ANALIZA COST - BENEFICIU (ACB

)

Constructia unui obiectiv de investitii cum ar fi un baraj hidrotehnic, o centrala nucleara, o autostrada, un tunel sau un pod ar putea avea ca efecte benefice cum ar fi dezvoltarea economică locală sau regională, fluidizarea traficului, dar pot avea si efecte negative cum ar fi: demolarea unor proprietăţi, strămutarea unor locuitori, ocuparea unor terenuri, zgomot, poluarea aerului, impact vizual (afectarea imaginii locale) etc. În toate cazurile, impactul proiectului asupra ambientului (natural, construit, social, cultural etc.) are o valoare economică intrinsecă. De aceea, în vederea alegerii variantei optime de proiect de investiţii este necesară estimarea cu precizie a costurilor şi beneficiilor investiţiei nu numai prin prisma factorului profit economic ci a factorului profit complex economic-ecologic cu implicaţiile în planul dezvoltării durabile obţinute prin realizarea proiectului. În literatura de specialitate şi în practica curentă, o metodologie de evidenţiere a fezabilităţii proiectelor de investiţii din punctul de vedere al impactului asupra mediului este analiza cost - beneficiu (ACB) sau (CBA); Cand vorbim despre costuri si beneficii, ca simpli indivizi, tindem in mod firesc sa luam in considerare doar propriile costuri si beneficii. Cu alte cuvinte, optam pentru diferite cai posibile de actiune, in functie de cel mai mare beneficiu individual pe care acestea il pot aduce. In mod similar, in evaluarea diferitelor alternative de investitii, firmele au tendinta sa ia in considerare numai propriile costuri(cheltuieli) si beneficii (venituri) care decurg din acestea. In analiza cost beneficiu incercam sa luam in considerare toate costurile si beneficiile societatii

1

luata ca un intreg. Din acest motiv, unii se refera la ACB ca la o analiza cost – beneficiu sociala. Analiza cost-beneficiu este o metoda de evaluare a unei politici care cuantifica in termeni monetari valoarea tuturor consecintelor acestei politici asupra tuturor membrilor societatii. Bneficiul net exprima valoarea acestei politici. Diferenta dintre beneficiile sociale (B) si cosurile sociale (C) reprezinta beneficiul social net (BSN):
BSN = B − C

ACB

este

aplicabila

politicilor,

programelor,

proiectelor,

reglementarilor, experimentelor si altor interventii guvernamentale. Analiza cost beneficiu isi dovedeste utilitatea la intocmirea studiilor de fezabilitate pentru alegerea variantei optime (economic, ecologic, social, tehnologic) al proiectelor de investitii. Ea nu trebuie confunsata cu analiza venit – cost care permite alegerea variantei optime de proiect din considerente pur economice. Este adevarat ca in ambele cazuri putem avea de-a face cu indicatori ecomuni (Rata Interna de Rentabilitate – RIR, Venitul Net Actualiza – VNA, raportul Venituri Costuri). Ceea ce diferentiaza analiza cost – beneficiu fata de analiza venit – cost este tocmai faptul ca prima fata de cea de- a doua ia in considerare si elemente non – monetare derivate din impactul asupra mediului nu numai elementele monetare intr-o acceptiune clasica. O descriere a analizei cost-beneficiu a fost data de Henley si Spash (1993) si de Randall (1987) care arata ca “scopul analizei cost beneficiu este sa evidentieze faptul ca, suma efectelor de impact nu este mai mare decat beneficiul net al societatii”. Prin beneficiu net al societatii se intelege suma beneficiilor monetare si non-monetare date de o exploatare rationala a mediului. ACB poate fi inteleasa ca o analiza care ofera un cadru pentru masurarea eficientei. Eficienta reflecta situatia in care resursele, cum ar fi pamantul, munca si capitalul, sunt combinate in modul cel mai 2

ACB ex post.valoros. care este ACB standard in acceptiunea uzuala a acestui termen. dar mai putin directa. se efectueaza in perioada in care un proiect sau o politica se afla inca in studiu. Scopul si aria de utilizare a ACB Scopul pincipal al ACB este de a ajuta la adoptarea deciziilor socielae. obiectivul ACB este de a facilita repartitia mai eficienta a resurselor societatii. interesul individual conduce la alocarea eficienta a resurselor. este efectuata la finalul proiectului. Cu alte cuvinte. In consecinta. ACB ofera o metoda pentru a realiza comparatii directe intre diferite variante de proiect. contributia sa la luarea decizilor de politica publica este directa. inainte de implementarea sau demararea lui.. Exista doua tipuri principale de analize cost – beneficiu: ACB ex ante. Chiar si in situatii in care se urmaresc si alte obiective decat obtinerea eficientei. Astfel. Valoarea analizelo ex post este mai cuprinzatoare. creandu-se bunuri si servicii. in sensul ca resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului. ACB ex ante se efectueaza cand urmeaza sa se decida daca resursele limitate ar trebui alocate de guvern pentru anumite proiecte sau politica. imediata sau specifica. Atunci cand pietele functioneaza normal. analistii guvernamentali si politicienii au sarcina de a iferi justificari pentru orice interventie a guvernului in optiunile private. ACB ofera un punct de reper care poate furniza informatii cu privire la eficienta relativa a variantelor de proiect. ele contribuie la invatarea de catre codnucatorii guvernamentali. In acest moment. In analizele in care este urmarita exclusiv eficienta. Mai exact. toate costurile sunt alocate. 3 . ci si despre catalogarea unor asemenea interventii. Economistii numesc aceste justificari ca termenul generic de esecuri ale pietei. politicieni si teoreticieni daca anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu. intrucat ofera informatii nu numai pentru o anumita interventie.

training. costul consultantei. pentru a descoperi eficacitatea ACB ca instrument de evaluare si luare a deciziilor.Alte analize cost-beneficiu se desfasoara pe durata de viata a unui proiect. costul terenului. 4 . adica in medias res. costul finantarii. Acest tip comparativ de ACB este cel mai util pentru factorii de decizie in materie de politici. Anumite elemente ale unor astfel de studii sunt asemanatoare cu cele ale analizei ex ante. care compara o analiza ACB ex ante cu una ex post (sau cu una in media res) pentru acelasi proiect. Etapele analizei cost – beneficiu: Identificarea costurilor Identificarea veniturilor (economii si/sau costuri evitate) Stabilirea structurii de finantare si a costurilor asociate Stabilirea ipotezelor de lucru –prognozele acestor costuri si venituri pe durata de viata a proiectului Calculul cash flow-ului Actualizarea/scontarea cash flow-ului Calcului indicatorilor de profitabilitate si interpretarea lor in comparatie cu proiecte similare si cu asteptarile investitorilor Identificarea factorilor critici (cu impact considerabil) a caror evolutie +/.). etc. costuri de management. in timp ce altele sunt similare unei analize ex post.afecteaza indicii de profitabilitate Analiza de senzitivitate – rezistenta proiectului la variatia acestor factori critici Probabilitate si risc – analiza de scenarii Luarea decizie de a investi/nu investi/amana investitia Intr-o analiza de tip cost – beneficiu se au in vedere urmatoarele categorii de costuri : • Costuri directe (exemplu: costul proiectului. Exista si un al patrulea tip de ACB. costul constructiei. costul tehnologiei. costuri de exploatare.

agricultura. locala. evitarea costurilor de prevenire a poluarii. emisii si efluentii. • Beneficii indirecte din externalitati grupate in: a) Pret de piata (cresterea valorii proprietatii. estuare. costuri de reciclare. mangrioze etc. economii de resurse utilizare in productie. disparitia habitatelor naturale unice – delte. b) Pretului umbra (conservarea mediului si a eco-sistemului. sconomia din costuri realizata de micsorarea nivelului taxelor ecologice). beneficii de sanatate – scaderea cheltuielilor cu sanatarea populatiei. cresterea productivitatii unor sectoare ca: turism. costuri de transmutare sau reasezare a populatiilor. regionala. costuri de inlocuire (CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultura etc. costuri de sanatate cauzate de poluare sau mediu ostil. rezervatii. beneficii din educatie si calificare ecologica. efectuarea imagisticii. piscicultura.• Costuri indirecte din externalitati care pot fi la randul lor abordate din punctul de vedere al: a) Pretului de piata (descresterea valorii proprietatii. c) Beneficii sociale (cresterea numarului de locrui de munca si stabilitatea sociala cu efecxte in stabilitatea economica si politica). costuri de reabilitate ecologica. imaginea de marca si consolidarea pozitiei pe piata interna si externa fata de clienti si furnizori). reducerea poluarii prin zgomot. conservare 5 .) Aceste costuri sunt raportate la beneficii cum ar fi: • Beneficii directe grupate in: a) Beneficii financiare (Profit) – venituri din vanzari de bunuri si servicii. costuri de prevenire a poluarii (CP). nationala – in special la proiectele de dezvoltare a infrastructurii. b) Beneficii economice (dezvoltarea economica.) b) Pretului umbra (pierderi de spectii de flora si fauna.

4) Costuri de achiziţionare (cumpărare. 2) Costuri de achiziţionare (cumpărare. concesionare) teren constructie. Pentru o analiză eficientă a costului investiţiei se poate face gruparea lor pe urmatoarele tipuri: 1) Costurile cu elaborarea studiilor de oportunitate. regia de apă şi canalizare. 8) Impozite şi taxe (exclusiv taxele ecologice). costuri pentru consultanţă tehnică. 5) Costuri de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces. modernizări). conservarea locurilor istorice. 7) Costurile cu calificarea-recalificarea forţei de munca din punct de vedere ecologic. utilaje şi mijloace de transport în construcţii inclusiv piese de schimb. branşamente apă-gaze canalizare-electricitate-telecomunicaţii). poliţia sanitară şi medicina preventivă). 6) Costuri cu protecţia mediului grupate în costuri pentru combaterea poluării existente şi costuri pentru prevenirea poluării viitoare. 6 . studiilor de prefezabilitate. 3) Costul rezultat din devizul general al proiectului (de la pregătirea terenului la finalizarea construcţiei inclusiv instalaţiile termice şi electrice ale construcţiei). de tipul construcţiei (civile. elaborarea studiilor de fezabilitate. închiriere) tehnologii cu impact minim asupra mediului: scule. culturale si recreationale. salubritate. reabilitări. industriale.) Tipuri de costuri utilizate în analiza cost – beneficiu Costurile de investiţii cu impact asupra mediului se evaluează în funcţie de tipul proiectului (obiective noi. agricole etc. echipamente. cresterea calitatii serviciilor publice si private etc. pompieri. aparate de măsură şi control.imaginisticii naturale. avize remergătoare conexe (regia apelor Române. îmbunătăţiri funciare.) şi de utilitatea privată sau publică a proiectului. dispozitive.

ecologice. Dificultatea aplicarii relatiei rezida din faptul ca impactul asupra mediului este dificil de cuantificat in termen monetari. valorile estetice sau culturale) în cazul unor proiecte de investiţii. depleţia resurselor. In mod curent.beneficiu. sociale) la efectele impactului (poluare. fluxul de lichiditati (cash-flow) este un alt indicator important utilizat in analiza economica (nivel macroeconomic) si financiara (nivel microeconomic) a proiectelor de 7 . putem afirma că. 12) Dobânda pe perioada realizării proiectului de investiţii. de prevenire a poluarii. Se utilizeaza in mod curent diverse categorii de costuri (de substitutie. e c olo gic. de compensare a efectelor poluarii). s o c ia l− C o s tupl r iv a t to ic ) C o s tup u b lic c lu s ive a b ilitaat m e d iu lu i l (in r e ) cu conditia ca R > 1.) şi economic (creşterea preţurilor datorită inflaţiei). analiza cost-beneficiu se bazează pe raportarea eforturilor şi efectelor relevante (economico-financiare. Este cunoscut faptul ca aprecierea viabilitatii financiare a unui proiect de investitii se realizeaza in mod curent prin analiza indicatorilor : • • • • Venit net actualizat Raport venit – cost Rata interna de rentabilitate financiara (RIRF) Fluxul de lichiditati (cash-flow) Daca pentru proiectele de investitii publice sau private se utilizeaza analiza cost. În concluzie.9) Eco-taxe şi permise (licenţe) ecologice tranzacţionabile (în cazul în care vor fi prevăzute de legislaţia din România). 11) Necesarul de capital circulant. raportul cel mai favorabil este: R= B e n e fic iu ta (le c o n o m. 10) Rezerva de risc fizic (calamităţi etc.

relatia de determinare a fluxului de lichiditati ar avea forma: Fh = Vh + Vheco − ( Ch + I h ) + ( Checo + I heco ) [ ] in care: Fh = fluxul de lichiditati Vh = venitul in anul h (din productie. Masuri cum ar fi corelarea 8 . Fluxul de lichiditati se determina cu relatia: Fh = Vh − ( C h + I h ) in care: Fh = fluxul de lichiditati Vh = venitul in anul h C h si Ih = cheltuieli de productie si de investitii pentru anul h Pentru stimularea unei atitudini participative eco – civice a firmelor ar fi de dorit ca la analiza fluxului de lichiditati sa se aiba in vedere in mod distinct veniturile si cheltuielile rezultate din activitati ecologice ale firmei.investitii cu impact asupra mediului. Astfel. Acest indicator exprima castigul sau pierderea prin utilizarea eficientasau neeficianeta a fondurilor de finantare a proiectelor de investitii. La calculul fluxului de lichiditati se foloseste in mod curent metoda actualizarii. din exploatare etc. consta in incurajarea investitiilor in tehnologii nepoluante. Avantajul acestui mod de abordare a relatiei de calcul a fluxului de lichiditati.) C h si Ih = cheltuieli de productie si de investitii pentru anul h Vheco = Venitul in anul h datorita ecologizarii productiei sau exploatarii eco C h = cheltuieli de combatere a poluarii (la nivel de firma sau proiect) si de minimizarea consumului de resurse neregenerabile eco Ih = investitiile firmei (pe proiect) de prevenire a poluarii (investitii in tehnologii nepoluate si economice).

beneficiu pentru determinarea eficienţei economice globale a proiectelor de investiţii Profesorul Dr. materiale. Gheorghiu de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.) 9 . Analiza cost . afectarea perspectivei (imaginii) ambiental-naturale şi ambientalurbane etc. utilaje etc. cum ar fi de exemplu: realizarea lucrărilor de construcţii al concomitent şi cu micşorarea impactului impactului asupra mediului ambiental natural şi construit. Evaluarea costurilor directe şi indirecte ale proiectului. a eforturilor economice indirecte (de exemplu costurile cu poluarea. Metodologia de determinare a eficienţei economice globale pe baza analizei cost . impactul cultural. costurile cu sănătatea oamenilor afectaţi. costurile cu reabilitarea mediului etc. Identificarea factorilor extraeconomici cum ar fi: efectele poluării asupra aerului. propunea luarea în calcul la analiza eficienţei investiţiilor. Alegerea tehnologiilor optime (metode. alegerea amplasamentului optim construcţiei stabilirea ambiental integral (om-natură). A.nivelului eco-taxelor de pe o baza diferentiala in functie de nivelul de poluare ar fi in avantajul acestei metode. apei. costuri care în mod uzual sunt neglijate sau sunt minimizate. selectate din punct de vedere economic (costuri cu tehnologia) dar şi ambiental (costurile cu mediul). solului / subsolului şi ecosistemului.beneficiu a proiectelor de investiţii cu impact asupra mediului presupune parcurgerea următoarelor etape: Stabilirea obiectivelor directe şi indirecte ale proiectului.) pentru realizarea lucrărilor de construcţii. pe lângă eforturile economice directe (costurile investiţionale curente). în teoria sa privind metodele de analiză economică a eficienţei globale a investiţiilor. depleţia resurselor. efectele asupra sănătăţii populaţiei.) pe care le face societatea.

Prezentarea centralizată a rezultatelor analizei în tabelul COSTBENEFICIU al proiectului. calităţii şi flexibilităţii mai multor soluţii tehnologice din punct de vedere al costurilor directe şi indirecte (incluzând costurile cu ecologizarea tehnologiilor şi protecţia mediului). Prognozarea venitului indirect (profitului „ecologic”). Costurile trebuie sa includa 10 . care consta in compararea costurilor totale cu beneficiile exprimate in termeni financiari. analiza cost – beneficiu reprezinta modalitatea de evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punct de vedere al eficientei economice. ecologici (lipsa resurselor. eficienţei. Analiza comparată a productivităţii. politica dobânzilor.). Determinarea profitului în sens economic. Calculul economiei de resurse consumate. In esenta. factorilor extraeconomici în efecte economice Estimarea economiei de resurse avansate.Conversia (costuri). energiei etc. politici ( eco-impozitarea).). Analiza influenţei variaţiei preturilor datorate unor factori economici (inflaţia. Importanţa analizei cost-beneficiu pentru determinarea eficienţei economice globale a investiţiilor rezidă în evidenţierea unor categorii de costuri. sărăcirea pieţelor de materii prime şi materiale etc. socotite în mod uzual indirecte şi care de obicei nu sunt luate în considerare la analiza proiectelor de investiţii datorită fie a inexistenţei unui cadru legislativ care să reglementeze acest lucru fie datorită unei cuantificări dificile a impactului asupra mediului şi efectelor conexe. eficacităţii. Trasarea diagramelor de transpunere a efectelor tehnice şi ambientale în efecte economice. Anticiparea economiei de resurse naturale (minimizarea depleţiei resurselor).

Pe de alta parte. De exemplu. imbunatatirea reputatiei sau cresterea satisfactiei anagajatilor sunt mai greu de transpus in valori banesti. Decizia de a investi in masuri de reducere a risucilor trebuie facuta numai prin metoda analizei costbeneficiu. asigurandu-se o fundamentara mai temeinica a deciziei de investitii. reducerea stresului. De exemplu. apoi beneficiile obtinute( in functie de rezultatele anbalizei de risc) si se ia decizia optima. consumatile. in etapa de control al riscurilor. chiar daca evaluarea si analiza statica a proiectellor de investitii se continua cu utilizarea indicatorilor dinamici. In gama indicatorilor statici se include nu doar indicatori de eficienta econopmica ci si indicatori tehnico-economici. economici si financiari. costurile de operare (mentenanta. Analiza cost-beneficiu este esentiala in managementul riscurilor. riscul de pierdere a produselor din cauza unui incendiu poate fi controlat fie prin cumpararea unei asigurari. in 11 . Se pun in balanta costurile cu cele doua tipuri de masuri pe timp de un an . reducerea pierderilor). dar pot si si unele beneficii mai greu de cuantificat. instruirea utilizatorilot. Rezultatul acestei analize te pot scapa de o incestitie dezastruoasa si iti pot arata punctele slabe ale viitoarei achizitii. etc. dar si costul de oportunitate. fie prin instalarea unui sistem automat de stingere a incendiilor. naturali si mai ales valori. Atfel prin analzia ACB iti vei crea o imagine destul de clara asupra eficientei economice a proiectului in care vrei sa te implici. unii au caracter primar. alti derivat relevand un grad variat de complementaritate in analiza proiectelor. Beneficiile pot fi cuantificabile (profit.). Evaluarea si analiza eficientei economice a investitiilor se poate realiza cu ajutorul indicatorilor statici si a indicatorilor dinamici.atata costul cu achizitia echipamentului. O analiza cost beneficiu nu este dificil de realizat.

pretul de productie al sortimentului j productie. In ipoteza unei optiuni de investitii acesti indicatori pot avea determinari alternative (inainte de si dupa realizarea investitiei). Costul de productie unitar se stabileste pe baza de antecalclatii/calculatii pe produs. Q = ∑q j * p j j =1 n Q – reprezinta capacitatea de productie exprimata valoric qj pj . structura sortimentelor. Indicatori statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura. caparicate informationala si semnificatie. 2. profilul productiei. – in raport cu profilul productiei. in derularea proecesului investitional. norma de personal. Costul de productie – sub forma costului unitar sau a costului total annual. in principiu. mod de exprimare.fapt.capacitatea fizica de productie a sortimentului j . Numarul personalului – se stabileste in functie de capacitatea de 3. mp. Capacitatea de productie – exprima potentialul de productie al unui obiectiv. etc. Acesti indicatori statici de evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii si se incadreaza in 3 categorii: • • • Indicatori cu caracter general Indicatori de baza Indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate In categoria indicatorilor generali incadram acei indicatori statici care pot caracteriza. in unitati naturale – tone. 1. mc. activitatea economica a oricarei entitati. intr-o perioada data. in realizarea proiectului se opereaza cu indicatori statici. regimul de lucru. Costul de productie total se stabileste pentru un anumit volum al productiei si pentru o anumita 12 . structura sortimentala prevazuta si regimul de funcionare. bucati.

Productivitatea muncii – indicator folosit atat in exprimarea eficientei economice a activitatii de productie cat si in sfera eficientei investitiilor. Cheltuieli la 1000 lei productie – indicatori de eficienta economica semnificativ in intreprinderile cu productie neomogena iar tendinta de optim presupune minimizarea ch la 1000 lei productie C1000 = C 100 P 7. 5. Exprimand cantitatea de produse. rezultatul insumarii costului de productie unitar cu profitul pe unitate de produs. Constituie o stare pozitiva in care se prezinta unitatea de referinta fapt atestat de raportul efect (profit ) / efort (costul productiei sau costul investitiei. rc = Pr *100 C rc . Valoarea productiei – indicator valorc prin care se exprima amploarea activitatii intreprinderii intr-o perioada de timp P = ∑ Qi * pi i =1 n fabricii. ori valoarea produselor 13 . 4.reprezinta rata rentabilitatii in functie de cost 9.. valoarea cifrei de afaceri). minimizarea lui. Pentru aprecierea favorabila a unei activitati se impune maximizarea nivelului cifric. Profitul – exprima scopul si efectul valoric scontat sau realizat.perioada de timp (exprima efortul de productie/exploatare in cadrul intreprinderii. in scop de argumentare a deciziilor de investitii. Pretul de vanzare – indicator de estimare a nivelului valoric la care un produs poate fi vandut. tendinta de optimizare impunand 6. reflecta marimea efectului valoric asteptat sau obtinut Pr b = P − C 8. Rentabilitatea – reflecta capacitatea intreprinderii de a genera profit in cadrul unei perioade de timp. capitalul social.

pe de alta parte. oferte. 14 . Se incadreaza in aceasta categorie atat indicatori economici. Valoarea investitiei – reprezinta capitalul investit si constituie in acelasi timp un indicator de baza. Valoarea importului pentru investitii – se face diferentiat in functie de natura importului folosind preturile din contracte.create de o persoana. ne referim la : 1. un muncittor. altii in unitqati naturale. in unitate de timp. pe de-o parte . dar si marime de calcul pentru stabilirea reflecta unor efortul indicatori de eficienta privind economica derivati. productivitatea muncii reflecta eficienta cu care se cheltuieste munca sociala. se foloseste in exprimarea si analiza eficientei economice a investitiilor pentru comparatii intre diferite variante de proiect sau in dinamica (ex: situatia dupa si inainte de realizarea unor investitii de modernizare si reutilare). unii fiind exprimati valoric. timpul necesar pentru producerea unei unitati din valoarea productiei determinate. sau. Prin acest indicator se investitorului infaptuirea obiectivului. Astfel. in valuta si prin transformare la cursul oficial in lei. care se cuprinde in documentatia economica a lucrarilor de investitii. W = Q Np Indicatorii de baza caracterizeaza specificitatea domeniului de referinta investitiile. respectiv valoarea capitalului investit 2. statici. cat si indicatori de eficienta economica.

Dr = I tot Pr (Vn ) 5.sub forma absoluta). si efectele volumul valoarea obtinute capacitatilor prestatii. Sub forma relativa permite comparatii intre proiecte prin prisma sporului de efecte fata de sporul de effort implicat. Durata de recuperare a investitiilor – se calculeaza prin raportarea efortului investitional total la venitul net anual sau la sporul de venit anual ( in cazul investitiilor de reutilare si modernizare a intreprinderilor existente. In contextul actualului sistem de preturi. 3. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor – constituie un indicator de eficienta economica a investitiilor de forma efect/efort (venit net anual/valoarea investitiilor. concretizate productiei anuale. calculul duratei de recuperare se efectueaza pe seama profitului anual. Sub forma sa normativa reflecta etalonul restrictiv impus de 15 .I t = ∑ qi * p i i =1 n It = valoarea importului total pentru investitii. valoarea sau volumul de I spi = Ii ∑Q i =1 2 i 4. Investitia specifica – se exprima ca raport intre valoarea de investitiilor in in productie.

care tine seama de implicatiile factorului timp asupra proceselor si fenomenelor pe care le reflecta indicaotrii respectivi. 6. In domeniul investitilor evaluarea dinamica s-a impus cu predilectie datorita faprtului ca in aprecierea eficientei economice. efortul precede efectul si il determina. Durtata de realizare a investitiilor – indicator natural de exprimare a eficientei economice a investitiilor. la parametri. Aplicarea metodei dinamice consta. rpocesul sau priectul 16 . efortul si efectele investitiilor nu se sincronizeaza in timp. din momentul inceperii etapei de proiectare. Indicatori dinamici de evaluare si analiza a eficientei economice a investitiilor Evaluarea dinamica reprezinta un sistem de calcul al unor indicatori valori. se stabileste in fucntie de natura obiectelor de investitii si se compara cu normativele duratei de realizare durata la de diferite obiective. realizare a investitiei are in vedere timpul. care caracterizeaza in timp. Practic.societate pentru fructificarea efortului investitional (gradul de fructificare impus de societate pentru o unitate baneasca alocata realizarii obiectului de investitii productive. Evaluarea dinamica consta in recalcularea unor valori sau siruri de valori pentru a stabili cat reprezinta aceste valori pentru un anumit timp. la un anumit moment in viitor sau in trecut. pana la punerea in functiune aobiectivului. De regula. in aplicarea procedeelor de actualizare (prin compunere sau discontare) dupa caz. Ea raspunde dezideratului determinarii valorii in timp a banilor. in fapt.

Valoarea actuala neta (VAN) – sau venit net actualizat. in raport cu un anumit moment de referinta. durata de recuperare actualizata. valorici. in fapt. intre care sunt reprezentativi valoarea actuala neta. rata interna de rentabilitate. Coeficientul rentabilitatii investitiei. impunand actualizarea lor in raport cu un anumit moment de referinta conform procedeului de actualizare prin compunere sau discontare. negativa sau nula.reflecta masa efectelor financiare nete totale actualizate. Acest indicaotir surprinde efortul si efectele procesului investitional in functie de durata de executare si ecploatare a obiectirului. diferenta intre valoarea actuala a excedentelor nete ale exploatarii asteptate si cea a capitatlului investiti. sau prin tehnici de actualizare.etc. VAN poate fi pozitiva. profitul sau fluxul net de trezorerie. Valoarea actuala neta este.(valoarea investitiei. asigurarea unei analize complexe a eficientei economice a investitiie prin imbinarea inndicatorilor dinamici cu indicatorii statici. VAN = −∑ n Ih Fh +∑ h h h =0 (1 + r ) h =1 (1 + r ) n −1 17 . etc. In teoria investitiilor si cu deosebire in practica economiei de piata intre indicatorii dinamici adecvati exprimarii si aprecierii eficientei economice a investitiilor se retin : 1. Efectele aplicarii metodei sunt variate si complexe si ele constau in facilitarea determinarii unor indicatori dinamici. Evaluarea dinamica a eficientei economice a proiectelor de investitii se poate realiza direct (fara calcule de actualizare).).. sporirea gradului de fundamentare a variantelor de proiect. veniturile si costurile proiectului. aferente proiectului de investitii.

n n   n−1 I t Ft   Dt VANA = − ∑ +∑ +  E0 − ∑ t t  t  t =1 (1 + r )  t =1 [1 + i (1 − T ) ]   t =0 (1 + r )  3. Valoarea actuala neta ajustata (VANA) se impune a fi calculata ca efect al manifestarii pietei imperfecte si consta in calcularea a doua VAN ( Economica si financiara) ale proiectului. care precede angajamentul de capital investit. Raportul venit/cost actualizat – pune in corelatie fluxul de venituri actualizate (incasari) ale proiectului cu fluxul de cheltuieli (costuri) nete actualizate. proiectul este rentabil. care majoreaza valoarea intreprinderii. calculul se raporteaza la momentul zero. in al doilea caz. dinamic. iar. Daca este pozitiv. egal cu VAN. n K ra = ∑F h =1 h 1 (1 + r ) h I 4. momentul de referinta este cel care succede angajarea capitalului. pentru ca: a) Toate capitalurile investite pot fi recuperate prin fluxul de venituri generat de investitie b) Fluxurile de venioturi asigura renumerarea capitalurilor utilizate la finantarea proiectului c) Se creeaza un surplus de venituri. 2. Coeficientul rentabilitatii actualizate a investitiei saau indicele rentabilitatii investitiei – se determina ca raport intre valoarea actuala a excedentelor nete de exploatare si valoarea capitalului investiti. valoric. Valoarea actuala neta este un indicator de eficienta economica. in primul caz.VAN = ∑ Fh −I h h =1 (1 + r ) n Diferenta intre cele doua relatii este ca. 18 .

Rata interna de rentabilitate (RIR) este deci acea rata de actualizare (r) pentru care valoarea actuala neta (VAN) a unui proiect este egala cu valoarea capitalului investit (I). d Fh I ∑1 (1 + r ) k − ∑ (1 +hr ) k h =1 Ra = h = d + ≥0 d Ih ∑ (1 + r ) h h =1 d + Dn Conditia este ca aceasta relatie sa aiba un randament actualizat mai mare decat zero. Rata interna de eficienta economica este acea rata de actualizare la care raportul dintre venituri si costuri actualizate este egala cu 1 iar valoarea actuala neta este egala cu zero. 6.. Rata interna de rentabilitate – reflecta pragul eficientei proiectului de investitii. Prin urmare constituie raportul intre efectul net actualizat generat de proectul de investitie in cadrul exploatarii si valoarea capitalului investit. Randamentul investitiei actualizate (Ra) – reflecta diferenta intre fluxul de venit net din exploatare actualizat si valoarea investitiei actualizate raportata la valoarea investitiei actualizate.d + Dn Rv c = d + Dn Ih C −A + ∑ h ∑ (1 + r ) h h=d +1 (1 + r )mh h h =0 d h =d +1 ∑ (1 + r ) Vh h 5. dat de egalitatea dintre veniturile si costurile actualizate in raport cu un anumit moment de referinta. Deci. constituie pragul de fructificare la care efortul implicat in nrealizarea proiectului a fost egalat de efecte. gradul minim de fructificare posibil. actualizat. RIR = ∑ Fh −I =0 h h =1 (1 + r ) n 19 . actualizate. la o rata de actualizare a parametrilor luati in calcul care sa devanseze cel putin costul capitalului. respectiv valoarea investitiei.

7. Durata de recuperare actualizata a investitiei – reflecta recuperarea investitiei initiale pe seama incasarilor nete de trezorerie generate de proiect in perioada de exploatare 20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful