Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

DISCIPLINA: NURSING GENERAL Autori: Conf. univ. Dr. Madalina Manea, Sef lucr. Dr. Cristiana Geormaneanu, Asist. univ. drd. Bogdan COTOI 1. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt: a. conceptul despre om b. conceptul despre boală c. conceptul despre sănătate d. conceptul despre pacient e. conceptul despre instituţie R: a, b, c. 2. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt: a. lipsa de forţă a pacientului b. lipsa de voinţă a pacientului c. lipsa de cunoştinţe a pacientului d. lipsa de idei a pacientului e. dificultăţile financiare ale pacientului R: a, b, c. 3. Funcţiile nursei sunt: a. funcţii organice b. funcţii cu caracter independent c. funcţii cu caracter dependent d. funcţii cu caracter interdependent e. alte funcţii R: a,b, c, d, e. 4. Nursa asistă pacientul din proprie iniţiativă în următoarele condiţii: a. pentru îngrijiri de confort b. stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită c. aplică tratamente bolnavului d. colaborează cu alţi specialişti din sectorul sanitar e. anunţa medicul pentru orice modificare semnificativă R: a, b.
1

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

5. Nursa, la indicaţia medicului: a. observa evoluţia bolnavului b. aplică diferite metode de tratament pentru care este calificată c. este alături de indivizi d. aplică îngrijiri de confort e. colaborează cu alţi specialişti din domeniul social R: a, b. 6. Alte funcţii ce reies din “Statutul asistentei medicale“ sunt: a. funcţia profesională b. funcţia educativă pentru sănătate c. funcţia economică d. funcţia de cercetare e. funcţia integrală R: a, b, c, d. 7. Drepturile legale ale bolnavilor sunt: a. dreptul la autodeterminare b. dreptul la informare c. dreptul la confidenţialitate d. dreptul la îngrijiri sigure e. dreptul la replică R: a, b, c, d. 8. Drepturile de natură etică ale bolnavilor sunt: a. dreptul la demnitate profesională b. dreptul la îngrijire individuală c. dreptul de a se exprima d. dreptul la îngrijiri pentru a deveni independent e. dreptul de a se plânge şi a obţine modificarea îngrijirilor R: a, b, d, e.

2

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

9. Asepsia : a. este o metodă profilactică b. este o metodă de prevenire a infecţiilor c. reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere şi îndepărtare a germenilor d. este o metodă curativă e. se realizează prin sterilizare R: a, b, c, e. 10. Flambarea: a. este o metodă chimică b. este o metodă fizică c. constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pană la înroşire d. se realizează la 160 grade Celsius e. se realizează la 100 grade Celsius R: b, c. 11. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face: a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute d. la 160 grade Celsius timp de 2 ore e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore R: c, d. 12. Fierberea : a. este o metodă mai puţin sigură b. este o metodă folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare c. este o metodă sigură d. este o metodă chimică e. este o metodă modernă R: a, b. 13. Autoclavarea : a. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune b. este folosită la sterilizarea materialului moale
3

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

c este o metodă nesigură d. este o metodă chimică e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare R: a, b. 14. Soluţiile antiseptice de suprafaţă sunt: a. serul fiziologic b. septozolul c. tinctura de iod d. rivanolul e. apa oxigenată R: b, c, d, e. 15. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaţă sub formă de pulbere: a. apa oxigenată b. tinctura de iod c. septozolul d. acidul boric e. dermatolul R: d, e. 16. Categoriile de necesităţi ale fiinţei umane ierarhizate într-o piramidă de către psihologul american Abraham Maslow sunt : a. nevoile patologice b. nevoile fiziologice c. nevoia de siguranţă d. nevoia de apartenenţă e. nevoia de recunoaştere R: b, c, d, e. 17. Virginia Henderson identifică 14 nevoi fundamentale. Care dintre cele enumerate mai jos sunt corecte: a. nevoia de a respira b. nevoia de a elimina c. nevoia de a dormi şi a se odihni
4

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

d. nevoia de a comunica e. nevoia de putere R: a, b, c, d. 18. Incapacitatea persoanei îngrijite de a-şi satisface una sau mai multe nevoi se clasifică în următoarele grupe: a. incapacitatea prin lipsă de imaginaţie b. incapacitatea prin lipsă de forţă c. incapacitatea prin lipsă de voinţă d incapacitatea de muncă e. incapacitatea prin lipsă de cunoaştere R: b, c, e. 19. Locul de muncă al nursei este:

a. spitalul b. policlinica c. biserica d. cabinetul de medicină de familie e. comunitatea R: a, b, d, e. 20. Patul bolnavului trebuie să fie: a. comod b. de dimensiuni potrivite c. uşor de manipulat si curăţat d. de 1,5 m lăţime e. din lemn R: a, b, c. 21. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. să fie usor manevrabil de personalul îngrijitor b. confortabil pentru odihna bolnavului c. incomod pentru bolnav, dar uşor de utilizat de către nursă d. comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă e. niciun răspuns nu este corect
5

autosalvarea c. înainte de proceduri invazive e. niciun răspuns nu este corect R: b. elicopterul d. de la o secţie la alta d. înainte si după contactul cu pacientul c. brancarda b. după ce discută cu aparţinătorii R: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d. 26. 25. niciun răspuns corect R: a. b. c. d.Teste grila absolventi 2009 R: a. de la un pacient la altul R: a. îndepărtarea şi distrugerea paraziţilor care pot transmite îmbolnăviri c. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecţiilor: a. refuzul internării pacienţilor infestaţi b. c. mijloace improvizate e. 23. când începe serviciul b. 24. d. de la un spital la altul e. Obiectivele nevoii de a manca şi de a bea: 6 . evitarea leziunilor de grataj d. de la personal la pacient c. b. b. Nursa îşi spală mâinile obligatoriu: a. b. Mijloacele de transport primar al bolnavilor sunt: a. păstrarea integrităţii tegumentelor e. c. de la pacient la personal b. după contactul cu o sursă de microorganisme d. Obiectivele controlului parazitologic şi deparazitarea sunt: a. 22. c.

d. aerul d. cultura c. 29. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a. religia c. Factorii sociologici care influenţează nevoia de a bea şi a mânca sunt: a. anxietatea 7 .Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . cultura e. climatul b. d. emoţiile c. 30. asigurarea necesarului caloric cantitativ b. asigurarea necesarului caloric calitativ c. vârsta b. b. 28. religia d. statutul social R: a. d. 27. b. activitatea fizică b. orarul şi repartizarea meselor e. consolidarea procesului terapeutic e. emoţiile d. favorizarea procesului de vindecare d. clima R: c. niciun răspuns corect R: a. cultura c. niciun răspuns nu este corect R: a. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a. vârsta b. c. d.Teste grila absolventi 2009 a. anxietate e. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a.

carne fiartă e. 8 . c. situaţiile de criză R: c. 31. dezechilibrele electrolitice c. e. 32. 34.Teste grila absolventi 2009 d. d. b. anorexia b. b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Alimentele permise în regimul hidric sunt: a. lipsa cunoaşterii e. Sursele de dificultate de ordin psihologic în satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a. cultura R: d. stresul e. e. obstrucţiile. cultura R: a. anxietatea d. situaţiile de criză d. tubajul nazo-gastric e. anxietatea b. tumorile. religia e. supe limpezi de legume b. Sursele de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt: a. absenţa dinţilor d. brânză de vaci d. ştrangulările R: d. e. Manifestările de dependenţă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt: a. dulceaţă R: a. 33. zeamă de orez c. stresul c. dezechilibrele metabolice b. disfagia c.

d. fiartă c. zeamă de compot d. 39. 38. Alimentele permise în regimul hidric sunt: a. fructe crude d. sucuri de fructe îndulcite e. e. d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . făinoase e. ceaiuri îndulcite d. fructe coapte R: b. d. Alimente permise în regimul semilichid sunt: a. zeamă de orez R: c. compot c. supe limpezi de legume d. iaurt b. zeamă de orez b. Alimentele permise în regimul hidro-zaharat sunt: a. 37. lapte îmbogăţit cu smântână 9 . Alimente permise în regimul hidro-zaharat sunt: a. Alimente permise în regimul lactat sunt: a. e. d. c. ceaiuri neîndulcite e. lapte c. ouă moi R: c. zeamă de compot e. brânzeturi b. iaurt b. 36. carne slabă. compot R: a.Teste grila absolventi 2009 35. supe de legume c.

b. carne slabă fiartă c. d. Alimente permise în regimul hepatic: a. confuzie c. 180 ml apă/kg corp în primele 6 luni b. c. gălbenuş de ou d. supe de legume şi făinoase c. b. 200ml apă/zi peste 12 luni R: a. d. b. deficit de Na sub 130mEq/l 10 . Nevoia de apă la copil în raport cu greutatea corporală este: a. 100ml apă/kg corp peste 12 luni d. c. Alimentele permise în regimul renal sunt: a. 200ml apă/zi în primele 6 luni e. 40. iaurt b. 150 ml apă/kg corp între 6 şi 9 luni c. niciun răspuns nu este corect R: a. Hiponatremia se manifestă prin: a. frişcă e. untdelemn d. legume d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . anxietate d. niciun răspuns R: a. fructe coapte e. cefalee b. salată de crudităţi cu untdelemn b. 42. pâine cu sare R: a. c. fructe coapte e.Teste grila absolventi 2009 b. 43. 41. b. laptele îmbogăţit cu frişcă c.

b. agitaţie ce poate progresa spre convulsii e. b. exces de K peste 5. deficit de Na sub 130mEq/l R: a. c. glucoză soluţie izotonică 5% c. 44. c. d. nivelul redus de K sub 3mEq/l e. c. c. 11 . greata c. niciun răspuns nu este corect R: a. soluţie izotonică de NaCl b. sete şi hiperemia feţei c. d. niciun răspuns R: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . aritmii cardiace severe d.Teste grila absolventi 2009 e. d. diaree c. exces de Na peste 150 mEq/l b. Hipopotasemia are următoarele manifestări: a. sânge integral d. Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt: a. 47. b. schimbarea personalităţii e. d. crampe musculare b. tahicardie d. fatigabilitate d. b. 45. plasmă prospăt congelată e. niciun răspuns corect R: a. Hipernatremia se manifestă prin: a.5 mEq/l b. niciun răspuns nu este corect R: a. Hiperpotasemia se manifestă prin: a. 46. b.

Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. niciun răspuns nu este corect R: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . exerciţiile fizice b. duodenală c. b. b. 52. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. emulsiide lipide c. 49. galben închis până la galben deschis b. anxietatea c. orală b. c. d. culoare închisă în regim bogat in carne 12 . In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi: a. e. Căile de rehidratare a organismului sunt urmatoarele: a. emoţiile puternice R: a. rectală d. soluţii de aminoacizi b. lactat de sodiu 1. 51.Teste grila absolventi 2009 48. 50. c. anxietatea R: a. Următoarele soluţii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare: a. alimentaţia-cantitatea şi calitatea alimentelor c. stresul e. d. toate răspunsurile sunt corecte R: c. cultura b.9% soluţie izotonică d. d. soluţie apoasă NaCl 9o/oo e. perfuzia endovenoasă e. vârsta d. educaţia d. stresul e.

c. anxietatea d. tulburările de gândire R: a. 55. este de 1010-1025 la un regim mixt d. b. este galben auriu la sugarul alimentat la sân d. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere b. 54. d. este negru la sugarul alimentat artificial e. Densitatea urinei: a. diminuarea peristaltismului intestinal c. stresul b. se modifică în aspect şi culoare în funcţie de alimentaţie c. 53. este de 4. toate răspunsurile sunt corecte R: a. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a.5-7 c. d.Teste grila absolventi 2009 c. culoare deschisă in regim vegetarian e. culoare deschisă în regim bogat în carne d. b. in conditii fiziologice : a. b. situaţia de criză e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . dezechilibrul metabolic d. tulburările de gândire 13 . c. 56. alterarea mucoasei intestinale b. culoare închisă în regim vegetarian R: a. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a eliminasunt: a. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea e. anomalii ale căilor urinare c. anxietatea e. se determină imediat după emisie deoarece prin răcire se schimbă densitatea b. Culoarea scaunului la copilul mic. este brun la sugarul alimentat la sân R: a.

Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt: a. supe şi compoturi d.Teste grila absolventi 2009 R: a. soluţia izotonică de NaCl b. este acelaşi lucru cu nicturia R: b. apare în transpiraţii abundente d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Anuria : a. b. stări de şoc traumatic şi chirurgical e. glucoză soluţie izotonică 5% c. d. reprezintă lipsa de urină în vezică c. reprezintă excreţia de urină peste 300 ml/24h b. d. apare în insuficienţă circulatorie cu formare de edeme c. d. reprezintă excreţia urinei sub 500 ml/24h e. apare în arsuri întinse d. 57. reprezintă excreţia de urină peste 500 ml/24h b. apare în arsuri întinse d. 59. 60. Următoarele soluţii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare: 14 . apare în hemoragii abundente b. d. 58. toate răspunsurile sunt corecte R: a. 61. stări de şoc traumatic şi chirurgical e. Anuria : a. plasmă proaspăt congelată e. c. e. c. reprezintă excreţia urinei sub 1500ml/24h R: a. este acelaşi lucru cu polakiuria R: b. c. b. reprezintă lipsa de urină în vezică c. Oliguria: a.

e. toate răspunsurile sunt corecte R: a. Următoarele sunt căi de rehidratare a organismului: a. b.9% soluţie izotonică d. 65. exerciţiile fizice b. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. exerciţiile fizice b. perfuzia endovenoasă e. alimentaţia -cantitatea şi calitatea alimentelor c. emoţiile puternice R: b. emulsii de lipide c. glucoză soluţie izotonică 5% R: c. d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 62. stresul e. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. stresul e.Teste grila absolventi 2009 a. transparentă in cazul urinilor concentrate b. d. soluţie apoasă NaCl 9o/oo e. 63. culoare închisă în regim bogat in carne c. c. rectală d. vaginală c. anxietatea c. educaţia d. lactat de sodiu 1. d. culoare deschisă în regim bogat în carne 15 . orală b. soluţii de aminoacizi b. 64. e. educaţia d. anxietatea R: a. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi: a.

temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea e. alterarea mucoasei intestinale b. stresul b.Teste grila absolventi 2009 d. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. Densitatea urinei: a. b. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. In conditii fiziologice culoarea scaunului la copilul mic : a. culoare deschisă in regim vegetarian e. se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea b. nu se modifică în aspect şi culoare în funcţie de alimentaţie c. diminuarea peristaltismului R: a. 67. lipsa de informaţie d. c. e. d. stresul R: a. situaţie de criză e. 69. diminuarea peristaltismului intestinal c. anomalii ale căilor urinare c. este negru la sugarul alimentat artificial e. este de 80-120 la un regim mixt d. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere şi se numeşte meconiu b. d. culoare închisă în regim vegetarian R: b. 16 . dezechilibrul metabolic d. este de 810-825 c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 66. 68. toate răspunsurile sunt corecte R: a. anxietatea e. este galben auriu la sugarul alimentat la sân d. este brun la sugar după introducerea făinosului R: a. d.

este senzaţia de micţiune foarte frecventă b. cantitatea de urină este foarte mică d. este fiziologică c. este o urină uneori tulbure e. 74. b. eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate c. niciun răspuns nu este corect R: a. 71. este o urină cu aspect de spălătură de carne R: c. c. apare în hemoragii abundente b. Hematuria: a. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca sunt: 17 . apare în stricturi ureterale e. apare în inflamaţii acute ale uretrei d. cantitatea de urină emisă este foarte mare c. 73. 72. e. c. Disuria: a. d. apare în insuficienţă circulatorie cu formare de edeme c este acelaşi lucru cu polakiuria d reprezintă excreţia urinei sub 500 ml/24h e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . eliminarea urinii se face cu uşurinţă b. este inversarea raportului dintre numărul de micţiuni din timpul zilei cu cele din timpul nopţii e.Teste grila absolventi 2009 70. este prezenţa sângelui în urină d. Polakiuria: a. d. este acelaşi lucru cu disuria b. toate răspunsurile sunt corecte R: b. Oliguria: a. reprezintă excreţia urinei sub 1500ml/24h R: a. d.

poziţie neutră b. eşecul . poziţie forţată d. poziţie pasivă c. 75. stres e. Pacientul poate avea următoarele poziţii în pat: a. lipsa cunoaşterii R: c. e. toate răspunsurile sunt corecte R: b. alterarea centrilor nervoşi b. izolarea c. piedici ale mişcării b. d. alterarea integrităţii aparatului locomotor c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . constituţia d. Surse de dificultate de ordin psihologic care determină imobilizarea sunt: a.izolarea d. 78. d. 76. dezvoltarea şi vârsta c.ca o reacţie de apărare a organismului c. dezechilibre aşa cum ar fi durerea R: a. 77.Teste grila absolventi 2009 a. determinată de afecţiunea de bază b. cultura b. poziţie activă e. d. c. tulburări de gândire d.ca o măsură terapeutică 18 . capacităţile fizice e. Poziţia forţată poate fi: a. c. b. cunoaşterea de sine e. Surse de dificultate de ordin fizic care determină imobilizare sunt: a. emoţiile R: b.

c. în timpul creşterii. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. nevoia de somn variază în funcţie de vârstă b. copilul. în timpul creşterii. nevoia de somn variază în funcţie de vârstă b. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare R: a. b. oboseala este o stare de hipersomnie continuă R: a.ca o măsură profilactică e. c. are nevoie de mai multe ore de somn c. e. funcţia veghe –somn este un proces sociologic e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare R: d. narcolepsia este necesitatea subită de somn d.Teste grila absolventi 2009 d. letargia poate dura ore. niciun răspuns nu este corect R: a.ani b. nevoia de somn variază în funcţie de vârstă b. b. are nevoie de mai multe ore de somn c.mai profundă c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 79. funcţia veghe –somn este un proces sociologic e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare R: a. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună e. copilul. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator d. funcţia veghe –somn este un proces sociologic e. c. are nevoie de mai multe ore de somn c. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator d. 19 .luni. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator d. b. copilul.zile. 81. 80. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. b. 82. d. în timpul creşterii. letargia este o hipersomnie.

vioiciune cu forţa musculară păstrată R: a. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraţii reci d. vârsta c. credinţa 20 . credinţa d. 87. narcolepsia este necesitatea subită de somn d.ani b. Care din afirmaţiile următoare referitoare la oboseală sunt adevărate? a. letargia este o hipersomnie. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a. 84. e. somnolenţă nocturnă e. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraţii reci d. pulsul este rar şi slab bătut c. emoţiile e. faţa este palidă şi exprimă tristeţe b. Care din următoarele afirmaţii sunt false? a. talia şi statura b. cultura R: a. pulsul este rar şi slab bătut c.mai profundă c. b. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună e. 85.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .zile. faţa este palidă şi exprimă tristeţe b. Care din afirmaţiile următoare referitoare la oboseală sunt false? a. e. c. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a. b. somnolenţă nocturnă e. vioiciune cu forţa musculară păstrată R: d.luni. letargia poate dura ore. 86.Teste grila absolventi 2009 83. oboseala este o stare de hipersomnie continuă R: d.

8 e. clima d. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului c. temperatura corpului este maximă dimineaţa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele 1823 R: c.8 e. 90. 88. 91. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a.1-37.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .1-37. temperatura încăperii nu influenţează temperatura corpului e. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC 21 . emoţiile c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale d. cresterea temperaturii corpului peste 38 grade se numeste subfebrilitate R: a. e. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. statutul social e. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c.b. munca R: a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare b. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b. d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale d. c. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36. 89. b. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a.2-38oC b.Teste grila absolventi 2009 b. b. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. temperatura corpului este maximă dimineaţa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele 1823 R: a. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c.

hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38.tahicardie.5oC R: a. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee. c. b. crustele sunt leziuni elementare secundare.sete. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor 22 . c. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b.oligurie etc. 95. 94. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific d. R: a. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. 93. vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi d. temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e.5oC c. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataţiei b. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38. frisoanele sunt contracţii musculare puternice d. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi b. intertrigo este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. c. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: a. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 40oC b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC e. 92. b.Teste grila absolventi 2009 c. b. adultul doarme 7-9 ore pe zi c. piloerecţia este creşterea temperaturii la nivel cutanat e. febra recurentă se întâlneşte după ora 20 R: a. datorate uscării unei serozităţi c. e.

din epiderm R: a.2-38oC b. b. escoriaţia este pierderea de substanţă superficială apărută în urma unui traumatism b. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. febra recurentă se întâlneşte după ora 20 R: d.Teste grila absolventi 2009 R: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare b. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37. temperatura încăperii nu influenţează temperatura corpului e. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37. c. b. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC c. 96. b. papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului d. hipotermia este scaderea temperaturii corpului sub 37 grade R: d. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului c. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d. ulceraţia este pierderea de substanţă rezultând dintr-un proces patologic c. 99. 97. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. 98. e. e. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC c. 23 . Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor e. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: a. c. superficiale.2-38oC b. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC e.

hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38. Care dintre afirmaţiile următoare sunt false? a.sete. d. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte b. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38.5oC R: c.Teste grila absolventi 2009 100. R: b. d. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee. subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 37. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor R: d. Care dintre afirmaţiile următoare sunt false? a. d 102. 104. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale c. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: b. temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e.2-38oC b. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 40oC b. frisoanele sunt contracţii musculare puternice d.oligurie etc. piloerecţia este creşterea temperaturii la nivel cutanat e. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? a. intertrigo este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataţiei b . Care dintre afirmaţiile următoare sunt false? a. datorate uscării unei serozităţi c. 103.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi d. febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC 24 .crustele sunt leziuni elementare secundare.tahicardie. adultul doarme 7-9 ore pe zi c. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi b. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi e. 101.5oC c. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific d. e. emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d.

febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d. Flambarea: a.aplică ingrijiri de confort e. papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. 107.anunţa medicul pentru orice modificare semnificativă R: a.este o metodă chimică b. d. adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: c. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .colaborează cu alţi specialişti din domeniul social c.colaboreaza cu alţi specialişti din sectorul sanitar e. La indicaţia medicului nursa: a. e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor e.aplică tratamente bolnavului d.schimbă calea de administrare dacă este cazul c. Nursa asistă pacientul din proprie iniţiativă în următoarele condiţii: a. escoriaţia este pierderea de substanţă superficială apărută în urma unui traumatism b. din epiderm R: d. superficiale. Care dintre afirmaţiile următoare sunt false? a.nici un răspuns nu este corect R: a.se realizează la 160 grade Celsius 25 . 106. ulceraţia este pierderea de substanţă rezultând dintr-un proces patologic c. e.observa evoluţia bolnavului b.pentru îngrijiri de confort b.Teste grila absolventi 2009 c. 108.constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pînă la înroşire d. 105. papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului d.este alături de indivizi d.este o metodă biologică c.

110. este o metodă mai puţin sigură b. 26 .Teste grila absolventi 2009 e. la 180 grade Celsius timp de 2 ore c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute d. alcoolul rectificat R: d. la 170 grade Celsius timp de 2 ore R: d. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaţă sub formă de pulbere: a. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare R: a. este o metodă sigură d.se realizează la 100 grade Celsius R: c. este o metodă chimică e. 109. este o metodă modernă R: a. este o metodă chimică e. 111. Fierberea : a. tinctura de iod c. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune b. este o metodă folosită frecvent ca mijloc de sterilizare c. 112. apa oxigenată b. la 160 grade Celsius timp de 3 ore e. la 100 grade Celsius timp de 4 ore b. este folosită în lipsa altor metode mai sigure c este o metodă nesigură d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . septozolul d. acidul boric e. Autoclavarea : a. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face: a.

stres 27 .anxietatea d.vârsta b. 114. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a.confortabil pentru odihna bolnavului c. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt: a.anxietate b.activitatea fizică b. 116.religia d.nici un răspuns nu este corect R: b.incomod pentru bolnav dar uşor de utilizat de către nursă d.Teste grila absolventi 2009 113.vârsta b. Surse de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .să fie construit din material lemnos uşor de incinerat b.statutul social R: a.comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă e. 115.religia e.emoţiile d.clima R: c.vârsta e.cultura c.emoţiile c.tensiunea arterială e. 117. Factorii sociologici care influenţează nevoia de a bea şi a mânca sunt: a.cultura c.activitatea fizică R: d.

9% soluţie izotonică d.situaţii de criză d.obstrucţii.stresul e. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a.tulburările de gândire R: a.sânge integral d. ştrangulări R: e.situaţiile de criză e.plasmă proaspătă congelată e. Următoarele soluţii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare: a. Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt: a.glucoză soluţie izotonică 5% c.plasmă prospăt congelată e.alimentaţia -cantitatea şi calitatea alimentelor c.Teste grila absolventi 2009 c. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a.religia b. tumori.lactat de sodiu 1. 120. 118. 121.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .soluţii de aminoacizi b.educaţia d.alterarea mucoasei respiratorii c.niciun răspuns 28 .niciun răspuns nu este corect R: b 119.soluţii cu lipide b.tote răspunsurile sunt corecte R: c.religia e.emulsiide lipide c.alterarea mucoasei intestinale b.anxietatea d.

sunt: a.culoare a.stresul R: b.religia b.este de 810-825 c. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi: c. culoare închisă în regim vegetarian deschisă în regim bogat în carne d. 122.diminuarea peristaltismului intestinal c.transparentă in cazul urinilor concentrate b.diminuarea peristaltismului R: a. 126. Oliguria: 29 Surse de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina . 125.temperatura mai mică sau mai mare nu modifică densitatea e.dezechilibrul metabolic d. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a.se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea b.toate răspunsurile sunt corecte R: a.niciun răspuns nu este corect R: d 123.stres b.Teste grila absolventi 2009 R: b.situaţie de criză e. 124.anomalii ale căilor urinare c.vârsta e.culoare deschisă in regim vegetarian e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Densitatea urinei: a.este de 80-120 la un regim mixt d.lipsa de informaţie d.

este o urină cu aspect de zaţ de cafea R: c.niciun răspuns nu este corect R: a.eliminarea urinii se face cu uşurinţă b. 130.toate răspunsurile sunt corecte R: b.este acelaşi lucru cu disuria b.este fiziologică c.este inversare raportului dintre numărul de micţiuni din timpul zilei cu cele din timpul nopţii e.reprezintă excreţia urinei sub 1000 ml/24h e. 127.emoţiile nu pot determina o creştere a temperaturii corporale 30 .este acelaşi lucru cu polachiuria d.apare în hemoragii uşoare b.este o urină limpede e.este senzaţia de micţiune foarte frecventă b.ingestia de proteine în special nu ridică temperatura corpului c.urina este colorată roşu d.reprezintă excreţia urinei sub 1500ml/24h R: b. Disuria: a. Care din următoarele afirmaţii este adevărată: a.apare în insuficienţă circulatorie cu formare de edeme c.este prezenţa sângelui în urină d. 129. 128.cantitatea de urină emisă este foarte mare c.eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităţii axilare b.este acelaşi lucru cu polakiuria d.apare în perioade de stres e. Hematuria macroscopică: a. Polakiuria: a.Teste grila absolventi 2009 a.

2-37oC b.hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38.5oC R: c.temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e.climatul umed şi cald nu determină creşterea temperaturii corporale c. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: a.în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului nu poate creşte b. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a.adolescentul doarme 8-9 ore pe zi e.vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi d. 134. febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 38-39oC e. 31 .temperatura încăperi nu influenţează temperatura corpului e.7-41oC c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .5oC c.febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d.Teste grila absolventi 2009 d.piloerecţia este creşterea temperaturii la nivel cutanat e.febra recurentă se întâlneşte după ora 20 R: c 132. 131.adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: b. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: a.emoţiile pot determina o creştere a temperaturii corporale d.subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 36.frisoanele sunt contracţii musculaturii netede d.nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi b.hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 40oC b.niciun răspuns nu este corect R: a.adultul doarme 7-9 ore pe zi c.hiperpirexia este menţinerea temperaturii corporale peste 38.febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 38.sindromul febril este o afecţiune infecţioasă R: a 133.

Următoarele afirmaţii sunt adevatate: a. superficiale. Pustula este: a.intertrigo este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . din epiderm R: c.papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului d. 138.pată congestivă datorată vasodilataţiei R: c 139.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor R: b.Teste grila absolventi 2009 135. localizat la suprafaţa firului de păr d.adultul doarme mai puţin de 6 ore pe zi R: a.febra moderată este menţinerea temperaturii corporale între 37-38oC c.eritemul este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului b.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităţii tegumentelor e.ulceraţia este acumularea de lichid în ţesuturi c. Intertrigo este: 32 .papula este un abces minuscul la suprafaţa tegumentului e. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: a.acumulare de lichid seros în ţesuturi c.febra ridicată este menţinerea temperaturii corporale între 39-40oC d.escoriaţia este pierderea de substanţă superficială apărută în urma unui traumatism b.abces minuscul la suprafaţa tegumentului.ridicătură circumscrisă şi solidă e. datorate uscării unei serozităţi c.acneea este o pată congestivă datorată vasodilataţiei d.dilatare permanentă a unui mic vas de sânge b. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: a. 136. 137.crustele sunt leziuni elementare secundare.subfebrilitatea este menţinerea temperaturii corporale între 36.2-37oC b.veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase.

niciun răspuns nu este corect R: c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .pată congestivă de la nivelul pielii e. apetit d.afecţiune a plexurilor venoase b. 143. foame b. Enzima glicolitica din sucul gastric: a. c. c. digera celuloza pana la maltoza d. apendiculara e. pleurala c. Aportul alimentar este guvernat de 3 senzatii: a. sediu retrosternal sau precordial b. se numeste amilaza c. e. sediu in hipocondrul drept c. digera amidonul pana la maltoza si glucoza b. anexiala R: a.infecţie specifică foliculului pilosebaceu b. satietate R: a. 144.pierdere de substanţă profundă în urma unui proces patologic c. 142. b. 141. desface dizaharidele in monozaharide e. Alopecia este: a. sucul gastric nu contine enzime glicolitice R: e. coronariana b. digestiva d. iradiere tipica spre umarul stang 33 . hipoglicemie c.micoză cutanată situată la nivelul plicilor d. Caracteristicile durerii coronariene sunt: a.pustulă determinată de un agent patogen e. Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine: a. hiperglicemie e.Teste grila absolventi 2009 a.leuco-melano-dermită de natură neuroendocrină c.niciun răspuns nu este corect R: c 140.lipsa parţială sau a părului d.

in timpul unui efort fizic c. de 16 ani (fetele) sau de 17 ani (baietii) R: c. c. poate fi paroxistica d. pacient constient si cu discernamant critic 34 . monitorizarea functiilor vitale b. parintii sau tutorii legali in cazul minorilor e. 145. paroxistic b. este calificativul cu care se noteaza activitatea desfasurata de catre nursa e. Interventiile nursing in cazul unui pacient cu durere precordiala se refera la: a. c. c. orienteaza nursa asupra metodelor de interventie c. este un instrument de evaluare a ingrijirilor specifice nursing d. e. d. se amelioreaza dupa adinistrarea de nitroglicerina sublingual R: a.Teste grila absolventi 2009 d. in repaus d. este comportamentul inadecvat al individului pentru satisfacerea unei nevoi R: a. in timpul zilei intotdeauna R: a. monitorizarea temperaturii c. casatorite. b. Au dreptul sa ia decizii personale cu privire la ingrijirea propriei sanatati persoanele: a. c. este o tulburare de absorbtie a lipidelor b. b. d. se numeste si indice de gravitate al dependentei b. monitorizarea ECG d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 148. 150. realizarea unui acces venos periferic e. e. d. poate fi prezenta in afectiuni cardiace e. poate fi un simptom al unei afectiuni respiratorii R: c. caracter constrictiv e. 146. e. 149. care au implinit 14 ani b. d. care au interdictie judecatoreasca c. Nivelul de dependenta: a. Dispneea: a. efectuarea unui test de efort imediat R: a. care au implinit 18 ani d. este o tulburare a digestiei c. Circumstantele de aparitie a durerii din sindromul coronarian pot fi: a. Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele persoane: a. nu au legatura cu activitatea fizica desfasurata e. 147.

154. fără nici o pregătire prealabilă a bolnavului sunt formate din gelatină cu glicerină sau glicerină cu stearină R: d. administrarea medicamentelor d. determină iritaţia mucoasei gastrice. b. e. c. reechilibrare electrolitică şi acido-bazică R: b. rudele de gradul 1 ale unui pacient inconstient rudele unui pacient in stare grava.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . soluţie antispastică R: b. garou c. c. se indică pentru a evita trecerea medicamentelor prin ficat. Abordul vascular este folosit de regulă pentru atingerea următoarelor obiective: a. tensiometru b. 155. Care din următoarele manevre aparţin tehnicii puncţiei venoase periferice ? 35 . e. d. R: a. d. ace de puncţie venoasă e. 153. R: a. e. inconstient rudele de gradul 1 ale unui pacient constient rudele de gradul 2 care insotesc un pacient fara discernamant critic. nu se indica la pacienţii cu intoleranţă gastrică. e. b. d. stetoscop d. este contraindicată la bolnavii cu tulburări de deglutiţie. b. Supozitoarele utilizate cu scop purgativ: au acţiune generală sunt cele cu efedrină. 152. e. 156. recoltarea de probe biologice c. reumplere volemică e. Accesul venos periferic se poate realiza la următoarele nivele: venele feţei dorsale ale mâinii vena medio-cefalică vena subclaviculară vena jugulară internă venele de la plica cotului R: a. Materialele necesare abordului venos periferic percutan sunt: a.Teste grila absolventi 2009 b. Administrarea medicamentelor pe cale rectală: ocoleşte sistemul venei porte. antibiotice au ca materie de bază untul de cacao se introduc în rect. 151. efectuarea masajului cardiac intern b.

cu densitate mică b. c. înmuiate în substanţă medicamentoasă lichidă c. al căror efect urmărit trebuie să se instaleze în decurs de 3-10 minute 36 . pneumotoraxul b. care provoacă lipoliza ţesutului adipos subcutanat R: b. reprezintă o formă de aplicare locală a unor medicamente lichide pe suprafaţa tegumentelor b. preferinţele pacientului e. b. extravazarea fluidului d. 157. 161. tamponul se poate utiliza de mai multe ori e. hemoragiile intratoracice prin lezarea arterei subclavie c. 160. scopul injecţiei c. experienţa asistentului medical b. d. Accidentele abordului venos periferic pot fi: a. perforaţia venei cu hematom la locul puncţiei e.Teste grila absolventi 2009 a. nici un răspuns corect R: b. care nu provoacă iritaţia ţesutului celular subcutanat c. d. 158. e. cu densitate mare b. se montează garoul se dezinfectează zona se abordează vena tangenţial avansând progresiv în profunzime pe traiectul venos se abordează vena în aval de focarele de fractură mandrenul odată scos. b. e. c. compatibilitatea ţesuturilor organismului cu substanţa injectată d. se poate introduce înapoi dacă este nevoie R: a. cu densitate mare d. se efectuează folosind tampoane de vată montate pe pense hemostatice. 159. uleioase e. se utilizează pentru dezinfecţia tegumentelor R: a. d. Se va alege calea intramusculară în cazul substanţelor: a. b. Badijonările: a. hiperosmolare d. c. flebita de cateter R: c. Se va alege calea subcutanată în cazul substanţelor: a. uşor resorbabile e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . tamponul se cufundă în borcanul cu medicament d. e. hiperosmolare c. Alegerea căii de administrare a injecţiilor depinde de: a.

seringile pot fi încărcate şi fără ac. medicamentul este o soluţie hipertonă d. se indică clismă medicamentoasă R: b. lipotimie sau şoc c. absorbţia este uşoară şi efectul se instalează rapic b. 166. pulberile injectabile se dizolvă în prealabil cu lichidul de dizolvare R: a. sunt de regulă iritante venos R: a. este necesară perfuzarea soluţiilor pentru reechilibrare volemică e. Avantajele administrării medicamentelor sub formă de injecţii sunt: a. e. 162. Indiferent de felul injecţiilor. se efectuează doar la bătrâni R: b. 163. dozajul nu este precis. se aşteaptă o acţiune promptă sau foarte rapidă a medicamentului c. d. Se va utiliza calea intravenoasă în cazurile în care: a. absorbţia fiind influenţată de starea tubului digestiv c. se găsesc în flacoane închise cu dopuri de cauciuc d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . necroza tegumentului d.Teste grila absolventi 2009 R: c. injectarea conţinutului seringilor poate fi efectuată timp de 48 de ore d. se aplica foarte frecvent b. medicamentele sunt distruse de enzimele intestinale d. b. se pot administra medicamente atunci când calea orală este contraindicată e. 165. aspectul caracteristic de coajă de portocală b. d. se găsesc introduse în fiole sterile de sticlă. se indică în cazurile de extremă urgenţă d. verificarea soluţiilor de injectat b. pot fi administrate şi pe cale orală e. 167. Injecţiile intradermice: a. 164. c. d. închise ermetic c. se aşteaptă un efect lent instalat b. dezinfectarea locului puncţiei e. pregătirea şi administrarea lor trebuie să respecte următoarele reguli: a. Incidentele şi accidentele întâlnite în cazul injecţiilor intradermice sunt: a. e. pot fi soluţii apoase. se indică mai ales la copii e. flebită 37 . uleioase sau suspensii b. se utilizează mai mult cu scop explorator c. d. introducând amboul direct în soluţie c. nici un răspuns corect R: a. Substanţele injectabile: a.

au scop explorator şi anesteziant b. pacientul trebuie aşezat în decubit dorsal c. produc la locul de puncţie aspectul de coajă de portocală e. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? a.5-1 ml b. se efectuează subcutanat R: c. fără a produce efecte toxice asupra organismului b. iodul e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . fără să apară efecte toxice c. bolnavul poate fi aşezat în poziţie şezând R: c. doza cea mai mare suportată de organism. e. calea de administrare d. 168. utilizează soluţii uleioase. nici un răspuns corect R: a. se utilizează ace scurte şi subţiri b. se efectuează cu seringi de 0. 172. Pentru injecţiile intramusculare: a. c. se efectuează pe faţa antero-internă a antebraţului d. d. se efectuează în regiuni cutanate bogate în foliculi piloşi c. 173. d. se utilizează seringi obişnuite d. c.Teste grila absolventi 2009 e. Injecţiile subcutanate: a. Acţiunea medicamentelor asupra organismului depinde de: a. pacientul poate fi aşezat în decubit lateral e. se efectuează cu ac hipotermic. periculoasă pentru organism d. de obicei d. doza utilizată pentru obţinerea efectului terapeutic dorit. ascuţit. se folosesc pentru a administra bismutul. cu tăietură lungă c. mercurul. structura lor chimică b. b. embolie R: b. starea generală a pacientului e. pot produce durere violentă la locul injecţiei R: b. doza care este acceptată de către pacient e. Injecţiile intradermice: a. cea mai mică doză care produce un efect R: a. doza care provoacă o reacţie toxică. e. aparatul este o mică farmacie care satisface situaţiile neprevăzute şi de urgenţă dintr-o secţie 38 . Doza terapeutică reprezintă: a. 169. 170. 171. doza administrată c.

prin mucoasa respiratorie d. d. nu este obligată să facă acest lucru e. c. c. hipertensivă d. după fiecare administrare injectabilă a medicamentelor b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . produce vasoconstricţie tegumentară c. Aplicaţiile terapeutice de frig: a. b. stimulantă b. prin clismă e. hipotensivă e. nici un răspuns corect R: a. c. e. antispastică c. la terminarea programului de lucru R: b. c. identificarea medicamentelor administrate b. schimbarea medicamentului prescris cu unul asemănător dacă nu este acceptat de bolnav c. e. sunt indicate în hipotermie R: b. d. 39 . 178. schimbarea căii de administrare atunci când asistenta consideră că este necesar R: d. 176. d. b. aparatul este o farmacie care satisface necesarul de medicamente dintr-o secţie aparatul este administrat de către asistenta şefă aparatul trebuie să fie plasat într-o cameră uscată aparatul trebuie să fie ferit de razele solare directe R: a. Asistenta medicală informează medicul în următoarele situaţii: a. c. pe cale bucală b. hipotermică R: a. 177. d. nerespectarea căilor de administrare c. Căldura are o acţiune: a. prelungirea intervalelor de administrare a medicamentelor atunci când asistenta crede că este necesar d. scade excitabilitatea nervilor periferici d. Introducerea medicamentelor în organism se poate face: a. creşte excitabilitatea nervilor periferici e. 175. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă reguli generale de administrare a medicamentelor? a. parenteral c. evitarea incompatibilităţilor de medicamente e. schimbarea dozajului unui medicament d. regenerează musculatura epuizată indiferent cât timp se aplică b.Teste grila absolventi 2009 b. 174.

antihipertensivele c. comprese e. e. Aplicarea frigului sub formă umedă se realizează prin: a. refuzul bolnavului b. se indică în tulburările uşoare de respiraţie şi de circulaţie d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . vărsături incoercibile R: a. împachetări d. decocturile d. b. diluate b. anestezicele generale b. calmantele. 184. sunt iritante pe mucoasa gastro-intestinală c. aerosoli R: c. sunt indicate în hipotermie R: b. comă d. purgativele d. favorizează cicatrizarea ulceraţiilor e. medicamentul se resoarbe pe cale digestivă e. excită peristaltismul intestinal d. medicamentele cu bază de gelatină c.Teste grila absolventi 2009 179. ceaiurile 40 . pungă cu gheaţă b. b. tincturile e. Împachetările reci: a. d. 182. medicamentul este iritant gastric c. 180. au efect stimulant şi reglator al circulaţiei c. administrate per os sunt: a. uleiul de ricin R: a. se pot administra şi la pacientul comatos R: c. lichidele amare sau cu gust dezagreabil. 181. antiastmaticele. Medicamentele cu efect local. c. ocolesc sistemul venei porte b. antibioticele. Se administrează per os sub formă de picături: a. Medicamentele cu efect general. administrate per os: a. c. 183. în caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 în 5 minute e. aparate răcitoare c. Contraindicaţiile administrării medicamentelor pe cale orală sunt: a. d. se aplică în stările febrile la pacienţii cu stare generală gravă b. apele minerale alcaline e. d.

Respectarea dozelor prescrise de către medic presupune: a. sub formă de comprimate. c. algocalmin şi no-spa căte 1 fiolă i. pentru a simplifica munca asistentei b.. nici un răspuns nu este corect R: a. anxietate.. diclofenac 1 supozitor i.m. 187.Teste grila absolventi 2009 R: a. per os d.O. b. d.. no-spa 1 fiolă i. no-spa 1 fiolă i. 189. verificarea dozelor notate în F. sub formă de capsule.m. 190.. per os b. 186. numărul de bolnavi din salon e. asistenta nu trebuie să verifice dozele e. pentru a inactiva anumite medicamente c. b. cu cele din condicile de predare şi cu adnotările asistentei de la vizită c.r. c. ampicilină 1 capsulă p. algocalmin 1 fiolă i..r.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .. diclofenac 1 supozitor i. Administraţi mai multe medicamente deodată prin amestecarea soluţiilor în acelaşi pahar: a. nu este întotdeauna obligatorie R: a. răspunde cu dificultate la întrebările puse de către asistentă. e. ţinând cont de incompatibilităţile de asociere la administrare d.. clorura de calciu şi codeina fosforică totdeauna într-un pahar gradat e. sub formă de supozitoare.o.o. pentru a modifica gustul acestora R: a. sub formă de capsule.. dispnee. 188. 185.m. solicitarea de lămuriri suplimentare de la medic. Orarul de administrare a medicamentelor trebuie să ţină cont de: a. c.m.. diclofenac 1 supozitor i. ampicilină 1 capsulă p. În ce ordine veţi administra medicamentele următoare la pacientul dumneavoastră? a. per os c. Nu doreşte să vorbească. d. după ce s-au deschis în prealabil şi s-a amestecat dizolvat pulberea cu apă fiartă şi răcită e. Diagnosticele nursing sunt: 41 . alimentaţia bolnavilor b. transpiraţii abundente. algocalmin 1 fiolă i. dozele prescrise vor fi verificate odată cu identificarea medicamentelor b.r. c.m. sub formă de soluţie. diclofenac 1 supozitor i. modul de reacţie al bolnavului şi de apariţia unor efecte secundare c. somnul bolnavului d.m.. intrarectal R: a. ampicilină 1 capsulă p. b. algocalmin şi no-spa câte 1 fiolă i.o.o. Cum se poate administra unui copil de 3 luni ampicilina? a. Bolnav de 46 de ani acuză durere retrosternală cu caracter constrictiv.r. înainte de administrarea dozei respective d. nu este importantă ordinea administrării lor R: a. ampicilină 1 capsulă p.

194. administraţi 1 cpr. d. îi administraţi oxigen. 193. Diagnosticele nursing ce se pot formula în cazul prezentat anterior sunt: a.Teste grila absolventi 2009 a. aplicarea intervenţiilor nursing b. Algocalmin) e. Procesul nursing cuprinde următoarele etape: a. culegerea datelor d. problemă de a respira cauzată de o afecţiune pulmonară şi manifestată prin tuse cu expectoraţie mucopurulentă b. 191. administraţi codeină pentru a inhiba tusea şi diazepam pentru a se putea odihni b. alcătuirea planului nursing e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . problemă de a avea o bună circlaţie cauzată de durerea toracică şi manifestată prin dispnee c. La orele 17 prezintă o temperatură de 39 de grade. efectuaţi manevre pentru mobilizarea secreţiilor traheo-bronşice c. realizaţi un acces venos. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmează să se administreze R: a. d. îi explicaţi faptul că trebuie să stea liniştit şi îi administraţi oxigen b. stabilirea diagnosticelor medicale c. e. aşezati pacientul în decubit lateral stânga. Culegerea datelor: 42 . aşezaţi pacientul în poziţie şezând. nu se poate odihni. e. cu expectoraţie muco-purulentă redusă. problemă de a dormi şi a se odihni dată de tuse şi manifestată prin imposibilitatea de a se odihni R: c. transpiraţii abundente d. informaţi medicul despre această situaţie R: b. administraţi expectorante d. Copil de 12 ani tuşeşte frecvent. aşezaţi bolnavul în poziţie şezând. Ce îngrijiri nursing aplicaţi? a. problemă de a respira şi a avea o bună circulaţie cauzată de un infarct miocardic şi manifestată prin durere retrosternală. problemă de a-şi menţine temperatura corpului constantă cauzată de boala pulmonară şi manifestată prin febră e. În cazul de mai sus veţi proceda în modul următor: a. De diezepam şi după ce se linişteşte bolnavul îi efectuaţi o ECG d. problemă de a dormi dată de tuse şi manifestată prin tuse cu expectoraţie muco-purulentă c. problemă de a elimina cauzată de o afecţiune traheo-bronşică şi manifestată prin tuse cu expectoraţie muco-purulentă d. administraţi antitermice (Paracetamol. c. Sublingual c. problemă de a comunica dată de anxietate şi manifestată prin faptul că nu vorbeşte e. 195. problemă de eliminare dată de boală şi manifestată prin durere R: c. 192. îi administraţi oxigen şi nitroglicerină 1 cpr. efectuaţi ECG şi anunţaţi medicul e. administraţi antialgic (Piafen) R: d. dispnee. problemă de a dormi şi a se odihni dată de agitaţie şi manifestată prin anxietate b.

nu sunt importante decât atunci când pacientul este grav e. d. se pot afla doar de la aparţinători R: a. CNP-ul şi domiciliul acestuia e. nu sunt importante în stabilirea diagnosticelor nursing d. 196. adeverinţa de salariat R: a. diagnosticul nursing e stabilit de nursă. buletinul sau cartea de identitate b. sunt semnificative doar dacă pacientul este grav c. certificatul de naştere d. nici unul dintre răspunsuri nu este corect R: b. diagnosticele nursing pot fi mai multe d. 200. Antecedentele heredo-colaterale: a. nursa nu poate interveni asupra dificultăţilor cu caracter independent d. 199. b. Antecedentele personale patologice: a. iar cel medical de către medic b. Sursele de dificultate ale dependenţei au următoarele caracteristici: a. nu se pot obţine decât de la pacient d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 a. 198. sunt totdeauna legate de boala actuală R: d. d. carnetul de asigurat c. Diferenţele existente între diagnosticul nursing şi diagnosticul medical sunt: a. sunt semnificative pentru un pacient vârstnic b. reprezintă afecţiunile de care a suferit pacientul până in prezent e. reprezintă afecţiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului c. nursa nu poate interveni asupra sursei de dificultate c. reprezintă cauza dependenţei b. reprezintă prima etapă în cadrul procesului nursing se realizează efectuând anamneza bolnavului cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing se realizează întrebând medicul ce s-a întâmplat cu pacientul respectiv reprezintă ultima etapă a procesului nursing R:a. diagnosticul nursing este unul de îngrijire. c. b. diagnosticul nursing este specific unui pacient e. e. Identificarea pacientului se poate realiza cu: a. se obţin din anamneza pacientului b. factorii de ordin fizic sunt obstacole intrinseci organismului e. 197. orice document în care sunt consemnate numele şi prenumele pacientului. obstacolele de natură intrinsecă aparţin individului însăşi 43 . iar cel medical de boală c.

sub triunghiul Scarpa e. membrii familiei sunt informaţi despre starea copilului R: a. regiunea supero-externă a muşchilor fesieri b. Caracteristicile respiraţiei în diagnosticul de alterare a temperaturii la copil sunt: a. deasupra triunghiului Scarpa R: a. tratând copilul la domiciliu d. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară este: a. se referă la percepţia stării de sănătate e. 206. c. nu sunt necesare informaţii privind copiii e. se referă la dezvoltarea corespunzătoare vârstei R: e. nu interesează condiţiile de locuit c. încercaţi să obţineţi încrederea membrilor familiei b. d. În procesul nursing adresat copilului: a. include şi situaţia financiară R: c. ritm regulat b. stabilind legătura cu copilul şi familia acestuia c. nu include examinarea sistemelor şi aparatelor d. musculatura anterioară a coapsei. se realizează prin obţinerea încrederii membrilor familiei b. muşchii laterali ai coapsei. 201. internând copilul în spital b. nu este nevoie să se discute cu copilul e. c. 202. procesul nursing nu se adresează membrilor familiei d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . în porţiunea mijlocie d. nu se complimentează copilul R: b. trebuie să cuprindă problemele actuale de sănătate ale copilului d. membrii familiei nu sunt acceptaţi în preajma copiilor c. 203. trebuie să descrie stilul de viaţă al părinţilor b. regiunea infero-externă a muşchilor fesieri c. 205. Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului: a. folosirea muşchilor accesori 44 . e. 204. respiraţie Cheyne-Stockes d. musculatura anterioară a coapsei.Teste grila absolventi 2009 R: a. se realizează folosind un limbaj simplu e. trebuie să identifice factorii de stres din familie c. Menţinerea sănătăţii copilului în condiţii optime se realizează: a. dispnee absentă c. Diagnosticul nursing pentru perioada copilăriei: a.

aspectul tegumentului c. pentru vârstă mare este risc mare d. boli renale b. 209. între vârstă şi risc există un raport direct proporţional e. 211. Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include: a. pentru vârstă mică este risc mare b. absenţa tulburărilor metabolice R: a. greutatea cu 10% mai mare decât la internare e. respiraţiile rapide d. Termoreglarea ineficientă la copil se poate asocia cu: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . lichide cu aport caloric crescut e. vârsta copilului 45 . nu sunt modificări respiratorii R: d. boli hematologice R: b. intoxicaţii medicamentoase c. 207. Vârsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are următorul aspect: a. boli autoimune e. La copil în caz de febră se administrează: a. nu există relaţie între vârstă şi risc R: a. istoricul bolii prezente b. vârstă mare e. alimente solide c. Cea mai bună metodă de apreciere a hidratării pentru copii şi adolescenţi este: a. densitatea urinei d.Teste grila absolventi 2009 e. 208. apetitul R: c. 210. activitatea lentă c. prematuritatea b. alimente bogate în lipide b. 212. lichide simple R: d. boli osoase d. agitaţia b. apă cu sare d. Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt: a. pentru vârstă mică este risc mic c.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c. temperatura se verifică de 2 ori pe zi e. b. b. condiţii patologice ce duc la deshidratare d. d. d. persistenţa pliului cutanat e. oferiţi copilului alimentele fierte şi pasate d. cântăriţi copilul în fiecare dimineaţă. la solicitarea medicului R: b. oliguria d. frecvenţa respiraţiilor d. d. contactul cu boli infecţioase e. frecvenţa şi ritmul cardiac b. 213. Pentru evaluarea eficienţei intervenţiei nursing în caz de febră la copil se monitorizează: a. fontanela deprimată c. 215. Pentru a evalua creşterea ponderală la copilul cu tulburări de nutriţie: a. 214. diagnosticul medical b. 218. fontanela bombată b. numai la nevoie d. c. e. diagnosticul actual d. Semnele vitale monitorizate în procesul nursing la copil sunt evaluate: a. c. 216. înainte de mese R: e.Teste grila absolventi 2009 c. diagnosticul potenţial e. d. Caracteristicile diagnosticului nursing: 46 . calculaţi necesarul energetic b. diagnosticul posibil R: c. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie c. Semnele de deshidratare la sugar sunt: a. mucoase umede R: b. Tipurile de diagnostic nursing sunt: a. diagnosticul de boală c. apetitul R: a. la interval de 12 ore b. nici un răspuns corect R: a. tensiunea arterială c. 217. nivelul de conştienţă e. măsuraţi diureza copilului în fiecare dimineaţă c. copilului de 4 luni I se oferă alimente solide înainte de biberon e.

b. soluţia Ringer c. d. 223. stabilirea criteriilor de evaluare b. Căile de hidratare a organismului sunt: a. enunţarea diagnosticelor nursing c. intradermică c. c. aplicarea intervenţiilor e. c. d.Teste grila absolventi 2009 a. nici un răspuns corect R: a. pneumotorax c. Planificarea intervenţiilor nursing cuprinde: a. este specific unui pacient nu ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate orientează medicul către diagnosticul medical face dificilă comunicarea asistentei cu ceilalţi membri ai echipei de sănătate este greoi şi imprecis R: a. e. evaluarea atingewrii obiectivelor c. hemoliză intravasculară e. Dextranul 70 d. B. b. perfuzia endovenoasă d. stabilirea obiectivelor b. Accidentele transfuzionale şi posttransfuzionale sunt: a. Evaluarea intervenţiilor nursing cuprinde: a. Soluţiile cristaloide utilizate pentru hidratarea şi mineralizarea organismului sunt: a. b. d. identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor d. Plasma uscată R: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . alegerea strategiilor e. nici un răspuns corect R: a. Dextranul 40 e. 220. A. orală b. 221. culegerea şi interpretarea datelor R: a. c. b. c. incompatibilitate de grup O. inhalatorie e. soluţia izotonă de NaCl b. 222. stabilirea priorităţilor d. 219. tamponadă cardiacă d. toate căile de administrare a medicamentelor sunt şi căi de hidratare şi mineralizare a organismului R: a. 47 .

stabileşte o legătură între cavitatea peritoneală şi un organ cavitar intraabdominal e. se contraindică la bolnavii cu ascită d. Puncţia pericardică: a. izolează locul puncţiei cu un câmp steril c. este legătura stabilită printr-un ac de puncţie între cavitatea peritoneală şi exterior d. Dextranul 70 d. e. 228. are scop explorator c. colaps b. hipertensiune arterială c. c. este o metodă de tratament în ascitele masive c. poate determina pneumotorax R: a. reprezintă pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală c. are scop evacuator d. soluţia hipertonă de glucoză b. Soluţia de bicarbonat de sodiu 1. şoc anafilactic 48 . hipertensiune arterială e. Toracocenteza: a. recoltează probe sterile de laborator e. hemoragie internă d. 227. reevaluează pacientul din 20 în 20 de minute R: b. Paracenteza: a. b. 225. soluţia Ringer c. efectuează o mică incizie prin piele cu bisturiul d. stabileşte o legătură între cavitatea pericardică şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncţie e. înseamnă pătrunderea cu un ac în cavităţile cordului b. Soluţiile coloide utilizate pentru reechilibrarea volemică sunt: a.Teste grila absolventi 2009 224. In timpul puncţiei peritoneale.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 226. 229. este pătrunderea cu un ac în cavitatea pericardică e. asistenta are următorul rol: a. stabileşte legătura între cavitatea pericardică şi atriul drept R: d.4% e. Serul fiziologic R: c. se numeşte şi puncţie peritoneală b. este stabilirea unei legături cavitatea pleurală şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncţie b. b. este pătrunderea cu un ac de puncţie într-un organ cavitar intraabdominal R: a. d. Accidentele paracentezei sunt: a. pătrunde cu trocarul în caitatea peritoneală b.

comune tuturor sondelor. pătrunderea sondei în stomac R: a.Teste grila absolventi 2009 R: a. Ingrijirea bolnavului după puncţia peritoneală constă în: a. astfel: a. 234. se efectuează pentru a opri o hemoragie digestivă superioară R: b. 232. suprafaţa sondelor trebuie să fie perfect netedă d. pătrunderea sondei în calea aeriană b. materialul in care este confecţionat trebuie să fie moale e. Tubajul duodenal: a. la bolnavii conştienţi d. suprafaţa sondelor trebuie să prezinte asperităţi R: c. Sondajul vezical: a. Spălătura gastrică pe sonda nazogastrică se poate efectua: a. Accidentele care pot surveni în cazul spălăturii gastrice sunt: a. este indicat în retenţia acută de urină b. perforaţia intestinului subţire c. 230. se efectuează cu scopul de a realiza spălătură gastrică e. se execută pentru a decomprima distensia gastrică d. la bolnavii comatoşi b. c. după asigurarea căilor respiratorii c. Independent de felul şi natura instrumentelor. vârful sondelor trebuie să fie ascuţit pentru a putea să pătrundă uşor b. la bolnavii comatoşi. c. plimbarea bolnavului prin salon în primele 30 de minute după puncţie e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave R: b. se poate efectua cu o sondă nazogastrică b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . administrarea de antialgice R: a 231. la bolnavii cu fractură de bază de craniu e. 235. pneumotorax d. reprezintă introducerea sondei vezicale în uretră 49 . sondele nu se sterilizează deoarece se deteriorează c. aşezarea în poziţie şezând d. tamponadă cardiacă e. permite o apreciere a funcţiei căilor biliare extrahepatice c. 233. aşezarea în poziţie de decubit ventral c. ele trebuie să corespundă unor criterii generale. monitorizarea permanentă a bolnavului b.

accesul la medicamente b. clima c. b. 239. conştientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri şi alcool e. Factorii de risc în apariţia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor în perioada adolescenţei sunt: a. formarea organelor genitale interne şi externe d. efortul fizic e. formarea gonadei c. autoevaluare adecvată R: a. b.Teste grila absolventi 2009 c. libertatea şi independenţa excesivă a adolescentului. factorii emoţionali b. d 240. se efectuează cu bolnavul în decubit lateral stâng d. capacitatea familiei de a recunoaşte şi a ajuta adolescentul la nevoie d. Etapele sexualizării sunt: a. nu necesită măsuri riguroase de asepsie e. Factorii care favorizează apariţia unui conflict între adolescent şi părinţi sunt: a. c. structuralizarea sexului genetic b. b. politraumatism b. incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul b. factorii socio-economici d. comunicare eficientă între familie şi adolescent c. traumatism cranio-cerebral sever d. absenţa stresului financiar e. c. încrederea de a fi invulnerabil c. nici un răspuns corect R: a. c. acordată de către familie d. Diagnosticele medicale asociate întâlnite la adolescent datorită încrederii de a fi invulnerabilpot fi: a. c. capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul R: a. 238. este contraindicat la femeia gravidă R: a. d. 237. fractură de coloană vertebrală cervicală e. 50 . 236. sexualizarea neuro-comportamentală e. alimentaţia R: b. nici una dintre ele nu reprezintă etape ale sexualizării R: a. intoxicaţie acută etanolică c. Factorii implicaţi în variabilitatea în timp a apariţiei pubertăţii sunt: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

factorii socio-economici b. spiritul analitic d. nici un răspuns corect R: a. 245. igiena fizică c. modificarea timbrului vocii e.Teste grila absolventi 2009 241. tenacitatea d. Pubertatea masculină se caracterizează prin: a. intuiţia c. fantezia b. b. cromozomii de sex c. d. afectivitatea e. igiena mentală d. paniculul adipos slab reprezentat e. Pubertatea feminină se caracterizează prin: a. 242. d. creativitatea R: c. Modificările psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt: a. scăderea secreţiei de FSH şi LH b. diametrul biacromial devine mai mic decât diametrul bitrohanterian R: c. 243. scăderea secreţiei de testosteron c. toracele este bine dezvoltat 51 . efortul fizic R: b. hormonii sexualizanţi d. c. igiena şcolară e. catifelate.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . se dezvoltă foarte mult sistemul muscular c. igiena alimentaţiei b. d. educaţia e. voinţa c. tegumentele sunt subţiri. d. 244. Factorii determinanţi ai sexualizării sunt: a. creativitatea b. voinţa e. dezvoltarea sânilor b. 246. testicolul devine organ producător de hormoni masculinizanţi şi de spermatozoizi maturi d. tenacitatea R: a. c. Modificările psiho-comportamentale specifice băieţilor la adolescenţă sunt: a. Igiena pubertăţii presupune: a. moi d.

Hematuria se întâlneşte în: a. vărsătură cu aspect fecaloid – ocluzie intestinală d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 248. lipsa preocupării faţă de sine c. dismenoree – cantitate crescută de sânge menstrual e. hipermenoree – cantitate crescută de sânge menstrual c. între 18 şi 20 de ani c. 249. Identificaţi asocierea corectă: a. diabetul insipid b. 251. amenoree – dureri menstruale b. între 20 şi 22 ani d. tumorile vezicale c. vărsătură bilioasă – ulcer gastric b. c. menoragii – menstruaţii prelungite R: b. Maturitatea deplină biologică pentru fete este: a. sarcina extrauterină e. mulţumire faţă de noul aspect somatic d. afectivitate mobilă b. administrează medicaţie antialgică b. după 30 de ani 52 . tuberculoza renală R: b. oligomenoree – menstruaţii care survin la intervale mai mici de 28 de zile d. între 16 şi 18 ani b. 250. labilitate psihică şi vegetativă e. Identificaţi asocierea corectă: a. aplică local comprese reci e. În caz de glob vezical nursa intervine astfel: a. 247. administrează antispastice d. 252.Teste grila absolventi 2009 R: a. e. e. vărsătură sanguinolentă – TBC pulmonar e. c. vărsătură cu sânge – boală hemoroidală c. Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin: a. aplică local comprese calde R: e. gândire puerilă R: a. e. administrează antibiotice c. d. vărsătură în “zaţ de cafea” – ulcer hemoragic R: c. cistita hemoragică d.

genetice b.Teste grila absolventi 2009 e. sexul genetic. 258. între 16 şi 18 ani b. neuro-hormnale c. b. nici un răspuns corect R: a. b. conflictul decizional datorat activităţii sexuale b. apare de regulă la vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani d. între 18 şi 20 ani c. maturarea gonadelor R: b. Pubertatea normală: a. d. Maturitatea deplină biologică pentru băieţi este: a. între 20 şi 22 ani d. b. între 14 şi 16 ani R: b. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului e. sexul gonadic b. diferenţierea sexuală a sistemului nervos d. experienţa personală d. Motivaţia sexuală este determinată de condiţii: a. sexul gonadic b. 253. după 40 ani R: c 254. 256. Etapa embrio-fetală a procesului de sexualizare determină: a. e. apare la vârsta de 10-16 ani în mod normal c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . intoleranţa la activitate dată de procesul de îmbătrânire e. izolarea socială dată de resursele personale inadecvate d. se edifică în 10 ani e. c. 255. după 30 ani e. conflictul decizional datorat folosirii drogurilor c. diferenţierea sexuală a sistemului endocrin 53 . Etapa genetică a procesului de sexualizare determină : a. accidentele datorate încrederii de a fi invulnerabil R: a. este etapa de tranziţie dintre copilărie şi adult b. Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescenţei sunt: a. 257. mediul socio-cultural e. se edifică în 15 ani R: a. cromozomial c.

maturarea sistemului nervos b. durerea toracică c. maturarea gonadelor c. diferenţierea sexuală a sistemului endocrin e.Teste grila absolventi 2009 c. este situaţia în care un părinte nu poate îngriji adecvat copilul cu nevoi speciale c. maturarea gonadelor R: a 260. 259. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului R: a 261. Manifestările patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt: 54 . Etapa pubertară a procesului de sexualizare determină: a. sexul genetic d. 262. este un diagnostic nursing b. Etapa perinatală a procesului de sexualizare determină: a. 264. este căderea abilităţii copilului de a-şi folosi timpul în avantajul său d. discordanţa dintre sexul genetic şi gonadic e. acţiunea hormonilor sexuali asupra organismului d. c. ignoranţa d. Maturizarea sexuală pubertară constă în: a. Comportamentul inadecvat al familiei faţă de copilul cu afecţiune trenantă: a. sindromul de “burn-out” e. acţiunea hormonilor sexuali asopra organismului d. sexul genetic e. dificultatea de a învăţa R: c. b. înseamnă percepţia negativă a propriei persoane de către copil e. maturarea sexuală pubertară b. sexul genetic e. apariţia caracterelor sexuale secundare specifice d. sexul gonadic c. Manifestările patologice ale nevoii de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea sunt: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 263. diferenţierea sexuală a sistemului nervos b. se manifestă prin teamă datorată necunoaşterii R: a. sexul gonadic c. dispneea b. maturarea gonadelor R: a. diferenţierea sexuală a sistemului nervos R: b. e.

este considerată un “vehicul al gândirii” d. un sentiment de frustrare datorat percepţiei negative a propriului corp c. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale c. o manifestare patologică a nevoii de a dormi şi a se odihni b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Comunicarea non-verbală: a. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale c. 269. este considerată un “vehicul al gândirii” d. poate fi considerată “limbajul corpului” b.Teste grila absolventi 2009 a. incapacitatea de a lua decizii R: a. d. devalorizarea sentimentul de eşec ignoranţa atacul de panică suprasolicitare intelectuală R: a. depresia e. 265. 267. Pierderea imaginii de sine reprezintă: a. se exprimă prin gestică şi mimică R: a. 266. sentimentul de frustrare e. e. dificultatea de a se realiza R: b. percepţia negativă a propriului corp d. b. 268. neputinţa c. Pierderea stimei de sine se defineşte ca fiind: a. Comunicarea verbală: a. b. sentimentul de inferioritate c. e. un sentiment de inferioritate e. dispneea R: c. b. d. se exprimă prin scris e. se exprimă prin scris e. dificultatea de a se realiza b. d. Manifestările patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt: a. e. 55 . un sentiment de devalorizare b. anxietate d. se exprimă prin gestică şi mimică R: c. poate fi considerată “limbajul corpului” b. o stare depresivă d. c.

emoţiile b. se caracterizează printr-o stare de veghe prelungită d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . vârsta c. c. cicatricea R: b. este caracteristică vârstnicului c. 275.Teste grila absolventi 2009 270. c. afecţiunile cardio-vasculare R: b. 273. Leziunile elementare prin lipsă de substanţă sunt: a. 271. constă în adormire cu dificultate R: c. constă în adormire cu dificultate 56 . se caracterizează prin somn agitat. 272. superficial d. amputaţiile e. nici un răspuns corect R: a. ulceraţia d. lipsa de comunicare c. Insomnia post-dormiţională: a. d. superficial e. nivelul de educaţie d. Insomnia pre-dormiţională: a. pierderea imaginii de sine d. e. pierderea stimei de sine b. ragada c. 274. este caracteristică vârstnicului c. leziunile traumatice d. Cele mai frecvente cauze care determină dezinteres pentru ţinuta vestimentară sunt: a. este caracteristică adolescentului b. este caracteristică adolescentului b. tulburările de comportament c. scuamele b. emoţiile b. se caracterizeză printr-o stare de veghe prelungităse caracterizează prin somn agitat. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a fi curat sunt: a. Cele mai frecvente cauze care pot genera dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a. obstacolele pentru mişcare R: c. sfacelul e. b. etilismul cronic e. c. condiţiile socio-economice e. d. d.

aşează pacientul în poziţie adecvată situaţiilor de urgenţă c. c. pavorul nocturn R: b. narcolepsia b.Teste grila absolventi 2009 R: b. supravegherea permnentă a bolnavului e. d. Intervenţiile nursing în caz de postură inadecvată sunt: a. somnul paradoxal e. d. 277. 278. somnul lent c. b. administrarea de tranchilizante d. d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 280. accese de somn diurn d. necesitate subită de somn e. mişcarea de răsucire a palmelor în jos c. efectuează exerciţii pasive c. Intervenţiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt: a. peste 12 ore de somn la copil c. aşează pacientul în poziţie şezând b. Intervenţiile nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt: a. cănd este necesar R: b. o mişcare de flexie a antebraţului pe braţ b. 276. prevenirea escarerelor d. efectuează mişcări pasive ale segmentelor interesate e. 281. tratamentul escarelor c. o mişcare de lateralitate 57 . nici un răspuns corect R: a. suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilr. d. mişcarea de răsucire a palmelor în sus d. Somnul are două perioade distincte: a. Hipersomnia reprezinttă: a. letargia d. suplinirea pacientului în satisfacerea nevoilor R: d. învaţă pacientul să utilizeze diferite aparate de susţinere b. profilaxia escarelor b. peste 10 ore de somn la adult b. c. nursa nu poate interveni R: b. aplică constrângeri fizice pacientului d. profilaxia escarelor e. 279. e. Pronaţia reprezintă: a.

efectuează lucru mecanic e. conducţie d. este o proprietate a muşchiului neted visceral R: b. o tulburare hidro-electrolitică c. se îndepărtează flictenele d. absenţa sudoraţiei în ambianţă caldă d. se masează zonele degerate e. radiaţie b. creşterea tonusului musculaturii netede R: a. 284. 282. c. Conducţia se referă la: a. o mişcare în plan sagital R: b. 287. şocul caloric b. sincopa de căldură R: c. e. o formă particulară de insolaţie e. transferul de căldură din aproape în aproape c. Intervenţiile nursing în caz de degerătură sunt: a. 286. Anhidroza se defineşte ca fiind: a. este contracţia izometrică permanentă a muşchilor antigravitaţionali b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . transferul de căldură prin contact b. creşterea tonusului musculaturii striate e. frison c. se încălzeşte bine aria degerată c. este proprietatea muşchiului de a se contracta d. Termogeneza se realizează prin: a. se administrează treptat băuturi calde şi dulci R: a. convecţie b. Termoliza se realizează prin: a. gradul de încălzire al corpului R: a. Tonusul muscular: a. se aşează pacientul într-un loc cald b. o proprietate fundamentală a muşchiului cu inervaţie păstrată c. 283. 285. pierderea de căldură prin iradiere d. termogeneză e. apariţia frisonului 58 .Teste grila absolventi 2009 e.

d. sindromul nefrotic R: a.Teste grila absolventi 2009 c. modificările de culoare ale scaunului c. incontinenţa de materii fecale d. c. transpiraţie în cantitate redusă b. constipaţia e. vărsături repetate c. tenesmele rectale R: c. Vomica reprezintă: a. micţiuni frecvente şi reduse cantitativ c. 288. sindromul diareic b. 293. insuficienţa renală cronică d. metodă de investigare a activităţii cordului R: b. senzaţie de greaţă e. eliminarea de secreţii traheo-bronşice în cantitate mare d. 291. Diaforeza reprezintă: a. eliminarea de secreţii gastrice în cantitate redusă b. absenţa transpiraţiei d. activitate musculară voluntară e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . transpiraţie în cantitate mare c. insuficienţa renală acută c. Hipostenuria se întâlneşte în: a. eliminarea urinei cu dificultate şi durere d. Tulburările defecaţiei sunt reprezentate de: a. Polakiuria reprezintă: a. 290. diabetul zaharat b. 289. glomerulonefrită e. Situaţiile patologice asociate cu incontinenţa de urină sunt: 59 . lipsa de control a sfincterelor vezicale R: b. hemoragie vaginală e. 292. micţiuni predominant nocturne e. reflux gastro-esofagian R: c. conducţie R: b. iradiere d. e. micţiuni rare şi reduse cantitativ b.

se administrează sedative d. c. reprezintă pierderea involuntară de urină noaptea b. Enurezisul: a. se monitorizeză funcţiile vitale R: d. se poate însoţi de graţă şi vărsături d. 294. o undă pulsatilă lentă b. puls uşor depresibil e. e. c. 297. se poate efectua testul de effort R: a. apare la sfârşitul crizei de epilepsie d. poate fi declanşată de efortul fizic e. se monitorizeză permanent funcţiile vitale c. b. b. se întâlneşte în insuficienţa renală acută e. se asigură o alimentaţie bogată în proteine e. o undă pulsatilă rapidă c. se aşează în decubit dorsal e. Durerea coronariană: a. Pulsul celer se caracterizează prin: a. nici un răspuns corect R: a. înseamnă retenţie acută de urină R: b. d. se administrează hemisuccinat de hidrocortizon i. puls amplu R: b. c. Intervenţiile nursing la pacientul cu sincopă sunt: a. se administreză calciu d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . poate iradia în mandibulă c. 296. La pacientul dispneic: a.Teste grila absolventi 2009 a. puls greu depresibil d. reprezintă pierderea involuntară de urină. 60 . glomerulonefrita acută spina bifida tulburări psihice grave diabetul zaharat hipertiroidia R: b. 295. are caracter constrictiv b. se aşează în poziţie şezând b.v. peste vârsta de 3 ani c. se administrează oxigen b. e. b. 298.

Nicuşor Dragomir 1. se datorează unei pleurezii asociate 2. este un mijloc de oxigenare a pacientului d. dr. sputa este frecvent purulentă şi în cantitate mai mare de 100 ml d.buhăit 61 . Hipocratismul digital poate să apară în următoarele afecţiuni: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . endocardita infecţioasă 3. bronşita cronică cu poliglobulie secundară b. dispnee. masca facială b. Adjuvanţii căilor aeriene sunt: a. există tuse şi expectoraţie cel puţin 2 ani consecutiv c.Teste grila absolventi 2009 299. cel puţin 3 luni pe an b. este o metodă de intubare orotraheală R: b. DISCIPLINA: MEDICINĂ INTERNĂ . permite aspiraţia secreţiilor c.NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ Autori: Şef lucr. d. tusea şi expectoraţia apar în majoritatea zilelor. Dr. Pipa orofaringiană: a. d. Asist. ca simptom principal b. Bronhopneumopatia cronică obstructivă ( BPCO ) cu predominenţa bronşitei cronice se caracterizează prin: a. calea orofaringiană c. se datorează hipersecreţiei de mucus e. sonda nazofaringiană e. intubaţia orotraheală R: b. se utilizează la pacientul conştient b. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tusea şi expectoraţia din bronşita cronică sunt corecte ? a. este un adjuvant al căilor aeriene e. 300. tripla manevră Saffar d. aspect cianotic. traheobronşita acută c. astmul bronşic alergic d. univ. Nicoleta Dragomir. cancerul bronhopulmonar e.

praful de casă b. tusea productivă purulentă c. prima măsură pe care trebuie să o aplice nursa este: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os e. anxietatea d. expunerea profesională îndelungată la azbest d. macrofagele alveolare confirmă originea bronşică c. La pacientul cu insuficienţă respiratorie acută. Alegeţi argumentele anamnestice în favoarea diagnosticului de astm bronşic alergic la acarieni: a. hipoxemie cu hipercapnie 4. reapariţia accesului de astm bronşic în cursul expunerii la praf de casă 8. hemoptizia c. alergatul c. corticosteroizi administraţi intravenos d. stress emoţional acut d. bronhoreea purulentă b. în cancerele pulmonare periferice 5. spiralele Curshmann şi cristalele Charchot-Leyden pot să apară în spută în caz de astm bronşic alergic e. Care din următorii factori pot declanşa accesul de astm bronşic ? a. abuz de simpatomimetice administrate inhalator b. administrarea de oxigen 62 . suprimarea bruscă a corticoterapiei c.Teste grila absolventi 2009 c. durerea toracică 6. dispneea expiratorie paroxistică 9. tusea seacă d. poliglobulie e. antecedente familiale de astm bronşic alergic la praful de casă b. Care din următoarele situaţii se asociază cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ? a. sughiţul e. cotrimoxazol (biseptol) e. expunerea profesională la uraniu (mineri) e. Manifestarea de dependenţă cea mai frecventă în bronşiectazie este: a. peste 20 ani) b. Manifestarea de dependenţă principală în criza de astm bronşic este: a. accesul de astm bronşic nu apare după un efort fizic mediu e. celulele neoplazice pot fi absente în spută. sedentarismul 11. eozinofilele nu apar în spută în caz de bronşită cronică d. hiposensibilizarea specifică 10. recrudescenţa simptomelor în sezoanele polenice c. fumatul pasiv 7. tusea productivă mucoasă e. tusea seacă b. convieţuirea cu un mare fumător (peste 20 de ani) c. infecţii respiratorii frecvente d. creşterea frecvenţei acceselor de astm bronşic în perioadele reci d. Care din următoarele afirmaţii sunt reale referitor la examenul sputei ? a. fumatul (peste 20 tigarete/zi. fibrele elastice nu apar în spută în caz de abces pulmonar b. Care din următoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate în declanşarea la adult a unui acces sever de astm bronşic (stare de rău astmatic) ? a.

edemul pulmonar acut cardiogen d. testul negativ la tuberculină exclude diagnosticul de TBC pulmonară e. medicaţie hemostatică d. criza de astm bronşic d. psihoterapia Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu lichidul pleural dintr-o pleurezie serofibrinoasă tuberculoasă ? a. urmat de un al doilea cu rezultat negativ Criza de astm bronşic se diferenţiază de accesul de astm cardiac. conţine bacil Koch ( BK ) în peste 60 % din cazuri c. b. 19. 13. virajul tuberculinic înseamnă un prim test pozitiv. 16. oxigen c. hemisuccinat de hidrocortizon d. se poate resorbi spontan e. administrarea de antitermice e. dispnee cu ortopnee extremă. normalizarea diurezei ( de urgenţă ) 63 . reanimarea circulatorie b. medicaţie anticoagulantă per os b. injectare hipodermică b. BPCO acutizată e. bronhopneumonie c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . criza de astm bronşic c. prin caracterul dispneei care în criza de astm bronşic este: a. 15. conţine limfocite peste 80 % d. dispnee inspiratorie b. dispnee cu polipnee Administrarea de morfină este contraindicată în următoarele afecţiuni: a. 18. trombostop e. reacţia pozitivă are diametrul de peste 10 mm d. citirea rezultatului se face la 72 ore c. dispnee cu tahipnee c. morfină e. BPCO acutizată Administrarea de medicamente expectorante este contraindicată în: a. aspirină La pacientul cu BPCO acutizată este contraindicată administrarea de: a. 14. administrarea de expectorante d. beta – blocante La pacientul în stare de stop cardio-respirator primează următoarele măsuri: a. dispnee expiratorie cu bradipnee e. infarctul miocardic acut e. administrarea de antibiotice c. heparină c.Teste grila absolventi 2009 12. accesul de astm cardiac b. hemoptizie b. se reface rapid după toracenteza evacuatorie Care din următoarele afirmaţii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ? a. bronhodilatatoare b. sufocantă d. 17. poate fi serohemoragic b. bronşiectazie La pacientul cu hemoptizie nu se administrează: a. în special.

abdominal e. beta blocante b. xilină c. interscapular d. pericardita acută virală 64 . retrosternal c. 21. morfină d. endocardita bacteriană subacută b. furosemid intravenos e. infarctul miocardic acut d. sângerare (venesecţie) c. fenitoin d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . oxigenoterapie b. diuretice antialdosteronice e. săruri de potasiu b.Teste grila absolventi 2009 20. pericardita lichidiană (neoplazică. nefrix c. digoxin Care sunt diureticele care se caracterizează prin lipsa eliminării de potasiu: a. dispnee expiratorie d. normalizarea temperaturii Sediul durerii în angina pectorală stabilă (de efort ) este cel mai frecvent: a. 23. diuretice de ansă Semnele şi simptomele ( manifestări de dependenţă ) de tamponadă cardiacă pot să apară în: a. epigastric b. 26. poziţie în decubit lateral drept e. poziţie în decubit lateral stâng b. propranolol intravenos Edemul pulmonar acut cardiogen se însoţeşte de tuse productivă cu expectoraţie: a. muco-purulentă c. mucoasă b. 24. 27. ortopnee sufocantă cu senzaţie de “moarte iminentă” Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin: a. 22. poziţie în decubit dorsal c. c. purulentă cu striuri sanguine In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen. furosemid e. angioplastie transluminală e. fibrinolitice In tahicardia paroxistică ventriculară prin supradozaj digitalic se pot administra: a. manifestarea de dependenţă principală a pacientului constă în: a. beta blocante asociate cu inhibitori calcici d. reanimarea respiratorie d. normalizarea tensiunii arteriale e. beta blocante asociate cu nitraţi retard c. spironolactonă (aldactonă) d. toracic posterior Care sunt măsurile de urgenţă care se aplică în edemul pulmonar acut cardiogen: a. furosemid b. purulentă d. spumoasă ( rozată ) e. 25. bacilară) c.

e. atrofia unghiilor picioarelor d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . palpitaţiile rapide neregulate Hipertensiunea arterială secundară de cauză medicamentoasă poate fi produsă de: 65 . accident vascular cerebral e. bărbaţi fumători ( peste 40-50 ani ) b. dispneea de efort d. sincopa de efort c. hipertensiunea arterială b. este caracteristică pentru următoarele afecţiuni: a. 32. pericardita b. embolii periferice Arteriopatia obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare este mai frecventă la: a. durerea precordială b. bărbaţi fumători ( sub 30 ani ) e. encefalopatia hipertensivă acută c. bolnavul este anxios. palpitaţiile rapide regulate e. expunerea la frig şi umezeală c. imobil b. pleurezia lichidiană e. bărbaţi nefumători ( peste 40-50 ani ) Complicaţiile hipertensiunii arteriale esenţiale (cu valori mari) pot fi: a. edemul pulmonar acut cardiogen Manifestarea de dependenţă principală în stadiile iniţiale ale arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. tensiunea arterială uşor scăzută e. vârsta înaintată e. stenoza mitrală b. 36. bradicardie “Poziţia mahomedană” adoptată spontan de către pacient. 33. cianoza picioarelor b. infactul miocardic acut c. 31. 29. femei fumătoare ( peste 40-50 ani ) c. absenţa pilozităţii gambelor Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele: a. embolia pulmonară d. atrofia musculaturii membrelor inferioare c. angina pectorală în criză d. insuficienţa cardiacă congestivă d. cordul pulmonar cronic decompensat Diagnosticul pozitiv în accesul anginos este susţinut de următoarele elemente: a. 34. durerea sub formă de claudicaţie intermitentă e.Teste grila absolventi 2009 28. consumul de alcool (etilismul cronic) Complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt: a. pericardita lichidiană masivă Principalul factor de risc în apariţia şi agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. prezenţa frecventă a tulburărilor de ritm cardiac d. fumatul d. disecţia de aortă b. 35. tulburările de ritm ventriculare c. edemul pulmonar acut cardiogen e. arată cu întreaga palmă localizarea durerii c. 30. bărbaţi fumători ( sub 40 ani ) d.

administrarea de vasodilatatoare e. diuretice d. hipersodată b. hipertensiunea arterială b. la marginea patului) 66 . administrarea de diuretice b. 42. hiposodată e. aşezat în fotoliu Manifestarea de dependenţă principală care atrage atenţia nursei asupra infarctului miocardic acut este: a. cu stare de agitaţie e. contraceptive orale b. sedative La pacientul cu insuficienţă cardiacă congestivă dieta este: a. aşezarea pacientului în poziţie şezândă (scaun. administrarea de antitermice Poziţia pacientului în stare de şoc cardiogen trebuie să fie: a. în decubit dorsal. 43. hipertensiunea arterială c. atroce. tonicardiace c. prima măsură constă în: a. 39. 38. la marginea patului b. xilină e. antiagregante plachetare b. în decubit lateral drept d. administrarea de lichide per os d. antecedentele heredocolaterale cardiovasculare Profilactic. resuscitarea cardio-respiratorie c. hiperkaliemică d. vasodilatatoare In faza de prespitalizare la pacientul în stare de şoc cardiogen intervenţia principală a nursei presupune: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . hiperglucidică In conduita de urgenţă la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen (cu tensiune arterială normală ). 40. nefrix e. vărsăturile bilioase d. calciu gluconic intravenos d. a. antibiotice b.Teste grila absolventi 2009 37. anticoagulante e. durerea precordială prelungită. bronhodilatatoare c. 41. hipercolesterolemia e. cu membrele inferioare ridicate la 30º e. în decubit lateral stâng c. epigastralgiile nesistematizate Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore în infarctul miocadic acut se administrează: a. la pacienţii cu risc de tromboză venoasă profundă se administrează: a. febra c. fotoliu. obezitatea d. furosemid c. corticosteroizi d. digoxin Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemică includ: a. 44. hiperlichidiană c. sedentarismul b.

administrarea de bronhodilatatoare e. la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen este următoarea: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . administrarea de propranolol Sincopa de efort este o manifestare de dependenţă caracteristică următoarei valvulopatii: a. numai la rădăcina membrelor superioare Cauza cea mai frecventă a emboliei pulmonare este reprezentată de: a. cianozantă. infarctul miocardic acut b. schimbarea garourilor la interval de 1 oră c. parestezii c. infarctul miocardic acut e. cefalee violentă cu vărsături (centrale) e. aritmogenă ? 67 . bronhopneumonie b. precordialgii d. astmul cardiac c. pleurezia lichidiană masivă d. cordul pulmonar cronic decompensat d. angina pectorală în criză c. monitorizarea EKG c. dubla leziune mitrală Care dintre următoarele valvulopatii este cunoscută ca o boală dispneizantă. insuficienţa aortică b. numai la rădăcina membrelor inferioare d. astmul bronşic în criză b. stopul cardio-respirator Modalitatea de aplicare a garourilor la rădăcina membrelor. la rădăcina celor patru membre b. 49. astenie fizică b. edemul pulmonar acut cardiogen. starea de rău astmatic Venesecţia poate fi salvatoare în următoarele afecţiuni: a. 46. anxietate Primele măsuri în cadrul resuscitării cardio-respiratorii la pacientul în stare de stop cardio-respirator sunt reprezentate de: a. insuficienţa pulmonară d. aşezarea pacientului în decubit dorsal c. 47. administrarea de antitermice Morfina este indicată în tratamentul de urgenţă al următoarelor afecţiuni: a.Teste grila absolventi 2009 45. stenoza aortică e. insuficienţa mitrală c. la rădăcina a trei membre ( cu menţinerea pulsaţiilor arteriale ) e. tromboflebita profundă a membrelor inferioare c. masajul cardiac extern b. edemul pulmonar acut cardiogen d. accidentul vascular cerebral e. administrarea de furosemid intravenos d. embolizantă. ventilaţia artificială e. tuberculoza pulmonară activă Manifestarea de dependenţă principală la pacientul cu encefalopatie hipertensivă acută constă în: a. 51. hemoptoizantă. 50. BPCO acutizată e. b. administrarea de antibiotice d. 52. 48.

venostat Fumatul intervine în patogeneza ulcerului gastric prin: a. trombostop d. brofimen d. omeprazol e. tusea seacă d. pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . furosemid b. creşterea tonusului sfincterului piloric e. a. morfină c. stenoza aortică b. insuficienţa pulmonară In cordul pulmonar cronic decompensat cu encefalopatie hipercapnică este contraindicată administrarea de: a. vărsături. digoxin c. aspirină d. creşterea concentraţiei de nitraţi în sucul gastric c. stimularea secreţiei clorhidropeptice c. prednison Corticosteroizii pot induce ulcer gastric şi duodenal prin următoarele mecanisme: a. stimularea secreţiei de pepsină Care din următoarele medicamente au efect ulcerogen ? a. miofilin c. calciu intravenos Care dintre următoarele semne şi simptome reprezintă un semnal de alarmă pentru intoxicaţia digitalică ? a. 58. indometacin b. 59. inhibarea sintezei de prostaglandine Care dintre următoarele boli se asociază mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ? a. ampicilină d. 54. dubla leziune aortică e. nitroglicerină e. insuficienţa aortică c. 55. ciroza hepatică 68 .Teste grila absolventi 2009 53. stază gastrică d. miofilin b. favorizarea refluxului duodeno-gastric d. stenoza mitrală d. vedere colorată ( în roşu ) e. precordialgii uşoare La pacientul cu hemoragie digestivă superioară se poate administra: a. furosemid e. 56. reducerea edemelor gambiere c. heparină c. inhibarea secreţiei gastrice de bicarbonat b. 57. hipertensiunea arterială b. nitropector Este contraindicată asocierea tonicardiacelor ( digitalice ) cu: a. reducerea circulaţiei sanguine gastrice b. diminuarea cianozei b. 60. fitomenadion e. creşterea masei celulelor parietale e.

saluretice (diuretice tiazidice şi de ansă) d. supa de morcovi e. scăderii aportului alimentar d. proteinurie Tratamentul ascitei din ciroza hepatică se efectuează prin: a. sindrom Mallory-Weiss b. paracenteze repetate şi în cantitate mare c. infecţia cu Helicobacter pylori d. diuretice antialdosteronice (spironolactonă) b. tratament neurosedativ e. nici uneia din aceste cauze HDS la pacientul cu ciroză hepatică se produce mai frecvent prin mecanismele: a. ruptură de varice esofagiene c. administrare de antibiotice orale cu spectru larg c. tuturor acestor cauze e. administrare de lactuloză ( oral sau clismă ) d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . poliartrita reumatoidă Care dintre următoarele verigi patogenetice pot fi implicate în patogeneza ulcerului gastric ? a. dieta hidrică c. zeama de orez 69 . 67. 68. hipokaliemie d. evacuarea gastrică precipitată c. sângerărilor din tumoră b. c. dietă hiperprotidică b. pneumonia e. sindromului de impregnare neoplazică c. legumele şi fructele (bogate în celuloză) d. emfizemul puolmonar d. gastroenteropatie exudativă d. creşterea sintezei de prostaglandine Anemia din cancerul rectocolonic se datorează: a. 66. cură de sete e. carenţă proteică alimentară e. interzicerea proteinelor b. hemoragie digestivă e. reechilibrare hidroelectrolitică Hipoalbunemia din ciroza hepatică se explică prin: a. tratament neurosedativ Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroză constă în: a.Teste grila absolventi 2009 61. gastropatia portală hipertensivă hemoragică Encefalopatia hepato-portală la un cirotic poate fi declanşată de: a. aclorhidria e. 63. ulcer gastric d. perfuzii cu soluţii hipertonice La pacientul cu diaree în faza acută sunt interzise: a. dulciurile concentrate b. insuficienţa sintezei hepatice c. 62. staza gastrică antrală b. hipercatabolism b. 64. eroziuni esofagiene de reflux e. dietă hiperlipidică c. 65.

lupusul eritematos sistemic 70 .Teste grila absolventi 2009 69. interzicerea consumului de alcool. fugace) este caracteristică următoarelor boli: a. Gravitatea vărsăturilor se apreciază după asocierea următoarelor simptome şi semne: a. legume şi fructe e. dietă de cruţare gastrică c. poliartrita reumatoidă b. coxartroza 76. rezervă alcalină e. repaus strict la pat b. spondilita anchilozantă d. pe sondă nazo-gastrică b. reumatismul articular acut b. In funcţie de pierderi 72. reumatismul articular acut d. a fumatului e. combaterea sedentarismului d. administrarea de medicaţie anticoagulantă e. HTA + bradicardie 71. asigurarea repausului fizic şi psihic b. hipotensiune arterială + tahicardie e. poliartrita reumatoidă c. in funcţie de ionograme.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Artrita simetrică a articulaţiilor mici ale mâinilor şi picioarelor este caracteristică următoarelor boli: a. parenteral ( prin perfuzii) d. poliartrita reumatoidă d. poliurie d. mese rare şi abundente 74. Artrita asimetrică a articulaţiilor mari (saltantă. spodilita anchilozantă c. boala artrozică 75. Alimentaţia şi reechilibrarea hidroelectrolitică la pacientul cu vărsături în faza acută se va efectua: a. oligurie c. In care dintre următoarele afecţiuni ale aparatului locomotor este prezent Atg HLA – B 27 ? a. Intervenţii nursing la pacientul cu constipaţie: a. pH. reumatismul articular acut b. lupusul eritematos sistemic e. Intervenţii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal în perioada dureroasă: a. mobilizarea precoce b. mobilizare precoce (în primele ore) d. pe cale orală (per os) c. lupusul eritematos sistemic e. mese frecvente ( 5-7 / zi ) şi reduse cantitativ d. exerciţii fizice care tonifică musculatura abdominală 70. spodilita anchilozantă c. aplicarea unei pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică 73. dietă bogată în carne c. Intervenţii nursing la pacientul cu hemoragie digestivă superioară (HDS) masivă: a. migratorie. reducerea aportului de lichide. tegumente şi mucoase uscate b. decubit dorsal (fără pernă) c.

80. 82. se tratează cu penicilină G + aspirină ± prednison Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la poliartrita reumatoidă ? a. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la boala artrozică ? a. administrarea de vasodilatatoare periferice c. 78. 84. combaterea infecţiei c. apare mai frecvent la persoanele tinere b. este o afecţiune degenerativă a cartilajului articular d. durere în molet cu caracter de claudicaţie intermitentă c. se tratează cu corticosteroizi. este mai frecventă la femeile de vârstă medie Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ? a. întreruperea tratamentului anticoagulant şi antiagregant Principalele intervenţii nursing la un pacient cu vărsături incoercibile cu risc vital sunt: a. 79. apare mai frecvent la vârstnici b. cianoza gambelor b. 81. apare mai frecvent la bărbaţi c. apare mai frecvent la copii şi adolescenţi c. apare mai frecvent la femeile tinere b. Atg HLA . 83. afectează mai frecvent cordul d. reprezintă cea mai frecventă boală reumatică e. prevenirea complicaţiilor e. prezenţa varicelor hidrostatice Intervenţiile nursing la pacienţii cu insuficienţă venoasă cronică constau în: a. afectează mai frecvent rinichii e. 85. prezenţa factorului reumatoid c. factorul reumatoid prezent e.Teste grila absolventi 2009 77. imunosupresoare Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ? a. mobilizarea precoce după intervenţii chirurgicale b. prezenţa atg.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . este mai frecventă la bărbaţii tineri e. este mai frecventă după vârsta de 40-50 ani c. se tratează cu săruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene e. apare mai frecvent la femei b. afectarea articulaţiilor sacro-iliace b. creşterea PaCO2 d.B 27 prezent d. apare mai frecvent la bărbaţi de vârstă medie c. HLA . e. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare 0biectivele nursing la pacienţii cu BPCO acutizată sunt. boala artrozică Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale referitor la spondilita anchilozantă ? a. a. diminuarea până la dispariţie a pulsaţiilor la nielul arterelor pedioase şi tibiale posterioare d. dezobstrucţia căilor respiratorii b.B 27 d. menţinerea greutăţii corporale optime d. izolarea pacientului într-o rezervă bine aerisită 71 . diminarea până la dispariţie a pilozităţii gambelor e. evitarea ortostatismului prelungit e. restricţia administrării de lichide Manifestări de dependenţă la pacienţii cu arteriopatie obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare sunt: a. eritem “ în fluture “ după expunere la soare d.

prin administrarea de lichide şi furosemid i. în spital. balonări postprandiale b. în funcţie de starea generală a pacientului b. notarea numărului şi aspectului macroscopic al scaunelor în foaia de observaţie c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . examen microscopic d. aşezarea capului pacientului spre stănga e. reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică c.v.v. în primele ore.Teste grila absolventi 2009 86. bogată în proteine de origine animală c. pe înţelesul pacientului c. hidratarea pacientului înainte de efectuarea manevrei b. administrarea medicaţiei antialgice şi antispastice. 90. cu aport lichidian fără restricţii d. constipaţie recentă. c. administrarea de clorură de potasiu d. determinarea grupului sanguin şi Rh e. dietă hidrică în primele 24-48 ore e. tenesme rectale Conduita de urgenţă în intoxicaţia digitalică constă în următoarele intervenţii: a. monitorizarea obligatorie a balanţei hidrice ”ingesta / excreta” e. b. continuarea administrării de tonicardiac b. 92. prescrisă de către medic e. pentru paracenteza diagnostică Intervenţiile nursing la pacientul în stare de colica biliară sunt: a. dietă bogată în alimente colecistokinetice d. alimentaţia pacientului pe sondă nazo-gastrică Intervenţiile nursing la pacienţii cu boală diareică acută. internarea pacientului într-o rezervă b. 89. 87. coproparazitar. normosodată în absenţa complicaţiilor cardiovasculare b. pregătirea materialelor pentru asepsie d. a ecografiei renale Obiectivele şi intervenţiile nursing la pacientul cu insuficienţă renală acută. reducerea nivelului ureei şi creatininei serice d. sunt: a. monitorizarea funcţiilor vitale este opţională Dieta pacientului cu insuficienţă renală cronică în stadiul preuremic este: a. 93. progresivă c. recipiente sterile pentru recoltarea lichidului de ascită. cu aport lichidian zilnic în funcţie de balanţa hidrică ”ingesta / excreta” e. recoltarea scaunului pentru coprocultură. repaus absolut şi ulterior. monitorizarea funcţiilor vitale este opţională Intervenţiile nrsing la pacientul în stare de colica renală sunt: a. formă severă. efectuarea de urgenţă. repaus la pat (iniţial absolut. restabilirea diurezei (cât mai repede posibil) b. 91. e. rectoragii şi/sau hematochezie d. forţarea diurezei. explicarea necesităţii efectuării paracentezei. efectuarea de urgenţă. regim de cruţare biliară c. relativ la pat. a urografiei i. îndepărtarea protezei dentare c. cu eliminarea alimentelor bogate în potasiu Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de următoarele simptome şi semne: a. ulterior relativ) b. 88. prescris de către medic d. transpiraţii nocturne e. prevenirea tulburărilor de ritm e. administrarea de antibiotice 72 . administrarea medicaţiei pe cale orală d. întreruperea tratamentului tonicardiac c. sunt: a. dietă bogată în legume şi fructe proaspete în primele zile Pregătirea pacientului pentru efectuarea paracentezei diagnostice şi evacuatorii constă în: a. efectuarea tratamentului cu antispastice şi antialgice. hiperproteică.

necesită internare în spital pentru pericardioceneză evacuatorie. frecvent. violentă. este obligatorie internarea de urgenţă în spital (unitate de coronarieni) e. în special. durerea in repaus apare în toate stadiile bolii e. edeme palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare (albe. frecvent. diminuarea sau absenţa pulsaţiilor la arterele pedioase şi tibiale posterioare c. hiperalbuminemie c. referitor la tamponada cardiacă ? a. Referitor la pleurezia neoplazică sunt reale următoarele afirmaţii: a. bronhopneumopatia cronică obstructivă c. lichidul pleural se reface rapid după toracocenteză evacuatorie e. etiologia este aterosclerotică b. Diagnosticul diferenţial al cancerului bronhopulmonar se face. Referitor la infarctul miocardic acut (IMA) sunt reale următoarele afirmaţii: a. pufoase) b. lichidul pleural este în cantitate mică c. cifoscolioza deformantă 95. stenoza mitrală b. pneumonia trenantă. cu iradiere în umeri şi braţe d. chistul hidatic pulmonar e. IMA este consecinţa obstrucţiei coronariene acute b. tuberculoza pulmonară d. durerea este localizată frecvent retrosternal. moi. lichidul pleural este în cantitate mare VARIANTE CORECTE DISCIPLINA: NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ 73 . sunt prezente celulele neoplazice în lichidul pleural b. lichidul este frecvent. Sindromul nefrotic se caracterizează prin următoarele semne clinice şi de laborator: a. hiperproteinemie 100. cu următoarele afecţiuni: a. Care dintre următoarele boli sunt implicate în etiologia cordului pulmonar cronic ? a. sfâşietoare c. de urgenţă e. recidivantă pe acelaşi lob pulmonar 97. prezenţa claudicaţiei intermitente în stadiul II al bolii d. dispneea este proporţională cu cantitatea de lichid pericardic şi rapiditatea acumulării c. sanguinolent d. hipoproteinemie cu hiposerinemie e. Referitor la arteriopatia obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare sunt reale următoarele afirmaţii: a. durerea este atroce. nu necesită tratament de urgenţă d. staza pulmonară din insuficienţa cardiacă congestivă b. proteinurie ≥ 3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale. acumulare bruscă şi în cantitate mare a lichidului în pericard b. HTA primară e. abcesul pulmonar d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 94. apariţia gangrenei reprezintă stadiul IV al bolii 98.5g/m2/24h d. tuberculoza pulmonară c. pacientul poate fi tratat numai la domiciliu 99. apare cu frecvenţă mai mare în pericarditele virale 96.

57.c. 35. a. 88.b. 100. Numărul leziunilor este mai mic. La care din următoarele boli întâlnim un placard eritematos. b.c. 69. d. d. 23.e.d. b.e.e. 19.c. a. a. Herpesul genital constituie poartă de intrare pentru alte infecţii sexual transmisibile 3.c.b. 64. 98.c.b. 36. 83. a. 81.c. a. 26. a.e. Pansamentul ocluziv c.d. 70. b. Scăderea puterii de apărare antimicrobiană a gazdei e. a.b. 50. a.e.c. Care sunt cele mai numeroase glande ale pielii? a.e.c. 93.c.d. 90. 27. 12. în comparaţie cu primoinfecţia herpetică b.d.c. 49. 41. b. a. 53.d. a.c. 74. a. b. a.e. 21. a. b. a.c.Teste grila absolventi 2009 1.d. Dr.c. a. 17. Sicozisul stafilococic c. Care din următoarele afirmaţii referitoare la herpesul recurent este falsă? a. 48. 77. 5. a.d.e. d.b.b. a. c. 38.d. e. 37. 99.d. 3.e.d. b. univ.b. 22.c.c. c. b.d. d.b. 68. 33. 9. 43.d. 80.e. d. dureros. c. DISCIPLINA DERMATO-VENEROLOGIE.c. a.d. 7. a. a.d.c.d. 28.e.b. 15.e. a. 79.e.d. 31. a. 84. 45.e. Sifilis secundar c.e. 51. b. 8.c. b. a. b. 25. 71. c.c.c.d. a.e.d. a.b. d.e. a. Care din următoarele situaţii nu creşte riscul producerii infecţiilor bacteriene? a. b. d.b. a. Virgil Pătraşcu GRILE COMPLEMENT SIMPLU 1. a.d. 14. Glandele sebacee 2.b.e.c.e.c. e.b. d. 18. a. 85. 11.b. b. 20. a.d. 86.c. Care din următoarele boli reprezintă infectarea glandelor apocrine? a.c. medicamente imuodepresive. 72. 32. 92.c.e.c. d.d. 96. Carcinom spinocelular b.e. 42.b.b.d. e.d.c. 13.d. 58.c.e.b. 30. Hiperhidroza b.b. a. c.d. a. Hidrosadenita 74 .c. 44.d. a. 75. a. 62. Igiena defectuoasă 5. 63. b. b. Psoriazis vulgar 4. oprindu-se la nivelul liniei mediane). 91.e. b. 56.b.c. b.d. 55. 29. Glandele sudoripare ecrine c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b.b. 2. stres e. 34. Localizarea cea mai frecventă este la buze şi în regiunea genitală c. a. 60. a.e.e. a.d. c.b. 73.e. Leziunile se vindecă mult mai încet decât în primoinfecţia herpetică d. 10.d. asimetric (localizat de o parte a corpului. Furunculul antracoid b. a. b.d.c. 95. b.d.b. Herpes simplex e. 46. a. 65. 24. a. Glandele sudoripare apocrine b. b.e.b. 76.e. 87.c. 39.c. 59. b. d. 4. a. 97.d. 66. 47. d. 54. a.d.e. a. Păstrarea integrităţii învelişului cutanat d.e.b.c. 52. b.c. a.d.a.c.c.d. NURSING DERMATO-VENEROLOGIE Autor: Conf. a. e. a. 6. a. 82. Recidivele sunt declanşate de infecţii generale. b. cu buchete de vezicule pe suprafaţa sa? a.b. 67.d. b. a. 89. 16. a.c. d.e. 94. a. 78. Furunculul “malign” al feţei d.d. 40. 61.d.d. a. Herpes zoster d. a.d.e.c.e.

Edemul Quincke d. Impetigo c. Ulcerul venos e. Erizipelul e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 e. Furunculul antracoid d. Kerion Celsi b. Ectima 6. Sicozisul micotic 75 . Erizipelul c. Care din următoarele boli este cauzată de stafilococul auriu? a. Care din următoarele boli este definită ca o dermo-hipodermită streptococică acută? a. Furunculoza 7. Intertrigo streptococic b.

Pitiriazisul versicolor d. Tinea corporis 13. cauciuc etc. Microsporia e. Porfiria cutanată tardivă d. crustificare. Care din următoarele boli se manifestă clinic prin plăci eritemato-edematoase. Câteva ore. Fototerapia b. Care din următoarele forme de scabie este întâlnită la persoanele cu răspuns imunologic slab (leucemii. 3-4 luni c. Unguentul cu sulf b. Apare imediat după prima expunere la substanţa puternic iritantă b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . medicamente. bolnav de scabie? a. fiind boală foarte contagioasă 10. zemuire. Care din următoarele cancere cutanate este cel mai grav? a. Excizia tumorii cu margine de siguranţă e. Scabia norvegiană 11. pruriginoase. Herpes zoster c. Foliculita superficială stafilococică e. Eczema b. Benzoatul de benzil c. Sifilis. 3-4 săptămâni b. datorită transmiterii rapide. La care din următoarele afecţiuni este prezentă crusta melicerică? a. pentru reducerea numărului de treponeme b. Onicomicoză b. Ftiriaza pubiană c. Care este perioada de incubaţie a scabiei? a. Biopsia cancerului pentru precizarea diagnosticului 76 . Scabia clasică c. Sprayul scabicid Spregal d. Terapia cu antibiotice cu spectru larg c. Carcinomul spinocelular 16. Alimentaţia echilibrată în principii nutritive d. Scabia nodulară b. Lupusul eritematos cronic e. pentru a întârzia afectarea sistemului nervos central 15. Unguentul cu hexaclorciclohexan-lindan 12. În evoluţie. Această eczemă este frecventă în context profesional d. Care este tratamentul de elecţie al cancerelor cutanate? a. Care din următoarele medicamente nu se foloseşte pentru tratarea unui copil cu vârsta sub 5 ani. 14.Teste grila absolventi 2009 8. Melanomul c. Psoriazisul vulgar 9. veziculos. Care din următoarele afirmaţii referitoare la eczema de contact (alergică) este incorectă? a. cobalt. Poate fi cauzată de cromaţi. descuamare şi lichenificare c. Urticaria d. fugace (persistă câteva minute sau ore şi dispar fără a lăsa semne)? a. Impetigo c. nichel. eczema poate parcurge următoarele stadii: eritematos. SIDA etc) ? a. Infecţia HIV. În care din următoarele boli emisia de sânge este un important mijloc terapeutic? a. Carcinomul bazocelular b.

Care din următoarele cancere cutanate se poate dezvolta pe o cheilită cronică keratozică? a. Bolnavilor cu arterită b. Melanomul b. 3 luni c. 3 săptămâni 19.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Sifilis latent b. La care din următoarele forme de lues este prezent constant sifilomul? a. Carcinomul bazocelular c. 3 zile b. Căror bolnavi li se recomandă contenţia elastică? a. Care este perioada medie de incubaţie în sifilis? a. Sifilis secundar 20. Sifilis primar c. Bolnavilor cu insuficienţă venoasă cronică c.Teste grila absolventi 2009 17. Bolnavilor cu sclerodermie sistemică 18. Carcinomul spinocelular 77 .

Papula b. 5. b c c c d d c b a c 11. Determină atrofia cutanată c. 14. Glandele sudoripare ecrine c. Funcţia endocrină c. Glandele sebacee 2. Scuama e. 16. Glandele sudoripare apocrine b. 20. 18. elasticitate şi plasticitate b. Prin care din următoarele intervenţii putem creşte permeabilitatea cutanată? a. Au acţiune antimicrobiană b.Teste grila absolventi 2009 RĂSPUNSURI CORECTE GRILE COMPLEMENT SIMPLU 1. a unei medicaţii vasoconstrictoare 6. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dermatocorticoizi sunt corecte? a. Funcţia neuroexteroceptoare e. Eroziunea d.5cm? a. 8. Îndepărtarea cu solvenţi organici a filmului hidrolipidic c. Funcţia de rezistenţă. 9. 19. Vezicula e. 12. 17. în prealabil. d c a c b d b c b c GRILE COMPLEMENT MULTIPLU 1. Melanogeneza 3. Hidratarea stratului cornos d. Prin care din următoarele funcţii se realizează fotoprotecţia? a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 6. Care glande lipsesc pe palme şi plante? a. Macula purpurică 4. Au acţiune antiseptică 78 . Fisura 5. Ulceraţia c. 2. Care din următoarele leziuni elementare se vindecă fără cicatrice? a. 15. Nodulul d. 10. Papula c. 13. Care din următoarele leziuni elementare au diametrul sub 0. Întârzie cicatrizarea plăgilor d. Efectuarea unui pansament ocluziv e. 4. Sunt contraindicaţi în tratamentul micozelor e. Crioterapie b. 7. Aplicarea. Flictena b. 3. Keratogeneza d.

Dermatita atopică e. Urticaria d. Dermovate 12. Furunculoza 10. Care din următoarele boli au perioade de incubaţie în medie de 3 zile? a. Eczema în stadiul de veziculaţie d. Erizipelul d. Condiloamele acuminate 9. Verucile b. Tratamentul prelungit cu antilevurice b. Care din următoarele boli se pot transmite de la animale? a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . diabetul zaharat 15.Teste grila absolventi 2009 7. Graviditatea d. Lupusul eritematos cronic 14. Care din următoarele boli nu sunt contagioase? a. Microsporia 11. Care din următoarele boli sunt determinate de stafilococ? a. Pediculozele c. Care din următoarele medicamente au acţiune antimicotică? a. Erizipelul b. Condiloamele acuminate 8. Care din următoarele boli sunt viroze cutanate? a. Herpesul zoster d. Melanomul c. Herpesul simplex b. Psoriazisul 13. Kerion Celsi d. Kerion Celsi e. Clotrimazol d. Tricofiţia uscată b. Kerion Celsi c. Sindromul de malnutriţie e. Furunculul c. Sifilisul 79 . Obezitatea. Favusul c. Care din următoarele afecţiuni se tratează cu antibiotice administrate pe cale generală? a. Sicozisul microbian e. Care din următoarele situaţii favorizează apariţia candidozei? a. Carcinomul spinocelular b. Ketoconazol (Nizoral) e. Intertrigo streptococic d. Clorfeniramin c. Scabia b. Administrarea de medicamente imunodepresante c. Microsporia c. Molluscum contagiosum e. Acyclovir b. Ftiriaza pubiană e. Care din următoarele micoze lasă alopecie definitivă? a. Tinea cruris e.

În care din stadiile eczemei este contraindicat pansamentul ocluziv? a. Porfiria cutanată tardivă b. Romergan 17. Lichen c. genunchi. Poate fi întâlnită la orice vârstă. Stadiul de lichenificare c. Un semn valoros pentru diagnostic este semnul Nicolsky. mucoasele sunt întotdeauna indemne c. Este o formă particulară de urticarie b. etc) c. Infecţia HIV d. Stadiul de veziculaţie d. Este o boală foarte contagioasă c. Dermatomiozita 21. Prezintă crustă groasă. Este o boală de scurtă durată 19. Pemfigus vulgar d. Psoriasis b. În tabloul clinic al căror boli întâlnim fragilitate cutanată? a. Lupusul eritematos b. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dermatita atopică sunt incorecte? a. Care din următoarele afirmaţii referitoare la psoriazisul vulgar sunt incorecte? a. Impetigo c. Debutează frecvent pe zonele de extensie (coate. Elocom e. Care din următoarele medicamente aparţin grupei antihistaminicelor şi sunt recomandate bolnavilor cu urticarie? a. Care din următoarele afirmaţii referitoare la pemfigusul vulgar sunt false? a. Lupusul eritematos cronic e. Sclerodermia e. uşor detaşabilă cu aspect de mică. care evidenţiază fragilitatea cutanată d. Porfiria cutanată tardivă e. dar debutează adesea în perioada de sugar d. putându-se evidenţia semnul petei de spermanţet b. Emolientele sunt contraindicate în această afecţiune e. Pemfigusul vulgar c. Stadiul de crustificare 18. Reprezintă un cancer cu mare risc de metastazare 23. Corticoterapia generală şi imunosupresoarele reprezintă tratamentul de elecţie e. Claritine d. Care din următoarele afecţiuni sunt boli autoimune ale ţesutului conjunctiv (colagenoze)? a. Erizipelul c. Care din următoarele boli sunt declanşate sau agravate de expunerea la soare? a.Teste grila absolventi 2009 b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Unghiile sunt întotdeauna indemne 80 . Stadiul eritematos b. Kerion Celsi d. Este prezent semnul Köbner b. Molluscum contagiosum 22. Scabia 16. Gonoreea e. În cadrul acestei boli. Peritol b. Urticaria la frig 20. Clorfeniramin c. Porfiria cutanată tardivă d. Stadiul de zemuire e.

Cheilitele keratozice c. frecvent unilaterală 28. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sifilisul secundar sunt adevărate? a. Moldamin c. Sifilidele eritematoase sunt foarte pruriginoase e. Melanomul 25. Keratozele actinice b. În situaţia alergiei la Penicilină (cristalină. Putem întâlni manifestări viscerale. Este fixată la tegument şi la ţesuturile din profunzime d. Sindromul Raynaud e. Nevii melanocitari d. Toţi bolnavii trebuie să evite expunerea la soare e. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adenopatia din sifilisul primar sunt incorecte? a. Este dureroasă c. Pomada Mickulitz etc 27. Combaterea infecţiei cu soluţii antiseptice c. Fidelitatea cuplului c. Eritromicina b. cum ar fi: hepatita luetică. Debridare (chirurgicală. oculară.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Aplicarea dermatocorticoizilor în strat subţire pe suprafaţa ulcerului e. Care din următoarele intervenţii sunt recomandate pentru tratamentul ulcerului venos? a. Sifilidele eritematoase b. Dermatita pigmentară şi purpurică c. Reducerea numărului de parteneri sexuali d. Folosirea prezervativului b. Tetraciclina e. Care din următoarele leziuni cutanate sunt caracteristice sifilisului secundar? a. interesare renală. meningeală c. Antibioterapia profilactică e. Este poliganglionară e. depozit) ce antibiotice pot fi folosite ca alternativă terapeutică? a. Este o boală contagioasă. Mucoasele sunt indemne întotdeauna în sifilisul secundar d. Şancrul sifilitic (şancrul dur sau sifilomul) d. Dermohipodermita flebopatică d. splenomegalia. Tratamentul specific (antiretroviral) imediat ce s-au instalat primele semne de boală 81 . Apare după 7-8 zile de la constituirea şancrului b. Este regională. Efitard d. Flebedemul b. Sifilidele papuloase c.Teste grila absolventi 2009 d. Hidrocortizonul hemisuccinat 31. în câteva săptămâni 24. Ulcerul venos 26. Sifilidele erozive e. Care sunt modalităţile de prevenire a infecţiei HIV? a. Infecţia HIV e. Administrarea de flebotonice d. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. Stimularea granulării şi epitelizării cu nitrat de argint 1%. Care sunt manifestările cutanate în insuficienţa venoasă cronică? a. medicamentoasă) b. În acest stadiu al bolii putem întâlni alopecia difuză sau în luminişuri b. Sifilidele papulohipertrofice 29. dar din fericire se vindecă repede. Care din următoarele boli sunt precancere cutanate? a.

privind infecţia HIV? a. Transfuzii de sânge c. Arterită aterosclerotică a membrelor inferioare c. Flebite profunde b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Care din următoarele boli perturbă nevoia de a se hrăni? a. Erizipelul b. Izolarea virusului din sânge sau din lichidul cefalorahidian 34. Ulcerul venos suprainfectat 39. Herpesul zoster b. Foliculita superficială stafilococică c. Contact sexual b. Sclerodermia sistemică d. prin Elisa şi Western Blot d. prin prezenţa constantă a pruritului? a. Care din următoarele boli dermatologice perturbă nevoia de a se odihni. Care sunt căile de transmitere a infecţiei gonococice? a. Care sunt factorii determinanţi ai insuficienţei venoase cronice? a. Care din afirmaţiile următoare privind sifilomul tipic sunt incorecte? a. Apare la 3 zile de la contactul sexual c. Urticaria c.Teste grila absolventi 2009 32. Contactul nou-născutului cu secreţiile purulente în timpul naşterii e. Lupusul eritematos cronic 38. Boală varicoasă decompensată d. cu margini ce se pierd în ţesut sănătos d. Lupusul eritematos cronic d. Sifilomul tipic are dimensiuni cuprinse între 2 şi 5 cm e. Edemul Quincke e. Nou născuţii d. Igiena precară d. Este prima manifestare clinică a sifilisului secundar 36. Prostituate c. Eczema d. Este o eroziune indoloră rotund ovalară. Dermatomiozita e. Displaziile congenitale ale sistemului venos e. Gravidele e. Herpesul zoster intercostal 37. Homosexualii şi bisexualii b. Care sunt principalele grupe de risc. Care din următoarele investigaţii sunt utile pentru diagnosticarea infecţiei HIV? a. Coloraţia Gram c. Sedentarismul 82 . Tinea pedis. Evidenţierea anticorpilor anti-HIV. Erizipelul e. Care din următoarele boli influenţează nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie? a. Pemfigusul vulgar b. TPHA e. Contactul fetiţelor cu lenjeria intimă contaminată 33. Are bază indurată b. Politransfuzaţii 35. forma hiperkeratozică c. VDRL b.

c. c. b. b. b. e 35.care: a. luminozitatea c. a. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul b. intraoculara 3. e 33. d. de la 5 ore la 18 zile si nu are sursa omul e. Factorii fizici ai aerului sunt următorii. d 31. a. e 24. b. a. b. a. d. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul. Adriana Hurezeanu 1. e 17. d 9. a. d 38. temperatura 2. a. e 19. e 27. Toxiinfecţia alimentară cu salmonela are incubaţia: a. a. d. e 29. a. e 10. a. a. Imunodepresia RĂSPUNSURI CORECTE GRILE COMPLEMENT MULTIPLU 1. c. b. b. c. c. respiratorie b. b. a. a. b. d. c. b. d 20. b. d. curenţii de aer d. a. b. d. e 30. c. presiunea atmosferică b. e 21. a. d 22. b. b. e 8. e 37. c 25. d. a. Dr. b. c. e 23. c. Anumite virusuri c. b. digestivă c. a. c. c. e 18. d 5. cutanată d. e 26. d. c 11. d 12. b. d 7. c 28. d. d. d 16. d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Radiaţiile ionizante b. c 32. Topicele fotoprotectoare e. a. e 4. Radiaţiile actinice d. c 2. c. b. de la 30minute la 6 ore si are drept sursa omul c. a. d 6. c. de la 30 minute la 12 ore si nu are sursa omul 83 . e. c. e 3. c. b 14. b. c. a. b. a. d. a. e DISCIPLINA : I G I E N A Autor: Şef lucr. d 40. a. Agenţii poluanţi ai aerului pot pătrunde în organism pe următoarele căi: a. e 36. b. c 39. intravenoasă.cu o excepţie.Teste grila absolventi 2009 40. a. c. c. a. e 34. b. e 15. Care din următorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerelor cutanate? a. e 13. umiditatea e. a.

b. examenul endocrinologic c. ape curgatoare 10. b. se acumulează în sol. 5. Germenii din grupa de contaminare om-sol-om pot avea provenienţă: a. canale pentru irigatii e. intestinală d. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul b. Examenul medical de bilanţ al copiilor şi tinerilor cuprinde următoarele examene. cutanata 8. Starea de sanatate a organismului este influenţata de : 84 . de la 30minute la 6 ore şi are drept sursă omul c. se ridica la suprafata solului 9. de la 5 ore la 18 zile si nu are sursa omu e. e. b. digestivă superioară. cutanată. Care este evoluţia poluanţilor organici în sol: a. prezintă afecţiuni otice c. dispar relativ lent. examenul oftalmologic d. Deversarea apelor reziduale se poate face în : a. d. rigole pentru ape meteoritice c. este purtătoare de bacili Koch b. dispar relativ rapid. este purtătoare de bacil dizenteric d. examenul dezvoltării fizice b. fântâni arteziene. d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . examenul ginecologic 6. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul. c.Teste grila absolventi 2009 4. prezintă pediculoză e. lacuri de agrement. se acumuleaza in plante e. d. prezintă tricofiţie plantară. Toxiinfecţia alimentară cu stafilococi are incubaţia: a. O persoană poate participa la prepararea nemijlocită a alimentelor dacă: a. c. respiratorie. examenul ORL e.cu o excepţie: ( precizati exceptia) a. de la 30 minute la 12 ore si nu are sursa omul 7.

intoxicaţii. toxiinfectii e. permeabilitatea pentru aer c. robusteţea e. glucide d. b. temperatura d. permeabilitatea pentru apă e. selectivitatea. presiunea parţială a gazelor componente. ascaris lumbricoides(ascaridul) d. discromatopsia e. Prin examenul somatoscopic se poate aprecia: a. c. apariţia malformaţiilor congenitale c.Teste grila absolventi 2009 a. Cresterea concentratiei CO2 in aer se poate produce in : 85 . capilaritatea b. perimetrul toracic b. Salubritatea solului este influentata de urmatoarele sale proprietati : a. existenta/inexistenta aparaturii de aer conditionat 11. compoziţia chimică a aerului. cubajul de aer al incaperii e. oxiurul e. Efectele tardive ale poluării aerului pot fi: a. tenia saginata. infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare b. d. echilibrul bazinului 15. tricocefalul 13. bacilul tetanic. 16. elemente minerale 14.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . mutatiile genetice 12. Care dintre substantele nutritive indeplinesc in organism un rol preponderent energetic : a. proprietatile fizice ale aerului d. lipide c. c. b. vitamine e. Care dintre urmatorii paraziti fac parte din grupa biohelmintilor: a. proteine b. aspectul coloanei vertebrale d.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

a. incaperi inchise si suprapopulate b. cala vapoarelor c. puturi parasite d. mijloace de transport in comun e. gropi adinci 17. Actiunea frigului asupra organismului poate produce : a. bradicardie b. tahicardi c. hipoestezie d. hiperpnee e. agitatie psihomotorie 18. Factorii fizici ai aerului care definesc conceptul de microclimat sunt : a. temperatura aerului b. umiditatea aerului c. presiunea atmoaferica d. curentii de aer e. radiatiile calorice 19. Procesul de aclimatizare se produce : a. la trecerea unei persoane dintr-un teritoriu geografic in altul b. in cazul activitatilor desfasurate la cuptoarele industriale c. in cazul ascensiunii rapide de la cimpie la altitudini foarte mari d. la schibarea mediului social e. la trecerea dintr-o incapere in alta 20. Scăderea presiunii parţiale a oxigenului afecteaza starea de sanatate a organismului : a. la deal b. la şes. c. pe munte , la altitudini de 3000 de metri d. pe munte , la altitudini de 6000 de metri e. in conditiile zborului cu avionul 21. Bolile care se pot transmite pe cale aeriană sunt: a. gripa b. rujeola c. boala diareică acută d. teniaza e. pediculoza 22. Dezinfecţia aerului se poate face cu: a. substanţe clorigene b. radiaţii ultraviolete. c. prin stergerea prafului
86

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

d. prin ventilatie e. prin asigurarea iluminarii naturale

23. Asigurarea cubajului unei încăperi este necesară pentru: a. o bună ventilaţie b. o bună curăţenie c. o bună dezinfecţie a aerului. d. o buna incalzire e. o buna luminozitate 24. Vicierea aerului se produce: a. în orice spaţiu supraaglomerat şi neventilat b. în spaţii închise, supraaglomerate şi neventilate c. în subterane prost ventilate. d. in situatii meteorologice nefavorabile e. in perimetrul unui centru industrial 25. Prevenirea contaminării aerului din încăperile de locuit se realizează prin: a. izolarea bolnavilor contagioşi în spital b. dezinfecţia aerului cu radiaţii ultraviolete c. dezinfecţia aerului prin pulverizare cu formol. d. practicarea dezinsectiei e. ventilatie corespunzatoare 26. Agenţii patogeni pot ajunge în aer prin următoarele mecanisme: a. prin vectori b. prin stropi de ploaie c. datorită curenţilor de aer d. diverse acte fiziologice. e. datorita emisiilor industriale 27. În normele de potabilitate a apei sunt admise două limite pentru: a. substanţele cu acţiune nocivă b. substanţele indezirabile c. substanţele indicatoare ale poluării apei. d. substantele clorigene e. agentii patogeni 28. Apa de băut bogată în calciu şi magneziu: a. b. c. d. modifică proprietăţile organoleptice ale apei modifică proprietăţile chimice ale apei are efecte toxice indică poluarea apei.
87

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

e. accelereaza tranzitul intestinal 29. Amoniacul prezent în apa de băut: a. indică poluarea apei b. arată contaminarea apei c. nu are nici o valoare. d. are efect cancerigen e. are efect emetizant 30. În zona de protecţie sanitară a surselor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă potabilă este permisă poluarea în anumite limite: a. în perimetrul de regim sever b. în perimetrul de restricţie c. în nici unul din perimetre. d. in ambele perimetre e. este permisa fara restrictii 31. Pentru depistarea viciilor de refractie : a. optotipul se aşează cu faţa la subiect şi cu spatele la sursa de lumină b. se citesc mai întâi semnele mai mici ţi apoi următoarele, cu dimensiuni crescătoare c. se citesc fracţiunile notate în stânga optotipului. d. optotipul se aseaza la o distanta de 3 metri fata de subiect e. se utilizeaza obiecte divers colorate 32. Acuitatea auditivă a copilului se testează: a. cu vocea de la o distanţă cuprinsă între 3 – 7 m b. cu vocea de la o distanţă cuprinsă între 0,5 – 5 m c. cu diapazonul. d. prin emiterea unor sunete de tonalitate inalta e. pin examen O.R.L. 33. Care este cea mai importantă măsură în acţiunea de asanare a unei fântâni: a. curăţirea şi repararea fântânii b. depistarea şi îndepărtarea sursei de poluare c. dezinfecţia fântânii. d. delimitarea perimetrului de protectie e. utilizarea galetii proprii fintinii 34. Prezenţa clorului rezidual liber în concentraţie de 0.5 mg/ dm3 în apa potabilă reprezintă: a. b. c. d. e. un grad ridicat de poluare element toxic garanţia potabilităţii nu are nici o semnificaţie. element cancerigen
88

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

35. Carenţa sau lipsa glucidelor din alimentaţie: a. nu afectează starea de sănătate a organismului b. perturbă echilibrul mineral al organismului c. perturbă metabolismele proteic şi lipidic ale organismului d. perturbă numai metabolismul proteic al organismului. e. perturba metabolismele glucidic si lipidic 36. O fântână care corespunde din punct de vedere al normelor de igienă: a. este amplasată în aval de sursele de poluare b. adâncimea pânzei de apă subterană trebuie să fie la peste 4 m. c. să fie înconjurată cu pământ bătătorit pe o rază de 2 – 3 m. d. este amplasata pe un sol foarte permeabil e. este amplasata la o distanta de 30 de metri fata de grajd 37. Guşa endemică este o afecţiune produsă de consumul de apă: a. b. c. d. e. săracă în fluor bogată în iod săracă în calciu. saraca in iod bogata in azot

38. Proteinele cu valoare biologică superioară sunt: a. proteinele care conţin toţi aminoacizii esenţiali şi neesenţiali necesari organismului b. proteinele care conţin toţi aminoacizii esenţiali în cantităţile necesare organismului c. proteinele care se găsesc în produsele alimentare de origine animală. d. proteinele care se gasesc in produsele alimentare de origine vegetala e. proteinele care contin numai aminoacizi neesentiali 39. Methemoglobinemia infantilă reprezintă intoxicaţia nou-născutului alimentat cu lapte praf preparat cu apă care conţine : a. b. c. d. e. nitraţi clor fluor pesticide. hidrocarburi

40. Care dintre radiaţiile solare au cea mai puternică acţiune antibacteriană: a. b. c. d. e. radiaţiile infraroşii radiaţiile luminoase radiaţiile ultraviolete. radiatiile ionizante rediatiile calorice

41. Deversarea apelor reziduale se poate face: a. numai după epurare
89

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

b. numai după filtrare. c. numai dupa dezinfectie d. numai dupa decantare e. numai dupa epurare si dezinfectie 42. Metabolismul bazal este reprezentat de : a. b. c. d. e. consumul de energie al organismului în condiţii de activitate obişnuită cheltuiala minimă de energie pentru asigurarea desfăşurării funcţiilor vitale consumul de energie al organismului ăn condiţii de repaus absolut. consumul de energie al organismului in conditii de stres consumul de energie al organismului in efort prelungit

43. Profilaxia guşei endemice se face prin: a. b. c. d. e. fluorizarea apei expunerea la soare dietă hiposodată iodarea sării feroterapie.

44. Apele reziduale se pot deversa : a. b. c. d. e. numai în apele subterane, în anumite condiţii numai în apele de suprafaţă, în anumite condiţii numai pe sol. in apele de suprafata , in anumite conditii in apele de profunzime , in anumite conditii

45. Alimentaţia este raţională dacă: a. asigură cantităţi optime din toate substanţele nutritive necesare organismului în condiţii de stres b. asigură cantităţi optime din toate substanţele nutritive de care are nevoie organismul în diferite stări fiziologice şi diferite condiţii ale mediului ambiant c. asigură cantităţile necesare de proteine şi vitamine în funcţie de sex şi vârstă. d. asigura cantitatile necesare de vitamine si elemente minerale e. asigura cantitatile optime de substante nutritive in functie de starea de sanatate 46. Consumul de apă cu un conţinut de fluor de peste 2 mg. La litru produce: a. caria dentară b. fluoroza dentară c. intoxicaţia nou-născutului. d. toxiinfectie e. gusa endemica 47. Care dintre parazitozele de mai jos au nevoie de o gazdă intermediară. a. ascaridoză b. tricocefaloză c. teniază
90

D 21-A. unitati de invatamint unitati de alimentatie spitale mijloace de transport in comun birouri 50.B 28-A. d.B 22-A. b.Teste grila absolventi 2009 d. C 11.B.B.C.C 20-C.B .C. d.B 9 .A.B.A.E 16-A. b.D 27. C 14. viroza hidrica d.E 5-E 6-B 7 .E 17-A. e. Testarea gradului de contaminare a aerului din incaperi se practica in : a.E 24-B 25-A 26-C. c.A. oxiurază.B. Formele de manifestare ale bolilor infectioase hidrice sunt : a. trichineloza 48. bacterioza hidrica e.B.A.E 19-A. e.B.B.D 8 . boli / traumatisme in antecedente greutatea la nastere sub 2500 grame nivel cultural si educativ-sanitar redus in familie alimentatie necorespunzatoare imbracaminte necorespunzatoare RĂSPUNSURI CORECTE 1-B 2 .B. parazitoza hidric 49.C.D.A.D. endemia b.B.E 15. C 3 -C 4 . epidemia c.E 12 A 13. c. Factorii care pot favoriza intirzierea in dezvoltarea neuropsihica a copiilor sunt : a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .D 18. e.E--10 .C.B 29-A 30-B 91 .B 23-A .

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

31- C,D 32- B ,E 33- B 34-C 35-C 36-B ,E

37- D 38 –B,C 39-A 40. C 41-E 42-B,C 43-D 44-D ,E

45-B ,E 46-B 47-C,E 48 A,B 49 A,B,C 50 A,B,C

DISCIPLINA: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Autor: conf. univ. dr. Letiţia Streba 1. Anosmia desemnează: a. sensibilitate olfactivă exagerată b. pierderea totală a simţului mirosului c. confuzia mirosurilor d. scăderea parţială a simţului mirosului e. senzaţia falsă de miros fetid Răspuns corect: b 2. Anizocoria desemnează: a. ptoza palperală b. inegalitatea pupilară c. malalinierea globilor oculari d. scăderea secreţiei lacrimale e. lărgirea fantei palpebrale Răspuns corect: b 3. Poziţia ortopneică apare în: a. pneumonia acută b. pleurezia serofibrinoasă c. tetanos d. edem pulmonar acut e. pericardita lichidiană Răspuns corect: d 4. Mersul stepat apare în: a. miopatiile grave b. coree c. hemiplegia spastică d. inegalitatea membrelor inferioare e. paralizia nervului sciatic popliteu extern Răspuns corect: e 5. Faciesul pletoric este caracteristic: a. cirozei hepatice b. hipertensiunii arteriale sistemice c. endocarditei infecţioase d. tuberculozei pulmonare e. insuficienţei aortice Răspuns corect: b
92

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

6. Enoftalmia desemnează: a. lipsa de umiditate a globilor oculari b. colecţie purulentă în camera anterioară a ochiului c. protruzia din orbită a globilor oculari d. inegalitatea pupilară e. intruzia globilor oculari în orbite Răspuns corect: e 7. Paloare localizată la nivelul memebrelor inferioare, instalată brusc apare în: a. anemie b. obstrucţie arterială cronică c. cord pulmonar cronic d. obstrucţie arterială acută e. hemoragie digestivă superioară Răspuns corect: d 8. O paloare generalizată cu tentă pământie (“teroas”) sugerează: a. anemie feriprivă b. anemie megaloblastică c. anemie hemolitică d. anemia din insuficienţa renală cronică e. anemie posthemoragică Răspuns corect: d 9. O paloare generalizată “albă ca varul”, recent instalată sugerează: a. anemie biermer b. anemie posthemoragică acută c. leucemie cronică d. anemie hemolitică e. insuficienţă renală cronică Răspuns corect: b 10. O astenie progresivă însoţită de paloare generalizată evocă: a. poliglobulie b. hipertiroidism c. anemie d. diabet zaharat e. bronşită cronică Răspuns corect: c 11. Edemul renal este: a. roşu şi dur b. alb, moale şi pufos c. mai pronunţat seara d. dureros e. pruriginos Răspuns corect: b 12. Tusea bitonală apare în: a. pneumonie acută b. pleurezie purulentă
93

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

c. pareza corzilor vocale d. infarct pulmonar e. pneumotorax Răspuns corect: c 13. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în: a. pneumonia francă lobară b. abcesul pulmonar c. chistul hidatic pulmonar d. pleurezia purulentă e. infarctul pulmonar Răspuns corect: b 14. Dispneea paroxistică expiratorie apare în: a. emfizem pulmonar b. sindromul de condensare pulmonară neretractilă c. tuberculoză pulmonară d. sindromul de revărsat pleural lichidian e. accesul de astm bronşic Răspuns corect: e 15. Simptomul cardinal al insuficienţei ventriculare stângi este: a. anorexia b. greaţa c. dispneea d. hepatalgia e. somnolenţa diurnă Răspuns corect: c 16. Absenţa pulsului arterial la nivelul extremităţilor este caracteristică: a. tromboflebitei superficiale b. insuficienţei mitrale c. insuficienţei aortice d. stenozei mitrale e. sindromului de ischemie arterială Răspuns corect: e 17. Polakiuria reprezintă: a. creşterea numărului de micţiuni/24 ore însoţită de creşterea volumului urinar b. creşterea numărului de micţiuni/24 ore fără creşterea volumului urinar c. imposibilitatea golirii vezicii printr-o micţiune spontană d. eliminarea dificilă a urinii e. inversarea raportului normal nictemeral al micţiunilor Răspuns corect: a

18. Cefaleea din meningite: a. nu este însoţită de febră b. debutează rapid, este intensă şi persistentă c. este însoţită de fotofobie d. nu este însoţită de redoarea cefei
94

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

e. este însoţită de vărsături Răspuns corect: b,c,e 19. Migrena se caracterizează prin: a. sediu unilateral b. caracter pulsatil c. febră d. fotofobie e. greaţă Răspuns corect: a,b,d,e 20. Transpiraţia cu caracter exploziv apare în: a. coma hipoglicemică b. hipotiroidism c. infarct miocardic acut d. hemoragii digestive masive e. anemie feriprivă Răspuns corect: a,c,d 21. Hipotermia poate apărea în: a. hipertiroidism b. coma barbiturică c. intoxicaţia cu cocaină d. intoxicaţia cu morfină e. expunere prelungită la frig Răspuns corect: b,c,d,e 22. Sincopa se caracterizează prin: a. pierdere bruscă şi tranzitorie a conştienţei b. incapacitatea menţinerii ortostatismului c. durată mai mare de cinci ore d. revenire tardivă la o stare de conştienţă normală e. revenire rapidă la o stare de conştienţă normală Răspuns corect: a,b,e 23. Faciesul hipotiroidian se caracterizează prin: a. piele subţire şi umedă b. aspect inexpresiv c. piele îngroşată şi palidă d. buze groase e. exoftalmie bilaterală Răspuns corect: b,c,d 24. Midriaza bilaterală apare în: a. intoxicaţia cu ciuperci b. lues c. intoxicaţia cu atropină d. anemia feriprivă e. pneumonia acută Răspuns corect: a,c
95

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

25. Cianoza adevărată: a. este o coloraţie brun-roşcată a tegumentelor b. este o coloraţie albastră-violacee a pielii şi mucoaselor c. este determinată de scăderea hemoglobinei reduse în sângele capilar sub 5 g/dl d. este determinată de creşterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste nivelul critic de 5 g/dl e. apare în insuficienţa renală Răspuns corect: b,d 26. Pruritul generalizat poate apărea în: a. uremie b. diabet zaharat c. sindrom de colestază d. dermatoze alergice e. pediculoză Răspuns corect: a,c,d 27. Petele hemosiderozice: a. apar în insuficienţa arterială cronică b. apar în insuficienţa venoasă cronică c. sunt dispuse la nivelul feţei d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare e. au o culoare brun-cenuşie Răspuns corect: b,d,e 28. Scădere ponderală cu apetit păstrat apare în: a. neoplasme b. hipertiroidie c. diabet zaharat d. anorexia mentală e. boala Cushing Răspuns corect: b,c 29. Edemul alergic (edemul Quincke): a. este cianotic, dur şi nepruriginos b. se instalează brusc c. este alb-rozat, moale şi uşor pruriginos d. este localizat îndeosebi la nivelul feţei e. poate interesa limba şi epiglota, putând genera asfixie acută Răspuns corect: b,c,d,e 30. Artrita din reumatismul articular acut: a. afectează simetric articulaţiile mici b. afectează asimetric articulaţiile mici c. afectează articulaţiile mari d. are caracter migrator şi fugace e. nu lasă sechele Răspuns corect: c,d,e 31. Durerea articulară din artroze: a. este meteorosensibilă b. apare după efort fizic
96

Durerea toracică cauzată de fracturile costale este: a. pirozisul c.e 35. tratament cu glucocorticoizi c. peteşii b. urină de culoare roşie e. d. este neînsoţită de limitarea mişcărilor e.c. emfizem pulmonar b. accentuată de efort c. obiectivată prin presiune digitală Răspuns corect: a. Eozinofilia apare în: a. hemoleucogramă b. astm bronşic extrinsec e. stenoză mitrală e. Hemoptizia nu apare în: a. astm bronşic Răspuns corect: a. lombalgiile difuze b. b. boli parazitare b. vezicule e. febră instalată la 30-60 minute posttransfuzional Răspuns corect: a. Manifestările clinice din hemoliza posttransuzională sunt: a. viteza de sedimentare a hematiilor d. gingivoragii d. infarct pulmonar d.b. accentuată de respiraţie b. accentuată de tuse e. e 97 .b. fibrinogen c. Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizează prin: a. dermatită atopică d.c. proteina c reactivă Răspuns corect: b. neaccentuată de efort d. echimoze c. este însoţită de prezenţa cracmentelor Răspuns corect: a. Reactanţii de fază acută sunt reprezentaţi de: a.c.e 33. tuberculoză pulmonară c.e 37. uneori stare de şoc d.d.e 34.c. glicemie e.Teste grila absolventi 2009 c. trichineloză Răspuns corect: a.c.e 36. apare în cursul mobilizării d. epistaxis Răspuns corect: a.e 32.d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

d 41. ortopnee b. hepatita cronică d.c. turgescenţa jugularelor d. simptome datorate stazei viscerale abdominale Răspuns corect: a.e 40. mixedem d. apare în anemia Biermer e.e 43. dispnee b. spute hemoptoice d. desemnează limba cu depozite de culoare alb-gălbuie Răspuns corect: b. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual e.c 44. rectocolită ulcerohemoragică Răspuns corect: a. cancer de rect 98 .c. ulcer gastric e.d 39. apare în pericarditele acute uscate Răspuns corect: b. este accentuată de mişcările toracelui c. insuficienţa cardiacă dreaptă b. prezenţa edemelor declive e.Teste grila absolventi 2009 38. tuse seacă c.d 42. Aspectul de “limbă saburală”: a. gastrite hemoragice b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Inspecţia pacientului cu insuficienţă cardiacă dreaptă relevă: a. sindromul de ischemie arterială acută Răspuns corect: a. Durerea de natură pericardică: a. insuficienţa cardiacă stângă c. hipertiroidism c. paloare generalizată Răspuns corect: b. Turgescenţa jugularelor apare în: a. cianoză generalizată c. Pacientul cu insuficienţă cardiacă stângă poate prezenta: a. cianoză perioronazală e. apare în stări febrile d. Macroglosia poate apărea în: a. apare în deshidratare c. acromegalie b. pericardita constrictivă e. desemnează o limbă roşie şi depapilată b. cedează în repaus d. Hematemeza poate apărea în: a.b. nu este accentuată de tuse şi deglutiţie b.c.

Tenesmul rectal poate apărea în: a.Teste grila absolventi 2009 c.e 45. o senzaţie de arsură retrosternală c. fisuri anale Răspuns corect: b. are conţinut alimentar şi salivar e. Regurgitarea esofagiană: a. apare după hemoragii masive Răspuns corect: b. însoţit frecvent de regurgitări gastrice Răspuns corect: b. ruptura varicelor esofagiene d. este însoţită de contractura musculaturii abdominale Răspuns corect: a. Disfagia din cancerul esofagian este: a. nu are caracter sezonier e. ulcer gastroduodenal Răspuns corect: a. cancer gastric e. rectite d. o disfagie veche e.c.c 99 .b 46. este o tulburare de micţiune b. este însoţită de greaţă c. accentuat de primodecubitul nocturn e. Durerea din ulcerul gastric: a.c 47. cancerul colonului ascendent b. metroanexită stângă e.e 50. are caracter acid d.d.b. calmat de ingestia alimentelor fierbinţi d. poate fi calmată de vărsătură c. apare la aproximativ 5-6 ore postprandial Răspuns corect: a. progresivă c. Pirozisul este: a. recent instalată d.d. Poliuria: a. cu caracter pasager Răspuns corect: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . are caracter de “foame dureroasă” d. reprezintă creşterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore d. apare la aproximativ 1-2 ore postprandial b.d. cancerul de rect c. este o tulburare de diureză c. resimţită imediat după înghiţire b.e 48.c. este neînsoţită de greaţă b. o senzaţie de constricţie toracică b.d 49. reprezintă creşterea numărului de micţiuni/24 ore e.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Indicaţiile scăderii în greutate cu 20% sunt următoarele: a) Pacienţi cu neoplasm şi IMC>30Kg/m2. ouă e) toate cele de mai sus Răspuns corect: e 4.9Kg/m2 şi CT ≥102cm la bărbaţi şi ≥88cm la femei d) IMC între 25-29Kg/m2 cu CT între 94-102cm la bărbaţi şi 80-87cm la femei e) Toate răspunsurile sunt corecte Răspuns corect: c 2. 70g. Efectele benefice ale scăderii în greutate sunt: a) Ameliorează controlul diabetului zaharat b) Scade valorile tensiunii arteriale c) Ameliorează tabloul lipidic d) Scade hiperinsulinismul e) Toate cele de mai sus Răspuns corect: e 3. La femeia însărcinată. a) b) c) d) e) 6. 15g. 10g. dr Maria Moţa 1. lapte. Care din următoarele afirmaţii privind realimentarea în denutriţie sunt corecte a) alimentarea se face progresiv adaptată fiecărui pacient în parte b) presupune 5-6 mese fraţionate pe zi c) se preferă alimentaţia orală d) se preferă proteinele cu valoare biologică înaltă.Teste grila absolventi 2009 DISCIPLINA: NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ Autor:Prof. 100g. necesarul hidric: 100 . Raspuns corect: a 7. univ. a) b) c) d) e) 5. indiferent de talie c) IMC între 25-29. carne. indiferent de talie b) Pacienţi cu IRC şi IMC>30Kg/m2. a) b) c) d) e) Procentul de apă din alimente după deshidratare este: 10% 30% 0% 15% 7-8% Răspuns corect: e Numărul aminoacizilor esenţiali (care nu pot fi sintetizaţi de organism) este: 7 10 9 6 12 Raspuns corect: c Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este: 30g.

15g. 101 . Regimul alimentar in hepatita cronică este: a) Normocaloric sau hipercaloric la denutriţi. Creşte sau scade în funcţie de gemelaritea sarcinii. Dieta în puseul acut de artrită urică presupune: a) Suprimarea grăsimilor b) Suprimarea alcoolului c) Aport de lichide 2-3 litri pe zi d) Aport scăzut de proteine e) Toate afirmaţiile sunt corecte Răspuns corect: e 10. cu o exceptie: a) Evitarea meselor mari. Raspuns corect: a 9. 100g. e) Toate variantele sunt corecte. Raspuns corect: e 13. Raspuns corect: e 11. bogate în lipide. d) Normoglucidic. 70g. ciocolatei. b) Dezechilibrul raţiei alimentare. Urmatoarele afirmatii sunt corecte despre dietoterapia la pacientii cu reflux gastro-esofagian. a) b) c) d) e) Creşte faţă de necesarul dinaintea sarcinii. a condimentelor. e) Toate răspunsurile sunt corecte. din care cel puţin jumătate vor fi de origine animală. Agresiuni alimentare prin nerespectarea fiziologiei digestive: a) Excesele alimentare.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b) Peştele oceanic. Scade faţă de necesarul dinaintea sarcinii. cu evitarea dulciurilor concentrate. fumatului. Nu este afectat de sarcină. c) Produsele din germeni de grâu d) Drojdia de bere. 10g. alcoolului. Produse nutritive naturale implicate în protecţia anticancerigenă: a) Legumele şi fructele. d) Modificarea bruscă a deprinderilor alimentare.Teste grila absolventi 2009 a) b) c) d) e) 8. c) Normolipidic cu aport de lipide la limita inferioară a normalului. Raspuns corect: e 12. Raspuns corect: a Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este: 30g. b) Evitarea alimentelor acide. c) Nerespectarea bioritmului alimentar. b) Normoproteic. Creşte sau scade în funcţie de paritate. e) Toate produsele anterioare sunt implicate în protecţia anticancerigenă. alcătuit în special din proteine cu valoare biologică mare.

Principalii alergeni alimetari sunt urmatorii cu o exceptie: a) Arahidele. margarină. c) Consumul a 2–3 porţii de peşte pe săptămână. Raspuns corect: c 15.Teste grila absolventi 2009 c) Ultima masă va fi cu 2–3 ore înainte de culcare. Raspuns corect: e 19. c) Evaluarea aportului de K se impune. c) Alimentele vor fi alternate în funcţie de apartenenţa lor la anumite familii biologice. lapte integral. K şi fluide. e) Crustaceele. e) Toate veriantele de mai sus sunt corecte. d) Reducerea până la eliminarea consumului de dulciuri concentrate. care să corespundă stilului de viaţă al pacientului. Raspuns corect: e 16. b) Alimentele la care pacientul nu este alergic vor fi mâncate la interval de 4–5 zile. insuficienţă renală. b) Laptele de vacă. afectare renală). Principii generale ale alimentatiei antiaterogene: a) Păstrarea unei greutăţi ideale în conformitate cu vârsta şi sexul. d) Ouăle de găină. e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte. Dieta rotatorie: a) Se recomanda la persoanele alergice la mai multe alimente. c) Prevenirea sau întârzierea dezvoltării osteodistrofiei renale. mai ales la pacienţii sub tratament cu diuretice. d) Se recomanda consumul de lichide in timpul mesei. carne grasă. adăugate la sfârşitul preparării alimentelor sau în salate. b) Consum de uleiuri vegetale variate. Scopurile terapiei nutriţionale în boala renală terminală sunt: a) Prevenirea deficienţelor şi menţinerea unui status nutriţional bun. Raspuns corect: d 14. d) După câteva luni de dietă se poate tenta reintroducerea treptată a alimentelor alergogene în dietă. portocalele. b) Controlul edemelor şi tulburărilor electrolitice prin monitorizarea aportului de Na. iar în formele severe chiar desodata. nucile. e) Evitarea unei activităţi fizice riguroase imediat după masă. e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte. Raspuns corect: e 17. d) Se va ţine cont in elaborarea dietei de patologia asociată (diabet. b) Hiposodata. c) Merele. Regimul alimentar in insuficienta cardiaca: a) Atingerea greutăţii ideale va reprezenta o componentă esenţială a tratamentului. Indicaţiile dietei hiposodate sunt următoarele: a) Insuficienţa cardiacă b) Sindrom nefrotic c) HTA 102 . e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte. Raspuns corect: e 18.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d) Asigurarea unei diete atractive. untură.

c 22. făinoase d) Struguri. Regimul hiposodat standard presupune: a) Un aport de sodiu de 1. bogate în glucide rafinate şi lipide saturate d) Excluderea consumului de alcool e) Conţinut scăzut de fibre alimentare Răspuns corect: a. Dietoterapia pacienţilor cu diabet zaharat implică: a) 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu insulină convenţională b) Obligatoriu 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu analogi de insulină c) Obligatoriu 4-5 mese pe zi la un pacient sub tratament cu meglinide d) 4-5 mese pe zi la un pacient cu medicaţie antidiabetică orală. e) Toate variantele de mai sus sunt corecte Răspuns corect: a. hta severă şi insuficienţa cardiacă severă e) Se recomandă în glomerulonefrita acută Răspuns corect: b. b. b. e 23. c. lactate Răspuns corect: b. Alimentele cântărite zilnic în diabetul zaharat sunt următoarele: a) Lămâi. griş. grapefruit b) Portocale.Teste grila absolventi 2009 d) Insuficienţă renală acută şi cronică e) Nici una dintre cele de mai sus Răspuns corect: a. d 24. mere c) Pâine. d. Următoarele afirmaţii privind regimul alimentar în hiperuricemii sunt false: a) Regimul alimentar este hipocaloric b) Aportul de proteine este crescut c) Aportul de lipide este scăzut d) Aportul de glucide este scăzut e) Alcoolul este contraindicat 103 . Recomandări pentru pacienţii cu obezitate: a) Dietă hipocalorică echilibrată în principii nutritive b) Mic dejun obligatoriu cu 3-6 mese pe zi c) Evitarea alimentelor cu densitate calorică mare. banane.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . prune e) Orez. d 25. c.5-2g pe zi b) Un aport de 460-500mg sodiu pe zi c) Un aport de 150mg sodiu pe zi d) Se recomandă în edemele severe. 20. c. Regimul alimentar al pacienţilor cu diabet zaharat presupune: a) Aport de glucide între 50 şi 60 % din raţia calorică totală b) Se preferă glucide cu index glicemic crescut c) Se preferă glucide cu index glicemic scăzut d) Lipidele vor reprezenta între 12-15% e) Se pregferă lipidele saturate care trebuie să depăşească 10% din raţia calorică Răspuns corect: a. d 21.

Următoarele afirmaţii despre energia cheltuită în repaus (REE) sunt adevărate: a) Persoanele cu greutate mai mare au o rată a metabolismului bazal mai mare. e) Temperature crescută a mediului ambient creşte consumul energetic bazal. cu aproximativ 2–3% pe decadă. ceaiul prin conţinutul crescut în metilpurine d) Carne de animal tânăr. e 27. d 26. d 28. Alimentele contraindicate în hiperuricemii: a) Mezeluri. b) Principalul rol este cel energetic. glucidele: a) Trebuie să acopere cel puţin 50–55% din raţia calorică. d. fructe c) Cafeaua. 104 . d. e) Ponderea cea mai mare trebuie să revină glucidelor complexe. Următoarele afirmaţii cu privire la alimentarea în denutriţie sunt incorecte: a) Se preferă alimentaţia parenterală b) Determină creşterea în greutate încă din primele 5-7 zile de realimentare c) Determină menţinerea sau scăderea în greutate în primele 5-7 zile de realimentare d) Se preferă realimentarea bruscă e) Se vor administra alimente cu volum crescut pentru a determina o creştere rapidă în greutate Răspuns corect: a. Raspuns corect: a.Teste grila absolventi 2009 Răspuns corect: b. b. c) Femeile au ree cu 5–10% mai mică decât bărbaţii de aceeaşi înălţime şi greutate. d) Glucidele simple. e 31.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . cacaoa Răspuns corect: a. Ingestia de alimente de către sportivi înaintea antrenamentului sau competiţiei: a) Înlătură senzaţia de foame din timpul exerciţiului. de tipul amidonului. vânat b) Făinoase. c 29. c. Regimul alimentar în dislipidemii implică: a) Aport de lipide <30% din raţia calorică zilnică b) Aport de lipide polinesaturate de 20% c) Aport de lipide mononesaturate de 10% d) Aport de lipide saturate >10% e) Toate afirmaţiile sun greşite Răspuns corect: a. e 32. În raţia alimentară. c) Principalul rol este cel plastic. Raspuns corect: a. b. b. viscere e) Ciocolata. Regimul alimentar în dislipidemii presupune: a) Aport de colesterol <300mg pe zi b) Aport de fibre alimentare de 40g pe zi c) Aport crescut de glucide rafinate d) Aport de lipide saturate <10% e) Aport de lipide saturate >10% Răspuns corect: a. b) La adult ree creşte progresiv. d) Hipertiroismul scade ree. rafinate trebuie să acopere cel puţin 30% din raţia calorică. e 30.

La femeia însărcinată: a) Necesarul hidric creşte. c) Litiază biliară. peştele alb. e) La gravida diabetică şi în timpul alăptării sunt necesare 3000–3400. Despre conservarea alimentelor prin temperaturi scăzute este adevărat: a) Cele mai sensibile microorganisme la acţiunea frigului sunt fungii. e) Cancer de colon. b) Recomandările pentru ingestia de fier variază între 30–45 mg/zi. Scăderea fibrelor din alimentaţie poate duce la: a) Diabet zaharat. 38. e) Refrigerarea se poate efectua folosind temperaturi cuprinse 0 şi -35 grade Celsius. d) La atleţii care se antrenează peste 6 ore/săptămână. vită. Raspuns corect: b. viţel. e) Prin acidifiere. curcan. b) Se poate realiza prin marinare. d) Conservarea prin frig se face prin refrigerare şi congelare. d) Trebuie efectuată cu o jumătate de oră înaintea exerciţiului. c) Este contraindicată începerea unei diete hipocalorice. Raspuns corect: b. Raspuns corect: a. c) Atleţii ce se antrenează în medii cu temperaturi crescute şi cei vegetarieni nu au risc pentru scăderea depozitelor de fier. Conservarea prin acidifiere: a) Este strict contraindicată legumelor. 105 . c 34. d) Pahipleurită. d 36. Raspuns corect: b.alimente permise: a) Legumele bogate în celuloză dură. pot să apară deficienţe de fier chiar şi anemia feriprivă. ele asigurând o cantitate foarte mare de energie. c) Este indicat să conţină peste 35% grăsimi. b. Raspuns corect: a. e) Proteinele din timpul acestei mese au cel mai important rol în generarea forţei musculare. a cărei valoare ar putea scădea datorită consumului crescut de glucoză. Următoarele afirmaţii despre fierul din alimentaţia sportivilor sunt false: a) Cantitatea de fier necesară unui sportiv poate fi asigurată din hrană.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Raspuns corect: a. b) Obezitate.Teste grila absolventi 2009 b) Asigură menţinerea nivelelor glicemiei plasmatice. b) Carnea proaspătă şi slabă de pui. d) Se recomandă evitarea consumului de alcool. b 33. d 35. Dieta de crutare hepatica . c) Se poate realiza prin exhaustare. d) Murarea este unul din procedeele folosite pentru conservare prin acidifiere. b) Se recomandă să consume în cantitate cît mai mare AG–forma trans. fructele necoapte. d. c. vitamina C este distrusă. c. 37. e) Atleţii utilizează depozitele de fier mai repede decât persoanele sedentare. c) Frigul nu are efecte antienzimatice asupra alimentelor. b) Frigul păstrează alimentele respectând proprietăţile naturale. e. cu coajă şi sâmburi.

c. Raspuns corect: c. b) Supa de carne preparata cu punerea cărnii la fiert în apă clocotită. Raspuns corect: c. d) Zarzavaturile cu celuloză dură crude. Raspuns corect: a.Teste grila absolventi 2009 c) Legumele cu celuloză fină ca pireuri. soteuri. b.E. veche de o zi. cimbru. Urmatoarele afirmatii cu privire la intolerantele alimentare sunt adevarate: a) Glutenul si lactoza pot determina intolerante alimentare. se va urma o dietă hidrică de 1–2 zile. c) Aditivii alimentari. d) Condimentele aromate (pătrunjel.d 44. e) Nu este necesara scaderea ponderala la pacientii supraponderali cu calculi veziculari din colesterol. Raspuns corect: b. cu suprimarea temporară a proteinelor şi lipidelor. în principal glucidică. e) Se recomandă 4–5 mese pe zi. mărar. Raspuns corect: b.C. brânzeturile proaspete. Urmatoarele afirmatii despre regimul alimentar în diareea de putrefacţie sunt false: a) Se urmăreşte transformarea diareei de putrefacţie în diaree de fermentaţie. e 41.d 39.D. c) Carnea pusa la fiert in apa rece. e) În cazurile cu numeroase scaune diareice. e 40. Urmatoarele afirmaţii privind regimul alimentar în afectiunile biliare sunt false: a) In colecistita acuta dieta este hipocalorică.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Urmatoarele sunt substanţe alimentare cu proprietăţi anticancerigene cu exceptia: a) Fibrele alimentare. sulfiţii sunt frecvent implicaţi în intoleranţele alimentare. e) Pâinea neagră. d) Deficitul de lactaza determina boala celiaca. Raspuns corect: a. Urmatoarele afirmaţii privind regimul alimentar în pancreatita cronica sunt adevarate: a) Regimul este hipercaloric: 2500-6000 calorii/zi. coloranţii. e 43. b) Vitamina A. Alimente nerecomandate în boala ulceroasă cu exceptia: a) Laptele dulce simplu sau indulcit. c) Vitaminele de grup B d) Seleniul. b) Dieta în colecistita cronică se suprapune dietei de cruţare hepatică. c. b) Regimul alimentar va fi alcătuit din alimente sărace în glucide şi bogate în proteine. conservanţii. 106 . egale ca volum. ulterior de reintroduc preparate ce conţin proteine d) Sunt permise cruditatile in primele 4-5 saptamani. b) Simptomatologia este asemănătoare cu cea din alergiile alimentare. sufleuri. suc de lămâie). e 42. b) Regimul este hiperproteic. alcătuit în special din proteine de origine animală. c) In dischinezia biliară hipotonă nu se recomandă alimente cu efect colagog. d) Se recomanda administrarea orală a unor enzime pancreatice. b. pîinea proaspătă. e) Nitrozaminele. leuştean. d) In litiaza biliara se recomandă reducerea alimentelor bogate în colesterol. c) Regimul este hiperlipidic. e) Pâine albă. intermediară. c) Initial se recomanda consumul de fructe si legume sub forma de compoturi si piureuri. salate coapte sau crude.d.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .8 g/kg corp/zi pentru pacienţii cu RFG >55 ml/min. b) La persoanele cu risc de a dezvolta hipertensiune nu se recomandă regim alimentar hiposodat. d) 1. e) 60–80 g proteine/zi în cazul când ureea sanguină este sub valoarea de 80 mg/zi. b. c) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi. d) Necesar de fluide: pierderile din ziua precedentă plus 500 ml. nivelul K seric). Urmatoarele afirmatii cu privire la alergia la sugari şi copii la laptele de vacă sunt adevarate: a) Are prevalenta crescuta in primii 3 ani de viata. b) Dieta hiperproteica cu 1. c) 1..0–1. e) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi. e) Aport de sodiu: 20–40 mEq/zi în faza oligurică. în funcţie de diureză.6 g/kg corp/zi pentru pacienţii cu RFG între 25–55 ml/min. b) Cei mai importanţi factori legaţi de dietă sunt: supraponderea. b) În cazul alergiei la laptele de vacă se recomandă formule cu hidrolizate de proteine ale laptelui de vacă. d 48. c) Se va limita global raţia calorică în principal la obez. consumul de alcool şi sedentarismul. regimul hiposodat este obligatoriu.5 g proteine/kg corp greutate ideala/zi. dializă. d.5 g/kg corp/zi la pacienţii în program de hemodializa. c) Aport de potasiu: 30–50 mEq/zi în faza oligurică. e 47. Raspuns corect: a. c. Raspuns corect: a. d) Regim hipoproteiccu 0. chiar şi pentru normotensivi. Urmatoarele afirmatii cu privire la aportul de sodiu in HTA sunt false: a) Evitarea sării în exces este benefică pentru toţi indivizii. b) 0. b. 107 . e) Reacţiile alergice la lapte tind să dispară în primii ani de viaţă. d) Alimentaţia la sân nu previne sau întârzie debutul alergiilor alimentare. nu si in prevenirea hipertensiunii. Urmatoarele afirmatii cu privire la dieta in hipertensiunea arteriala sunt false: a) Dieta se foloseşte numai in tratamentul. Regimul alimentar in litiaza urica presupune: a) Regimul clasic recomandat este lacto-fructo-vegetarian.2 g/kg corp/zi la pacienţii cu dializa peritoneala ambulatorie continua. c) La persoanele hipertensive dovedite. Raspuns corect: a. d) Reducerea ingestiei de sodiu la jumătate poate scădea presiunea sistolică cu 5 mmHg şi pe cea diastolică cu 4 mmHg. e 45.8–1 g/kg corp/zi cu maximum 200 mg purine/zi. e) Sunt interzise carnea de animal bătran (gaina. e 49.2–1. Raspuns corect: c. Terapia medicală nutriţională în insuficienta renala acuta presupune: a) Dieta hipocalorica. ingestia crescută de sare. c. vita) si viscerele. c) În cazul alergiei la laptele de vacă este interzis laptele de capra.2–1. e 50. Raspuns corect: b. e 46.Teste grila absolventi 2009 e) Boala celiacă este determinata de intoleranta la gluten. b) Regimul alimentar urmăreşte acidifierea urinilor si reducerea alimentelor care determina creşterea acidului uric. Raspuns corect: a. Aportul proteic la pacienţii cu IR progresivă este de : a) 0. b.

2500-2750 g 2. Ce talie (lungime) are nou-născutul la termen? a. discordanţa dintre vârsta gestaţiei (normală) şi greutatea la naştere (mică) e. Nou-născutul prematur se caracterizează prin: a. 37 cm e. vârsta de gestaţie < 37 săptămâni 4. 4500 g e. greutate < 2500 g c. talie < 47 cm d. e) Ca mijloace de preparare a alimentelor se preferă fierberea. nou-născut cu greutatea < 2500 g şi talia < 47 cm d. Raspuns corect: a. descuamaţia fiziologică e. grăsimi saturate şi sare poate scădea tensiunea arterială sistolică cu 6–11 mmHg. pielea acoperită de vernix caseosa b. coacerea. fragilitate faţă de acţiunea agenţilor mecanici. concordanţa între vârsta de gestaţie şi greutatea la naştere c. 47 cm b. în cazul evoluţiei favorabile. sănătos a. pentru evitarea travaliului cardiac inutil. Raspuns corect: a. 60 cm d. cianoză / paloare 6.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 48-52 cm c. c. hipoproteica. e) Un consum de alcool mai mare de 30 g alcool pur/zi duce la o creştere cu 3 mmHg a presiunii arteriale. b.Teste grila absolventi 2009 d) Dieta bogată în fructe. Recunoaşteţi particularităţile tegumentelor la nou-născutul normoponderal. nou-născut cu vârsta de gestaţie > 42 săptămâni şi greutate normală la naştere 5. 42 cm 3. Care este greutatea la naştere a nou-născutului la termen? a. Dr. univ. nou-născut cu vârsta de gestaţie < 37 săptămâni şi greutatea < 2500 g b. înăbuşirea. d) Se recomandă consumul de margarina în defavoarea untului. mumifierea bontului b. discordanţa dintre vârsta gestaţiei (normală) şi greutatea la naştere e. 2800-4000 g d. hipoglucidica si hiposodata din săptămâna a treia. 2600 g b.c 51. e DISCIPLINA NEONATOLOGIE-PUERICULTURĂ-PEDIATRIE-NUSSING ÎN PEDIATRIE Autor: Conf. Care este evoluţia normală a bontului şi plăgii ombilicale? a. c) Hipolipidica. formarea şanţului de eliminare 108 . Georgeta Corniţescu 1. concordanţa între durata vieţii fetale (scurtată). legume şi săracă în colesterol. dar fără a se face abuz. Care din următoarele caracteristici sunt apanajul dismaturităţii? a. Dieta in infarctul miocardic este: a) Hipocaloric chiar şi la pacienţii fără obezitate. greutate şi talie mică la naştere b. b) Hidrica in primele 24–48 ore de evolutie a infarctului. chimici şi infecţioşi c. lanugo d.. < 2500 g c.

tonusul muscular d. Precizaţi care din următoarele etape sunt normale în evoluţia intelectuală de la 3 la 6 ani: 109 . coloraţia pielii 12. este fascinat de „imaginea” sa în oglindă.a zi d. copilul descoperă stând „în patru labe” lumea înconjurătoare. b. gângureşte. În ce grad de prematuritate încadraţi un nou-născut cu greutatea la naştere de 1300 g? a. prematuritate gr. tegumente încreţite. apare în primele 24 de ore b. vârsta gestaţională > de 42 de săptămâni e. e. bătăile cordului b. b. epitelizarea cicatricei ombilicale 7. anemie carenţială c. II c. cu sonoritate înaltă. copilul este alert. respiraţia c. greutate mică la naştere. 14. să vorbească pe un ton ferm. starea generală bună e. fisurate („mâini de spălătoreasă”) d. c. d. e.Rolul adultului în dezvoltarea limbajului de la 9-12 luni: a. Particularităţile morfologice ale nou-născutului postmatur sunt: a. prematuritate gr. III d. Care este rolul asistenţei medicale în îngrijirea nou-născuţilor prematuri? a. IV e. prematuritate gr. vindecarea spontană în 2 săptămâni 11. Icterul fiziologic al nou-născutului la termen se caracterizează prin: a. foloseşte monosilabele. cu privire vie. 15. distrofie b. asigură protecţia termică în funcţie de greutate c. c. dismaturitate 8. Precizaţi etapele corecte din dezvoltarea afectivă şi socială a sugarului de la 9-12 luni: a. tegumente şi sclere icterice după 2-3 zile de la naştere c. să vorbească expresiv pe un ton calm. să nu vorbească imitând un bebeluş. sechele neuropsihice 9. supraveghează funcţiile vitale b. descuamate. să asocieze cuvintele cu gesturi. supraveghează alimentaţia d. prematuritate gr. apoi silabele „duble sau triple” . aruncă obiectele departe de el şi cere să i se dea înapoi. să numească diferitele părţi ale corpului.Teste grila absolventi 2009 c. detaşarea între a 5-a şi a 10. 13. sugarul vocalizează. < 2500 g b. formarea granulomului ombilical e. face profilaxia infecţiilor 10. Care dintre următorii parametrii sunt semnificativi pentru scorul Apgar? a. I b. rahitism carenţial d. lasă nou-născutul în grijea mamei e. scaunul şi urina normal colorate d. greutatea la naştere e. Recunoaşteţi riscurile tardive ale prematurităţii: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d. hemoragie e. bontul ombilical şi tegumentele sunt impregnate cu meconiu c.

d. are noţiunea de direcţie: dreapta-stânga. copilul începe să îşi găsească singur echilibrul spre vârsta de 1 an. creşte cu 1 cm/lună e. 16. să fie păstrat în centrul atenţiei. c. evitarea infecţiilor. e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . creştere rapidă b. 20. la 3-4 luni ridică capul şi toracele de la 45° la 90° deasupra planului patului.5 cm/lună b. multiplicarea şi răspândirea infecţiilor. e. b. De ce are nevoie sugarul pentru o dezvoltare afectivă? a. 500 g/lună e. deşeurile. c. la 4 luni talia este de 60-64 cm. evitarea infectării celui ce acordă îngrijiri. 22. mediul antiseptic. copilul se închide în lumea sa. de afecţiune şi siguranţă (atingere. d. la 7-8 luni copilul stă bine în poziţia şezând. sugarul eutrofic îşi dublează greutatea la 4 luni. d. incisivii mediani inferiori în număr de 2 apar la 6-8 luni. în medie 750 g/lună d. e. 25-30 g/zi b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni. c.Teste grila absolventi 2009 a. evitarea răspândirii infecţiilor. 110 . să fie lăsat în pătuţul lui. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe” . mângâiere. 18. 350 g/lună c. b. 21. în prima lună creşte 4-5 cm d. 17. în faţă–în spate. Cum creşte sugarul în lungime până la 4 luni? a. b. copilul fabulează mult şi „prietenul imaginar” îi ţine adeseori companie. de calm şi linişte. caninii apar între 18-24 luni. b. la 2 luni are 49 cm c. c. nu se socializează. ritmul de creştere devine mai lent c. în următoarele luni cu 2-3 cm/lună e. Care este ritmul de creştere în G şi T la sugarul mare (8-12 luni)? a. la 4-5 luni nu-şi ţine bine capul. căldura. Care sunt mediile propice răspândirii microbilor? a. d. pune multe întrebări. e. cu 1. copilul vorbeşte bine. b. c. incisivii laterali apar între 10-12 luni. 19. e. d. păstrarea sănătăţii. creşte 250-300 g/lună d. Aplicarea principiilor de igienă se face având următoarele scopuri: a. Evoluţia motricităţii de la naştere la un an se face pe etape. la 12 luni triplează greutatea (9 Kg) şi are o talie de 72-75 cm. 23. umezeala. de un răspuns adaptat nevoilor sale. să nu i se vorbească. fără ajutor. b. copilul ştie să numere până la 10 . erupţia dentiţiei temporare se încheie în perioada de copil mic (2ani şi 6 luni-3 ani). enumeraţi pe cele corecte: a. luarea în braţe) . d.20. Precizaţi ordinea corectă a apariţiei dinţilor „de lapte”: a. c. Care este ritmul de creştere normală a sugarului până la 4 luni? a.

perimetrele). vârsta gestaţională şi scorul Apgar la 1′ şi 5′. c. d. pentru temperatura rectală termometrul se lasă 3 minute. d. 32. se lasă termometrul la îndemâna copilului. va alăpta singură în cameră fără „asistenţă” şi fără „consiliere”. pregătirea alăptării se face înainte de a se trezi nou-născutul. aspecte morfo-funcţionale). conţine de 3 ori mai multe proteine decât laptele de vacă. sterilizarea sau asepsia. temperatura rectală este mai mică decât temperatura măsurată axilar. temperatura din cameră 22°C. Care din următoarele principii de igienă trebuie aplicate curent de asistenta medicală? a. e. BCG) . Ce se consemnează în foaia de externare a nou-născutului? a. mama îşi va spăla sânii cu apă călduţă şi va mulge primele jeturi de lapte. eructaţia. gradat. pentru temperatura rectală vom folosi numai termometrul individual. lungimea. mama va face conversaţie cu alte persoane în timpul alăptării. d. b. 111 . temperatura din cameră 27°C. Care sunt condiţiile optime de microclimat la domiciliul nou-născutului / sugarului? a. timpul cel mai potrivit pentru plimbare este vara între orele 9-11 şi seara după ora 17. sugarul va beneficia de plimbare zilnică. alimentele. b. dezinfecţie discontinuă. veţi ignora datele din fişa de externare din maternitate. poate fi scos la plimbare pe orice vreme. c. b. 30. coşuleţ sau pătuţ. scade riscul apariţiei cancerului de sân. cu rol în protecţia faţă de infecţii. d. cameră insalubră. naşterea şi perioada postnatală precoce. greutate. e. consemnarea datelor pentru o informare corectă a medicului. Care sunt incidenţele legate de alimentaţia naturală: a. măsurătorile (greutatea. istoricul prenatal. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul. veţi avea o pregătire teoretică şi practică deosebite. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1. 29.Teste grila absolventi 2009 e. b. d. c. 24.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 31. cântar pentru sugari. igiena ţinutei vestimentare. c. b. e. plasaţi termometrul axilar şi îl lăsaţi 10 minute. Ce sfaturi veţi da pentru călirea organismului nou-născutului / sau sugarului? a. camera cu mobilier adecvat. b. e. unghii tăiate scurt. d. în condiţii de intimitate şi cu colaborarea familiei. examinarea se desfăşoară cu tact. 25. 27. b. bonetă. masă de înfăşat cu sertare care conţin lenjeria copilului. dezinfectarea sau crearea unui mediu antiseptic. eczemele. venitul familiei. d. e. Cum veţi face controlul temperaturii corporale? a. Recunoaşteţi calităţile ce dau superioritatea alimentaţiei la sân: a. mama îşi va spăla cu grijă mâinile (unghiile tăiate scurt). spălarea mâinilor. cameră luminată şi aerisită. Ce atitudine adoptaţi cu ocazia primei vizite la domiciliul nou-născutului? a. 26. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit patru săptămâni (în anotimpul rece) . c. conţine anticorpi. b. d. 28. e. e. imunizările (antihepatitic B. c. e. Care din următoarele sfaturi fac parte din pregătirea corectă a mamei pentru alimentaţia la sân? a. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit două săptămâni (în anotimpul cald) . culegerea de date fizice (temperatură. c. c.

în luna a patra 5-4 mese/zi. aveţi grijă ca tetina să fie permanent plină cu lapte. manual sau cu pompa. din cea de-a doua săptămână de viaţă. administrarea fierului se face şi pe cale injectabilă. ţineţi copilul în braţe în timp ce îi daţi biberonul. e. creştere în greutate 750 g/lună. scaune – 4-8/zi în cantitate mică. c. e. aplicaţi un prosop cald şi umed pe sâni. puneţi copilul la sân mai frecvent. Ce măsuri de siguranţă adoptaţi în alimentarea cu biberonul? a. vărsăturile. semne de boală. Care pot fi motivele pentru care sugarul refuză sânul? a. la prematuri suplimentarea cu fier se face de la vârsta de 1 lună ½. d. diareea infecţioasă. în luna a treia 700-800 ml/zi.Teste grila absolventi 2009 b. utilizarea biberonului. e. b. b. 34. diareea prandială. suplimentarea orală de fier de la vârsta de 5-6 luni la toţi sugarii. alimentaţia trebuie să răspundă cerinţei sugarului. sugar cu scaune tari. laptele de mamă „nu este bun” . în luna a doua si a treia 6-5 mese/zi. c. prindere defectuoasă. 112 . creştere în greutate sub 500 g/lună. 33. b. se alimentează „ad libitum” ( la cerere). c. d. timp de 3-5 minute înainte de alăptare. c. d. regurgitarea. o cantitate medie de 150 ml/kgcorp/zi. e. creşterea în greutate de 100-200 g/săptămână. d. creştere în greutate 25 g/zi. b. Suplimentarea alimentaţiei naturale se va face exclusiv cu: a. sâni angorjaţi. uscate sau verzi. d. 250 ml/kg/zi. la vârsta de 2 săptămâni are greutatea de la naştere. scutece ude – 6 sau mai multe scaune/24 de ore. e. d. c. 36. b. c. Vitamina D. e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . e. Ce semne indică că sugarul nu primeşte destul lapte? a. dificultăţi iniţiale de coordonare a suptului. 400-1500 UI/zi per oral. e. b. sugarul nesatisfăcut la sfârşitul suptului. d. 38. în prima luna 7 mese /zi. între supturi copilul este mulţumit. e. Vitamina D injectabilă. înţărcaţi copilul progresiv. c. b. b.3 luni.Ce cantităţi de lapte praf veţi recomanda în alimentaţia sugarului până la vârsta de 4-5 luni? a. veţi recomanda întreruperea alimentaţiei la sân.Care este numărul de mese pe zi recomandat la sugarul alimentat artificial? a. păstraţi laptele cald pentru masa următoare. verificaţi temperatura laptelui pe partea inferioară a antebraţului. în luna a doua 600-700ml/zi. c. 39. c. mulgeţi sânul. d. în luna a patra mai mult de 1 litru/zi. Cum veţi proceda în cazul angorjării sânilor? a. între 4-5 luni. 40. 35. lăsaţi copilul cu biberonul proptit să sugă singur. 37. Specificaţi semnele care confirmă că sugarul primeşte suficient lapte: a. d.

42. cereale fără gluten ( orez. nu se va adăuga sare in mâncarea sugarului.Care sunt concentraţiile şi indicaţiile mucilagiului de orez? a. b. 113 . stare generala proastă. cereale cu gluten ( grâu. laptele cu făinos 5%. b. b. d. mama poate să alăpteze. frison. sâni plini. mucilagiu de orez 3% la sugarul mic. 45. sucul de fructe. laptele administrat se înlocuieşte cu o priză proaspătă la fiecare 3-4 ore. b. 48. mărul cu biscuit se va introduce de la vârsta de 3-4 luni. o lingură de orez cântăreşte 15 g. Recunoaşteţi simptomele din mastită: a. mucilagiu de orez 5 % la sugarul mare. dureroşi şi angorjati fără alte semne. ragade mamelonare. zonă dureroasă şi roşie a sânului. 43. carnea şi oul se introduc după vârsta de 1 an. c. Specificaţi datele corecte privind alimentaţia diversificata a sugarului: a. Ce recomandaţi în cazul înţărcării copilului? a. 47. b. b. e.Teste grila absolventi 2009 41. mămăliga ( făina de porumb ) se introduce în alimentaţie de la vârsta de 5-6 luni. porumb) pana la 6 luni. sucurile de fructe si legume. înţărcarea la vârsta de 9 luni. are valoare calorică superioară laptelui. e. 46. tubul nazo-gastric se schimba la 12-24 ore. se foloseşte în concentraţie de 30%-50%. d. secară) peste 6 luni. ovăz. b. b. carnea de pui. Care este primul aliment de diversificare la sugarul eutrofic? a. d. are indicaţii în boala diareică a sugarului si copilului mic.Care sunt cerealele recomandate în alimentaţia sugarului? a. febră. e. înţărcarea progresivă. procesul de întrerupere a alăptării la vârsta de 1 an sau uneori de 2 ani. d. d. are calităţi absorbante pentru toxine si microbi datorită pectinelor. laptele cu făinos. banana cu urdă calcică.Recunoasteţi concentraţiile şi calităţile supei de morcov: a. pâinea din făina de grâu se introduce în alimentaţie de la vârsta de 10 luni. se vor impune alimentele de la masa adultului. c. supa de zarzavat. c. c. 49. c. cefalee. e. se foloseşte în concentraţie de 3-5 %. e. chiar dacă rămâne gravidă ( în primele luni ). c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Ce măsuri sunt absolut necesare pentru alimentaţia pe sondă? a. pesmeţii si biscuiţii se introduc în alimentaţie de la vârsta de 6 luni. b. d. c. gradat. e. oul. controlul poziţiei sondei înainte de fiecare alimentaţie. mucilagiu de orez se foloseşte în dieta de tranziţie din boala diareică acută. e. d. e. c. 44. orz. supa de zarzavat strecurată. măr ras. se poate modifica gustul supei de zarzavat cu lapte sau zahar. înţărcarea bruscă. d. c. se poate păstra 2-3 zile la frigider. Care este primul aliment recomandat în diversificarea sugarului malnutrit ( distrofic)? a.

m. strict intradermic. c. cianoza. antihepatitic B b./ min. d. vaccinarea BCG. sunt indicate injecţiile i. Precizaţi care este calea de administrare corectă a tuberculinei: a. Care dintre următoarele vaccinări asigură protecţia faţă de malformaţiile congenitale: a. nici un risc. 6 luni c.. Ce riscuri comportă nutriţia parenterală? a. d. e. risc de infecţie la nivelul cateterului periferic. e. 53. 54. după VPO. b. Di-Te-Per d. coriza sero-mucoasă. 51. nou-născutul sănătos cu greutatea ≥ 2500 g. conţine virus inactivat (VPI) . la sugarul cu I. scleroză venoasă când se administrează soluţii hiperosmolare. > 10 mm. Vaccinările incluse în programul naţional de imunizare sunt: a. b.D. VPO (antipoliomielitic) e. 9 luni d. Recunoaşteţi semnele de gravitate dintr-o afecţiune respiratorie la sugar: a.m. vărsătura. la copiii ce primesc chimioprofilaxie TBC. BCG c. vaccinarea antirubeolică la adolescente. geamăt. 56. dispnee. locul de perfuzie se schimbă la fiecare 2 zile. tahipneea (FR > 50 resp. vaccinarea antipoliomielitică. b. 2 săptămâni. la gravide. 50. sunt contraindicate injecţiile i. vaccinarea antihepatitică. 114 . pe cale orală. e.v. d. conţine virus atenuat (VPO) . vaccinul pneumococic. c. 52. intramuscular. 2 luni b. c. c. b. e. risc de septicemie.). c. sunt contraindicate injecţiile i.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . intravenos. 57. Specificaţi care din următoarele afirmaţii cu privire la vaccinul antipoliomielitic sunt incorecte: a. d. are indicaţie numai la prematurul mic. reziduu gastric se controlează la fiecare 2-4 ore. e. vaccinarea Di-Te-Per. Intervalul minim dintre două vaccinări: a. 1 lună e. b. Vaccinarea BCG se efectuează la: a. e.Teste grila absolventi 2009 d. e. b.R. subcutanat. după VPI. la nou-născutul prematur cu G < 2500 g. c. d. Care dintre următoarele semne sunt specifice laringitei? a. d. 58. 55.

la adolescenţă. d. administrarea de lichide per os dacă nu există o cauză obstructivă. d. copil preşcolar. e. la sugar şi copilul mic până la vârsta de 2 ani. c. cel mai frecvent se produce cu particule de mâncare şi fragmente de jucării. d. numai la vârsta pubertăţii. d. 65. bătăile aripioarelor nazale. Ce intervenţii sunt recomandate pentru otita medie acută? a. 115 . d.v. c. după un an. tahicardia. seminţeaaaaaaaa9 favorizează edemul şi agravează obstrucţia. infecţia de tract urinar. 59. Precizaţi prin ce se caracterizează astmul bronşic infantil: a. bronhospasm. administrarea de antibiotice. b. c. c. c. Care din următoarele intervenţii nu sunt necesare în cazul vărsăturilor: a. 66. e. b. la adolescenţi. administrarea de soluţii otice local. inflamaţia cronică a mucoasei căilor respiratorii inferioare. Bronşiolita acută este o afecţiune a căilor respiratorii inferioare ce apare la vârsta de: a. corpurile vegetale (fasole. e. alimente alterate. administrarea i. e. vârful de incidenţă este peste vârsta de 7 ani. d. b. în perioada de preşcolar. inflamaţia mucoasei căilor respiratorii superioare. 61. disfonie. cel mai frecvent se inclavează în bronhia dreaptă. tahipneea. în primele 6 săptămâni de viaţă. disfagie. asigurarea igienei bucale şi tegumentare. malabsorbţiei. b. stridor laringian. c. rehidratarea parenterală. e. dispnee inspiratorie. c. b. atopie. Manifestările clinice din refluxul gastroesofagian debutează cel mai frecvent: a. c. este comună primei copilării. administrarea de analgezice şi antipiretice. b. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Recunoaşteţi dintre următoarele semne pe cel caracteristic bronşiolitei astmatiforme: a. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstrucţiei tubare. d. b. wheezing. stridorul laringian. Care dintre următoarele situaţii nu se întâlnesc în aspirarea de corpi străini? a. e. e. în perioada pubertară. e. alune. la 7-8 ani. 62. 60. 63. prevenirea aspiraţiei prin poziţionarea copilului în decubit lateral. de lichide în formele severe. d. alergiilor gastrointestinale. Diareea poate fi consecinţa: a. administrarea de antiemetice per os. b.Teste grila absolventi 2009 b. 64.

b. eliminarea zilnică a unui scaun normal. Constipaţia reprezintă: a. apetitul este vorace. curba ponderală este plată / descendentă. la sugarul alimentat natural. vărsăturile sunt abundente şi explozive. c.. b. între 300-500 U. tatonând alimentaţia digestivă. 71. soia. Când determinăm titrul ASLO? a. ingestiei unei cantităţi mari de alimente.T. d. prurit intens anal şi leziuni de grataj. secară. . b. În boala celiacă (intoleranţa la gluten) regimul alimentar nu presupune: a. d. > 200 U. e. administrarea de produse din porumb. e. > 1000 U. e. e. întreruperea alimentaţiei la sân. 67. e. orz. dieta de tranziţie cu vegetale antidiareice. vărsăturile debutează după un „interval liber” de la naştere. retardul creşterii prin malabsorbţie. 68. În stenoza hipertrofică de pilor: a. înlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de bază. tratamentul dietetic (la sugari) cu formule fără sau sărace în lactoză. c. e. d. e. 72. Termenul de „apendicită” defineşte: a. toxinelor. b. durere abdominală instalată brusc. c. vărsături bilioase abundente. orez. scaune cu consistenţă scăzută. semne de insuficienţă respiratorie acută. Valoarea normală a titrului ASLO este: a. c. durere abdominală cu debut brusc (poziţie genupectorală) . asigurarea aportului de vitamine.T. ovăz. dureros. peste 500 U. d. < 200 U. 74. e. alimente care conţin făină de grâu. e. 75. 69. 70. prezenţa scaunelor cu consistenţă scăzută şi în cantitate mică. d. abdomen destins. calciu şi fier. eliminarea rară şi dificilă a scaunelor. anorexie. în prima săptămână a unei infecţii streptococice. d. anemie. înlocuirea pierderilor hidroelectrolitice. c.T. d. Semne şi simptome întâlnite în invaginaţia intestinală: a. scaune cu sânge roşu (jeleu) . tuse productivă. administrarea de mese mici şi frecvente. scaune în cantitate mare. 116 . b. c. . b.Teste grila absolventi 2009 d. Treptele de tratament în diareea acută fără deshidratare severă sunt: a. . b.T. 73.. vărsătura conţine bilă. c. prezenţa scaunelor cu sânge roşu. greaţă. b. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 3-4 scaune / zi. vărsături. distensie abdominală. inflamaţia intestinului gros.T. inflamaţia şi obstrucţia apendicelui. d. eliminarea glutenului din dietă. În evoluţia parazitozelor intestinale putem întâlni: a.

defectul septal atrial. Tetralogia Fallot asociază: a. la cererea părinţilor. genetică. stenoza aortei. recoltarea urinei se va face totdeauna înaintea instituirii antibioterapiei. tetralogia Fallot. b. Recunoaşteţi acuzele urinare ce suspicionează o infecţie de tract urinar la copil: a. d. Care din următoarele cardiopatii congenitale este cianogenă? a. iritabilitate şi tulburări în alimentaţie. e. b. b. atrezia arterei pulmonare. d. e. b. La evaluarea generală a cardiopatiilor congenitale cianogene nu întâlnim: a. c. b. e. defect septal ventricular. simptomatologia respiratorie. 81. 82. 77. b. congenitală. c. stare febrilă sau subfebrilă prelungită. e. c. e. c. Care din următoarele cardiopatii congenitale nu este cianogenă? a. hipertrofie de ventricul drept. în primele zile ale unei infecţii streptococice. b. 83. polachiurie. c. d. e. e. autoimună. transpoziţia marilor vase. 79.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . nu este necesară o riguroasă asepsie locală. c. dextropoziţia aortei. d. urina hipercromă. 76. convulsii) . disurie. urina tulbure / fetidă. defectul septal ventricular. persistenţa canalului arterial. b. policitemie. d. după 3 săptămâni de la o infecţie streptococică. hematurie – chiar macroscopică. paloare. tulburări digestive. 117 . d. c. d. la sugar sunt necesare pungi adezive speciale pentru recoltarea urinei. urina se recoltează din oliţă. infecţioasă. defectul septal atrial. defect septal atrial. 80. simptomatologia neurologică (agitaţie. 78. hipocratism digital. d. c. Cardita reumatismală este o boală: a. urina se recoltează din porţiunea mijlocie a jetului micţional. Specificaţi care dintre următoarele manifestări sistemice nu evocă posibilitatea unei infecţii urinare: a. tetralogia Fallot. anomalia Ebstein. stenoză pulmonară. e. postraumatică. Care sunt regulile corecte ce trebuie aplicate în recoltarea urinei pentru urocultură: a. e. nu există o limită de timp. perturbarea creşterii ponderale la sugar. cianoză. c. d.Teste grila absolventi 2009 b.

pruriginoase.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d. urocultura suprainfectată. coprocultura. 118 . fără restricţii de lichide în perioada edemelor. sindromul de supraîncărcare cardio-vasculară. exudatul faringian pentru streptococul β hemolitic gr. distrofia. Recunoaşteţi factorii favorizanţi ai bronhopneumoniei: a. pleoape. b. d. în placarde. c. dozarea ureei. creatininei. sindromul laringian. regim fără sare. e. pliul cutanat persistent. e. ochi înfundaţi în orbite. c. b. 89. titrul ASLO.120 ml / Kg corp / 24 h. 87. b. infecţie virală premonitorie. 50 ml GE-SOL pentru fiecare scaun emis. examenul de urină normal. proteina. e. regim hiperproteic. c. moi. acidului uric. cianotice. proba ADDIS. e. 200 ml / Kg corp / 24 h. facies vultuos. c. Recunoaşteţi sindroamele clinice cardinale specifice glomerulonefritei acute: a. urocultură semnificativă > 100000 colonii /ml urină. 30 ml / Kg cop 24 h. Principiile generale din regimul dietetic al bolnavului cu glomerulonefită sunt: a. 150 ml / Kg cop / 24 h. d. c. sunt prezente la faţă. e. prematuritatea. Care sunt semnele clinice ce evocă deshidratarea acută: a. d. sindromul hipertensiv. > 30000 colonii /ml urină. d. pufoase. Care dintre următoarele examene de laborator nu sunt importante în diagnosticul glomerulonefritei acute? a. b. albe. sindromul edematos. < 10000 colonii /ml urină. 86. b. regim comun. fontanela anterioară deprimată. d. dure. d. e. 85. Care date sunt corecte pentru diagnosticul de infecţie urinară? a. vârsta mai mare de 7 ani. Ce cantitate de GE-SOL veţi recomanda în boala diareică cu deshidratare uşoară? a. 88. mai accentuate matinal. d. b. e. edemele generalizate. c. potasiu. c. Edemele din glomerulonefrita acută au următoarele caractere: a. sindromul urinar. 90. c. e.Teste grila absolventi 2009 84. 91.A. regim hiperlipidic. rahitismul. b. b.

folosiţi metoda prin „bătaie” cu acul detaşat. b. e. administrarea de miofilin. c. dispariţia tahipneei. 97. c. c. d. o reducere a frecvenţei cardiace la sugar < 80 bătăi pe minut şi la copilul mare < 60 bătăi pe minut. utilizarea flexurii reduce trauma injecţiilor multiple. e. c. adrenalină. b. 94. e. c. soluţia de heparină va fi administrată înainte şi după injectare. administrarea nu se va face în timpul meselor. apare în condiţii de febră. b. tahicardie. c. Recunoaşteţi semnele precoce ale şocului / colapsului: a. b. frecvenţa cardiacă mai mare cu 30% peste valorile normale. d. 95. extremităţi reci / palide / cianotice. umplerea patului vascular cu soluţii macromoleculare. verificaţi dacă nu aţi perforat un vas de sânge. dispariţia febrei. b. b. Conduita terapeutică în şocul anafilactic recomandă administrarea de: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . e. 98. penicilină. combaterea hipercapniei. diuretice de tip Furosemid. veţi ameninţa cu injecţia un copil ce refuză medicaţia orală. Ce consideraţii sunt importante în administrarea medicamentelor pe cale orală? e a. d. permeabilitatea venei trebuie verificată înainte de fiecare administrare. se asociază cu emoţia. dispariţia dispneei . 119 . d d. anxietate sau iritabilitate. e. b. 99. stabiliţi alternativ locurile de elecţie. medicamentele cu gust dezagreabil se vor amesteca cu o băutură acceptată cu plăcere de copil. e. d. hipertensiune. hemisuccinat de hidrocortizon. d. Ce semne monitorizaţi în vederea „înţărcării de oxigen”? a. c. e. medicamentele se vor amesteca cu laptele. tusei. corectarea dezechilibrelor acido-bazice. stabiliţi limitele anatomice. extremităţi calde / normal colorate. masaţi zona după injectare. Care dintre obiectivele tratamentului din infecţia respiratorie acută reprezintă primul gest: a. 96. combaterea hipoxiei. c. permeabilizarea căilor respiratorii. veţi avea o relaţie pozitivă dar fermă cu bolnavul.Teste grila absolventi 2009 92. d. b. dispariţia cianozei. 93. cu excepţia unor indicaţii exprese. soluţie 1/10000. Prin ce se caracterizează bradicardia sinusală? a. Ce reguli folosiţi în injecţiile intramusculare? a. predominanţa tonusului simpatic. Ce reguli se impun în cazul injecţiilor pe flexură: a.

alergice 106.25 ml de heparină ( 1000 unităţi / ml. comprimaţi locul 3-5 minute. radiaţii ionizate 102. nu veţi purta mănuşi de protecţie. e. dispariţia simptomatologiei bolii e. infecţiile virale c. copii născuţi morţi b. persoana care recoltează va purta mănuşi. 100. antecedentele medicale patologice ale părinţilor b. c. Ce înţelegeţi prin mortalitate infantilă? a. 0-42 zile 104. tensiunea arterială b. 101. igienic şi psihosocial ale copilului d. examenele ginecologice repetate d. perimetrele cranian. alimentaţia bogată în vitamine b. Care sunt reacţiile adverse la tratamentul medicamentos? a. greutatea.Teste grila absolventi 2009 d. talia. Care este perioada de nou născut? a. 0-7 zile b. toxice c. d. În reuşita examenului medical al copilului trebuie să se ţină seama de: a. nou născut malformat e. copii decedaţi postnatal până la 7 ani datorită unor boli supraadăugate d. scăderea febrei b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Ce talie are copilul la vârsta de 2 ani? 120 . nou născut cu greutate mică la naştere necorespunzătoare vârstei de gestaţie c. nou născut cu suferinţă fetală cronică în viaţa intrauterină d. condiţii de ordin nutriţional. după recoltare şi scoaterea acului. copii 0-1 an decedaţi la 1000 născuţi vii e. thoracic. temperatura d. 0-28 zile e. se foloseşte 0. Care sunt parametrii necesari a fi măsuraţi înainte de examenul clinic general al copilului? a. imobilizaţi copilul. talia părinţilor e. b. în 10 ml apă distilată). Ce înţelegeţi prin nou născut dismatur? a. nou născut mort antenatal b. Cum acţionaţi în manevra propriu-zisă a recoltării sângelui? a. curăţaţi zona cu o soluţie antiseptică. Care din următorii factori sunt teratogeni? a. nou născut cu vârsta de gestaţie ≤37 săptămâni. e. existenţa unei patologii genetice sau congenitale 107. copii decedaţi în 0-7 zile de la naştere c. echografia e. măsurarea pulsului 108. 0-20 zile c. abdominal e. flexura poate fi folosită mai mult de 4-5 zile. aptitudinile copilului c. idiosincrozie d. 0-31 zile d. copii 0-7 ani decedaţi la 1000 născuţi vii 105. cu G≤ 2500g 103. proba de efort c.

13-14 ani. dublează la 6 luni şi triplează la 1 an şi 2 luni 110. 10 ani b. respectiv 14-15 ani d. 72 cm b.Teste grila absolventi 2009 a. reflexul de agăţare b. 16-17 ani. 82 cm e. 6 luni b. 30 cm b.13 ani respectiv 12-15 ani e. 12-13 ani. dublează la 4 luni d. apte pentru procreere? a. triplează la 9 luni c. La ce vârstă spune copilul primele cuvinte? a. respectiv 18-19 ani e.11 ani la fetiţe şi 11-13 ani la băieţi b. 86 cm d. 10 luni b. respectiv 15-16 ani c. după pubertate d. la pubertate e. 10 . La ce vârstă copilul aşezat în plan ventral ţine capul în plan superior corpului? a. 7 luni d. respectiv 13-14 ani 115. 37 m d. 15-16 ani. 10 . 14-15 ani. La ce vârstă organele sexuale feminine şi masculine devin mature. reflexul achilian c. 10 luni 116.14 ani respectiv 13-15 ani 113. 2 luni c. 79 cm 109. respectiv 16-17 ani b. 32 cm e. 4 luni e. 9 .Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 9 luni e. dublează la 5 luni b. 96 cm c.11 ani la fetiţe şi 10-13 ani la băieţi c. la 16 ani 114. La ce vârstă copilul dublează şi triplează greutatea de la naştere? a. La ce vârstă se instalează pubertatea la fetiţe şi băieţi? a. 8 luni d.12 ani respectiv 12-14 ani d. triplează la 1 an e. 34 cm 111. Când se definitivează dentiţia la copil? a. 12 . 7 luni c. 45 cm c. 11 . Precizaţi care este perimetrul cranian normal la nou născut: a. înainte de pubertate c. reflexul Bahinski 121 . 5 luni 112. Precizaţi care sunt reflexele arhaice: a. reflexul Moro d.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

e. reflexul tonico-optic al lui Peiper 117. Care sunt fenomenele particulare perioadei de nou născut care trebuie urmărite zilnic? a. criza genitală b. reflexele arhaice c. plaga ombilicală d. icterul fiziologic e. scăderea fiziologică 118. Ce vaccinări obligatorii se fac la nou născut? a. vaccinarea DTP b. vaccinarea BC6 c. vaccinarea antivariolică d. vaccinarea antipolio e. vaccinarea antihepatită B 119. Care sunt îngrijirile date nou născuţilor prematuri? a. examenul oftalmologic b. profilaxia infecţiilor c. protecţia termică d. examenul neurologic e. profilaxia hemoragiilor 120. În ce categorie încadraţi un nou născut de 2500g? a. născut la termen b. prematur gradul II c. subponderal d. dismatur e. prematur gradul I 121. Care sunt principalele surse de energie pentru organism? a. proteinele b. apa şi mineralele c. vitaminele d. oligoelementele e. glucidele şi lipidele 122. Care este rolul proteinelor în organism? a. constituienţi ai tuturor celulelor b. intervin în procesele de apărare împotriva infecţiilor c. sursă energetică principală d. intervin în menţinerea presiunii coloidosmatice e. intră în compoziţia hormonilor şi enzimelor 123. Care este ponderea principiilor nutritive în calculul raţiei alimentare? a. proteine 7-16% b. glucide 25-55% c. lipide 30-55% d. proteine 25-35% e. lipide 60-70% 124. Precizaţi care sunt nevoile fiziologice de apă pe Kg de greutate corporală la sugar. a. 100 ml/Kgcorp b. 150-200 ml/Kgcorp c. 230-250 ml/Kgcorp d. 110-120 ml/Kgcorp e. 300 ml/Kgcorp 125. RDR zilnic de proteine/Kg corp la sugarul entrofic este: a. 1-1,2 g b. 2-2,2 g
122

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

c. 3-4 g d. 5-6 g e. 0,5-1g 126. Precizaţi care din următoarele glucide intră în compoziţia laptelui de mamă: a. fructoza b. maltoza c. glucoza d. galactoza e. toate enumerate mai sus 127. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de: a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi b. 2-2,5 mg/Kg/zi c. 1 mg/Kg/zi d. 3-4 mg/Kg/zi e. 2-3 mg/Kg/zi 128. Precizaţi care sunt sursele de Vitamina D: a. fructe şi legume b. ulei de peşte c. lapte, unt d. ou, ficat e. sinteza cutanată, sub acţiunea razelor ultraviolete 129. Care din următoarele repere sunt recomandare în promovarea alimentaţei la sân? a. iniţierea alimentaţiei naturale după 12 ore b. alăptarea la "cerere" c. favorizarea contactului direct mamă - nou născut d. alăptarea cu lapte muls e. sistemul rooming în maternităţi 130. Precizaţi în care din situaţiile următoare copilul nu va fi alăptat la sân: a. fisuri mamelonare b. mama cu tuberculoză c. mama cu hepatită cu antigen Hbs d. mama cu o altă sarcină > 20 de săptămâni e. copil cu diaree " la sân" (sau post -prandială) 131. Ce lapte alegeţi în cazul când sugarul nu poate beneficia de laptele matern: a. laptele de vacă b. laptele praf convenţional c. formule de lapte adaptate "umanizate" d. formule de lapte parţial adaptate e. lapte uman colectat 132. Care este vârsta propice începerii alimentaţiei doversificate a. precoce, la 2-3 luni b. la 6-7 luni c. 5-6 luni la sugarul alimentat la sân d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial e. după vârsta de 9 luni 133. Precizaţi care sunt condiţiile necesare în alimentaţia diversificată: a. absenţa semnelor de boală b. evitarea introducerii a două alimente noi c. folosirea biberonului d. folosirea linguriţei e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor 134. Care sunt reacţii adverse ale vaccinărilor?
123

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

a. reacţii alergice b. reacţii toxice c. febră > 390 d. reacţie locală - severă e. rasch eruptiv 135. Vaccinarea B.C.G. se efectuează: a. numai la nou - născutul normoponderal b. la toţi nou născuţii cu G > 2500g c. la nou născutul cu G< 2500g şi prematuri d. la nou născutul bolnav e. tuturor nou născuţilor cu G≥ 2500g şi sănătoşi 136. În reuşita vaccinării antipoliomielitei trebuie să ţinem seama de: a. starea de nutriţie b. febră > 380 c. tulburări acute digestive d. condiţiile de păstrare şi transport e. de nici una dintre acestea 137. Care sunt indicaţiile pentru vaccinareaDI-TE-PER? a. este o vaccinare obligatorie b. doza de inoculare este de 0,5 ml c. calea de administrare este intramusculară d. calea de administrare este subcutanată e. primavaccinarea constă în 3 doze a 0,5 ml, la intervalul de 1 lună. 138. Care sunt indicaţiile vaccinării antihepatitei B? a. se începe de la vârsta de 4 luni b. este obligatorie c. se administrează intradermic d. se acceptă administrarea simultană cu vaccin BCG e. se administrează în aceeaşI siringă cu alte vaccinuri 139. Ce înţelegeţi prin copil distrofic de gr.II a. copil cu G corespunzătoare vârstei b. copil cu IP =0,75-0,60 c. copil cu deficit ponderal 15-20% d. copil cu deficit ponderal 25-40% e. copil cu IP =0,89 - 0,76 140. Care sunt metodele de prevenire a infecţiei HIV/SIDA? a. sterilizarea prin fierbere 15 minute b. sterilizarea la autoclar c. folosirea siringilor de unică folosinţă d. protecţia cu mănuşi e. lăsarea acelor folosite pe noptieră 141. Ce înţelegeţi prin nou născut prematur? a. nou născut cu greutate între 2600-2900 g b. nou născut cu vârsta de gestaţie de 9 l şi G ≤ 2500g c. nou născut cu greutatea > 2500g d. nou născut cu greutatea < 2500 g e. nou născut cu vârsta de gestaţie < 37 săptămâni, G ≤ 2500g şi T ≤ 47 cm 142. Recunoaşteţi riscurile nou născutului prematur în perioade precoce (de acomodare): a. risc hemoragic b. risc cardio-respirator c. risc infecţios d. risc de dereglare termică
124

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

e. risc metabolic 143. Care sunt parametrii necesari monitorizării nou născutului prematur? a. frecvenţa respiratorie b. coloraţia tegumentelor c. criza de apnee/cianoză d. măsurarea T.A. e. apariţia convulsiilor 144. Recunoaşteţi datele ce caracterizează icterul fiziologic al nou născutului: a. debut în primele 24 de ore b. debut în ziua a 2-3-a de viaţă c. creşterea fracţiunii neconjugate a bilirubinei d. urina închisă la culoare (hipercromă) e. durată de maximum 14 zile la nou născutul la termen şi respectiv 21 zile la prematur. 145. Care sunt semnele clinice care definesc boala hemoragică a nou născutului? a. bosa sero-sangvinolentă b. cefalhematomul c. hemoragia intracraniană d. hematemeza sau/şi melena e. cianoza 146. Care din următoarele semne clinice sugerează o infecţie la nou născut? a. starea generală bună b. normotermie c. nou născutului "nu-i merge bine" d. agitaţie/letargie e. bombarea fontanelei 147. Recunoaşteţi semnele clinice ce caracterizează asfixia albă: a. scorul APGAR > 8 b. cianoză generalizată c. atonie musculară d. paloare a. bradicardie 148. Ce obiective veţi avea în vedere în reanimarea primară a nou - născutului? a. flagelarea b. dezobstrucţia căilor respiratorii (aspirarea secreţiilor) c. respiraţia artificială d. masajul cardio-extern e. combaterea acidozei (administrarea de bicarbonat de sodiu şi ser glucozat pe vena ombilicală) 149. Care sunt cauzele apariţiei stării de distrofie la sugat? a. folosirea unei alimentaţii hipercalorice b. diluţia laptelui de vacă 1/2, zahararea insuficientă, nefolosirea M.O. ca lichid de diluţie c. renunţarea la alimentaţia naturală d. alăptarea "la cerere" e. carenţa psiho-afectivă 150. În ce grad de distofie încadraţi un sugar cu I.P. = 0,56 şi deficit ponderal >40%? a. distrofie grad III b. distrofie grad II c. distrofie grad I d. risc de distrofie e. dismaturitate 151. Specificaţi care din următoarele criterii clinice aparţin distrofiei de grad III: a. curba ponderală în declin şi talia normală b. curba ponderală scade în trepte
125

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

c. talia inferioară vârstei d. ţesut adipos complet dispărut (persistenţa bulei BICHAT) e. facies simian (voltarian) 152. Care este RDR pentru proteine necesară în planul recuperator al distofiei de grad I şi grad II? a. 2g / Kg/ zi b. 4-5g / Kg/ zi c. 3-3,5g / Kg/ zi d. 2-3g / Kg/ zi e. 6-7g / Kg/ zi 153. Ce dietă recomandaţi în BDA simplă? a. lapte diluat cu ceai b. soluţii de gesol c. mucilagiu de orez d. alimentaţia diversificată e. supă de morcov 154. Nevoile zilnice de vitamina D necesare copilului în perioada de creştere sunt asigurate numai de: a. laptele matern b. alimentaţie echilibrată c. expunerea la soare d. 400 - 500 U.I/zi şI cele de mai sus e. 100 - 200 U.I./zi 155. Alegeţi datele corecte privind profilaxia rahitismului: a. 500 U.I./zi, zilnic oer os, la gravida din ultimul trimestru de sarcină b. 200.000 U.I. vitamina D per os la începutul lunii a VII-a de sarcină c. 200.000 U.I vitamina D administrată parenteral (i.m.) la gravida în luna a VII-a d. 500 U.I/zi de la vârsta de nou născut până la 24 luni şi apoi numai în lunile cu litera R (septembrie - aprilie), până la vârsta de 15 ani. e. 200.000 U.I. vitamina D la 2-4-6-9-12-18 luni apoi aceeaşi doză în lunile I - II şi eventual III IV 156. Recunoaşteţi semnele clinice caracteristice rahitismului Vitamino D carenţial: a. plagiocefalie b. fontanela anterioară 1/1 cm la vârsta de 8 luni c. croniotabes d. mătănii condro-castale e. bose frontale şi parietale (macrocrania) 157. Care sunt semnele clinice specifice în angina cu streptococ β(beta) hemolitic grup A? a. lipsa febrei b. cefalee intensă cu afectarea stării generale c. disfagie (durere la deglutiţie) d. exudat alb cremos la nivelul amigdalelor pe fond de hiperemie intensă faringiană e. leziuni veziculoase pe mucoasa faringiana 158. Specificaţi semnele pantognomonice din sindromul laringian: a. dispnee expiratorie b. dispnee inspiratorie c. disfanie / afonie d. Wheezing e. tuse lătrătoare 159. Recunoaşteţi semnele clinice de agravare a bronhopneumoniei la sugar: a. tuse, coriză, obstrucţie nazală b. bătăi ale aripioarelor nazale c. balans toraco-abdominal d. geamăt expirator scurt
126

Specificaţi poziţia corectă a copilului în timpul aspiraţiei orale: a. indică conduită terapeutică e. ameliorarea funcţiei respiratorii c. prinde articulaţiile mici b. Specificaţi urgenţele majore ce necesită internare în A. prinde articulaţiile mari 165. internează copilul în spital c. lasă sechele e.Teste grila absolventi 2009 e. sonda de aspiraţie b. neliniştea copilului b.A. după evaluarea bolnavului grav. caracter saltant. ochelari de protecţie 162. vătămare corporală în agresiune b. cianoza e. deshidratarea > 10% c.T. Care este rolul nursei în serviciul de terapie intensivă? a.: a. Ce echipament este absolut necesar pentru practicarea aspiraţiei de secreţii din căile aeriene? a. respiraţii silenţioase b.I. migrator c. în decubit ventral d. disfuncţia respiratorie 166.A. cu capul mai sus decât corpul 163. bradicardie severă d. monitorizează frecvenţa respiratorie şi cardiacă e. laringospasm c. să acţioneze rapid. anunţă medical ori de câte ori sesizează modificări în evoluţie d. apnee completă 164. cianoză perioronazală 160. Care este conduita nursei în faţa unui copil cu bronhopneumonie? a.? a. aspirator c. cu capul la nivelul patului b. măsurarea diurezei 127 . violul 168. Recunoaşteţi accidentele posibile produse de aspiraţia prelungită: a. coma / convulsii d. va identifica agravarea semnelor în evoluţie şi va informa medicul d. este influenţată de tratamentul inflamator d. tahicardie e. în decubit lateral. în decubit lateral.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . având iniţial un rol de pivot b. În ce constă monitorizarea copilului cu afecţiune cardio-respiratorie? a. apăsător de limbă d. ţine legătura cu serviciile interdisciplinare 167. Care din următoarele aspecte include răspunsul dorit la oxigenoterapie? a. cu capul ceva mai jos decât corpul e. în decubit dorsal c. Ce caracteristici atribuiţi artritei din R. ignoră planul terapeutic 161. va începe tratamentul cu mare îndemânare şi rapiditate c. îmbunătăţirea valorilor semnelor vitale e. recomandă tratament la domiciliu b. îmbunătăţirea culorii d. apă distilată e.

după transportarea copilului la spital e. tuse. dieta cu lapte e. deprimarea fontanelei anterioare d. aspirina 174. curba febrilă b. monitorizare EKG c. cu avizul aparţinătorilor (părinţilor) c. la locul unde se află copilul bolnav 170. după ce se urcă în autosanitară d.Teste grila absolventi 2009 b. puls central şi periferic din 2 în 2 ore 169. Resuscitarea cardio-respiratorie în stopul cardiac se face în următoarele împrejurări: a. Care dintre următoarele medicamente se administrează în criza de astm bronşic? a. dispnee expiratorie. diureza c. frecvenţa respiratorie şi cardiacă 128 . d. Care sunt obiectivele monitorizării în BDA simplă. bronhodilatatoare inhalatorii (β2. ameliorarea ventilaţiei şi îmbunătăţirea transportului de O2 171. tratament la domiciliu b. anxietate c. cu SDA> 10%? a.v. Care din următoarele semne şi simptome sunt caracteristice astmului bronşic? a. hipersecreţie e. hipocapniei (PaCO2 < 30mmHg) b. medicaţie hiposensibilizantă (Ketotifen) e. cianoză d. ochi infundaţi în orbite c. torace hiperinflat "în butoi" 173. Wheezing e. hipoxiei (PaO2 < 85mmHg) şi hipercapniei (PaCO2 >40mmHg) e.A. pliul cunatan cu elasticitatea diminuată 175. hiperoxiei (PaO2 > 100mmHg) d. vărsături d. monitorizarea PaO2 PaCO2 (metoda Astrup) e. nici una din acestea 172. gazometriei normale c. restricţie de lichide c. hemisuccinat de hidrocortizon i. tuse cu expectoraţie hemoptoică c. Recunoaşteţi manifestările clinice caracteristice formei clinice de deshidratere severă >10%: a. junghi toracic d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Simptomele din insuficienţa respiratorie acută se datorează: a. facies toxic.adrenergice cu acţiune rapidă) c. fără SDA? a. oligo-anurie b. cromoglicatul de sodiu b. creşterea efortului respirator b. suprimarea alimentaţie anterioară îmbolnăvirii 176. nr. măsurarea TA prin ascultare d. curba ponderală e. pliul cutanat persistent e. Administrarea de oxigen în insuficienţa respiratorie acută produce: a. internare şi rehidratare parenterală (PEV) d. Ce conduită abordaţi în cazul uniu copil cu B. după ce se anunţă medicul care stabileşte conduita b.D. scaune. dispnee inspiratorie b.

copil 181. ampicilină c. dezinfecţia discontinuă 180. îmbrăcăminte groasă c. Care sunt atribuţiile nursei în depăşirea problemelor familiei şi copilului spitalizat? a. desene e. dezinfecţia currentă c. infecţiile urinare e. gingivita acută 185. artrita reumatoidă e. temperatura în jur de 220C 183. pierderea obiceiurilor zilnice 178. rahitismul carenţial b. simţ clinic dezvoltat e. RAA. tetraciclină b. spălarea corectă a mâinilor timp de 2-3 minute cu peria şi substanţe dezinfectante d. separarea de căminul familial e. boala ca atare d. capacitatea de a interveni în dezvoltarea relaţiei mamă . îngrijirea adecvată a plăgii ombilicale e. regulamentul spitalului b. glumerulonefrita acută (GNA) c. Cu ce probleme se confruntă copilul spitalizat ? a. meningita acută b. severitate b. baia zilnică e. umidifierea aerului din cameră. Care sunt condiţiile optime pentru o vindecare a rinofaringitei acute? a. convulsii 129 .Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . încurajează participarea părinţilor la îngrijirile acordate copilului 179. capacitatea de evaluare a bolnavului d. furnizează informaţii despre boală şi spitalizare d. Care sunt procedurile de prevenire a infecţiilor în secţiile de nou-născuţi? a. cărţi. starea eutrofică c.Teste grila absolventi 2009 177. boala diareică acută d. independenţa c. condiţii de microclimat corespunzătoare 182. temperatura în cameră peste 260C b. Ce calităţi trebuie să întrunească un bun profesionist din domeniul medical? a. supravegherea adecvată a copiilor pentru depistarea semnelor de boală şi prevenirea contaminării b. va imprima un regim de austeritate b. malnutriţia. anemia carenţială.10 zile) 184. aptitudini pentru efectuarea procedurilor speciale c. Tratamentul antiinfecţios al anginei acute streptococice se face cu: a. susţine dezvoltarea intelectuală a copilului prin jocuri. oxacilină d. febra înaltă. penicilină G (7 . kanamicină e. restricţie de lichide d. bună hidratare. Manifestări clinice ale otitei medii acute supurate pot fi: a. boala diareică acută d. Complicaţiile anginei streptococice sunt: a.Factorii favorizanţi ai rinofaringitei acute sunt: a. flegmon amigdalian. asigură diverse metode de protejare a copilului c.

) 193. normoglucidicpidic c. 190. nici unul dintre acestea 188. tahicardia panoxistică supraventriculară (AV>200 bătăi/min) b.P.dietetic în glumerulonefrita acută trebuie să fie: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . dentare b. hipolipidic. numai tratament cu antibiotice e. Criteriul de diagnostic pentru bronşiolita acută astmatiformă este: a. miocardita c. Afecţiuni cardiace care predispun la endocardită infecţioasă sunt: a. intubaţie sau traheostomie d. prin hemoragii c. cornajul d. dispneea inspiratorie b. Insuficienţa cardiacă acută se instalează rapid în: a.Teste grila absolventi 2009 b. prin translocaţia lichidelor b. normoglucidic 130 . gastrointestinale d. disfonia d. prin pierderi gastro .ventricular e. cianoza e. blocul atrio . desodat fără proteine. normoproteic.C. vărsătura 186.W. tratamentul cu antitermice b. b. malformaţii congenitale cianogene şi necianogene d. dispneea mixtă c.L. bradicardia sinusală d. O.H. dispneea expiratorie cu wheezing 187. tuse lătrătoare e. în doze mari. dispnee.jugular b. scaune diareice) 192. Tratamentul laringitelor grave (crupul şi epiglotita) necesită: a. Factorii predispozanţi ai endocarditei infecţioase sunt intervenţii şi/sau manevre chirurgicale: a.R. sindromul de preexcitaţie (W. edeme generalizate d. normolipidic.intestinale (vărsături. afebrilitatea c. Manifestările clinice din insuficienţa cardiacă stângă sunt: a. fără K+. prin perspiraţie e. tahicardia sinusală c. ortopedice e. tulburările de ritm 189. alterarea stării generale e. reflux hepato . fibroelastoza endocardică b. Cauza cea mai frecventă a producerii şocului (colapsului) hipovolemic la copil este: a. administrare de H. hiposodat. cu proteine în exces. toate cele enumerate e. genitourinare c. tahipnee. hepatomegalie c. tratamentul simptomatic c. prin lipsa de aport d. turgescenţa jugularelor 191. Regimul igieno .

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . să aibă modificări intercritic 197. în nr. sinostoze la nivelul suturilor craniene d. scaune modificate. şoc anafilactic e. Tratamentul cu penicilină poate determina: a. lăcrimare e. traseul E. sialoree RASPUNSURI CORECTE DISCIPLINA NEONATOLOGIE-PUERICULTURĂ-PEDIATRIE-NUSSING ÎN PEDIATRIE 131 . anorexia c. Cloral hidrat d.3 mg/Kg administrat i.clonice generalizate. vărsături d. nefrotoxicitate b. să îmbrace un caracter de rău convulsiv e.v. frunte -olimpiană b. craniu în turn e.E. mioză c. fotofobie d. Diazepam în doză de 0. să apară pe fondul unei boli neurologice b. Tratamentul de primă alegere în convulsiile febrile este: a.? a.2 .6 mg/Kg c.0. şi să apară sub vârsta de 3 ani d. disurie b. anemie c. Care din următoarele manifestări clinice sunt specifice B. creşteri imprevizibile sistolo – diastolice pe parcursul aceleaşi zile (necesită monitorizare) d. vărsăturile e. valori crescute pentru TA diastolică c. Recunoaşteţi semnele clinice din intoxicaţia cu pesticide: a. valori crescute pentru TA sistolică b. Metoclopramid 1-3mg/Kg b. valori constant crescute 195. normosodat. valori în limite normale e. redoareu de ceafă d. Tensiunea arterială din GNAPS are una din următoarele caracteristici: a. Specificaţi care este manifestarea caracteristică pentru convulsiile febrile la copil a. Manifestările clinice precoce în rahitismul carenţial sunt: a. lent sau Diazepam (Desitin) administrat intrarerectal e. să aibă o durată mai mare de 15 minute c.G.A. hiperglucidic e.D. fără restricţii 194. craniotabesul c.Teste grila absolventi 2009 d. Meprobamat 198. midriază b. Fenobarbital în doză de 5 . să fie tonico . >3/zi 200. fontanela anterioară larg deschisă 196. ototoxicitate 199.

sporadicitatea d. numai invazia c. În faţa unui pacient cu boală infecţioasă. incubaţie + invazie + perioada de stare + perioada de declin + convalescenţă R: e 3. Disciplina: BOLI INFECŢIOASE Autor: Şef lucr. numai perioada de declin e. febra constituie o reacţie de apărare a organismului d. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglării c. febra însoţeşte toate bolile infecţioase b.d 143 abce 144 bce 145 abcd 146 cde 147 cde 148 bcde 149 bce 150 a 151 cde 152 c 153 bce 154 d 155 abde 156 acde 157 bcd 158 bce 159 bcde 160 bcd 161 abcd 162 d 163 bce 164 bce 165 bcd 166 abce 167 bcd 168 bcde 169 e 170 e 171 d 172 de 173 bc 174 abcd 175 ce 176 acd 177 acde 178 bcde 179 abcd 180 bcde 181 ae 182 e 183 e 184 b 185 ae 186 e 187 abc 188 c 189 ae 190 d 191 e 192 a 193 b 194 c 195 b 196 c 197 d 198 d 199 e 200 bde. caracterizează: a. febra este sinonimă cu boala infecţioasă e. endemicitatea c. ce măsuri de igienă personală se iau R: a. Valentina Ionescu 1. e 2. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogenă b. stabilirea stării de purtător sănătos de germen 132 . Dr. Apariţia constantă într-un teritoriu a unui număr redus. modul de transmitere a infecţiei c.b. pandemia R: b 4. nursa trebuie să ştie: a. b. dacă pacientul necesită izolare obligatorie în spital b. e 5. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . de îmbolnăviri. numai perioada de stare d.şi endogene R: b. periodicitatea b. c. inducţia febrei este realizată de substanţe pirogene exo. dar constant. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la febră sunt reale: a. ce măsuri specifice se iau faţă de contacţi d. numai incubaţia b. epidemia e. c. numărul de internări din anul precedent e. fără legătură evidentă între ele. Boala infecţioasă acută ciclică are o evoluţie stadială care cuprinde: a.Teste grila absolventi 2009 1 c 2 b 3 abce 4 d 5 abcd 6 abce 7 c 8 abce 9 abce 10 bcde 11 abce 12 bcde 13 abcd 14 bcde 15 abcd 16 ace 17 cde 18 bcde 19 acde 20 acde 21 abce 22 abcd 23 acde 24 abcd 25 acde 26 abcd 27 ade 28 abcd 29 abc 30 abce 31 abcd 32 abc 33 acd 34 abce 35 bcd 36 abcd 37 bcd 38 bce 39 abc 40 abcd 41 abc 42 bde 43 abcd 44 d 45 d 46 abcd 47 abd 48 b 49 abcd 50 abcd 51 d 52 abcd 53 a 54 d 55 c 56 d 57 abce 58 d 59 abce 60 d 61 b 62 abc 63 e 64 d 65 b 66 abcd 67 abde 68 b 69 bcde 70abde 71 a 72 c 73abcd 74 c 75 c 76 d 77 e 78 e 79 acde 80 b 81 bcde 82 abd 83 e 84 a 85 bcde 86 acd 87 e 88 c 89 abce 90 c 91 abd 92 c 93 abc 94 bcd 95 cde 96 b 97 bde 98abcd 99 abcd 100 abcd 101 be 102 b 103 d 104 d 105 bce 106 ace 107 cd 108 d 109 cd 110 e 111 d 112 a 113 d 114 b 115 d 116 ace 117 cde 118 be 119 bce 120 e 121 e 122 abde 123 abc 124 b 125 b 126 cd 127 c 128 bcde 129 bce 130 bcd 131 cd 132 cd 133 abd 134 acd 135 e 136 bcd 137 abce 138 bd 139 bd 140 bcd 141e 142a.

Infecţia nosocomială este: a. infecţia dobândită în primele 24 ore de la externarea din spital b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune c. oxacilină d. curăţenie. administrarea de oxacilină la un pacient cu S. antibioprofilaxia la tineri cu infecţii virale pentru prevenirea suprainfecţiei bacteriene b. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacienţii din grupele de risc b. folosirea sondelor urinare b. utilizarea de rutină a antibioticelor la un pacient febril e. este însoţit de semnul Koplik d. infecţia dobândită în afara unei unităţi spitaliceşti c. Care din măsurile următoare sunt utile în profilaxia infecţiilor nosocomiale: a.Teste grila absolventi 2009 c. plantele b. ampicilină b. evitarea spitalizărilor inutile R: b. cefalosporine 133 . b. e. respectarea asepsiei în timpul montării sondei d. b. ciprofloxacină R: a 8. clormafenicol d. penicilină c. Tratamentul de elecţie în scarlatină se face cu: a. penicilina G sau eritromicină daca este alergic la beta-lactamine b. d 6. d. La un tânăr cu angină streptococică i se va prescrie de primă intenţie: a.II c. Exantemul din scarlatină are următoarele caracteristici: a. supraveghere şi control permanent d. d 11. este urmat de descuamaţie R: a. e 12. izolarea corespunzătoare a pacienţilor c. cefalosporine gen. d. diagnosticul hepatitei acute virale tip B diagnosticul difteriei diagnosticul trichinelozei R: a. apare iniţial la nivelul feţei e. Prevenirea infecţiilor urinare nosocomiale implică: a. respectă palmele. sondă urinară închisă e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c. e 10. Erori frecvente în practica antibioterapiei pot fi considerate: a. R: e 9. c. evitarea utilizării sondelor urinare c. infecţia dobândită în spital sau orice unitate de asistenţă medicală. d. infecţia dobândită numai de copii d. dezinfecţie şi sterilizare corect efectuate e. indiferent de profilul medical sau chirurgical. e 7. schimbarea antibioticului după 3 zile dacă nu se obţine îmbunătăţirea simptomatologiei R: a.aureus în exudatul faringian c. b. utilizarea antibioticelor la pacienţi febrili cu granulocitopenie d. tetraciclină e. administrarea profilactică de nitrofurantoin R: b. infecţia dobândită prin muşcătură de animal necunoscut e.

c 16. semnul Pastia d. de la purtători sănătoşi R: a. saliva bolnavilor. d 17. cu formarea de false membrane. Bolnavul cu difterie este tratat: a. cu febră mare b. este de tip maculo-eritematos R: a. d 14. lasă întotdeauna cicatrici e. latero-cervicale d. faciesul plâns R: c 15. prin picăturile de salivă b. este însoţită de semne de toxemie R: c. Difteria se poate transmite: a. debut brusc. exudat pultaceu e. e 18. de la animalul bolnav. occipitale. exudat opalescent. erupţia maculo-eritematoasă. numai cu antibiotic d. la domiciliu R: a. cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxină + simptomatice c. semnul Koplik e. b 20. Semnul caracteristic în rubeolă este reprezentat de: a. numai cu ser antidifteric e. prin sânge d. alb-sidefii d. intens pruriginoasă c. apare în mai multe pusee d. prin urină c. e 19. catar oculo-nazal şi traheo-bronşic c. contact direct cu conţinutul veziculelor e. este de tip polimorf c. tetraciclină R: b 13. adenopatiile retroauriculare. angina roşie „în flacără” b. prin urină c.Teste grila absolventi 2009 e. este universală b. b. prin fecale d. ciclul lingual R: b. de la persoana bolnavă. prin contact cu obiecte contaminate e. confluentă. disfagie intensă c. cu 1-2 zile înainte de apariţia erupţiei b. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin: a. Tabloul clinic în gripă cuprinde: 134 . erupţie polimorfă b. Angina difterică se caracterizează prin: a. de la bolnav. Elementele clinice sugestive pentru rujeolă sunt: a. Erupţia din varicelă are următoarele caracteristici: a. numai în spital b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . semnul Koplik e. numai prin cruste R: a.

prezenţa rozeolelor tifice c. aciclovir R: c. c. eritromicină c. hidratare largă pentru tusea productivă e.Teste grila absolventi 2009 a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . tusea tenace. d 21. administrare de sânge d. scaune diareice muco-pio-sanguinolente c. stare de curbatură secreţie nazală muco-purulentă hipertensiune arterială febră înaltă. Tabloul clinic al holerei cuprinde: a. discordant cu febra d. reechilibrarea hidroelectrolitică se face prin: a. Tratamentul etiologic în tusea convulsivă se face cu: a. Tratamentul în gripă presupune: a. hipertensiune arterială R: b. penicilină b. rezistentă la terapia uzuală b. gentamicină d. galben-verzui d. administrare de plasmă R: a 25. Tabloul clinic în febra tifoidă este caracterizat prin: a. În perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect: a. administrare de imunoglobuline e. riziform e. muco-pio-sanguinolent c. scaune diareice apoase. d 22. sugestive pentru tusea convulsivă sunt: a. rinoreea seroasă c. angina Duguet e. c. riziforme b. sindrom de deshidratare. administrare de săruri per os b. e. afecaloide. cefaleea R: a 23. b. debut brusc în toate cazurile b. vărsăturile e. administrare de electroliţi parenteral c. În stadiul cataral. În deshidratările de 5%. d 27. frisoane vărsături în jet R: a. muco-grunjos R: b 26. de diverse grade 135 . fluorochinolone e. apos b. tusea productivă d. puls bradicardic. combaterea febrei cu aspirină la copii c. d. d 24. antibioterapie în toate cazurile b. emetizantă. corticoterapie în formele toxice d. cloramfenicol R: b.

predominenţa mononuclearelor d. Cea mai frecventă determinare în infecţia cu virusul urlian este la nivelul: a. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orală sunt: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . scăderea capacităţii de concentrare b. e 32. tenesme R: a. febră înaltă e. În perioada prodromală a HAV se pot întâlni: a. apariţia manifestărilor hemoragipare e. somnolenţă diurnă. HAV tip C d. icter pruriginos c. glicorahie normală R: b. HAV tip A b. vertical. fecal-oral d. sexual c. e 30. HAV tip B se transmite: a. d. apariţia scaunelor diareice R: a. encefalului e. hipertermie pe toată perioada bolii e. urinile hipercrome d. vărsături d. pancreasului b. controlul strict al aportului de lichide R: c 136 . c 28. prezenţa sindromului de colestază c. glicorahie mult crescută b. b. meningelui c. d 34. sterlizarea rapidă a LCR d. glandei parotide d. elemente celulare cu miile c. prin sânge şi derivate de sânge contaminat b.Teste grila absolventi 2009 d. c. Care din următoarele modificări ale LCR pledează pentru o meningită bacteriană: a. HAV tip D e. d 33. combaterea hipertensiunii intracraniene b. greţuri b. HAV tip B c. inapetenţă R: a. ovarului R: c 29. Care este obiectivul principal al tratamentului în meningitele bacteriene: a. HAV tip E R: a. prin instrumentar medical şi nemedical contaminat e. combaterea convulsiilor c. combaterea vărsăturilor e. e 31. Semnele de alarmă pentru nursă în supravegherea unui pacient cu HVA: a. de la mamă la făt R: a. proteinorahie mult crescută e.

e 41. sunt urmate de atrofii şi sechele R: c. b. Atitudinea în faţa unei plăgi rabigene:. boala minoră e. c 42. cu hipertonie b. trismus b. c. tomografia cerebrală c. alterarea senzoriului c. paralizii asimetrice. hemocultura b. boala lasă imunitate durabilă e. cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite d. e 38. tratarea tuturor contacţilor bolnavilor cu toxoplasmoză e. cu hipertonie e. este determinat de un bacil Gram negativ c. flasce. paralizii asimetrice. infecţia inaparentă d. puncţia lombară d. Referitor la tetanos. zarzavaturilor. administrare de ser + vaccin la toate plăgile e. Profilaxia toxoplasmozei implică: a. toaleta plăgii b. flasce. radiografia craniană R: c 36. indispensabilă este: a.vă sugerează: a. cu hipotonie şi tulburări ale sensibilităţii obiective c. este o boală contagioasă severă b. administrare de ser antirabic numai la indicaţiile absolute.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . administrare de ATPA + vaccin c. Care este cea mai frecventă formă clinică de infecţie cu virusurile poliomietice: a. boala minoră şi meningita cu LCR clar R: c 37. a. după testare d. Tetanosul generalizat se caracterizează prin: a. este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv. evitarea contactului cu dejectele pisicii c. consumul de lapte crud R: a. febră prezentă în toate cazurile e. hemoleucograma e. poliomielita neparalitică c. evoluţie cu atât mai severă cu cât incubaţia e mai scurtă R: a. Tabloul clinic: mialgii + febră + edeme palpebrale + greţuri + dureri abdominale . c 39. paralizii asimetrice. trichineloză b. rezervorul natural este uman R: c 40. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt: a. paralizii simetrice. contractură tonică permanentă.Teste grila absolventi 2009 35. sunt adevărate următoarele: a. cu crize de contractură paroxistică d. Pentru diagnosticul meningitei. poliomielita paralitică b. chist hidatic 137 . anaerob d. spălarea fructelor. înainte de consum d. consumare de carne pregătită termic b. b. administrare obligatoriu de antibiotice R: a.

albendazol b. histoplasmoza e. vancomicină c. Cele mai frecvente infecţii oportuniste întâlnite la pacienţii HIV+ sunt: a. d 45. deratizare d. Dintre lichidele biologice implicate în transmiterea infecţiei cu HIV fac parte: a. e 48. Leptospiroza se poate trata etiologic cu: a. e. chimioprofilaxia contacţilor b. mebendazol c. secreţiile vaginale e. metronidazol d. clorochină R: a. Care din condiţiile următoare se consideră a fi patognomonică pentru mononucleoza infecţioasă: a. d. d.Teste grila absolventi 2009 c. Profilaxia în leptospiroză presupune: a. c. pneumonia cu Pn. citomegalviroza R: a. Jirovecii b. Tratamentul în trichineloză se poate face cu: a. candidoza diseminată d. sângele b. adenopatii latero-cervicale e. b 44. lapte matern R: a. ampicilină e. cotrimoxazol e. aciclovir b. urina d. limfocitoză şi prezenţa de limfocite atipice R: e 47. b 49. tuberculoza pulmonară c. kanamicină R: c. e 46. vaccinarea animalelor domestice R: a. sperma c. febra înaltă b. clorinarea bazinelor de înot e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . diaree d. toxoplasmoza oxiuraza rubeolă R: a 43. b. d. hepatosplenomegalia c. internarea obligatorie a contacţilor c. penicilinăG d. Diagnosticul de infecţie cu HIV la un nou-născut din mamă HIV+ se pune pe baza următoarelor teste biologice: 138 .

b. Acyclovir Răspuns corect b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 16 mm Hg c.ac anti HIV1. 31 mm Hg Răspuns corect c. 21mm Hg d. iridodializă 139 .ARN-HIV) determinarea numărului ly CD4 50. sinechii c. febră tifoidă R: b. 2. R: d test ELISA. apariţia de fosfene e. 2 test Western blot 2 teste ELISA+W. 4. Gentamicină b. Vancomicină d. fosfene d. d. creşterea tensiunii oculare c. diareea călătorilor e. secreţie conjunctivală purulentă bilaterală d. holeră c. c. precipitate b. 26 mm Hg e. Dr. univ. scăderea acuităţii vizuale b. c. Care este valoarea superioară a TIO normale? a. Care este simptomatologia dominantă în conjunctivita acută purulentă? a. Penicilină c. 11 mm Hg b. 3. Ce antibiotic se utilizează în tratamentul general al conjunctivitei gonococice a nou-născutului? a. dizenterie amoebiană d. regiune caracterizată prin nivel redus desanitaţie şi lipsa controlului apei potabile? a. hepatită acută virală tip B b. Care din următoarele boli digestive intră în discuţie pentru diagnostic diferenţial în cazul unui pacient întors recent dintr-o ţară din zona tropicală. d. Blot determinarea încărcăturii virale (PCR. acoperirea câmpului vizual temporal bilateral Răspuns corect c. Azatioprină e. e DISCIPLINA: URGENŢE ÎN OFTALMOLOGIE. Cum se numesc aderenţele dintre marginea pupilară a irisului şi faţa anterioară a cristalinului? a.Teste grila absolventi 2009 a. Carmen Mocanu 1. NURSING ÎN OFTALMOLOGIE Autor: Conf. e.

7. precipitate b. precipitate b. Cu ce semn clinic se însoţeşte subluxaţia traumatică a cristalinului? a. Cum se numesc senzaţiile luminoase sub formă de fulguraţii în câmpul vizual? a. 140 . hemianopsie bitemporală Răspuns corect d. iridodializă e. injecţie subconjunctivală cu antibiotic d. tromboză de venă centrală a retinei e. sinechii c. iridodonezis Răspuns corect d. precipitate b. 9. iridodonezis Răspuns corect b. Care este manevra de maximă urgenţă ce trebuie aplicată în cazul unei arsuri chimice corneoconjunctivale? a. iridodializă e. pe faţa posterioară a corneei? a. 5. iridodonezis e. fosfene d. precipitate b. sinechii c. profilaxia infecţiei tetanice (vaccin ATPA) e. dispuse sub forma unui triunghi cu baza în jos. sinechii c. şalazion d. 8. fosfene d. spălătură oculară c. iridodializă e. In ce afecţiune pacientul afirmă perceperea de cercuri colorate în culorile curcubeului în jurul surselor de lumină? a. fosfene d. Cum se numeşte dezinserţia irisului de la nivelul corpului ciliar? a.Teste grila absolventi 2009 e. iridodonezis Răspuns corect a. pansament ocular b. 10. iridocilită Răspuns corect a. atacul acut de glaucom b. fosfene d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 6. iridodonezis Răspuns corect c. testarea acuităţii viuale Răspuns corect b. Cum se numesc depunerile sub forma a unor mici pete albicioase. sinechii c. conjunctivită c.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 141 .

galben-verzuie d. glob ocular dur ca piatra e. edem papilar Răspuns corect c. greţuri. Ce tratamente trebuie efectuate într-un caz de arsură oculară chimică? a. e. 15. arsura cu var b. d. 16. hemianopsie bitemporală e. c. arsură cu metale topite Răspuns a. Pe ce bazează diagnosticul de conjunctivită gonococică a nou-născutului? a. mama are secreţie vulvo-vaginală e. vaccinare cu ser antitetanic Răspuns: a. purulentă. Identificaţi cele 2 arsuri oculare care determină complicaţii de maximă gravitate: a. secreţia este bilaterală. Care sunt semnele care caracterizează glaucomul cu unghi deschis în perioada de stare? a. trofice corneene d. Care simptomatologia pacientului cu atac acut de glaucom? a. c. instilaţii cu pilocarpină şi antibiotic c. opacifierea cristalinului c. 14. 13. Ce modificări de câmp vizual apar în glaucomul cu unghi deschis? 142 . apariţia simptomelor în primele zile de la naştere b. Care sunt semnele care pun diagnosticul de iridociclită? a. secreţie conjunctivală muco-purulentă bilaterală c. arsură prin arc electric d. spălătură oculară abundentă b. vărsături Răspuns corect a. b. 12.d 17. prezenţa de precipitate pe faţa posterioară a corneei e. apariţia de scotoame în aria Bjerrum c. examenul bacteriologic arată germeni sub forma boabelor de cafea dispuşi în diplo Răspuns corect a.c. creşterea tensiunii oculare b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . opacifierea cristalinului Răspuns corect a. c. d. pansament ocular e. congestie pericheratică unilaterală d. instilaţii cu atropină. modificări de câmp vizual b.Teste grila absolventi 2009 11. stare de rău general. arsura cu amoniac c. arsura prin flacără e. prezenţa de sinechii irido-cristaliniene d. durere oculară foarte intensă b. excavaţia a papilei nervului optic d. apariţia simptomelor la 2 săptămâni de la naştere c. e.b. d.

administrare colir cu atropină (la fiecare 15 minute) c. prezenţa la fundul de ochi a unui edem ischemic retinian marcat. prezenţa de sinechii şi precipitate Răspuns: a. administrare colir cu pilocarpină (la fiecare 15 minute) b. d. antiseptic b. e 23. scăderea progresivă într-un interval de 3-6 luni a vederii c.e 18.c 20. profilaxie antitetanică (vaccin ATPA) 143 . amputări binazale hemianopsice d.d. amputări periferice nazale sau temporale c. tratamentul este chirurgical. administrare perfuzie manitol e. Care sunt semnele clinice ale trombozei de venă centrală a retinei? a. parasimpaticolitice c.e 22. Care sunt semnele clinice ale ocluziei de arteră centrală a retinei? a. nu medical Răspuns: a. administrarea de antiseptice e.d 21. Ce tipuri de coliruri se pot administra pacienţilor cu glaucom primitiv cu unghi deschis? a.Teste grila absolventi 2009 a. prezenţa la fundul de ochi a unui edem ischemic retinian marcat. Ce tratament trebuie aplicat în cazul unei plăgi corneene perforante? a. tratament colir colir antibiotic. spălături oculare Răpuns: a. administrarea de pilocarpină d. prezenţa la fundul de ochi a numeroase hemoragii retiniene şi exsudate dispuse până în periferia retinei e.c. prezenţa de sinechii şi precipitate Răspuns: a. administrare inhibitor anhidrază carbonică de 3 ori pe zi d. scăderea bruscă a vederii b. Ce tratament de urgenţă trebuie efectuat în conjunctivita purulentă? a. scăderea bruscă a vederii b. câmp vizual tubular Răspuns: a. Ce tratament de urgenţă trebuie efectuat în atacul acut de glaucom? a. scotoame pericentrale b. administrarea de atropină c.b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . prezenţa la fundul de ochi a numeroase hemoragii retiniene şi exsudate dispuse până în periferia retinei e. administrarea de coliruri cu antibiotice b. 19.d. amputări bitemporale hemianopsice e. inhibitori de anhidrază carbonică d. cu maculă cireşie d. analogi de prostaglandine e. beta-blocante b. cu maculă cireşie d. scăderea progresivă într-un interval de 3-6 luni a vederii c.c. administrare sedative generale Răspuns: a.

tratament antiinflamator general e. Reglarea echilibrului acido-bazic. Paul Tomescu 1.Teste grila absolventi 2009 c. atacul acut de glaucom prin cristalin intumescent c. conjunctivită cronică catarală e. Reglarea echilibrului hidroelectrolitic.d. d. pansament ocular e. c. pe parcursul evoluţiei acestuia? a. tratament hipotonizant sub formă de coliruri b. 24.b. Dr. Diureza fiziologică are o valoare de : a. d. Micţiuni frecvente. Răspuns corect : b. c./24 h. tratament chirurgical Răspuns: a. Secreţia de renină. univ. Răspuns corect : c 3. e. e. b. nu este necesar tratamentul întrucât vindecarea se produce spontan în cazul plăgilor oculare Răspuns: a. 700 ml.e 25. b. 100 ml/24 h. Printre funcţiile rinichiului se numără : a. 5000 ml/24 h.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 500 ml/24 h. apariţia hipermetropiei cristaliniene b. c.c DISCIPLINA: UROLOGIE Autor: Conf. d. Polakiuria are următoarea semnificaţie : a. sutură de urgenţă d. 2.b. tratament antiinflamator local d. tratament laser c. Secreţia de calcitonină. 1500 ml/24 h. Secreţia de testosteron.c. Care sunt complicaţiile unei cataracte netratate la timp? a. retinopatie de prematuritate Răspuns: b. 144 . glaucom prin cataractă hipermatură d. Ce tipuri de tratament sunt indicate în cazul glaucomului primitiv cu unghi deschis.

d. Răspuns corect : a 4. d. c 8. Micţiuni dureroase. Principalele atribute ale micţiunii fiziologice sunt : a.Teste grila absolventi 2009 b. e 7. Absenţa micţiunilor. e. b. Răspuns corect : b. b. c. Greţuri. Meteorism abdominal. Răspuns corect : d 5. e. Răspuns corect : a. d. Febră. Antiinflamatoarele nesteroidiene. Răspuns corect : a. c. Disuria are următoarea semnificaţie : a. Antispasticele. Pionefroză. b. Micţiune întreruptă. Micţiune in doi timpi. Este confortabilă. d. Efortul. Este eficientă. e. e. Printre factorii agravanţi ai colicii renale pot fi enumeraţi : a. Pielonefrita acută. Este dureroasă. b. Micţiuni frecvente. Micţiune cu efort. Vărsături. 145 . Febra cu nefromegalie se întâlneşte în : a. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Este permanentă. b. Este voluntară. e. Micţiuni rare. Restricţia lichidiană. Absenţa micţiunilor. Micţiuni dureroase. b. Colica renală necomplicată se asociază cu: a. Aportul lichidian. d 6. Hipotensiune. d. b. c. c.

Rinichiul în potcoavă. Ce mecanisme sunt implicate în etiopatogenia disuriei ? a. Reducerea diurezei. Adenomul de prostată. e. d. Între modificările micţiunii în disurie pot fi enumerate : a. Diureză > 2500 ml. e. Instabilitatea vezicosfincteriană. e. e 12. Diminuarea contracţiilor vezicale. Orhiepididimită. Jet urinar slab. Răspuns corect : a. c. e. d. Hidrocel. Febra cu testicul mărit de volum se întâlneşte în : a. Care din următoarele mecanisme sunt implicate în etiopatogenia polakiuriei ? a. b. Strictura de uretră. Răspuns corect : d 10. Litiaza vezicală. Necesită efort activ.Teste grila absolventi 2009 c.. Între cauzele colicii renale pot fi enumerate : a. e 13. Hernia inghinală. d. Rinichiul scleroatrofic. Litiaza uretrală. Reducerea capacităţii vezicale. Disinergia vezicosfincteriană. Torsiune de testicul. b. b. Răspuns corect : a. d. Răspuns corect : a. Răspuns corect : b 11. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d. Varicocel. c. e. d. Poliuria. Prezenţa rezidului vezical. c. Creşterea rezistenţei uretrale. b. c. b. Insuficienţa sfincteriană. b. Oliguria. Pielonefrită. c 9. c. Litiaza ureterală. b. 146 .

Răspuns corect : e 18. 147 .. Incontinenţa urinară prin instabilitate vezicală. e. e. b. Incontinenţa urinară de efort. d. e. Răspuns corect : a. Cel mai important element de diagnostic diferenţial între hematuria urologică şi cea nefrologică este : a. e 16. c. Emisia de urină cu porfirine. Hematuria constă în : a. Retenţia completă de urină se defineşte prin : a. c. e. Echografia renovezicală. Insuficienţă renală. Volumul diurezei. Incontinenţa urinară mixtă. Diureză > 2500 ml. Răspuns corect : d 15. Principalele tipuri de incontinenţă urinară sunt : a. Cistostomie minimă. d. b. e 17. Emisia de urină cu pigmenţi biliari. Durata micţiunii > 60 sec. Emisia de urină purulentă. Micţiune imposibilă..Teste grila absolventi 2009 d. c.. Administrarea de diuretice. b. b./sec. Diureză < 100 ml. e. Emisia de urină cu sânge. c. Debit urinar < 10 ml. Micţiuni frecvente. c. Puncţie vezicală.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c. e 14. Răspuns corect : a. d. Cateterism uretro-vezical. d. Răspuns corect : b. Deblocare farmacodinamică. Tratamentul retenţiei complete de urină poate consta în : a. b. d. Incontinenţa urinară prin insuficienţă renală. Emisia de urină cu mioglobină. b. Incontinenţa urinară prin insuficienţă sfincteriană. b. d.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Printre mijloacele terapeutice folosite în litiaza urinară pot fi enumerate : a. c. Restricţia aportului lichidian. c. e. Absenţa diurezei. e. d. Cura de diureză. d. Răspuns corect : b. Tratarea infecţiei urinare. Care dintre următoarele mijloace de tratament urologic în litiaza urinară este neinvaziv ? 148 . d.Teste grila absolventi 2009 c. b. Imposibilitatea micţiunii. Între mijloacele terapeutice în anuria obstructivă pot fi enumerate : a. Obstrucţia uretrală. Răspuns corect : d 19. Obstrucţia ureterală bilaterală.. c. c 21. Acidifierea urinii. Obstrucţia ureterală pe rinichi unic.v. e 22. d. Cateterismul uretro-vezical. d. d. e. Hematurie. b. Răspuns corect : c. e. Răspuns corect : b 20. e 23. b. Anuria obstructivă constă în : a. Rezidiul vezical. Administrarea de diuretice. Micţiune în doi timpi. e. b. Cateterismul uretral. Cura de diureză. Nefrostomia percutană. c. Care din următoarele mecanisme patogenice pot fi incriminate în producerea anuriei obstructive ? a. Durerea renală. Răspuns corect : b. Alcalinizarea urinii. Micţiuni frecvente. c. Urografia i. Densitatea urinară. Prezenţa cilindrilor în sedimentul urinar.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

a. Nefrolitotomia percutană; b. Ureterorenoscopia; c. Chirurgia deschisă; d. Litotriţia extracorporeală (ESWL); e. Laparoscopia; Răspuns corect : d 24. Litotriţia extracorporeală este contraindicată în : a. Diabet zaharat; b. Litiază vezicală; c. Insuficienţă renală; d. Sarcină; e. Coagulopatii; Răspuns corect : c, d, e 25. Care este principala cale de infestare cu bacilul Koch în tuberculoză ? a. Digestivă; b. Urinară; c. Respiratorie; d. Cutanată; e. Genitală; Răspuns corect : c 26. Din punct de vedere etiopatogenic tuberculoza urogenitală este o formă de boală: a. Primară; b. Secundară; c. Terţiară; d. Cuaternară; e. Mixtă; Răspuns corect : b 27. Care dintre următoarele medicamente sunt utilizate în tratamentul tuberculozei urogenitale ? a. Ampicilina; b. Rifampicina; c. Izoniazida; d. Etambutolul; e. Tetraciclina; Răspuns corect : b, c, d 28. Intre anomaliile de poziţie ale rinichiului pot fi enumerate: a. Ectopia iliacă;
149

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

b. Ectopia perineală; c. Ectopia pelvină; d. Ectopia toracică; e. Ectopia încrucişată; Răspuns corect : a, c, d, e 29. Principalele manifestări clinice ale rinichiului polichistic sunt : a. Icterul; b. Nefromegalia; c. Hematuria; d. Hipertensiunea arterială; e. Insuficienţa renală; Răspuns corect : b, c, d, e 30. Printre factorii favorizanţi ai litiazei urinare pot fi enumeraţi: a. Aportul lichidian redus; b. Alimentaţia hipercalorică; c. Aportul lichidian crescut; d. Clima caldă; e. Clima rece. Răspuns corect : a, b, d 31. Tulburările micţionale caracteristice a adenomului de prostată sunt : a. Poliuria; b. Disuria; c. Oliguria; d. Polakiuria; e. Anuria; Răspuns corect : b, d 32. Diagnosticul de certitudine al adenomului de prostată se stabileşte prin : a. Uretrocistoscopie; b. Tuşeu rectal; c. Examen histopatologic; d. Tomografie computerizată pelvină; e. Dozarea PSA (antigenul prostatic specific); Răspuns corect : c 33. Modalităţile terapeutice în adenomul de prostată sunt : a. Tratamentul cu alfa-adreno-blocante selective; b. Prostatectomia radicală;
150

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

c. Electrorezecţia transuretrală (TUR-P); d. Tratamentul cu beta-adreno-blocante selective; e. Adenomectomia transvezicală; Răspuns corect : a, c, e 34. Suspiciunea de cancer de prostată poate fi indicată de : a. Prezenţa hematuriei; b. Tuşeul rectal sugestiv; c. Valori scăzute ale PSA (antigenul prostatic specific); d. Retenţia completă de urină; e. Valori crescute ale creatininei serice; Răspuns corect : b 35. Intre factorii de risc ai cancerului de prostată pot fi enumeraţi: a. Vârsta tânără; b. Vârsta avansată; c. Infecţiile urinare; d. Secreţia androgenică; e. Fumatul; Răspuns corect : b, d 36. Principalii markeri umorali ai adenocarcinomului de prostată sunt: a. Antigenul carcinoembrionar; b. Antigenul prostatic specific; c. Fosfataza alcalină; d. Gonadotrofina corionică; e. Lactat dehidrogenaza; Răspuns corect : b, c 37. Tratamentul cancerului de prostată localizat include : a. Radioterapia interstiţială; b. Prostatectomia radicală; c. Chimioterapia sistemică; d. Iradierea externă; e. Imunoterapia; Răspuns corect : a, b, d 38. Triada clasică din cadrul tabloului clinic al tumorilor renale parenchimatoase maligne include : a. hematuria macroscopică; b. sindromul cistitic intens; c. durerea lombară;
151

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

d. hipertensiunea arterială; e. tumoră retroperitoneală palpabilă; Răspuns corect : a, c, e 39. Tratamentul de elecţie în cancerul renal parenchimatos localizat este reprezentat de : a. nefroureterectomie; b. radioterapie externă; c. nefrostomia percutanată; d. chimioterapia sistemică; e. nefrectomia radicală; Răsuns corect : e 40. Din punct de vedere histopatologic, majoritatea tumorilor vezicale sunt reprezentate de : a. carcinoamele cu celule tranziţionale; b. adenocarcinoame; c. coriocarcinoame; d. carcinoame papilare; e. epitelioame scuamoase; Răspuns corect : a 41. Modalitatăţile terapeutice utilizate în tumorile vezicale superficiale sunt: a. Electrorezecţia trans-uretrală (TUR-V); b. Chimioterapia intravezicală; c. Cistectomia radicală; d. Radioterapia; e. Hormonoterapia; Răspuns corect : a, b 42. Modalitatea terapeutică de elecţie în tumorile vezicale infiltrative este : a. Electrorezecţia trans-uretrală (TUR-V); b. Rezecţia transvezicală; c. Cistectomia radicală; d. Cistectomia parţială; e. Vaporizarea laser; Răspuns corect : c 43. Care din următoarele forme histopatologice se întâlnesc în cancerul testicular ? a. Seminomul; b. Carcinomul spinocelular; c. Coriocarcinomul; d. Teratocarcinomul;
152

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2009

e. Carcinomul embrionar; Răspuns corect : a, c, d, e 44. Cele mai importante elemente pentru aprecierea gravităţii unei leziuni traumatice renale sunt : a. Valoarea tensiunii arteriale; b. Prezenta hematuriei macroscopice; c. Intensitatea durerii; d. Volumul hematomului lombar e. Mecanismul de producere a traumatismului; Răspuns corect : a, d 45. Despre traumatismele vezicii urinare sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. majoritatea cazurilor sunt produse de plăgi penetrante; b. cele mai frecvente manifestări clinice sunt hematuria şi durerea abdominală; c. rupturile vezicale pot fi intraperitoneale; d. rupturile vezicale pot fi extraperitoneale; e. diagnosticul se stabileşte numai prin tomografie computerizată; Răspuns corect : b, c, d 46. Tabloul clinic al traumatismelor uretrei posterioare include : a. Uretroragia; b. Retenţia completă de urină; c. Semnele de şoc traumatic sau hemoragic; d. Hematomul pelvisubperitoneal; e. Febra; Răspuns corect : a, b, c, d 47. Majoritatea infecţiilor tractului urinar sunt ptoduse de : a. Stafilococul auriu; b. Klebsiella; c. Escherichia Coli; d. Pseudomonas aeruginosa (bacilul Piocianic); e. Streptococul hemolitic grup A; Răspuns corect : c 48. În cadrul infecţiilor tractului urinar, bacteriuria este considerată relevantă în următoarele condiţii: a. > 10.000 colonii /ml; b. > 100.000 colonii /ml; c. > 1.000 colonii /ml; d. < 100.000 colonii /ml;
153

febra. e. Răspuns corect : a. univ. hipertensiunea arterială. Norfloxacin. B. Clinica pielonefritei acute are la bază triada compusă din : a. Conservarea funcţiei ventilatorii. R: B 3. Peste 60%. B. B. Scăderea sensibilităţii chemoreceptorilor din sinusurile carotidiene. d. D. b. e DISCIPLINA: GERIATRIE Autor: Conf. Ciprofloxacin. 154 . d. Dr. Peste 40%. hematurie macroscopică. Cefuroxim. După 60 de ani. După 50 de ani. piuria. Peste 50%. la vârsta a treia este redusă cu: A. E. Îmbătrânirea determină: A. Rigidizarea peretelui toracic. C. c. Creşterea capacităţii pulmonare de apărare. c.Teste grila absolventi 2009 e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Peste 30%. C. R: A. b. c. e 50. e 49. durerea lombară. Suprafaţa totală a plămânului. Liviu Iovanescu 1. B. După 40 de ani. C. Tratamentul medicamentos de primă intenţie al cistitei acute simple necomplicate la femei tinere se poate face cu: a. e. Peste 20%. b. E. Creşterea mortalităţii prin BPCO. Scăderea capacităţii vitale şi a fluxului expirator maxim apare: A. După 70 de ani. D. orice valoare obţinută în urina prelevată prin puncţie vezicală. Răspuns corect : b. E 2. Gentamicină. Răspuns corect : b. D. Biseptol.

R: A. D. E. Pleurezii purulente. Cefalee difuză. E. Infecţiile urinare joase.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . B. C. D. Frecvenţa cardiacă peste 80/min. D. se poate întâlni şi la vârstnici în: A. Dureri oculare sau orbitale. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae. B. Îngustarea câmpului vizual. Pneumoniile acute bacteriene. D. E. Pneumonii interstiţiale. la vârstnicii spitalizaţi favorizează: A. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa. Necesitatea respiraţiei asistate. Pierderi tranzitorii ale vederii. Stenoza arterei oftalmice din evoluţia arteritei temporale duce la: A. Pneumonia stafilococică. R: B. R: A 4. R: A. Bronşita cronică astmatiformă. C. 155 . Supuraţii bronşice. C. Bronşita cronică purulentă. Tuse seacă. Bronşita cronică seroasă. După 80 de ani. Pneumonia pneumococică. C. La subiecţii vârstnici infarctul miocardic acut poate fi relevat de: A. Starea de şoc cu oligoanurie. D. Pielonefritele acute. D. Pneumonia streptococică. R: A. B. C. E. C. Bronşita cronică mucoasă. Afecţiunile neoplazice sau hipogamaglobulinemiile. PaO2 sub 80 mmHg. iritativă. O stare de astenie fizică intensă. Complicaţiile infecţioase ale gripei la vârstnici sunt reprezentate de: A. Bronşiectaziile infectate. Următoarele criterii impun internarea pacienţilor vârstnici cu gripă într-un serviciu de terapie intensivă: A. Bronşita cronică acutizată. R: D 7. E. Pleurite. Febra ridicată (39 . Dureri la deglutiţie. C.Teste grila absolventi 2009 E. B. D 6. B 9. E 10. B. Bronşita cronică simplă. însoţită de frison sau frisoane repetate. Cea mai frecventă formă de bronşită cronică la vârstnici este: A. Pneumonii bacteriene. Frecvenţa respiratorie peste 30/min.40 grade). R: B 8. B. E 5. D. aparent neexplicată. E. B. B.

E 156 . E. Flancuri. C.Teste grila absolventi 2009 C. D. Guanedinele. Fosele iliace. D. HTA iatrogenă. R: B 16. Diminuarea motilităţii gastro-intestinale. Pneumopatiile acute interstiţiale. E 15. B. răguşeala sunt consecinţa: A. B. D. Scăderea glicemiei. D. R: B. pericardita acută. B. D. E.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . HTA renoparenchimatoasă. HTA renovasculară. reducerea numărului de celule cu rol în absorbţie. Edem pulmonar acut cardiogen. Involuţia aparatului digestiv la vârstnici presupune: A. D. B. Creşterea tonusului sfincterian. Două cauze de HTA secundară la vârstnici sunt mai frecvente: A. E 13. C. În infarctul mezenteric durerea foarte intensă poate predomina în: A. E. D. E. Bronhobronhiolita acută. B. C 12. regiunea lombară. Disecţia de aortă. Neurosimpaticoliticele. R: B. Disfagiei joase. Următoarele preparate antihipertensive sunt de evitat la pacienţii vârstnici: A. R: A. Tulburărilor de deglutiţie frecvente la vârstnici. Incontinenţei cardiei. aspiraţia traheală. C. HTA endocrină. Creşterea fluxului sanguin destinat tubului digestiv. D 11. Subfebrilităţi prelungite. E. Hipogastru. R: A. B. E. C. R: A. E 14. Betablocantele neselective. Coborârea planşeului pelvin. E. B. Periombilical. Blocantele canalelor de calciu. C. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei. C. C. Disfagiei mediu situate. Embolia pulmonară. D. HTA neurogenă. Regurgitările nazale lichidiene. D. D. R: B. Infarctul acut miocardic la vârstnici poate preta la confuzii cu: A. Disfagiei înalte.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Creşterea secreţiei tubulare. E. B. C. Reducerea excreţiei renale la vârstnici este determinată de: A. Creşterea filtrării glomerulare. C. Aportul redus de apă la vârstnici favorizează: A. D. E. D 18. Reducerea taliei rinichilor care devin scleroatrofici. Pierderi de urină în clinostatism. E 22. B. Pierderi de urină la strănutat. B. R: A. neprecedată de senzaţia de a urina. C. Fecaloide. R: C 20. Alterarea reabsorbţiei tubulare. C. E. Reducerea filtrării glomerulare. 157 . E. E. Cu aspect poraceu. Incontinenţa urinară de stres. Lichidiene. Hipernatremie. D. C. Creşterea mecanismelor compensatorii respirator şi endocrin. D. E 21. consecinţa creşterii bruşte a presiunii intraabdominale. C. Hiperkaliemie. Hiponatremie. R: A. Scăderea fluxului sanguin renal. R: C 19. Incontinenţa urinară definitivă. Pierderi de urină la tuşit. R: B. Pe măsura înaintării în vârstă se produc: A. E. Pierderea involuntară a urinii. Bilioase. Pierderi de urină în repaus. dar numai în ortostatism. B. B. Pierderi de urină la mişcări rapide. C. Vărsăturile din infarctul mezenteric pot fi: A. Hipercalcemie.Teste grila absolventi 2009 17. B. Diminuarea progresivă a numărului de nefroni. D. B. Incontinenţa urinară tranzitorie. Incontinenţa urinară permanentă. Creşterea filtrării glomerulare. Incontinenţa urinară de gradul IV la vârstnici presupune: A. Incontinenţa urinară de efort. Hipokaliemie. Reducerea fluxului plasmatic renal. D. se întâlneşte în: A. D. Sanguinolente.

C. R: A. B. Litiaza intravezicală. Discartroza toracală. C. Osteoporoză subcondrală.Teste grila absolventi 2009 R: B. Controcalcinoza. Hidartroza intermitentă a genunchiului poate fi la vârstnici manifestarea de debut a: A. E. E. Infecţia urinară. Gutei. Spondilartritei anchilozante. În poliartrita reumatoidă a vârstnicilor sunt prezente următoarele modificări radiologice: A. Litiaza renală bilaterală. C 24. Boala Paget. E. Piciorul dureros. Leziunii de menisc. Afectare asimetrică oligoarticulară. D. B. E 26. Complicaţiile obişnuite ale retenţiei cronice de urină sunt: A. Mineralizarea deficitară. D. B. B. E 25. Atrofii musculare precoce. D. E. R: B. Eroziuni marginale. Sindromul algic umăr . defineşte: A. R: B 27. C. B. D 23. Litiaza prostatică. D. B. B.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . D. C. B. Gonartrozei. Debut la articulaţiile mari (umăr). Distrucţii articulare rare. D. R: B 158 . Hiperproducţii osoase ale extremităţilor. Artrozele. C. Caracteristice poliartritei reumatoide la vârstnici sunt: A. Aspectele reumatologice cele mai frecvent întâlnite în geriatrie sunt: A. Anchiloza. cu reducerea masei osoase. R: A. Coxartroza. C 28. Gonartroza. E. E. C. Osteoporoza. Frecvenţa mai mare la femei. D. C. Alterarea structurală a rinichilor.mână. R: A. Spondiloza vertebrală difuză. Poliartritei reumatoide. Deformare articulară.

Hipoglicemia severă. E. R: B. O migrenă. Renale. D. Accidentul vascular ischemic. R: A. Starea depresivă majoră se caracterizează prin: A. 159 . Infarctul de trunchi cerebral. Accidentul ischemic tranzitor. Cutanate. C. Ascensiune termică marcată. O tumoră cerebrală. O anemie severă. D. B.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Amnezia tranzitorie paroxistică. E 30. R: B 31. D. Crizele vertiginoase din insuficienţa circulatorie vertebro-bazilară. Sincopele postmicţionale. însoţită de vărsături neprecedate de greaţă poate releva şi la vârstnici: A. C. O meningo-encefalită acută. Debutul brusc. E. Hemoragia subarahnoidiană. C. E 34. B. C. B. Respiratorii. B.Teste grila absolventi 2009 29. următoarele manifestări sunt mai rare comparativ cu tinerii: A. Crizele de spasmofilie. cu alterarea stării generale. Instabilitate în ortostatism şi la mers. E 33. D. sindrom meningeal şi subfebrilităţi poate relevă la vârstnici: A. Tromboza cerebrală. R: B 35. Diminuarea interesului pentru orice activitate. Hematologice. E. R: C 32.Stockes. Hemoragia subarahnoidiană poate la vârstnici să îmbrace o formă oligosimptomatică relevată de: A. Sincopele Adams . Creşterea tensiunii asteriale. E. E. R: A. D. C. D. O suferinţă psihică. La pacienţii vârstnici. cu tulburări ale stării de conştienţă. Deteriorarea bruscă a stării generale. Debutul progresiv. D. cu lupus eritematos sistemic. O cefalee persistentă. la vârstnici trebuie diferenţiate de: A. D. Accidentul vascular embolic. B. C. Embolia cerebrală. B. Neurologice. C. B. Crize convulsive subintrante. Redoarea de ceafă. E. până la comă caracterizează la vârstnici: A. Ictusul lacunar. Crizele de epilepsie.

Scăderea forţei musculare. Scăderii acuităţii gustative. Leucemia limfatică cronică. Prezervarea activităţilor cognitive. B. E. B. Leucemia mieloidă cronică. D. D. R: A.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . D. R: A. Embolie pulmonară. E. D 37. B. Tromboză venoasă profundă. C. D. R: A. B. D 42. Limfomul malign non-Hodgkin. E 41. E 40. La vârstnici obezitatea morbidă (peste 130% greutatea ideală) poate duce la următoarele complicaţii: A. E.Teste grila absolventi 2009 B. R: B 39. Tulburările de auz la vârstnici pot avea drept cauze: 160 . D. R: A. B. malnutriţia protein-calorică se poate datora: A. E. Disfuncţia cognitivă. B. Conservarea activităţii cognitive. E 38. Policitemia vera. E. Demenţele de tip Alzeimer. C. B. R: B. B. D. Apnee de somn. Infecţiile cronice. Hipersomnia (în formele atipice ale depresiei). C. Demenţele posttraumatice. C. Demenţele pe fond vascular. Consecinţele posibile ale malnutriţiei protein-calorice la vârstnici sunt: A. Limfomul malign Hodgkin. D. Demenţele carenţiale. Edeme periferice. E. C. E. Creşterea producţiei de anticorpi. Absenţa tentativelor suicidare. B. E 36. Regresiunea demenţială include: A. La vârstnici. Scăderea interacţiunilor medicamentoase. R: A. D. C. Tulburări de comportament. C. Lipsa tulburărilor afective. Depresia. Saţietatea tardivă. Cea mai frecventă hemopatie malignă întâlnită la vâratnici este: A. Riscuri chirurgicale reduse. Tulburări de memorie. C. Următoarele tipuri de demenţă sunt ireversibile: A. B. Creşterea speranţei de viaţă. Demenţele toxice. creşterii acuităţii olfactive. Insomnia. Tulburări de vigilenţă.

D. Utilizarea unor medicamente sedative. Localizarea meningoencefalică. C.70 ani. Afectarea sistemului nervos autonom. C. Otite medii fără perforaţii timpanice. 60 . Stări halucinatorii. Atrofierea maselor musculare. Dozajul inadecvat al insulinei. B. La populaţia geriatrică prescrierea medicamentelor trebuie sa ţină cont de următoarele aspecte: 161 . D. Bătrâneţea medie este cuprinsă între: A. Astenie fizică marcată. Absenţa fenomenelor psihoorganice. C. E. Peste 85 ani. 65 . C. Localizarea renală. R: D 46. R: A. Colesteatomul. R: A. Afectările renale sau hepatice concomitente. Imobilizarea la vârstnici are drept consecinţă: A. C. R: B 47. Accelerarea îmbătrânirii cerebrale. Nutriţia corespunzătoare. D. E 48.Teste grila absolventi 2009 A. D. Somnolenţă prelungită. Localizarea limfoganglionară. B. B. Tulburări de tranzit intestinal (diareea). D. D. R: A. E.75 ani. Factorii de risc care pot creşte probabilitatea reacţiilor hipoglicemice la vârstnici sunt: A. D. Localizarea pericardică. Cele mai grave localizări extrapulmonare ale tuberculozei la vârstnici sunt: A. E. E. B. C. D. B. Localizarea peritoneală.65 ani. B. E. E 45. Otite externe difuze. B. R: A. Tulburări sfincteriene. 65 . E 43. B. Insomnie. Labirintite cronice. 75 . O infecţie acută la vârstnici poate fi relevată de: A. Scăderea ponderală prin diminuarea masei adipoase. E. D.85 ani. C. Labirintite acute. E 44.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . B.

Orizonturi Universitare Timişoara. medicală 1992. La vârstnici cea mai frecventă anemie cronică.Teste grila absolventi 2009 A. Hipertiroidismului. Lelia Maria Şuşanu. E. Ed. B. Hipervitaminozei C. Ed. Anemia Biermer. Ana Maria Traistaru 1. „Geriatrie practică“. „Elemente de geriatrie practică“.Particularitatile nutritive ce deosebesc copilul de adult sunt : a) nevoi calorice scazute in primele luni de viata b)aport proteic crescut care sa includa aminoacizi esentiali c)aport echilibrat de glucide si lipide d)nevoi crescute de apa si nutrienti semiesentiali e)nevoi calorice crescute pentru a asigura ritmul de crestere si dezvoltare Raspuns b)c)d)e) 162 . univ. R: A. C. C. R: B BIBLIOGRAFIE 1. Anemia sideroblastică. Academiei Ana Aslan Internaţional. Dr. D. Scăderea albuminelor plasmatice. Creşterea riscului de cumulare şi intoxicare cu medicamente eliminate renal. C. 2003. 2. I. Ed. Scăderea fluxului sanguin hepatic şi a hepatocitelor cu modificarea clearance-ului hepatic al medicamentelor. R: A. B. Malnutriţiei. 4. Asist. E. se pot datora: A. Talasemia minoră. Romoşan. Bucureşti 2004.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Bălăceanu Stolnici. D. neantrenându-se astfel tulburări de distribuţie ale medicamentelor. B. D 49. Luiza Spiru. adesea severă este: A. 1998. 3. „Semiologie medicală geriatrică“. univ. urmată de reducerea legării medicamentelor de proteine. B. Menţinerea numărului de neuroni fără modificări ale neuromediatorilor. C 50. „Tratat de Geriatrie“. DISCIPLINA: NURSING COMUNITAR Autori: Conf. la vârstnici. C. Anemiile prin deficit de acid folic şi folaţi. Greutatea corporală şi a organelor rămâne nemodificată. Alcoolismului cronic. Microsferocitoza ereditară. C. E.Alimentatia naturala este necesara datorita urmatoarelor caracteristici: a)asigura o crestere si dezvoltare normala a copilului b)este adaptat nevoilor nutritive si digestiei fiziologice ale nou nascutului si sugarului c)asigura intretinerea metabolismului bazal d)nu contine factori de crestere e)nu are efect contraceptiv Raspuns : a)b)c)d) 2. Medicală Amaltea. C. Malabsorbţiei. D.Dr. Ed. Madalina Manea. Anemia hemolitică autoimună. Bogdan.

c/zi Raspuns a)b)d)e) 6.c/zi.c/zi d)la adult 35kcal/kg.c/zi b)la sugar 100kcal. e)la sugari 140-160 kcalc/zi Raspuns a)b)c)d) 7. Vitaminele liposolubile sunt: a) vitamina A b) vitamina B6 c)vitamina D d) vitamina E e)acidul nicotinic Raspuns a)c)d) 9.Vitaminele hidrosolubile sunt: 163 . in functie de varsta : a)prematur 170-200ml/kg.Teste grila absolventi 2009 3.In organism proteinele sunt constituenti ai celulelor si tesuturilor: a) au rol structural b)intra in structura acizilor nucleici c)au rol in transportul ionilor si a moleculelor mici d)intra in structura hormonilor. Raspuns a)b)c)d) 8. Pasajul prin laptele matern a urmatorilor agenti patogeni constituie un dezavantaj al alaptarii la san : a)virusul citomegalic b)virusul rubeolei c)virusul HIV nu prezinta pasaj prin laptele matern d)virusul hepatitei B e)plumbul Raspuns a)b)d)e) 4./zi b)nou nascut 100-150ml/kg. a enzimelor.c.c/zi e)copil la 10 ani 70-80ml/kg. receptorilor.c/zi d)copil la 1 an 120-130 ml/kg.c/zi c)sugar la 3 luni 100ml/kg.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Necesarul caloric la copil este adecvat varstei./kg. factorilor de coagulare.Contraindicatiile permanente ale alaptarii la san sunt: a)tuberculoza b)SIDA c)septicemia d)fisuri mamelonare e)mastita Raspuns a)b)c) 5. e)nu au rol energetic.Vitaminele sunt cofactori esentiali in numeroase cai metabolice.Necesarul de apa la copii este diferit. pentru a asigura o crestere si o dezvoltare buna astfel : a)la prematuri 120kcal/kg.c/zi c)in primul an de viata 80-120 kcal/kg.

Creştere numericã a populaţiei varstnice se datoreaza a)scăderii natalităţii. c) a progreselor inregistrate in medicina.faţă de bărbaţi – 14.Formulele de lapte adaptate pentru alimentatia sugarului sunt: a) formule de start b)formule falow up c)laptele de vaca d)formule pentru prematuri e)formule speciale pentru nou nascuti Raspuns a)b)d)e) 11.Teste grila absolventi 2009 a) vitamina B1.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Raspuns a)b)c)e) 14. Raspuns a)b)c)d) 13.Identificati afirmatia gresita: a)imbătrânirea este un proces fiziologic. b)a creşterii nivelului de trai. b)senescenţa reprezintă ultima perioadă a vieţii. e)scaderii sperantei de viata.8% . se numeşte „feminizarea populaţiei”. Raspuns a)b)c)d) 164 .B2. Raspuns a)c)d) 10. indiferent de vârsta cronologică. e)sporirea populaţiei feminine in populaţia vârstnică. b)speranţa de viaţă în România tinde spre 70. 2 ani c) procesul de îmbătrânire este mai accentuat la femei – 18. caracterizată de deteriorări biologice severe. d) ameliorarea morbidităţii şi mortalităţii.9%.România se afla intr-un proces de îmbătrânire demografică prezentand urmatoarele aspecte: a) se prezinta la nivel mondial un procent mediu de imbatranire(17% reprezintă în prezent ponderea persoanelor vârstnice).Vaccinul este : a)o toxina bacteriana modificata prin prelucrare b)o solutie sterila care contine anticorpi proveniti din plasma umana c)o solutie de anticorpi din serul animalelor d)o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactivate ce induc imunitate e)o suspensie ce contine fractiuni de microorganisme ce induc imunitate Raspuns d)e) 12. c)senilitatea este perioada finală a vieţii. d)se consideră ca prag al bătrâneţii vârsta de 60 – 65 de ani. e)senescenta este caracterizată de deteriorări biologice severe.B6 b)vitamina K c)acidul nicotinic d)vitamina B12 e)vitamina C sau acidul ascorbic. d) procesul de îmbătrânire este mai crescut în urban fata de rural.

sociali. e) vârsta dependenţei. e)umplere lentă a stomacului. înălţimea se reduce datorita osteoporozei oaselor si a tasarilor vertebrale. b)varsta copilariei c)vârsta productivă. b)creşterea tensiunii arteriale sistolice c)scăderea celei diastolice d)scaderea reactivitatii cardio-vasculare. b) psihologic. e)cresterea tensiunii diastolice. Modificarile aparatului locomotor la varstnic sunt: a)scăderea forţei musculare şi a toleranţei la efort. Raspuns a)b)c)d) 19. Raspuns a)b)c)d) 18. Raspuns a)b)c)d) 20. d)miscarile in articulatie devin dureroase si limitate. economici şi culturali senescenţa este caracterizata de unproces de declin ce se manifesta : a)pe plan fiziologic. c)gastrointestinal. e)cresterea masei musculare. c) economic d) social e)cultural Raspuns a)b)c)d) 16. d)nervos. b)scăderea secreţiei de enzime digestive. e)simtului olfactiv.Teste grila absolventi 2009 15.Modificarile ce apar la varstnic la nivelul aparatului digestiv sunt: a)întârzierea tranzitului intestinal cu constipaţii rebele. a degenerescentei cartilajelor articulare. 165 . b) cardio-respirator. d) vârsta de pensionare. b)mersul devine mai încet şi cu pasi mici.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Consecintele fenomenului de imbatranire la nivelul sistemului cardiovascular sunt: a)diminuarea pulsului.Îmbătrânirea fiziologică este mai evidentă clinic la nivelul urmatoarelor sisteme: a) osteo-muscular. c)cresterea peristaltismului intestinal d)hipoaciditate gastrică. Raspuns a)c)d)e) 17. Ca rezultat al actiunii multiplilor factori interni si externi ce actioneaza concomitent: biologici. c)coloana devine cifotica.Clasificarea vârstelor cuprinde: a) vârsta educaţiei.

b)diferitele îmbolnăviri. d)insomnia diurna şi somnolenţa nocturna. d)prostata creste in volum. d) ateroscleroza vaselor cerebrale e) deficit de flux sanguin. astfel: a)scăderea memoriei de scurtă durată 166 . c)cresterea irigatiei cerebrale. e)legarea de noi prietenii. Raspuns a)b)c)e) 24. c)plecarea copiilor.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c)incontinenta urinara de efort. orientarea in timp si spatiu b)starea afectivă. e)reflexele osteotendinoase Raspuns a)b)c)d) 25. Ca urmare a procesului de imbatranire este afectat vazul situatie in care se constata: a)opacifieriea cristalinului. Raspuns a)c)d)e) 22. Raspuns a)b)d)e) 23. d)gandirea.Patognomonic perioadei de senectute este afectarea memoriei.Teste grila absolventi 2009 Raspuns a)b)d)e) 21. c)afectarea calităţii imaginii şi a acomodării vizuale (prezbiopie). comportamentul.Factorii precipitanţi pentru îmbătrânirea psihologică care determina o adevarata crizã de adaptare la noile condiţii sunt: a)retragerea din activitate.La varstnic modificarle sistemului nervos se caracterizează prin a) diminuarea tuturor reflexelor b)atrofie corticală de diferite grade.friabila. Sistemul genito-urinar sufera un proces de uzura care se manifesta prin a)reducerea capacităţii de filtrare a rinichilor b) oligurie. ideile de persecuţie.Caracteristice varstnicului sunt: a)depresia si anxietatea. e)cresterea acomodarii vizuale. Raspuns a)b)c)d) 26. c)integrarea în familie şi societate. e) mucoasa vaginală se atrofiaza. d)decesul partenerului. b)nstabilitatea emoţională. devine uscată. d)scăderea secreţiei lacrimale. Raspuns a)b)c)d) 27. c)logoreea.Ingrijirea varstnicului implica analiza funcţiilor psihice: a)nivelul de conştienţă. limbajul. b)reducerea câmpului vizual. e) insomnia nocturna şi somnolenţă diurnă.

e)nu prezinta circumspecţie si cumpătare in gandire si reactie.Varstnicul prezinta modificari ale proceselor psihice.Modificarile pe care le poate constata nursa la varstnic in ceea ce priveste limbajul sunt: a)scăderea fluxului verbal. e)nu prezinta dificultate în adaptare la situatii noi Raspuns a)b)c)d) 29. e)dentiţia prezinta lipsuri si carii dentare.Cele mai vulnerabile persoane din grupa populaţională a varstnicilor sunt: a)persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b)persoanele longevive (80 – 90 ani). este afectat gandirea astfel: a)scade flexibilitatea gandirii. e)F Raspuns a)b)c)d) 30. 167 . d)exuberant. b)scade spontaneitatea. de aceea nursa va sesiza alte modificări care apar la varstnic: a)pielea devine uscată. b)varstnicul devine rigid in gandire. e)fonastenie. Raspuns a)b)c)e) 28. b)părul se răreşte şi încărunţeşte. c)are dificultate în adaptare.Nursa trebuie sa stie ca afectivitatea se modifica in sensul ca varstnicul devine : a)depresiv . d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcţiile de sinteză. e)irascibil.Teste grila absolventi 2009 b)conservarea memoriei de lungă durată (bătrânul îşi aminteşte ce a făcut în tinereţe. c)labil. cu pete senile şi riduri. d)se conserva funcţiile de sinteză. Observatia este un mijloc important de investigare si presupune capacitate de a sesiza detalii. Raspuns a)b)c)e) 33. c) unghiile se îngroaşă. dar nu-şi aminteşte evenimentele recente) c)uneori varstnicul are dificultati în orientarea temporo-spaţială. d)hipertricoza. Raspuns a)b)c)e) 31. e) bătrânul nu-şi aminteşte evenimentele recente. b)lentoarea ritmului vorbirii c)slăbirea vocii d)cresterea timbrului vocal. c)persoanele în vârstă care traiesc singure. c)scade flexibilitatea gândirii. b)apatic. Raspuns a)b)c)e) 32.La varstnic gândirea sufera modificari astfel incat a)scade ideatia. d)bătrânul nu îşi aminteşte ce a făcut în tinereţe.

Raspuns a)b)d)e) 35. Nursa observa: a)faciesul. b)raporturile cu familia. b)prestigiul social. e)rolul şi statutul în familie. păstrarea stimei de sine. d) solidaritatea familială e)nici una. b)persoanele care prezinta afecţiuni sau handicapuri grave. Raspuns b)c)d)e) 34.Precizati care din urmatoarele categorii din populatia varstnica sunt mai vulnerabile: a)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii. e)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare. e)ritmicitatea zgomotelor cardiace. Raspuns a)b)d)e) 36. d)responsabilitatea. si mimica. d)mersul. Vârstnicul îşi pierde: a)sentimentul de utilitate socială. d)in mediul rural nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale e) nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale. Examenul obiectiv al bolnavului in procesul de diagnostic nursing are un prim pas de o importanţă deosebită observarea bolnavului. maltratarea vârstnicului). c) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani. Raspuns a)b)c) 39. c)daca este neglijat sau ignorat de catre familie. Raspuns a)b)c)d) 38. Nursa trebuie sa cereceteze atent aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care din urmatoarele aspecte sunt adevarate: a)pensionarea şi stresul aferent ei.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav. Care din urmatoarele afirmatii sunt constatate de studiile epidemiologice: a)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale b)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale. Raspuns a)b)c)d) 37. Care din urmatoarele obiective sunt urmarite de catre nursa in procesul de ingtijire : a)ingrijirea varstnicului trebuie să aibă în vedere implicarea familiei 168 . c)sentimentele de ura si ranchiuna.Teste grila absolventi 2009 d)femeile în vârstă. c) in mediul rural izolarea vârstnicului este mai rar întâlnită. c)atitudinea în pat. e)persoanele în vârstă institutionalizate. b)vorbirea.

b)emotivitate accentuată.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b)raporturile cu familia. Raspuns a)b)c)d) 43.Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice evidentiaza: a)scăderea memoriei b)diminuarea atenţiei c)scaderea capacităţii de concentrare. c)iritabilitate. Raspuns b)c)d)e) 169 . Raspuns a)b)c)d) 41.Teste grila absolventi 2009 b)nursa va acorda o îngrijire individualizata. Analiza functiilor psihice in cadrul procesului de ingrijire a varstnicului implica observarea urmatoarelor aspecte: a)motilitatea si reflectivitatea. Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice poate evidentia: a) tulburări de somn. d)Ideală este îngrijirea la domiciliu a vârstnicului. Precizati care sunt: a)persoanele care prezinta afecţiuni sau handicapuri grave. c)nursa acorda ingrijiri centrate pe acele nevoi care îşi păstrează constant caracterul de dependenţă. e)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii. c)orientarea in timp si spatiu d) comportamentul. e)ideala este îngrijirea vârstnicului in centre speciale. Raspuns a)c)d)e) 44. S-a constatat ca exista mai multe categorii din populatia varstnica care sunt mai vulnerabile. Raspuns a)b)c)d) 40. daca este neglijat sau ignorat de catre familie. d)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare. e)afectarea memoriei de lunga durata. Nursa trebuie sa cereceteze aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care din urmatoarele aspecte trebuiesc atent observate: a)pensionarea şi stresul aferent ei. d)gandirea si limbajul. d)raporturile cu rudele e)nici una. b)) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani. d)cefaleea localizată frontal sau occipital care apare cu ocazia eforturilor fizice sau intelectuale. d) depresie e) jovialitate Raspuns a)b)c)d) 42. c)relatiile cu vecinii si prietenii. b)a nivelului de conştienţă. păstrarea stimei de sine. maltratarea vârstnicului). c)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav.

c) scade flexibilitatea gandirii. e)intarzierea tranzitului intestinal cu constipatie rebela 170 . la nivelul urmatoarelor sisteme: a) cardio-respirator. b)are dificultate în adaptare. c)nervos. c)afectarea calităţii imaginii şi a acomodării vizuale. c)cresterea peristaltismului intestinal d)hipoaciditate gastrică.Odata cu trecerea timpului procesul de imbatranire se desfasoara si la nivelul sistemului cardiovascular astfel incat este afectata nevoia de a avea o buna circulatie. Nursa constata: a)creşterea tensiunii arteriale sistolice b)scăderea celei diastolice c)scaderea reactivitatii cardio-vasculare. Imbatranirea la nivelul aparatului digestiv produce: a)scăderea secreţiei salivare b) scăderea secreţiei de enzime digestive. e)nu prezinta circumspecţie si cumpătare in gandire si reactie. Dintre modificarile senzoriale ca urmare a procesului de imbatranire vazul este afectatat si constatam mai frecvent: a)cataracta b)reducerea câmpului vizual. Raspuns a)b)c)d) 47. b)lentoarea ritmului vorbirii c)slăbirea vocii d)cresterea timbrului vocal. d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcţiile de sinteză. e)locomotor Raspuns a)b)c)e) 50.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 45. Raspuns a)b)c)e 49 Cele mai evidente modificari in procesul de imbătrânirea fiziologică nursa le constata mai evident. Dintre procesele psihice gandirea este afectata in grade variate. Raspuns a)b)c)d) 48. e)cresterea acomodarii vizuale. b)gastrointestinal. d)cresterea tensiunii diastolice. d)scăderea secreţiei lacrimale. e)fonastenie. e)diminuarea pulsului. Raspuns a)b)c)e) 46. Modificarile limbajului la varstnic pot fi constatate de catre nursa in procesul de culegere a adtelor. Identificati aspectele observate frecvent: a)scăderea fluxului verbal. nursa trebuie sa stie ca : a)varstnicul devine rigid in gandire. d)simtului olfactiv.

Nursa trebuie sa descopere factorii favorizanti ai osteoporozei: a)sedentarismul.In diagnosticul nursing manifestarile clinice cautate de nursa sunt: a)scăderea în înălţime. Raspuns a)b)d)e) 52.Factorii favorizanti ai osteoporozei sunt: a)restrângerea activităţii fizice a vârstnicului. b) fumatul. e)reflexe osteotendinoase vii.Teste grila absolventi 2009 Raspuns a)b)d)e 51. Raspuns a)c)d)e) 53. humerus. coaste). c)o dietă redusă în calciu şi vitamine. d)fumatul e)femeile cu indicele de masa corporala crescut. b)exercitiile fizice c)carenţele proteice. d)tulburări metabolice. Raspuns a)b)c)d) 56. e) tulburările circulatorii. d)durerea de spate dată de tasarea vertebrelor dar şi de o lordoză accentuată. la producerea osteoporozei concură mai mulţi factori: a)activitatea fizica b)rasa – femeile de culoare au o masă osoasă mai crescută comparative cu femeile albe. a)scăderea densităţii minerale osoase b)osteoporoza senilă este considerată un proces fiziologic. femur-col femural. În afară de scăderea estrogenilor în menopauză. Raspuns a)b)c)d) 55. d)carentele calorice şi vitaminice. 171 .Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c)osteoporoza senila nu este considerata un proces fiziologic d)când acest proces este prea avansat poate duce la apariţia fracturilor e) când acest proces este prea avansat poate duce la apariţia deformărilor invalidante. femeile asiatice sau cu japonezele.Scaderea in inaltime determinata de osteoporoza constatata de nursa prin masurarea taliei este determinata de: a)fracturi vertebrale b)tasarea vertebrală c)cifoza dorsala d)contractura musculara paravertebrala. e)fumatul Raspuns b)c)d)e) 54. b)mobilitate redusă c)fracturi produse la diferite structuri osoase (vertebre.Osteoporoza face parte dintre bolile care afectează mai ales populaţia vârstnică şi mai ales cea de sex feminin. antebraţ. c)factorii genetici – variaţii în gena codantă pentru receptorii vitaminei D.

e)complicaţiile cele mai grave sunt fracturile. b)în această fază se prescriu de catre medic estrogeni (cu precauţiile necesare de prevenire a cancerului de sâni) c)nursa recomanda tratament estrogenic d)nursa recomanda preparate de calciu (cu precauţiile ce se impun pentru evitarea riscului calcifierii arteriale şi renale). Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi Precizati care afirmatii sunt corecte: a)între 50 şi 60 de ani predomină fractura încheieturii mâinii. e)barbatii sunt mai frecvent si mai sever afectati de osteoporoza. c)fracturile costale sunt cele mai frecvente. Raspuns a)b)c)e) 57. Raspuns a)b)c)d) 58. e)profilaxia osteoporozei scade incidenta facturilor. b) osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanţa organică c)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanta minerală. 172 . mai frecvent la urmatoarele niveluri: a) col femural b)antebraţul ( mai frecventă la extremitatea internă şi la femeile sub 75 de ani). c)la femei cauza este scăderea nivelului de estrogeni în post menopauză.Teste grila absolventi 2009 e)fracturi vertebrale în special la nivelul T12 şi primele trei vertebre lombare. histologic osul a pierdut substanţele sale componente întro proporţie de 50%. e)fracturi costale. Raspuns a)b)c)d) 61. c)ameliorarea tulburărilor de nutriţie d)ameliorarea tulburarilor circulatorii.Precizati care afirmatii sunt corecte: a)femeile sunt afectate mai precoce de osteoporoza.Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi la diferite segmente ale sistemului osos. e)ingrijirea femeilor cu osteoporoza este exclusiv obligatia medicului. Raspuns a)b)d)e) 60. d)după 70 de ani predomina fractura de col femural. e)nici una.Identificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează în mod egal cele două componente ale osului: substanţa organică şi cea minerală. Identificati care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a)atunci când osteoporoza este clinic manifestă . Raspuns a)d)e) 59. b)femeile sunt afectate mai frecvent şi mai sever . d)fracturi vertebrale.Intervenţia nursing va fi orientata spre urmatoarele directii(dacă factorul vârstă nu poate fi influenţat): a)activitate fizica. c)fractura la incheietura mainii. b)în jurul vârstei de 70 de ani predomina fractura vertebrelor. d)diagnosticul este întârziat de faptul că osteoporoza nu se manifestă clinic decât în momentul apariţiei complicaţiilor ei. d)la bărbaţi cauza este scăderea funcţiei testiculare. Raspuns a)b)d) 62.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b)corectarea funcţiei hormonale (estro – progestative).

Notati care afirmatie este veridica: a)pensionarea este mai greu de suportat de către bărbaţi b)„şocul pensionării” sau „boala retragerii” este denumit si „moarte socială”. 173 . e)psihoterapia. Modificările în statutul familiei pot crea situaţii psihotraumatizante la varstnicideterminand depresie. c)bolile organice sau invalidante. c)suplimentarea cu vitamine. Raspuns a)b)c)e) 68. Raspuns a)b)c) 66. d)evitarea imobilizării prelungite după fracturi care se realizeaza prin mobilizarea precoce.Dintre acestea precizati care sunt frecvente: a)stările conflictuale. d)pensionarea e)climatul psihologic familial favorabil. hiperproteica.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Factorii precipitanţi care stau la baza tulburărilor neuropsihice sunt: a)modificările în statutul familiei ce creează situaţii psihotraumatizante b) retragerea din activitatea profesională (pensionarea). d)climatul psihologic familial favorabil. Raspuns a)b)d)e) 67. e)relaţiile nearmonioase între generaţii.Limitarea evolutiei osteoporozei este un obiectiv important al planului de ingrijire nursing si va fi atins prin: a) recomandarea exerciţii lor fizice in functie de toleranta individuala. cum sunt: a)plecarea copiilor din casa părintească. b)restrângerea zonei de locuit. b)decesul unui partener. c)depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecţiuni psihice întâlnite la vârstnici. c)pensionarea.Teste grila absolventi 2009 Raspuns a)b)c)d) 63. d) începe conştientizarea îmbătrânirii e)poate sa apara teama de moarte. c)după o viaţă de muncă nu se pierede prestigiul social câştigat.Momentul cel mai traumatizant psihic pentru varstnic este retragerea din activitatea profesională. c)diminuarea veniturilor).Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecţiuni psihice întâlnite la vârstnici. Modificările în statutul familiei pot crea situaţii psihotraumatizante. lapte. e)dieta hipercalorica. d)părăsirea propriei locuinţe. b)bolile cardiovasculare se situeaza pe primul loc. e)afectiunile digestive sunt cele mai frecvente la varstnici. Raspuns a)b)c)d) 65. Raspuns a)b)c)d) 64. b)suplimentarea alimentatiei cu preperate de calciu. d)după 70 de ani să predomine bolile organice cerebrale.Notati care afirmatii sunt acceptate ca urmare a studiilor epidemiologice privind patologia varstnicului: a)patologia psihiatrică se situeaza pe locul doi in patologia varstnicului..

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Manifestarile clinice descoperite de nursa in procesul nursing in cazul depresiilor tardive sunt: a) dispozitie trista si idei depresive. d)recomandarea medicatiei adecvate. d)autoacuzare. Pot apărea stări depresive după unele medicamente ? Anamneza poate descoperi medicamentele urmatoare: a)tranchilizante. b)sentimente de culpabilitate. b) clonidina. d) supravegherea tratamentului psihofarmacologici în conformitate cu indicaţia exclusiv medicală (nu a farmacistului) 174 în . c)boli vasculare. Raspuns a)b)c)d) 74. b) boli cerebrale degenerative. Raspuns a)b)c)d) 70. Intervenţia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze în urmatoarele directii: a)nursa trebuie sa urmareasca continuarea tratamentului b)nursa trebuie sa participe la îngrijirea bolilor somatice coexistente c)recomandarea tratamentului de catre nursa.Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecţiuni psihice întâlnite la vârstnici. Raspuns a)b)c)d) 71. In formele grave de depresie la varstnici pot apare manifestari cum sunt: a)deliruri. c)ameliorarea legăturilor afective. Raspuns a)b)c) 72. e)manifestari digestive. d)neutralizante ale secretiei gastrice acide e)antibiotice. Sunt asociate cu: a)nevroze. c)sentimente de inutilitate. d)boli endocrine.Intervenţia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze urmatoarele directii: a)ameliorarea situaţiilor psiho – sociale b)asigurarea unui climat psihologic familiar favorabil. d)dezordine afectivă e)rar apar tendinte de suicid. e)pregătirea psihologică. c)confuzii şi halucinaţii. Raspuns a)b)c)e) 73. e)nu se asociaza cu psihoze maniaco – depresive sau melancolia de involuţie. c)propranolol.Teste grila absolventi 2009 Raspuns a)b)c)d)e) 69. b)idei de persecuţie. metabolice.

e)infectia luetica. cardiovasculara. d)acordarea de ingrijiri specifice nevoilor fundamentale. Raspuns a)b)c)e) 80. digestive. d)patologia psihiatrica. c)tulburari de memorie. constă în : a)acumularea de lipofuscină în nucleii celulelor miocardului. afecţiunilor cardiovasculare asociate. d)tulburările de exprimare şi e)tulburari de înţelegere. Raspuns b)c)d)e) 76. cardiovasculara. cardiovasculara.Îngrijirile acordate de nursa in cazul unui pacient cu dementa constau în: a)urmărirea administrării medicamentelor conform recomandărilor medicale b)asigurarea unui mediu ambiant adecvat. 175 . c)patologia neurologica.Cele mai frecvente cauze care duc la apariţia patologiei cardio – vasculare la varstnic sunt: a)ateroscleroza.Datorita proceselor de uzura si imbatranire la nivelul cordului. d)infectia streptococica. Raspuns b)e) 79.de atentie d)tulburari de judecată. neuro – vasculară şi psihică. Raspuns a)b)c) 81. b)acumularea de depozite de amiloid în miocard.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de dementa sunt: a)palpitatii. etc). c)recomandarea tratamentului specific. cerebrovasculara si psihiatrica. fiziologică. c)efectuarea de exerciţii intelectuale care mai sunt posibile (această metodă are o importanţă deosebit de mare). b)tulburari de comportament. psihiatrica. Precizati ordinea descrescatoare a ponderii morbidităţii varstnicului: a)patologia psihiatrica. b)tulburările globale de memorie. Raspuns a)b)c)d) 78. b)patologia cardio – vasculară. c)scăderea numărului de celule din nodulul sinusal.Nursa tebuie sa stie ca procesele de imbătrânirea a cordului. Raspuns a)b)c)d) 77. Raspuns a)b)d)e) 75. c)dezorientarea în timp şi spaţiu.Teste grila absolventi 2009 e)supravegherea tratamentului diabetului. e) patologia patologia caardiovasculara.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . in conditii de stres pot sa apara: a)insuficienţa cardiacă. b)bolile metabolice c)procesele involutive cardio – vasculare. neurovasculara. d)un stil de viata sanatos e)obezitatea si diabetul. e)dispnee de efort. neurologica.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de dementa sunt a)tulburari de limbaj.

b)durerea precordiala este tipica. pe primul loc ca şi cauză de deces se situează accidentele vasculare cerebrale. Raspuns a)b)c)d) 84. e) infarctul miocardic este mai frecvent la femeile sub 50 ni. ca formă nespecifică de manifestare pentru ateroscleroza vaselor mezenterice. e)paralizii.Principalele simptome de alerta întâlnite în afecţiunile cardio – vasculare ale vârstnicului sunt: a)dispneea de efort b)durerea precordială c)claudicaţia intermitentă d)casexie. In caz de infarct miocardic la varstnic nursa descopera unele caracteristici ale simptomatologiei: a)tablourile clinice sunt oligosimptomatice. c)tablourile clinice au aspecte atipice.Nursa are cunostinte privind procesele fiziologice de imbatranire. Notati care factori contribuie la aparitia infarctului miocardic la varstnic : a) obezitatea si hiperlipidemia b)fumatul. Raspuns a)b)c)d) 86. d)poate imbraca simptome de împrumut. e)hipotensiunea arteriala.Simptomele de „împrumut” întâlnite în afecţiunile cardio – vasculare ale vârstnicului care trebuie recunoscute de catre nursa sunt: a)starea caşectică (atrofie musculară. Raspuns a)c)d)e) 176 . d)infarctul miocardic este cel mai frecvent la persoanele sub 60 de ani. scăderea în greutate. c)ischemie miocardică. anorexie) – ca formă de manifestare pentru insuficienţa cardiacă b)semne de abdomen acut chirurgical – formă sub care poate să debuteze un infarct miocardic acut c)fenomene cerebrale asemănătoare accidentului vascular cerebral – de asemenea posibilă formă de debut pentru infarctul miocardic acut d)simptomatologie specifică de enterocolită infecţioasă. b) frecvenţa maximă de apariţie a infarctului s-a întâlnit la grupa de vârstă cuprinsă între 40 – 60 de ani. e)durere precordiala. Raspuns a)b)c) 82.Precizati care afirmatii verificate prin studii epidemiologice sunt acceptate: a)infarctul miocardic este pe primul loc ca şi cauză de decese la grupa de vârstă 60 – 70 ani. e)poliartralgii. Raspuns a)b)c) 85. c) peste 70 de ani. e)simptomatologia este polimorfa.Teste grila absolventi 2009 b)tulburări de ritm.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d)dureri lombare. Raspuns a)b)c) 83. c)hipertensiunea arterială esenţială şi d)diabetul zaharat.

c)durerea vagă. d) ca o artroză de umăr stâng. meteorism abdominal şi vărsături. Raspuns a)b)c)d) 88. nici efortul de a vorbi (cruţarea miocardului). Raspuns a)b)c) 91. b)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de acccident vascular cerebral. b)sunt prezente semnele clinice majore sunt ale insuficienţei ventriculare stângi acute (semne de edem pulmonar acut).Caracteristicile sindromului dureros in caz de infarct la varstnic sunt: a)durere puternica precordiala cu iradiere tipica. d)bolnavul va fi mobilizat pentru a evita hipotensiunea. 177 . de vecinătate). e) nursa are grija ca bolnavul să nu facă nici un fel de efort. paloare. a caracterului de urgenta. e) infarctul miocardic se poate manifesta prin algii toracice sau dureri articulare. c)insuficienţa ventriculară stângă apare paroxistic. b)durere de intensitate moderată. Intervenţia nursing in caz de infarct miocardic la varstnic constă în: a)recunoaşterea precoce a semnelor descrise. Raspuns a)b)c)d) 90. c)nursa anunţa de urgenţă ambulanţa iar bolnavul va fi mobilizat cât mai puţin sau deloc. frustă sau de intensitate mică. dispnee.Nursa are cunostinte despre un tabloul clinic de infarct miocardic care poate fi confundat cu o tulburare digestiva: a) durere de scurtă durată situată în abdomenul superior. surdă. b)durere caracteristica unei colecistite acută.Teste grila absolventi 2009 87.Infarctul miocardic la varstnic se poate insoti de semnele insuficienţei cardiace cu urmatoarele aspecte: a)deficitul circulator datorat infarctului miocardic se instalează pe un fond de insuficienţă cardiacă deja existent. d)durere intricată (când se asociază patologia coronariană cu cea osteoarticulară. e) pot fi întâlnite şi semne de insuficienţă ventriculară dreaptă. Raspuns a)b)c)d) 92. c)ca o hernie hiatală. b) suspiciunea de infarct miocardic trebuie avută în vedere cand pacientul este intens astenic. apărută postprandial c)durere însoţită de greaţă. d)frecvent prin durere precordiala tipica. d)durere in hipogastru si polachiurie. anxietate. e)durere in fosa iliaca dreapta.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Precizati conditiile de suspiciune a unui infarct miocardic la varstnic: a)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de abdomen acut chirurgical. d)nu pot fi întâlnite şi semne de insuficienţă ventriculară dreaptă. c) infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de afecţiune pulmonară. trenantă.Durerea atipica din infarctul miocardic la varstnic se poate manifesta astfel: a)sub formă de epigastralgie ca intr-un ulcer gastric. Raspuns b)c)d)e) 89. b)durere atipica. e)durerea se asociază cu elemente nespecifice pentru boala actuală: depresie. e)durere la nivelul scrotului insotita de tulburari urinare. fie se manifestă ca jenă sau disconfort.

disconfort toracic. c)de cele mai multe ori afecţiunea se asociază cu ateroscleroză generalizată. b)exista cazuri cu simptomatologie nu foarte zgomotoasă. e)hipertensiunea arterială secundară este rară la vârstnic. e)dieta desodata. d)nursa va recomanda tratamentul medicamentos.Obiectivul ingrijirilor nursing privind scăderea valorilor tensionale va tine cont de unele aspecte: a)valorile corecte ale tensiunii arteriale la vârstnic. d)hipertensiunea arterială diastolica este adevărata hipertensiune geriatrică. c)nursa va recomanda un regim hiposodat strict.Teste grila absolventi 2009 Raspuns a)b)c)e) 93. Raspuns a)b)c)d) 94. fără întreruperi Raspuns a)b)c)e) 97. sunt aceleaşi ca la persoanele tinere: sub 140 cu 80 mmHg. b)nursa nu va recomandă repausul prelungit la pat deoarece studiile au dovedit că mişcarea în limita tolerabilităţii reduce valorile tensionale la vârstnic. b)dată cu înaintarea în vârstă creşte şi frecvenţa hipertensiunii arteriale c)hipertensiunea arteriala d)hipertensiuneaa arteriala reprezintă pentru vârstnic principalul factor de risc pentru accidentele vasculare coronariene.Particularităţile manifestarilor clinice ale hipertensiunii arteriale la vârstnic sunt: a)exista cazuri de hipertensiune arterială cu valori mari fără simptomatologie clinică. c)regim alimentar hipocaloric şi hipolipidic. Raspuns a)b)c)e) 96. Raspuns a)b)c)e) 95. c)semnele clinice sunt în general nespecifice. e)nursa va urmari ca tratamentul să fie permanent. vertijul. hiperproteica.Nursa are cunostinte despre evolutia hipertensiunii arteriale la varstnici: a)creşterea valorii tensiunii sistolice odată cu înaintarea în vârstă. Raspuns a)b)c)d) 98.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . ca de exemplu cefaleea. d)simptomatologie tipica e) se poate manifesta clinic prin semnele de suferinţă cardiacă: dispnee de efort. b)modificarea stilului de viata. palpitaţiile şi nicturia. d)evitarea alimentelor cu excitanţi alimentari si alcool. o scădere bruscă favorizând apairţia ischemiei miocardice. indiferent de vârsta acestuia. Principiile generale de ingrijire in cazul hipertensiunii arteriale la varstnic care au ca obiectiv scaderea valorilor tensionale sunt: a) scăderea treptată a valorilor tensionale. palpitaţii.Hipertensiunea la varstnici are anumite caracteristici pe care le veti nota: a)specific pentru vârstnici este hipertensiunea arterială sistolică. hiposodat. tulburările de vedere. cu mese reduse cantitativ.Hipertensiunea arteriala la varstnici recunoaste urmatorii factori predispozanti: a)obezitatea care asociaza cresterea volumului plasmatic si a debitului cardiac b)excesul de alcool creste nivelul plasmatic al catecolamine( >40 g etanol/zi) c)fumatul 178 . e)specific pentru varstnici este hipertensiunea arteriala diastolica. b)evoluţia blândă şi gravitatea moderată.

Dinamice. c)sistemul renina . Dr. d)aportul scazut de sare.Pentru a aplica corect masurile de ingrijire nursa trebuie sa detina cunostinte despre mecanismele aparitiei si a mentinerii hipertensiunii arteriale primare: a)hiperreactivitatea sistemului nervos simpatic (intalnita la tineri cu tahicardie care creste debitul cardiac). hipervolemie si HTA. Raspuns a)b)c)d) 99. Dr. e)aportul crescut de sare. Reflexe d. Mecanice şi mixte c. univ. univ. Siloşi Cristian 1. Nici un răspuns de mai sus nu este corect. e)predispozitia ereditara. c)conditiile de munca. Raspuns a)b)c)e) 100. Asist. Înalte şi joase d. hipertonie a fibrelor musculare netede din peretii vaselor si HTA. univ. Dr. ocluziile intestinale se clasifică în : a. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare care este rara la varstnici pot fi: a)medicatia estrogenica b)bolile renale si vasculorenale. Nici un răspuns de mai sus nu este corect. si a Ca++. 179 . b)bolile renale.Teste grila absolventi 2009 d)sedentarismul e)dieta hiposodata. Raspuns a)b)c)d) DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA Autori: Prof. univ. Ocluziile intestinale dinamice pot fi : a. Emil Tiberius Traşcă. c)hipertensiunea intracraniana. Dr. d)perturbaraea natriurezei. Dinamice. Mecanice b. d) hiper sau hipotiroidia.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . R-a 2. organice şi mixte b. joase şi mixte. Asist. Raspuns a)c)d)e) 101. e)anomalii ale schimbului Na+/K+ cu o crestere intracelulara de Na. Ianoşi Gabriel. e. Asist. Toate răspunsurile de mai sus e. Din punct de vedere etiopatogenic. Organice c. Dorin Mercuţ. a capacitatii rinichiului de a excreta sodiu. Nursa prin culegerea datelor trebuie sa puna in evidenta urmatoarele informatii: a)antecedentele familiale b)conditiile de viata.angiotensina – aldosteron.

Care dintre afirmaţiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acută sunt adevărate? a. durerea şi vărsăturile d. R-c Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng d.. sughiţul şi vărsăturile c. Sfincterotomie endoscopică. durerea şi contractura abdominală e. Necroza sterilă trebuie tratată pe cale chirurgicală. Traumatismele e. Sindromul insuficienţei pancreatice exocrine şi sindrom anemic c. Pierderi hidroelectrolitice mari b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice c. Necroza şi colecţiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicală. Ileusul şi vărsăturile cu deshidratare extracelulară justifică reechilibrarea hidroelectrolitică d. Necroză intestinală e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic R-d .Teste grila absolventi 2009 3. percutanată sau mixtă b. percutanată sau mixtă c. Bolile metabolice (hiperlipidemia familială) c. diareea şi sughiţul. Neutralizarea mediatorilor inflamaţiei cu antagonişti de citokine. 6.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Imagini hidroaerice e. Sindrom dureros şi sindrom dispeptic d.. 5. Koksakie) b. Sindrom de retenţie biliară şi sindrom depresiv b. . Tratarea durerilor cu AINS (salicilaţi) e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul). Perforaţie intestinală. Antibioterapia sistemică precoce e. Ascensionarea hemidiafragmului stâng c. Nu necesită spitalizare b. R-c 7. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatită acută sunt adevărate? a.Sindromul peritonitic’’ comun peritonitelor acute difuze prezintă următoarele elemente clinice esenţiale: a. Infecţiile virale (urlian. R-a Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Puncţia ghidată a ţesutului pancreatic sănătos d. R-b 8. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaţia sanguină parietală d. vărsăturile şi diareea b. R-d Cauzele cele mai frecvente de pancreatită acută sunt : a. Nişa b. Sindrom de iritaţie peritoneală şi sindrom Boerhaven 180 .Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. R-c 9. Colecistita cronică litiazică asociază din punct de vedere clinic următoarele sindroame: a. 4. Litiaza biliară şi alcoolismul d.

icter cu accentuare rapidă. eructaţii R-c 14. ridicată. Prezenţa clinică şi biologică a icterului b. febră. constipaţie întreruptă de crize diareice. Durere. Durere. Durere. Piocolecistita acută b. icter b. azotemie. cu excepţia: a. bloc inflamator.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . frisoane. Sindrom Mallory-Weiss şi sindrom Menetrier. Prezenţa unei pancreatite cronice cefalice d. leucocitoză c. Degenerescenţa malignă a veziculei biliare e. Colangiografia de depistare a calculilor este negativă 181 . Colecist palpabil. Accese febrile. cu excepţia: a. frisoane. Semne de retenţie biliară: subicter. febră. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza căii biliare principale este indicată în următoarele situaţii.Teste grila absolventi 2009 e. Migrarea calculilor în CBP d. Dureri epigastrice postprandiale. R-c 10. frisoane pseudo-palustre. Formele anatomopatologice de colecistită acută sunt următoarele. Hidropsul vezicular e. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI) e. oligoanurie. Complicaţiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt: a. Nici una de mai sus R-c 11. icter d. Antecedente de litiază b. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice. Colecistita acută gangrenoasă c. Angiocolita ictero-uremigenă (Caroli) se caracterizează din punct de vedere clinic prin: a. Febră continuă. Forma clasică cu durere. Frisoane. Colecistita acută reziduală scleroatrofică d. icter e. Forma gangrenoasă R-e 16. Icter cu angiocolită gravă d. cu excepţia: a. Diagnosticul pozitiv de colecistită acută se stabileşte pe baza următoarelor elemente. pirozis. icter. frison şi stare generală alterată c. febră b. Forma cu icter continuu c. Pancreatita acută de etiologie biliară c. Colecistita acută flegmonoasă R -d 12. azotemie normală. Sindrom infecţios: febră. lipsa icterului R-b 15. icter d. Forma clasică de litiază a căii biliare principale (CBP) prezintă următorul tablou clinic: a. febră. alterarea stării generale c. vărsături şi inapetenţă b. Colecistita acută catarală (hidropică) b. apărare musculară localizată. frisoane pseudo-palustre şi vărsături e. icter progresiv. hepatomegalie d. Febră. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP c. cu excepţia: a. R-d 13. Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioară e. Lipsa prodroamelor. Accese febrile.

R . Ocluziile intestinale dinamice pot fi: a. Obstacol extraparietal e. diareea şi meteorismul abdominal c. c.a. R-d 17. Dezechilibre majore hidroelectrolitice. Pierderi hidroelectrolitice mari b. aceasta se clasifică în: a. d 19. Pirozisul. Perforaţie intestinală. eructaţiile. d 182 . Durerile abdominale şi vărsăturile e. . Organice. Ocluzii tardive – survin la mai mult de 21 zile de la operaţia primară. Paraseptice d. e 21. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaţia sanguină parietală d. Accelerarea tranzitului intestinal. R . Perforaţie intestinală.Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Pierderi proteice şi de masă sanguină e.d. d 18.. Ritm cardiac >90/min d. leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite R . e 22.b. Temperatura rectală <38˚ C sau >36˚ C b. R . Obstacol parietal (mural) d. Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin : a. e 23.. Obstrucţie b. Necroză intestinală e. b. Microlitiaza veziculară. Strangulare c. Dishomeostatice b. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt : a. .Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Temperatura rectală >38˚ C sau <36˚ C c. Ocluzii precoce – survin în primele 2 – 3 săptămâni postoperator e. regurgitaţiile d.Teste grila absolventi 2009 e. R .b. c. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 3 – 4 zile postoperatorii b. Pierderi hidroelectrolitice mari b.a. Vărsăturile. R . c. Ocluzii tardive – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni poetoperator d.Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Întreruperea tranzitului intestinal şi meteorismul abdominal.a. cu calculi sub 3 mm şi cistic permeabil. Alterările fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. sughiţul şi inapetenţa b. c. Reflexe e. d. paCO2 <32 mmHg e. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de răspuns inflamator sistemic) din peritonitele acute sunt : a. Mecanice c. R . După momentul producerii ocluziei postoperatorii. d 20. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni postoperator c.a. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaţia sanguină parietală d. d.

Scăderea numărului şi gravităţii bacteriilor perioperator b. e 25. Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc următoarele forme de pancreatită acută : a. Reducerea nivelului inoculării înainte şi postoperator d. Eliminarea sursei de contaminare. Nici una de mai sus. MODS (sindromul disfuncţiei multiple de organ) din cadrul peritonitei acute este definit de următoarele elemente clinice: a. Ştergerea reliefului mucos intestinal e. c. Porfiria acută intermitentă b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Reducerea contaminării prin toaleta şi drenajul cavităţii peritoneale c. Apar în urma traumatismelor abdominale c. Apar în urma perforaţiilor organelor cavitare interne b. Forma necrotico-hemoragică. Distensia anselor intestinale b. Tratarea infecţiei reziduale şi prevenirea recurenţei infecţiei d. Sunt de obicei plurimicrobiene d. R . b. Pneumoperitoneu c. Tensiunea arterială medie sub 49 mmHg. R . Ştergerea umbrei psoasului d. Ritm respirator sub 5 sau peste 49/min c.a. Diagnosticul diferenţial în peritonitele acute se face cu următoarele afecţiuni : a.a. R . Forma flegmonoasă d. Caracterele comune peritonitelor acute primare sunt următoarele : a. b. R . Sarcina extrauterină ruptă e. Bradicardie sinusală d. b. Eliminarea sursei de contaminare b. Infarctul miocardic acut c. e 31. b. Debit urinar sub 479 ml/24 ore b. Ritm cardiac peste 54/min e.b. Forma supurată e. e 28. Tratamentul se bazează pe antibiotice şi nu pe chirurgie R . b. Leziunile tubului digestiv din pancreatita acută sunt reprezentate de : 183 . Nici una de mai sus. d. Limitarea extensiei şi a recidivei c. Drenajul cavităţii peritoneale e. c 29. Forma congestivă b. Forma edematoasă c. d 26. Obiectivele antibioterapiei în peritonitele acute difuze sunt următoarele : a. R . c 30. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare sunt : a. c. Adenita mezenterică d. Sunt prevalente la copil pe teren nefrotic şi la adult pe ciroză cu ascită e.d. R . Examenul radiologic al abdomenului în peritonitele acute poate evidenţia: a.a.a.a. Îndepărtarea obstacolului şi restabilirea tranzitului intestinal e. d 27. Reechilibrarea hidroelectrolitică şi nutriţională.Teste grila absolventi 2009 24.

Forma alcoolică. dacă sunt dureri şi intoleranţă gastrică. Evacuarea detritusurilor necrotice b. c. Derivaţia chisto-digestivă cu stomacul sau duodenul. Evaluarea clinică de mai multe ori/zi pentru detectarea agravării d. Formele clinice evolutive de pancreatită acută sunt : a.Teste grila absolventi 2009 a.a. c 184 . Tratamentul specific al formelor complicate de pancreatită acută presupune : a. glucagon. b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Controlul secreţiei pancreatice (scăderea) prin atropină. Nici una de mai sus. b. glucagon. Respectarea pancreasului restant e. comostat) e. d 36. Gastroduodenite Perforaţii jejunale Nefrită tubulo-interstiţială Celulită retroperitoneală Hemoragii digestive superioare R . Neutralizarea mediatorilor inflamaţiei (antagonişti de citokine) d. c 37. gubexat. Revascularizarea segmentului enteral ischemiat e. R .b. b. Aspiraţie nazo-gastrică pentru evacuarea stazei gastrice b. somatostatin. Leziunile intraabdominale extrapancreatice din pancreatita acută sunt reprezentate de : a. Evacuarea colecţiilor infectate c. R .a. b. Îndepărtarea obstacolului şi restabilirea tranzitului intestinal. Abcesele pancreatice d. Revărsat serohematic intraperitoneal (bogat în enzime pancreatice) c. e 32.a. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinină. octreotide.a. c. Sechestrul pancreatic b. d 35. Controlul secreţiei pancreatice (scăderea) prin atropină. R . Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinină. Tratamentul necrozei din pancreatita acută are următoarele obiective : a. comostat) b. Pseudochistul pancreatic c. Forma ocluzivă b. Forma subacută d. Complicaţiile evolutive propriu-zise din pancreatita acută sunt : a. R . Forma biliară e. d. gubexat. Hemoragii pancreatice e. b. e.b. c 34. octreotide. fără a fi prelungit peste 5 zile c. b. Post alimentar. Gastroduodenite b. c. Hemoragii digestive superioare R . Hemoragii peripancreatice e. Rezecţii pancreatice reglate precoce d. somatostatin. R . d 33. Nefrită tubulo-interstiţială d. Tratamentul formelor necomplicate de pancreatită acută presupune : a.a. Forma medicolegală Chalmeas c.

R . colecistectomia se asociază cu explorarea chirurgicală şi instrumentală (coledocolitotomia) e. Mijloacele de realizare a tehnicii sunt aceleaşi cu cele folosite în colecistectomia clasică R . În colecistita cronică litiazică. Are rezultate postoperatorii excelente e. Indicaţia de tratament chirurgical în colecistita cronică litiazică se impune în următoarele situaţii: a.c. c. Este o tehnică mini-invazivă c. Litotripsia extracorporeală cu ajutorul unor unde de şoc ultrasonice b. e 42.5% c.a. d. Este o tehnică mini-invazivă c. Litoliza pe cale generală cu acid biliar de tip chenodeoxicolic d. Infarctul miocardic 185 . Sindromul dispeptic din colecistita cronică litiazică se caracterizează prin următoarele manifestări clinice: a. d. Diagnosticul diferenţial din colecistita acută include următoarele afecţiuni: a. Este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului b. Se adresează în special formelor complicate d. Colecistita cronică sclero-atrofică e. Principiile operaţiei sunt diferite faţă de cele din tehnica clasică e.a. e 39. e 43. Mortalitatea este cuprinsă între 3-9% b. Eructaţii c. Următoarele afirmaţii privitoare la colecistectomia laparoscopică sunt adevărate: a. În cazul existenţei şi a litiazei CBP. d. Are ca obiectiv principal suprimarea rezervorului şi locului de formare a calculilor. Somnolenţă postprandială d. Apendicita acută subhepatică c. bilio-digestive d. Meteorism abdominal b. c 41. b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Colecistectomia laparoscopică c. e 44. Morbiditatea este cuprinsă între 1-4. Se adresează în special formelor complicate de colecistită cronică litiazică d. Colecistita cronică complicată cu litiaza CBP. c. d 40. Morbiditatea postoperatorie este practic nulă R . cu fistule bilio-biliare. Următoarele afirmaţii privitoare la colecistectomia clasică sunt adevărate: a. Următoarele afirmaţii privitoare la colecistectomia laparoscopică sunt false: a. sunt: a. Are indicaţii restrânse. b. respectiv bezicula biliară. alte posibilităţi de tratament în afara celui chirurgical. Colecistita cronică microlitiazică (calculi mici sub 3 mm) b. b. Litiaza pigmentară în cadrul bolii hemolitice R . mai ales în formele complicate de colecistită cronică litiazică d. Este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului b. Ulcerul perforat acoperit b. Disfagie e. Colici veziculare repetate c. Cistita acută e. Migrene intolerabile R . Colecistostomia e.a.a.c.Teste grila absolventi 2009 38. Coledocolitotomia R . Pancreatita acută d.

d. e 47. operaţie după temporizare. Următoarele afirmaţii cu privire la procedeele chirurgicale indicate în tratamentul chirurgical al bolnavilor cu colecistită acută sunt adevărate: a. Forma cu icter continuu c. Operaţie imediată (urgenţă imediată) în toate formele supraacute. Colecistectomia clasică cu abdomen deschis este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . R . Următoarele afirmaţii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistită acută sunt adevărate: a.a. De preferat. ea suprimând focarul de infecţie şi rezervorul de calculi b. Colecistita acută cu plastron şi abcese pericolecistice e. R . 24-72 ore) este atitudinea de elecţie în toate formele de colecistită acută c. Colecistectomia laparoscopică este posibilă uneori în formele complicate hidropice e. Colecistita acută gangrenoasă supraacută b. Colecistita acută cu hidrops vezicular d. R . 24-72 ore) este atitudinea de elecţie în toate formele de colecistită acută c. cu excepţia: a. 3-7 până la 10 zile de evoluţie a unei colecistite acute d. De preferat. R . indiferent de riscuri e. operaţie după temporizare. Forma clasică cu durere. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI) 186 . Icter cu angiocolită gravă d. e 49.a. Colecistectomia laparoscopică este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute. Operaţie după temporizare. 3-7 până la 10 zile de evoluţie a unei colecistite acute d. Operaţie precoce (urgenţă amânată. b. c 48. b. Colecistectomia laparoscopică este contraindicată în formele gangrenoase cu peritonită. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice: a. b. 3-7 zile până la 10 zile în toate formele supraacute.a. Operaţie imediată (urgenţă imediată) în toate formele supraacute. indiferent de riscuri b. Operaţie imediată este atitudinea de elecţie în toate formele de colecistită acută. Colecistostomia este procedeul de elecţie în cazul colecistitelor acute c. Operaţie precoce (urgenţă amânată.a. 3-7 zile până la 10 zile în toate formele supraacute. indiferent de riscuri e.Teste grila absolventi 2009 R . Următoarele afirmaţii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistită acută sunt adevărate. febră. indiferent de riscuri b. e 46. icter b. d. Colecistita acută scleroatrofică cu piocolecist (puroi steril). Operaţie imediată este atitudinea de elecţie în toate formele de colecistită acută. După aspectul evoluţiei clinice deosebim următoarele forme de colecistită acută: a. Colecistita acută perforată cu peritonită biliară c. c. ea suprimând focarul de infecţie şi rezervorul de calculi d. e 45.d. Operaţie după temporizare.

Prezenţa clinică şi biologică a icterului b. Encefalitele d. Iodoterapia e. Nici una dintre ele R–b 53. Forma gangrenoasă R .a. Tiroidita actinomicoticã e. Nu sunt factori etiopatogenici determinanţi ai hipertiroidiilor urmãtorii factori: a. Hormonoterapie. Lobectomie totalã de partea leziunii şi istmectomie pentru tumori sub 2 cm la pacienţii sub 45 ani b. Prezenţa unei pancreatite cronice cefalice d. Este indicat în regiunile endemice e. b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP c. Colangiografia de depistare a calculilor este negativă e. d 50. Urmãtoarele forme sunt tiroidite cornice nespecifice: a. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza căii biliare principale este indicată în următoarele situaţii: a. e 51.Teste grila absolventi 2009 e. Tiroidita lueticã d. Chimioterapia indicatã la toţi pacienţii R–e 57. c. Apar mai frecvent dupã vârsta de 50 ani e. Tratamentul profilactic al guşilor: a. Sunt hipertrofii difuze ale glandei tiroide b. Constã din hormonoterapie substitutivã b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . cu calculi sub 3 mm şi cistic permeabil.a. Tiroidita tuberculoasã b. c. Tratamentul este exclusiv chirurgical R-a 52. Urmãtoarele afirmaţii despre mastita acutã nu sunt adevãrate: 187 . Presupune lobectomia d. Iradiere externã folositã rar d. de regulã se remite procesul inflamator b. Sunt cele mai frecvente afecţiuni ale glandei tiroide e. Infecţiile microbiene c. Microlitiaza veziculară. Iradiere internã (Iodoterapie) c. Sunt inflamaţii ale glandei tiroide c. Tiroidita limfomatoasã (boala Hashimoto) c. b. în scop substitutiv e. Traumele psihice puternice b. Tiroiditele: a. R . Labilitatea hormonalã R–e 56. Sunt hipertrofii localizate de naturã distroficã ale glandei tiroide d. Tiroiditele acute a. Tratamentul cancerului tiroidian diferenţiat nu presupune: a. Sunt mai frecvente la copii c. Toate rãspunsurile sunt corecte R-b 54. Sub tratament medical precoce. imediat postoperator. Aspectul anatomo-patologic este de adenocarcinom d. Nici una dintre variante nu este corectã R–d 55. Presupune tiroidectomia subtotalã c.

Reprezintã cea mai frecventã formã de cancer la femeie c. Aspiraţia laptelui cu pompa e. d. Urmãtoarele afirmaţii legate de cancerul de sân nu sunt adevãrate: a. Leziunea este bilateralã c. Niciun rãspuns nu este adevãrat R–a 63. Afecţiunea intereseazã mamelonul de la debut b. c. Maladia Dupuytren d. Abcesul cronic consecutiv unei mastite acute nespecifice b. Este mai frecventã sub 20 ani Este mai frecventã peste 40 ani Ombilicarea mamelonului este factor favorizant Nu se dezvoltã niciodatã posttraumatic Poate fi urmarea unui hematom intraglandular R–d 58. Tratamentul profilactic al mastitelor include: a. Boala Crohn R–d 61. Boala se întâlneşte la ambele sexe d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . e. Galactocelul c. Suspendarea compresivã a sânului b. Boala sclero-chisticã a sânului se mai numeşte: a. Urmãtoarele mastite cornice sunt specifice: a. Boala Reclus e. Caracterele semiologice esenţiale ale bolii Paget sunt: a. Tumora Phyllodes a. Nu dã recidive locale d. Flegmonul cronic lignos al sânului d. Este o tumorã malignã b. Tratamentul antiinflamator local d. Incidenţa maximã a bolii apare la pubertate R–e 188 . Este o tumorã conjunctivã c. Are aspect histopatologic unic. Antibioterapie pe cale generalã R–d 59. Evacuarea puroiului prin incizie c.Teste grila absolventi 2009 a. Boala are tendinţã la remisiune clinicã d. Boala Paget b. tipic R–d 62. Abcesul cronic nespecific dupã o infecþie generalã R–d 60. b. Tratamentele dermatologice obişnuite opresc evoluţia bolii e. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidatã e. Are aspect clinic de mare diversitate e. Boala Bowen c. Tuberculoza sânului e. Frecvenţa bolii a crescut considerabil în ultimii ani b.

Tahicardia sinusalã c. Pancreasul e. uscatã d. Guşi hipervascularizate e. Urmãtoarele elemente clinice nu sunt specifice hipertiroidiilor: a. Cecul d. Guşi suspecte de malignizare R – a. Nodulul tiroidian solitar a. Este o tumefacţie localizatã a glandei tiroide d. cu excepţia a. Mecanismul patogenic al strangulãrii herniilor nu include: a. Obstrucţia prin valvule conivente d. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat R–e 65. Efortul d. Traumatismul R–e 67. Opacitãţi de intensitate crescutã. Eşec al tratamentului medical d. Distensia bruscã a intestinului prin gaze b. fãrã contur precis e. Prelungiri sub formã de spiculi d. Este o inflamaţie a glandei tiroide c. Polimorfismul simptomatologic b. Microcalcificãri fine intra. Stãrile de denutriţie b. Comprimarea piciorului ansei prin con mezenteric e.Teste grila absolventi 2009 64.c. Sarcinile repetate e. Reprezintã o hipertrofie fãrã expresie morfologicã la nivelul glandei tiroide R – c. Somnolenţã e. Colonul sigmoid c. Sindromul adiologic malign în cancerul de sân se caracterizeazã prin: a.e 70.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . În sacul de hernie se pot gãsi urmãtoarele organe. Factorii determinanţi în producerea herniilor sunt: a.şi extratumorale c. Epiploonul R–d 68. Guşi nodulare b. Guşi difuze c. Tratamentul chirurgical al guşilor este indicat în caz de: a. Ocluzia prin cudare bruscã c. Piele asprã. Pierdere ponderalã 189 . Obezitatea c.d 69. Noţiunile de nodul cald sau rece pot fi asimilate cu caracterul de malignitate sau benignitate a leziunii e. Edem peritumoral b. Este o hipertrofie a glandei tiroide determinatã de un proces hiperplazic de naturã distroficã b. Nici unul R–c 66. Intestinul subţire b.

Chisturi branhiale e.d.d 75. Carenţa relativã sau absolutã a iodului din sol c. Carenţa relativã sau absolutã a iodului din apã b.e 74. Tiroidita cronicã lemnoasã Riedel c. Adenocarcinomul tiroidian d. Strumita c. Adenopatii cervicale d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . TSH (Thyroid Stimulating Hormone) b. Tratamentul verigii periferice a hipertiroidiilor include: a. Corticoterapia de duratã b. Factorii profesionali R – a. Regim igieno-dietetic cu excluderea excitantelor c. Triiodotironina e.b.d. Hemoragiile interstiţiale b.c 72.c. Urmãtoarele entitãţi nu sunt forme clinice de hipertiroidie: a. Anumite defecte enzimatice care perturbã metabolismul iodului e.d 71. Tumori de glomus carotidian R – a. Tumori mamare c. Urmãtorii factori de mediu sunt implicaţi în etiopatogenia guşii: a. Tiroxina c. Degenerescenţa malignã d. Tirocalcitonina R – b. Guşa multinodularã toxicã R – b. Hormonoterapia d. Tiroidectomia 190 .Teste grila absolventi 2009 R – c. Cancerul tiroidian b.d 76.e 77. La nivelul glandei tiroide se sintetizeazã urmãtorii hormoni: a. Situaţiile conflictuale familiale e. Hipertiroidiile e. Labilitatea hormonalã b. Traumele psihice puternice c.e 73.c. Nici una R – a. Medicaţia simpaticoliticã d. Diagnosticul diferenţial al guşii se face cu: a. Nodulul toxic tiroidian e.b.d. Boala Basedow b. Factori etiopatogenici favorizanţi ai hipertiroidiilor sunt: a. Complicaţiile guşii sunt: a. Patologia tiroidianã preexistentã R – a. Surmenajul d. TRH (Thyroid Releasing Hormone) d.

d 82. Prezintã frisoane e.c. Urmãtoarele afecţiuni sunt mastite cornice specifice: a. Adenite R – a. Mastita acutã carcinomatoasã d.e 78. Galactocelul b. Limfaticã b. Nici o variantã nu este corectã R – a. Sifilisul mamar d.b.c.Teste grila absolventi 2009 e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Diagnosticul diferenţial al abcesului mamar se face cu: a. Toate variantele R – a. abcesele mamare pot fi: a. Dintre explorãrile paraclinice ale cancerului tiroidian: a. Chistul hidatic al glandei mamare e.d 191 . Prin contiguitate e.d. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale: a.b 80. Inframastite c. T3 şi T4 sunt scãzuţi la majoritatea pacienţilor e. Abcese premamare b. Colecistita acutã c. Flegmonul cronic lignos al sânului R – b.e 83. Abcese intraglandulare e.d 81. Carcinomul mamar R – a. Medicaţia anabolizantã R – b. Nici un rãspuns nu este corect R – a. Ecografia cervicalã evidenţiazã dimensiunile nodulilor c.c. Erizipelul mamar e.d 79. insidios c. Limfangita acutã a glandei mamare: a. Ecografia cervicalã evidenţiazã numãrul nodulilor b. Prezintã hipotermie d. Submaxilite d. T3 şi T4 sunt crescuţi la majoritatea pacienţilor d.c. Tuberculoza sânului c. În funcţie de topografie. Este o complicaţie infecţioasã ce apare în perioada alãptãrii b. Staza lactatã (angorjarea sânului) b. Debuteazã lent. Sangvinã d. Neuralã c.

Structurã omogenã c. Mastozã fibro-chisticã d. Sarcinile multiple R – a.Teste grila absolventi 2009 84. Antecedentele personale de cancer de sân c. Cancerele cadranelor interne b. Cancerul encefaloid d.e 85. pe parcursul mai multor ani d. Evoluţia este lentã. Aspectul foliat pe tranşa de secţiune c. Obezitatea e. Tumora Phyllodes e. Aderenţe la planurile învecinate d. Cancer mamar c.b.b. Lobulaţia tumorii b. Are caracter benign c. Sindromul radiologic benign în cancerul de sân include: a. Retracţie cutanatã sau a mamelonului d. Simptomatologia este acutã e. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmãtoarele caractere morfologice: a. Tumorã încapsulatã e. Dilataţii simple ale unui canal galactofor b. Evoluţie rapidã c.c 87. Tendinţa la enucleere prin simpla presiune a lobilor d. Este o boalã inflamatorie cronicã b. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat R – a. Sunt consideraţi factori de risc pentru cancerul mamar urmãtorii: a. Antecedentele familiale de cancer de sân b. Opacitate nodularã rotundã b. Cancerul “in situ” e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .d. Mastita carcinomatoasã c. Din punct de vedere anatomic. formele clinice de cancer de sân sunt: a.c.e 192 . Menopauza precoce d.c 88.b. Microcalcificãri fine intra sau extratumorale e.e 90. Cancerul bilateral R – a. Nici una dintre ele R – a. Nici una R – a. Apare mai ales la femei labile nervos R – b.d 89. Sunt caracteristice tumorilor benigne urmãtoarele semen clinice: a.d. Nedureroasã R – a.b. Tumorã bine delimitatã b. Aspectul malign e. Urmãtoarele afirmaţii referitoare la boala sclero-chisticã a sânului sunt adevãrate: a.e 86. Modificãrile anatomo-patologice din mamela sângerândã pot fi reprezentate de: a.

d. Refacerea solidã a peretelui d. Obiectivele tratamentului chirurgical al herniilor sunt: a.b. Pot apare dupã apendicectomie e. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii d. Factorii favorizanţi în producerea herniilor sunt: a. Se asociazã cu afecţiuni care cresc presiunea intraabdominalã R – a. Ereditatea c.c. Învelişurile externe e. Se întâlneşte mai ales la femeile obeze b. aderenţele sau bridele d.e 193 . Se produc în partea medialã a inelului femural b. Elementele anatomice ale herniilor sunt: a.Teste grila absolventi 2009 91.a. Punctul herniar b. Gangrena ansei strangulate c. Traiectul parietal c. Nici unul R – a. Cauzele anatomice ale strangulãrii sunt: a. Rezistenţa deficitarã a musculaturii peretelui b.c. 95.d 92.d 97. La bãrbaţii obezi este adeseori asociatã cu varietatea inghinalã congenitalã e. Sunt hernii de slãbiciune e. Nici unul R . Hernia interstiţială R – b. Herniile femurale a.d 96. Sunt afecţiuni maligne R – a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .b. Reintegrarea intraabdominalã a viscerelor herniate b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot şi strangula c.b 93. Sunt mai frecvente la bãrbaţi datoritã persistenţei canalului peritoneo-vaginal b.c 94. Coletul sacului herniar strâns. Inelele Ramonede. Herniile inghinale a.c. Congestia ansei strangulate R – a. Efortul fizic d. scleros e. Inelul fibros la nivelul orificiului profund b. Apar mai frecvent la femei obeze c. Tusitorii cronici e. Suprimarea sacului c. Conţinutul herniar d. Apar mai frecvent la multipare d. Hernia ombilicalã a adultului a. Este cea mai frecventã formã de hernie la bãrbaţi c.c. Este cea mai frecventã formã de hernie la femei d. Rezecția intestinală e. Nici un rãspuns nu este adevãrat R – a.

b. c.endoscopia E.scăderearezistenţei mucoasei gastrice R:B 103. 104. Incidenta maxima a ulcerului gastric este situată in decada: A. Posttraumatice c. evisceraţiile pot fi: a. Agentul etiologic principal al ulcerului gastric este: A. Examenul paraclinic de primă pentrul diagnosticul diferenţial ulcer-cancer este: A.III C.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Femurul e. Helicobacter pylory C.tonusul vagal crescut D. d. cu exceptia: A. Mixte d.b 100. evisceraţiile pot fi: Libere (precoce) Postoperatorii Fixate (tardive) Preoperatorii Posttraumatice R – a.traumatisme B.c 99.examenul radiologic C.c 101. Conţinutul eventraţiei d. V R:A 102. Din punct de vedere etiologic.examenul secreţiei gastrice D.Teste grila absolventi 2009 98. Postoperatorii b. II D. Complexe e.ecografia B. IV B .tomografia computerizată R:D. e. a.refluxul gastro-duodenal E. b. Din punct de vedere anatomo-clinic. Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii. fumatul B. Orificiul de eventraţie b. Nici unul R – a.arsuri 194 . Sacul de eventraţie c. Elementele morfologice care alcãtuiesc o eventraţie sunt: a. Idiopatice R – a. VI E.

gastrectomie standard şi limfadenectomie C.tumori ale SNC R:D 105. la pacienţii cu cancer gastric.infecţii grave D.creşterea în lungimii cadrului colic B.15% E. rezecţie endoscopică B. Următoarele afirmaţii referitoare la linita plastică sunt adevărate cu excepţia : A. chimioterapie paliativă E. limitate la submucoasă C.sub 5 % R:C 108. prognostic nefavorabil R:D 107. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt leziuni: A.are caracter malign B.invadează toate structurile C.50 85 % C.chimioterapie paliativă E. radioterapie paliativă R:C 110.radioterapie paliativă D. stadiul II este A.gastrectomie standard şi limfadenectomie C.Teste grila absolventi 2009 C. stadiul II este de: A.depăşeşc musculara mucoasei D. limitate la mucoasă B.hipertrofia pereţilor colonului 195 .20% D.gastrectomie paliativă R:B 109.gastrectomie totală/parţială D. Strategia terapeutică în cancerul gastric. Strategia terapeutică în cancerul gastric.stroma este bogată în ţesut fibros D.localizate distal (antro-piloric) E.prognostic favorabil E.hipertensiunea arteriala severa E.localizate proximal (cardial) R:C 106. stadiul IB este A. Dolicocolonul reprezintă: A. Supravieţuirea la 5 ani.rezecţie endoscopică B.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .peste 90% B.

tumoră limitată la mucoasă C.asocierea polip tumori neurogene D. Din punct de vedere histologic cel frecvent tip de adenom colo-rectal este: A. Stadiul D în clasificarea Dukes reprezintă A.tubuloase B.polipoid E. absenţa dobândită a celulelor nervoase vegetative ganglionare E.tumoră limitată la mucoasă C.adenopatie metastatică prezentă D. Cancerele colonice reprezintă: A.Teste grila absolventi 2009 C.adenopatie metastatică prezentă D.absenţa congenitală a celulelor nervoase vegetative ganglionare D.tumora ce afectează seroasa B.55% din tumorile maligne E.8% din tumorile maligne B.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .20% din tumorile maligne C.polipi moderat diferenţiaţi R:A 113.ulcerativă R :A 112. Stadiul A în clasificarea Dukes reprezintă A. Sindromul Osfield este caracterizat prin: A.tumoră limitată la mucoasă C.prezenţa metastazelor la distanţă E.asocierea între polipoza rectocolonică şi chisturi sebacee multiple B.viloase D.invazia altor organe R:A 116.tubuloviloase C.tumora ce afectează seroasa B.prezenţa metastazelor la distanţă E.adenopatie metastatică prezentă D.invazia altor organe R:B 115.hemoragie intestinală inferioară cu sânge roşu E. asocierea polipozei gastro-intestino-colorectale cu melanoză tegumentară C. Stadiul B în clasificarea Dukes reprezintă A.hipotrofia pereţilor colonului R:A 111.40% din tumorile maligne D.prezenţa metastazelor la distanţă sau invazia altor organe E.tumora ce afectează seroasa B.asocierea cu cancerul gastric 196 .peste 60% din tumorile maligne R:A 114.

hemicolectomia stângă D.Colectomia totală cu anastomoză ileo-rectală R:B 118. C. . are evoluţie malignă C.hemicolectomie dreaptă R: A.C.transcelonică R:A.E 119.colectomia segmentară B. B. 197 .rezecţie ano-rectală C.hemoragia.B. perforatia. În cancerul de colon drept necomplicat intervenţia radicală recomandată este A.B.are evoluţie benignă B.limfatică C.boală ereditară rară B. malignizare în 2o-40% din cazuri D. Diseminarea celulelor neoplazice în cancerul gastric se realizează prin : A.B. Tratamentul chirurgical a megacolonului congenital poate consta în: A.irigografia E.Teste grila absolventi 2009 R:D 117.tratamentul este conservator. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt: A.constipaţia este simptomul major E.D 120. Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Peutz-Jeghers sunt adevărate: A.nu este consecinţa nici unui obstacol D.hematogenă prin artera gastrică stângă E.malignizare în 2-4% din cazuri C. D.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .coloproctectomie totală E.stenoza. penetratia.C 121.implantare intrluminală D.simptomatic E.frecvent ajunge la ocluzie veritabilă R: A.colostomie B.hemicolectomia dreaptă C.E 122.D.propagare directă din aproape în aproape B.tratamentul este chirurgical numai în complicaţii R:A. . Următoarele afirmaţii referitoare la la megacolonul funcţional sunt adevărate: A.Coborârea retrorectală a colonului D. C.

computer tomografie C. B.antagonisti de receptori H2 D. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut : A.sucralfat si compusi coloidali de bismut E.examen radiologic baritat B.antiacide B. supravegherea evoluţiei clinice şi biologice E.Hemoragia E.antiulceroase D. Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in: A.B.reflexele cutanate abdominale sunt abolite R:A. R:B.antibioterapie cu spectru larg C.Penetratia B.ecografie R:A.C.vagotomia selectiva.D 126. Obiectivele patogenice ale tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt: A.drenajul stomacului printr-o sondă de aspiraţie naso-gastrică B.prezenţa matităţii hepatice D.sutura endoscopică a perforaţiei 198 .refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.hiperestezie cutanată E.E 128.îndepăartarea leziunii C.Malignizarea D.stomac hipoacid D.B.AINS C.C 123.RMN D. E.prezenţa.anticoagulante R:A.E 127.Stenoza C.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .vagotomia tronculara.D 125.C 124. R:B.Teste grila absolventi 2009 Emalignizarea. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt A.Perforatia R:A.abdomenul este imobil cu respiraţia C. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde: A.C.D. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat constă în: A.endoscopie gastrica cu biopsie E.contracturii abdominale la palpare B.

localizarea pe colonul drept reprezintă 40% E.C.hemicolectomia dreaptă E.deosebeşte formele A.B. C. Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt: A.ulcerativa C.B.D 130.B.B.C 132.plat C.B.Teste grila absolventi 2009 R:A.difuz -infiltrativa E. Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt: 199 .afectează egal ambele sexe B. hemicolectomia stângă R:A.infiltrativ stenozantă D.E 134.se dezvoltă cel mai adesea pe o mucoasă sănătoasă R: A.afectează predominant sexul bărbătesc C.ulcero -infiltrativă D.nitriţii B. Tratamentul chirurgical al polipozei rectocolonice cuprinde următoarele procedee chirurgicale: A.linită plastică E. .B 131.C.nediferenţiate R: A.C 133. Formele macroscopice de cancer colonic sunt următoarele: A.polipoid B.protruziv B. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric – Bormann deosebeste formele: A.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .coloprotectomia totală B.excavat D.localizarea pe colonul stâng reprezintă 60% D. Următoarele afirmaţii referitoare la la cancerele colonice sunt adevărate: A.polipoză gastrică R:A.epiteliom glandular E.rectocolectomia cu păstrarea anusului şianastomoză ileo anală C.fumatul R:A.tuberozitară R:A.vegetantă B.consumul de fructe D.D 129.consumul crescut de sare.colectomie totală cu anastomoză ileo anală D.consumul de vegetale E.mixtă.C 135.D.ulcerovegetantă C.C. Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami.

stopul clismei baritate D.D.lacunele C. sindromul Osfield D. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obţinute prin irigografie sunt: A.colostomie laterală supratumorală C. Diagnosticul diferenţial al polipozei recto colonice se face cu: A.B.Teste grila absolventi 2009 A.inapetenţă R: A.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .atipice D.nediferenţiate E.la nivelul inserţiei mezocolonului B.nişa E.C 138.pe marginea liberă. hemicolectomia stângă R: A.diareea D. sindromul Muire Torre 200 . Simptomele funcţionale ale polipozei recto colonice se manifestă prin: A.E 139.C.D.durei abdominale difuze E.frecvent la nivelul ileonului terminal R :A.tipice C.rigiditatea pereţilor colonici R:A.D 140.colectomii segmentare D.stenoza neoplazică B. Simptomele ce caracterizează boala Hirschprung sunt: A.în vecinătatea franjurilor epiploice E.meteorismul C.C 137. sindromulTurcot E.constipaţia B.epitelioame glandulare B.la nivelul orificiilor de penetraţie vasculară D.B. Diverticulii colici pot apare : A.D 136. hemicolectomia dreaptă E.operaţiile paleative posibile sunt: A.hemoragii intestinale D. la nivelul inserţiei mezenterului C.C.constipaţie C.vegetante R: A.C.sindromul Peutz Jeghers B.ampula goală la tuşeul rectal R: A. Când tumorile colonului stâng sunt nerezecabile.E 141.by pass ul transverse sigmoidian B. sindromul Gardner C.ondulaţiile peristaltice E.pusee diareice B.B.B.

Teste grila absolventi 2009 R: A.infiltrativă D.scurgeri sanguinolente anale.carcinomul nediferenţiat E.injectare de albastru de metil C.incontinenţa materiilor fecale E.D.D 143.C.B.C.C.constipaţia D.vegetantă B.gradul de diferenţiere neoplazică D.C. Traiectul fistulelor anale poate fi reperat prin: A.C.jenă dureroasă în regiunea anorectală B.Dureile abdominale B.epitelioame C. Macroscopic cancerul rectal îmbracă următoarele forme: A.adenocarcinomul B.B.vârsta R: A.ulcerată C.ulcero vegetantă E.C 145.după scaune C.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .B.fistulografie cu lipiodol D.B.momentul operator C.C.stadiul evolutiv B.tulburări ale tranzitului intestinal C.constipaţie R: A. Manifestările clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt: A.E 148.sediul anatomic al tumorii E. Următoarele afirmaţii referitoare la cancerul anal sunt adevărate: 201 .stenozantă R:A. Tipurile histologice de bază ale cancerului rectal sunt: A.scurgeri mucoase între scaune D.D 142.D 147.D 144.colonoscopie R:A.cateterizare cu un stilet butonat B. Tabloul clinic al prolapsului rectal mucos este reprezentat de: A.febra R: A.diareea E.carcinomul spinocelular D.D 146.sarcoame R: A.B.B.ecografie E. Prognosticul cancerului de colon tratat chirurgical este influenţat de: A.

C.corectarea unor defecte congenitale E.D. pe cale inghinală în direcţia ganglionilor iliaci interni D. univ. univ. refacerea mijloacelor de suspensie a rectului D.transcelonic R: A. Următoarele afirmaţii cu privire la hidrosadenită sunt adevărate cu excepţia: a.restabilirea continuităţii digestive B.C.refacerea stării stării biologice R: B. specifică este multiplicitatea leziunilor e.este mai frecvent la bărbaţi R: A.3-6% din toate tumorile maligne ale anusului şi rectului E. Emil Tiberius Traşcă. se prezintă sub formă de nodul hipodermic de aspectul unei nodozităţi dureroase b. Ianoşi Gabriel.reprezintă 3. constituie 10-20% din totalitatea tumorilor colonului C. Asist.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Dr.refacerea mijloacelor de susţinere a rectului C.E Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ Autori: Prof.B 150. La distanţă extensia limfatică a tumorilor canalului anal se face prin: A.survin între 30 şi 80 de ani D. Dr. este pruriginoasă d.constituie 1-2% din totalitatea tumorilor colonului B. univ. Siloşi Cristian 1. Principalele obiective aletratamentului chirurgical al prolapsului rectal total sunt: A. Dr. Dorin Mercuţ. reprezintă o acumulare de furuncule la nivelul cefei 202 .pe cale inghinală în direcţia ganglionilor iliaci externi B. Dr. este localizată axilar c. Asist.D 149.drenaj pelvin ganglionii pararectali.Teste grila absolventi 2009 A. univ.perineural E. Asist.superiori C.hemoroidali.

perioada de invazie e. cantitate mare de lichid în cavitatea pleurală evidenţiată la examenul radiologic R:e 5. cu excepţia: a. Flegmonul este o infecţie acută a ţesutului celular subcutanat caracterizată clinic prin următoarele perioade de evoluţie. luxaţia recidivează de pînă la 20 – 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al îmbrăcării unui veston d. este necesar ca o masă musculară să fie privată de irigare 203 . survine în timpul unei contracţii violente cînd se produce o elongaţie sau o ruptură ligamentară sub efectul unei abateri temporare a feţelor articulare c. În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopică. Ruptura vezicii urinare se produce întotdeauna intraperitoneal. duc la moarte prin anurie c. Diagnosticul se pune pe existenţa traumatismului şi hematuria macroscopică (95% din cazuri) c. niciodată subperitoneal. În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneală a vezicii se intervine rapid pentru lavaj peritoneal şi repararea breşei vezicale d. în special umărul b. imobilitatea hemitoracelui interesat c. cistografia retrogradă cu un clişeu post-micţional permite punerea diagnosticului de ruptură subperitoneală e. apariţia ei este facilitată de o deformaţie congenitală a extremităţilor osoase : aplatizarea capului humeral . cu excepţia: a. perioada de necroză R:c 3. cu excepţia: a. Următoarele afirmaţii cu privire la contuziile vezicale sunt adevărate. faza de reparaţie c. arcuirea diafragmului la examenul radiologic d.. Complicaţiile renale (crush sindrom). dă naştere unui epanşament urinar amestecat cu sânge b. poate fi consecinţa unei afecţiuni capsulare contemporane cu primul traumatism e.Teste grila absolventi 2009 R:e 2. au loc la articulaţiile foarte mobile . cu excepţia: a. în majoritatea cazurilor. Ruptura intraperitoneală a vezicii pe o vezică plină care . opacitate regulată în cîmpul pulmonar la examenul radiologic e. Pentru a se produce sindromul de strivire. Atelectazia survenită după un traumatism toracic se recunoaşte după următoarele semne . perioada de consolidare d. deformarea in „halebardă” a extremităţii superioare a humerusului R:b 4. Reprezintă o formă uşoară de leziune periferică care nu duce în mod obişnuit la complicaţii b.explodează’’ în totalitate în cavitatea peritoneală. Următoarele afirmaţii cu privire la luxaţiile recidivante sunt adevărate cu excepţia: a. Următoarele afirmaţii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevărate. R:e 6. perioada de inflamaţie b. devierea traheei b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

penetraţia şi stenoza e. vărsături şi febră e. Compresiunea trebuie să se exercite mai mult de 2 ore. R:e 11. Penetraţia. Perforaţia. a unei incizii parietale c. Perforaţia. febră superioară lui 38˚C şi leucocitoză peste 10000/mm3 b.Teste grila absolventi 2009 d. Melenă. Se transmite de la mamă la făt prin transpoziţie genică e. stenoza şi hemoragia c. R:a 9. anemie şi senzaţie de sete d. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevărate: a. cu excepţia: a. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca apărând în cazul strivirii musculaturii membrelor inferioare e. stenoza şi hemoragia c. Cancerizarea şi stenoza. fără infecţii suprapuse c. Localizarea hepatică este excepţională comparativ cu alte localizări mai frecvente. Perforaţia. meteorism şi nivele hidroaerice la examenul radiografic. Se întâlneşte cel mai frecvent în ţările nordice. diaree şi febră c. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevărate. Diagnosticul de apendicită acută poate fi afirmat pe baza următoarei triade: a. Cancerizarea. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare. stenoza şi hemoragia. Afectează cel mai frecvent regiunea inghino-crurală sau inghino-femurală şi regiunea ombilicală R:b 8. penetraţia şi hemoragia b. dar nu mai mult de 15 ore. Se clasifică în hernii congenitale şi hernii câştigate (de slăbiciune) e. Vărsături. R:a 7. Perforaţia. Complicaţiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt: a. Perforaţia. penetraţia şi stenoza e. Este o boală cu transmitere autosomal-recesivă b. Complicaţiile cronice ale ulcerului gastric sunt următoarele: a. ca Danemarca d. putând duce la decesul bolnavului în câteva ore d. Penetraţia. R:a 10. Perforaţia. stenoza şi hemoragia d. 204 . stenoza şi hemoragia d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . interval după care se realizează o suprimare circulatorie analoagă unei amputaţii. Durere şi apărare în fosa iliacă dreaptă. Reprezintă ieşirea spontană a viscerelor în afara limitelor normale ale cavităţii abdomino-pelvine b. În principiu este apiretic. Hernia strangulată este o complicaţie redutabilă. Durere în epigastru şi hipocondrul drept. penetraţia şi hemoragia b.

Infecţia chirurgicală are caracter invaziv b. Distrofia sclero-chistică (Boala Reclus) c. O femeie din 9 este atinsă e. R:b 15. Mastita acută şi distrofia sclero-chistică b. Focarul infecţios este de regulă evident la examenul clinic sau prin investigaţiile paraclinice d. O tumoră malignă este mobilă în sân. Formele grave constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi extrapancreatică d. Focarul infecţios se tratează medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg 205 . Mastita carcinomatoasă şi Boala Reclus R:d Tumorile sânului sunt următoarele. cu excepţia: a. R:a Infecţiile acute ale sânului sunt: a. Chistul solitar b. Este localizarea cea mai frecventă a cancerului feminin (20%) b. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri) e. Formele uşoare constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi extrapancreatică c. 13. R:d Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la pancreatita acută sunt false: a. Formele uşoare constau în necroze ale lobulilor glandulari c.Teste grila absolventi 2009 12. 14. Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-hemoragică) d. Infecţia chirurgicală este de obicei monomicrobiană c.în bară’’). sau simplă denivelare tegumentară d. 17. Mastita acută şi abcesul sânului e. Reprezintă aproximativ 25% din durerile abdominale b. Durerile sunt insuportabile. se însoţeşte adesea de o retracţie cutanată apărută recent. Adenomul sau adenofibromul d. localizate în epigastru. la dreapta sau la stânga (dureri .. transfixiante. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri) e. iradiate posterior. Boala Reclus şi chistul solitar c. Durerile sunt reduse ca intensitate şi localizate în hipogastru. Caracteristicile infecţiilor chirurgicale sunt următoarele: a. Cancerul mamar R:d Următoarele afirmaţii cu privire la cancerul mamar sunt adevărate.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . R:b Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la pancreatita acută sunt adevărate: a. Abcesul tuberos e. 16. cu excepţia: a. Reprezintă aproximativ 25% din durerile abdominale b. dând semnul resortului foarte caracteristic c. O tumoră malignă. Pe plan mondial se raportează 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese. Adenomul şi boala Paget a sânului d.

c.b . d. lichefiată sau ramolită o adenopatie tuberculoasă ramolită o artrită tuberculoasă o enterocolită acută o osteită tuberculoasă R : a. taenia echinococus b. c Abcesul rece poate apărea ca urmare a : unei necroze cazeoase subcutanată . b.a . limfangită c. b. Infecţia chirurgicală este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiană R : a. a. c. din care cei mai importanţi sunt: a. streptococul e. . b.Teste grila absolventi 2009 e. ascensiunea termică e.c . d. d. c. e.d . c. salmonella c. e 23. rubor ( roşeaţă) b. 20. a. Semnele clinice locale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentate de: a. 21.e Semnele clinice generale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentat de: frisonul tahicardia alterarea stării generale fluctuenţa functio laessa R : a.e 22. adenita d. e 18. e 19.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .b. e. gonococul R : c. stafilococul auriu d. Cauza determinantă a infecţiilor chirurgicale este reprezentată de o serie de germeni patogeni . Infecţiile premergătoare apariţiei furunculului sunt următoarele : impetigo – dermatoză infecţioasă streptococică sau stafilococică 206 . c Faza supurativă a abcesului cald se caracterizează prin următoarele elemente clinice: edem inflamator accentuarea tumefacţiei fluctuenţă curbă termică cu aspect oscilatoriu evacuarea spontană a puroiului R : b. dolor (durerea) R:a.

Datorită elasticităţii oaselor lungi şi grosimii periostului . e 27.e 24. „în epolet de general” c. c. Fracturile pot prezenta următoarele complicaţii : leziuni vasculare leziuni nervoase interpunerea masei musculare deschiderea fracturii niciuna de mai sus R : a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d.Teste grila absolventi 2009 b. contuzia pulmonară d. c. mecanisme de producere: a. antero – internă . copilul poate face unele fracturi cu caracter particular: fractura subperiostică decolarea epifizară fractura „ in lemn verde” fractura „ de marş” fractura „ în epolet” R : a. fracturi costale explică anoxia Contuziile toracice grave prezintă următoarele contuzia sau şocul direct antrenînd leziuni leziuni prin compresie . durerea b. costale din afară către înăuntru b. luxaţiile vechi reprezintă o infirmitate gravă imposibil de redus fără intervenţie chirurgicală e. cu afectarea 207 . piogenă sau micotică acneea – leziune inflamatorie foliculară seboreică abcesul rece gangrena gazoasă R : d. sicozis . reprezintă o deplasare a extremităţilor articulare antrenînd o modificare permanentă a raporturilor d. reprezintă întreruperea bruscă a continuităţii oaselor datorată unui traumatism important b. b. b. d 28. c 25. d 26. Următoarele afirmaţii cu privire la luxaţii sunt adevărate : a. tulburările de mecanică ventilatorie e. Următorii factori esenţiali element comun în traumatismele toracelui prin plăgi sau contuzii: a. hemoragia unui viscer parenchimatos R : a. luxaţiile recidivante pot fi consecinţa unei afecţiuni capsulare contemporane cu primul traumatism R : b. c.leziune inflamatorie foliculară profundă . cea mai frecventă este luxaţia scapulo – humerală . epansamentul pleural c. b. mediastinului.

excepţional o ruptură de cupolă diafragmatică R : b.c 33. laparotomie exploratorie sistematică si evacuarea lichidului pleural prin puncţie aspirativă transdiafragmatică R:a. b . prin intermediul sondei de intubaţie traheala se poate realiza respiraţia asistată R : a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Următoarele afirmaţii cu privire la intubaţia orotraheală practicată de urgenţă in traumatismele toracice grave sunt adevărate: a. c 29.b. leziunile splinei b. airbag-ul) care antrenează o ruptură a crosei aortice sau a aortei descendente d. deceleraţia brutală (centura de siguranţă. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ) c. deplasarea mediastinului c. eventuale hematoame intraabdominale d. Leziunea unui vas biliar survenită in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic prin următoarea triadă simptomatică : 208 . fiind nevoie de traheostomie odata ce bolnavul a fost internat in spital e. diminuează spaţiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele bronşic d. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenţă este esenţial pentru e depista: a. d. e 30. e 31. nu permite rămînerea pentru mult timp in această poziţie . epanşamentele pleurale aerice sau lichidiene e. traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepleţie R : a. se poate practica : a. permite aspiraţia secreţiilor din trahee şi bronhii c.b.c 32. Pentru evacuarea epanşamentelor pleurale survenite după condiţiile toracice grave . toracotomie in caz de afecţiuni mari ale viscerelor intratoracice d. un viscer parenchimatos determinînd hemoragii un viscer cavitar determinînd perforaţie mai multe viscere simultan glanda tiroidă nici un răspuns de mai sus nu este corect O plagă abdominală penetrantă poate afecta : R:a. puncţie pleurală evacuatorie a unui epanşament sanguin sau exsuflaţia uni epanşament gazos b. b. traumatism violent în hipogastru pe o vezică plină care „explodează” în totalitate în cavitatea peritoneală e. c .Teste grila absolventi 2009 c. suprimă calea glotică şi evită obstrucţionarea trecerii aerului către torace b. nu se evacuează niciodată un epanşament pleural survenit după o contuzie toracică gravă e.

b.b 35. retenţie completă de urină e. dar cele mai frecvente la femei b. durere in regiunea lombară prin palparea bimanuală . Ireductibilitatea tumefacţiei e. Există 2 varietăţi de hernie inghinală: oblică externă congenitală şi directă sau de slăbiciune b. b. sincopă R:a. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile strangulate sunt adevărate: a. Durere la palpare R : a. Traumatismele mai puţin grave ale rinichiului se traduc prin două semne clinice: a. Sunt mai frecvente la bărbaţi. R : a. Herniile strangulate reprezintă contenţia bruscă şi permanentă a conţinutului herniar 209 . Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt următoarele: a. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate să conţină intestine sau epiploon. c 36. parte a orificiului musculo-pectineal.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . R : a. Reductibilitatea b. Se clasifică în hernii oblice externe congenitale şi hernii directe sau de slăbiciune e. anurie d. hematurie macroscopică imediată. Hernia oblică externă congenitală nu coboară niciodată în bursa scrotală şi se reduce direct din faţă în spate d.Teste grila absolventi 2009 colica hepatică melenă icter metroragie hematemeză R:a. b. care exprimă comunicarea hematomului contuzional cu căile de excreţie ale rinichiului b. Impulsiunea la tuse c. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile femurale sunt adevărate: a. Hernia oblică externă congenitală este dată de o distensie sau o ruptură a fasciei transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal c. e 37. Sunt cele mai rare. c 38. în faţa vaselor femurale c. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile inghinale sunt adevărate: a. Se realizează prin canalul femural. Indiferenţa la palpare d. d.c 34. care exprimă hematomul perirenal c. situate sub ligamentul inghinal. Diagnosticul diferenţial trebuie să elimine o adenopatie sau o dilataţie varicoasă a crosei venei safene interne d. Hernia oblică externă congenitală este favorizată de persistenţa canalului peritoneo-vaginal e.

Herniile strangulate prezintă următorul Durere vie la nivelul herniei este primul semn Greţuri Vărsături Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale. R : a. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale. efort de vărsătură. c 39. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse. dreaptă Peritonita apendiculară generalizată într-un timp se caracterizează prin Criza iniţială cedează după două sau trei zile Puls rapid. localizată în fosa iliacă dreaptă cu punctul clasic Mac Burney b. Din punct de vedere clinic se manifestă prin lipsa durerii. temperatură în creştere Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale Durerea persistă La palpare. următoarele: a. oligurie. împăstare imprecis delimitată. supuraţii. Durere provocată. e 210 . În hipogastru. În fosa iliacă dreaptă. hematoame e. Durere provocată. febră şi transpiraţii e. În apendicita acută. Pot fi precoce sau tardive. b. e. tablou clinic: a. fluctuentă d. totdeauna mai netă la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte c. e 42. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare. R : a. d 41. d. b. c. Sunt mai frecvent spontane b. a unei incizii parietale c. R : b. Contractură francă în fosa iliacă dreaptă. chiar ani după intervenţie d. e. b. d.Teste grila absolventi 2009 b. d. Următoarele afirmaţii cu privire la eventraţiile peretelui abdominal sunt adevărate: a. semne de iritaţie peritoneală e. palparea abdomenului poate evidenţia următoarele semne clinice: a. c. În caz de conţinut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinală acută. Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale şi cele inghinale oblice externe d. b. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b. c. d. e 40. nedureroasă. zona dureroasă se întinde şi depăşeşte fosa iliacă R : b. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toţi bolnavii cu eventraţie abdominală. prin strangularea şi sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces c. c. R : a.

fără să depăşească linia mediană d. 45. c.Teste grila absolventi 2009 43. Debut insidios. e După localizare. Facies pământiu în stadiile avansate e. Exacerbarea durerii şi apariţia temperaturii cu aspect septic anunţă constituirea unui abces apendicular e. Meteorism abdominal d. Şoc cu tendinţă la colaps d. Apendicita mezo-celiacă d. b. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizează prin: a. Dureri intense e. Starea generală mult timp conservată c. formele clinice de apendicită acută sunt următoarele: a. R : d. Absenţa sau discreţia meteorismului abdominal. Încetarea completă a durerilor abdominale b. Stare generală mult timp conservată 211 . c 47. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric d. R : a. Contractura dureroasă a musculaturii peretelui abdominal este semnul major d. arcada crurală. Scăderea temperaturii corporale sub 37˚C şi a leucocitozei c. adesea fiind primul semn al bolii b. Dureri vii b. Oprirea tranzitului intestinal. d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b. R : c. e Peritonitele acute se exprimă clinic prin următoarele semne: a. c. Plastronul apendicular se exprimă clinic prin: a. Vărsăturile sunt inconstante c. Apendicita pelvină c. c. Debut insidios. Vărsături c. În perforaţia viscerală. Plastronul apendicular b. Apendicita subhepatică R : b. La palparea abdominală se constată prezenţa la perete a unei împăstări dureroase la presiune. b. Apendicita în sacul de hernie e. fără vărsături b. e 48. asociat unui meteorism abdominal d. Vărsături adesea profuze c. d Triada funcţională din sindromul ocluziv se caracterizează prin: a. Dilataţia acută de stomac se caracterizează clinic prin următoarele: a. lent progresiv b. d 49. Poate evolua spre regresie lentă. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizează prin: a. d. discrete e. Starea generală mult timp conservată c. ce se întinde până la creasta iliacă antero-superioară. Melenă. Absenţa sau discreţia meteorismului abdominal. Hematemeză e. R : a. Durere abdominală b. 44. Relaxarea musculaturii abdominale şi atenuarea durerii R : a. Dureri de intensitate redusă. durerea apare brusc. mată la percuţie. lent.

univ. Asist. metodă profilactică a dezinfecţiei b. Distrugerea germenilor prezenti din plaga este data de: a. e. Asist. univ. 50. Asepsia este: a. c. univ. Forma cea mai complexă a dezinfecţiei este: a.Teste grila absolventi 2009 e. Dr. e DISCIPLINA: NURSING CLINIC CHIRURGIE Autori: Prof. a. antisepsie e. Dr. R : a. Dr. sterilizare c. dezinfectie b. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat). Emil Tiberius Traşcă. nici un răspuns nu este corect R:c 2. dezinfecţie curentă d. antisepsie e. nici un răspuns nu este corect R:d 4. Ianoşi Gabriel. antisepsia b. Siloşi Cristian 1. dezinfecţie în focar c. b. c Sindromul esofagian este caracterizat de următoarele: Disfagie Disurie Regurgitaţii Flatulenţă Sialoree.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Dr. asepsie d. b. asepsie d. dezinfecţie terminală 212 . Dorin Mercuţ. d. nici un răspuns nu este corect R:c 3. Asist. Împiedicarea contactului dintre germeni şi plaga operatorie este dată de: a. sterilizarea d. sterilizare c. antisepsia şi asepsia e. asepsia c. univ. R : a. dezinfecţie b. c.

pulsul la pedioasă b. sterilizarea cu formaldehidă e. pulsul e. 4 ore b. toate răspunsurile sunt corecte R:a 5. accidente rutiere 213 . 24 ore e. Instrumentele sterilizate prin fierbere sunt considerate sterile: a. afirmaţia nu este corectă R:a 9. 90-132 mmHg e. 95-140 mmHg b. 6 ore c. maximă normală este: a. 8 ore d.Teste grila absolventi 2009 e. în perioada ovulaţiei b. Femeile au temperatura mai mare decât bărbaţii: a. 48 ore 6. 140-160 mmHg c. 78-114 mmHg R:a 11. în timpul travaliului d. tensiunea arterială b. sterilizarea cu vapori sub presiune b. sterilizarea prin aer cald c. pulsul la poplitee e. Echilibrul dintre factorii producători de caldură şi pierderea de căldură reprezintă: a. Când pulsul la artera radială este neregulat se determină: a. nici un raspuns nu este corect R:b 8. sterilizarea cu formol d. sterilizare cu oxid de etilen R:a R:c 7. pulsul la femurală c. 104-108 mmHg d. la menopauză e. Autoclavul este folosit pentru: a. în timpul menstruaţiei c. pulsul ulnar R:c 10.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . homeostazia d. temperatura c. La adult T. pulsul apical d. Principala cauza a traumatismelor cranio-cerebrale este: a.A.

Teste grila absolventi 2009 b. comprese R : a. nevoile pacienţilor imobilizaţi b. accidente de munca accidente sportive accidente produse pe front nici un raspuns nu este corect R:a 12. La poupinel se sterilizează: a. antialgice e. obiecte din sticlă c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .d 15. fierbere b. instrumentar medical metalic b. verifică identitatea pacientului 214 . fierul de călcat e. e.d 16.b.c. substanţe clorurate d. substanţe iodate c. acidul benzoic R : a. incizia focarului de infecţie R : a. vapori sub presiune c.c.b. Chimioprofilaxia consta in administrarea de: a. încălzirea la roşu R: a. Asistenta de salon la internarea pacientului: a.c. îndepărtarea stimulilor nocivi c.d 17. antibiotice d. Substanţele antiseptice sunt: a. purgative b. alcoolul b. flambare d. obiecte de ceramică e. Sterilizarea cu caldură umedă se face prin: a. d.b 14. prevenirea complicaţiilor d. pulberi utilizate în laborator d. substanţe oxidante e. Rolul principal al asistentei medicale este de a asigura: a. oxigen R:c 13. laxative c. c. promovarea siguranţei e.b.

permanganatul de potasiu e. termometrul cu reacţie chimică d. mediul înconjurător R: a.c 19.d 21. Locul de măsurare a temperaturii este: a. asigura condiţii de viaţă confortabile d.c. copii mici j. tensiometrul e. fenoseptul R: a.d.e 22.e 18. îi explică pacientului tehnica chirurgicală e. anal b. evaluează statusul clinic c. clorhexidina d.b.c. situaţiile emoţionale e. soluţia Dakin b. pacienţii cu ventilaţie asistată i. sexul b. termometrul digital c. femei la menstruaţie R : a.c 20. Temperatura se masoară cu: a. vârsta d. termometrul cu mercur b. Durerea este: 215 . Determinarea temperaturii orale este contraindicată la : f.c.b. Factorii care influenţează temperatura sunt: a. cloraminele c.d 23.Teste grila absolventi 2009 b.c.b. etnia c. explică programul secţiei R : a. palmar R : a. Substanţele clorurate sunt: a. axilar e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . stetoscop R : a. vaginal c. rectal d. femei gravide h. comatoşi g.

peritonită b. Zona Zoster R : a. sigmoidite d.c. acceleratie b. somatică b. compresie bilaterala d. vegetativă e. deceleratie c. plaga intepata R : a.d 26. glob vezical e.d 29. echimoze b.b. ocluzii intestinale e.b 24. infarct entero-mezenteric d.b. colecistită b. nici un raspuns nu este corect R : a. repaus nasal R : a. repaus motor b. hematomul c. apendicita acută subhepatică c. repaus verbal c. repaus rectal d. plaga impuscata d. nici un răspuns nu este corect R : a. pseudochist de coadă de pancreas R : a. penetrare intracraniana e.c.b. hemoperitoneu netraumatic c. Durerea difuză este dată de: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . escoriatia e. viscerală c. repaus ocular e.d 27. Leziunile inchise ale scalpului sunt: a. In functie de modul de actiune al agentului vulnerant asupra craniului avem: 216 .b. Parametrii prin care se urmaresc traumatismele cranio-cerebrale sunt: a.b 25. Durerea în hipocondrul drept poate fi dată de : a.d 28.Teste grila absolventi 2009 a. In traumatismele cranio-cerebrale mecanismele directe se pot produce prin: a. neurovegetativă d.

plasma proaspata b. glucoza e.b 32. cavitatii bucale R : a. ser fiziologic c. serul fiziologic e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . prin deceleratie d. enteral b. pregatirea biologica c. chimioprofilaxie R : a. solutie de clorura de potasiu d.e 31. administrarea de purgative d.d. albumina umana d. sange integral b.d 30. intrarectal d. faringelui e. intravaginal R : a. mecanisme indirecte e. Solutiile macromoleculare sunt: a. masa eritrocitara c.d 217 . laringelui d.b.c 35. administrarea de laxative c. Pregatirea preoperatorie a colonului consta in: a. Indicatiile alimentatiei pe sonda sunt afectiuni stenozante ale: a. intraperitoneal e. Alimentatia bolnavilor se poate face: a. clisma b. Pregatirea mecanica a colonului pentru operatie consta in: a. pregatirea mecanica d. mecanisme directe b. pregatirea psihologica b. esofagului b. prin acceleratie c. Solutiile hidroelectrolitice sunt: a.c 34.c. pregatatirea chimica e. toate raspunsurile sunt corecte R : a. jejunului c.Teste grila absolventi 2009 a. gelatina R:d 33. abstinenta alimentara e. parenteral c. nici un raspuns nu este valabil R : c. solutie Ringer R : a.

grupa sanguina şi Rh-ul gravidei c. La solicitarea gravidei b. contextul familial. individual. Următoarele investigaţii sunt obligatorii a fi recomandate femeii gravide la prima consultaţie cu excepţia : a. Din oficiu. asistentului medical. La solicitarea medicului obstetrician care a consultat gravida e. Dumitrescu Elena Mădălina INTREBARI CU RASPUNSURI MULTIPLE 1. ruda de gradul I al persoanelor cu diabet zaharat c. asistentului medical. recomandări pentru îndepărtarea factorilor de risc. managementul practicii c. în registrul de gravide d. în fişa medicală a persoanei eligibile b. La solicitarea asistentei medicale comunitare d. hemoglobina b. pe fişa electronic 4. RBW 5. Care din următoarele aspecte sunt factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2: a. In medicina familiei evidenţa obligatorie a imunizărilor se ţine : a. Ag HVC) e. Vârsta mai mare de 45 de ani b. în registrul de vaccinări şi revaccinări c. carnetul personal de vaccinare 7. moaşei d. anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei b. valorile şi principiile etice ale medicului. moaşei e. Trăsăturile fundamentale ale disciplinei medicina de familie se refera la: a. carnetul gravidei c. prevenirea agravărilor 3. Dr. registrul de evidenţă a gravidelor e. serologia pentru hepatită (Ag HBs. identificarea factorilor de risc d. Luarea în evidenţă a unei gravide se face: a. registrul de consultaţii d.Teste grila absolventi 2009 Disciplina MEDICINA DE FAMILIE Şef lucr. În medicina familiei mijloacele de profilaxie primară sunt reprezentate de: a. fumatul 218 . b. Informaţiile obţinute cu ocazia fiecărei consultaţii a gravidei se notează obligatoriu în: a. vaccinări b. abordare critică şi ştiinţifică bazată pe dovezi rezultate din practică 2. capacităţile profesionale ale medicului. educaţie pentru sănătate c. comunitar şi cultural al persoanei. naşterea de feţi macrosomi în antecedente d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . e. La solicitarea Casei de asigurări de sănătate c. grupa sanguină şi Rh-ul soţului acesteia d. dacă femeia este asigurată medical 6. pe fişele de catagrafie e.

14. c. Care dintre informaţiile de mai jos sunt necesare a fi cunoscute de către pacient despre tratamentul care îi este recomandat. Un omoplat devine mai proeminent d. Firma producătoare c. Care sunt caracteristicile relaţiei ideale asistent medical/moaşe – pacient în medicina de familie? a. Apare contractură musculară locală e. Se dezvoltă continuu prin contacte repetate e. Modul de acţiune b. Cum se pastrează medicamentul respectiv (temperatură ambiantă. programează la intervale de trei ani pacienţii care aparţin unei grupe de risc pentru diabet zaharat tip 2 pentru măsurarea glicemiei a jeun b. asistentul medical: a. Posibilitatea administrării tratamentului în cazul unor boli concomitente 15. stilul de viaţă sedentar b. Care dintre următoarele sunt condiţii de măsurare corectă a tensiunii arteriale a. Presupune incredere şi respect reciproc d. programează la intervale de 6 luni pentru evaluare pacienţii aflaţi în evidenţă cu diabet zaharat tip 2 13. Rotaţia vertebrală este prezentă c. Manşeta tensiometrului să fie aşezată la 2 cm mai sus de plica cotului b. IMC > 35 e. Coastele sunt mai ridicate pe o parte la aplecarea trunchilui din talie în faţă e. durabilă. înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenţă al bolnavilor cronici e. Care dintre următorii factori de risc sunt neinfluenţabili a. Este personalizată. Aflat în faţa unui pacient cu boală cronică. Nivelul de maturitate osoasă nu poate fi stabilit d. oferă pacientului informaţii legate de boala şi tratament 219 . a. directă. poziţia pacientul să fie în clinostatism e. programează anual pentru evaluare pacienţii aflaţi în evidenţă cu diabet zaharat tip 2 d. Numele substanţei active d. Include o permanentă evaluare a unuia de catre celălalt partener. Care este rolul asistentei medicale în managementul diabetului zaharat tip 2_ a. lumină. Suspiciunea de scolioză apare oricând dacă: a.Teste grila absolventi 2009 e. Capul pare excentric faţă de corp b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Este o relaţie profesională b. pacientul să stea cel puţin 5 minute aşezat confortabil înainte de măsurare d. ereditatea 10. vârsta c. recoltează la intervale de un an probe de sânge pentru determinarea glicemia a jeun la pacienţii din grupa de risc pentru diabet zaharat tip 2 c. deschisă. pacientul să nu fi fumat în urmă cu 15 de minute c. Aparent un sân este mai mare dacât celălalt 12. Se constată asimetria trunchiului b. Un membru pelvin preferat pentru sprijin 11. Durerea de spate este prezentă. fumatul d. localizată şi/sau persistă c. etc) e. pacientul nu fi băut cafea in ultimile 2 ore 9. La examenul clinic asimetria trunchiului poate fi indicată de: a. alterarea stării de toleranţă la glucoză la testele anterioare 8.

b. Hipertensiunea arterială este o afectiune pretabila pentru screening deoarece: a. Încurajându-i să menţină corsetul pe toată perioada recomandată b. reprezinta o importanta problema de sanatate publica. c. c. susţine şi încurajază pacientul şi familia acestuia pentru respectarea recomandărilor. bolile acute cu evoluţie clinică moderată sau severă. la fiecare vizită explică importanţa complianţei la tratament 21. Răspunzându-le cu profesionalism la întrebări cu ocazia controalelor d. face parte din asistenţa medicală primară b. antecedente de anafilaxie sau anafilactoide la vaccinuri sau constituentele vaccinurilor b. cerând familiei să solicite control medical imediat ce observă orice asimetria a corpului copilului c. este specifică activităţilor din cadrul medicinei familiei 220 . identifică prin observare directă posturile nesanogene şi le combate învăţând pacientul să execute gimnastică medicală e. necesită monitorizare continuă din momentul diagnosticării e.asimptomatic prin măsurarea corectă şi periodică a tensiunii arteriale. Alegeţi contraindicaţiile aplicabile tuturor vaccinurilor: a. c. promovează posturi sanogene d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b. Purtarea ghiozdanului pe spate c. Rolul asistentei medicale în echipa de tratament a scoliozei idiopatice constă în: a. Menţinerea posturală a rectiliniarităţii col V. graviditatea 18. Educaţie fizică prin jocuri şi sporturi de tipul tenis de câmp sau de masă e. e.Teste grila absolventi 2009 b. este dovedit ca interventia precoce la pacientii diagnosticati poate preveni sau incetini evolutia complicatiilor cronice. poate fi depistata in stadiu preclinic . Asistentul medical implică familia în managementul scoliozelor idiopatice prin: a. Corectarea acuităţii vizuale şi auditive 19. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt valabile pentru asistenţa medicală la domiciliu: a. măsurarea tensiunii arteriale este o metodă simplă care nu necesită campanii organizate 17. cu febră d. explicarea la prima vizită a caracteristicilor afecţiunii d. insistă pe faptul ca afecţiunea este cronică verifică complianţa la tratament explică pacientului că boala poate fi vindecabilă cu tratament explică pacientului că boala poate fi controlată 16. Vorbindu-le acestora despre evoluţia favorabilă înregistrată la fiecare control c. Încurajându-i să se acomodeze cu corsetul 22. Asistentul medical contribuie la îmbunătăţirea complianţei la tratament a pacienţilor cu scolioză idiopatică: a. verifică complianţa la tratament. explică în vizite succesive caracterul evolutiv al bolii e. nou năascut din mamă HIV pozitivă c. fără febră e. d. d. indică explorări suplimentare şi tratamentul specializat 20. Încurajându-i să participe la screening-ul pentru scolioza idiopatică e. alternarea purtării greutăţii în mâini b. Menţinerea curburilor fiziologice în somn d. bolile acute cu evoluţie clinică moderată sau severă. f. Măsurile profilactice pentru scolioza idiopatică au în vedere: a. explicarea parinţilor şi educatorilor cum pot identifica asimetriile trunchilui b.

menţine o bună comunicare cu pacientul 29. Selectarea dintre apelurile primite pe acelea despre care informează medicul d. Pe faţa volară a antebraţului 27. stabileşte şi efectuează vizite la domiciliul pacientului c. identifică resursele pentru asigurarea nevoilor de îngrijire d. de vârstă avansată cu patologii multiple e. când au o alimentaţie carenţială d. Care sunt sarcinile medicale ale asistentului medical generalist în cadrul echipei multidisciplinare de îngrijiri paliative? a. în situaţii speciale se pot administra simultan două vaccinuri pe faţa anterioară a coapsei d. cu scopul de asigurare a calităţii vieţii pacientului şi familiei acestuia c. gravide. se acordă de întreaga echipă a cabinetului e. Sa fie înţeles 221 . Care sunt regiunile anatomice recomandate pentru inocularea vaccinurilor cu administrare intramusculară la sugar? a. pe toată durata sarcinii e. religie. Vitamina D în doză de 1000 UI/zi de este necesară gravidelor: a. Comunicarea optimă are un rol extrem de important în creşterea calităţii îngrijirilor. Efectuarea de vizite programate la domiciliul pacientilor. se recomandă ferm înjectarea fiecărui vaccin în locuri anatomice separate 28. în anotimpul vara 26. Regiunea gluteală dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale intramusculară d. mai ales copii. Deltoidul dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale intramusculară c. evaluează nevoile de îngrijire b. personae nedeplasabile c. respectarea şi administrarea tratamentului sau a măsurilor de prevenţie e. corespunde conceptului holistic d. Verificarea trusei medicale necesară pentru aceste intervenţii b.Teste grila absolventi 2009 c. vaccinurile în cabinetele de medicina familiei se administrează doar oral sau subcutanat e. administrarea simultană două vaccinuri pe faţa anterioară a coapsei se face la imunodeprimaţi c. a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ b. stare socială şi care au o efecţiune care la un moment dat nu mai beneficiază de tratament curativ sau acesta nu mai este efficient d. În asistenţa medicală la domiciliu asistentul medical are ca sarcini: a. sex. costurile acestor servicii se decontează de casele de asigurări 23. indiferent de vârstă. la indicaţia medicului. dacă se alege aceeaşi zonă anatomica atunci locurile de inoculare vor fi spaţiate la cel puţin 5 cm b. Faţa anterioară a coapsei b. nedeplasabili carora li se recomandă şi pot fi îngrijiţi la domiciliu 25. Care sunt caracteristicile mesajului transmis într-o comunicare optimă? a. Consemnarea în caietul de serviciu a activităţilor proprii sau delegate pe care le desfăşoară la domiciliu e. in anotimpul iarna b. naţionalitate. efectuează şi urmăreşte. La inserţia muşchiului deltoid pe humerus e. în stări de disgravidie c. Dacă la cabinetul de medicina de familie este necesară injectarea a două vaccinuri simultan a. Identificarea persoanelor de legătură şi relaţia acestora cu pacientul 24.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Sa fie receptat b. Ingrijirile paliative asigură indeplinirea nevoilor pacienţilor: a.

Selectaţi reguli eficiente în ascultarea pacientului a. In procesul de culegere a datelor pentru asistentul medical care observă orientarea privirii pacientului către dreapta sus aceasta are următoarele semnificaţii a. accidente casnice d. Arată-te interesat de ceea ce urmează să auzi e. Asistentul medical poate fi considerat un bun consilier dacă: a. toate răspunsurile corecte 35. numărul bolilor transmise parenteral c. pacientul nu vrea să răspundă la întrebare c. pacientul işi imaginează alt răspuns decât realitatea e. este bine informat b. Se recomandă administrarea de rutină în sarcina cu risc scăzut a : a. În familia cu copii şcolari mici asistenta medicală/moaşa se aşteaptă să identifice probleme de sănătate cum ar fi: a. Să poată fi acceptat e. persoanelor nevaccinate b. Ascultă selectiv d. este discret şi consecvent. copii cu greutate subpondere şi/sau suprapondere e. pacientul improvizează 31. Să poată produce o schimbare 30. Să fie confidenţial d. programarea consultaţiilor e. este convins de ceea ce spune c. înţelegerea capacităţii membrilor familiei de menţinere a sănătăţii b. copil “ţap ispăşitor” 222 . reacţiile postvaccinale d. acidului folic c. vitaminei D e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . realizarea intervenţiei pentru fiecare membru al familiei d. În medicina de familie cunoaşterea familiei pacientului cu toate caracteristicile sale ajută asistenta medicală/moaşa în : a. O bună evidenţă a antecedentelor vaccinale şi a celor patologice personale precum şi aderarea la schema de vaccinare recomandată pot reduce: a. auz şi limbaj c. administrarea de mai multe ori a aceluiaşi vaccin e. arată empatie d. poliminerale 34. Insoţeşte ascultarea cu inclinări ale capului cu sens de aprobare 32. Boli transmisibile b.Teste grila absolventi 2009 c. înţelegerea capacităţii membrilor familiei de prevenire a imbolnăvirilor 36. pacientul işi aminteşte imagini b. Aşază-te şi ramâi atent b. numărul. polivitamine d. indică spunerea adevărului d. 33. Fierului b. Menţine contactul viuzal c. este moralizator e. probleme de văz. stabilirea unui diagnostic al nevoilor de îngrijire c.

reamintirea fiecărui fumător ca este imperios necesar să renunţe la fumat e. când copilul este aparent sănătos c. consultaţia în medicina de familie este predominant analitică c. înainte de masa de lapte e. Monitorizarea dializei peritoneale b. ape minerale) sau bomboane în locul fumării unei ţigarete c. medicina omului bolnav se opune medicinei omului sănătos d. b. legume şi lactate d. identificarea persoanelor care se gândesc că ar trebui să renunţe şi susţinute în a vedea de ce ar renunţa şi de ce nu 43.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Necesită obligatoriu internarea pentru 7 zile c. b. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: a. chiar şi conservat d. c. este benefică. Medicina de familie se îngrijeşte de probleme de sănătate fizică. Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe sondă vezicală e. prevenirea obezităţii poate fi făcută prin stimularea consumului zilnic de fructe. medicina de familie reprezintă punctul de prim contact în cadrul sistemului de sănătate b. psihologică. orice activitate fizică făcută constant (ideal şi cu plăcere) echivalentă a 30 minute de mers rapid. are propriul conţinut educaţional c. in orice cantitate b. Efectuarea hemodializei 40. limitarea consumului de sare la 5 g de sare pe zi 42. dobândirea obiceiului de a citi instrucţiunile de pe etichetele alimentelor poate permite fiecărui pacient să-şi facă un bilanţ al consumului zilnic de sare. Recoltarea produselor biologice d.Teste grila absolventi 2009 37. întrebarea dacă fumează sau nu a fiecărei persoane consultate. sucuri. b. aspră la palpare şi care respectă faţa 223 . procesul de decizie în medicina de familie este determinat de prevalenţa şi incidenţa bolilor în comunitatea căreia îi aparţine pacientul e. are o specialitate clinică orientată către asistenţa primara e. Care dintre următoarele activităţi de îngrijire se pot efectua la domiciliu? a. Un aliment nou poate fi introdus în alimentaţia sugarului: a. are propria activitate clinică şi de cercetare d. socială. 39. cu biberonul 41. indiferent de motivul pentru care se prezintă la cabinet d. recomandarea consumului unui pahar de lichide nealcoolice (apă plată. Scarlatina: a. Îngrijirea tubului de dren c. persoana care doreşte să renunţe la fumat are nevoie de identificarea deprinderilor legate de momentul fumatului şi înlocuirea acestor gesturi cu altele mai sănătoase. este fără responsabilitate pentru sănătatea comunităţii 38. culturală şi existenţială. Medicina de familie: a. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru un stil de viaţă sănătos? a. Are o erupţie microveziculoeritematoasă. Educaţia pacienţilor pentru renunţarea la fumat are în vedere: a. creşterea cantităţii consumate de ape minerale (în România conţinutul de sare al apelor minerale este scăzut) e. Are calea de transmitere de regulă aerogenă. este o disciplina academica şi ştiinţifică b. zilnic.

carenţe nutriţionale d. reguli de comportament în societate e. 51. Înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenţă al bolilor infecţioase c. trimestriale. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu privire la educaţia sanitară a adolescenţilor 224 . necesitatea vaccinărilor 47. osteoporoză e. Pregăteşte documentele necesare raportării lunare. Există privări materiale ale mamei.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Alimentaţia nesanogenă la adolescenţi conduce la: a. însuşirea noţiunilor de igienă personală b. Efectuează ancheta epidemiologică acolo unde este cazul e. pruncucidere 50. Tânăra mamă nu poate fi supusă la presiunile sociale d. Organismul adolescentei nu este suficient dezvoltat pentru o sarcină ceea ce poate duce la complicaţii ale naşterii şi copii cu greutate mică la naştere c. obezitate 49. micoze c. curăţenie şi dezinfecţie pe care le explică pacienţilor şi/sau familiilor acestora e.Teste grila absolventi 2009 d. Oferă pacienţilor informaţii legate de boala şi tratament insistând pe faptul ca afecţiunea este contagioasă ceea ce necesită condiţii speciale de izolare. Catagrafiază persoanele care necesită vaccinare şi îi programează la vaccinare b. numerice sau nominale 46. anemie b. obezitate e. vulnerabilitate datorată dorinţei de a fi acceptat într-un grup d. cu tratament corect antibiotic. performanţe intelectuale scăzute d. pacientul nu mai este contagios 44. relaţii sexuale de obicei protejate b. dezaprobarea copilului sau abandonul acestuia. Programează contacţii la control acolo unde este cazul 45. Efectuează pacineţilor vaccinările recomandate de PNI d. înainte ca situaţia materială să fie suficient de confortabilă. Se declară nominal pe fişă e. dorinţa de a avea experienţe noi e. artropatii 48. b. Mamele tinere pot avea o a doua sarcină prea devreme ceea ce duce la număr crescut de copii. La 48 de ore. calviţie b. Selectaţi afirmaţiile adevărate cu privire la atitudinile şi comportamentele întâlnite la adolescenţi: a. Inregistrează vaccinările efectuate fiecărui pacient în registrul de vaccinări c. Identificaţi care sunt implicaţiile unei sarcini precoce la adolescente: a. Selectaţi temele de interes crescut în educaţia sanitară a adolescentului: a. Izolează pacientul la domiciliu b. deficit de creştere şi dezvoltare c. Rolul asistentului medical în prevenirea bolilor transmisibile se referă la: a. Pregăteşte documentele necesare raportării vaccinărilor d. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu boală transmisibilă se referă la: a. e. somnul d. obiceiul consumului de alcool poate fi încurajat de părinţi pentru a-si dovedi maturitatea. Carenţa proteinelor de calitate superioară poate determina la adolescenţi cel : a. migrarea către alte colectivităţi c. dezvoltarea sexuală c.

Pubertatea precoce semnifică: a. Simptomele sunt prezente de cel puţin 6 luni c. cum işi concepe propria sa sarcină c. tratament analgezic c. aşteptările comunităţii 54. Selectati factorii precipitanţi ai suicidului la adolescent a. aşteptările pacientului d. Diminuarea sau absenţa sprijinului afectiv c. Sunt cel puţin două locaţii de manifestare a afecţiunii e. comportamentul nesanogen al idolilor pot fi cauze determinante pentru consumul de droguri la adolescenţi d. secreţie crescută de insulină e. Adolescentele care fumează şi iau anticoncepţionale se află la risc pentru: a. administrare a de somniferelor d. Selectaţi etapele tratamentului antidrog: a. Curiozitatea. secreţie scăzută de prolactină 53. Conţinutul meselor c. depresivă e. Personalitatea neadaptată. secreţie exagerată de gonadotrofine b. atitudinea colegilor e. Se manifestă mai frecvent la fete d. vârsta pacienţilor b. Alcoolismul şi toxicomania 57. disponibilitatea drogului. neurologice b. fiziologice şi psihologice ale persoanei aflate la vârsta adolescenţei. De anturajul cu alti copii e. Locul în care copilul serveşte masa b. Schimbarea mediului de şcoală b. asistentul medical are nevoie de cunostinte despre particularităţile anatomice. secreţie exagerată de hormoni tiroidian c. Debutează înainte de 7 ani b. Anorexia copilului mic se poate datora lipsei de flexibilitate a parinţilor în ce priveşte a. Identificaţi afirmaţiile adevărate cu privire la Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie ADHD: a. dezintoxicare b. Adolescenţii sunt un grup uşor de convins de nocivitatea fumatului e. presiunea grupului. Adolescenţa este o perioadă de vulnerabiliate a sănătăţii dacă adolescentul nu este pregatit sa si-o păstreze 52.Teste grila absolventi 2009 a. cutanate 225 . Cât de departe poate asistentul medical să intervină în domeniul prevenţiei depinde de: a. biliare c. cardiace d. Prezenţa jucăriilor şi jocului la masă 58. c. tratamentul post cură 56.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Sarcina sau frica unei sarcini d. Copilul pare distrat (neatenţie). Orarul meselor d. Asistentul medical educă sanitar eficient adolescenţii atunci când are prilejul să identifice la aceştia nevoia de învăţare despre menţinerea sănătăţii b. hiperfuncţie suprarenaliană d. reinserţie socială e. stă prea puţin timp aşezat (hiperreactivitate) intervine neoportun în jocuri sau în discuţii (impulsivitate) 55.

Îngrijiri la domiciliu e. conţinutul cutiei. ziua şi ora sterilizării. porţelan se face cu o soluţie de cloramină de 10 g‰ b. Îngrijiri la domiciliu d. Certificatul constatator al decesului 62. imediat după sterilizare. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la dezinfecţia cu cloramină: a. asigurându-vă că există fişe scrise ale postului b. la dezinfecţia pavimentelor concentraţia potrivită a soluţiei de cloramina este 20 g‰ d. Administrează tratament hipoalergic 226 . vasculare 59. c. În cabinetul de medicina familie se desfăşoară următoarele tipuri de activităţi medicale propriu-zise: a. la rece şi la întuneric. Asistentul medical se poate implica în combaterea consumului de droguri prin: a. curative b. Cloramina se pastrează în recipienţi închişi. performanţa este evaluată periodic e. aparatul la care s-a sterilizat şi numărul ciclului din tura respectivă e. Reţete simple b. cloramina acţionează asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative c. Adeverinţe medicale tip MS c. Identificarea timpurie a unor semne sugestive pentru consumul de droguri e. Durata de valabilitate a sterilelor cu condiţia menţinerii containerului închis. Identificarea vârstei primei doze b. Cunoaşterea mediului familial. 65. Care documente pot fi eliberate pacienţilor personal? a.Teste grila absolventi 2009 e. Asistentul medical care a efectuat sterilizarea. În momentul depistării adolescentului consumator de droguri anunţă familia acestuia 60. mediul de muncă este stimulativ d. critica blândă 63. Controlul accesului la droguri c. dezinfecţia jucăriilor. preventive c. Comportamentul şi integrarea în familie e. membri echipei împărtăşesc misiunea c. Examinarea unui bătrân are în vedere câteva funcţii psihice si anume: a. Menţinerea unei echipe puternice la nivelul cabinetului de medicina familiei se poate face: a. Starea afectivă şi gândirea c. Nivelul de conştienţă şi orientare b. Fişa medicală personală d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . limbajul 66. caserolei sau ambalajului d. Educă pacientul să reducă împrăştierea secreţiilor c. indicativul persoanei care a sterilizat b. caserole sau alte tipuri de ambalaje o banderolă de hârtie cu următoarele date: a. aplică pe cutii. Intervenţia nursei în pneumonie: a. social din care vine adolescentul d. a obiectelor de sticlă. Bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice e. Capacitatea de filtrare renală d. Activitaţi suport 61. Asocierea cloraminei cu substanţe alkaline este recomandată e. Educă pacienţii să vite factorii de risc b. 64.

prevalenţa şi incidenţa bolii în comunitate d. 105 mg/dl e. din momentul diagnosticării sarcinii d. trimestrial până la împlinirea vârstei de 18 luni. apoi anual d. apoi anual c. carnetul gravidei e. 227 . urmată de o nouă evaluare la 24 de luni. La fiecare vizită începând cu luna a IV a de sarcină c. creşterea valorilor tensionale >=cu 140/90 preexistentă sarcinii sau care apare înainte de 20 săptămâni de gestaţie şi care persistă peste 42 de zile postpartum. trimestrial până la implinirea vârstei de 24 luni. HTA indusă de sarcină reprezintă : a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 85 mg/dl b. 550 g 71. oricând după primele 14 zile de la nştere 69. apoi anual b. medicul de familie c. 500 g c. La luarea în evidenţă a gravidei b. Calcului scorului Coopland pentru sarcina cu risc se face: a. la două luni până la implinirea vârtei de 12 luni. 100 mg/dl d. 115mg/dl 74. 93 mg/dl c.Teste grila absolventi 2009 d. sugarul creşte în greutate în medie cu: a. trimestrial până la împlinirea vârstei de 18 luni. 250 g b. anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei 70. oricând după primele 7 zile de la naştere e. femeia gravidă d. 350 g e. din luna a VII a de sarcină c. Lunar. la fiecare 6 luni până la împlinirea vârstei de 2 ani şi jumătate 72. dorinta pacientilor b. managementul practicii 68. apoi annual e. in intervalul de 7-14 zile de la naştere b. Învaţă pacientul să se relaxeze CU UN RASPUNS CORECT 67. La fiecare vizită indiferent de vârsta sarcinii d. 750 g d. recomandarile altor specialisti c. Medicina de familiei are un proces specific de luare a deciziilor determinat de a. Valorea normală maxim admisă a glicemiei în sarcină este : a. moaşa b. Evaluarea copilului sănătos cu vârsta mai mare de 6 luni se face obligatoriu: a. în al doilea trimestru de viaţă. Cel mai potrivit moment de începere a profilaxiei rahitismului cu vitamina D este: a. la vizita în cadrul căreia se remarcă modificări în evoluţia fiziologică a sarcinii e. Alege şi administrează antibiotice e. a şi d 73. pregatirea echipei medicale care acordă îngrijire e. Rolul de a asigura o comunicare obiectivă între diferitele eşaloane medicale cu privire la gravidă îl are: a.

9 d. la fiecare vizită c. Care este numarul optim recomandat de vizite prenatale la gravida cu risc scazut ? a. glicemia a jeun este < 150 mg/dl b. nou născut înainte de termen 228 . creşterea valorilor tensionale >=cu 140/90 asociată cu proteinurie. < 120/85 mmHg 80. evitarea consumului de dulciuri rafinate e. Anual 82. fără proteinurie. la luarea în evidentă a gravidei b. la luarea in evidentă a gravidei. între 12 – 20kg 77. Creşterea ponderală normală în timpul sarcinii este : a. între 13 – 18 kg d. < 140/90 mmHg e. raspunsurile a si c 79. 6-9 luni d. glicemia la 2 ore postprandial < 200 mg/dl c. Care este valoarea ţintei terapeutice la tratamentul antihipertensiv la o persoană ce asociază diabet zaharat: a. 75. Se poate afirma că un pacient cu diabet zaharat tip 2 are un control glicemic optim dacă: a. în luna aVII-a şi în luna a IX-a d. efectuarea exerciţiilor fizice b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . 14 78. Vaccinarea BCG are contraindicaţie absolută: a. nou născut din mamă HIV pozitivă b. cresterea valorilor tensionale >=cu 140/90 care apare la peste 20 săptămâni de sarcină şi care dispare de regulă în primele 42 zile postpatrum. toate cele de mai sus e. 8 c. 6 b. interzicerea consumului de alcool 81. Recomandările privind optimizarea stilului de viaţă la un pacient cu diabet zaharat tip 2 includ următoarele. 3-6 luni c. < 130/85 mmHg c. 2-4 luni b. c. evitarea consumului de grăsimi animale c. < 130/80 mmHg b. cu excepţia: a.Teste grila absolventi 2009 b. între 12 – 12. în luna a V-a şi a IX-a 76. renunţarea la fumat d. < 120/80 mmHg d.5 kg c. Determinarea hemoglobinei glicozilate se recomandă a se efectua la un interval de: a. În medicina de familie examenul vaginal de rutină în sarcina cu risc scăzut se recomandă a fi facut : a. între 6 – 12 kg b. hemoglobina glicozilată este sub 7% d. 9-12 luni e. 10 e.

2 luni b. In ce perioadă a creşterii copilului se recomandă verificarea auzului a. Care reflex dintre cele enumerate nu face parte dintre reflexele arhaice a. 2 ani e. reacţia pozitivă la tuberculină e. Cine aprobă în ce condiţii pot fi amestecate mai multe vaccinuri într-o seringă. Necesarul caloric pentru o persoană care desfăşoară efort fizic moderat este de: a. 35-40 kcal/Kgcorp/zi d. înainte de 5 ani e. Antirujeolic 89. toate raspunsurile corecte 87. Care este primul vaccin administrat copilului a. 15 – 20 % c. 30-35 kcal/Kgcorp/zi c. 45-50 kcal/Kgcorp/zi 84. reflexul suptului şi deglutiţiei 85. până la 2 ani c. Medicul epidemiolog desemnat să facă acest lucru b.Teste grila absolventi 2009 c. reflexul de apărare d. BCG c. Strabismul este considerat funcţional până la vârsta copilului de a. 25 – 30 % 229 . 5 – 10 % b. toată copilăria 88. Producătorul vaccinurilor c. reflexul mersului automat e. Expresia facială este o componentă a comunicării care transmite din semnificaţia mesajului a. 8 luni d. conform PNI? a. alergie la peniciline 83. să-i crească rezistenţa la îmbolnăvire d. Modificările fiziologice. reflex Moro b. anatomice şi psihologice prin care trec persoanele între 10 şi 19 ani trebuie să le permită acestora : a. Antihepatită B d. tratament curent cu antibiotice d. Nici un raspuns corect 90. reflexul cornean c. 25-30 kcal/Kgcorp/zi b. să se adapteze la un mediu sociocultural în continuă schimbare b. perioada de sugar b. să işi crească performanţele intelectuale c. Autoritatea Naţională de Control d. în situaţii speciale e. 40-45 kcal/Kgcorp/zi e. vaccin antipolio oral b. să îi regleze ritmul veghe-somn e. DTP e. în primii trei ani de viaţă d. 4 luni c. Vaccinatorul. 4 ani 86.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

pe care le hotărăşte seful recunoscut al familiei c. o suspensie de microorganisme sau fracţiuni de microorganisme b. pe care membri familiei şi le stabilesc împreună d. Factorii mediului extern care influenţează reacţiile psihice ale vârstnicului pot fi: 230 . sfătuieşte pacientul cum să prevină insomnia b. o soluţie sterilă de anticorpi de la animale imunizate cu antigene specifice e. extensia compleă 92. Factori hormnali c. În cantităţi mai mari ca băieţii c. pe care le stabileşte mama sau tata e. media 93. decesul unuia dintre soţi c. în grup c. contracţia cmpletă e. pe care le stabilesc persoanele adulte din familie b. socializarea d. Iniţierea în viaţa adultă cu dobândirea responsabilităţilor se face a. Articulaţiile intervertebrale b. pe care le negociază membrul familiei cu cea mai mare contribuţie la venitul familiei 94. plecarea primului copil b. Activitate fizică regulată d. 40 – 50 % e. Restrângerea activităţii fizice 99. o toxină bacteriană modificată c. Articulaţiile sternocostale c. În ţările dezvoltate fetele consumă alcool: a. Momentul dizolvării familiei este considerat a fi: a. modifică statusul socioeconomic d. 50 – 55 % 91. Articulaţia genunchiului e. niciuna dintre variante 95. Adresându-se serviciilor de specialitate e. În weekend 96. Cu acceptul societăţii d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . o soluţie sterilă ce conţine anticorpi proveniţi din plasma umană d. Factori nutriţionali e. prin materiale educaţionale e. individual b. Articulaţiile interfalangiene distale ale mâinii 98. Alegeţi factorii care contribuie la instalarea osteoporozei: a. Atribuţiile asistentului medical în îmbunătăţirea calităţii somnului sunt: a. Un vaccin este: a. urmăreşte respectarea tratamentului bolilor associate 97.Teste grila absolventi 2009 d. face psihoterapie c. Fiecare membru al unei familii optime are de îndeplinit un rol şi/sau sarcini: a. Mai des ca băieţii b. prin training-uri d. Cele mai frecvente localizări ale artrozei sunt la nivelul: a. să facă exerciţii fizice cu seara înainte de culcare e. Articulaţiile coxofemurale d. Vârsta b.

Teste grila absolventi 2009 100. scăderea potenţialului biologic e. a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Constante 231 . Frecvente c. Inconstante b. retragerea din activitate b. conştientizarea îmbătrânirii Tulburările sferei affective la vârstnici sunt: a. scăderea numărului membrilor familiei c. Subiective d. afecţiuni somatice d. Rare e.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Dr. univ. CIOROIANU DAN 1.Teste grila absolventi 2009 RĂSPUNSURI 1 acde 2 abcd 3 abd 4 abce 5 ac 6 ab 7 abc 8 bce 9 be 10 abde 11 acde 12 acd 13 bde 14 ade 15 abce 16 abc 17 acd 18 abef 19 abc 20 abde 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 abce ab abde acd abc ab ace abd abde bde abde abd abd cd abc acd abcd ade abcd bd 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 ab acde abde abe bde abc cd bc abde bcde abce ac bce abde ade abc bc ce acd abcd 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 abd abcd abc abcd abde abe c b d b c c a b a b b c a e 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 b d b b b a e c c e b a c a a abe acde abde ab bce DISCIPLINA: FIZIOLOGIE NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ Autor : Conf. . Derivaţiile standard (bipolare) sunt notate : a) V1 – V6 b) D I – D III c) aVR d) aVF e) aVL R : 1b 232 .

Derivaţiile precordiale sunt notate : a) V1 – V6 b) D I – D III c) aVR d) aVL e) aVF 3. Derivaţiile aVR. Segmentul Pq al EKG reprezintă : a) depolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) depolarizarea vârfului ventricular e) repoalrizarea ventriculară 9. Unda P de pe EKG reprezintă : a) depolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) depolarizarea vârfului ventricular e) repoalrizarea ventriculară 8. sunt : a) bipolare b) standard c) precordiale d) unipolare ale membrelor e) bipolare ale membrelor R:2a R:3d 4. Unda P de pe EKG durează : 233 R:8c R:7a .Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . aVF. Segmentul central (principal) al zgomotului II cardiac este generat de fenomenele : a) MÎTÎPDAD b) MDTDPÎAÎ c) AÎPÎTDMD d) AÎPÎ e) TDMD R:5d 6. Segmentul central (principal) al zgomotului I cardiac este generat de fenomenele : a) MDTÎ PDAD b) AÎPÎTDMD c) MÎTÎPDAD d) PDAD MDTÎ e) ADPDTÎMÎ R:4c 5.Teste grila absolventi 2009 2. aVL. Postsegmentul zgomotului II cardiac este generat de fenomenele : a) AÎPÎ b) MÎTÎPDAD c) TDMD d) TÎMÎ e) MDTDPÎAÎ R:6c 7.

intervalul Pq = 0.30 s R:9b 10. şi undă S mică.21 s distanţa PP = distanţa RR frecvenţa = 80 – 100 / min.21 s R : 11 c. Complexul qRS al EKG reprezintă : a) b) c) d) e) depolarizarea atrială depolarizarea ventriculară conducerea atrio-ventriculară repolarizarea ventriculară repolarizarea atrială R : 10 b 11.11 s – 0. mică. negativă în derivaţiile V1 şi V2 mică. pozitivă şi undă S mică. negativă şi undă S amplă. Complexul epicardic drept se caracterizează pe EKG prin : a) b) c) d) e) undă undă undă undă undă R R R R R amplă.12 – 0. negativă în derivaţiile V1 şi V2 R : 13 b 14. pozitivă şi undă S amplă. pozitivă şi undă S amplă. pozitivă şi undă S amplă.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova a) b) c) d) e) 0. d. amplă. pozitivă şi undă S mică.04 – 0.24 0.Teste grila absolventi 2009 – 0.21 s – 0. Unda T de pe EKG reprezintă : a) b) c) d) e) repoalrizarea ventriculară repolarizarea atrială depolarizarea ventriculară conducerea atrio-ventriculară depolarizarea vârfului ventricular R : 12 e 13.42 s – 0.12 – 0. Complexul epicardic stâng se caracterizează pe EKG prin : a) b) c) d) undă undă undă undă R R R R amplă. negativă negativă negativă negativă în în în în derivaţiile derivaţiile derivaţiile derivaţiile V5V6 V1V2 V1 şi V2 V1 şi V2 234 . pozitivă şi undă S amplă. negativă în derivaţiile V5 şi V6 amplă. negativă în derivaţiile V1 şi V2 mică. negativă în derivaţiile V5 şi V6 mică. pozitivă. e 12. mică. pozitivă.10 s segmentul Pq = 0.12 0.08 0. şi undă S mică. Apreciaţi elementele criteriului EKG în cazul ritmului sinusal : a) b) c) d) e) intervalul Pq = 0.04 0.15 Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .10 s – 0.

Între zgomotul I cardiac şi zgomotul II. negativă în derivaţiile V1 şi V2 R : 14 a 15. d 17. d 18. pe fonocardiogramă se înregistrează : a) b) c) d) e) pauza mare sistola diastola pauza mică umplerea rapidă R : 18 b. Factorul periferic al presiunii arteriale depinde de : a) b) c) d) e) forţa de contracţie a inimii vâscozitatea sângelui debitul cardiac sectorul rezistiv debitul sistolic R : 17 b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d 19. negativă şi undă S amplă. Apreciaţi plasarea focarului de ascultaţie mitral la adultul normal : a) b) c) d) e) spaţiul II inter –costal parasternal stânga spaţiul II inter –costal parasternal dreapta spaţiul V inter – costal pe linia medio-claviculară stângă în partea inferioară a sternului în regiunea supraclaviculară stângă R : 15 c 16.Teste grila absolventi 2009 e) undă R mică. e 20. Factorul central al presiunii arteriale depinde de : a) b) c) d) e) sectorul rezistiv elasticitatea peretelui vascular debitul cardiac forţa de contracţie a inimii numărul elementelor figurate R : 16 c. În alcătuirea miocardului embrionar (excito-conductor) intră : a) b) c) d) e) actina miozina nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular tropomiozina fasciculul His R : 19 c. b 235 . În alcătuirea miocardului contractil intră : a) b) c) d) e) actina miozina nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular fasciculul His reţeaua Purkinje R : 20 a.

10-20 / min.Teste grila absolventi 2009 21. R : 23 b 24. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de : a) b) c) d) e) nodulul atrio-ventricular fasciculul His nodulul sinusal reţeaua Purkinje septul atrio-ventricular R : 21 c 22. 120 /min. Potenţialul de acţiune al fibrei miocardice este declanşat de influxul ionilor : a) b) c) d) e) Na+ Mg + K+ Cl – Ca2+ R : 25 a 26. R : 24 a 25. 20-40 / min. 40-60 / min. Ritmul nodal asigură o frecvenţă de : a) b) c) d) e) 20-40 / min. Ritmul sinusal are o frecvenţă de emitere de : a) b) c) d) e) 120 / min. 60-100 / min. 40-60 /min.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Ca2+ se fixează iniţial pe : a) b) c) d) e) tropomiozină troponina I troponina C miozină meromiozina grea R : 22 c 23. Inima are particularitatea de a fi excitabilă : a) b) c) d) e) atât în sistolă cât şi în diastolă numai în sistolă numai în diastolă la începutul sistolei numai la începutul perioadei refractare R : 26 c 27. 60 / min. În procesul cuplării excitaţiei cu contracţia. 80-100 / min. Conducerea prefenţială a impulsurilor între nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular se face prin intermediul fasciculelor : 236 .

venele. d 32. teritoriul capilar 50% din volumul total de sânge R : 31 a. Valorile normale ale VEMS sunt : 1800-2600 ml 2800-4000 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml R : 32 b 237 . Mecanismul de contracţie musculară se realizează prin : a) b) c) d) e) deplasarea actinei (glisare) cuplarea Ca2+ de tropomiozină revenirea Ca2+ în cisternele terminale intrarea Na+ în celulă intrarea K+ în celulă R : 29 a 30. Apreciaţi elementele sistemului circulator de înaltă presiune : a) b) c) d) e) 80% din volumul sanguin total ventriculul stâng în sistolă până la arteriole 12% din volumul total de sânge inima dreaptă.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova a) b) c) d) e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 James Bachmann (anterior) Wenckebach (mediu) Paladino-Kent Thorel (inferior) R : 27 b. venele. teritoriul capilar 50% din volumul total de sânge R : 30 b. Proteinele modulatoare (reglatoare) ale miocardului contractil sunt : a) b) c) d) e) meromiozina uşoară meromiozina grea actina troponina tropomiozina R : 28 d. c 31. e 28. Apreciaţi elementele sistemului circulator de joasă presiune : a) b) c) d) e) 80% din volumul sanguin total ventriculul stâng în sistolă până la arteriole 12% din volumul total de sânge inima dreaptă. e 29. c.

Valorile normale ale VIR sunt : a) b) c) d) e) 1800-2600 ml 2800-4000 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml R : 33 a 34.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Apărarea specifică – umorală – a organismului este realizată de : a) b) limfocitul B limfocitul T 238 . are valorile : a) b) c) d) e) 1800-2600 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml 2800-4000 ml R : 35 d 36. Capacitatea vitală normală.Teste grila absolventi 2009 33. Apărarea specifică – celulară – a organismului este realizată de : a) b) c) d) e) limfocitul B limfocitul T monocit granulocitul neutrofil plasmocit R : 37 b 38. Apărarea nespecifică a organismului este asigurată de : a) b) c) d) e) granulocitul neutrofil limfocitul T monocit plasmocit limfocitul B R : 36 a. c 37. Valorile normale ale VER sunt : a) b) c) d) e) 1800-2600 ml 2800-4000 ml 800-1500 ml 5500-7000 ml 3500-5000 ml R : 34 c 35.

Apreciaţi care sunt etapele coagulării : a) b) c) d) e) activarea trombinei la contactul cu peretele lezat formarea complexului activator al protrombinei retracţia cheagului trombinoformarea fibrinoformarea R : 40 b. c 239 . Apreciaţi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la transfuziile peste 500 ml de sânge : a) b) c) d) e) între aglutinogen donator şi aglutinină primitor între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului între aglutinogen primitor şi aglutinină donator între aglutinogenele primitorului şi cele ale donatorului nu mai este necesară compatibilitatea R : 43 a. Când apar aglutinogenele în sistemul sanguin OAB : a) b) c) d) e) în momentul naşterii în primele 30 de zile după naştere în luna a II-a – a III-a de viaţă intra-uterină în luna a VII-a – a IX-a de viaţă intra-uterină posttransfuzie incompatibilă R : 41 c 42.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova c) d) e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 monocit granulocitul neutrofil plasmocit R : 38 a 39. e 41. Apreciaţi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la transfuziile sub 500 ml de sânge : a) b) c) d) e) între aglutinogen primitor şi aglutinină donator între aglutinogen donator şi aglutinină primitor între aglutinină donator şi aglutinogen primitor nu este necesară compatibilitatea între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului R : 42 b 43. d. c 40. Care dintre următoarele substanţe consideraţi că au acţiune fibrinolotică : a) b) c) d) e) fibrina plasmina chemotripsina protrombina trombostenina R : 39 b.

e 46. Valoarea normală a timpului de sângerare (TS) este : a) b) c) d) e) 10-18 sec.Teste grila absolventi 2009 44. 8-10 min. 8-12 min. d. R : 47 d 48. De concentraţia căror substanţe depinde valoarea presiunii coloid-osmotice : a) b) c) d) e) glucide lipide albumine globuline fibrinogen R : 45 c. Valoarea normală a timpului de coagulare (TC) este : a) b) c) d) e) 10-12 sec. Aglutininele sistemului sanguin OAB apar : a) b) c) d) e) imediat după naştere progresiv. Mecanismul coagulării pe cale intrinsecă este declanşat prin activarea iniţială a factorilor plasmatici : a) b) c) d) e) V X VII XII VIII R : 48 d 49. 6-8 min. 2-4 min 10-18 sec. 6-8 min. Care este rolul vitaminei K în hemostază : a) fibrinoliză b) vasospasm 240 . spontan.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . şi 10 sec. după naştere în viaţa intra-uterină posttransfuzie incompatibilă în luna a II-a – a III-a de viaţă intra-uterină R : 44 b 45. 1 min. R : 46 c 47. 2-4 min.

La recoltarea sucului biliar. sucul biliar intervine prin : a) b) c) d) e) pepsină lipază pigmernţi biliari săruri biliare tripsină R : 54 d 241 . Mecanismul coagulării pe cale extrinsecă este declanşat prin activarea iniţială a factorilor plasmatici : a) b) c) d) e) XII V II VII X R : 50 d 51. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . bila A reprezintă : a) b) c) d) e) bilă bilă bilă bilă bilă hepatică coledociană veziculară liberă neconjugată R : 53 b 54. Apreciaţi modificările timpului de sângerare (TS) şi de coagulare (TC) în trombocitopenii : a) b) c) d) e) TS TS TS TS TS şi TC cresc creşte şi TC este normal scade şi TC creşte şi TC scad amândouă este normal şi TC creşte R : 52 b 53. În digestie. Ce substanţe anticoagulante cunoaşteţi : a) b) c) d) e) calciul heparina citratul de sodiu oxalatul de sodiu trasilolul R : 51 b. d 52.Teste grila absolventi 2009 c) agregare trombocitară d) sinteza unor factori plasmatici ai coagulării e) favorizează unele reacţii plachetare R : 49 d 50.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Gastrina are următoarele efecte în digestie : a) b) c) d) e) inhibă secreţia gastrică stimulează tonusul intestinal stimulează secreţia gastrică stimulează secreţia biliară inhibă tonusul intestinal R : 59 c 60. este : a) b) c) d) e) presiunea coloid-osmotică presiunea interstiţială presiunea hidrostatică presiunea elastică forţa gravitaţională R : 60 c 242 . La nivel renal. enterokinaza activează : a) b) c) d) e) pepsinogenul secreţiei gastrice tripsinogenul secreţiei biliare lipaza pancreatică lipaza gastrică tripsinogenul secreţiei pancreatice R : 56 e 57.Teste grila absolventi 2009 55. Secreţia de acid clorhidric – din componenţa sucului gastric – este realizată de : a) b) c) d) e) celulele celulele celulele celulele celulele principale oxintice endocrine endoteliale enterocromatofine R : 55 b 56. principala forţă care favorizează filtrarea glomerulară. În timpul digestiei. Secretina are acţiune stimulatoare asupra : a) b) c) d) e) secreţiei secreţiei secreţiei secreţiei secreţiei gastrice biliare intestinale pancreatice duodenale R : 58 d 59. Enterogastrona este secretată în timpul digestiei gastrice în faza : a) b) c) d) e) cefalică intestinală gastrică duodenală veziculară R : 57 b 58.

descărcările în exces ale ADH pot avea loc : a) b) c) d) e) în în în în în condiţii de deshidratare condiţii de hiperhidratare ambele situaţii condiţiile unor mari pierderi lichidiene în cadrul unui sindrom diareic cazul scăderii numărului de trombocite R : 61 a. În cadrul formulei leucocitare. d 62. În cadrul formulei leucocitare. procentual şi în număr absolut. la adultul normal.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . se caracterizează prin : a) b) c) d) e) 2-5 lobi la nivelul nucleului citoplasmă acidofilă granulaţii citoplasmatice brun-albăstrui ce acoperă nucleul diametru de 10-15 μ citoplasmă bazofilă R : 65 a. se caracterizează prin : a) b) diametru de 10-15 μ diametru 10-13 μ 243 . d 66. Granulocitul bazofil. valoarea normală a bazofilelor. este : a) b) c) d) e) 0. este : a) b) c) d) e) 1-3% 4-8% 0.Teste grila absolventi 2009 61. este : a) b) c) d) e) 4000-8000 / cm3 150 000-300 000 /mm3 4000-8000 /mm3 40 000-80 000 / mm3 100-180 / mm3 R : 62 c 63. d 65. valoarea normală a eozinofilelor.5-1% 100-180 / mm3 1-3% 1200-2000 /mm3 62-64% R : 63 b. Numărul normal de leucocite.5-1% 30-60 / mm3 100-180 / mm3 R : 64 c. b. La nivel renal. Granulocitul neutrofil. c 64. procentual şi în număr absolut.

se face : a) b) c) d) e) la 10-14 zile de la naştere în primele 72 de ore după prima naştere în primele 72 de ore doar după a doua naştere în prima săptămână după prima naştere nu este necesară R : 70 b 71. indiferent de Rh-ul părinţilor R : 67 b 68. e 70. după naştere la mamă Rh + cu făt Rh . după naştere. undele lente apar : a) b) c) d) e) la în în în în copii (SNC imatur) timpul somnului hipoxia cerebrală tumori cerebrale stări comatoase R : 71 c. Tracturile medulare ascendente sunt reprezentate de : a) Goll şi Burdach 244 . d 67. Anticorpii anti-Rh apar : a) b) c) d) e) în timpul vieţii intra-uterine la mamă Rh – cu făt Rh +. pe EEG.Teste grila absolventi 2009 granulaţii citoplasmatice violet-brun ce nu acoperă nucleul citoplasmă acidofilă nucleu nelobat R : 66 b. înainte de naştere spontan. după naştere la mamă Rh – cu făt Rh +. Apreciaţi testele de laborator care explorează hemostaza primară : a) b) c) d) e) dozarea fibrinogenului timpul de coagulare – TC timpul de sângerare – TS timpul Quick – TQ testul garoului R : 69 c.şi făt Rh + . În mod patologic. Anticorpii anti-Rh : a) b) c) d) e) sunt sunt sunt sunt sunt Ig Ig Ig Ig Ig M care trec bariera placentară G care nu trec bariera placentară D care nu trec bariera placentară G care trec bariera placentară A care nu trec bariera placentară R : 68 d 69..Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova c) d) e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . e 72. d. Imunizarea cu ser anti-Rh a mamei cu Rh .

e 75. Care sunt cele trei tipuri posibile de muşchi (respectiv tipuri de ţesut muscular) care se pot întâlni la om : a) b) c) muşchi striat. c 73. în mod direct : a) b) c) d) e) sarcomerul miofilamentele de actină şi de miozină fibra musculară miofibra unitatea motorie R : 73 a 74. c. d 76.Teste grila absolventi 2009 Gowers şi Flechsig spinotalamic anterior şi posterior tecto-spinal piramidal direct R : 72 a. la adultul sănătos : a) b) c) d) e) 400 000-500 000 / mm3 4 000 000. b. b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova b) c) d) e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . involuntar muşchi neted 245 . voluntar muşchi cardiac.5 000 000 / cm3 4 500 000-5 000 000 / mm3 150 000-300 000 / mm3 4000-8000 / mm3 R : 76 c 77. Sensibilitatea proprioceptivă conştientă şi inconştientă se transmite prin tracturile : a) b) c) d) e) Flechsig – inconştientă Goll – conştientă Gowers – inconştientă Burdach – conştientă spinocerebelos direct – conştientă R : 75 a. Cine reprezintă unitatea morfo-funcţională a fibrei musculare. Care este numărul normal de hematii. Tracturile extrapiramidale sunt reprezentate de : a) b) c) d) e) tractul nigro-spinal tractul olivo-spinal tractul vestibulo-spinal piramidal direct reticulo-spinal R : 74 a. b. c.

la adult : a) b) c) d) e) 1500-3000 / mm3 150 000-300 000 / mm3 4000-8000 / mm3 150 000-300 000 / cm3 4 500 000-5 000 000 / mm3 R : 82 b 83. la modul general : a) b) c) d) e) 1-3mm/h şi 4-6mm/2h 7-9mm/h şi 10-12mm/2h 15-20mm/h şi 25-45mm/2h 12-15mm/h şi 20-25mm/2h 0-2mm/h şi 2-4mm/2h R : 78 b 79. Ce anioni cunoaşteţi în plasmă : 246 .Teste grila absolventi 2009 muşchi penaţi muşchi antagonişti R : 77 a. b. Care este numărul normal de trombocite. Cine este donator universal (ce grupă sanguină) : a) b) c) d) e) OI AII ABIV BIII OI şi ABIV R : 80 a 81. Cine este primitor universal (ce grupă sanguină) : a) b) c) d) e) OI AII BIII ABIV OI şi ABIV R : 81 d 82. Care este valoarea normală a VSH-ului. d 80. la o oră şi la două ore. Factorii plasmatici care cresc VSH sunt reprezentaţi de : a) b) c) d) e) creşterea globulinelor creşterea albuminelor creşterea acizilor şi sărurilor biliare creşterea fibrinogenului scăderea numărului de eritrocite R : 79 a. c 78.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova d) e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

Ce cationi cunoaşteţi în plasmă : a) b) c) d) e) Na+ ClK+ Ca2+ fosfaţi R : 84 a.Teste grila absolventi 2009 Na+ ClK+ Ca2+ fosfaţi R : 83 b. e 84.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova a) b) c) d) e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c. d 85. d 86. Care este valoarea normală a presiunii osmotice a plasmei : a) b) c) d) e) 25-28 mmHg 5700 mmHg 7. Din punct de vedere fiziopatologic.6 atm 300-350 m Osm 1-2 atm R : 85 b. c. BPOC se caracterizează prin : a) b) c) d) bronhospasm edem calibrul căilor aerifere hipersecreţie 247 . Disfuncţiile ventilatorii de tip obstructiv sunt reprezentate de : a) b) c) d) e) astmul bronşic BPOC emfizem pulmonar pneumonii cordul pulmonar cronic R : 87 a. b 88. Combinaţia hemoglobinei cu bioxidul de carbon (CO2) se numeşte : a) b) c) d) e) oxihemoglobină carboxihemoglobină carbhemoglobină methemoglobină hemoglobină redusă R : 86 c 87.

Ocluzia intestinală – mecanică – se datorează : a) b) c) d) e) unui obstacol ce blochează lumenu intestinal unui fenomen refelex. d 93. b. e 89. este răspunzătoare pentru : a) b) c) d) e) hemoragie varicoasă ascită carcinom hepatocelular encefalopatie hepatică apariţia corpilor Heinz R : 92 a.Teste grila absolventi 2009 afectarea ţesutului elastic peribronşic R : 88 a. Glomerulonefritele se caracterizează în general prin : 248 . Anemia falciformă (drepanocitară) se caracterizează prin : a) b) c) d) e) deficit cantitativ al lanţurilor de globină deficit calitativ al hemoglobinei hemoglobina se prezintă sub forma unui gel vâscos în hematii prezenţa corpilor Heinz lanţuri α în exces R : 90 b. b. c 91. în cadrul colicilor renale sau hepatice unei cicatrici post operatorii unui volvulus hiperperistaltismului intestinal R : 93 a. Hipertensiunea portală. b. Disfuncţia hepato-celulară – în cazul cirozei hepatice – duce la : a) b) c) d) e) scăderea sintezei proteinelor hiperbilirubinemie scăderea ratei proceselor de detoxifiere – normală poliglobulie apariţia corpilor Heinz R : 91 a. e 90. c 92. din cadrul cirozei hepatice. c 94. În edemul pulmonar acut – cardiogen – se constată : a) b) c) d) e) lichid în cavităţile alveolare distrugeri de septuri alveolare exudat alveolar transudat alveolar creşterea frecvenţei respiratorii R : 89 a. c. d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

b. c 96. c. c 99. c 98. e 95. Diabetul zaharat de tip II : a) b) c) d) e) este secundar unor afecţiuni pancreatice repetitive se datorează lipsei relative de insulină este insulinoindependent este insulinodependent se datorează lipsei totale de insulină din organism R : 97 b.Teste grila absolventi 2009 leziuni iniţiale ale ţesutului interstiţial ce separă tubii leziuni inflamatorii ale glomerulilor prezenţa anticorpilor anti-membrană bazală apariţia anemiei drepanocitare existenţa unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular R : b. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de : a) b) c) d) irigaţia deficitară a miocardului contractil deprimarea funcţiei de pompă a inimii apariţia unui dezechilibru între aportul şi necesarul de O2 disfuncţia hepato-celulară 249 .Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova a) b) c) d) e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Encefalopatia hipertensivă : a) b) c) d) e) este o complicaţie cerebrală a HTA se caracterizează prin prezenţa edemului cerebral se caracterizează prin apariţia hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) se caracterizează prin scăderea filtrării glomerulare poliglobulie R : 96 a. b 97. Insuficienţa renală cronică este caracterizată prin : a) b) c) d) e) distrugerea ireversibilă a unui număr de nefroni alterarea rapidă şi potenţial reversibilă a funcţiei renale suprasolicitarea funcţională a nefronilor restanţi apariţia de leziuni tubulare scăderea perfuziei renale R : 95 a. Apariţia HTA esnţială se datorează : a) b) c) d) e) unor anomalii în metabolismul sodiului alterării mecanismelor reglatoare renale factorilor neurogeni apariţiei corpilor Heinz disfuncţiei hepto-celulare R : 98 a.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova e) Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . e DISCIPLINA: NEUROLOGIE 250 . Insuficienţa cardiacă poate apare prin : a) b) c) d) e) deprimarea funcţiei de pompă a inimii irigaţia deficitară a miocardului contractil alterarea funcţiei diastolice prin deficit de umplere ventriculară scăderea numărului de trombocite alterarea funcţiei sistolice de ejecţie R : 100 a.Teste grila absolventi 2009 prezenţa corpilor cetonici R : 99 a. c 100. c.

b.Teste grila absolventi 2009 Autor : Conf. b. Paralizia perechii a VII a de nervi cranieini. Dr. în basculă 4. . Apreciaţi manifestările clinice din sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC) : a) cefalee b) stază papilară c) vărsături în jet d) hemianopsie laterală homonimă e) tulburări psihice R : 1 a. c. de aceeaşi parte cu o leziune printr-un AVC. c 5. CIOROIANU DAN 1. b. AIT –urile în teritoriul carotidian prezintă : a) cecitate unilaterală b) deficit motor sub 24 de ore c) hemianopsie d) parestezii e) paralizii de nervi cranieni. este tipic pentru o leziune în : a) mezencefal b) punte c) bulb d) cerebel 251 . d R : 4 a. concomitent cu un deficit motor de partea opusă. e R : 3 a. b. este tipic pentru o leziune în : a) punte b) mezencefal c) bulb d) cerebel e) hipotalamus R:5b 6. AIT –urile se caracterizează – în general – prin : a) debut brusc b) durată maximă 24 de ore c) carcter repetitiv d) deficit motor persistent peste 24 de ore e) reversibilitate în totalitate 3. Paralizia perechii a III a de nervi cranieini. concomitent cu un deficit motor de partea opusă. AIT –ul în teritoriul vertebro-bazilar este caracterizat prin : a) deficit motor în basculă b) vertij c) paralizii de nervi cranieini d) hemianopsie e) tulburări de sensibilitate cu nivel R : 2 a. c 2. de aceeaşi parte cu o leziune printr-un AVC. c. univ.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

e 9. Semnul Foville cortical. d. Apreciaţi elementele tratamentului în AVC-urile ischemice : a) tratamentul edemului cerebral b) folosirea antiagregantelor plachetare c) folosirea anticoagulantelor d) utilizarea de Nimotop e) trofice cerebrale 8. Boala Parkinson se caracterizează în general prin : a) hipertonie musculară – „ în lamă de briceag” b) akinezie c) tremor de intenţie d) hipertonie musculară – „ în ţeavă de plumb” e) tremor de repaus / postură R : 11 b. Tratamentul bolii Parkinson presupune : a) refacerea concentraţiei de dopamină la nivel central b) refacerea concentraţiei de acetilcolină la nivel central c) utilizarea anticolinergicelor d) utilizarea agoniştilor dopaminergici e) utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidază) 13. d. e 12. b.Teste grila absolventi 2009 e) talamus 7. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Apreciaţi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale medii (ACM) : a) Foville cortical b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare c) hemianopsie d) deficit motor prevalent brahial e) tulburări psihice R : 9 a. Boala Parkinson aparţine grupului de sindroame : a) piramidale b) extrapiramidale c) cerebeloase d) talamice R : 12 a. d. e 252 . e R : 8 a. e 11. apare în leziunile : a) emisferice b) bulbare c) măduvei spinării d) de la nivelul decusaţiei bulbare e) înainte de încrucişarea fibrelor ce coordonează mişcările oculare de lateralitate R:6b R : 7 a. b. c. c 10. Apreciaţi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale anterioare (ACA) : a) deficit motor cu prevalenţă brahială sau crurală b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare c) tulburări psihice d) Foville cortical e) Jacksonisme motorii R : 10 a. c.

În care din următoarele afecţiuni neurologice este contraindicat tratamentul cu anticoagulante : a) hemoragia cerebrală b) hemoragia subarahnoidiană (HSA) c) hematomul cerebral d) accidentul isckemic tranzitor (AIT) e) lacunarismul cerebral R : 14 a. b 17. b 18. Degenerescenţa hepato-lenticulară (DHL) este determinată de : a) tulburări ale metabolismului fierului b) tulburări ale metabolismului cuprului c) consum exagerat de alcool d) anemie e) anomalii ale sintezei ceruloplasminei 19. Hemiplegia capsulară prezintă : a) deficit motor egal repartizat la membrele de partea opusă leziunii b) spasticitate mare c) sindroame alterne d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea e) crize epileptice R : 17 a.Teste grila absolventi 2009 e) mezencefalice R : 13 b 14. e R : 19 a. Sindromului de neuron motor periferic îi sunt caracteristice : a) deficit motor limitat la un grup de muşchi b) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite c) hipertonie musculară d) deficit motor extins e) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă R : 15 a. Apreciaţi etiologia sindromului cerebelos : a) vasculară b) toxică (alcolism) c) tumorală R : 18 b. b R : 16 a. b. Sindromului de neuron motor central îi sunt caracteristice : a) deficit motor extins b) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă c) deficit motor limitat la un grup de muşchi d) hipotonie musculară e) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite 16. b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Simptomatologia generală a sindromului cerebelos constă în : a) ataxie cerebeloasă b) tremor intenţional c) tremor de repaus d) mers ebrios e) tulburări de sensibilitate profundă 20. d 253 . c 15.

Apreciaţi măsurile terapeutice într-un status epileptic : a) internare în ATI pentru anestezie generală b) administrare 1f diazepam i.v şi apoi. b. Guillain-Barré ) apar : a) ROT abolite de la început b) ROT diminuate după o perioadă de exacerbare c) hipertonie extrapiramidală d) hipotonie musculară e) tulburări de sensibilitate cu caracter radicular 23.Teste grila absolventi 2009 d) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin e) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin 21. c R : 22 a. Tratamentul poliradiculonevritei presupune : a) corticoterapie b) vitaminoterapie c) antiagregante plachetare d) diuretice e) agonişti dopaminergici R : 20 a. c R : 21 a. Apreciaţi factorii de risc în AVC ischemic : a) diabetul zaharat b) fumatul c) alcoolul d) fibrilaţia atrială e) anotimpurile 27.v. la nevoie 1 f fenobarbital c) administrare de fenitoin la repetarea crizelor d) administrare de furosemid i. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin : a) dismetrie b) asinergie c) adiadocokinezie d) tulburări de deglutiţie pentru solide e) tulburări de vedere monoculare 22. c R : 26 a. c 25. b 24. Mecanismele fiziopatologice incriminate în apariţia epilepsiei sunt : a) diminuarea inhibiţiei corticale produse de GABA b) diminuarea concentraţiei de dopamină în nucleii bazali c) amplificarea mecanismelor excitatorii corticale d) anomalii ale eliberării de acetilcolină la nivelul joncţiunii neuro-musculare e) creşterea tromboembolismului R : 24 a. Apreciaţi principiile de tratament în AVC hemoragic : a) repaus la pat b) tratamentul edemului cerebral 254 R : 25 a. c. b. e R : 23 a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d . b. b. rapid e) se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam 26. În poliradiculonevrită (sd.

simptomatologia se caracterizează prin : a) deficit motor cu carcter piramidal b) tulburări psihice c) crize epileptice d) tulburări de auz e) tulburări de sensibilitate R : 30 a. intervin următoarele mecanisme : a) ruptura vasculară b) tromboembolic c) HTA d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral e) diapedeza R : 29 a. c 32. simptomatologic se pot constata : a) cecitate corticală b) cecitate monoculară c) îngustarea câmpului vizual d) tulburări psihice e) tulburări sfincteriene R : 31 a. c. b. Apreciaţi simptomatologia clinică evolutivă în cazul neurinomului de acustic : a) hipoacuzie b) vertij cu nistagmus c) dilatarea orificiului auditiv (imagine Rx) d) tulburări psihice e) tremor de repaus R : 32 a. b. b. b. c 34. simptomatologia se caracterizează prin : a) tulburări psihice b) crize epileptice temporale c) tulburări de limbaj de tip afazic d) cecitate corticală e) hemianopsie homonimă R : 33 a. e 30. În cazul tumorilor de lob frontal. c 29. În cazul tumorilor de lob frontal. În cazul tumorilor de lob occipital. intervin următoarele mecanisme : a) tromboembolic b) vasospasmul c) hemodinamic d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral e) ruptura vasculară R : 28 a. e 28. c 33.Teste grila absolventi 2009 c) tratament cu anticoagulante d) terapie cu trofice cerebrale e) vitaminoterapie R : 27 a. c 31. b. În producerea ischemiei cerebrale.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . În producerea hemoragiei cerebrale. Coreea cronică reprezintă un sindrom : a) hipoton – hiperkinetic 255 . d.

Apreciaţi caracteristicile clinice ale neuropatiei alcoolice : a) senzaţie de arsuri în tălpi b) dureri la compresiunea maselor musculare gambiere c) parestezii în membrele inferioare d) tulburări de sensibilitate cu caracter proximal e) tulburări de sensibilitate cu caracter distal 41. Hemiplegia cu origine în trunchiul cerebral prezintă : a) sindroame alterne b) deficit motor prevalent crural c) crize epileptice d) tulburări psihice e) deficit motor de partea opusă nervului cranian afectat 37. b. e . c. Sindromul de paleostriat (globus palidus şi substanţa neagră) se caracterizează prin : a) hipertonie şi hipokinezie b) hipotonie şi hiperkinezie c) tremor de repaus d) tremor intenţional e) hipotonie cu hipokinezie R : 39 a. Apreciaţi măsurile terapeutice în cazul hemoragiei intra-parenchimatoase : a) manitol b) glucoză hipertonă c) anticoagulante d) asigurarea funcţiilor vitale e) vasodilatatoare puternice R : 38 a. b 38. d 39. Apreciaţi etiologia hemoragiei subarahnoidiene (HSA) : a) malformaţie vasculară b) anevrismul vascular c) modificări ale pH-ului d) fibrilaţia atrială e) ateromatoza R : 36 a. d 35.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Hemiplegia cu origine corticală prezintă : a) deficit motor prevalent brahial sau crural b) deficit motor egal distribuit la membre c) crize jacksoniene motorii d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea e) deficit motor de partea opusă leziunii R : 35 a. c 40. Miastenia Gravis este o boală a : 256 R : 40 a. e R : 37 a. c.Teste grila absolventi 2009 b) c) d) e) hiperton – hipokinetic hipoton – hipokinetic extrapiramidal arhicerebelos R : 34 a. e 36.

În boala Parkinson. pacientul poate prezenta : a) mers „cosit” b) mers stepat c) mers cu paşi mici. d R : 44 a. b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c 43. Trtamentul Miasteniei Gravis se referă la : a) administrarea de inhibitori ai colinesterazei b) administrarea de inhibitori ai Dopa-decarboxilazei c) administrarea de prostigmină / mestinon d) plasmafereză pentru îndepărtarea anticorpilor e) antiagregante plachetare 44. Apreciaţi simptomatologia clinică în cazul Miasteniei Gravis : a) greutate la mers şi urcat de scări accentuate către seară b) tulburări de fonaţie c) ptoză palpebrală d) hipertonie musculară de tip piramidal e) tulburări de sensibilitate mioartrokinetică R : 42 a. Mersul pacientului cu afecţiuni cerebeloase este : a) talonat b) legănat. Sindromul meningean se caracterizează prin : a) cefalee b) vărsături în jet c) contractură musculară d) stază papilară e) asinergie 45. c R : 45 c R : 46 c 47. titubant d) dansant e) „cosit” R : 43 a. Apreciaţi mersul unui pacient cu scleroză multiplă (SIP. c. de „răţuşcă” c) ebrios.Teste grila absolventi 2009 a) b) c) d) e) sistemului extrapiramidal sinapsei neuro-musculare neuronului motor central sistemului piramidal hipotalamusului R : 41 b 42. b. aplecat în faţă d) mers talonat e) mers dansant 46. scleroză în plăci) : a) spastico-cerebelos b) dansant c) „cosit” d) legănat. de „răţuşcă” e) stepat R : 47 a 257 .

Teste grila absolventi 2009 48. Diagnosticul de malignitate se stabileste prin : a. Asist. pacientul va avea ca atitudine particulară : a) mână în „gât de lebădă” b) mână „simiană” c) mână în „limbă de clopot” d) grifă cubitală e) mână în epolet R : 50 b DISCIPLINA: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Autori: Prof. univ. examen clinic loco-regional d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Dr. pacientul va avea ca atitudine particulară : a) mână în epolet b) mână în „gât de lebădă” c) mână „simiană” d) mână în „limbă de clopot” e) grifă cubitală R : 49 b 50. rezonanta magnetica nucleara e. streptococi 258 . Mihaela Danciulescu. Michael Schenker. Dr.se foloseste medicatie adjuvanta e. Asist.Tratamentul durerii in cancer: a. În afectarea nervului median. se prefera calea parenterala de administrare a medicatiei antialgice c. Florinel Badulescu. În afectarea nervului radial. examen microscopic 2. univ. Dr. Un pacient hemiparetic va avea un mers : a) stepat b) „cosit” c) dansant d) talonat e) ebrios R : 48 b 49.anamneza b. Conf. Dr.Infectiile in oncologie pot fi generate de: a.tomografie computerizata c. univ. este individualizat b. Anda Crisan 1. toate de mai sus sunt corecte 3. se trateaza efectele secundare ale tratamentului antalgic d. univ.

protozoare e.azbestul b.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare: a. ex.gastroscopie d.sputa b. ganglion d.rezonanta magnetica nucleara d.lichid de lavaj c.cistoscopie c.neutropenia b.Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt: a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare: a. hormonii estrogeni e. tumora e.rectoscopie d. biopsie bronsica 5.Examenul citologic necesar dg.Examenul histopatologic presupune prelevarea de tesut prin: a.transplantul medular c. retinoizii d.tomografie computerizata e.urografie b.aflatoxinele c. folosirea de catetere e.glicemia a jeune 9. toate de mai sus 4..scintigrafie osoasa e.radiografie pulmonara b.Teste grila absolventi 2009 b. biopsia unei tumori b.medulograma e.oncologic presupune prelevarea de celule din: a.amprentare pe lama e.Factori favorizanti ai infectiilor in oncologie sunt: a.virusuri herpetice c.Candida albicans d. biopsia ganglionara c. secretie nazala 10.Babes-Papanicolaou 259 .Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia cancerului : a.scintigrafia osoasa c.radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara b. biopsia medulara d.alterarea imunitatii celulare si umorale d. imunosupresia 7.tomografie computerizata 6.administrarea de vaccinuri 8.bronhoscopie c.

fisa onc.hepatotoxicitate 17.transaminazelor e. toate cele de mai sus 14.Teste grila absolventi 2009 11.durerea abdominala e.Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt: a. edemul pulmonar acut d.hemoleucogramei complete b. dureri epigastrice 18.ureei. hiperstimulare motorie b.3 12. certificatul medical d.Hormonoterapia in oncologie este indicata in: a.creatininei d.cresterea apetitului e. cancerul glandei mamare 260 . disfonie e.alopecie c.V.toxicitate hematologica d. fisa onc. fisa onc.greata.Sindroame dureroase in cancer: a.2 c.varsaturi b. insuficienta respiratorie c.stimularea imunitatii celulare b.Chimioterapia antineoplazica se administreaza numai dupa controlul: a. cianoza intensa c.S.In cadrul imunoterapiei. c. febra d.H.Infectiile in oncologie sunt favorizate de: a.durerea din metastazele osoase b. alterarea imunitatii umorale d.In cazul supradozei de opiaceu apar: a. hormonoterapie e.1 b. foaia de observatie oncologica e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .plexopatii c. calcemiei 16.leucocitoza c.coma 13. tratamentul simptomatic al afectiunii neoplazice 15.administrarea de doze mari de Interferon sau Interleukina poate determina: a.cresterea tonusului general e.dureri ale extremitatilor d. midriaza b. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt: a.

invazia mediastinului c. diseminarea pleurala 24. masa tumorala palpabila e. consta in: a. ocluzie d. epistaxis e.Simptomatologia cancerului colonului dr. diseminarea peritoneala e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Evolutia naturala a cancerului colonului consta in: a.Tratamentul cancerului bronho-pulmonar consta in: a. scaune “creionate” 25. hormonoterapie d.Simptomatologia cancerului rectal consta in: a. durere toracica c. cancerul prostatei e. tomografia computerizata e. diseminarea hematogena d. invazia directa b. radioterapie e.Teste grila absolventi 2009 b. manifestari paraneoplazice d. chimioterapie c. gastroscopia d. tuse b. tenesme rectale b. cancerul endometrial c. biopsia bronsica 20.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare: a. sangerare oculta d.Simptomatologia de debut in cancerul bronho-pulmonar poate consta in: a.radiografia pulmonara b. sangerari rectale c. toate de mai sus sunt corecte 23. astenie fizica c. invazia traheii b. cancerul colului uterin d. febra 21. toate de mai sus sunt false e. constipatie 261 . terapie moleculara tintita 22. invazia pleurala d. durere b. cancerul ovarian 19. interventie chirurgicala b. diseminarea limfatica c.Evolutia toracica cancerului bronho-pulmonar poate consta in: a.bronhoscopia c.

CA 15-3 e. Etapele carcinogenezei : a. debut precoce al vietii sexuale. interventie chirurgicala b. hiperplazia b. bronhoscopie d. metastazarea d.determinari hormonal 32. virusul Papiloma uman d. infectie respiratorie severa 30. radioterapie c. hormonoterapie d. mamografie c. status socio-economic precar b. pleurezia d. infarctul miocardic b. tomografie computerizata b. terapie moleculara tintita 28. endoscopie digestiva superioara b. probe functionale respiratorii c.Evolutia nefavorabila a cancerului glandei mamare consta in: a. numarul scazut de nasteri 29. insuficienta respiratorie c. imunoterapie e. hemoragii(hemoptizii masive) b. metaplazia d. ascita e.Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune: a.promiscuitate sexuala c.Teste grila absolventi 2009 e.promovarea c. amenoreea e.insuficienta renala 31. virusul Ebstein-Barr e. radiografie pelvina 27.Explorarile paraclinice necesare diagnosticului cancerului rectal: a.tuberculoza mamara c. citologia sputei d. hipertofia 262 . Factori de risc in cancerul colului uterin sunt: a. hematemeza 26. titrul seric de hormoni estrogeni e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Tratamentul complex al cancerului glandei mamare consta in: a.Complicatiile ce pot apare in evolutia cancerului bronho-pulmonar: a. chimioterapie.

Teste grila absolventi 2009 e.Chirurgia endoscopica cu scop terapeutic NU este utilizata in oncologie in cazul: a. Unele din scopurile tratamentului chirurgical in oncologie sunt: a.cresterea adezivitatii intercelulare 34. de localizare d. toate de mai sus sunt corecte 36.Criterii de clasificare a tumorilor: a. modificari de permeabilitate b.diferentierea celulara e. evolutia controlata c.leziunilor tractului genito-urinar d. monoclonalitatea e. modificari de distributie si orientare a componentelor structurale c. profilactic b. invazia si metastazarea 33.Caracteristicile procesului neoplazic: a.Organele foarte radiosensibile: a.leziunilor gastrice c.moartea celulara 37.diagnostic c.Modificari biologice la nivelul celulelor maligne produse de tratamentul radiant: a. mucoase e.stadializare d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .modificari antigenice e.Celula neoplazica prezinta modificari ale suprafetei celulare: a. tesut conjunctiv c .leziunilor esofagului b. de evolutivitate b. diferentiere crescuta b.histologic si functional e.taote cele de mai sus sunt corecte 39. leziunilor cardiace 40.modificari de mobilitate(crestere) d.Terapia hormonala este: 263 . evolutia lent progresiva 35. cristalin b.histogenetic c.curativ e.accelerarea mitozei d. maduva osoasa 38.rupturi cromozomiale c. reversibilitatea d. ingrosarea cromozomilor b.tegument d.leziunilor colonului e.

stabilirea tratamentului antiemetic e. -recolteaza probe biologice b. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului e. cu 12 ore înaintea investigaţiei c. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului c. -modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza c. Rolul nursei în efectuarea tranzitului baritat esofagian constă din: a. informarea lui asupra bolii sale în şedinţe scurte şi termeni clari b. să răspundă corect la toate întrebările puse de pacient în legătură cu boala lui 44.toate cele de mai sus sunt false e.competitiva d. -pregateste psihologic pacientul d. ablativa b. încurajarea pacientului să pună întrebări legate de boala sa c.educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice c. prepară cantitatea de bariu necesară explorării b.scaunelor modificate. implicarea pacientului în decizia terapeutică d. frisoanelor.sangerarilor nazale 45. -urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice e. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie: a. -insoteste pacientul la anumite investigatii e.semnalarea prompta a febrei. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa d. -administreaza medicatia antalgica b. -respecta riguros regulile de asepsie b.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . recomandă repaus alimentar pacientului. -pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice c. -in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice de linia intai.Teste grila absolventi 2009 a. stabileşte necesitatea efectuării ei d. administrează preventiv antialgice e.Rolul nursei in terapia durerii: a. implicarea pacientului în decizia procedurilor de diagnostic e. -urmareste efectul tratamentului antalgic d. toate cele de mai sus sunt corecte 41.informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei d. Rolul nursei în educaţia pacientului constă în: a. Rolul nursei in diagnosticul oncologic: a. aditiva c. stabileşte efectuarea ei înaintea endoscopiei digestive 43. -prescrie medicatia necesara unor explorari 46.instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de chimioterapie b. -respecta riguros regulile de asepsie b. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului 264 . Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie: a. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala 47. administreaza opiacee 42. Rolul nursing-ului in chimioterapie presupune : a.

Teste grila absolventi 2009 c.T.desfasurarea activitatii. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului e.temperaturii d.rolul nursei consta in: a. -supravegherea dietei b.. -hidratare-minim 2l/zi d. si parenterala a pacientului b. d.diureza. -urmarirea clinica a evolutiei bolii *Raspunsurile corecte la disciplina Oncologie si nursing in oncologie sunt cele boldate 265 . -supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice 49. -tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor e. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in: a.A. -psihoterapie e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . -administrarea de anxiolitice 50.o. -informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat c. -invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa b. -punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre curatenia personala. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colonului.scaun. -hidratarea p. Interventia nursei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei: a. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala 48. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa d. -monitorizarea pulsului. -administrarea de medicatie antidiareica c. -clismare e. -tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicului c.etc.

circuitul personalului medical R:c d. 3) Care dintre următoarele manevre nu intră în terapia de combatere a hipoxiei tisulare: refacerea volumului sanguin administrarea de sânge. b. deşartă alimentele in vasul individual al bolnavului c. circuitul bolnavului b. 1500 calorii R.Teste grila absolventi 2009 DISCIPLINA NURSING BOLI INFECŢIOASE ŞEF LUCRĂRI DR. circuitul ploştilor e. b d. d. vizitatorii predau alimentele la biroul de informaţii b. DAN HUREZEANU COMPLEMENT SIMPLU 1) Unul dintre circuitele descrise mai jos nu ia parte la procesul de izolare şi îngrijire a unui bolnav contagios: a. se da alimentul bolnavului în vasul de la aparţinător e. 1000 calorii 5) Care dintre următoarele simptome nu caracterizează embolia pulmonară: 266 . e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . se restituie vasul aparţinătorilor R: d d. plasmă administrarea de soluţii cristaloide R: e administrarea de O2 determinarea glicemiei á jeun 4) Din punct de vedere cantitativ regimul alimentar al bolnavului infecţios nu trebuie să scadă sub: a. se transportă alimentul bolnavului a. c. 2500 calorii e. circuitul alimentelor şi veselei 2) În cazul circuitului alimentelor provenite de la vizitatori una din afirmaţii nu este adevărată: a. 2000 calorii b. 1800 calorii c. circuitul instrumentelor medicale c.

Teste grila absolventi 2009 a. 7) Care dintre următoarele medicamente nu se administrează în colecistita acută: papaverină algocalmin morfină R: c scobutil antibiotice 8) Una dintre următoarele afirmaţii nu este semn de colecistită acută: hepatomegalie greţuri vărsături R: c febră frison 9) Din alimentaţia bolnavului cu insuficienţă renală se elimină: orez fiert paste făinoase biscuiţi ] carne zahăr R: d 10) În cazul apariţiei apariţiei acidozei din insuficienţa renală acută se administrează: calciu gluconic bicarbonat de sodiu glucoză hipertonă R: b Manitol ser fiziologic 11) Care dintre următoarele afecţiuni nu este cauză extrarenală de insuficienţă renală hipertrofia de prostată procese uretrale inflamatorii glomerulonefrita poststreptococică calculoza uretrală bilaterală prostatita R: c 12) a. e. d. a.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c. d. papaverină b. etropină c. e. medicamentele se administrează prin sondă nazo-gastrică e. c. b. acută: a. b. b. c. b. e. d. b. a. e. junghi toracic bradipnee tahipnee respiraţie superficială tuse seacă R: b 6) Aplicarea tratamentului medicamentos în vărsături presupune următoarele cu o excepţie: a. scobutil R: d d. paloare Alegeţi dintre următoarele afirmaţii pe cea care nu este tulburare cutanată în şoc: 267 . torecan a. e. d. a. d. c. c. b. e. c. d.

c. VSH c. e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d se începe cu manevrele aseptice şi apoi se efectuează cele septice ordinea operaţiilor este: manevre septice şi apoi aseptice 2) Asistenta medicală se spală pe mâini după: recoltarea produselor patologice ale acestuia schimbarea sa la intrarea în serviciu folosirea instrumentarului folosirea WC-ului alimentarea bolnavului R: a. bilirubinemie R: d d. d. împachetează halatul cu feţele externe spre exterior c. b. fără pernă semişezândă de drenaj postural. depune echipamentul în recipientul de dezinfecţie e. e. e d. c. urinarelor şi scuipătorilor sunt adevărate următoarele: obiectele sunt repartizate fiecărui bolnav indiferent de boală după folosire se transportă în camere special destinate se aplică soluţii dezinfectante şi se sterilizează R: b. a. d. c. e. părăseşte serviciul 4) Reechilibrarea hidroelectrolitică a bolnavului se face în funcţie de: 268 . cu picioarele mai ridicate şi cu capul întors într-o parte în decubit lateral pe burtă R: c 15) Care dintre următoarele investigaţii de laborator nu este relevantă pentru diagnosticul de colecistită acută: a. b. d. d. e. îmbracă hainele de stradă R: a. e 3) Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la dezbrăcarea corectă a echipamentului de protecţie şi părăsirea serviciului: a. HLG b. c. a. c.Teste grila absolventi 2009 b. d. b. d. colesterol e. c. 1) Despre circuitul bazinetelor. b. c. c. eritrodermie cianoză extremităţi reci transpiraţii 13) Care dintre următoarele nu este măsură în urgenţe: se eliberează căile respiratorii superioare curăţirea cavităţii buco-faringiene de mucozităţi hiperextensia capului aşezarea bolnavului pe spate introducerea pipei guddel R: b R: d 14) La pacientul comatos cu secreţii bronşice poziţia corectă în pat va fi: în decubit dorsal. probe hepatice COMPLEMENT MULTIPLU a. a. e. ploştilor. d. dezbracă echipamentul de protecţie b.

c. b. d 9) Care dintre următoarele manevre se aplică la bolnavul în criză acută de astmă bronşic: bronhodilatator diuretic perfuzie cu ser fiziologic R: a. d. d. c. respectarea necesarului caloric în raport cu boala b. bradipnee cu expir prelungit b. 8) Cauze bronhopulmonare de insuficienţă respiratorie sunt: alterarea funcţiei centrului respirator stenoze organice ale căilor aeriene superioare cauze cardiovasculare emfizem pulmonar come R: b. b. e. bradicardie 11) Care dintre următoarele afirmaţii sunt false cu privire la particularităţile de îngrijire în edemul pulmonar acut: 269 . e. d. d. d 5) Crearea condiţiilor optime de confort pentru bolnavii imobilizaţi la pat constă în: aşezarea cât mai aproape de fereastră sau de uşă saltea de material plastic cu structură de burete urinarul să fie aşezat astfel încât să-l poată lua bolnavul R: b. nu se iau în considerare contraindicaţiile impuse de alte boli R: a. asigurarea substanţelor minerale şi vitaminelor a. respectă regulile de gastrotehnie impuse de boală e. e d. b. b. b. e bronhoconstrictor antialergic (HHC) 10) Alegeţi dintre următoarele afirmaţii pe cele pe care definesc astmul bronşic de cel cardiac sau edemul pulmonar acut: a. c. d.Teste grila absolventi 2009 a. e. a. tahicardie e. e. c. asigurarea proporţiei necesare de principii alimentare c. d declanşatorul aparatelor de semnalizare la dispoziţie bolnavul va fi aşezat într-o cameră cât mai mare 6) Despre regimul dietetic la bolnavii contagioşi putem spune că: 60-70% glucide 20% proteine 50% proteine 40% lipide lipidele recomandate în cantităţi mici R: a. e. b. c. a. bolnavul este sătul de aer R: a. d. b. e 7) Întocmirea regimului igieno-dietetic la bolnavul infecşios ţine cont de următoarele obiective: a. e d. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . bilanţul intrări bilanţul ieşiri fără corelanţă cu valorile ionogramei sanguine în funcţie de etiologia şocului la cererea bolnavului R: a. c. a. bolnav în poziţie culcată c. b.

c. b. d. a. c. d. e antibiotice preparate de calciu carbonic. b. somnolenţă b. d. e. a. c. c. e R: a. c. c. b. d. e 270 . d e R: a. c. e 18) Care dintre următoarele tulburări psihice pot fi întâlnite la pacientul cu insuficienţă hepatică: a. d. pierderile prin respiraţie şi perspiraţie 15) Pentru tratamentul medicamentos la pacienţii cu diaree se folosesc: antispastice stimulente ale tranzitului intestinal opiacee indiferent de severitatea diareei R: a. e. a. a. c. b. c. e. d. e. a. b. b. d. obnubilare R: a. bismut 16) Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează melena: negru ca păcura apare când sângerarea este mai mare de 500g apare când sângerarea este mai mare de 100g sângele este digerat cu aspectul zaţului de cafea 17) Despre alimentaţia bolnavului în HDS putem afirma: lichide reci şi bucăţi de gheaţă numai alimentare parenterală o săptămână lapte rece în cantităţi mici din ziua a 2-a regim hidrozaharat se ajunge în zilele 5-7 la 1500-2000 calorii/zi R: a. d R: a. poziţie semişezândă pe scaun sau pe marginea patului picioarele ridicate deasupra capului interzisă administrarea de diuretice administrarea de HHC nu se poate face intubaţie sau respiraţie asistată 12) Dintre particularităţile de îngrijire în hemoptizii cităm: se dă bolnavului să ingere lichide reci în cantităţi mici şi repetate se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea abdominală nu este indicat să calmăm tusea nu se dau expectorante medicaţie hemostatică 13) Care dintre următoarele boli cronice pot să producă vărsături: boli cronice hepatobiliare pancreatice insuficienţă renală tromboze cerebrale meningite R: b. d. e. e. vărsături. a. e. agitaţie c. b. diaree) temperatură puls R: e TA se adaugă la pierderile lichidiene 500 ml. b. c.Teste grila absolventi 2009 a. d. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . d. c 14) Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative la bolnavul cu vărsături se face prin: evidenţa pierderilor de lichide (urină.

b. e insuficienţă periferică sangvină stări de şoc 25) Tulburări ale homeostaziei sangvine în insuficienţa renală acută şi cronică: albuminurie hiperpotasemie. c. e. anxietate e. d diuretic după corectarea volemiei tratamentul este considerat eficace dacă diureza este de peste 20ml/h 24) Prin care din următoarele arifmaţii putem defini cauzele externe ale insuficienţei renale: factori care reduc fluxul sangvini factori care produc ischemie renalîă stări de hiperhidratere R: a. a. 20) Despre asigurarea igiene bolnavului cu ciroză hepatică în prevenirea infecţiilor: unghiile tăiate scurt datorită leziunilor de grataj toaleta bucală se va efectua cu atenţi pot fi aşezaţi în saloane cu bolnavi cu altă patologie infecţioasă R: a. b. b. b. d. hipocalcemie şi hiponatremie acidoză renală R: b. c. vitamine din B. b. diuretice e. b. E. depresie 19) Medicamentele indicate în criza hepatică sunt: a. c. b. a. b. c. cortizonice c. d. d se verifică zilnic greutatea corporală se urmăreşte pirderea ponderală zilnică a 500 g 23) La bolnavul cu insuficienţă renală acută restabilirea diurezei se face pein: perfuzie cu Manitol 20% Furosemid administrare intramusculară diuretic înainte de corectarea volemiei R: a. e. e . e. e hematurie creşterea titrului sanguin al ureei şi creatininei 271 R: b. d. e se vor respecta cu stricteţe normele de asepsie si antisepsie bolnavii sunt foarte sensibili la infecţii 21) Care dintre următoarele afecţiuni poate necesita instituirea unei sonde urinare á demeure: intervenţii chirurgicale ale vezicii urinare şi prostatei stricturi ale uretrei fracturi de membru inferior R. d. e. d. a. c. C d. hepatoprotectoare a. c. b. e. d. d. b. e. b. c. c. a. e hemipareze paraplegii 22) Corectarea echilibrului hidroelectrolitic la bolnavul cu insuficienţă renală acută: se notează cantitatea de lichide pierdute se vor administra 100 ml lichid/kgcorp/grad de febră se iau în considerare lichidele administrate prin administrate orală şi perfuzie R: a. d. a. anstispastice b. a. d.Teste grila absolventi 2009 d.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . c.

c. b. a. e 272 . c. b. b. c. b. c. e R: a. a. b. e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . a. R: a. c. e. b. d. c. e. e. d. e 30) La pacienţii comatoşi prevenirea complicaţiilor şi incidentelor se face astfel: masajul extremităţilor pentru prevenirea tromboembolismului în caz de convulsii se căptuşeşte patul cu perne sau pături în caz de paralizii bolnavul nu va fi mobilizat pasiv R: a. d. b. d. c. d. c. e. a. e. d a. a. c. e în caz de crize epileptiforme se aşează între arcadele dentare o apărătoare de cauciuc mobilizarea pasivă a hemiplegicvilor de 3-4 ori/zi 31) Prevenirea infecţiilor la pacientul cu sondă á demeure: spălarea mâinilor cu alcool sau soluţie antiseptică sonda se va conecta la un urinar în cazul dopului urinar el va fi întrerupt la 1-3 ore urinarul trebuie să fie steril dopul sondei urinare nu se astupă noaptea 32) Educaţia sanitară a bolnavului cu ciroză hepatică presupune: respectarea perioadei de odihnă utilizarea medicamentelor fără restricţii interzicerea consumului de alcool respectarea regimului dietetic administrarea de hepatoprotectoare R: a. colapsul vascular şi hipotensiunea coma gradul IV – pierderea cunoştinţei comă depăşită – bolnavul este susţinut în viaţă de aparate 28) Dintre măsurile de îngrijire generale la pacienţii comatoşi: bolnavul se izolează într-o rezervă sau prin paravane temperatura camerei este de 24oC bolnavul va fi aşezat comod în pat se ca plasa o saltea pneumatică compartimentată patul nu va avea apărători laterale 29) Prevenirea escarelor la bolnavii comatoşi se face prin: se vor folosi colaci de cauciuc înveliţi în flanelă cerşaful va fi întins se vor îndepărta resturile de alimente bolnavii vor fi întorşi de cel puţin două ori pe zi se pudrează pielea bolnavului cu pudră de talc R: b. c. d. e R: a. d. b. b. c. e.Teste grila absolventi 2009 a. c. d. d. 26) Alegeţi afirmaţiile ce pot defini şocul: tulburare funcţională a unui segment anoxia tisulară acumularea produselor de catabolism perturbarea circulaţiei sanguine dereglarea tuturor funcţiilor organismului 27) Alegeţi definiţiile corecte ale comelor: comă vigilă – cunoştinţa nu este complet pierdută coma gradul I – reflexele şi circulaţia sanguină sunt perturbate coma gradul III – apare midriaza. d. d.

anorectoragii a. b. Protecţia fătului împotriva malformatiilor fetale R: a. c. modificări ale scaunului datorită medicamentelor sau alimentaţiei R: a. univ. Lungimea = 25 cm 273 . Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. Rolurile lichidului amniotic în sarcină sunt următoarele: a. Favorizează dilataţia colului uterin la nastere prin formarea pungii apelor e. Lungimea = 35cm d. Dominic ILIESCU 1. Protecţia fătului la traumatisme d. pH acid R:b 2. hemoragia mucoasei bucale e. Volum ejaculat:1-2 ml e. b. saloane luminoase. d.c. Greutatea = 600 g b.Teste grila absolventi 2009 33) Pentru diagnosticul de certitudine în cadrul hemoragiei digestive superioare se vor exclude următoarele afecţiuni medicale şi chirurgicale: a. e Disciplina OBSTETRICA GINECOLOGIE Autor: Sef lucr. bine aerisite bine încălzite (22oC) fără umiditate se va evita măturatul uscat se foloseşte ştergerea umedă R: a. hemoptizia b. d Dextran 40 Ser fiziologic 35) Alegeţi dintre următoarele afirmaţii pe cele care întrunesc condiţiile optime de spitalizare a bolnavilor cu afecţiuni ale aparatului respirator: a. Dr. e. Spermograma normală înregistrează: a. d. d.b. b. c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . e. Fătul la şase luni are următoarele caracteristici: a. Dr. c. d d. 34) Următoarele soluţii macromoleculare au rol de refacere rapidă a volemiei: glucoză 10% Reomacrodex Dextran 70 R: b. Hidratarea fătului b. Forme normale ale spermatozoizilor: peste 50% d. Greutatea = 1000 g c. Mobilitatea spermatozoizilor: peste 80% c.d 3. epistaxisul c. Nutriţia fătului c. Densitatea spermatozoizilor :10-20 milioane/ml b.

cu durata de peste 20-30 secunde şi intensitatea de 20-30 mmHg R: a. Detectarea bătăilor cordului fetal d. Glicemie d. Diagnosticul de expulzie fetală este dat de : a. HPL (hormonul lactogen placentar) e. Corpul gestativ funcţionează sub influenţa următorilor hormoni: a. Balotarea fetală b. a. Semnele de certitudine în sarcina din trimestrul II pot fi următoarele . LH. Percepţia mişcărilor active fetale de catre examinata c. Contracţii uterine dureroase cu ritm de două la 10 minute.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . creatinină. Examenul secreţiei vaginale b. hemoleucograma. 4. glicemie. Lipidogramă e. Evacuarea stomacului d. Apariţia senzaţiei de vărsătură 274 .d 6.c.d. examen secreţie vaginală R: a. Se pot percepe cel mai devreme miscarile fetale R: b. FSH R: c 5. HCG (gonadotrofina corionică umană) d. Pregătirea parturientei pentru naşterea pe cale vaginală include: a. cu excepţia: a. Examenul sumar de urină c.b. Estrogenii b. e 9. uree. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 1 cm c. Contracţii uterine dureroase cu ritm de 3 la 10 minute.c.e 8. Vizualizarea echografică a sarcinii e. cu durata de peste 10 secunde şi intensitatea de 10 mmHg d. Recoltarea unor analize: grup sangvin +Rh. Progesteronul c. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 2 cm e. Examen citotumoral Babeş-Papanicolaou R:d 7. Contracţii uterine dureroase cu ritm de 2 la 10 minute. Evacuarea rectului c. Toaleta organelor genitale externe e. cu durata de peste 15-20 secunde şi intensitatea de 15-20 mmHg b. Testul de sarcină franc pozitiv R: b. Bifaţi semnele definitorii ale travaliului: a.Teste grila absolventi 2009 e. VDRL. Printre investigaţiile paraclinice obligatorii prescrise la prima consultaţie prenatală se numără următoarele. Evacuarea vezicii urinare b.

tensiunea arterială şi respiraţiile se măsoară la fiecare 15 minute în primele 2 ore postpartum c. În cazul congestiilor şi eroziunilor mamelonare.b.c 275 .d.Teste grila absolventi 2009 b. obişnuite ale gravidelor.e Recunoaşteţi intervenţiile nursing necesare monitorizării perioadei a patra a naşterii: a. Contracţii cu durata peste 50 secunde d. Durerea din boala hemoroidală b. IV gesta. Contracţii cu durata peste 2-3 minute b. Momentul de alertă nursing la evaluarea contracţiilor uterine din travaliu se stabileşte pe baza următoarelor criterii: a. Lehuza va fi învăţată să nu poarte sutien. II gesta. Hipertonie uterină R: b. Apariţia senzaţiei de defecaţie Agitaţia neuro-psihică tahicardie fetala Ruptura membranelor amnio-coriale Pentru o gravidă la 26-27 de săptămâni care a născut un făt mort de 29 săptămâni . Tulburări de micţiune – polakiurie c. se poate aplica unguent cicatrizant profilactic c. Pirozisul R: a.e Intervenţiile nursing corecte de îngrijire a sânilor în lehuzie sunt: a. are o întrerupere a sarcinii la cerere în luna a II-a şi un avort spontan la 25 de săptămâni. se foloseşte următoarea terminologie: a. IV gesta. Nursa va evalua starea de plenitudine a vezicii urinare R: b. Tulburări de micţiune – usturimi la micţiune d. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare sfert de oră în primele 2 ore după naştere e. tensiunea arterială şi respiraţiile se măsoară la fiecară oră în primele 2 ore postpartum b. II para d. Pulsul. III para R: b Diagnostice nursing ce reprezintă acuze. I gesta. IV gesta. Relaxare de 1-2 minute între contracţii e. d. Contracţii cu durata peste 70 secunde c. Pulsul. IV para b. I para c. se poate aplica unguent cicatrizant b. Şi în cazul aspectului indemn al mameloanelor. e. Lipotimiile e.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .e 12. sunt reprezentate de: a. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare jumătate de oră în primele 2 ore după naştere d. c. Lehuza va fi învăţată să îşi spele sânii cu apă călduţă şi săpun e. Lehuza va fi învăţată să îşi spele sânii cu apă fară săpun d. R: b 10. pentru a nu inhiba procesul de producţie a laptelui R: a. II para e.

d) tratamentul anticoagulant este total ineficient. frison. R:a.e. e) apare suferinta fetala.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . b) daca hemoragia incepe si placenta este in cavitatea uterina se incearca un masaj extern sau se administreaza intravenos oxitocin.c. pauzele dintre contractii se scurteaza. sau se produce chiar moartea fatului. univ.c.Printre indicatiile fetale ale operatiei cezariene se numara urmatoarele. e) fat cu monstruozitati prematur.În atonia uterina : a) hemoragia se poate produce inainte sau dupa delivrare. R:a. c) durerea este din ce in ce mai intensa. b) tromboflebita pelvina se manifesta prin dureri pelvine. b) prolabare de cordon. Dominic ILIESCU 1. c) sarcina biologic prelungita. Precizaţi care dintre complicaţiile de mai jos nu sunt întâlnite în oligoamnios: Distocii de dinamică b) Suferinţă fetală c) Prezentaţii fetale anormale d) Naşterea precipitată e) Prolabarea de cordon R: d. c) tromboflebita superficiala are doua aspecte: flegmatia alba dolens si flegmatia celulea dolens.Simptomatologia iminentei de ruptura uterina este: a) dinamica uterina este excesiva ( hiperkinetica si hipertona). c) daca placenta nu se decoleaza si nu se elimina imediat.e Recunoaşteţi caracteristicile sângerării în placenta praevia: Nedureroasă b) Unică 276 5.e 2. se practica o decolare manuala de placenta. d) aspectul uterului este acela de para. 3. Dr.e. Dr. cu exceptia: a) suferinta fetala.b. b) contractiile depasesc 60 sec. .Tromboflebita puerperala: a) este o complicatie ce afecteaza structurile venoase si venele membrelor inferioare. d) uterul mic si de consistenta crescuta e) tratamentul cuprinde si compresiunea aortei abdominale si histerctomie de hemostaza pentru salvarea vietii mamei R:a..b. e) tromboflebita profunda apare de obicei dupa travalii distocice.Teste grila absolventi 2009 Disciplina Nursing OBSTETRICA Autor: Sef lucr. operatie cezariana. d) izoimunizarea. febra. R:e 4. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .d Bolile infectioase in sarcina se pot solda cu: a) avort b) malformatii congenitale c) macrosomie 277 . c Moartea fetală intrauterină se poate însoţi de următoarele semne obiective: a) Scăderea consistenţei corpului uterin b) Oprirea creşterii uterine c) Lipsa perceperii mişcărilor fetale active d) Lipsa perceperii bătăilor cordului fetal e) Creşterea tonusului corpului uterin R: b.b.b. b. e Între cauzele fetale ale naşterii premature se numără: a) Sarcina multiplă b) Macrosomia fetală c) Incompatibilitatea Rh d) Disgravidia tardivă e) Sarcina molară R: a. b.c. c.c.Teste grila absolventi 2009 c) Frecvent noaptea în somn d) Sânge roşu cu cheaguri e) Frecvent după luna a şaptea R: a.e Care sunt parametrii care definesc apoplexia utero-placentara? a) hemoragie vaginala cu sange negricios fara cheaguri b) Tulburări de coagulare c) Uter cu consistenţă lemnoasă în majoritatea timpului d) Suferinţă fetală gravă sau moartea fătului e) Tulburări de coagulare absente R: a.d Profilaxia specială a izoimunizării Rh cuprinde: a) Administrarea de imunoglobulină anti-D în caz de avort la gravidele cu incompatibilitate în sistemul Rh b) Administrarea de imunoglobulină anti-D în săptămânile 28-32 c) Administrarea de imunoglobulină anti-D în pretravaliu d) Administrarea de imunoglobulină anti-D postpartum la femeile Rh negative care au născut un făt Rh pozitiv în primele 72 de ore după naştere e) Recomandarea de contracepţie la cuplurile cu incompatibilitate în sistem Rh. pâna la deciderea obţinerii unei sarcini R: a. d. d Parametrii urmăriţi zilnic în disgravidia de prim trimestru sunt: a) varsaturile b) Greutatea c) Diureza d) Proteinuria e) Tensiunea arterială R: a.c.

e Disciplina Nursing GINECOLOGIE Autor: Sef lucr. La ce foloseste chiuretajul uterin biopsic? 278 .34 de saptamani pentru a preveni moartea fetala c) se sustine sarcina cu progestative d) este permisa alaptarea e) imediat dupa nastere nu se administreaza glucoza la fat datorita riscului de hiperglicemie R:a Evaluarea nursing specifică preeclampsiei cuprinde: determinarea istoricului şi cantităţii hemoragiei b) monitorizarea semnelor vitale materne şi fetale c) evaluarea şi notarea prezenţei contracţiilor d) evaluarea TA în poziţie şezândă şi poziţie laterală e) evaluarea prezenţei epigastralgiilor. Dr.Teste grila absolventi 2009 d) malformatii cromozomiale e) moartea produsului de conceptie R: a. e În timpul travaliului la gravidele cardiace de clasa I si II: a) este interzisa utilizarea medicatiei analgezice b) este indicata nasterea pe cale naturala. Dr. Dominic ILIESCU 1. d. univ. cetonuriei b) chiar daca diabetul este compensat se intrerupe sarcina la 32. hipotrofie d) necesita administrare orala de fier e) nu se administreaza preparate de fier intravenos R:a. c 2.cefaleei.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala . Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominala da date despre: a) marime. b. forma si consistenta uterina b) existenta unor tumori rectale c) existenta unor tumori pelvine d) forma cavitatii uterine e) marimea vezicii urinare R:a.d. glicozuriei. c. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. prematuritate . curba glicemiei.tulburări de vedere R: b.d Ingrijirea gravidelor diabetice presupune: a) supravegherea materna privind fundul de ochi. microcitara b) in sarcina consumul de fier este scazut c) evolutia anemiilor grave este spre avort. eventual cu aplicare de forceps in expulzie c) este contraindicata anestezia epidurala datorita riscului de hipotensiune d) nu se utilizeaza perfuzia ocitocica e) nu este necesara administrarea de oxigen R:b Anemia feripriva in sarcina are urmatoarele caracteristici: a) este hipocroma.

b. Etiologia sangerarilor genitale in adolescenta poate fi: a) metroragii disfunctionale b) cicluri anovulatorii c) vaginita cu Trichomonas d) avort 279 .e 5. Uterul la nulipara are urmatoarele caracteristici: a) are 7 cm lungime b) are 70-80 g c) are 9 cm lungime d) are 50g e) cavitatea uterina are aproximativ 4 cmc R:a. Care sunt factorii care declansaza menstruatia? a) metabolitii androgenilor b) menotoxina c) relaxina d) prostaglandinele e) corpii cetonici R:b. Hormonii secretati de ovar sunt: a) estrogeni b) LH c) FSH d) progesteron e) androgeni R:a.e 6.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .Teste grila absolventi 2009 a) b) c) d) e) R: d a) b) c) d) e) R: c in diagnosticul cancerului de ovar in diagnosticul prolapsului de gradul III in diagnosticul infertilitatii tubare in diagnosticul cancerului de corp uterin in diagnosticul celulitei pelvine 3.d a) b) c) d) e) R:b 7. Printre testele de ovulatie pot fi urmatoarele: testul Lahm-Schiller colposcopia curba termica bazala testul Babes.Papanicolau dozarea estrogenilor urinari 4. Între ce limite extreme poate varia un ciclu menstrual? 18-35 zile 21-45 zile 27-40 zile 25-42 zile 28-32 zile 8.d.c.

e Autoexaminarea sanului presupune: a) examinarea sanului de catre medicul ginecolog in fiecare an b) contribuie la cresterea detectarii precoce a cancerului c) este indicata in fiecare luna.b. 4.Papanicolaou d) examen cu valvele e) tuseu vaginal R:b. 3.e Depistarea leziunilor cervicale se face prin: a) echografie endovaginala b) examen secretie vaginala c) examen citotumoral Babes.Teste grila absolventi 2009 e) polipoza colului uterin R:a.c.d Precizati etiologia sangerarilor intalnite frecvent in premenopauza: a) fibroamele utrine b) metroragii disfunctionale c) neoplasm de ovar estrogeno-secretant d) avortul e) polipii endometriali si cervicali R:a.c.d. rezultand hemoragia de privatie d) endometrul hiperplagic prin actiunea estrogenilor e) corpul galben are o existenta anormal de scurta R:a. 5. . a) b) c) d) e) R:d Cum definiti dismenoreea primara? durere la contactul sexual durere menstruala asociata unei patologii genitale durere la mijlocul ciclului menstrual durere menstruala fara o patologie genitala asociata metroragie asociata cu cicluri anovulatorii 9. Ciclurile anovulatorii se caracterizeaza prin: a) secretia de progesteron este absenta prin lipsa ovulatiei corpului galben b) creste secretia de progesteron c) scaderea brusca a nivelului estrogenilor.d Endometrioza se caracterizeaza prin: a) are etiologie infectioasa b) presupun metaplazie locala din tesutul conductului mullerian c) are o culoare albastruie ce devine ciocolatie la menstruatie d) diagnosticul clinic este de certitudine e) tratamentul este chirugical sau medicamentos R:b. 11.e 10.c.c.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .b. postmenstrual d) se palpeaza fiecare san cu mana de aceeasi parte e) orice modificare trebuie raportata medicului R:b.e Etiologia tumorilor de ovar recunoaste : 280 2.

d În caz de metroragie abundenta la o pacienta cu fibrom uterin de 53 de ani se impune: a) efectuare test de sarcina b) histerosalpingografie c) chiuretajul uterin hemostatic si biopsic d) radiografia micului bazin e) examen colposcopic R:c Profilaxia cancerului de col are ca obiective: tratarea infecţiilor genitale b) parteneri sexuali multiplii c) screening citotumoral Babeş-Papanicolau d) igiena genitală corectă e) debutul vieţii sexuale cât mai precoce R:a.Teste grila absolventi 2009 a) numar scazut de nasteri b) alaptarea prelungita c) utilizarea talcului si azbestului d) dezvoltarea tumorilor din resturi embrionare e) multiparitatea R:a.c.c. 8.d. 7. a) b) c) d) e) 20. a) 19. a) b) c) d) e) 281 . grunjoasă metroragia în climax în „zeamă de carne” pruritul în climax bradicardia R: c În cancerul de ovar putem întâlni următoarele simptome: creşterea în greutate creşterea de volum a abdomenului meteorism dureri discrete pelvine ascita R:b.c.d Diagnosticul clinic al procesului inflamator acut anexial presupune: a) durere anexiala b) leucocitoza c) durere la mobilizarea colului uterin d) febra>39*C e) la punctie se extrage sange coagulat R:b.c.d Simptomul capital în neoplasmul de corp uterin este: durerea în climax leucoree albă.e 6.Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova Facultatea de Moase si Asistenta Medicala .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful