You are on page 1of 3

Amihăesei Claudia-Isabela PIPP Anul II Grupa III

9.11.2011

Raportul sintactic de subordonare. Raportul de incidenṭă

Raportul sintactic de supordonare, faṭă de inerentă ṣi de coordonare care are în vedere numai unităṭi sintactice, la raportul sintactic de subordonare conṭinutul raportual se particularizează atât a unor activităṭi sintactice cât ṣi a unor unităṭi morfologice. La raportul de subordonare există doi termini, notăm cu cel de al doilea termen, este o unitate sintactică, care cu apare ca secundară, iar pentru că depinde de o altă unitate (unităṭi) apare ca subordonată.Poate fi numită ṣi secundară subordonată care poate fi numita determinant în opoziṭie cu determinatul. Ex: SB(subiectivă): E bine că ai venit. PR(predicativă): Problema este că nu ṣti. AT(atributivă): Gândul că va veni mă încântă. CD(completivă directă): Ṣtii că va veni. CI(completivă indirectă): Mă bucur că va veni. CT(temporală): Abia intrase în casă că se ṣi porni furtuna. CZ(cauzală):Ai lipsit de la ṣcoală că ai fost bolnav. CNS(consecutivă):A crescut aṣa de mare că nu-l mai cunosc. CṬ(condiṭională):Că n-ar fi avut atâtea supărări ori atâtea insuccese altul ar fi el acum.

Problema este că nu avem o soluṭie avantajoasă. Unitatea sincatică cu funcṭia de predicat este regent pentru propoziṭia subiectivă. cit.Problema e că nu se poate hotarâ. sub fruntea noastră e lumea-acel pustiu întins… ”(Mihai Eminescu.. Ex.37) b)Unitatea sincatică regent este o propoziṭie sau o frază exprimată printr-o apoziṭie. cu alte cuvinte) nu ṣtie dacă sa se supere sau să trateze cu indiferenṭă ce i se întâmplă c) Primul termen conṭine în structuri cu o frecvenṭa relative mare două parṭi de vorbire care sunt determinate simultan. Primul termen este o unitate sintactică regentă(întotdeauna unică) care fie îndeplineṣte funcṭia sinactică de predicat sau este indiferentă de la funcṭia sincatică. una reprezentând un regent de tip nominal ṣi un alta un regent de tip verbal. a)Unitatea sinatctică regent este un substitute de propoziṭie sau frază care poate transmite una sau mai multe <<comunicări>>.CV(concesivă):Mama că e mama ṣi tot nu poate răbda. Fireṣte că viaṭa este frumoasă Zău că nu pot veni. Pentru propoziṭia predicative avem în vedere verbul copulativ care domină în această propoziṭie ṣi este si predicat în propoziṭia regent. -Frazele care permit mai multe decodări printr-o apoziṭie: ex. Se înprimăvărează (adică. Ex.„Ale păsărilor neamuri/ Ciripesc pitite-n ramuri ”(Mihai Eminescu. P.(adica. p. Op. cu alte cuvinte ) întreaga natura renaṣte. Ex: Se întâmpla sa nu fie cald. Ex: „Da repetă el încet ideea lui fixă.97) . Ex.

jocṭiunea. intonaṭia la nivel fonetic care apar în cadrul justapunerii: -prin accident când nu se exprimă jonctivul subordinator: Ex. -când subordonatul adunce un junctiv subordinator Ex. p.„Palid stinge-Alexandrescu sînta candel-a sperării/Descifrând eternitatea din ruina unui an. topica la nivel sintactic Jonctiunea prin apozitie este în legătură cu flexiunea numelui ex.139)    Acordul juxtacpunerea. cit. Op. Chiar dacă vrei. Ploaia de dimineaṭă ṣi jocul de babe nu ṭin mult.”(Mihai Eminecu)  Flexiunea la nivel morfologic: Când se asociaza cu acordul ṣi se exprimă prin părṭi de vorbire flexibile: ex. Joncṭiunea cu conjuncṭii subordonatoare are loc la raportul de subordonare numai în fraze ex. „Parea un fulger neîntrerupt rătacitor prin ele”(Mihai Eminecu.Forma raportuală a subordonării este cea mai variată ṣi bogată fiind folosite toate tipurile de marci pentru raporturil sintactice: pauza. chiar daca nu vrei tot ajungi la ṣef. l . Maria a renunṭat la idea că stăpâneste o specialitate.

:8:-47/3.3/708..9:..  3943.7 L3 .0 5../:3.70949.7. 2.0:3:3.5479:.: 8L39. 8:-47/43g7 0890 .9g  -4. .90 95:70 /0 2...3/8:-47/43.70 . .g..9.9g 13/ 144890 94.7/./ 8930 0..472.9.947  !.. 7. 01  . 3.5.70 . .g .. 8507g7.8:-47/3.3/3:800572g43.3:.3/0 .947  .5:307 573.7.0 14309./7::89.:./039.5479:7 839.0. .:3. 50397: 7. .7/...9.

.5490 0890 L3 0g9:7g .0 0 .. :30.47-7010-0 0  !.70. O 43.47/: 800572g573 5g7 /0. 573 . :30.230..84.5:3070.:  O 0:30.g89g5308904850.70.7.0839.230.:/0-.     .3/80.9. 4./0.: 10:30.173/ 090739.43:3.70 3:2..90....47/::9..7.703:3 .:. 3:20:   0 !4.9. /37:3.08.:.90  ./0/230.:  5 ...3.5479:/08:-47/43.. g 4. 945.9  5   O .3.0247144.94757300 ..L317.3 ..-03: 32:9  O 43.9...:31:0730L39707:597g9.704. 8:-47/43.:3:.9:30.94..