UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CLUJ-NAPOCA

APROFUNDAREA CUNOSTINTELOR ÎNTR-O RAMURĂ SPORTIVĂ ORIENTARE ŞI INIŢIERE

CURS

Conf.dr. Alexandru Mureşan

Cuprins 1. Scopul, obiectul şi caracteristicile jocului de volei............................................5
2. Structuri sportive școlare..................................................................................20

3. Condiţiile de participare în campionatele naţionale.........................................23 4. Regulamentul campionatului de minivolei şi speranţe.....................................33 5. Recrutarea şi selecţia candidaţilor pentru voleiul de performanţă...................40 6. Modele de joc şi modelare în volei...................................................................49 7. Particularităţile însuşirii unei acţiuni motrice...................................................58
8. Biomecanica sau tehnica acţiunilor de joc specifice atacului

77 89

9. Biomecanica sau tehnica acţiunilor de joc specifice apărării

9. Mijloace recomandate în pregătire....................................................................... 10.Pregătirea fizică a jucătorului de volei.............................................................74 12.Sisteme de joc în apărare..................................................................................92 13.Teren, echipamante şi reguli de joc..................................................................94 14.Organizarea de competiţii şi evaluare............................................................101

62

INTRODUCERE Studiul programelor şcolare din ţară dovedeşte că jocul de volei a fost cuprins din clasa a cincea până în clasa a doisprezecea şi înainte de reforma din învăţământ şi după începerea implementării ei. În anumite ţări ca Italia, Brazilia, Japonia etc. şi altele este o mare mândrie să porţi tricoul echipei naţionale sau a unor echipe renumite de club. Vedele sportive devin modele sociale, pe care tinerii le imită în foarte multe din activităţile lor. Din acest motiv voleiul constituie o temă de actualitate. Considerăm, însă, că a privi jocul de volei numai din perspectiva sportului de performanţă este o atitudine cel puţin „neinspirată”. Observaţiile participative relevă faptul că voleiul deşi este agreat, nu este practicat pe scară largă din motive surprinzătoare: regulile de joc, terenul şi instalaţiile nu sunt adaptate la posibilităţile eventualilor practicanţi; fileul este prea sus; regulile sunt aride; tehnica este prea grea; terenul prea mare pentru numărul participanţilor. Acesta este motivul pentru care am abordat voleiul din perspectiva jocului ca mijloc al educaţiei fizice şi a jocului competiţional adaptat scopurilor, instructive, sociale, şcolare. Experienţa din practica în cadrul unei asociaţii sportive în care se urmăreşte dezvoltarea fizică, socializarea şi petrecerea timpului liber al şcolarilor prin jocul de volei ne determină să afirmăm că adaptarea activităţii la preferinţele elevilor, condiţiile şcolii şi inventarea unor reguli stimulative asigură emulaţie şi prefigurează baze reale de selecţie pentru sportul de performanţă. Propunem această lucrare ca un prilej de a privi spre voleiul şcolar şi elevi prin prisma preîntâmpinării cu profesionalism a motivaţiilor acestora pentru a ne bucura prin volei împreună. SCOPUL, OBIECTUL ŞI CARACTERISTICILE JOCULUI DE VOLEI Scopul jocului Conform regulamentului competiţional, scopul jocului este de a face mingea să cadă în terenul de joc advers, trimiţând-o pe deasupra fileului, de a o împiedica să atingă suprafaţa terenului propriu, sau de a-l determina pe adversar să comită anumite greşeli amendate de regulamentul de joc. Obiectul voleiului În educaţia fizică şi în sport obiectul voleiului de sală, pe nisip sau pe iarbă îl constituie însăşi formele lui de manifestare şi anume: - voleiul mijloc al educaţiei fizice cuprins în curricula şcolară; - voleiul de agrement; - voleiul sport de performanţă; - voleiul activitate şcolară; - voleiul ramură a ştiinţei sportului şi a educaţiei fizice; - voleiul spectacol; Caracteristicile jocului Voleiul face parte din categoria jocurilor sportive fără contact direct între jucători. La o vedere generală, jocul este destul de simplu, accesibil practicanţilor de orice vârstă şi sex, necesitând un echipament sumar şi instalaţii puţine. Suprafaţa de joc cu dimensiunile de 9/18 m este împărţită printr-un fileu în două terenuri egale. Între jucătorii echipelor există o barieră constituită din lina de centru (care desparte cele două terenuri) şi fileul ridicat conform regulamentului de joc la înălţimi diferite. Mingea este jucată, după ultimele modificări ale regulamentului de joc prin lovire cu orice parte a corpului.

63

V. pe deasupra plasei în terenul advers. Pe parcursul jocului sunt însă delimitări de timp pentru: „time aut” tehnic şi „time aut” pentru schimbările de jucători (durata 30”). În jocul de volei. Jucătorii unei echipe ajung la serviciu conform ordinii la rotaţie. Când echipa la primire câştigă faza. Nu puţine sunt momentele când trebuie să se corecteze execuţiile greşite anterior de colegi. forţă la nivelul marilor grupe musculare (membrele inferioare şi superioare spate. cu posibilităţi diferite de acţionare la minge. vom prezenta organizarea şi competenţele forurilor ce alcătuiesc Federaţia Română de Volei (F. abdomen) putere de concentrare şi colaborare între jucători.R. care nu pot fi utilizate succesiv de acelaşi jucător: serviciu.Acţiunile jucătorilor în jocul de volei sunt mişcări însuşite. unităţi de învăţământ. deplasându-se conform acelor de ceasornic. Jocul impune coordonare. Mijloacele de acţionare sunt limitate la câteva acţiuni de joc. Prin preluarea serviciului echipele trec frecvent din situaţia de atac la situaţia de apărare. arbitri. specifice terenului de volei. Contactul între jucători şi jucători şi antrenori este limitat în timp. (Federaţia Româna de Volei) fac parte secţiile afiliate ale căror membrii sunt legitimaţi să practice ramura de sport. schimbarea terenului (3 min. alţi specialişti membri ai 64 . echipa care câştigă jucarea unei mingi primeşte un punct. Federaţia Română de Volei se constituie prin libera asociere a secţiilor de volei din cluburi. Cele şase zone alcătuiesc două linii de jucători. autodublajul. răspunzând. presupune un bun parteneriat şi motivaţie. Această interdependenţă permanentă. egulamentele şi deciziile confederaţiei de care aparţine. cu excepţia situaţiei când mingea a atins blocajul.V.V. plonjonul.R. Federaţia Română de Volei . preluare (sau primirea din serviciu). Într-o fază de joc o echipă are dreptul la trei lovituri ale mingii. aceloraşi obiective.R.V.F. iar acesta pentru al treilea. asociaţii sportive. fără însă a se putea abate de la statutul. respectiv de cele ale C. Serviciul este acţiunea de joc prin care jucătorul situat în zona de serviciu a unei echipe trimite mingea printr-o lovire cu mâna. Jocul de volei se practică fără limită de timp.E. ridicarea. în ţările de origine. Federaţiile naţionale reprezintă confederaţia. Ele au statut şi regulamente proprii. iar jucătorii acestei echipe efectuează o rotaţie. Fiecare acţiune de joc a unui jucător este pregătită şi dependentă de execuţia anterioară a unui coechipier. Organizarea jucătorilor în teren este în funcţie de poziţionarea lor pe cele şase zone. persoane juridice sau fizice constituite pe teritoriul României participante la activitatea de volei şi care îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea Agenţiei Naţionale de Sport. ea va câştiga un punct şi dreptul de a servi. Jucătorii acţionează la minge în două ipostaze fizice diferite: în poziţii cît mai aproape de sol sau printr-o săritură cît mai înaltă. antrenori. Sunt admise şase schimbări de jucători şi doi timpi de odihnă pe set (fiecare cu durata de 30”). Eficienţa jocului depinde de modul în care primul jucător joacă mingea pentru următorul. în mare. efectuarea serviciului (8”). Structural şi din punct de vedere al competenţelor.). Fază de joc este considerată situaţia când o echipă joacă mingea în propria suprafaţă de joc. parte aceeaşi organizare. Pentru a exemplifica modul de organizare şi competenţele federaţiilor. Jocul începe prin serviciu. lovitura de atac. de regulă. careia îi sunt afiliate. Din F. federaţiile au. blocajul.). pe baza planurilor şi bugetului propriu exercitându-şi atribuţiile stabilite prin Statutul propriu şi cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie fizică şi sport. preluarea din atac. bucurându-se o largă autonomie.

aderă la Federaţia Română de volei şi respectă prevederile Statutului şi Regulamentului federaţiei şi de asemenea membrii de onoare.Simbolizează conducătorii.Înseamnă persoana oficială care reprezintă FRV la jocurile oficiale de volei. 13. taxe pentru vize anuale. observatorii sau alte persoane abilitate. Secţiile de volei afiliate. Comitetul Executiv. CEV -Confederaţia Europeană de Volei.R. preparatorii şi responsabilii tehnici.Semnifică generic orice document cu caracter normativ emis de FRV. legate cu FRV prin Statutul şi regulamentele sale. 6.Federaţia”. Federaţia Română de Volei. după caz.Agenţia Naţională pentru Sport... Secţiile afiliate la F. Colegiile şi Comisiile Centrale. 9. 15. 8. care recunosc Statutul şi Regulamentul federaţiei.R. 65 . taxe de autorizare privind organizarea competiţiilor. taxe de participare la competiţii. 2. 69/2000. ANS . 4.(European Volleyball Confederation). Semnificaţia termenilor FIVB -Federaţia Internaţională de Volei. Preşedintele. Club.V. Antrenorii federali. Secretarul General. amenzi.Membru. AJV şi ABV.organelor de conducere şi comisiilor de orice nivel. cu licenţă de club profesionist de volei sau persoane juridice de drept public. 5.Semnifică membrii afiliaţi ai Federaţiei Române de Volei. antrenorii.fără scop lucrativ sau societăţi comerciale sportive. 3. Liga Profesionistă de Volei din România. Federaţia Română de Volei. ce se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul Statut.V.taxă de afiliere.Oficial. constituite potrivit prevederilor Legii Educaţiei fizice şi sportului nr. aprobarea sistemului competiţional. 7.Directoratul. delegaţii. aprobarea execuţiei bugetare etc. 1. Competenţele acestor organisme derivă din atribuţiile ce le au şi se pot enunţa astfel: Adunarea Generală. Structura organizatorică a Federaţiei Române de Volei este următoarea: Adunarea Generală.Observator.Arbitru. taxe de transferare.Se referă la structurile sportive fără personalitate juridică. LPV sau .Consiliul Director-Înseamnă „organ de conducere ” între Adunările Generale ce se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul Statut.Reprezintă organul de administrare şi gestiune al FRV cu activitatea permanantă. are ca scop organizarea şi promovarea voleiului pe plan local (naţional) şi afirmarea pe plan internaţional.„Regulament” sau „Normă”. 14. Federaţia Română de Volei este organ naţional de specialitate cu personalitate juridică şi statut propriu. societăţile economice care susţin activitatea în ramura de sport. Biroul Federal. plătesc taxe şi cotizaţii după cum urmează: . pe acţiuni. aprobarea cuantumului cotizaţiilor şi taxelor anuale. medicali şi adminis-trativi ai unui club de volei precum şi arbitrii.Asociaţia Judeţeană de Volei şi Asociaţia Municipiului Bucureşti de Volei. Se referă la cluburile de volei şi la cluburile sportive cu secţii de volei. taxe de legitimare şi licenţă a sportivilor. Asociaţia Sportivă. cotizaţie anuală. Secretarul Adjunct. 16. Colegiile şi Comisiile de judeţ.Liga”. 11. persoane juridice de drept privat. COSR. (International Volleyball Federation). care acţionează autonom.. aprobarea strategiei activităţii F.Comitetul Olimpic Sportiv Român. cu respectarea normelor generale de organizare şi funcţionare emise de Agenţia Naţională de Sport.Semnifică toate categoriile de arbitrii prevăzute de „Regulamentele Oficiale” ale jocului de volei. 12. acţionează pentru adoptarea statutului şi regulamentelor de organizare şi funcţionare ale Federaţiei. 10. FRV sau . analiza activităţii pe diferite perioade.

S.B.I. eliberarea de legitimaţii pentru sporivii ce nu au împlinit 14 ani etc. ele sunt organe consultative ce fac recomandări şi consiliază pe probleme tehnice sau de specialitate.Biroul Federal. Acţionează pentru: desfăşurarea în bune condiţii a competiţiilor naţionale şi internaţionale ce se desfăşoară în judeţ. Secretarul adjunct. afilierea secţiilor. sunt responsabili de problemele tehnice. Acţionează pentru: respectarea de către salariaţi şi de către celelalte organe ale federaţiei a legislaţiei în vigoare. aprobarea participării reprezentanţilor F. este organismul care conduce şi gestionează activitatea F. stabilirea datei.V.R.B. ordinii de zi şi conţinutul materialelor pentru şedinţele Biroului Federal. competiţii. reprezintă federaţia în relaţiile cu autorităţile publice.Volei pentru a fi aleşi în organismele C.V. regulamentelor şi normelor generale privind activitatea sportivă a hotărârilor generale. sunt numite de Biroul Federal având atribuţii specializate pe domenii de activitate (antrenori. susţine activitatea desfăşurată de secretarul general. beachvolley.E. Hotărârile Biroului Federal sunt definitive Comitetul Executiv. cu forurile similare din alte tări. aprobarea regulamentelor de organizare şi desfăşurare ale competiţiilor interne. asigurarea şi organizarea acţiunilor prevăzute în calendarul intern şi internaţional. coordonarea şi îndrumarea secţiilor şi antrenorilor din judeţ. Colegiile şi Comisiile judeţene. semnarea şi rezolvarea tuturor documentelor elaborate de federaţie.R. disciplină... pregătire şi participare în competiţii a sportivilor.E. Antrenorii federali.N. şi F. din toate punctele de vedere. răspunzând de activitatea loturilor respective. organizarea şi coordonarea activităţii colegiilor şi comisiilor centrale şi teritoriale. şi F.V. a propune candidaţii F. Colegiile şi comisiile centrale. arbitrii. etc).R.. Preşedintele. Acţionează pentru: respectarea statutului. fuziunea şi schimbarea denumirii acestora. 66 . cu C. deciziile adoptate se prezintă spre ratificare în prima şedinţă a Biroului Federal.Volei între două adunări generale. prezentarea periodică a sintezelor asupra activităţii desfăşurate. poate prelua parţial sau total din atribuţiile secretarului general atunci când este nominalizat să o facă sau când secretarul general lipseşte pentru o perioadă maiîndelungată din federaţie. acţionează între două şedinţe ale Biroului Federal. aprobarea concepţiei de selecţie.conduce activitatea Biroului Federal şi prezidează Adunarea Generală. precum şi pentru încetarea activităţii acestora. aprobarea componenţei comisiei şi colegiilor centrale. este persoana care organizează şi conduce activitatea federaţiei în scopul aplicării hotărârilor Adunării Generale şi Biroului Federal. aprobarea calendarului competiţional intern şi internaţional. la reuniunile forurilor internaţionale.V.V. realizarea legăturii cu compartimentele de specialitate din cadrul A. aprobarea regulamentelor de ordine interioară. pentru soluţionarea problemelor urgente ce nu au putut fi prevăzute. soluţionarea litigiilor care apar între membrii federaţiei sau între aceştia şi organismele federale.I. Secretarul general. el este ordonatorul de credit al federaţiei. conform nominalizării făcute (m sau f). urmăresc transpunerea în practică a hotărârilor Adunării Generale şi Biroului Federal la nivel de judeţ.

4.Patrimoniul 5. Art. Pe parcursul funcţionării FRV. de utilitate publică. 1.2.2. 67 .2.înfinţată în România în 1931.1. 6. sunt entităţi de profil. Art.Principalul însemn al Federaţiei este emblema. 2.Sediul FRV 4. conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr.1.1.___ care face parte integrantă din prezentul Statut. Art.69/2000.R. FRV este o structura sportivă autorizată să organizeze şi să controleze activitatea voleibalistică din România. Extrase din Statutul F. FRV are emblema proprie aprobată de Adunarea Generală.2. Art.7. FRV poate avea însemne proprii. la toate nivelurile.R. Valoarea patrimoniului iniţial.2. înregistrata la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. FRV este prezentată în Anexa nr.2-Statutul Juridic 2.Obiectul deActivitate al FRV 7. FRV. în subordinea ANS.69/2000.1-Denumirea 1. FRV este singura structura sportivă de profil din România recunoscută de FIVB şi CEV. 2.Volei. apolitică si fără scop lucrativ. …care este parte integrantă a statutului. patrimoniul FRV este constituit din totalitatea mijloacelor fixe. 5. reprezentând votul a 2/3 din numărul membrilor.Volei. Sediul FRV este în Bucureşti. 8.3. 4. 8. drept conducătoarea activităţii voleibalistice din România.în actuala formă juridică. FRV este afiliată la CEV şi FIVB şi este recunoscută de acestea. conform statutelor lor. FRV este persoană juridică de drept privat.2.69/2000. Ele au statute şi regulamente proprii. patrimoniul acesteia se poate majora sau diminua în condiţiile legii.1.3. care a fost membru fondator al FIVB şi care a funcţionat . Art. este de cuantumul a două salarii minime pe economie. Sediul Federaţiei poate fi transferat în altă localitate.înainte de organizarea impusa de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. numai în baza unei hotărâri a Adunării Generale.3.3-Însemnele FRV 3. 5. Art.Durata de Funcţionare 6. reorganizată in conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Fizice şi Sportului nr.de interes naţional. Durata de funcţionare a FRV este pe termen nedeterminat. neguvernamentală. Obiectul de activitate al FRV îl constituie organizarea şi controlul oricărui mod de practicare a voleiului (volei de sală şi volei de plajă) pe teritoriul României.1. La data adoptării prezentului Statut.Relaţiile FRV cu CEV şi FIVB 8. 3. 5.1. constituite în cadrul asociaţiilor sau cluburilor şi afiliate la F. 3.V.R.1.Secţiile de volei afiliate. la data reorganizării FRV. autonomă . Art. care nu pot veni în contradicţie cu statutul şi regulamentele F.este continuatoarea de drept a Federaţiei de profil. Art.1. adoptate cu majoritatea calificată. Personalitatea juridică a FRV este dobândită în condiţiile legii. obiectelor de inventar şi mijloacelor materiale şi băneşti specificate în Anexa nr. Statutele şi regulamentele CEV şi FIVB sunt obligatorii pentru FRV.

. k) stabileşte calendarul competiţional anual în corelaţie cu programele de participare a echipelor naţionale şi de club la competiţiile internaţionale oficiale. Principalele scopuri ale activitaţii FRV sunt: a) dezvoltarea şi promovarea practicării jocului de volei pe teritoriul României. cu avizul ANS. b) formarea. preparatori.Scopul 9. arbitrii. a toleranţei în activitatea voleibalistică.asigurării asistenţei medicale de specialitate la nivelul cluburilor şi al echipelor naţionale. rasiale. 68 .3. sex. i) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei.stabilirii unor criterii ştinţifice necesare pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a jucătorilor de volei. f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale internaţionale de volei care au loc pe teritoriul României. de naţionalitate. h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional. în baza regulamentelor şi normelor adoptate potrivit prezentului Statut. c) atragerea şi implicarea cercetării ştinţifice şi a medicinii sportive în procesul de selecţie şi pregătire a jucătorilor şi echipelor de volei. precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play. religioase. e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuti de legislaţia educaţiei fizice şi sportului şi potrivit Statutului şi regulamentelor proprii. metodologic.inclusiv a reprezentativelor naţionale. d) elaboreaza şi realizează programele şi planurile de pregatire şi de participare a voleibaliştilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile internaţionale de volei. d) susţinerea intereselor voleiului românesc în faţa autoritaţilor naţionale şi internaţionale şi în raporturile juridice cu alte persoane fizice sau juridice. instructori. perfecţionarea continuă şi ridicarea nivelului de calificare şi/sau clasificare a sportivilor şi specialiştilor din domeniu (antrenori. Consiliul Director al FRV poate decide asupra participării FRV şi la alte asociaţii şi/sau organizaţii internaţionale. clasificarea şi promovarea acestora. alţi tehnicieni). pe baza unui regulament propriu de funcţionare. perfecţionarea continuă. c) organizează şi coordonează intreaga activitate a arbitrilor de volei.1. 10-Atribuţiile FRV 10. observatori.sporirii capacitaţii de efort a sportivilor.8.implicate in activitatea voleibalistică. j) elaborează şi adoptă regulamente şi norme cu profil organizatoric. cu alte ministere şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul voleiului. . Scopul. g) colaborează cu ANS. sub toate formele sale şi fără nici un fel de discriminare pe motive politice. 9. tehnic. b) organizeaza activitaţile şi competiţiile sportive oficiale de volei la nivel naţional. l) colaborează cu instituţiile de specialitate în vederea: .1. privind formarea. atribuţiile şi mijloacele de acţiune ale FRV Art. personal medical. sau varstă. financiar necesare pentru desfăşurarea activităţii proprii şi/sau activităţii voleibalistice în general. şi omologhează rezultatele acestora. Art. FRV are urmatoarele atribuţii principale: a) elaboreaza strategia naţională de dezvoltare a voleiului şi controlează aplicarea acesteia de către membrii FRV. manageri.

pentru propria activitate sau cu caracter general obligatoriu pentru activitatea voleibalistică. CEV. COR. u) reprezintă. seminarii. c) Regulamentul Comisiei de Disciplină. precum şi pe plan internaţional. 11. t) organizează o bancă de date a Federaţiei privind activitatea voleibalistică din România. exercită puterea disciplinară. q) realizează asocierea cu alte persoane juridice şi fizice în scopul constituirii de societăţi comerciale. autorităţile administraţiei centrale şi locale. penalităţiilor care se aplica in activitatea voleibalistică. precum şi cu alţi factori interesaţi. în vederea obţinerii unor venituri necesare susţinerii activităţii voleibalistice. n) administrează şi gestionează mijloacele financiare şi materiale aflate în patrimoniu. Federaţiei naţionale de volei din alte ţări sau cu alte foruri sportive internaţionale implicate în activitatea voleibalistică. funcţionare şi ordine interioară al antrenorilor de volei. stagii de instruire. Art. l) Alte regulamente sau norme specifice necesare pentru îndeplinirea scopurilor prevăzute în prezentul Statut. r) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. următoarele regulamente şi norme: a) Regulamentul de organizare a activităţii voleibalistice. p) asigură. prin eforturi proprii. susţine şi apără interesele voleiului românesc pe plan intern. taxelor. FRV coordonează activitatea voleibalistică prin mijloacele proprii de acţiune prevăzute în prezentul articol. f) Regulamentul de organizare şi funcţionare al arbitrilor de volei din România. Membrii FRV 69 . în conformitate cu prevederile legale. g) Regulamentul sportivului de lot naţional.3. d) Regulamentul Obervatorului Federal. j) Regulamentul voleiului profesionist. cu alte instituţii şi organizaţii. precum şi a altor tehnicieni din domeniu.2. k) Norme de organizare. o) stabileşte cuantumul cotizaţiilor. FRV controlează modul de aplicare a prevederilor care disciplinează activitatea voleibalistică din România şi. i) Regulile oficiale ale jocului de volei. din activităţi nepatrimoniale specifice activităţii voleibalistice sau din activităţi economice directe realizate în legatură cu scopul şi obiectul de activitate al Federaţiei. h) Regulamentul de transferări internaţionale. în cazul constatării unor abateri. b) Regulamentul de legitimare a sportivilor la volei.1. contribuţiilor.modernizării metodelor de antrenament în concordanţă cu standardele internaţionale. în parte sau integral. în relaţiile cu FIVB. 11.Mijloacele de acţiune ale FRV 11. pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea bazei materiale destinate practicării jocului de volei. precum şi achiziţia de acţiuni sau părţi sociale ale unor societăţi comerciale. în relaţiile cu ANS. potrivit atribuţiilor pe care le are. examene pentru perfecţionarea şi ridicarea gradului de calificare şi/sau clasificare a antrenorilor de volei. m) organizează cursuri. financiare şi de asigurare materială. s) elaborează şi editează publicaţii proprii privind activitatea voleibalistică. e) Regulamentul de organizare. 11. mijloacele financiare şi materiale necesare funcţionării FRV. FRV elaborează şi adoptă. tehnice.

Suspendarea nu poate dura decât cel mult până la proxima Adunare Generală. sunt persoane juridice de drept privat constituite din secţiile de volei ale asociaţiilor şicluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean. b) persoane juridice de drept public.1. în limitele lor de competenţă şi fără a incălca autoritatea FRV. după caz. e) să participe. hotărârile şi deciziile FRV. f) să prezinte propuneri Adunării Generale şi/sau Consiliului Director. precum şi principiile de loialitate. Membrii FRV sunt obligaţi: a) să respecte Statutul. Art. membrii suspendaţi nu pot avea contacte privitoare la volei cu alţi membrii ai FRV sau cu Federaţia. 12. Consiliul Director poate să-i suspende drepturile. c) să participe la competiţiile oficiale naţionale organizate de Federaţie. b) să conserve şi să respecte scopul şi obiectivele propriilor statute şi regulamente. Art. 14. la Adunarea Generală a FRV şi să-şi exercite dreptul de vot. regulamentele. Potrivit legislaţiei educaţiei fizice şi sportului. care poate hotărâ prelungirea acesteia sau excluderea membrului respectiv din Federatie. f) să-şi achite integral toate obligaţiile faţă de FRV. Pot fi membrii ai FRV cluburile sportive şi Asociaţiile Judeţene şi a Municipiului Bucureşti cu activitate voleibalistică.1. Art. 70 . precum şi la competiţii internaţionale de volei. moralitate şi spirit sportiv. d) să transmită numai prin intermediul FRV orice gen de corespondenţă adresată la CEV şi FIVB. De asemenea. e) să permită controlul dispus de Federaţie.Calitatea de membru al FRV Art.12-Membrii FRV 12. Membrii FRV au următoarele drepturi: a) să exercite competenţele care le sunt conferite de Statutul.Drepturile membrilor FRV 13.3. d) să aibă reprezentanţi în Adunarea Generală a FRV şi să fie aleşi şi/sau numiţi în funcţiile din structurile Federaţiei. până la ridicarea sancţiunii. coeziune. Asociaţiile Judeţene şi a Municipiului Bucureşti.2. să iniţieze proiecte de hotărâri sau să participe la elaborarea hotărârilor.Obligaţiile membriilor FRV 15. Un membru suspendat este privat de dreptul de vot în Adunarea Generală.Suspendarea drepturilor membrilor 14. ei trebuie să-şi inscrie această prevedere în statutele proprii şi au obligaţia să vegheze ca jucătorii şi oficialii lor să o respecte. cluburile sportive de volei sunt structuri sportive cu personalitate juridică. b) să exercite autonom atribuţiile stabilite prin statutul şi regulamentele proprii. c) să respecte şi să apere imaginea şi prestigiul FRV.2. afiliate şi recunoscute de acestea. regulamentele. prin reprezentanţii lor. la termenele şi în condiţiile stabilite de Federaţie. precum şi ale organelor şi ale oficialilor acestora. normele şi hotărârile Federaţiei. 14. fără scop lucrativ sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni (cluburi profesioniste de volei). 13.1. normele şi hotărârile Federaţiei. Dacă un membru al FRV incalcă în mod grav şi repetat Statutul. 12.cu efect imediat. regulamentele.1. organizate sub formă de: a) persoane juridice de drept privat. 15. cu activitatea voleibalistică.

suspendarea sau pierderea calităţii de membru. b) dizolvarea membrului. normele şi hotărârile acesteia.1. Pentru a se putea afilia la FRV.2. 17. b) numărul şi data emiterii Certificatului de Identitate Sportivă. Procedura afilierii Art. Cluburile sportive se pot afilia la FRV dacă participă la competiţii voleibalistice de interes naţional. e) componenţa nominală a organului de conducere. ştampila.Cererea de afiliere 19. 19.18. localitatea. fax. 19. adresa oficiala.3. şi se obligă să respecte Statutul. prin care solicită afilierea.2. 16.g) să înscrie în statutele proprii prevederi care să stipuleze obligaţiile acestora cuprinse în prezentul articol. toate datele de mai jos menţionate: a) numărul de identificare al respectivei structuri sportive. În sensul prevederii alin. să notifice această modificare FRV. Un club sau o Asociaţie Judeţeană de Volei care doreşte să devină membru al FRV trebuie să adreseze o cerere scrisă către Federaţie. 17. şi ANS. Art.Condiţii pentru afiliere 18. regulamentele. în termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii definitive a instanţei judecătoresti.2.1. semnătura. Consiliul Director este organul abilitat să propună Adunării Generale acordarea. 19. h) in situaţia modificării actului constitutiv. sub sancţiunea nulităţii. c) denumirea structurii sportive. Calitatea de membru al FRV se dobândeşte prin afiliere la această Federaţie. FRV va emite o cerere tip de afilere în care trebuie completată de către solicitanţi. telefon.3. e) dizolvarea FRV. La cererea de afiliere se ataşează următoarele înscrisuri doveditoare: A. autentificate. trebuie să îndeplinească şi condiţiile prevăzute în acest articol.judetul. Art. structurile sportive care sunt îndreptăţite să obţină calitatea de membru al FRV conform prezentului Statut. d) sediul. Calitatea de membru al FRV incetează prin: a) retragerea din Federaţie.Competenţa soluţionării procedurilor 17. c) excluderea membrului din Federaţie. 18. În cazul structurilor sportive persoane juridice de drept privat: a) actul constituirii şi statutul. d) revocarea recunoaşterii calităţii de structura sportivă a membrului. c) copie legalizată după Certificatul de Independenţa Sportivă. 18. Dobândirea şi încetarea calităţii de membru al FRVGeneralităţi Art. Se pot afilia la FRV doar structurile sportive organizate sub formă de cluburi sportive şi Asociaţii Judeţene de Volei sau a Municipiului Bucureşti. g) data completării.(1). 71 . 16.1. f) culorile(în cazul cluburilor). email.Enunţarea modurilor de dobândire şi încetare a calităţii de membru al FRV 16. b) copie după hotărârea judecatorească definitive şi irevocabilă de acordare a personalităţii juridice.1.2. Dobândirea sau incetarea calităţii de membru al FRV se aprobă de Adunarea Generală. în termen 30 de zile de la data pronunţării hotărârii definitive a instantei judecătoresti. pentru ca modificarea să fie inregistrată în documentele Federaţiei şi în Registrul Sportiv.

cu unele din echipele lor. Pentru participarea la competiţiile profesioniste de volei. ca urmare a promovării din campionatul judeţean. e) dovada patrimoniului. şi activităţi de selecţie. 23. dobândirea personalităţii juridice în condiţiile 72 . în cazul structurilor sportive persoane juridice fără scop patrimonial. transformarea respectivei asociaţii sportive în club. pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional de volei.2. conform legislaţiei educaţiei fizice şi sportului. B. d) dovada sediului. Art. pe lângă activitatea de invăţământ.1. cluburile afiliate la FRV se vor afilia şi la Asociaţia Judeţeană de Volei sau a Municipiului Bucureşti în raza teritorială a carei îşi au sediul.Alte dispoziţii despre afiliere 23. Art. In cazul cluburilor sportive persoane juridice de drept public: a) actul de dispoziţie prin care au fost infiinţate şi/sau organizate. Pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale şi internaţionale de volei cluburile trebuie să fie afiliate la FRV.3. necesită. e) copie legalizată după Certificatul de Înmatriculare în Registrul Comerţului. 23. poate hotărî afilierea cu titlu provizoriu a unui membru. autentificat. b) actul de dispoziţie prin care e aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare. autentificat.2. Art. c) copie legalizată după Certificatul de Identitate Sportivă. Schimbarea situaţiei juridice a unui membru impune obligaţia reafilierii la FRV potrivit procedurilor prevăzute în acest Statut şi în regulamentele în materie ale Federaţiei. dobândesc în mod automat toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în prezentul Statut şi alte norme juridice de profil.4.22 – Reafilierea 22. 21. autentificat.4. în cazul structurilor sportive organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni. e) dovada patrimoniului. Consiliul Director – numai în cazuri de fortă majoră. 23. In cazul unităţilor de invăţământ cu program sportiv: a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate. cluburile profesioniste trebuie să fie afiliate la FRV şi la Liga Profesionistă de Volei.d) copie legalizată după Certificatul de Inscriere în Registrul Naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. f) dovada sediului. d) dovada sediului.Consecinţele afilierii 21. Această hotărâre urmează să fie supusă aprobării primei Adunări Generale a FRV.1.Afilierea provizorie 20. b) actul de dispoziţie autentificat. 20.1. Structurile sportive care obţin calitatea de membru al FRV. g) dovada patrimoniului. Participarea la o competiţie oficială naţională a unei asociaţii sportive fără personalitate juridică. Pentru participarea. C. la competiţiile judeţene de volei.1. care va decide afilierea definitivă. Adunarea Generală a FRV e competentă să decidă asupra afilierii membrilor. 23. c) copie legalizată după Certificatul de Identitate Sportivă. 20. Art. 19. prin care se stabileşte ca respectiva unitate de invăţământ să desfăşoare.

hotărârea de dizolvare luată de Adunarea Generală a membrilor săi. 24.2.4. 25.4. Art. 26.Consiliul Director poate adopta măsura de excludere a membrului în cauză. hotărârilor şi deciziilor Federaţiei.1. Un membru poate fi exclus din Federaţie pentru unul sau mai multe din următoarele motive: a) încălcarea gravă a Statutului. care îşi pierd această calitate. Încetarea şi suspendarea calităţii de membru al FRV Art.1. cu cel puţin 3 luni înainte de sfârşitul anului financiar (31 decembrie). Dizolvarea unui membru al FRV se aprobă de către Adunarea Generală a acestuia.5.2. Membrii FRV. Art. Retragerea unui membru din FRV se aprobă de Consiliul Director. la proxima sa întrunire. înscrierea în Registru Sportiv pentru a fi atestată în această calitate şi afilierea sa la FRV. 24.2.5.Revocarea recunoaşterii calităţii de structură sportivă a unui membru al FRV 73 .Dizolvarea unui membru al FRV 25. trebuie să fie afiliate la Asociaţia Judeţeană de Volei sau a Municipiului Bucureşti în raza teritorială a careia îşi au sediul. în conformitate cu prevederile statutului propriu.3. Cluburile afiliate la FRV care retrogradează în campionatul judeţean. 25.(1). el îşi pierde automat calitatea de membru al Federaţiei. b) hotărârea de retragere să fie transmisă Consiliului Director. 26. Un membru al FRV trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile financiare faţă de Federaţie până la pierderea calităţii de membru. 26.24.1. pe care trebuie să o supună aprobării Adunării Generale a FRV. Pentru motivele menţionate la alin.25. prin scrisoare recomandată. despre dizolvarea membrului respectiv. 23. 24. în prealabil. b) ultragii grave la adresa FRV sau la adresa oricărui membru al Federaţiei.26. în maxim 15 zile de la adoptarea acesteia. care informează Adunarea Generală la proxima sa întrunire. Dacă un membru al FRV se dizolva. cu minim 2/3 din voturile Adunării Generale a membrului respectiv.legii.Retragerea din FRV 24.3. c) neâmplinirea obligaţiilor financiare faţă de Federaţie. Consiliul Director va informa Adunarea Generală a FRV. Un membru al FRV este autorizat de drept să se retragă din Federaţie cu respectarea următoarelor condiţii: a) hotărârea de retragere din Federaţie să fie aprobată.Excluderea unui membru din FRV 26. O cerere de retragere nu poate fi acceptată decât dacă membrul respectiv s-a achitat de toate obligaţiile financiare faţă de Federaţie şi ceilalţi membrii ai acesteia. Excluderea unui membru din FRV se pronuntă numai cu o majoritate de minimum 2/3 din voturile exprimate de delegaţii cu drept de vot prezenţi la Adunarea Generală respectivă.3. regulamentelor. Membrul FRV dizolvat are obligaţia să transmită Consiliului Director al FRV.4.27. Un membru al FRV a cărui retragere a fost acceptată îşi pierde calitatea de membru al Federaţiei şi toate drepturile conferite de aceasta. 25. prin scrisoare recomandată. pentru a avea drept de participare la competiţiile oficiale judeţene de volei. Art. 26. nu au nici un drept asupra patrimoniului social al Federaţiei.

Dizolvarea FRV 28.1. În situaţia în care Adunarea Generală a FRV hotărăşte cu majoritatea prevazută în prezentul Statut dizolvarea Federaţiei. elevii-sportivi sunt cuprinşi în grupe pe nivele de pregătire: 74 . în limita cifrei de plan transmise. Art. Cluburile sportive şcolare se organizează pe ramuri de sport şi catedre. 27. Art. 27.27. Cluburi Sportive Şcolare.S.1.4 – Reţeaua şi planurile de şcolarizare se aprobă anual de către Ministerul Educaţiei Naţionale. ca unităţi de învăţământ pentru activitatea sportivă de performanţă. în mod automat toţi membrii FRV îşi vor pierde calitatea de membru.Cluburile sportive şcolare contribuie.se revocă recunoaşterea calităţii de structura sportivă a unui membru al FRV. se organizează.3. STRUCTURI ORGANIZATORICE DE PERFORMANŢĂ Cluburile sportive şcolare În ceea ce priveste desfasurarea activitatii in cadrul Cluburilor sportive scolare.2. emis la data de 07 septembrie 1999.4. la propunerea inspectoratelor şcolare. ale demnităţii şi toleranţei prin practicarea sportului.În învăţământul preuniversitar. în condiţiile legii. la realizarea idealului educaţional al şcolii româneşti. care au drept scop selecţionarea şi pregătirea elevilor în vederea obţinerii performanţelor sportive potrivit specificului ramurilor de sport cât şi promovarea acestora spre marea performanţă. prevede urmatoarele masuri: Art.) cu personalitate juridică sau ca secţii pe lângă alte unităţi de învăţământ. 3 . În situaţia în care. în baza Legii nr. în scris.2 . Consiliul Director are obligaţia să urmăreasca desfăşurarea procedurilor care pot duce la revocarea calităţii de structură sportivă a unor membrii ai FRV. În cadrul ramurilor de sport. (C. “Regulamentul de organizare şi funcţionare a cluburilor sportive şcolare” aprobat prin Ordinul Ministrului nr. Membrii FRV au obligaţia să înştiinţeze Consiliul Director. 27. la educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. cu mijloace specifice. 28. la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene (al municipiului Bucureşti).1 – Cluburile sportive şcolare sunt unităţi de învăţământ organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovaţiei. la formarea capacităţilor intelectuale şi fizice ale elevilor.4375. despre existenţa unor proceduri în desfăşurare care pot duce la revocarea calităţii de structură sportivă a acestora.S. Art. Art. odată cu această revocare se pierde automat şi calitatea de membru al Federaţiei. Consiliul Director are obligaţia să înştiinţeze Adunarea Generală a FRV despre revocarea recunoaşterii calităţii de structură sportivă a unuia sau mai multor entităţi care au avut calitatea de membrii ai Federaţiei. 84/1995.

G.P.S. potrivit cu specificul ramurilor de sport. sunt conduse de director. naţionale/internaţionale.E.Î.S.U. răspunde inspectorul-general de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Învăţământului Preuniversitar (P.E. Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic din C. ajutat. în cel al M.S.S. De asemenea se vor încheia cu sportivii şi părinţii (susţinătorii legali) acestora un acrod potrivit prevederilor. în faţa conducerii M. Înscrierile elevilor în cluburile sportive şcolare se face pe bază de cerere individuală şi în termen de 90 zile de la înscriere toţi elevi-sportivi vor fi legitimaţi pentru secţiile clubului.I. cu aprobarea M.C.S.C.C.S.S.) C. avansaţi şi performanţă.S. organizate de federaţiile sportive.S. Personalul didactic din C.I.C. Evaluarea personalului didactic se face în conformitate cu metodologia elaborată de M. Profesorii / antrenorii răspund în faţa directorului de calitatea muncii prestate şi de realizarea obiectivelor stabilite de conducerea clubului. cuprinse în caledarul sportiv propriu. C. participă la cursurile de informare în specialitate.Aceste contracte obligatoriu vor avea avizul inspectoratului şcolar judeţean. pot încheia contracte cu finanţatori în sensul susţinerii financiare a unuia sau mai multor sportivi (echipe). prin campionatul propriu. În C. se realizează conform normelor metodologice elaborate de M.). poate alcătui selecţionate naţionale pe ramuri de sport. de director adjunct.C.E.începători.I. La nivel naţional de îndrumarea şi controlul activităţii cluburilor şcolare.I. Directorul este conducătorul clubului şi îl reprezintă în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice inclusiv cu administraţia şi comunitatea locală. M.E.E. Legitimarea se face prin federaţiile sportive de specialitate sau prin comisiile de sport ale Direcţiilor Judeţene pentru Tineret şi Sport. participă la competiţiile oficiale şi amicale. Cluburile sportive şcolare selecţionează elevii din toate unităţile de învăţământ preuniversitar. C. Activitatea din cluburile sportive şcolare se desfăşoară pe baza documentelor de planificare şi evidenţă specifice.S.S. după caz. Evaluarea activităţii elevilor va cuprinde analiza rezultatelor obţinute la 75 .I. activitatea didactică de predare se realizează de către profesori ( antrenori) cu specializare în ramura de sport respectivă. lărgind plaja de selecţie şi accentuând spiritul concurenţial la nivel de vârfuri sportive.C.I. în conformitate cu normativele în vigoare.S. se pot afilia la Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar (F.S. şi al federaţiilor sportive. C.S. secţiile cluburilor sportive şcolare se pot afilia la federaţiile sportive de specialitate.S. de specialitate şi acordul scris al M.E.E. În vederea participării la competiţiile federaţiilor sportive.N.S.

1999. cu avizul inspectoratului şcolar judeţean.probele de control.S. conform cu Legea Învăţământului şi reprezintă filiera vocaţională a învăţământului prin clasele cu profil sportiv. sanitare şi controlează ori de câte ori este nevoie starea de asigurare şi funcţionare a tuturor aparatelor şi instalaţiilor sportive.I.S. firmă. Clubul sportiv şcolar poate avea denumire proprie. M. Aprobarea Întrega „Regulamentului de funcţionare şi desfăşurare a campionatelor naţionale şi concursurile sportive şcolare”. în temeiul Hotărârii Guvernului României nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare. insignă şi imprimate cu antet. activitate competiţională a elevilor din învăţământul preuniversitar se va organiza prin Asociaţiile Sportive şcolare care aparţin unităţilor de CONDIŢIILE DE PARTICIPARE ÎN CAMPIONATELE NAŢIONALE 76 . 3. Fiecare club sportiv şcolar trebuie să aibă sigiliu. cu modificările ulterioare şi ordinul M.S.C. În scopul atragerii copiilor şi elevilor de la toate nivelurile de învăţământ pentru practicarea sportului. pregătire şi de performanţă ale elevilor – sportivi.I.I.I. În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. dispune: Articolul Articolul învăţământ. drapel propriu.E.N. şi A. De acest lucru răspund antrenorii şi profesorii elevilor – sportivi. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar a elaborate un sistem competiţional diversificat care să satisfacă opţiunile tuturor categoriilor de elevi. Liceele cu program de educaţie fizică şi sport Liceele cu program de educatie fizica si sport îţi desfăsoară activitatea instuctiv educativă sub auspiciile M.M. 690/ 1997 privind organizarea şi funcţionarea M.C. 1. fanion. Nr. şi P.E. Federaţia sportului şcolar şi universitar Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar este departament al Ministerului Educaţiei Naţionale. a rezultatelor obţinute în competiţii sportive oficiale cât şi comportamentul acestora.C. Personalul didactic asigură instruirea elevilor – sportive privind regulile şi normele P. ecuson.E.C..12. Obiectivele de selecţie. Controlul medico – sportiv al elevilor înscrişi în cluburile sportive scolare este obligatoriu şi se efectuează trimestrial sau de câte ori este nevoie. 5141/28. se stabilesc la început de an şcolar pentru fiecare profesor şi catedră şi sunt aprobate de consiliul profesoral al clubului.E.

medic.5.l nu vor fi luate in considerare şi constitui motive de anulare a rezultatelor sportive (art 7. este permisă numai echipelor componente ale cluburilor sportive care poseda Certificat de Identitate Sportivă şi sunt afiliate la FRV. din Policlinica pentru sportivi a municipiului Bucureşti şi din ambulatoriile de specialitate pentru sportivi.1) Nerespectarea de către personalul medico-sanitar. pentru sportivii care au pe bază de legitimaţii provizorii eliberate de A.J.1 sau de la medici de altă specialitate decât cele prevăzute la art.V. 1.05.l.(art.R. după caz.R.2). condiţie fără de care legitimţia nu va fi vizată. semnătura şi parafa medicului examinator şi ştampila unităţii sanitare in care s-a efectuat controlul medical. Viza medicală a sportivilor trebuie să fie efectuată conform Ordinului 1058/404 publicat în Monitorul Oficial din 14. antrenor secund.V – C. precum şi data expirării avizulzui medical (art. 77 .V. singurele unităţi sanitare abilitate să acorde avizul medico-sportiv necesar pentru participarea la antrenamente şi la competiţiile sportive oficiale.Competiţii.C.Art. Pentru obţinerea vizelor anuale pe legitimaţiile oficialilor specificaţi mai sus reprezentanţii echipelor vor prezenta la F. Viza medicală este obligatorie pentru participarea la antrenamente şi competiţii şi va cuprinde următoarele: data efectuării controlului. preparator fizic) va li admisă doar pe bază de legitimaţii tip eliberate de F. au împlinit 14 ani (acestea fiind valabiliă numai pentru un an compctiţional.R. 1.2003. Participarea in campionatele naţionale organizate de F. copii după documentele care atestă calificarea în respectiva funcţie. I atrage. vizate pe anul în curs şi prezentate brigăzii de arbitri. din care reproducem: „Controlul medical al sportivilor legitimaţi se efectuează semestrial.V. Vizele medicale obţinute de la alte unităţi sanitare decât cele prevăzute la art. antrenori şi sportivi a normelor tehnice prevăzute la art. Federaţiile sportive naţionale vor înregistra şi vor elibera carnete de legitimare numai pentru sportivii care prezintă aviz medical (art7.V. împreună cu legitimaţiile jucătorilor.1). răspunderea civila sau penală. în conformitate cu baremul examinărilor medicale în cabinetele de medicină sportivă din cadrul ambulatoriilor de specialitate judeţene." Prezenţa pe banca de rezerve a oficialilor echipelor (antrenor principal. pentru jucătorii care nu împlinit vârsta de 14 ani. Participarea sportivilor in campionatele naţionale se va face după cum urmează: a) b) pe bază de legitimaţii de joc eliberate de F. conform legii.2).R.

al cărui număr va li înscris in foaia de arbitraj pe care acesta va semna. legitimaţia de serviciu sau delegaţia emisă de unitatea sanitară de care aparţine. asistenţa medicală trebuie asigurată la toate jocurile: lipsa asistenţei medicale pe parcursul oricărui joc din turneu conduce la sancţionarea organizatorului cu o amendă de 500 €.00-14. e) la turneele de juniori şi cadeţi orele de începere a jocurilor se stabilesc de către organizatori. acesta va prezenta sfârşitul jocului. . în zilele de sâmbătă şi duminică. c) în zilele de duminică între orele 11.00. 78 . juniori şi cadeţi.00. cât şi a trusei medicale de prim ajutor este echivalentă cu absenţa asistenţei medicale de la joc: e) in cadrul turneelor.00.00.3 Orele de începere ale jocurilor din etapele săptămânale se stabilesc de către echipele nd următoarele cerinţe: a) în zilele de luni-vineri. între orele 14. după ora 09.00 sau 16. Art.00-18.pentru DIVIZIA A 2. de către organizator. cu cel puţin 5 zile înaintea disputării partidei. respectând următoarele cerinţe: în zilele de luni-vineri. cu respectarea următoarelor cerinţe: a) b) c) trebuie asigurata din momentul începerii încălzirii oficiale şi până la daci este asigurata de medic. foaia de arbitraj. dar nu mai devreme de ora 09. Devansarea se face cu înştiinţarea Comisiei Centrale de Competiţii. între orelel 1. respectiv a legitimaţiei sau delegaţiei pentru cadre medicale medii. după ora 14. b) în zilele de sâmbătă: . acesta va aplica parafa şi va semna pe dacă este asigurată de un cadru medical mediu. dacă echipa vizitatoare solicită devansarea orei de începere a jocului.00-14. între orele 10.pentru DIVIZIA A I. d) lipsa parafei pentru medici.00 d) pentru echipele din DIVIZIA A 2.00-18.00-14.00. jocurile se vor desâşura atât dimineaţa cât şi după amiază.00: la turneele cu 8 echipe participante. echipa gazda este obligată să programeze jocul la ora solicitată.2 Asistenţa medicală este asigurata de către echipa organizatoare sau.Art. în cazul turneelor pe teren neutru.

Cupa României. juniori. jocurile se vor desfăşura dupa ora 16.4. 79 . Indicarea datei. Programarea va fi avizată de către A. c) nu vor fi acceptate amânări sau devansări de etape. programarea jocurilor de pe teren propriu din faza I ( sala. orei şi a sălii de joc la care a fost programat un meci este obligatorie pentru fiecare echipă şi neindicarea acestora se sancţionează cu amendă.00 Art. se va efectua numai folosind tăbliţele numerotate (1-18). sunt obligate să transmită la F. organizatorul jocului urmând a fi sancţionat conform R.V. d) data reprogramării jocului va fi stabilită de către CC. Echipele de mini-volei şi de speranţe. vor fi regulamentare. Înlocuirea jucătorilor în timpul jocului. A2. Este interzisă susţinerea de către o echipă sau de către un jucător (jucătoare). 50E pentru DIVIZIA A2 şi 5€ pentru juniori şi cădeţi).J. b) La turneele organizate în localităţi neutre. motivate de susţinerea de jocuri amicale sau de cumul de jocuri în cursul unei singure deplasări. b) la solicitarea unei echipe.V. mingile de joc vor fi puse la dispoziţie de către echipa înscrisă primi pe foaia de arbitraj. Echipa în culpă va pierde cel de al doilea joc disputat cu 0:3 (0:75) fără punct în clasament. pot susţine câte două jocuri pe zi. asigurate de către echipa gazdă la toate jocurile oficiale (Al. atât la turnee cât şi la clapele săptămânale. Art. puse la dispoziţie de către organizatori. acordul scris al echipei adverse şi dovada achitării taxei respective (echivalentul a 200E pentru DIVIZIA Al. Schimbarea datei de desfăşurare a unui joc se admite în următoarele situaţii: a) pentru reprezentare naţională (jucători convocaţi la echipele naţionale ale Romanici sau meciuri în (cupele Europene). Inexistenţa tăbliţelor pentru schimbări va fi consemnată în raport de către observatorul federal şi pe foaia de arbitraj de către primul arbitru.- la turneele de promovare DIVIZIA Al si CUPA ROMÂNIEI.O. a două jocuri oficiale în aceeaşi zi. cadeţi. Costurile dublei legitimării vor II suportate de echipa solicitanta.V şi Oficiul Judeţean pentru Sport.A. reprezentând dublul taxei de schimbare a datei de desfăşurare. data şi ora de desfăşurare) cel târziu cu 5 zile înainte de începerea campionatului.9. a) Tipurile de mingi folosite la jocurile oficiale. Echipele participante în DIVIZIA Al. Competiţii.R. speranţe). care prezintă motivul cererii.

b şi c \ a consemna în foaia de arbitraj iar echipa în culpă va fi sancţionată cu amendă în valoare de 500 euro. Taxele pentru transferul jucătorilor de alta naţionalitate decât cea romana sunt următoarele: -pentru primele trei transferuri se va plaţi către FRV 500 euro de transfer -începând cu al patrulea transfer se va plali către FRV 2500 curo de transfer. (cele două perioade de transfer sunt valabile atât pentru jucători de naţionalitate română cât şi pentru jucători de alte naţionalităţi. Foarte important în foaia de arbitraj se va încercui numai căpitanul de echipa. 80 . fără punct în clasament. Art10.V. Nefuncţionarea tabelei electronice sau inexistenţa tabelei manuale de marcaj.Volei va fi de 2500f. constatată de către primul arbitru la începutul jocului.c) Jocurile din DIVIZIA A 1 în care cel puţin o echipă este participantă în Cupele Furopene se vor disputa cu mingi colorate MIKASA MVP 200.Volei a aprobat în şedinţa din 11. Folosirea altor foi de arbitraj decât cele specificate mai sus va conduce la sancţionarea echipelor în culpă cu: a) avertisment.07. conduce la nedisputarca acestuia. Fchipa adversă nu poate refuza disputarea jocului cu acest lip de mingi. d) Dacă primul arbitru al partidei constata la începutul jocului nerespectarea condiţiilor de la punctele a. În anul competiţional vor putea fi efectuate transferări de jucători în doua perioade: . conform normativelor FIVB. jocurile echipelor care nu participa în Cupele Furopene se vor disputa cu mingi MIKASA MU OALA colorate.08. Jocul va fi omologat cu scorul de 0:3 (0:75) în defavoarea echipei gazdă.01.12. Odată cu eliminarea echipei din Cupele Furopene.R. Art.07. la prima abatere: b) amendă 100 F. .2006 că pentru jucătorii de altă naţionalilale decât cea română care se transferă la cluburi de volei româneşti în perioada 15. în caz de recidivă.Volei a aprobat în şedinţa din 12. Consiliul Director al F.R.II de la 24 decembrie 2007 până la 08 ianuarie 2008.2007 ca orice echipa sa poala folosi un număr nelimitat de jucaturi de cetăţenie alta decât cea romana.08 taxa de transfer către F. Consiliul Director al F.l I.I de la 01 august pâna la septembrie 2007.R.07 . Echipele gazdă sau organizatoare de turnee sunt obligate să asigure foile de arbitraj procurate de la F.R.

de orice categorie. Cupa României. printr-o persoană special desemnată de călre aceştia. cheltuielile de arbitraj în situaţia în care la un turneu nu se prezintă una sau mai multe echipe. vor fi penalizate cu l(un| punct in clasament.16. Art. pe timp de 3 ani. cheltuielile arbitrilor delegaţi şi ale observatorului federal vor fi achitate de către echipele care s-au prezentat la turneele respective.18. 14. vor fi excluse din campionul. 13.V.17. c) Plata baremului de arbitraj se va face înainte de începerea jocului sau a turneelor.06. Art. Arl.R. b) Echipele de juniori. aceste cluburi vor fi amendate cu suma dc 300 E. şi ale observatorului federal vor fi suportate de către echipa prezentă la joc. Art. 81 . Jocurile din DIVIZIA A 1. atrage după sine suspendarea din competiţie a echipei în culpă până la achitarea sumelor datorate. Jocurile nedisputale în perioada de suspendare vor fi omologate cu 0:3 (0:75) Iară punct în clasament. Excluderea din campionat sau penalizarea echipelor se va face în următoarele cazuri: a) Echipele. cădeţi. din 27. Cheltuielile de arbitraj şi ale observatorului vor fi suportate. sau ale observatorului federal. turneele de promovare in DIVIZIA Al precum şi turneele finale alejuniorilor şi cadeţilor vor li asistate de către observatori federali.2005. după cum urmează: a) b) în cazul neprezentării uneia dintre echipe Ia un joc. 15. Vceastă excludere atrage după sine ridicarea dreptului de a mai participa în competiţiile organizate dc F.R. Art. Neachitarea cheltuielilor de arbitraj. în caz contrar. în cazuri speciale. speranţe şi mini-volei care din diverse motive nu au încheiat campionatul din ediţia 2006-2007 dar s-au inscris în ediţia 2007-2008. conform hotărârii Consiliului Director al F. întocmirea statelor de plată şi achitarea acestora şi a delegajiilor-chilanţă vor fi efectuate de către organizatori. Cluburile sportive sunt obligate să elibereze legitimaţiile de joc jucătorilor care se transferă.V. care înregistrează o neprezentare în campionat sau în Cupa României.Art.

79l din 19 mai 2004 a Guvernului României.R. Directorul de concurs trebuie să fie o persoană oficială din cadrul clubului organizator. Art.V. cel indicat de F. In cazul în care directorul de concurs sau altă persoană oficială din cadrul secţiilor de volei ale echipelor participante în competiţie provoacă sau participă la incidente cu prilejul dcslăşurării jocului. în termen de 3 zile (calendaristice sau data poştei).V.20.R. 82 .25. Art.I.F. Competiţii. inclusiv turneele finale se vor oficia eu 2 asistenţi de linie. Neîndeplinirea acestei obligaţii. juniori. duce la sancţionarea arbitrului respectiv conform R. Jocurile din DIVIZIA Al. C.V.Competiţii.21.Volei. C. cădeţi şi speranţe. Cupa României şi turneul de calificare în DIVIZIA Al se vor oficia cu 4 asistenţi de linie. să transmită rezultatele la F.23. conform Hotărârii nr.C.. Juniori şi Cadeţi vor transmite în cursul aceleiaşi zile rezultatele jocurilor arbitrate.O. echipamentul sportivilor este în mod obligatoriu. echipa va fi sancţionată conform R.O. La turnee se va nominaliza o comisie de apel. Turneele finale ale juniorilor.24. primul arbitru are obligaţia ea.B. Observatorii federali delegaţi la jocuri sau turnee sunt obligaţi ca în maximum 2 ore de la terminarea jocurilor. (0:75) fară punct în clasament.19. Art.A. Refuzul efectuării sancţiunii conduce la suspendarea echipei.V.A.Volei .Art. Toate jocurile din diviziile A2. Art.O. publicată în Monitorul Oficial nr. reprezentantul organizatorilor şi reprezentantul arbitrilor.C.R. Turneele pentru speranţe şi mini-volei se vor deslăşura în săli cu dimensiunile minime de 24x 15m şi înălţimea de 7m Art. 478 din 28 mai 2004. Arbitrii Al de la jocurile din Diviziile Al. Art.Volei.22. din care vor face parte: delegatul F.A. Conform R. să asigure trimiterea foilor de arbitraj de la jocurile la care au oficial la F. cadetilor şi cele pentru promovare în DIVIZIA Al se vor desfăşura numai în săli de sport care îndeplinesc condiţiile cerute pentru desfăşurarea jocurilor de DIVIZIA A1. Conform hotărârii Consiliului Director al F-R. Echipele organizatoare sunt obligate să asigure securitatea oficialilor şi a echipei vizitatoare din momentul sosirii în localitate şi până la părăsirea acesteia. A2.V. până la executarea acesteia iar jocurile nedisputate din această cauză vor fi omologate cu 0:3.

83 . Echipele de DIVIZIA Al.Mini Volei 2. Filmarea unui joc de volei poate fi făcută fără scopuri comerciale. cel puţin din preluarea mingii din serviciu. 16 ani în campionatul naţional de cadeţi.E. 12 ani şi mai tineri în campionatul de mini-volei. DIVIZIA A2 şi juniori sau cadeţi pot transfera din Timpul Tehnic de Odihnă este obligatoriu la toate eşaloanele.38 m. d) e) f) g) h) înălţimea fileului va fi: .27-33.10 m (f. începând eu data de 01.V.2007 toate plăţile privind taxele (legitimare. . Toate suprafeţele de joc trebuie sa aiba trasata linia de demarcaţie Toate echipele de divizia A1 si A2 sunt obligate sa afişeze in sălile de străinătate un număr nelimitat de jucători.Volei sau în contul acesteia deschis la Banca Comerciala Romana. Sucursala UNIC B-dul. 0 puncte în caz de forfait Art. c) .) .R. : 2 puncte pentru joc câştigat.28. decalarea etapelor. contestaţii.Echipele de speranţe sunt obligate să joace în sistemul . doar cu acordul echipei gazdă. -2.03.Speranţe . cadeţi le este permisă folosirea jucătorului LIBERO. pentru antrenor.29. + m. 1 punct pentru joc pierdut. sector I.B şi C.4<2"(cu doi ridicători în teren) pe toată durata jocului.Art. amenzi) vor fi achitate direct la F. participare. sistemul de punctare va fi cel folosit de F.26. In toate categoriile campionatelor naţionale de volei. Nerespeetarea acestei cerinţe va conduce la sancţionarea antrenorului fără a influenţa rezultatul jocului. Echipei vizitatoare i se va permite filmarea jocului fără nici o condiţie. Art. competiţie benerul eu sigla FRV. Colegiul Central al Antrenorilor a stabilit următoarele cerinţe pentru desfăşurarea jocurilor.Echipelor de juniori.2. 14 ani şi mai tineri în campionatul naţional de speranţe.V.20 f. Ridicătorul din linia a doua este obligat să facă intrare din orice zonă a acestei linii pentru a ridica.În campionatul naţional de juniori au drept de joc jucătorii: până la 18 ani inclusiv şi mai tineri. Nicolae Balccscu nr. Bucureşti: COD FISCAL: CF 4203741 CONT LEI: RO16RNCK028506951209000I CONTFXRO: RO86RNCB0285069512090002 cod swift RNCBROBU Art.27.I.. a) b) .

îşi rezervă dreptul de a rezolva orice caz care nu este cuprins în buletinul informativ. 0 .Competiţii: pentru turneul de promovare în DIVIZIA A1. atribuirea dreptului de organizare se va face prin tragere la sorţi. cadeţi. b.V. asigură cazarea şi masa participanţilor conform normelor privind unor probleme financiare în activitatea sportiva de reglementarea performanta.V. b.i) Cererile de înscriere în Cupa României şi campionatele naţionale la categoriile Al.Volei. 2. delegat care va avea posibilitatea să achite imediat taxa aferentă. Tragerea la sorţi a numerelor de ordine ale echipelor pentru cupă şi campionat vor avea loc la sediul F.V.R. FRVolei prin Comisia Centrală de Competiţii. în funcţie de programul reprezentativelor naţionale. c. în cazul în care câştigă dreptul de organizare al turneului. şi să aducă modificări modului de desfăşurare al campionatului. speranţe şi mini-volei dimensiunile minime ale sălii vor fi 24x15m şi înălţimea de 7m.I. d) nici o altă ofertă.în cazul nerespectării cerinţelor prevăzute la punctele a. 84 . faţă de cerinţele prevăzute la punctele a.V. în conformitate cu regulamentele F. C. c) d) asigură prin A. Art. CUPA ROMÂNIEI şi turneele finale de juniori si cadeti. e şi d precum si a ofertelor scrise are ca si consecinţă imposibilitatea clubului in culpa de a mai organiza turnee pe o perioada de 3 ani. vor fi reprezentaţi la şedinţa de atribuire a turneului de un delegat cu împuternicire semnată şi ştampilată de managerul clubului sau sponsor. b) pentru turneele de juniori. Art. sala trebuie să respecte dimensiunile şi condiţiile impuse pentru desfăşurarea jocurilor de Divizia A1.R.R.R. Solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) dispun de sală de sport omologată de către CC. şi F.Volei. REGULAMENT DE ATRIBUIRE A TURNEELOR Dreptul de organizare al turneelor şi implicit de participare la atribuirea organizării acestora îl au: persoanele fizice sau juridice care îndeplinesc condiţiile impuse de F.B.Volei. 3 In cazul în care sunt mai mulţi solicitanţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. Juniori şi cadeţi vor fi trimise la F.J. 2.E. A2. şi d nu va fi luată în considerare. acoperirea posturilor de arbitri auxiliari necesari.

acestea vor fi organizate în localităţi neutre. Pentru turneele de promovare in Diviza Al si Cupa României. cazarea şi masa arbitrilor delegaţi. Indemnizaţiile de arbitraj pentru întreaga brigadă vor fi suportate de către echipele participante. punctele a. vor 2) F. în cazul în care nu vor fi solicitanţi pentru organizare. 3) L-a turneul de calificare în DIVIZIA AI si C UPA ROMÂNIEI. 4. 6.5 € plata lăcându-se în lei la cursul -100€ si CUPA ROMÂNIEI B. 9.R. asistenţă asigura prezenţa asistenţei medicale la jocuri şi foile de arbitraj. In cazul în care câştigătorul dreptului de organizare al unui turneu nu achită taxa de organizare pe loc. de Competiţii. taxa de organizare a turneului va 11 suportată de către echipele participante în părţi egale. b şi C. Organizarea turneelor de DIVIZIA A 1 şi CUPA ROMÂNIEI se va face prin licitaţie.R. Taxele de participare pentru atribuirea dreptului de organizare al turneelor vor fi : • • • • • pentru turneul de promovare în DIVIZIA Al pentru turneul final de juniori – 15Euro pentru turneul final de cădeţi .V. al zilei respective. Art 5. cadeţi. 7.10€ pentru turneul final de speranţe . va (suporta la turneele fazei interjudeţene de mini-volei şi speranţe. Art.2. se va efectua imediat o nouă tragere la sorti cu ceilalţi ofertanţi. 1) Organizatorii turneelor vor suporta cheltuielile privind chiria sălii.Art. cheltuielile reprezentând transportul. In acest caz. echipa organizatoare va fi desemnată de către C. dintre echipele participante care îndeplinesc condiţiile de la art. Art. cazarea. Art. 8.N. suma minima fiind de lOOOEuro. masa şi indemnizaţiile arbitrilor delegaţi şi a observatorului federal. speranţe sau mini-volei. 85 .C. stabilite de către F.5 € pentru turneul final de mini-volei .V. Delegatul echipei câştigătoare trebuie să achite pe loc suma respectivă. cheltuielile reprezentând transportul. Art. În situaţia în care nu există ofertanţi pentru turneele finale de juniori. precum şi indemnizaţiile arbitrilor auxiliari.R.

cadeţi. cazarea.Câştigătoarea acestui set se califică în faza următoare. masa şi indemnizaţiile arbitrilor delegaţi.R. atrage după sine excluderea echipei şi din campionat. Etapa finala se va desfăşura sub forma de TURNEU FINAL . 5) La turneele finale de juniori si cadeţi FRV va suporta cheltuielile pentru transportul.l.medicală. iar echipele participante. O neprezentare în Cupa României. Cupa României se va desfăşura în mai multe etape. jocul retur nu se va mai disputa. până la etapa finală. raportul seturilor câştigate la al celor pierdute) după dubla întâlnire dintre echipe pentru departajare.O.V. echipele vor desfăşura după o pauză de 10 minute încă un set (după sistemul setului 5 din Regulamentul Jocului de Volei). 86 .A. cazarea şi masa observatorului federal. Participarea echipelor din Divizia A1 la competiţia Cupa României este obligatorie. (Competiţia se va desfăşura în sistemul cu jocuri tur-retur eliminatorii. R. precum şi indemnizaţiile arbitrilor auxiliari. CONDIŢII DE STABILIRE A REZULTATELOR Omologarea rezultatelor se face de către CC. Competiţii în conformitate cu B. indemnizaţia acestuia. operator tabelă de marcaj şi manipulator de materiale vor fi suportate de către echipele participante. În cazul neprezentării unei echipe la jocul tur. speranţe şi mini volei. echipa prezentă la primul joc calificându-se pentru etapa următoare. REGULAMENTUL DE DESFĂŞURARE AL COMPETIŢIEI „CUPA ROMÂNIEI" -scop Desemnarea echipelor (m+f câştigătoare ale Cupei României şi a echipelor participante în competiţiile europene. operator labelă de marcaj şi manipulator de materiale. 4) La turneele semifinale şi finale de juniori.Volei. împreună cu AJV şi cluburile sportive ale căror echipe se înscriu). echipele participante vor suporta cheltuielile reprezentând transportul. SISTEMUL DE ORGANIZARE (Licitaţia este organizată de F. asistenţă medicală. În cazul egalităţii perfecte (victorii. Pentru acest set se va completa o nouă foaie de arbitraj.

J. după cum urmează: 1.I.Volei cu sprijinul M. baremurile şi indemnizaţiile arbitrilor şi observatorului federal.R. restul cheltuielilor fiind suportate in mod egal de către toate echipele participante. 4. asistenţa medicală. 17 tricouri şi dreptul de participare la competiţia europeană corespunzătoare.E. faza a IV a . prin comisiile locale şi cluburile sportive cu secţii dc volei. pregătirea şi orientarea spre performanţă a celor mai tineri băieţi şi fete. care doresc să practice jocul de volei. 87 .V. ORGANIZARE Campionatul de mini-volei este organizat de către F.V. şi al A. Volei. 17 medalii.interjudeţeană.J. În competiţia Cupa României au drept de joc numai sportivii care posedă legitimaţii de joc tip F. Jocurile se vor desfăşura numai în săli corespunzătoare jocului de mini-volei. În faza interjudeţeană echipele vor fi repartizate pe criterii geografice în 8 serii şi vor deslăşura un turneu simplu. Echipele vor susţine câte două jocuri pe zi. faza a II a . REGULAMENTUL CAMPIONATULUI DE MINI-VOLEI SCOP Iniţierea. 2. în prezenţa delegaţilor echipelor. faza a III a . faza I. la ora 19. în ziua premergătoare începerii acestuia.C. iar numerele de ordine ale echipelor vor fi stabilite prin tragere la sorţi în cadrul şedinţei tehnice care va avea loc în localitatea de desfăşurare a turneului. fiecare cu fiecare.. SISTEMUL DE DESFĂŞURARE Campionatul se va deslăşura în patru faze.V.finală. operator tabelă de marcaj şi manipulator materiale) conform normelor liuanciare în vigoare.R. înălţimea fileului este de 2. Faza judeţeană se va desfăşura conform calendarului A.semifinală. Echipele gazdă vor suporta cheltuielile de organizare (chirie sală. La tumeu. diplome. echipa organizatoare va suporta chiria salii.10 m.R. Jocurile se vor deslăşura conform tabelei Berger.Echipa câştigătoare a Cupei României va primi din partea F. 3. cupa.judeţeană.

vor disputa un turneu simplu. echipele calificate fiind repartizate în 2 serii. grupa B echipele din seriile III şi IV. cele două echipe calificate dintr-o serie. -jocul 3 . Stabilirea localităţilor care vor găzdui turneele fazei interjudeţene se va face în şedinţa C. Cererile de înscriere pentru faza interjudeţeană vor fi trimise la F. împreună cu echipele calificate din seria cea mai apropiată geografic.locul 3 din seria I cu locul 4 din seria a II a. în urma clasamentului rezultat stabilindu-se ordinea locurilor 1-4. ca urmare a ofertelor venite de la echipe. grupa C echipele din seriile V şi VI. Jocurile se vor deslăşura conform tabelei Berger.V. cu numere de ordine stabilite prin tragere la sorţi in cadrul şedinţei tehnice care va avea loc în localitatea de deslăşurare a turneului. Primele două echipe clasate la aceste turnee se califică pentru turneul final. numărul de ordine al echipelor fiind stabilit în cadrul şedinţei tehnice. Desfăşurarea jocurilor în cele două serii se va face astfel: -jocul I .C.Competiţii ca urmare a ofertelor venite de la echipe. care îşi păstrează rezultatul dintre ele).C. 88 . Echipele vor juca fiecare cu fiecare.R.Turneul se va deslăşura în localităţi ce vor fi desemnate de către C. fiecare eu fiecare. în care de asemenea se vor juca 2 jocuri pe zi(vor juca in: grupa A echipele din seria I şi II. La fel vor proceda şi echipele clasate pe locurile 3 şi 4 in fiecare serie.R. Competiţii. echipele clasate pe locurile I şi 2 in seria I şi seria a II a vor juca fiecare eu fiecare (mai puţin echipele care au fost în aceeaşi serie. După desfăşurarea jocurilor din cele două serii. în localitatea de desfăşurare a acestuia. Competiţii.V. Primele două echipe clasate la aceste turnee se califică pentru turneele semifinale. in ziua premergătoare începerii turneului. care va avea loc la ora 19. în ziua premergătoare începerii acestuia la ora 19 . după regula tabelei Berger.locul 4 din seria I cu locul 3 din seria a II a. Turneul final se va deslăşura pe durata a 3 zile. Desemnarea localităţilor care vor găzdui turneele din faza semifinală va avea loc la sediul F. în cele două grupe. clasamentul final stabilind locurile 5-S. grupa D echipele din seriile VII şi VIII). În faza semifinală. Turneul se va desfăşura în localităţi care vor fi desemnate de către C.locul 2 din seria I cu locul 1 din seria a II a.C. -jocul 2 .

J.locul 3 din seria I cu locul 3 din seria a II a. iar jocurile pentru locurile 5-8 în sala II.Volei trofeul. -jocul 2 . Desfăşurarea jocurilor pentru locurile 1-4 va avea loc în sala I. în cabinete specializate în medicină sportivă. CONDIŢII DE PARTICIPARE În campionatul dc mini-volei. F.05. -jocul 4 . DISPOZIŢII FINALE Echipele clasate pe primul loc în etapa finală vor fi declarate Campioane la Mini Volei pe anul competiţional şi vor primi din partea F. La faza interjudeţeană se poate înscrie orice echipă. Legitimaţiile vor fi însoţite de viza medicală a sportivului. în ultima zi a turneului se vor întâlni: -jocul I .Volei va suporta la turneele fazei inlerjudeţene cheltuielile reprezentând transportul. efectuată conform Ordinului 1058/404 publicat în Monitorul Oficial din 14. cazarea şi masa arbitrilor delegaţi. Jocurile sc vor deslăşura în două săli de joc (l şi 2). care posedă Certificat de Identitate Sportivă. Este obligatoriu ca antrenorii să aibă asupra lor la jocuri actele de naştere în original al sportivilor precum şi carnetele de elev ale acestora pentru eventuale contestaţii. desemnată de organizator în cadrul şedinţei tehnice. medalii şi tricouri de campion.V.locul 4 din seria I cu locul 4 din scria l-a. Turneul final se va desfăşura în localităţi care vor fi stabilite conform regulamentului de atribuire al turneelor (trebuie să dispună de două săli de joc regulamentare).locul I din scria I cu locul 2 din seria a II a.V. Echipele clasate pe locurile 2 şi 3 vor primi medalii şi diplome. Participarea jucătorilor se face pe bază de legitimaţie eliberate de A.2003. diplome.. echipele participante au dreptul să folosească jucători cu vârsta de 12 ani şi mai mici. Sălile de joc trebuie să fie dotate cel puţin cu tabelă de marcaj manuală. care a participat la faza judeţeană şi care face parte dintr-un club afiliat la F. 89 .locul 2 din seria I cu locul 2 din seria a II a. iar echipele clasate pe locurile 4-8 vor primi diplome.lucul I din scria I cu locul I din seria a II a. Repartizarea celor două serii pe săli se va face prin tragere la sorţi. -jocul 3 .R.R.R.-jocul 4 .

Jucătorii schimbaţi după setul I şi II mai au drept dejoc începând cu setul IV. în seturile I. În teren echipele sunt formate din 4 jucători (doi în linia întâi şi doi în linia a doua). REGULAMENTUL CAMPIONATULUI DE SPERANŢE SCOP Desemnarea echipelor campioane la categoria Speranţe şi angrenarea unui număr cât mai mare de copii în practicarea jocului de volei. şi scorer. DESPRE JOCUL DE MINI-VOLEI Terenul de joc este de 7 x 7 m. La turneele semifinale şi finale.3 m lăţime. Lotul este formal din 10-12 jucători. Din setul IV alcătuirea formaţiei de joc este tără restricţii. precum şi indemnizaţiile arbitrilor auxiliari. Terenul dc mini-volei va fi marcat în mijlocul ternului de joc normal. ORGANIZARE 90 . Jocul este câştigat de echipa care câştigă prima 2 seturi. masa şi indemnizaţia arbitrilor delegaţi. Jocurile vor fi arbitrate de 2 arbitri (Al şi scorerul până la faza finală. prelungirea liniei de atac. După fiecare set I şi II este obligatorie schimbarea a 2 jucători titulari cu 2 rezerve care nu au mai jucat anterior. cu excepţia cazului în care se accidentează vreunul. În situaţia în care la un turneu nu se prezintă una sau mai multe echipe. cazarea. Cei mai buni 2 sportivi pot evolua permanent în teren. II. având trasate toate liniile regulamentare (linia de atac. În concursurile de mini-volei echipele vor susţine în toate etapele câte 2 jocuri pe zi .Indemnizaţiile de arbitraj pentru întreaga brigadă vor fi suportate de către echipele participante. înălţimea fileului este de 2.10 m. A2. iar în funcţie dc posibilităţi pot fi programaţi şi doi asistenţi de linie. cheltuielile ocazionale de transportul. În seturile IV şi V se pot efectua câte 4 schimbări. şi lll nu este permisă schimbarea nici unui jucător. La faza finală vor arbitra Al. zona dc serviciu). operator tabelă de marcaj şi manipulator de materiale vor fi suportate de către echipele participante. unul dimineaţa altul după-amiază). iar zona de atac este 2. asistenţă medicală. cheltuielile arbitrilor delegaţi vor fi achitate de către echipele care s-au prezentat la turneele respective.

cele două echipe calificate dintr-o serie. Jocurile se vor desfăşura conform tabelei Berger. Competiţii. Echipele vor susţine câte 2(două) jocuri pe zi. în ziua premergătoare începerii acestuia. iar numerele de ordine ale echipelor vor fi stabilite prin tragere la sorţi în cadrul şedinţei tehnice care va avea loc în localitatea de desfăşurare a turneului. după cum urmează: faza I . la ora fixată. Primele două echipe clasate la aceste turnee se califică pentru turneele semifinale.Competiţii. Cererile de inscriere pentru faza interjudeţeană vor fi trimise la FRV pana la data anunţată. prin comisiile locale şi cluburile sportive cu secţii de volei. în ziua premergătoare începerii turneului. împreună cu echipele calificate din seria cea mai apropiată geografic.judeţeană. înălţimea fileului este de 2. faza a II a – interjudeţeană. numerele de ordine ale echipelor fiind stabilite în cadrul şedinţei tehnice care va avea loc la ora 19. fiecare cu fiecare. Volei. vor disputa un turneu simplu. fiecare cu fiecare. 3. grupa D echipele din seriile VII şi VIII).E.I. Primele două echipe clasate la aceste turnee se califică pentru turneul final..finală. În faza interjudeţeană echipele înscrise în competiţie vor fi repartizate pe criterii geografice în 8 serii şi vor desfăşura un turneu simplu. Faza judeţeană se va deslăşura conform calendarului A. Jocurile se vor desfăşura numai în săli omologate de către CC Competiţii a F. grupa C echipele din seriile V şi VI.Campionatul de speranţe este organizat de către F.V. În faza semifinală.Volei cu sprijinul M. şi A. faza a IV a .R.38m pentru băieţi.V.C. Stabilirea localităţilor care vor găzdui turneele fazei interjudeţene se va face în şedinţa C. faza a III a – semifinală. 2.J. grupa B echipele din seriile III şi IV. in urma ofertelor făcute de către echipe. în localitatea de desfăşurare a acestuia.R. Jocurile se vor deslăşura conform tabelei Berger.J. în care de asemenea se vor juca 2 jocuri pe zi (vor juca în: grupa A echipele din seria 1 şi II. SISTEMUL Şl DATELE DE DESFĂŞURARE Campionatul se va desfăşura în 4 faze. 1. în prezenta delegaţilor echipelor. 91 . Turneul se va desfăşura în localităţi ce vor fi desemnale de către CC.C.20m pentru fete şi 2.

A. . retur. cu numere de ordine ale echipelor stabilite prin tragere la sorţi. Turneul final se va deslăşura pe durata a 5 zile. Desfăşurarea jocurilor în cele două serii se va face astfel: • • Jocul I . în ziua premergătoare începerii acestuia. locul 2 din grupa D. clasamentul final stabilind locurile 5-8. după cum urmează: Seria 1 a-locul I din grupa A semifinală. Jocul 3 .locul 3 din seria I cu locul 3 din seria a II-a. cele 8 echipe calificate fiind repartizate în 2 serii. locul 1 din grupa B.a. locul 2 din grupa B.locul 4 din seria I a cu locul 3 din seria a II.0 puncte în caz de forfait. Turneul final se va deslăşura în perioada stabilită. Jocul 2 . la ora 19 . turnee semifinale. în localităţi ce vor fi stabilite conform regulamentului de atribuire al turneelor. .locul 2 din seria I cu locul I din seria a II-a. turneu final) după sistemul: . locul I din grupa C. Seria a II a-locul 2 din grupa A semifinală. Jocul 3 . În această fază echipele vor susţine un singur joc pe zi şi vor juca fiecare cu fiecare în cele două grupe după regula tabelei Berger.V. locul 2 din grupa C..O. CONDIŢII DE STABILIRE A REZULTATELOR Clasamentele se întocmesc conform R. în cadrul şedinţei tehnice care are loc în localitatea de desfăşurare a turneului. La fel vor proceda şi echipele clasate pe locurile 3 şi 4 în fiecare serie. Jocul 4 . în urma clasamentului rezultat stabîlindu-se ordinea locurilor 1-4.locul 3 din seria I a cu locul 4 din seria a II a. echipele clasate pe locurile 1şi 2 in seria I şi seria aII-a vor juca fiecare cu fiecare (mai puţin echipele care au fost în aceeaşi serie care îşi păstrează rezultatul dintre ele).2 puncte pentru joc câştigat. 92 . După desfăşurarea jocurilor din cele două serii.1 punct pentru joc pierdut. locul I din grupa D.locul I clin seria I cu locul I din seria a II-a.locul 4 din seria 1 cu locul 4 din seria a II. • • În ultima zi a turneului se vor întâlni: • • • • Jocul I . Jocul 2 .locul 1 din seria 1 a cu locul 2 din seria alI-a. Jocul 4 .locul 2 din seria I cu locul 2 din seria a II-a.a. pentru fiecare fază a competiţiei (tu.4.

sau pe bază de legitimaţii provizorii eliberate dc A.R. precum şi indemnizaţiile arbitrilor auxiliari.În caz de egalitate la puncte a două sau mai multe echipe. echipa cu un raport mai mare fiind în avantaj. CONDIŢII DE PARTICIPARE În campionatul de speranţe.V.V.V. F.R. operator tabelă de marcaj şi manipulator de materiale vor fi suportate de către echipele participante.R. la turneele fazei iuterjudeţene. 93 . se va lua în considerare raportul dintre punctele câştigate şi cele pierdute. Participarea jucătorilor se face pe bază dc legitimaţie tip F. însoţite de viza medicală. pentru sportivii sub 14 ani.2003. iar echipele clasate pe locurile 4-8 vor primi diplome. Cererile de înscriere pentru faza interjudeţeană vorfi rimise la F. cheltuielile reprezentând transportul. În situaţia in care la un turneu nu se prezintă una sau mai multe echipe. cheltuielile ocazionate de transportul. Echipele clasate pe locurile 2 şi 3 vor primi medalii şi diplome. diplome. La turneele semifinale şi finale. masa şi indemnizaţia arbitrilor delegaţi. DISPOZIŢII FINALE Echipele clasate pe primul loc în etapa finală vor fi declarate Campioane la speranţe pentru anul competiţional respectiv şi vor primi din partea F.R. cazarea. echipele participante au dreptul să folosească jucători până la vârsta de 14 ani şi mai tineri. cazarea şi masa arbitrilor delegaţi. La faza interjudeţeană se poate înscrie orie echipă care a participat la faza judeţeană şi care face parte dintr-un club sportiv afiliat la F. indemnizaţiile de arbitraj pentru întreaga brigadă fiind suportate de către echipele participante. în cabinete specializate în medicină sportivă.R. Volei cupa.05. asistenţă medicala.Volei va suporta. cheltuielile arbitrilor delegaţi vor fi achitate de către echipele care s-au prezentat la turneele respective.J.V. departajarea va fi tăcută de raportul dintre seturile câştigate şi cele pierdute. 17 medalii şi 17 tricouri de campion.. Vizita medicală a sportivilor trebuie să fie efectuată conform Ordinului 1058/404 publicat în Monitorul Oficial din 14. Dacă şi raportul seturilor este egal. cu Certificat dc Identitate Sportivă .

sau sunt curioşi de ofertă. Alţii doresc să obţină un statut şi o recunoaştere socială.RECRUTAREA ŞI SELECŢIA CANDIDAŢILOR PENTRU VOLEIUL DE PERFORMANŢĂ Recrutarea pentru selecţie Recrutarea este un proces de preîntîmpinare a orizontului de aşteptări a candidaţilor şi nu de puţine ori a familiei acestora. Identificarea talentului este deseori confruntată cu dezvoltarea talentului. De-a lungul anilor. biologic şi sportiv. sau aspiră la beneficii economice sau financiare. cât şi operaţional. De fapt. identificarea talentului constituie doar primul pas în procesul de pregătire. Recrutarea copiilor şi în general a candidaţilor este un proces delicat. datorită creşterii competitivităţii la toate nivelurile şi creşterea generală a performanţelor. economic şi combinaţii ale acestora. de la începător la sportivul de succes. selecţia este egală cu durata vieţii sportive. Atât din punct de vedere didactic. Identificarea talentului poate fi definită ca un proces în care copiii sunt încurajaţi să participe la activitatea sportivă în care ei pot obţine cel mai mare succes. ajungând la concluzia că este aproape imposibil să apreciezi imediat perspectivele sportive. Marea majoritate a cunoscătorilor consideră selecţia un proces îndelungat. Unii dintre candidaţii la selecţie vor să se afirme pe criteriul aptitudinilor. Din acest punct de vedere. fiziologice. Selecţia candidaţilor Selecţia începe odată cu depistarea celor mai dotaţi candidaţi şi cu integrarea lor în grupe sau echipe în funcţie de conturarea dezvoltării fizice. experienţa. oricât de perfecţionate ar fi metodele de apreciere. vor să se identifice cu un model. identificarea timpurie a talentului pentru activitatea sportivă la tineri a devenit foarte importantă. priceperea. Succesul recrutării este determinat de carisma. pe baza rezultatelor obţinute la testul de selecţie. 94 . cunoştinţele mşi personalitatea celui care o face. – secundară – de depistare valorică a jucătorilor apţi pentru pregătirea de performanţă. care implică aspecte de ordin psihologic. de întâmpinarea aspiraţiilor candidaţilor prin oferta prezentată sau de cauze diferite şi unele surprinzătoare. psihice şi de pregătire specifică – factor limitativ sau de succes în pregătirea sportivă sau concurs. social. majoritatea autorilor recomandă abordarea selecţiei la trei niveluri: – iniţială – de depistare şi angrenare a copiilor în activitate sportivă sistematică.

pe baza rezultatelor obţinute la testul de selecţie. – constituirea grupei de începători-speranţe. 95 . de la începător la sportivul de succes.– definitivă – includerea juniorilor specializaţi pe posturi în echipele de seniori. Procesul de selecţie este un proces continuu care trebuie particularizat de la individ la individ. Durata: 3-4 ani. – angrenarea copiilor în activitatea sportivă sistematică. – un sistem de instruire unitar. Identificarea talentului poate fi definită ca un proces în care indivizii sunt încurajaţi să participe la activitatea sportivă în care ei pot obţine cel mai mare succes. – un sistem de probe şi norme de control unitare. Selecţia este un proces condiţionat de următorii factori: – concepţia de instruire la nivel naţional – criteriile de depistare a calităţilor somato-funcţionale şi psihomotrice particularizate pentru voleiul de performanţă. – participarea în competiţii. selecţia este egală cu durata vieţii sportive. majoritatea specialiştilor recomandă abordarea selecţiei la trei niveluri: Selecţia primară sau de orientare Scop: – depistarea subiecţilor cu aptitudini pentru practicarea sportului. a nu se confunda nivelul aptitudinilor cu posibilităţile latente ale indivizilor. Din considerente didactice şi operaţionale. – existenţa unui sistem competiţional relativ stabil. Selecţia secundară sau intermediară Scop: – învăţarea şi perfecţionarea acţiunilor tehnico-tactice. Identificarea talentului constituie doar primul pas în procesul de pregătire. Etapizarea procesului de selecţie Cunoscătorii consideră că este aproape imposibilă aprecierea imediată a perspectivelor sportive ale subiecţilor oricât de perfecţionate ar fi metodele utilizate. Din acest punct de vedere. – constituirea grupei de avansaţi.

– – – un sistem de probe şi norme de control unitare. un sistem de instruire unitar. tineret şi seniori. compensarea deficitului biomotric şi psihosocial. – – – – apariţia situaţiilor limită. postpubertar. criteriile de depistare a calităţilor somato-funcţionale şi psihomotrice particularizate pentru voleiul de performanţă. existenţa unui sistem competiţional relativ stabil.Durata: 2-3 ani. Factorii decizionali ai selecţiei: – – necunoaşterea limitelor bio-psiho-motrice ale viitorilor voleibalişti. Într-un context mai larg selecţia este un proces condiţionat de următorii factori: – – modelul jucătorului pe plan internaţional şi pe plan naţional. în campionatul de juniori I. – selecţionarea şi promovarea jucătorilor pentru loturile naţionale de juniori. a) medico-biologic Având în vedere că un handicap biologic constituie un obstacol greu de compensat şi că nivelul performanţei este dependent de acest potenţial. Selecţia finală Scop: – perfecţionarea acţiunilor de joc. criteriile medico-biologice vor opera diferenţiat în fiecare stadiu în funcţie de creşterea şi 96 . – integrarea în grupările de performanţă. internaţional. ameliorarea calităţilor motrice specifice. Criteriile selecţiei Pentru asigurarea resurselor umane la nivel de echipă cercetătorii români au elaborat un sistem complex de testare a subiecţilor selectaţi. diagnosticarea calităţilor stabile. Durata: 2 ani. Criteriile care asigură bazele ştiinţifice ale procesului de selecţie sunt următoarele. – participarea în campionate organizate pe plan naţional. hipertrofia unor calităţi determinate de procesul de instruire şi limitele determinate ereditar.

IV contraindicate voleiului. Aprecierea dinamică a parametrilor biologici. – somatoscopic. completat cu analizele de laborator. pentru determinarea staturii. lungimii membrelor inferioare şi anvergurei. În perioada postpubertară aprecierea medico-biologică. neuromuscular şi psihic. – aprecierea integrităţii funcţionale la nivel cardiorespirator. Înălţimea 97 . – examenul mobilităţii articulare. epatorenal. La sfârşitul acestui examen complex. reclamat de specializarea pe posturi. care constituie filtrul pentru admiterea în loturile reprezentative. – precizarea nivelului de dezvoltare fizică generală în funcţie de sex şi vârstă cu ajutorul următoarelor examene: – antropometric. Dacă în perioada pubertară este prematur să se facă supoziţii în ceea ce priveşte dezvoltarea fizică examenul stării de sănătate trebuie să confere un răspuns precis asupra candidaţilor cu antecedente heredocolaterale sau personale. se impune efectuarea unui complex examen medical la servicii specializate. funcţionali şi neuropsihici trebuie să concluzioneze o stare de sănătate perfectă asociată cu o dezvoltare fizică şi stare funcţională optimă.maturizarea organismului pe de o parte şi de efectele acumulărilor pregătirii pe de alta. medicul este cel în măsură să decidă dacă individul poate sau nu să practice voleiul de performanţă. trebuie să pornească de la profilul morfofuncţional (la această vârstă suficient de bine conturat). b) criterii somatice Principalele date somatice care ne interesează în problema selecţiei sunt cele care pot fi puţin influenţate de mediu şi anume: 1. urmărind: – aprecierea stării de sănătate printr-un examen clinic pe aparate cât mai complexe. III. Pentru elementele care promovează aşa-zisul examen iniţial al depistării şi sunt supuse acţiunii permanente de selecţie paralel cu iniţierea sportivă. în scopul depistării deficienţelor fizice de gradul II. pornind de la profilul performerului de valoare mondială se vor aprecia posibilităţile de adaptare. endocrinometabolic. În cadrul selecţiei finale. Potenţialul biologic optim se constată periodic prin examenul medicosportiv complex. rezistenţa organismului la eforturile maximale şi existenţa rezervelor pentru îmbunătăţirea performanţei.

6 152 151 156 156. pentru a putea prognostica o înălţime finală optimă. luate în considerare la vârsta adultă. fem. Pe aceste baze se pot aprecia cu obiectivitate ritmurile maturizării (întârziată. deşi în raport de 80%. fetele în general pe al taţilor.28 99.95 87. Ereditatea Nu este un indiciu absolut sigur. care au stat la baza acestor concluzii (tabelul de mai sus).3 185 178 190 183. masc. 2. fem. Dintre acestea recomandăm corelarea indicatorilor de creştere (înălţimea în momentul respectiv) cu vârsta biologică. – când vârsta cronologică corespunde cu cea biologică. Fetele ating la menarhă 95.67 182 171 177 176 182 180. reprezintă valori acceptabile şi că depăşirea lor favorizează pe linia specializării şi mai mult pe cei ce le posedă. înălţimile pe care elementele de perspectivă ar trebui să le atingă la diferite vârste ar fi următoarele: – considerăm că aceste date rămân la nivel orientativ ţinând cont de fenomenul de acceleraţie al ultimilor ani şi de perioada în care s-au făcut cercetările empirice.95 154 153. La copii de foarte mare excepţie cu puseu neînsemnat de creştere trebuie aplicat examenul radiologic al articulaţiilor. fem. de bl. În cazul unui potenţial genetic redus. la înălţimea părinţilor poate fi corelată şi înălţimea rudelor apropiate (fraţi. Trăgătorii masc. copilul împrumută aspectul somatic al părinţilor.38 148 147. surori). 10 78.6 158 158 162 162.2 1 8 100 100 190 175 195 180 200 185 Apreciind că talia jucătorilor cuprinsă între 190-200 cm la băieţi şi 175-185 cm pentru fete. accelerată) şi determina înălţimea posibilă prin raportarea la nivelul mijlociu de dezvoltare fizică a generaţiilor în creştere.6 15 95. masc. fem. iar băieţii pe al mamelor. vârsta cronologică exprimă mai fidel nivelul maturizării. osificarea pumnului şi încheieturii mâinii neîndemânatice şi vârsta dinţilor.centr.2 % din înălţimea maximă.26 97. masc. puseul de creştere la 12-13 ani trebuie să atingă 7-8 cm.Pe bună dreptate sunt semne de întrebare asupra căror criterii să ne oprim mai ales în etapele primare ale selecţiei. Vârsta ani Înălţimea în % din cea finală Ridicătorii Juc.1 11 80.05 190 173. Pentru determinarea vârstei biologice se recomandă aprecierea simptomor secundare ale pubertăţii.3 14 91. În legătură cu acest criteriu putem apela la următoarele formule de calcul: 98 .21 84.

execuţie. Având în vedere că anvergura are implicaţii atât în privinţa înălţimii punctului de lovire a mingii. cât şi mărimea suprafeţei de acţionare a jucătorului. Până la pubertate creşterea în înălţime se face mai ales pe seama membrelor inferioare. acesta trebuie să fie longilin cu dimensiuni mici ale bazinului mai ales la fete. Cei cu membre scurte sunt favorizaţi în săritură şi îndemânare. viitoarea înălţime ar fi: IB+4 = (IM x 1. T = tata. îndemânarea generală şi specifică (uşurinţa cu care loveşte mingea) şi bagajul de deprinderi motrice. Calităţile motrice stabilite care interesează în mare măsură procesul de selecţie sunt: – – viteza sub toate formele ei de manifestare (reacţie. iar a tatălui 180 cm. cu membre lungi. Potrivit acestora. Compoziţia corporală optimă: – 51 % va fi masa musculară.5 % constituie ţesutul adipos.38 = (IT x 1. M = mama. 1. c.08 + IT) : 2 şi IF = (IT x 0. O variantă a acestor formule recalculată pentru baschet poate fi utilizată în condiţiile în care înălţimea mamei depăşeşte 170 cm. B = băiat.044 + IM) : 2 în care I = înălţimea. Deţinătorii unor indici ridicaţi de viteză sunt avantajaţi întrucât zona posibilităţilor de substituire a calităţilor motrice destul de restrânsă în eforturile care pretind 99 .923 + IM) : 2 unde: IB = înălţimea băieţilor IM= înălţimea mamei IT = înălţimea tatălui IF = înălţimea fetelor. considerăm că aceasta trebuie să atingă valori în jur de 110% faţă de înălţimea la vârsta adultă. important este că înălţimea şi lungimea membrelor superioare să fie mari şi foarte mari. exigenţa selecţiei trebuie să fie sporită de la început pentru aceste calităţi care dacă nu se găsesc în “zestrea ereditară” este inutil să aşteptăm ca ele să se dezvolte ulterior în măsura necesară.IB = (IM x 1. Vorbind de tipul constituţional. capacitatea motrică Cunoscut fiind caracterul mai puţin perfectibil al calităţilor pe care le reclamă practicarea voleiului. – 10. F = fată. 3.24 + IT) : 2 şi IF + 3. repetiţie).

chiar dacă nu s-a ajuns la un acord unanim privind standardizarea acestora.K. dar temeinic. când aceştia realizează aproximativ 80% din viteza pe care o vor avea la 16 ani. În ceea ce priveşte alegerea mijloacelor prin intermediul cărora se evidenţiază aptitudinile şi celelalte calităţi de personalitate. criteriul psihologic În contextul prospectării complexe a viitorului performer. În selecţia psihologică se porneşte de la structurile şi procesele psihice solicitate de joc. în fazele primare ale selecţiei. Florescu). dar cu insuficientă stabilitate. reuşeşte să evidenţieze calităţile specifice. 2.manifestarea complexă a tuturor (cum e cazul voleiului) se întinde mai mult în direcţia vitezei decât în direcţia forţei sau rezistenţei (I. dar predicţia calităţilor de viteză se poate face începând de la 10 ani (F) şi 12 (B). Dacă până la 14 ani nu are dezvoltate cele 3 forme de manifestare a vitezei. cu cât. – competiţia de selecţie. subiectul nu este dotat genetic pentru performanţă. Substratul morfo-funcţional al vitezei se maturizează în jurul vârstei de 14 ani. în practică se utilizează instrumente diversificate şi anume: – teste psihologice fie create pentru alte domenii şi folosite ca atare. d. având o constanţă. deşi începătorul nu cunoaşte jocul şi nu are maturizate aptitudinile şi trăsăturile de personalitate. Sunt copii care îşi însuşesc foarte repede deprinderile. Capacitatea de însuşire a deprinderilor motrice se examinează în toate perioadele selecţiei. Şi aceasta cu atât mai mult. un randament şi o mare stabilitate la factorii perturbatori. Ghermănescu şi C. după cum sunt şi elevi care îşi perfecţionează mai îndelung unele deprinderi. existând riscul unor dezorganizări comportamentale în condiţii de întrecere. fie adaptate sau chiar teste nou concepute. Dezvoltarea psihică nu poate fi apreciată cu aceeaşi uşurinţă şi obiectivitate ca dezvoltare somatică sau motrică. Din acest considerent este necesar mult discernământ în formularea definitivă a deciziilor. selecţia psihologică constă în depistarea însuşirilor psihice necesare obţinerii succesului – privite în contextul bio-psihicsocial al personalităţii. care prin condiţiile solicitării propriu-zise a activităţii reale. 100 . acestea au neajunsul că artificializează condiţiile de solicitare faţă de activitatea concretă în vedere căreia se face selecţia. antrenorul trebuind să urmărească în principal capacitatea copilului de a-şi însuşi temeinic acţiunile specifice. antrenorul trebuie să facă această apreciere.

calităţilor de viteză şi îndemânare. percepţii specializate. norme de selecţie şi teste pentru evaluarea tipului somatic. coordonare. tipul temperamental preferat este cel puternic echilibrat. afectivitatea (anxietatea. iar dintre manifestările temperamentale interesează capacitatea de muncă şi rezistenţa faţă de greutăţi. psihomotricitate: viteză.- meciurile de selecţie sunt necesare şi regulile de joc pot fi adaptate necesităţilor. Astfel putem obţine o serie de aprecieri pe linia sublinierii unor calităţi şi putem interveni în anihilarea unor deficienţe sau a compensării unor trăsături. perseverenţă în depăşirea unor obstacole sau momente dificile. Ea trebuie obiectivizată prin folosirea unui sistem de probe din care să reiasă valoarea pe care o reprezintă subiectul selectat în raport cu evoluţia de perspectivă. interesul şi pasiunea faţă de volei) 3. se poate apela la diferite genuri de exerciţii: 101 . priceperi şi deprinderi. motivaţia (nivelul de aspiraţie. Deosebit de importantă este aprecierea justă a calităţilor ce decurg din particularităţile activităţii nervoase superioare şi comportamentul în întreceri. 4. Practic. trebuinţa de performanţă. gradul dezvoltării aptitudinilor: – – – – – – – – capacitatea de învăţare. potenţialului psihologic. preferinţele colectivului faţă de subiect). inclusiv inteligenţa. sociabilitatea (gradul de adeziune la grup. Sistemul normelor şi probelor de selecţie O selecţie riguros ştiinţifică nu se poate realiza prin simpla observaţie şi apreciere superficială. gândirea. Calităţile constatate prin investigaţia psihologică vor permite conturarea profilului psihologic ale cărui elemente vor trebui să evidenţieze: 1. atitudinea faţă de antrenor. 2. frustraţia) 5. spirit de observaţie şi particularităţile atenţiei. capacitatea de decizie. deprinderilor motrice. îndemânare. operăm cu probe. a devenirii lui voleibalistice. În etapa depistării iniţiale pentru a pune în evidenţă bagajul motric al copiilor.

exerciţii de îndemânare cu mingea.R. ca de exemplu: – modul cum copilul strânge mâna antrenorului şi cum răspunde la strângerea mâinii. dinamice şi sportive considerate mijloace eficiente şi mediu prielnic de dezvoltare şi afirmare a motricităţii. umăr. – vioiciunea ochilor şi expresia feţei. braţ. Pentru copiii supuşi procesului de instruire – potrivit “criteriilor de selecţie în sport” – aprecierea nivelului de pregătire fizică generală expresia gradului de dezvoltare a fiecărei calităţi motrice în parte şi a tuturor la un loc. criteriul motric. criteriul biochimic.– – variante de sărituri în lungime şi înălţime. sprinturi din poziţii mai mult sau mai puţin obişnuite. 102 . – stând: depărtat. viteză şi detentă). antrenorul poate utiliza o serie de – – – mijloace simple cu mare eficienţă. Pentru completarea bagajului de informaţii. în „sistemul naţional de selecţie" acţionează cinci tipuri de criterii: – – – – – criteriul medico-sportiv. de Volei. deplasări în diferite direcţii continuate şi cu efectuarea altor sarcini suplimentare. se face prin cele opt probe ale “standard fitness test-ului” convertite în puncte cu ajutorul sistemului de scalare. dezorganizatoare. elaborat de F. săritura la capră şi în aterizare prinderea unei mingi etc. criteriul psihologic. genunchi etc. Pentru grupele de avansaţi se aplică sistemul probelor şi normelor de control privind pregătirea specifică. criteriul somatofiziologic. Concret.) – – – “fripta” stând cu spatele. obligatorie fiind pentru a intra în sportul de performanţă îndeplinirea celor 440-480 puncte (cu barem de minimum 70 de puncte la probele de îndemânare generală. jocuri simple. – timpul cât se află sub influenţa emoţiei şi felul acesteia: activatoare. braţele îndoite. prinderea mâinii antrenorului care încearcă să-i atingă diferite regiuni ale corpului (nas. întoarcere la semnal şi prinderea a două mingi aruncate.

datele obţinute prin investigaţii cât mai complexe şi obiective. indiferent dacă sunt logice sau matematice: 103 . trebuie să caracterizeze cât mai corect particularităţile obiectivului instructiv. Elaborarea modelelor asigură optimizarea şi obiectivizarea proceselor de pregătire. modelarea serveşte la determinarea particularităţilor esenţiale ale activităţilor studiate. structura motrice proprie acţiunii pentru care au fost concepute. În elaborarea lor trebuie să se pornească de la unele ipoteze teoretice. Acestea sunt: – dezvoltarea fizică. 1999). sex şi pregătire. Pentru activitatea de pregătire sportivă se pot elabora următoarele tipuri de modele.V. Ca principiu de programare impune o anumită ordonare a conţinutului şi etapelor înfăptuirii activităţii. Aceste componente au un caracter constant dar indicatorii lor variază în funcţie de vârstă. fiecăruia corespunzându-i o anumită valoare ce exprimă nivelul pe care trebuie să-l atingă sportivul la sfârşitul unei anume etape de pregătire. În raport de exigenţa cu care sunt realizate. Modelele. natura efortului. având atât sens de metodă de investigare a fenomenului cu ajutorul modelelor cât şi de principiu care ordonează programarea întregului conţinut al domeniului în care se aplică modelarea în raport cu modelele elaborate. Modelul în activitatea sportivă se structurează pe baza unor componente care reprezintă laturile esenţiale asupra cărora trebuie să se exercite în mod obligatoriu influenţa în procesul antrenamentului. indiferent de tipul lor. în scopul elaborării modelului ei. Modelul este cea mai bună formă prin care se poate gândi global un fenomen. – calităţile şi deprinderile motrice generale şi specifice.MODELE ŞI MODELARE ÎN VOLEI Precizări terminologice Modelarea defineşte operaţia de studiere a fenomenelor cu ajutorul modelelor (Ghenadi. – matematice.. modelele pot fi grupate în: – empirice. valoarea şi raportul de priorităţi al fiecărui parametru. luând în considerare elementele concrete. Ca metodă de investigare. – cunoştinţele de specialitate. – iniţierea şi desăvârşirea sportivă etc. aceasta realizându-se pe baza cunoaşterii temeinice a tuturor factorilor şi parametrilor implicaţi. particularităţile ritmurilor. stereotipia efortului fizic şi psihic. în conformitate cu modelul elaborat. – logice.

modele intermediare. valoarea fiecăruia dintre parametri şi raportul de prioritate dintre aceştia etc. Modelul trebuie să prefigureze în antrenamentul sportiv. Modelul de pregătire.1. 3. Modelul funcţional. pot fi elaborate cu mai multă precizie modelele operaţionale clădite prin determinarea următorilor parametri: acţiunea motrice utilizată. 5. elementele caracteristice ale jocului. lungimea picioarelor. indiferent de tipurile lor. 2. tempoul) efortului. pe baza unor investigaţii complexe. Modelul tehnico-tactic. materiale). ca produs al acestui proces. repetări). măsurile organizatorice (formaţii. Ele indică finalitatea acestui proces. specificul solicitării jocului şi limitele acestuia. Modelul de pregătire rezultă în mod esenţial din valorile modelului competiţional. referitor la capacitatea de efort. timp. Modelul motrice. al cărui conţinut constă în complexul de acţiuni de joc ale fiecărui jucător. competiţia fiind o parte intrinsecă 104 . trebuie să atingă un anumit nivel la fiecare indicator al modelului. modelele. trebuie să caracterizeze cât mai corect particularităţile obiectivului instructiv. indicaţiile metodice etc. O astfel de modelare presupune raţionalizarea procesului de instruire sub aspectul unei stricte obiectivizări şi cuantificări a conţinutului instruirii şi al nivelului de efort. modele operaţionale – se construiesc pentru a fi utilizate ca sisteme de acţionare în vederea realizării obiectivelor instructive propuse. greutate. care– reprezintă trepte în drumul spre realizarea modelului final iar acesta trebuie să reflecte rezultatul procesului de pregătire desfăşurat în cadrul stadiului respectiv de pregătire. În practica voleibalistică se operează cu mai multe modele: 1. Modelul morfologic. 2. conform importanţei lor. natura efortului. În concluzie. structura motrice proprie acţiunii pentru care au fost concepute. natura acestuia. 3. volumul (durată. cuprinde elementele caracteristice ale procesului pedagogic de antrenament şi ale reactivităţii sportivului. a trunchiului. care înglobează date referitoare la înălţime. Prin precizarea în cadrul modelului de instruire a datelor semnificative. corelat cu modelele similare ale coechipierilor (acţiuni colective). 4. modele finale. care reprezintă sistemul de cerinţe riguros formulate ce decurg din principalele obiective ale realizării performanţei sportive. Sportivul. nivel stabilit riguros pe baza unor baremuri. intensitatea (ritmul. ca şi selectarea mijloacelor cu maximă eficienţă în realizarea parametrilor modelului. care evidenţiază valorile calităţilor motrice generale şi specifice ale jucătorului.

Aceste aspecte vor fi precizate pentru fazele fixe – momentul preluării din serviciu şi faza de joc – momentul recuperării mingii din atac. Regimul de solicitare al sportivilor (în funcţie de zona în care joacă – în atac. talia. 6. variante etc. Modelul microclimatului social. strâns legată de nivelul la care se desfăşoară. condiţiile şi periodicitatea înregistrării parametrilor semnificativi necesari confruntării continue care trebuie să existe între modelul de pregătire derivat din cel al concursului şi al campionatului pe de o parte şi modelul biologic şi psihic pe de altă parte. profilul. Obiectivele de performanţă. 105 . b). Concepţia tactică în apărare (sistemul de apărare. – principalele mijloace. Concepţia tactică în atac (timp de execuţie. Modelul de ambianţă. 4. 7.) pentru a urmări mai uşor datele. factorii care o favorizează etc. Între modelul competiţional şi cel al pregătirii apar diferenţe însumate în modelul comparativ care are la bază prelucrarea datelor obţinute pe baza cărora se pot elabora prognoze privind eficienţa mijloacelor de antrenament şi rezultatul sportiv. de când joacă volei. Orientarea procesului de pregătire: – obiective pe componentele antrenamentului. 8. deşi se referă la mediul extern. stabileşte numărul. care să ofere un feed back necesar şi permanent în orientarea pregătirii. 6. Modelul de joc al echipei are la bază următoarele componente: 1. 3. Modelul de ambianţă cere două aspecte: a). Modelul condiţiilor în care se desfăşoară activitatea. are o influenţă puternică asupra celui intern respectiv asupra reactivităţii psihice.a antrenamentului cu profil concomitent de efect şi cauză. Aprecieri ale potenţialului de joc al echipei în care se menţioneaza o anumită concepţie de joc. de combinaţii. Modelul competiţional acumulează mai multe categorii de date caracteristice şi definitorii. 8. Structura echipei şi plasarea jucătorilor pe posturi. L=libero). U=universal. Modelul de testare.). 5. Model de joc al echipei Stabilirea modelului de joc al echipei are scopul de a formula un cadru. jucătorii vor fi grupaţi pe posturi: (R=ridicător.). în apărare). 2. E=extremă. postul. 7. C=centru. provenienţa etc. nr. zonele prioritare de finalizare etc. Alcătuirea lotului (sub forma de tabel în care se precizează: vârsta.

Model intermediar de joc: avansaţi 15-16 ani – Specializarea jucătorilor din linia I, iar a ridicătorilor şi în linia a doua (zona I). – Sistem de atac: 4 atacanţi + 2 ridicători. Organizarea atacului – acţiunile de bază – combinaţii cu intrare din zonele 1 şi 6 la primirea serviciului şi din zona I în timpul jocului din situaţii uşoare cu ridicare înaltă, scurtă şi întinsă şi cu ridicare medie peste cap, atac pe direcţia elanului cu punct înalt de lovire, cu plasarea mingii; – acţiuni secundare – combinaţii cu intrare din zona 5 la primire din serviciu, atac pe altă direcţie (întors) cu fentă; combinaţii cu atac din ridicare scurtă şi întinsă, cu acţiuni înşelătoare din partea ridicătorului numai la preluare precisă. Efectuarea dublării (asigurării) în funcţie de situaţia tactică. Organizarea apărării – acţiuni de bază – blocaj în doi jucători la minge şi la zonă cu dublare de către extrema din linia întâi; sistem de apărare cu jucătorul 6 retras; preluare din atac pe culuar şi pe diagonala lungă cu apărarea zonei 5 şi 6 de către toţi trăgătorii, preluare pe diagonala scurtă, preluare cu plonjon lateral şi înainte; – acţiuni secundare – blocaj individual la atac din ridicare scurtă şi întinsă; atac întors; preluare cu amortizarea atacului puternic; autodublare la blocajul colectiv şi dublare pe limita culoarelor; dublarea blocajului colectiv de către extrema din linia a doua. Dispozitiv la primirea serviciului: jucătorii aşezaţi în semicerc, efectuează primirea serviciului spre ridicător sau la locul intrării. Dispozitiv la efectuarea serviciului: Jucătorii din linia întîi sunt plasaţi lângă fileu; jucătorul 5 şi 6 (la mijlocul terenului) asigură mingea a doua. După serviciu se ocupă locurile potrivit apărării cu centrul 2 retras. Trăgătorul specializat pe zona 4 acţionează la blocaj individual şi pe zona 3, iar trăgătorii în linia a doua acţionează în mod egal la preluare din atac în zonele 5 şi 6. În felul acesta se vor pune de timpuriu bazele pentru formarea jucătorului complet în cadrul specializării pe zone (nu specializarea îngustă). Model intermediar: avansaţi-perfecţionaţi 16-18 ani – Specializarea jucătorilor pe zone în linia întâi şi a doua; – Sistem de atac: 5T + 1 R (de bază) şi 4T + 2R (secundar);

106

Organizarea atacului – acţiuni de bază: cu intrare din toate zonele la primirea din serviciu şi din zona 1 în timpul jocului; atac combinativ cu jucătorii din linia întâi şi a doua când ridicătorul se găseşte la plasă (5T + 1R) atac pe direcţia elanului (drept), pe altă direcţie (întors), cu plasare, cu fentă, atac cu dublu bătaie, cu schimbarea direcţiei de elan din blocaj afară, peste blocaj, ridicare cu fentă, scurtă în urcare, întinsă înainte, medie peste cap; – acţiuni secundare: combinaţii cu atac din ridicare înaltă (în situaţii fortuite); atac din linia a doua; combinaţii cu preluare directă şi ridicare din săritură; combinaţii speciale pe cupluri; ridicare cu o mână de pe loc şi din săritură. Organizarea apărării – acţiuni de bază: dublarea blocajului de către cel mai apropiat jucător din linia întâi, sistem de apărare cu jucătorul 6 retras; cu 2 jucători la blocajul atacului cu folosirea autodublării, participare la dublare pe limita culuarului; blocaj cu “închidere”, cu fentă (schimbarea poziţiei braţelor, retragerea lor), blocaj de două ori (pasiv şi apoi activ), preluare în cadrul autodublării, preluare amortizată cu apărarea culoarului şi a diagonalelor: preluare (cu una-două mâini) a mingilor ricoşate de blocaj; preluare cu plonjon lateral şi înainte; – acţiuni secundare: sistem de apărare cu jucătorul 6 avansat în situaţii fortuite; autodublare de către blocajul individual. Dispozitiv şi acţiuni de bază la preluarea serviciului: Jucătorii aşezaţi în semicerc asigură preluarea. Preluarea poate fi efectuată şi numai de jucătorii 5 şi 6, iar jucătorul 1 asigură efectuarea blocajului. În timpul fazei de atac sau după trecerea mingii la adversar, jucătorii schimbă zonele potrivit specializării. Dispozitiv şi acţiuni de bază la efectuarea serviciului: Jucătorii de la fileu asigură blocajul în prima fază. Ceilalţi se retrag în dispozitivul de apărare cu jucătorul 6 retras. Modelul final:seniori – Sistem de bază în atac: 5T + 1 R şi sistemul 4T + 2R (în secundar), cu o contribuţie sporită a ridicătorului în atac; – Acţiuni de bază în atac: ridicare din săritură, combinaţii cu intrare din toate zonele la primirea din serviciu şi din zona 1 în timpul jocului, cu acţiuni pe timpul unu şi mingi cu traiectorii întinse, cu acţiuni înşelătoare la ridicare, combinaţii cu jucătorii din linia întâi şi cu atac din linia a doua, atac şi blocaj cu acţiuni înşelătoare. – Acţiuni secundare: combinaţii cu ridicare înaltă la preluare imprecisă, combinaţii pe cupluri, combinaţii cu preluare directă.

107

– Organizarea acţiunilor se va efectua în funcţie de adversari şi potenţialul jucătorilor proprii. – Dublare de către cel mai apropiat jucător din linia întâi, sistem de apărare cu jucătorul 6 retras; cu 2 jucători la blocajul atacului (dacă e posibilă gruparea eficientă) cu dublare de către extrema din linia întâi, folosirea autodublării şi participare la dublare pe limita culoarelor; – Sistem de apărare secundar apărare cu jucătorul 6 avansat (intermediar) şi cu jucătorul 6 retras şi dublare de către extrema din linia a doua corespunzătoare blocajului. În cadrul acestui model preluarea din serviciu se va efectua în doi jucători sau trei la serviciul în forţă din săritură. NOTA: se vor include şi acţiunile individuale din modelul anterior şi se va completa cu toate acţiunile individuale şi colective care apar în voleiul de mare performanţă. În cadrul modelului final şi al modelelor intermediare s-au prezentat succint acţiunile de bază şi cele secundare, cât şi dispozitivele de atac, apărare şi la serviciu, pentru a scoate în evidenţă imaginea de ansamblu a fiecăruia. În continuare, se impune prezentarea întregului conţinut de acţiuni individuale, colective şi repartizarea acestuia în cadrul fiecărui model. Modelul jucătorului de volei Pe baza corelării parametrilor celor mai buni jucători din lume şi din ţară (având în vedere mai ales aspectele de natură psihică şi morfologică), se elaborează un profil optimal al jucătorului de mare performanţă. Întrucât jucătorii au caracteristici diferite morfo-funcţionale sau psihice pot obţine succese tot aşa de mari, nu vom vorbi de un model individual prin descrierea particularităţilor celui mai bun jucător, ci de modelul concepţional al marelui performer, care răspunde cerinţelor performanţei prin calităţile şi trăsăturile originale şi specifice. Din acest considerent profilul jucătorului ar putea fi următorul: 1. 2. Vârsta optimă 22 – 28 ani pentru femei şi 23 – 30 ani pentru bărbaţi. Antropometric: tip constituţional longilin, conformaţie atletică,

musculatura armonioasă şi bine dezvoltată, foarte bună mobilitate articulară şi o statură foarte înaltă: ridicătorii jucătorii de blocaj trăgătorii M 180 – 190 – 195 192 – 195 –198 195– 200 – 205 F 172 – 175 – 180 178 – 180 – 185 182– 185 – 190 – – anvergura mare depăşind statura cu 6 – 8 cm, starea de nutriţie optimă în raport cu înălţimea.

108

nervoasă şi echilibrul neuro-psihic. în urcare şi înalte. Bagaj tehnico-tactic Jucătorul trebuie să posede indici optimi de constanţă şi precizie în cadrul acţiunilor de bază. tip temperamental puternic. combativitate. mobil. capacitatea de apreciere şi – – – – – – – – – autoapreciere. cât şi a braţelor. preluarea mingilor cu două mâini de sus şi de jos din serviciu şi din atac. o deosebită viteză de reacţie. trăsături de temperament şi caracter greu perfectibile: curaj. vizuale şi percepţia mişcării (simţul mingii. factori perceptivi: percepţiile tactile. adaptabil. fără încordări inutile. îndemânarea (în special sub aspectul coordonării) dezvoltată la un nivel foarte ridicat. onestitate. 4. capacitatea de diferenţiere şi apreciere senzorială). patriotism şi spirit de echipă. perseverenţă. la care se adaugă 2-4 acţiuni potrivit specializării. rapiditatea şi promptitudinea gândirii. – Calităţi motrice: dinamism. echilibrat.3. înainte şi peste cap. La acest bagaj se adaugă: • pentru ridicători: 109 . dârzenie. disciplina. Capacitatea de efort. imaginaţie creatoare şi memorie. trăsături de temperament şi caracter perfectibile: responsabilitate. deplasările specifice şi plonjoanele legate de conţinutul tuturor acţiunilor de joc. cu traiectorii medii şi înalte. forţa explozivă (detenta) atât a membrelor inferioare. stabilitatea. rezistenţa 6. spirit de sacrificiu. energic. anticipare şi angrenare în lucru a segmentelor şi a corpului. raportată la kg/corp. flexibilitatea şi distribuţia atenţiei. Acţiuni de bază: – – serviciu dificil (puternic şi plutitor) cu bogat conţinut tactic. – – – – blocajul individual şi în grup (cu autodublare). cu şi fără amortizare. trebuie să atingă şi să menţină valori mari în condiţii de rezistenţă. poziţiile. capabil să-şi păstreze echilibrul emoţional. atac pe direcţie (drept) şi întors din ridicare cu traiectorii scurte. 5. spaţiale. ridicarea pentru atac. trebuie să înregistreze valori Capacităţi neuro-psihice: foarte bune.

pentru jucătorul din blocaj central: blocaj individual simplu şi dublu la atac din ridicare în urcare. medie şi înaltă pe direcţia elanului (drept) şi pe întors. cu retragerea braţelor. 110 . Categoria „B” – minimum 16 ore de pregătire săptămânal – un total de 600 – 700 ore de pregătire anual. cu fentă şi cu viteze mari de zbor a mingii. Pentru sportivii participanţi în sistemul divizionar: Divizia A – minimum 18 ore de pregătire săptămânal – un total de 700-800 ore de pregătire anual.– – ridicarea eficientă din preluare imprecisă şi din poziţii dezechilibrate. din blocaj afară şi atacul plasat. scurtă şi întinsă. individual şi în grup. iar jucătorilor de lot 1200 ore anual. iar jucătorilor de lot 800 ore anual. atacul din preluare directă. scurte şi întinse. preluarea din atac. Juniori şi tineret – 500-600 ore de pregătire anual. iar jucătorilor de lot 700 ore anual. scurtă şi întinsă. supleţe în adaptare în funcţie de tactica adversă. mai ales din ridicare cu traiectorie în urcare. blocajul simplu şi cu săritură dublă. toţi jucătorii trebuie să posede: – – – – – un bogat conţinut şi o dezvoltată gândire tactică. de pe loc. cu închiderea direcţiilor. disciplină tactică încadrată în jocul elaborat pentru echipă. din săritură. Din punct de vedere tactic. din serviciu şi din blocaj cu şi fără plonjon. din blocaj şi din serviciu (cu indici de eficienţă foarte mari). din blocaj afară şi plasarea mingilor cu una şi două mâini din săritură. peste blocaj. acţiuni înşelătoare care să însoţească ridicarea pe traiectorii în urcare. preluarea din atac. Volumul de pregătire Se vor asigura sportivilor din loturile olimpice circa 1200 ore de antrenament anual în condiţii de pregătire centralizată şi circa 900 ore anual în cadrul unităţilor sportive. atacul din toate zonele (şi din linia a II-a). • pentru trăgătorul (din zona 4) – – – – – – lovitura de atac din mingi ridicate cu traiectorie întinsă. Pornind de la acest model al jucătorului de mare valoare prin extrapolare se pot contura modelele intermediare care să înglobeze profilul somato–psiho–biomotric şi tehnico tactic al jucătorului pe diferite trepte ale “devenirii” lui voleibalistice.

starea de sănătate etc. se vor stabili individualizat în funcţie de obiective. la baza pregătirii echipelor din divizia şcolară. – Corectitudinea combinaţiilor tehnico-tactice folosite în joc. PARTICULARITĂŢILE ÎNSUŞIRII UNEI ACŢIUNI MOTRICE Execuţia unei acţiuni motrice este condiţionată de experienţa motrică. 2. Înălţimea punctului de atac din săritură: – de pe loc. – cu elan. care a stat mulţi ani. Înălţimea blocajului din săritură: – de pe loc. În general normele se raportează la modelul internaţional sau intern. de metodele şi mijloacele folosite în învăţare şi perfecţionare. cel puţin formal. de indicii de dezvoltare a calităţilor motrice de bază. condiţiile de lucru. din stăinătate şi la lotul naţional. Probe şi norme pentru controlul şi dirijarea operativă a evoluţiei procesului de antrenament Probele de control sunt recomandate atât pentru evaluarea periodică sau de rutină cât şi pentru motivarea sportivilor în diferitele stadii de evoluţie. la posibilităţile iniţiale. care s-au confruntat cu aceste probe şi norme au avut succese sportive la echipe de top din ţară. – Preluarea din serviciu din zona 1-5 între zonele 2-3: Norma: juniori – 4 din 5. – cu elan. O mare parte din copii de atunci. Federaţia Română de Volei a elaborat un sistem de probe şi norme de control. Probe tehnice – Serviciul de pe sol sau din săritură – plutitor sau în forţă pe zone: Norma: juniori – 4 din 5. Normele. Probe fizice (individuale) 1. – Blocaj la minge şi blocaj la zonă: Norma: apreciere calitativă. de baza materială şi nu în ultimul rând de interesul şi motivaţia copiilor. În numărul de ore de pregătire se vor socoti şi 2 ore pentru jocul din etapa respectivă. Procesul de învăţare presupune parcurgerea următoarelor etape: 111 .Divizia de şcolari – minimum 14 ore de pregătire săptămânal – un total de 700 ore anual. de nivelul de pregătire al elevilor.

3.Învăţarea detaliată aprofundată. există riscul ca prin descompunerea acţiunii motrice să nu se realizeze ceea ce se doreşte.Consolidarea şi perfecţionarea acţiunii motrice. 5. . b) evitarea şi înlăturarea greşelilor. şi anume: a) controlul şi aprecierea. 2. pierderea sau diminuarea controlului mişcării descompuse sau integrale. însuşirea greşită a acţiunii. deoarece se slăbesc.1. segmentele mişcării după ce au fost însuşite integral. De aceea. deoarece în caz contrar. .de la uşor la greu. pe fragmente. următoarele principii didactice: .de la cunoscut la necunoscut. legăturile dintre părţile componente. 4. evită apariţia frecventă a greşelilor. Astfel.Controlul şi evaluarea. este indicat să se folosească descompunerea actului motric pe părţi. 112 . În cazul învăţării unei acţiuni motrice.de la simplu la complex. În alte cazuri. în ceea ce priveşte succesiunea şi dinamica lor. modul de reunire a acestora va fi în funcţie de specificul acţiunii. în unele cazuri se vor alătura părţile separate la unitatea de bază în mod cronologic. trebuie acordată o atenţie deosebită menţinerii unei legături strânse între verigi.Valorificarea. În acelaşi timp însă. se vor asambla global pentru a forma acţiunea motrică. Învăţarea iniţială În procesul învăţării este necesar să se aplice de către profesori şi antrenori. elementele componente pot fi corectate în acelaşi timp.Învăţarea iniţială. Deoarece în această perioadă rolul cel mai important îl au senzaţiile auditive şi vizualemetodele cele mai indicate sunt explicaţia şi demonstraţia. Pe măsură ce părţile sunt învăţate. nu toate diminuează cheltuielile de energie. nerespectarea succesiunii acestora. Acestea vor fi folosite şi reluate ori de câte ori se vor constata devieri de la linia propusă: neînţelegerea mecanismului mişcării. Legate de această primă etapă trebuie menţionate încă două aspecte de care este necesar să se ţină seamă. Această metodă este folosită mai ales în procesul iniţierii şi este motivată de următoarele aspecte: facilitează sarcina învăţării sub raport psihologic. uneori dispar.

fizice şi psihice. controlul şi aprecierea trebuie să fie omniprezente. labilitate nervoasă manifestată prin teamă. b) În marea majoritate a cazurilor în cadrul învăţării. cu scopul de a asigura continuitate şi rapiditate în învăţare. repetarea să se facă la intervale mici. Greşelile instalate în tehnica execuţiilor devin factori limitative ai performanţei. coincide cu informaţia recepţionată.a) Pe toată durata instruirii. capacitate insuficientă de autocontrol al mişcărilor. ritm inadecvat al acţiunii. apariţia oboselii. numărul repetărilor va creşte pe măsură ce acţiunea se automatizează. reducând încordare excesivă. profesorul să controleze dacă informaţia pe care a transmis-o. în procesul de învăţare sunt: lipsa unor mişcări. care fac incomplet actul motric. Acestea capătă şi alte conotaţii pe măsura câştigării în măiestrie şi a înaintării în vârstă. slăbirea controlului. cu un dezechilibru al efortului muscular. ceea ce duce la nerespectarea succeşiunii în legarea elementelor acţiunii. - 113 . momentele de scădere a calităţii execuţiilor. - Printre principalele cauze care determină însuşirea incorectă a acţiunilor motrice se numără: insuficienta înţelegere a mişcărilor. care limitează amplitudinea mişcărilor. aceasta fiind influenţată de senzaţiile proprii ale elevului. iar exersarea se va face în condiţii din ce în ce mai variate. nu se recomandă un efort mare. apar abateri importante de la modelul motric cerut. rezultat ruperea legăturilor dintre acestea. Ţinând seama de faptul că etapa învăţării este deosebit de importantă pentru calitatea viitoare a jocului este necesar să se aibă în vedere următoarele aspecte: alternarea optimă a efortului cu odihna. Greşelile care pot apărea în general. având ca pregătire fizică sub limita cerinţelor realizării actului motric. Lor li se vor adăuga autocontrolul şi autoevaluarea. având în vedere că oboseala se manifestă relativ repede la copiii de vârstă mai mică şi se instalează inhibiţia de protecţie. evitându-se astfel în mare măsură. însuşirea defectuoasă a unui fragment al acţiunii. randamentul acestuia.

În această perioadă se aplică exersarea integrală a exerciţiului. Etapa învăţării detaliate şi aprofundate Pe măsură ce. dar care să nu perturbe baza mişcării. în condiţii schimbătoare de exersare: 114 . Principalele sarcini în etapa învăţării aprofundate şi detaliate sunt: adâncirea înţelegerii legităţilor mişcărilor care formează acţiunea. respectiv alfabetul tehnicii. Etapa consolidării şi perfecţionării acţiunilor Scopul acestei etape este de a asigura o cunoaştere şi o coordonare perfectă a tuturor factorilor implicaţi în execuţia corectă şi eficientă a acţiunilor motrice. precizarea tehnicii acţiunii în funcţie de parametrii ei spaţiali. să se extindă gama execuţiilor eficiente în condiţii variate şi dificile. să se finiseze tehnica individuală. acţiunea se va combina cu altele. sportivii şi-au însuşit structura mişcărilor în mod global. În etapa învăţării aprofundate se urmăreşte precizia mişcărilor pe fondul reproducerii întregului sistem de acţiuni. crearea premizelor exersării acţiunii în condiţii variate. se poate trece la a doua etapă. Dacă în prima etapă s-a acţionat în vederea constituirii alfabetului tehnicii. în prima etapă. - jucător. percepţiile vizuale şi auditive. Sarcinile variate contribuie la o mai bună diferenţiere a mişcărilor în ansamblu. pentru a se atinge parametrii ceruţi de actul motric. cu introducerea de variante tehnice ale acţiunii. Celor dintâi le sunt adresate explicaţiile şi demonstraţiile. efectuate pentru precizarea mişcărilor. În raport direct cu consolidarea deprinderii. cea a învăţării detaliate şi aprofundate. Se introduc apoi variantele tehnice ale acţiunii.Elevii. în funcţie de particularităţile fiecărui temporali şi dinamici. dar urmărindu-se să nu se denatureze actul motric. fiind lipsiţi de senzaţii motrice rafinate datorită vârstei şi experienţei limitate rolul dominant în învăţarea mişcărilor îl au senzaţiile. de modul lui de exprimare motrică. Sarcinile pregătirii sunt următoarele: să se consolideze tehnica acţiunii. creşterea ritmului acţiunii. adaptate la particularităţile individuale ale sportivilor. a legăturii dintre timp. etapa a doua va consta în însuşirea ei în mod detaliat. spaţiu şi amplitudine.

direcţionarea energiilor şi motivaţiilor. Primul are rolul să scoată în evidenţă reuşitele elevilor pe durata lecţiilor de antrenament. evitarea transferului negativ. de a aplica în joc cu eficienţă tot ceea ce s-a asimilat în pregătire. efectuate conform regulamentului de joc. Victoria ca şi eşecul au ca urmare redimensionarea şi reorientarea pregătirii. Sistematizare 115 . modificarea stărilor fizice şi psihice ale sportivilor. raţional şi economic în vederea obţinerii unui randament maxim în întreceri. Aceasta presupune armonizarea acţiunilor individuale cu cele colective. Valorificarea Valorificarea reprezintă modalitatea complexă de a pune în practică. creează în cadrul colectivului un spirit de concurenţă. Controlul şi evaluarea Controlul şi evaluarea îmbină două aspecte. Probele de control vor reflecta acumulările etapelor anterioare. aspectele pozitive şi pe cele negative pentru a orienta pregătirea spre atingerea parametrilor ceruţi de model. prin aprecieri individuale şi colective punctuale şi să depisteze în paralel greşelile care trebuie imediat stopate şi corectate. complicarea condiţiilor de execuţie.- creşterea efortului fizic. printr-o serie de probe fizice şi tehnice. În acelaşi timp. Al doilea aspect se referă la un control periodic al eficienţei instruirii la sfârşitul fiecărei etape de pregătire. trecerea probelor de către elevi. BIOMECANICA MIŞCĂRILOR SAU TEHNICA JOCULUI ÎN ATAC Definiţie Biomecanica sau tehnica au fost definite de mulţi teoreticieni şi practicieni ai domeniului. supunerea interesului individual celui colectiv. Propun următoarea definiţie: biomecanica execuţiei sau tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport. Datele rezultate din probele de control constituie baza unei analize critice şi cât mai obiective a eficienţei procesului de antrenament. prin legări şi combinări cu alte acţiuni complexe.

de pe sol. . că biomecanica jocului de volei este sistematizată pe acţiuni de joc specifice atacului. . prin urmare. în urcare. sau din săritură. Acţiuni de joc specifice apărării preluarea blocajul plonjonul autodublajul . întinsă.din lateral. .de pe sol.cu traiectorie înaltă. Putem spune. în urcare. scurtă. ridicarea. variante.de pe sol sau din săritură. Lovitura de atac după acţiunea braţului: clasică. Acţiuni de joc specifice atacului: serviciul.cu două mâini de sus. .din săritură: în forţă sau planat. în urcare. c) ridicare laterală: .cu traiectorie înaltă.Pornind de la succesiunea fazelor de joc. deci de la desfăşurarea concretă a jocului. în forţă. prin rotarea braţului. .serviciul de sus:. sau din săritură. a) ridicarea înainte: .din lateral:planat.cu traiectorie înaltă. apărării şi pe acţiuni comune atacului şi apărării. întinsă. Lovitura de atac: . sistematizarea acţiunilor tehnicii de joc se manifestă în fazele de atac şi apărare.pe direcţia elanului -variante de execuţie.lovitura de atac. 116 Preluarea din serviciu: . scurtă. întinsă. în forţă. scurtă. b) ridicarea peste cap: . . .din faţă: planat (plutitor). . Variante de execuţie specifice atacului: -serviciul de jos: -din faţă.

..cu rostogolire. Blocajul: individual. Plonjonul: .cu lovire de sus cu doua mâini.cu lovire de jos cu o mână Elemente comune atacului şi apărării poziţii. . Preluarea din atac: .cu piciorul.cu doua maini de jos.cu doua mâini de jos. .înainte Autodublajul: . .cu lovire de jos cu doua mâini.cu două mâini de sus . -cu două mâini de sus . . .în grup de doi jucatori şi de trei jucători. .cu rulare si revenire. deplasarea în teren 117 .cu două mâini de jos.pe spate . .cu rostogolire peste umar.cu o mână de jos.cu o mână de jos Preluarea din plasa: . .lateral cu rulare pe spate şi revenire. .

Descrierea principalelor procedee tehnice de atac (Drăgan. Această suprafaţă dură este de obicei podul palmei sau pumnul. care păşeşte spre înainte. Braţul care loveşte poate sprijini din lateral mingea sau poate să stea pe lângă corp la nivelul şoldului. ocupându-şi locul în dispozitivul de apărare. Poziţia iniţială: Jucătorul este orientat cu faţa către terenul advers. Lovirea este făcută cu o suprafaţă dură. dar după ce acesta a depăşit nivelul trunchiului. şi ducerea braţului cu care lovim înapoia corpului. Mingea este ţinută în sprijin în mâna opusă celei cu care lovim.2004) Serviciul de jos din faţă Mingea este lovită de jos şi din faţa celui care încearcă să o trimită peste fileu. în continuare. Urmează o avântare înainte a braţului cu care se loveşte şi trecerea greutăţii pe piciorul din faţă. pe cât posibil mai mare. Se produce astfel o trecere a greutăţii pe acest picior. înălţimea Ia care este aruncată mingea este minimă . braţul aflându-se îndoit la nivelul cotului. jucătorul se deplasează în teren. greutatea egal repartizată pe ambele picioare sau uşor pe piciorul din faţă. la nivelul şoldului. pentru ca zona de contact cu mingea să fie de asemenea mare.A. braţul care loveşte este întins la nivelul cotului. trunchiul uşor aplecat înainte. Mingea este lovită de jos în sus şi dinapoi înainte. Acţiunea de după lovire: Este o acţiune de urmărire a mingii de către braţul ce a lovit-o şi de piciorul corespondent braţului cu care s-a lovit. lovirea mingii şi acţiunea de după lovire. elanul trunchiului şi braţului cu care se acţionează la minge. piciorul opus mâinii cu care lovim uşor în faţa celuilalt. Elanul trunchiului şi braţului: începe printr-o trecere a greutăţii pe piciorul din spate. care păşeşte uşor înapoi. Aruncarea mingii: Es te făcută de mâna în care se găseşte mingea. aruncarea mingii.” Fig. în terenul advers. Lovirea mingii: Se face cu braţul îndemănatec după ce acesta a făcut avântarea spre înainte şi a depăşit nivelul trunchiului. 1 Serviciul de jos din faţă Componentele mecanismului de bază şi succesiunea în care ele se înlănţuie sunt: poziţia iniţială. care este îndoita la nivelul cotului şi începe în momentul de avântare spre înainte a braţului cu care lovim. ea având influenţă asupra lovirii propriu-zise (fără a o periclita). prin mers sau uşoară alergare.20-30 cm. picioarele uşor depărtate la o distanţă convenabilă pentru fiecare executant şi uşor îndoite la nivelul genunchilor.. în momentul contactului cu mingea. 118 .

Greşeli de execuţie: braţul care ţine mingea se întinde în momentul avântării braţului de lovire. îndoit la nivelul cotului sau poate sprijini mingea. Greutatea corpului este trecută de pe piciorul din faţă pe cel din spate. (Această 119 . picioarele uşor depărtate. Serviciul de sus din faţă planat (plutitor) Traiectoria imprimată mingii. braţul de lovire înainte de contactul cu mingea se îndoaielanivelul cotului. Din această cauză mingea nu este lovită în momentul şi locul potrivit. se favorizează avântarea. privirea orientată spre terenul advers. Elanul trunchiului şi braţului: Trunchiul face o uşoară extensie. după depăşirea verticalei. continuă mişcarea de avântare. menţinând înălţimea punctului de contact cu mingea. trebuie să fie cât mai schimbătoare şi să îngreuneze preluarea. Trunchiul la verticală. Braţul care susţine şi aruncă mingea se ridică oblic în sus spre înainte. greutatea egal repartizată pe amândouă picioarele sau uşor pe piciorul din faţă. îngreunându-se lovirea ei prin necoordonarea mişcării de avântare a braţului de lovire cu mişcarea de aruncare a braţului de susţinere. depărtând mingea de corp. Braţul care loveşte menţine mingea în echilibru. Se îngreunează astfel lovirea mingii pe direcţia corectă (de jos în sus şi dinapoi înainte) şi se loveşte numai de jos în sus. aceasta neputând fi lovită în condiţii optime. Mingea este ţinută la nivelul pieptului în sprijin de către mâna opusă celei care execută lovirea. piciorul opus mâinii care loveşte mingea în faţa celuilalt. iar braţul cu care se loveşte îndoit din cot se duce înapoia capului. Serviciul de sus din faţă planat (plutitor) Poziţia iniţială: Jucătorul este orientat cu faţa către teren. poate fi întins pe lângă corp. ridicarea braţului care aruncă mingea şi ducerea înapoia capului a celui care va lovi. Fig. Prin extensia trunchiului. Braţul care loveşte. mingea este aruncată prea sus. 2. până la atingerea acesteia.

pe cât posibil. sau poate sprijini şi el mingea. Pentru că întreaga acţiune de lovire a mingii este mai mult a braţului.mingea este lovită cu o suprafaţă mai puţin dură şi capătă o rotaţie care nu-i permite să planeze. Lovirea mingii: Se face cu o porţiune dură. pregătit pentru a-şi incepe elanul. Serviciul de sus din faţă în forţă Este denumit astfel pentru că mingea este lovită din faţa celui ce o pune în joc. apoi. piciorul opus mâinii cu care lovim în faţa celuilalt. contactul facându-se.mingea este aruncată prea sus şi nu este lovită la nivelul centrului de greutate. greutatea egal repartizată pe amândouă picioarele sau uşor pe piciorul din faţă. în sprijin. Poziţia iniţială: Jucătorul este orientat cu faţa către teren. Serviciul de sus din faţă în forţă 120 .porţiune de traseu a punctului de lovire de către braţul cu care lovim este asemeni unei mişcări de translaţie). după ce începe avântarea. picioarele uşor depărtate şi uşor flexate la nivelul genunchilor. de la o înălţime care depăşeşte nivelul capului şi cu o forţă suficient de mare ca să pună în dificultate preluarea ei de către adversar. deplasarea firească în teren pentru ocuparea spaţiului de joc şi intrarea în acţiune. trunchiul uşor aplecat înainte. 3. Mecanismul de bază are aceleaşi componente. Greşeli de execuţie: . Aruncarea mingii: Este foarte mică şi este făcută în momentul când braţul de lovire. de regulă podul palmei. Acţiunea de după lovire: Este mai mult o acţiune a braţului care. Mingea este ţinută la nivelul şoldului. dar succesiunea lor este puţin schimbată. la nivelul centrului de greutate. facându-se numai trecerea greutăţii pe piciorul din faţă şi. însoţeşte mingea pe o mică distanţă. pentru a nu-i da mingii nici un efect şi a o face să-şi schimbe traiectoria pe măsură ce înaintează. . după lovire. Bratul care loveste este şi el îndoit din cot. ajunge în dreptul verticalei sau o depăşeşte puţin. de către mâna opusă celei cu care lovim. braţul fiind îndoit la nivelul cotului. aruncarea mingii precedând elanul trunchiului şi al braţului de lovire. păşirea piciorului corespondent braţului de lovire poate lipsi. F/g.

Când mingea aruncată ajunge la înălţime corespunzătoare. urmată de păşirea piciorului corespondent acestuia şi trecerea greutăţii pe acest picior. iar aceasta nu primeşte efectul necesar în sensul de deplasare. Lovirea mingii: Se face cu palma braţului îndemânatec. iar acesta. Urmează acţiunea de deplasare şi ocupare a locului în dispozitivul de apărare. forţa de lovire creşte. după ce acesta s-a întins şi a facut avântarea. palma nu "îmbracă" uficient mingea. Trunchiul face o extensie. mai devreme decât momentul în care se face contactul cu mingea. se găseşte cu picioarele pe sol. Prin extensia trunchiului. în momentul acţiunii. îndoit din cot.Acţiunea de după lovire: Este ca şi la celelalte procedee o acţiune de urmărire a braţului care a lovit.Aruncarea mingii: este făcută de braţul opus celui cu care lovim sau de catre ambele braţe. Greşeli de execuţie:-mingea este aruncată prea jos şi nu se faceextensia necesară pentru a i se imprima forţă suficientă. dându-i-se o rotaţie în sensul deplasării. Greutatea corpului va fi trecută din nou pe piciorul din faţă. din care cauză traiectoria ulterioară nu favorizează finalizarea serviciului(mingea estetrimisă în fileu sau peste linia de fund a terenului). Ridicarea înainte de pe sol Este denumită astfel pentru că transmiterea mingii se face de executant. se duce înapoia capului. trunchiul revine din extensie prin acţiunea exercitată de muşchii abdominali. se favorizează avântarea. iar braţul care va lovi se va întinde la nivelul capului. iar braţul cu care se loveşte. 4. ridicarea braţului care a aruncat mingea şi ducerea înapoi a celui care va lovi. Mingea este lovită dinapoi spre înainte. În momentul contactului cu mingea. înălţimea la care se aruncă mingea este mai mare pentru a permite extensia trunchiului o dată cu ducerea braţului de lovire în sus şi înapoi. către înainte. -mingea este aruncată prea în faţă sau prea în spate. braţul care loveşte este întins la nivelul articulaţiei cotului. -piciorul corespondent braţuiui de lovire păşeşte înainte. Ridicarea înainte de pe sol 121 . -în momentul lovirii. Greutatea corpului este trecută de pe piciorul din faţă pe cel din spate. braţul care a aruncat-o începe să coboare. Fig. care trebuie să fie energică şi rapidă! în felul acesta. iar eficienţa serviciului creşte şi ea. Braţul care a aruncat mingea se ridică oblic în sus spre înainte. Elanul trunchiului şi braţului: începe în momentul aruncării mingii. deasupra şi uşor în lata jucătorului.

Greşeli de execuţie: 122 . Acţiunea de după lovire: este urmarea firească. în momentul contactului cu mingea. unul dintre ele uşor înaintea celuilalt. trunchiului şi braţelor: Picioarele care. încep să se întindă până la eliberarea mingii din cupă. încep să se îndrepte. de extensie. Mişcarea este preluată de trunchi şi o transmite braţelor care. jucătorul execută o deplasare. contactul cu mingea (lovirea propriu-zisă) şi acţiunea de după lovire. care formează o cupa. în prima fază. Greutatea mingii este preluată de degetele arătător şi mijlociu. formând o cupă în care trebuie să intre mingea în momentul contactului cu ea. Degetele mari sprijină şi ele mingea. aşa cum am menţionat. genunchii puţin îndoiţi. Trebuie menţionat că înainte de a intra în poziţia de bază. care trebuie să fie rapidă şi care trebuie să permită ajungerea acestuia la locul de acţiune înainte cu o fracţiune de timp ca mingea să fie în acel loc. cu următoarea succesiune: poziţia de bază. Acţiunea picioarelor. Această acţiune a celor trei segmente ale corpului este o mişcare înlănţuită.Mecanismul de bază are următoarele componente. cu policele orientat spre frunte. degetele celor două mâini deschise. trunchiul uşor înclinat spre înainte. Contactul cu mingea: Este făcut cu degetele celor două mâini. braţele ridicate cu articulaţia pumnului la nivelul frunţii. acţiunea picioarelor. iar în faza a doua de deplasare spre direcţia de ridicare pentru intrare în acţiunea ce urmează. Poziţia de bază: Jucătorul se găseşte cu picioarele uşor depărtate. iar inelarele şi degetele mici contribuie la direcţionarea acesteia. a întregului corp care urmăreşte direcţia de transmitere a mingii. continuă. Acţiunea este orientată înainte şi spre în sus. sunt îndoite din genunchi. trunchiului şi braţelor. îndoite la nivelul coatelor.

. Contactul cu mingea: Este identic cu cel al ridicării înainte de pe sol.direcţia de acţiune a braţelor nu este corect aleasă. trunchiului şi braţelor cu lovirea şi eliberarea mingii. . 5. . contactul cu mingea şi acţiunea de după lovire. Acţiunea de după lovire: Este.locul contactului cu mingea este mult în faţa verticalei. de întoarcere cu faţa pe direcţia de transmitere a mingii şi deplasare..acţiunea premergătoare ocupării poziţiei de bază (deplasarea la minge) este tardivă. în vederea intrării într-o nouă acţiune. iar acţiunea trunchiului şi braţelor este orientată în sus şi spre înapoi. . capul se lasă pe spate. Ridicarea înainte din săritură 123 .mingea se loveşte la nivel inferior frunţii. acţiunea picioarelor. trunchiului şi braţelor: îşi menţine caracteristicile prezentate descrierii anterioare cu diferenţa că punctul la care se efectuează contactul cu mingea este mai ridicat şi mai aproape de verticală. .acţiunea premergătoare ocupării poziţiei de bază (deplasarea la minge) este tardivă. trunchiului şi braţelor. Poziţia iniţială: Nu diferă faţă de descrierea făcută anterior la procedeul ridicarea înainte de pe sol. iar în faza a doua. .în momentul execuţiei.nu se coordonează acţiunea de extensie a picioarelor. moment în care executantul se găseşte cu picioarele pe sol. Ridicarea peste cap de pe sol Mecanismul de bază îşi menţine aceleaşi componente şi aceeaşi succesiune. Ridicarea peste cap de pe sol Este denumită astfel pentru că transmiterea mingii se face de executant în spatele acestuia (peste cap). trunchiului şi braţelor cu lovirea şi eliberarea mingii. de extensie a întregului corp şi eliberarea mingii pe direcţia peste cap.nu se coordonează acţiunea de extensie a picioarelor. Fig. ca la ridicarea înainte de pe sol: poziţia iniţială. în prima fază. Acţiunea picioarelor. Greşeli de execuţie: .

printr-o uşoară amortizare. 124 .). Mecanismul de bază îşi menţine componentele şi succesiunea prezentată la ridicarea înainte din săritură. după efectuarea de către acesta a unei desprinderi de sol (fig. Acţiunea de după lovire: Este de revenire pe sol. Fig. Contactul cu mingea: este identic cu cel descris la procedeele anterioare. din săritură Denumită astfel pentru că mingea este transmisă în spatele executantului (peste cap). după ce acesta a executat o săritură. Poziţia iniţială: Este identică cu cea prezentată la ridicarea înainte din săritură. Este o poziţie în care corpul se găseşte în aer. efectuată prin îndoirea genunchilor. Greşeli de execuţie: . contactul cu mingea şi acţiunea de după lovire. Acţiunea braţelor: Este o acţiune mai energică şi constă în întinderea acestora în momentul contactului cu mingea. desprinzându-se de sol şi se află în aer. acţiunea braţelor. Acţiunea este făcută oblic spre înainte. Ridicarea înainte. Ridicarea peste cap. . pentru a putea continua intrarea într-o nouă acţiune. cu deosebirea că punctul de lovire este ceva mai ridicat. într-o poziţie echilibrată. braţele îndoite la nivelul coatelor. lucrându-se numai din articulaţia pumnului fapt ce limitează transmiterea mingii la distanţă.Este denumită astfel pentru că mingea este direcţionată.acţiunea premergătoare desprinderii este tardivă. orientat cu faţa spre direcţia de transmitere a mingii. 6. echilibrul corpului în aer fiind periclitat. faţă de cel ce execută ridicarea înainte (în faţă). Poziţia iniţială: este obţinută după o deplasare şi o desprindere (săritură) pe verticală. clin săritura Mecanismul de bază are următoarele componente: poziţia iniţială. Direcţia de acţiune este spre în sus şi înapoi. 7.braţele sunt întinse. Acţiunea braţelor: Este de întindere la nivelul coatelor.

7. Punctul de lovire se găseşte la verticală. pentru a putea continua intrarea într-o nouă acţiune. Fig. Acţiunea de după lovire: Presupune o aterizare echilibrată pe timpul unu şi o întoarcere spre direcţia care s-a ransmis mingea pe timpul doi.Contactul cu mingea: Nu se diferenţiază faţă de prezentările anterioare. Ridicarea peste cap din săritură 125 .

în momentul execuţiei. putem deduce care sunt componentele mecanismului de bază al acestui procedeu. bătaia. Elanul: Este acţiunea prin care jucătorul acumulează o anumită viteză pe orizontală pe care ulterior o va transforma într-o desprindere (săritură) pe verticală. în acest moment. genunchii sunt îndoiţi la un unghi de aproximativ 100°-102°. Este necesar de ştiut că.acţiunea premergătoare desprinderii este tardivă. elanul este de 1-2 paşi. contactul cu solul se face. In momentul bătăii. echilibrul corpului în aer fiind periclitat. iar braţele şi trunchiul fac o mişcare de avântare spre verticală. Este necesar de ştiut că primul şi următorii paşi sunt mai mici. de la călcâi spre vârf. în momentul imediat următor. numărul acestor paşi este determinat de zona pe care acţionează jucătorul: centrul terenului (zona 3) sau marginea acestuia (zona 4 şi 2). în primul moment. De regulă. centrul de greutate proiectat pe sol se găseşte înapoia punctului de sprijin. fapt ce influenţează traiectoria mingii. Urmărind sumara definiţie prezentată. Lovitura de atac procedeu drept 126 . lovirea mingii. 8).mingea se găseşte la o distanţă prea mare faţă de verticală. acesta poate fi de trei sau mai mulţi paşi. Săritura: Imediat după contactul cu solul şi începerea rulării pe labele celor două picioare. obligând executantul să aibă braţele întinse şi să nu poată transmite mingea peste cap. Aceasta pentru ca săritura să fie echilibrată şi să se facă pe verticală. contactul cu solul se face de labele picioarelor începând cu călcâiele. după care. aterizarea şi acţiunea de după aterizare. In momentul bătăii. apoi talpa şi ulterior vârful acestora. . piciorul opus braţului de lovire se apropie de primul depăşindu-1 pe acesta cu aproximativ 15-20 cm. adică: elanul. pe când ultimul este mai lung şi mai îngenuncheat. Bătaia: Se face pe ambele picioare şi este specifică jocului de volei. Braţele se găsesc în jos pe lângă corp. . de regulă. lovirea mingii şi aterizarea (fig. iar pentru cei de margine.Greşeli de execuţie: . uşor înapoia acestuia şi sunt îndoite la nivelul coatelor. Elanul se poate executa prin efectuarea mai multor paşi. iar gamba formează cu laba piciorului un unghi de 80°-82°. picioarele se extind puternic. Lovitura de atac procedeu drept Denumită astfel pentru că direcţia pe care este trimisă mingea corespunde direcţiei pe care s-a efectuat elanul. bătaia. capul se lasă pe spate. Mişcarea de extensie a picioarelor şi de avântare a braţelor şi trunchiului trebuie începută înainte ca proiecţia centrului de greutate să ajungă deasupra punctului de sprijin. Fig 8. având rolul de a frâna deplasarea pe orizontală şi transformarea vitezei obţinute într-o desprindere pe verticală. cu piciorul corespondent braţului cu care lovim. trunchiul uşor înclinat formează cu coapsele un unghi de 90°-92°. Pentru jucătorii centrali. săritura.

astfel încât să permită o mişcare normală în articulaţia pumnului. nivelul capului. se vor îndoi uşor pentru a amortiza revenirea pe sol. BIOMECANICA SAU TEHNICA ACŢIUNILOR DE JOC SPECIFICE APĂRĂRII Preluarea din serviciu. spre înapoi. a celui ce a atacat. în momentul contactului cu solul. Aterizarea: Imediat după lovire începe momentul de aterizare prin coborârea braţelor şi echilibrarea corpului. -bătaia se face pe toată talpa. Lovirea mingii se face cu palma. -lovirea mingii se face cu braţul îndoit. anulându-se rularea călcâi-talpă-vârf. iar mâna face o flexie palmară energică preluând şi transmiţând mingii viteza şi forţa braţului. Braţele se vor ridica până la nivelul umărului. într-o nouă fază de joc. cu două mâini de jos 127 . braţe) în momentul bătăii nu respectă postura de "arc" ce trebuie să se destindă. In momentul contactului cu mingea. braţele continuă mişcarea de avântare împreună cu trunchiul. trunchi. -ultimul pas al elanului este mic.Imediat după desprindere. Lovirea mingii: începe prin mişcarea de revenire din extensie a trunchiului şi braţului cu care lovim şi coborârea celuilalt braţ. Aterizarea trebuie să fie elastică şi echilibrată. cel care nu loveşte. care este uşor deschisă. iar cel care va lovi mingea se îndoaie la nivelul cotului şi va depăşi. -poziţia segmentelor corpului (picioare. palma închisă şi articulaţia pumnului blocată. Aterizarea se face pe ambele picioare care. braţul care loveşte se întinde. Greşeli de execuţie: -în executarea elanului nu se ţine seama de înălţimea ridicării. pierzându-se din calitatea săriturii. Acţiunea de după aterizare: Este o acţiune de intrare. In acelaşi timp trunchiul va face o extensie.

ci este o lovire urmată de o conducere a acesteia pe direcţia de transmitere. 128 . Acţiunea de după lovire: Este urmarea firească a eliberării mingii. 9.Reprezintă acţiunea prin care un jucător intră în contact cu mingea venită din terenul advers. pe platoul format prin apropierea acestora. Trunchiul uşor înclinat în faţă cu braţele pe lângă corp pentru a înlesni eventuala deplasare. se găsesc înlănţuire (prinse) la nivelul mâinilor în faţa jucătorului. intervenind printr-o lovire de jos cu două mâini. în urma efectuării unei acţiuni de serviciu. Este o mişcare înlănţuită a celor trei segmente. îndreptarea trunchiului cu transmiterea mişcării către braţele care. la care este recomandată a se face întâlnirea cu mingea pentru a fi lovită. deasupra articulaţiei pumnilor. acţiunea de după lovire. Inălţimea faţă de sol. lovirea mingii. cu scopul de a o transmite unui coechipier pentru efectuarea ridicării sau chiar a unei lovituri de atac (Drăgan. Lovirea mingii nu este o lovire scurtă. mişcare care începe prin întinderea picioarelor. are următoarele componente: poziţia iniţială. Picioarele sunt uşor depărtate şi îndoite la nivelul genunchilor. trunchiului şi braţelor. este la nivelul bazinului. acţiunea picioarelor.. Poziţia iniţială: Jucătorul este orientat cu faţa pe direcţia de unde urmează să se execute serviciul. Fig. 2004). direcţia fiind către înainte şi oblic în sus. care acţionează ca o pârghie cu punctul de sprijin la nivelul umerilor. Acţiunea picioarelor. Preluarea din servici cu două mâini de jos Mecanismul de bază al preluării din serviciu cu două mini de jos. de către braţe. trunchiului şi braţelor. greutatea egal realizată pe ambele picioare astfel încât să permită o deplasare rapidă pe orice direcţie.A. Lovirea mingii: liste făcută pe antebraţe. în vederea intrării într-o nouă acţiune şi deplasarea jucătorului în sau spre acea zonă. în momentul începerii acestei îndreptări. întreagă această acţiune este orientată către minge.

10. de amortizare a forţei cu care vine mingea. lipsind momentul de conducere a acesteia. centrul de greutate fiind mai aproape de sol. poate fi denumită mai corect. Fig.Greşeli de execuţie: orientarea incorectă faţă de traiectoria pe care vine mingea. Lovirea mingii: In cazul preluării din atac. cu două mâini de jos. În acest caz este vorba de o intervenţie la minge cu două mâini. Preluarea din atac cu două mâini de jos După cum se înţelege din titlu acţiunea presupune preluarea din atacul adversarului. cu două mâini de jos - Mecanismul de bază îşi păstrează componentele şi succesiunea prezentate la preluarea din serviciu cu două mâini de jos. Acţiunea picioarelor. adică deasupra articulaţiei pumnului. poziţia prea înaltă în aşteptarea mingii. Preluarea din atac. lovirea mingii este scurtă. Lipseşte cu desăvârşire momentul de conducere a mingii. prin introducerea antebraţelor sub minge şi nu printr-o lovire propriu-zisă. Ea se face Ia acelaşi nivel al antebraţelor ca la preluarea cu două mâini de jos din serviciu. prin deplasarea în sau spre zona respectivă Greşeli de execuţie: . Poziţia iniţială: Este asemănătoare cu cea descrisă anterior cu diferenţă că genunchii sunt mai mult îndoiţi. Acţiunea braţelor: Este o mişcare de recul. -în momentul lovirii mingii se îndoaie coatele. amortizarea lovirii mingii. aşa cum am precizat anterior. lovirea mingii în altă zonă a antebraţelor decât cea recomandată. Acţiunea de după lovire: Este o acţiune de intrare într-o nouă fază a jocului. trunchiului şi braţelor este redusă numai la acţiunea braţelor.orientare incorectă faţă de traiectoria pe care vine mingea. 129 .

cu greutatea egală repartizată pe acestea. Elanul: este scurt. bătaia. de regulă. Blocajul individual. .. Este făcută pe ambele picioare. -contactul cu mingea în altă zonă a antebraţelor decât cea remandată. privirea urmăreşte terenul advers. acţiunea de după aterizare. Bătaia: respectă aproximativ aceleaşi caracteristici ca la lovirea de atac. genunchii uşor îndoiţi.poziţie înaltă în aşteptarea mingii. mingea care vine de la adversar. 11. în acest caz piciorul care face primul contactul cu solul (cel din direcţia de deplasare) are călcâiul orientat spre exterior pentru a frâna deplasarea. Poziţia iniţială: Este o poziţie mai înaltă. între minge şi terenul propriu. contactul cu solul facându-se pe călcâi. de cele mai multe ori de un singur pas şi orientat lateral sau oblic înainte. după care se rulează pe toată talpa sau se poate face direct pe toată talpa. de regulă. Fig. Mecanismul de bază al blocajului are următoarele componente: poziţia iniţială. Deplasarea pentru elan se face. săritura şi trecerea palmelor peste nivelul superior al fileului. aterizarea. acţiunea de blocare. să respingă în terenul advers sau să reţină în terenul propriu. braţele se află îndoite din coate.contactul cu mingea se face prin lovire şi nu prin amortizare. cu palmele la nivelul pieptului. elanul. cu pas adăugat. braţele îndoite Ia nivelul coatelor cu palmele la înălţimea umerilor. Blocajul individual Este o acţiune prin care un jucător încearcă prin interpunerea palmelor peste nivelul superior al fileului. dintr-o lovitură de atac. picioarele uşor depărtate. 130 . Pe toată durata elanului.

în momentul bătăii, picioarele se află îndoite la nivelul genunchilor, braţele îndoite din coate, palmele la nivelul pieptului sau puţin mai jos, privirea îndreptată către terenul advers. Săritura şi trecerea palmelor peste nivelul superior al fileului: Reprezintă o singura acţiune. Săritura trebuie să fie înaltă pentru a permite trecerea palmelor cât mai mult peste fileu. Acestea trebuie să fie desfăcute, cu degetele încordate şi să ocupe o zonă cât se poate de mare. Acţiunea de blocare: Este efectuată de către palme care, aşa cum s-a menţionat, sunt cu degetele desfăcute şi orientate pe direcţia de atac. Aterizarea: Se face, de regulă, pe ambele picioare şi trebuie să fie cât mai elastică şi echilibrată pentru a înlesni acţiunea ce urmează. Acţiunea de după aterizare: Este orientată spre o nouă zonă de joc, în vederea participării la o nouă acţiune ce poate urma. Greşeli de execuţie: elanul este tardiv şi acţiunea de blocaj întârziată; săritura este mică şi nu permite trecerea palmelor peste fileu; palmele sunt cu degetele închise, zona de blocaj micşorându-se; nu se urmăreşte intenţia atacantului. MIJLOACELE RECOMANDATE ÎN PREGĂTIRE În contextul acestei lucrări trebuie menţionat faptul că actualele programe şcolare la educaţie fizică nu nominalizeză şi nu impugn efectiv mijloacele care trebuie folosite în timpul orelor de educaţie fizică, dar direcţionează alegerea acestora în funcţie de obiectivele de referinţă sau de competenţele specifice prevăzute de acestea. Mijloacele alese şi folosite de profesorul de educaţie fizică în timpul orelor sunt determinate, în special, de conţinutul programelor şcolare. Mijloacele folosite se concretizează la nivelul documentelor de planificare în proiectarea unităţilor de învăţare, mai precis în activităţile de învăţare propuse pentru fiecare detaliere de conţinut. Aceste activităţi de învăţare sunt de fapt mijloacele (exerciţiile) alese de profesor pentru atingerea obiectivelor/competenţelor propuse. Mijloacele, care urmează a fi prezentate au fost testate în câteva experimente în activitatea cu elevi de liceu şi sunt valabile pentru întreg ciclu liceal. Mijloace recomandate pentru dezvoltarea fizică generală

131

Dezvoltarea fizică armonioasă are ca scop influenţarea creşterii şi dezvoltării organismului în parametri normali, prelucrarea analitică a segmentelor şi grupelor corpului, cu precădere a celor necesare activităţii de volei. Mijloacele sunt compuse din exerciţii simple şi complexe de exerciţii analitice pentru toate segmentele corpului şi a principalelor articulaţii. Dozarea, intensitatea şi complexitatea efortului respectă caractereristicile de vârstă, nivel de pregătire şi capacitatea de asimilare a elevilor, folosind o gamă largă de exerciţii şi jocuri, alternând lucrul cu momente de relaxare. Sunt propuse: - exerciţii din şcoala alergării şi săriturii; - exerciţii pentru gât, membrele superioare şi centura scapulară, pentru trunchi, centura coxo-femurală şi membrele inferioare. Mijloace folosite pentru dezvoltarea calităţilor motrice Pregătirea fizică a jucătorului de volei, de fapt a oricărui sportiv, asigură fundamentul obţinerii performanţelor, datorită legăturii stânse dintre aceasta şi celelalte componente ale pregătirii: tehnică, tactică, psihologică. Calităţile motrice sunt strict departajate doar teoretic, terminologic între ele fiind interinfluenţări determinante. Un anumit exerciţiu poate avea efecte diferite în funţie de intensiatatea efortului şi dozare. Nivelul jocului impune şi nivelul necesar dezvoltării calităţilor motrice. Baza pregătirii fizice a voleibaliştilor o constituie dezvoltarea calitaţilor motrice în cadrul jocului, prin rezolvarea sarcinilor specifice fazelor de atac sau apărare. La nivel de performanţă, chiar şcolară se remarcă nesesitatea lucrului special pentru dezvoltarea calităţilor motrice, în funcţie de aptitudinile şi motivaţia elevilor. Specifică jocului de volei este manifestarea calitaţilor motrice sub forme combinate sau manifestări în regimul altor calitaţi motrice. Viteza se manifestă în regim de forţă; rezistenţa în regim de viteză etc. Îndemânarea generală şi specifică, coordonarea şi supleţea sunt calităţi motrice care intră în atenţia profesorului atât pentru a asigura experienţa motrice a jucătorilor cât şi pentru a atinge obiectivele educaţiei fizice prin mijloace specifice jocului. Volumul de pregătire şi intensitatea efortului se adaptează la capacităţile elevilor. Este recomandabil ca elevii să fie prinşi în elaborarea orarului în aşa fel încât să se poată identifica cu colectivul şi echipa, să se simtă utili şi responsabili. Mijloace folosite pentru dezvoltarea vitezei

132

Viteza este o calitate

motrică foarte

importantă

în jocul de volei, ea

manifestându-se într-o gamă variată de forme, atât simple: de reacţie, de execuţie, de deplasare şi schimbare a direcţiei, de oprire, de repetiţie. Formele combinate de manifestare sunt: complexul forţă-viteză (detenta), şi viteză-rezistenţă, îndemânare-rezistenţă. Ţinând cont de aptitudinile celor supuşi pregătirii, de faptul că viteza este o calitate motrică perfectibilă mai ales la vârste mai mici, am propus pentru dezvoltarea ei următoarele matode: a) metoda alternativă, care constă în alternarea mişcărilor de mare intensitate cu cele de intensitate mai mică. Execuţiile de intensitate mai mică au avut ca scop, corectitudinea însuşirii şi executării mişcărilor, iar execuţiile de intensitate mare sau efectuat în condiţii uşoare, simplificate, pentru a se putea obţine o viteză maximă a mişcărilor. b) metoda repetării, cu ajutorul căreia s-au repetat acţiuni cu viteză apropiată celei maxime; c) metoda întrecerii, care, pe lângă scopul principal, respective dezvoltarea vitezei, a urmărit şi dezvoltarea spiritului combativ, de competiţie, de a învinge. Mijloacele recomandate au fost selecţionate în funcţie de specificul de manifestare a vitezei şi de condiţiile în care acestea se manifestă. Exerciţiile de viteză se combină cu cele de atenţie, cu cele de gimnastică acrobatică, de îndemânare, dar ele au fost legate cu precădere, de cele care impuneau intervenţia la minge. Astfel, mijloacele au fost împărţite după următoarele criterii : A. Mijloace pentru dezvoltarea vitezei de reacţie şi de execuţie: 1. Exerciţii fără minge: starturi din diferite poziţii, la semnale vizuale şi auditive; deplasări în toate direcţiile, la indicaţiile sau semnalizările profesorului sau schimbări rapide de poziţii la semnale auditive şi vizuale; ştafete şi jocuri dinamice. aruncări şi pase sub formă de întrecere; pase intercalate cu deplasări sau cu elemente de gimnastică acrobatică; prinderea şi preluarea mingii ricoşate din perete sau aruncate de partener; jocuri dinamice.

ale partenerilor de lucru; -

2. Exerciţii cu minge: -

B. Mijloace pentru dezvoltarea vitezei de deplasare, schimbare de direcţie, oprire: 1. Exerciţii fără minge:

133

iar unele dintre acestea au fost combinate cu elemante din volei. Exerciţii fără minge: alergări pe loc. urmate de alte deplasări combinate cu elemente din tehnica jocului de volei. sprinturi pe distanţe scurte. pivotări. sau cu partener. cu oprire. sărituri simple. Exerciţii cu minge: mingi. deplasări în direcţii diferite. lovituri succesive de atac. deplasări cu jonglarea sau pasarea mingii. fără fileu şi pe sub fileu. cu una şi cu două sărituri cu mingea la blocaj. de către profesor şi ştafete şi jocuri dinamice. sărituri la blocaj. - Mijloace propuse pentru dezvoltarea detentei 134 .- exerciţii din şcoala alergării. - 2. întoarceri. Execiţiile propuse au un caracter ciclic şi aciclic. ştafete şi jocuri dinamice. combinaţii de sprinturi cu sărituri. pase şi preluări de jos la perete. ştafete. sărituri succesive în lungime de pe loc. deplasări la minge. Exerciţii cu minge: - de partener. C. Mijloace pentru dezvoltarea vitezei de repetiţie: Viteza de repetiţie presupune efectuarea unui mare număr de repetări într-un timp cât mai scurt. deplasări la mingi pasate şi atacate pe diferite direcţii. Mijloacele pentru dezvoltarea vitezei de repetiţie au fost de asemenea împărţite după criteriile: 1. 2. sprinturi scurte. aruncări. ştafete şi jocuri dinamice.

sărituri pe aparate. . . abdomenul. rezistenţa specifică.aruncări şi pase lungi.aplecări. înalte şi rapide.sărituri pe 1 sau pe 2 picioare. . influenţează pozitiv dezvoltarea rezistenţei specifice. .tracţiuni. Mijloacele propuse pentru dezvoltarea forţei au în vedere o latură esenţială a jocului de volei şi anume. .sărituri de pe loc şi cu elan. fiind propuse: 1. manifestarea forţei în regim de viteză.flotări. spatele.sărituri cu coarda. Întâlnită la nivelul tuturor segmentelor corpului.îndoiri. . peste şi de pe aparate. 2.genuflexiuni. care are ca scop final rezistenţa de joc. fiind durabilă. De aici şi preocuparea permanentă pe care am avut-o pentru menţinerea şi dezvoltarea ei la toate antrenamentele. Metodele utilizate sunt cele de lucru în circuit şi pe ateliere. Exerciţii fără minge: . forţa este cea care se dobândeşte şi se pierde cel mai uşor. dar cu precădere către membrele inferioare care sunt cele mai solicitate în acest joc. . . 135 . . .combinaţii de genuflexiuni cu sărituri. Având în vedere situaţiile mereu schimbătoare în cadrul desfăşurării acţiunilor de joc. . influenţa exerciţiilor a fost direcţionată către toate părţile implicate: membrele superioare. Dezvoltarea detentei se poate realiza fără utilizarea în pregătire a unor aparate sau instalaţii speciale.împingeri.ridicări pe vârfuri. . . cu creşterea progresivă a numărului de repetări.detenta. . nu poate fi dezvoltată corespuzător dacă nu are la bază un nivel adecvat al rezistenţei generale.Dintre toate calităţile motrice. Mijloace propuse pentru dezvoltarea rezistenţei În jocul de volei un rol deosebit îl are dezvoltarea rezistenţei generale. .servicii şi lovituri de atac executate cu forţă maximă. care.extensii. Exerciţii cu minge: .jocuri dinamice.

repetarea în ritm susţinut a unor acţiuni de joc. joc cu efectiv redus: 1x1. lovituri de atac. sărituri multiple. repetarea unor secvenţe de joc. Aceste metode au fost următoarele: metoda antrenamentului pe intervale. care a constat iniţial în dezvoltarea rezistenţei generale şi apoi a celei specifice. metoda antrenamentului variabil.Metodele dezvoltării rezistenţei le-am ales în funcţie de specificul mijloacelor pe care le-am folosit. metoda efortului de lungă durată. alergare peste obstacole. care sunt în strânsă legătură şi dependente de celelalte calităţi motrice. metoda tempoului. cum ar fi: servicii. alergare de durată in tempo variabil. Mijloace pentru dezvoltarea rezistenţei specifice: - Mijloace propuse pentru dezvoltarea îndemânării Îndemânarea este o calitate motrică indispensabilă practicării jocurilor sportive. A. având un important rol în desfăşurarea situaţiilor de joc. Metoda propusă în dezvoltarea rezistenţei. este metoda succesivă. deplasări în diferite poziţii fundamentale. B. În ceea ce priveşte metodele propuse pentru dezvoltarea îndemânării copiilor de această vârstă sunt selectate: lucrul în circuit. precise şi complexe. ştafete şi jocuri dinamice. În jocul de volei. îndemânarea îmbracă forme specifice pentru acţiunile de atac şi pentru cele de apărare. plonjoane. cu ajutorul căreia se efectuează mişcări rapide. Şi în cadrul îndemânării se întâlnesc două ramuri: îndemânarea generală şi îndemânarea specifică. 2x2. metoda concursului. Mijloace pentru dezvoltarea rezistenţei generale: alergare de durată în tempo uniform. 136 . blocaje.

în diferite poziţii. cu picioarele). - B. sărituri pe şi de pe aparate. pase diferite între 2-3 jucători. sărituri de pe loc şi cu elan. se respectă condiţiile necesare dezvoltării îndemânării legarea îndemânării generale de cea specifică. întoarceri. efectuarea de acţiuni de joc la diferite semnale vizuale. îmbunătăţirea ambidextriei. porniri. dribling printre jaloane (cu mâinile. modificarea unor deprinderi naturale cum sunt: mersul. 360o. schimbări de direcţie la diferite deplasări cu mingea. exersarea în condiţii variate. ştafete şi jocuri dinamice. Mijloace pentru dezvoltarea supleţii.specifice: - lucrul în condiţii îngreuiate. semnale vizuale şi auditive. jonglerii cu mingea: -cu 1 mână şi cu 2 mâini. Mijloacele au avut ca scop dezvoltarea gândirii rapide. jocuri dinamice cu 1 şi 2 mingi. deplasări cu spatele în poziţii fundamentale. etc.. rostogoliri. A. cu schimbări de direcţie. sărituri cu întoarceri de 180o. corectarea stereotipului dinamic la unele acţiuni motrice însuşite greşit. Aplicând aceste metode. elemente de gimnastică acrobatică: . Mijloace pentru dezvoltarea gândirii rapide: deplasări. mobilităţii şi elasticităţii.rulări. - D. mobilităţii şi elasticităţii: - 137 . săritura. a supleţei. ştafete şi jocuri dinamice cu pase de volei. pase în doi cu 2 mingi. executarea de acţiuni motrice cu mâna neândemânatică. metoda repetării multiple. cu aterizare pe câte un picior. alergarea. a coordonării. Mijloace pentru dezvoltarea echilibrului şi orientării în spaţiu: piruete. pe perechi. Mijloace pentru dezvoltarea coordonării: - C. opriri. fandări. cu 1 minge şi cu 2 mingi. sărituri. echilibrului şi a orientării în spaţiu. executate la semnale vizuale.

Mişcările din jocul de volei nu sunt mişcări comune. Totodată se evidenţiază elevii care au avut execuţii corecte pentru a fi luaţi ca model. este necesară o mai lungă perioadă de pregătire. îndoiri. răsuciri. acţiuni de joc individuale şi colective. am arătat rolul şi importanţa fiecărei acţiuni în parte în contextul situaţiilor de joc şi a jocului în ansamblu. din şezănd şi din culcat. Considerăm că adaptarea regulilor la posibilităţi este esenţială. descompunând acţiunile de joc în părţi distincte dar cu o succesiune logică. cu un contact foarte scurt. aplecări. - întreprinse de adversar. de consolidare. Trecerea la o etapă superioară. a acţiunilor de bază. E. Tehnica se manifestă prin acţiuni de bază. tehnică. efectuate fragmentat şi global. sărituri cu extensii şi îndoiri. cu şi fără minge. se foloseşte explicaţia şi demonstaţia mişcărilor.motrice: - semisfori . am făcut exemplificări cu ocazia jocurilor vizionate. Mijloace pentru dezvoltarea capacităţii de reproducere şi dirijare a unor acţiuni acţiuni executate după semnalele vizuale şi după acţiunile efectuate de imitarea în oglindă a acţiunilor partenerului. Toate aceste componente se condiţionează reciproc. exerciţii la scară fixă. s-a făcut numai după însuşirea. Această învăţare parţială a mişcărilor asigur[ în final o execuţie corectă a acţiunilor. Datorită faptului că mişcările din volei au un caracter general aciclic. psihică şi mentală a sportivului. a execuţiilor. tactică. În vederea realizării acestui obiectiv. individuale şi variantele acestora. 138 . pentru ca un copil să poată juca volei la un nivel acceptabil. Calitatea acţiunilor individuale este influenţată de gradul de dezvoltare şi participare cu întreaga capacitate fizică. alcătuind unitatea funcţională a acţiunii de joc. la îndeplinirea acestora. în funcţie de acţiunile profesor. sau regulile să fie adaptate scopurilor propuse. din stând. active şi pasive. la nivelul cerinţelor. în propriul teren. ale jucătorilor în interdependenţă cu acţiunile celorlalţi coechipieri şi în raport cu sarcinile şi regulile ce se stabilesc pentru finalizarea situaţiilor de joc. În acest context. în timpul procesului de învăţare se folosesc forme cât mai simple de predare. de execuţie a unor acţiuni mai complexe. sfori. de prindere şi aruncare ci sunt gesturi de respingere a mingii.

oprire în poziţia fundamentală indicată de deplasări cu pas adăugat. ceea ce a dus la diversificarea lecţilor. în poziţie medie şi joasă. ganizarea celor trei lovituri. După o perioadă de instruire. în care aceste acţiuni sunt însuşite. care au imprimat un caracter emulativ şi de recreere a lecţiilor de educaţie fizică. când acţiunile motrice au scop tactic. Exemple de mijloace propuse pentru însuşirea tehnicii şi tacticii jocului de volei la cls.. preluarea de jos cu două mâini. de exemplu: pasa de sus şi preluarea de jos devin acţiuni de joc. din alergare uşoară. în poziţii fundamentale. deplasări în teren. realizând structuri de exerciţii sub formă de joc. blocajul individual. - profesor. Etapa următoare a constat dintr-o învăţare şi exersare secvenţială a acţiunilor colective. - 139 . De asemenea. în diferite direcţii indicate de pe perechi. am alternat elementele din pregătirea tehnică cu scurte reprize de dezvoltare a calităţilor motrice.Pe măsura îmbogăţirii bagajului de cunoştinţe. medie şi joasă. La baza obţinerii rezultatelor bune a stat şi folosirea în mare măsură a jocurilor dinamice. Mijloacele pe care le-am folosit au fost în funcţie de caracterul fiecărei acţiuni ce urma să fie însuşită: tehnică sau tactică. pasa de sus în faţă şi peste cap. aşezarea în teren la executarea serviciului şi la primirea serviciului. se poate vorbi de operaţiuni de joc Mijloacele utilizate au fost astfel repetate de mai multe ori. de atac sau de apărare. am trecut la organizarea acţiunilor de joc colective pe cele două situaţii fundamentale ale jocului: de atac şi de apărare. cu aplicaţie în jocuri cu reguli simplificate şi efectiv redus. Când apare aspectul tactic al acţiunii. a V-VI-a: Exerciţii pentru însuşirea poziţiei fundamentale : învăţarea şi exersarea poziţiilor fundamentale: înaltă. la clasa a X-a: poziţiile fundamentale. medie şi joasă şi deplasările specifice. înaltă. Aceste acţiuni au fost. profesor. în poziţii fundamentale. la semnal. după care am efectuat o exersare globală. individuală sau colectivă. se modifică şi terminologia. serviciul de sus din faţă. dar în condiţii variate. menţinând continuu interesul în pregătire. jocuri cu reguli simplificate şi efectiv redus şi jocuri pe teren normal în condiţii de autoorganizare şi autoconducere. deplasări în oglindă. atacul. punând accentul pe specificul fiecărei situaţii de joc: de atac şi de apărare. printre jaloane. se leag[ pe rând între ele. De la acest nivel de instruire.

Exerciţii pentru însuşirea preluării cu două mâini de jos : învăţarea şi exersarea poziţiei şi a mişcării pentru preluarea cu două mâini deplasări în poziţie medie şi joasă. de la distanţă mică.. de la 0. pase din săritură. joc concurs: “Cine nu scapă mingea”. prinderea mingii aruncate de partener. oprire la semnalul din poziţie joasă. peste fileu jos sau bănci şi fileu normal. de o parte şi de alta a fileului. pasă de sus în faţă la în coloană câte unul. cu mâinile în formă de cupă. înainte şi înapoi.1 m distanţă. fără minge. pase de sus în faţă suveică simplă cu pase de sus. peste fileu. deplasare. preluări de jos cu deplasări laterale spre stânga şi spre dreapta. pase de sus în faţă. aruncarea mingii pe verticală. cu oprirea mingii după fiecare execuţie şi cu acţiune continuă. cu o minge. din aşezat pe călcîie. peste fileu. pe perechi. la distanţă de 3 m. pase de sus în faţă în triunghi la distanţă de 3 – 4. cu pe perechi cu o minge.4 m şi trecere la coada şirului. aruncarea ei în perete şi prinderea ei în dreptul frunţii. cu şi fără căderea mingii pe sol. fără minge. aruncarea mingii pe verticală. de jos. concomitent cu ridicarea pe genunchi. odată cu îndoirea şi întinderea genunchilor. câte 3 la o minge. la pe perechi cu o minge. cu deplasarea pe perechi cu o minge. - orientarea corpului spre direcţia de pasare. urmată de pasă de sus în pe perechi. aruncarea mingii pe verticală cu ridicare şi prinderea ei în din poziţie joasă. lungi şi scurte. m. peste fileu jos sau bănci şi fileu normal. preluare de jos din minge aruncată pe manşetă de profesor preluare de jos din minge aruncată în perete. la 2 . fără fileu şi joc 2x2 cu 2 pase. în toate direcţiile. oprire. profesorului şi imitarea preluării de jos. partener. 2 m şi medie 3 m . poziţie joasă. cu mingea ţinută în mâini în formă de cupă. joc 2x2 cu 3 pase.4 m.5 m . faţă la perete. alternativ a fiecărui jucător. imitarea pasei de sus. pase de sus la perete.Exerciţii pentru însuşirea pasei de sus : învăţarea şi exersarea poziţiei şi mişcării pasei de sus în faţă.3 m distanţă de perete. - 140 . înălţime de 3 .

serviciu în perete de la 5-6 m distanţă şi 3-4 m înălţime. la început serviciu de la 3-4 m. pe teren de 2 m/2 m. câte 3 la o minge. la distanţă de 8-9 m. joc 1x1. - apoi de la 7-8 m distanţă de fileu. pe teren de 4 m/4 m. Exerciţii pentru învăţarea loviturii de atac: învăţarea şi exersarea loviturii de atac fără minge. preluare de jos. celălalt. cu 2 atingeri. câte 3 la o minge. din minge ţinută cu cealaltă mână. preluare de jos. aruncarea mingii de deasupra umărului cu lovirea mingii oblic în jos spre perete. - mingii peste fileu cu 2 mâini de sus din săritură.- pe perechi cu o minge. - - distanţă. lovitură de atac la perete. de la 3-4 m cu partener. învăţarea aşezării în teren la primirea serviciului. preluare de jos la perete şi trecere la pe 2 coloane la distanţă de 3 m între ele şi la 3 . simularea loviturii de atac pe minge ţinută oblic în sus de cealaltă mână. preluare şi prindere sau ridicare. - 141 . învăţarea paşilor de elan.4 m distanţă de perete. şi trecerea joc 2x2. la 4 m distanţă unul faţă de “Suveică” cu preluare de jos. cu 3 atingeri. coada şirului. învăţarea aşezării în teren la executarea seviciului. - - braţul semiîntins. trecerea mingii peste fileu cu 2 mâini din săritură. la 3 m distanţă de perete. de o parte şi de alta a fileului. pe perechi. preluare de jos în triunghi. serviciu. preluări de jos la perete pentru şirul alăturat şi trecerea la coada celuilalt şir. acelaşi exerciţiu. lovitură de atac şi preluare de jos. Exerciţii pentru însuşirea serviciului de sus din faţă: învăţarea şi exersarea mişcării fără minge. înapoi alternativ a partenerilor. la 5-6 m distanţă. preluări de jos lungi şi scurte cu deplasare înainte şi în coloană. pe perechi. din mingi aruncate de profesor în diferite direcţii. zona ridicătorului. ridicare şi aceleaşi jocuri cu schimb de locuri. cu articulaţia pumnului blocată. lovitură de atac peste fileu jos din minge ţinută. de la acelaşi exerciţiu cu partener. 4-5 m distanţă. pe zone indicate de profesor.

deplasare. programul zilnic. cu îndatoririle ce revin fiecărui jucător în activitatea de pregătire în general. Exerciţii pentru învăţarea blocajului individual : învăţarea şi exersarea blocajului fără minge. am purtat discuţii şi despre aspecte privind regimul de viaţă. de petrecere a timpului liber. joc 4x4. la minge aruncată de partener. blocaj din săritură la fileu jos. Pregătirea psihologică 142 . cu minge plasată cu o mână. profesorul transmite elevilor. cu date privind pregătirea fizică. la fileu jos. blocaj. Cunoscând acest obiectiv. de odihnă şi refacere. pe teren de minivolei. cu atac uşor. blocaj la fileu jos. aruncarea mingii în sus. în particular. În cadrul pregătirii teoretice. exersarea blocajului fără minge. de pe loc la fileu jos.În acelaşi timp le-am prezentat cunoştinţe despre igiena personală şi colectivă şi despre igiena alimentaţiei. joc 2x2. învăţarea şi exersarea paşilor de elan prin marcarea simularea loviturii de atac cu elan.- în faţa peretelui. elan de atac şi prinderea ei în punctul cel mai înalt. joc 2x2 şi 3x3. De asemenea. atac la fileu jos şi apoi la fileu normal. în diferite zone de la fileu. din minge ţinută de partener. cu rolul fiecăruia în joc şi cu regulamentul acestuia. Toate acestea au avut ca scop întărirea sănătăţii şi o participare cât mai activă şi conştientă la activitatea de instruire şi obţinerea. atac la fileu din minge ridicată de coleg. atac la fileu jos din minge ţinută de profesor. îmbinarea într-un mod cât mai adecvat a programului şcolar cu cel sportiv. cunoştinţele de specialitate necesare însuşirii jocului de volei în special şi a activităţii sportive în general. în final. - - practică. oprire. i-am adus pe elevi în contact cu scopul şi sarcinile voleiului. Mijloace propuse în pregătirea teoretică a jocului de Volei Pregătirea teoretică reprezintă puntea de legătură între concepţie şi activitatea acestora pe sol. tehnică şi tactică şi mai ales greşeli ce se pot ivi şi care trebuie evitate şi eventual corectate. pe lângă noţiunile legate de jocul de volei. din minge aruncată de profesor. de rezultate valoroase. blocaj la mingi atacate de colegi.

în a-şi forma şi educa un spirit de învingător. formarea unor concepţii sănătoase privind activitatea sportivă si necesitatea dezvoltarea simtului de raspundere civică. la aplanarea stărilor conflictuale. dovedindu-se un factor cât se poate de important. dar şi obţinerea de rezultate bune în pregătire şi competiţii. din apropriere. Pregatirea psihologică va urmării : organizarea permanentă în lecţii a unor stafete şi jocuri dinamice. talentaţi în paralel cu preocupările de conturare a liderului. la eliminarea tuturor factorilor perturbatori ai instruirii.Pregătirea psihologică influenţează nu numai pesonalitatea indivizilor. dârzenia. Aprofundând aceste elemente. din punct de vedere psihic dezvoltându-le spiritul de iniţiativă. Pe baza datelor culese. spiritul de echipă. Elevii vor fi învaţaţi: să se bucure pentru fiecare minge câstigată. trăsăturile de caracter. combaterea tendinţelor de individualism si vedetism care pot apărea la elevii dezvoltarea spiritului de colectivitate în scopul formării unei echipe unite. punctualitate si disciplină. de şcoală şi familie. Totodată. participarii conştiente si continue la toate formele de practicare a exercitiului fizic. am încercat să obţin din partea elevilor o mobilizare superioară în timpul jocurilor. batând palma cu coechipierii să nu reacţioneze violent atunci când un coechipier greşeşte. la întărirea spiritului colectiv în general. să-i ajut în găsirea celor mai potrivite soluţii la problemele care-i afectau. Pentru a avea eficienţă în procesul de instruire. toate laturile lor pozitive. - temperamentului si formarea personalităţii. pentru a-i determina să-şi pună în valoare calităţile necesare obţinerii performanţei. curajul . de delăsare. Astfel în cazul unor confruntări de valori egale. folosirea unor mijloace eficiente pentru educarea caracterului. care s-au deosebit de la o perioadă la alta şi care au fost influenţate de propria lor persoană. cu colegii de echipă şi de nivelul de pregătire. temperamentul lor. pregătirea psihologică devine componenta hotărâtoare care determină obţinerea unei performanţe superioare. de angoasă şi stres. pentru a trece peste momentele critice. a victoriei. de relaţiile din interiorul grupului. am căutat pe tot parcursul procesului de pregătire şi educaţional. a trebuit să cunosc stările psihice individuale. am încercat să cunosc cât mai bine particularităţile copiilor . legate sufleteşte. 143 . eliminându-le pe cele negative. care să solicite multilateral elevii.

însă este determinată conform metodicii educaţiei fizice şi sportului.- să ia măsuri dupa fiecare minge pierdută. Pregătirea fizică include atât pregătirea generală cât şi pe cea specială. European şi mondial sunt exemple mult zona proprie de responsabilitate. să comunice permanent cu coechipierii. să-şi folosească la maximum atuurile pentru obţinerea victoriei. biomecanică sau tehnică. - elocvente. perspectivele jocului. mentală (de cunoaştere şi informaţională). Componentele procesului de instruire sunt următoarele: psihologică. optimizarea instruiri. fizică. să-şi ajute permanent colegii. să se relaxeze când mingea nu este în joc. În toate stadiile pregătirii componentele antrenamentului sunt într-o continuă interdependeţă şi condiţionare reciprocă. Stadiile prin care trec sportivii în cadrul procesului de instruire în volei sunt: iniţerea – fixarea – consolidarea – perfecţionarea şi valorifivarea. Orientarea pregătirii fizice Considerăm utilă stabilirea principalelor jaloane în direcţionarea pregătirii fizice a voleibaliştilor. concepţia de joc. să-si afirme cu hotărâre intenţia de a acţiona la minge. care au demonstrat că echipele care au beneficiat de o pregătire fizică mai bună au câştigat jocul. să-şi mărească atenţia în finalul setului sau meciului. Mijloacele au un caracter general sau sunt specifice perfecţionării acţiunilor individuale de joc. fără a depaşi prea sa recupereze şi să ofere mingea colegului care urmează la serviciu. de etapa de instruire pe care o parcurge sportivul. PREGĂTIREA FIZICĂ A JUCĂTORULUI DE VOLEI Aspecte generale ale procesului de instruire În decursul marilor competiţii pe plan naţional. tactică. a combinaţiilor tactice în atac şi a sistemelor de apărare utilizate. Ponderea acestora. Pregătirea fizică urmăreşte dezvoltarea aptitudinilor motrice prin exerciţii de prelucrare globală şi selectivă a segmentelor corpului şi a marilor funcţiuni ale organismului conform efortului specific voleiului. 144 . pentru fixarea conţinutului şi a obiectivelor antrenamentului şi pentru selecţionarea metodelor şi a mijloacelor utilizabile: – – – specificul jocului.

pase din sărituri. care se vor realiza printr-o excelentă viteză în regim de rezistenţă şi forţă. selecţionarea formelor de organizare. în atacul combinativ calitatea motrice dominantă. blocaj. Unificarea concepţiilor de joc pe eşaloane ar contribui la evaluarea operaţională a pregătirii sub acest aspect esenţial în sportul contemporan. care să asigure un feed beak operativ. ajutănd la însuşirea şi perfecţionarea acţiunilor. începând cu buna organizare a blocajului. Optimizarea pregătirii Optimizarea pregătirii fizice presupune individualizarea efortului. Un rol foarte important în cadrul optimizării pregătirii fizice îl are participarea activă şi conştientă a sportivilor. etc. Acest decalaj poate fi relative echilibrat prin perfecţionarea continuă a acţiunilor specifice apărării. 145 . surprinzător pentru neavizaţi. Perspectivele jocului Evoluţia jocului de volei a creat un decalaj enorm între atac şi apărare favoarea atacului. Concepţia de joc Concepţia de joc modelează pregătirea fizică.Specificul jocului Specific jocului de volei este că mingea trebuie jucată în aer. într-o continuă mişcare. a acţiunilor de dublare şi recuperare. Din aceste motive şi din cauză că jocul nu este delimitat exact în timp. serviciu. standardizarea şi rationalizarea mijloacelor. Bazele pregătirii fizice se pun în perioada pregătitoare şi se menţine în perioada competiţională. nu poate fi nici prinsă şi nici ţinută ceea ce presupune că jucătorii sunt. pregătirea fizică este prezentă şi obligatorie în toate etapele pregătirii. şi detenta în regim de rezistenţă. În linia a doua conduita motrică a jucătorilor este caracterizată prin viteză de deplasare. atât la atac cât şi la blocaj este detenta. plonjoane. a specialiştilor în domeniu. viteză de excuţie şi îndemânare specifică. O altă caracteristică a jocului competiţional este că majoritatea acţiunilor de joc în înlănţuirea lor sunt mişcări explosive: atac. utilizarea tehnologiei moderne. De exemplu. a metodelor de lucru.

armonizarea pregătirii fizice generale cu cea specială. adaptarea indicilor morfologici şi funcţionali – aparat locomotor – organele interne. b. Pregătirea fizică îmbinată cu celelate componente ale pregătirii au menirea de a atinge scopul jocului. prin progresele realizate. Evaluarea curentă a capacităţilor fizice şi aprecierea progreselor realizate au efect stimulativ asupra juniorilor. Scopurile şi obiectivele concrete sunt urmărite respectând principiile generale ale antrenamentului sportiv: a. Pregătirea fizică sub aspectele impuse de necesităţile jucătorilor se realizează prin mijloace nespecifice şi specifice. – rezistenţă. pregătirea segmentelor şi a articulaţiilor solicitate în jocul de volei Concepţia instruirii Scopul jocului constituie cadrul de manifestare a întregului proces instuctiv. – forţă. 146 . Considerăm că recetele nu sunt cel mai indicat mod de a influenţa cititorii. Utilizarea mijloacelor pregătirii fizice ca pedepse nu favorizează asumarea efortului de către sportivi.Conţinutul pregătirii fizice generale şi specifice Dezvoltarea aptitudinilor motrice generale şi specifice. stăpânirea deprinderilor şi priceperilor motrice caracteristice se bazează pe adaptarea capacităţii funcţionale a organismului corespunzător cerinţelor jocului de volei. priceperilor şi tehnicilor de lucru eficiente d. Asigurarea eficienţei în pregătirea fizică Eficienţa antrenamentelor se evaluează prin performanţele obţinute. Pregătirea se va orienta spre: a. – îndemănare. – sistem nervos. c. însuşirea deprinderilor. Scopul jocului formulat prin activităţi psihice şi mentale se manifestă motric prin tehnica şi tactica jocului şi se bazează pe capacitatea fizică al participanţilor. dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază: – viteză.

la atacul din zona 3. Pe de altă parte. descrise şi la capitolul referitor la model şi modelare sunt adoptate în funcţie de nivelul de pregătire a echipelor şi de posibilităţile jucătorilor. Acest sistem de apărare este total nerecomandat. Tactica în atac se poate schimba în timpul jocului pe baza unor modificări ale tacticii defensive. când blocajul echipei nu este bine pregătit sau este scund. Pregătirea fizică specifică jocului de volei este în interdependenţă cu alimentaţia. recuperarea etc. pe zonele 1 şi 5 se execută rareori o lovitură puternică. şi întinsă. atac liftat şi minge plasată din linia I şi linia a II-a.suport morfo funcţional al articulaţiilor solicitate special. medie. Porţiunea dintre zonele 1. care au prea puţin timp la dispoziţie să ajungă la minge. Suprafeţe din urma blocajului pe extreme între zonele 4-5 şi 2-1. sau la atacul rapid din zonele 4 şi 2. deoarece fără justificare tactică se scoate un jucător din 147 . SISTEME DE JOC ÎN APĂRARE Sistemele de joc. apărând culoarul rămâne afară din joc. c.b. Deficienţele modelului tradiţional sunt bine cunoscute şi de adversar. care se va folosi de ele trimiţând mingea în suprafeţele de teren care se apără foarte greu. iar extrema din linia a II-a nu ajunge la minge.2 şi 4-5 la atac pe primul timp. refacerea. jucătorii din zonele 2 şi 4. Voi evidenţia în continuare câteva dintre ele. Fiecare sistem de joc are avantaje şi dezavantaje. Zona 6 pentru atacul din pasă înaltă. Pentru sistemul de joc su centrul doi avansat zonele vulnerabile sunt: 1. care nu efectuează blocaj nu se poate retrage în apărare în zona atacată. -în cadrul sistemului-a componentelor pregătirii. 2. La fel se poate întâmpla pe partea cealaltă a terenului cu jucătorul din zona 5. menţinerea nivelului pregătirii fizice la nivelul solicitărilor pe tot parcursul activităţii. pregătirea fizică. abordarea simultană. În cazul unui atac din afara antenei. Poziţia de apărare tradiţională apare în acest caz mai puţin eficientă. zona 4. atac în forţă şi “rotund”. Prin aplicarea acestei defensive schematice pot apărea situaţii de joc în care se apără zonele ce nu pot fi ameninţate de atacul advers. deoarece extrema din linia I. Deficienţele sistemului sunt cunoscute de adversar pentru fiecare situaţie de atac. d. jucătorul din zona 1 a defensivei. 3.

Pentru specialistii intrecerea da posibilitatea de a aprecia gradul de pregatire. plasează jucătorii din linia a doua pe poziţii retrase la 78 m de fileu din care nu pot acţiona eficient la următoarele tipuri de atac: – mingea a doua plasată de către ridicător. Aceste competitii se desfasoara sub forma de campionat (de diferite categorii) campionatul national divizionar A si B. Diferenţierile depind de aptitudinile şi particularităţile jucătorilor. Divizia Nationala a juniorilor si a scolarilor etc. sa obtina victoria. Cupa Mondiala. Campionatele Continentale. Sistemul defensiv cu centrul doi retras Sistemul cu centrul doi retras. – atacul pe primul timp. adică pentru apărarea diagonalelor. Se cuvine sa mentionam ca mai exista competitii oficiale si la nivel international cum ar fi Campionatele Mondiale. creează aglomerare de jucători în apărare pe jumătatea respectivă de teren (culuar) în detrimental celeilalte jumătăţi. Sistemul se poate adapta prin aplicarea unor variante în funcţie de posibilităţile blocajului şi a defensivei la sol. de nivelul capacităţilor biomecanice. tactice. de catre comisiile judetene din subordinea sa. pentru ca in final daca este posibil. Cupa Romaniei. Jocuri 148 . Dublajul blocajului cu extrema corespunzătoare din linia a doua şi preluarea sarcinilor de către jucătorul din zona şase. ORGANIZAREA DE COMPETITII ŞI EVALUARE Competitia constituie pentru practicantii jocului de volei modalitatea de a se intrece cu alti parteneri pe diferite categorii si varste. departamente. mentale etc. – atacul ridicătorului din mingea a doua. Sistemul defensiv cu centrul doi intermediar Aspecte asemănătoare se pot întâmpla şi la sistemul de joc cu centrul doi intermediar.defensivă şi se creează ceea ce la alte ramuri sporturi se numeşte situaţie de “inferioritate numerică”. Cele oficiale sunt organizate de federatia de specialitate. Acest sistem este recomamdat echipelor cu un bun blocaj pe centru. Competitiile pot avea un caracter oficial sau pot fi amicale.de catre alte foruri. de a-si masura fortele cu alti adversari si de a constata aspectele pozitive sau unele minusuri in procesul de instruire si antrenament al jucatorilor.

Acesta cuprinde toate problemele legate de desfasurarea sa si se refera la urmatoarele aspecte: • Denumirea competitiei(campionat si cupa) • Scopul pentru care se face. Sunt cunoscute 2 sisteme de programare: • Turneu – ciclic .conform fiecare echipa se intalneste pe rand cu celelalte. taxe) • Sistemul de disputare • Modul de alcatuire al clasamentului • Termen de inscriere • Titluri • Premii Pentru buna desfasurare este necesar sa existe mai multe comisii acre sa duca la rezolvarea unor serii de probleme in conformitate cu regulamentul competitiei. precum si altele cum sunt prevazute in calendarul FIVB la cererea diferitelor federatii nationale. Competiile amicale se pot organiza de catre cluburi in scop de verificare. cluburi) • Durata • Dreptul de participare (categorii de jucatori. • Comisia de propaganda. Organizarea concreta a unei competitii trebuie sa aiba un regulament. cine organizeaza (FRV. Comisia judeteana. pregatire si comemorare a unor date festive din istoria clubului si a tarii. Cele mai importante sunt: • Comisia tehnica. legitimatii.Olimpice. Cupa Cupelor. spre exemplu in campionat care are mai multe etape se poate desfasura la inceput dupa sistemul turneu iar in 149 . Cupa Campionilor. atunci cand echipa invinsa paraseste Competitia. • Comisia administrative. Daca o competitie are un caracter international sau este de mare anvergura se poate alcatui pentru buna desfasurare a ei: • Un juriu de onoare • Un juriu de organizare • Un juriu de apel Sistemul de disputare Într-o competitie este necesar sa se precizeze cum se vor derula jocurile. • Eliminatoriu. Cand timpul permite se pot aplica ambele sisteme.

Fiecarei echipe i se asociaza un numar. dintre care 15 tur si 15 retur. acest sistem face ca fiecare echipa sa se intalneasca pe rand cu toate celelalte.etapele superioare dupa cel eliminatoriu. 16-17. se va clasa mai bine echipa care are setaverajul general mai bun. 15-10. Exemplul 1 (6 echipe): Prezentam o programare cu n=6 echipe. Se acorda pentru victorie 2 puncte. Rezultatele jocurilor sunt luate in evidenta de catre comisia organizatoare si dupa fiecare etapa se intocmeste un clasament. Daca egalitatea persista va conta departajarea prin punctaveraj ( echipa cu punctaveraj mai mare devine castigatoare ). Se poate incepe si invers. Prin setaveraj se intelege numarul tuturor seturilor castigate de o echipa intr-o competitie. Punctaverajul reprezinta suma tuturor punctelor castigate de o echipa intr-o competitie. cuprins intre 1 si numarul total de echipe participante. prin tragere la sorti. Programarea meciurilor dupa sistemul turneu Asa cum s-a aratat mai inainte. Pentru a se stabili ordinea jocurilor se foloseste formula BERGER care prevede ca echipele sa joace alternativ pe teren propriu si in deplasare. Clasamentul final se intocmeste adunand punctele obtinute de fiecare echipa in toate meciurile. ceea ce face ca echipele si jucatorii sa aiba o continuitate in pregatire. Daca „n” este numar par atunci vor exista n-1 etape iar daca n este impar vor exista n etape. Daca doua sau mai multe echipe se afla la egalitate de puncte. In cadrul turneului vor fi in total 30 meciuri. eliminatoriu si apoi turneu. pentru infrangere 1 punct si pentru neprezentare 0 puncte. Sistemul eliminatoriu permite sa participe la o competitie in numar mare de echipe iar pentru desfasurare este necesara o perioada de timp mult mai scurta ca durata. 14-16. 20-22. Fiecare din aceste sisteme are o serie de avantaje. Pentru acest numar de echipe se vor disputa 5 etape. De asemenea numarul total de meciuri ale turneului va fi de n(n-1) din care n(n-1)/2 meciuri in tur si n(n-1)/2 meciuri in retur. 150 . Sa presupunem ca numarul total de echipe este n. Dupa numarul punctelor realizate se intocmeste clasamentul. La sistemul turneu fiecare echipa se intalneste pe rand cu toate celelalte echipe din seria din care ea face parte si deci se poate face o apreciere a valorii dupa mai multe meciuri. Durata este mai mare. Exemplu: setul: I II III IV V scor la puncte: 17-15.

Dupa acest mod de programare a jocurilor se pot stabili de regulă doar locurile 1 si 2. şi colaboratori. F. A B. V. ramanand in concurs altele mai putin valoroase. 3.. 1998. Bacău. BENGEANU.. Bucureşti.. 2000.0. Volei organizare şi competiţii. MÂRZA. Editura Plumb. 2. echipa B: 15+ 10+ 16+ 17+ 22 =90 Progamarea meciurilor după sistemul eliminatoriu Acest sistem se aplica atunci cand la o competitie participa un numar mare de echipe iar timpul afectat este de scurta durata. BIBLIOGRAFIE 1. Cluj Napoca.1. A.0. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Bacău. DRAGAN. ClujNapoca. organizatorii pot stabili pe baza valorii ‘‘favoriţi’’ care se plaseaza pe tablou unul sus si altul jos. GHENADI.*** BULTIN INFORMATIV FRV. echipa A: 17+ 15+ 14+ 16+ 20 =82 punctaveraj pt. Casa Cărţii de Ştiinţă. 0 . A B.scor la seturi: 1 .. Bacău. Volei în învăţămant”. GRAPĂ.MUREŞAN. VOLEI Selecţia şi pregătirea echipelor de juniori. Editura Accent. 2008. 4. Volei sub formă de joc.1. A.MUREŞAN. V. 3.MUREŞAN. 1995. 0 . Volei. A B. A B. 2004. Cluj Napoca. D.1.. 5. 2. Pentru a se evita acest aspect. GHENADI. 0=2 setaveraj pentru echipa B: 0+ 0+ … 1+ 1+ 1 =3 punctaveraj pt. 151 . 1 .noţiuni de bază. in asa fel ca acestia sa se intalneasca spre finalul competitiei.. In multe cazuri se procedeaza la organizarea a inca unui joc intre echipele invinse in semifinale pentru a desemna si pe ocupantele locurilor 3 si 4. A.. A. Programand o competitie dupa acest sistem s-ar putea ca in urma tragerii la sorti sa se intalneasca chiar in prima etapa echipe foarte puternice si unele dintre ele sa fie eliminate. Volei Iniţiere-Fixare –Consolidare.. Editura Plumb. A B. 2000. BIBLIOGRAFIE OPŢIONALĂ: 1. Editura Accent. 1990. Editura Fundaţiei România de mâine. C. Volei . Editura Plumb. Obiectivizarea instruirii. 4. Universitatea Babeş Bolyai. setaveraj pentru echipa A: 1+ 1+ … 0+ 0+ . 0 .. 2005. VOLEI Strategie tactică. 2005.

ro 152 .. 6. Editura Fundației Universitare ”Dunărea de Jos” Galați. ***w.w. 7. PACURARU.ro 8. minivolley un gioco.w. A.. ***w.5. 1998.frvolei. 1999.w.w. *** FIPAV...aav. VOLEI Teorie și metodică.