Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Vrancea Capitolul 1: Localizarea și caracterizarea zonei Pe harta României, judeţul Vrancea se găsește în zona

sud-est, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentând o veritabilă verigă de legătură între cele trei mari provincii istorice: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Vrancea se învecinează la nord cu judeţul Bacau, la sud cu judeţele Buzau și Braila, la est cu judeţele Vaslui și Galaţi, iar la vest cu judeţul Covasna. Punctulele extreme ale Vrancei sunt reprezentate de următoarele localităţi: în nord de Boghești, în est de Nănești, în sud de Ciorăști, iar în vest de Vârful Lăcăuţi.1 Judeţul Vrancea se întinde pe 4857 km 2, are în componenţă 5 orașe: Adjud, Focșani, Mărășești și Panciu, dintre care 2 sunt municipii: Focșani și Adjud, 68 de comune și 331 de sate. Prin pozitia sa în teritoriu, Vrancea se află de-a lungul celor mai importante artere rutiere și feroviare care fac legătura între sudul ţării, respectiv capitala și nordul Moldovei. Judeţul Vrancea totalizează 1783 km de drumuri publice, din care 209 km drumuri naţionale, drumuri judeţene 1031 km și comunale 543 km. Cele mai reprezentative căi rutiere de comunicaţii ale judetului sunt: E85 Giurgiu, DN 11 A, DN 2, DN 2 D și DN 24. Populaţia Vrancei, în 2009, numără 390596 de personae. Având în medere mediul în care trăiesc, 146571 locuitori (37,52% din total) se găsesc în mediul urban şi 244.025 (62,48%) în mediul rural. Din punct de vedere etnic, populaţia judeţului este relativ omogenă, românii reprezentând 98,1% din populaţia totală, rromii 1,8%, celelalte etnii reprezentând în total 0,1%. Populaţia ocupată, în 2008 în judeţul Vrancea este de 144,6 mii persoane, dintre care 2,5 mii aparţin ramurii hoteluri și restaurante, iar în domeniul administraţie publică și apărare 3,6 mii persoane. Numărul mediu al salariaţilor, în 2008 a fost de 59505 persoane, dintre care 882 lucrează în hoteluri și restaurante, iar în administraţie publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public muncesc 3518 de persoane. Numărul șomerilor, în 2008 este de 6677 de persoane, dintre care 2695 sunt femei, iar 3982 sunt barbaţi, rata șomajului fiind de 4,4 %. Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe totalul economiei pentru salariaţii din judeţul Vrancea, în anul 2008 a fost de 1064 lei/salariat, iar pentru salariaţii ce lucrează în hoteluri și restaurante este de 618 lei/salariaţi. Numărul societăţilor comerciale active din industrie, în anul 2008 a fost de 6790, dintre care cele din domeniul hotelurilor și restaurantelor a fost de 217 de unităţi. Judeţul Vrancea are o industrie diversificată, în care ponderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor (aproape 50% din totalul producţiei, dar şi 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentară şi a băuturilor (aproape 20% din total industrie şi angajează 30% din total resurse umane), producţia de mobilier, industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric. În ceea ce priveşte industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaţie din România, 3 sunt localizate în Vrancea (Vincon Vrancea, Veritas Panciu, Vinexport Trade Mark), lucru care reflectă
1

http://www.apmvn.ro/STARE%20MEDIU/Starea%20mediului%202009%20l.rar

1

cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm. cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Munţii Coza. Munţii Furu.54 % din PIB-ul regiunii din care face parte. pe când în regiunea muntoasă această cantitate ajunge până la 1200 mm.com.ro/Cadrul-Natural/Clima_Vrancea.706 2005 32452.ro http://www.1 10. O modernã staţie seismicã funcţioneazã în localitatea Vrâncioaia.2 10. dealurile estice sau externe și glacisul piemontan periferic. Dealurile Subcarpatice şi Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Râmnicului la sud–est. în regiunea dealurilor subcarpatice.puternica reprezentare a potenţialului vinicol în acest judeţ. cuprind dealurile înalte vestice sau interne (două şiruri intre Valea Putnei şi Valea Şuşiţei). Județul Vrancea face parte din Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est.4 10. o repartiţie inegală de precipitaţii. 2 3 http://www. cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. depresiunile.0 4633. a doua regiune din țară ca marime și a realizat în ultimii ani. Munţii Zboina Neagră. Astfel. relieful judeţului Vrancea cuprinde: Munţii Vrancei. având suprafaţa înclinată de la vest la est şi respectiv de la nord la sud şi altitudinea cuprinsă între 125 m şi 20 m.851 milioane lei preturi curente lei 2007 44273.3 3152. depresiunile intracolinare şi dealurile de podiş. Munţii Zboina Frumoasa.6 10. Potrivit statisticilor. cu caractere specifice determinate de etajarea altitudinală (de la treapta campiei. Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai joasă de pe teritoriul judeţului şi se întinde între glacisul subcarpatic şi râul Siret. Aici se primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare de 400 mm. În Vrancea s-au înfiinţat 12 noi combinate de vinificaţie cu sprijinul programului SAPARD2.1 3295. Relieful determină însă. Tabel 1 – Produsul intern brut Vrancea Ani Regiunea Sud-Est Vrancea % 2004 29443. înb medie. Principalele subuniăţti ale munţilor Vrancei sunt: Munţii Lacăuţi-Goru.466 Capitolul 2: Reprezentarea potenţialului turistic Resursele naturale ale judeţului Vrancea Relieful Dispus în trepte ce scad în altitudine de la vest spre est.vrancea. pana la peste 1700m.) și cu influenţe locale care impun topoclimate de tip depresionar. Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea. aici se produc zilnic douã cutremure de pãmînt. care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Dealurile Subcarpatice. aproximativ 10. însă ea nu depăşeşte decât local 800 mm.html 2 .154 2006 38508. în Câmpia Siretului.7 4178.cjvrancea. Munţii Lepşei. Clima3 Clima Vrancei este eeprezentată de clima temperat continentală de tranziţie.

fiind ocrotite de lege (floarea de colț. temperatura medie anuală este de 9º C. iar în regiunea de câmpie apar insule de păduri cu ştejar pedunculat. Rupturile. Fauna Vrancea deţine un important cinegetic renumit nu numai în ţara noastră. în cele de deal între 6º și 9º. balta Nănești. petice şi porţiuni de făgete montane pure şi de amestec. renumite încă din secolul al XVII –lea. Valea pârâului Preda şi cea a pârâului Râşcanu. Râmna. iar la soiurile de vită de vie nobilă reprezinta 23% din totalul suprafeţei la nivel naţional. intre mamifere mai pot fi citate următoarele specii : mistreţul. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii. balta Mîndrești. Odobeşti şi Panciu. Andreiaşu de Sus. Izvoarele sulfuroase sunt în valea pârâului Furul. În regiunea dealurilor subcarpatice. Valea Reghiorul. În depresiuni apare ştejărişul de talie pitică.apmvn. balta Răduleșţi. Putna. balta Hîngulești. bulbucii de munte. care uneori coboară până în zona depresionară. balta Berghel. balta Pădureni-Nord. vegetaţia judeţului Vrancea aparţine în întregime zonei de pădure. la Jitia. Hidrografia Principalele cursuri de apă sunt Siretul. Căprioara trăieşte pe un spaţiu foarte întins din zona montană până în cea de silvostepă. fiind constituită din făgete. la Pucioasele. în jurul Măgurei Spineştilor. iar în zona de dealuri şi câmpie iepurele şi ariciul. balta Străoane și balta Vărzaru. Principalele întinderi de apă sunt: lacul de acumulare Călimănești. la Vâlcăneasca. papucul doamnei. balta Pădureni-Sud. Aceste ha de vie din Vrancea reprezintă 11 % din suprafaţa viticolă a României. molanul. în valea pârâului Motnăul Puturos. gorunete-făgete şi şleauri de deal. Ediţia 2009 3 . Vegetaţia4 Cu excepţia regiunilor de câmpie. în Valea Cerbului. Boului. jderul. balta Pufești. Ursul apare cam în aceleaşi zone montane. ce se încadrează în domeniul silvostepei. lacul Vintileasca. nevăstuica. Sușiţa. În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul. Sclifii. Milcovul. Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante.În zonele de campie. Un loc important îl ocupă viile. Trotuș și Râmnicul Sărat. Izvoare termale și minerale Izvoarele minerale de tipul celor sărate se găsesc pe văile Poeniţei. Ariile protejate5 4 5 http://www. boișteanul. 2ºC. în cea montană este cuprinsă între 2º și 6ºC . făgete-gorunete. atât în ţară cât şi peste hotare. iar pe culmile cele mai înalte ale Muntilor Vrancei -1. veveriţa.ro/STARE%20MEDIU/Starea%20mediului%202009%20l. pădurea s-a păstrat pe culmile plate şi în porţiunea superioară a versanţilor. Aria lui de răspândire se întinde până în Măgura Odobeşti. În zona montană se întâlneşte cerbul. la fel şi pisica sălbatică. Ele totalizează 27 235 ha şi sunt distribuite în trei bazine viticole principale: Coteşti. Motnăul Mic. etc. la Sările. dar cu precădere în Zboina Neagră. etc). Zăbrăuţi. Valea Neagră la Poiana Păcurii.rar Anuarul Statistic al judeţului Vrancea. miholtul etc. Coţatcu.

Muscat Hamburg) și vinurile albe (Muscat Otonel. Predomină soiurile de struguri pentru vinuri albe: Fetească. Pădurea Cenaru. obiceiuri populare tradiţionale. Biserica din lemn “Sf. pastorale). Centru Folcloric (în Tulnici). de datini și obiceiuri populare. cel mai puternic ozonat dintre staţiunile Europei. Poiana Muntioru. Podgoria Cotești din Cotești.În judeţul Vrancea se găsesc rezervaţii natural protejate. Cheile Nărujei II Pădurea Verde. Biserica din lemn din Câmpuri. Podgorii și Crame Beciul Domnesc (din Panciu) din Panciu-Crucea de Jos.Podgoria Crucilor (cartiere ale orașului Panciu) era cunoscută din sec. Muzee7 6 http://www. Resursele antropice ale judeţului Vrancea Mănăstiri şi Biserici6 Mănăstirile din judeţul Vrancea sunt reprezentate de: Mănăstirea Cotești “Sf. Sunt atribuite de tradiţia locală lui Stefan cel Mare. Crângul Petrești este o pădure în suprafata de 130 ha. creaţie populară. Nicolae” din Vrâncioaia.scritube. Cascada Putnei.Scruntaru.com/geografie/turism/VRANCEA1751812216. cu pereţii de pământ. Căldările Zăbalei Zarna Mică. Treime”din Cotești.Podgoria este renumită pentru strugurii de masă (Chasselasdore. Riesling italian). Mănăstirea Lepșa din Tulnici. Groapa cu Pini. Râpa Roșie. Mănăstirea Poiana Mărului din Jitia şi Mănăstirea Recea “Nașterea Maicii Domnului” din Dumbrăveni. creaţie populară. Biserica din lemn (din Vizantea Mânăstirească) din Vizantea Livezi. Focul Viu de la Andreiașul de Jos. Festivalul folclorului vrâncean (iulie). Festivalul folclorului vrâncean (21-25 iulie).Zonă de agrement. cu origine necunoscută. Mănăstirea Mera din Mera.Vrancea. Podgoria Panciu din Panciu-Crucea de Jos. Soveja a ajuns renumită pentru factorul curativ al aerului. Cascada Mișina. Riesling italian și Muscat Otonel. Pârâul Bozu. Crângul reprezintă principalul loc de recreere a locuitorilor municipiului Focșani. Lunca Siretului. Folclor Centru Folcloric (în Paltin).Manifestări tradiţionale. cel mai ozonat din ţară. Hrube stravechi. Pădurea Dălhăuţi. Lacul Negru. fără căptușeală de piatră sau cărămidă. Tișiţa. Biserica din lemn “Sf. al XVI-lea (1589). Pădurea Reghiu. Biserica din lemn “Sf. iar dintre biserici amintim:Biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva” din Valea Sării. Rapsozi populari (balade haiducești. Arhitectură și tehnică populară Zonă de agrement în Petrești (Vrancea-Vânatori). Biserica din lemn “Sf. Este alcatuită preponderent din stejar.monument istoric. Biserica din zid (din Scânteia) din Jariștea şi Biserica din zid “Sf Cruce” (din Vizantea mânăstirească) din Vizantea Livezi. Strâmtura Coza.Manifestari tradiţionale. Nicolae” din Străoane. din punct de vedere al ariei de atracţie. Parcul Natural Putna. Soveja a fost declarată staţiune turistică de interes local. Fetească albă și neagră.php 4 . Nicolae” din Răcoasa. Muntele Goru. În marginea crângului se afla secţia de arhitectură și tehnică popular. Parascheva” din Panciu. dar prezintă şi interes regional. Hrubele sunt săpate la 24 m adâncime. Festivalul formaţiilor de instrumente populare. cum ar fi: Pădurea Lepșa-Zboina.

Nistoreşti. scriitorul şi diplomatul Duiliu Zamfirescu. Mausoleul Mărăști-Istorie din Mărășţi Răcoasa. vrâncenii işi primesc oaspeţii la Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului “BACHUS”. Odobeşti şi Panciu cu al său vestit vin spumant. Obiceiuri și tradiţii8 Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare tradiţionale: oieritul. Colecţia muzeală Colacu-Etnografie și istorie locală din Valea Sării. prelucrarea artistică a răchitei. cum sunt: Coteşti. Capitolul 3: Analiza echipamentelor turistice În tabelul de mai jos sunt prezentate numărul unităţilor turistice din judeţul Vrancea. Colecţia de etnografie este bine reprezentată prin costumele de port popular. În luna octombrie a fiecărui an. Muzeul Vrancei.. Personalitãţi marcante ale istoriei şi culturii româneşti au vãzut lumina zilei pe acest ţinut: mitropolitul Varlaam al Moldovei.etc) din Nereju. reunite într-un străvechi “Drum al Podgoriilor”. Vintileasca. Iar în luna iulie. trişcă. Năruja. Tãtãrãscu. cioplitul lemnului (mica dogărie. bucium. brodatul) portului popular vrâncenesc. renumite. pictorul Gh. într-o competiţie de specialitate.Dintre muzee. se desfăsoară Sarbătoarea dedicată Zilelor Municipiului Focșani. stocare şi degustare. Colecţoa muzeală săteascăEtnografie și istorie locală din Paltin. in Vrancea se regăsesc următoarele: Colecţia muzeală sătească-Etnografie și istorie locală din Cârligele. ştergarelor şi confecţionarea (cusutul. Muzeul Viticol-Etnografie din Odobești. reparizate pe tipul lor din anul 2004 până in 2008. creator al şcolii româneşti de geografie. Punct Muzeal "Ioan Voda"-Istorie din Jiliște Sloboyia Ciorăști. Ion Roatã. stofei. caşul afumat. Colectia muzeală sătească-Etnografie și istorie locală din Gugești.Muzeu satesc.M. ţesutul pânzei. arhitectul Ion Mincu. olăritul. Colecţia adăpostește în special obiecte privind producerea vinului.Sectia de Istorie si Arheologie din Focșani. prilej cu care. Muzeul Vrancei -Istorie din Focșani. Tabel 2: Numărul unităţilor turistice Unităţi tusistice de cazare 7 8 2004 2005 2006 2007 2008 http://www.studentie. troiţele. practicate în special în zona montană. producători din toată ţara se confruntă cu soiurile lor. Mausoleul Mărășești-Istorie din Mărășești. Casa memorială ”Moş Ion Roată” din Cîmpuri. cimpoi. obiectele gospodăreşti).ro/ 5 . ocarină. făuritorii de instrumente populare (fluier. Colecţie muzeală (în Vulcăneasa) din Mera . precum și prin artă și arhitectură populară. pãrintele şcolii naţionale de arhitecturã. deputatul în parlamentul Moldovei. Colecţia muzeală sătească -Etnografie și istorie locală din Cotești.cjvrancea. savantul Simion Mehedinţi.ro/campus/MUZEE_DIN_VRANCEA/c-177-a-18999 http://www. Jariştea. Secţia de Stiinţele Naturii din Focșani. tiparele şi păpuşarele de caş. Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju. caval. Muzeul Vrancei. Mausoleul și Muzeul Soveja-Istorie din Soveja. papurei la Suraia şi nu în cele din urmă meşteşugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone reunite într-o salbă de podgorii şi crame de prelucrare.

97% Structura unitatilor de cazare in 2004 2% 6% 21% 16% 7% 4% 40% 4% Hoteluri Moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Popasuri 6 . 29 22 22 21 1 1 1 1 3 3 3 3 Anuarul statistc al judeţului Vrancea.5 % 16 % 2% 6.25 % 4.1 % 4.62% 6.27% 11. pag 131 Județul Vrancea.97% 48. din punctul de vedere al structurii.3% 6.97% 6.8 % 6. se poate caracteriza prin următoarele procente : Unităţi tusistice de cazare Total Hoteluri Moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri Taberele de elevi şi preşcolari 2004 100 % 20. la finalul anului 2004 şi 2008. Ediţia 2009.Total Hoteluri Moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice urbane 48 10 3 2 2 49 7 4 3 2 42 7 4 3 2 44 7 5 3 3 43 7 5 3 3 Pensiuni turistice rurale 19 Pensiuni agroturistice 8 Campinguri Popasuri 1 Taberele de elevi şi preşcolari 3 Sursa: Direcţia judeţeană de statistică Vrancea.8% 2.1 % 39.25 % 2008 100% 16.

din anul 2004 până în 2008.Structura unitatilor de cazare in 2008 2% 7% 16% 12% 49% 7% 7% Hoteluri Moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Taberele de elevi şi preşcolari În tabelul de mai jos sunt prezentate numărul locurilor existente în fiecarare tip de unitate turistică din Vrancea. Anuarul statistc al judeţului Vrancea. pag 131 În tabelul de mai jos sunt prezentate numărul locurilor în funcţiune (locuri zile) în fiecarare tip de unitate turistică din Vrancea. Anuarul statistc al judeţului Vrancea. Ediţia 2009. Tabel 4: Numărul locurilor în funcţiune Unităţi tusistice de cazare 2004 2005 2006 2007 2008 Total 540030 530092 459722 414501 412013 Hoteluri 271506 251855 191373 162680 168630 Moteluri 45636 47426 57622 65745 63205 Pensiuni turistice urbane 7686 7653 8275 11253 11193 Pensiuni turistice rurale 40854 43278 39833 40223 37785 Pensiuni agroturistice 1748 Campinguri Popasuri 9320 6890 Taberele de elevi şi 163280 173890 162620 134600 131200 preşcolari Sursa: Direcţia judeţeană de statistică Vrancea. pag 131 7 . Unităţi tusistice de cazare Total Hoteluri Moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri Taberele de elevi şi preşcolari 2004 2162 964 130 17 21 252 100 58 620 2005 2043 798 166 44 21 366 58 620 2006 1990 789 166 44 21 292 58 620 Tabel 3: Numărul locurilor existente 2007 2008 2022 2025 779 792 203 203 44 44 31 31 287 58 620 277 58 620 Sursa: Direcţia judeţeană de statistică Vrancea. Ediţia 2009. din anul 2004 până în 2008.

fiind într-o continuă evoluţie de la an la an.1% în anul 2005. Clubul Attila Focşani (Centru de fitness şi întretinere fizică.1 14. zona de agrement din Petreşti.insse.33% Deoarece modificarea medie absolută cu bază fixă este negativă. ceea ce înseamnă că numărul locurilor existente de cazare a scăzut în anul 2008 faţă de 2004 cu 6. Haret.4 11.  Echipamente de alimentație 8 . zona de agrement Lepşa. Vânători. Goleşti. Valoare indicelui d eutilizare este sub 20%. Gimnastică recuperatorie şi de întreţinere). Adjudul Vechi şi Homocea. De asemenea putem spune că sunt locurile existente sunt suficiente. comuna Tulinici.8. Doaga.93 -6.07 ori în anul 2008 fată de anul 2004.33%.ro/main.8 Sursa: http://www. putem spune că numărul locurilor de cazare existente au scăzut de 0. în timp ce în anul 2008 acesta a fost de 17. plajele de la Dumbrăveni. Soveja. Calculul indicilor cu bază fixă pentru numărul locurilor de cazare existente în judeţul Vrancea: Ani Număr locuri existente 2162 2025 Tabel 6: Indicii cu bază fixă pentru numărul locurilor existente Modificarea Indice Ritmul (%) absolută (locuri) yt  t /1  yt  y1 I t /1  y1 Rt / 1  I t / 1 * 100  100 2004 2008 -137 0.php?lang=fr&pageid=505 540 530 460 415 412 Ani Locuri existente 2004 2005 2006 2007 2008 2162 2043 1990 2022 2025 Din acest tabel oservăm că gradul de utilizare netă a capacităţii de funcţiune a înregistrat o valoare de 11.vrancea.1 17. În județul Vrancea sunt prezente următoarele unităţi de agrement :  Echipamente de agrement : Parcul Naţional Putna. putem spune că numărul locurilor de cazare au scăzut cu 137. Observăm că ritmul de creştere este reprezentat de o valoare negativă. Indicele cu bază fixă fiind subunitar.Capacitatea şi activitatea de cazare turistică este prezentată în următorul tabel: Tabel 5: Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Locuri în funcţiune (mii locuitoriIndicii de utilizare neta a zile) capacităţii în funcţiune (%) 13.  Echipamente de tratament : Jitia (Râmnicul Sărat). în anul 2008 faţă de anul 2004. ceea ce înseamnă ca turismul în Vrancea nu este bine valorificat. Vizantea Mânăstirească.1 16.

Ediţia 2009. Anuarul statistc al judeţului Vrancea.Capitolul 4: Analiza circulaţiei turistice şi prviziunea evoluţiei viitoare În tabelul de mai jos sunt prezentate numărul de sosiri în structurile de primire turistică. pag 132 Evoluţia numărului de turişti români şi străini sosiţi în judeţul Vrancea 50000 40000 30000 20000 10000 0 2004 2005 2006 Români Străini 2007 2355 2215 2383 2729 26802 26882 33276 35742 40157 1928 2008 9 . în anii 2004-2008: 2004 29163 26802 19477 17664 1953 1916 1047 760 3669 3445 Tabel 7: Număr de sosiri a turiştilor români şi străini în judeţul Vrancea 2005 2006 2007 2008 29097 35659 38471 42085 26882 33276 35742 40157 18174 18482 17514 19884 16522 16689 15517 18501 3992 10432 13025 13692 3992 10234 12472 13558 976 976 1192 1229 670 751 920 989 3861 3890 4652 5529 3632 3714 4475 5358 Total Români Hoteluri Din care români Moteluri Din care români Cabane turistice Din care români Pensiuni turistice urbane Din care români Pensiuni turistice rurale Din care români Pensiuni agroturistice 184 Din care români 184 Campinguri Din care români Popasuri turistice 254 216 Din care români 254 216 Tabere de elevi şi preşcolari 2579 1878 1888 2088 1751 Din care români 2579 1878 1888 2088 1751 Sursa: Direcţia judeţeană de statistică Vrancea.

şi anume 1928 de turişti. În tabelul de mai jos sunt prezentate numărul de înnoptăti în structurile de primire turistică.69 1. Ediţia 2009.48 2. Aceste diferenţe s-au înregistrat atât în ceea ce priveşte şederea turiştilor români cât şi străini în judeţul Vrancea.73 1. 10 . întrun an calendaristic şi putem observa din aceste calcule că durata sejurului mediu a înregistrat variaţii de la un an la altul.Din acest grafic observăm că numărul de turişti stăini sosiţi în judeţul Vrancea în anul 2008 a înregistrat cea mai mică valoare din ultimii ani (din 2004 până în 2008). Acest lucru poate fi determinat de începutul crizei financiare care a afectat întreaga lume.94 58630 52171 29097 26882 2006 1. în anii 2003-2008: Tabel 8:Număr de înnoptări în structurile de primire a turiştilor români şi străini 2004 2005 2006 2007 2008 72543 58630 64420 66769 73491 65670 52171 58364 60685 69406 47858 39079 36760 36814 40667 43153 34885 32783 32432 38238 2580 5582 12293 14022 14413 2516 5554 12090 13689 14217 2448 2792 2976 2564 2764 1083 1141 1478 1640 1904 6864 6813 6982 7363 9109 6125 6227 6604 6918 8509 347 347 254 216 - Total Din care români Hoteluri Din care români Moteluri Din care români Cabane turistice Din care români Pensiuni turistice urbane Din care români Pensiuni turistice rurale Din care români Pensiuni agroturistice Din care români Campinguri Din care români Popasuri turistice Din care români 254 216 Tabere de elevi şi preşcolari 12165 4148 5409 6006 6538 Din care români 12165 4148 5409 6006 6538 Sursa: Direcţia judeţeană de statistică Vrancea.75 64420 58364 35659 33276 Tabel 9: Durata medie a sejurului 2007 2008 1. Anuarul statistc al judeţului Vrancea.45 72543 65670 29163 26802 2005 2.80 1. în 2004 faţă de 2008 diferenţa fiind de aproximativ 1 zi (mai puţin). pag 132 Durata medie a sejurului (zile) la nivelul judeţului Vrancea: 2004 2.72 66769 73491 60685 69406 38471 42085 35742 40157 Total Dintre care români Număr de înnoptări Dintre care români Număr sosiri Dintre care români Sejurul mediu a fost calculat ca raport între numărul de înnoptări şi numărul de turişti sosiţi.01 1.74 1.

44299283 -0. Iar în anul 2008 faţă de 2004. ̅ = *100.096033385 √ = √ arată că numărul de turişti sosiţi în judeţul Vrancea a crescut în medie. numărul turiştilor sosiţi a crecut de 1. în medie pe un an calendaristic.5 turișţi . putem spune că numărul turiştilor au scăzut cu 66.29% a numărului de turişţi sosiţi.100%= 109. a indicelui mediu al dinamicii şi a trendului liniar.Ani Sosiri Tabel 10: Indicii cu bază fixă pentru numărul de sosiri a turiştilor în structurile de cazare Modificarea Indice Ritmul (%) absolută (turişti) yt  t /1  yt  y1 I t /1  y1 Rt / 1  I t / 1 * 100  100 2004 2005 2006 2007 2008 29163 29097 35659 38471 42085 -66 6496 9308 12922 0.25 29163 32393. ̅ = - = 1.01 ori. s-a înregistrat o creştere cu 44. între 2004 şi 2008 cu 3230. s-a modificat în medie. Indicele cu bază fixă a fost subunitar în anul 2005 faţa de 2004.arată că numărul de turişti şosiţi în judeţul Vrancea .2263 22.31917155 1. în anul 2005 faţă de anul 2004.603%.6033385% ̅ arată că în medie numarul de turisti sositi în judetul Vrancea a crescut cu 9. într-un an calendaristic. ceea ce înseamnă că numărul turiştilor sosiţi în Vrancea au scăzut cu 0. ̅ = (yn-y1) / (n-1) = (42085. în perioada 2004-2008.9171 44.09 ori. în perioada 2004-2008 de 1. Metoda modificării medii absolute: Tabel 11: Metoda modificării absolute Ani 2004 2005 Yi (număr sosiri turişti) 29163 29097 Ti 0 1 ̂ ̅ 1 + *ti (yi – ̂)2 0 10866912. 34895 persoane.29163) / 4 = 12922/4= 3230. iar o înregistrare mai mare a numărului de turişti s-a produs în anul 2008 faţă de 2004.2745 31.5 11 .44 ori. Iar în anul 2008 faţă de 2004.22%.222748 1.6033385 – 100% =9. au sosit în judeţul Vrancea.99773686 1.5 ̅ = ∑ / n = 174475/5= 34895 turiști .2992 În ceea ce priveşte modificarea medie absolută cu bază fixă.ceea ce înseamnă că în perioada 2004 – 2008. în anul 2005 faţă de 2004. creştere reprezentată de 12922 turişti. Observăm un ritm de creştere este reprezentat de o valoare negativă. Previzionarea numărului de sosiri se poate efectua prin cele trei metode statistice a modificării medii absolute. ceea ce înseamnă că numărul turiştilor a scăzut de 0.

5 A1=√ ∑ – =√ =1484.224 391630.36 31346.6 3 4 5 a= ̅= 34895 .14 49090.84 41992.755 % Metoda trendului liniar: Ani 2004 2005 2006 2007 2008 Total 2009 2010 2011 yi (număr sosiri turişti) 29163 29097 35659 38471 42085 ti -2 -1 0 1 2 Yi*ti -58326 -29097 0 38741 84170 ∑ = 35488 Tabel 13: Metoda trendului liniar ̂i= a + b*ti (yi – ̂)2 27797.8 * 100= 1. V3= ̅ *100 = V1>V2>V3 => Se alege pentru previziune metode trendului liniar.4 1864863.55 42085 Tabel 12: Metoda indicelui mediu (yi – ̂)2 0 8217510.62 35033. 12 .8 739.76 ∑ ( yi – 4554.11% =√ = 387.196 38397.25 % Metoda indicelui mediu: Ani 2004 2005 2006 2007 2008 Total yi(număr sosiri turişti) 29163 29097 35659 38471 42085 ti 0 1 2 3 4 ̂i=y1*( ̅)ti 29163 31963.9025 0 ∑ ( yi – ∑ – )2 = 86145535. V2= ̅ *100= *100= 3. 772 A2=√ = = 1312. V1= ̅ *100= * 100 = 4.25 0 ∑ ( yi – )2= 11015209. ajungând în anul 2011 la 52 639 de turişti. Previziunea privind numărul de turişti ce vor sosi în anii 200-2011 s-a facut cu ajutorul metodei trendului liniar.5 42085 1225 147072.2 5058900.7302154 .595578 .64 34895 583696 38443. În urma acestor calcule am observat că numărul turiştilor ce vor sosi în Vrancea va fi în continuă creştere.6464 5394.6 8537.2006 2007 2008 Total 35659 38471 42085 2 3 4 35624 38584. b= ∑ A3=√ ∑ – /∑ )2 = 35488/10= 3548.2647 .2 52639 )2 =751673.

Produsele tradţionale. Pentru creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea economiei judeţului atât administraţiile locale cât şi agenţii economici trebuie să valorifice potenţialul rural printr-o abordare nouă a agriculturii. 13 . precum şi de campanii publicitare organizate de mari companii naţionale. organice sunt mult mai cautate pe pieţe externe şi pot avea succes la export. relaxantă. "Made în Vrancea". ecologice şi tradiţionale. Pentru dezvoltarea turismului este însă nevoie şi de pregatirea celor care muncesc în pensiuni. Acesta trebuie să aibă pregatire de specialitate şi să cunoască măcar o limbă străină. Produsele tradiţionale strict specifice judeţului Vrancea (cum ar fi caşcavalul de Soveja. regională. diversificarea şi modernizarea infrastructurii. care ar putea beneficia de protecţia de marca de origine geografică. hoteluri sau popasuri. a transportului. respectiv modernizarea exploataţiilor agricole. Acest trend istoric s-a păstrat. industriei alimentare şi diversificării economiilor din sate. agenţiile de turism trebuie să ofere ghizi turistici şi de vânătoare profesionişti. Spaţiul rural reprezintă peste 93% din suprafaţa judeţului. ci ar prefera bucate specifice. ramân exclusiv la nivelul producţiei tradiţionale a micilor producători individuali. în primul rând trebuie să crească preocuparea celor abilitaţi în a se implica şi a acţiona în procesul de dezvoltare regională pentru atragerea de noi fonduri. adecvate obiectivului promovat. O altă măsura pentru valorificarea turismului în Vrancea este dezvoltarea de unităţi de alimentaţie publică în zonele turistice. Cel care cumpară aceste produse trebuie să perceapa Vrancea ca un refugiu de viaţă tradiţională. Turistul care vine de la Bucureşti nu vrea să manânce clasica friptură cu cartofi prajiţi şi whisky. Astfel. obţinerea şi promovarea unor produse specifice judeţului. nefiind integrate în procesul de producţie.1% din populaţia Vrancei traieşte la sat. Un prim pas în dezvoltarea turismului în judeţul Vrancea este promovarea ofertei turistice şi atracţiilor turistice ale judeţului prin informarea turistică locală. orientat spre economie agrară. De asemenea. în special în zona rurală. însa doar dacă ele beneficiază de o promovare corespunzatoare care sa le individualizeze pe piaţă europeană. ecologice. Trebuie realizate produse specifice judeţului. a căilor de acces. naţională şi internaţională pe baza unor materiale publicitare de calitate. prin organizarea de târguri şi expozitii. soluţie pentru dezvoltarea economică a satelor vrâncene. Dezvoltarea turismului rural. Vrancea fiind unul dintre cele 5 judeţe cu un grad de urbanizare mai mic de 50%.Capitolul 5 : Elaborarea soluţiilor de valorificare a turismului în judeţul Vrancea Având în vedere constatările facute în domeniul turismului. în 2005. iar peste 62. păstravul afumat în cetina de brad). formarea unor grupuri de producători puternici. marketing şi desfacere industrială. prin întocmirea unor proiecte de finanţare care să vizeze dezvoltarea. cum ar fi chiar un pastrav afumat însoţit de o ţuică de Dumitreşti. cu un accent pe unităţile care oferă produse locale şi tradiţionale. Datele statistice arată că Vrancea este un judeţ prin excelentă rural. pentru judeţul Vrancea am propus un set de măsuri în vedrea valorificării turismului. Trebuie schimbată abordarea modului în care se face agricultura. trebuie să se bazeze pe circuite care să pună în valoare specificul Vrancei.

Spulber-Nistoreşti. accese pietonale. cultural şi istoric. acesta poate fi promovat prin amenajarea. accese auto. volei. parcări. a muzeelor etnografice şi reorientarea acestora către interesele turiştilor străini. SPA. Valea Râmnicului-Vintileasca. dans. în special în zona Soveja. amenajarea unor terenuri sportive multifuncţionale (baschet. popice. cu posibilitatea montării unei scene mobile. Lepsa. drumeţie montană. gimnastică. turism cultural în zona Soveja şi Nereju. la Tisaru Mare. fitness. şah. drumeţie montană. Vidra. piste role. mânăstiri şi biserici. În Strategia de Dezvoltare se propune şi dezvoltarea turismului balneoclimateric. Vintileasca.Din circuitele turistice nu trebuie să lipsească obiectivele religioase de patrimoniu. skateboard. care să evidenţieze identitatea locului. care trebuie să beneficieze de căi de acces moderne. tabere. Sunt vizate în special zonele Nereju. cu 8. Jitia. rummy. pavilion şah şi mici spaţii comerciale. În ceea ce priveşte turismul montan. cursuri de vară pentru turişti. km 21+700 – km 28+700. sau de reabilitare a construcţiilor existente. Construcţiile aparţinând SIND România sunt în mare parte într-o stare jalnică iar faţadele vilelor care au fost revendicate au mai degrabă aspect urban decât aspectul unor construcţii din zona montană. autorităţile locale trebuie să se implice şi să realizeze proiecte pentru dezvoltarea şi promovarea turismului balnear. dar şi alte facilităţi de petrecere a timpului liber. Alături de obiectivele religioase. Soveja. Drumurile care trebuie reabilitate şi modernizate sunt: DJ 205R Coteşti – Poiana Cristei. atât ca apartenenţă etnoculturală cât şi ca zonă balneoclimaterică. proiecţii cinematografice. tenis. locuri de joacă pentru copii. etc). cu crame tradiţionale care trebuie integrate în circuite turistice alături de muzee ale vinului. Vrancea este cea mai importantă zonă viticola a ţării. unul dintre obiective este refacerea şi amenajarea drumurilor către principalele obiective turistice culturale şi de patrimoniu. De aceea. este necesară identificarea unei soluţii de punere în valoare a patrimoniului construit. modernizarea şi dezvoltarea cabanelor şi adaposturilor montane şi dotarea acestora cu echipamente necesare în cazul producerii accidentelor montane. În ceea ce priveşte turismul uval.Soveja – Dragosloveni. badminton). reabilitarea. Pentru ca turiştii să îşi petreacă timpul într-un mod cât mai placut trebuie realizate unităţi de tratament. promovarea acestor oportunităţi de petrecere a timpului liber. creşterea interesului turistic pentru zona montană prin promovarea unor programe complexe care să includă oferte variate: alpinism şi escaladă. promovarea turismului de tip odihnă şi tratament. prin organizarea de şcoli. o atenţie deosebită în dezvoltarea turismului rural trebuie acordată promovării sistematice a festivalurilor tradiţionale din Vrancea. Aici trebuie îmbunătăţite şi modernizate bazele de tratament. masaj. Turismul rural nu trebuie să fie ci şi dezvoltarea atracţiilor turistice şi a infrastructurii necesare. biciclete. tir. Prima este Panciu. cicloturism şi mountainbike. pe loturile restituite. cu caracter de strategie de dezvoltare a zonei.100 14 . În condiţiile în care există tendinţa de a se executa lucrări de construcţii în zona staţiunii Soveja. Un alt avantaj care poate fi exploatat pentru creşterea atractivităţii turistice a Vrancei este valorificarea meşteşugurilor tradiţionale vii din judeţ. trebuie dezvoltate reţelele de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline. cărţi. spaţii multifuncţionale pentru activităţi distractive (bowling. de regenerare şi reîntinerire. Se mai propune reabilitarea infrastructurii specifice a staţiunii turistice de interes local Soveja. omologarea şi dezvoltarea pârtiilor de schi şi a instalaţiilor de transport pe cablu în zone cu domeniu schiabil . amfiteatru în aer liber. ceea ce conduce la ideea de a realiza o documentaţie de urbanism pentru zona respectivă. DJ 204E Mărăşeşti-Panciu km 24+200. putem spune că în judeţ se regăsesc trei podgorii reprezentative. dar şi în zonele Vizantea.43+050. În acest sens.

Pentru Mausoleul de la Marasti lucrările propuse spre realizare sunt următoarele: restaurarea clădirii mausoleului şi a grupurilor sculpturale. zona nu poate fi exploatată din punct de vedere turistic deoarece la Panciu înca nu există un hotel. Jariştea. îmbunătaţirea sistemului de ventilare. clădirea necesită următoarele intervenţii: restaurarea clădirii mausoleului şi muzeului. termice şi sanitare. amenajari exterioare. refacerea hidroizolaţiei.Tulnici. Păuneşti. consolidarea terenului cu tendinţe de alunecare din partea de est a obiectivului. Urecheşti şi dezvoltarea turismului uval pentru degustări de vinuri în cadrul programului „Circuitul turistic al vinului”.Lepşa şi Focşani-Tişiţa. naţional şi internaţional.Boloteşti. amenajări exterioare. instalaţii electrice. restaurarea clădirii.hectare de viţă-de-vie. sanitare şi termice.Varniţa – Mărăşti -Soveja. A doua podgorie este cea de la Odobeşti. îmbunătăţirea sistemului de ventilare. trebuie restaurate. aşa că exista o problemă în privinţa duratei sejurului. instalaţii electrice. reabilitate şi consolidate mausoleurile din Focsani. Tâmboieşti şi Dumbrăveni. Lucrarile propuse pentru reabilitarea Mausoleului Eroilor din Focşani sunt următoarele: realizarea unui punct de informare cu grupuri sanitare. amenajari exterioare. amenajarea spaţiului de parcare şi a unui punct de informare. Prin intermediul Antrec Vrancea sunt promovate doar trei trasee turistice: FocşaniCâmpineanca. traseu ce va cuprinde localităţile Focşani –Mărăşeşti-Panciu-Străoane . îmbunătăţirea sistemului de ventilare. însă. Pădureni şi Boloteşti. în scopul păstrării monumentului în patrimoniul naţional. Maraseşti. Din păcate.Broşteni. Vârteşcoiu..Vârtescoiu. Cea de-a treia podgorie este Coteşti cu centre viticole la Coteşti. Jariştea. Astfel. etc. Problema a fost rezolvată parţial prin deschiderea a două pensiuni. În scopul păstrarii Mausoleului de la Soveja în patrimoniul naţional.Andreiaşu. cu centre viticole la Panciu. Pufeşti. Foşsani. care este cea mai veche podgorie din ţară fiind considerată de origine dacică.Mera. Rugineşti. concretizarea proiectului ”Drumul Podgorenilor” în localităţile Ţifesti.Odobeşti. instalaţii electrice. Ţifesti. s-a ajuns la concluzia că potenţialul turistic al judeţului nu este suficient folosit. Conţine centre viticole la Odobeşti. Pentru Mausoleul de la Maraseşti lucrările includ restaurarea clădirii.VidraValea Sării-Bârseşti.000 hectare de viţă-de-vie. Urecheşti. cu 7. îmbunătăţirea sistemului de ventilare. Coteşti. valorificarea zonei viticole cu importante vestigii istorico-religioase în cadrul unor circuite turistice. Mărăşti şi Soveja şi a muzeelor din incintă şi introducerea celor 4 mausolee şi a 5 monumente istorice care se afla pe traseul drumului de glorie al Armatei Romane în timpul Primului Război Mondial într-un circuit turistic de interes regional. Odobeşti. amenajarea spaţiului de parcare şi a unui punct de informare. lucrări de instalaţii electrice. sanitare şi termice. 15 . Astfel. amenajări exterioare. Pentru revigorarea turismului uval se mai propune reînfiintarea muzeului Viei si Vinului în oraşul Panciu. Moviliţa. amenajarea unui spaţiu de parcare şi a unui punct de informare. Vârteşcoiu. Cârligele.

Harta turistică a judeţului Vrancea 16 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful