{

o
Copitolul Vlll

7

CLASIFICAREA TENURILOR

iN FUNCIIE DE DIVERSELE TULBURARI METABOLTCE 5t DS-8ORD|N P|GMENTAR,
VASCULAR

oi Pielea normalS este agezati pe o re[ea musculari ce-i asigurd o stabilitate de ansam'blu. b,) Stratul adipos, nici prea gros nici prea -sublire, dovedeqte ci metabolismul este echilibrat cel ptrlin la nivelul pielii. c). Hidratarea este Perfectd. ctJ Circulalia locala este activd gi alimenteazd'cu substanfe nutritive stratulile superficiale. Flusul sau este asigurat pt'in acliunea nervilot' r'asotnotori.
Structura fibrilard a der.nrului qi a lesutului conjunctiv se gdse;te intr-o bunf, stare. ' b) Activitatea biologica a stlatului bazal intre[ine tinerelea !esuo,)

Pe plan

prorund

i

a

{,

SEUTLITATE

r

Pc plan superficial

turilol cutanate prin:pl'o-cesul de regenel'are.

- Dupi dr'. llaurin, di[eritele tipuri de piere pot fi clasificate in -tunctie de tulbular.ile car.e se refert la ; tulburari in apei; - tulburdr.i in rnetabolismul gi.dsimilor rnetabolismul - tulburari in,metabolismul glucidelor ; - toate acestea se adaug;i tulbr.rrarireqi,aI,proteinelo,l.. La de ordin pigmentar. de ordin vascular, tulburarile Iegate de virstii. Studiind pielea prin dir,,erse tnetode de examinale (vizual, pal_ pare. aparatele), se pol observa o ser.ie intreaga de caracteriitici -cu care fac posibila incadrarea tenului respectiv inlr-o categorie anumita qi tratamentul lui dupd necesitati. Esamenul trebuie ficut amanuntit, cur atenlie. iar prin inter-pretarea asper:telor ce se observa la nii'erul pielii ti ." p'una un diagnostic cit mai exact Ei in continuare sa se aplice un triatarnent adecvat cu procedeele gi produsele necesare pentru fiecare categorie in parte.

Aspectul tenultii': Folosind mijloacele cosmetice de esanrinal'e, se constati la un ten normal urmdtoat'ele cat'acteristici : La e.xumenul uiztLct|: pielea apare netedS, ugor lucioasi, cu pori rnici inr.izibili, culoare u;or rozatti, fAla riduri La eramutul ctt, lupa, textura pieiii este find. kt eramenul prin pulpare se constatd : o ,pieie catifela'td (der:i granulalie fina). fernia, elasticd (datorita starii fibrelor eiastice), o poimal hidratatl (turgor normai) ; nu se iritii uqor la acliunea factorilor mecanici. Datorita fihnului hidrolipidic de la supra.[a!d, pielea prezintd rezistenld Ia acliunea agenlilor microbienicantitatea suficienta de grdsinre din stratul irdipos asigurd o adelenJd bunii pieiii pe stratut'ile profunde. Tonicitatea muEchilol este l:una datoritd stalii de contraclie mentinute la aceastd virstd. Exa.minarect at Lampa Woocl'pune in evidenla Iluot'escenta violacee.

Y

A. TENUL NORMAL X

dezasimilalie. Poate fi consideratd normala o piere al cdrei echilibru fizico-chirrii'c, fiziologic .Si anatomi,c ra 'r'ezistat ,timp de .20-.2b de ,ani La in{luenlele la'care ,este supus organisrnu,l no:stru inca de Ia nag,tere.

Tenul normal ref lecta <.r stare de sdnatate a organismului fara tuiburijri la nici un nivel, un echilibr.u intre p.o.erele de asimilatie gi

pl{-ul pielii este si,triat in limite La eramenul cu ptl-mertul normale 4,5-6,5. se obiSnuie:;te si se considere ca prototip a-l pielii.norrnaie pielea copilului. Aceasta comparalie este eronata, pielea copiluiui (ale cdrei iil"tir;i endocrine nu ;i-iu atins incd plenitudinea) n.u reprezitd decil un stadiu aI evoluiiei biologice 9i biochimice a individului' De ;;;;, eite cazul sd se considere n6rrnalrl pielen, in buna sta,re, a adu'Itului, cind func!iile fiziologice s-au stabilizat.
81

80
,;
t

.r.

i

6j.-.-'4!.1/.n';1

Tehnlca tngrtJirtl coslhetlce
j.,:lt

-

cd.

128

t

a

i{*gj;1p1:1

t

.

E.xisten{a tenului norm,al este Ioar.te scLlrtar. orice tulbtrrtrr.e in_ ternd, ac(iunea orelungifE er factorilor externi vor. r:ontribui la der.e_ c. rs.srvrrlvt s.\rslllr vut t:on[I.lDul glarea echilibrului fizico-chimic, fiziologic ar pietii'noi.m,ale ;i la moCificarea aspectului sdu. Pielea trebuie protejatd de acfiunea fzrctorilor externi folosind produse cosmetice de pr.otec{ie, iar organismnl r"nentinut intr-o stare de sdndtate printr-o alimenta{ie rafionala, trn t.sginr de via!A normill, miisuri de igiend respectate.

pielea mata' cu - : liduri suDer.fiei,i;*;.;^:'=,1"_1 *o,*1.- pori mici [ine, liniare ' tii|ii, ...r;r;.;J;Jrcrale
<:u

L(t. c:L,.,netutl

,

ciz-rnl:
in'"

l"r.Ui..'
',8\'+:

l

o 'et'emd 'eorespu:zdtoare). jil",i*rota fur.fur.acel:"fr]i"riJjearsa. Uneori, ro "J,"-i.-,1,,i-'o7"." o La erumenul ctt lttpa se vad fisuri liniare. Lt eramentrl

piere,i,J.i"*;,'ln".e,"li;'..#;il-H"$;"i$",,I'H"'$Jfr ' de

c;A;;;

:l'T*:t'
descuamar.,

FUNCITE DE TULBURARILE METABOLISMULUI LIPIDELOR

B.

CLASTFTCAREA TENURTLOR

IN

spa tii ie cerurar.e se,sibild la actiunea i,r,rili"ialrl,ille facto'ilor. mecanici (dermogra_

ii-,,,';tli::i.iii:i-'
Lr

l:'l:diiyl;;;::fJ3"i*-ffi ,*:,!i?illiliil:,,""i,:iJl,:,.;,J1,?:ti r'"ui o,irt',.i' iiiirl
u

"ten

ta apei din

1. TENUL

USCAT

,'l ii \ t\'',.
:i

Tenul uscart este caracterizat printr.-o hipolunc{ie a glandelor o pelidtrld protectoale la suprafala pielii, deterrnind qi pier.derea de api din strlaturiiu ,rperficiale, ceea ce face sd apar'd,- ca o conseciniar, qi o deshidratar.e superficiald. Grdsimile in lesutul adipos sint putine. Acest -tip de ten se datoreaza fi,e r-rnei predispozitii congenitale sau este dobindit (un ten normal se poate ti.ansioi.nra'cu tirripul intr-un ten ussnl fie printr-o ingri.fire necorespLlnzatoare. cll pl.oduse care ustrcS, -fie datoritf, inaintar:ii in virsti. fie actiunii facfori-. lor externi asupra unui ten neprotejat, fie unol cALlze interne ce favorizeaza apariiia semneior specifiCe tenului usctrt). Dacd tenul uscat se datoleqte unei pr.edi<pozitii congenitale, se caracterizeazd printr-un numirr redlrs de glande .ebacee] la care se adaugd qi o secrelie insuficientd a acestor.a. D,aca tenul uscat este dobindit. nurnan-ri de glande sebacee ;i *rrarimea lor sint noa'male. seoreti'a [iind insii insrLficientai aoin.itJ-rrr",. cauze interne sa,u extelne. Factorii care influenteaz,a uscarea pielii sint : -- factorii interni - tulburari enciocrine (.rai ales hiper.tiroi9i!-)' tulburdri nervoase, tulb-urali in circuiaiia ,rrrg,-ii.,d, diverse boli interne.; . --. fac.torii erterni -- vintul. soa.ele puternir:, .frigul, produsele de igiend care degreseazd puternic, produsere cosnretife prea arcooIrzate sau care conlin substante ce usuca. . .A-sngctur tenului. or;; ;.lt ,r"t"* unui astfer de ten, carac-. teristicile sint urmdtoarele :
sebacee. Insuficienla- de sebum, care constittrie

senzatie de mincdrime Ei nel'l'oase sin t su pelficia ::::t.;H,i1"$eori",a"i l!:,:: te, iar f;i;;i';:rl'--lunoot"l ata, ugor.tuirrffi iiiu La exarnenut .p f"il" 'a"ac{ionind asupr.a lor. tigar.a nl ro"*ul-,i;l=J;T:,:,, roita de til'r1irt;tl.u.n, urd"iri^i,,.Hl,a"
L

ust

Per.soaneie cu rinie, iir

u

t

o

n

,,^,_fr.:,opentul ri ci e n ! a d e grds i

:9 p ;;;.ii, L: :":; i l:.,T T:t".;t1,, :,"1; ;;" adresat
i

gr.iisime.

mi ., o tu.o

acestui tip de .
r

u

ii ;:il;"t :l .:,H,;""r r;":1, :i, j:i,""?*:
GRAS

2. TENUI

x:iii.Jl:nli.1,,3li"'"',"'

sebacee

":j:^iu-s"t,} de funclia gra,deror

*g*Se;[i]--f]:r.fi #il[':*Hi#ff Pierea
'
n-

::T';iffi ff-dj**ffirii.". trce, tulburari ;',":ffi :::1';:.: cli.),
iuin-u,

g.asrr este ca.ac.ter.izatd "?1,[i.::,]iiffi au g,'aii'.,i';;..; nr.i1_tr.-g fiper.sec.etie de sebum si (esutur idipo, subtcutanat.

:ffi
.

i;

- factorii erte ee{u ;, .l;

|ffi i-::':ff:t i;,!ni no ti roi
T,

enc

irt,

i""

ffi

borrtd in

; -;i:#'d::il poate

"rfiIffiJrfllT,.:"

*", ;',,"T,liolll?1,, "e p u terni c as tri n_ p'.r",It'" "ri rotmd, de: ten s,nas, ureios,
83

82
a-I
I l.-'

lt
'i

i"* r':

t

'

t,if\l

.Ir::.

'

(

I

a' Tenul gras uleios se caracterizeazii printr-o scurgere iiberd a sebumului la nivelui pieh1. Aspectul tenului este urmdtorul : La examenul uizunl se vdd porii desr'51gi (ca o coajd . de por.to_ cald), aspect lucios, unsuros. culoale girtbuie (predomind cher.atinir in stratul superficial). La e'xamenu,r prin parpare se sinrte o piele granuioasa (datorita texburii inbrerupta $g rori); pie,rea e^ste i'giogata],lJere'la esre pds_ . tratd datoritd ,cantitafii sufi,&ente a" gn.;i,,;.,'i il." it" tesut.ul strb_ cutanat. Pierea este'elasticd sau fermd"(opu"" ,.uli.tl,,ga Ia palpar.e). La examenul cu lama de sticrd ruu rdiin-a" tigoi:j'roia ;r;,;;;;;; (se p-iteazd cu grdsirne). 'datoriti uneori este sebunrului r-rscat gi a cerurelo. ce se. -asprd descuameazd (d,eshidratare rr'rp"rti"iura aetermiilG au hidrofobia sebumului, in stare de seboree fiind hidrof;;;;. i; star.e normala rii,n{ hidrofil, ,aceasta anomarie blocheaiti l"i,r.-,rGun apei int,iu_ celul,ar). rqfelo p-iele sensibila Ia acliunea factorilor nrecanici. sebumur constituie gi un mediu priernic. pentru dezvoltarea tenul prezintd o r.eceptivitate la infeclii ,"i".oUi""l. -- microbilor, iar La eramenur cu apuratere. Lampa lvood pune in evidentd o fluorescen!5 albicioasi (datoritd stratului d.ro:oriutl. pH--metrul pune in evidenla un pH"o..,o, alcarin, . rabil dezvoltirii unor microbi i ae aci, tu"Ji"1o deci u' mediu favooe lnrectare a te'u_ rilor grase neingrijite corespurizdtor. b^' !enu! gras asfixic. un ten uleios, nei.grijir, sau un ten care a suferft apiicarea unui t.atament neadec'at, ir;t; Jo e"orueze spre ten asfixic. ..se qtie ca fiziologic pielea r.espi.ir (abso.be o-xige, gi eli,rini bio_ xid de oxigenur.este piertrai pe d,ui .lii-, ar' aer gi di' -carbon). singe. Tot ceea ce iinpiedicd siu incetine;ie ;""; schimbdri pro-

a pielii. i'mpuritdlile impiedicind funcToate aceste carize pot deternri'u o asfi:rie a tenului. atit a cerui g'as t--it qi . re.urui uscat. insa cele nrai murte p".iiriiit,ati spre asfixie gras. prin hiperi""..ii" sa de ;";;*-;;i,, hiperchera_

- folosi.ea de produse .de igien€ sau toare cu tipr_rl de piele ce oU.i.u?ora porii cosmetice necorespunz.;

ttil;["lrXtiiri,l,nt."tutt"ienta

li",X",.""rt

Aspectul tenului gras asfixic se prezintd astfei : La etamenur ui-zuar se observd : eomedoane rezultate din retentia de sebum i. foiicuii.pilosebacei- *."1 amestecd =" de pe perelii toriculului, prin deshidratarea sebu_ "" *lrl:; ffi;[, Ei mului se fornreazrl un f,iment r"u6,=i" (o ""'irlpirr-itrti. formatiune grasa. pdstoasd, albicioasi). La niverur pierii. i"rr"al"rr o." ,-.pu"irt ,-,,iri punct neg.r din c'auza oxidd.ii. in'contacrteica bogati in sulf, existenrd ".i1,"'.,,r, , "h;;ti;"i'^G]rurtr.,td p.o_ i" .t."i"r-.;;;;;i. ^;lr!.,1* existentei ('omedoanelor'. secretia llu se ,rii-ponte r" '*r se acurnuleaza in folit.rrli. ial porii ,e erimina. "' ,rp*iri;;i:,ti

aifaii.-'^-"

I
I

'. , r

- descuamarea incompletd de pe piele a moarte ;
;

duce crs/irla cutanatd. Factorii-care cletermi.nd. asfia:ia cutarudd sint

:

cerurelor cornoase

-.circula{ia sanguind'inr:etini'td, ca.e determind o diminuare aproviziondrii cu oxigen a lesutuiui cutanat ;
84

sebumul uscat din - excesul de secrelieporii pilosebacei sudo.ipa,d (evaporarea apei .;i depuner.ea sdrurilor din transpiralie in orificiire'canareio. 1ii."tou.u - hipercheratinizariea foriculului pilosebaceu, ceea ce impiedici evacuarea sebumului Ia suprafala pielii
; ;

este cenuqie. din caLrza puncteior nesre .;i a oxige_ ,,,.,,,?Tlrort,ril5j?it Ltt erantettuL ctt lrrpo, toate elen-rentele sint mai vizibile. La etamentLr prin parpare, pielea ;il"irrt^"" relief, din cauza depozitelor ae .ebuh inchistit ".."este asprd dator.itd ceruleror descuanrate si sebnmuiui ,r"ri ;--..,i"- ; tiniza.ii ; aderenta este mentinutri. de i.rg.oguta a"tor:iu hiperchera* asemenea Ei tonusur. in func_ tie de virsta. E.te se.sibira r.r *c:tiuneir agenriio. rnecanici linii cr-r , r'igld de prexi, apare reacti;r '"'ascurard (prin trasarea unei Ju"sa roEiaticd). Datoritd retentiei de sebum ;i mediului aloaiin -'" *t;;" ten foarte r-eceptiv la actiunea factorilor *i"rolriu"i. Este tenui prirr_"upra__ infectare evolueazd spre forma ,""ui"a. "".e uneori, .omedoanere nu se exte'io.izeazi ra suprafala ca puncte ,eg'cr. sebuniul se i.chistettzi in piele. for,mind ,"bacee, eare la palpare apar (,a ni;te inJuraijl.-'- ."' "hirii;i La e:cctmentd crL ctparatere,la ra,rpa wood se vede o fruorescenlii albicioasa. pll-metlul va indica un pFi_aicalin.

a

ten u.mdreste, in primul ri,d, evacuarea c'onredoanelor pent.u a elibera por.ii pirosebacei qi a inresni astfer respiratia pielii : in al doiiea rini, se urmire.;te r.efacerea aspecturui e'r!s rEr<.rutir pielii prin inchiderea porilor.

T.atamentul acestui

l

85

V

3. TENUL ACNEIC
Tenul acneic are la bazl un ten gras asfixic. .\cesta, netratat. datorita comedoaneloi ce rept'ezintir un rnediu prielnit' peutt'r.t dezvoltarea microbilor, se poate infec:ta Ioarte ugor', rezttltind in jurttl comedonului o,reactie inflam'atorie qi apoi pulstula ctt un conlinu't putulent. Acneea poate imbrdca mai multe fornte : acneeA comedonianit, acneea pustuioasd, acneea indurati. Evolulia acutd a acneii se produce in rnrrjolitatea cazurilor la pubertate. Brup{ia poate cuprinde fafa, spatele, deeolteul. Eruplia acneicd este frecventd la persoanele cu tulburlri intet'ne. Aspectul tenului - - Lo etdntenu[,-ii2u,,af': pori dilAtati,-in'cliiStafi tli .comed-oane, pUS: tule acneiCe; culoarea este cenugie. La eramenul prin palpare: pielea este ingloEatd datoritl hipercheratinizdrii; este unsuroasd; se iriti foarte ugor Ia acliunea factorilor mecanici ; este foarte aderentd ; granulalia pielii este neregulati datoritd comedoanelor, pustulelor, crustelor gi cicatricelor'. La eramenul cu lampa Wood: Jluorescenla este albicioasd. pH-metrul va indica un pH-a1calin. S Tratamentul aplicat acestei forme de ten se face numai r:tt ar,'izttl mediculr,ri sau in colaborare cu el.

c.

cLAslFlcAREA TENURIIOR

DE TULBURARILE

iN

FUNCTIE METABOLISMUL APEI

iN

(

Apa este cel mai important gi rAspindit constituent mineral al organismului. Conlinutul in apd al lesuturilor din diverse organe depinde de intensitatea cu care se desfdqoard metabolismul in organele - respective.- Cu cit metabolismuleste--mai--intens. cu atit-conline mai

multd apd. In organismele vii. apa se gise;te in diferite structuri, de la cele mai simple la cele mai complexe. Dupd locul unde se giseEte, se face ut'mdtoarea clasificare apd- intercelulard qi apd ertracelulctrd. Apa extracelulard poate fi la rindul ei interstiliald (extravasculard) sau circulantd (intravascularii). punctul de vedere al distribuliei tisulare, apa poate fi ti- Din sulard.'(din tesuturi) qi couitcrr?i (umoarea apoasS, sticloasd etc.).
:

(:i
I

+

t,
t
I

I

(prin oxiii'ar.e .aerobi). .Metabolismul apei este reglat de sistemul nervos gi de glandel6 endocrine (hipofiza, tiroidi, suprarenalf,). Eliminarea apei din organism se face pri.n : rinichi su,b forrnd de - piele - prin tr.anspira{ieurind ; ; - plamini sub for.md de vapori ; - intestin - o:d,ata cu m,atsriile,feeale. Rolul apei in organism.: aledtuirea - strtLctttral - intra in la rea,ctiilecelulelor ; de hidroriza c,n cornpionentii -. H+ oFI-,-'paftici,pd siri -:,reaclant la desface'ea hidroliticd a diverseror substante Ei ; - sol'u*ent oz .s,bsfanleror (ar erectrolitilor din organism) i inlesne;te ^ solutii apoase ; reactiile chimice din organisn-l ce se" produc numai in . qi aI sub- trcnsportor ar xtbstanleror nutritit:e spre stantelor nefolositoare spre organele de excrelie {esuturi ; -. - asigur:i termoreglarea corpului prin.e','aporar.ea cutanatd gi eliminarea ei prin respiratie ; stlport plastic .- lmprgyld cu grdsimile formeazd acel suport ce nrenline pielea intinsa, catifelatd (pastr.eazd turgescenta celuleior). conline ci.ca 707 apd, din'care 10-2007] in stratul cornos. --. -Pielea normaler Ilidrratarea a lesutului ,cut,anat es,te intrelinutd de reze,rva de apd continutd in lichidul interstitial, in spatiile lntercetutare qi c'are inioc.riegte rapid apa ce se pier:de'rn r,.ipilioia,-p.i" actiunea agentilor enterni. - Din punct de vedere cosmetic este foarte importantd starea de hidratale, tulbur'5rile ducind la modificdri in aspectul tenului. Astfel, in functie- de cantitatea de apd din piele, se contureazr aspeeteie a doui -tipuri de ten.: hiperhidratat qi dqshidratat;- itarea normald, oglindind un echilibru intre apa ce se evapori la suprafala fi"rii fi ilceea cal'e provine din stratur.ile profunde.
boli,ce

fixeazi prin hidratare pe diferite molecule ce prezintd grupjri polare (glucide, lipide. proteine). ji - Dup[ pr"ovenienfa, apa,poate eroger-:d (apa intuodroa i., organisnr din extertor) qi.apa endogend (apa rezulta,td din procesele mela-

I.

TENUL NORMAL HIDRAXAT

legutd,

Din punct de vedere chimic, in di,Ierite structuri molercul,are.qi oa apd liberd, Apa l'egati
86

in'organism ,apa se gdSe;te ca apd

se

Pielea copiil,or e+;te m,ai hid,r.aiata in com'parafie cu pielea adulfilor. Se car.acterizeazi prin finefe, elasticitate (datoritd unui turgor normal),este fermd, fird ridur.i.
87
f

,,.,:+,,,#

;;H.i1i:;,;Hffi}
2. TENUT
edet

: {:ri;:i*

iffi , t t",:l#[

fragiLi-J "eati., lin ptrh,eruler iar celulele stratulrri rtici,,-^r _^ ;t'J:.i,'.'T:1.t,Xt ii: ::,1:. po,it

HIPERHIDRATAT

Are aspect

i:l[l,,i,H l,^1 1". seb urn u ..iiir..
I

-_ deshidr.il;;;
ui: ;;,.u,
i

" ",;;:; "ii Factorii ce deternrin:i
1,,,;

;

Hl,ffi,L[t1l::'#::1i"*t:xl;L:?ii"i"$:,:ffi :nL"J:',H'i,:?

insoti;i"; tr.*a :";i:;.fl1t'"H:?: n star.e"ff,i:.to,ate, au . lll'o
:
uu

deshidr.r ^..ji:r.resnrdratarea s uperfi ciald

ilii} T, lt [ "?;; T:.
o',tl'

I I
I

'/'!,''/'

!'t

.-

rn eazur,e in care excrelia de.apd aepaqeqte,{n}estia. corpului ."ra",lro b"e""rJ,;r,l:5?ir'uur" continutul l?"1^Xi"1 in srare de deshi_ 'deshi'd,atane p'ate proveni din diverse m,oti'e : 1T:1. tuorux"t'J.X'li[TjpT1,'ft iuniiagen_
F,:t

J s. rrr.rur. DE'HTDRATAT )

"":u*"1itT"T j,*::it'"i#;lH::i,",#,1,Ti::"#,apasd;"-a;5iJ ff;:,'i,:1"1;':::';,ml#'"*'iLHI'5:':1""i:::i:':;r1!i:i':i::,1".il; - -- produsel il_op?.I; ;'"i: i,TX'::',?,::,iX,T: a.rcoori?1te, asrringen te maresc oin straturite
profund. si intre se evaPord. "".* apa ce provine """ ;;;"-:"^luhili_bru ..^,Asp.ectui-t[nutui.La examenr, viZuQI t'e{e_a (la tenurile : descuamar.e, riduri gripi"uj.-"'=rrur fine in .- La etamenttl e a s p rd d a t o ri tii d es c u a nr d Fi :f ffi :i :" intreruptii ;;';','0"r1"f,'"T'!i';"::JXH:,,1; ob-servd bine .pare o fluoreseentd nra.ile ei,idente. r" textur.a. u$or slabd. r"_pr-iv"l"j _ " \ )?eshidrataree j:::,;i'nirloB.fit'ndd'precteazd st.aturire profuncie are pierii Sillll*t'rii p.orundu .l:l, 9u or.din intern. tuibur.dri i,:::q^!ii:'::

i:i1$i:'t1;j:;::H"TT."i

jiitiill*s!iir,'i",r:*lt:j::rjj

.

_ -apa
tiir"

"o;,,liiiXjl,tofunctionale ale deregldri
sd

l,X; ri:"ffi:' "-i eva p ea ap ei a .-- insetalea, in 'u divers-eliluatti ; u*tut'vi a apei, din cauza an,mitor bori (diaree, _
i

fl #j,X!"i#?it":.##oritdacf :;l*d:'Sj :",:"T.'* orar

rJ

?;?i#:i,#;i' f;ii;,';;

oboseald excesivd, surmenaj redu, cantitdtii

tiroidei
;

;

-

I L,
I
i

i,j."'oiffirii;".:'J,, Deshidratarea pieiii - _* I".rarr pu.rre rt or#,, de doud feiuri :: superficiald qi pro_ douii fundd. \pDeshidratarea superficiare.)prin r'-'*€'r€'3 apei din st.a{-r,rile 9Thi9.g t,re J"A:f pieraerel-"ilfiH"1?ll',{i,r',': . deshidratarp superriciard inte_ rulia;, are -pierii.,(co,rnos,
cerurere pier.d din canri*,{lr"u,:'JJ jt ia.i a ji',,. X t' 3 ; i Il in;: H".,::* a bacee ',,il1,",x;,;6 i: Xi 1: t:,_ * " -.creti scdzu td; e

i,tl,i"i:il:S$Bi;fi1

,u f9utto

de eiectroli.ti de sodiu si clor care fac ca r.etin apa rn s,pa_

'{'ceste
'

transformdrilor din-epide.m,
se

";ffif;.;i?

;*i,hl*.ti #*i:iiii;rrt
ou...ui.ir ;;i

:* ;'1;tr y oo' Iin tesuturit"'"t"rir##] i1t i"ff :, T: *jl','flyl Xx?i tu.ill ffT:riT.!IF1"i'-11-u.iu' ;[il" c.u . e .",j, ##'i:iicu at e. d iffi ;;:t, :1,? _TtH " ; 1&;i'f i il1,T,.,ffi;;f ti .L' ri ; i ll II ; #f :}x ; I ;,': l.::'
". i :, :,,-l
tan

t;i6J.d.t'1et
r"

l1t'$ia'ce' cal'e

; ;

^

;;,

fr . il : li? *
r

:

u

:i:lx#'I"i
"":,!:1,,,T#'

:i:
p

ff r*rffi I ti;:
:","":l",re
gdr bu
i

riri.is

Lf
o

ev

ap

rd

u

ffi ; ;;".t"il;::: ;, :l ;J"i:,, :*, * ; ; :T,ffr;l;i fl :.,l,,t ,[fj: Xff ""X,".,,,;# i ;., l:l:vrne
in acest caz
o

tY

;;,i ;7;:, #:1"i" :i.

I

-..

qes h i d.ra ta

t

::
ii

ro ru n d.

e

ve$ t ed

;

s

e

88

::::jtr;*;ffi

if:i,{;f;[x*":iffi :!.,{:?:+,:",rl:i.t:rri ct, elasticitate diminuata. ,i,il
'..

89

I

La etamentd ctr. la.ryoa woocr apare o fluorescentii slab5. Tratanrentul tenului d.eshidrtr.tat p.of,nd -,.;";.g;'-i"a-"toatti g-anra de mijloirce fizice. chimice $i ;.;;;ico. pentrtr a i.t.odu.e o cantitate de apd in tesuturi, aar et'trer:uleinsolit gi sii restabileascd posibiriirt., ,sr;ffiiirl; de trata,ment nredicar car.e ;=":",:;iili*. ap. in cer*re.

(

i

'

D. CLASIFICAREA TENUTUI iN FUNCIIE DE TUTBURARILE IN METABOTISMUT PROTIDELOR Si At GTUCIDELOR
Pielea participi ra metabolizarea. grucidelor qi a protideror , -plan gu""."i .u"-r"Lr"o.u i*p*J.,'l;;i asrpraEi orice aspecAs tf el:. chera^togenez+, -if.atui-i rr; rnalanngeneza,' r ein.roiiei dermice se datoresc metaborismiltui locar ar proteineror aduse de "pa singe, la acest nivel. un metaboii.* a"ru"tr"r;;i;ii;enta deci toate aceste functii. O dereglaru t"^Tl*r-lj:*rl glucidetor. duee Ia cr.eqter.ea glucozei in transpi.atie si o impregna.e a [ietii cu grucide, de'enind un mediu br.rn de dezvoltare a unor microbi. In functie de turburd.i -utonfrice- are protideror. ;i ale grucidelor ,' se,pot deosebi doud tipurri de ten : pletoric lli ;;;;;; , .Acgstg tipuri.de ten sint ,'ezuititrrl unui auju.r,iliu.u i,tr.e .similatie gi dezasirnilatie.

I
I

i I

I

pateaza foifa).

eozei in straturile sr.rperficiale qi hipersecrelia de sebum determini leceptivitatea mirritri [a infeclie (se observti elemente aeneice 5i de foliculitd). Ln etamenul prin palpare : pielea este ingrogati, foarte adelentd (nu se poirte desprinde de straturile profunde) ; datoriti congestiondrii tern'peratura loctrli a pielii este ridicatii ; demografismul pune in evidentf, o sensibilitate rr pielii la acliunea factoriior mecanici. Cu foita de ligtrrd se constata o hipersecr'elie sebacee (grdsimile

I

ilfilt'iii,,le

l

-

-

-t--

Tratamentul aplicat tenului pletoric impune, pe lingd aplicarea procedeelor cosmetice de curdtire gi'dezinfectie, ;i un tratament medical 5i un regim alimentar prin diminuarea cantitdtilor de proteine. grdsimi, giucide, apa._ ,

)o
)

I

de ra cuvintur gr.ecesc p"lnor" si insearnnri srrrAcest tip de ten este determin"at de un metaboris,r defeetuos al !:?li{ql"l.1i gfucideior', ra .u.u .u uaougd 9i turburdri are metabolismului lipidic si hidromine.al, astfeicd prin depuneri anorrnate ae ,rutstante aspectui pielii este caracterizat gi api. Aspectul tenuhLi este urmatorul : La eramenur uizuar: pietea-are- permanent sau.se.congestioneazd aspect cdrnos, este congestionat6 ra cel mai mic efort; aspect iucios ; prezintd pori -dilata?i,ti""irirt"ti cu comedoane, chistu.i se_ bacee' elemente acneice pi'"r.i"ia; o hipertricozd crescutd, cu fi.e viguroase qi intens coloraie. Nu prezintd rid-uri, datorita suportului format de substantele depuse in exces in delm gi care tin-Jpiaerma intinsd. contrar asoee[u[Lri,'"" Litu'ril't"r, r'ezistent. Metaborismul defectuos ar grucider;; J'i.ueilitate glu_
plzrs-

-

. Y,. TENUr prEToRrc V Denumi.ea vine

.f

i

r
I
I

i i

Denumirea vine /de ia cuvintul coserie, care f nseantnd, atrotie generald. Termenul se referd Ia diminuarea tutrlror. funcliilor" pie"lii. Dereglat'ea metabolic,d se rnanifestf, prin asimilatie insuficientd ;i dezasimilatie crescutd. Este cauzat de afec{iuni glave de ordin intern, care influenleaz[ fr-rnctiile metabolice ale pielii. Este intilnit la persoanele cu tulburAri cardiace, nervoase. Aspectul tenuhLi La erctmentLl tizrtul: pielea al.e o culoare albd-gdlbuie, datorita-insuficientei irigatii ; prezintti descuarniu'i. porii mici,'riduri fine in retea. La e.c-omenlll prin pctlpctre : pielea este su,btire (datoritd procesului de regenerare incetinit) ; este rugoasa (asprd) datoritd celuIelor descuamate : elasticitatea este diminuata, flasca, atonii. aspect de pergament (topire muscularii). turgor persistent ; sensibild la actiunea agentilor rnecanici fiind subtire ; terminatiile nenro'ase fiind superficiale, reactioneaza-prin senzatii drrreroase, de usturime, mincdrime. ' T.r'atamentul ccsmetic r"a fi insotit .ii de un t,r.atament rnedical.

tr

z. TENUL cAgEcTrc

U

l
I I

E. DIFERENTIER| DE TEN INIAPORT CU

VIRSTA

i";;;;i"i

-

','

";pir;a"prezenta

Pielea, ca qi celelalte organe, suferd in decursur vietii o serie de modificiri ale stdrii sale moi'fofunctionale Aceste modificari sint ar:centurie gi de faptul cii, fiincl un organ extern, este supusd actiunii diverqilor factori fizici si chimici. 91

'90

i

"."rll*l,tf,?::Xftlr*,;::J

de . te teturl.ugi;rrilor degenerare es mai aceentrtat gi mai erident la descoperite nicercEuna m"oi'i",i.iiJ'r",.,t" suferii pierea i' difer.itere etape are "i"u, Iiil" d i'1;L[i"i''* '10 t ui o, san f , i" stabilizeiii, pentru ca de_ "s ?5 si dupti care duce #"_r_gt ai,"il..i",.'"o:".; ""lll;.'nltu, sri int'eitpa ""i.'ii,r"tili"t'l 1" 'i:rii,ifa"':H:l"'#li I n . t" p"l u,!,.i n ci pa r e a I e vi eti i, s e po a te :i
(

procesul

(

i,ffp**t;t#; ::;:t,

-

1. IENUI. NORA{A[. At C-OPIIUIUI SANATOS (DE rA NASTERE prNA ra-pGe'iiarer 'euctemic,.,"tu4 lr;.:t$""""13*9riza-t prin u.p"":yl_..i,1
,r.

siderabil de factori interni gi exte.ni,..ca..: starea sdntiti{ii, secre}ia u lu modur i e f ftl"iHr:i'?ff H :;' """iri Daca echilibrul hlormo"rt inso{it tu.o. orgernelor, aspectul tenurui p"il de o bund func(ionare a tu_ "ri" ri n."nranatr?, copirurui catifelat' culoa.e ugor rozatd, poii ..' "i i.r'iri;iii" erd riduri, tonus: .nruscular menfinut, piele elasiiG.' -i"i 1.are aceste aspecte se rnodificf, . tonusur sore sfir.gitui muscular sint dirninu"i",''g".r1r.ii" etapei. Erasticitatea 'sr .rotuiore ae fe{ei se adincesc, ridurire ru in,iiut1";;;'i;; G"dturile fetei tind si se schimbe.

*'nnllF'

;;;J;;e.

),
", o "r_
o pa_

4. TENUr
..,
i

sENtL

v
i,il.o.
to,*o.,ut" care au

i r lii['ffi :Ell?l"i1x,x,::,1,,,**riil,':'.""::Tu,,0o,,";,",_;i; Aceleasi c a. zs i" iiii3';Jlffi:i:Xf :f;lr*,1t"?ii"Tlr,X;in j,rr-Lrr r i,stei
ur

"*i

iu

",_,,,,,,{i:i::,j:

;";H"

;,,,J*ili;;:,

"1,,,,. ,,..

u,,

lj, l:sil: de

caracteristicrre-teniltui ra feme,
-a

p.op i e.uo

;r_-

2. TENUT iN EPOCA
este. -o

PUEERTATTI

orsaneior, i::r J3 "":"#;:J"?i:it, apar fenomene 'tn etapa de-melopauza vascurare Ei pigmentare q9 i.ata, git, regiunea presternala, miini. fot i' u"":"s-ta etapa incepe ormrnua.ea sta.ii.de inhibitie pieiii a si rns ta la.ea o " "[.ti"iiarii. ;;; ;"1 ;t,i;d ii,'. l*i. t",rr a r u tur.o r. "^rillli.""" " semnelor de
senesce.rla o

".,opou)ei nfl uen teazd a"ti''itotuu-

grrulO de , ivrouiri"i.ir" ani suferd nrodifi-

";;; o.!i.r"iui cutarat.

",

iy.,?3i:"'lftea ri_ii"",i'ormonald

etapd uigr-osi,"3 ce marcheazzi si mo.topiihi"al.'I""fp"'"i tr.ece.ea carr.e r,a-

i,faptului '^.*l: aceste regiuni sint in mod natural giandele se6;;;; mai dezv",,iill"
3. TENUI ADUITULU| (INTRE 2s
s

ffi -:Ti!#;S":'i:"'li'ru1':l#:i:':l;]fit'egiunea. presternala qi fa!a,. terscapulara, datoritd

s*n' Fi,rT hr il sint foarte r.uc,rerrtel.rl;;r;l cneea :trvenila c-arl perioadd. n,**+_ TurburdSite lrormo"ir"-?"trru".a.irl digesti'e maresc sensibiii_ o. d ; ;,:;;i;'; i:ff ; #ff ri'fl I:;t rT:f,1 #"""JX f ; ". i'

*:ffi

**

;ilffi

m+
I

t';# ,;;,""'.H:"'"i;";;il;;' i
n

1.rt;fopila.ele
,rutut

- Este modificat pr.ocesul - Limita di1tr9 epiderm a"-pig_e.rtogenezd. si a[i'", - De'mur se atroiiaza aaiorita' igi pierde aspectul sinuos. - erastice se'uurinii.'e-;il; sub{ierii riurei5r."Je colagen ; fi_ brere "il i;;;i;ii=il'.oirr,". ," otroiiuro. rqi manifestti atonia. - Fibrele muscularedevin pierii
f"""""",'tf,ti

!l;3:i'# de cheratiniz"arle "",;' procesul ;'" ffli, ::'i:?t11:1$;ido i.ua".

r6ri

i

celulelor

sa

re, pre -

o

datorita depunerii cre cotendinfi sp'e hipermineraliza.e; cregfeconli-

-ri'i.ogile,

,t

40 DE ANt)

u re

f,'L"11'1;f il,:flT:l':[j,?h,'i]f,:,1 ri mo d ri ee ril; fifi i*i,ti;,i]ffi
i

hidr.atarea por it ?I?t it, lH:lt,; #: ?,lii, lt";

tenului senil' Pielea poate evorua spre ingrosare sau ,uof;Jrl"'."t"t In generar. tenul senil cu o piele sub{iata.se ca'e in tine'efe ou irut-o'p-i"I. ,ro,',rarii intirneSte ra pe.soa_ sau uscati, iar tenul .nele
93
,l;

t"r* ,fl'"?lii,5*i: ::?f#:,,"li ; srandere sebosudorare sint atro*!il, este sciizutd, rezisten{a ei ta ractorii "","*,o"1,i.:hr;#{;l

.,.- I

:ili -,",J.",'d" gulbend); pete .pignle[tul e pe f !i, pe - pilozitale accentuatd: palted doNald a hiinilor; - porii micr invizibili pelsorneld pori subiire ,. -.Poril rnici in_vizibili Ia persoaneld cu piele subtire sau Dori di*t"1 j _, . ,. . _tulbur.6rivasculare,telangiectaziisatteI.itr.ozd.l'?,:i1:,.::, ?.':l:.lilC'^"tli -

senil cu piele ingroqatai ia persoanele la car.e - - ,**" pe o fol.md de te; gras. Car;cteristi"itu tu""fri """i-i"iii," Lo, erian etuul oizrral se obser.r,i r.iauri aainci. cuiel ofiuri : Dtiu_ toarte aairrcite, euiJa;;;.t;-;" 1ilH',::Ti'(i":i.i"",

.(t( senilrtatea s-a instalat

\4
i

l! i I I | I

l, .'' I

tsste o .mele doul dermatozi ce poate li etape, cea

to,T...

de a treia

tlatatii de cesmeticianit doar fiind de domeniul medicului derini-.i,

i-. \ nua9. i, {^ . Cuperoza\ooate imbrica douii lorme: "sie V Cuperofn prcpriu-zisd . Lipsitd de pelicula plotectoar.e de sebum, pielea se deshidr.ateazd t, / J)se obsedvd desenul vasculalatunci cind unor linii ro$ii. .{cestea - sub lorma pe pielea nor.rnal cololoarle u$or, se descuameazd. se infecl.eazd ugor. Uata Procesul de imbdtrinjre este un proces ir.eversibil. Nu Doxte Ii \ilt ,telangiectaziile (vase capilare dilal.ate), desenul vasdular apare in stare de .a,iat"t" :Xi,l5,1il *::-,:'J'I::ii1 l,ll T"l',li:I"t :Yj*!:i: :::'"ll'l.l::,:'::":,il:: 'l1Cl,"^"'3-::T-:r:'^*-.11-"T: lll' p:.l".T"llr pli ir-;_ nasului,. beibie. Preze-n1a acestora nu.proll:::F:lYi "lqs'l'rn, lalionalii riard igienicri. ei i' """i-*'i.i"LiG , Yi1!il: tenul pr'in aplicarea duce modificati in iiipilg biochimia pielii si nici ridicalea temper.atudi loa ingrilir.ilor.' c6smetice. l cale. cil aspect, tenul apale ca o coale de hirtie
_

l:i:1,"^-clti),t ; tursorxl [!:,:lll; 1l-1.:.1' dlmrnuata e:te persisr"""t ta""6ua " iii'.a-a"".pfi" eture, roerenla (pielea. es l,e- flasca; sFobservd la parlea inferioale a tetei $i pdtile laterale ale gitului; mai ales reiciioneaza ulor la actiunea ractorilor mecanici, este aspri aatoriu ieiumului uscar ti a celulelor. descuamare, ro"u."t .""."urci: aiinl-

I l: ":X."!,?:"!?^!.:!!y1: !l"lu1-op?": subtiatd sau ingro$atd (ra | diminuata'dator',ta'pt*a""ilii.i.iiar]i |
I

:hletia

Etitroza ,iaci{rl5 este o roseati difuzd, permanentizati. se deose- \ beite de elitem, cule esre o ro$eate difuzl; u.ecitoare, lnstalarea eri. trozei faciale pdate avea loc cliiar de la pubertate 1a unete persoane, '. suu sau in diveNe etape rle vietii. etape le viedi. s.! acliunea dilersiJor Iactori inrerni $i .exrerni, lo Divetut fetei se produce o congestionare irl pusee. -Ln t.,"eput, a;este pusee'sinitr.ecatoare (eriteme tr.ecatoarc). prin

r

."p",n."n puseelor. la i"tu,'',"r" t\?j'llir""',iili1'"";#l'l ""i.,",ii"iT r.itor; cauzJnqi, srai;e;ia'i'i'i''.I[ -sinsere -nentizindu-se. In aiest moirenl, vorbim de instalarea eriiloiei iacihle. Eritloza faciiLi cupr.inde regiunea rruntii, a nasutui,- po.Jiiio". c. aspect, pielea:rpale r.ozal.ii. ia;.la p"rp.." ,"*p""ui"'.,i !"i" i:iai""ta.

'iijiiril, ;;|""'f"r;;*"-

" I

fogii.

brazdatd de linii

F. DIFERENTIERI DE TEN DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TULBURARILOR DE ORDIN VASCULAR
La ^, nivelul pielii apar, ra foarte muite persoane, in diferite epoci ale vietii, imperfectiuni vasculare, ce modifica aspectul tenului. Aceste.,afecliuni l:uL 11 LocLLLL.LtLe (angroamg, tgianglgctazlr) ,,r-l-i"-].-..-,..!,-r.r.. pqt fl locctlizate (angioame,'telangiectazii) sau u7 g-le riiem, eri hro 9 11 vd). P ot fu-.t ernpor or-(se-rnenlin- doa.E- un- tirnp scurt' cit sufera acfiuhea factorilor cauzanli) sau pot fi permanenti. Pot apdrea pe un ten cu un cororit no['m,ar sau contribuie ra modiJicarea colorituiui. Imperfecliunile vascutare pot upir"" solitare sau asociate intre ele. o afec{iune care modificd aspectul. tenului normar poate fi rozaceea. Aceasta evolueazd in trei itaaii : - eritroza faciald sau rogeala difuza;

acest caz.

2) Cuperozu, irtsogitd cle eritrozd", este cea mai frecventti. Telangiectaziile apar pe r.rn lond eritematos. EIe sint pulin vizibile -in

Instalalea cuperozei este uneoli {oarte ]enta. cuperoza gi eritroza se datoresc unei diiatalii pet'mannete ,a vaselor capilare ale fetei, pro'u'ocate de pusee congestive repetate. care sint favorizate ;i de o insuficienta elasticitate a perelilor vasculari. Fragilitatea vasculara predispune anumite persoane la' cuperozd,.--eauzele-car.e favor izeazir instalarea acestor afectiuni pot fi de ordin intern sau extern.

-

cuperoza.; acneea lozacee.

,.

I

prelungitd a factorilor atmosfer-ici (vintul, soarele, - aoliunea temperatura ridicatd, schimbtirile bruEte de temperaturd). AceEtia acfioneazd asupra capilarelor; la inceput produc o vasoconstrictie, apoi o vasodilata{ie puternici, cu stagnarea singelui in diferite teritorii ale pielii. Instalarea cuperozei gi a eritozei este frecventd la femeile cu o pieie sub{ire, uscatd, care nu iEi protejeazii tenul cu crenle protectoare sau de machiaj, facind posibiki acliunea acestor factori';
05

g4
t .. J lt:'' , -trl.i:.
,

i

,.t.;,;

I

ff:,',x,lfl'ffi.i::{iii:l'l"ir',,1?,l,lxlL'l',"';*."1";;i}?Tiil'i"f,",*.;
__=jrsi'i-^^-r^ r..H::Tff;,,r-dedilaiar;;;:,.:il::.:,$[1"t,;;;,TT,il;",:",0",
.9i1lr?til',lutig:',ttye sau .er'\:oase.po,t dete.mina pusee consesueur'Iocl lo.na.ea telangiictaziilorl-s'au'.Iogra.ea
"in_
I

pnodusele cosmetice neadecvate.

G.
d
J
I

I

DIFERENTIERI DE TEN DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TULBURARILOR DE ORDIN PIGMENTAR

5t

ALTE TMPERFECT|UNI

1,^,1" getui i;;;;: Tulburarile dis

r. cutoanEA

PlELlt

it$Fi""xffi ,I;iffdfr lt jr,,',i:li;t[""s:fi "Jxi.i"r#x; - griisimi, zahar.ur ,",ifr*ri" ;-:; nrverul i1lH*$1frt:1i=-*i#::J
fufU.uri;j;_;=";"
fe(ei, dau nagtere

ll

ll

a. culoarea . pielii pentru indivizii din r.asa aibii este 'ormalir albi-rozat,. coloritul pielii se dato.egte prezen{ei a ci.i:i prg;*ti. di, ca.e t.ei crt..r'ascirrali. si anuure : rnelanina, *etantiai
tenui gi doi vascr-rlari
_

i" iifisi"ctazii.

":ff::

li
li

cuDer^zAi qi a eritqzei cuperozei ci ^ ^_:r_ taciate".

i"J*fi,,Ty;1s"fffi is1uff*l[r,i="tl:_*ilxl;.1,"m rr.tt:m-e se permanentizeazir cea mai micd iritale. lll" lu
rzeazd, do^r-*^:_r aparitia .declangind produce

matoarcle : culeill'gar girlbeni

Din repartilia acestora in dife-r.itele slraturi
_curoa.ea

osihe,roglobina Ei hemoglorrlir".
a"le

ii

"ii.o_

pielii rezultd

ur_

-

p.ezenta in celulele strattrlui cornos daio-

modiricdri impori lir"rriiiil}ft1i.""'" *'v!r.rrrrd PIelIl, ,, Apare la Uneldo Ieaza'prem;";;;';r|".';TT:""::,1"ten sebo.ei c ta vi rs ta cind se i ns taaa premenopauza aur. -unopuurr. >e caracterizeaza printr-o Drrnr r._^ congestlonal'e HrrrrLr-u congestion giun-ea pomegilor, a felei i a*' ,untlr. 3 n:qrrr,ri o^ol.^" n, felei. in special in re_ i" Ij L" ielemenrp "il ,^r,r,l.l,!l: a^nasului. pu fo"a"iL".jt, reaza r!ffi ; ll rtp i;";,ii :;i r'J-:ff :' 3 I i : ",tli,' " o" "'t,l .' ]"{'; rocarrzate ra niverul'il!Ili,li;,*"i?ll: ca ,iste indurarii ros formd in pustuie. pul se trans_
.

;;

linei : culoarea bruna datoritd rnelaninei din stratul gern.rinatir- : - culoalea rogie datoritd - amestecul acestor culori singelui din capiiarele pielii. Din rezuita culonrea fiecarei petsoalte. Cuioarea este depender-rta de pleConrinanta unuia din cei patt.u factori.

-

aibd -

iirt'.:,1"r'r1tt[i.ilr,". datoritd

crrer.arohia-

llr,' i:Hlt1l",t#,:i"i"i::Hllt,,iT,Tl"3l::i:"J.T,il",*Ht,;:ill?;
fi
rapida (2-3 zite)
I

,^ ,Evolutia elementelor de foliculitii po&t€ lentd (atunci cind iint ,""i;.;i;;itt'r r
^_ _Papulopustulele ca acneea
r

sau

':o'ut"t 'e c auz er e instatd, i "u i acne i i

nu au la bazii un auotuulr"a il:i:^"-d"" uinfectat' fapt ce face uuo v garii.
r o ze c

i,i ',;T; ;?ii:t"ff" :1ffi,T"," f,:t XtT, "
r

e errrr rol"

in

re c]

ii

au

to,.i

ta

vi rs t ei

ti Yo".:i:,S1,:;:T,,""1q::r ',.:111i:#:;l ;l ,t"." a" i""',rtt" jllor-tz'eazd' congestionurl"urii, tur Reprezentina , iuq"iJ. *.dil;i !'*ili:;;:"* de boald, acneea rozacee esie tratata doar de
a

ri t ii-

ci d a, cons

pa

I

u,

.|r?i[liciana

Poa.te

inte'veni numai in primele faze de

(,
cuperozd
I

(galben-maroniu). In toate aceste cazuri, cosmeticiana al.e obliga{ia de a inclruma pel'sjoana re-spectivti catre medic, cal-e va c,er.ceta cauzele ;i va prescr.ie tratamentul intern necesar.
97 7..- Tohnica lngr.ijirll
cosmetlcc

b. iVlodificlri ale culorii pielii. Coloritul normal al pielii poare suferi rnodificali, in urma unor afectiuni intern", , prelungit cu- substante colorante in diverse profesitini sau sub inf luentl "o.rtr"tului^ unor medic'amente adr:rini:strate o per.ioada inclelungatd de tinrp. Pielea este sediul llLrnrel'oaselor pr.ocese rnetaboiice. in urma carora rezulti substante hranitoare qi prodLr;i de e.xc.r.etie. pr.in trtrnspi_ ratie sint eliminate o parte din .subitar-rte1e nefolositoar.e olganisrn..r_ Iui. rezulbate din metabolisrnul nor-rnal sau,patogen. Citlci ut.e>te toxine sint pt,oduse in cantitat6 mare, iar ritmul cie eliminale este lent, ele se acumuleaza in pieie producind modificarea coloritului. se observa lnodifir:area coloritului pielii in ulma unor afectiuni intestinale (ten pdmintiu). a unor intoxiciir.i cr.oni<'e (ten gri, spalicit), a. surmenajului, obose_lii (ten palid. lipsit de strdluiire),"tulburdrilorl gin-ecologice, hemoragiilor- (te; garbuij, in ur.ma afecqiunilor hepatice

!*

- cd. 12A

F

.

r:.i}'dF&'

2. D|FER|TE tMPERFECIIUNt ptcMENTARE $l Vn>CULARE TA NTVELUL PIEIII a. r*evii lligmentari plani sint modificdri circumscrise ale liei pielii, care nu fac retiei.-- -'^'" '
1

|
t,olora_

;,:+dim; t',..,-_T

''

iridroi, crioterapilecotnanda

actiru.rea r.*_ 6XH:|1:;, ::rt,,i"t a! "ui"I.,il,oui.r..,ty J;;;;";;"zi .iciociatri. prepat'ate esfgliante'1nia,:o,'frino;;;;;.-

- EJelitleL" ,:iil pete pignrentare lentit:uLrr.e. ellbene sutr [:r.une, rnultipre, cu sediur pe pariitE descoper.ite. f.1a...git. partea a toracelui. a.teb.u[e. aptir] .r* JJ"i,, mai er-idEnre iru super.ioar.A

t,.oiairu,.,trtui ,€iliiiJ"revite "o*Lti.l-i_l u-r"",ta pe b' \e'ii certrlari sint ridicdtori formd va.iabird, a" *itoi'"",:Jr]^eoruu";-..;.;^,i"rg.a'1,ru,ri ,cri' pran,l pieiii cre ,rriri,e si prsmentari)
celurarii ri necotor.ari'(;;;;;t,,t;;:i ;;].it;i,,,;. u,.,uo,.i acope'iri de Ii.e de pdr' (nevii.LrJlu,.i sinr piroqi)-sau ior'^rrp"., \.e.ucos. Ne'ii pignrent,a.i (alunite) se pot tr.ansfor.rrra in .evo.ar.r,i.oanre

- Lentioozrl 5s pl.g2intd sub for.me cle peie brune. t)egre sau al_ basrre' locailzate,,pe t'a1a El str. ur"f.i. perere pot ti infirtrirte..:\ceste pete se pot transforma in'ru"uo"rrl"irr9a,.ne *,po,it"ru. iaca sint i.itate, prin traumatisme lgpetate sau "s-""tt "rri"rrli.'c"'.il#",o.,o are obli_ in tot cursui
sau pot

Ioale ro;;ie sau violacee q;i sint de consisten!i moale, reductibile, total. .'. sau partial lir presiune ,lngiottntele utcernoose sint turnori voluminoase, care deformeazii regiunea pe ciu'e apar (buze, ur.echi, pleoape) ; singereazl ugor ia traumatisrne. Cosmeticiantr nu va efectua tratament cosmetic persoanelol care prezintit astfet de ior.mafiuni. Pttrtctelc rubittii sint ner,'i vasculari tat'divi. multipli, ce clpal. dr,rpn .10 de trni. Se ea,r'acteriz.eazi prin rnici angio,ame punctiforme sau ler-tticrriale. localizate pe lorrlce qi rnen-rbre Cunoagteleit acestol in-rpelfeclitrni pign'rentare gi vrrsculare este necesirra petlt,l'u cosmeticianii pentru a evittr orice intervenlie care ar putea,duce la agl'u\.'area acestor forn'raliuni.

d. Cloasrna elte o disclomie reprezentata prin pete pigmentare st-rb founa unol placi deseori r:onlluente;i cu contur.neregulat. Aceste pete trpar pe fatir (frunte. tin'rple. obraji gi in jurul gurii ;i al nasului).

-

gravidititii".

Ele apar mtri ales lir lemeile insarc'inerte. de unde si numele de ,,rrasca.

[Ti":,:,,1i;li,,i;fl:=il:fflln;
c' Nevii

r,=r,u*iu sii

erite i.irare,i'latr singe.a,e.

angioame caveltloase. tlngioamele plane se prezintli sub ro'ma unol. pete r-asculare de dimensiuni vari.bile, punctiforrr" ,,,, difuze, de curoa.e roz, r.o;ie sau A,gio,.rui stela. se intilne.5te de obicei pe 'iolar:ee' nas sau sub o'bitii sub fo'm. unui punct vascurar centr.al r-nai ridicat, din car.e radiaz;i vase mici ; apar.e de obicei la adult. Angioamere tuberoose sint tumori vascura'e circumscr.ise sau diiuze ca'e apal', de regui;i, ro gi cr.esc cu virsta. Au cu_

sint 'asculari sisrcmur.i';'d;;l;;. ^si"i a" tlrr.ro.i be,igne .czurtate crin r:ere r,ai ,,,ili;" or.i .ongeni_ 'ipe.ptazia tale. da. pot apd.ea la o.i<re virst.. pat:r s.u tlll)-ro:ll.ea ca'e caracte_ rizeaza a.giomul este crnstitL,ti clintr'-, i.g.iirrticii.e de r:ase ect,ziate' Dupd natu.a exista hemangioame (forn:ate din 'aseror 'sanguine) ;i limfangioarne (for.nr.te 'ase dir.r vase rimfati;"j." Hemangioanrele se pot prezenta strb urnratoar.e..e ro'nre : .ngioame plane, angioarne tunror.ale,

(a'gioa,rele)

NIai pot apirea gi in c'azul unor arfecliuni ca : metrite, salpingite, dismenoree, anemii. Instalarea petelor se Ince pe nesimtite. Se descr.iu dotta aspecrte de clorsmit : una mediana dezvoltati sub forma unor benzi care ocupii ltaza nirsulr.ii. fruntea gi r.egiunile supraorbitale 5i a douil, marginalir. lor:irliztrtir pe timple r;i in regiunea maseter.iana. Cauzele sint de ordin endoo'in (ia fen-reia grar;ida) sau afec{iuni ulr:eroo.,'ariene. tulbrrrili itle fi-rr-rctiei snprtrrenalelor sau ale tiroidei. Se rrai ,produc. 'de aserneneel, in tuibulrili ale fur-rc!iilor digestive si in specierl irle func!iei hc.patice.

( 4. Melanoza Riehl. Cauzele sint multiple, printre care Ei carenta dE-r'itar-rrine.,\pale mai ales lu I'enteile intre,l0 qi 50 cle ani, d.ezvoltindu-se in special pe pirr'{ile e\puse Ia lumina (fruntea, tirnpiele, regiunile pleanriculrre, I'egiuniie submaxilar.e, partile laterale ale
gitului).
DeJtuteazA printr-o riloalii nrincarirne s;i un elitetn, dupi care se ir-rstaleaza o pigmentare rozir, r,'iolur:ee, care ('Ll tintpul devine bruna-

"ori-,ascut
98

inchis. Pigmentatia se intinde incetul cu inc:etul, formind suprafete difr,rze :sau reticulare, pe cilre se suprnpull apoi puncte hiper.cromatice in jurul oriliciilor pil<lsebacee, in c.are se constati qi un ugor proces de hipercheratozS. Aceste puncte hiper.cher.atozice se ldlesc, unindu-se intle elc ptin niqte punli car.e dau aspectul reticulat al. melanozei.
99

{

.ARE
ra.te a u E

i"i. "i f1,;'i!,j:1ff, u1""1u lu^ be,, e.egula te nconj u""rii srffiili{:|."f i.".b,,t.,;rt,;;5;.i;ff il:,fl :i.::xls:,fi L":":*
.1t
i

Vitiligo se

,, ,t';JfJ#',:;lllT! ,,Jr,*,,
.

eonstir in excizie ,chirur'gicnri Ei regim arimentar siirac Nu sint leziuni lnilugne.

in grdsimi.

Dre:

aspect caracteristic: i""oni,i,:ote,ra Rer.irer.ie insule de euroar.e ili:;"i:,i;:ti,il,l^'I"','a, se dest'adearl de-o-zo,ra inte.s iealn ae cen,I.,,l'".ji'"' bt'una i"i.,.,.i".u se depiir._ .pe q" ;ei ;;;;;i"",; j,ff"ii""iJ.*:o& :i _yt,l!; ;;i,.l,,i. lTyi" albe), i,ititis" ,iri;.r;;'l:l:,::-\'rtIrrso.: t'itiligo pu'ctat (rnici

-- riegrunrle afectate au

ull

:

e. Chcratourul senil .este o ciermatozd precanceroasd. Se prezinti sub forura .ror. pe,te s_"1U"""" L1""",'p,S*".rtrt", ,;;ii,. ner.egulat ; rupa. dupd rir) de uni pe fata. ", dosul'm-ilniror, ;;i;,.'i; arte r.egiuni. Aceste leziu,i au suprafa[ii aspra, uscata, prezentind deseori o ugoara descuatnare.-equia este deienerarea senila a tesutului cuta_ nat. Razere solare u., ror imlor:t;;i'i"";p;;it1;;u';",. reziuni ..^ L't'('rrlro cr( E5 -au pet'soancle in Yirsta. la
Cosmeticiana t.ebuie .a cu seatnd irttrnc'i cind per-soana reipectiva "i,rt"-o,i"I"i.itu.u "-r;;,. are Transfornrarea [or.in cancer u.tu too.tu frecvetrtti.

Tratamentur se face

prin

diaterr,ocoagul;rre sau radioterapie.

,:?;T:i$:b;'lriifl

[Jt'J'?i"i'li":'.:;1,;lr,ll'.Uru"if;i[!i[
TNESTETTCE

,.tiJl de pete. mai ii..ta inaintatd. "

4. AtTE tMPERFECI|UNI

O" i;rl,rjr1,"Tir;."1" g turnoare benignd ,epir.eiiatir. rrn chisr c1:iclel'mic dui' p;;i;;: pr"*plr'.,

,iilofli}ili,l"r,ii;,i,ib, ",

ii.l"ii,", ri

niverLri

XfJ:l,ff :i';?,n jaX""Tt5i".r,,ffi

rtn, S:*:l:.cen[e papilare gi hiperchelatozice cie di_ nrensiuni variabile. Se datoles" u.rt.ri ultr.arrirus. Verttctr rttlo<:,rd. aplr.9 la copii ad.lfi tir.,",.i pe f.rta dor.sali a 9i degetelo. si ;r ,riiiriro,'.Lb fo,.,,, i;o',.r.idicatur.i .otu.de. cu dinren_ siuni va.iab,e. r'u sup.arala sau negricioasti. de consistenta to,.", ""r;;;;.=;,i,"ei]-glirurie, br.r.ura ,i.rp.u. e ci rir,a,iilin,e tri, pe0,

f. Verucile

cr;;;;i

,?i'i,?,f

i;'H,Ji:"'."''"oill"llli,;
=,

"*,1.'1,ffi: ;,,;:'J:::':i'Ii:;Ji'llJ ;|TTU,,f
j;,
1

,r,.rttl-l'Jlit:l-rce'stot' chistu.i este fo..rat din <.elule co.noase qi r.es_ on'u race elec tri.:', u l" ou" :S"ff i:'i,::,f d r-rpi "" ioit

l;];;i;'

H r 3 "Ii,l i,"J' pielii sau rnai ;.i'i'i:' oi : l' I ini,hi-e.

ffi:
,u

s"

TSi

""on,c,.

,^,!. lhistul sebaceu.cste sistenid moale, .coper.rti o fornrati de piele ,u'1)1,^'.ottrnda sau o'ala ric c.out'imea poate fi cit un boh de or.i,, -^,. .cuioal'e.;i trspect nornral. Miia o n, t it i, i ffi ;'": i..l;.". I lrtXll,H," iJ,'.,,?, jil " " X, #,lli

T.atanrentr-rl ('al-e 'e.ucilor'. coagulaleir

i ;: ff;n::: l,t ff "5i:;

se vindeca spontan. este diater.mo_

;,ffLHUl,ni:
rxir.bie,

cunoa;terea in-ipe.fectir-rniror prezentate mai sus este necesara pent.u a evita irita.ea ror prin aii,".." procedee care sint forosite in r:adrul inglijir.ilor. cosmetic,e.

i,a,'tir.'lolu."i"

,t,"1 tl"Xilt#i'"'i, "rr
J

i:i:il:

reprezinta o dezr.o^ilare ale retei Ia rernei .e.xagerara a sisrem,l,i rtJi,''ilp",'ilo,.,i,
oca

d, Xantelasrna este locaiizatd in re b ror m a, n o. p" r1,,g11u"" ,.,, d ;$i{ "*1 S!"f IX"JT; j:,f Drnt cauzate de lulbur'i.i " i;:i:il1 are"metauJtl]murui e;;;mil.]t,.otr_.ntut
su

",'

Il":fl:l

i5l;Tr1",?;rjffiifff

ute.i za.e

sa

u

ind opa rtar ea,,1 e-

,

i
I

r00

i*

**pi

E+lli:

{;:*,+ftdr'aq,rd\}.e- --,*-

*

---- _--

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful