Greierul si furnica , fabula de Alexandru Donici

Greierul în desfatare, Trecand vara cu cantare, Deodata se trezeste Ca afara viscoleste, Iar el de mancat nu are. La vecina sa furnica Alergand, cu lacrimi pica Si se roaga sa-i ajute, Cu hrana sa-l imprumute, Ca de foame sa nu moara, Numai pan' la primavara. Furnica l-a ascultat, Dar asa l-a întrebat: - Vara, cand eu adunam, Tu ce faceai? - Eu cantam In petrecere cu toti. - Ai cantat? Imi pare bine. Acum joaca, daca poti, Iar la vara fa ca mine.

Insa iata ca-ntr-o zi cand vifornita porni. pan’ la vara. Greierele se trezi fara musca . fabula de Jean de La Fontaine Petrecuse cu chitara toata vara. cu tot ce vrei!…” Dar Furnica. fara umbra de farama. fara rama. cu dobanzi. voi plati cinstit cucoana. Ce sa faca?…Hai sa ceara la Furnica. niscai boabe de secara. are un ponos al ei: nu-i din fire darnica si-i raspunde cam rastit: -Astă-vara ce-ai patit? -Daca nu e cu banat. -“Pe cuvant de lighioana. zi şi noapte am cantat pentru mine. harnica. pentru toti… -„Joaca astazi daca poti!” .Greierele si furnica .

la Cantora “Daciei literare”. a doua şi Fabule. Vulpea în livadă. de tuberculoză. Antereul lui Arvinte. clucerul Dimitrie.tele. Ţăranul şi oaia. Era primul copil din cei patru băieţi ai clucerului Dimitrie Donici şi ai Elenei. broasca şi ştiuca. Donici donează Epitropiei Învăţăturilor publice 100 de exemplare Fabule.1 din Sankt-Petersburg. Lupul şi lupuşorul. Aceasta îi va naşte 10 copii. Greierul şi furnica. 1839 În “Albina românească“ apare poezia Amoriu şi prieteşug (ulterior Prieteşugul şi amorul). Florile. cuprin.toarea. 1842 Apare Fabule. Furnica. Vulpea şi măgarul. Şoarecul şi guzganul. unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825. Naş a fost Iancu Lambrino.1760). Liliacul şi rândunelele. Veveriţa. Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Lupul şi cucul. Gâştele. La hărăzirea fabulei Râul şi heleşteul. Galbănul. Pieptenul. Ursul la priseci. 1840 Apare Fabule. aceasta din urmă cuprinzând 25 de fabule (Înfiinţarea fabulei. Cartea a II-a şi 10 exemplare Poezii de G. Vulpea şi bursucul. Lupul şi şoarecul.Fisa autor Alexandru Donici 1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai. Calul şi călăreţul. Lupul nazâr. Cartea I. Momiţa şi două mâţe. Râul şi heleşteul. Morarul. Vulpea pedepsită. Zi întâi aprili). 16 iunie A. fiica vornicului Scarlat Krupenski. tipărită tot atunci la . Cartea a II-a. Două poloboace. Calul şi măgarul.zând fabulele: Vulturul şi albina. Înţeleptul şi magnatul.Puşkin. Krâlov şi al poemului Ţiganii de A. Parnas. la Cantora “Foaiei săteşti”. în care A. Norocul în vizită. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeţi nr. Măgarul. Lupul la pieire. Spre sfârşitul acelui an. unchiul după mamă. Autorul şi hoţul. în vârstă de 46 de ani. 1829 4 noiembrie La Iaşi se stinge din viaţă unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n. Mun. blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici). Hâjdeu Literaţi basarabeni. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului. Măgarul şi privighe. Prieteşugul şi amorul. Doi câini. Pizmătareţul şi şarpele. Fierul şi argintul. Leul la vânat. Vulturul şi paingul. fiica lui Costache Rosseti-Bălănescu. care a decedat în curând. născută Lambrino. Lupul şi motanul. Alexandrescu. Elefantul în domnie. Racul. Teiul şi stejarii. Cheltuitorul şi rândunica. 1841 Se căsătoreşte cu Profira. Ţăra. Epigramă. probabil în decembrie. Iaşi. lăsându-i doi copii. pe termen de 3 ani. Pietrenii şi Bistriţa. Donici este prezentat ca traducător talentat al fabulelor lui I. Împărţeala. ed. Oracolul. se stabileşte cu traiul în Principatul Moldovei. Poetul şi bogatul) şi 5 poezii (Dlui Grigore Alexandrescu. Leul şi iepurele. Cartea I. Doi raci. Se căsătoreşte cu Maria. Stigleţul şi ciocârlanul. Bărbatul cu trei femei. Momiţa şi oglinda. Iaşi. ţinutul Orhei. 1831 7 iulie Este ales asesor din partea nobilimii în Judecătoria regională a conştiinţei.nul şi calul. 1835 În revista moscovită “Teleskop” apare articolul lui A.

Prin ofis domnesc A. Leul şi iepurele. publicat de G. Donici. alcătuit de A. inimă şi literatură“ au fost reproduse din Fabule.tru minte. rămânând totodată prezident al Divanului de Întărituri. Măgarul şi privighetoarea. Antereul lui Arvinte. Pumnul (tomul 2. Kogălniceanu. august A. în ziarul “Săptămâna”. 1850 18 mai Este numit prezident al Judecătoriei ţinutului Neamţ. alături de Gr. pentru a-şi aranja doi copii la studii şi a-şi căuta de sănătate. — Capra şi iada. 1855 iulie-august Călătoreşte la Paris.. T. Neguţătorul. Ştiuca şi motanul. reprodusă în “Foaie pentru minte. Asachi a ţinut o scurtă cuvântare. Laurian. Donici. Boldur-Costachi. Donici. începându-şi activitatea în această calitate la 1 noiembrie din acel an. Este ales membru al Divanului obştesc. inimă şi literatură“). Gâştele. pe atunci prezident al tribunalului. Lupul şi cucul. Ursul la priseci. Vulturul şi albina. Piatra care suferise de incendiu. inimă şi literatură“. Donici publică în ziarul “Viitorul” fabulele Carele cu oale. 1853 În “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1853” se publică fabula Vulpea duioasă. În Lepturariu rumânesc. în “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1857” (Iaşi) se publică fabula Frunzele şi rădăcina şi poezia Stelele. împreună cu M. Greierul şi furnica. Vulturul şi paingul. La Ceahlău. Cu acest prilej Gh. Înfiinţarea fabulei. Asachi. iar aga A. Donici e numit prin ofis domnesc de către Grigore Ghica prezident al Divanului de Întărituri. Panu şi M. Măgarul. Vulpea în livadă. C. Muştele şi albina. Săulescu. Vulpea pedepsită. redactat de C. Turma şi câinele. Bărbatul cu trei femei. Cuza. Hurmuzachi. despre bătălia din anul 1711 de la Stănileşti pe Prut. 1853-1854 În ziarul “Săptămâna” sunt retipărite fabulele: Veveriţa. G. precum mărturisea el. în ziarul “Buciumul” — poezia La Buciumul. în “Opiniunea” — fabula Presura. Torentele şi oamenii (traducere din poetul rus M. Lupul nazâr. Pizmătareţul şi şarpele. Lermontov). Kogălniceanu.Cantora “Foaiei săteşti” prin stăruinţa şi cheltuiala în parte” a donatorului. Fabula Muştele şi albina apare concomitent şi în “Revista Carpaţilor”. 7 iulie S-a pus piatra de temelie a unei şcoli publice în or. T. A. Teiul şi stejarii. Parnas. Calul şi călăreţul. Bojincă. Gh. Racul. Codrescu şi D. Cartea a II-a: Fierul şi argintul. În “Foaie pentru minte. Negruzzi. partea I) e retipărită fabula Focul şi statuia de ceară din Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh . Fierul şi argintul. 1851 Se publică fabulele Bondarul mizantrop (“Zimbrul”) şi Umbra şi omul (“Calendar pentru poporul românesc pe anul 1851”). 1852 22 ianuarie. Lupul şi şoarecul. Vulpea şi măgarul. a citit actul de fundaţie. 1852 În “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1852” apar fabulele Două mance şi un copil şi Trecătorii şi căţeii. 25 septembrie E avansat la postul de membru al Curţii de Apel. 1862 A. este numit într-o comisie însărcinată cu tipărirea Hronicului românilor de Gheorghe Şincai. broasca şi ştiuca. precum şi un fragment din Memoarul brigadierului Maureau de Brasey. este numit într-o comisie pentru cercetarea autenticităţii unui Fragment istoric. Donici publică în “Revista română“ câteva fabule şi poezii: Dorinţa românului din 1862. în traducere din ruseşte. Lupul şi lupuşorul. În 1861 A. 1847 În “Albina românească“ apar fabulele Bricele şi Câinele lătrând (publicată concomitent în “Curierul românesc” şi în “Foaie pen. Pieptenul. A. I se conferă rangul de vornic. Vulpea şi bursucul. 1857 În “Calendar pentru poporul românesc” (Braşov) se publică fabula Turma şi câinele. Momiţa şi două mâţe.

În 1657 devine unul dintre protejaţii lui Nicolas Fouquet. Excelează în caracterizarea rapidă a personajelor sale. dar se despart ]n 1658. dând uneori indicaţii de . A. Galbănul. Între 1652 şi 1671 lucrează ca inspector al pădurilor si apelor. Vulpea şi bursucul. Fabulele reprezintă indiscutabil vârful realizărilor lui La Fontanine. El a îmbogăţit considerabil povestirile simple pe care fabulişti anteriori se mulţumiseră să le redea identic. Tot aici se pub. de la est-asiatici. poet ale cărui Fabule se plasează printre cele mai mari capodopere ale literaturii franceze. În cea de-a douăsprezecea carte se simte un declin al talentului său. partea I) sunt retipărite fabu. filozofilor şi scriitorilor. totuşi cele mai importante contracte le are la Paris şi îşi petrece aici cei mai productivi ani ca scriitori. Vulturul şi albina. celebru loc de întâlnire al oamenilor de ştiinţă. În 1683 devine membru al Academiei Franceze. în 1647. Râul şi heleşteul. Pizmătareţul şi şarpele. Donici se stinge din viaţă la Piatra-Neamţ JEAN DE LA FOTAINE FISA DE AUTOR (1621-1695) Născut la Château-Thierry. La Fontaine s-a născut în regiunea Champange. controlor general al Finanţelor. Primele 6 cărţi au fost publicate în 1668. cu Marie Héricart. La Fontaine n a inventat materialul din Fabule.lele: Florile.lică fabulele Împărţeala şi Muntele. urmate de alte 5 cărţi scrise între 1678-1679 şi o a douăsprezecea carte 1693. ci le-a luat mai cu seamă din Esop. Gâştele.Cantemir. iar în cazul celei de a doua culegeri. Timp de 20 de ani. 1864 În Lepturariu rumânesc (tomul 4. din 1673 a făcut parte din cercul salonului doamnei de La Sabliére. Fabulele din cea de a două culegere dovedesc o mai mare îndemânare tehnică decât cele din prima. Vulpea şi măgarul. Lupul şi cucul. într-o familie de burghezi. Se căsătoreşte.

el îi numără printre prietenii săi. Madame de La Fayette şi mulţi alţi scriitori. În cele 240 de poeme este prezentată o diversitate de subiecte. oglindind adesea ierarhia socială a vremii. Deşi nu a fost după a exagerat legenda. Boileau şi Racine.regie. Madame de Sevigné. Unele fabule sunt adevărate elegii. Evocă farmecul peren al satului. intim cu Moliére. ca şi pe La Rochefoucauld. epistole sau meditaţii poetice. idile. . cum să se mişte.

(George Calinescu) Epoca in care scrie Sadoveanu este epoca marelui roman realist.. La moartea lui G. al treilea mare Mihai din istoria poporului roman" .in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie.Ibraileanu.Sadoveanu.Popa scot. mitic si tragic". intr-un spatiu epopeic. starea de echilibru si semnificatia tacerii sadoveniene. Cel ce a fost supranumit "Ceahlaul prozei romanesti" sau "Stefan cel Mare al literaturii romane" ori ". adunata in peste 120 de volume.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. revista Insemnari literare.Topirceanu. impreuna cu Tudor Sarghezi. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti".S. M. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In timp ce studia la gimnaziu. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. M. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. intentioneaza a alcatui. ajungem treptat. in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. dar si a romanului modern.Codreanu si Gr. In 1936 M. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. fata de razesi. Ceea ce da farmec povestirii este taina care se cere dezvaluita si la care noi. dominarea trairilor. El vede istoria ca pe o scena imensa.si-a consacrat extrem de bogata sa creatie artistica. in 1896. incepind din cele mai indepartate timpuri ale alcatuirii fiintei neamului si pina in contemporanietate. N.una dintre principalele si maiestuasele coloane de lumina ale culturii si ale existentei noastre . insa. G.T. Luat in totalitate.. un scriitor de tip "arhaic". In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. Sadoveanu " .Povestiri. in 21 octombrie. legendar si mitic. la Cimitirul Bellu. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. descoperindu-i muzica. In 1919 editeaza. cititorii. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. prin lecturi reluate. atras de "epopeic.Mihail Sadoveanu-FISA DE AUTOR Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880. renuntind. impreuna cu Liviu Rebreanu. Tudor Arghezi si altii. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii. M. la Iasi. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. Colaboreaza la revista "Samanatorul". Genoveva de Brabant. Dureri inabusite. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. In decembrie.Cobuz. dar si cu pseudonimul M. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). semnind cu numele sau. impreuna cu un coleg. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. Crisma lui Mos Precu. surprins in iferite ipostaze si intruchipari si evocat in felurite momente. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata. unui singur erou: poporul roman. la Congresul de la Berlin.Sadoveanu e un mare povestitor.a.Cocea. din lipsa de izvoare. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. la Pascani. incepind cu luna ianuarie.. Soimii . .Mihai Sadoveanu . este. asadar. revista lunara Insemnari iesene. linga Mihai Eminescu. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897.. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata .D.

în care a relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor. A participat activ la înființarea Societății Scriitorilor Români în 1908. Nucul lui Odobac (1910). Sămănătorul. A fost sublocotenent în armata română dar este exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică. Pulheria Antipa. Albina. interzisă de regulamentul militar.A debutat la revista ieșeană „Arhiva” în 1900 cu schița Dragul mamei și cu poezia Iubitei sub pseudonimul Emilgar. etc. apoi intră la Școala de Ofițeri de Infanterie.Părinții. Câmpulung) a fost un prozator. burgheze. loc cu o încântătoare priveliște de care scriitorul își va aminti. lăsând copilul în grija unor mătuși din Iași.  A debutat cu volumul Bătrânii (1905). unde devine coleg cu Gheorghe Brăescu. al cărei președinte a fost între 1911-1912. care iau cultivat înclinarea spre duioșie și frumos. colonel și al Pulcheriei. Evenimentul. născută Antipa. 2 iulie 1914. care i-a ruinat. d. Copil ciudat. 1907 Odată!. Iași. Convorbiri literare. patriarhali și visători. în fața grădinii lui Vodă Sturza. superiori lumii noi. [necesită citare] După ani. se despart.Doi factori l-au îndrumat însă spre cariera armelor: influența tatălui. Părinții locuiau în apropierea Copoului. 1908 . Ulterior. își îngrijorează mama prin îndelungile lui stări de visare.  Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu este Din lumea celor care nu cuvântă (1910). manualul e întreg. regizor.  Un alt volum. de o prea mare sensibilitate și concentrare. când îl află printre cărți uitate. scenarist de film și jurnalist român. Reprezentant de frunte al Semănătorismului. a fost redactor la revista sămănătoristă „Făt-Frumos” și colaborator la „Convorbiri critice”. 1908 1877. apoi devine discipol al lui Mihail Dragomirescu. în care sunt evocați boieri de viță veche. editat de Creangă. Foarte apreciat de Nicolae Iorga. unde devine coleg cu Jean Bart. Alte opere     Cea dintâi durere.Emil Gârleanu fisa de autor (n. 1907 Într-o zi de mai. A colaborat la revistele Arhiva. precum și faptul că locuind în aproprierea cazărmilor a avut deseori ocazia să vadă armele. S-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878. Schițe din război. dezvoltă tot o temă semănătoristă: dispariția țărănimii patriarhale și a obiceiurilor tradiționale. locotenent colonelul Emanoil Gârleanu. păsărilor. Luceafărul. Începe liceul la Iași în 1889 dar se retrage și se înscrie la Școala fiilor de Militari. Flacăra. aparținând unei familii de răzeși din Bacău și mama. animalelor și plantelor. Se juca de-a soldații și citea cu nesaț "Povățuitorul copiilor". căruia îi dedică volumul de debut. nemâzgălit. 5 ianuarie 1878. de origine greacă. Fiul lui Emanoil Gârleanu.

postum Scenarist si regizor  A regizat filmul „Cetatea Neamțului” (1914) și a scris scenariul pentru filmul "Dragoste la mănăstire" (1914). postum Scrieri alese. 1919 Opere alese   Opere alese. 1955. 1916 Culegătorul de rouă. 1909 Trei vedenii 1910 Amintiri și schițe 1910 Visul lui Pillat. 1915 Povești din țară. 1964. îngrijite de I. . îngrijite de T. 1915 O lacrimă pe-o geană.Negoiescu. Vârgolici.      Punga.

covrigeii lui săraţi. Doamna se uită la mine şi râde. cum o supără şi cozile împletite prea strâns. Casian Alexandra are şorţ negru. care-i trag ochii spre tâmple ca la chinezoaice. una bondoacă si zburlită. uitându-mă urât spre zburlită. Simt în jurul meu râsul stăpânit al clasei. de sub care nu i se mai văd genunchii. Şi dintr-o dată mi-e ruşine de numele meu. Casian Ecaterina. la fetiţa asta nouă pe care-o cheamă Casian Alexandra şi pe care parcă n-o cunosc. mi-e ruşine de mine. strâmb. Fetele se foiesc o vreme. Încă nu râd.A MURIT LUCHI de otilia cazimir Un clopoţel a început să se smucească deasupra uşii. Mă aşez la locul meu şi mă uit la mine. Parcă vrea să-şi rupă frânghiuţa şi s-o ia la fugă. ciorapi lungi prinşi cu gumă de pieptăraş. Intrăm în clasă.. mă sprijin în coate şi abia izbutesc să mă aşez. mi-e ruşine de tot. pe-o margine de bancă. . ca să se isprăvească odată... speriat. .. ca pe căţei. mama îmi zice. că se aude cum îşi strigă Hună. S-a isprăvit. pe stradă. în loc de Catia. drept în faţă. care-o supără puţin.. Cum te cheamă? Am uitat că banca e înaltă şi cad de sus. . . ca la căţei! Toate fetele se uită la mine. Îmi vine-a râde. Ştiu. Dar nu răspund. Casian Alexandra! răspund repede.Casian Alexandra! E numele meu. E aşa de linişte. Toată lumea mă strigă Luchi. Pupitrul e înalt. şi guler de pichet alb.. Pe mine nu mă strigă nimeni aşa. dar c-un fel de nerăbdare parcă. . Nu mă mai întreabă nimeni nimic. Stă cuminte cu mâinile pe pupitru şi i-e ruşine că o cheamă Luchi.Cum îţi zice mama acasă? stăruie doamna tot blând..Cu mata vorbesc fetiţo. dar ochii lor împung şi dor. . Mă ridic în vârful picioarelor. răpezind înainte două degete ascuţite.Nu-i adevărat! Acasă. pe urmă se astâmpără. Luchi..Luchi! sare de lângă mine. în picioare. bocănind. Aşa-i de caraghios să te strige cineva Casian Alexandra! Ca şi cum ar striga-o tata pe mama... Are-un dinte de aur.

demult... Două ciori încearcă să se aşeze alături pe spiţele crucii. .Nu.. Nu i-e rău lui Casian. Liniile se strâmbă. un gust de cenuşă. într-o dimineaţă de Crăciun.. poate în lădiţa din cămară. Lui Casian Alexandra i-e milă de Luchi. Luchi nu mai este. pătrat şi greu.Ce ai.. doamnă.. Dar vântul le umflă penele şi le suflă jos.. Turnul stă acum hait. Luchi a murit. Şi doar nu plâng. Casian? Ţi-e rău! . pentru întâia oară. Luchi era mică. pe urmă cenuşiu... Mă uit la turnul bisericii. Dar Luchi nu mai este nicăieri. . Luchi era fericită..Ce ai. Luchi? Poate că ar plânge.. printre resturile de jucării pe care nu le mai ştie ce-au fost şi care nu mai au nume. îi vine să plângă în gura mare şi nu poate. A rămas pe undeva pe-acasă. Şi ar fi mai bine. Dacă doamna ar fi întrebato: . ca printr-o ploaie măruntă şi deasă. Le văd întâi limpede. A murit Luchi. săracele? Ceva fierbinte îmi frige obrajii reci. Luchi era proastă.Dar nu-i adevărat.... ca de păpuşa moartă căreia i-a cules ochii verzi şi reci de pe covor. N-o cheamă Luchi. În locul ei o şcolăriţă cuminte clipeşte mărunţel şi-şi înghite lacrimile care au. Luchi era caraghioasă. Cum să nu cadă ciorile. I-e milă. crucea s-a întors ca semnul înmulţirii.

În anii 1937-1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova. A debutat în anul 1912 în revistă Viața românească. mi-e rușine de mine. despre stele”.era proastă. Între ei s-a legat o strânsă prietenie și o adevărată poveste de dragoste. pentru că pe ea toată lumea o strigă Luchi. 12 februarie 1894. iar cea dintâi <Otilie> pe care am întâlnit-o în viață fetița cu care am stat în bancă în clasa primară .R. ca la căței!”. Mă sfiam de toți.. Și-a petrecut copilăria în satul natal și a început să scrie poezii de când era mică. La revista Viața românească l-a cunoscut pe George Topîrceanu. Ordinul Muncii cl. PremiulS. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume: „Dați-mi voie să vă mărturisesc. în care își va tipări majoritatea scrierilor.. Cotu Vameș. I (1964) [1]. Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. M-am apropiat de ei văzând. Iași) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu. fetița nu răspunde. județul Neamț . Premiul Femina (1928). am început să scriu pentru ei. A fost cel de-al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu.Otilia Cazimir FISA DE AUTOR (n. de care nu mă despărțeau decât câțiva ani. Totul se datorează pasiunii mele precoce pentru astronomie. când se topeau zăpezile”. În copilărie a simțit lipsa prietenilor de joacă: „Am fost o fetiță tare cuminte. păsările. grasă și buboasă. Mica poetă se simte rușinată și își spune în sinea ei: „Mi-e rușine de numele meu.S. Alteori priveam gâzele. Când eram o <<mătușică>> abia ieșită din școala primară. cunoscută ca autoare a unor versuri pentru copii. În Iași se află Casa Memorială „Otilia Cazimir”. A urmat cursurile liceale și universitare la Iași. vizitată de cititorii de toate vârstele. Toți erau mai mari decât mine.. Uneori cântam. 8 iunie 1967. Otilia Cazimir iubea copiii și a început să realizeze creații literare pentru ei: „Gingășia copiilor ma cucerit dintotdeauna. cl. Premiul Național pentru Literatură (1937).d. oraș în care și-a petrecut întreaga viață. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane. .. mi-e rușine de tot!”. pe care totuși l-am purtat cu cinste. le povesteam nepoților mei. ? (1954). (1943). Pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1927). scriindu-le poezii vesele cu o nuanță ușoară de ironie”. Părinții îi spuneau în copilărie Luchi. nu mi-a plăcut niciodată. după atâta amar de ani. Din proza sa autobiografică A murit Luchi reiese că numele Luchi dispare odată cu intrarea în școală. O colegă îi explică învățătoarei că acasă i se spune „Luchi. „Am început prin a spune copiilor povești și.”. că numele acesta. abia mai târziu. Mă jucam singură. Atunci când este strigată de învățătoare pe numele ei adevărat. când fetița a crescut și a devenit elevă.

.. Ca puteam si eu s-adun O graunta cât de mica. Negru. A venit asa.Balada unui greier mic Peste dealuri zgribulite.Cri-cri-cri. Ca sa nu cer împrumut .. Guturai.George Toparceanu . Toti ciulinii de pe vale Se pitesc prin vagauni. Frunze moarte. Toamna cea întunecata. Doar pe coasta. Împrejurul ei departe Risipeste-n evantai Ploi marunte. la urcus. muiat în tus Si pe-aripi pudrat cu bruma: . Când se scutura de ciuda. Lunga.. mic. Blestemând Si lacrimând. slaba si zaluda. Nu credeam c-o sa mai vii Înainte de Craciun. Toamna gri. Din casuta lui de huma A iesit un greierus. Iar macesii de pe câmpuri O întâmpina în cale Cu grabite plecaciuni. Peste tarini zdrentuite. Botezând natura uda C-un manunchi de ciumafai. Si cum vine de la munte. Stropi de tina. deodata.

[3]. București . În 1909 publică în Viața românească parodia Răspunsul micilor funcționari. Dar de-acus s-a ispravit. memorialist și publicistromân. Topîrceanu abandonează faza adolescentină a creației sale. Prima încercare literară datează din timpul școlii primare și este primită cu răceală de colegul mituit cu „o peniță și doi nasturi” pentru a-i folosi de public [4]. O. la 19 ani. Debutează încă din liceu. Top” la revista umoristică Belgia Orientului (1904). sub pseudonimul „G.1906). Revine la București și se înscrie la liceul Matei Basarab până în clasa a IV-a[2]. Începe școala primară la București intre ani 1893 . Cocea.[5]).. Sămănătorul. Revista ilustrată. Ramuri. județul Argeș. 20 martie 1886. Mirea (pseudonim al lui Șt. Zise el cu glas sfârsit Ridicând un piciorus. Si-apoi umple lumea toata Ca m-am dus si i-am cerut. Revista noastră. ca subsecretar de redacție la Viața românească (Topîrceanu: conferința „Cum am devenit ieșean". cu romantismul desuet. ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu și al Paraschivei. ca profesor suplinitor. Fi'ndca nu-mi da niciodata. pe care o părăsește pentru cea de litere. Sava (1898 . îl cheamă la Iași (1911). Garabet Ibrăileanu (cu care întreține o interesantă corespondență). În paralel. Toamna gri. cu pauze de șomaj și de viață boemiană. activitatea la Viața românească și influența lui Ibrăileanu. a publicat și la alte reviste: Duminica. Iași) a fost un poet. Spiruharetul.. După absolvire intră funcționar la Casa Bisericii. 7 mai 1937. prozator. Iosif și Dimitrie Anghel) prin care se face remarcat în lumea literară. la Suici. Neamul românesc literar.d. apoi. unde părinții se stabilesc o vreme. membru corespondent al Academiei Române din 1936. publicând primele încercări. Cri-cri-cri. amândoi originari din părțile Sibiului. țesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena ".1895 și o continuă pe valea Topologului. George Topîrceanu s-a născut in București la data de 20 martie 1886[1]. Tare-s mic si necajit! George Topîrceanu-FISA DE AUTOR George Topîrceanu (n. se înscrie la facultatea de drept (1906).. sentimentalizarea . ca o replică la Caleidoscopul (1908) lui A. apoi la Sf. fără a termina studiile.. Odată cu stabilirea la Iași. Dar de-acus. Viața socială a lui Nicolae D.La vecina mea furnica.

în special poezia.. Deși bolnav de cancer la ficat întemeiază împreună cu Sadoveanu și Grigore T. indulgentă Critică postumă. Rămâne în captivitate până în 1918. Să nu le-nțepi cu vârful unui ac. ubsecretar. publicat postum în 1938). cu care a avut un fiu unic. epizoduri tragice și comice din captivitate. (Topîrceanu: Prefață). În 1916 debutează editorial cu două volume: Balade vesele și Parodii originale. până la reapariția Vieții românești (1920).sau după Dimitrie Bolintineanu și Mircea Dem. precum Sadoveanu. Ulterior. apoi la primul război mondial. Popa revista „Însemnări ieșene” ca un ultim efort creator. Între 1912 . În ghiara lor. (București. Prietenia cu Sadoveanu se reflectă și înPovestirile vânătorești. (București. În anul 1934 începe în Revista fundațiilor regale. poetul”[7]. Experiența celor două campanii și a prizonieratului va fi evocată în proza sa. Sevastos publică revista Teatrul. Rădulescu. . cu retorismul lor patriotard-sforăitor și idilismul desuet[6]. împreună cu M. dar căsnicia se va destrăma. Pirin . pornind spre noi orizonturi poetice. al cărei prim-redactor va fi. publicarea romanului satiric Minunile Sfîntului Sisoe (neterminat. se va înfiripa o poveste de dragoste discretă între el și poeta Otilia Cazimir. Amintiri din luptele de la Turtucaia.Planina) se bucură de succes de public și de presă. Migdale amare. pentru care obține în 1926Premiul Național de Poezie. 1936). În 1936 este ales Membru corespondent al Academiei. 1920) și Pirin-Planina. la Turtucaia(1916). La despărțirea de adolescență invocă clemența criticii postume: „O. Volumele sale (Balade vesele și triste. Tudor Arghezi. baloanele de spumă În lacrimi grele iarăși se prefac. rând pe rând. Scrisori fără adresă. în care tovarășul de pușcă și de undiță este numit de Sadoveanu „prietenul meu. Că. Gheorghe.promotori ai simbolismului și ai modernismului .excesivă și tendințele vădite spre filozofarea retorică. Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte.. La Iași încearcă să-și termine studiile de filozofie dar este mobilizat și participă la campania din Bulgaria. Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu. În 1912 se căsătorește cu învățătoarea Victoria Iuga. grupare aflată în luptă polemică cu sămănătorismul lui Nicolae Iorga sau cu modernismul estetizant și importat de la Sburătorul lui Lovinescu. aflată sub influența lui Ibrăileanu. căzând prizonier în primele zile.Nicolae Davidescu . redactează împreună cu Sadoveanu revista Însemnări literare. 1918). Din această perioadă din ajunul Primului Război Mondial datează parodiile după Ion Minulescu. Gala Galaction. (Iași. Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare. Întors la Iași.1913. apoi secretar de redacție la Viața românească.

Articolul acesta a fost publicat postum. într-un sanatoriu.Primăvara lui 1937 îl prinde la Viena. care fusese greu atacat în presa vremii și de protest față de huliganismul care lua amploare în presa română. la Iași. de unde trimite ziarului Adevărul literar (23 mai 1937) un pamflet de solidarizare cu Sadoveanu. Poetul a decedat la 7 mai în casa lui Demostene Botez. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful