INTRODUCERE

Serviciilor le revine actualmente un rol esenţial în cresterea economică. Această tendinţă manifestată pe plan mondial este sensibil sesizată şi la nivelul României, prioritară fiind dezvoltarea durabilă a turismului, ca o componentă esenţială a sectorului terţiar. Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă din modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist, precum şi din particularităţile produsului turistic, deoarece acesta este rezultatul unei armonioase combinări de servicii cărora le corespund trasături specifice şi mecanice proprii de utilizare. Procesul globalizării şi a dezvoltării durabile a turismului vizează practicarea activităţilor turistice sub incidenţa ecologicului şi a utilizării raţionale a resurselor, actualmente turismul rural fiind cel care răspunde cel mai bine respetivelor cerinţe. Lucrarea cu teme ,,Necesitatea dezvoltării turismului rural şi perspectivele integrării acestuia pe piaţa turistică europeană’’ abordează într-o manieră complexă, multidimensională, problematica comensurării activităţii turismului rural. Ea îşi propune să trateze coordonatele ,,cheie’’ ale sferei de cuprindere a turismului rural, a indicatoarilor utilizaţi în procesul de evaluare a metodologiilor şi metodelor aplicate informaţiilor vizând componentele activităţii acestui tip de turism sau a celor obţinute prin utilizarea sondajului în analiza şi aprecierea comportamentului, a opiniilor şi motivărilor cererii turistice din zona Bran – Moeciu. Sondajul a fost realizat in această zonă turistică rurală, deoarece aceasta reprezintă regiunea cu cele mai vechi tradiţii în practicarea turismului rural, fiind considerată ,, nucleul’’ turismului rural românesc. Analiza statistică a activităţii turistice rurale din zona Bran – Moeciu a fost realizată pe cele două componente ale pieţei turistice rurale: „ofertă şi cerere turistică rurală”. Prezentarea ofertei a constat într-o evidenţiere a potenţialului turistic natural şi antropic al zonei, precum şi a bazei tehnico- materiale de care dispune aceasta, în condiţiile existenţei şi manifestării unor particularităţi care ies în evidenţă pe măsură ce sunt prezentate şi analizate în strânsă corelaţie cu rezultatele statistice. Determinarea indicatorilor medii, a modificărilor structurale şi reprezentarea grafică a numărului structurilor de primire turistică şi de locuri oferite de acestea, evidenţiază o tendinţă generală de creştere. Comensurarea turismului în viziunea dezvoltării durabile, presupune abordarea şi aplicarea unor principii şi metode care constituie fundamentul formării şi utilizării unui set cât mai complet de indicatori economici. 4

CAPITOLUL 1 Tendinţele turismului în contextul dezvoltării durabile
Economia lumii, încă din 1990, evidenţia sub diferite aspecte următoarele trei ipostaze1. globalizarea şi efectele sale profunde asupra competitivităţii economiilor statelor naţionale; contradicţia dintre legile dare ale pieţei (logica economică) şi justiţia distributivă (logica socială) contradicţia dintre logica economică şi necesitatea protecţiei mediului înconjurător. Fenomenul globalizării şi implicit al integrării impbcă renunţarea de către diferite state membre ale organizaţiilor vizate, la o parte din atributele lor suverane. Joseph E. Stiglitz afirma că "globalizarea constă în integrarea mai puternică a ţărilor şi populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport, comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor serviciilor, capitalului, cunoştinţelor şi, într-o mai mică măsură, a oamenilor din state. Ea a fost însoţită de crearea unor instituţii, care s-au alăturat celor deja existente pe scena mondială”. Globalizarea economiei determină o tot mai accentuată întrepătrundere a economiilor naţionale, reflectată într-o creştere în cadrul fiecărei ţări, a rolului schimburilor comerciale, a invenţiilor şi a capitalurilor străine în formarea produsului său intern brut. Analizând situaţia actuală prin prisma globalizării, teoreticienii au ajuns la câteva concluzii interesante, dintre care menţionăm2 : banii, tehnologia şi pieţele lumii sunt controlate şi administrate de corporaţii mondiale uriaşe; • • efemere. Revoluţia globală este declanşată de multiple planuri, respectiv : revoluţie economică: fenomenul dominant este globalizarea;
1 Popescu M.D – Globalizarea şi dezvoltarea trivalentă, Editura Expert, Bucureşti, 1999, pg. 46 2. Korten D. C. – Corporaţiile conduc lumea, Editura Entet, Bucureşti, 1997, pg. 68

corporaţiile sunt libere să actioneze urmărind numai profitul, dispreţuind omul; cultura de consum aruncă oamenii într-o goană frenetică după bunuri materiale

5

 revoluţie socio-potitică: democraţia devine fragilă deoarece economicul dictează.  revoluţie bio-tehnologică: expansiunea noilor tehnologii are loc într-un ritm înalt;  revoluţie ecologică: grija faţă de protecţia mediului înconjurător care devine preocuparea majoră a omenirii. Globalizarea, în general, trebuie să fie bazată pe principii morale. Deci, se poate vorbi de existenţa unei globalizări morale care constituie fundamentul tuturor celorlalte tipuri de globalizări. Epoca globalizării proceselor economice este cea în care impactul evenimentelor de pe pieţele mondiale se extind instantaneu în toate economiile naţionale. Ea se caracterizează prin existenţa unor relaţii economice externe privite nu ca un factor secundar sau ca o opţiune în strategia dezvoltării unei ţări, ci ca o parte fundamentală din structura de factori ce asigură dezvoltarea, stagnarea sau regresul unei economii naţionale.

1.1. Turismul şi creşterea economică
1. 1. 1. Creşterea economică — abordare teoretică Rezultatele activităţii economice sunt evidenţiate printr-un proces complex la care participă întregul sistem economic, cunoscut sub denumirea de "creştere economică". Acesta este considerat de mulţi specialişti ca unicul factor care asigură succesul economic pe termen lung al fiecărui stat. În literatura de specialitate apar o serie de concepte formulate, dar o singură concluzie se poate desprinde: creşterea economică presupune o mărire durabilă în timp a rezultatelor macroeconomice în condiţiile lărgirii şi folosirii eficiente a factorilor de producţie, concretizată în sporirea PNB, PIB şi PNN pe total şi pe locuitor, incluzând şi modificările de structură a economiilor respective. Ilie Niţă considera că, după modul de implicare în procesul creşterii economice avem3:  factori direcţi, în care se include factorul uman (resursele de muncă), factorul material (resursele materiale şi echipamentele de producţie acumulate) şi factorul informaţional -tehnologic;  factori indirecţi: rata investiţiilor de cercetare-dezvoltare, politica financiarmonetară, bugetară şi fiscală a statului, capacitatea de absorbţie a pieţei interne, politica ecologică, schimburile internaţionale etc. 6

3. Niţă I., Niţă C. – Piaţa turistică a României, Editura Ecran Magazin, Braşov, 2000, pg. 79

Implicarea factorilor direcţi se prezintă astfel: a.Factorul uman contribuie la creşterea economică prin:  Sporirea volumului de muncă corespunzător activităţii economice, în această situaţie creşterea PIB este de natură extensivă;  Sporirea calităţii acestuia care duce la o creştere a productivităţii, înregistrându-se influenţa de natură intensivă. b.Factorul material Resursele materiale, echipamentele de producţie acumulate, componentele factorului material sunt studiate atât din punct de vedere cantitativ, calitativ, dar şi structural. In ceea ce priveşte contribuţia lor la creşterea economică putem evidenţia următoarele aspecte4:  Creşterea dimensiunilor cantitative ale factorului material se realizează cu ajutorul investiţiilor în bunuri de capital şi este limitată;  Sporirea dimensiunilor calitative ale aceluiaşi factor presupunând valorificarea resurselor care îmbinate armonios cu factorul uman au o influenţă mai amplă;  Ca sursă de creştere economică, modificarea structurii factorului material apare prin crearea unor noi capacităţi de producţie, schimbarea repartiţiei în spaţiu a acestora, sau a dotării tehnice deja existente, precum şi prin modificarea raporturilor dintre factorul uman şi cel material, dintre capitalul autohton şi cel străin sau cel fix şi cel circulant etc. c Factorul informaţional tehnologic Acesta este considerat un neofactor, dar el are, în perioada actuală, cel mai mare aport la creştrea economică. Principalul producător de informaţie îi reprezintă inovarea tehnologică, având atât o finalitate aplicativă, cât şi un efect economic măsurabil. Sub aspect cantitativ, potanţialul de inovare al unei ţări este influenţată în primul rând de resursele alocate (private, publice) atât pentru cercetare - dezvoltare cât şi pentru învăţământ. Aspectul calitativ este redat de creşterea economică datorată factorului informaţional-tehnologic, fie direct prin sporirea eficienţei economice, a activităţilor de cercetare şi aplicarea rezultatelor cercetării, fie indirect prin externalizarea efectelor rezultate din aplicarea inovaţiilor, în timp s-au conturat două tipuri de creştere economică:  Creştere economică de tip extensiv care este rezultatul extinderii sau creşterii factorilor atraşi de procesul de producţie ce au ponderea cea mai însemnată în sporirea 7

4. Niţă I., NIţă C., - op. cit. Pg. 80

PNB, PIB, PNN şi PIN  Creşterea economică de tip intensiv care apare ca urmare a sporirii indicatorilor macroeconomici, sintetici realizată, în presupunere prin utilizarea eficientă a factorilor (deci accentuând latura calitativă). După calitatea creşterii economice se pot evidenţia următoarele cinci tipuri:  Creşterea economică negativă prin care se înţelege scăderea în timp a indicativului de măsurare sau recesiune economică;  Creşterea economică staţionară care înseamnă o mărime nulă a ratei indicatorului de măsurare (se mai numeşte şi creştere economică de înlocuire sau creştere zero); Actualmente, în literatura de specialitate au fost cuprinse rezultatele multiplelor cercetări ale specialiştilor, care au pus bazele unei noi interpretări a conceptului, cunoscut astăzi sub denumirea "noua creştere economică" sau "creşterea economică sustensibilă" . Acest nou concept nu are în vedere cauzele procesului creşterii economice ci, consecinţele sale în sensul acceptării aspectelor structural - calitative în ceea ce priveşte: a) b) - mediul ambiant; - calitatea vieţii.

a) Mediul ambiant Componenta esenţială a mediului ambiant o reprezintă resursele naturale. Evaluarea acestor resurse naturale este foarte importantă atât pentru satisfacerea cerinţelor cunoaşterii, cât şi a cerinţelor practice devenite vitale pentru evoluţia societăţii umane contemporane şi a cererii viitoare. Ampla analiză a acestor resurse poate fi abordată din foarte multe puncte de vedere, printre care se situează: cerinţele creşterii economice, potenţialul oferit în perspectivă de factorii de mediu, progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică, ce influenţează ritmul creşterii şi al extracţiei, dar şi ritmurile substituţiei, reducerii consumurilor specifice etc. Apare astfel, necesitatea analizei unui volum mare de date şi informaţii care trebuiesc orientate spre principalele obiective, care se prezintă astfel: caracterizarea evoluţiei cantităţii de reziduuri rezultate din procesele de producţie şi consum, a creşterii gradului de nocivitate al acestor reziduuri asupra mediului ambiant (a factorilor de mediu şi a ecosistemelor), cu influenţe negative asupra vieţii economice şi sociale; proiectarea, construcţia şi folosirea unei pârghii economice pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru înlăturarea poluării; 8

-

reprezentarea în mod cât mai real şi complet a fluxurilor materiale în cadrul proceselor economico - sociale, care necesită includerea mediul înconjurător în dubla sa calitate: generator de resurse naturale şi receptor de reziduuri cu capacitate limitată de autocurăţare şi regenerare a factorilor de mediu;

-

evidenţierea şi urmărirea tendinţelor privind evoluţia pe termen lung a cererilor de resurse, a descoperirilor geologice şi a rezervelor existente pe glob localizate pe regiuni şi ţări, cu luare în considerare a unor factori de contracarare a creşterii cererii de resurse (reducerea consumurilor specifice, folosirea substituenţilor, reciclarea materiilor prime, prelungirea durabilităţii produselor, schimbarea comportamentului consumatorului faţă de gospodărirea resurselor). În centrul atenţiei economiştilor apare şi relaţia om - mediu natural, cu

dubla sa determinare5: • • cantitativă: aduce în discuţie problema eficienţei şi durabilităţii resurselor, calitativă: are în vedere problema afectării echilibrului ecologic prin poluare reflectând contradicţia dintre nevoile de resurse şi dimensiunile resurselor oferite de natură; evidenţiind contradicţia dintre acţiunile oamenilor de producţie, repartiţie, circulaţie şi consum unde apar reziduri, deşeuri etc. şi posibilităţile de asimilare ale mediului natural. b) Calitatea vieţii Conceptele de calitate a vieţii şi creştere economică includ elemente componente care se influenţează reciproc. Astfel asigurarea unei calităţi a vieţii la un standard cât mai ridicat determină o creştere şi dezvoltare economică pe măsură. Prin procesul dezvoltării, a efectelor ce le produce şi implicit a creşterii economice, are loc o sporire a veniturilor populaţiei, a consumului de bunuri şi servicii, asigurându-se astfel satisfacerea cererii la cote ridicate, creşterea gradului de cultură şi civilizaţie, sporirea măsurilor de protecţie şi securitate, deci a calităţii vieţii. Relaţia de interdependenţă dintre cele două fenomene nu este absolută deoarece nu orice creştere economică conduce implicit la creşterea calităţii vieţii şi invers. O creştere economică nu este întodeauna şi o creştere umană, unele activităţi economice neavând direct şi imediat influenţă asupra calităţii vieţii. De asemenea, numai într-un anumit context socio-cultural calitatea vieţii influenţează pozitiv creşterea economică. Privită ca un mecanism al progresului oricărei societăţi calitatea vieţii se prezintă ca un sistem ale cărui componente vizează două direcţii de acţiune: de la parte la întreg şi de la întreg la parte, presupunând o responsabilitate a fiecăruia, atât ca individ cât şi ca membru al societăţii. 9

spirituale prin timpului liber. studenţi. o legislaţie adevărată. Creşterea calităţii vieţii nu se poate obţine decât printr-o sporire susţinută. 2003. cultură. pg. 52 Caracterul obiectiv al calităţii vieţii îşi are fundamentul în condiţiile şi activităţile componente ale acestui: calitatea mediului natural. continuă şi simultană a calităţii tuturor sferelor care compun viaţa: stări de sănătate a individului.Bucureşti. poluarea mediului. calitatea sănătăţii. a timpului de familie a participării la viaţa socială6 etc. a muncii. calitatea muncii. Acest nivel permite să acţioneze în dublu sens. Direcţiile practice în care se manifestă calitatea vieţii sunt corelate cu domeniile definite în concept. astfel:  condiţiile de viaţă care se doresc a fi menţinute sau îmbunătăţite prin asigurarea unui salariu minim.  protejarea grupurilor sociale defavorizate. învăţământ. bătrâni cu pensii foarte mici. în special a copiilor proveniţi din familii dezorganizate. a vieţii de familie. factori bilogicii. aIIa revăzută. calitatea educaţiei.  completarea prin import a nevoilor de bunuri materiale şi spirituale. educaţionale. calitatea habitatului. existenţa mijloacelor personalizate de asistenţă sanitară.  condiţiile de muncă pentru care se urmăreşte asigurarea unui loc de muncă pentru fiecare individ în funcţie de pregătirea profesională şi de posibilităţile societăţii. copii cu handicap. şomeri etc. Ed. revenindu-i astfel un rol important în structura calităţii vieţii şi implicit a creşterii economice. stilul de viaţă. calitatea serviciilor economice şi sociale. Editura Uranus. locul de muncă.5. calitatea timpului liber. Turismul se plasează pe un nivel intermediar între starea de sănătate a individului şi factorii de influenţă. Starea de sănătate a individului este o componentă care se află într-o strânsă relaţie de intercondiţionare cu venitul. serviciile medicale. petrecerea 10 . calitatea mediului social etc.  satisfacerea nevoilor de sănătate. calitatea vieţii de familie. calitatea participării la viaţa socială. a mediului natural. tineri aflaţi la început de drum în viaţă. Minciu Rodica – Economia turismului. căsnicie.

Bucureşti. 49 11 .6. Editura Expert. Neacşu Nicolae – Turismul şi dezvoltarea durabilă. 2000. pg.

din prestaţii de servicii. Serviciile s-au amplificat în economia modernă. dintre diferite sectoare şi activităţi. sport). cu forme de manifestare distincte. când au apărut multe şi diverse ca urmare a informatizării societăţii. considerat adecvat în condiţiile existente. complexitatea acestora se adânceşte. la atingerea unui echilibru dinamic în dezvoltarea diverselor ramuri şi sectoare de activitate precum şi la trecerea într-un anumit orizont de timp la o structură economică optimă. deoarece societatea în care predomină serviciile au ocupat. cât şi mutaţii calitative care vizează trecerea de la etapa de diversificare a producţiei la cea a specializării. dinamice. Interacţiunile şi interdependenţele dintre ramurile economiei naţionale. forme modeme de comerţ. curăţătorii. se amplifică. pe măsura creşterii economice. De asemenea. care au lărgit şi diversificat modalităţile de realizare a produsului social. în special pentru ţările dezvoltate. modificându-se de la simplul schimb de materiale la legături de cooperare în producţie. încorporând activităţi extrem de diverse. distribuţia energiei şi apei. până la structurile actuale. precum şi a serviciilor legate de utilizarea timpului liber (turism. care se caracterizează printr-o maximă utilitate pentru indivizi şi societate.1. cultură. ramuri şi sectoare. eterogene sub aspectul conţinutului. în principal. modificări dimensionale. Constituit. Sectorul terţiar sau al serviciilor a devenit precumpănitor în perioada postbelica. piaţa serviciilor ocupând un rol mai important. turismul reprezintă astăzi una 12 . Creşterea rolului serviciilor în viaţa economică şi socială pe plan mondial. a activităţilor de ocrotire a mediului ambiant sau a extinderii accentuate a urbanizării: gospodărie locativă. a fost interpretată de sociologi ca o înlocuire a „civilizaţiei primare" cu „civilizaţia terţiară". la crearea unui profil propriu al economiei naţionale. Această analiză este urmată de alegerea unor variante care corespund condiţiilor şi restricţiilor rezultate din modelul ales. întreţinerea aparetelor de uz casnic şi gospodăresc). locul celei în care domina agricultura.2. În acelaşi timp. telecomunicaţiile. modernizarea structurii economice reprezintă atât o modificare a aspectelor cantitative cum ar fi proporţiile dintre grupe. Ca orice sector de activitate.1. şi sectorul serviciilor a evoluat de la forme incipiente de completare a activităţilor de bază. Implicaţiile turismului în procesul creşterii economice Alegerea unui model de creştere economică implică o analiză foarte atentă a posibilităţilor de modernizare a structurii economice. astfel devenind şi o componentă însemnată a mecanismului reproducţiei. la acţiuni de pătrundere şi extindere a progresului tehnic. transport. treptat. a celor privind creşterea timpului liber al individului (spălătorii.

dinamism sau capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist. comerţul. a construcţiilor de maşini. masa. cum sunt: construcţiile. tratamente oferite de diferite staţiuni. de agrement. plasare a călătoriilor turistice. Ele sunt rezultatul unor domenii distincte. transportul. acesta la rândul lui declanşând un val de acţiuni conjugate asupra celorlalte cu care intră în contact pe parcursul derulării activităţilor turistice sau a celor care depind de rezultatul acestor activităţi. cazare. sunt incluse alături de alte servicii şi cele ale turismului intern şi internaţional.componentele esenţiale din sectorul terţiar. reprezentând astfel o parte din serviciile unei economii. transporturile. agrementul. a lemnului. precum şi de agrement şi divertisment. activităţile sale caracterizându-se prin legităţi neîntâlnite la alte ramuri componente ale terţiarului. dar cu posibilităţi reale de întrepătrundere a activităţilor specifice cu cele turistice. include o diversitate de servicii care derivă din cele primordiale: de informare. comunicaţiile. ca activitate economică. a unor segmente sociale largi. cultura. electrotehnică şi electronică. evidenţiind astfel existenţa turismului ca o componentă distinctă în cadrul sectorului terţiar. precum şi din particularităţile produsului turistic. generează un ansamblu de procese şi relaţii care imprimă turismului trăsăturile unui domeniu distinct de activitate care trebuie permanent adaptat schimbărilor vieţii economico-sociale. Turismul. Calitatea superioară a elementelor ce alcătuiesc produsul turistic îl influenţează în sens pozitiv. care există independent de activitatea turistică. a băuturilor alcoolice sau a celor răcoritoare. De asemenea. etc. în Nomenclatorul ramurilor economiei naţionale. foarte bine conturate. de cazare. textilă. Specialiştii în domeniu au abordat problematica efectelor economice ale turismului încercând să surprindă şi să analizeze cît mai multe forme de manifestare ale 13 . desfacere a preparatelor culinare. industria energiei electrice şi termice. Satisfacerea nevoilor turiştilor. componente ale produsului turistic complex sunt complementare serviciului turistic. Subprodusele turistice cum sunt cazarea. în strânsă corelaţie cu celelalte domenii ale economiei. Cererea turistică este satisfăcută şi prin îmbinarea armonioasă şi complexă a acţiunilor altor ramuri de activitate. Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă din modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca mobilitate. de transport şi alimentaţie publica. deoarece acesta este rezultatul unei armonioase combinări de servicii cărora le corespund trăsături specifice şi mecanisme proprii de utilizare. sau agricultura. asistenţa medicală etc. graţie complexităţii şi dinamismului acestui fenomen tot mai specific civilizaţiei moderne.

Cert este însă că.1. pg.2. Această accentuare necesită adâncirea în timp şi spaţiu a relaţiei mediueconomie. care se transformă cel mai eficient şi rapid în venituri. Ridicarea produsului turistic de la valorile consacrate la cele corespunzătoare standardelor internaţionale. ca rezultat al aplicării strategiei prevăzute. 1. Prioritară în cadrul procesului de dezvoltare durabilă desfăşurat la nivelul ţării noastre este componenta care include activităţile de planificare. a resurselor care să amplifice valoarea 7. Comensurarea turismului în viziunea dezvoltării durabile În dezvoltarea durabilă. regiunii sau ţării8. acesta fiind în descreştere pe măsură ce economia este caracterizată printr-un număr tot mai mic de subramuri productive. cit. 1. cel mai mare efect multiplicator îl au cheltuielile pentru serviciile de cazare. Strategia naţională de dezvoltare economico-socială durabilă pe termen mediu priveşte turismul ca un sector prioritar. fiind necesară apelarea la resurse externe pentru satisfacerea cerinţelor turiştilor.3. valoarea efectului multiplicator este condiţionată de gradul de dezvoltare economică al regiunii. amenajare şi exploatare turistică ca parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a arealului. necesită utilizarea unor costuri în plus pentru protejare mediului. constituie un instrument de stabilire a cascadei cheltuielilor turistice şi a influenţei pe care acestea le au asupra economiei. Editura Uranus. Camarda Adina – Strategii de dezvoltare durabilă regională. Pg. Bucureşti. considerându-se că este capabil să contribuie cu o pondere însemnată la relansarea şi redresarea economică a României. Efectul multiplicator al turismului Dacă facem o analiză a efectului multiplicator7 pe structura serviciilor ce alcătuiesc un aranjament turistic. 2008. turismului îi revine rolul esenţial de a observa şi promova obiectivele generale ale societăţii. Minciu Rodica . presupune iniţierea şi promovarea unor acţiuni care să includă pe de o parte derularea proceselor de educare şi formare a unei mentalităţi adecvate actualului tip de dezvoltare. care implică realizarea unui echilibru între efectele negative şi cele pozitive rezultate din derularea activităţilor turistice. 42 8. Determinarea efectului multiplicator în turism. iar pe de altă parte accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepţie.acestui fenomen. 36 14 . Astfel se poate fundamenta echilibrul dintre activităţile turistice şi cele ale dezvoltării durabile. Procesul în derulare. op.

infrastructurii pe diverse categorii şi cu parcuri şi rezervaţii naturale. În continuarea zonării turistice. în care largi suprafeţe agricole ar trebui să se îmbine cu suprafeţe mai restrânse alocate industriei. Camarda Adina – op. Nevoia de coordonare a eforturilor atât la nivel regional. utilizându-se în acest sens o analiză multicriterială de delimitare a regiunilor turistice însoţită de o conturare a acţiunilor prioritare în fiecare caz în parte. corelată cu procesul de amenajare a teritoriului. astfel încât. să acopere întregul teritoriu naţional. în această viziune spaţiul ecologic ar trebui să arate. în acest cadru ecologia şi bioeconomia pot oferi soluţii originale amenajării teritoriului. în forma sa ideală. amenajarea teritoriului şi politicile corespunzătoare trebuie să găsească soluţii şi ameninţărilor la adresa mediului pe care le exercită unele activităţi turistice sau activităţi industriale cu impact direct asupra rezultatelor în sectorul turistic. de ierarhizare şi de identificare a celor mai potrivite şi eficiente căi de valorificare a patrimoniului turistic. Amenajarea a urmărit să stabilească un model de evaluare. ca o tablă de şah.investiţiilor de la nivel naţional. în general. veniturilor şi ocupării forţei de muncă. de mediu. Această alternanţă decurge din distribuirea spaţială neregulată a resurselor naturale precum şi aplicarea unor criterii economice. Considerând resursele şi structura sectorială a economiei sale. urmând ca acestea să fie extinse gradual. Un posibil răspuns la aceste provocări ar fi aplicarea conceptului de ecodezvoltare mozaicată. subiectul costurilor ca o problemă de management al resurselor şi se propune intervenţia în sistem pe baza unor principii derivând din acelea care definesc dezvoltarea durabilă. care presupune coordonarea tuturor proiectelor cu implicaţiile spaţiale şi soluţionarea eventualelor conflicte apărute în acest context de profunde transformări. în special a celei de transport şi comunicaţii este. sociale. cit. având ca rezultat complementaritatea sectorială în plan teritorial. care propune implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul unor zone mai restrânse. autorităţi locale şi guvernamentale. şi stimulare în planul producţiei. Impactul turismului asupra sectoarelor economiei unei zone este divizat în efecte de multiplicare. 9. 40 15 . Literatura dedicată protecţiei mediului în relaţie cu dezvoltarea turismului abordează.. pg. ca urmare a continuării colaborării dintre turism. cât şi naţional pentru realizarea unor mari proiecte în domeniul infrastructurii. fiecare judeţ sau regiune se confruntă cu provocări specifice la adresa mediului9. astfel încât arii ecologice corespunzătoare să fie alocate fiecărei ramuri. pe termen lung. celelalte sectoare de activitate.

al creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă şi a veniturilor. sunt: locuitor. utiliza la scara larga si la nivel mondial. al complementarităţii cu restricţiile impuse de protecţia mediului . calculaţi cu ajutorul altor indicatori semnificativi pentru cercetarea intreprinsa. Principalele categorii de indicatori care redau cat mai exact situaţia dezvoltării durabile.Complementaritatea astfel rezultată trebuie abordată nu numai din punct de vedere funcţional ci şi din cel al utilizării raţionale a terenurilor. utilizandu-se metoda mediei aritmetice simple sau ponderate. cu comunitatea locală. Fazele desfăşurării proiectelor pot şi trebuiesc urmărite şi stimulate de organismele autorizate care au chiar calitatea de a stabili strategii privind rezolvarea deficienţelor apărute pe parcursul derulării acestora. Aplicarea proiectelor de dezvoltare durabilă a turismului debutează încă din etapele de proiectare şi construire a bazei tehnico-materiale în scopul armonizării cu mediul. sau alte sectoare ale economiei. continuîndu-se în stadiul derulării activităţilor turistice. Indicatori valorici: produsul intern brut (PIB) şi cheltuielile de consum pe 16 . indicatorul rezultatului dezvoltarii econoimico-social: durata medie a viejii indicatori compusi. al participării efective la schimburile inter-regionale şi integrării în structurile şi fluxurile europene.

petrecere a timpului liber. Creşterea timpului liber şi tendinţa individului de exercitare a mai multor activităţi remunerate. are dublă implicaţie în sensul că: 10. De asemenea.1. au şi ele un efect favorabil asupra practicării activităţilor turistice. manifestându-se astfel rolul lui multiplicator în relaţiile cu acestea10. pentru mişcare. Aspecte privind premisele apariţiei şi dezvoltării turismului rural Turismul. Pg. odihnă. crizele şi schimbările din plan politic manifestate la nivel internaţional. diminuarea până la dispariţie a economiilor locale. se dezvoltă ca activitate economică în interdependenţă cu toate domeniile. spre zone liniştite. Derularea activităţilor zilnice în condiţiile unor transformări multiple şi rapide pe toate planurile economico-sociale şi în special în planul tehnico-informaţional. ceea ce a condus la concentrarea ofertei în centrul zonelor turistice. a avut ca fundament „viziunea productivistă" a activităţilor turistice. favorizează în permanenţă apariţia stresului citadin care devine o armă tot mai periculoasă pentru fiecare individ în parte şi societate în ansamblul ei. determinând specialiştii în domeniu să prezinte dezvoltarea a acestuia ca o industrializare a activităţii turistice. 24 17 . proces care de-a lungul anilor suferă o transformare în direcţia fragmentării acestora. astfel dorinţa individului de părăsire temporară a locului de muncă. a standardizării produselor turistice. a cuprins implicit şi sectorul turistic. Efectele negative provocate de procesul industrializării la scară largă. Procesul industializării la scară mondială a anilor 1970.. cit. precum şi de creşterea numărului zilelor destinate concediilor de odihnă. Minciu Rodica – op. lipsite de poluare. derularea unei activităţi remunerate la domiciliu. în care natura să fie „cea mai bună prietenă a evadării". Fenomenul industrializării turismului atât pe plan mondial cât şi la nivel naţional. au adus în ultimul deceniu modificări structurale remarcabile în toate domeniile de activitate. a investiţiilor corespunzătoare cerinţelor incluse procesului de amenajare în derulare. Apare. fapt ce a determinat apariţia şi accentuarea accelerată a supraglomerării. recreere.CAPITOLUL 2 Locul şi importanţa turismului rural 2. Această dorinţă este facilitată de reducerea orelor săptămânale şi a zilelor săptămânii de lucru.

 pe de altă parte. nevoia de cunoaştere şi educare. încă o treaptă în derularea procesului de dezvoltare durabilă a turismului include creşterea timpului liber. pg. iar pe de altă parte. etc. ameliorând situaţia infrastructurii generale. 2000. permite o dezvoltare şi modernizare a transportului şi telecomunicaţiilor. nevoia de frumos şi inedit. 11. – Turismul fenomen social – economic şi cultural. acest nou tip. fie prin investiţii turistice. locuite de comunităţi tradiţionale. oferă persoanei posibilitatea de a obţine un venit suplimentar cu un efort minim pe care-1 poate cheltui participând la activităţile turistice. sporirea veniturilor individului şi creşterea nivelului de cunoaştere şi educaţie. poate implica direct individul în activitatea turistică. pe de o parte. neperturbate. fiind patronul unei societăţi cu profil turistic. însoţită de o participare activă sau pasivă la desfăşurarea activităţilor turistice. satisfăcând multiple nevoi: ■ ■ ■ ■ ■ ■ nevoia de „evadare" pentru diminuarea stării de tensiune. fie petrecându-şi concediul într-o „oază turistică preferenţială". Combinarea elementelor fundamentale determină apariţia altor componente care favorizează dezvoltarea turismului rural durabil. „explozia" mass-media sunt factorii care au ridicat nivelul de educaţie şi cunoaştere a populaţiei.. nevoia de apartenenţă şi dragoste. pitoresc ce poate oferi chiar şi experienţe inedite. fiind adecvat epocii modeme actuale. nevoia legată de dorinţa de vizitare a rudelor şi prietenilor. îşi creează venituri din care le va cheltui tot în acelaşi sector. 38 18 . Turismului i s-au conturat noi valenţe prin practicarea turismului rural. în condiţiile în care aceştia dispun de un buget redus. care tinde tot mai mult spre un alt mod de petrecere a timpului liber. determină pe de o parte perfecţionarea echipamentului specific turismului rural care conferă turistului un plus de confort şi siguranţă. pătrunderea într-un cadru natural relaxant. Alături de aglomeraţia urbană. aceasta fiind nevoia pentru menţinerea sau refacerea sănătăţii. ca principal punct de pornire. după cum urmează11: • segmentul de piaţă format din populaţia de vârsta a-III-a îşi exprimă cererea pentru practicarea turismului rural în vederea refacerii sănătăţii. Bucureşti. Editura Oscar Print. Turismul rural se derulează în spaţii relativ nepoluate. Ionescu I. Reforma sistemului de învăţământ. progresul tehnico-informaţional şi nu în ultimui rând. progresul tehnico-informaţional.

precum şi creşterea inrersului pentru preparatele culinare tradiţionale. care intensifică tentaţia turiştilor de practicare a unui turism rural activ. însoţită de intensificarea nevoii de recreere activă în zone nepoluate. care le conferă chiar şi posibilitatea de a-şi mai continua Relaţiile structurale şi funcţionale care se manifestă actualmente în România. • crearea condiţiilor de perfecţionare a activităţilor de agricultură ar determina practicarea la scară mai largă a agroturismului.  sporirea complexităţii muncii. care este „aruncată" din mediul urban spre locurile liniştite. oferta structurilor de primire turistică conţine elemente auxiliare.  agravarea problemelor de sănătate cu care se confruntă tot mai profund populaţia. ca parte integrantă a turismului procesul de valorificare a resurselor turistice. sunt 19 .  reducerea duratei săptămânii de lucru. care la rândul său trebuie supus perfecţionării.  diminuarea disponibilului bănesc necesar pentru sănătate şi petrecerea timpului liber. prezintă şi elemente privind practicarea turismului rural.  gospodăriile şi fermele mediului rural dispun de un spaţiu de locuit excedentar.  accesibilitate în consumarea alimentelor proaspete. Mulţi dintre specialiştii care au studiat turismul. factorii care influenţează apariţia şi dezvoltarea acestei forme de turism sunt:  poluarea accentuată a mediului urban. şi poate fi amplificat prin derularea procesului de promovare.  şi ineditul aşezărilor rurale . cu precădere a celor care constituie unicate.• rural.  tendinţa de îmbătrânire a populaţiei.  accentuarea nostalgiei privind locurile natale.intensificarea practicării turismului religios. a produselor denumite „ecologice".  existenţa tradiţiilor etnofolclorico-culturale. Printre problemele abordate se situează şi cea vizând factorii care favorizează derularea activităţilor turismului rural.  oferta diversificată şi excepţională a zonelor montane. Prezentaţi sintetic.  nevoia pentru „noi formule de vacanţă". lipsite de poluare.  autenticitatea ofertei turismului rural.  scăderea accentuată a puterii de cumpărare.  elementele ofertei sunt vândute la preţuri accesibile tuturor categoriilor de consumatori. care se doresc a fi transmise generaţiilor viitoare. cu participare directă la activităţile desfăşurate.

reconstituirea fostelor proprietăţi agricole. fiind corelata cu structurile existente şi cu relaţiile economicosocial-culturale stabilite. structura producţiilor. • dezvoltarea efectivă a turismului rural.din perspetiva sistemului exploataţie agricolă .. Acestea sunt privite şi ca tendinţe motivaţionale ale cunoaşterii activităţii de turism rural. Elementele de condiţionare a turismului şi dezvoltării rurale. precum şi de tendinţele de integrare în structurile europene. veniturilor şi cheltuielilor în sectorul agricol. care vizează: • orientarea spre activităţile din mediul rural. care le completează pe cele prezentate. muzee etc. ca element de evaluare a potenţialului agroturistic. resursele funciare şi umane din spaţiul rural. includ: • • • infrastructura regională. • conturarea şi stabilirea celor mai adecvate forme de organizare a turismului rural. aplicarea liberei iniţiative acţionează asupra mecanismului pieţei mijloacelor de producţie şi a pieţelor produselor agricole.familie. 3. în sensul că la producătorii agricoli apare cerinţa de a produce mai mult şi mai bine. ceea ce presupune conturarea limitelor zonelor teritoriale ale acestei forme de turism. Sub acest aspect. Alternativă a dezvoltării durabile a României.. monumente cultural-istorice. prin amplificarea activităţilor legate de câteva forme ale acestui tip de turism: agroturism sau pelerinaj religios. pentru a face faţă cererii din mediul urban. în condiţiile existenţei în România a unor posibilităţile remarcabile de derulare a acestui tip de turism.prin prisma relaţiilor economico-sociale din mediul rural.Funcţionalitatea activităţilor turismului rural este în acest mod activată. care se manifestă prin perfecţionarea structurilor de primire turistică. Etapele de restructurare a economiei. se derulează în strânsă corelaţie cu cele privind dezvoltarea durabilă a turismului rural românesc. astfel nivelul de trai al locuitorilor mediului rural devenind dependent de volumul şi calitatea produselor vândute.sub aspectul cercetării identităţii profesionale din mediul rural. 2. din următoarele puncte de vedere 1. argumentate prin prezenţa resurselor naturale şi antropice într-un spaţiu rural românesc cu multiple tradiţii etnofolclorice.. turismul rural este considerat un agregat de tipul produs-preţ-consum. care conferă ţării multiple şanse de integrare în 20 . dezvoltarea turismului în spaţiul rural românesc a fost abordată de trei specialişti.luate în considerare în cadrul strategiilor de dezvoltare stabilite la nivel naţional.

economia. contact cu natura şi lumea naturală. prin care acesta este considerat "un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală. comunităţi tradiţionale şi practici tradiţionale. într-o perioadă limitată. cât şi aşezările. În sens larg. a unor activităţi turistice în mediul rural. Turismul rural. • • • redus la scară . moştenire tradiţională. de ofertă. prin care acesta se întoarce temporar la obârşie. a fost apreciat şi solicitat pe măsura evoluţiei civilizaţiei. rural din punct de vedere funcţional . dezvoltându-se încet şi sistematic şi strâns legat de familie.Bucureşti a formulat o definiţie a turismului rural într-o exprimare mini-max (minimum de cuvinte.structurile europene. în forma sa pură ar trebui să fie: • • localizat în zone rurale. economico-socio-profesional. propice contactului direct al turistului cu natura. Ieşirea lumii din acest impas a determinat practicarea turismului într-un mediu nepoluat. natural şi uman" Impactul turismului rural în planul tehnologic. Conceptul de turism rural Turismul în spaţiul rural s-a practicat dintotdeaima. de către turiştii care sunt găzduiţi în structuri rustice special amenajate în scopul creerii climatului favorabil derulării acestui tip de turism. spaţiu liber. prin minimizarea consecinţelor negative şi 21 . maximum de informaţie). dar s-a conturat. în armonia vieţii rurale. tradiţional. reprezentând modelul complex al mediului Este sub control local şi se dezvoltă în funcţie de binele pe termen lung al zonei. care au devenit factori nocivi urmare a accentuării stresului în mediul urban poluant. de diferite feluri. al echilibrului ecologic.bazat pe trăsături specifice ale lumii rurale cu întreprinderi mici. turismul rural a fost definit de OECD prin "petrecerea vacanţei în spaţiul rural"12 Această definiţie include practicarea. înconjurător. de experienţă în turism şi măsura în care acesta este întreprins cu caracter de continuitate în mediul urban sau rural. istoria şi amplasarea. şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant. Un grup de cadre didactice din Academia de Studii Economice . al surselor de venit. 2.2.atât în ceea ce priveşte construcţiile. Orice definiţie funcţională a turismului rural trebuie să stabilească parametrii de cerere. în condiţiile accentuării fenomenelor de industrializare şi urbanizare.

past present and future development. 2002 22 . Madrid.12. *** The tourism satellite account as an ongoing process. WTO. Spain.

În acest context s-au putut delimita trei elemente esenţiale13 1. de excepţie. comparând totul şi judecând in stilul său propriu veridicitatea şi acurateţea informaţiilor. organizată a omului în mediul înconjurător.maximizarea avantajelor. capabil să smulgă admiraţia. dar şi ca o rechemare insistentă. prin sublinierea acelor valeaţe care dau personalitate teritoriului gospodăriei. ce reprezintă componentele motivaţiei şi deciziei turistului de a cunoaşte. 2003. Acest tip de turism 13. • valoare de "modernitate": care oferă posibilitatea de a se întâlni şi discuta cu parteneri cunoscuţi sau necunoscuţi. locului unde se află turistul. a turiştilor.mediul înconjurător şi societăţile rurale Turismul acutizează problemele ecologice prin prezenţa frecventă. 57 23 . ignorat de mijloacele mass. cultural şi cel construit Ambianţa în care se află oferta turistică trebuie să fie atractivă. Această grijă pentru apărarea mediului ambiant se extinde asupra turismului rural a cărui implementare trebuie să fie de tip ecologic. verifica şi savura oferta aleasă . instruirea specifică pentru intensificarea şi perfecţionarea activităţilor specifice turismului rural ocupă un rol important. patrimoniul natural. istorică. care include aspectele deosebite de natură estetică.media. • valoarea de "individualizare": caracterizat prin efortul de a se sustrage tendinţei de uniformizare şi maximizare existent în reclame turistice. dar în acelaşi timp ea trebuie să fie obligatoriu subliniată şi oferită ca un buchet de flori bine asortat.în cadrul patrimoniului trebuie să se remarce o prezenţa următoarelor tipuri de valori: • valoare "evenimenţială": adică să nu fie un loc izolat. artistică. 3. pg. 2. conturează şi accentuează caracterul de activitate intersectorială şi plurifactorială. uitat. • valoare "simbolică" a zonei în care turistul îşi petrece vacanţa. . dar mai ales de a participa şi a se integra în noua comunitate culturală pe care doreşte să o cunoască şi pentru care a venit. Nistoreanu Puiu – Ecoturism şi turism rural. Bucureşti. Editura ASE. deşi acestea au importanţa lor bine definită-Educaţia. să impresioneze. să se imprime în memoria turistului nu numai ca o amintire plăcută. comunitatea rurală dornică sau angajată în activitatea turistică Comportamentul acestei comunităţi nu se evaluează prin respectarea prescripţiilor legale privind primirea. însă decisivă rămâne capacitatea de primire a comunităţii. • valoarea de "notorietate" :apare din nevoia de informaţii pe care turistul încearcă să le verifice la faţa locului. găzduirea clientelei.

debutează cu gospodăria ţărănească. sărbători. tradiţii. Nistoreanu Puiu – op. Pg. • componenta constructivă. deschis şi probabilistic. ■ caracterul complex este dat de complexitatea elementelor sale primare şi structurale. cu o structură funcţională de servicii şi cazare eterogenă.astfel:14 caracterul tehnico-economic este determinat de natura tehnică şi tehnologică a elementelor componente care sunt utilizate de subsistemul operaţional în procese de producţie specifice. cea mai dorită şi apreciată formă de găzduire. cit. sat de vacanţă. Acest tip complex de structură de primire turistică poate fi abordată din punct de vedere sistemic. 59 24 . financiară. • componenta funcţională sau dinamică a sistemului. întrucât ele intervin prin calitatea. ■ sistemul social este rezultatul existenţei componentei umane a gospodăriei. materială. de manifestările etnofolclorice. precum şi cu serviciile ce cuprind activităţi de destindere şi animaţie cuprinzând elemente legate de arta şi creaţia populară. complex. specific local etc. dar obligatorii în viziunea economică. a factorilor care acţionează asupra ei. Caracteristicile prezentate conferă gospodăriei posibilitatea de a funcţiona nu numai ca un sistem cibernetic. 14. pensiune. ajutorul reciproc prevalează negativele acestora. aici împletindu-se annonios primirea şi găzduirea turiştilor cu serviciile de servire a mesei. a relaţiilor din interiorul acesteia şi cu exteriorul. cinstea. curăţenia. dinamic. cantitatea şi costul lor. oferirea de produse şi servicii specifice practicării turismului rural. organizatorică. hotel rustic pavilionar. include relaţiile şi raporturile stabilite între elementele componente. Entităţile organizatorice ale turismului rural. considerându-se că îndeplineşte caracteristicile principale specifice unui sistem: • în cadrul obiectivelor. pentru gospodărie este reprezentată de elementele de natură umană. locale. care din punct de vedere teoretic trebuie să cuprindă totalitatea elementelor sau entităţilor sistemului. animală. tehnologică. care este completată cu alte structuri şi forme de primire a turiştilor.trebuie să fie o formă de educare colectivă în care binele. camping. social. tabăra şcolară de creaţie artistică sau pentru activităţi ecologice. care includ oferirea unor alimente prospete şi băuturi din surse proprii. motel. a motivaţiilor şi finalităţii existenţei gospodăriei sunt consemnate: obţinerea produselor de origine vegetală. frumosul. dar şi ca unul tehnico-economic. Gospodăria este structura de primire turistică cea mai reprezentativă pentru turismul rural..

ecoturism. Activităţile din gospodărie se desfăşoară în strânsă corelaţie. În condiţiile în care gospodăriei i se ataşează terapia muncii fizice. intrând în multiple relaţii cu alte subsisteme. agroturism. unităţi care preiau sau unde valorifică produsele obţinute. pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru relaxare. pg. având o ofertă de cuprindere mai restrânsă decât turismul rural. a ofertei de cazare şi a serviciilor agroturistice. Astfel. legaţi de existenţa sau inexistenţa unor resurse. Deşi se desfăşoară în acelaşi spaţiu. ea devenind de fapt. 15.unităţi economice furnizoare de ceea ce are nevoie. Glăvan Vasile – Turism rural. ca formă particulară a turismului rural. este limitat la nivelul gospodăriei ţărăneşti..de elementele pieţei resurselor a pieţei produselor şi serviciilor. agroturismul şi turismul rural sunt două noţiuni care se identifică până la un anumit nivel. pentru studii şi documentare. cure terapeutice. • al economiei locale: ca o sursă de realizare şi sporire a veniturilor locale. ■ sistem deschis întrucât face parte din sisteme superioare. strânsul fânului şi recoltelor etc) se poate vorbi de practicarea agroturismului. dar mai ales în sensul amplificării ei. care este amenajat şi pregătit pentru primirea clienţilor.turişti. tăiatul lemnelor. deci turiştii participă la activităţile specifice acesteia (hrănirea animalelor. pentru satisfacerea unui hobby. externi. tranzacţii sau afaceri. precum şi multe alte activităţi specifice. el poate fi privit din următoarele puncte de vedere15: • al structurii de primire turistică: ca element de valorificare a excedentului spaţiului de cazare existent într-o gospodărie. sau în relaţii cu sistemul general care este economia naţională. ■ caracterul probabilistic al sistemului „gospodărie ţărănească" este imprimat de faptul că este permanent influenţată de factori naturali. prin valorificarea cadrului natural. iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale. odihnă şi agrement. fiecare fiind completat şi conturat de diferite elemente de departajare. biologici. agroturismul fiind definit din acest punct de vedere ca "un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească. 2003. turism durabil. Bucureşti. Editura Economică. 34 25 . activă dar neremunerată. Agroturismul.■ caracterul dinamic este rezultatul necesităţii adaptării permanente la modificările mediului şi a unor factori externi modificându-şi starea în sensul asigurării unui echilibru. • al activităţilor: ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodărie în vederea consumului de către clienţii-turişti care sosesc în spaţiul rural cu dorinţa de aşi satisface motivaţiile sosirii prin implicare directă. un subsistem al acestora. spre consumul persoanelor care.

în contextul menţinerii. ca şi gospodăriile. se desfăşoară activităţi ce asigură menţinerea şi transmiterea unor tradiţii cultural-artistice populare româneşti dezvoltarea unor aptitudini şi îmbogăţirea cunoştinţelor din diverse domenii sau chiar de creaţie artistică. pg. păstrător de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric. sociale. Editura Fax Press. Satul reprezintă "agregatul" care include îmbinarea armonioasă a capacităţii de primire. care în afara funcţiilor politico-administrative. cât şi de comportamentul turiştilor. Structura de primire turistică împreună cu satul şi spaţiul. a resurselor naturale şi antropice şi a vieţii cotidiene specifică localităţilor rurale cu dimensiunea umană de la simplii localnici până la remarcabil artizani şi meşteşugari cu intimitatea socială şi animaţia locală în contextul promovării tradiţiilor culturale. modificându-şi favorabil dimensiunile dezvoltării economice. servire a mesei şi de desfăşurare a unor activităţi de agrement.Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de primire: • • • motelul este inclus în cadrul structurilor de primire ale turismului rural atâta hotelul rustic pavilionar este considerat acel tip de hotel turistic situat în cazarea in campinguri necesită pentru turismul rural elaborarea şi timp cât e situat în apropierea localităţii rurale şi oferă servicii specifice acestui tip de turism. mediul rural. economice şi culturale proprii. o capacitate cuprinsă între 320 camere. a serviciilor aferente acestora. în condiţiile derulării activităţilor specifice turismului rural creează tendinţa de comprimare a timpului şi spaţiului. îndeplineşte sezonier sau în tot cursul anului şi funcţia de primire şi găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită"16 16 Mitrache Şt. protejării şi conservării mediului natural. El este definit ca o "aşezare rurală pitorească. oferind mai multe pavilioane rustice. • în cadrul taberelor şcolare. Pe fondul acestora. aplicarea unor reglementări specifice acestei forme de turism care să includă elemente legate atât de terenurile pe care sunt amplasate. sociale şi culturale. de creaţie artistică sau pentru activităţi ecologice. etnofolclorice. situată într-un mediu nepoluat. Bucureşti. dar ele pot funcţiona atât în cadrul locuinţelor cetăţenilor cât şi în clădiri independente ce includ spaţii special amenajate pentru cazarea turiştilor pregătirea şi servirea mesei acestora. oferind turiştilor găzduirea. 1996. turismul rural ecologic şi cultural prinde contur prin desfăşurarea unor simpozioane colocvii sau expoziţii. Manole V. a păstrării şi conservării mediului rural. servirea mesei şi servicii de agrement. cu o tentă adecvată. conferind acestuia o activitate şi un interes crescând pentru practicarea lui. bine construită. Stoian M – Agroturism şi turism rural. • pensiunile turistice au. 29 26 .

acesta include o multitudine de elemente de la preparatele gastronomice şi băuturile alcoolice sau nealcoolice tradiţionale consumate. în contextul vieţii locale cotidiene. • produsul animaţiei turistice. economico-social şi politic. dar şi în dubla lor ipostază de locuitori ai acestui spaţiu şi forţa de muncă din turism. unde este găzduită cel puţin 24h într-o structură de primire turistică adecvată mediului rural. a vizitării obiectivelor ce ţin de potenţialul antropic. ce vizează. localnicii atât ca rezidenţi ai aşezării rurale. în condiţiile derulării vacanţei. confortul şi serviciile corespunzătoare acestuia. Oferta aşezărilor rurale poate fi inclusă într-un program din cadrul turismului itinerant. reprezentând efectul motivaţiei care stă la baza deplasării turismului către aşezarea rurală. precum şi celorlalţi operatori sau agenţi economici să ia decizii privind o mai profundă implicare în acest domeniu. cât şi de cel italian sau francez din sud. ateliere meşteşugăreşti. cu case etajate care escaladează pantele. a participării la derularea activităţilor din gospodării. presupune practicarea unui turism rural care este rezultatul unei profunde întrepătrunderi între 3 elemente: • cadrul rural. acesta numindu-se.Aspectul satului este ceea ce apare vizibil în peisajul ce constituie o sursă de atractivitate a turismului rural. a practicării sporturilor. sau a celor legate de manifestările etnofolclorice. de "tip german". în acest caz. 27 . până la rezultatele drumeţiilor. cu scopul petrecerii timpului liber într-un mod cât mai diversificat. • potenţialul uman. care presupune existenţa mediului rural sub aspectul aşezării din punct de vedere geografic. Prin turismul rural se poate înţelege deplasarea unei persoane într-o zonă rurală nepoluată. Această formă de turism presupune ca turistul să accepte stilul de viaţă rural. în condiţiile existenţei posibilităţii de a consuma alimente proaspete naturale. în strânsă concordanţă cu natura. Satul de tip răsfirat prezintă elemente de o deosebită atractivitate diferenţiindu-1 atât de satul Europei Centrale. Petrecerea timpului liber în mediul rural. Studierea complexă a turismului rural este necesară pentru explicarea conţinutului. evoluţiei şi consecinţelor practicării acestuia asupra fiecărui individ şi a societăţii în ansamblul ei. cultura şi arta ţărănească. Evaluarea rezultatelor activităţilor acestei forme de turism permite persoanelor implicate direct în organizarea şi desfăşurarea lor. turism rural itinerant.

Consideraţii privind organizarea turismului rural în România Poziţia geografică a României care imprimă particularităţi naturii şi activităţii umane. completată cu prezenţa Carpaţilor. a culturii materiale şi spirituale specifice satului românesc au condus la identificarea activităţii turistice în mediul rural. începând cu anii 1967 şi 1968. a potenţialului antropic. când s-au înregistrat primele acţiuni turistice în spaţiul rural.3.3. În România s-a practicat din cele mai vechi timpuri. pe grupe de turişti (deci organizat) pe litoralul românesc al Mării Negre şi în Delta Dunării17. 1996. a faunei. sporadic. 30 28 . sub diverse denumiri:"Drumul 17.1930 Păstrarea şi transmiterea potenţialului natural şi antropic. dar în mod neoficial. întâmplător şi neorganizat care începe să se contureze începând cu anii 1920 . Crişan. promovare şi lansare a turismului rural se intensifică după 1989. Rucăr..2. prin Decretul nr. 225/1974 (cu excepţia satelor Lereşti. 744 se aproba cadrul de organizare. funcţionare şi îndrumare a aşezărilor rurale declarate "sate turistice". Sibiel. prin Ordinul Ministrului Turismului nr. urmare a interesului crescând pentru această formă de turism. În 1973. Anul 1972 reprezintă începutul practicării turismului rural organizat astfel ca la cererea Ministerului Turismului. în vederea comercializării. pg. Bucureşti. Activitatea de stimulare. a tradiţiilor care nu s-au pierdut în negura vremii. Murighiol). Editura Universităţii. Erdelli G. Turismul rural pe plan intern şi internaţional 2. dispune de un patrimoniu turistic ce se poate dezvolta şi moderniza prin activităţi de valorificare şi promovare în contextul evoluţiei durabile şi ecologice a turismului rural. a florei. pentru ca în anul următor (1974) să fie interzisă cazarea turiştilor străini în locuinţele particulare. Centrul de Cercetare pentru Promovarea Turismului Internaţional identifică şi selectează 118 sate reprezentative pentru România care sunt introduse în circuitul turistic intern şi internaţional.1. când practicarea lui ia amploare. conferă ţării o puternică personalitate geografică. Dunării şi Mării Negre. Istrare I – Potenţialul turistic al României. cazarea vizitatorilor ocazionali la săteni acasă. Produsul turistic rural inclus în program reprezintă obiectivul principal al inrinerariilor pe care le găsim. România prin îmbinarea armonioasă a diverselor şi spectaculoaselor forme de relief a climei favorabile practicării turismului în tot cursul anului. dublată de o vocaţie turistică deosebită. deci se poate vorbi de un turism rural spontan.

mocăniţe (tren cu ecartament îngust). "Acasă la meşterii populari" sau "Drumul vrăjitoarelor". oferind posibilitatea transmiterii informaţiilor în cât mai multe limbi de circulaţie internaţională. turism albastru: turism practicat la mare. • practicarea 29 accentuarea rolului femeilor în cadrul activităţilor derulate pentru îmbunătăţirii aduse mediului rural din punct de vedere a infrastructurii. implicării reciproce a silviculturii. Tot ca forme particulare ale turismului rural se pot evidenţia şi următoarele două tipuri 18 • turismul verde: desfăşurat în spaţii rurale apropiate parcurilor naţionale. radio. internet). • • spaţii rurale. "Pe urmele haiducilor". Promovarea turismului rural itinerant este obiectivul principal pe care trebuie să se axeze dezvoltarea acestuia. Practicarea oricărei forme particulare a turismului rural are ca efect o dezvoltare durabilă a acestuia datorată: • • • rural. publicaţii. obiecte publicitare. etc. Turismul rural itinerant poate fi şi el spontan sau organizat Cel organizat se derulează apelând la mijloacele clasice de transport (autocar. "Drumul peştelui". a celor naturale este un turism practicat în special de cei care iubesc produsele ecologice. • rurală. prezenţa la manifestări de turism. el presupunând utilizarea unor mijloace tradiţionale: suporturi de vânzare (ghiduri. căruţe. diversificării meseriilor şi a locurilor de muncă prezente în respectivele protejarea şi valorificarea gospodăriilor. tren. biciclete.) sau la unele specifice practicării acestui tip de turism: cai. sănii. "Pe urmele lui Dracula". conservare şi transmitere a artei şi meşteşugurilor locale. broşuri. a structurilor de primire turistică conservării şi valorificării superioare a resurselor naturale şi antropice. utilizarea mediei (TV. cataloage). avion. • • turism alb: turismul sporturilor de iarnă. a rezervaţiilor biosferei. activităţilor de păstrare. desfăşurării la scară largă a manifestărilor culturale specifice spaţiului . a celor naturale. pliante.vinului". bărci etc. păstrarea unor locuri de muncă de o mare importanţă pentru desfăşurarea activităţilor turismului rural. a festivităţilor şi obiceiurilor etnofolclorice tradiţionale. şalupă.

acesta organizându-se şi funcţionând în întregul spaţiu rural montan. astfel că pe parcursul celor 5 ani de activitate şi-a demonstrat iniţiativa şi capacitatea organizatorică în crearea unei reţele viabile în acesta parte a Europei. 54 Legea nr. In interiorul camerelor nu se admit obiecte personale ale proprietarului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. cit. incluzând satele şi comunele care aparţin oraşelor şi comunelor. Actele legislative stipulează şi următoarele condiţii pentru organizarea unei pensiuni turistice rurale: • de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. În toamna anului 1994 se înfiinţează cu sprijinul Ministerul Turismului una din cele mai importante organizaţii neguvernamentale şi non-profit: ANTREC . care din 1995 devine membru EUGÎTES. Procesul de fundamentare şi conturarea turismului rural este intensificat atât prin Ordinul Ministrului Turismului nr. evidenţa lor şi asigurarea securităţii acestora. ca suport al înfiinţării agenţilor economici care au ca obiectiv şi desfăşurarea atât a activităţilor specifice turismului rural cât şi a celor auxiliare. Asociaţiile familiale sau diferite persoane sunt ajutate..Asociaţia Naţională de Turism Rural. bibelouri sau alte 30 amplasarea pensiunilor turistice rurale trebuie realizată în locuri ferite . Pg. Nistoreanu Puiu – op. pentru ca în următorul an. printr-un program elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. pg. de deal sau câmpie. Ordonanţa nr. 65/1997 înscrie facilităţi acordate sub forma unor credite cu dobânzi avantajoase întreprinderilor mici şi mijlocii sau unităţilor cooperatiste. care se acordă asociaţiilor familiale. ANTREC. stimulate prin Decretul Lege nr. persoanelor fizice şi societăţilor comerciale care au ca obiect de activitate asigurarea de servicii turistice în pensiuni. 20/1995 care stabileşte normele şi criteriile de clasificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice. cât şi prin HG nr. aflată în adevărată competiţie cu ţări cu veche tradiţie în acest domeniu. Legea nr. Prin aceeaşi ordonanţă se lărgeşte aria de desfăşurare a turismului rural. Ecologic şi Cultural. 31/1991 să se permită organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale.. prin 18. 54/1990 în privinţa desfăşurării activităţilor de turism rural. cu scopul creării de noi locuri de muncă pentru şomeri. 41/1996 în care sunt mentionate normele specifice privind accesul turiştilor în structura de primire.turismului rural. • dotările din camere şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi cu exclusivitate la dispoziţia acestora. 63/1997 prevede mai multe categorii de facilităţi.

O.obiecte care ar stânjenii turiştii). conform criteriilor al României.226/1997). sub diferite forme. nr. cu 30 zile înainte de începerea activităţii acesteia. în condiţiile în care agentul economic al structurii de primire turistică va întocmi şi transmite Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului documentaţia necesară. dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice rurale. pentru montarea corturilor şi rulotelor. după o verificare a situaţiei în teren. în formele şi condiţiile prevăzute de lege. partea I. nr. 63/1997 (M.O. cuprind: ♦ asistenţă tehnică de specialitate. acesta trebuind a fi afişat la loc vizibil pentru turişti. 582 bis/2002. ♦ consiliile locale beneficiază de posibilitatea de a pune la dispoziţie din terenurile disponibile. Eliberarea acestui certificat se face. se acordă facilităţi . Obţinerea certificatului de clasificare este posibilă. Persoanelor fizice. din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi a asociaţiilor profesionale. Facilităţile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. ♦ includerea în programele de învăţământ cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice rurale. în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentaţiei. suprafeţe de teren necesare construirii. asociaţiilor familiale şi societăţilor comerciale care au ca obiect de activitate asigurarea serviciile turistice în pensiuni turistice rurale.nr.O. se clasifică similar unităţilor de alimentaţie • serviciilor de campare vor respecta. criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor. 242 bis/1999. • şi pentru consumatorii din afara. în cazul în care sunt destinate . ♦ oferta turistică trebuie să fie inclusă în materialele promoţionale turistice editate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ANTREC. dar mai mic de 20 de locuri la mese. pensiunile turistice rurale care dispun de teren pentru asigurarea spatiile pentru prepararea şi servirea mesei. după cum urmează: ■ organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei 31 minime privind clasificarea campingurilor. 582 bis/2002). ♦ acordarea unor priorităţi în cazul instalării liniilor pentru telecomunicaţii. nr. satelor de vacanţă şi a popasurilor turistice din Monitorul Oficial pentru turism. numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare. în respectiva unitatea turistică. potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului (M. M.

evidenţiate din scrierile respectivilor autori sunt prezentate în acest subcapitol sub forma unei sinteze. determinând şi o diversificare a serviciilor turistice oferind multiple posibilităţi de agrement. structurii. mai târziu zona Château d'Oex devenind un puternic punct de atracţie în special pentru turiştii englezi. a echipamentelor împreună cu aspectul general ala spaţiilor de cazare cu cele pentru alimentaţie şi agrement.05. Turismul rural în România a cusnoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă. Ilfov). masă. ■ stabilirea "Normelor şi nr. o corelare între produsul turistic.1996 în completarea HGR nr. în Elveţia. de asemenea. Vacanţele sunt programate. ariile montane şi deluroase.10/1995. Elementelor specifice practicării turismului rural internaţional. Găvan. de deltă şi litoral marin. 364/15. turistul putând intra 32 criteriilor privind clasificarea pe flori (margarete) a pensiunilor turistice rurale" aprobate prin OMT nr. fenomenul de practicare a turismului rural a luat amploare. Astăzi.2 Turismul rural în circuitul turistic mondial Practicarea turismului rural la nivel mondial a fost studiată şi dezbătută în diferite lucrări de specialitate prin publicaţiile câtorva autori din domeniul turismului: P. în primul rând. Oferta turistică rurală este dispersată în 31 judeţe. V. 201/1990 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Decretului Lege nr. 54/1990. dar şi de câmpie (jud. urmare a călătoriei unei tinere exploratoare britanice care a descoperit în Alpii elveţieni o lume mirifică. Nistoreanu. aprobate prin HGR nr. elementelor cantitative şi calitative care compun oferta turismului rural românesc în vederea alinierii acestuia la standardele internaţionale. Actualmente există tendinţa permanentă de îmbunătăţire a infiastructurii. . datorată îmbunătăţirii condiţiilor economico-sociale-culturale. Bold Ion. agrement) şi calitatea dotărilor. în mod eşalonat în patru perioade. 2. ŞL Mitrache. Se impune. ele au impus direct sau indirect o nouă necesitate şi "modă" de "evadare" în spaţiul rural. pentru apărarea intereselor locuitorilor zonei montane. 18/1991 şi Legea nr. 83/1994. Această tendinţă reprezintă. format ca un tot unitar al activităţilor desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistică rurală (cazare. care acoperă.O. sub denumirea de "aventură turistică".3. Primele însemnări privind practicarea turismului rural au fost semnalate din 1840. ■ aprobarea a două amendamente la Legea nr. în general. astfel că în majoritatea localităţilor chiar angajaţii structurilor de primire cresc animale care sporesc atractivitatea peisajului. 20/1995 şi publicate în M.iniţiative. rezultatul influenţelor de natură economică manifestate la nivelul ţării. în Elveţia.

Bas-Rhin până la Bourgogne. fie a unui apartament într-o casă. "Logis et Auberges de France". Aceste aşezări corespund. tipice locurilor. pentru a încuraja concediile familiale.în posesia unui certificat transmisibil. este practicat în special de familiştii care se pot bucura de fragmentarea vacanţei. cu o totală lipsă de zgomot. cumularea fiind posibilă în mod nelimitat. Turismul rural. "Station vertes de vacances". dezvoltarea ei fiind posibilă urmare a tendinţei cetăţenilor de a mai avea o reşedinţă a familiei la ţară şi a manifestării fenomenului de fragmentare a vacanţelor permiţând petrecerea timpului liber în mai multe locuri. care sunt preocupate în oferirea unor servicii cât mai complexe şi complete turiştilor ce poposesc în spatiile rurale. sistemul "Cleconfort" dispune de o reţea proprie de organizare şi omologare a locuinţelor el oferind un loc de găzduire fie sub forma unei case. O altă ţară cu vechi tradiţii în practicarea turismului rural este Franţa. Cotes d'Armor. iar în cadrul unui sejur amânat în anul următor poate pleca pentru două săptămâni. pe baza căruia îşi poate alege petrecerea acestora în diverse localităţi. Specific turismului rural francez. Herault. în care turistul poate să-şi petreacă concediul în izolare şi linişte şi în acelaşi timp să cunoască obiceiurile şi bogăţia folclorică a zonei. Această formă de turism a fost considerată o soluţie a problemelor din agricultură. Uniunea Comunală austriacă consideră "satele turistice de recreaţie" acele aşezări săteşti cu caracter predominant ţărănesc. De asemenea oferă posibilitatea prezentării unor obiecte de artă. În 77 sate selecţionate se promovează programul "Vacanţa Vârstei a Treia în Satele Turistice" cu ecou dezvoltată atât pe plan intern cât şi internaţional. Tipurile de localităţi care se încadrează în această categorie trebuie să fie izolate. unităţi modeste a căror dotare nu depăşeşte preţurile medii şi restaurante cu specific ţărănesc. 33 . Turismul rural este promovat şi dezvoltat prin activitatea diverselor asociaţii: "Gîtes de France". creând posibilităţi de cazare şi spaţii de joc pentru copii. Saone şi Loire. În Austria. făcând posibilă petrecerea timpului liber în mai multe aşezări rurale de la Haute-Savoie. "Relais du Silence". prin numărul şi structura populaţiei. a desfăşurării unor manifestări cu caracter sportiv sau etnofolcloric. turismul rural se identifică prin existenţa "satului turistic de recreaţie" şi a "staţiunii de odihnă". "Camping et Caravaning". în Franţa. umri model de sat care prezintă o arhitectură integrată în stilul ţinutului. imobil sau reşedinţă într-o staţiune sau zonă turistică din mediul rural de la munte sau mare. Bretagne sau Alsace.

se desfăşoară într-un cadru ce depăşeşte 2/3 din spaţiul rural german. "Ferien auf dem Lande" (Ghidul ospitalităţii din Germania) dispune de 3000 oferte ce include pe lângă serviciile de găzduire şi itinerarii (ciclo-turistice. a băuturilor nealcoolice din fructe şi a celor alcoolice (săli. care-şi pune amprenta în sens pozitiv asupra comerţului şi micii industrii germane. concentrându-ae în regiunile Schwartzwald şi Messen. dar prin numărul turiştilor."Staţiunile de odihnă" sunt localităţi special organizate. de tipul brânzaturilor. Şi Germania se situează printre ţările cu tradiţie în practicarea turismului rural. cămine. standuri). fiind considerat pe o treaptă superioară în categoria noilor tipuri de localităţi turistice. Multe dintre acestea. drumeţiilor. Bavaria. de specialitate. Cel mai important element în turismul rural belgian este promovarea produselor biodinamice. iar prin "Vacanţa la ţară" din 1980 au fost organizate posibilităţi convenabile de cazare şi masă de la Marea Nordului până la Alpi (2000 locuinţe de vacanţă şi 10. gemurilor. cu o poziţie. care aveau ca obiectiv de activitate stimularea şi dezvoltarea turismului rural. călare. Baden Wurtenberg. chioşcuri. Ferma deţine puncte de atracţie-vânzare pentru produse alimentare obţinute după reţete tradiţionale. Această formă de turism. Se acordă reduceri. Acestea sunt completate de locurile special amenajate pentru crearea şi menţinerea bunei dispoziţii. deoarece dispun de creşe. îl depăşesc. originale. terenuri de joacă special amenajate pentru copii. denumite Erholungdorfer oferă sejururi numai pentru familii. urmare a posibilităţilor de cazare oferite în regiunea Schwartzwald şi-n partea de nord a landului Messen. printr-un ansamblu de activităţi de pregătire şi punere în aplicare a acţiunilor de marketing. Astfel. vizite în atelierele artizanilor) sejururi pentru naturalişti (vânătoare fotografică) sau călătorii sub forma pelerinajelor. în care lucrează personal calificat. cu căruţa sau caleaşca. iar în extrasezon costul sejurului este mult mai redus. animaţiei (punct de atracţie printr-un concert al unui folclorist.000 de camere). structură şi izolare asemănătoare satului turistic de recreaţie. centru de animaţie pentru copii unde se desfăşoară 34 . Rhenania de Word. Westfalia. aspect. Hessen. Turismul în Belgia este prezent prin fermele a căror activitate se desfăşoară prin asocierea a cinci sau şase familii. a echipamentelor şi a preţurilor. se menţionează din 1965 contribuţia societăţii germane pentru agricultură (DLG) şi o organizaţie pentru stimularea opiniei publice (IMA). în medie de 15% pentru copii de la 3 la 8 ani. Acţiunea "Vacanţă la ferme ţărăneşti a avut un efect pozitiv.

Ver Veneto. apartamentelor independente sau a campingurilor. fie în apartamente independente sau rezidenţiale rurale rezervate în edificii antice. în special a celor de agrement şi de ridicare a calităţii serviciilor corespunzătoare acestora. echitaţiei sau chiar a jocurilor de golf. Cazarea turiştilor se face fie în ferme sau gospodării ţărăneşti. Dacă în Danemarca turismul era pus în evidenţă prin "vacanţele active". determinând gazdele să acorde prioritate activităţilor de dezvoltare şi modernizare a echipamentelor.) Activitatea de turism rurale desfăşoară intens din 1973. fie în mici "castele" de lemn (cabane) dispuse în zona lacurilor şi fiordurilor din jumătatea sudică a Finlandei (5000 aşezăminte cu peste 10 paturi). aici fiind specifică practicarea agroturismului şi derularea unor activităţi de agrement sub forma echitaţiei şi schiului. În Irlanda turismul rural se practică în special pe litoralul vestic şi partea centrală între Galway şi Dublin. completată adesea prin demipensiune sau pensiune completă pentru 6-10 turişti. Inishowen. oferă un mediu propice practicării turismului rural. Unabhan şi Carlow Country Turiştii sunt cazaţi fie în ferme. anul înfiinţării primei asociaţii şi al debutului turismului rural în Belgia. l‘Ambiente e il Territorio"care se ocupă de promovarea şi dezvoltarea lui. 35 . unde echipamentele sunt omologate.diverse concursuri de desen sau de confecţionare a unor obiecte. păpuşi etc. Danemarca promovează în turismul rural aşa numitele "vacanţele active". remarcându-se următoarele zone tradiţionale: Ballyhourra Country. "paradisul" iubitorilor de natură graţie întinderilor mari de apă şi a suprafeţelor împădurite. în Italia întâlnim "vacanţele verzi". Pitorescul regiunilor Piemonte. organizaţia "Landsforeaaingen for Landboturisme" din Skandenborg punând la dispoziţia turiştilor aproximativ 3000 paturi în 22 aşezări rurale. Emilia. Agroturismul este principala formă de turism preferată de iubitorii de natură şi tradiţie. Joyce Country. până la Wallotria. Lombardia. unde întâlnim 260 gituri rurale cu 145 camere. în număr de aproximativ 500 oferind tradiţional formula "bed a breakfast" (cazare şi mic dejun). regiune Bruxellesului. Flandra. Turiştii care adoptă această formă de turism sunt iubitori şi amatori ai pescuitului. în timp să ia amploare. Finlanda. astfel că din 1965 este semnalată înfiinţarea asociaţiei "L'Asociazione Nazionale per l’Agriturismo. pentru ca. controlate şi rezervate prin "Les Gîtes de Wallonie". Derularea activităţilor specifice acestui tip de turism se bazează pe oferirea cazării sub forma fermelor. Trentino. la nivel naţional cuprinzând diferite zone de la Valloma.

În Portugalia. Luxemburg. din 1986 turismul rural se practică sub coordonarea Ministerului Comerţului şi Turismului. precum şi expoziţii bazar pentru prezentarea şi desfacerea obiectelor de artă. castele şi fortificaţii. În Bulgaria turismul rural este susţinut de stat (prin credite acordate pe 5 ani). Alto Adige. case tradiţionale. Turismul rural este canalizat spre petrecerea vacanţelor în "sate unicat". în ultimii ani. Abruzzo. diversitatea tradiţiilor culturale (tradiţii astronomice italieneşti. cuprinzând şi alte ţări ca: Spania. Comunitatea Europeană porneşte de la considerentul că spaţiul rural şi viaţa rurală 36 . adoptând apoi principiile cuprinse în această Chartă. creării şi comercializării produselor "Turismul rural" într-o reţea europeană. oferta de cazare. tot mai multe organisme şi institute s-au pronunţat în favoarea dezvoltării turismului în general şi în special a turismului rural. În Europa. Lazio. Sicilia. acţiunile comunitare în favoarea turismului rural merg în direcţia susţinerii definiţiei. Toscana. prin protejarea mediului şi a identităţii cultural-locale. arhitectura monumentelor istorice. Anglia şi nu în ultimul rând fosta Iugoslavie şi România. într-o politică europeană integrată. iar raportul Adunării Parlamentare cu privire la turismul rural şi integrarea sa într-o politică globală.Romagna. căile de acces. identificabilă prin mărcile de calitate. poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta. turismul rural s-a extins în multe zone. Consiliul Europei a elaborat campania "Lumea rurală". vile moderne. În Europa. locuinţe antice renovate. în 1987. Astfel. case de odihnă. Puglia. care sprijină dezvoltarea acestui domeniu. alimentaţie şi agrement. Elveţia a adoptat deja o "Charta a dezvoltării rurale" la care au aderat şi Franţa. invită toate statele membre să promoveze turismul rural care. a suvenirurilor. dacă îndeplinesc condiţiile privind cadrul natural. În 1995 AGRITURIST editează un ghid care oferă informaţii privind existenţa a 1500 echipamente turistice: ferme. echilibrul eco-cultural şi social dintre oraş şi sat. cu poezia şi legenda fiecărei aşezări) sunt elementele definitorii ale agrorurismului italian. Liguria. oferite cu prioritate turiştilor cu venituri foarte mari şi reprezentanţilor intelectualităţii. satele fiind omologate de "Balkanturisf" şi declarate prin Hotărârea Guvernamentală. cu condiţia desfăşurării acestui tip de activitate timp de minim 10 ani. Umbria Campania. Italia şi alte ţări ale Europei de Est. nerambursabile 40-60%. ca urmare a experienţelor realizate în cursul Anului European al Turismului. tendinţa acestor aşezări fiind de a-şi completa oferta cu ateliere mici în care să apară contactul direct turistmeşteşugar-produs. cântece şi dansuri folclorice. acordând credite pe perioade lungi. Calabria. În cadrul Comisiei Uniunii Europene. pensiunii.

În prezent are loc o creştere a cererii de produse agricole cu metode tradiţionale.reprezintă bunuri comune tuturor locuitorilor Europei. fără adaosuri chimice. în aer liber. Alături de recreerea fizică. care trăiesc atât în mediul rural. Modelarea proceselor de variaţie din spaţiu. oferta şi organizarea turismului rural la nivel mondial. Necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural Serviciul de Extindere din Minessota în anul 1991 discută în amănunt numeroasele probleme vizând resursele. în acest context Comunitatea Europeană ia în consideraţie şi finanţează deci iniţiativele locale şi propriile proiecte ale diverselor regiuni. naţional şi internaţional. să schieze. cererea. Societăţile rurale constituie elementul de bază pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru dezvoltarea activităţilor artizanale locale. inevitabil este absorbit de clienţi. caracteristic regiunilor din mediul rural. Factorii de accesibilitate şi de spaţiu Multe activităţi recreative sunt inerent considerate rurale deoarece desfăşurarea lor necesită un spaţiu mare. izolarea este avantajoasă şi înseamnă un alt preţ care. în circuitul urban-rural şi factorii care le 37 . să practice drumeţiile. care dau competenţă întreprinderii. Pentru unele afaceri individuale din turismul rural. facilitarea accesibilităţii este esenţială. deoarece depărtarea. printr-o mai bună organizare şi cooperare ia nivel local. să meargă cu barca. turiştii din multe ţări preferând ca acestea să se deruleze cât mai aproape de domiciliu. În dezvoltarea turismului rural pe plan mondial este sesizată tendinţa de valorificare a mediului rural în condiţiile dezvoltării durabile şi ecologice a zonei. Unele din aceste activităţi sunt în declin din cauza distanţei. cu lansarea şi promovarea produselor acestui tip turism.4. să participe la diferite obiceiuri şi festivităţi tradiţionale sau chiar la activităţile din fermele sau gospodăriile unde s-au cazat. să „hoinărească". activităţilor noi specifice. Analizele lor operative privind extinderea afacerilor în turismul rural includ următoarele elemente: 1. în strânsă concordanţă cu fidelitatea turistului urmare a calităţii ofertei. cât şi la oraşe. iar marele potenţial al spaţiului rural este în egală măsură de interes pentru toţi. 2. desfăşurată aproape de oraşe un rol deosebit de important îl are activitatea turiştilor care îşi aleg locurile de recreere la distanţe mari datorită plăcerii de a şofa pe care doresc să şi-o satisfacă de fiecare dată când preferă să-şi petreacă timpul liber dincolo de „zidurile urbanului". preferă mediul rural cei care doresc să se plimbe. să pescuiască. deschis. Astfel. activă. să joace golf. Programele şcolare şi de formare ajută populaţia rurală la dobândirea de calificări noi.

explică. sau pentru autorităţile legale de a asigura infrastructura? Aceste conflicte se pot amplifica până la punctul în care un grup de beneficiari suferă sau este înlăturat?". precum şi a elementelor culturale. Turismul rural este considerat un aliat natural al agriculturii. cât şi calitativ. sau de-a lungul autostrăzilor. în special din punct de vedere al conservării şi protejării peisajului rural. s-a ajuns la un concept despre turismul rural. se încearcă a se rezolva probleme legate de capacitatea de cazare având în vedere întrebări ca: „Pot oare fermierii sau alţi rezidenţi din mediul rural să găzduiască un număr tot mai mare de turişti? Câte amplasamente de căsuţe ecologice constituie o ameninţare asupra mediului? Va fi turismul un efort excesiv pentru sate de a absorbi traficul. care au considerat că mobilitatea în creştere de-a lungul timpului a condus la o mai mare penetrare a zonelor rurale în scopul recreerii şi dezvoltării durabile a turismului rural. De asemenea. să se adapteze sau să încheie acorduri pentru o exploatare comună şi complexă corespunzătoare obiectivelor stabilite de comun acord. care scot în evidenţă direct patrimoniul rural. după cum se arată în „Rute Culturale în Europa". asigurarea cu energie electrică încurajează traficul şi 38 Exploatarea complexă privind integrarea afacerilor de turism rural în cadrul . înfiinţarea întreprinderilor de turism rural să se realizeze în condiţiile în care cei direct implicaţi în aceste afaceri. De asemenea. că integrarea întreprinderilor de turism rural în cadrul localităţilor trebuie să fie rezultatul unei exploatări complexe a teritoriului. Silvicultura şi turismul sunt compatibile. Adesea infrastructura este concentrată în câteva localităţi. integrarea întreprinderilor de turism rural în cadrul localităţilor vizând stabilirea unor corelaţii adecvate. Ca o concluzie. se poate menţiona. atât din punct de vedere cantitativ. localităţilor Baza de resurse a turismului rural este asociată cu cea din diverse sectoare de activitate. a fost analizată de mulţi specialişti în domeniu. ce include drumuri cu circuite bine stabilite. astfel încât. astfel încât. Zonarea în timp şi spaţiu este tot mai mult vizată în diversele programe de înfiinţare şi dezvoltare a întreprinderilor de turism rural. a activităţilor domeniilor cu care turismul intră în contact direct sau indirect. dezvoltarea drumurilor. sau panourile publicitare ce includ oferta acestui tip de turism. 3. astfel încheindu-se acorduri interactive şi reglementări care să cuprindă priorităţi şi facilităţi în direcţiile stabilite. 2. Infrastructura şi tehnologia Cei implicaţi în programele de înfiinţare şi dezvoltare a întreprinderilor turismului rural se vor confiunta în permanenţă cu problemele vizând infrastructura. care vizează traseul turistic.

rezidenţii primesc cu bucurie aceste îmbunătăţiri. pentru ca vechile clădiri şi stilul tradiţional ajută la crearea mediului social şi comercial dorit. chiar şi-n mediul rural. autenticitatea este o chestiune foarte importantă. Complexitatea conducerii unei întreprinderi de turism a crescut considerabil. existând deja iniţiative în acest sens. 4. deşi la început. Utilizarea intranet-ului. Forţa de muncă Unul din obstacolele dezvoltării şi extinderii turismului rural. trebuind să ia în calcul costurile şi beneficiile strategiei de concentrare sau dispersie a acestei tehnologii.diminuează atractivitatea originală a zonei. Nu numai sistematizarea arhitectonică trebuie sa fie cea potrivită. Sectorul comercial adesea contribuie la acest proces. energia electrică. Încorporarea motivelor tradiţionale este de dorit şi posibilă. cât şi în cea rurală. cei din programele de înfiinţare şi dezvoltare a întreprinderilor de turism rural. s-ar putea să nu fie atrăgătoare dacă rezidenţii nu văd unele îmbunătăţiri în serviciile de care beneficiază. oportunităţi extra-sezon şi stimulente economice. Acolo unde se găsesc elemente de stil tradiţional. apa. Pentru a veni în sprijinul şi întâmpinarea operatorilor rurali este nevoie de programe flexibile. pentru ca foarte multe dintre clădirile vechi pot fi adaptate creativ pentru uzul modera. de exemplu. evitarea tulburării modului de viaţă. dar şi amplasarea în funcţie de privelişte este importantă şi. Conservarea patrimoniului este în mod clar unul dintre scopurile turismului rural. în special:drumurile. a utilizării unui sistem de taxe adecvat. o problemă în acest sens. este într-o creştere rapidă. Design-ul Integrarea în mediul rural şi conservarea ambientului sunt obiective foarte importante pentru întreprinderile de turism rural. inclusiv educaţia la distanţă. 5. fiind pregătirea de specialitate. de asemenea. Austria şi Elveţia. Argumentele privind crearea locurilor de muncă. Motivele regionale şi naţionale pot fi exprimate nu numai fizic (prin clădiri). acestea în cele mai multe cazuri fiind condiţionate de pregătirea lor protesională. în costurile adiţionale care adesea sunt suportate de întreprinzătorii rurali pentru a asigura şi întreţine infrastructura de bază. dar şi prin 39 . îl constituie lipsa forţei de muncă calificate. sunt renumite pentru stilul şi dementele lor tradiţionale. Acest lucru duce la ridicarea standardelor calitative de producţie şi servicii şi la certificarea şi acreditarea operatorilor de turism. Micii întreprinzători din turismul rural nu au acces la pregătirea de specialitate de care beneficiază marii întreprinzători. atât în sistematizarea urbană. chiar şi unde nu predomină un singur stil. salubrizarea şi telecomunicaţiile.

„tururi" de vizitare. prin distugerea unui mod de viaţă. sau între necesităţile industriei şi dorinţele rezidenţilor. . măsura şi ritmul dezvoltării turismului în mediul rural necesită unele consideraţii speciale.urmărirea implicării comunităţii. artă. Legată de problema caracterului adecvat al turismului este paradicma susţinerii. în acest sens. datorită incapacităţii de administrare şi dezvoltare a acestuia. accesul în unele zone restrângându-se în mod artificial pentru a creea sentimentul de zonă izolată. prin „alterarea tiparelor" de muncă şi timp liber. Întreprinderile din mediul rural sunt capabile să întreţină şi să stimuleze tradiţiile în multe aspecte ale stilului şi operaţiunilor lor. în timp ce pentru Europa acest tip de turism este considerat o opţiune de vacanţă mai puţin costisitoare. Asigurările şi costurile ridicate sunt o problemă pentru turismul rural din Australia. Turismul poate copleşi o localitate. cuprinzând şederi la ferme. 7. îmbrăcăminte şi alte tradiţii. Activităţi de susţinere a turismului rural Tipul. 2. 8. Conflictul dintre specialiştii care se ocupă de mediu şi cei care lucrează în exploatările 40 . înregistrându-se astfel. Finanţele Costurile privind dezvoltarea turismului rural sunt adesea ridicate în zonele rurale izolate. practicarea diferitelor activităţi de agrement sau sporturi. 6. . Intensificarea susţinerii necesită existenţa a două sisteme: 1. prin atragerea turiştilor pentru a participa la recoltare sau la unele festivităţi tradiţionale desfăşurate în perioadele respective.evenimente culturale. unii investitori iau foarte în serios în calcul caracterul sezonier atunci când doresc să facă finanţări în acest tip de turism. meserii.monitorizarea printr-o cercetare a impactului. Caracterul sezonier Activităţile de turism rural se confruntă cu „perioade de vârf' în sezonul estival. Determinarea caracterului adecvat al turismului din zonele rurale înseamnă realizarea unui acord între necesităţile turismului şi sistemul de management şi aprovizionare din locul respectiv. un adevărat „fenomen de aglomerare". a tradiţiilor culturale. Beneficiarii de la sate sunt cei care pot împiedica „vizitele extrasezoniere" sau le pot încuraja. care doresc să se bucure ue liniştea şi pacea rurală o mare parte a anului. De asemenea. locul. datorată numărului ridicat de turişti sosiţi în spaţiile rurale. unele strategii pentru extinderea sezonului turistic au venit în contradicţie cu doleanţele comunităţilor rurale. datorate în principal infrastructurii necesare.

planificare. unităţi sanitare şi comerciale. manafestări folclorice. • • criteriul accesibilităţii care are în vedere atât accesibilitatea în aşezarea rurală. cât şi la gospodărie sau obiectivele agrementului. sau de la nivel guvernamental. care priveşte calitatea mediului aşezării rurale şi a cadrului natural limitrof pe baza relaţiei turism-mediu. canalizare. energie. chiar şi dotări sub forma echipamentelor turistice (de agrement. punctele de 41 . trebuie să facă faţă unor condiţii unice. criteriul înzestrării tehnico-edilitare care include elemente ce ţin de alimentarea cu apă.forestiere. Chiar şi vremea poate deveni un factor foarte costisitor. dotare şi igienă sanitare. aşa cum se aplică la firmele din mediul urban. care nu se găsesc la oraş. cum ar fi efectele asupra agriculturii (ex. Afacerile din zonele rurale. demonstrează cât de dificil este să se ajungă la un consens în ceea ce de fapt înseamnă susţinere. zonele şi obiectivele turistice de mare valoare. elaborate de Ministerul Turismului în concordanţă cu normele internaţionale. şi mai ales acelea din medii sensibile. aşezarea. criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti care presupune respectarea unor standarde de confort. Healey a adus în discuţie câteva metode de a se surmonta problema „resurselor comune" şi acestea au fost considerate strategii în dezvoltarea susţinerii: • • privatizară resurselor. instituţii muzeale. prin asociere. Zonele rurale şi aşezările mici. rurală ca destinaţie turistică faţă de centrele emitente de turişti. De un interes deosebit în acest context sunt acele impacte pur rurale. pierderea locurilor de păşunat) şi unele modificări ale peisajului. arhitectură. când nivelul apelor este prea mare. vizează. criteriul poziţiei geografice. simt de obicei lipsa unui sistem de management sofisticat. sportive). marketing şi management operaţional. în special dacă activităţile de afaceri trebuiesc oprite când drumurile sunt blocate de zăpadă. sau când vântul sau temperatura fac de nedorit vizita într-o zonă rurală. • • criteriul calităţii ecologice. culturalistoric care să favorizeze oferirea unor programe diversificate (culturale-sportive). Funcţia turistică a unei aşezări rurale care doreşte să intre în circuitul turistic este îndeplinită în condiţiile respectării următoarelor criterii: • • • criteriul valorii etnofolclorice care include elemente etnofolclorice: tradiţii şi ocupaţii tradiţionale. artere stradale. a proprietarilor particulari. criteriul valorii turistice: are în vedere potenţialul natural socio-economic. care include mai puţine resurse şi probabil altfel de cunoştinţe tehnice în cercetare. cooperarea.

se stabilesc tipuri de sate turistice. sate turistice pentru practicarea sporturilor. cererea turiştilor se modifică în acelaşi sens. ecoturism" a precizat că stabilirea criteriilor privind selectarea aşezărilor cu potenţial specific rural ca "sate turistice"19 necesită elaborarea unei metodologii de cercetare care trebuie să includă componente ce sunt prezentate in figura. sate turistice climaterice şi peisagistice.frontieră. sate turistice pastorale. o selecţionare a turiştilor. sate turistice pescăreşti şi de interes vanătoresc. în lucrarea "Turism rural. 42 . sate turistice de creaţie artistică şi artizanală. Pentru o mai bună cunoaştere şi funcţionare a raportului cerere-ofertă. dupa cum urmează : • • • • • • • sate turistice etnografic-folclorice.1. agroturism. 2. Glăvan V. În funcţie de gradul în care o aşezare rurală îndeplineşte cât mai bine aceste criterii. turism durabil. magistralele rutiere şi feroviare etc. Identificarea şi relevarea specificului localităţilor au determinat structurarea satelor turistice. sate turistice viti-pomicole.

F orestie ra .rase etc. cit..o bie ctivele turistice im po rta nte .industriala locala tu ristica Pon dere a fun ctiilor econ om ice in a ctivita tea lo ca la si in ve niturile locuito rilor Se rvicii pentru po pula tie Apa rte ne nta ad m inistra tiva Dotari Unitate a de relie f Ve ge tatia Clim a F au n a Arii protejate Po pu latia CADRUL NAT URAL CADRUL ECO NO M IC CADRUL SO CIAL CULT URAL Aractii si ob iective cultura l .zon a e tnografica .sate turistice’’ 19. 2.edilitare Com e rcia le Turistice San itare Spo rtive si p en tru agrem e nt F u nctiile econom ice : .drum uri judetene .drum uri eu ropene .1 Componentele -metodologice de cercetareoa aşezărilor cu potenţial rural specific de . Pg.aeroport . Glăvan Vasile – op.cab an e .a gricola .isto rice Dotari cu lturale PO Z IT IA SI ACCESIBIL ITAT EA G o sp od arii ta ran esti Cai de acce s in interioru l satu lui Sta rea d rum u rilo r Pozitia fata de: Po zitia fata de : .drum uri na tionale .O g linzi de ape Ape m in erale Na m ol tera pe utic G a ze terap eu tice Teh nico .drum uri fore stiere . cai ferate Fig.. 47 43 .statiun i tu ristice .

iar dintre condiţiile necesare pentru ca acest tip de turism să fie încununat de succes. inventarierea şi valorificarea resurselor turistice şi limitrofe. Operatorii din turism trebuie să se organizeze în vederea marketing-ului. Nistoreanu Puiu – op. a planificării şi autofinanţării. 20. aprovizionare cu produse agroalimentare. animaţie. ameliorarea infrastructurii generale. putem enumera: susţinerea să vină din partea comunităţii şi nu din iniţiative particulare.. posibilităţi scăzute. pensiuni. ca dotare şi organizare a activităţii. identificarea. comerţ. de a căror servicii depinde turismul de afaceri (transporturi. industrie etc). existenţa coordonatorilor profesionişti şi încurajarea marketingului. agrement şi practicarea sportului. utilizarea fonduri de capital activ. amenajarea unor ferme. dar cu respectarea arhitecturii şi tradiţiilor locale. iar în mediul rural acest lucru este dificil din cauza numărului scăzut de membrii. şi din cauza factorilor culturali care acţionează împotriva colaborării. S-a insistat pe ideea ca turismul rural să fie integrat în programe de dezvoltare globală. distanţelor mari. cit. dezvoltarea şi modernizarea celor introduse în circuitul turistic cu accent special pe divertisment. Omologării şi brevetării instalaţiilor şi echipamentelor turismului rural românesc este necesar să i se ataşeze o politică adecvată care ar trebui să cuprindă printre altele şi următoarele aspecte20. familia şi comunitatea rurală. oferta de locuri de muncă plătite în mediul rural. gospodării turistice model sau pilot. echipamentul infrastructural în sectorul serviciilor publice şi private. Dependenţa de unele iniţiative comune de marketing este adesea regăsita în turismul rural. Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriale. de artă populară tradiţională. pg. meşteşuguri şi folclor se face direct de către exploataţia agricolă. oferta împrejurimilor naturale şi cerinţele ecologice sunt compatibile cu activităţile turistice. cu implicarea mai activă a Ministerelor Agriculturii şi Alimentaţiei.Necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural este rezultatul creerii condiţiilor favorabile de armonizare a unor elemente care cuprind: • • • • • tipuri variate de ofertă pentru cazare. 56 44 . întocmirea unei evidenţe a principalelor evenimente din viaţa satului. • • • • stabilirea unor obiective precise şi judicios eşalonate în timp. • • realizarea sistemului de rezervări naţional sau includerea echipamentelor într-unul din sistemele de rezervări viabile.

în condiţiile aplicării unor strategii de marketing adecvate. dar şi cea mai bine conturată din punct de vedere al turismului rural. 3.CAPITOLUL 3 Zona Bran-Moeciu pe piaţa turistică rurală din România Dezvoltarea turismului rural în zona turistică Bran-Moeciu a fost posibilă graţie efortului depus de localnici pentru găsirea şi oferirea.1 Circumstanţele practicării turismului rural în zona Bran – Moeciu Fiind nu numai cea mai veche zonă. atractive şi a unor servicii turistice de calitate. în permanenţă. În acest context se poate studia oferta şi cererea turistică a acestui spaţiu rural. bazate pe un management eficient 45 . completându-le cu o previziune a evoluţiei turismului rural. în situaţia intensificării şi accentuării acţiunilor de promovare şi dezvoltare turistică. în concordanţă cu cerinţele actuale ale turismului Circumstantele practicării turismului rural Oferta turistică a zonei Bran-Moeciu Localnicii din Bran-Moieciu Potenţial turistic al zonei Structurile de primire turistică specifice turismului rural bră nean Serviciile şi elementele de animaţ ie harnicie ospitalitate iniţiativă receptivitate obiceiuri şi trediţii etno folclorice practicarea sporturilor edificii cultural-istorice şi religioase Fig. viitorul este în favoarea acestei zone turistice. a unor elemente noi.

în părţile mai joase situate între satele Simon şi culmea Predeluţ Sohodol se înregistrează în jur de 7°C. Potenţialul turistic natural şi antropic Localitatea montana Bran este situată la 200 Km de Bucureşti şi la 25Km de Braşov. acestea făcând parte din treapta superioară a platformei brănene. cea a interfluviilor de aşezărilor. Mediile multianuale şi lunare ale precipitaţiilor au valori care nu afectează practicarea turismului. la capătul culoarului depresionar dintre Braşov şi Câmpulung (57Km) pe drumul vechi dintre Ţara Românească şi Transilvania. peste pasul Giuvala (1240m). Sectorul Branului se desfăşoară avale de cumpăna de ape de la Ghivala pană la Bran. presupune includerea în structura ei a potenţialului natural şi antropic. Temperatura medie anuală variază în jurul valorii de 6°C. acoperite cu păşuni şi fâneţe. persistenţa stratului de 46 900m.1. calmul atmosferic al zonelor depresionare. altitudinile scad către Bran şi către pârâul Turcului. 3. vârful Şirnea 1226 m. a bazei tehnico-materiale. în timp ce în părţile din jurul Măgurii şi dinspre Fundata prezintă temperaturi sub 5°C. cu o structura geomorfologică în care zonele de calcar şi conglomerat alternează cu rocile cristaline.1. Muntele Clăbucetu 1361 m. este larg deschis sub forma unui amfiteatru.3.Moeciu se conturează pe baza patrimoniului turistic local. Din acest nivel. formând o treaptă mai uniformă. pe DN 73. Climatul este specific regiunilor de munte. Bordura sa este formată din vârful Coarbei 1140 m.1 Particularităţile ofertei turistice din zona Bran-Moeciu Definirea ofertei turistice prin "elemente de atracţie" care motivează călătoria şi cele destinate să asigure valorificarea primelor. Pentru acest sector este caracteristică originalitatea . Peisajul geomorfologic este completat prin cheile şi cascadele Moeciu şi prin peştera Liliecilor sau prăpăstiile Măgurei. a forţei de muncă precum şi a condiţiilor de comercializare a acesteia. drenat de pârâul Turcului. Regiunea Branului are aspect de platformă. cu numeroase sălaşe şi cu văi delimitate strict de culmi muntoase. platformă ce reprezintă o continuare a depresiunii tectonice Ţara Bârsei. Aerul ozonat. a resurselor forţei de muncă şi a serviciilor implicate în derularea activităţii turistice. Particularităţile ofertei turistice din zona Bran. la sud-vest. fragmentată prin numeroase văi. astfel.

Este semnalată prezenţa unor animale ca ursul. situaţi pe partea dreaptă a colectorului principal şi Zbârcioara. unde coboară până la 900m. În satul Poarta. principalele componente pot fi evidenţiate prin următoarea schemă: 47 . fiind situate mai ales la contactul cu muntele. O atracţie în plus pentru turişti este vegetaţia spontană. în timp ce pajiştile ocupă părţile centrale ale Platformei. care colectează apele din zona vestică a platformei. favorizat de roca şi de expoziţia estetică a versantului şi molidul bine conturat pe versantul vestic al Bucegilor. căprioara. Potenţialul turistic şi antropic al regiunii Bran. cu rolul de a proteja solul. Pe pantele mai abrupte. aflat pe partea stângă. recreativ-cinegetică. se impune prin varietate. mistreţul. reprezentată de păduri şi pajişti. întâlnim pâlcuri de pădure de mesteacăn. prin valoarea ei estetică.zăpadă sunt elemente benefice pentru desfăşurarea activităţilor turistice. având ca principali afluenţi: Bângăleasa. la 5 Km de Bran este amenajată o frumoasă păstrăvărie. îşi extinde cadrul prin ascesiunea creativă a omului în concordanţă cu cerinţele civilizaţiei modeme. Şimonul şi Poarta. Fauna. Platforma Branului este drenată de bazinul râului Moeciu. care spre masivul Piatra Craiului urcă până la 1200m . conturat în timp istoric. mrean şi clean. precum şi de pârâurile Turcu şi Prăpastiei. răspândite la limita inferioară a pădurii de molid. Pădurile ocupă suprafeţele cele mai mari (86% din suprafaţa de 193Km a platformei Branului). Astfel. precum şi a unor peşti ca: păstrăv. capra neagră. Predomină fagul.

din lemn Blokbak si coadă de rândunică . alegerea celui mai bun crescător de animale Săniile – 20 iunie Sfântul Pantelimon – 9 august Nedeea Munţilor – 25 octombrie Răvăşitul oilor . Şimon Etnografie şi folclor Creaţie şi tehnică populară meştesugare ască Obiceiuri.2. 3. Tradiţii şi Manifestări folclorice Prelucrarea lemnului Ţesaturi.Moeciu 48 . Muchia Reiteştilor Construcţii contemporane Unitati economice Muzeul Vamii Şirnea Potenţialul antropic al zonei Bran Muzee Instituţii şi evenimente culturalturistice Instituţii cultural artistice Evenimente Muzeul de etnografie din curtea Castelului Bran Biblioteca Cămine culturale Olimpiada de vara – Şirnea 24 iunie Sarbatoarea dovleacului 30 octombire Castelul Bran Cetatea ţăranească Raşnov Biserica Adormirea Maicii Domnului Biserica Stela Maris Casa brăneană . Moeciu.Moeciu de Jos 1761 .octombrie Fig.Din satele Cheia si Plecarea oilor la munte mai Măsurarea laptelui. imprimeuri Port popular .Din zid Vestigii arheologice si monumente de artă Vestigii arheologice vestigii şi Monumente istorice şi de artă populară Atracţii cultural -artistice Arhitectura religioasă Biserici din zid la .Muchia Bordeenilor.Aşezări lineare Bran. Potenţialul antropic al zonei turistice rurale Bran . Şimon Potenţial socio -economic Potenţialul tehnicoeconomic Aşezarea rurală Bran sate risipite Fundata. Şirnea. Magura Catune risipite Şerbesti .Biserica de Jos – St.

cu o imensă posibilitate de valorificare. modificând favorabil derularea activităţilor turistice.Punctarea principalelor componente ale potenţialului natural şi a celui antropic. polarizând mişcarea fluxurilor turistice. tradiţiile şi obiceiurile etc. accesibil tuturor tipurilor de autoturisme. fiecare având în componenţă mai multe sate. Fundăţica Şirnea. pe care îi întâlnim în satele: Drumul Carului. valorificarea componentelor fondului turistic natural şi antropic. . Baza tehnico-materială din zona Bran-Moeciu Conturarea patrimoniului turistic al zonei turistice rurale Bran-Moeciu. cantitatea şi calitatea resurselor turistice naturale şi antropice. Măgura şi Peştera. SohodoL. gradul de modernizare şi mtegrare în spaţiul rural Bran-Moeciu. Predeluţ. agroturistice . Zona dispune de o reţea de telecomunicaţii destul de bine conturată. Zărneşti etc). Infrastructura generală reprezintă un element prioritar în dezvoltarea bazei. modernizarea şi adaptarea ei la cerinţele pieţei turistice. . Fundata. funcţionalitatea. Codlea. Zona etnică Bran este formată din trei mari comune. astfel: .1. "Bus Bran" coloana Moeciu şi "Codreanu" Braşov). Întreaga zonă este străbătută de DN75. pe o suprafaţă mult mai mare. Râşnov şi Zărneşti. 3. majoritatea fiind navetişti spre aglomerările urbane din jurul Braşovului (Râşnov. s-a realizat folosind multiple criterii: potenţialul economic. Identificarea specificului fiecărui sat cu scopul de a contribui la o mai bună lansare a turismului rural intern şi internaţional. căile şi mijloacele de transport. istorice şi de cultură. Astfel. Simon şi Poarta. precum şi autobuzelor de transport călători de la 3 autobaze ale municipiului Braşov ("Transbus" Zămeşti. precum şi a unor caracteristici corespunzătoare acestora. are în componenţă satele: Moeciu de Jos. Moeciu de Sus. care facilitează venirea în zonă a turiştilor ce folosesc transportul feroviar reprezentat de "punctele nodale" Braşov. precum şi etnografic-folclorice. Cheia. aceste trei localităţi pot fi considerate sate climaterice şi peisagistice. această bază satisface la un nivel ridicat cererea turistică.Comuna Bran cu aproximativ 5700 locuitori. se realizează prin baza tehnico-materială existentă. este formată din satele: Bran. cu tendinţa 49 . confirmă că zona Bran dispune de un bogat şi valoros potenţial turistic.Comuna Fundata are în jur de 3900 locuitori. în strânsă concordanţă cu mărimea. cu monumente arheologice.2.Comuna Moeciu cu circa 6000 locuitori.

precum şi de telefoane publice cu cartele. Măgura. Bazei tehnico-materiale generale cunoscută şi sub denumirea de infrastructură i se alătură cea specific turistică. apare în 1970 Motelul Bran. alături de oferta Hanului Rucăr şi a Cabanei Predeluţ va fi înregistrată şi cea a altor pensiuni înfiinţate ulterior. reprezentată de structurile de primire turistică. Fiecare familie este racordată la reţeaua de apă potabilă. Peştera. turismul rural debutează. Moeciu şi Fundata. respectiv a Pensiunii Bran-Moeciu din 1994.In următorii ani se estimează racordarea la reţeaua ROMGAZ a localităţilor Bran. în următorii ani le vom întâlni sub denumirea de pensiuni. Fundăţica). alături de Cabana Bran înfiinţată în 1965. Sirnea. Primele structuri de primire turistică create cu scopul practicării turismului rural au fost înfiinţate şi semnalate a funcţiona după 1965. pe care. Anul 1994 este cel în care. în localitatea Bran există un oficiu poştal modera care dispune de racordare la centrala digitală europeană. Din orice loc al zonei Bran pot fi folosite sistemele GSM CONNEX şi DIALOG. Datele privind oferta de cazare a zonei Bran-Moeciu sunt furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran. pentru ca după 1990 să fie semnalată prezenţa ofertei Pensiunii Crăiasa Munţilor-Moeciu din 1992. la care se vor mai adăuga cele ale fermelor agroturistice. Până în 2005.de extindere şi în satele răsfirate la altitudine (Moeciu de Sus. care dispun în acest moment de câte două telefoane (la dispensarul sătesc şi la magazinele mixte). Astfel. în satele de altitudine sau constituit asociaţii familiale de 10-15 familii racordate la un izvor. Capacitatea de cazare existentă în zona Bran-Moeciu (număr locuri) 2500 2000 1500 1000 500 0 Hanuri şi moteluri cabane pensiuni pensiuni agrotuirstice total 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 50 . în sensul că începând cu acest an sunt înregistrate oficial ofertele structurilor de primire turistică înfiinţate până atunci.

din punct de vedere calitativ. pe fundalul evoluţiilor prezentate privind capacitatea de cazare existentă oferită de structurile de primire turistică rurală din zona Bran-Moeciu. din care se distinge tendinţa generală de creştere a a acesteia. sub forma capacităţii de cazare existentă a turismului rural din zona Bran-Moeciu este redată prin fig. În condiţiile unei oferte aproape constantă.O imagine a dimensiunii ofertei. prin însăşi specificul turismului rural practicat.2009.2. această creştere este rezultatul influenţei exercitate de sporirea accentuată a numărului locurilor de cazare turistică oferite de pensiuni şi în special de pensiunile agroturisfice.1. motelurilor şi cabanelor turistice. dar cu tendinţă de scădere. în perioada 2000 . Tendinţa se manifestă ca urmare a creşterii cererii pentru cazarea în acest tip de structură de primire turistică rurală. Tipuri de structuri de primire turistica Hoteluri si moteluri Cabane Pensiuni Pensiuni agroturistice total Structura capacitatii de cazare existenta pe tipuri de unitati (%) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 18 14 19 15 14 13 11 11 11 10 4 3 3 2 3 2 2 2 2 2 40 45 23 32 30 30 28 28 29 29 38 100 38 100 55 100 51 100 53 100 55 100 59 100 59 100 58 100 59 100 Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran Structura capacităţii de cazare existentă pe structuri de primire turistică în 2009 Structura capacităţii de cazare existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în 2009 18% 4% 40% HANURI SI MOTELURI CABANE PENSIUNI PENSIUNI AGROTURISTICE 10% 2% HANURI SI MOTELURI CABANE PENSIUNI 29% 59% PENSIUNI AGROTURISTICE 38% Fig.1. se confruntă cu probleme financiare datorate ofertei nesatisfăcătoare. Tabel. ceea ce le-a conferit din punct de vedere structural o poziţie nesemnificativă în raport cu celelalte tipuri: pensiuni şi pensiuni agroturistice. 3. 3.1 Fig. În perioada 2000 . Aceaste mutaţii structurale semnalate anterior sunt rezultatul eforturilor depuse 51 .2009. 3. moteluri şi cabane turistice a cunoscut o evoluţie aproape constantă. 3. privind numărul locurilor de cazare turistică rurală a hanurilor. se înregistrează mutaţii structurale reduse. Oferta de cazare din hanuri.

în perioada 2000 . iar pe de altă parte ca un răspuns la calitatea ofertei acestui tip de turism. între pensiuni şi pensiuni agroturistice se evidenţiază ca ofertă. sub forma numărului unităţilor şi a locurilor de cazare puse la dispoziţia turiştilor. pe de o parte ca urmare a satisfacerii motivaţiilor de practicare a turismului rural. 3. Au apărut construcţii arhitecturale cu specific rural regional.2 Cererea şi consumul în zona Bran.2009. Anii Nr.1 Analiza cererii şi consumului turistic rural Fluctuaţiile cererii şi consumului turistic rural din zona turistică Bran-Moeciu pot fi evidenţiate cu ajutorul principalilor indicatori de cuantificare: număr turişti cazaţi şi număr înnoptări înregistrate în structurile de primire turistică. În acest context. Turisti 2000 8666 2001 9803 2002 10107 2003 9989 2004 12902 2005 14883 2006 16004 2007 18864 2008 20121 2009 25204 Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran 52 . numărul locurilor de primire turistică oferite de pensiunile agroturistice a cunoscut un proces de creştere continuă.Moeciu 3. în cazul pensiunilor. care se confruntă cu o scădere destul de pronunţată. Această schimbare structurală manifestată din 2000 până în 2009.2. comparativ cu al pensiunilor. de autorităţile locale sau de organizaţiile internaţionale în ceea ce priveşte diversificarea ofertei turistice rurale. care sunt înregistrate ca pensiuni agroturistice şi pun la dispoziţia turiştilor o dotare la standarde cât mai apropiate de cele internaponale.de localnici. este rezultatul cererii teoretice transformată în cerere efectivă. este evidenţiată prin valorile procentuale în creştere cu 21% pentru pensiunile agroturistice şi în scădere cu 11%. Concurenţa care apare astfel. conform tendinţelor manifestate de cererea turismului rural. Evoluţia numărului turiştilor sosiţi în zona turistică Bran-Moeciu.

54 45. procentele celorlalte tipuri fiind într-un proces de conţină scădere.76 53. în 2009 53 .25 100 Structura numărului turiştilor pe tipuri de structuri de primire turistică în 2000 21% 25% Structura numărului turiştilor pe tipuri de structuri de primire turistică în 2009 13% HANURI SI MOTELURI 6% 3% 20% 64% HANURI SI MOTELURI CABANE PENSIUNI PENSIUNI AGROTURISTICE CABANE PENSIUNI PENSIUNI AGROTURISTICE 48% Fig.07 16. In strânsă concordanţă cu modificările structurale înregistrate de capacitatea de cazare existentă.13 58.88 51.78 58.75 4.04 53.26 4.77 3.02 4.33 15.89 5.93 Pensiuni 47.66 4.47 25.8 64.10 3.Astfel.79 22.12 22.73 29.62 34.Moeciu 30000 25000 20000 15000 9803 10107 9989 10000 8666 5000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Tendinţa de creştere a numărului turiştilor în structurile de primire turistică rurală (reprezentata in table si grafic) reprezintă argumentul pe baza căruia se analizează mutaţiile structurale privind numărul turiştilor cazaţi pe tipurile unităţilor de primire turistică rurală din zona Bran – Moeciu.75 4.27 24.4. creşterea ponderii numărului turiştilor cazaţi în pensiunilor agroturistice este sesizată de la un an la altul.11 20.11 Pensiuni agroturistice 25.3.8 20. Fig.20 44. 3. astfel încât.7 47.57 21.22 17. 3. . Tabel.Numărul turiştilor sosiţi în zona turistică Bran .18 19.16 17.08 Cabane 5.56 21. 3.93 5.14 25.88 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran 25204 1886420121 1488316004 12902 Tipuri de structuri de primire turistica Structura capacitatii de cazare existenta pe tipuri de unitati (%) 2009 12.3 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri si moteluri 21. se prezintă şi cele privind numărul turiştilor cazaţi.65 15.

04 39.7 4.94 5.02 11.08 32.25 58.4 5. 3. specificul turismului practicat in zona Bran-Moeciu a condus la declanşarea unei concurenţe acerbe între pensiuni şi pensiuni agroturistice.16 14.79 25.37 15. Evoluţia numărului înnoptărilor din zona turistică Bran-Moeciu urmează.05 34.27 Cabane 6.64 41.56 42.79 58.27 23.27 Pensiuni 46. Primele două locuri au fost disputate între cele două tipuri de unităţi.36% 20% 6% 27% HANURI SI MOTELURI CABANE PENSIUNI PENSIUNI AGROTURISTICE 47% 54 . Tabel 3. îndeaproape tendinţa de creştere înregistrată de numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică.58 4.87 100 Hoteluri si moteluri 20.84 21.Moeciu 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 22932 33273 36721 34920 34292 40716 51523 28718 73368 26048 Analiza modificărilor structurale în ceea ce priveşte numărul înnoptărilor.2 65.75%.4. Turişti 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 22932 26048 28728 33273 36721 34920 34292 40716 51523 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Brasov 2009 73368 Numărul turiştilor sosiţi in zona turistică Bran .82 4.57 33.91 52. Tipuri de structuri de primire turistică Structura capacitaţii de cazare existentă pe tipuri de unitaţi (%) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 9. ceea ce s-a reflectat într-o Structura numărului înnoptărilor pe tipuri de agroturistice cu 39. în in 2000 creştere procentuală pentru pensiunilestructură de primire turisticadefavoarea pensiunilor a cărei scădere a fost cu 25.32 26.44 5.38 14.94 4. Anii Nr.5.04 40.85 45.35 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran Pe parcursul celor zece ani.94 4.63 45.24 13.93 Pensiuni agroturistice 26.67 40. este Tabel.69 14.3 %.43 18.09 3.acestora nu le mai corespund decât 35.47 17.

pentru perioada 2000-2009.2. se poate evidenţia. Structura numărul înnoptărilor pe tipuri de structuri de primire turistică în 2009 4% 9% 21% 66% HANURI SI MOTELURI CABANE PENSIUNI PENSIUNI AGROTURISTICE Fig.Fig. mutaţiile structurale plasând pe primul loc pensiunile agroturistice.2 Evaluarea sezonalităţii zonei turistice Bran .6. de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere şi se definesc printr-o mare concentrare a fluxurilor de turişti în anumite perioade ale anului. În concluzie.6. 3.5 Indici de sezonalitate 45. 3. în celelalte remarcându-se o reducere importantă.Moeciu Variaţiile sezoniere ale activităţii turistice sunt determinate. în principal. Continuarea procesului de dezvoltare accentuată a turismlui rural în zona Bran-Moeciu deschide perspectiva practicării acestui tip de turism la nivelul standardelor internaţionale. Trimestre I 2006 1021 Numar turişti 2007 2008 2039 2453 55 2009 3609 Medii trimestriale 2280. Tabel 3.7. 3.42 . evoluţia în creştere a numărului turiştilor şi a înnoptărilor din structurile de primire turistică.

chiar dacă efectiv gospodăriile sunt pregătite pe tot parcursul anului să-şi găzduiască oaspeţii Trimestrul I este singurul în care se manifestă o sezonalitate scăzută. evidenţiază o sezonalitate pregnantă. deoarece după sărbătorile de iarnă.48 135. adică. la începutul anului. s-a identificat numărul mediu de turişti sosiţi în perioada celor patru ani. cu ponderi ce depăşesc 100%.76%. calculaţi ca raport între media trimestrială a numărului turiştilor şi media lor anuală de 5021. 56 . s-a stabilit o medie generală.06 101. turiştii preferând să-şi petreacă concediile de odihnă vara. cât şi în trimestrele IV şi II cu 14.II III IV TOTAL 5422 4624 4937 16004 5050 6883 4892 18864 4561 6815 6292 20121 5205 9547 6843 25204 5095. pentru relaxare.76 114.34 ΣK t = 400 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran Numărul turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică din zona turistică Bran-Moeciu în trimestrele anilor 2006-2009 30000 25000 20000 15000 10000 5000 turişti turişti II turişti III turişti IV Total 0 2006 2007 2008 2009 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran Datele iniţiale privind numărul turiştilor sosiţi în zona Bran-Moeciu. respectiv cu 1.34%. Pentru toată regiunea de practicare a turismului rural. Indicii de sezonalitate (k).5 6967. foarte puţine persoane mai doresc să plece în concediu. între anii 20062009.06 turişti. preferând cel mult câteva zile petrecute la sfârşitul săptămânii într-un mediu nepoluat.25 5741 y 0 = 5021 . Aceste procente ridicate sunt înregistrate atât în trimestrul III căruia îi corespund 38. au permis determinarea la nivelul fiecărui trimestru al unui număr mediu de turişti cazaţi în stucturile de primire turistică.48%.

În cadrul acestui model perioadele sunt exprimate cu ajutorul unor variabile instrumentale.3563 49.pentru care se utilizează: 1 .620152 -1705.11967 3. pe baza datelor din trimestrele anilor 2006 .6) şi aplicarea metodei regresiei (tabel 5.II.824987 16 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi ANTREC-filiala Bran Considerându-se că:  pentru trimestrul 1 (Tr1): y = b0 + b1t + b2 57 .908 TIME 180. T.2446 288. Estimarea parametrilor se realizează.671773 0. T.I.dacă datele nu sunt din trimestrul IV.dacă datele sunt din trimestrul II 0 .50996 0.timpul (trimestrele 1-16).dacă datele sunt din trimestrul I 0.88 1513.pentru care se utilizează: 1.pentru care se utilizează: 1.. T.98 T2 -320.dacă datele sunt din trimestrul IV 0 .003678 72.000801 -432.IV.438 659.r. T.23E-05 Residual 11 849285 772077. sunt evidenţiate prin utilizarea unui model de regresie multiplă: y t = β0 + β1t + β2Tr1 + β3Tr2 + β4Tr3 + ε unde: t.967 5387.dacă datele nu sunt din trimestrul I.3 Total 15 66173099 ___________________________________________________________________________ Standard Upper Coefficients Error tStat P-value Lower 95% 95% Intercept 3937. r.389 0.dacă datele nu sunt din trimestrul III.045341 34.r.Aspectele privind manifestarea sezonalităţii în zona turismului rural Bran-Moeciu.2009 (tabel 5.787 629.7).67697 7.5556 -457193 0.606 623.dacă datele sunt din trimestrul III 0 . iar seria de date este trimestrială.933628 0.974781 9.26E-05 2486.pentru care se utilizează: 1.dacă datele nu sunt din trimestrul II.871657 0.005 5.r.43 638.III .2587 2.4679 T1 -2919.717 T3 1406.0385 -0.256858 0.29 1063.82314 2778. în condiţiile în care nivelul de semnificaţie este de 5% : Regression Statistic Mltiple R RSquare Adjustet R Square Standared Error ANOVA Significance df SS MS F F Regression 4 57680249 14420062 18.

509 (Pvalue = 0.2919.6 turişti faţă de trimestrul IV.62). prin tendinţa de continuă creştere a tuturor indicatorilor analizaţi. tcalculat = 4. a cărei relaţie se prezintă astfel: y = 3937. au fost evidenţiate prin rezultatele pozitive înregistrate în perioada anilor 1994-2003. aceasta fiind mai mic în medie. Problemele legate de diminuarea implicaţiilor provocate de sezonalitate sunt tot atât de vechi ca şi turismul însuşi. Pentru trimestrul I.57 (P-value = 0.438 +180. faţă de cel al trimestrului IV.87. Următorul trimestru III. valoarea luii t calculat = 2. Numărul mediu de turişti pentru trimestrul IV este de 180. fiind dat de ecuaţia: y = 3937. cât şi în ceea ce priveşte activităţile de practicare a turismului rural în zona Bran-Moeciu.67 (P-value = 0).35 turişti.008) ne arată că există o diferenţă semnificativă între numărul turiştilor din trimestrul I şi cel din trimestrul IV.67Tr3 Valoarea coeficienului de determinaţie R2 = 0.35t . precum şi rezultatul utilizării testului Fisher F = 18.438 + 180. ar exista diferenţă între numărul turiştilor din trimestrul II şi IV. se confruntă cu o creştere medie a numărului turiştilor cu 1406. pentru trimestrul 2 (Tf2): y = b0 + b1t + b3  pentru trimestrul 3 (Tr3): y = b0 + b1t + b4  pentru trimestrul 4 (Tr4): y = b0+b1t se aplică metoda celor mai mici pătrate şi se estimează valorile parametrilor ecuaţiei de regresie. În trimestrul II. Demersurile şi acţiunile derulate atât în direcţia atenuării fenomenului sezonier. valoarea rezultată prin utilizarea testului Student: t calculat = 0. poate fi folosit pentru previzionarea sosirilor turiştilor pentru următorii ani. cu 2919.258 (P-value = 0. comparativ cu cele din trimestrului IV. indică inexistenţa unor suficiente elemente care să ne permită să afirmăm că. -320787Tr2 + 1406.35t Modelul fiind valid.045) redând diferenţa semnificativă în ceea ce priveşte sosirile de turişti corespunzătoare trimestrului III. această situaţie ne permite să precizăm că trimestru] II are acelaşi tip de sezonalitate cu trimestrul IV.43 turişti.437Tr1. ne indică faptul că modelul exprimă foarte bine evoluţia numărului de turişti din perioada analizata. 58 .

59 . diversificarea ofertei de servicii.Eforturile prestatorilor de servicii sunt orientate spre oferirea unor condiţii stimulative. astfel încât să se atenueze pe cât posibil fenomenul sezonier. intensificarea activităţilor de promovare.

subiective şi atitudinile izolate prezintă o semnificaţie ce poate fi înfăţişată obiectiv. La data efectuării sondajului se evidenţiază şi principalul ei avantaj: că aceste informaţii sunt obţinute cu o bună acurateţe.MOECIU 4. desemnată prin numărul turiştilor. a eşantionului şi a metodei de eşantionare. Posibilităţi de aplicare a sondajului în studiul pieţei turistice rurale a zonei Bran – Moeciu 4. într-un timp scurt şi cu cheltuieli relativ reduse. Opiniile individuale. cuantificată şi măsurată parcurgând mai multe etape: definirea temei de cercetare cu precizarea obiectivelor cercetării. formularea concluziilor. Ancheta utilizaţi pentru realizarea sondajului în această zonă turistică rurală reprezintă o investigaţie întreprinsă pe o fracţiune reprezentativă a populaţiei statistice.1. 60 .CAPITOLUL 4 STUDIUL OPINIEI TURIŞTILOR BENEFICIARI AI SERVICIILOR DE TURISM RURAL ÎN ZONA BRAN .1. derularea preanchetei. fiind concentrată asupra comportamentului turistului. culegerea. conceperea chestionarului. prelucrarea şi analiza datelor obţinute. ipotezelor şi tipului acesteia. stabilirea metodologiei cercetării: a populaţiei cercetate.1 Consideraţii generale privind aplicarea anchetei pe bază de sondaj Aplicarea anchetei pe bază de sondaj oferă importante informaţii privind particularităţile cererii turistice rurale a zonei Bran-Moeciu.

agrement. opiniile şi motivările cererii turistice rurale din zona Bran-Moeciu".  stabilirea imaginii cu care pleacă turistul din zona Bran-Moeciu.1. studiul priveşte "Comportamentul.4.  analiza opiniei turiştilor privind serviciile de cazare. fiecare trebuind să fie relevant scopului urmărit.  fixarea duratei medii de şedere a turistului în regiune.  determinarea motivaţiei turistice. Pornind de la aceste elemente legate de scopul unei cercetări de marketing. urmare a derulării unei succesiuni de operaţii. Prin identificarea aspectelor de bază din marketing şi management s-au conturat obiectivele cercetării:  determinarea numărului vizitelor în România şi în zona turistică rurală BranMoeciu.  stabilirea modalităţilor privind sosirea turiştilor în zona Bran-Moeciu. Derularea anchetei prin sondaj presupune stabilirea obiectivelor şi prezentarea lor limpede.  stabilirea surselor de informare. clar şi desluşit.  cuantificarea cheltuelilor turiştilor.  identificarea posibilităţilor de revenire a turistului în zonă. precum şi gradul de importanţă şi exigenţă a deciziei. care se bazează pe colaborarea dintre executantul şi beneficiarul cercetării privind alternativele decizionale supuse investigaţiei. a ipotezelor şi tipului acesteia Definirea temei de cercetare presupune stabilirea scopului acesteia. Definirea temei de cercetare si precizarea obiectivelor cercetării. 61 . criteriile de evaluare a alternativelor. alimentaţie.2. Pregătirea şi efectuarea riguroasă a sondajului presupune stabilirea unui program care să Dfere posibilitatea deţinerii unor date cât mai reale.

să se desfăşoare pe baza unei optici de abordare integratoare a fenomenelor şi Chestionarul Identificarea şi ordonarea logica a caracteristicilor Formularea întrebarilor Asigurarea Calităţii Întrebărilor Ordinea întrebărilor Dimensionarea Codificarea şi Elaborarea listei de coduri Suficient de specifice Redactate într-un limbaj simplu Evitarea ambiguitatilor a cuvintelor vagi şi tendenţioase Neprezumtive şi neipotetice Punere în pagina Aspect estetic general Fig.3. astfel încât să permită atingerea obiectivelor stabilite. abordaţi într-o concepţie de sistem. completare.Elemente de bază pentru construirea chestionarului Conturat pe baza celor 6 elemente.1. Nucleul cercetării selective îl constituie chestionarul. 62 .bază a cercetării pe o anchetă prin sondaj Fundamentul ştiinţific al investigaţiei se conturează pe fondul celor 3 cerinţe ale cercetării pieţei. care subliniază că orice cercetare de piaţă trebuie: proceselor pieţe. Conceperea chestionarului . de modul lui de concepere. 4. chestionarul este alcătuit din 30 întrebări şi variabile formulate. precum şi de prelucrare a informaţiilor depinzând reuşita acesteia.1. orientată spre soluţionarea anumitor probleme.4.

Tabel. reviste radio. Nr. categorii sau clase de caracteristica raspuns Atributivă dihotomica Atributivă numerică român strain o dată de două ori de trei ori de patru ori şi peste niciodată o dată de douăori de trei ori de patru ori si peste niciodata niciodata o dată de douăori de peste două ori o zi doua zile trei zie o saptamană peste sapte zile cadrul natual castelul Bran si alte vestigii istorice Obiceiuri si tradiţii etno folclorice altceva internet reclame din ziare. etnografie. calitativă. nonscalabilă Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple 8 Tipul de turism Atributivă. TV agentiile de turism relatari ale cunoştinţelor rudelor pliante si cataloage ANTREC ghiduri turistice altul de sejur de cunoaştere. folclor si muzeistic montan si drumeţie sportive itinerant turism de sfârşit de 63 tip intrebare Factuala binară Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple Factuală închisă cu raspunsuri precodificate multiple Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple 2 3 Atributivă numerică 4 Atributivă numerică 5 Atrubutivă numerica 6 Factorii de atractivitate Atributivă. cultura. nominativă. 4. Ctr 1 Denumire variabilă Categoria de turişti Numărul vizitelor turistice in România Numărul vizitelor efectuate pentru practicarea turismului rural Numărul vizitelor turistice-rurale in Bran-Moeciu Durata medie a unei vizite Tip Variante.1. calitativă. nominală calitativă nonscalabilă 7 Surse de informare Atributivă nominală. nonscalabilă Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple .

nominală calitativă nonscalabilă Atributivă. categorii sau clase de caracteristica răspuns 10 Marimea grupului Solicitarea serviciilor de rezervare Locul de rezervare Atributivă nominala Atributivă dohotomica Atributivă. nominală calitativă nonscalabilă Atributivă. Ctr Tipul calatoriei Denumire variabila Atributivă dihotomică săptămană turism ecvestru individual in grup Factuala binară tip intrebare Factuala deschisa cu răspunsuri grupate pe varinte Factuală binară Tip Variante. foarte nemulţumitor) service-ul(foarte mulţumitor.9 Nr. foarte nemulţumitor) cunostinţele de limbi 64 . nominală calitativă nonscalabilă Atributivă. foarte nemulţumitor) raportul pret/servicii(foarte mulţumitor. nominală calitativă nonscalabilă Atributivă. calitativă de opinie - numar 11 - da nu 12 13 Servicii rezervari birou de turism ANTREC agentie de turism structura de primire turistica rurala transport cazare cu mic dejun demi-pensiune pensiune completa altele autoturism personal autocar sau microbus combinate Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple Factuală închisă cu răspunsuri precodificate multiple De opinie inchisă cu răspunsuri precodificate multiple 14 Tipurile mijloacelor de transport Tipurile unităţilor de cazare Aprecierea locului de cazare 15 16 o margareta doua margarete trei margarete patru margarete ambianţa camerei(foarte mulţumitor.foarte nemulţumitor) curaţenie (foarte mulţumitor. nominală. foarte nemulţumitor) funcţionarea instalatiilor(foarte mulţumitor.

calitativă De opini De opinie inschisă cu răspunsuri precodificate multiple 20 21 22 Aprecierea serviciilor oferite de ANTREC Cheltuieli efectuate la ultima venire Posibilitatea efectuarii unor cheltuieli Atributivă dihotomică Atributivă numerică Atributivă dihotomică Factuală binară Factuală deschisă Factuală binară 65 . nominală. calitativă de opinie foarte mult mult aşa şi aşa puţin deloc drumeţii (foarte favorabila-foarte nefavorabilă) vizitare obiective(foarte favorabilăfoarte nefavorabilă) participarea la serile folclorice(foarte favorabilăfoarte nefavorabilă) participarea la sărbătorile(foarte favorabilăfoarte nefavorabilă) tradiţionale(foarte favorabilă-foarte nefavorabilă) participarea turismului ecvestru(foarte favorabilă-foarte nefavorabilă) plaja(foarte favorabilă-foarte nefavorabilă) practicarea sporturilor de iarna(foarte favorabilăfoarte nefavorabilă) participarea la activitaţile din gospodarii(foarte favorabilăfoarte nefavorabilă) da nu numar da nu 18 19 Aprecierea activităţilor de agrement Atributivă nominală. dezacord total) calitatea meniului (acord total. dezacord total) De opinie inchisă cu răspunsuri precodificate multiple tip intrebare De opinie inchisă cu răspunsuri precodificate multiple Nr. calitativă de opinie straine ale gazdei(foarte mulţumitor. dezacord total) cantitatea meniului (acord total. foarte nemulţumitor) varietatea meniului (acord total. categorii sau clase de caracteristica raspuns Atributivă nominală. Ctr Denumire variabila Opinia turistului privind gradul de mulţumire faţa de ospitalitatea gazdei Tip Variante.17 Aprecierea meniului oferit Atributivă.

suplimentare in viitor Opinia favorabilă a turistilor privind turismul rural in zona Opinia nefavorabilă a turiştilor privind turismul rural in 23 Atributivă nominală. nominală. cu răspunsuri precodificate multiple De atitudine inchisă. calitativă de opinie Atributivă dihotomica De opinie tip intrebare 25 - De opinie De atitudine inchisă. student Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat Membru a unei societaţi Membru al unei societaţi agricole sau a unei cooperative Demografica. calitativă de opinie Atributivă nominală. Ctr Denumire variabilă Posibilitati de imbunataţire a activitaţilor turismului rural Probabilitatea de revenire in România Probabilitatea de revenire in BranMoeciu Atributivă nominală. calitativă de opinie - De opinie 24 zonă Nr. inchisă cu răspunsuri precodificate multiple 66 . calitativă Pană la 25 ani Intre 26 si 35 ani Intre 36 si 45 ani Intre 46 si 55 ani Intre 56 si 65 ani Peste 66 ani Masculine Femnine Elev. cu răspunsuri precodificate multiple Factuală binară 26 - Da Nu Nu stiu Da Nu Nu stiu 27 28 Categoria de varstă 29 Sexul 30 Profesia Atributivă. categorii sau clase de caracteristică răspuns Atributivă nominală. calitativă de opinie Atributivă nominală. calitativă de opinie Tip Variante. cu răspunsuri precodificate multiple De atitudine inchisă. calitativă de opinie Atributivă nominală.

eroarea de selecţie maxim admisă este ∆ = ±5% Dacă considerăm că probabilitatea folosită pentru garantarea rezultatelor este Φ z = 0. El presupune deplasarea operatorilor de interviu în zonă.4. ( 0. însă informaţiile furnizate prezintă un grad mai ridicat de încredere. Atunci n= 1. pentru a realiza o estimare corectă a indicatorilor colectivităţii totale.1. cât şi alegerea procedeului de eşantionare.96 2 ⋅0. dar în compensaţia costului mai ridicat specific acestui tip de eşantion. mărimea erorii de probabilitate şi probabilitatea cu care se garantează rezultatele obţinute din aceasta. a turiştilor în totalul populaţiei. deoarece turiştii reprezintă o colectivitate în mişcare. respectiv "extragerea" din colectivitatea generală a componentelor care-1 vor alcătui şi de la care vor fi recoltate informaţiile.5 = 1067 .5 reprezentând proporţia cazurilor favorabile. Într-o primă formă.5 ⋅0. Etapa extragerii eşantionului Etapă importantă în pregătirea sondajului propriu-zis. extragerea eşantionului constă în determinarea volumului eşantionului pe baza analizei populaţiei cercetate. operaţiunea de importanţă decisivă pentru reuşită cercetării o constituie alcătuirea concretă a eşantionului. Mărimea eşantionului supus cercetării este condiţionată de gradul de omogenitate a colectivităţii.obiect al cercetării Populaţia care face obiectul cercetării din cadrul acestui studiu este formată din ansamblul turiştilor aflaţi în zona Bran la nivelul trimestrelor IV 2008 şi III 2009. de timpul afectat culegerii datelor cât şi de fondurile băneşti aferente cercetării.96) pentru eroarea A=3%. Caracterul complex al cercetării a impus folosirea unei eşantionări stratificate proporţional urmărind constituirea unor straturi aşa încât componentele eşantionului să fie 67 . După precizarea dimensiunilor şi a tipului de eşantion necesar. Astfel. tipul de eşantion folosit este cel nominalizat.03 ) 2 Cercetătorul se confruntă cu forme diferite ale populaţiei statistice care urmează a fi supusă observaţiei. de unde şi modalităţile diferite de extragere (formare) şi utilizare a eşantionului.4 Metodologia cercetării Populaţia . determinarea estimatorilor de calcul şi precizia lor teoretică.11 turişti. volumul eşantionului va fi n = z 2 • p (1 − p ) unde ∆2 W p=0.95 (z = l. cuprinzând persoanele cu vârste peste 14 ani.

s-a observat necesitatea modificării unor întrebări astfel:  urmare a caracterului general. o validarea schemei de asigurare a reprezentativităţii eşantionului de selecţie. Reducerea erorii sistematice datorate subiecţilor intervievaţi. în urma anchetei pilot efectuată în baza chestionarului A. prin completarea celor 10 chestionare. se constată următoarele:  timpul alocat întregii cercetări este suficient.  se constată o participare activă a turiştilor la această cercetare. De asemenea. Culegerea datelor se efectuează în 2 perioade de câte 10 zile fiecare. o etapă importantă este reprezentată de testarea sa printr-o ancheta pilot(vezi ANEXA 2). proporţia de selecţie caracteristica "ţara de reşedinţă". în totalul populaţiei. urmărindu-se ca ei să le completeze. Din motive financiare şi organizatorice nu s-a putut mări volumul eşantionului în vederea scăderii erorii de selecţie. o testarea instrumentelor de prelucrare a informaţiilor de piaţă. astfel sesizandu-se necesitatea trimiterii către întrebarea 68 n cadru care a fost divizat în straturi după N . în cazul celor ce au răspuns negativ. întrebarea 7 este reformulată: "De unde aţi aflat de practicarea turismului rural în zonă ?". în scopul asigurării unui caracter cât mai complet al investigaţiei. derulată premergător cercetării propriu-zise. de regulă. adică. În urma efectuării anchetei pilot. motiv pentru care a fost acceptată o eroare maximă admisă de ± 5%. Derularea preanchetei În proiectarea şi administrarea unui chestionar.extrase din fiecare substrat proporţional cu mărimea relativă a populaţiei. aceştia fiind dispuşi să răspundă întrebărilor din chestionar cu onestitate. la jumătatea şederii lor. Modul în care au fost selecţionaţi subiecţii respectă principiile eşantionării aleatoare simple. ca şi durata chestionării fiecărei persoane de 15 minute.  la întrebarea 11 se constată o greşeală privind trecerea la întrebarea 14. într-o oarecare măsură prin lansarea şi recuperarea chestionarelor pe perioada sejurului turiştilor.  în ceea ce priveşte calitatea chestionarului. numărul lor este proporţional cu ponderea deţinută de categoria din care fee parte în totalul turiştilor cazaţi. a fost posibilă. Obiectivele anchetei pilot privesc: o omologarea cadrului spaţial şi temporal al cercetării.

întrebarea 12 trebuie completată la răspunsurile privind rezervarea la Agenţia de Turism şi la pensiune cu: "treceţi la întrebarea numărul 14". 4. cu excepţia întrebărilor care au fost reformulate în timpul chestionării pentru a putea primi un răspuns adecvat cerinţelor fiecăruia. propunerile şi sugestiile constructive ale acestora. Prezentul studiu îşi propune să determine cadrul optim de desfacere a produsului turistic brănean. privind aprecierea spaţiului de cazare. ci necesită o combinare a lor cu mijloace de transport auto în comun sau autoturisme. Principala cerinţă ce se impune pentru realizarea acestui deziderat major constă în asigurarea unor condiţii calitativ superioare de prestare a serviciilor turistice oferite. autocar şi microbuz. printr-o cercetare cât mai judicioasă a resurselor de care dispune zona analizată cu parametri calitativi şi dimensionali ai conţinutului pe care aceste servicii trebuie să-i aibă în funcţie de cerinţele şi exigenţele crescânde ale turismului potenţial. Modificările efectuate permit chestionarea în condiţii de accesibilitate 100%. avion şi mijloc de transport rutier. pentru a cunoaşte motivaţiile. Este evident faptul că produsul turistic şi activitatea turistică. este necesar un contact permanent. gradul de mulţumire al turiştilor. care să asigure totodată promovarea produsului turistic local în rândul turiştilor potenţiali pe diferite pieţe.2. în general. un dialog viu şi sincer cu turiştii.15.  deoarece trenul şi avionul nu reprezintă mijloace de transport care să permită turiştilor să ajungă până în localitatea Bran-Moeciu.  întrebarea 17 este reformulată astfel: " Acordaţi note de la 1 la 5 pentru a exprima opinia Dvs. În condiţiile actuale de intensificare a luptei de concurenţă între ofertanţii de produse turistice pe plan intern şi internaţional. crearea elementelor de natură să genereze impresii favorabile şi în acelaşi timp durabile în rândul vizitatorilor." o chestionarul a fost accesibil pentru populaţia cercetată. Studiul opiniei turiştilor beneficiari ai serviciilor de turism rural din zona Bran-Moeciu Culegerea şi centralizarea datelor privind răspunsurile turiştilor intervievaţi în 69 . variantele de răspuns ale întrebării numărul 15 trebuiesc reformulate astfel: autoturism. sunt puternic dependente de ceea ce doreşte turistul şi de ceea ce îl motivează pe acesta. este de cea mai mare importanţă formarea unei clientele stabile. tren şi mijloc de transport rutier. Legat de cele arătate. contact ce se realizează prin lansarea unei problematici de opinie.

Pe baza respectivelor informaţii s-au aplicat metode statistice adecvate studierii opiniei turiştilor privind serviciile turistice rurale din zona Bran-Moeciu.ceea ce priveşte practicarea turismului rural în zona turistică Bran-Moeciu. au condus la formarea unor distribuţii (vezi ANEXA 3) prezentate. 70 .

Structura turiştilor străini după numărul vizitelor în România 8% 33% 11% NICIODATA O DATA DE DOUA ORI DE TREI ORI 21% 27% DE PATRU ORI Fig. Informaţiile înregistrate ca răspunsuri la prima întrebare a chestionarului.3 71 . 4.2.83% şi restul de 57.42% 3. au evidenţiat că 60.31% 5. Analiza opiniei turiştilor privind vizitele turistice în România şi în zona turistică rurală Bran-Moeciu Studierea opiniei turiştilor privind vizitele turistice în România şi în zona turistică rurală Bran-Moeciu are ca punct de pornire analiza răspunsurilor acestora privind ţara de reşedinţă din care provin.71% din ţări ale Uniunii Europene.60% 7.1. Structura turiştilor după ţara de reşedinţă 4. din SUA 18.51% 5.85% 1.94% ANGLIA GERMANIA FRANTA SLOVENIA SUA SUEDIA UNGARIA ALTE TARI ROMANIA 60.46%. 4.11% dintre cei 812 turişti intervievaţi sunt români.35% 1. Ceilalţi 312 turişti străini provin din ţările vecine şi "alte ţări" în proporţie de 23.91% 9.2.11% Fig.4.

din alte ţări care au mai fost o dată (43.63%) şi britanicii care ne-au mai vizitat ţara de două ori (40%). devine din ce în ce mai solicitată. Deşi este mic. actualmente fiind la a doua vizită în România Cea mai mică pondere (aproximativ 8%) a revenit turiştilor străini care au practicat turismul în România de patru ori şi peste. Majoritatea turiştilor străini intervievaţi (33%) au răspuns la a doua întrebare a chestionarului. curiozitatea îndemnându-i s-o practice şi sări încerce tentaţiile. comparativ cu celelalte din turism în general.81%. acestea ilustrând turiştii din Suedia care au venit de două ori în România (46.11% Fig.4. Aproximativ aceeaşi proporţie de 8% aparţine turiştilor care au venit de mai multe ori.82% NICIODATA O DATA DE DOUA ORI DE MAI MULTE ORI 34. O înregistrare combinată a răspunsurilor turiştilor la primele două întrebări a permis determinarea structurii turiştilor străini după numărul vizitelor efectuate cu scopul practicării turismului în România. Este un procentaj care ne indică importanţa în creştere acordată de turişti acestei forme de turism. special pentru practicarea turismului rural. pe cei din Ungaria care nu au mai fost niciodată (40. precizând că au mai fost o dată în ţară cu scopul practicării activităţilor turistice.56% 45.15%). lor revenindu-le 45. acest procent reflectă făptui că această formă de turism.51% 12. în sensul că 72 . în ceea ce priveşte efectuarea vizitelor cu scopul practicării turismului rural. Excepţia semnalată surprinde sosirile turiştilor suedezi în România. stabilită pe fiecare ţară de reşedinţă. În analiza structurii stabilite pentru toţi turiştii intervievaţi. 4. în contextul prezentat.Structura turiştilor după numărul vizitelor efectuate cu scopul practicării turismului rural 7.18%). se remarcă grupa celor care nu au fost niciodată până acum în vizită pentru practicarea acestui tip de turism. Analiza acesteia evidenţiază că valorile procentuale maxime depăşesc 40%. ceea ce înseamnă că există elemente de ordin financiar şi/sau calitativ în ceeea ce priveşte serviciile turistice care au contribuit destul de mult la hotărârea acestora de a nu mai reveni în ţară.

României revenindu-i din acest punct de vedere. de 0. Este analizată şi distribuţia structurii turiştilor după ţara de reşedinţă. au stabilit că structura turiştilor străini după ţara de reşedinţă determinată pe fiecare variantă privind numărul vizitelor în România vezi ANEXA 1.25% 24.30%. cea mai ridicată pondere corespunzătoare turiştilor care nu au practicat niciodată turismul rural. revenindu-i doar 4.55%. Cei mai puţini turişti provin din categoria "alte ţări" care au mai venit de trei ori în România. stabilită pe fiecare variantă privind numărul vizitelor efectuate cu scopul practicării turismului rural. în timp ce Ungariei îi revine cea mai mare pondere de 62. Figura 4. cu doar 1. evidenţiază că României îi aparţine cel mai mic număr de vizite în ceea ce priveşte turiştii care au practicat de mai multe ori turismul rural.5 73 .2. lor revenindu-le numai 4.49% pentru turiştii care nu an vizitat ţara pentru practicarea turismului. pentru cei care au mai fost o dată în România cu scopul practicării acestui tip de turism Structura turiştilor după efectuarea vizitelor în zona Bran-Moeciu 4% 8.50% pentru turiştii care nu au practicat niciodată turismul rural în ţara noastră (vezi ANEXA 1).14% 63. iar la baza acesteia Suedia. 4. iar Suediei cea mai redusă. Datele înregistrate prin combinarea răspunsurilor de la întrebarea 1 şi 3.7% în ceea ce priveşte sosirea lor o singură dată. situează în vârful ierarhiei procentuale Germania cu 28.36%.ponderea maximă de depăşeşte 50% şi aparţine celor care au venit o dată în ţară.61% NICIODATA O DATA DE DOUA ORI DE MAI MULTE ORI Fig. în scopul practicării turismului. în condiţiile în care nu a fost înregistrat nici unul care să fi avut două sosiri prealabile acesteia.

Asta înseamnă că.51% 35. O situaţie favorabilă în ceea ce priveşte activitatea turismului rural desfăşurată în zonă este evidenţiată si prin stabilirea structurală a turiştilor după durata medie a unei vizite.07% care aparţine turiştilor a căror durată medie de sejur a depăşit o săptămână.42%.87%. oscilaţia procentuală a răspunsurilor care vizează turiştii veniţi din Bran-Moeciu este de 59. fluctuaţia procentuală înregistrată fiind de 19.6.Moeciu 15.31% înregistrată în cazul răspunsurilor turiştilor care au efectuat vizite cu scopul practicării turismului rural. totuşi situaţia creată este compensată de dorinţa multor turişti de a se confrunta cu ineditul ofertei zonei turistice rurale din Bran-Moeciu. prezintă o ierarhie asemănătoare cu cea menţionată în cazul turiştilor care au efectuat vizite cu scopul practicării turismului rural Comparativ cu diferenţa de 38. de doar 7.23%.39% 49. deoarece maxima procentuală atinge 63. chiar în condiţiile în care acest tip de turism este accesibil tuturor categoriilor de turişti. Valorile procentuale determinate pentru prunele patru grupe sunt destul de apropiate.19%. Structura turiştilor stabilită în funcţie de numărul vizitelor efectuate în zona turistică rurală Bran-Moeciu. 4. deci oferă servicii pentru toate categorile sociale.10% O ZI DOUA ZILE TREI ZILE O SAPTAMANA Fig. deşi foarte mulţi revin de mai multe ori. în timp ce minima coboară până la 4. Această situaţie se evidenţiază şi prin procentul redus. 74 . care nu le permite să-şi petreacă mai mult de o săptămână în acest spaţiu rural. ceea ce se explică prin faptul că turiştii dispun de un buget limitat.Structura turiştilor după durata medie a unei vizite în zona Bran .

stabilită pe fiecare ţară de reşedinţă (tabelul 10. pentru ca eficienţa bugetului alocat turismului în raport cu nivelul culturii şi cunoaşterii să fie cât mai ridicată.Structura turiştilor dupa efectuarea vizitelor in zona Bran/Moeciu stabilită pe fiecare ţară de reşedinţă 100% 80% 60% 40% 20% 0% A F nicoidata G o data SL SUA de doua ori S U AT R de mai multe ori În ceea ce priveşte structura turiştilor după durata medie a unei vizite în zona turistică Bran-Moeciu. Fiindcă tot au parcurs o distanţă foarte mare până în România. tot de ordin financiar.96% pentru o durată medie de şedere de trei zile.15). 75 . românilor revenindu-le numai 5. dintre turiştii care şi-au petrecut în medie o singură zi în zonă. cele mai mici procente aparţin grupei de turişti care au avut ca durată medie a unei vizite mai mult de o săptămână. aceştia au fost reprezentaţi de doar 0.1. Totuşi. iar atracţiile au fost atât de inedite. în clasamentul pe ţări.77%. majoritatea suedezilor (62.59%. grafic 6.1.Explicaţia maximului procentual înregistrat este.5%) au preferat să stea o săptămână în zona turistică rurală Bran-Moeciu. în timp ce. românii preferând în timpul liber să viziteze mai multe locuri.3. anexa 6. românii au reprezentat 77. interesante şi plăcute. în primul rând. se menţionează că pentru toate ţările .

castelul Bran. Ţara de reşedinta Durata medie a sejurului Anglia 4 Franţa 2 Germania 4 Slovacia 3 SUA 3 Suedia 3 Ungaria 4 România 3 Total 3 Aceeastă distribuţie evidenţiază că englezii. străini sau români. în contextul conturării obiectivelor cercetării În zona turistică Bran-Moeciu. ce pot forma o grupă aparte. Turistul poate fi atras în egală măsură de două dintre acestea sau chiar de cele trei stabilite prioritar formând grupa de atracţii combinate. în medie cele mai mari sejururi (de patru zile).2.2.Urmare a datelor culese s-a putut stabili şi durata medie a sejurului pe fiecare ţară Distribuţia turiştilor după durata medie a sejurului pe ţări de reşedinţă Tabel. obiceiurile şi tradiţiile. corespunzătoare tuturor turiştilor. germanii şi ungurii îşi petrec. se observă că durata medie a sejurului. Structura turiştilor după atracţiile turistice din Bran . 4.05% 8% 40. sursele de informare şi modalităţile privind sosirea turiştilor în zonă. Pe total.89% TRADITII SI OBICEIURI CASTELUL BRAN 13. francezilor revenindu-le cea mai mică durată medie.05% COMBINATE 33.7 76 . 4. s-au putut grupa ca principale puncte de atracţie turistică: cadrul natural.2. care pot fi completate de alte atracţii nespecificate.Moeciu ALTELE CADRUL NATURAL 5. 4. Majoritatea au preferat sejururile în medie de trei zile. este de 3 zile. Motivaţia turistică.00% Fig. doar de două zile.

altele Structura turiştilor după tipurile mijloacelor de informare Tipuri de mijloace de informare Internet Reclame Agentii turism Cunştinţe Pliante şi cateloage ANTREC Altele TOTAL Răspuns turişti 237 108 87 189 114 77 812 Tabel 4. care în proporţie de 45. cele mai semnificative răspunsuri s-au înregistrat la turiştii din SUA. Altor ţări l-i s-au determinat procente cuprinse între 0. reclame din ziare. În ceea ce priveşte preferinţele turiştilor stabilite şi prezentate din punct de vedere structural.58% preferă să participe la desfşurarea programelor privind obiceiurile şi tradiţiile specifice zonei. în timp ce altor atracţii le revin doar 5.19 13.30 10. cataloage şi ghiduri turistice ANTREC. în timp ce 10.00%). agenţii de turism.75% dintre cei intervievaţi. Acestea sunt urmate la distanţă procentuală semnificativa.28 14. de cadrul natural căruia îi corespund 8%. Structura turiştilor după tipul mijloacelor de informare 29.04 9.71 23. de obiceiurile şi tradiţiile locale (13. Analiza structurii turiştilor după ţara de reşedinţă determinată pe fiecare tip de atracţie turistică evidenţiază România ca fiind ţara căreia îi corespund cele mai mari valori procentuale.05%). astfel că 75% dintre români sunt atraşi de Castelul Bran şi numai 23. relatări ale cunoştinţelor. radio. ce reprezintă doar 3.89%) şi Castelul Bran (33. În ceea ce priveşte surse de informare utilizate de turiştii sosiţi în zona. pliante.3.05%.48 100 77 . TV.90% pentru turiştii din Slovacia care au sosit în zona Bran-Moeciu preferând atracţiile combinate. rudelor. după atracţiile turistice determinate pe fiecare ţară de reşedinţă.Prioritare în preferinţele turiştilor sunt atracţiile turistice combinate (40.90% preferă atracţiile combinate. deci a celor prezente în Bran-Moeciu. în timp ce turiştii veniţi din Germania. s-a realizat o grupare a acestora în 6 tipuri: internet. au avut ca prioritate vizitarea Castelului Bran şi a altor tipuri de atracţii.38% dintre cei intervievaţi au venit din Franţa în special pentru a cunoaşte obiceiurile şi tradiţiile românilor. reviste.

fapt confirmat prin valoarea dispersiei {a2=179.48% 14.34 ≈ 4 ⋅13 .04% 29. 4.04% şi de 13.0163) şi a coeficientului de variaţie (v = 32.4. dar variabilitatea acestei distribuţii este destul de mare. 4.23%).Structura turiştilor după tipurile mijloacelor de informare 9.19% Internet Reclame Agentii turism Cunostinte Pliante si cataloage ANTREC Altele 23. fapt remarcat prin cel mai mare procent de 29.19% care îi revine în structura stabilită. omogenitatea eşantionului studiat nu este foarte mare. de 78 .30% Fig.59 ani ) este redusă.51 ani. Categorii de varstă Răspuns turişti Sub 25 89 25 – 35 187 36 – 45 268 46 – 55 146 56 – 65 65 Peste 66 57 Total 812 Vârsta medie a turiştilor intervievaţi este de 41.71% şi 9. Rezultatul coeficientului de variaţie fiind mai mic de 35%. deci vârstele nu sunt concentrare în apropierea acestei medii (sunt dispersate). Pliantele.48% intervin în structura ierarhizată agenţiile de turism şi alte surse de informare utilizate de turişti Distribuţia turiştilor după categoria de vârstă Tabel.71% 13. sunt mijloace de informare ale căror ponderi se situează la nivelul de 14. Tendinţa de normalitate a acestei distribuţii este evidenţiată din îndeplinirea relaţiei: d = 4 ⋅σ 5 10 .8. care au reprezentat o altă importantă sursă de informare.30%. ne indică şi faptul că. cataloagele ANTREC şi reclamele.28% 10.38 5 Asimetria turiştilor în raport cu valoarea dominantă (Mo = 39. Internetul reprezintă principala sursă de informare utilizată de turişti.91% se situează relatările cunoştinţelor sau rudelor. în timp ce cu 10. Doar la o diferenţă de 5.

Indiferent de sursa de informare utilizată.35 36 . cărora le corespund cele mai mici procente. Structura turiştilor după categoria de vârstă 8.9. le corespund cele mai scăzute valori procentuale.97% 7. s-a fixat structura lor după categoriile de vârstă.03% 56 .02%.stânga.16% aparţine grupei "alte" mijloace de informare la care au apelat cei mai mulţi turişti de 26-35 ani. 4. cea mai mică de 0. Este sesizată o repartizare a procentelor. în condiţiile economico-sociale actuale.98% 9. După cum e şi firesc.45 46 . Graficul evidenţiază că între categoriile de vârstă apar diferenţe procentuale destul de semnificative. Nici o sursă de informare nu a reuşit să se detaşeze ca fiind utilizată în mod deosebit. în sensul că trebuie să se orienteze şi să promoveze acele mijloace de informare care să ofere cele mai complete şi complexe informaţii privind activităţile turismului rural din zonă. 79 .65 peste 66 Fig. deoarece valoarea coeficientului Pearson este de + 0.98% fiind semnalată între categoriile 56-65 ani şi peste 65 ani. astfel încât diferenţele dintre ele sunt reduse.97%) aparţine grupelor de 36-45 ani (33%) şi de 2635 ani (23. stabilită pe fiecare tip de sursă. au utilizat foarte puţin internetul pentru informare.02% sub 25 25 . cei mai mulţi turişti de peste 66 ani. cea mai mare diferenţă (9. între categoria de vârstă de 46-55 ani şi sub 25 ani apare un decalaj de 7. ca medie plasându-se în jurul a 20% Deoarece maximum de 44. se poate remarca existenţa unei probleme în ceea ce priveşte sursele de informare.55 17.1434. Problema este foarte importantă pentru managerii care se ocupă de turismul rural din zona Bran-Moeciu. Pe baza distribuţiei turiştilor după sursele de informare şi categoriile de vârstă. categoriilor de turişti cu vârsta cuprinsă între 56-65 ani. respectiv peste 66 ani.98% 23.03%). datorită vârstei înaintate.00% 0.

T = total).23 812 + 43.04%) şi cei sub 25 ani care au folosit pentru informare "alte" surse (6.O situaţie asemănătoare este întâlnită şi-n ceea ce priveşte repartizarea destul de echilibrată a procentelor după sursa de informare stabilită pe fiecare grupă de vârstă.testul x 2 . Cele mai reduse procente obţinute pentru toate tipurile de mijloace de informare aparţin.30%. a permis obţinerea unui χ 2 calculat de 43. fluctuaţiile fiind plasate între 1. cataloagele ANTREC şi 3.68% pentru pliantele şi cataloagele ANTREC. f t ■ funcţia teoretică)  compararea lui χ 2calculat cu χ 2 tabelar.91 0.90% corespunzător altor surse). aceasta stabilindu-se la 32. Funcţia teoretică (tabelul 4. Această ipostază este evidenţiată prin oscilaţia procentuală înregistrată între turiştii de 26-35 ani care au ales cu prioritate intemetul (39. cât şi Slovaciei. înregistrându-se valori procentuale care oscilează între 44.  determinarea Iui χ 2 calculat: (unde: f t = funcţia empirică.32). atât Suediei (cu valori ce oscilează între 0.16% corespunzătoare altor mijloace de informare utilizate şi 73.30% corespunzătoare agenţiilor de turism.91 Valoarea obţinută stabileşte că. c = coloană. deci se poate aprecia că între sursele de informare şi categoriile de vârstă există asociere. deoarece între cele două variabile asocierea este stabilă Distribuţia răspunsurilor turiştilor după sursele de informare şi ţara de reşedinţă a permis determinarea structurii turiştilor sub două ipostaze: structura după ţara de reşedinţă stabilită pe fiecare tip de sursă de informare structura după sursele de informare stabilită pe fiecare ţară de reşedinţă Din prima ipostază structurală răspunsurile românilor se detaşează.65).06% pentru relatările rudelor. care a presupus parcurgerea următoarelor etape:  calcularea funcţiei teoretice (unde: 1 = linie. sursele de informare influenţează destul de puţin categoriile de vârstă. Intensitatea asocierii dintre cele două variabile s-a măsurat cu ajutorul coeficientului de asociere determinat astfel: Ca = ft = ∑l ⋅ ∑c T ( fe − ft )2 ft χ2 = ∑ χ2 = n + χ2 43.88% pentru pliantele.74%).3 din anexa 6. Verificarea existenţei unei asocieri între sursele de informare şi categoriile de vârstă s-a realizat şi prin aplicatea metodei de corelaţie neparametrică . a cărui valoare este mai mare faţă de χ 2 tabelar (37. 80 . cunoştinţelor şi 2.91.

63% sejur montan itinerant turism ecvestru cunoastere sportiv sfârşit de săptămână Fig. în timp ce turismul de sfârşit de săptămână are cei mai puţini adepţi. în timp ce procentele cele mai reduse. respectiv Slovaciei.45% şi 4. Combinarea răspunsurilor întrebărilor 1 şi 8 au condus la determinarea structurii turiştilor stabilită pe fiecare tip de turism practicat. turism ecvestru. Prezentată structural. revin acelor turişti care practică turism sportive şi ecvestru. de cunoaştere şi itinerant.A doua ipostază structurală a turiştilor după sursele de informare stabilită pe fiecare ţară de reşedinţă a evidenţiat faptul că răspunsurile turiştilor englezi în favoarea internetului se detaşează de toate celelalte cu 48. Cei mai mulţi turişti români (82. Structura turiştilor după tipul de turism practicat 15. după ţara de reşedinţă. nu au repartizat nici un procent datorită absenţei datelor de distribuţie. Toate tipurile de turism practicat înregjstreză cele mai mari ponderi pentru România. de 3. de sfârşit de săptămână.23% 19. pentru alte surse de informare.57% în condiţiile în care doar 4. deoarece aceasta cuprinde majoritatea turiştilor sosiţi în zonă.45% 20. stabilită pe fiecare ţară de reşedinţă prezintă o ierarhie a turiştilor plasându-i pe primul loc pe cei 81 . cunoaştere.17% revin turiştilor francezi care au folosit ca mijloc de informare relatărfle cunoştinţelor şi rudelor din România.31%.41% 19. sportiv. veniţi din Slovacia şi Suedia. ei reprezentând doar 125% . distribuţia turiştilor după tipul de turism practicat.32% 3. peste 10% din numărul turiştilor intervievaţi practică un turism de sejur. de sfârşit de săptămână. itinerant.72% 17. O altă problematică abordată în sondajul realizat vizează distribuţia turiştilor după tipul de ţurism practicat care a fost clasificat astfel: de sejur.20%) consideră că prin sosirea lor în zona Bran-Moeciu practică turismul montan.24% 4. montan. în timp ce Suediei pentru acest tip.10 Majoritatea turiştilor intervievaţi (20.83%) preferă să practice turismul montan. 4.

în timp ce turismul sportiv şi ecvestru nu au nici un adept. Turismul de sfârşit de săptămână este cel mai practicat de către turiştii cu vârsta cuprinsă între 36-45 ani.75% turismul cultural şi de cunoaştere. 4. Cea mai mică contribuţie a turiştilor din această categorie a fost semnalată pentru turismul montan.46% pentru categoria turiştilor cu vârsta cuprinsă între 36-45 ani şi doar 2.5 75 74.02 individual in grup 2 S1 straini români Fig.11 Structura turiştilor după categoria stabilită pe fiecare tip de călătorie 76 75.05% răspunsurile turiştilor din România care preferă practicarea turismului sportiv. astfel că acestora le revin cele mai reduse procente.71 74. Numărul redus al persoanelor de peste 66 ani care practică turismul se reflectă şi prin repartiţia procentuală pe fiecare tip de turism.05% pentru cei din categoria 46-55 ani. stabilită pe fiecare categorie de vârstă ne indică o distribuire a procentelor cuprinsă între 32. stabilită pe fiecare categorie 100 80 60 40 20 0 1 86.5 74 1 75. iar pe ultimul cu 2.38% Structura turiştilor după tipul de turism practicat. Structura turiştilor după tipul călătoriei. Răspunsurile întrebării numărul 9 privind modul cum călătoresc turiştii (individual sau în grup) au fost centralizate informaţiile pe cele două tipuri de turişti: români şi străini. acestora revenindu-le 54. atât în ceea ce priveşte practicarea turismului sportiv.din Anglia care practică în proporţie de 43.6 2 Străini Români 82 .89 58. cât şi a celui ecvestru.

12 Turiştilor români care călătoresc individual le revin 86. indiferent dacă aceştia au avut sau nu rezervări.86 25. stabilită pe fiecare tip de căţătorie.99% Autoturism personal Autocar Combinate Fig. 4.5. au fost culese informaţii în acest sens de la toţi turiştii care au făcut obiectul anchetei.02%. fie combinat după tipul acestora şi ţara de reşedinţă. în timp ce al străinilor atinge valoarea de 74.60%. au fost centralizate fie simplu. acestora revenindu-le 58.01% 25. Tipuri de mijloace de transport Autoturism personal Autocar Combinate Total Răspunsuri turişti 398 210 204 812 Structura turiştilor 49. în scopul cunoaşterii modului deplasării turiştilor în zona turistică Bran-Moeciu. 4. numai că procentul ce revine românilor este de această dată de 75. 4.89%. în timp ce străinii preferă să călătorească în grupuri organizate.02 25. Rezultatele sondajului. Structura turiştilor determinată după tipurile de mijloace de transport utilizate se prezintă astfel: Structura turiştilor după tipul mijloacelor de transport Tabel.71%.Fig. Aceeaşi ierarhizare o prezintă şi structura turiştilor după categoria lor. ceea ce pe ansamblu evidenţiază preferinţa românilor pentru călătoriile individuale. numai după tipul mijloacelor de transport utilizate.13 Numărul mare de turişti români care au venit în Bran-Moeciu pentru 83 . în timp ce străinii preferă călătoriile în grup.12 100 Structura turiştilor după tipul mijloacelor de transport 25% 49.

98% pentru Slovacia respectiv Suedia şi 539% în cazul Germaniei. Este de remarcat şi aici excepţia SUA.9%. care înregistrează la mijloacele de transport combinate un procentaj de 100%. Din "alte" ţări turiştii folosesc în proporţie foarte mare autocarul. celorlalte ţări fiindu-le repartizate ponderi foarte reduse cuprinse între 0.9%. este foarte puţin folosit de turiştii din Slovacia (2. Această ordonare structurală este argumentată prin faptul că.01% obţinut pentru răspunsurile date de intervievaţii care au utilizat pentru sosirea în zonă autoturismele personale.practicarea turismului rural.09% fiind cel mai redus înregistrat în această structură pe ţări.16%. deoarece nu au altă posibilitate de deplasare pentru a ajunge în România. SUA este singura ţară.86%). procentul de 9. structura turiştilor stabilită pe fiecare ţară de reşedinţă are o repartiţie procentuală care situează pe prunul loc tot România cu 65. din care nici un turist nu a folosit acest mijloc de transport Autocarul. Deşi mijloacele de transport combinate sunt în proporţie de 51. Preferinţa turiştilor străini de a se deplasa în grupuri organizate este reflectată şi prin răspunsurile pe care le-au furnizat în ceea ce priveşte tipurile de mijloace de transport pe care le-au utilizat Astfel se explică procentele apropiate (în jur de 25%) înregistrate pentru deplasările cu autocarul şi ale celor combinate.79% (Germania). suntem în secolul în care persoanele au tot mai mult tendinţa de a fii independente. stabilită pe fiecare dintre tipurile mijloacelor de transport utilizate prezintă autoturismul personal ca fiind cel mai utilizat de turiştii din România cărora le corespund 79. justifică procentul de 49. iar cel mai mult de cei din România (30.48%). personalitatea fiecăreia se manifestă mai pregnant. 84 . iar procesul creşterii calităţii vieţii favorizează multe persoane care ajung să intre în posesia unui autoturism personal ceea ce îi conferă mai mult confort şi siguranţă.96% utilizate tot de turiştii români. Structura turiştilor după ţara de reşedinţă. După mijloacele de transport utilizate. totuşi repartizarea structurală aduce o pondere însemnată turiştilor din SUA cărora le corespunde un procent de 29. un alt mijloc de transport neutilizat de turiştii din SUA. celorlalte ţări revenindu-le procente reduse cuprinse între 0. datorită avantajului prezentat de marea mobilitate a turiştilor români. după cum e şi firesc. dar cel mai puţin preferă deplasarea cu mijloace de transport combinate.25% (Suedia) şi 8.

4.2.3. Studierea opiniei turiştilor privind serviciile turistice şi cheltuielile Analiza opiniei turiştilor privind serviciile turistice începe cu serviciul rezervări. continuă cu studiul serviciilor de cazare, alimentaţie şi agrement, printre care se include şi evaluarea gradului de ospitalitate a gazdei şi se încheie cu studierea opiniei privind cheltielile turistice. Clasificarea binară a răspunsurilor privind efectuarea rezervărilor atât în ceea ce priveşte turiştii români şi străini, a condus la stabilirea următoarelor structuri:  structura turiştilor după categoria români-străini, stabilită pe tipurile de răspuns privind efectuarea rezervării: ne indică o proporţie de 67,46% pentru turiştii străini care şi-au Scut rezervarea şi 84,10 % corespunzătoaic românilor care nu au apelat la serviciile de rezervare;  structura turiştilor după răspunsurile privind efectuarea rezervării, stabilită pe categoria de români şi străini: evidenţiază faptul că numai 25,20% dintre români şi-au rezervat locurile in unităţile de cazare turistică, în timp ce 78,7% turişti străini au preferat să-şi asigure cazarea pentru petrecerea timpului prin practicarea turismului rural în zonă.

Structura turiştilor după categoria români/straini stabilită pe tipurile de răspuns privind rezervarea

84.1 100 50 0 români 1 străini

67.46

Fig. 4.14

85

Structura tuistilor dupa raspunsurile privind rez ervarea stabilita pe categoria romani/straini

78.7
80 60 40 20 0 da

25.2

1

2 nu

Fig. 4.15

Ambele structuri relevă că, un număr foarte redus de români au apelat la serviciile de cazare. Acest fapt este justificat prin faptul că românii s-au obişnuit să plece fără să-şi asigure cazarea, deoarece ei apelează şi la găzduirea în locuinţe neautorizate să desfăşoare activitate de cazare. Serviciile turistice privind rezervarea locurilor din unităţile de cazare turistică rurală se desfăşoară în cadrul Biroului de turism ANTREC, a agenţiilor de turism sau de către structurile de primire turistică rurală.
Structura turiştilor după locul efectuării rezervării
biroul de turism ANTREC agentia de turism

23% 48%

29%

Fig. 4.16

Structura de primire turistică rurală reprezintă principalul loc unde se derulează cel mai intens activitatea de rezervare, fapt remarcat prin ponderea mare ce revine acestora, de 48,15 %. Biroul de turism ANTREC, deşi derulează o activitate intensă şi susţinută în zonă, totuşi este cel mai puţin utilizată de turiştii (22,75%), după cum apare şi în graficul 6.29 86

(tabel 2, anexă 6.3.3). Explicaţia constă în faptul că, aceştia încă nu s-au obişnuit cu noile orientări din domeniul turismului, în sensul că nu preferă şi nu au încredere în alţi intermediari, în afara agenţiilor de turism, cu a căror activitate sunt familiarizaţi. Serviciul turistic de bază îl reprezintă cazarea turistică, un indicator care este analizat prin prisma răspunsurilor intervievaţilor la întrebările 15 şi 16 din chestionar. Răspunsurile înregistrate pentru întrebarea 15 au fost repartizate şi analizate pe grupe după categoria de confort a structurii de primire turistică şi în combinaţie cu categoria de vârstă a turiştilor intervievaţi. Aproape jumătate dintre turiştii intervievaţi (47,05%) au preferat cazarea în structurile de primire turistică rurală de două margarete, urmând aceeaşi tendinţă manifestată şi înregistrată la nivelul României. Alegerea este susţinută de posibilităţile financiare de care dispun, dar şi de tendinţa lor de reorientare spre un standard de viaţă mai ridicat care implică o cerinţă la un nivel superior, în ceea ce priveşte gradul de confort al locului unde sunt găzduiţi . Informaţiile culese şi centralizate oferă posibilitatea stabilirii existenţei şi intensităţii unei legături dintre alegerea categoriei de confort a structurii de primite turistică rurală de către turişti şi vârta lor. Analiza se derulează ca urmare a aplicării testului χ2 şi a determinării coeficientului de asociere Ca. Deoarece valoarea lui χ2 calculat (135,82) este mai decât a lui χ2 tabelar ( χ2
15;0,05

= 25), s-a stabilit că există asociere între categoria de confort preferată de turişti şi

vârsta lor, numai că ea este destul de redusă (Ca = 0,38), alegerea fiind influenţată în mare măsură de alţi factori. Răspunsurile turiştilor intervievaţi, în ceea ce priveşte cerinţele întrebării 16, au fost repartizate după cinci atribute vizând gradul de apreciere a locului de cazare. Aprecierea este măsurată pe o scală de tipul "diferenţială semantică", astfel încât, caracteristicilor stabilite (ambianţa camerei, curăţenia şi funcţionarea instalaţiilor, serviceul, competenţa şi amabilitatea gazdei, raportul preţ-servicii prestate) le-au fost acordate puncte pe o scală cu 5 trepte, de la "foarte mulţumitor" (5 puncte) la "foarte nemulţumitor" (1 punct). Cea mai bună apreciere a fost atribuită competent şi amabilitaţii gazdei, căreia ii revine un scor de 4,11 puncte. Celorlalte atribute le revin scoruri ale căror valori oscilează între 3,56, atribuit raportului preţ-servicii prestate şi 3,96 corespunzatoare ambianţei camerei. In strânsă corelaţie cu serviciile de cazare sunt cele de alimentative, care pentru turismul rural ocupă un loc primordial in ceea ce priveste stabilirea opţiunilor turiştilor de 87

participarea la activităţile derulate în gospodăriile gazdelor. caruia ii corespunde un scor de 1. practicarea turismului ecvestru.25 puncte. plaja. Completarea si conturarea imaginii privind serviciile de cazare şi alimentatie se realizează prin studierea gradului de ospitalitate al gazdei pe baza datelor culese şi inregistrate pentru intrebarea 19. turistii puţin mulţumiti. Analiza serviciilor de alimentaţie s-a realizat cu ajutorul datelor culese si prelucrate pentru intrebarea 13 din chestionar (tabel 8 . sunt semnificative. practicarea sporturilor de iarnă.0. Serviciile turistice de baza sunt completate prin studierea acelor elemente ce vizează activitaţiile de agrement.anexa 633). O distribuţie a raspunsurilor turiştilor. participare la seri folclorice şi sărbători tradiţionale.05 = 11.23% cei nemultumiţi încheie clasificarea structurală a turiştilor după opinia lor privind ospitalitatea gazdei. Deoarece χ2 calculat { χc2 = 643. vizitarea obiectivelor turistice. Doar 2.88%. practicând aceasta forma de turism.1) este mai mare decat χ2 tabelar ( χ2 4. Turiştii foarte mulţumiţi de această caracteristică a gazdei reprezinta 24. a cărui valoare de 133 ne arată gradul destul de redus al aprecierii turistiior.1 care ne arata ca există diferenţe între opiniile turiştilor privind ospitalitatea gazdei. are in vedere şapte caracteristici: drumeţii. evaluând opinia turistiior privind meniul oferit de gazde. iar a celor care oscileaza între a fi sau nu mulţumiţi le revin 21. prin aplicarea scalei lui Likert. de 1. privind meniul oferit. Algoritmul de calcul aplicat a condus la concluzia ca cea mai buna apreciere a turistiior a vizat varietatea meniului.43%. privind desfasurarea diverselor activităţi de agrement după cinci atribute stabilite la intrebarea 20 din chestionar. Majoritatea turistilor intervievaţi s-au declarat mulţumiţi in proporţie de 49.75% în ceea ce priveşte ospitalitatea gazdei. respectiv cu 1. Algoritmul de calcul utilizat a condus la ipoteza unui rezultat al lui χ2 calculat ( χc2 ) de 643. Celelalte doua elemente privind calitatea meniului şi cantitatea acestuia au scoruri apropiate. Aplicarea testului χ2 pentru o singură variabilă a pornit de la ipoteza nulă "diferenţele înregistrate intre opiniile repondenţilor faţă de ospitalitatea gazdei nu sunt semnificative".48 puncte.petrecere a timpului liber. 88 .71%. ceea ce semnifica o apreciere destul de redusă.27 respectiv 1.070} se consideră ca respectivele diferente inregistrate intre opinii. Această metodologie este incheiată cu un calcul al scorului mediu. Acestea sunt atribuite unei scale "diferenţială semantică" cu cinci trepte de la "foarte favorabilă" (5 puncte) la "foarte nefavorabilă" (1 punct).

15 puncte).17 puncte) precum şi pentru acelea care vizează implicarea la activităţile din gospodării ( 4.7 puncte înregistrate pentru vizitarea obiectivelor turistice şi 3. ceea ce reprezartă aproximativ 40% din totalul turiştilor care au format eşantionul analizat. aceştia petrecându-şi timpul de sejur într-o atmosferă relaxantă Nemulţumirea turiştilor intervievaţi vizează. comparativ cu cele existente pe alte pieţe turistice (dar nu au avut acelaşi grad de accesibilitate şi pentru români). 89 . acestuia i s-a solicitat să numească trei aspecte pozitive şi trei negative (cele mai pregnante) privind şederea sa în zona Bran-Moeciu. tradiţiile şi obiceiurile românilor au impresionat majoritatea turiştilor străini. includerea în pachetele turistice unor noi activităţi de agreement. 325 intervievaţi au apelat la serviciile ANTREC. Analiza imaginii cu care pleacă turistul şi a posibilităţilor de revenire în zona Bran-Moeciu Pentru a putea cunoaşte cu ce imagine asupra zonei pleacă turistul. 4. Dintre cei sosiţi în zonă pentru practicarea turismului rural. oscilează între 1. Turiştii străini au fost încântaţi în primul rând de ospitalitatea gazdelor şi au apreciat în mod deosebit caracterul cald şi amical al românilor. în primul rând infrastructura şi activităţile de agrement. Preţurile practicate (locul doi) au fost extrem de accesibile pentru turiştii străini. Cadrul natural.2. Scorurile obţinute la restul tipurilor de activităţi. îmbunătăţirea infrastructurii.88 puncte stabilite pentru plajă.4. ar reprezenta atuuri în ceea ce priveşte probabilitatea de revenire a turiştilor în România şi în zona turistică rurală Bran-Moeciu.Scorurile corespunzătoare fiecărui atribut în parte sunt determinate conform algoritmului de calcul şi ne indică faptul că cele mai bune aprecieri s-au stabilit pentru activităţile privind participarea la seri folclorice şi sărbători tradiţionale ( 4.

social. abaterea dintre ele fiind de doar 2. încât nu concept să nu străbată în viitor aceste meleaguri cel putin pentru o zi.06%) pe care le-au dat turiştii. se poate menţiona că proporţiile răspunsurilor cuprind valori apropiate. politic. 4.35% dintre răspunsurile turiştilor sunt afirmative.71 nu 26.35 38.05 nu 35. aceştia fiind mai puţin sceptici în ceea ce priveşte "ziua de mâine".06 Fig.24 45. 90 .Moeciu 40 30 20 10 0 da Structura turiştilor 26.Structura turiştilor după dorinţa lor de a reveni în România în zona Bran . Doar 26. Celorlalte răspunsuri binomiale (da /nu) le corespund procente în jur de 27%.24 nu stiu 45.35 35.71 26.18 Situaţia internaţională actuală care se confruntă cu multiple probleme şi crize de ordin economic.59 26. îşi pune amprenta asupra hotărârii de revenire în regiune. În ceea ce priveşte dorinţa de revenire a turiştilor intervievaţi în zona turistică rurală Bran-Moeciu. Ei au fost atât de atraşi de oferta zonei. 4. Se detaşează acelaşi tip de răspuns "nu ştiu" deoarece nesiguranţa financiară individuală.06 28. explică majoritatea răspunsurilor "nu ştiu" (45. cu evenimente imprevizibile care afectează şi activitatea turistică. social-economică şi politică naţională.05 Fig.17 50 40 30 20 10 0 da Structura turiştilor 28.47%.59 nu stiu 38.

sunt destul de apreciate.Pe ansamblu. răspunsurile înregistrate sunt optimiste. Imaginea creeată prin atracţiile şi serviciile oferite în zona turistică rurală Bran-Moeciu prin practicarea activităţilor de turism rural. 91 . astfel încât au deschis un orizont deosebit de favorabil pentru cei care doresc să revină şi pentru cei care ar fi tentaţi să încerce să-şi petreacă o vacanţă în regiunea prezentată.

1.68%.20%. va determina la rândul ei. putând evidenţia influenţa turismului rural în dezvoltarea economico-socială a unei zone turistice. în 2008 faţă de 2001 cu 2. • în 2004 faţă de 2003 a crescut ponderea numărului turiştilor cazaţi în unităţile de 2 margarete cu 9.04%. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. Produsul turistic rural între prezent şi viitor Dezvoltarea economico-socială se îmbină armonios cu dezvoltarea turismului rural. respectiv în 2006 faţă de 2005 s-a remarcat creşterea procentuală a turiştilor români care a determinat o scădere pentru cei din sosiţi din străinătate cu aceeaşi pondere de 22. prin ansamblul complex pe care-l creează. determină efecte imediate sau pe termen lung.75%. • restul anilor comparaţi au înregistrat creşteri procentuale pentru turiştii străini simultane cu scăderile corespunzătoare românilor. Afirmaţia este argumentată prin dubla mplicare ce apare ca un circuit. determinând efecte de bază ale economiei naţionale. o creştere a circulaţiei turistice. Pe baza analizei realizate se observă că în perioada 2003 – 2009 s-au înregistrat următoarele modificări structurale: • în 2004 faţă de 2003.11%. respectiv cu 10.. Din momentul declanşării "actului" de derulare a activităţilor turistice elementele componente specifice turismului rural.49%. în sensul că activităţile specifice turismului rural prin complexitatea lor. care se manifestă nu numai la nivel naţional dar şi zonal. Interacţiunea acestor elemente componente.CAPITOLUL 5 NECESITATEA DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL SI PERSPECTIVELE INTEGRARII ACESTUIA PE PIAŢA TURISTICĂ EUROPEANĂ 5.20%. culturală etc.01% şi o margaretă cu 2. în 2007 comparativ cu 2006 de 0. compensate prin creşterea 92 . • situaţia se inversează în 2005 faţă de 2004 în sensul unei scăderi procentuale de 2. de natură economică. socială.51% pentru cazările la unităţile de 2 margarete. influenţează evoluţia altor domenii. în timp ce această dezvoltare. iar în 2009 cu 1% faţă de 2008. între cele două existând o relaţie de corespondenţă şi reciprocitate. astfel: în 2005 faţă de 2004 cu 1. în condiţiile scăderilor procentuale înregistrate la structurile de primire turistică de 3 margarete cu 7.

cu aceeaşi valoare. care actualmente este tot mai solicitat pe piaţa turistică.75. este echilibrată de scăderile procentuale de 1.86% înregistrată la cele de 3 margarete.89 corespunzătoare structurilor de primire turistică rurală de 3 şi 2 margarete. Fluctuaţiile structurale determinate de la un an la altul. respectiv o scădere cu 2. ponderea înnoptărilor turiştilor străini a scăzut.53% şi cu 1. este echilibrată prin scăderea.13% determinată pentru unităţile de o margaretă este contrabalansată de scăderea cu 1.05% înregistrată la categoriile 3 şi 2 93 . numai în condiţiile continuării procesului de realizare a unui ehilibru între cererea şi oferta turismului rural pe piaţa specifică acestuia şi promovarea produselor turistice rurale pe piaţa turistică internă şi internaţională.46.29% a numărului înnoptărilor turiştilor români. 79% pentru categoria de confort de 3 margarete. respectiv de 4. în condiţiile respectării principiilor dezvoltării durabile. români şi străini se prezintă astfel: • Din 2004 până în 2008 faţă de anii anteriori. a ponderii înnoptărilor turiştilor străini.08%. respectiv de 1. după cum urmează: în 2004 faţă de 2003 cu 18. cât şi de 0.procentuală de 1. creşterea de 4. fiind compensată prin creşterea procentuală a înnoptărilor turiştilor români. Componentele acestor produse includ elemente specifice tradiţionale spaţiului rural inclus în circuitul turistic local.în 2007/2006 cu 0.91%. structura numărului turiştilor cunoaşte un proces de creştere pentru acele unităţi de 2 margarete cu 1. • scăderea de 9.47% stabilită în 2006 faţă de 2005 la unităţile de o margaretă este completată prin creşterea procentuală de 4.58% de la structurile de primire turistică de 2 şi o margaretă.98%. a resurselor forţei de muncă şi a serviciilor implicate în derularea activităţii turistice.49% înregistrată la unităţile de 3 margarete în 2007 faţă de 2006.56%. pentru ca în 2002/2001 această scădere să fie de 1. astfel încât particularităţile acestora se conturează pe baza patrimoniului turistic local. din 2009 stabilită faţă de 2008.64 pentru acele unităţi de o margaretă. • creşterea de 3. în ceea ce priveşte înnoptările celor două categorii de turişti. Oferta turistică rurală se indentifică. Analiza realizată pe baza datelor statistice culese poate să devină realitate. • margarete. • în 2008 comparativ cu 2007.45% la cele de o margaretă.78%. de fapt cu produsul turistic rural. în 2006/2005 cu 9.57%. respectiv cu 2. • creşterea procentuală de 3. în 2005/2004 cu 5.

se face acut resimţită lipsa unei reclame organizate pe plan intern şi internaţional.1. imagini. recurgându-se în acest scop la metode. Alegerea mijloacelor.Distribuitor Resurse umane echipament Nespecifice general Specific turistic Telecomunicatii Asistenta sociala Cultural artistice Distribuirea gazelor Energiei electrice si termice De baza Cazare Alimentaţie Agrement Atracţii PRODUSUL TURISTIC RURAL Antropice Servicii Specifice Suplimentare Informare Comercializare Intermediere Sportiv-recreativ Cultural-artistic Financiare Cu carecter special diverse Fig. este necesară elaborarea unor cataloage de prezentare în detaliu a ofertei turistice. În acest sens. a promovării vânzărilor. limbaje adecvate. 94 . cuprinzând câteva etape : • • formularea unei cereri din partea gospodarului. revine activităţii promoţionale care trebuie să se deruleze sub forma publicităţii. a manifestărilor promoţionale şi forţelor de vânzare. Componentele produsului turistic rural Rolul primordial în prezentarea produselor turistice rurale. În prezent. tehnicilor şi instrumentelor folosite pentru desfăşurarea propriuzisă a campaniei publicitare se face în concordanţă cu publicul căruia îi este destinat produsul turistic. ştiut fiind că acesta este receptiv la noutăţi. Includerea gospodăriei turistice în aceste cataloage necesită realizarea unei documentaţii asigurate în întregime de experţi. 5. Pentru început segmentul de public vizat poate fi tineretul. expertizarea locuinţei pentru determinarea gradului de confort al spaţiilor de cazare. a utilizării mărcilor. a relaţiilor publice. Obiectul acţiunilor promoţionale este de a comunica auditoriului informaţii şi motive care să stârnească interesul şi să-1 determine să-şi petreacă sejurul în zona. El va fi tratat diferenţiat în funcţie de zona de proveninţă şi de mediul de apartenenţă.

Modalităţi specifice de promovare a turismului rural La nivelul gospodăriilor. în materialul publicitar respectiv prezentându-se pe scurt şi satul. 5.  materiale ce conţin informaţii generale . a modului în care se poate ajunge în zonă şi-n sat.precum şi natura serviciilor oferite. dacă exista posibilităţi financiare. comuna din care face parte gospodăria. cu zonele de atracţie. cât şi împrejurimile. se are în vedere utilizarea următoarelor tipuri:  materiale ce conţin informaţii de detaliul . este bine ca fiecare din acestea să posede propriul ghid sau pliant în care să fie prezentată atât gospodăria respetivă. eliberarea certificatului de atestare agroturistică.cataloage.ele cuprind prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei.2. După caracterul informaţiilor pe care trebuie să le conţină materialele publicitare elaborate. inventivitatea trebuiesc avute în vedere pentru ca. originalitatea. precum şi a acelor mai interesante elemente din programul turistic. La nivelul localităţii Bran promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris ghid turistic sugestive din zona respectivă. împreună cu elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant Materiale publicitare (pliante broşuri. panouri. • • • • clasificarea gospodăriei conform normelor internaţionale pentru definirea obţiunilor în funcţie de preţ şi preferinţe. prezentarea grafică şi descriptivă a cadrului natural şi a posibilităţilor de agrement din zona de amplasare a gospodăriei. tipărirea în condiţii grafice deosebite a cataloagelor.creativitatea. obiecte) distribuite pe plan local prin organizarea de Mese cu gastronomie specifică zonei Bran organizate cu prilejul derularii unor manifestări locale Manifestări prilejuite de anumite obiceiuri – târguri – sarbatori locale Expoziţii cu imagimi si obiecte din gospodării Fig. 95 sau sub forma unei casete video care să prezinte imagini . ghiduri.

sinceritate). Textul afişului trebuie să fie concis. Acesta trebuie să conţină o ilustraţie cât mai edificatoare (de exemplu. fie în staţiile auto sau S. convingător şi să se prezinte sub forma de invitaţie. ghiduri. Uneori textul poate lipsi. idicând principalele obiective turistice şi unităţi de servire.3.pliante. panouri de prezentare Reclama facută de turişti Distribuitorii produselor specifice turismului rural Fig. localitate.F.Indiferent de prezentare. universităţi. Ilustraţia trebuie să aibe la bază o idee care să capteze atenţia trecătorilor şi să convingă. carton. adulţi şi chiar persoane de vârsta a treia). care să furnizeze informaţii privind denumirea localităţii. Canale de promovare a turismului rural Acţiunile publicitre propriu-zise se pot desfăşura utilizând: presa: este indicată atât presa cotidiană cât şi cea periodică. Pe plan extern. un context cât mai concis care să dea un minim de informaţie necesară să stârnească interesul.N. de durată. imprimate direct pe panouri de lemn. 5. elemente de inedit ce pot fi întâlnite etc. imaginea unei încăperi. unei case. sediul biroului de cazare. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gopodăriilor care sunt amenajate pentru turism rural. Promovarea turismului rural Agenţii de turism specializate Reţele si forme de organizare a turismului Mijloace publicitare specifice. Acţiunile publicitare prin presă se vor realiza fie prin publicarea unor materiale informative (reportaje. poate să conţină planul localităţii şi al împrejurimilor. articole legate de tema produsului turistic). întrucât. fie prin anunţ publicitar. agenţii de voiaj care vând panourile indicatoare se pot instala fie în punctele principale de acces în produsul respectiv. produsele turistice de acest gen sunt cunoscute şi apreciate de către consumatori. dar mai ales să degaje căldură umană. prospectul si broşura : aceste suporturi nu numai că lărgesc conţinutul informaţional. pliantul. tablă. Afişele pot fi amplasate în şcoli. promoţional al mesajului publicitar transmis.C.R. precum şi localizarea gospodăriilor găzduitoare. segmentele de piaţa vizate sunt mult mai numeroase (tineri. publicitatea prin afişaj: se recomandă afişele atât interioare cât şi exterioare. dar elementele 96 . de asemenea va include informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. Montarea unui panou într-un amplasament adecvat.

"BRAN IMPEX" este membră a Federaţiei Române de Dezvoltare Montană. până la cele artizanale) sau în anumite condiţii. prestarea unor servicii de calitate şi afirmarea produsului turistic. Suedia şi România România a fost acceptata prin "BRAN IMPEX -Societate de turism rural. televiziune. Zona de răspândire a caselor este BranMoeciu-Fundata. .1994 în Germania a avut loc Adunarea Generală care a primit noi membrii din Spania. Franţa.specifice anunţului publicitar ilustraţie. se pot promova tehnicile relaţiilor publice. Ea poate fi avută în vedere: fie ca mijloc de eliminare a reţinerilor de la cumpărare a anumitor categorii de cosumatori pentru care preţul este considerat prea ridicat. Prin agenţiile de turism se poate realiza o publicitate la locul vânzării prin afişe. care au găzduit peste 1000 de turişti din ţară. să-1 incite în efectuarea actului de cumpărare. de Paşti şi de Crăciun cererile fiind mai mari decât capacitatea de cazare. cu un sul concis. obiectivelor turistice. reducerea tarifelor are un efect promoţional incontestabil.03. ofertanţii şi-au unificat pasiunea şi efonurile prin diverse asociaţii şi organizaţii naţionale sau internaţionale. Participarea la manifestări cu caracter expoziţional se poate realiza prin organizarea de pavilioane sau standuri proprii la târguri şi expoziţii. cultural şi ecologic. clădirilor. se pot face reduceri de tarife. In perioada 18-20. Finlanda. S. ale manifestărilor promoţionale. Textul în care este redactat trebuie să fie clar. se poate trece şi la o publicitate prin radio.U. cinematrograf. text şi slogan redate cu mijloace tipografice specifice şi originale. fie pentru contracararea acţiunilor concurenţei. difuzarea de filme publicitare sau char diapozitive. cadouri promoţionale.A. întro a doua fază. Elveţia. In cadrul acestei organizaţii regionale de turism rural sunt înscrise 150 de case. gama de mijloace şi tehnici promoţionale trebuie să crească în mod corespunzător. Dorind o cât mai bună oganizare. fie pentru menţinerea vânzărilor la un anumit nivel în perioadele când se constată un reflux al cererii. Căderile promoţionale reprezintă oferirea gratuită a unor obiecte (de la cele mai uzuale agende. pliante.. Deci. fie folosirea oportunităţilor oferite de anumite conjuncturi ale pieţei. fotografii. pixuri. Fluxul turistic este permanent. urmăresc să stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala. Olanda. astfel încât să furnizeze pe scurt toate informaţiile necesare stimulării interesului turiştilor pentru produsul elementele care îl particularizează. ce cuprind imagini reprezentative ale încăperilor. chiar a unor excursii gratuite împuterniciţilor unor agenţii de turism partenere şi chiar unor turişti ce manifestă o fidelitate deosebită. 97 turistic enunţat Ilustrările care însoţesc textul trebuie să dezvăluie originalitatea produsului turistic. alte canale promoţionale: pe măsură ce segmentul de piaţă se măreşte . sub formă de reclamă.

devine ofertă a turismului rural. Cluj Napoca. din care o parte sunt reinvestite pentru dezvoltarea acesteia. de pregătire a gospodăriilor şi agenţilor economici. Ea trebuie să permită prestarea de servicii atât pentru obţinerea veniturilor. discuţii directe cu turiştii şi cu proprietarii de case. Praid. Fiecare gospodar trebuie asistat şi ajutat să obţină atestarea gospodăriei pentru a deveni capabil să presteze servicii turistice.Promovarea se face prin buletine lunare. Braşov). conferindu-i astfel dreptul de a fi introdus în banca de date şi implicit în reţeaua turismului rural. atât local cât şi global. Vatra Dornei. în condiţiile canalizării acesteia pe direcţia acţiunii de pregătire a gospodăriei ţărăneşti pentru a ajunge la stadiul în care să fie purtătoarea ofertei comerciale. nu pot fi transpuse în practică decât prin intermediul unui management funcţional. cât şi pentru creşterea nivelului prestaţiilor oferite.2 Posibilităţi de integrare ale produsului turistic rural pe piaţa turistică europeană Tradiţionala ospitalitate românească. Trebuie creeată structura şi tehnica managerială care să supervizeze pregătirea ofertei comerciale a gospodăriilor. La ultima întrunire de acest gen. României i-a fost acordată preşedenţia EUROGITES pentru următorii ani 5. ca un management al turismului rural în schema de mai jos: 98 . Este necesar să fie asigurate legăturile dintre oferta turismului rural şi turiştii consumatori ai programelor turismului rural. Bucureşti. devenind astfel cunoscută. Activităţile de pregătire în detaliu a ofertelor de produse turistice rurale la toate nivelele. ce a avut loc în luna aprilie 1996 la Cercul Militar din Braşov. Întrepătrunderea managementului local cu cel global este prezentat detaliat prin componentele acestora. sesiuni de comunicări (susţinute la Bran. trăsătură specifică ţăranului român.

care implicit va fi instruită. este nevoie de adoptarea unor standarde în ceea ce priveşte criteriile de evaluare. să fie testată şi identificată persoana care să posede un minim de însuşiri şi cunoştinţe necesare. Pentru armonizarea acestor resurse este necesar ca. 99 . cât şi al turistului. Componentele de bază ale managementului turismului rural Trebuie să se aibe în vedere modul de identificare a potenţialului turismului rural. a posibilităţilor identificării şi realizării unor programe de odihnă şi agrement. a unui cadru construit integrat armonios în cadrul natural. a trecut astfel la desfăşurarea activităţii şi în cadrul unor agenţii sau organizaţii în scopul racordării zonei la reţeaua naţională şi internaţională. însemnele folosite etc. materiali şi spirituali. atât din punct de vedere al gazdei.4. pe orizontală şi pe verticală. Pentru facilitarea intrării în corespondenţă cu partenerii interni şi externi. la început.Evaluarea globală a potenţialului zonei Ateştarea zonei Formarea operatorilor şi crearea agentului local Identificarea şi atestarea Managemen t global Identificarea operatorilor Elaborarea procedurii de selecţie Formarea şi atestarea operatorilor şi agenţilor economici Elaborarea criteriilor de clasificare Crearea reţelei zonale regionale Crearea reţelei naţionale Program de marketing Promovarea gospodariilor Catalogarea gospodăriilor Realizarea programului turistic Management local rural Pregătirea ofertei Fig. 5. acesta trebuind să reunească şi să îmbine armonios factorii naturali. sub toate aspectele sale. modul de realizare a reclamei şi publicităţi. la toate nivelele. Agentul local. format şi atestat. care să activeze tradiţii şi meşteşuguri ce vor constitui elemente de atracţie pentru turişti. Turismul rural reprezintă una dintre soluţiile de dezvoltare a întrgului spaţiu rural. Evaluarea potenţialui turismului rural se face prin prisma „agreerii" zonei din punct de vedere a existenţei unei infrastructuri minime. devenind factorul ce trebuie să acţioneze în vederea formării şi pregătirii potenţialului turismului rural local.

Succesul scontat se poate realiza printr-o dezvoltare de ansamblu a mediului rural. datinile şi folclorul au suferit influenţe puternice. meste necesar ca cei ce le creează. problemele inevitabile cu care se confruntă. precum şi prin motivaţia turistică. iar prin studii de piaţa fezabile.Apariţia şi amenajarea lui în cadrul sătesc oferă surse noi de venituri populaţiei. în decursul timpului. Folclorul zonelor rurale. după cel de-al doilea război mondial. respectiv al satului. este de regulă. precum şi de infrastructura corespunzătoare. cultura orală. va promova în continuare noi valori culturale şi noi creatori de valori spirituale. Astfel. Satul ca element important al structuri administrative. Este evident că locuitorii satelor doresc şi trebuie să 100 . coerent şi echilibrat. Arhitectura rurală îşi are la rândul său. Fiecare produs folcloric reprezintă o parte a diversităţii unui anumit model cu calitate de unicat. mai ales în condiţiile în care zona dispune de un potenţial deosebit. De asemenea. exodul populaţiei rurale spre oraş a căpătat proporţii de masă ceea ce a pus probleme urgente privind conservarea habitatului rural. Problematica conservării se situează într-un cadru mult mai larg decât politica de păstrare a calităţi mediului construit. iar cultura orală reţine ca produse perene numai ceea ce reprezintă necesitatea reală. este un rezultat specific al evoluţiei sociale şi istorice. determinate de procesul evolutiv al transformărilor socio-culturale inevitabile. peste tot în lume. El oferă şi asigură identitatea fiecărei zone geografice a ţării Indiscutabil că. Cu toate acestea se poate afirma că satul românesc a străbătut cu succes perioade mai puţin faste ale istoriei. păstrând în cea mai mare măsură nealterată puritatea culturii sale străvechi. populaţia locală trebuie pregătită social şi profesional pentru activităţile turistice. Aşezările rurale sunt. deosebit de dinamică. turismul rural poate fi înscris în ansamblul activităţilor turistice ale regiunii precum şi în contextul politicii zonale integrate. o dezvoltare rapidă sau dezordonată a turismului rural poate deteriora mediul înconjurător. In condiţiile industrializări accetuate. pe baza unei creşteri moderate în timp şi în beneficiul spaţiului rural deoarece. Societatea modernă.Ele trebuiesc păstrate ca moştenire cultural a umanităţi. El devine colectiv pentru că el include suma elementelor exprimate de o întreaga comunitate. Dar pentru ca respectivele valori să fie durabile. să dispună de competenţa şi de informaţii previzionale corecte şi complexe. resurse umane de calitate. cel mai bine conservant. opera diferitelor comunităţi şi a timpului. trebuie organizată producţia alimentară cu adaptarea la cerere. în egală măsură. poate duce la o afectare a ambientului populaţiei locale.

Reacţii în favoarea conservări se manifestă peste tot în lume indiferent de motiv şi au stimulat o acţiune concertată la scară mondială. caracterul satelor se transformă de la o zi la alta omul integrându-se in epoca sa. Ca urmare. trecerea de la arhitectura tradiţionalistă la arhitectura modernă fără să se stânjenească una pe cealaltă reprezintă o întreprindere dificilă care cere studiu. Pentru zonele în care habitatul se păstrează ca în formele tradiţionale apar două imperative: pe de o parte necesitatea conservări satelor şi a naturi cu toate elementele care formează un ambient coerent. publicarea de monografi pentru a contribui în spiritul înţelegeri valorilor. crearea unor asociaţii locale care să participe la conservarea monumentelor şi să vegheze asupra modului de exploatare a lor. între conservare şi evoluţie. timp şi fonduri. cea mai seducătoare soluţie pentru reanimarea satelor este introducerea lor în cadrul marilor circuite turistice.profite de progresele vieţii moderne. Apare ca rezultat un conflict între tradiţie şi modernitate. În vederea soluţionări acestui conflict trebuie avută în vedere atât integrarea acestor construcţii în cadrul siturilor tradiţionale. prin folosirea documentaţiilor privind specificul local.Tocmai de aceea este de neconceput o separare între conservarea arhitecturi tradiţionale şi noile construcţii fără a aborda problemele modului în care la nivelul identităţii culturale 101 . Toate aceste programe de conservare şi reanimare trebuie concepute în dezvoltarea culturala şi în relaţie cu alte aspecte ale dezvoltări sociale şi economice. Reanimarea aşezărilor rurale. elaborarea unor programe prioritare şi de perspectivă. cât şi continuitatea spiritului acestora. includerea lor în trasee turistice internaţionale. păstrarea arhitecturi tradiţionale. etc. în turismul individual provocând adesea uzarea materială a monumentelor. restaurarea ansamblelor şi monumentelor de arhitectură rurală. În acest scop sunt necesare intervenţia începând cu elaborarea sau perfecţionarea cadrului juridic care să permită declararea unor sate sau părţi din sate ca situri ocrotite de lege. implicarea reprezentaţilor administraţiei regionale şi locale şi nu în ultimul rând sprijinul populaţiei în realizarea unor proiecte de case şi construcţii. Ideea trebuie acceptată însă numai după luarea unor măsuri corespunzătoare deoarece grupurile de turişti nu sunt întodeauna orientate spre cunoaşterea şi respectul faţă de civilizaţia rurală. care se manifestă diferit în funcţie de condiţiile fiecărui spaţiu geografic. ţinând cont de toate implicaţiile ce decurg din faptul că monumentele respective sunt în cvasitotalitatea lor proprietate particulară. iar pe de altă parte un efort maxim pentru trezirea conştiinţei privind inestimabila moştenire culturală în scopul păstrări identităţii culturale. privind conservarea.

creeată pe baza standardului elaborat. Din acest punct de vedere în România. . numai prin această perspectivă conservarea tradiţiei devine o parte a programelor de dezvoltare în care mediul natural. precum şi a unor instituţii care să funcţioneze în acelaşi scop. economiei ecologiei şi sociologiei în domeniul culturi este prioritară conservarea bogăţiei şi diversităţii patrimoniului prin protejarea tradiţiilor şi formelor de expresie a legăturilor din zona consolidări identităţii culturale a populaţiei şi stimularea vieţii asociative. care să fie capabilă să să stimuleze eforturile întreprinse în direcţia scoaterii din izolare a satului românesc. concretizat într-o concepţie proprie.regionale. 102 . şi nu în ultimul rând existenţa unor fonduri alocate în direcţia dorită. atât în conducere. De asemenea. Forma organizatorică sub care se desfăşoară acest tip de management este fie o asociaţie profesională sau nonprofit. În ceea ce priveşte diversificarea activităţilor în zona Bran-Moeciu se tinde la favorizarea industriilor mici nepoluante a producţiei de artizanat. fie societate comercială cu rol de dispecerat care poate forma reţea proprie de agenţii. Programele cercetărilor trebuie să se aşeze pe domeniile biotehnologiilor. de a asigura transpunerea acestora în standarde care să devină uşor accesibile. La nivel naţional se impune punerea în aplicare a unei politici de dezvoltare rurală. Rolul unui management global este acela de a uni toate iniţiativele individuale în vederea racordării acestora la o reţea naţională şi internaţională. cât şi pentru oferta turismului rural. exploatarea raţională a potenţialului hidroenergetic. a unor reglementări care să permită utilizarea ei. moderne în domeniu. prin care s-a format şi un standard în organizarea şi implementarea acestui tip de turism. filiale locale specializate în astfel de servicii. se urmăreşte punerea în valoare a resurselor locale. promovarea energiilor alternative şi regenerabile precum şi ameliorarea sistemelor de încălzire a locuinţelor pentru a obţine randamente superioare prin folosirea rezidurilor lemnoase şi a altor resurse secundare. la care se raportează şi activitatea turismului rural. Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană a elaborat un astfel de managemet global pentru dezvoltarea turismului rural. Ea dispune de o reţea proprie. acţionându-se asupra infrastructurilor şi procedurilor administrative şi fiscale pe stimularea şi sprjinirea iniţiativelor în domeniul turismului rural. economia şi cultura se dezvoltă deschizând un dialog constructiv între conservarea şi dezvoltarea arhitecturi vechi şi orientările noi. bine reprezentată prin arhitectură apar trăsăturile sale specifice.

Studiul realizat privind comportamentul. va datermina la rândul ei.CONCLUZII Dezvoltarea economico-socială se îmbină armonios cu dezvoltarea turismului rural. este evidenţiată prin valorile procentuale în creştere cu 21 % pentru pensiunile agroturistice şi în scădere cu 11% în cazul pensiunilor. conform tendinţelor manifestate în cererea turismului rural. fiind rezultatul eforturilor depuse de localnici. în sensul că activităţile specifice turismului rural prin complexitatea lor. 103 . se înregistrează mutaţii structurale reduse. o evoluţie tot în creştere a numărului înnoptărilor. Metodele statistice utilizate în studiul activităţii turismului rural. care se confruntă cu o scădere destul de pronunţată. o creştere procentuală ce revine tot pensiunilor agroturistice comparativ cu procentele determinate pentru celelalte tipuri de unităţi. În perioada analizată 2000 – 2009. pe fundalul evoluţiilor capacităţii de cazare existente. prin care am evidenţiat: tendinţa de creştere a numărului turiştilor cazaţi în unităţile turistice rurale din 2000 până în 2009. Aceleaşi elemente de determinare statistică au fost utilizate şi în cazul studierii cererii şi consumului turistic rural din Bran – Moeciu. procentele ce revin celorlalte tipuri fiind în continuă scădere. între pensiuni şi pensiuni agroturistice se evidenţiază ca ofertă. în timp ce această dezvoltare. sunt completate prin conceperea şi aplicarea unui sondaj descris în capitolul 4. În acest context. numărul locurilor de primire turistică oferite de pensiunile agroturistice a cunoscut un proces de creştere continuă. opiniile şi motivările cererii turistice rurale în zona Bran-Moeciu urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective: determinarea numărului vizitelor în regiune. Au apărut construcţii arhitecturale cu specific rural regional. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. care cuprinde elementele componente şi metode de prelucrare originale. în ceea ce priveşte repartizarea numărului înnoptărilor. determinarea motivaţiei turistice. stabilirea surselor de informare. sub forma numărului uniţătilor şi a locurilor de cazare puse la dispoziţia turiştilor. o creştere a circulaţiei turistice. Afirmaţia este argumentată prin dubla implicare ce apare ca un circuit. care sunt înregistrate ca pensiuni agroturistice şi pun la dispoziţia turiştilor o dotare la standarde cât mai apropiate de cele internaţionale. comparativ cu al pensiunilor. Această schimbare structurală manifestată din 2000 până în 2009. specifice practicării acestui tip de turism. Concurenţa care apare astfel. între cele două existând o relaţie de corespondenţă şi reciprocitate.creşterea ponderii acestora în pensiunile agroturistice din zonă. de autorităţile locale sau de organizaţiile internaţionale în ceea ce priveşte diversificarea ofertei turistice rurale.

cuantificarea cheltuielilor turiştilor. identificarea posibilităţilor de revenire a turistului în zonă. Comunitatea internaţională este dispusă să aloce resurse financiare gratuite sau cu împrumut pentru dezvoltarea rurală. continuându-se cu prezentarea componemtelor lui structurale în strânsă corelaţie cu procesul promovării acestuia. Justificarea porneşte de la considerentul identificării ofertei cu produsul turistic rural. alimentaţie. a unor reglementări care să permită utilizarea ei. Ultimul capitol prezintă argumentele privind necesitatea dezvoltării turismului rural şi perspectivele integrării acestuia pe piaţa turistică europeană. în perioada actuală. în concordanţă cu interesul naţional şi cu cerinţele colaborării internaţionale. stabilirea imaginii în care pleacă turistul din zona Bran-Moeciu. 104 . La nivel naţional se impune punerea în aplicare a unei politici de dezvoltare rurală care să fie capabilă să stimuleze eforturile întreprinse în direcţia scoaterii din izolare a satului românesc. precum şi a unor instituţii care să funcţioneze în acelaşi scop şi nu în ultimul rând existenţa unor fonduri alocate în direcţia dorită. Pentru România. agrement. acceptarea acestei dezvoltări reprezentând o cale responsabilă a dezvoltării pe termen mediu şi lung.stabilirea modalităţilor privind sosirea turiştilor privind serviciile de cazare. aceste preocupări s-au lărgit.

Editura Psihomedia. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Camarda Adina Erdeli G. Editura Expert. Popescu M... past present and future development. 2000 Agroturism şi turism rural. 2002 Direcţiaia Judeţeană de Statistică Braşov Filiala ANTREC – Bran-Moeciu 105 . Strategii de dezvoltare durabilă regională. Korten D. Niţă C. Ed a II a revăzută. 1996 Turismul şi dezvoltarea durabilă. Bucureşti. Editura Oscar Print. ** * ** * ** * 2001 The tourism satellite account as an ongoing process. Bucureşti. Editura ASE. Spain.. Bucureşti. Manole V. Neacşu Nicolae Nistoreanu Puiu Niţă I. Editura Ecran Magazin. turism durabil. Editura Uranus. 2000 Ecoturism şi turism rural. 2003 Turismul fenomen social-economic şi cultural.. Editura Expert. 1996 Turism rural. Glăvan Vasile Ionescu I. ecoturism. 2003 Piaţa turistică a României. agroturism. Editura Antet.C. Bucureşti. WTO. Editura Fax Press. Minciu Rodica Mitrache Şt.. 2000 Globalizarea şi dezvoltarea trivalentă. Braşov.D. Editura Economică. 2008 Potenţialul turistic al României. 1999 Turismul rural – element de acceptare a integrării economice europene. Bucureşti 1997 Economia turismului. 12 Stoian M. Istrate I. 2000 Corporaţiile conduc lumea. Bucureşti. Stoian M. Editura Universităţii. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.. Editura Expert. Bucureşti. Madrid.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful