You are on page 1of 17

o

Copitolul
XX

MACHIAJUL CORECTOR

o
A.

GENERALTTATT

'

'l I ,

Delinifie. Machiajur co-rector este o rnetodd de infrumuselare de prin folosirea ;;"d;: selor colorate, numite farduri. ^ scopzl : o fata ,,ideard" este cea ca,re se inscrie intr-un oval per_ fect. Prin machiajul corecLor se tinde sa r" aa".iipru formd toate celelalte tipuri de fati. """"rtd executarea machiajului se rra line seamd gi de personaritatea ^,,^ll cllenter. Etaminarea Ie{ei. cercetind figura persoanei care trebuie chiati, se observa Loate caracteristicile iirpo.ti"ie referitoare la ma: forrm,a fetei ; - cu,Ioarea gi calitatea pielii ; - asimetriile; tonicitatea mugchilor - forma sprincenelor, a; ochilor, a nasurui, a gu,rii Ei a bdrbiei. Datele culese in urma examindrii felei sint trecute in riga de machi'aj a clientei. Aceasta ne-ajutd ta stiUitirea-too*t"riror necesare pentru a adtrce fafa cit mai aproa,pe de forma ovald. corecturite cu fond de ten gi pudrd sint cele mai indicate. pentru corectarea diferitelor lorme aL rala se roloiesc doud. nuante ai-;;;#" feri,te, inchise gi deschise, ce estornpe'azd, sau pdrti ale feiei. ""iae"Ga Tonu.iie deschise, luminoase. de fond de ten qi pudri ajutd Ia mirirea volumului fefei ; ra diminuarea retracliilo'r., ja ,coatu'reu in relief a anumitor regiuni a{e felei. - Tonurile inchise lajutd La mascarea, estomparea zonelor prea voluminoase, ldfite sau rbtunde.
estom'pare a unor defecte de form6 Ei structurd,

345
l;:

: '*:i1i

2. ri."i?' - 1L,t.

B.

coREcTARt

ALE TIPURILOR DE FATA

cu FoND DE TEN $t PUDRA

1. TIPUI DE FATA PATRAT, ROTUND 5r TRtuNGHtutAR CU VIRFUL IN SUS


t

:.Y,?,li'#,?^*:'J^''^'^:t'""1:.:".:a"1"l;'ff ;;";ifi i;;''fo;;;;':"01 .l.Tj"liff: ;;,i;;J;.ir:.ii"rii# ii,_:Ti ;; Fondul d; n: l"^,t:l? :.n"-l ;j:Hffi:i'IJ'*'"i' maxilar si se estompeiza,-

fond de ten-;i de a micqora s,?:T3j^:,_cu lumul acrestei zone. . Se- obline aces't erect lucrindu=se cu- doud nuante de fond de ten qi pudra : una mai inchisd si;;;il;;anta pietii. Tehnica machiajului. t,"",1*';T.'i,l:.:::^r_{:it"l d: ten inchis pe o supr-aratd atungita.

*::::,t]!u.i pri nd.fa![a xi la ru f t"j,^:-1, cu em " : _(c-.

de

se..caracterizeazi prinrr._o dilatare

l" t".io.,

il;a ;,; .;#ii

obra j ii ).

a zonel

";;il";";:1 i;6:,;:, :i'J:i,T:Lil:;?j$"ffi,:sur

;;

evita aplicarea fondurui de ten inchis pe virtur bdr.biei, Ei ^.^.-^^Se cacr aceasta ar scurta gi mai mlrl't aceste tipuri iu-fufi, ceea ce nu este indicat. - Se aplicd, aooi, pe toatd partea mij,locie a fetei gi pe frunte, fonclul de ten in culoaiea.pi"riii"riilmpind cu atenlie linia de tre_ cere de la o cujoare de fond de ten sjre cealalta. Se de obraz. - se aplica fardul pudrii pudreaza cu in nuanta pielii toata fata, iar pe regius-a apiicat fond de ru" i""iii, se va p"d;;;;'; nuanta mai ;*i,H:"
tipul,,id,eai,,-oval.

t
I I

Aplicindu-se aceste corecturi cu farduri inchise, zonere diiatate igi vor pierde din vorum, iar tip.i-al tala se va apropi,a (o,ptic) de

I I I

--i---

2. TIPUL DE FATA LUNG

,. {tq.t tip prezinta.o.retractie r'aterard a felei tirnplelor. Prin ma'chiaj se."rr"ai"ii" rargirel gi a ft..ntii ra niverul r"r-"i intinlii gi mic$orarea la rnaximum a lungimii ei. ' - Se I'ucreazd cu do rd nuanfe de fond de ten Ei pudrd : una in nuanfa pielii qi una mai deschisd decit piele, ftig. ii,-O):,
346

Fig. 57. Corectarea cu fond de ten 5i pudrtr la diferite tipuri de fafE: pStrat, rotund si triunghl cu vlrful ln sus ; D - lung; c - trlunghl cu vlrrul

Jos;d-dlamant.

347

.,

,t.*'i;

' ,.+.rr

. b,,r il;;i";";'iT: :ii"l,:*{t1ilit,*Hifl ""si;"' - aplicd pu{in larsrme]luntii.


tt'tt a da se fi:ill l?1\1rfi11-l'f,.'-:'T'li aanricd rondur oora ;:'[f""tru nu ri li,riG'

Tehnica machiajului r uc Len mat deschis pe obraji ,._.-; Se aplicd fotrdul de ten mai d inferior. $i pe rnaxilarul Se p.leaca d ra r --.r e,,1 pe s u b oeh i. Le- linq;-.J.;;il;.,",, i|,:':Jl Hill';:#,trece acoperind in int,r.ee ni':urri,

4. TIPUL DE FAIA DIAMANT


rna-xilarurui inferior, * ,r'etractia pt'oeminen[d a norne{ilo..---'' 4 ;;-;;;.i-iai1 girea (opticd) pa4ilor -. gi estompaiea pometlor. retractate

,.,*fi,-iTitrill,,l,:r1"lt,,"Ho??;l1tf
Machiaiut coiecior.

.;i pe tirnrple, pen_

de ten

de obraz. - Se ap,licii Duclr.: in nuaufa -. ,.. - .n;ii;*hi:;d1'a r^ ^,,^-.^ pielii pe roatd fa1a. apoi se tn t'egi,nile unde r-i rotoiit aplicd f^ud,;r. deschis. ;;' f;;5'de ten mai

"ru"i;i;'i";l Se aplica far.dul

"i)iuiii intre ce]e

i,

o*ff'Jt3.iifi"i:"i?tXJiiil',:,jiJ?,?$,1"
Tehnica machiajului

ten si pudrd

unur

psi

curoarea

gu..r,-is pe toata rlun,tea pen I;::lti,?3i::ttli*\*: i:lr":'"'lg se aplicd 9i-iri regin-r.,ea ob.a---jilor 9i a maxilaruiui inferior -_-

p."*;ffi:;::i::Ti

dau ldrgime fetei Ei fruntii, 5i lumi,ozirate su_

3. TtPUr DE FAIA TRIUNGH|ULAR CU VIRFUI. iN JOs


o,,o

pielii - cu pudra in nuanfap^;- se pudreazd_toatd fa!a, revenind apoi r;il"? n r egi u' i ili.,i i. n, ui nie _ i':,:"l,[d;,1 f;?: *Tli.,?,
i e I i

*,,:X".1'XL i:'".;l,l; lf t""-J"r' 3ce eaq i .ro.m d ca ra t i pul un g, avi n d le $r pe pometi, cat'e in acest caz r-,,Il.eurie relielati (fig. Dl,d). ^ 5:;T,::'r'""JiilT"'XJl:X.tond de te, in curoarea pierii.
1

H,""jffi

: :Ti";i ;l?:n

[.,Xf,

, 1". lucreaza cu doud deschisl decit culoarea nuanle de pielii gi una rn nuanfa t"l. .ii pudrd : una mai ,1":1^1: pielii. Tehnica machiajului
; aripite nasutui, _r"ilriui-i;r:;o:"nli::l!:r*{}:r,ll'!i!,iffi ii?,i",iHrl},1,s11i -co_ir".a,^i#di". Se acoperd
's.fl

nraxiiaru_ i.:t urmS,regtezoneise clea lar.sd

I'etra_cfia

c.

CoRECTAREA CU FOND DE TEN $t puDRA A DIFERITELOR FORME DE FRUiiTE

t. FRUNTE INAITA, LATA gt BoMBATA


'rata poate,fi impdrlitd in trei zone : cea "";ii#Jl', "orice rna-rilar.ul. O i,r,./* .[runtea, cea_ medie,.oU.."jii, ir.

luiitttiif
Se

,"ol;JlT
pc.,r

Ii*::;ffi Tiin ; i:d;,';i,il"il***;il' o"", ",,, a aces, Fondul ou t"r.,..r:-culoarea ' trunte, estompindu:ru. ili; se aplicii pe tot .u uturtiu
,;;
rt ri.nitere'dintrl aplicd'fardul de obraz. '^'r'rlsrs LrruLre cele d"tlXulit?. ";i; d0 - se aplica Y:1, i"r.ii "!" i, :y,u?lo pielii pe roatd fa[a, anoi deschisd pe regiuniiJ rorectate cu fond de 3f,::r ,mai ren mai des_
348
r{

*
'l

.l

'I'chnica rnachiajul ui S_e aplica pe frunte un fond de ten rnai ilchis . decit [er..Se estompeaza bine la lirnita dintre cele qoua nuanfein lssrul Ie_ <te rrnplantare a firelor. qi la limita cle par rpehtl.u a nu se crea depozite de fard ta acest nivel_

"""_i"ferioard, il",",'"T: ;i.?:,HxlilJl"i':,,!#r;LJ, "i""",i dispioj Pentlu diminuarea.aspectului lalit gi bombat se I'ol<-rsegte un fond ,iil1; ,x,'j,:, 3o ffi l; iy I l" g xtl i ;i ; ; #,:: "f H i, $TJ#,i, i "

tii intie

.ere

#l'

349

ln restul felei se aplicd un fond de ten mai deschis daci fafa este retractatd sau mai inrchiS dacd este dilalatd. - Pudrarea frun{ii se lace cu o plrdrd mai in'chisd decit in restul letei. La machiajul frunlii, atit fondul de ten cit qi pudra vor fi aplicate in cantitate micd, pentm a nu se da relief Ei volum formei destuI de evidente. 2. FRUNTEA INGUSTA gt M|CA
se poate-mdr,i,recurgfnduls-e Ia_ doud procradee crjsmetide : epilaf Ei machiaj. cu citeva zi'le inainte de ma,chiaj se efectueazd o epilatie cu ceard a pdrului din aceastd regiune, inceicindu-se sd se dei fruntii o ldrgime Ei o fonma cit mai arm,onioasd Ei naturald. Prin machiaj se corecteazd fruntea, folosindu-se un fond de ten gi o pudrd mai deschisa decit pielea. Tehnica machiajului

la maxilarul inferior
sa anterioard.

pind 'Ia baza gftului, acoperind toatd partea


ou

Pudmrea se face regiunea felei.

tot

o pudrd mai inchisd la culoare decit in

2. GlT rUNc st
chiajul felei.

suBTtRE

. Agm-t git trebuie evidenliat. se rucreazd cu fond de gi pudrd m,ai deschise decif curoarea ru.a".ilo.nuan{e de pent.u ten Jo],]!iL* ma_
Tehnica machiajuluise apiicd fondul de ten deschis de la maxilarul inferior spre baza bine rimitere ai"t.e it-"dui-d"-;;; apticat pe fl]l:,1":i.^:"^estompeazd rala gl cet aplrcat pe glt. .l se pudreazd,gitur apoi eu-o pudri intr-o nuanld mai deschisd, mai luminoasd decit in regiunea fe1ii.

o astfel de fn:nte

se aplica pe toatd fruntea un fond de ten mai deschis decit nuanta pielii. se estompeazd bine Ia ii,mita de implantar-e a firului
de pdr.

E. CORECTAREA CU FOND DE TEN $t PUDRA

- .in restul fetei se aplicd un fond de ten in curoarea pielii sau mai inchis. dupd cr-r,m se prezinta zonele : retractate sau diiatate. Limita dintre cele douii nuanfe se estompeaza bine. Fruntea se pudreaza apoi cu o pudrd intr-o nuanld mai deschisd. Pentru a indepdrta aspectul ,,fdinos" se fixeaza pudra cu un gervetel umezit sau cu un,cub de gheala.
D. CORECTAREA CU FOND DE TEN $l
PUDRA

A BARBIEI

Este foarte. dificil sa se schirnbe forma bdrbiei, dar se pot atenua u;or defectele de stluctuld prin inter.,mediul far.dr-uii"i-nt fondului de ten;i al pudrei.

I.
Tehnica machiajului

BARBIA PROEMINENTA

GITULUI

-'r. GIT scuRT gt cRos


Folosind farduri,le inchise (fond de ten punerea in uirnbrd a gitu.lui.

;i

pudrd), se urmAregte

Tehnica machiajului Se aplicd pe glt un fond de ten mai inchis decit tn restul felei in scopul de a u,mbri gitul. Fondul de ten se aplici ln d6grad6 de

depresiunea. - Se esto'mpeazd cu grijd rimitele dintre cele doud nu,ante de fond de ten. se purdreaz.Ft crt o pud.d mai inchisd la culoare partea proeminentd a bdrl:iei.

inchis la culoare pentru.a atenua proerninenp ffig. Sti, ,1. Dacd existd o depresiune intre vir{ul bdririei g-i rr")a inferioard, in aceastd zona se apiicii putin fond de ten mai ddhi;. Efectul de contrast al acestui ton luminos cu tonur inci-ris, plasat pe partea proerminentd, va da iluzia unei tente cle o singu.i'.uiou.! -Ei va atenua

350

351

2.

BARBTA TEgtTA

3. BARBIA LUNGA

Este foarte dificil de coiectat o astfel de bd.nbie. Liniile care o marcheazi se confundd cu gitul. Machiajul cere mul,t6 experienld Ei exer:citii pentru a imbina in mod'u,l cel rnai potrivit culor.iie, oare, in final, printr-un joc de ur,br5 gi lumini dA ieliel UarUiei
Tehnica rnachiajului

mai inchis.

. se aplici un fond de ten rnai deschis decit pielea pe virful birbiei, estompindu'se de o parte qi de alta -axila.ului inJerior. Pentru a md.i mai mult i'luzia unei " bdrbii deta$ate de git, se aplic.d in. regiunea surbmentonierd gi pe git tiic sq-bi"" fond de ten
.

. Atenuarea rrs,peotuiui lung aI bdr iei se r.eializeazd folosindu-se fiu'durile deschise. 'Ichnica rnachiajului Se aplica fondul de ten inchis pe virful bar.biei acoperindu-se partea ei inferioard. Se est,orntpeaza bine li,mita dintre fondui de ten aplicat pe bdrbie gi cel aplicat pe fati (fig. 58, c). Se aplicd apoi o pudrii to,t intr-o nu,an{d mai inchisd.
4. BARBIA DUBLA
r\tenuarea iluzorie a acestui ixpect inestetic poate prin lolosirea fondui'ui de ten gi a pudrei inchise.

Pe virt'ul bdr.biei, pentru a-i da relief gi strdlueire, se poate aplica un strorp de fard- de cibraz. Se pu'dreazi barbia cu o pudrr mai deschisa decft nuanla pielii.

fi

realizat5

Tehnica machiajului Se aplicd in regiunea birbiei durble (sub maxilaruJ in{erior) un fond de ten intr-o nuan{d mai inchis6. Restul gitului se machiaza cu un fond de ten deschis sau in nuanla pielii (fig. 58, d). Pudra apiicatd in regiunea bdrbiei du'ble va fi, de asemenea, mai inchisa la culoare.

F. CORECTAREA CU FOND DE TEN SI PUDRA

NASULUI

1. NASUL rATrT 9l INGROSAT


Se pune problema ca acest nas gi n-rai ingust.
1-

lat gi ingroEat sd pard mai sublire

.
Fic. 58. Corectarea cu fond de ten 9i pudrE la difoa

Droemlnettr

rite tipuri de btrrbii: i b - te{tte ; c _ lungA ; d _

dublA.

Tehnica rnachiaiului Cu un creion derrnatoglaf cafeniu-deschis se trag uqor doua linii l,er'licale, paralele, de Ia baza nasului spre virt, de o parte Ei de alta a septului nazal. Se imparte in felul acesta nasul in 3 pirti : o bandii mediana 5i .doud benzi laterale. Banda mediani se m'archeazi cu un fond de ten intr-o nuanlii mai deschisd, iar cele dcrui benzi laterale cu un fond de ten in cuoare mai inchisd (fig. 59, c).

352
- Tehnlca lngrulru

.
cosmotlee

353
- cd,
128

il.\1. se estomrpelze pe cele d. -d laturi qi aripile grijd sd nu rdrmini depozitate canti,tdfi prea'mari de l-r"y'lyi'.avind Iond de ten pe $anturile ce delirrniteaza nasul. La tipr-rrile de fafd cu a,ceastd fonmtr de nas, f,ardu.l de obraz nu va fi aplicat prea aproape de el pentru a nu atrage atenlia asupra
acestei zone.

Fondul de ten

Pud.area se va face la inceput cu o pudra in nuanfa pielii pe toatd suprafa(a nasului, apgi se va aplica o pudra mai inctrisi p" doua pdrli l'aterale ale nasului "ulu

%%
ol
-

h2 %% %%
%,

4A,

%,%

2. NASUT LUNG

BURBONTAN

. cu ajutorul Iung.

machiajului, acest nas trebuie facut sr par6 mai pulin

%,%Ktuffi, <.ru/.{)
Fis.59. Corectarea cu fond de ten $i pudr6 a diferitelor tipuri de nas: Ietit 91 Ingro+at ; b F Iung burbonian ; c - devlat ; d - in tron'9etA' o

Tehnica machiajului

un fond de ten . 9: apllcab). iar in restui mai inchis pe virful Ei pe aripile nasului ftig' 19, nasului re ,pri"a loarea pieJii. Dacii nasul elte gi lung, Ei gros, fondu,l de ten inchis "" to.h-a" ten in cuse va aplica pe virful n,asului, aripile'nasilui $i pe laturile nasului. Pudra se aplicd tot in doud nuantg : intii una'in ,nuanta prelii pe tot nasul, apoi una mai inchisd pe vir{ul nasului gi pe pdrtiie iateraie.

4. NASUL IN TROMPA

3. NASUT DEVIAT
Pentru corectarea acestui fond de ten.

tip de n,as se folosesc doud nuante de

Tehnica machiajului Se aplicd fondui de ten mai inchis pe partea inferioald a virfuIui nasului pentru a p{rea mai mic. Pe restul nasului 9i fala se ap'lica un fond deien mai deschis. Se estompeazd bine }a iimita dintre cele doud nuanle de fond de ten (fig. 59, d). Pudrarea se face cu o pudr6 in nuanla pielii pe tot nasul, apoi cu o pudrd mai inchisd in regi'unea inferioard a nasttlui'

Tehnica machiajului Se traseazd cu creionutr der,.matograf o linie dreaptd pe mu,chia nasului. Aceastd linie redreseazd aia deviata a nasuiui printr-un efect de opticd. . -] se aplicr fondur de ten mai deschis pe partea concavd a nape toatd lungimea sa, iar pe partea convexd se aplica fond de ;ulu.t, ten inchis l,a cuJoare. Printr-un efect de urn,brire, partea deviatd se va estompa (fig. 59, c). Se pu.dreazd cu doud nuanle de ptrdrd. . unde s-a aplicat fondl,l de ten inchis, se aplici o pudrd inchisd, iar.unde- sJa aplioat fondur de ten deschis, ru ,r, pudri cu o nuantd mai deschisd.

G.

CORECTARI CU FARD DE OBRAZ ALE DIFERITELOR TIPURI DE FATA

Fardurite pentru obraji sint produse-eosmetice destinate si pund in valoare,pometii. Se gdsesc sub formd de : crerrle; - pudre co'mPacte. Aplicate cu pricepere, e'le permit realizarea anumitor corecturi ale morfologiei felei gi dau un aspect tonic' cremd sint foarte pldcute Ia folosire. Se aplicd cu - Farclurile pastile fo'arte mici pe pomelii. .obrajilor 9i se pensula cite 1-2 .e*to*p"ard, apoi, cu pulpa degetului mijlociu al miinii'

pensule.

se aplicd dupd aplicarea fondul'ui de ten fluid sau inaintea fondului de ten compact. pudrd, compactd. se aplicd cu ajuto,rul - Fardurile de fald pometi, estompindu-se tot cu ajutorul unei unei pensule mai late, pe -

Se es,tomp'eazd prin tapotdri u$oare ,cu degetul rnijlociu spre ti'mple, care trebuie si fie acoperite cu fard.

4. T|PUI DE FATA LUNG


Tehnica machiajului Se aplicd fardul de obraji cu pensula chiar tra mijlocul po'metilor. in dreptul pupilei, imedi'at sub pleoapa inferio'ard, sub forrna unui cerc cu di,arnetru'l de 2 cm (fig. 60, d). Se estompeazd in direc[ie orizontald pentru a acoperi o cit mai mare p'arte din obraz. In acest fel se va da lSrgi,me fefei, atenuindu-se din lungi,me. Se va evita esto,rngrarea pe plan ver.ltical a fardului de obr.az,pentru a nu lungi asa verticald a felei.
.

Aplicarea lor se lace Ia slirgit dzr.pd aplica'ea pudrei. Au avantajul'cd se poate corecta fala cu ajutorul lor gi la siirgitul machiajulur.

1. TIPUL DE FATA ROTUND


-{plicind fardul d'e obraz in zona centrali a fefei, pdrlile latera,le rimin in urrnbrS.
Tehnica machiajului aplicd f,ardul de fald deidesr:,btu,1 pleoapei inferioare, in mij. Sepomelilor iocul sub forma unei benzi verli,cale, Iat6 de 1 cm gi lunga de 2 cm (fig. 60, a). Far.dul se aplicd in strat foarte sub{ire. Se estompeazd prin tapotiri uqoare, cu ajutonrl degetului mijlociu. pe plan vertical. Este contraindicat a se intinde farrdul spre nss, ar fi contrar scopului urmdrit, fala gi-ar recdpdta aspectul dilatat. Se continud machiajul cu aplicarea produselor in ordinea cu-

5. TtPUt DE FATA TRTUNGHTULAR CU VTRFU[

ttt

IOS

noscutd.

2. TrPUt DE FATA

PATRAT

Tehnica machiajului Se aplici fardul de obraz in dreptul pupilei, ,pe partea superioard a pomelilor, sub forma unui romb de 2 cm ldtime qi 3-4 cm lungime. Un virf al rombului se terrnina la tirn.pla, iar ce'ld,lalt pe pomeli, in dreptul pupilei (fig. 60, e). Se estompeazd cu degetul mijlociu prin tapotdri uqoare, spre timple. Aplicarea fardului la acest tip de fald are ca scop accentuarea acestui tip de fa[a pldcut Ei la modd.

Tehnica machiajului Se aplicd fardul de obr,az cu aju,torui pensulei, ,pornindu-se din p.u.lctgl cel mai proeminent al pomelilor, sub fonm'a unui triunghi obiic (fig. 60, b), al cirui virf se susfine la timple. Cu aiutorut degetuJui mijlociu se estompeazi fardul spre tirnple.

6. TIPUL DE FATA DIAMANT


Tehnica machiajului Se alege un fard de obraz intr-o cantitate discretd. Se aplicd fardul cu ajutorul unei pensule pe mijlocui pometiior, sub formd de oval (fig. 60, f), cu o lungime de 2 cm Ei o ldlime de 1 cm. Se estormpeazd fardul pe timple in aqa fel incit sa se acopere cavitatea care separd marginea pleoapei inlerioare de pomeli. Trebuie evitatd aplicarea .1i estomparea fardului Ei pe parte'a inferioara a pomelilor pentru a nu se accenLua Ei m'ai mu,l,t pornelii care sint .destul de evidenfi. 357

3. TIPUL DE FATA TRIUNGHIULAR CU VIRFUL


.

IN SU'

Tehnica machiajului

Fardul de obraz se aplicd de la unghiul extern al ochiului in formd de dreptunghi de 1 crn ldlime gi 2 cm lungirne, desenat obli spre timple (fig. 60, c). t
356

A.

e
I

v
et
Fig. 60. Corectarea cu fard de obraz a diferitelor tipuri de e - trlunghl cu virJul In jos ; , - dlamant.

fat[:

H.

MACHTAJUL CORECTOR AL SPRINCENELOR

sprincenele sint cele care dau expresivitate felei, contureaza personalitatea, exprimd. prin moibilitatea lor anumi,te stdri ,afective. in corectarea sprincenelor, cosrneticiana va tine searrna de caracterele morfologice ale fetei, cdutind sd le dea o formd ci,t rnai arrnonioasd qi sd widen{ieze cit mai bine,personalitatea clientei.

i
I

i
I

I I

FiS.
@

OO.

Corectarea cu fard de obraz a diferitelor tipuri de fa(E: lotund ; b peEat ; c trlrtul ln sus ; d _ lung ; -.triunght cu

,,ideole" Poate fi considenatd ,,perfecti" sprinceana care pnezinti urmdtoarele caracteristiei : o) firele de pdr siirt crescute uniforrn ; b) pdnul este neted, strdl,ucitor, unifonm colorat ; . c) are forrna unei virgule cu o linie sqp,ld care ia naqtere la rddd.,cina nasului, chiar la intilnirea acestei,a,cu,baza fruntii ; d) pe to,t traiectul siu, de la bazd spre vi,rf, qprirrceana trebuie sd
rrnineascd fora'na arcadei sprinenoas
;

Colitilile

gi formo spr?ncenei

358

359

orice .srprinceana are trei pirfi : bozo, ,partea cea rnai ingt'oA ,' centrul sprincenei (partea cea rnai arcuita) $ ui.rful sprincenei Eati (partea cea mai subtiatd) B (fig. 61, o) ; fl la sprinrcenele idea'le, baza trebuie sd se gdseasci 'pe aceeaqi linie orizontald cu vidul (linia '..rrizontaii A-B imaginari at' porni de la rdddcina nasului spre timrple) ca in figura 61, o; g) lungimea ideald a sprin,cenelor se stabileqte incadt'indu-se sprinceana cu baza pe linia A-C (care coboari de la baza nasului la aripile nasului), iar virJul sd atingi linia C-B (oa in fig. ti1, b).. Linia C-B se traseazS, oblic de la conni,sura spre unghiul extern al ochiului; h) grosimea sprincenei ideale este de 7-B rnm, maximtt'm 15 rnm la bazd Ei 3-4 mrn la virt'. Sprincenele care rau 5r7n rde 15 mm nu se vor contura prin creionare sau lrcpsit pentru cd aspresc figura clientei ; i) la sprincene,le ideale, interwalul intre pleoapa deschisd qi arcada sprincenoasd este ega15 cu diametrul irisului. Daca acest interval este mai mare decit dia,rnetr-ul irisu'lui, ochiul pare mai mic (fig. ti1, c).

e)

Tipuri de spnncene
Se inffilneq'te o mare varietate de sprin,cene care diferd de Ia per1

soan6 la persoand

prin

t,

t)

gi pensare.

cl) culoare. Dupd. f ormi. ;i direcfie, sprincenele pot fi : Dupd t'ormd": perfecte cele ideale nu necesitd corecturi - defeetuoase care imipun anumite corecturi,; -

o) Ionma Ei di,r'ectie ; b) grosime ; c) Iungirne 9i pozitia lor pe fatd

prin

creionare

Dupd. clireclie : Sprirtcerte orizontale (a) (fig. 62, b) ; - suple ingroqate (fig. 62, c).

ri

,aS
b

B
I
I

FiE. 62. Sprincene orizontale (o) b - suple i c - inElroiate,

rA F- 4,
a

I
I
I

t-b

-li
d b

Fig. 6f. Calittrtile forma sprincenei ideale: , o - forma ideali : O - lungimea deala : c - dlstanta fate de ochl. 'i

armonlos ascendente ; c

fig.'63. Sprincenc ascendente (oJ .' - ln antrra ; d - rotunjlte. 361

360

fr
/
lr
o

w
J

w> (\
b

v,,'

-/

Sprincene ascendenle (a) : armonios asceddente (fig. 63, b) - in antend (fig. 63, c) ; - rotunjite (fig. 63, d). Sprincene descendente (a) : siimpli (fi,g. 6.1, b) - cizute pe pleoapd ; (fig. 64, c).

b) Dupd. grosime

:
;

Spr''incene ingrogate

Spincene sutbliri. c) Dttpd.lungime ;i pozi{ia Pe tafd : ' spriniene iungi :"ctnd virlul depdqeqte Iinia imaginard C-B (fig. 65, a) ; sprincene scurte : cind virful nu atinge iini'a irmaginarS c-B (fig. 65, b) ; sprince.,e apropiate : cind baza nu depd,qegte linia verticald A-C (fig. 65, c) ; departate : cind baza nu inillneqte linia verticald -'uprirr"".re A-C (fig. 65, d). d) Dupo culoare se deosebese: negre; - sprincene bionde; sprincene - *ptincene cu o gamd de nuanfe intre negru Ei blond'

lr
d

i..

-1,"

sprincene

runsi, o -ut"*o',rlu";:"1fi3""::':'i:A::,'": apropiate; d deDertate.

sprincene

Corectirile esletice ole sprincenelor


Corectdrile formei felei prin interrnediul fondu,Iui de ten $i a f,ardtrllor de obraji pot fi completate prin m,odificarea formei, grosim i i spr{ncehel,or Ei cuilorii sprincenelor. Se realizeazdpnn rpensat qi rreionat. f,elul acestei modificdri este de ,a da sprincenelor forma perfectd sau'de a ie pune in vaioare particularitSfi,Ie, pentru a su,blinia personalitatea clientei.

Corectcrrea sprincenelor prin pensat Acest procedeu in,ciude trei timpi : pregd,tirea srprincenel,or ; - desenul for,mei sprin,cenelor ; - epi,l,alia propriu-zisd cu penseta. - Pregdtirea sprincenelor 7) se perie bine pdrul sprin,cenelor cu o periu!5 de 10 ori, in jos, in sus, verti,cal pentru a da o orientare firelor de pdr ; cu aceeaqi periuld se netezesc capetele firelor de pdr din sprincene readucindu-Ie la orizontald ; se perie apoi de 2-3 ori in direc[ia creqterii firelor de par. Dupd fiecare periere se face o dezinfeclie cu o solulie dezinfectantd, netezindu-se sprinceana cu un tampon de vatd inmuiat in solu{ie. 2) Deseru.rea formei sprincenelor Aceastd desenare are drept scop de a delimita znna sprincenelor ce nu trebuie opil,ate. Cu un creion dermatogr,af se brag doud linii u.toare,,m arcindu-se,rnarginea superioard qi inf eri oard a sprincenelor. Aceste linii trebuie trasate tn aqa fel ca ,forrma sprirrcenei p oare o

a)

362

363

.,lrlt*-ffi

cit mai

incadreazd sd core.splrnda caractelisticilor sprincenei ,,irdeale", sd

cu D-E. trerbuie finut seam,a de r:rpor.tul dintre distanla pleoapei superioare, ar-cada sprin,cenoasd gi iris. Punctul cel mai areuit al'liniei in-ferioare a desenului t.r'ebuie sa fie situat, exact. deasupra rnijlocului po,mefilor. 3) Epilarea propriu-zisd c sprincenelor Se realizeaza cu penseta. Prin pensare se indepirteazd firele de pdr care nu se incedre,azd in desenul realizat. Se indepdfteaza atit firele din lungime cit gi din gr-osirnea sprtncenei, lrrmdrindu-se desenul cale incadleaza o sprinceand ,,i'de,ald" sau potrivitd tipului morfologic al felei. in timpul pensarii, fireie de pir ce urmeazd a fi inCepdrlate sint prinse de la baza cu penseta. Pozitia pensetei este uEor inciinatd in directia creEterii'firelor de pdr. Se indepdrteazd firele prin miqcdri ra,pide, avind grija sd nu se ,ciupe'ascd pielea. Dupd pensare se gterg sprinceneie cu un tampon de vatd inmuiat in lotiune dezinfe'ctantd. Se ,realizeazd astfel o 'dezinfe,ctie Ei indepdrtarea desenului facut cu creionul der:matograf. Se aplicd apoi o compresd cu rnuEelel sau acid boric pentru a calma Ei decongestiona iocul

in dreptul pomelilor. apoi linia coboara aLmonios, punctul final atingind interseclia dre,ptei

armonioa^se qi mai potrivite cu restul fe[ei. Tot ce depei5eEte aceste d'oud linii se penseazS. Linia ce delimiteazd marginea superioari a sprincenei pleacd de ia baza nasului. se arcuiegte,pe ar"cada. atingind ,punctul cel mai inalt

lie

L:

desentrl

liniei inlelioale

C-D

FiS. 66. Desenarea sprincenelor.

ascutirea creionuh-ri dermatogra-f se f'ace sub formd. de ,,cioc de ra!d". Desenarea sprincenetor. Se executd pe zona lipsitd de fire de par mici Iinii oblice (fig. 66), de 4-5 rrrn lungime, pornindu-se de ia baza splincenei spre virful ei ; liniile trasate tlebuie sa imite firele de pdr naturale. Se periazd uEor desenul, pentru orientarea lirdlor de pdr esistente dupii direclia liniilor desenate, capatind un aspect cit rnai natural. Corectoreo diferitelor tipuri de sprincene prin pensore
pdstreze for,ma qi linia, chiar sa se accentueze, caci ,aceastd forn-rd neregte.5i da un aspect vesel gi optimist felei.
:

a) Sprincenele ascentlenfe trebuie pensate in aga fel incit sd Ii

se

prin creionare Unecri, corectarea sprinceneior prin epilat nu este posibild. Sint multe pemoane care au sprincenele rare, subfiri. Aceste sprincene tlebuie machiate in aEa fel incit sd dea iluzia unei sprincene dese. Corectarea sprincenel.ol' nu se va face printr-o linie continua, ci prin linii oblice, intrerupte care imitd fir,ul de pdr. - Alegerea creionului. Pentru exetutanea in bune condilii a aces,tei operalii, alegerea creionului este fo,arte importanti : se apropie cit mai mult de cu- culoarea creionului trebuie sa loarea naturald a firelor de pe-rr din sprinceand ; negre sall inchise la culoare, - se va evita foiosirea ci'eioanelor care ingreuiazd, aspresc privirea ; se folosesc creioane brune care capdta pe piele reflexe

b)

Corectareo sprincenelor

inti-

I I I

Ei

I
I

-1'
I

inferioar'f, a sp,rincenei ; da - fie cd se o formd u;or ascendenti, atunci cind sprincenele sint mai groase qi se pot pens,a la partea infelioara Ei virtul spr{ncenei. Linia ascendenta schirnbd aspectul dut: gi aspru inillal aL privirii.

b) Sprincenele orizontale se corijeaza in doua feluri fie cd li se da o fonna ascutitii, prin pensere,a in zona centrald

rogie[ice ; sint indicate pentru corectarea sprincenelor creioanele gri datoriti'tonurilor dulci ce se oblin cu ajutorul 1or ;

c) Spri.ncene descendente care imbdtrinesc si accentueazd virsta persoanei, dindu-i un aspect pesi,mist, trist. Se corecteaza sple sprincenele orizontale, epilindu-le pufin din lungime, pentru a le ridi'ca. Regula generold de corectat'e a sprincen'elor e.ste urrnltoara : .se pi.streazi {olma naturala. - La rvprincenele ascendente core,cteaza s'pre o lormi ascendentS. Sprincenele olizontale se - Sprir-rcenele clescendente se corecteaza spre o'fgrmd orizontalS.

364

365

Corecloreo sprincenelor in roport cu iipul de {o16

l) Tipul de ta;d. rotund Sprincenele la un astfel de tip de fafa nu tnebuie robunjite, deoarec'e a,r accentua aspectul de lund plind al fefei. Li se da o forrnd ugor ascendentd, pensindu-se din zona,superioara a corpului sprincenei Ei sourtindu-le pulin din lungime (Ia virf,ut sprincenei) (fi,g. 6.7). 2) Tipul de fatd. pdtrat Pentru acest tip de fa![, care este, de obi,cei, inzestnati cu sprincene groase, orizontale, care aspresc privirea, este necesard subtierea sprincenelor. Se penseazd din grosime sprincenele, dindu-le o forml uqor arcuitS, urrndrindu-se f,orma arcadei spdncenoase. In felul acesta fala respectiva pierde din aspectul aspru, sever al privirii ;i capAti o expresie mult rnai ca;Ida (fig. 68).
{
N

trtunghiular cu uirful in sus De obicei, sprinrcenele la un asernenea tip de fat6 sint foarte apropiate de nas gi au punctul cel mai ar.cuit spre interi,orut fefei. Ele trebuie pensate in aqa fel incit sd le,mdreasce distanla dintre sprincene, iar punctul cel mai ar.cuit aI srprincenei sd fie adus in dreptu'l pornefilor (fig. 69). Dacd sprincenele sint scurte, se va com,pleta lungi,rnea lor, la virf, desenindu-se cu creionu,l citwa Jire. ! Tipul de Ja[d. triunghiulard an uirJul in jos Dacd relief,utl f,orrnelor fepi este pronunlat (partile osoase ale felei sint evidente), sprincenele se penseazd spre o linie orizontali, ,pentru
de fagd,

q firy)

a d,a fe[ei o exrpresie de calm qi linigte.

Dacd trdsdturi'le felei sint domoale (conturul osos nu este foarte reliefat), qprincenele se pens,eazd in aga fel incit si se accentueze si mai mult forma triunghiulard a felei, deci sprincenele sd aibd o formd uSor ascendentA (fig. 70).

!
I

{I
,i
I I
I

I I I
I I

I I l' (-1r
I I

-l
I

r-\l ^,
I

-i\
I

t
-l

Fig. 67. Corectarea sprincenelor la tipul


de fo{6 rotund.

Fig. 68. Corectarea sprincenelor tipul de fa{tr pdtrat.

Fig. 69. Coreetarea sprincenelor la tipul de fa[[ triunghi cu virful in sus.

Fie. ZO. Corectarea sprincenelor la tipul de.faftr triunghi cu virful in jos.

366

367

t li
I
I

5) Tiput de Jagd tung l'a ^ $i acest tip de fafd, sprincenele sint, de obicei, foa,r,te apropiete. Se penseazd sprincenele la bazd pentr,u a le indepdrta (fig. 71). La.acest.tip de latd, sprincenele nu se arcui sau -_ : scurta prea murt pent.u ca ai conturo aspectur";..;ii;, ie1ei. runl af Q fiput de fa{d diamant sprincenele la acest tip de fatd 'sint, in general, apropiate cu punctul cel mai arcuit spre interiorul fetei qi sint scurte. corecla.ea constd in epirarea sprincenelor la bazd, mdrindu-se distan[a intre ele, iar punotut arcuit trebuie deplasat'up." pomelilor. In acest caz se vor pensa din partea superioara a"".rt..rt sprincenei.
Pentru lungirnea sprincenelor se vor. trasa Ia vjr{,ur 1or, citeva fire cu creionul dermatograf (fig. Z2).

I.

MACHIAJUL CORECTOR .AL OCHILOR

Ochii Ei buzele sint cele do,ua puncbe de atractie ale fefei. Deci machiajului lor trebuie sd li se acorde o deosebiti aLenlie. Acest'machiaj poafe fi mai aocen,tuat sau mai dis,cret, unmri spre fantezist, in functie de ocazia pentru care se efectueaza machiaju,l. Chimia c.os,rneticii pune Ia dispozifia cosmeticienelor diferite produse destinate machiajului gi punerii in valoare a ochilor.

1. PRODUSEIE

NECESARE PENTRU MACHIAJ

'
I
I
I

(.
I

Fardurile ,pentru pleoape se prezintA sr,rrb f,orma : de cremA; - de pudrA compactd ; de ruj. I,'urd.urile cremd. sint grase ; se aplica cu ajutorul pensulei. Fnrdurile pudrd, compaild se aplicd tot cu pensula qi au avantajr-rl ca n,u se $,terg, nu se string in pliurile pielii ; se poate retusa ochiul cu ajutorul lor gi la sfirgitul machiajului. Fctrdurile de pleoape boton sint farduri grase. Se ap,licd tot cr-r pensula. Se estompeaza - degetr-rl mediu. Fardurile de pleoape se cu prezinta intr-o garna variatd de culori pastelate sau inchise : albastru. bleu, verde, vernil, rnaro, a1b, gri, auriu, argintiu, galben, portoealiu.

1)

Fard.urite

pentru pleoape

violet

etc.

Fi& 71. Corectarea sprincenelor


Ia tiput de faltr lung.

['is.
368

72.

Core_ctarea sprincenelor la ,;uuf de faf6 diamanr.

2) CreioaneLe dermotogral se folosesc pentru conturarea ochiior. Se prezintd sub toate nuantele : negru, cafeniu-inchis, ca{eniu-deschis, albastru, verde, gri etc. 3) Eye-tine-tr.l este un tuE lichid in culori asemdnatoare cu cele ale creio'anelor dermatograf. Prezintd avantajul cti nu se qterge u;oi de pe pleoapi gi nu se adund in pliurile pieoapei;-' Eye-line-ul se aplicd pe pieoape 'cu ajutorul unei ,pensuie speciale. 4) Rimeiul se prezint6 sub forma de piustilS contpacrtA, sub forrna de cremd in tub Ei lichid in tub. . Rimelul cornpact se aplice cu ajutorul unei periule .sp.eciaie, umezit;i in apd qi trecutii peste pastila de rimei. Rimelul compact se aplica ..tot cu periufa, dar fdrd a o umezi in apd.. 'I{imelu{ lichid din tub se apli,ci cu o periuti sau betigor spirald 'rcu,care este prevdzut tubui respectiv, speclal confectional pentiu in.. tinderea rimelului pe gene.
;,
1-1.

369
i1"r1',i1r1rta

tnsrulrlt cosmeilce

cd.

128

Orice rimel s-a5 jo]o1i, se aplicd insrstinrdu_ser : genele din unghiul extern al oehiului viiiurjii-le.,utor. +i Aplicarea se -face in doud-trei rep:tze, intre aceste relprize fiind periate cu o pensula .u aora-ii"d".i d;-pe,:";;l." genere a unifor_ , -'-, rv". miza rirmelul,pe toCtd lungimea ririifui de pdr. 6) Genele Jarse se p'ezintd sub douii gene in fir cu fir. Tetrnica. apricdrii s"*i""-ilrse forme : &pricatdfrani qi gene a fost ra aplicarea produselor de machiaj

Fig.

74.

Machiajul corector al ochilor rotunzi'

2. TEHNICA MACHIAJUTUI

al Rimelarea genelor se face din punctul eel rnai proeminent din ur-r,ghiul estern i'ri ochiului pieoapei. Se insista;.";;-;;nelor pentru a sublinia efectul de alungire c\ Machiaiul ochilor globutari (proeminenti) are dlept scop atenuorluo aspectirlui dizgralios'al ochiutrui'

CORECTOR

a ochiului. se. umple cu. creion spatiur liber existent intre , : marginea externd a pl,eoapei gi linia trasaid ifis. Z+j.

, FgT'," ,,ideara" a ochilor eqte cea migdaratA. Toate ce[erarte forme de ochi vor fi machiate i" a+a tJilncii sa de forma ideall. "" ,p,;pi" it,t mai murt a) Machiajul ochilor,.mig^d.arati urmdreqte ,doar sd accentueze gi mai mult, prin intermedi,ui lardur.iloi, fo.ma ro,. i..r,orua. Fardul de pleoape trebuie sd fie in nuanla irisului. Linia de crei'on subliniazd Ei unmdregte doar lungind-o putin, pentru, u **6.i pili"" externdf,o.ma ochiurui, prea ochiurui. Rimelui se aplicd- pe toatd ig:eiTgr gu.,ufo., di" ;";hiir"ii." ar ochi,uiui spre unghiul extern (fia. 73). b) Mac.hiojul ochilor rotunzi a.e drept scop, pe de parte, sd atenueze curbura Drea accentuatd a pleoapei, iar'pe o au-uila parte, sd alungeascd ochiul in partea externd. intern pini Ii:*fl:,d:p.i::ffi t :"_1f1,"d plecindu_se. din unghiuri # t r p i, o,u,pui, ; il_:; ffi ffi ;iH $ :,: H^p;1T :f : :, j", f unghiul l _r :: " t...,',i' ;;;;i;"d' i:TT rTi.I"5,:r,_ IIIIItr UI'I:,,?, tj:: "i ".hil1 t.eci,,:Ju_r" prii" de comi_ marginea pleoa,pei Ei"i',; ::::rl^1,^!.1asindu-s-e sura ochiului. creionarea cu creion denmatograf se fa,ce trasindu-se o Iinie zontald, din punctul cel mai inaTt ar pre""pei, -;;p;q;;du_se oriputin comis,ura externd

insistindu-se Se aplicA fardui,pe 1oat5 lungimea qleSlpei' pinA aproape in in,Ilime' ,r,rp.u!a4ii'mai bom'biie. Se estom'pdaz,' ;.';;;;;d.,a. c" .tloor,i"r este mai proeminent' cu atit fardul tref."iu''.a lie mai intens 5i pe o suprafald tnai'mare' se aplici ;i pe Dacd qi pleoapa inferioard este prosminenti' aceastafar.dde"t.ioa.einchisdCareseestompeazainl.onduldeten mat' Orice ut'mir de pe obraz, .. prar'.u,d apor pentru a da aspectul ddm' t.,.iioor" ar di.tiuge aspectirl pe car'e vrem s5-I _ creionar*. i*.rir.area) cu denrnatogr,aful se face doar din unghiul exiern aI ochiului pentru a alungi pleoapa' preferf, rimelul Rimelul se aplicd pe toatd Iungimea genelor' Se (fie. 75). u'J..i"t de rimbrir6 a ochiului brun, pentr.r , ""d,it mici tnfund'afi in orbite urrndreqte m[rirea d\ Machiajul ochil'or
lor'. Se Procederza asLJeI : Se aplica pe pleoapa -superio'ari

Se alege un farrC de PlmaPe inchis'

;;;;

deschis

;i;;"I"si-fard ,"
cearcdnele.

decit culoarea pielii,

un fond de ten sau fard mai ce se estompeazd pind i1 snri111111 upti"a qi pe pleoapa inferioard pentru a acopen

m,m) de marginea Creionarea se face la o micd distanld (1-2 pleoapei. SPaliul fi subiire qi pe toatd lungimea - -genelor,-linia va -ti.rtt" rnarginea pleoapei Ei creion 5s sxn'ple cu un fard deschis Ia culoare (sau creion alb).

#@
FiS. 73. Machiajul ochitor migdalati. globulo$i' Fig. ?5. Machiajut corector al ochilor

370

37L

/,lr1

Fig. 26. Machiojul corector al ochilor infundo{i in orbite.

6B>-

FiE. 78. Machiajul corector al pleoa-

pei cdzute.

Fic. 79. Machiajul corector al pleoapei


umflate.

centuata.
Fig. 77. Machiajul corector al ochilor descenden[i.

Trisdtura creionului care subliniazd pleoapa va

fi pulin

ac-

Rimelul se aplicd pe toatd lunglmea cililor.


inf erioord. incercdnntd Corectarea se poate face fie aplicindu-se un fond de ten tnat, mai deschis decit pentru fa[d, fie folosind'u-se un fond de pieoape aib. c) Pleoapa inf erioard. urnflatd" se co'rectsazd apiicindru-se pe partea urnflata un fond de ten inchis care se estompeaz6 in fondul de ten aplicat pe fafi (fig. 79).

Pe pleoapa inferioard de ra mijlocul ochiur,ui spre unghiul extern o'i,o., l"-ta* *s re pulin comis ura l?jilTf ]ffi , ochi ului. se i mpte'"u i"r arb, in

b) Pteoapa

"ti,i,r'"" ;.'ffi"i:?ffi,f'8i;:?3i

[',',li:

*i"i+

;i;;

acest

,:,Firiii;i*:1,".,h;",ffi t"J;'ruX*L:i;:Ifi
Fardur de preoape se aplicd . rur, pe o ]inie orizontati,

,,,:fl?Jltatemica

,,",?^#,1,1X,ii!r.;yil:::{:ii",i"i,,a"nsiaredreptscopsdatenueze
din punctur d*p;;i;A:;e cnmisu.acel ,rnai inait al ochiu_ externd. c.eionul se aplica po"rri.rar-* tot din punctul ."i cchiutui, o.izontat. -ri inart ar g:,p:si;aii_." i":"=,,p pu gin ;;;;;;. ochiul ui. se . i; ;;; ip, ri, r'o i, i;"' ;'#if#, ."lil? i,i ; :y,i pr e o ap e i i s Rimerur se aori-ci,numai pe virfur generor de ru unghiur intern r" ,.eii,i .;;'.,, se rime-

.*
J. MACHIAJUL CORECTOR AL BUZELOR
Buzele sint tot rd,min imobile.

, *

atit de expresive ca qi ochii, chi'ar atunci cind

il;;.i;l,

iJl*?#i:T:'#i:1',:Utr":#i, ii;'
Pleoopele

1. CARACTERISTICILE BUZELOR,,IDEALE"
(PERFECTE)

La efectuarea unui, machiaj trebuie sd se tind seamii .J""uri^."'*ir.i suprimentare. de aspectur a) Pleoapa superioard. cd.zutd. - - a acest tip cle pleoapd ,,grea., mac.hiajul corector se face *rrP.ilr.u
pleoa'pelor care necesita

'

1) Lungimea: W o fa!6 construitd in mod armonios, extremitatea fiecirei comisuri Cade penpendi,cuiar pe liniil,e verticale coborite dip dreptul mijlocului pupllei (fie. B0). Dacd comisurile buzelor depdqesc iiniile verti'cale., gura este prea rnare, iar.' dacd nu ating aceastd linie, este pre'a mic5. 2) Grosimeo: trebuie sd fie egald partea mediand a buzei inferioare cu cea su,perioard ' 3) Indl.timeo. Punctele cele rnai ridicate ale buzei stlperioare trebtrie sd se gdse'asci in dreptu'l mijlocului ndrirlor (fig. B1). 4) Amplasare'o pe fnfd. Distanla dintre nas gi buza supetioarS_ tre',buie'sd fie egal6 cu jumitatea distanlei dintre virful tbdrbiei q;i buza inferio,ard. . '

chiar credesubtur 3:.f,.iili["ei,ili1', i: !i?:,H;:l 1T de ochii gtobuf;.ilfig.'Zgl. -' !''lvrrrvqu spr ochi in sens invers f'a1ir

il:,!i",

372
373
'+.;.t

Fl8. At. +lmplasaoaro ideale.

rea proeminenIelor buzei superi-

#
-_
Ei pe

fis'
Se Ptldreazd

buzelor sub{iri' 82' Macbiaiul corector al

(1 -)

Fig. 80. Lungimea buzelor ideale.

DE DESENARE

2. REGULI

GENERALE A BUZELOR

tqor buzele' - r^S; ;;f""" din-nou contunrl buzelor' pensula' ruj cu de Se api'icd di" ;;; "tout "" d'oud stfaturi de rui are drept scop sd dea Aplicarea pudrei intre orosifte, relief buzelor: -" b) Buze cd.rnoase pree vii' S" evit6 apiicarea rujurilor - Nu *e aa gtoiiln;in iartea rneaianl 11"'"I*,-^^ buzelor' nu se aplici pini Ia marginea

maro, gura fiind intredeschisS. Bui.a superioard se cdntr,rreazi din parrtea mediand spre comisuri (pina la,punctul fixat ca reper), intii o ju,mdtate, apoi cealaltd jumdtate. Buza inferio'ard se contureazd ,pornindu-se de la o cornisurd spre mijlccul buzei, intii o iumatate apoi cealaltd. b) Se verifici simetria desenului. c) Se observa da,ca desenul se potrivegte cu tipul de fata. cl) Se aplica rujul in interiorul conturului cu ajutorul unei pensule (ca la aplicarea rujului-r-r-rachiaj de zi). e) Se observa ca gr"osimea rujuiui sa nu fie prea mare. Este mai u$or a se adduga un strat in pius de ruj decit a-l indepdrta atunci cind este pl'ea gl'os.

o) Desenarea eonturu,lui buzelor se face cu un creion ro;u sau

buze :-----r r^ anrrrr a linie subtire in interiorul sublire de contur o Se deseneazi cu creionul b;iur" .,,I^tt.t-"ie sa ii" .mi$0rate din conturutui *"t.r.ol'uii;;;i;;.*"" ar fi vizlbil6 qi aspectul gro'sime mai. mult a" f-Z "otutiu'ut
1

- Fond'ul au tu'' ii ;;"" _fi ineffid

ar

pent|u a nu
pensulei.

1e

di';;f;iffi

rujur de buze

neted, il!r-:, strat sublire, tot cu aiutorul iiii R;i"lil-apfica

uniform

ii,,*t"cueemi-sy1!3::T',?,^I:""lih":::::il"i""$ll"iJli'T; ;;tji^',y.0."^:ii",:^,'::i:Hil ,,,fi"3'i.ii:':",ili:,::#ffibuzei dindu-i forrna unei curbe,T-"31; x-"nrrtrrrt


jun a",.[,i""J'E:T3;"':T;lJ"::i:1]ti:'*;r*1,*.:XrH'#':i"1,',*";a :,i",#l'H;' #;;";: u,iti.a,,-.e a e

3"illii.ilr'31".:

pini la ryni:Yr-a' i"H;lr:?ruj'u'l cu aju'torul pensulei (fie' 84)'

3.

CORECTURI

PENTRU DIFERITE TIPURI DE BUZE

a) Buze subtiri - Se contur.eazd buzele cu crei,on de eontur depdgindu-s,e usor conturuL natural ral buzelor (fig. 82). Se coloreazd bruzele eu un str,at subfire de ruj. Se foloseqte un ruj -viu colorat ; se aplice ruju,l cu pensu,la.

Machiaiut corector al buzelor c[rnoase.

buzeFis. 84- Machiaiul corector al -

ft; ;J coririsurilo

cEzute'

374

375'

corector

Fis.

AS.

Illachiajul

superioare cu proeminen(elc ascutitc'

al

buzei

Fig. 87. Machiajul corector gunii mari.

al

l;#,1,ll,l:,1.a

d) Brr;n sttnerioard' an proeminenre ascu{ite. se acopcra ctr fond iu p""i 1, ii,pil[;;;; ;;ti" r, I,"i!If
""es
e.i

o,.", a i,,

Fig. 88. I[achiajul corector al huzelor asimetrice.

contureazd-buza atenuindu-se printr-o - seascutit ar celor doua proeminentre, trdsdturd orizo.tali dindu-,e o ci-rbura a'moil5#:'
se des'eneazd urmdrindu-se conturul (figJ#."' * Se umple conturud cu r:uj folosindu_se
pensula.

g) Buzele asirnetrice

inferioard

natural

un strrat,subtire de pudrd. din nou un strat de ruj. f) Gura preo. ffwre. cind comisuriie ticale coborite din dreptul p"pif"i."-"^ buzelor depdgesc riniile ver_ - $e folose,gte un ruj de culoare.deschisd. * se eontu'sazd-buzere cu 5 mm in interiorui comisuriror, terminindu-se printr-o iinie oblicd (fig. Bi).-' ump,le contunil cu un ruj.aplicat cu pensuLa intr_un strat .**nl" i,, i,'

0""*r* - Se'pudreazd,cu * Se aplicd

e) Gura prea micd" Daca buzere nu atirg verticarere ce ar cobori din mijlocur'pupirei, g"r" ""t";i"i.'bo.u"tarea se face asLfer : Se folosesc rujuri rriu eolorate. * se d'eseneazS.conturul buzeror depaqindu-se cu 1-2 mm comisura buzelor (fig. 86). umple conturul cu un strat subtire de ruj, folosindu-.se

Se creioneazd in a,qa fel incit sd se dea simeLrie buzelor. Se incope creionare'a totdeauna din partea mai micd, mai sublir.e, cautind sd i se dea,fonna pau-tii rnai groase, mai lungi (fig. B8). Se apli,ca,cu pensu,la rujul intr-o cu.loare potrivita cu grosimea buzeior. h) Buzct superioctrd. mai groasd. dectt cea inf erioard. qi pudra se aplicd pina la rn*angiinea buzei supe- Fondui de ten rioare. Se deseneazd conturul buzei superioare pulin in interiorul conturului natu,ral. Buza inferioara'se deseneazd in mod normal (fig. Bg). - Se ump'Ie contu,rul cu ruj folosindu-se pensul,a. Pe buza superioard se aplica un strat mai sublire de ruj, iar pe buza inferioard, un strat mai gros pentru a restabili echilibrul. i) Buza inf erioard. mai groosd" decit cea superioard. Corectarea in acest caz se face invers. - Se contureazd buza inferioara cu 1-2 mm in intoriorul conturului natural, iar buza sr.r,perioari se centurreazd. norma! (fig._90). Se aplica rujul intr-un strat sublire pe buza inferioard.

de exemplu, partea stinga este rnai groasa decit partea dr,eaptd).

;- Se stabilegte pal.tea mediand a buzelor. Se studiazd cele doud jumatali ale buzelor inferioare qi supet'ioare (acestea pot avea un volum gi un desen care nu se aseamdii.

-?
Fig.
89.

,z-.

\7

-7

'/':\l==\

Fig.

aO.

Machiajul corector ai gurii mici.

Madhiajul corector al buzei


superioare.

Fig.

ee t?
gO.

Machiajul corector al buzei


inferioare.

'376

.377

*i_