Greierul si furnica , fabula de Alexandru Donici

Greierul în desfatare, Trecand vara cu cantare, Deodata se trezeste Ca afara viscoleste, Iar el de mancat nu are. La vecina sa furnica Alergand, cu lacrimi pica Si se roaga sa-i ajute, Cu hrana sa-l imprumute, Ca de foame sa nu moara, Numai pan' la primavara. Furnica l-a ascultat, Dar asa l-a întrebat: - Vara, cand eu adunam, Tu ce faceai? - Eu cantam In petrecere cu toti. - Ai cantat? Imi pare bine. Acum joaca, daca poti, Iar la vara fa ca mine.

fara umbra de farama. niscai boabe de secara. voi plati cinstit cucoana. fabula de Jean de La Fontaine Petrecuse cu chitara toata vara.Greierele si furnica . Insa iata ca-ntr-o zi cand vifornita porni. are un ponos al ei: nu-i din fire darnica si-i raspunde cam rastit: -Astă-vara ce-ai patit? -Daca nu e cu banat. pan’ la vara. harnica. zi şi noapte am cantat pentru mine. fara rama. -“Pe cuvant de lighioana. cu dobanzi. pentru toti… -„Joaca astazi daca poti!” . Greierele se trezi fara musca . Ce sa faca?…Hai sa ceara la Furnica. cu tot ce vrei!…” Dar Furnica.

Leul şi iepurele. 1835 În revista moscovită “Teleskop” apare articolul lui A. Stigleţul şi ciocârlanul. Autorul şi hoţul. Vulpea în livadă. unchiul după mamă. Ţăranul şi oaia. care a decedat în curând. Calul şi călăreţul. a doua şi Fabule. Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. aceasta din urmă cuprinzând 25 de fabule (Înfiinţarea fabulei. Ţăra. lăsându-i doi copii. blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici). Parnas. Lupul şi motanul. Norocul în vizită.Puşkin. broasca şi ştiuca. Poetul şi bogatul) şi 5 poezii (Dlui Grigore Alexandrescu. 1839 În “Albina românească“ apare poezia Amoriu şi prieteşug (ulterior Prieteşugul şi amorul). Lupul şi şoarecul. fiica lui Costache Rosseti-Bălănescu. Donici donează Epitropiei Învăţăturilor publice 100 de exemplare Fabule. în vârstă de 46 de ani. pe termen de 3 ani. Cartea I. Pietrenii şi Bistriţa. Momiţa şi oglinda. Elefantul în domnie. Lupul la pieire. Gâştele. Doi câini. 1840 Apare Fabule. ţinutul Orhei. Cartea a II-a şi 10 exemplare Poezii de G.tele. Iaşi. Înţeleptul şi magnatul. Pieptenul. născută Lambrino. unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825. Lupul şi cucul. Vulpea şi măgarul. Krâlov şi al poemului Ţiganii de A. Bărbatul cu trei femei. cuprin. 1842 Apare Fabule.nul şi calul. Şoarecul şi guzganul. Lupul şi lupuşorul. Pizmătareţul şi şarpele. Alexandrescu. Teiul şi stejarii. Vulpea şi bursucul. Spre sfârşitul acelui an. Ursul la priseci. Cheltuitorul şi rândunica.1 din Sankt-Petersburg. Două poloboace. Hâjdeu Literaţi basarabeni. Era primul copil din cei patru băieţi ai clucerului Dimitrie Donici şi ai Elenei. probabil în decembrie. Liliacul şi rândunelele. Lupul nazâr. tipărită tot atunci la . La hărăzirea fabulei Râul şi heleşteul. Florile. Măgarul şi privighe. Iaşi. Mun. la Cantora “Daciei literare”. Împărţeala. Vulturul şi paingul. Vulpea pedepsită. Măgarul. Zi întâi aprili). Leul la vânat. Cartea a II-a. Furnica. 1841 Se căsătoreşte cu Profira. de tuberculoză. Morarul. se stabileşte cu traiul în Principatul Moldovei. Donici este prezentat ca traducător talentat al fabulelor lui I.1760). Antereul lui Arvinte. în care A. Naş a fost Iancu Lambrino. Fierul şi argintul. Racul. Râul şi heleşteul. ed. 16 iunie A. clucerul Dimitrie. Aceasta îi va naşte 10 copii.zând fabulele: Vulturul şi albina. Momiţa şi două mâţe. Epigramă. Prieteşugul şi amorul. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului. Oracolul. fiica vornicului Scarlat Krupenski. Greierul şi furnica. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeţi nr. la Cantora “Foaiei săteşti”. Se căsătoreşte cu Maria. Veveriţa.Fisa autor Alexandru Donici 1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai. 1829 4 noiembrie La Iaşi se stinge din viaţă unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n. Cartea I. Calul şi măgarul.toarea. 1831 7 iulie Este ales asesor din partea nobilimii în Judecătoria regională a conştiinţei. Galbănul. Doi raci.

C. Calul şi călăreţul. Vulpea în livadă. T.Cantora “Foaiei săteşti” prin stăruinţa şi cheltuiala în parte” a donatorului. pentru a-şi aranja doi copii la studii şi a-şi căuta de sănătate. Ştiuca şi motanul. Este ales membru al Divanului obştesc. 1862 A. Vulturul şi paingul. Măgarul şi privighetoarea. rămânând totodată prezident al Divanului de Întărituri. în traducere din ruseşte. Greierul şi furnica.. T. 1852 În “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1852” apar fabulele Două mance şi un copil şi Trecătorii şi căţeii. I se conferă rangul de vornic. Piatra care suferise de incendiu. 1855 iulie-august Călătoreşte la Paris. Lupul nazâr. Lupul şi şoarecul. broasca şi ştiuca. alături de Gr. Donici. împreună cu M. Kogălniceanu. În 1861 A. începându-şi activitatea în această calitate la 1 noiembrie din acel an. în “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1857” (Iaşi) se publică fabula Frunzele şi rădăcina şi poezia Stelele. A. Cartea a II-a: Fierul şi argintul. Bărbatul cu trei femei. inimă şi literatură“). 1853-1854 În ziarul “Săptămâna” sunt retipărite fabulele: Veveriţa. este numit într-o comisie pentru cercetarea autenticităţii unui Fragment istoric. Antereul lui Arvinte. Pizmătareţul şi şarpele. este numit într-o comisie însărcinată cu tipărirea Hronicului românilor de Gheorghe Şincai. 7 iulie S-a pus piatra de temelie a unei şcoli publice în or. Donici. precum şi un fragment din Memoarul brigadierului Maureau de Brasey. Bojincă. A. partea I) e retipărită fabula Focul şi statuia de ceară din Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh . Lupul şi cucul. Muştele şi albina. în ziarul “Săptămâna”. Momiţa şi două mâţe. Neguţătorul. G. Donici e numit prin ofis domnesc de către Grigore Ghica prezident al Divanului de Întărituri. Boldur-Costachi. Pieptenul. Donici publică în “Revista română“ câteva fabule şi poezii: Dorinţa românului din 1862. Donici publică în ziarul “Viitorul” fabulele Carele cu oale. Prin ofis domnesc A. În Lepturariu rumânesc. precum mărturisea el. august A. Turma şi câinele. pe atunci prezident al tribunalului. Gh. 1851 Se publică fabulele Bondarul mizantrop (“Zimbrul”) şi Umbra şi omul (“Calendar pentru poporul românesc pe anul 1851”). alcătuit de A. Ursul la priseci. în “Opiniunea” — fabula Presura. a citit actul de fundaţie. 1852 22 ianuarie. Asachi. Fierul şi argintul. Laurian. 25 septembrie E avansat la postul de membru al Curţii de Apel. Înfiinţarea fabulei. Donici. Lermontov). Vulturul şi albina. Panu şi M. 1850 18 mai Este numit prezident al Judecătoriei ţinutului Neamţ. Negruzzi. Lupul şi lupuşorul. Kogălniceanu. Pumnul (tomul 2. Vulpea şi măgarul. — Capra şi iada. Fabula Muştele şi albina apare concomitent şi în “Revista Carpaţilor”. Racul. Teiul şi stejarii. inimă şi literatură“. reprodusă în “Foaie pentru minte. În “Foaie pentru minte. 1847 În “Albina românească“ apar fabulele Bricele şi Câinele lătrând (publicată concomitent în “Curierul românesc” şi în “Foaie pen. Asachi a ţinut o scurtă cuvântare. Vulpea şi bursucul. iar aga A. La Ceahlău. Leul şi iepurele. Gâştele. în ziarul “Buciumul” — poezia La Buciumul. Săulescu. Hurmuzachi. Vulpea pedepsită. Torentele şi oamenii (traducere din poetul rus M. Cu acest prilej Gh. redactat de C. Măgarul. inimă şi literatură“ au fost reproduse din Fabule. 1853 În “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1853” se publică fabula Vulpea duioasă. Cuza. 1857 În “Calendar pentru poporul românesc” (Braşov) se publică fabula Turma şi câinele. Parnas. despre bătălia din anul 1711 de la Stănileşti pe Prut. publicat de G. Codrescu şi D.tru minte.

El a îmbogăţit considerabil povestirile simple pe care fabulişti anteriori se mulţumiseră să le redea identic. partea I) sunt retipărite fabu. cu Marie Héricart. din 1673 a făcut parte din cercul salonului doamnei de La Sabliére. Vulpea şi măgarul.lele: Florile. controlor general al Finanţelor. Timp de 20 de ani. În 1683 devine membru al Academiei Franceze. ci le-a luat mai cu seamă din Esop.Cantemir. de la est-asiatici. urmate de alte 5 cărţi scrise între 1678-1679 şi o a douăsprezecea carte 1693. Excelează în caracterizarea rapidă a personajelor sale. iar în cazul celei de a doua culegeri. Fabulele reprezintă indiscutabil vârful realizărilor lui La Fontanine. totuşi cele mai importante contracte le are la Paris şi îşi petrece aici cei mai productivi ani ca scriitori. În 1657 devine unul dintre protejaţii lui Nicolas Fouquet. într-o familie de burghezi. poet ale cărui Fabule se plasează printre cele mai mari capodopere ale literaturii franceze. Donici se stinge din viaţă la Piatra-Neamţ JEAN DE LA FOTAINE FISA DE AUTOR (1621-1695) Născut la Château-Thierry. Lupul şi cucul. Vulturul şi albina.lică fabulele Împărţeala şi Muntele. celebru loc de întâlnire al oamenilor de ştiinţă. 1864 În Lepturariu rumânesc (tomul 4. La Fontaine n a inventat materialul din Fabule. Se căsătoreşte. A. Pizmătareţul şi şarpele. La Fontaine s-a născut în regiunea Champange. Gâştele. Fabulele din cea de a două culegere dovedesc o mai mare îndemânare tehnică decât cele din prima. în 1647. Între 1652 şi 1671 lucrează ca inspector al pădurilor si apelor. Primele 6 cărţi au fost publicate în 1668. În cea de-a douăsprezecea carte se simte un declin al talentului său. filozofilor şi scriitorilor. Tot aici se pub. Râul şi heleşteul. dar se despart ]n 1658. Vulpea şi bursucul. Galbănul. dând uneori indicaţii de .

regie. intim cu Moliére. În cele 240 de poeme este prezentată o diversitate de subiecte. Madame de Sevigné. Deşi nu a fost după a exagerat legenda. idile. el îi numără printre prietenii săi. oglindind adesea ierarhia socială a vremii. Unele fabule sunt adevărate elegii. epistole sau meditaţii poetice. Boileau şi Racine. cum să se mişte. Madame de La Fayette şi mulţi alţi scriitori. Evocă farmecul peren al satului. ca şi pe La Rochefoucauld. .

cititorii. impreuna cu Liviu Rebreanu. Ceea ce da farmec povestirii este taina care se cere dezvaluita si la care noi. In timp ce studia la gimnaziu. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata . Soimii . dominarea trairilor.Povestiri.si-a consacrat extrem de bogata sa creatie artistica. intentioneaza a alcatui. linga Mihai Eminescu. in 21 octombrie. este. ajungem treptat.Sadoveanu e un mare povestitor. El vede istoria ca pe o scena imensa. la Congresul de la Berlin. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897.T. prin lecturi reluate. . surprins in iferite ipostaze si intruchipari si evocat in felurite momente. fata de razesi. incepind cu luna ianuarie. adunata in peste 120 de volume.Codreanu si Gr. M.S. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata. la Pascani. impreuna cu Tudor Sarghezi. In decembrie. incepind din cele mai indepartate timpuri ale alcatuirii fiintei neamului si pina in contemporanietate.Mihail Sadoveanu-FISA DE AUTOR Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880.una dintre principalele si maiestuasele coloane de lumina ale culturii si ale existentei noastre .Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. Luat in totalitate. In 1936 M. In 1919 editeaza. atras de "epopeic.Topirceanu. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. (George Calinescu) Epoca in care scrie Sadoveanu este epoca marelui roman realist. renuntind. dar si cu pseudonimul M. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii. intr-un spatiu epopeic..Cobuz. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. legendar si mitic. unui singur erou: poporul roman. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. descoperindu-i muzica. Tudor Arghezi si altii. Crisma lui Mos Precu. starea de echilibru si semnificatia tacerii sadoveniene. M. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. Dureri inabusite. G. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. Colaboreaza la revista "Samanatorul". mitic si tragic".in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. insa. M. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). la Iasi. din lipsa de izvoare. Genoveva de Brabant.Mihai Sadoveanu . al treilea mare Mihai din istoria poporului roman" . semnind cu numele sau.D.. un scriitor de tip "arhaic". Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni.a. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". dar si a romanului modern..Popa scot. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. in 1896.Cocea.Sadoveanu. asadar.Ibraileanu. Cel ce a fost supranumit "Ceahlaul prozei romanesti" sau "Stefan cel Mare al literaturii romane" ori ".. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. la Cimitirul Bellu. N. La moartea lui G. Sadoveanu " . impreuna cu un coleg. revista lunara Insemnari iesene. revista Insemnari literare.

Evenimentul. 2 iulie 1914. Foarte apreciat de Nicolae Iorga. loc cu o încântătoare priveliște de care scriitorul își va aminti. A participat activ la înființarea Societății Scriitorilor Români în 1908. colonel și al Pulcheriei. nemâzgălit. în care a relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor. Nucul lui Odobac (1910). apoi intră la Școala de Ofițeri de Infanterie. 1907 Odată!. al cărei președinte a fost între 1911-1912. de o prea mare sensibilitate și concentrare. precum și faptul că locuind în aproprierea cazărmilor a avut deseori ocazia să vadă armele. Pulheria Antipa.Emil Gârleanu fisa de autor (n. Începe liceul la Iași în 1889 dar se retrage și se înscrie la Școala fiilor de Militari. în care sunt evocați boieri de viță veche. care i-a ruinat. Ulterior. superiori lumii noi. d. Sămănătorul. a fost redactor la revista sămănătoristă „Făt-Frumos” și colaborator la „Convorbiri critice”.Părinții. Convorbiri literare. 5 ianuarie 1878. regizor.  A debutat cu volumul Bătrânii (1905). 1908 . Părinții locuiau în apropierea Copoului. animalelor și plantelor. lăsând copilul în grija unor mătuși din Iași. dezvoltă tot o temă semănătoristă: dispariția țărănimii patriarhale și a obiceiurilor tradiționale. patriarhali și visători. păsărilor. editat de Creangă. își îngrijorează mama prin îndelungile lui stări de visare. Câmpulung) a fost un prozator.A debutat la revista ieșeană „Arhiva” în 1900 cu schița Dragul mamei și cu poezia Iubitei sub pseudonimul Emilgar. Flacăra. Iași. manualul e întreg. Schițe din război. se despart. în fața grădinii lui Vodă Sturza. născută Antipa. 1907 Într-o zi de mai.  Un alt volum. Albina. Luceafărul. Fiul lui Emanoil Gârleanu. unde devine coleg cu Gheorghe Brăescu. căruia îi dedică volumul de debut. Copil ciudat. 1908 1877. de origine greacă. aparținând unei familii de răzeși din Bacău și mama. unde devine coleg cu Jean Bart.Doi factori l-au îndrumat însă spre cariera armelor: influența tatălui. apoi devine discipol al lui Mihail Dragomirescu. locotenent colonelul Emanoil Gârleanu. scenarist de film și jurnalist român. burgheze. S-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878. Se juca de-a soldații și citea cu nesaț "Povățuitorul copiilor". A colaborat la revistele Arhiva. etc. când îl află printre cărți uitate.  Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu este Din lumea celor care nu cuvântă (1910). care iau cultivat înclinarea spre duioșie și frumos. interzisă de regulamentul militar. Reprezentant de frunte al Semănătorismului. [necesită citare] După ani. A fost sublocotenent în armata română dar este exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică. Alte opere     Cea dintâi durere.

1964. îngrijite de T.      Punga. 1915 O lacrimă pe-o geană.Negoiescu. . postum Scenarist si regizor  A regizat filmul „Cetatea Neamțului” (1914) și a scris scenariul pentru filmul "Dragoste la mănăstire" (1914). 1955. 1919 Opere alese   Opere alese. Vârgolici. 1915 Povești din țară. 1916 Culegătorul de rouă. 1909 Trei vedenii 1910 Amintiri și schițe 1910 Visul lui Pillat. îngrijite de I. postum Scrieri alese.

cum o supără şi cozile împletite prea strâns. Toată lumea mă strigă Luchi. Doamna se uită la mine şi râde. Pupitrul e înalt. Dar nu răspund. .. Casian Alexandra are şorţ negru. ca la căţei! Toate fetele se uită la mine. la fetiţa asta nouă pe care-o cheamă Casian Alexandra şi pe care parcă n-o cunosc. ca să se isprăvească odată. Parcă vrea să-şi rupă frânghiuţa şi s-o ia la fugă. strâmb. . Are-un dinte de aur. Aşa-i de caraghios să te strige cineva Casian Alexandra! Ca şi cum ar striga-o tata pe mama. uitându-mă urât spre zburlită.Cum îţi zice mama acasă? stăruie doamna tot blând. ciorapi lungi prinşi cu gumă de pieptăraş. Intrăm în clasă. . dar c-un fel de nerăbdare parcă. Ştiu. că se aude cum îşi strigă Hună.Luchi! sare de lângă mine.. pe-o margine de bancă. Şi dintr-o dată mi-e ruşine de numele meu. care-o supără puţin. în loc de Catia. în picioare. Luchi. covrigeii lui săraţi. drept în faţă. E aşa de linişte. Casian Ecaterina. Fetele se foiesc o vreme. bocănind. pe stradă. Stă cuminte cu mâinile pe pupitru şi i-e ruşine că o cheamă Luchi. mi-e ruşine de mine. şi guler de pichet alb.Casian Alexandra! E numele meu.. mi-e ruşine de tot. speriat. . răpezind înainte două degete ascuţite. Mă ridic în vârful picioarelor.. Mă aşez la locul meu şi mă uit la mine.. Nu mă mai întreabă nimeni nimic. mă sprijin în coate şi abia izbutesc să mă aşez. dar ochii lor împung şi dor.. pe urmă se astâmpără.. Încă nu râd.. Simt în jurul meu râsul stăpânit al clasei. Îmi vine-a râde.. Pe mine nu mă strigă nimeni aşa. Casian Alexandra! răspund repede. ca pe căţei.Nu-i adevărat! Acasă. care-i trag ochii spre tâmple ca la chinezoaice. de sub care nu i se mai văd genunchii. mama îmi zice. S-a isprăvit. Cum te cheamă? Am uitat că banca e înaltă şi cad de sus..Cu mata vorbesc fetiţo. .A MURIT LUCHI de otilia cazimir Un clopoţel a început să se smucească deasupra uşii. . una bondoacă si zburlită.

Dar vântul le umflă penele şi le suflă jos. În locul ei o şcolăriţă cuminte clipeşte mărunţel şi-şi înghite lacrimile care au. ca printr-o ploaie măruntă şi deasă. Luchi era mică. Dar Luchi nu mai este nicăieri.. A murit Luchi. A rămas pe undeva pe-acasă. Luchi? Poate că ar plânge. . N-o cheamă Luchi... Liniile se strâmbă.. Cum să nu cadă ciorile. printre resturile de jucării pe care nu le mai ştie ce-au fost şi care nu mai au nume... Două ciori încearcă să se aşeze alături pe spiţele crucii.Ce ai. Turnul stă acum hait... . un gust de cenuşă. Luchi era proastă. crucea s-a întors ca semnul înmulţirii. doamnă. pătrat şi greu. Le văd întâi limpede. Dacă doamna ar fi întrebato: . pe urmă cenuşiu.Ce ai. Şi doar nu plâng. Nu i-e rău lui Casian. Casian? Ţi-e rău! .Nu. pentru întâia oară. Şi ar fi mai bine.. într-o dimineaţă de Crăciun.. I-e milă. poate în lădiţa din cămară. săracele? Ceva fierbinte îmi frige obrajii reci.. Luchi nu mai este.. Lui Casian Alexandra i-e milă de Luchi. Luchi era caraghioasă. ca de păpuşa moartă căreia i-a cules ochii verzi şi reci de pe covor.. demult.. îi vine să plângă în gura mare şi nu poate. Mă uit la turnul bisericii.Dar nu-i adevărat. Luchi a murit. Luchi era fericită.

Iași) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu. La revista Viața românească l-a cunoscut pe George Topîrceanu. A urmat cursurile liceale și universitare la Iași... Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. păsările. Uneori cântam. le povesteam nepoților mei. .R. iar cea dintâi <Otilie> pe care am întâlnit-o în viață fetița cu care am stat în bancă în clasa primară . oraș în care și-a petrecut întreaga viață. am început să scriu pentru ei. A debutat în anul 1912 în revistă Viața românească.d. scriindu-le poezii vesele cu o nuanță ușoară de ironie”. Cotu Vameș. că numele acesta. de care nu mă despărțeau decât câțiva ani. fetița nu răspunde. În Iași se află Casa Memorială „Otilia Cazimir”. pentru că pe ea toată lumea o strigă Luchi. Mă jucam singură. Mica poetă se simte rușinată și își spune în sinea ei: „Mi-e rușine de numele meu.. după atâta amar de ani. când se topeau zăpezile”. ? (1954). I (1964) [1]. abia mai târziu.Otilia Cazimir FISA DE AUTOR (n. În anii 1937-1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova. pe care totuși l-am purtat cu cinste. Totul se datorează pasiunii mele precoce pentru astronomie. despre stele”. 12 februarie 1894. 8 iunie 1967. județul Neamț . cl. (1943). Toți erau mai mari decât mine. Când eram o <<mătușică>> abia ieșită din școala primară. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane. nu mi-a plăcut niciodată. când fetița a crescut și a devenit elevă. mi-e rușine de tot!”. grasă și buboasă. A fost cel de-al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu. În copilărie a simțit lipsa prietenilor de joacă: „Am fost o fetiță tare cuminte. Pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1927). Părinții îi spuneau în copilărie Luchi. Premiul Național pentru Literatură (1937). Și-a petrecut copilăria în satul natal și a început să scrie poezii de când era mică. Ordinul Muncii cl. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume: „Dați-mi voie să vă mărturisesc. Mă sfiam de toți. Atunci când este strigată de învățătoare pe numele ei adevărat. O colegă îi explică învățătoarei că acasă i se spune „Luchi.”. M-am apropiat de ei văzând. vizitată de cititorii de toate vârstele. Alteori priveam gâzele.S.. Din proza sa autobiografică A murit Luchi reiese că numele Luchi dispare odată cu intrarea în școală. cunoscută ca autoare a unor versuri pentru copii. Premiul Femina (1928). mi-e rușine de mine.era proastă. în care își va tipări majoritatea scrierilor. „Am început prin a spune copiilor povești și. PremiulS. ca la căței!”. Între ei s-a legat o strânsă prietenie și o adevărată poveste de dragoste. Otilia Cazimir iubea copiii și a început să realizeze creații literare pentru ei: „Gingășia copiilor ma cucerit dintotdeauna.

Balada unui greier mic Peste dealuri zgribulite. Stropi de tina. Blestemând Si lacrimând. Botezând natura uda C-un manunchi de ciumafai.George Toparceanu . Ca sa nu cer împrumut . mic. Guturai. la urcus. A venit asa. slaba si zaluda. Când se scutura de ciuda. deodata. Si cum vine de la munte. Peste tarini zdrentuite.. Lunga. Din casuta lui de huma A iesit un greierus.. Ca puteam si eu s-adun O graunta cât de mica.. Negru. Iar macesii de pe câmpuri O întâmpina în cale Cu grabite plecaciuni.. Toti ciulinii de pe vale Se pitesc prin vagauni. Împrejurul ei departe Risipeste-n evantai Ploi marunte. Toamna gri. Doar pe coasta. Frunze moarte. muiat în tus Si pe-aripi pudrat cu bruma: . Toamna cea întunecata. Nu credeam c-o sa mai vii Înainte de Craciun.Cri-cri-cri.

20 martie 1886. apoi. George Topîrceanu s-a născut in București la data de 20 martie 1886[1]. publicând primele încercări.. amândoi originari din părțile Sibiului. Zise el cu glas sfârsit Ridicând un piciorus. Revine la București și se înscrie la liceul Matei Basarab până în clasa a IV-a[2].1895 și o continuă pe valea Topologului. Revista ilustrată. Revista noastră. unde părinții se stabilesc o vreme. Toamna gri. Si-apoi umple lumea toata Ca m-am dus si i-am cerut.d. memorialist și publicistromân. județul Argeș. Top” la revista umoristică Belgia Orientului (1904). În paralel.[5]). îl cheamă la Iași (1911). Cocea.La vecina mea furnica.[3]. prozator. ca subsecretar de redacție la Viața românească (Topîrceanu: conferința „Cum am devenit ieșean". Dar de-acus s-a ispravit. membru corespondent al Academiei Române din 1936. Dar de-acus. Iași) a fost un poet. cu pauze de șomaj și de viață boemiană. O. la Suici. În 1909 publică în Viața românească parodia Răspunsul micilor funcționari. cu romantismul desuet. Debutează încă din liceu. ca o replică la Caleidoscopul (1908) lui A. Sămănătorul. Prima încercare literară datează din timpul școlii primare și este primită cu răceală de colegul mituit cu „o peniță și doi nasturi” pentru a-i folosi de public [4]. ca profesor suplinitor. București . Cri-cri-cri. sentimentalizarea . Sava (1898 . apoi la Sf. Ramuri. Iosif și Dimitrie Anghel) prin care se face remarcat în lumea literară. pe care o părăsește pentru cea de litere.. Neamul românesc literar. Topîrceanu abandonează faza adolescentină a creației sale. Spiruharetul. După absolvire intră funcționar la Casa Bisericii.. la 19 ani. a publicat și la alte reviste: Duminica.. ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu și al Paraschivei. sub pseudonimul „G. Viața socială a lui Nicolae D. țesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena ". 7 mai 1937. Tare-s mic si necajit! George Topîrceanu-FISA DE AUTOR George Topîrceanu (n. activitatea la Viața românească și influența lui Ibrăileanu. se înscrie la facultatea de drept (1906). Mirea (pseudonim al lui Șt.1906). Garabet Ibrăileanu (cu care întreține o interesantă corespondență). Fi'ndca nu-mi da niciodata. fără a termina studiile. Începe școala primară la București intre ani 1893 . Odată cu stabilirea la Iași.

poetul”[7]. cu care a avut un fiu unic. publicat postum în 1938). În 1936 este ales Membru corespondent al Academiei. Tudor Arghezi. Între 1912 . Rădulescu. Gala Galaction. Scrisori fără adresă. cu retorismul lor patriotard-sforăitor și idilismul desuet[6]. pentru care obține în 1926Premiul Național de Poezie. apoi secretar de redacție la Viața românească. Migdale amare. La despărțirea de adolescență invocă clemența criticii postume: „O. Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu. Popa revista „Însemnări ieșene” ca un ultim efort creator. la Turtucaia(1916). La Iași încearcă să-și termine studiile de filozofie dar este mobilizat și participă la campania din Bulgaria. . Rămâne în captivitate până în 1918. Sevastos publică revista Teatrul. Întors la Iași. Pirin .Planina) se bucură de succes de public și de presă. căzând prizonier în primele zile. În 1916 debutează editorial cu două volume: Balade vesele și Parodii originale. grupare aflată în luptă polemică cu sămănătorismul lui Nicolae Iorga sau cu modernismul estetizant și importat de la Sburătorul lui Lovinescu. 1918). apoi la primul război mondial. publicarea romanului satiric Minunile Sfîntului Sisoe (neterminat. Ulterior. redactează împreună cu Sadoveanu revista Însemnări literare. Din această perioadă din ajunul Primului Război Mondial datează parodiile după Ion Minulescu.promotori ai simbolismului și ai modernismului .sau după Dimitrie Bolintineanu și Mircea Dem. În 1912 se căsătorește cu învățătoarea Victoria Iuga. Volumele sale (Balade vesele și triste. (București. Experiența celor două campanii și a prizonieratului va fi evocată în proza sa. se va înfiripa o poveste de dragoste discretă între el și poeta Otilia Cazimir. pornind spre noi orizonturi poetice. aflată sub influența lui Ibrăileanu. În anul 1934 începe în Revista fundațiilor regale. Că. dar căsnicia se va destrăma. (București. În ghiara lor. împreună cu M. baloanele de spumă În lacrimi grele iarăși se prefac.. (Topîrceanu: Prefață). 1920) și Pirin-Planina. rând pe rând. Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte. până la reapariția Vieții românești (1920). 1936). în care tovarășul de pușcă și de undiță este numit de Sadoveanu „prietenul meu. indulgentă Critică postumă. Amintiri din luptele de la Turtucaia.Nicolae Davidescu .excesivă și tendințele vădite spre filozofarea retorică. epizoduri tragice și comice din captivitate. ubsecretar. Prietenia cu Sadoveanu se reflectă și înPovestirile vânătorești. Să nu le-nțepi cu vârful unui ac. în special poezia.. Gheorghe.1913. precum Sadoveanu. Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare. (Iași. Deși bolnav de cancer la ficat întemeiază împreună cu Sadoveanu și Grigore T. al cărei prim-redactor va fi.

. Poetul a decedat la 7 mai în casa lui Demostene Botez. care fusese greu atacat în presa vremii și de protest față de huliganismul care lua amploare în presa română. într-un sanatoriu. Articolul acesta a fost publicat postum.Primăvara lui 1937 îl prinde la Viena. de unde trimite ziarului Adevărul literar (23 mai 1937) un pamflet de solidarizare cu Sadoveanu. la Iași.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful