Universitatea Transilvania din Brașov,Facultatea de Sociologie și Comunicare, Specializarea Comunicare și Relații Publice.

STUDENT: Tudor Oana CRP,II GRUPA 3

PROF.COORDONATOR: Briciu Victor

1

2. când a avut loc prima emisiune a Studioului Naţional de Televiziune. URSS şi Germania încep să emită servicii experimentale de televiziune pe unde medii. Televiziunea de stat a fost inaugurată la data de 31 decembrie 1956. în Marea Britanie. În anul 1926. realizat sub conducerea profesorului Alexandru Spătaru. În anul 1937 a fost realizată o emisiune de televiziune la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Nicolae Luncescu. În anul 1953 au început probele tehnice pentru un emiţător de televiziune de construcţie românească. pe baza documentaţiei sovietice. Gheorghe Răducanu şi tehnicienii Traian Anghel. atât pentru spaţiul românesc. str. în laboratorul de cercetări de telecomunicaţii al Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor.Fenomenul numit televiziune a fost prezent în peisajul românesc încă de la începuturile sale pe plan mondial. John Logie Baird reuşeşte să transmită semnale de televiziune prin intermediul undelor radio. Televiziunea de stat la stadiul de experiment. dar şi pentru cel european. iar la 23 august 1955 a început difuzarea în Bucureşti a primelor emisiuni cu caracter regulat. Deşi apare în timpul celor două războaie mondiale. În 1932. iar în anul 1939 au fost realizate câteva demonstraţii publice. Emiţătorul. amplasat în turnul clădirii cunoscute sub numele "Casa Scânteii" înainte de 2 . fiind format din inginerii Grigore Antonescu. Adrian Gheron. pe cale electrică. televiziunea ca fenomen de masă reuşeşte să se dezvolte şi să se impună în faţa altor medii de informare cum ar fi presa scrisă sau radio. Moliere nr. iar până în vara aceluiaşi an staţia a fost pusă la punct. amenajat în Bucureşti. a imaginilor. putând acoperi întreg Bucureştiul şi împrejurimile. În România televiziunea a pătruns încă din perioada în care aceasta era într-un stadiu incipient şi experimental în toată lumea. o perioadă cu un context nu tocmai propice pentru dezvoltări ştiinţifice. Staţia a fost concepută pentru a transmite exclusiv imagini filmate în prealabil pe peliculă. se fac în anul 1928 de către George Cristescu. Începând cu anul 1953 a fost conceput şi construit primul emiţător de televiziune românesc. Simion Grigorescu şi Ştefan Stanef. În ianuarie 1955 a fost obţinută prima imagine inteligibilă. Primele încercări de transmitere la distanţă. Octav Gheorghiu. Franţa. Colectivul de specialişti a fost condus de către profesorul Alexandru Spătaru. care teoretic puteau fi recepţionate şi unele zone ale României. dar ulterior aceasta a fost crescută la 2 kW. Emiţătorul pentru imagini a avut iniţial puterea de 1 kW.

dată la care se înregistrează şi înfiinţarea unei staţii de recepţie a emisiunilor exterioare. pag. actuala Casa Presei Libere. în standard D şi emitea pe canalul 2. iar în mai 1957 se realizează prima transmisie sportivă. plus o extindere a reţelei naţionale de emiţătoare. televiziunea publică creată în 1958”1. Guy. 1995. Studioul Naţional de Televiziune. Se poate considera că aceasta este data de naştere a instituţiei Televiziunii Române. Postul public de televiziune a fost inaugurat pe 31 decembrie 1956. iar al doilea sportiv. Cinem Action. . 41/1994 a fost infiinţată Societatea Română de Televiziune. istoria televiziunii române se rezumă la cea a unei instituţii unice şi monolitice: TVR. sunt efectuate două transmisii în direct a unor evenimente.5 milioane în 1970. avea o putere de 22 kw. Anul 1957 aduce pentru televiziunea din România câteva premiere naţionale: primul car de reportaj intră în dotarea TVR. deţine: . În luna februarie se transmite în direct concertul lui Ives Montand din Sala Floreasca. înregistrări şi montaj electronic. numărul orelor difuzate la începutul anilor 80 ajunge în jurul cifrei 100. . era locul din care se emitea prin intermediul emiţătorului din fosta Casa Scânteii. spectrul frecvenţelor fiind limitat şi realizându-se un program naţional standardizat.un studio de capacitate medie destinat înregistrărilor muzicale. Ea s-a constituit prin preluarea patrimoniului şi personalului Televiziunii 1 Hennebelle. se înfiinţează o staţie pentru recepţia emisiunilor din exteriorul României.trei studiouri de producţie de mare capacitate. Anuarul statistic al României (1998) cuprinde date referitoare la creşterea. 2 din Bucureşti. numărul abonaţilor crescând de la 500. Televiziunea publică. a importanţei acordate televiziunii. după 1989. Prin acest demers instituţia televiziunii primea rolul deosebit de important de a fi în serviciul public şi de a avea obligaţii în ceea ce priveşte educaţia şi informarea cetăţenilor. Prin legea Nr. Dacă din 1968. Pentru o mai bună înţelegere a evoluţiei televiziunii în România. grupuri de telecinematograf.concertul lui Ives Montand de la Sala Floreasca. Noul centru de televiziune din Calea Dorobanţi inaugurat în 1968. “Până în 1990. ca serviciu public autonom de interes naţional. Primul car de reportaj TV apare în 1957.000 în 1965 la 1. când au aparut primele televiziuni comerciale. Modelul instituţiei a fost preluat după modelul BBC. câteva detalii tehnice despre începuturile TVR sunt utile.12. . numărul unităţilor de program ajungând în 1997 la 292013 ore de program. private. televiziunea emite şi pe programul doi. Anul următor aduce noi grupuri de înregistrare şi montaj electric. primul fiind muzical .1989 şi apoi de Casa presei Libere după 1989. 3 . „Les Televisions du Monde”. amplasat în strada Molier nr. nr. singura televiziune existentă în România până după Revoluţia din decembrie 1989. 208.un studio de actualităţi.două studiouri de prezentare.

dreptul la liberă exprimare. de telefoane care-i invită pe telespectatori să sune în numele unei speranţe ce lasă urme mari în nota de plată a telefonului. Anul 1989 este un an important în istoria televiziunii din România. În lume nu există un singur model de organizare a acestor instituţii mass-media publice. deoarece a fost un actor activ în aceste evenimente. În realitate această orientare ascundea incompetenţa de a imagina programe care să răspundă misiunii de televiziune publică a unei ţări aflată în plin proces de modernizare pentru a se integra în Uniunea Europeană şi apetitul pentru achiziţii de programe. Din decembrie 1989.Române. Tot în această perioadă poate fi consemnată o primă măsură de rebranding a postului de televiziune de la înfiinţarea sa. În Uniunea Europeană. ci la controlul de ansamblu. creându-se două instituţii independente. Au fost improvizate. sub pretextul modernizării programelor. prima reglementare care legifera pluralismul în audiovizual. ''posturi independente". făcea parte din mass-media de stat. care. în diferite zone din ţară. A câştigat prima tendinţă. când a apărut Legea audiovizualului. care. După 1989. televiziunea publică este sinonimă cu calitatea în audiovizual. transformarea TVR în TVRL Televiziunea Română Liberă. folosind camere de luat vederi şi casete pentru amatori. Toate acestea la un loc nu fac decât să "omoare" timpul telespectatorilor şi să sporească lipsa de informare şi orizont a societăţii româneşti. În decembrie 1989 TVR are ocazia de a transmite în direct unul din evenimentele majore ale istoriei recente a României. Televiziunea publică trebuie să aibă o ţinuta elevată. în politica editorială a TVR au existat două tendinţe contradictorii: o tendinţă care a urmărit apropierea grilei de cea a televiziunilor comerciale. să promoveze valorile culturii naţionale şi să militeze pentru cultivarea demnităţii umane. A doua tendinţă a fost aceea de a găsi soluţii editoriale care să pună televiziunea publică în serviciul cetăţeanului. s-a abuzat adesea de libertăţile cucerite. Din alt punct de vedere acest eveniment este de maximă importanţă pentru istoria acestei instituţii. difuzau programe "libere". după aproape o jumătate de secol. alegătorii sunt cei care decid configuraţia la un moment dat a Parlamentului şi tot alegătorii sunt cei care plătesc „taxa de informare”. Revoluţia română din 1989. adesea indecente şi lipsite de orice valoare. alături de Radiodifuziunea Română. Tot atunci s-a luat decizia de a separa radioul public de televiziunea publică. Televiziunea publică şi radioul public reprezintă punerea în practică a dreptului constituţional al oricărui cetăţean de a fi informat. Televiziunea comercială. de concursuri şi jocuri în care câştigă câţiva pe seama celor mulţi care pierd. care plăteşte taxa de abonament pentru serviciile de informare oferite de aceste instituţii. Conceptul de televiziune publică subliniază legătura directă cu publicul telespectator. Întregul peisaj al audiovizualului românesc abundă de telenovele şi emisiuni facile. până în mai 1992. când oamenilor li s-a oferit dintr-odată. Controlul parlamentar nu e referă la controlul editorial. Subordonarea televiziunii publice Parlamentului este expresia jocului democratic. în pripă. în special în ceea ce priveşte legalitatea cheltuirii fondurilor. prin bunăvoinţa 4 .

iar un număr considerabil de societăţi nu au rezistat concurenţei. era nevoie. care deţine Antena 1 a deschis. 5 . Acasă. de asemena. Exista 3 judeţe (Călăraşi. A fost o perioadă de pionerat.staţiilor de emisie locale. în special. iar pentru a putea fi concurată. de a intra pe a doua frecvenţă a televiziunii publice. Televiziunea publică avea cei mai buni specialişti şi cea mai solidă bază tehnică. În aceeaşi perioadă a apărut şi postul de televiziune "Soti". desigur în numele democraţiei. în numele democraţiei şi a libertăţii de exprimare. În anii care au trecut de la apariţia Legii audiovizualului până la sfarsitul anului 2000. Antena 1. trustul Intact. era nevoie de o televiziune care să aducă ceva nou şi să dispună de un minimum de mijloace tehnice şi financiare. create în conformitate cu prevederile legii. pentru că s-au făcut presiuni uriaşe. Apariţia societatilor private de televiziune în peisajul audiovizualului românesc a adus cu sine un dublu avantaj. în afara graniţelor ţării se recepţionează Pro Tv Internaţional. o parte au fost anulate pe parcurs din cauza nefolosirii licenţei. În acest fel s-a dat curs cererilor legitime de creare a unei "televiziuni alternative". cel puţin. peste 600 societăţi de cablu (şi în acest domeniu are loc un amplu proces de concentrare) şi 9 posturi care transmit programele şi prin satelit sau numai prin satelit. românilor din Diaspora. Altfel spus „sculaţi-vă voi de pe scaune ca să ne aşezăm noi”. de un manager bun şi de un proprietar care să asigure resursele financiare sau de o persoană care să îndeplinească ambele condiţii. Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat 235 licenţe TV pentru difuzare prin emiţătoare terestre. Ilfov) care nu au nici o licenţă de emisie pentru posturi locale. 2. în care totul era posibil. un canal pentru românii din străinătate. sub forma unor societăţi comerciale solide. Prima Tv. Miza este fără îndoială votul românilor care muncesc în afara țării. Competiţia a fost cea care a forţat televiziunea publică să se modernizeze. Giurgiu. Dintre acestea. cât şi în domeniul tehnic. reuşind să emită câteva luni chiar pe canalul 2 al Televiziunii Române. Realitatea Tv. Televiziunea Soti n-a avut însă suportul material şi uman necesar pentru a rezista mai mult timp. Naţional Tv şi B1Tv. Cu alte cuvinte. La începutul anului 2004 se aflau în funcţiuonau 99 canale TV. Canalele private de telviziune care s-au impus până în prezent pe plan naţional sunt: Pro Tv. adevăratele "televiziuni alternative" apărând un an mai târziu. Primele încercări în domeniul televiziunii private au fost improvizaţii şi s-au încheiat cu eşec.523 licenţe pentru transmiterea programelor prin cablu şi 18 licenţe pentru transmiterea prin satelit. cu aprobarea conducerii acesteia. atât în domeniul programelor. Televiziunea „Soti” a fost un fel de haiducie în audiovizual. Acest fapt ar trebui să conducă la creşterea calităţii şi atractivităţii programelor. De curând. s-a creat o competiţie intre mai multe televiziuni ce încearcă să atragă telespectatorii. în primul rând. ale cărui emisiuni sunt destinate.

OBSERVATOR. în special filme şi seriale dar şi programe muzicale de ţinută. documentare. principalul program informativ al Antenei 1. atât a celor produse local. individualizânduse prin diversitatea şi calitatea programelor. profilat pe transmisii de sport şi ştiri. s-a format grupul multimedia Intact pe scheletul unei fundaţii. Antena 1 difuzează unul dintre cele mai audiate şi mai apreciate programe de ştiri. completitudine şi pentru reportajele speciale din zonele de conflict armat (Iraq etc.). Antena 1 s-a menţinut şi în 2004-2005 în vârful ierarhiei staţiilor TV din România. stabilizându-se la un nivel de 20% cotă de piaţă. Echipa de profesionişti care lucrează la Antena 1 numără astăzi aproximativ 900 de angajaţi permanenţi şi peste 400 de colaboratori specializaţi în toate componentele activităţii de televiziune. cota sa de piaţă s-a majorat de la 17. Pro TV este o continuare a Canalului de sport şi ştiri. Antena 1 a evoluat de la o staţie de filme şi ştiri care emitea în 1993 numai pentru zona Bucurestiului. în amenajarea de noi studiouri de producţie şi în lansarea şi susţinerea de studiouri locale. Antena 1 a investit masiv în echipamente performante de producţie TV şi de emisie. achiziţiile de programe de pe piaţa internaţională au beneficiat de un buget substanţial. cât şi a producţiilor achiziţionate.4% in 1998 la 24. încă de la lansare. evenimente artistice şi sportive. De asemenea. vizează în special persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 49 de ani. În cei 13 ani de existenţă. Din punct de vedere calitativ exista însă o mare diferenţă în avantajul noului Pro TV. În condiţiile unei concurenţe extrem de puternice. Pro TV a fost lansat la 1 decembrie 1995 de aceeaşi echipă managerială care în anul 1993 a pus în funcţiune Canalul 31 Bucureşti. ideea de excelenţă în televiziune. Toate aceste eforturi au avut ca rezultat creşterea calităţii programelor difuzate de Antena 1.2% în 2001. Pro TV a devenit o 6 . Stilul său dinamic şi în continuă adaptare la aşteptările publicului.Antena 1 este prima televiziune comercială din România fondată în 1993 ca parte componentă a Holdingului GRIVCO. Din punct de vedere al bazei materiale iniţiale şi al echipei manageriale se poate considera Pro TV a consacrat în România. Ulterior.Antena 1 este canalul de televiziune care a înregistrat în ultimii ani o creştere constantă şi substanţială de audienţă. la o reţea de televiziune naţională cu 22 studiouri locale proprii şi 6 staţii TV afiliate care acoperă peste 70% din populaţia României şi 90% din populaţia urbană. a fost premiat de şapte ori de Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România pentru obiectivitate. a căror pondere în grila de programe s-a majorat semnificativ. În ultimii ani.

care şi-a început activitatea în anul 1994 în Bucureşti. Alba-Iulia. Acurateţea programelor de ştiri. Cluj. se asigură în prezent recepţia or de 71. iar unele din emisiuni cum ar fi „Cronica Cârcotaşilor” sunt destul de vizionate. aceasta fiind una dintre căile de preluare a unei parţi din telespectatorii acestora. Aiud. Olanda. În prezent. Slatina. emisiuni de divertisment. asigurându-se o acoperire de circa 56% din populaţie şi 87% din populaţia oraşelor cu peste 200. Prima TV provine din Canalul 38.6% din populaţia ţării. De la lansarea sa. cu capital american şi cu staţii în Slovenia. Prin noile programe pe care le difuzează. Aria de acoperire cuprinde întreaga Europă. Bucureşti. Ploieşti. echilibrul dintre producţiile proprii şi achiziţiile externe. programele sale sunt distribuite de aproape toate societăţile de cablu. În România. împreună cu emiţătoarele terestre. parteneriatul cu cele mai mari companii de filme din lume. Galaţi. unic în România. Piteşti. Satu Mare. Succesul său este datorat şi faptului ca grila să de programe a fost stabilită printr-un experiment de "focus grup". Emisia canalului de televiziune "Acasă" este codată şi se face prin satelitul Eutelsat Hot 7 . interne şi internaţionale. ponderea mare a transmisiilor sportive. Miercurea Ciuc. Budapesta. Buzău. Prima Tv face parte din reţeaua SBS. Onducerea canalului a respectat doleanţele telespectatorilor. Pro TV transmite codat programele sale şi pe satelitul Eutelsat Hot Bird 3/130 E care acoperă întreaga Europă. i-au asigurat în anul 2000 cota de audienţă cea mai ridicată în mediul urban. funcţionează două studiouri Pro TV şi emiţătoare locale în 26 de oraşe din România şi Republica Moldova: Iaşi. Poiana Braşov. emisiuni muzicale. a avut o evoluţie continuu ascendentă. În prezent. este un canal specializat.000 locuitori.stare de spirit şi un stil de viaţă pentru foarte mulţi români. Târgu-Mureş. Orăştie şi Hunedoara. Segmentul de vârstă vizat de Prima TV este cuprins între 15 şi 44 ani. Braşov. programele sunt preluate de 416 societăţi de cablu. De la satelit. Suedia. ci şi bazei tehnice care s-a extins an de an. Baia Mare. spre deosebire de PRO Tv şi Antena 1 care sunt canale generaliste. la începutul anului 1998. Sinaia. emisiuni sportive şi mai ales telenovele. Arad. Nordul Africii şi Orientul Apropiat. Prima Tv încearcă să ofere o alternativă la programele altor televiziuni. care îi asigură un loc privilegiat în audiovizualul românesc. Turda. Succesul canalului de televiziune Pro TV se datorează nu numai calitatii programelor şi stilului modern de prezentare a acestora. În prezent. Din acest punct de vedere. Oradea. având o dotare redusă şi o grilă de program bazată în special pe emisiuni achiziţionate. Acasă este primul canal de televiziune din România care se adresează cu precădere femeilor. Nordul Africii şi Orientul Apropiat. Târgovişte. Sibiu. filme. programele acestui canal de televiziune sunt diversificate. oferindu-le cele mai bune seriale. concerte. Deva. astfel că. Chisinau.

"Acasă" este singurul canal de televiziune din România care oferă telespectatorilor săi cei mai fideli cadouri în case şi apartamente. Vaslui. complet mobilate şi utilate. Sibiu şi Craiova. A fost înfiinţată în noiembrie 2001 şi are un studio teritorial la Constanta. caracteristic şi celorlalte televiziuni din concernul Media Pro. fapt ce-i sporeşte atractivitatea. Anul acesta se vor deschide studiouri teritoriale în Brasov. în aproape 2. dinamică. Realitatea Tv are ca public ţintă populaţia activă. cu educaţie peste medie.000 din cei 410. Realitatea TV este prima televiziune de ştiri din România cu un format adaptat informaţiei şi comentariului. care îşi construiesc şi consolidează o cariera de succes. 8 . Timişoara. iar în mediul rural de 143. Deva. interesate de a avea acces rapid la informaţie.000 abonaţi la cablu (35%). Cluj-Napoca. prin reţelele de cablu. Realitatea Tv captează şi fidelizează segmentul "executives". fiind recepţionat.Bird 3/130 E. persoane mature. Ţinta programelor Realitatea Tv. Piatra Neamţ. prin calitatea ştirilor şi prin ţinuta talk-show-urilor.3 milioane locuinţe urbane (96%). reprezintă persoanele cu vârste mai mari de 25 de ani. facilitează legătura cu oamenii şi pune în evidenţă stilul occidental de comportament al postului. Galaţi. Interactivitatea permanentă dintre realizatori şi telespectatori. şi contează pe o audienţă formată în special din persoane care deţin poziţii importante în structurile economice şi politice.

Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual. 2004 2. Bucureşti. Managementul televiziunii. 2001 3. București. 2009. Nicolae Stanciu. 9 . Bucuresti. Editura Libra Vox.. Petre Varlan. Editura Nemira. Ion Stavre. Comunicarea audiovizuală.Stavre Ion.• • • 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful