza greutatile mobile 6. şi se reglează manual. care asigură avansul la aprindere. in miscarile lui. acest regulator nu realizeaza un avans suficient. 16 Autor: 2011 . numit regulator de avans octanic sau corector de cifra octanica. 2. marind in felul acesta avansul din fig. Regulatorul de avans centrifugar 1 … 8 modifica automat avansul la aprindere. în funcţie de cifra octanică a benzinei (corector octanic). de aceea este ajutat de regulatorul de avans prin depresiune. In timpul functionarii motorului. avansul la aprindere se regleaza automat in functie de turatie si sarcina cu ajutorul regulatorului de avans centrifugal si a celui prin depresiune ( vacuumatic ) In afara acestor regulatoare de avans automate. greutatile se indeparteaza de ax si se rotesc in jurul punctelor de articulatie. Greutatile sunt prevazute cu un cui cu rola care intra in crestaturile alungite ale flansei camei. antreneaza greutatile 6.4. La cresterea turatiei.distribuitorului. Cuiele descriu un arc de cerc si rotesc cama fata de pozitia initiala in sensul de rotatie a rotor . pentru buna funcţionare a motorului.

care printr-o tija deplaseaza.DISTRIBUITORUL Regulatorul de avans prin depresiune ( vacuumatic ) este comandat de presiunea care exista in conducta de aspiratie a motorului. invers cu cat se deschide mai mult clapeta cu atat depresiunea scade. Depresiunea provoaca miscarea unei membrane.4 17 Autor: 2011 . si.2. la dreapta sau la stanga placa pe care asezata ruptorul. Aceasta depresiune este cu atat mai mare cu cat clapeta de acceleratie este deschisa mai putin.RUPTOR. Regulatorul ( fig 2.4 ) se compune din : Fig.

Regulatorul de avns octanic. cresterea avansului fiind de asemenea mica. format din doua compatimente separate intre ele printr-o membrana  Tija ( levierul ) 3. stabileste avansul la aprindere in functie de functia octanica acombustibilului.RUPTOR. Cand clapeta este complet deschisa. avansul trebuie sa fie minim. Actiunea comuna a regulatorului centrifugal si a regulatorului prin depresiune asigura un avans de aprindere corec la orice regim de lucru al motorului.DISTRIBUITORUL  Corpul regulatorului. La deschiderea partiala a clapetei. 18 Autor: 2011 . pentru a se pute obtine puterea maxima intr-un regim de functionare fara detonatii. Daca se schimba cifra octanica a combustibilului este necesar sa se regeleze avansul fix al motorului. deci motorul este in plina sarcina. Acest lucru este necesar intrucat la turatii reduse ale motorului. rotind in sensul avansului la aprindere. deci cand motorul este cu sarcina mica. care mentine membrana in pozitie de repaus si care este plasat in unul din compartimentele corpului. membrana este aspirata si invingand forta arcului 2. In acest caz regulatorul nu intra in functiune deoarece nu exista depresiune. actioneaza prin tija 3 asupra discului ruptorului. depresiunea din dreptul prizi este foarte mica.  Conducta de legatura ( teava ) 1. dintre legurator si galeria de aspiratie al motorului din apropierea clapetei de acceleratie ( putin deasupra ei ) Cand motorul functioneaza cu clapeta de acceleratie inchis la mersul in gol depresiunea in galeria de admisie este mare. care face legatura dintre intre membrana si discul contactelor ruptorului  Arcul 2. insa in dreptul prizei de depresiune presiunea este cea atmosferica. apare in dreptul prizei depresiune care se transmite regulatorului.

ceea ce produce o functionare neuniforma a aprinderi. in momentul cand pintenul contactului mobil se afla pe un varf al camei axului ruptor – distribuitorului. dotate cu aparatura de testare electronica. De asemenea se poate folosi o metoda dinamica de verificare a avansului la aprindere cu o lampa stroboscopica si un turometru electronic. iar placa mobila are un indicator al unghiului de avans. asezate una peste alta . Pe placa de baza. puterea. Distanta dintre contacte se mareste cu ajutorului unui spion. Deplasarea placilor se face cu mana prin blocarea surubului de fixare sau printr-un dispozitiv.DISTRIBUITORUL Regulatorul se compune din doua placi. este posibil ca distanta dintre contacte sa nu fie aceeasi pentru fiecare pozitie a camei. Una din placi este fixata la corpul ruptorului distribuitor. in conditii normale de functionare a motorului. Operatia de reglare se face dupa curatirea contactelor ruptotului si corectarea distantei dintre contacte. economicitatea etc. de aceea se recomanda sa fie executata in atelierele specializate.Tinand seama de uzura neunuforma a varfurilor camei si de unele jocuri ale axului ruptor – distribuitorului. fixata de blocul motor sunt marcate gradatiile. 19 Autor: 2011 . Punerea la punct a aprinderii se face prin metoda clasica a rotirii rotor – distribuitorului in sensul invers acelor de ceasornic pana se aprinde lampa de control bransata cu un fir la borna de alimentare de joasa tensiune a ruptor – distribuitorului si cu celalalt fir la masa. Pozitia zero a regulatorului de avns octanic corespunde la utilizarea unei benzine de cifra octanica de fabrica constructoare Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului distribuitor in sensul inver de rotire a axului distribuitorului si se micsoreaza prin rotirea corpului in sensul de rotire a distribuitorului. Ele se fixeaza cu un surub.RUPTOR. Reglarea instalatiei de aprindere ( “ Punerea la punct a aprinderii “ ) este operatia de care depinde buna functionare a motorului. iar cealalta este fixata pe blocul motor. astfel incat timpul corespunzator unghiului de inchidere a camei sa nu fie constant. care se pot rotii.. Fiecare diviziune corespunde unui avans de 2o masurat de volumul motorului.

Fig.5) are rolul de a produce scânteia electrică pentru a aprinde amestecul carburant.6 20 Autor: 2011 .RUPTOR. electrodul lateral 2.2. corpul metalic 3.2. corpul electrodului central 6. Este formată din: electrodul central 1 montat în izolatorul ceramic 4. Etanşarea bujiei cu locaşul din chiulasă este asigurată de o garnitură metalo-plastică.5 Bujia poate fi demontabilă şi nedemontabilă (utilizată la marea majoritate a automobilelor). 2.DISTRIBUITORUL Bujia (fig. piuliţa 7 (pentru fixarea terminaţiei fişei). Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiunea filetului şi valoarea termică. garniturile de etanşare 5. Fig.

DISTRIBUITORUL Valoarea termică a bujiei este timpul în secunde.RUPTOR. Filetul bujiei poate fi M14. iar lungimea lui depinde de plasarea ei în locaşul din chiulasă (prea scurt provoacă calamină. precum şi în localităţi aglomerate. Funcţionarea bujiei constă în trecerea curentului de înaltă tensiune de la distribuitor prin fişă la electrodul central şi închiderea circuitului la electrodul lateral (de masă).800°C). bujiile pot fi reci (cele cu valoare termică mai mare) şi calde (cu valoarea termică mai mică). Intre electrozi există o distanţă reglabilă (prin deplasarea electrodului lateral) de 0. prea lung va fi lovit de piston). evitându-se preaprinderile. 21 Autor: 2011 .. M22. deci o scânteie care aprinde amestecul carburant. Scara valorii termice este cuprinsă între 145 şi 260. tot bujii calde se vor folosi şi pentru motoarele uzate.5-0. Alegerea bujiilor se face după principiul: bujii reci pentru motoare cu raport de compresie şi turaţie mare. întrucât curentul trebuie să străpungă spaţiul dintre electrozi. circuitul se închide sub forma unui arc electric. M18. Din acest punct de vedere.7 mm.. până ajunge la temperatura de autocurăţire a electrozilor (600. Bujia caldă are izolatorul electrodului central ieşit în afara corpului. la motoarele lente şi cu raport de compresie scăzut se recomandă bujii calde. pentru a se împiedica depunerile de ulei şi calamină pe electrozi şi deci poluarea.

RUPTOR. pentru că uzura lor este neuniformă şi la nevoie se corectează.se controlează starea contactelor. în proporţie de rirca 15%. instalaţiei de aprindere. se curăţă cu hârtie abrazivă de granulaţie fină sau cu piatră abrazivă foarte fină. ceea ce impune o mare atenţie operaţiilor de întreţinere. ca urmare a modificării avansului la aprindere. montat în orificiul oval al suportului.60 mm (0. redându-le formele iniţiale. Măsurarea se face cu lamele de interstiţii. care.3. 22 Autor: 2011 . -se verifică starea pintenului izolat şi a conductorului de alimentare a contactului mobil. ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE APRINDERE Defecţiunile motoarelor cu aprindere prin scânteie se datoresc. dacă prezintă oxidari sau uzuri. 3. Nerespectarea reglajului duce la înrăutăţirea funcţionării motorului. Fig.DISTRIBUITORUL 3. DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ŞI REPARAREA INSTALAŢIEI DE APRINDERE 3.1) se execută periodic: .1. ÎNTREŢINEREA. Se verifică deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele.1 Verificarea şi reglarea ruptorului (fig.42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizând contactul mobil în poziţie maximă). după care se fixează cu şurubul de blocare. cu ajutorul unui şurub de reglaj. -se reglează distanţa dintre contacte la 0. Ruptor-distribuitorul necesită o serie de operaţii de întreţinere care se prezintă în continuare.40-0.

2 mm duce la înrăutăţirea funcţionării motorului. jocul radial peste 0. Controlul funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lămpii stroboscopice. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special. a clemelor de fixare. se controlează starea de izolaţie a rotorului. De asemenea. Verificarea distribuitorului constă în analiza stării izolaţiei capacului. se face astfel: se roteşte arborele cotit până se aduce pistonul (pe compresie) la punct corespunzător avansului indicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant. fie prin încărcarea-descărcarea cu un curent de 220 V (scânteia trebuie să fie puternică.  se verifică jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0. avansul vacuumatic este de 2. a ploturilor. pornind de la turaţia de ralanti.7 bar. a periei şi arcului. dacă membrana este fisurată.35-0.  se 23 Autor: 2011 . Verificarea punerii la punct a aprinderii. iar în final să se suprapună.DISTRIBUITORUL verifică jocul arborelui de la ruptor.  se controlează starea bucşei izolatoare din corpul ruptorului şi a bornei de alimentare de la bobina de inducţie.  se verifică funcţionarea condensatorului fie cu tester electronic. dispozitivul de avans vacuumatic nu funcţionează. verificarea funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face ţinând cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distribuţiei (volantul motorului) şi de un reper ajutător. In general. poziţiona faţă de un reper fix de pe carcasă) şi se scoate capacul distribuitorului.5-15° RAC pentru o variaţie a depresiunii de 0. care să asigure respectarea avansulm de deschiderea contactelor ruptorului şi deci a scânteii la bujii. când clapeta de acceleraţie este închisă şi pe măsură ce se deschide se urmăreşte valoarea avansului. oxidarea lamelei rotorului şi distanţa ei faţă de ploturile laterale. bine definit pentru fiecare tip de motor. în bucşele lagăre din corpul ruptoru.RUPTOR. Iniţial. la turaţia de 1 000 rot/min şi la cea corespunzătoare puterii economice (4 000 rot/min pentru Dacia 1300). reperul ajutător trebuie să se deplaseze spre cel fix. de culoare albastră).distribuitorului.1 mm).

folosind întreruperea contactelor ruptoruiui manual (scânteia să aibă culoare albastră şi o lungime de 8-10 mm). se verifică avansul la aprindere în priză directă pe drum orizontal la viteza de 20-25 km/h pentru autocamioane şi 30-10 km/h pentru autoturisme. la OLTC1T Club de 10°. 24 Autor: 2011 .pe automobil. la Logan la turaţia de ralanti (752 rot/min) este de 4-8°. aceasta se determină fie cu lampa de control (fig. Bobina de inducţie necesită operaţii de întreţinere simple. fie cu lampa stroboscopică prin reperele de punere la punct. 1_4_3_2 la OLTC1T Club. la ARO-240 de 8°. 1-2-4-3 la ARO. - Fig. 3.3. se apasă brusc pe acceleraţie până la 50-60 km/h şi dacă motorul dă detonaţii slabe. verificarea fixării papucilor de legătură de conductoarele de joasă tensiune.RUPTOR. .DISTRIBUITORUL se roteşte corpul ruptorului. şi se micşorează rotindu-1 în acelaşi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2°. funcţionării ei cu testerul electronic sau prin proba scânteii. stării de fixare a bobinei pe motor (departe de surse de căldură). 1 de la capacul distribuitorului deschide contactele. se blochează corpul ruptorului cu şurubul corespunzător şi se montează capacul distribuitorului. - Ordinea de funcţionare a motorului este de: 1-3-4-2 la Dacia 1310 şi Logan. până ce cama corespunzătoare plotului nr.2 Avansul se măreşte prin rotirea corpului ruptorului în sens invers sensului de rotaţie. se măreşte avansul.2) montată între contactul mobil şi masă şi care se aprinde în acest moment (la deschiderea contactelor). a piesei terminale şi a manşonului de cauciuc pentru fişa centrală. iar la detonaţii puternice se micşorează. iar fişele se racordează la bujii în ordinea de funcţionare a motorului .

manşoanele de protecţie fiind în stare bună. Conductoarele trebuie să nu aibă întreruperi. Se realizează reglarea prin deplasarea electrodului lateral faţă de electrodul central. sub forma unor curbe. rupturi sau îmbătrâniri ale izolaţiei. pentru a evita căderile de tensiune. urmărind intensitatea şi culoarea scânteii (să fie albastră şi continuă).5-0. Curbele obţinute trebuie să se încadreze în limitele prescrise. iar piesele terminale de legătură se dezoxidează şi se fixează bine pe elementele instalaţiei de aprindere. iar piesele terminale de racordare să nu aibe oxidări sau porţiuni arse. fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat. Curăţirea de calamină se face fie cu o perie de sârmă fină. Reglarea distanţei dintre electrozi se face după controlul stării lor şi a izolatorului de porţelan. bujia nu este corespunzătoare. Buna funcţionare este asigurată de o tensiune corectă debitată de bateria de acumulatoare (12-14 V). Se poate face încercarea bujiilor direct pe motor. - 25 Autor: 2011 . reglare şi verificare a funcţionării. dezizolări sau îmbătrâniri ale izolaţiei. Rezultatele sunt afişate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul. Pe testerul electronic se pot face verificări dinamice ale componentelor instalaţie de aprindere. indicate de documentaţia testerului. dacă prezintă întreruperi sau scurgeri între izolaţie şi corp. a filetelor şi garniturii de etanşare cu locaşul din chiulasă.7 mm). într-un dispozitiv special. Bornele bateriei şi conductoarele respective se dezoxidează şi se ung cu un strat subţire de unsoare consistentă. la ralanti şi la diverse turaţii. cu osciloscopul testerului electronic. în funcţie de parametrii ceruţi componentelor.DISTRIBUITORUL Bujia necesită operaţii de curăţire. protectoare. Verificarea se face cu motorul încălzit. Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar şi cu bobină de inducţie proprie. citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.RUPTOR. măsurând distanţa cu lamele de interstiţii sau calibru rotund (0. Conductoarele de înaltă tensiune (fişele) trebuie să nu aibă crăpături.

Când se face reglarea ruptorului.DISTRIBUITORUL Când se spală motorul cu apă sau detergenţi. slăbirea sau ruperea conductoarelor electrice. contrar.iar contactele ruptorului se oxidează şi capacul distribuitorului se poate fisura.scurtcircuite la înfăşurarea secundară a bobinei de inducţie. . . bujiile se înlocuiesc.desfacerea. datorită următoarelor cauze: . Nu se vor folosi reducţii la bujii.Nu se vor folosi bujii de altă valoare termică decât cea indicată sau echivalentă. -contactele ruptorului oxidate. Motorul nu porneşte. ceea ce indică buna funcţionare a motorului. de asemenea.2. La verificare. pentru evitarea pornirii greoaie a motorului şi consumului exagerat de combustibil. nu se admit fisuri ale porţelanului sau deteriorări ale corpului. După 15 000-20 000 km. - Este interzisă curăţirea bujiilor prin încălzire cu flacără. electrozii trebuie să aibă profilul corespunzător. cu aer comprimat. pentru că depunerile de ulei şi praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitări ale instalaţiei de aprindere. dar uneori a dereglărilor. Când se circulă cu automobilul pe şantiere sau pe drumuri în condiţii de praf.Nu se lasă circuitul primar conectat prin cheia de contact.DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE INSTALAŢIEI DE APRINDERE Marea majoritate a defecţiunilor instalaţiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului. . iar culoarea roşie-cărămizie. iar înainte de pornirea motorului se suflă apa depusă. . se vor acoperi părţile componente ale instalaţiei electrice cu folii de material plastic.înfăşurarea primară a bobinei de inducţie arsă.pornirea este greoaie.RUPTOR. . Acestea sunt de natura întreruperilor sau scurtcircuitelor de curent. la oprirea sau funcţionarea neregulată. arse sau dereglate. 26 Autor: 2011 . se recomandă curăţirea componentelor instalaţiei şi conductoarelor cât mai des. deoarece se poate arde bobina de inducţie. precum şi scurtcircuitarea lor la masă. - 3. se pun 2-3 picături de ulei de motor pe garnitura de pâslă pentru ungerea arborelui.

bujii).DISTRIBUITORUL condensator străpuns. prin conectarea unui pol la masă. Motorul se opreşte din motivele: - Defecţiuni în circuitul primar: slăbirea conductoarelor sau pieselor terminale de legătură a elementelor componente (baterie. Verificarea se face cu lampa de control. înlocuirea elementelor defecte. ploţi carbonizaţi.schimbarea între ele a fişelor bujiilor. Defecţiuni în circuitul de înaltă tensiune: scurtcircuitarea înfăşurării secundare a bobinei de inducţie. conductoare (fişe) întrerupte sau dezizolate. bobină de inducţie cu înfăşurarea primară străpunsă. bujii ne- 27 Autor: 2011 . electrozii bujiilor . a platoului contactelor. . se înlătură defecţiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului . fisurarea izolatorului). electrozi topiţi sau dereglaţi. capacul distribuitorului fisurat parţial poate fi remediat şi prin limitarea fisurării prin două găuri. fişele de bujii .RUPTOR. perie uzată sau arcul ei dereglat. Dereglări ale contactelor ruptorului pot fi cauzate şi de uzura neuniformă a camelor. peria şi arcul ei defecte. ruptor). avansul la aprindere punerea la punct conform indicaţiilor. nereparabile (bobina de inducţie. fisurarea bucşei izolatoare de la borna de intrare a curentului în ruptor. contact de cheie. Alte cauze: . .defecţiuni ale distribuitorului (capac fisurat. distanţa prea mare între lamelele rotorului şi ploţii capacului distribuitorului. contacte oxidate sau dereglate la ruptor. îndepărtarea scurtcircuitelor. după conectarea contactului cu cheie: la apariţia defecţiunii. iar celălalt. lampa se stinge. bobină de inducţie.bujii defecte (ancrasate. a bucşei sau a arborelui ruptorului. rezistenţă adiţională întreruptă. succesiv la elementele de verificat. capac fisurai sau spart. capac şi rotor distribuitor.care se dezancrasează sau se înlocuiesc la nevoie. .punerea la punct a aprinderii greşită sau dereglată. indicator de curent. - Remedierea se face prin înlocuirea pieselor defecte. arc slăbit al contactului mobil. De asemenea. Remedierea constă în depistarea şi înlăturarea cauzelor prin: refacerea întreruperilor conductoarelor şi izolarea lor.care se dezoxidează sau se înlocuiesc când sunt arse.montarea corectă a celor inversate. scurtcircuitări la masă. condensator străpuns. rotor spart sau lamelă carbonizată).

în timp ce ruptorul este acţionat în mod repetat. Se mai poate efectua controlul şi prin desfacerea manşoanelor şi verificarea fixării fişelor şi a bujiilor. scoţând pe rând fiecare fişă de la bujie şi apropiind-o de masa motorului. De altfel. controlul elementelor de înaltă tensiune (în afara bujiilor) poate fi făcut şi prin fişa centrală deconectată de la capacul distribuitorului şi verificată la masa motorului: Ia scânteie corespunzătoare pot fi bujiile defecte. Remedierea constă în refacerea sau înlocuirea conductoarelor de înaltă tensiune şi a pieselor terminale de fixare la elementele instalaţiei. iar bujiile se pot curăţa de calainină şi se poate regla distanţa dintre electrozi la valoarea corespunzătoare tipului de motor (bujia care a funcţionat corect are electrozii curaţi. cu electrozi topiţi sau la distanţă necorespunzătoare). pentru că intensitatea curentului din circuitul secundar este redusă (0. de culoare roşie-cărămizie). lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.002 A). - Defectarea bujiilor ce se poale constata prin verificarea stării de încălzire a izolatorului (după oprirea motorului). elemente de deparazitare defecte.RUPTOR. Controlul se poate face succesiv la elementele componente cu ajutorul lămpii de neon de 12 V. Verificarea se poate face şi cu motorul la ralanti.DISTRIBUITORUL corespunzătoare (ancrasate. înlocuirea rotorului distribuitor sau chiar a capacului. Remedierea constă în refacerea distanţei între contacte. manual. lungimea scânteii trebuie să fie de 8-12 mm. se controlează intensitatea şi culoarea scânteii. bujia nu a lucrat. bobina de inducţie defectă se înlocuieşte. oxidarea lor. De asemenea. uneori numai a periei şi arcului. desfacerea legăturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. dacă este rece. refacerea legăturilor de la bornă. după dezoxidarea lor. datorită cauzelor: Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanţa necorespunzătoare între contacte. iar culoarea albastru-violet. Bujiile cu electrozii topiţi sau izolatorul fisurat se înlocuiesc. Motorul funcţionează neregulat (întrerupe).001-0. Dacă este bună scânteia. scurtcircuitând - 28 Autor: 2011 . pot fi defecte bujiile.

funcţionarea necorespunzătoare a regulatoarelor de avans.arcul lamelar al contactului mobil.uzurii neuniforme a camelor de la bucşa cu came sau deformării arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniformă a contactelor.RUPTOR.distanţei prea mari a contactelor ruptorului. Motorul evacuează gaze abundente şi formează calamină datorită: - avansului iniţial prea mic. - Motorul consumă excesiv benzină din cauzele: avans prea mic al aprinderii. strângerea bornelor sau înlocuirea pieselor defecte . a electrozilor bu- 29 Autor: 2011 . Remedierea constă în punerea la punct a aprinderii şi înlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic. . a contactelor ruptorului (după dezoxidare). bucşă cu came sau ax ruptor-distribuitor. capac distribuitor. . Remedierea se tace prin înlocuirea bujiei defecte. . ceea ce face ca arderea să fie incompletă: . . Remedierea se face prin reglarea avansului şi a electrozilor bujiei în cauză. . . Motorul întrerupe sau nu funcţionează la turaţie mare datorită: scurtcircuitării înfăşurării secundare a bobinei de inducţie.slăbirii unor borne de legătură. iar cea defectă se înlocuieşte. motorul nu-şi modifică mersul.bobină de inducţie.scurtcircuitării între doi ploţi laterali de la capacul distribuitorului (capacul fisurat). .distanţă necorespunzătoare între contactele ruptorului. Remedierea este realizată prin reglarea corectă a avansului iniţial la aprindere. contacte ruptor.condensator străpuns.bujii reglate necorespunzătoare sau deteriorate.DISTRIBUITORUL pe rând bujiile cu o şurubelniţă. . . - Motorul nu dezvoltă puterea nominală provocată de: avans prea mare sau prea mic la aprindere. la bujii defecte. .bobina de inducţie defectă. Remedierea se realizează prin reglarea contactelor.distanţă necorespunzătoare între electrozii bujiilor. prea slab.

In toate aceste cazuri. Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr. pe stand special sau pe tester electronic. fără ca motorul să fie în funcţiune. ast- Verificarea bobinei de inducţie. încercarea se face cu un curent de 1-1. se înlocuiesc componentele respective. precum şi nerealizarea dinamicii în diversele viteze sunt legate de captorul de turaţie nr. iar scânteia produsă trebuie să aibă o lungime de 8-10 mm. pentru a constata dacă înfăşurarea primară este întreruptă sau cea secundară scurtcircuitată. se degradează izolaţia şi se produc scurtcircuite. Defecţiunile în exploatare ale instalaţie de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau funcţionarea cu întreruperi a motorului. 1 de depresiune a generatorului de semnal sau calculatorului. 2. din supraîncălzirea înfăşurărilor.5 A. la conectarea contactului cu cheia. Bobinele cu astfel de defecte se înlocuiesc. îndeosebi cea primară. sau funcţionarea cu întreruperi a motorului.RUPTOR. care nu se pot repara decât în ateliere electronice speciale. fel: Se procedează la verificarea şi stabilirea operaţiilor de reparare. condensatorului contactelor uzate excesiv sau a bujiilor. Defectele provin. în general. de generatorul de semnal sau chiar de calculator. Disfuncţionalităţile care generează un demaraj slab.DISTRIBUITORUL jiilor sau la nevoie înlocuirea bobinei de inducţie. 30 Autor: 2011 .

iar bătaia radială.5 mm se înlocuiesc cu altele din wolfram sau platină cu iridiu. . Bucşele sunt din bronz grafitat şi se înlocuiesc dacă sunt uzate. verificând să nu aibă bătaie peste 0. dacă uleiul s-a scurs se completează cu ulei de transformator. - Se controlează starea pintenului cu un şablon. se înlocuieşte. Izolaţia lor se verifică cu o lampă de control la 220 V. Bucşa cu came uzată se înlocuieşte.capacimetru. pe toată suprafaţa. Dacă nu licăreşte lampa.DISTRIBUITORUL La cele demontabile. Contactele trebuie să calce concentric (abateri 0.1 mm.05 mm. Bucşa izolată a contactului mobil uzată se înlocuieşte cu alta. . pentru a nu exista scurtcircuite. există întreruperi interioare. - Arborele încovoiat se îndreaptă la presă. dacă nu corespunde se înlocuieşte. cu un aparat special . forţa de apăsare trebuie să fie de 300-400 N.Se verifică starea de uzură a camelor.05 mm.25 mm). dacă este fisurată. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0. maxim 2°. al bucşei cu came şi al arborelui. se înlocuieşte.RUPTOR. se controlează forţa arcului cu dinamometrul. care se admite de 0. la un curent alternativ de 220 V. la contactul mobil. 31 Autor: 2011 . De asemenea. Ele se uzează rapid dacă condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzătoare.Se controloeză arborele ruptorului.01-0. Repararea ruptorului se face după controlul amănunţit al stării contactelor. Bucşa izolantă a bornei. dacă e uzat. Condensatorul defect se înlocuieşte. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon. Verificarea se poate face şi cu o lampă de control obişnuită. Se poate măsura capacitatea. care nu trebuie să fie higroscopică. joc în bucşe admis 0. care la o iluminare puternică indică străpungerea lui.

Distanţa între ploţi şi lamela rotorului trebuie să fie de 0.5 mm. în caz contrar se înlocuiesc. După repararea elementelor instalaţiei. se montează pe motor şi se face probă de tester electronic sau pe stand de probe. lamela să aibă lungimea corespunzătoare. iar dacă lamela este arsă. se înlocuieşte rotorul. iar arcul periei să aibă elasticitatea necesară.DISTRIBUITORUL Arborele uzat se repară prin cromare şi rectificare la cotă iniţială după alezajul bucşelor sau se şlefuieşte la treaptă de reparaţie. Verificarea şi repararea distribuitorului. Sistemul de antrenare a arborelui uzat (pană sau pinion) se înlocuieşte. 32 Autor: 2011 . străpungeri. Dacă ploţii (bornele) sunt uzaţi se înlocuieşte capacul. arsuri). Condiţiile de lucru de înaltă tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare (fără fisuri. Orice element necorespunzător se înlocuieşte.RUPTOR. Rotorul trebuie să fie în bună stare. iar bucşele se înlocuiesc cu altele de treaptă corespunzătoare. pentru verificare şi reglare finală.2-0. Se face apoi verificarea străpungerii distribuitorului la 20-25 kV.

Fratila.Fratila.Prospecte. INTRETINERE SI REPARARE Gh. AUTOMOBILE.M.DISTRIBUITORUL BIBLIOGRAFIE 1.RUPTOR.CUNOASTERE. Internet 33 Autor: 2011 .St. Cataloage tehnice. Samoila Editura Didactica si pedagogica 2005 2.

1.Introducere 1.Constructia elementelor componente Partile componente ale distribuitorului Ruptorul Distribuitorul 3.Intretinere.DISTRIBUITORUL CUPRINSUL Tema de proiect Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale Memoriul explicativ Examenul de certificare-Unitati de competente RUPTOR-DISTRIBUITORUL 1.Defecte in exploatare ale instalatiei Repararea ruptorului Repararea distribuitorului Bibliografia Cuprinsul 1 2 3 4 6 6 6 8 11 14 14 21 21 26 31 31 33 34 34 Autor: 2011 .2.Destinatia si partile componente 2.1.RUPTOR.Defecte in exploatare 3.Intretinerea instalatiei 3.2.