You are on page 1of 76

Lucrare de licenta

Titlul lucrarii: Contabilitatea si gestiunea stocurilor, recunoastere, evaluare si tratament contabil
Coordonator stiintific: Student 2008

CUPRINS
1. Capitolul 1.Prezentarea unitatii SC MOBISAL SA....................................................5 1.1. Scurt istoric................................................................................................................5 1.2. Profilul societatii........................................................................................................6 1.3. Structura organizatorica.............................................................................................6 1.4. Indicatori de analiza...................................................................................................8 1.5. Organizarea contabilitatii.........................................................................................10 2. Capitolul 2.Reglementari privind stocurile în contextul reglementarilor internationale ...................................................................................................................20 2.1. Definirea si clasificarea stocurilor .............................................................................20 2.2. Principii si reguli privind recunoasterea stocurilor.....................................................22 2.3. Politici contabile adoptate la evaluarea stocurilor......................................................26 2.4. Informatii de prezentat în situatiile financiare............................................................33 2.5. Sistemul documentelor utilizat in evidenta operativa a stocurilor..............................35 3. Capitolul 3.Contabilitatea operatiunilor privind stocurile, produsele fabricate si deprecierea stocurilor......................................................................................................39 3.1. Contabilitatea operatiunilor privind stocurile.............................................................39 3.1.1. Contabilitatea si gestiunea materiilor prime si materialelor.............................39 3.1.2. Contabilitatea si gestiunea marfurilor si ambalajelor......................................45 3.1.3. Monografie contabila privind stocurile...........................................................49 3.2. Contabilitatea operatiilor privind produsele fabricate...............................................58 3.2.1. Contabilitatea si gestiunea produselor............................................................58 3.2.2. Contabilitatea si gestiunea produselor în curs de executie.............................61 3.2.3. Monografie contabila privind produsele........................................................62 3.3. Deprecierea stocurilor...............................................................................................66 3.3.1. Deprecierea - caracterizare în viziunea normelor internationale...................66 3.4. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei în curs de executie.....................................................................................................................68 3.4.1. Monografie contabila privind deprecierea stocurilor.....................................69 4. Capitolul 4.Concluzii si propuneri................................................................................72 Bibliografie............................................................................................................................78

1. CAPITOLUL I. PREZENTAREA UNITĂŢII S.C. "MOBILSAL" S.A.
1.1. SCURT ISTORIC

Prelucrarea lemnului are o traditie seculara în orasul Salonta, astfel în secolul XIX si în prima jumatate a secolului XX, tâmplarii îsi cautau asigurarea existentei lor si a familiilor în capitalele Europei ca Bucuresti, Budapesta, Viena sau Berlin. In aceasta perioada activitatile productive se desfasurau în ateliere de productie formate din 3 pâna la 24 tâmplari si calfe. Societatea se înfiinteaza la 1 octombrie 1949 în Salonta, pe str. Republicii nr. 53, ca filiala a Cooperativei de Productie "LEMNUL" Oradea, cuprinzând un numar de 50 de membri. La 1 aprilie 1951 filiala din Salonta devine Cooperativa Mestesugareasca "MOBILA" Salonta cu sediul pe str. Republicii nr. 46, cuprinzând 3 ateliere cu profilul de productia si desfacerea mobilierului din lemn: mese de birouri, dulapuri, scaune cu finisaj luciu, rame oglinzi, produse destinate pietei interne. Organul tutelar UNIUNEA REGIONARĂ A COOPERATIVELOR MEsTEsUGĂREsTI Oradea, de comun acord cu Sfatul Popular al Regiunii Crisana si cu consimtamântul membrilor Cooperatori la adunarea generala din 1 noiembrie 1959 transforma cooperativa în întreprindere de Stat de interes Rainal de Industrie Locala "MOBILA" Salonta, cu acelasi sediu, str. Republicii nr. 46, comasând si o sectie de pe strada Piata Democratiei nr. 6, ajungând la 270 de angajati. Prin reorganizare se formeaza 2 sectii de baza pentru productia în serie, o sectie de tapiterie si o sectie de prestari de servicii pentru populatia orasului. Se trece la productia de serii de dormitoare si sufragerii, promovând tehnologie de finisare cu lacuri nitrocelulozice, carbamidice si poliesterice. În 1963 mobilierul realizat se promoveaza la export, iar începând din anul 1968 se lucreaza în exclusivitate pentru export în tari ca fosta U.R.S.S., Cehoslovacia, Germania, Marea Britanie, S.U.A., Olanda si Suedia. În aprilie 1973 în cadrul industriei locale are loc o reorganizare si întreprinderea se transforma în sectia întreprinderii de industrie locala "METALUL" Salonta, iar ulterior, printr-o noua reorganizare este preluata de Combinatul de Prelucrare a Lemnului Oradea, începând din 1 septembrie 1977, a carei sectie ramâne pâna la 23 noiembrie 1990. în aceasta perioada

se realizeaza produse de uz casnic cu furnire exotice: nuc American, mahon, Mutenye cu finisaj luciu, mobilier rustic din stejar. Pe baza legii nr. 15 si 31 din 1990 începând din 23 noiembrie 1990, sectia Mobila a fostei C.P.L. Oradea se transforma în S.C. "MOBILSAL" S.A. Salonta, redobândind personalitatea juridica si având un capital integral de stat si un numar total de 340 salariati, pentru ca în anul 1992 sa devina societate cu capital integral privat cu un numar de 314 angajati, având sediul social pe str. Piata Democratiei nr.6. 1.2. PROFILUL SOCIETĂŢII
Profilul societatii este de productie si desfacere de mobila corp si tapitate,

productia realizata fiind compusa din programul "stil rustic scandinav" cu elemente de sculptura (mobilier pentru dormitoare, sufragerii, camere de zi) si din mobilier cu finisaje speciale (mobilier pentru sufragerii, camere de zi, cu finisaj mat în natur si în diferite culori). Productia este realizata în marea majoritate pentru export, pe baza contractelor si a comenzilor clientilor externi din Olanda, Germania, Marea Britanie. 1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Societatea este organizata pe o platforma cu trei ateliere de productie, un atelier mecano-energetic, un grup de uscare, o centrala termica, parcul pentru utilajele de transport intern si depozitele de cherestea, prefabricate si produse. Firma are un capital social subscris si varsat în suma de 50.000 lei, divizat întrun numar de 10.000 actiuni cu o valoare nominala de 5 lei/actiune, detinute de personalul angajat al unitatii. Activitatea desfasurata de societate se realizeaza cu un numar de 314 angajati, majoritatea fiind muncitori calificati, personal cu studii superioare si personal cu diferite specializari pe categorii de activitati specifice prelucrarii lemnului Situatia creantelor societatii la 31.12.2004 se ridica la valoarea totala de 12441 lei reprezentata prin clienti în suma de 7076 lei si TVA de încasat în suma de 5364 lei.

682 leiimpozit pe salarii iar 5. mahon Mutenye. Poate si din aceasta cauza firma si-a format o imagine buna peste granitele tarii.Produsele realizate sunt de o calitate superioara. satisfacând toate cerintele si nevoile partenerilor. Totodata firma a creat numeroase locuri de munca. mobila produsa la firma salontana SC "MOBILSAL" S.Alti clienti importa mobilier realizat din rasinoase.587 lei si furnizori în suma de 75. firma a investit numeroase sume în modernizarea si echiparea fabricii cu o tehnologie si utilaje performante. brad. sufragerii.A. asigurând astfel traiul mai multor familii. produce exclusiv pentru export. din care 6. Datoriile societatii catre bugetul . camera de zi cu finisaj mat în natura si în diferite culori.În ceea ce priveste datoriile societatii. sufragerii. luciu si mobilier rustic din stejar. prin care se atesta calitatea produselor. realizate în exclusivitate pentru piete de devize convertibile. camere de zi cu finisaje speciale. unde sunt exportate aceste mobiliere. molid acestea fiind produse indigene. acestea fiind respectate întocmai. Firma SC "MOBILSAL" S.Ţarile vestice importa programele stil rustic. Datorita calitatii exceptionale si datorita imaginii firmei.Totodata modelele pe care le fabrica aceasta firma sunt renumite si datorita design-ului deosebit. de 173. Unele programe au un anumit termen de garantie.379 lei. Firma include contracte ferme cu clienti.378 lei fiind reprezentate prin împrumuturi bancare pe termen scurt în suma de stat si bugetul local sunt în valoare totala de 12.790 1ei. are o larga piata de desfacere si pentru Rusia si SUA. acestea sunt în valoare totala de 249.697 lei-fonduri speciale.A. scandinav cu elemente de sculptura compus din : dormitoare. Produsele realizate detin certificate de calitate. Datorita realizarilor. Unii clienti care importa marfurile produse de aceasta firma prefera produse de uz casnic cu furnire exotice cum ar fi: nuc American. cu intarzii si finisaj. prin mongolez.

care în functie de rezultatele testarii actioneaza asupra proiectului trimitându-1 spre fabricare.. Evolutia vitezei de rotatie Graficul 2. firma salontana efectueaza o testare a produselor în legatura directa cu cerintele pieteii. "MOBILSAL" S. Evolutia duratei în zile a unei rotatii . tinând cont de cerintele pietei. INDICATORI DE ANALIZĂ Principalul indicator de analiza a stocurilor care sta si la baza analizei datelor din situatiile financiare ale firmei S. si participând la diverse târguri internationale de profil.4.Pentru lansarea unor noi programe mobiliere. Firma dispune de un birou de marketing.A. biroul executa cercetari. dupa care o noua testare. este Cifra de afaceri Viteza de rotatie = ------------------------------Stoc mediu Graficul 1.C. 1. iar daca rezultatele nu au efectul dorit.

473.300 2.65 4.559985 Se constatata ca în anul 2006 fata de anul 2007 creste ponderea stocurilor si în acelasi timp creste si viteza de rotatie ceea ce înseamna ca nu se lucreaza benefic având în vedere ca la cresterea stocului de la o perioada la alta ar trebui ca viteza de rotatie sa scada. Eficienta firmei este data si de scaderea numarului de rotatii de la o perioada la alta. acest lucru fiind aratat de faptul ca odata cu cresterea stocurilor viteza de rotatie scade ceea ce înseamna ca s-a lucrat eficient cu acelasi volum de activitate.291.6191 2007 2. Faptul ca firma nu lucreaza eficient ne arata si numarul de zile care scade în anul 2006 fata de anul 2005.Tabelul 1. În anul 2007 firma lucreaza mai eficient având în 636h73g vedere perioada anterioara.98320 7. Unele dintre masurile care ar trebui luate pentru accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor ar fi: • în faza de aprovizionare si depozitare se urmareste aprovizionarea ritmica resurselor materiale si dimensionarea optima a stocurilor prin: selectia .700 2. Nr. crt 1 2 3 2005 2006 Anii Cifra de afaceri Stoc mediu Viteza de Durata în rotatie zile a unei rotatii 45.1670 45.97040 7.627.321.0946 47.30 3.138.015 7.683.800 3.594.

evitarea unor produse fara desfacere asigurata. ridicarea calificarii personalului. • în faza de productie se urmareste reducerea costurilor de fabricatie si a ciclului de fabricatie care se realizeaza prin: perfectionarea. asigurarea unui stoc permanent de materii prime si materiale. 1. denumita "Conturi de stocuri si productie în curs de executie". pastrare manipulare si receptia cantitativa si calitativa a materialelor. optimizarea relatiilor cu beneficiarii si unitatile de transport. asigurarea unei aprovizionarii ritmice cu materii prime si materiale prin încheierea de contracte cu furnizorii în care sa fie prevazute clauze ferme cu privire la termenele de livrare. asigurarea desfacerii rpin respectarea clauzelor contractuale. aprovizionarea sa se realizeze de la sursele cele mai apropiate cu cheltuieli de transport cât mai mici. modernizarea si înnoirea produselor. încadrarea în normele de consum. .furnizorilor si stabilirea retelei de aprovizionare. reducerea cheltuielilor de depozitare. reproiectarea.5 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE sI ANALITICE A STOCURILOR Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si productiei în curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a-3-a din Planul de conturi general. • în faza de desfacere accelerarea vitezei de rotatie presupune reducerea stocurilor de produse finite printr-o buna corelare a ritmului de productie cu cel de livrare care se poate realiza primanticiparea comenzilor cu o acoperire mai buna a programului de fabricatie. organizarea compartimentului de livrari. folosirea integrala a timpului de munca. modernizarea si înnoirea tehnologiilor de fabricatie.

Decalajele între vânzarea si livrarea bunurilor. care furnizeaza informatia de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si productiei în curs de executie. • Promovarea principiului prudentei la inventarierea si evaluarea prin bilant a activelor circulante . pe structura. Soldul lor debitor se preia în activul bilantului. o Stocurile aflate la terti. de a 30 Stocuri de materii prime si materiale 33 Productia în curs de executie 34 Produse 35 Stocuri aflate la terti 36 Animale 37 Marfuri 38 Ambalaje 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei în curs de executie o Decalajele între aprovizionarea si receptia bunurilor. categorii de stocuri prevazute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilitatii. • Realizarea normelor specifice gestiune stocurilor pentru: o Stocurile din depozitele proprii. o Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate • Aplicarea regulilor contabile la evaluarea si înregistrarea stocurilor. Aceste conturi asigura: • Conditii pentru organizarea contabilitatii activelor circulante de natura materiala.Clasa a-3-a Conturi de stocuri si productie în curs de executie Acestea sunt conturi de bilant sau de inventar.

denumite si preturi de înregistrare. ceea ce permite stabilirea si cunoasterea în orice moment a stocurilor. în conditiile utilizarii inventarului permanent. Metoda inventarului permanent În cazul utilizarii inventarului permanent în contabilitate. atât cantitativ cât si valoric. de a continua practica contabila anterioara de a evalua atât intrarile cât si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite. repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de înregistrare a elementelor iesite. conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea în contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct: • La intrarea elementelor în stoc. acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real. . FIFO. La sfârsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. unitatile patrimoniale îsi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor în functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii. Reglementarile contabile românesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale. în cazul stocurilor provenite din productie proprie. evaluarea intrarilor în stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie. În cazul utilizarii inventarului permanent. diferentele dintre costul istoric si preturile de înregistrare. • La iesirea elementelor din stoc. Conform normelor contabile din tara noastra. Daca exista diferente în plus sau minus la inventar. în conturile de stocuri se înregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric.La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii. LIFO. cu ajutorul coeficientului K. iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. În principiu.

. care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile faptice. Metoda inventarului intermitent Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor. presupune un volum mai mare de munca.se va stabili în permanenta stocul scriptic al bunurilor.(Si+Rc) cont de diferente de pret K=________________________________________ (Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc. Metoda inventarului permanent este utilizata de unitatile mari si mijlocii. în orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor. vor forma rulajul creditor al contului. contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta: • stocul initial. • folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor. iesiri . • intrarile în cursul lunii. din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar. cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus în contabilitatea de gestiune. pe baza documentelor de intrare. de la începutul lunii. astfel. • conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica. sau extracontabil în cazul întreprinderilor mici si mijlocii. intrari. care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decât debitor. Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea fiecaruia dintre preturile de înregistrare a stocurilor. Metoda inventarului permanent. • iesirile din cursul lunii. dar asigura o mai riguroasa cunoastere. care se vor înregistra în debitul contului. si consta în utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari în permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire. pe baza documentelor de iesire. în cazul întreprinderilor mari. • în baza elementelor mentionate: stoc initial. la pret de înregistrare.

din cursul unui exercitiu financiar. • regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin: • destocarea stocului initial reprezentat de soldul contului de stocuri. pe de alta parte. La sfârsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se înregistreaza în conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii urmatoare. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele . • restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la începutul si sfârsitul lunii. din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzatoare. Metoda inventarului intermitent consta în: • înregistrarea tuturor intrarilor de stocuri. a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. iar intrarile de stocuri. direct în conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri. pret de factura sau pret prestabilit. si consta în neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri în cursul perioadelor. sub premiza ca acesta s-a consumat în cursul exercitiului financiar. iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea: E = Si + I . În urma acestei tehnici de înregistrare. se renunta la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si .Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. respectiv. prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri. pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere. In acest caz. Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii. conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora.S f În cazul utilizarii acestei metode. iesirile se determina ca diferenta între valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor. la cost de achizitie. dupa caz.

cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. ci direct conturile de cheltuieli. Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume: a) pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape: • se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli. soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate în timpul perioadei. b) pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape: • se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente. • bunurile obtinute din productie proprie nu se înregistreaza în contabilitatea sintetica. • pe masura vânzarii stocurile se vor înregistra asupra conturilor de venituri. neconsumate. calculate dupa relatia: Iesiri = Stoc initial + Intrari . Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri. Prin parcurgerea acestor etape. • achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli. ci numai în evidenta operativa de la locurile de depozitare. . fara sa fie nevoie destocarea lor. • la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta. unde au fost înregistrate la început.Stoc final În perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.perioadelor de gestiune când se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere.

• nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor. dar la începutul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza în "rosu". Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea ca preturi de înregistrare în contabilitate a stocurilor. inclusiv cele provenite din perioada precedenta. si se înregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata. întrucât se foloseste atât etalonul valoric cât si etalonul cantitativ. calculate dupa relatia: Intrari = Stoc initial +Vânzari . Contabilitatea analitica a stocurilor trebuie astfel organizata încât sa permita cunoasterea acestora cantitativ si valoric pe fiecare loc de depozitare în parte si pe feluri de materiale. . se realizeaza la întreprinderile mari si mijlocii.Stoc final În perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta. produse marfuri Contabilitatea analitica este o evidenta completa. • nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor. a costului • de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie. soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse în unitate. Ea nu permite. Prin parcurgerea acestor etape. c) pentru productia în curs de executie. spre deosebire de evidenta operativa a depozitelor. Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor. un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari în munca de contabilitate.• la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie. determinarea ei se face numai la sfârsitul perioadei prin metode diferite si se înregistreaza în contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare. care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetica a stocurilor. daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. însa. care utilizeaza numai etalonul cantitativ. dar nevânduta.

• O data cu consemnarea în fisele contabile a intrarilor si iesirilor se obtine si centralizatorul de materiale. Indiferent de metoda de lucru adoptata. Verificarea concordantei dintre datele înregistrate în conturile sintetice si cele analitice de materii si materiale se realizeaza la sfârsitul lunii prin compararea datelor înregistrate în fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate si întocmirea balantelor de verificare a conturilor analitice. deschise pe feluri de materiale si pe locuri de depozitare. se înbordereaza separat si împreuna cu acesta se predau la biroul contabilitatii stocurilor si materialelor. zilnic pentru intrari si lunar pentru iesiri. • La biroul contabilitatii materialelor aceste documente se prelucreaza conform necesitatilor. iar în contabilitatea generala se tine o evidenta cantitativ valorica.Contabilitatea analitica se poate tine în functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale întreprinderii. • Dupa prelucrarea datelor din documente. grupate pe operatii de intrare si iesire. contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu contabilitatea sintetica. • Aceleasi documente. materialele se înregistreaza cantitativ si valoric în fisele de conturi analitice. care se tin la locurile de depozitare. Metoda operativ-cantitativa (pe solduri) . care prezinta urmatoarele caracteristici: • Documentele de intrare si iesire se înregistreaza mai întâi cantitativ în fisele de magazie. dupa una din urmatoarele metode: • Cantitativ-valorica. sunt evaluate cantitatile la pretul de înregistrare si se stabilesc conturile în care urmeaza sa se înscrie operatiile respective. Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice) În cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri. • Global valorica. • Operativ-cantitativa.

Existentele fizice înscrise în acest registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie. Raportul de . tine evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii. iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara. pe baza documentelor justificative si se stabileste soldul la sfârsitul zilei. atât la intrari cât si la iesiri. care sunt centralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente • Totalurile stabilite se înscriu în "Situatia de miscari". cât si în contabilitate. Verificarea exactitatii si concordantei înregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitatea generala se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie în registrul stocurilor. stabilind stocul dupa fiecare operatie. • La sfârsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri. întocmita separat pentru intrari si pentru iesiri. iar stocurile din fisele de magazie se înscriu în Registrul stocurilor si se înmultesc cu pretul lor.În cazul utilizarii acestei metode. Potrivit acestei metode. la locul de depozitare se. Metoda global-valorica În cazul utilizarii acestei metode. atât la nivelul gestiunii. iar în cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. împreuna cu borderourile întocmite de gestionar. care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica. evidenta se tine numai valoric. • Serviciul contabil. fisele de magazie sunt înlocuite cu Registru de gestiune. Tehnica de lucru este urmatoarea: • Documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în fisele de magazie. în care zilnic sunt înregistrate valoric intrarile si iesirile. în contabilitatea generala se tine evidenta valorica pe gestiuni. pe gestionari si pe grupe de materiale. verifica periodic înregistrarile facute în fisele de magazie si preia documentele respective. iar periodic se face controlul concordantei înregistrarilor din evidenta lor.

care este puternic influentata de activitatea întreprinderii care detine bunurile. sunt transmise la compartimentul de contabilitate. în întreprinderile prestatoare de servicii. De asemenea.gestiune se întocmeste zilnic. DELIMITĂRI PRIVIND STOCURILE ÎN CONTEXTUL REGLEMENTĂRILOR INTERNAŢIONALE 2. în curs de productie. precum si evaluarea împreuna cu celelalte calcule. De exemplu terenurile si constructiile constituie imobilizari în majoritatea întreprinderilor. astfel ca dupa ce se constata corecta si legala lor alcatuire le vizeaza si le înregistreaza în fisa contabila analitica tinuta pentru fiecare gestiune în parte. lucrarile realizate si nefacturate. cu cea din contabilitate se face periodic. Dupa natura lor. fie pentru a fi vândute în aceeasi stare sau la terminarea procesului de productie. La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor înscris în raportul de gestiune. CAPITOLUL 2. dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri imobiliare. împreuna cu documentele justificative. preturile. de obicei. sub forma de materii prime sau furnituri care trebuie sa fie consumate în procesul de prestare de servicii. sunt delimitate patru categorii de stocuri: . Controlul concordantei înregistrarilor din evidenta gestiunii. Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin în cadrul ciclului de exploatare. fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizari. Astfel.1 DEFINIREA sI CLASIFICAREA STOCURILOR În contabilitatea financiara a întreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate în functie de patru criterii: fizic. destinatie. stocurile pot sa aiba o natura necorporala. prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune eu soldurile din fisa contabila analitica. ci de destinatia acestuia. Stocurile sunt active detinute pentru a fi vândute în cursul normal al activitatii. la închiderea exercitiului constituie stocuri. iar. pentru o astfel de vânzare. Aceasta definitie nu tine cont de natura elementului considerat. faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor.

intrarea în stoc sa fie înregistrata în momentul transferului de proprietate. în cadrul ciclului de exploatare. sunt individualizate urmatoarele categorii de bunuri: • materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regasesc în produsul finit integral sau partial. de regula. combustibili. evaluarea intrarilor si iesirilor de bunuri în si din stoc sa fie definita cu exactitate si sa ramâna invariabila. de exploatare. materiale pentru ambalat. piese de schimb. în produsul finit. • lucrarile în curs de executie. • produsele finite. O buna gestiune a stocurilor solicita ca: natura bunurilor sa fie indicata cu precizie. pentru a fi considerate . • materiale si furnituri. fara a se regasi. Conform IAS 2 stocurile sunt definite ca toate activele obtinute în scopul revânzarii pentru desfasurarea normala a activitatii. Un activ achizitionat în alte scopuri decât vânzarea în desfasurarea normala a activitatii nu devine stoc în baza unei decizii ulterioare de vânzare a acestuia.1 În principiu stocurile sunt clasificate în bilant conform naturii si destinatiei lor sau a ordinii cronologice în care apar. produse sau servicii care au atins un stadiu intermediar de fabricatie. furaje si alte materiale consumabile) participa sau ajuta la desfasurarea procesului de productie sau. în general. În modelul bilantier din tara noastra. obiecte fabricate de întreprindere. Natura bunurilor stocate este definita printr-o nomenclatura interna întreprinderii si trebuie sa fie armonizata cu o nomenclatura macroeconomica a produselor si activitatilor.• marfurile cumparate si revândute fara nici o transformare. seminte si materiale de plantat. • materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decât limita prevazuta de lege. care intra în productia de bunuri fabricate. fie în starea lor intiala. fie transformata • materiale consumabile (materiale consumabile. inclusiv terenurile si alte mijloace fixe.

sau vor fi vândute tertilor. precum si studiile în curs de executie sau neterminate. • produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si au fost depozitate. De asemenea ea include si lucrarile. prevazute în procesul tehnologic. aflate în custodie sau consignatie la terti. sau au fost livrate direct clientilor. serviciile. de animale. • productia în curs de executie este productia care nu a parcurs toate fazele de prelucare. de marfuri si de ambalaje. trimise spre prelucrare la terti. sau o durata mai mica de un an. In fapt ele sunt stocuri de materii si materiale. dar fizic se gasesc la terti sau sunt în curs de aprovizionare. precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate în întregime. verificatoarele. dispozitivele. precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie. • semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat pentru o faza de fabricatie si care vor continua procesul de fabricatie în alte sectii. îmbracamintea speciala. . In tarile cu sisteme contabile evoluate. indiferent de durata lor de serviciu. pentru parcurgerea celorlalte faze.mijloace fixe. indiferent de valoarea lor. matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare). deci bunuri de valoare mica si al caror consum este destul de rapid sa fie considerat ca integral consumate în exercitiul lor în serviciu. de produse. în vederea vânzarii. mecanismele. stocuri si cheltuieli fac ca bunurile de natura obiectelor de inventar. aparatele de masura si control. categoria de obiecte de inventar nu este contabilizata si prezentata în categoria stocurilor. • stocuri aflate la terti reperezinta diferitele materiale de natura stucurilor aflate în curs de aprovizionare. echipamentul de lucru. Criteriile precise de delimitare între imobilzarii. care patrimonial apartin întreprinderii. de obiecte de inventar.

2 PRINCIPII sI REGULI PRIVIND RECUNOAsTEREA STOCURILOR Recunosterea. oferind o altenativa acelor tratamente contabile care. Este vorba de ambalaje re folosibile achizitionate goale sau o data cu materialele si marfurile aprovizionate. Ambalajele si materialele de ambalat fabricate în sectiile de productie ale întreprinderii pentru a fi vândute ca atare. • animalele: post care se refera la animalele nascute sau cele tinere de orice fel.• produsele reziduale sunt elementele secundare rezultate din procesul de fabricatie: rebuturi. în conformitate cu contractele încheiate cu acestia. prin cresterea si descresterea valorii stocului. cele crescute si folosite pentru reprodutie. cele puse la îngrasat pentru a fi valorificate. fac parte din categoria stocurilor de produse finite. respectiv determinarea valorii la care stocurile se înregistreaza la categoria activelor. Ca atare. determinate de acestea. masurarea si evaluarea stocurilor este determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute în bilant si vor influenta contul de profit si pierdere. IAS 2 trateaza evaluarea si contabilizarea stocurilor. deseuri. • ambalajele sunt bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si depozitarii sau pentru o cât mai buna prezentare comerciala a acestora. • marfurile sunt acele bunuri care au fost achizitionate pentru a fi revândute în aceeasi stare sau dupa ce au suportat o foarte usoara transformare. ca active curente. cele crescute pentru productia de lâna. ajusteaza profiturile în concordanta cu ceea ce este avantajos pentru conducere. materiale recuperabile. Standardul vizeaza evaluarea stocurilor în bilant. precum si coloniile de albine. precizând care sunt cheltuielile ce vor fi . Materialele de ambalat care nu pot fi gestionate ca ambalaje sunt incluse în categoria materialelor consumabile. valoare ce va fi raportata pâna în momentul realizarii acestora ca venit din vânzarii. ambalajele confectionate de unitate si cele restituite de clienti. recunoscute în situatiile financiare. 2. lapte si blana.

care poate fi evaluata în mod credibil. nu se recunoaste în bilant daca este imposibil ca acesta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. estimarea unui cost sau a unei valori. direct sau indirect. la fluxul de numerar si echivalentele în numerar catre întreprindere. în aceste conditii. Stocurile reprezinta active. Recunosterea structurilor în situatiile financiare este procesul încorporarii în bilant sau în contul de profit si pierdere a unui element care îndeplineste criteriile de recunoastere. In acest context. Acest potential poate fi unul productiv. deoarece acestea au încorporate beneficii economice viitoare. atunci ele nu influenteaza credibilitatea informatiilor contabile si a situatiilor financiare. respectiv active de natura activelor curente. respectiv de stoc. adica rezonabile. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situatiilor financiare trebuie recunoscut în cazul în care: • este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa în sau din întreprindere • elementul are un cost sau o valoare. fiind parte a activitatii de exploatare a întreprinderii. evaluarea acestui grad se face în functie de informatiile disponibile. Recunoasterea presupune. în momentul întocmirii situatiilor financiare.Recunoasterea unui activ. Stocurile sunt recunoscute ca si active. fixând astfel reguli de evaluare la închiderea exercitiului. respectiv a unui element de stoc în bilant sau în contul de profit si piedere este legata de existenta unui cost sau a unei valori ce trebuie determinata credibil. . Conceptul de probabilitate se refera la gradul de certitudine sau de incertitudine în realizarea unor beneficii viitoare asociate unui element. Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul stocurilor de a contribui. Un element de activ. Daca aceste estimari sunt rationale.luate în considerare pentru calculul costului acestora.

cuantificarea costului stocurilor în momentul recunoasterii activului. Sintetizând. consecventa prezentarii. principiilor si metodelor de evaluare. în perioada urmatoare. Prezentarea conceptelor. compensarea. ca urmare a potentialului lor productiv. Standardul se bazeaza pe conceptele. a unor valori sau costuri credibile. adica li se pot atasa valori ce pot fi estimate în mod credibil. conventiile si principiile privind recunoasterea initiala. conventiilor. Totodata precizeaza metodele de evaluare agregate si recomandate de Standard. pragul de semnificatie si cumulare. grupându-le în tratamente de baza si alternative. pentru acestea. acesta sa fie realizat. În acest context. ceea ce reda capacitatea acestora de a genera sau diminua beneficii economice viitoare si de cuantificare monetara.Un activ este un activ curent când se asteapta ca. obiectivul fundamental enuntat. schimbul cu alte active sau utilizarii pentru stingerea unor datorii. . în conditiile în care se respecta simultan prevederile de utilitate. respectiv a unui activ curent de natura stocurilor este procesul includerii în bilant a elementelor de stoc. dar si posibilitatea stabilirii. conform definitiei date anterior. adica furnizeaza informatii utile pentru fundamentarea deciziilor economice si asigura reprezentarea unei imagini fidele.3 In cazul stocurilor. Principiile contabile sunt o modalitate de concretizare a obiectivului contabilitatii. ulterioara si prezentarea stocurilor la nivelul situatiilor financiare. presupune capacitatea acestora de a genera beneficii economice viitoare. Realizarea imaginii fidele are la baza o serie de principii: independenta exercitiilor. recunoasterea unui activ. beneficiile economice viitoare încorporate pot intra în întreprindere prin utilizarea separata sau împreuna cu alte active pentru prestarea de servicii sau realizarea productiei de bunuri destinate vânzarii. determina o serie de probleme ce fac subiectul abordarilor în standard. prudenta. Recunoasterea stocului ca activ. adica urmeaza sa fie vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare.

Consecventa prezentarii se refera la aceeasi clasificare si prezentare a elementelor în situatiile financiare de la un exercitiu la altul.continuitatea activitatii. fie în bilant . implicit a stocurilor. Asigurarea exercitiului independentei curent de exercitiilor contabile. corectarea cheltuielior cu veniturile si luarea în considerare a evenimentelor ulterioare închiderii exercitiului. Independenta exercitiilor implica înregistrarea în contabilitate a operatiilor în momentul în care ele au loc. Consecventa prezentarii presupune asigurarea continuitatii în ceea ce priveste aplicarea regulilor si procedeelor contabile. si respectiv urmatoare delimitarea presupune exercitiile anterioare recunoasterea elementelor de stocuri în bilant. nu se pot compensa active cu datorii si cheltuieli cu venituri decât în cazurile mentionate expres de IAS 1. evaluarea activelor. Compensarea implicit necompensarea. deoarece realizarea compensarii fie la nivelul contului de profit si pierdere. Pragul de semnificatie si cumulare presupune ca orice element semnificativ trebuie prezentat separat în situatiile financiare. Acestea au drept scop reprezentarea fidela a tranzactiilor si evenimentelor desfasurate la nivelul unei întreprinderi. S-a impus aceasta asociere deoarece în contextul IAS 2 nu se regasesc situatii de compensare. în timp ce valorile nesemnificative trebuie cumulate cu valorile generate de aceeasi natura si functie. Respectarea acestui principiu se impune în tranzactiile cu stocuri. pe considerente de comparabilitate a informatiilor prezentate. ele facând obiectul tranzactiilor cu active imobilizate. fara a se tine cont de data decontarii. aceasta în conditiile decuparii activitatii la nivelul exercitiului contabil. recunoasterea veniturilor si cheltuielilor generate de stocuri ca elemente ale contului de profit si pierdere. inclusiv investitii financiare. Potrivit principiului necompensarii. implicit a celor legate de stocuri. dar si a conectarii cheltuielilor si veniturilor generate de acestea. prezentarea situatiei patrimoniale a rezultatelor si a notelor în aceeasi structura.

chiar daca acestea sunt foarte probabile. în functie de utilitatea lor. Prudenta înseamna includerea unui grad de precautie. independentei exercitiilor si consecventei prezentarii informatiilor ceea ce presupune evaluarea elementelor de stoc la valori lichidative. riscuri si pierderi probabile si în necontabilizarea profiturilor. si implicit a stocurilor. în exercitarea rationamentelor. In esenta prudenta consta în contabilizarea oricaror deprecieri. In cazul noncontinuitatii se renunta la aplicarea principiului prudentei. abordari diferite. In ceea ce priveste evaluarea la iesire. Recunoasterea ulterioara a acestor stocuri drept cheltuieli si asocierea cheltuielilor cu veniturile aferente în conformitate cu aplicarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri. conform metodelor de determinare si precizarea cheltuielilor ce sunt luate în calcul. pentru care se prezinta modul lor de tratare. în conditiile elementelor de stoc neindentificabile. iar datoriile si cheltuielile sa fie subevaluate. Continuitatea activitatii este o stare de fapt care conduce la evaluarea bunurilor. Determinarea marimii costului unui element de stoc se realizeaza prin evaluare. In conditii de continuitate se impune evaluarea elementelor de stocuri. Evalurea este procesul prin care se determina valorile la care stocurile vor fi recunoscute în situatiile financiare. la nivelul situatiilor financiare. astfel încât activele si veniturile sa nu fie supraevaluate. Determinarea marimii costului stocului. generate de modificari ale metodelor de evaluare utilizate pentru prezentarea conturilor. . cu ocazia inventarierii si închiderii exercitiului. la valori actuale sau de utilitate. Continuitatea sau discontinuitatea activitatii întreprinderii determina. în momentul aprovizionarii sau în productie. pentru care sunt prezentate tratamente speciale. presupunând ca dimensiunea activitatii întreprinderii se va mentine în aceeasi limite.micsoreaza capacitatea utilizatorilor de informatii de a întelege tranzactiile realizate si de a evalua viitoarele fluxuri de numerar ale întreprinderii. pentru a face estimarile cerute în conditiile de incertitudine. dar si cele ce nu sunt imputabile costului. fara o reducere semnificativa într-un viitor previzibil.

Stocurile întreprinderii pentru care taxa nu este deductibila sunt evaluate incluzând în cost TVA. Aceste diferente de curs sunt limiate la cele care provin dintr-o devalorizare sau o depreciere puternica a monedei. costurile de transformare si alte costuri angajate pentru a aduce bunurile în locul si în starea în care ele se gasesc. împotriva careia nu exista nici un mijloc practic de asigurare. Pentru reducerile financiare. Reducerile comerciale. în general motivate de o plata anticipata (sconturile de decontare si o alta solutie de încadrare). 2. rabaturi comerciale. cea mai mare parte dintre stocuri sunt evaluate în afara taxelor. Conservarea costului determinat la recunoasterea initiala si prezentarea regulilor de evaluare a stocului la sfârsitul exercitiului. Costul de achizitie poate sa includa diferente de curs direct atribuibile achizitiei stocurilor. a) Costul stocurilor se refera la costurile de achizitie. Marimea lor este limitata prin prevederile normei IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor straine".3 POLITICI CONTABILE ADOPTATE LA EVALUAREA STOCURILOR de Stocurile trebuie evaluate la cea mai mica valoarea dintre cost si valoarea neta realizare. materiale si servicii Cum taxa pe valoarea adaugata este în mod normal recuperabila. Costurile de achizitie cuprind: • pretul de cumparare • taxele vamale si alte taxe (altele decât taxele recuperabile ulterior de întreprindere de la administratia fiscala) • cheltuielile de transport. de manipulare si alte costuri direct imputabile achizitiei de marfuri. solutia retinuta trebuie sa fie coerenta cu cea adoptata pentru contabilizarea cumpararilor . . care afecteaza datoriile care nu pot fi decontate si care survin cu ocazia achizitionarii recente a stocurilor. remize si alte elemente similare sunt deduse din costul de achizitie.Recunoasterea ulterioara a oricarei reduceri a valorii stocului pâna la valoarea realizabila neta si conditiile utilizarii acestei valori.

Costurile de transformare cuprind: • cheltuielile directe legate de unitatile produse. tinând cont de pierderea de capacitate ce rezulta din întretinerea planificata. în circumstante normale. indiferent care este volumul productiei. ca de exemplu consumurile directe de materiale si de manopera. în mod normal. . în mod esential de amortizari si de cheltuieli de mentinere a cladirilor si instalatiilor de productie. Este posibil sa se retina nivelul real de productie. precum manopera directa • o cota parte din cheltuielile indirecte de productie. în principiu. fixe si variabile. limitarea valorii stocurilor numai la costurile directe sau variabile. este vorba. marimea cheltuielior generale fixe afectate fiecarei unitati produse este astfel diminuata încât stocurile sa nu fie evaluate la o marime superioara costului lor. daca acesta este mai apropiat de capacitatea normala de productie. Obligatia de a include o cota parte din cheltuielile indirecte de productie interzice. întreprinderile a caror contabilitate de gestiune se bazeaza pe calculul costurilor partiale nu pot. Ca atare. ocazionate de transformarea materiilor prime în produse finite. pe baza utilizarii efective. Marimea cheltuielior generale fixe afectate fiecarei unitatii produse nu este majorata ca urmare a unei scaderi de productie sau a unui utilaj de productie neutilizat. Cheltuielile generale variabile de productie sunt afectate fiecarei unitati produse. în perioada de productie anormal de ridicata. Primele ramân relativ constante. Capacitatea normala este productia medie ce se asteapta sa se realizeze pe un anumit numar de exercitii sau de sezoane. a instalatiilor de productie. sa utilizeze aceste costuri pentru evaluarea stocurilor în bilant. Afectarea cheltuielior generale fixe de productie costurilor de transformare este bazata pe capacitatea normala a instalatiilor de productie. IASC insista asupra distinctiei între cheltuielile fixe si cheltuielile variabile. Celelalte variaza în functie de volumul productiei. Cheltuielile generale neafectate sunt contabilizate.

• cheltuielile generale administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor în locul si în starea în care ele se gasesc. costurile de transformare trebuie sa fie repartizate între aceste produse în functie de o regula logica si permanenta. la o noua etapa a productiei. Norma IAS 2 ofera exemple de costuri excluse din costul stocurilor si contabilizate la cheltuielile exercitiului în cursul careia acestea sunt angajate: • marimile anormale de deseuri de fabricatie. pe valoarea comerciala a fiecaruia dintre ele b)costul stocurilor unui prestator de servicii Costul stocurilor unui prestator de servicii se compune. de exemplu. inclusiv personalul de supervizare si cheltuielile generale atribuibile. • cheltuielile de comercializare În circumstante limitate. poate sa fie adecvat sa se includa în costul stocurilor alte cheltuieli generale decât cele de productie sau costurile de conceptie aferente unor produse destinate unor clienti speciali. Atunci când aceste produse nu sunt identificabile separat. a) evaluarea produselor legate si a subproduselor Unele procese de productie conduc la fabricarea simultana a mai multor produse sau la un produs principal si unul sau mai multe subproduse. Aceste circumstante sunt identificate în cealalta metoda autorizata a normei IAS 23. costurile împrumuturilor sunt incluse în costurile stocurilor. de manopera sau de alte costuri de productie. în principal.Alte costuri Celelalte costuri nu sunt incluse în costul stocurilor decât în masura în care ele sunt angajate pentru a aduce stocurile la locul si în starea în care ele se gasesc. De exemplu. exceptând situatia când aceste costuri sunt necesare procesului de productie. relative si la personalul administrativ general nu . Manopera si celelalte costuri. din manopera si alte cheltuieli de personal. în mod prealabil. direct angajate pentru furnizarea serviciului. bazata. • costurile de stocaj.

adica ale caror costuri specifice pot fi imputate în mod individual. a manoperei. în astfel de circumstante. Metodele de determinare a costului Costul stocurilor de elemente care nu sunt în mod obisnuit confundabile si al bunurilor sau serviciilor produse si afectate proiectelor specifice trebuie sa fie determinat printr-o identificare distincta a costurilor lor individuale. precum metoda costului standard sau metoda pretului de vânzare cu amanuntul pot fi utilizate. modul de selectare a elementelor care ramân în stocuri ar putea fi utilizat pentru obtinerea unor efecte predeterminate privind rezultatul net al exercitiului. de eficienta si de capacitate. Procentajul utilizat tine cont de stocurile care au fost marcate sub pretul lor initial de vânzare. identificarea distincta a costurilor nu este adecvata. Costurile standard tin de nivelurile normale de utilizare a materiilor prime si furniturilor. tinând cont de conditiile actuale. Tehnicile de evaluare a costului stocurilor. Adesea. atunci când exista un numar mare de elemente ale stocurilor care sunt în principiu confundabile. daca aceste metode conduc la rezultate apropiate de cost. adesea. Costul stocurilor este determinat prin deducerea din valoarea de vânzare a stocurilor a procentajului adecvat de marja bruta. . din ratiuni practice. care au marje similare si pentru care nu este posibil sa se utilizeze alte metode privind evaluarea costurilor. Acesta este un tratament adecvat pentru elementele care sunt afectate unui proiect specific. în activitatea de distributie cu amanuntul. Identificarea distincta a costului presupune ca astfel de costuri distincte sunt atribuite elementelor identificabile ale stocurilor.sunt incluse. trebuie sa se faca pe baza costurilor individuale. Metoda pretului de vânzare este utilizata. pentru evaluarea stocurilor formate din cantitati mari de articole cu o rotatie rapida. revizuite. Evaluarea stocurilor de bunuri perfect identificabile. Totusi. este aplicat un procentaj mediu pentru fiecare raion. Ele sunt în mod regulat reexaminate si. indiferent ca ele au fost cumparate sau produse. daca este cazul. dar sunt contabilizate la cheltuielile exercitiului în cursul caruia ele au fost angajate.

primului iesit" (LIFO). El poate sa fie calculat periodic sau cu ocazia receptiei fiecarei noi livrari. stocul de la sfârsitul perioadei este constituit din elementele cele mai recente. în consecinta. în functie de situatia particulara a întreprinderi Metoda LIFO presupune ca elementele stocului care au fost achizitionate sau fabricate ultimele sunt vândute primele si. Metoda FIFO considera ca elementele ies din stoc în ordinea intrari lor. Tratamentul contabil alternativ este acel tratament permis a se utiliza.intrat primul-iesit" (FIFO) si metoda "costului mediu ponderat". Aceste metode sunt legate de fluxul factorilor costurilor. . ca atare. Standardele nu prevad aplicarea obligatorie a unei metode . Este metoda preferata de întreprinderi în perioadele de crestere a preturilor. elementele care ramân în stoc la sfârsitul exercitiului sunt primele cumparate sau primele fabricate. adica a bunurilor cumparate si vândute în cantitati mari si care nu permit o identificare a costurilor specifice pentru articolul vândut. metoda costului mediu ponderat. Utilizarea sa persupune obligativitatea comunicarii la nivelul situatiilor financiare a unor informatii suplimentare si chiar comparative în raport cu tratamentul de baza. ce posibilitatea utilizarii metodei celei mai adegvate în functie de caracteristicile diferite ale stocurilor. metoda "ultimului intrat . Metoda costului mediu ponderat tine cont de toate intrarile si de toate iesirile exercitiului. de exmplu: metoda "primului intrat. pentru evaluarea stocurilor care nu se pot distinge în mod substantial unele de altele metoda "primul . Stocurile care au carcteristici similare în ceea ce priveste natura si utilzarea lor trbuie evaluate utilizând aceeasi metoda de determinare a costului. Evaluarea stocurilor de bunuri confundabile.Tratamentul contabil de baza5 agregat de standard recomanda. se face prin recursul la diverse metode autorizate.primului iesit" (FIFO). In cazul utilizarii la iesire a uneia sau mai multor metode trebuie specificate în situatiile financiare. dar mai putin agreat. în contextul aplicarii standardelor.

Organismul international de normalizare. metoda LIFO nu poate fi utilizata. Totusi. Atunci când costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO. Totusi. Practicile în diferite tari dezvoltate ale lumii sunt diverse si cu justificari variate.deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii consumurilor. daca o întreprindere recurge. ea este obligata sa o utilizeze si din punct de vedere fiscal. Textele nu precizeaza conditiile de utilizare a cestor dieferite metode autorizate. pentru a se asigura comparabilitatea între cele doua referentiale international recunoscute (international si american). întreprinderile americane prefera metoda LIFO. în contextul proiectului sau de reducere a optiunilor. daca este cazul. într-o perioada de crestere a preturilor si de stocuri care nu se micsoreaza. . în Franta. Astfel. sa retrateze rezultatul. din motive fiscale. situatiile financiare trebuie sa contina informatii suplimentare. ca tratament alternativ. ceea ce permite analistilor. valoarea cea mai mica dintre costul curent la data bilantului si valoarea realizabila neta. Ele indica numai faptul ca metoda de retinut este cea care permite sa se reflecte cel mai bine venitul perioadei. iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale. acesta metoda fiind admisa de administratia fiscala americana. deoarece ea corespunde cel mai bine fluxurilor reale de epuizare a stocurilor. Totodata se poate mentiona ca numeroase întreprinderi ce aplica metoda LIFO furnizeaza în raportul anual o informare privind diferentele rezultate ca urmare a folosiri metodelor FIFO si LIFO. consideratiile de ordin fiscal nu sunt neutre. întreprinderile britanice prefera utilizarea metodei FIFO. în contabilitate. care sa prezinte diferenta dintre valoarea stocurilor specificata în bilant si una dintre urmatoarele valori: valoarea cea mai mica dintre valoarea determinata folosind metoda LIFO si valoarea realizabila neta. s-a renuntat la eliminarea metodei LIFO. vizase interzicerea metodei LIFO deoarece ea nu este cu adevarat compatibila cu principiul costurilor istorice. la metoda LIFO. se va obtine un rezultat mai mic. Astfel pentru administratia fiscala americana. la acest nivel. ceea ce conduce la o reducere a impozitului. deorece aceasta masoara fluxurile costurilor cât mai aproape de realitate.

Totusi daca o scadere a preturilor arata ca marimea costului produselor finite va fi mai mare decât valoarea neta de realizare. Astfel. Se cunoaste ca Directiva a IV -a prevede cele trei metode. utilizarea ei este permisa în cazul situatiilor financiare consolidate. Estimarea valorii realizabile nete trebuie sa tina cont de destinatia elementului considerat. . costul de înlocuire al materiilor prime poate sa fie cea mai buna masura disponbila a valorii nete de realizare. În unele circumstante. Totusi. costul stocurilor poate sa nu fie recuperabil. De asemenea. ce au scopuri sau utilizari asemanatoare. atâta timp cât produsele. pentru care ele vor fi vândute la un pret mai mare sau egal decât cu costul lor. în mod logic. stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la valoarea lor realizabila neta. necesare pentru a realiza vânzarea au crescut. materialele sau furniturile nu trebuie sa se deprecieze. pot fi realizate regrupari de elemente asemanatoare sau care au legatura între ele. fara sa exprime vreo preferinta privind utilizarea unei metode sau alta. b) Valoarea neta de realizare La închiderea exercitiului. dar. valoarea neta de realizare trebuie sa fie determinata separat pentru fiecare articol. trebuie sa fie evaluate în functie de pretul stipulat în contract. daca aceasta din urma este mai mica. Pe de alta parte. în conditiile în care costurile estimate. elementele care fac parte din clauzele unui contract de vânzare sau de prestare de servicii deja încheiat. daca aceste elemente au fost deteriorate. se întâlneste situatia în care costul stocurilor sa nu fie recuperabil. într-un astfel de caz. fabricate si comercializate în aceeasi zona geografica si care nu pot fi evaluate separat de celelate elemente ale aceleasi linii de produse. daca ele au devenit complet sau partial demodate sau daca pretul lor de vânzare a suportat o reducere. Este cazul elementelor care apartin aceleiasi linii de produse. materiile prime vor fi aduse la valoarea neta de realizare.pentru întocmirea situatiilor financiare individuale. În mod normal.

Pierderile eventuale din contracte de vânzare ferme care depasesc cantitatile detinute în stoc. disponibile la data la care sunt efectuate respectivele operatii. 2. pentru a le aduce la valoarea lor neta de realizare. valoarea deprecierii trebuie sa fie reluata. De exemplu. valoarea neta de realizare a cantitatilor detinute în stocuri.Practica de depreciere a stocurilor sub nivelul costului. Estimarile valorii nete de realizare sunt fundamentate pe elementele probante cele mai fiabile. în situatia în care cantitatile specificate în contract sunt mai mici decât cantitatile detinute în stoc.4. este efectuata o evaluare noua a valorii nete de realizare. Cu ocazia fiecarui exercitiu urmator. Atunci când circumstantele care justifica evaluarea stocurilor sub nivelul costului nu mai exista. astfel încât noua valoare contabila sa fie cea mai mica valoare dintre cost si valoarea neta de realizare revizuita. este bazata pe pretul specificat în contract. deoarece pretul sau de vânzare a scazut. este înca disponibil cu ocazia unui exercitiu ulterior si pretul sau de vânzare a crescut. credibile. este adaptata principiului conform caruia activele nu trebuie sa figureze la o valoare mai mare decât cea care se asteapta sa fie obtinuta din vânzarea lor sau din utilizarea lor. în masura în care astfel de evenimente confirma conditiile existente la sfârsitul exercitiului. inteligibile si comparabile cu privire la evolutia stocurilor în decursul perioadei contabile. valoarea neta de realizare a cantitatilor excedentare este bazata pe preturile generale de vânzare. Aceste informatii vor avea în vedere: . Estimarile valorii nete de realizare iau în considerare scopul pentru care stocurile sunt detinute. cât si pierderile eventuale din contracte de cumparare ferme sunt tratate în conformitate cu norma IAS 10 "Eventualitati si evenimente ce survin dupa închiderea exercitiului". pentru realizarea contractelor ferme de vânzare sau de servicii. Acesta este cazul atunci când un element al stocurilor care este contabilizat la valoarea neta de realizare. INFORMAŢII DE PREZENTAT ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE Situatiile financiare trebuie sa prezinte informatii relevante. Aceste estimari tin cont de fluctuatiile de preturi sau de costuri direct legate de evenimentele care survin dupa închiderea exercitiului.

• politici contabile de evaluare a stocurilor • metode de determinare a costului • valoarea contabila a stocurilor pe total si pe categorii • valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabila neta • valoarea stornarilor si diminuarilor de valoare. • fie cea mai mica valoare dintre costul actual la data închiderii si valoarea neta de realizare. informatiile sunt prezentate doar valoric. lucrarile în curs si produsele finite. Clasificarile obisnuite ale stocurilor sunt: marfurile. fara a se face o prezentare cantitativa si de multe ori grupat. În cazul în care costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO. materiile prime. furniturile de productie. pur si simplu. Prezentarea în notele explicative a unor informatii suplimentare referitoare la stocuri este necesara utilizatorilor. întrucât în celelalte componente ale situatiilor financiare care fac referire la stocuri sau sunt influentate de fluxul stocurilor (bilant. cont de profit si piedere. metoda FIFO si valorea realizabila neta. drept pentru care trebuie prezentate informatii detaliate în notele explicative. cât si marimea variatiilor acestor active sunt utile destinatarilor situatiilor financiare. inclusiv cauzele acestora • valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor. acestea sunt insuficiente pentru a obtine o imagine cât mai completa referitor la activitatea unei întreprinderi. Informatiile ce vizeaza valorile contabile ale diferitelor categorii de stocuri. Stocurile unei prestari de servicii pot sa fie desemnate. dintre costul mediu ponderat. Rationamentul dupa care se stabileste daca o informatie trebuie sau nu sa fie prezenta în situatiile financiare se bazeaza pe caracterul semnificativ al stocurilor. pe functia si importanta pe care o au stocurile în cadrul întreprinderi. situatia fluxurilor de trezorerie). . întreprinderea trebuie sa indice si diferenta între valoarea stocurilor ce figureaza în bilant si: • fie valoarea ce rezulta din aplicarea valorii minimale. prin termenul lucrarii în curs.

includerea altor stocuri precum costurile de distribuire. Aceste operatiuni sunt consemnate în diferite documente si evidente operative specifice. In functie de acest format diferit. 2. Unele întreprinderi adopta un format diferit pentru contul de profit si pierdere care conduce la prezentarea altor valori decât costul stocurilor contabilizat la cheltuieli în cursul exercitiului. In acest caz. Costul stocurilor contabilizat la cheltuielile exercitiului se compune din costurile anterior cuprinse în evaluarea elementelor de stocuri vândute si a cheltuielior generale de productie neafectate si din costurile de productie ale stocurilor de o marime anormala. O depreciere a valorii nete de realizare poate sa fie de o semnificatie. inventariere. clasificate dupa natura. o întreprindere mentioneaza marimea costurilor de explotare. operatii de eliberare din depozite. întreprinderea mentioaneaza costurile contabilizate la cheltuieli. Particularitatile fiecarei întreprinderi pot sa justifice. clasificate dupa natura. referitoare la materii prime si materiale consumabile. de asemenea. aplicabile veniturilor. la nivelul exercitiului în cauza.• În contul de profit si pierdere trebuie sa figureze: • fie consumurile de stocuri ale perioadei. stocurile ocazioneaza numeroase operatii care pot fi grupate dupa continutul lor în operatii de aprovizionare si conservare. Tabel 2 : Sistemul documentelor privind evidenta operativa a stocurilor . de o incidenta sau de o natura astfel încât aceasta sa impuna furnizarea de informatii conform normei IAS 8. manopera si alte costuri de exploatare cât si marimea variatiei nete a stocurilor.5 SISTEMUL DOCUMENTELOR UTILIZAT ÎN EVIDENŢA OPERATIVĂ A STOCURILOR În cadrul întreprinderii. • fie cheltuielile de exploatare aplicabile veniturilor exercitiului.

Intrarea în patrimoniu Achizitie: • factura • aviz de însotire a marfii • bon comanda chitanta Productie: • rapoarte de productie • bon Aport: • proces verbal de predare primire Donatie: • proces verbal de donatie Plus la inventar: • proces vrebal de inventariere • liste de inventariere Revenite la terti: • aviz de însotire a marfii Factura Iesirea din patrimoniu Vânzare: • factura • aviz de însotire a marfii • borderou de vânzare Consum: • bon de consum transfer• fisa limita de consum Minus la inventar : • lista de inventariere • proces verbal de inventariere Date le terti: • aviz de însotire a marfii Obiecte de inventar date în folosinta: • fisa de evidenta a obiectelor de inventar în folosinta de predare- restituire Formular cu regim special. Avizul de însotire Formular cu regim special. serveste ca document de însotire a marfii pe timpul transportului. document de însotire a marfii pe timpul transportului. la aceleasi . Se întocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. constituind. dispersate teritorial. document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. pe cea de act justificativ pentru decontarea (încasarea-plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate. pe lânga functia de intrare-iesire din gestiune. serveste ca: document pe baza caruia se întocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate. în momentul livrarii bunurilor. în trei exemplare. document ce sta la baza întocmirii facturii.

marfurilor si altor valori materiale. a materialelor refolosibile.unitatii. Se întocmeste în trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrarii produselor. document de primire în gestiunea cumparatorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleasi unitatii. Serveste ca document de predare la magazie a produselor finite. Se întocmeste în doua exemplare pe masura predarii la magazie a produselor. pe masura ce se efectueaza transferuri. ateliere. Pe avizul de însotire a marfii. dispozitie de transfer a valorilor materiale. pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vânzare în regim de consignatie. dispozitie de restituire la magazie a valorilor materiale ne folosite. document justificativ pentru scaderea din gestiunea predatorului si de încarcare în gestiuneea primitorului. de catre organul care dispune transferul. pe masura livrarii. datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale. Nu serveste ca document pe timpul transportului. sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei. document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate. pe masura restituiri la magazie a valorilor materiale. de catre compartimentul desfacere.chitanta formular cu regim special de tiparire. semifabricate. facându-se obtiunea urmeaza factura. Bon de predare transfer restituire folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse. a semifabricatelor rezultate din productie. etc) obtinute prin productie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul în cadrul aceleasi unitati. se face mentiunea "pentru prelucare la terti" sau "pentru vânzare în regim de consignatie". a materialelor refolosibile. înseriere si numerotare. sursa de date pentru calculul si plata salariilor. . a semifabricatelor de catre sectii. document justifiactiv pentru încarcarea în gestiune. In celelalte situatii decât cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însotire a marfii si nu factura. Se emite. Bon de comanda. dupa caz. care semneaza pentru întocmire.

încasarea sumei de la client. exemplarul 3 ramâne în carnet. Declaratia vamala utilizata pentru declararea în detaliu a bunurilor clasificate în tariful vamal. înseriere si numerotare. Serveste ca document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor. document de contabilitate analitica în cadrul metodei oparative-contabile. Fisa de evidenta a obiectelor de inventar în folosinta Serveste ca document de evidenta a obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata. Fisa de magazie a formularelor cu regim special de tiparire. iesirilor si stocurilor de valori materiale. confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat. In scopul tinerii corecte a evidentei la magazie. a echipamentului si materialelor de protectie date în folosinta personalului. pâna la scoaterea lor din uz. separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre compatimentul financiar contabil pentru deschiderea fisei si la verificarea înregistrarilor. sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale. cel putin o data pe luna. gestionar sau persoana desemnata. dupa caz. Se întocmeste în trei exemplare de catre unitatea prestatoare. Circula la compartimentul financiar-contabil exemplarul 1 . determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate. Se întocmeste într-un exemplar. persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifica inopinant. de gestionarul care elibereaza obiectele respective sau de persoana desemnata sa tina evidenta acestora. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în custodie se întocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii. cu ocazia efectuarii unor operatiuni de import sau de export si . Se întocmeste într-un exemplar. exemplarul 2 se preda clientului. pe masura darii în folosinta a bunurilor pe fiecare persoana. modul cum se fac îmegistrarile în fisele de magazie.Serveste ca document pentru: contractarea serviciilor.

care dovedeste efectuarea propriu-zisa a operatiunii de import sau de export, dupa caz, în conditii egale.

CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND STOCURILE , PRODUSELE FABRICATE sI DEPRECIEREA STOCURILOR
3.1 CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND STOCURILE CUMPARATE 3.1.1 Contabilitatea si gestiunea materiilor prime si materialelor
Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri , care participa direct la fabricarea

produselor si se regasesc în produsul finit integral sau partial, în stare initiala sau transformata.
Materialele consumabile cuprind doua structuri:

• materiale consumabile (furniturile) reprezinta bunurile care participa sau ajuta indirect procesul de exploatare fara a se regasi de regula în produsul rezultat sub forma de materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, seminte, furaje, etc. • materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mica valoare sau de scurta durata destinate utilizarii repetate în mai multe cicluri de fabricatie Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achizitie, de productie sau la valoarea de piata, dupa caz. Aceasta înseamna ca în conditiile liberalizarii si negocierii preturilor, un rol important revine si modului de reflectare în contabilitate a valorii elementelor natural - cantitative de mijloace circulante. Cantitatile de materiale intrate în urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la pretul de cumparare sau de facturare. Daca ele se procura din import atunci pretul de facturare se suplimenteaza cu o serie de taxe. Dar pentru acest proces se mai efectueaza o serie de cheltuieli specifice de transport - aprovizionare (taxe vamale, comisioane, perisabilitati pe timpul transportului) care trebuie si ele calculate si urmarite separat pentru ca împreuna pretul de cumparare sa permita ajungerea la pretul de aprovizionare (pretul total efectiv).

În cazul materialelor obtinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv în doua etape, si anume: în timpul lunii costul prestabilit prin norme care se recorecteaza si la sfârsitul lunii ca diferenta dintre totalul costurilor efective si cele antecalculate. O problema este evaluarea iesirilor care pot proveni dintr-o multitudine de intrari cu preturi diferite. Astfel evaluarea consumurilor trebuie sa se faca la un anume pret, sau într-o forma care sa permita stabilirea contravalorii stocului final cât mai corect, si diversele influente conjuncturale de consumuri si de preturi sa fie transferate integral asupra perioadei de gestiune care se încheie. Este deci posibil sa folosim un pret mediu de aprovizionare sau un pret mediu de consum care trebuie recorectate cu o cota din cheltuielile de transport -aprovizionare pe baza principiului directiei proportionalitatii sau aceste cheltuieli pot fi imputate direct costurilor de exploatare. Dar mergând din medie în medie, în conditiile unei variatii sensibile a preturilor de facturare de la o perioada la alta în cazul cheltuielilor de transport - aprovizionare se poate sa ne îndepartam de valoarea reala a stocurilor. De aceea, cel putin la finele perioadei de bilant, este necesara inventarierea si evaluarea mijloacelor circulante materiale aflate în stoc. Evaluarea în conditiile liberalizarii si a fluctuatiilor preturilor, are scopul de a aduce valoarea activelor cât mai aproape de valoarea lor reala, iar a pasivelor în stare sa contina si coeficientii asiguratori necesari preîntâmpinarii riscului. Pentru contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale se folosesc conturile din grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale", respectiv conturile sintetice de gradul I: 301 "Materii prime"; 302 "Materiale cfonsumabile" si 308 " Diferente de pret la materii prime si materiale". Continutul si functiunea acestor conturi sunt influentate de metodele de contabilitate a stocurilor folosite - metoda "inventarului permanent" sau cea a "inventarului intermitent" - ca si de pretul de înregistrare folosit. Contul de materii prime evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de materii prime care participa în procesul de fabricatie sau exploatare fara a se regasi, de regula, în produsul finit, integral sau partial, fie în starea lor initiala, fie

transformata, precum si cele necesare procesului de circulatie aflate în patrimoniul întreprinderii. În sfera acestor active circulante materiale se înscrie o gama larga de elemente care se diferentiaza în anumite limite prin caracteristicile comportamentale cum sunt: materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, seminte, materiale de plantat, furaje, materiale de ambalat si altele. Contul 301 " Materiale consumabile" functioneaza în mod similar cu contul 300 " Materii prime". In cazul aplicarii inventarului intermitent, în contul de materii prime si materiale se înregistreaza valoarea la pret de înregistrare a materiilor prime si materiale intrate în gestiunea unitatii (achizitionate de la furnizori, aduse ca aport în natura la capital, constatate plusuri la inventar etc) precum ti pretul de inregistrare a materiilor prime si materiale iesite din gestiune (incluse pe cheltuielile exercitiului, retragerea aportului de capital, lipsuri de inventar si perisabilitati, date spre prelucrare la terti etc). Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", tine evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare sau pentru evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie(taxe vamale, transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile). Materiile prime au o importanta deosebita în procesul tehnologic de obtinere al unui produs. De calitatea, structura si proprietatile lor depind in mod hotarâtor atributele pe care si le vor insusi produsele a caror fabricare este mijlocita de acestea. Materiile prime reprezinta punctul de plecare al oricarei industrii, fundamentul pe care se dezvolta orice ramura industriala. Marea problema cu care se confrunta însa industria, în acest sens este raritatea, caracterul limitat al majoritatilor materii prime. In desfasurarea procesului de aprovizionare a întreprinderii pot intervenii situatii în care materiile prime si materialele receptionate de catre cumparator la sediul furnizorului sa ramâna, datorita lipsei de spatii de depozitare sau a

fonta. prin normele de receptie calitativa. bronz expediate pentru confectionarea unor piese de schimb la întreprinderi specializate sau care dispun de utilaje necesare acestor prelucrari). etichete. Ca urmare contabilitatea va înregistra iesirea acestor valori din gestiunea si contabilitatea materiilor prime si materialelor si trecerea în gestiunea marfurilor. Exista situatii în care unele cantitati de materii prime si materiale devin disponibile si ele se valorifica prin vânzare catre terti. Bunurile achizitionate fiind receptionate devin proprietate a cumparatorului si trebuie achitate furnizorului astfel ca se creaza obligatia de plata fara ca bunurile sa fie în depozitele întreprinderii. sa se faca analize de laborator care dureaza mai multe zile astfel ca loturile sosite în ultimele zile ale exercitiului (lunii) nu se pot receptiona si preda depozitelor la sfârsitul perioadei. • materialele aflate în custodie pentru prezentarea în standuri. categorie definita prin bunuri achizitionate în scopul revânzarii în aceiasi stare.mijloacelor de transport. dat fiind volumul mai redus si întâmplator al acestora (carton. . documente. prin redistribuire. la expozitii sau vânzare la o anumita data. Este necesar sa se delimiteze. In unele situatii anumite materiale sunt eliberate din depozite în afara întreprinderii. trecerea lor în categoria marfurilor. fara a fi prelucrate. temporar în depozitele furnizorului pâna când se creaza conditii pentru expediere. fara a fi vândute ele continuând sa ramâna în patrimoniul întreprinderii care le retine. astfel: • materialele trimise la alte unitati cu scopul de a fi prelucrate dupa cerintele productiei când întreprinderea care le detine nu dispune de utilajele necesare sau organizarea prelucrarii nu este economica. cer. Anumite materiale. Prin decizia de vânzare se schimba destinatia data initiala acelor bunuri. prin structura si compozitia lor. otel. Materiile prime si materialele sunt achizitionate în vederea prelucrarii si încorporarii în produse finite sau pentru consumul lor în alte activitati.

dar care nu trebuie sa depaseasca trei ani. Valoarea lui se include pe cheltuieli fie integral. matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare). aparatele de masura si control. lucrari. servicii a caror valoare se include în cheltuieli. precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie. cu o valoare mai mica decât limita legala stabilita pentru a putea fi considerate mijloace fixe. fie la fabricarea anumitor comenzi individuale. echipamentul de lucru. numit si echipamentul de uzura. Materii prime si auxiliare folosite sunt: • cherestea rasinoase (brad) • cherestes foioase (fag) • PAL (placi din aschii de lemn) • placaj plop furnir brad . dispozitivele. fie esalonat în intervalul duratei normale de serviciu. Valoarea lor se includ pe cheltuieli pe toata durata participarii la fabricarea produselor în cauza. la darea în folosinta. care cuprinde acel echipament care se distribuie muncitorilor de la locurile de munca unde se impune utilizarea unui anumit fel de echipament sau unde îmbracamintea proprie ar fi expusa unei uzuri premature. care se folosesc la mai multe produse. mecanismele. prin intermediul unor cote de uzura stabilite pe unitatea de produs fabricat.Obiectele de inventar sunt bunuri materiale asimilate activelor circulante. verificatoarele. dispozitive si verificatoare cu destinatie speciala(SDV-uri). Clasificarea obiectelor de inventar: • Obiecte de inventar de uz general. fie într-o perioada de cel putin trei ani. indiferent de valoarea lor. aparate de masura si control(AMC-uri) ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie sau în masa. îmbracamintea speciala. fie integral la darea lor în folosinta. indiferent de valoarea lor de serviciu sau cu o durata mai mica de un an. • Echipamentul de protectie care se utilizeaza pentru protejarea sanatatii corporale a personalului din unitate. • Obiecte de inventar cu destinatie speciala din care fac parte: scule. • Echipamentul de lucru.

C. Materiile prime cu care se aprovizioneaza firma însumeaza mari cantitati.placaj.• aracet (pentru ornamente) • urelit rece (adeziv pentru diverse imbunatatiri) • urelit cald (adeziv pentru furnire) • hârtie de slefuit (slefuit suprafete plane) pânza de slefuit (slefuit profile. Arad.C. fiind excedentare.C. "STRATUS MOB" SA. bait. "FORTIUS" S. jud.R.C. trecând în categoria marfurilor. prin productie proprie si prin aport. jud. • S. "AMUR SYSTEM" S. canturi) • feronerii: balamale pentru usi. "FERONERIA PROD" SA. tinandu-se mare cont de calitatea lor. • S. Aprovizionarea firmei cu materii prime si materiale se efectueaza in cele mai bune conditii. situatia normala fiind cea a consumului. când materiile prime si materialele se scot din gestiunea stocurilor. • S. unele sunt trimise spre prelucrare la terti. Cluj . Exista situatii când unele dintre aceste materiale pot fi vândute. Bihor . furnir. Turturesti.C. sild pentru chei. jud. incluzându-se în cheltuielile productiei de baza directe sau indirecte. jud.R. Arad .carton. • S.L.L.feronerie pentru mobilier. Cluj . Stocurile de materii prime si materiale se asigura în general prin aprovizionarea de la furnizori din tara si de peste hotare. Rogojel. . Blaj. jud. altele sunt în custodie.lacuri.pal. Neamt .cherestea. Oradea. "KOBER" S.L.R. chei. zavor pentru inchidere • bait (pentru colorarea materialelor lemnoase) • lac incolor (pentru finisarea suprafetelor) • suruburi (diferite dimensiuni pentru fixarea feroneriilor) • diluant (pentru diluarea lacului daca este necesar) Cei mai importanti furnizori ai societatii sunt reprezentati prin: • S. broasca aplicata.

2 Contabilitatea si gestiunea marfurilor si ambalajelor Marfurile reprezinta ansamblul bunurilor economice cumparate de unitatile patrimoniale în vederea desfacerii lor catre consumatorii finali. "MOBILSAL" SA. astfel SC Mobilsal SA se aprovizioneaza cu cherestea de la firma SC FORTIUS SRL Rogojel. "MOBILSAL" SA.C. De la SC Feroneria Prod SA Arad se aprovizioneaza cu feronerie pentru mobilier. din judetul Cluj. SC Koker SRL din Turturesti. precum si .C. dupa receptia acestora are loc facturarea materiei prime si a materialelor. jud Cluj asigura firmei cantitati mari de pal . Aprovizionarea se face cu resurse însemnate de materii prime. Materialele si materiile prime sunt transportate de furnizorii la sediul firmei. Fiind un client fidel al acestei firme. Firma SC Amur System SRL furnizeaza firmei de mobila carton. unde are loc receptia calitativa si cantitativa. si cumparând o cantitate mare de cherestea . a incheiat cu toate aceste firme contracte.Materia prima de baza o reprezinta cheresteaua. SC Status Mol SA . jud Neamt. iar apoi o comisie de specialitate a analizat ofertele tinând cont de cantitate. prin care sunt specificate felufcalitatea modelului si modalitatea de plata a materiilor prime si materialelor. e o alta firma cu care colaboreaza firma salontana. 3. la o cantitate de 100 m3 cumparata. Aceasta firma aprovizioneaza S. Acesti furnizori au fost alesi prin ofertele dispuse de acestia la sediul firmei.1. din Blaj. S. calitate si pret. cu lacuri si baituri. furnir si placaj. Materiile prime si materialele sunt însotite de Avize de însotire a Marfii. dupa care se stivuiesc în stive pe categorii de grosime si lungime. firma salontana beneficiaza de o reducere de 5 %.

astfel încât. Un alt factor de influenta îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita: inventarul permanent sau inventarul intermitent. când pe baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor în stoc. cu ocazia intrarilor de marfuri. permitând controlul gestionar. în cazul circulatiei marfurilor en-gross. Evidenta marfurilor se tine la cost de achizitie. contul de marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri. Dupa destinatia si locul de gestionare marfurile se împart în urmatoarele categorii: • marfuri aflate în magazine de prezentare si desfacere ale unitatii producatoare • marfuri aflate în depozite cu ridicata destinate vânzarii catre potentalii beneficiari in loturi mari • marfuri aflate în unitatile cu amanuntul destinate desfacerii în cantitati mici catre consumatorii individuali Dupa sursa de provenienta marfurile pot proveni de la furnizor sau din diverse stocuri ale unitatii (materii prime. diminuându-se cheltuielile cu marfuri. Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. în cazul inventarului intermitent contul de marfuri intevine numai la sfârsitul lunii. destinat acestui scop. Un prim factor îl reprezinta forma circulatiei: cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). materiale. daca în acest scop se efectueaza si invenatrierea faptica a stocurilor. vânzarea se face.produsele finite obtinute. în cazul inventarului permanent. evidentiind toate intrarile si iesirile. prin virament. în cazul circulatiei en detail. înregistrate la un cont anume. încasarea urmând a se realiza ulterior. obiecte de inventar. vândute prin magazinele proprii de desfacere cu amanuntul. iar unele unitati pot tine evidenta la pret standard. acest cont indica valoarea marfurilor în stoc. produse finite) destinate vânzarii cu amanuntul. cu plata imediata. în numerar. vânzarea se face pe baza de documente. de regula. în orice moment. La începutul exercitiului urmator .

în schimb în cazul care evidenta analitica se tine global-valoric. TVA si alte taxe nerecuperabile. prime de asigurare. . inclusiv TVA. aport în natura. etc). plus de inventar. Iesirile din gestiune a marfurilor se face prin vânzare.valoric.intervine din nou contul de marfuri în care se inregistreaza valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile. la nivelul gestiunii (asa cum se procedeaza în comertul cu amanuntul). aduse de la terti. primite cu titlu gratuit. prin preturile diferite utilizate ca preturi de înregistrare a marfurilor. la intrarea în patrimoniu. în speta. la care se adauga adaosul comercial si TVA neexigibila daca înregistrarea se face la pret cu amanuntul. organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor. Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri . Astefl în cazul în care evidenta analitica se tine cantitativ. motiv pentru care se calculeaza costul de achizitie al marfurilor vândute potrivit metodei cost mediu ponderat sau FIFO. Potrivit regulamentului de aplicare a legii contabilitatii. Potrivit metodei evaluarii si înregistrarii marfurilor la cost de achizitie evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor se face la cost de achizitie fluctuant pentru aceleasi marfuri. la pret de vânzare si la pret de vânzare cu TVA. pentru înregistrare se utilizeaza pretul cu amanuntul. marfurile la fel ca si celelalte categorii de bunuri materiale. se poate utiliza ca pret de înregistrare pretul de cumparare a marfurilor sau costul de achizitie. minus la inventar. de încarcare-descarcare. în depozitele en-gross trebuie sa se evalueze si sa se înregistreze în contabilitate la costul de achizitie format din pretul de cumparare si cheltuielile accesorii de aprovizionare (cheltuieli de transport. În contul de marfuri potrivit acestei metode se înregistreaza intrarile de marfuri la pret de înregistrare prin cumparare. comisioane. În cazul inventarului permanent modalitatile de înregistrare a starii si miscarii marfurilor sunt: la cost de achizitie. retrageri de aport.evidenta cantativvalorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune influenteaza de asemenea.

la nivelul gestiunii. teoria contabila vine în sprijinul societatilor de distributie. denumit marja bruta aferenta iesirilor. în cazul în care evidenta analitica a marfurilor se tine global. (Si+Rc) cont de diferente de pret K=________________________________________ (Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare Potrivit metodei evaluarii si înregistrarii marfurilor la pret de vânzare inclusiv TVA în cazul în care evidenta analitica se tine dupa metoda cantitativ-valorica.valoric. % marja bruta*100 Rabat comercial = _________________ 100+ % marja bruta Daca întreprinderea practica coeficienti pe feluri de marfa. determinat prin procedeul sutei majorate. prin calculul unui adaos comercial mediu aferent stocurilor de marfuri intrate în . iar iesirile din patrimoniu al marfurilor se înregistreaza la pret de vânzare. se calculeaza la fiecare iesire aplicând coeficientul redus. Din acest motiv. Diferentele de pret aparute la marfuri sunt înregistrate în contul 378 "Diferente de pret la marfuri" care reflecta marja aferenta marfurilor. Pretul cu amanuntul cu TVA = Cost de achizitie + Adaos comercial + TVA neexigibila Adaos comercial = Costul de achizitie x Cota de adaos comercial (%) TVA neexigibila = (Costul de achizitie + Adaos comercial) x 19% Deoarece în practica sunt mai multe cote de adaos comercial. intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vânzare care este format din cost de achizitie la care se adauga marja bruta. în schimb. Daca întreprinderea practica un coeficient de adaos. în practica este dificil de a urmari vânzarile pe fiecare cota procentuala.Potrivit metodei evaluarii si înregistrarii marfurilor la pret de vânzare evaluarea stocurilor. la pretul de vânzare al marfii iesite. marja aferenta iesirilor se caculeaza la sfârsitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare K. Marfurile intrate în gestiune se înregistreaza la pretul de vânzare al lor. se poate utiliza ca pret de înregistrare pretul de cumparare al marfurilor. pentru înregistrare se utilizeaza pretul cu amanuntul (pret de vânzare inclusiv TVA).

(Si+Rc) cont de diferente de pret Printre cei mai reprezentativi clienti ai firmei se numara: KASTEL MEUBEL OLANDA. Clasificarea ambalajelor dupa modul de participare la circuitul economic cuprinde urmatoarele categorii: a) ambalaje recuperabile pe care furnizorul se angajeaza sa le recupereze de la terti (sticle. vânzarii.patrimoniul unitatii. FAVORIT SERVICE GERMANIA Stocurile de ambalaje sunt bunuri de natura activelor circulante ce îndeplinesc functia de ambalaje destinate protectiei marfurilor pe timpul prezentarii. rezultate din productie proprie sau achizitionate de la terti. SPRANKEL MEUBEL OLANDA. transportului si depozitarii. pungii. lazi. astfel: • ambalaje de tipul materialelor de natura obiectelor de inventar folosite în interiorul unitatii patrimoniale sunt înregistrate ca materiale de natura obiectelor de inventar • ambalaje si materiale de ambalat obtinute din productie proprie spre a fi vândute sunt înregistrate ca produse finite . sfoara etc. TIMGRO IM-EXPORT OLANDA FORTUNA MOBEL LUANDEL GERMANIA.) c) ambalaje mixte care în anumite conditii pot fi recuperabile. Ele sunt bunuri fungibile. butoaie etc) b) ambalaje nerecuperabile vândute clientilor odata cu marfa si incluse în pretul marfurilor (hârtie de ambalat. determinat astfel : (Si+Rc) cont de diferente de pret K=_______________________________ (Si+Rd) cont de marfuri . neidentificabile unitate cu unitate. iar în altele nerecuperabile. cu ajutorul unui coeficient de repartizare a diferentelor de pret. Normele contabile din tara noastra prevad atunci când anumite bunuri îndeplinesc functia de ambalaje sa fie contabilizate nu ca ambalaje ci ca o forma particulara de stocuri. borcane. cutii carton. navete plastic.

vândute.3 Monografie contabila privind stocurile . atunci se utilizeaza si contul 308 "Diferente de pret la ambalaje". Fiscal. plusuri la inventar. In cazul ambalajelor iesite din gestiune prin retragerea aportului în natura. fara TVA daca ambalajele sunt deteriorate sau clientul doreste sa le cumpere. trimise la clienti. ambalajele în regim de restituire se factureaza si se supun TVA la livrare urmând ca la restituire suma impozabila sa fie redusa corespunzator. Daca înregistrarea ambalajelor se face la pretul standard . pierderi din calamitati sunt înregistrate la pretul de înregistrare în momentul iesirilor. nerestituite furnizorilor. aceasta prefacturare se transforma într-o operatie de vânzare de ambalaje pentru care se întocmeste o factura complementara în care este inclus si TVA. aduse de la terti. sunt restituite furnizorului dupa un anumit timp. obtinute din productie proprie sau cu titlu gratuit sunt înregistrate la pret de imtegistrare.1. Ambalajele intrate in gestiune prin achizitionare de la furnizori.• materiale de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se înregistreaza ca alte materiale consumabile Contabilitatea sintetica a ambalajelor se tine cu ajutorul contului 381 "Ambalaje". Pretul ambalajului este trecut în factura de vânzare în mod distinct. Materiale folosite la ambalaj: • aracet (pentru închiderea cutiilor de carton) • carton 5 rânduri (3 rânduri) • banda adeziva (scoth) • banda polipropilena (strânge cutia de carton pentru a nu se deschide) • folie nylon (pentru infasurarea elementelor de mobilier din interiorul cutiei de carton) • sârma poligrafica (pentru capsarea cutiei de carton) 3. În cazul în care ambalajele recuperabile nu sunt vândute propriu-zis o data cu marfa. în care se înregistreaza diferenta între pretul prestabilit si costul de achizitie. aport în natura. lipsuri de inventar. avansuri de trezorerie.

% = 401 "Furnizori" 301 "Materii prime" 308"Diferente de pret la materii prime" 4426"TVA deductibila" 23.2.În data de 06. pentru consum.81 301"Materii prime" 308"Diferente de pret la materii prime" 4426"TVA deductibila" 3.300 1.07 06.societatea are în stoc 24mc panouri din rasinoase (materie prima) la cost de achizitie 15.040 18.02.810 347+57 CMP = ______ = ________________ = 321 1.07 07.03.03.1.V.525 lei/mc.2008 pe baza bonului de consum se elibereaza din gestiune. T. cheltuieli de transport 1120 lei.65 601 " Cheltuieli cu materii = 308"Diferente de pret 863.38 18.73+18.65 prime" la materii prime si materiale 2.810 6. T.450.110 18.33 lei/mc.03.03. 21 mc de cherestea din rasinoase.A. 19%. Determinarea diferentelor de pret aferente materiilor prime iesite din gestiune. La data de 02.741 57 21 Si+Vi qs+qi K= 321* 21=6741 - 111.120 3.012812*6741 = 863.1. 2.2007.690 .07 - Iesiri - Stoc 347 Pret 320 330 321 Valoare 111.V. cheltuieli de transport 480 lei. % = 401 "Furnizori" 22.În data de 08.03.43+480 = 0.701.01lei/mc. La data de 07. 19%.040 + 18.57 1.012812 151.A.2008 societatea se aprovizioneaza de la SC Fortius SRL Rogojel cu 57mc de cherestea de rasinoase la cost de achizitie de 0.2008 societatea se aprovizioneaza de la SC Robei SA Bucuresti cu 12mc de panouri din rasinoase la cost de achizitie de 1. (Si+Rd) Ct 308 K = _______________ (Si+Rd) Ct 301 1.03. Intrari 02.l.810 = ___________________ K * Val materiilor prime iesite in consum = 0.

016621 151.06 .Pe baza extrasului de cont primit de la banca si a dispozitiei de plata.501 1.563 36.06 174 33.016621*10.03.563 prime" 2.3.03.73+18. În data de 26.509*7=10.889 materiale la terti 4.300 CMP = ______ = ________________ = 1.03.56 601 " Cheltuieli cu materii = 308"Diferente de pret 175.43+1.03. SC Fortius SRL Rogojel. emitându-se fila CEC seria AB 401'Furnizori" = 5121 "Conturi la banci în 175. Determinarea diferentelor de pret aferente materiilor prime iesite din gestiune: (Si+Rd) Ct 308 K = _______________ (Si+Rd) Ct 301 1. TVA 19%.02. se înregistreaza plata sumei catre furnizorul de materii prime.024+18.889 terti" 4.450.120 = 0. pentru consum.2 La data de 13. 351 "Materii si 2.74 lei.701.O7 07.889 lei = 351"Materii si materiale la 301 "Materii prime 2.2008-se aduce materia prima prelucrata de la terti. Intrari Iesiri - Stoc Pret Valoare 02.563=175.300 10.2 Conform facturii primite se înregistreaza costul prelucrarii materiei prime în = 301"Materii prime" valoare de 1.1 în data de 27.2008 pe baza bonului de consum se elibereaza din gestiune.07 12 - - 24 7 Si+Vi qs+qi K= 1.024 18.56 lei" 5.300 = ___________________ K * Val materiilor prime iesite in consum = 0.2.525 1509 24+12 36.563 1.2008 societatea trimite spre prelucrare la terti 9mc cherestea brad (din cauza unor defectiuni survenite în sala de masini a societatii): 9mc x 321=2.56 prime" la materii prime si materiale 3.509 601 " Cheltuieli cu materii = 301"Materii prime " 10.03. 7mc de panouri din rasinoase. % = 401 "Furnizori" 301"Materii prime" 4426"TVA deductibila" 207.07 06.

07 15.592 02. Intrari Iesiri Stoc Pret Valoare 2.592+924 924 2.110 în lei" 6. în 14.2 Se achita contravaloarea facturii emise de furnizor din avansul de trezorerie. contravaloarea furnizorului de panouri din rasinoase SC Robei SA Bucuresti.03.42 6.3 La întoarcerea soferului din deplasare.42 398.03.420 .07 4 - 11 Si+Vi 12 216 231 220 2. la cost de achizitie de 216 lei/buc.500 lei în vederea deplasarii la Timisoara pentru achizitionarea unor rulmenti necesari masinilor de frezat din cadrul societatii 581 "Viramente interne" 542"Avansuri de trezorerie" = = 5311 "Casa în lei" 581 "Viramente 1. În data de 25. 401 "Furnizori" 542"Avansuri de 1.2008 se restituie casieriei suma necheltuita în valoare de 398.099.56 924 3024"Piese de schimb" 4426"TVA deductibila" 175.03. În data de 13.1 În data de 02.2008 casieria societatii acorda soferului unitatii un avans spre decontare în suma de 1.07 13.03.2008 stocul la piese de schimb era de 12bucati rulmenti 6210.099.02.42 lei.5.02.03.03.2008 se cumpara 4bucati rulmenti 6210 (pentru masinile de frezat). cu ordin de plata 401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci 23.56 6.03.2008 societatea achita din contul de disponibil la banca în lei.56 trezorerie" 6.500 interne" 6. La data de 13.500 1. 581 "Viramente interne" 5311 "Casa în lei" = =5 542"Casa în lei" 581 "Viramente interne" 398. TVA 19%.4 În data de 15.2008 se elibereaza în consum pe baza bonului de consum 11 bucati rulmenti 6210. % == 401 "Furnizori" 1. la pret de achizitie de 231lei/buc.

0714.20 K= 11. de la SC Dragustin SRL Salonta.420 12+4 6024 " Cheltuieli privind = 3024"Piese de 2.2008 societatea avea în stoc 2151itri combustibil lichid (motorina).2008 societatea cumpara de la SNP Petrom SA Salonta 241itri motorina la pret de achizitie de 3.03.60 lei/kg.138. TVA 19%. În data de 02.356. cost de achizitie 3.61 4426"TVA deductibila" 7.74 3021 "Materiale auxiliare" 59.356.80 .74 117+27 CMP = ______ = ________________ = 11.60 313.74 255.03.35 % = 401 "Furnizori" 313. 27kg vopsea grund la pret de achizitie de 11.02. TVA 19%.60 lei/kg.1 În data de 20.68 956. 7.95 lei/litru 8.CMP = ______ = ________________ = 220 qs+qi K= 220*11=2.03.În data de 14.03 11.2007 stocul de materiale auxiliare al societatii era de 117kg vopsea grund.03.03.20 6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" = 3 021 "Materiale auxiliare" 255. 373.03.59 Valoare 1.98 lei/litru.62 11.03+313.60*22=255.60 1.2008 se elibereaza din gestiune pe baza de bon de consum 22kg vopsea grund necesare fluxului de productie Intrari 02. În data de 02.20 8. % = 401 "Furnizori" 3022"Combustibil" 4426"TVA deductibila" 1.420 piesele de schimb" schimb " 7.2008 societatea achizitioneaza pe baza de factura fiscala.03.1. In data de 15.2.07 15. cost de achizitie de 11 .88 181.07 2 7 Iesiri 22 Si+Vi qs+qi Stoc 117 Pret 11.

87 1.451.052* 10 % ) Net comercial Scont decontare (* 2 %) Net financiar TVA deductibil Total factura 7.9.2007 se încaseaza contravaloarea dulapurilor vandute prin contul de disponibil din banca: 5121 "Conturi la banci in lei" = 411 "Clienti" 642 14.2007 societatea vinde 72 buc de dulapuri pentru dormitoare: 411 "Clienti" = 707 "Venituri din 642 vanzarea marfurilor" 13.2008 societatea vinde marfuri unui client caruia îi acorda un rabat pentru defecte de calitate de 6%.93 vândute Rabat 1 (8.246.03.În data de 22. În data de 16. În data de 03.20 7.03. pentru protectia marfurilor din productie proprie de forma cutiilor de scanduri: 381 "Ambalaje" = 711 "Variatia 642 stocurilor" 12.03. Valoarea bruta a marfurilor 8.2008 se înregistreaza obtinerea de ambalaje. În baza contractului de sponsorizare încheiat între SC Mobilsal SA si Asociatia Sportiva Shotokan Salonta.03. În data de 03. pe baza bonului de consum 608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 12. remiza pentru fidelitatea clientului 10% si scont de decontare pentru plata înainte de scadenta de 2 %.03.567 514 8.052 805.80 144. În data de 17.2007 se înregistreaza consumul de ambalaje necesar pentru ambalarea produselor.349.347 ambalajele" 15. în valoare de 2 lei prin magazin propriu: 371 "Marfuri" = 345 "Produse finite" 642 11.42 donatii si subventii" 10 .03.101.35 8. 6582"Cheltuieli privind = 301 "Materii prime" 6.567* 6 % ) Remiza 2 (8.2008 societatea înregistreaza vânzace de produse. societatea sponsorizeaza clubul sportiv cu 2mc de cherestea din rasinoase (pentru reamenajarea salii de antrenamente): 2mc x 321lei/mc = 642 lei.22 . În data de 10.

411 "Clienti" = % 707 " Venituri din 8.550.257 87.35 vânzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata" 16. Comisionul societatii este de 8% din valoarea externa.1.2 CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND PRODUSELE FABRICATE 3.35 3.87 1.21 % = 371 "Marfuri" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 378 "Diferente de pret la 22. de natura semifabricatelor.349. Se înregistreaza scaderea din gestiune a marfurilor vândute 4111 "Clienti" 67. produselor finite si a produselor reziduale.44 .349. prin = disponibilul din banca în valuta = 5124 "Conturi la banci în 4111 "Clienti" valuta" 18.257 81.357.2008 se înregistreaza încasarea clientului extern. Cursul de schimb valutar fiind de 3.500 Cont 371 378 Sold initial debitor 58. facturând marfurile clientului extern la pret de livrare de 18000 euro. 105.Contabilitatea si gestiunea produselor Activitatea desfasurata de unitatile patrimoniale cu caracter productiv se concretizeaza în obtinerea de produse. în data de 17.101.93 667"Cheltuieli privind sconturile acordate" = 411 "Clienti" mobila pentru camere de zi în comision.856 Si378+Rc378 Si371+Rd371 Rulaj debitor 254.657 Rulaj creditor 105.856+0 = 0. Societatea SC Mobilsal SA în data de 16.03.03.75 lei % 67.400 lucrari executate si servicii prestate" 17.21 marfuri" 4428 "TVA neexigibila" 1.212406 158.2.657 - Kr = _______________ = ___________________ S378 =Rc371+Kr378= 105257*0.212406=22.2008 efectueaza un export de 144.22 7.965+254.500 62.965 - Sold initial creditor 87.451.357.100 401 "Furnizori" 704 "Venituri din 5.

care urmeaza a fi valorificate. contabilitatea stocurilor de produse fabricate se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupa 34"Produse": • 341"Semifabricate". Produsele fabricate sunt destinate vânzarii. ceea ce presupune un flux material al acestora. catre terti. În cazul utilizarii inventarului permanent. prezentat în figura urmatoare: PRODUCTIE à STOCARI à VANZARI Înregistrarea în contabilitate a operatiunilor de obtinere. fiind legate în mod direct de profilul principal de activitate al agentilor economici. veniturile obtinute încadrându-se în categoria veniturilor generatede activitatea de baza. reprezentând cea mai mare pondere în totalul acestora. Produsele finite reprezinta bunurile care au parcurs în întregime fazele procesului de productie urmând a fi depozitate în vederea livrarii lor catre clienti. Potrivit Planului de conturi general. produsele fabricate sunt vândute catre terte persoane (clienti). • 346"Produse reziduale". materiale recuperabile sau deseuri. stocare si vânzare a produselor se poate realiza în functie de tipul de inventar utilizat si anume. Dupa ce au fost obtinute si stocate. • 345"Produse finite". Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi. Sunt considerate deci venituri din activitatea de exploatare. • 348"Diferente de pret la produse". în contul 345"Produse finite". .Semifabricatele reprezinta bunuri al caror proces de productie s-a încheiat (terminat) într-o sectie sau faza de fabricatie si care urmeaza sa-si continue procesul tehnologic în alte sectii sau faze de fabricatie. inventar permanent sau inventar intermitent. sau urmeaza sa fie livrate tertilor. în aceasta stare. toate operatiile privind intrarea de produse finite se înregistreaza la costuri de productie efective sau la preturi prestabilite (standard).

acestea functionând doar la începutul si sfârsitul perioadei de gestiune. stocare si vânzare a produselor se poate realiza în functie de tipul de inventar utilizat si anume. în momentul obtinerii lor. nu se cunoaste costul de productie efectiv în momentul obtinerii lor din procesul de productie. b. Daca conturile de produse prezinta sold la începutul exercitiului financiar. fiind necesara înregistrarea lor la preturi prestabilite (standard). deci pentru produsele finite obtinute în cursul perioadei de gestiune. . De regula. inventar permanent sau inventar intermitent. Aceasta varianta este utilizata mai rar. înregistrarea în contabilitate a produselor finite în cazul utilizarii costurilor de productie efective. care se va înregistra în contul 711 "Variatia stocurilor" Înregistrarea în contabilitate a operatiunilor de obtinere. În cazul utilizarii inventarului intermitent. care se vor înregistra în conturile de diferente. înregistrarea în contabilitate a produselor finite în cazul utilizarii preturilor prestabilite (standard). se considera ca aceste produse existente în stoc sunt destinate vânzarii în perioada de gestiune si se înregistreaza destocarea sau iesirea din gestiune prin contul 711 "Variatia stocurilor" În timpul perioadei de gestiune. costurile de productie efective se determina la sfârsitul perioadei de gestiune (cu ajutorul contabilitatii de gestiune). La sfârsitul perioadei de gestiune se stabileste prin inventariere stocul de produse finite existente în depozit. deoarece presupune cunoasterea costurilor de productie efective a produselor în timpul lunii. La sfârsitul perioadei se vor calcula diferentele dintre costurile de productie efective si preturile prestabilite. considerându-se ca acestea sunt destinate vânzarii în aceeasi perioada si nu stocarii. obtinerea de produse nu se înregistreaza în conturile de produse.a. se schimba functia conturilor de stocuri.

pentru mobilarea camerelor de zi. rezultate din procesul de fabricatie. • Croit masive: se ia materia prima din uscatorie si se croieste dupa dimensiunile stabilite în fisa de croire. iar apoi la calibrarea grosimii. gaurirea si montarea de proba. Se poate organiza astfel o productie diversificata de mobila. Ca urmare a practicarii pe scara larga a cooperarii si specializarii în productie. La fel se procedeaza si cu panourile din PAL. Reperele din care se executa tabliile dulapurilor se trec la masinile de frezat panouri. Procesul de productie pentru reperele si subansamblele produsului "Dulap cu 3 usi Hacienda" cuprinde urmatoarele faze. în linii de montare. furniruirea. procurate prin cooperarea în productie (sertare. în care se folosesc repere din lemn masiv. iar aceste repere croite la dimensiuni brute trec la rindeluire pe cele patru fete. tineret etc.iar la urmatoarea slefuire aceasta se taie) si în final slefuirea cu o granulatie fina. panouri si rame. De aici urmeaza croirea (dimensionarea) la dimensiunile nete. folosind liniile de prelucrare semiautomate si automate. acestea procurându-se prin cooperarea de la unitati de productie specializate. precum si alte repere si subansambluri. receptia si ambalarea. sectiile de prelucrari mecanice ale reperelor din lemn masiv lipsesc. pregatirea pentru finisare si finisarea.unde se executa profilarea. • Urmatoarea faza prin care trec aceste repere este slefuirea cu o granulatie dura. placaj. . asamblarea. PFL. prelucrarea mecanica a panourilor. Tehnologia de prelucrare se desfasoara în flux continuu. materiale pentru tapiterie etc. furnire. camerelor de dormit. accesorii si feronerii. procesul de fabricatie la o mobila corp cuprinde urmatoarele tehnologii (procese tehnologice): calibrarea panourilor la grosime. umectarea (se sterg reperele cu fase umede pentru a ridica fibra lemnului.Montarea în produse se face în flux continuu. Toate aceste repere urmeaza fluxul tehnologic din sectorul II -prelucrari macanice. componente de sertare etc.) Într-un proces de fabricatie modern.

Determinarea productiei neterminate se face prin inventariere la sfârsitul perioadei de gestiune (lunii). • Urmatoarea faza prin care trec produsele se executa în sectorul montajfinisaj (sectorul V.2Contabilitatea si gestiunea productiei în curs de executie Stocurile de productie în curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de fabricatie prevazute în procesul tehnologic. • -În ultima faza a procesului de productie se executa ambalarea produselor în vederea livrarii acestora catre clienti 3. • Montarea finala si retusul dupa lacuire se executa în sectorul V. valoarea productiei în curs de executie fiind egala cu dieferenta între totalul cheltuielilor de productie obtinute. de asemenea.a). în cadrul productiei în curs de executie se cuprind. . se slefuiesc profilele si se executa mici reparatii.a). tot aici având loc si pregatirea pentru finisaj (se iau muchiile canturilor. precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplete în întregime. unde se aplica baituirea si lacuirea precum si feroneria aferenta fiecarui reper. Stocurile de productie în curs de executie nu sunt înscrise direct în contul de rezultate ci doar diferenta între stocul final si stocul initial aferente acestor stocuri. lucrarile si serviciile precum si studiile în curs de executie sau neterminate. iar evaluarea si înregistrarea se face la cost de productie. daca sunt necesare). În practica contabila româneasca normele recomanda determinarea valorii productiei în curs de executie fie prin inventarierea productiei neterminate la finele perioadei.2. prin metode tehnice de constare a stadiului sau gradului de efectuare a operatiilor tehnologice.• Se trece la urmatoarea faza si anume la asamblarea subansamblelor si a corpurilor (faza executata în sectorul IV. în cel de-al doilea caz fiind obligatorie inventarierea productiei în curs la finele exercitiului. fie prin metoda contabila.b si reprezinta una dintre ultimele si cele mai importante faze de fabricatie.

nefiind terminate la finele perioadei de gestiune. în vederea oglindirii acestora în contul de bilant patrimonial. 3. . în consecinta conturile de stocuri de productie în curs de executie au o existenta efemera. Cu ajutorul contului 331"Produse în curs de executie" se tine evidenta stocurilor de produse în curs de executie existente la sfârsitul perioadei. urmând ca ele sa se închida prin articole contabile inverse în prima zi a exercitiului financiar urmator.Monografie contabila privind produsele . a stocurilor de productie în curs de executie provenite din perioada precedenta. 332 "Lucrari si servicii în curs de executie". a productiei în curs de executie determinata pe baza de inventare fizice. la sfârsitul peroadei stabilite pe baza de inventar sunt înregistrate la cost de productie ele vor iesi din gestiune la începutul perioadei urmatoare. productia în curs de executie se caracterizeaza. de regula la sfârsitul excercitiului expirabil. Potrivit Planului de conturi general. ele utilizându-se numai pentru a "stoca" cheltuielile aferente productiei neterminate în ultima zi a exercitiului financiar expirabil. Produsele în curs de executie obtinute. de regula la începutul exercitiul financiar. 331 "Produse în curs de executie". din punct de vedere contabil în cheltuieli. care nu a parcurs toate stadiile de prelucrare. . Cu ocazia întocmirii bilantului contabil se impune "stocarea" cheltuielilor aferente productiei neterminate. fluxurile contabile privind destocareaÂ\ restocarea intermitenta a productie în curs de executie genereaza urmatoarele fluxuri contabile: • destocarea la începutul perioadei a£ referinta.3. contabilitatea stocurilor de productie în curs de executie se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupa 33"Productia în curs de executie".2.În fapt. În concordanta cu principiul independentei exercitiilor financiare. • stocarea la sfârsitul perioadei de referinta. dupa continutul economic fiind un cont de active circulante.

2007 în cadrul compartimentului pregatire-programarelansare din cadrul societatii. cheltuieli comune ale sectiei.2007 pe baza bonului de predare se înregistreaza intrarea produselor finite (100 bucati dulapuri "Dulap cu 3 usi Hacienda") obtinute din productie proprie.03.400 stocurilor" Pretul de productie standard a fost determinat pe baza antecalculatiei de pret. În data de 25. se determina costul efectiv de productie al unui produs.Pret in valuta al unui produs: 1254/3. în valoare totala de 1174 lei/bucata.254 lei/bucata.03.31. vom lua în considerare cursul de schimb al valutei cu care se opereaza produsele pe piata externa (cursul de schimb al monedei EURO din data în care a fost înregistrata intrarea produselor în gestiunea unitatii si în contabilitate). cu scopul livrarii acestor produse catre firma TIMGRO din Olanda 1.2 La data de 28. stabilindu-se astfel pretul unitar în valuta al produselor.1 În data de 24. .34 EURO 1. salariale. pe baza comenzii din 03. Se înregistreaza în contabilitate operatiile aferente obtinerii din productie proprie a 100 bucati dulapuri "Dulap cu 3 usi Hacienda". efectuate de societate în momentul lansarii comenzii (celor 100 bucati dulapuri) în productie Antecalculul de pret a fost realizat asupra unei bucati din comanda respectiva.48 lei/EURO.01. de desfacere). prin însumarea tuturor cheltuielilor efectuate în decursul lunii.254 lei/bucata).48 = 360. 345 "Produse finite" = 711 "Variatia 125.2008 : 3. la pretul de productie standard (prestabilit) de 1.400 lei (100 bucati x 1.2005.2008 se obtin din productie proprie 100 bucati dulapuri.254 lei. Ţinând cont de faptul ca produsele obtinute sunt destinate exportului. aferente obtinerii produselor (cheltuieli materiale.1. în gestiunea unitatii. Pretul standard total al produselor fabricate este în valoare de 125. -Curs de schimb al monedei EURO la 25.Pret prestabilit al produselor : 1254 ________________________________________________________ . . prin aceasta urmarindu-se încorporarea tuturor cheltuielilor necesare obtinerii productiei celor 100 bucati dulapuri.03. la pretul de înregistrare de 1.

713.034 EURO .Vom determina în continuare diferenta de pret dintre pretul prestabilit (standard) si costul efectiv de productie.400 lei .valoarea la cost de productie 1000 buc*1174=117.pret pentru intrari (Rd348) K = _________________________________________________________________ .34 EURO/ buc . -Valoarea la pret standard 1000 buc*1254=125.pretul produs în valuta 360.400 lei ________________________________________________________ . 1.Diferenta de pret aferenta intrarilor in gestiune 8000 lei Diferenta de pret aferenta intrarilor în gestiune este favorabila deoarece pretul prestabilit (standard) este mai mare decât costul efectiv de productie si va fi înregistrata în contabilitate astfel: 348"Diferente produse" stocurilor" 1. societatea fiind raspunzatoare de integritatea produselor pâna în momentul încarcarii acestora în mijloacele de transport si a efectuarii controlului vamal din punctul vamal teritorial Salonta.2008 societatea vinde produsele obtinute din productie proprie. = 125.400 lei = 711"Variatia 345"Produse finite" 125. Pret initiale (Sid 348)-Dif. pe baza comenzii lansate de firma TIMGRO din Olanda. astfel: 100 bucati dulapuri x 1254lei/buc.690 de pret la = 711 "Variatia 8000 -cantitate livrata 100 buc .valoarea totala a produselor în lei 120. la pretul de vânzare de 124.90 lei Înregistrarea în contabilitate a livrarii produselor catre clientul extern se va realiza astfel: 411 "Clienti" = 701 "Venituri din vânzarea 120.2008 3.400 stocurilor" Concomitent se determina diferenta de pret aferenta iesirilor din gestiune cu ajutorul coeficientului de repartizare (K).35 lei/EURO ________________________________________________________ .3. în data de 29. care se determina prin formula: Dif.713.90 produselor finite" Cheltuielile de transport precum si asigurarea bunurilor pe timpul transportului sunt suportate în totalitate de beneficiar.03.01.4 Societatea descarca gestiunea pentru produsele finite vândute.curs de schimb euro la 29.valoarea totala a produselor în valuta 36.

2008 societatea MOBILSAL încaseaza contravaloarea facturii din 29.01. -Sold initial debitor cont 348 -Sold initial debitor cont 345 .008.609. astfel: 0.Val.60-3. ca o iesire de . la cursul de schimb de 3.400 145.61 Aceasta suma reprezinta diferenta de pret aferenta iesirilor de produse din gestiunea societatii.diferente curs favorabile 3.93+125.027150*125.Rulaj debitor cont 348 .56+8000 K = ___________________ = 0.1 Deprecierea .90 lei 3.60 lei/EURO 129722. în valoare totala de 36.2008.027150 174.3 DEPRECIEREA STOCURILOR 3.90 9.48 EURO*(3.034 EURO.404.curs de schimb la livrare .400 În continuare aplicam coeficientul de repartizare K asupra descarcarii de gestiune la pretul standard (prestabilit).2071. diferenta care în aceasta situatie este favorabila si care va fi înregistrata în contabilitate astfel: 71 l"Variatia stocurilor" = 348"Diferente de 3.3.56 174.stoc initial la pret standard (Sid 345)+ Val.5 .5 3.24 1.caracterizare în viziunea normelor internationale Un provizion ar trebui recunoscut numai când întreprinderea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior este probabil. 3.93 8000 125.713. prin contul de disponibil la banca în valuta.curs de schimb la incasare % 411 "Clienti" 765"Venituri din diferente de curs valutar" 129.40 lei ______________________________________________________________ _____ .03.722.404.60 lei/EURO.35)= 9008.valoarea totala a produselor în lei 120.90 lei 5124"Conturi la banci în valuta" = . În data de 30.207.609. Intrari la pret standard (Rd 345) Pentru aceasta vom trece la preluarea soldurilor initiale ale conturilor 345"Produse finite" si 348"Diferente de pret la produse" din balanta de verificare.61 pret la produse" 2.35 lei/ EURO 1.Rulaj debitor cont 345 145.400=3.

Natura economica si tehnica contabila a acestor provizioane este similara cu cea a celorlalte provizioane pentru deprecierea bunurilor. La închiderea exercitiului valoarea de intrare a stocurilor si productiei în curs de executie se compara cu valoarea actuala fiind retinuta pentru înregistrarea în contabilitate numai situatia în care valoarea de intrare este superioara valorii actuale. 6 Determinarea valorii bilantiere se face în mod separat penrtu fiecare categorie de stocuri si productie în curs de executie. iar pentru diferenta dintre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar firma poate constitui un provizion. pentru acoperirea eventualelor pierderi prin depreciere. constituindu-se daca este cazul. marfurilor. valoarea de intrare în gestiune a stocurilor si productiei în curs de executie se compara cu valoarea de inventar a acestora. diferenta impunând constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei în curs de executie. cu ocazia inventarierii. aceasta se înregistreaza în contabilitate. materialelor consumabile. Valoarea de inventar este data de pretul pietei si de utilitatea bunurilor respective. însa se refera la sume sau momente incerte. Aceste provizii se constituie la sfârsitul fiecarui an. . provizioane distincte pentru deprecierea materiilor prime. urmând a fi utilizate în anul urmator la constatarea deprecierii. Daca valoarea de intrare este mai mare decât valoarea de inventar. Provizioanele sunt obligatii reale. adica prin includerea unor cote parti în cheltuielile de exploatare. productiei în curs de executie. stocurile aflate la terti. obiectelor de inventar. ceea ce le confera si semnificatia de obligatii estimate. animalelor. In principiu la închiderea exercitiului financiar. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se face pe calea autofinantarii.resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva si poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei Conditiile de risc si incertitudine în care sunt gestionate stocurile de bunuri impun ca masura de prevenire crearea unor provizii la dispozitia întreprinderii. produselor.

deocamdata neexistente în tara noastra. fiind interzis cumulul acestor doua provizioane. • interpretare economica. Provizioanele pentru fluctuatii de cursuri. ca în cazul materialelor achizitionate pe teritoriul national si pentru care preturile sunt strîns legate de variatia preturilor internationale sau în cazul în care întreprinderea executa prima transformare a materialelor achizitionate pe pietele internationale. Marimea cheltuielior anuale cu aceste provizioane este limitata de marimea beneficiului exercitiului considerat. Legislatia si practica contabila franceza opereaza cu doua tipuri de asemenea provizioane si anume: provizioane pentru cresterea de pret si provizioane pentru fluctuatii de curs. Textele legale franceze prevad ca atunci când pentru un material sau pentru un produs dat se constata. întreprinderea este îndreptatita sa constituie un provizion corespunzator fractiunii care depaseste limita de 10%. Asa cum se subliniaza în literatura de specialitate.În afara provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se pot constitui si provizioane reglementate în baza unor dispozitii legale exprese. în caz de crestere importanta de preturi. pe parcursul unei perioade care nu poate depasi doua exercitii succesive. sa se constituie provizioane pentru fluctuatii de cursuri. respectiv un venit la diminuare sau anulare. notiunea de provizioane pentru deprecierea stocurilor comporta o dubla interpretare. Legislatia franceza admite. o crestere de preturi superioara procentului de 10%. Tehnica de înregistrare contabila este asemanatoare cu a celorlalte provizioane reglementate. potrivit careia aceste provizioane reprezinta o cheltuiala la constituire sau majorare. . Provizionaele pentru majorarea preturilor au fost instituite pentru a permite întreprinderilor sa deduca din bazele de impozitare o fractiune din beneficiile afectate pentru reconstituirea stocurilor.

În perioada urmatoare la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor respective. la finele exercitiului financiar. se constituie provizioane pe seama cheltuielilor. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei în curs de executie Provizioanele pentru fluctuatii de cursuri. care sunt provizioane pentru riscuri si cheltuieli create ca urmare a constatarii unor pierderi latente rezultate din conversia unor elemente patrimoniale respectiv creante si datorii evaluate în devize. se diminueaza sau se anuleaza astfel: • în situatia în care deprecierea este superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar . precum si a productiei în curs de executie. Ca tehnici practica franceza utilizeaza doua metode: metoda generala si metoda crearii si anularii globale a provizioanelor. Pentru deprecierea stocurilor de marfuri. Metoda generala consta în crearea si cresterea provizoanelor înregistrându-se totodata o crestere a cheltuielilor. si diminuarea sau anularea lor. metoda poate fi aplicata pe categorii de stocuri sau pe ansamblu. produse si alte bunuri materiale.. ca si cele pentru cresterea preturilor sunt constituite în legatura cu reînoirea stocurilor deja existente si au caracter de provizioane reglementate.3. prin virarea partiala sau totala a acestora la venituri din provizioane.2. de regula. cu ocazia inventarierii. provizioanele constituite se suplimenteaza. Normalizatorii contabili români recomanda delimitarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei în curs de executie pe feluri de provizioane. Provizioanele pentru fluctuatii de curs valutar se deosebesc de provizioanele constituite pentru pierderi din schimb valutar. pe baza careia provizioanele pentru deprecierea stocurilor constituie o modalitate de rectificare a valorii acestor elemente patrimoniale de valoarea lor bruta la valoarea neta. materii prime si materiale. materiale de natura obiectelor de inventar. 3.• interpretare contabila.

pe seama cheltuielilor de exploatare. 6841=391 10. Cheltuielile ocazionate de constituirea si suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei în curs de executie sunt înregistrate în contul 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante" Diminuarile si anularile de provizioane aferente stocurilor si productiei în curs de executie constau în virarea acestora. constituind realizarea unor venituri. Pentru deprecierea stocurilor de materii prime s-au constituit provizioane de 10. 6814=397 20. putandu-se utiliza urmatoarele situatii: . o data cu ocazia inventarierii.000 si se constituie provizion. deci se anuleaza.000 3. Aceste provizioane nu s-au folosit pana la sfarsitul anului. La sfarsitul anului se constata ca provizionul constituit nu a fost stabilit corespunzator .• în cazul în care deprecierea constatata este superioara provizionului constituit.3. la iesirea din patrimoniu a stocurilor. comisia pentru inventariere constata stocuri de materii prime care au suferit o depreciere reversibila.000 lei. la venituri si sunt îregistrate an contul 7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".000 4. Cu ocazia inventarierii se constata deprecieri la marfuri in valoare de 20. 391=7814 10. partiala sau totala. La sfarsitul lunii.000 2.3 Monografie contabila privind deprecierea stocurilor 1. diferenta se deduce din provizionul constituit si se înregistreaza la venituri • cu ocazia anularii unui provizion. provizioanele constituite se înregistreaza la venituri Metoda anularii si crearii globale a provizioanelor: provizioanele aferente stocurilor initiale sunt anulate prin virarea lor la venituri iar provizioanele corespunzatoare stocurilor finale sunt create prin majorarea concomitenta a cheltuielilor. 3.

000 6814 "cheluieli de = exploatare privind provizioanele pentru deprecierea 15.A.000 393 "Provizioane pt = deprecierea productiei în curs de executie" 7814 " Venituri din provizioane pt deprecierea activelor circulante" 1. Oradea se transforma în S. Venituri din provizioane pt deprecierea activelor circulante" constituire 397 pentru "Provizioane deprecierea 20.C.000 6. Se constituie un provizion pentru deprecierea produselor în suma de 8.P.000 lei 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pt deprecierea activelor circulante" = 394 "Provizioane pt deprecierea produselor" 8. . sectia Mobila a fostei C.. Venituri din 5.a) se diminueaza provizionul constituit la începutul anului cu suma de 5.000 marfurilor" activelor circulante 5..000 provizioane pt deprecierea activelor circulante" b) se anuleaza provizionul constituit si se constituie un nou provizion anulare 397 "Provizioane pt = deprecierea marfurilor" 7814. Se suplimenteaza provizionul constituit cu suma de 1.000 CAPITOLUL 4 CONCLUZII sI PROPUNERI Pe baza legii nr. 15 si 31 din 1990 începând din 23 noiembrie 1990.000 lei 397 "Provizioane pt = deprecierea marfurilor" 7814. "MOBILSAL" S. Salonta.L.

Germania. sub forma de materii prime sau furnituri care trebuie sa fie consumate în procesul de prestare de servicii. Produsele realizate sunt de o calitate superioara. are o larga piata de desfacere si pentru Rusia si SUA. inclusiv terenurile si alte mijlooace fixe. Totodata modelele pe care le fabrica aceasta firma sunt renumite si datorita design-ului deosebit. unde sunt exportate aceste mobiliere. mobila produsa la firma salontana SC "MOBILSAL" S. Conform IAS 2 stocurile sunt definite ca toate activele obtinute în scopul revânzarii pentru desfasurarea normala a activitatii.A. Stocurile sunt active detinute pentru a fi vândute în cursul normal al activitatii. fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizari. pe baza contractelor si a comenzilor clientilor externi din Olanda. Un activ achizitionat în alte scopuri decât vânzarea în . productia realizata fiind compusa din programul "stil rustic scandinav" cu elemente de sculptura (mobilier pentru dormitoare.6. Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intevin în cadrul ciclului de exploatare. Marea Britanie. Datorita calitatii exceptionale si datorita imaginii firmei. produce exclusiv pentru export. în curs de productie. cu finisaj mat în natur si în diferite culori). pentru o astfel de vânzare. satisfacând toate cerintele si nevoile partenerilor. fie pentru a fi vândute în aceeasi stare sau la terminarea procesului de productie. Firma SC "MOBILSAL" S. Profilul societatii este de productie si desfacere de mobila corp si tapitate.redobândind personalitatea juridica si având un capital integral de stat si un numar total de 340 salariati. camere de zi. Piata Democratiei nr.A. având sediul social pe str. Productia este realizata în marea majoritate pentru export. camere de zi) si din mobilier cu finisaje speciale (mobilier pentru sufragerii. pentru ca în anul 1992 sa devina societate cu capital integral privat cu un numar de 314 angajati. sufragerii.

în produsul finit. sau au fost livrate direct clientilor. fara a se regasi. • Produsele reziduale sunt elementele secundare rezultate din procesul de fabricatie: rebuturi. indiferent de valoarea lor. • Semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat pentru o faza de fabricatie si care vor continua procesul de fabricatie în alte sectii. fie transformata • materiale consumabile participa sau ajuta la desfasurarea procesului de productie sau. de obiecte de inventar. în vederea vânzarii. prevazute în procesul tehnologic. de marfuri si de ambalaje. de produse. În modelul bilantier din tara noastra. sau o durata mai mica de un an. dar fizic se gasesc la terti sau sunt în curs de aprivizionare. de exploatare. precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate în întregime. în general. în fapt ele sunt stocuri de materii si materiale. trimise spre prelucrare la terti. de animale. materiale recuperabile. . sunt individualizate urmatoarele categorii de bunuri: • materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regasesc în produsul finit integral sau partial. pentru parcurgerea celorlalte faze. . indiferent de durata lor de serviciu. sau vor fi vândute tertilor • Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si au fost depozitate. • Materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decât limita prevazuta de lege. pentru a fi considerate mijloace fixe.desfasurarea normala a activitatii nu devine stoc în baza unei decizii ulterioare de vânzare a acestuia. fie în starea lor intiala. deseuri. • Productia în curs de executie este productia care nu a parcurs toate fazele de prelucare. aflate în custodie sau consignatie la terti. precum si bunurile asimilate acestora. • Stocuri aflate la terti reprezinta diferitele materiale de natura stocurilor aflate în curs de aprovizionare. care patrimonial apartin întreprinderii. de regula.

cele crescute si folosite pentru reprodutie. a)Costul stocurilor se refera la costurile de achizitie. ajusteaza profiturile în concordanta cu ceea ce este avantajos pentru conducere. • Ambalajele sunt bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si depozitarii sau pentru o cât mai buna prezentare comerciala a acestora. • Marfurile sunt acele care au fost achizitionate pentru a fi revândute în aceeasi stare sau dupa ce au suportat o foarte usoara transformare. determinate de acestea. de manipulare si alte costuri direct imputabile achizitiei de marfuri. Stocurile trebuie evaluate la cea mai mica valoarea dintre cost si valoarea neta de realizare. masurarea si evaluarea stocurilor este determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute în bilant si vor influenta contul de profit si pierdere. cele puse la îngrasat pentru a fi valorificate. lapte si blana. prin cresterea si descresterea valorii stocului. costurile de transformare si alte costuri angajate pentru a aduce bunurile în locul si în starea în care ele se gasesc. cele crescute pentru productia de lâna.• Animalele: post care se refera la animalele nascute sau cele tinere de orice fel. materiale si servicii Alte costuri Celelalte costuri nu sunt incluse în costul stocurilor decât în masura în care ele sunt angajate pentru a duce stocurile la locul si în starea în care ele se gasesc Costurile de transformare cuprind: • cheltuielile directe legate de unitatile produse. precum si coloniile de albine. Recunosterea. Costurile de achizitie cuprind: • pretul de cumparare • taxele vamale si alte taxe (altele decât taxele recuperabile ulterior de întreprindere de la administratia fiscala) • cheltuielile de transport. oferind o altenativa acelor tratamente contabile care. precum manopera directa .

atât cantitativ cât si valoric. ocazionate • de transformarea materiilor prime în produse finite.• cota parte din cheltuielile indirecte de productie. Metoda operativ-cantitativa (pe solduri) . stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la valoarea lor realizabila neta. elementele care fac parte din clauzele unui contract de vânzare sau de prestare de servicii deja încheiat. b)Valoarea neta de realizare La închiderea exercitiului. Contabilitatea analitica se poate tine în functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale întreprinderii. fixe si variabile. La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii Metoda inventarului permanent În cazul utilizarii inventarului permanent în contabilitate. Global valorica. Cantitativ-valorica. trebuie sa fie evaluate în functie de pretul stipulat în contract. . Estimarea valorii realizabile nete trebuie sa tina cont de destinatia elementului considerat. dupa una din urmatoarele metode: . . Astfel. daca aceasta din urma este mai mica. Operativ-cantitativa. ceea ce permite stabilirea si cunoasterea în orice moment a stocurilor. în conturile de stocuri se înregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric. Metoda inventarului intermitent Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice) În cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri. iar în contabilitatea generala se tine o evidenta cantitativ valorica.

în contabilitatea generala se tine evidenta valorica pe gestiuni. Marfurile reprezinta ansamblul bunurilor economice cumparate de unitatile patrimoniale în vederea desfacerii lor catre consumatorii finali. Exista situatii când unele dintre aceste materiale pot fi vândute. incluzându-se în cheltuielile productiei de baza directe sau indirecte. evidenta se tine numai valoric.În cazul utilizarii acestei metode. la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii. când materiile prime si materialele se scot din gestiunea stocurilor. Daca ele se procura din import atunci pretul de facturare se suplimenteaza cu o serie de taxe. de productie sau la valoarea de piata. dupa caz. Stocurile de materii prime si materiale se asigura în general prin aprovizionarea de la furnizori din tara si de peste hotare. precum si . în cazul materialelor obtinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv în doua etape. Materiile prime cu care se aprovizioneaza firma însumeaza mari cantitati. fiind excedentare. unele sunt trimise spre prelucrare la terti. trecând în categoria marfurilor. atât la nivelul gestiunii. Contabilitatea si gestiunea marfurilor si ambalajelor. Cantitatile de materiale intrate în urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la pretul de cumparare sau de facturare. prin productie proprie si prin aport. altele sunt în custodie. Metoda global-valorica În cazul utilizarii acestei metode. iar în cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. cât si în contabilitate. situatia normala fiind cea a consumului. si anume: în timpul lunii costul prestabilit prin norme care se recorecteaza si la sfârsitul lunii ca diferenta dintre totalul costurilor efective si cele antecalculate. Contabilitatea materiilor prime si materiale Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achizitie. iar periodic se face controlul concordantei înregistrarilor din evidenta lor.

materiale recuperabile sau deseuri. Montarea în produse se face în flux continuu. în care se folosesc repere din lemn masiv. procurate prin . rezultate din procesul de fabricatie. Semifabricatele reprezinta bunuri al caror proces de productie s-a încheiat (terminat) într-o sectie sau faza de fabricatie si care urmeaza sa-si continue procesul tehnologic în alte sectii sau faze de fabricatie. Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi. Contabilitatea produselor Produsele finite reprezinta bunurile care au parcurs în întregime fazele procesului de productie urmând a fi depozitate în vederea livrarii lor catre clienti. sau urmeaza sa fie livrate tertilor. vânzarii. vândute prin magazinele proprii de desfacere cu amanuntul. care urmeaza a fi valorificate. transportului si depozitarii. Stocurile de ambalaje sunt bunuri de natura activelor circulante ce îndeplinesc functia de ambalaje destinate protectiei marfurilor pe timpul prezentarii. în linii de montare. precum si alte repere si subansambluri. Un alt factor de influenta îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita: inventarul permanent sau inventarul intermiten Majoritatea marfurilor fabricate de SC.produsele finite obtinute. panouri si rame. în aceasta stare. Dupa destinatia si locul de gestionare marfurile se împart în urmatoarele categorii: • marfuri aflate în magazine de prezentare si desfacere ale unitatii producatoare • marfuri aflate în depozite cu ridicata destinate vânzarii catre potentalii beneficiari în loturi mari • marfuri aflate în unitatile cu amanuntul destinate desfacerii în cantitati mici catre consumatorii individuali Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor îl reprezinta forma circulatiei: cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). catre terti.MOBILSAL sunt destinate exportului.

asamblarea. Determinarea productiei neterminate se face prin inventariere la sfârsitul perioadei de gestiune (lunii). furniruirea. Stocurile de productie în curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de fabricatie prevazute în procesul tehnologic. pentru mobilarea camerelor de zi. La fel se procedeaza si cu panourile din PAL. precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplete în întregime. La închiderea exercitiului valoarea de intrare a stocurilor si productiei în curs de executie se compara cu valoarea actuala fiind retinuta pentru înregistrarea în contabilitate numai situatia în care valoarea de intrare este superioara valorii .cooperarea în productie (sertare. PFL.) Într-un proces de fabricatie modern. Se poate organiza astfel o productie diversificata de mobila. receptia si ambalarea. camerelor de dormit. componente de sertare etc. acestea procurându-se prin cooperarea de la unitati de productie specializate. sectiile de prelucrari mecanice ale reperelor din lemn masiv lipsesc. procesul de fabricatie la o mobila corp cuprinde urmatoarele tehnologii (procese tehnologice): calibrarea panourilor la grosime. placaj. ceea ce le confera si semnificatia de obligatii estimate. ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva si poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei Provizioanele sunt obligatii reale. Un provizion ar trebui recunoscut numai când întreprinderea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior este probabil. Tehnologia de prelucrare se desfasoara în flux continuu. accesorii si feronerii. folosind liniile de prelucrare semiautomate si automate. Ca urmare a practicarii pe scara larga a cooperarii si specializarii în productie. prelucrarea mecanica a panourilor. pregatirea pentru finisare si finisarea. furnire. iar evaluarea si înregistrarea se face la cost de productie. tineret etc. materiale pentru tapiterie etc. însa se refera la sume sau momente incerte.

vol. 1 si 2.& Ionascu I. Editura Economica. Pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a VI a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele internationale de contabilitate XXX . D.Ordinul 306/2002. publicat in MO nr. vol. & Pop. Bucuresti Feleaga N. Editura Alma Mater Cluj Napoca Matis. diferenta impunând constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei în curs de executie. Bucuresti XXX .11.OMFP 1753 din 22.2004 XXX . Bucuresti Feleaga N.2004 pentru aprobarea normei privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv. aspecte teoretice si practice. Sisteme contabile comparate. Editura All Beck.12. Contabilitate financiara. publicat in MO nr. Editura Tribuna Economica. Optiuni si metode contabile de intreprindere . Editura Universitara Bucuresti Ristea Mihai (2002).& Bucur I.& Malciu L. BIBLIOGRAFIE Cretoiu.11. II.Ordinul 94/2001 privind intreprinderile mari.Fundamentele si noul cadru juridic. Contabilitate financiara. Editura Economica.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Gh. Contabilitate. privind intreprinderile mici si mijlocii.1080 din 30.actuale. Bucuresti Matis. Bazele contabilitatii. (2002).11. A (2008). N (2002). armonizate cu directivele europene . Contabilitate financiara. Bucuresti Feleaga. pag 159.OMFP 1752 din 17. Editura Alma Mater Cluj Napoca Ristea Mihai (2004). (2002). Pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate.2005 XXX . Editura Economica. Politici si optiuni contabile.11174 din 13.(2003). D (2005).