You are on page 1of 272

CELE

100 DE REGULI ALE EDUC~RII COPILULUI

CELE

100 DE REGULI ALE EDUC~RII COPILULUI
Codul t`u personal pentru a cre[te copii ferici]i [i \ncrez`tori \n for]ele proprii

RICHARD TEMPLAR
Traducere: Antoaneta Paraschiv

© Richard Templar 2008 Edi]ia romåneasc` 2008 © RENTROP & STRATON Aceast` traducere – The Rules of Parenting, edi]ia \ntåi este publicat` \n \n]elegere cu PEARSON EDUCATION LIMITED. ISBN: 978-973-722-327-2 Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. © RENTROP & STRATON Publishing House All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without either the prior written permission of the copyright holder for which application should be addressed in the first instance to the publishers. Editor-Director General: George Straton Traduc`tor: Antoaneta Paraschiv Redactor: Manuela }årloaic` Manager editorial: Manuela }årloaic` Art director: Cristina Straton Tehnoredactare: Dana Seg`rceanu Corectur`: Elvira Panaitescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei TEMPLAR, RICHARD Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului /Richard Templar; trad.: Antoaneta Paraschiv – Bucure[ti: Rentrop & Straton, 2008 ISBN 978-973-722-327-2 I. Paraschiv, Antoaneta (trad.) 37.018.1

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, bloc 107 A, sector 5, Bucure[ti Tel.: (021) 317.25.86; Fax: (021) 205.57.30 E-mail: carti@rs.ro; Internet: www.rs.ro.

Pentru Rich «Suntem bunul Pamåntului care [i-a \nv`]at lec]ia aici. Via]a este strig`tul nostru. Ne-am men]inut credin]a!»*

* Citat din poezia „The Hill“ a poetului Rupert Brooke (1887-1915).

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Iubirea nu e suficient` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Simte-te bine \n compania lor . 38 VII . . . . . . . . . 8 Orice regul` poate fi \nc`lcat` cånd [i cånd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Con[tientizeaz` lucrurile la care e[ti bun . . . . . . . . . . . . 36 S` fii ordonat nu e atåt de important pe cåt crezi . . . . . 1 Relaxeaz`-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Nu \ncerca s` faci totul .Cuprins Prefa]` . . . . . . . . 32 Trateaz`-]i copiii cu respect . . . . . . . . . . . . 20 Nu ignora rela]ia cu partenerul t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Pentru fiecare re]et` ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . 22 REGULI PRIVIND ATITUDINEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 E normal s` vrei s` evadezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Nu trebuie s` urmezi fiecare sfat pe care \l prime[ti (inclusiv acesta) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .XIII REGULI PENTRU A R~MÅNE CU MINTEA |NTREAG~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Ai voie s` te ascunzi de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Nimeni nu e perfec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Bucur`-te c`-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 P`rin]ii sunt [i ei oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Las`-i s` se descurce singuri . . . . . . . . . . 44 A fi p`rinte nu e o competi]ie . . 42 Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere . . . . . . . . . . . . 83 Concentreaz`-te asupra problemei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Fixeaz` scopuri clare . 81 Folose[te umorul . . . . . . . . nu asupra persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Cere-]i scuze dac` ai gre[it . . . . . . . . . . 85 Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire . . . . . . . . . . . 64 Comunic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Forma]i front comun . . . . . . . . . . . . 58 Mita nu este neap`rat un lucru r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . .S` fii un bun p`rinte \nseamn` s`-]i asumi riscuri calculate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Respect` valoarea limitelor . 88 Dac`-]i pierzi cump`tul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Prime[te-i \napoi cu c`ldur` . . . . . . . . . . . 78 Fii consecvent! . . . . . . . . 40 P`streaz`-]i grijile pentru tine . . . . . 76 Vorba dulce mult aduce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Nu fi cic`litor . . . . . . . . . . . . . . . . . tu e[ti cel care pierde . 62 Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Toanele sunt molipsitoare . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Folose[te laudele \n]elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 VIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 REGULI PRIVIND DISCIPLINA . . . 95 Dreptul la exprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 |nva]`-i s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 {coala nu e acela[i lucru cu educa]ia . . . . . . 122 REGULI PENTRU FRA}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .REGULI PRIVIND PERSONALITATEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 {coala vine „la pachet“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Caut` similitudinile dintre voi . . . . 132 Lucra]i ca o echip` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) . . . . . . 102 Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu \n care s` [tie c` exceleaz` . . . . . . 99 Descoper` stimulentele care func]ioneaz` pentru copiii t`i . . . . 105 |nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]i amintesc de altcineva . . . . . . . . . . . . 139 Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . 144 F` combina]ii [i permut`ri . . . . . . . . . . . . 130 |nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 Nu \ncerca s` ai un copil perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Ai grij` la „programare“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 REGULI PENTRU {COAL~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 IX . 111 Las`-i s` fie mai buni decåt tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 D`ruie[te-i unul altuia . . . . 135 Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt . . . . . . . . . . . 146 G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . .

. . . . 212 Spune-le ce se \ntåmpl` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219 Faptele tale vorbesc mai tare decåt orice cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 |nva]`-i s` e[ueze cu succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 REGULI PENTRU ADOLESCEN}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209 {ocul poate dura pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 Arat` un pic de respect pentru lucrurile care-i intereseaz` . 188 Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . 184 Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . .Fii de partea copilului t`u . . . . . . . . . . . . . . . . 207 A fi mai tån`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . 221 X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . 217 E mai bine s` fii de acord decåt s` ai dreptate . . . . . . 201 Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie . . . nu profesor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 Mic[oreaz` presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165 Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze . . . . . . . . . . . . . . . 158 B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 Urlatul nu e o solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198 REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ . . . . . . . . . . . . 204 Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor . . . . . . . . 177 Nu intra \n panic` . . . . . . . . . . . . 162 Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac . . . 167 Nu-i cocolo[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 |nva]`-i s` se apere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . 232 Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . 225 REGULI PENTRU ADUL}I . 227 Retrage-te . . . . . . . . . . pentru totdeauna p`rinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245 Nu este vina ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230 A[teapt` pån` cånd \]i cer sfatul . . . 234 Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223 Nu po]i repara totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247 Odat` p`rinte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239 Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . 236 |ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250 XI . . . . . . . . . . . 241 Nu-i face s` se simt` vinova]i . .Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. . . . . 243 Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine . . . . . . . . . . . . . . . .

.

cu siguran]` vor fi din bel[ug frustr`ri. prietenul sau prietena. {i bine\n]eles. [coala de [oferi – nu se termin` niciodat`. XIII . nervii. Dar asta \nseamn` [i c`. Despre asta este vorba \n aceast` carte. Din fericire. angoas`. \mbr`]i[`rile [i apropierea.Prefa]` Nimic nu te poate preg`ti pentru a fi p`rinte. Primii pa[i. am avut [ansa s` privesc [i s` observ alte familii. prin prietenii mei [i prin copiii prietenilor mei. prin \ncerc`ri [i gre[eli. copiii cresc pu]in [i scenariul e cu totul altul. Este un studiu fascinant. Asta \nseamn` c` am avut ocazia s` fac majoritatea gre[elilor clasice de cåteva ori. confuzie [i introspec]ie pentru a g`si lucrurile potrivite pe care s` le spui sau s` le faci [i care s`-l conduc` pe copilul t`u pe calea devenirii unui adult fericit [i echilibrat. Am fost p`rinte de dou` ori. Cånd devii p`rinte \]i sunt testate rezisten]a. Poteca pe care p`[e[ti acum este bine b`t`torit` – milioane de oameni au fost p`rin]i \naintea ta [i. nu dup` mult timp. recompensele sunt uria[e – distrac]ia. De-a lungul drumului. s` v`d cum se comport` al]i p`rin]i. dac` e[ti foarte norocos. Chiar mul]umirile. [coala. descoperi c` acestea sunt cele mai mici provoc`ri c`rora trebuie s` le faci fa]`. {i tocmai cånd te gånde[ti c` ai reu[it s` treci cu bine peste o perioad` a copil`riei. unii dintre ei au realizat lucruri care ar putea sa-]i fie utile ]ie acum. Am avut dou` familii „\ntinse“ pe o perioad` de aproape 30 de ani. emo]iile [i uneori chiar s`n`tatea mintal`. |ncepi s` te fr`mån]i \n leg`tur` cu schimbarea scutecului sau cu modul \n care s`-i faci baie bebelu[ului f`r` a-l \neca [i. pl`cerea de a-i vedea devenind genul de persoan` de care po]i fi måndru.

Mul]umesc. primele cuvinte. Dar gånde[te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. 100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Mie \mi e cåt se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte – un P`rinte (cu „P“ mare. \ncepi s` identifici tiparele – tactici. citit-scris-socotit. a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo). cu tot ce e-n ea. Multe sunt de bun sim]. Dac` studiezi al]i p`rin]i suficient de mult. tehnici [i principii de comportament care reu[esc s` scoat` ce-i mai bun din fiecare copil [i care pot fi adaptate la personalitatea copilului. exist` pentru unicul scop de a-i face lui pe plac.Unii p`rin]i par s` [tie instinctiv cum s` abordeze orice situa]ie. a[a cum am f`cut eu. dar e u[or s` le pierzi din vedere atunci cånd ai de-a face cu un ]ånc de doi ani \n plin` criz` de nervi sau cu un adolescent convins c` \ntreaga lume. scutece. prieteni. De fapt. Al]ii dau gre[ uneori. Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului nu inten]ioneaz` s` produc` o revela]ie – sunt doar o trecere \n revist`. pentru a te ghida \n momentele dificile. nu [i dac` sunt gemeni. treaba pe care o ai de dus la bun sfår[it. 100 de Reguli nu sunt deloc multe. [coal`. este prea important`. XIV . Tocmai aceste atitudini [i principii sunt cele pe care le-am distilat transformåndu-le \n Regulile Educ`rii Copilului. [tiu. La urma urmei. [i anume educarea copilului t`u.* Trebuie s` treci cu copiii t`i prin scåncete. Mai mult de 18. A[a c` pån` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamintite. dac` ai mai mul]i copii. * Da. primii pa[i. dar alteori se descurc` folosind metode geniale. pentru a te ajuta s`-]i cre[ti copiii cåt de bine se poate [i pentru a \mbun`t`]i rela]ia dintre tine [i copiii t`i. sex [i droguri [i rock-’n-roll.

De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i „produc“ acest gen de adul]i. \]i dai imediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. pe m`sur` ce cite[ti aceast` carte. vei \ncepe automat s` corectezi multe dintre proastele tale obiceiuri [i \n acela[i timp \]i vei forma obiceiuri noi. Numai gåndul la uria[a responsabilitate pe care o ai ca p`rinte te poate face s` \nghe]i [i s` ]i se taie respira]ia. mult mai utile (utile pentru tine [i pentru urma[ii t`i). XV . p`rin]i minuna]i ai c`ror copii au urmat institu]ii de \nv`]`månt de stat [i p`rin]i la fel de buni ai c`ror copii au fost educa]i \n institu]ii particulare. s` fie aten]i [i amabili [i s`-[i sus]in` opiniile – acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cut treaba bine. Vestea bun` e c`. |n aceast` carte vei g`si principii pe care le po]i adapta pentru a se potrivi ]ie [i copiilor t`i. Da. creative [i neobi[nuite de a interpreta cu succes aceste Reguli. Cartea nu este o list` cu instruc]iuni pe care trebuie s` le urmezi cu sfin]enie dac` nu vrei ca pu[tiul t`u s` sfår[easc` prin a fi un ratat. Exist` o mul]ime de metode nepotrivite de a-]i cre[te copiii. {i m` gåndesc c` p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i. Am v`zut p`rin]i care au g`sit tot felul de moduri originale. restul vine de la sine.Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. ceea ce spui [i faci de-a lungul anilor va avea o imens` influen]` asupra procesului prin care copilul t`u devine un adult ratat sau unul perfect echilibrat. multe dintre ele f`r` leg`tur` cu p`rin]ii. dar exist` [i o mul]ime de metode potrivite. [i nu litera Regulilor. Dac` ai atitudinea potrivit`. gåndindu-te la toate astea acum. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`. {i mai am \nc` o veste bun`. Unii copii trec prin perioade dificile din tot felul de motive. De exemplu. s` se bucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i. am cunoscut p`rin]i excelen]i care [i-au educat copiii acas`. Ideea e s` urmezi spiritul.

este suficient. {i tot eu [tiu cu certitudine c` pån` [i cei mai buni p`rin]i pe care i-am v`zut au mai [i gre[it din cånd \n cånd. dac` ai vreun as \n månec`. Richard Templar XVI .uk. Acestea sunt Regulile care mi s-au p`rut cele mai importante. Aceste Reguli sunt despre lucrurile importante. Sunt sigur c` toate astea sunt foarte dr`gu]e. Sunt principii generale care se aplic` atåt familiilor tradi]ionale. dar sunt interesat s` aflu [i s` colectez mai multe Reguli pentru educarea copilului. te rog s` mi-l trimi]i [i mie prin e-mail la Richard. dac` ar fi s` m` iau dup` copiii pe care i-am urm`rit crescånd. E foarte important s` recuno[ti cånd ai gre[it [i s` te str`duie[ti mai mult data viitoare. Sunt Reguli care te vor ajuta pe tine [i pe copilul t`u s` v` sim]i]i bine \mpreun`. cåt [i familiilor monoparentale sau celor cu p`rin]i vitregi. Departe de mine. de asemenea. Asta e tot ce poate cere cineva unui p`rinte. s` v` bucura]i de via]` [i s`-i trata]i pe cei din jur cu respect.co. dar am v`zut p`rin]i care au crescut copii excep]ionali cu p`rul \ncålcit [i f`r` [osete. E adev`rat. {i. Lucruri care au de-a face cu atitudinea [i cu valorile [i cu respectul de sine al copilului t`u. nu cu [osetele lui. n-au f`cut gre[eli mari [i nici foarte dese [i \ntotdeauna [i-au dat seama cånd au gre[it. Nu sus]in c` trebuie s` urmezi exact 100 de Reguli [i c` nu vor mai fi niciodat` altele.Eu personal garantez c` e imposibil s` urmezi cele 100 de Reguli zi de zi. timp de 18 ani. A[a c`. s`-]i spun ([i parc` v`d cåt e[ti de u[urat cånd cite[ti asta) c` niciuna dintre Reguli nu-]i cere s` piepteni copilul cu religiozitate sau s` te asiguri c` are [osete imaculate \n fiecare zi.Templar@RichardTemplar. Pot.

REGULI PENTRU A R~MÅNE CU MINTEA |NTREAG~ .

.

Vor fi doar momente \n care vei sim]i c` cedezi nervos.Cartea este \mp`r]it` \n zece sec]iuni [i am hot`råt s` \ncep cu Regulile pentru a r`måne cu mintea \ntreag`. S`n`tatea ta mintal` nu e important` numai pentru c` tu e[ti important. 3 . dac` asta nu-]i reu[e[te. momente pe care trebuie s` fii preg`tit s` le gestionezi cu succes. Sunt doar cåteva Reguli care. Nici vorb`. Pån` la urm`. Dar crede-m` pe cuvånt cånd spun c` to]i trecem prin astfel de clipe. Sincer. te vor ajuta s` r`måi cu capul pe umeri atunci cånd to]i ceilal]i [i-l pierd pe-al lor. odat` ce le vei prinde sensul. Ideea e c` totul va fi mult mai distractiv dac` vei fi s`n`tos psihic. Uneori aceste momente vor fi – din fericire – rare [i suficient de distan]ate unul de altul. celelalte 90 de Reguli nu prea-[i mai au rostul. sunt momente care-i pun la \ncercare [i pe cei mai buni dintre cei mai buni p`rin]i. ci [i deoarece copiii t`i au nevoie de p`rin]i s`n`to[i. gata-gata s` o iei razna. Dac` e[ti un foarte proasp`t p`rinte – sau e[ti pe cale s` devii p`rinte pentru prima dat` – nu vreau s` te alarmez dåndu-]i impresia c` ]inerea la distan]` a nebuniei este principala \ndeletnicire a p`rin]ilor [i c` o s`-]i petreci urm`torii 18 ani \ntr-un echilibru precar.

Pun pariu c` [i tu ai o mul]ime de astfel de exemple printre oamenii pe care-i cuno[ti. \ncrez`tori \n for]ele proprii. {i to]i cei care pic` la acest examen sunt stresa]i. P`rin]ii cu adev`rat buni pe care i-am \ntålnit. Sunt relaxa]i. Copiilor le e imposibil s` se relaxeze [i s` se simt` bine dac` cumva se p`teaz` de iarb` pe pantaloni sau dau din gre[eal` peste sticla de ketchup. echilibra]i? Te-ai \ntrebat vreodat` ce-i face pe ace[ti p`rin]i a[a de buni? Acum gånde[te-te la cei pe care \n sinea ta nu-i consideri ni[te p`rin]i nemaipomeni]i. 4 . De ce oare? To]i p`rin]ii excelen]i pe care-i [tiu au un lucru-cheie \n comun. Copiii lor trebuie s`-[i scoat` pantofii la u[` sau \ntreaga lume se pr`bu[e[te. Cunosc un cuplu de p`rin]i care sunt excesiv de preocupa]i de cur`]enie [i de ordine. Chiar dac` pantofiorii sunt cura]i. Poate c` nu-i preocup` \ntrebarea „Sunt oare un bun p`rinte?“ (poate ar fi bine s`-i preocupe).REGULA 1 Relaxeaz`-te A[adar. Am un alt prieten care este atåt de obsedat de competi]ie \ncåt copiii lui suport` presiuni uria[e pentru a cå[tiga orice joc prietenesc \n care sunt angrena]i. pe de alt` parte. care sunt cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti? Cei care par a avea o abilitate instinctiv` de a spune [i de a face lucrurile care vor duce la copii ferici]i. Se \nfurie \ngrozitor dac` bie]ii copii las` ceva nelalocul lui sau fac vreun pic de dezordine. {i un altul care se fr`månt` exagerat de mult ori de cåte ori copilul lui \[i jule[te genunchii la joac`. dar \i streseaz` ceva [i asta le afecteaz` abilitatea de a fi cu adev`rat p`rin]i buni.

E mult mai dificil s` te relaxezi pe de-a \ntregul cu primul bebelu[ decåt cu ultimul adolescent care pleac` din casa p`rinteasc`. plång`cio[i [i plini de noroi. Ei se descurc` f`r` probleme. |ntre noi fie vorba. aceast` Regul` devine din ce \n ce mai u[oar` cu timpul. dezordona]i. nu-i \ncurajez pe p`rin]i s` foloseasc` alcool pentru a o scoate la cap`t. DEZORDONA}I. fiind un P`rinte).se a[teapt` ca pu[tii lor s` fie g`l`gio[i. * Nu. {tiu c` au la dispozi]ie 18 ani pentru a transforma aceste mici creaturi \n adul]i respectabili [i merg mai departe \n ritmul lor. Nicio grab` \n a-i determina s` se poarte ca ni[te oameni mari – o s` ajung` [i acolo. neaståmp`ra]i. sau ai plecat \n weekend f`r` pij`m`lu]` pentru copil (da. Numai s` se relaxeze! 5 . a[a c` se pare c` ceva tot am f`cut bine. Nu conteaz` dac` nasturii sunt stråmb \ncheia]i sau dac` n-ai avut timp s`-i faci baie azi. Cu bebelu[ii. de[i unii nu reu[esc niciodat` s-o st`påneasc` a[a cum fac adev`ra]ii P`rin]i.. concentreaz`-te asupra lucrurilor esen]iale – s` ai un bebelu[ s`n`tos care nu este \nfometat [i nici nu-l deranjeaz` ceva \n mod deosebit – [i nu te stresa prea tare pentru restul. nu s-a stresat. la momentul potrivit. Cu atåt mai bine dac` reu[i]i ca la sfår[itul zilei s` v` pune]i picioarele pe mas` [i cu un pahar de vin sau de gin tonic \n mån`* s` v` spune]i veseli unul altuia: „Ce naiba. am o prieten` care a f`cut asta [i nu. sunt to]i \n via]`.. PLÅNG~CIO{I {I PLINI DE NOROI. NEASTÅMP~RA}I.“ P~RIN}II CU ADEV~RAT BUNI SE A{TEAPT~ CA PU{TII LOR S~ FIE G~L~GIO{I.

Vreau doar s`-mi ilustrez punctul de vedere. gånde[te-te acum. Sun` distractiv? Bine\n]eles c` nu. COPIII T~I VOR DA VINA PE TINE DIN CÅND |N CÅND. bine\n]eles – trebuie s` alegi ceva care nu e nerezonabil [i care sugereaz` un pic de fragilitate uman`. 6 . A[a c` ai putea foarte bine s` le dai motive s` te \nvinov`]easc`. Au nevoie de cineva pe care s` dea vina [i mi-e team` c` tu vei fi acela.REGULA 2 Nimeni nu e perfect Te-ai gåndit vreodat` cum ar fi fost dac` ai fi avut p`rin]i perfec]i? Ei bine. * Te rog. S` presupunem c` ar fi fost p`rin]i „de manual“ – c` mama ta ar fi avut \ntotdeauna dreptate. Imagineaz`-]i c` p`rin]ii t`i n-ar fi f`cut nicio gre[eal` (pun pariu c` au f`cut)*. nu-mi scrie acuzåndu-m` c` ]i-am insultat mama. {i cam ce motive ai putea s` le dai? Nimic crud sau abuziv. A{A E DE CÅND LUMEA. Copiii au nevoie de cineva cu care s` se confrunte atunci cånd cresc.

Bine\n]eles. mai ales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i. ce fel de exemplu ai fi pentru copiii t`i dac` nu ai da gre[ niciodat`. Nu po]i cå[tiga. nici m`car un pic? Mie nu mi-ar fi pl`cut s` fiu nevoit s` fac fa]` unor astfel de p`rin]i [i cred c` nici copiilor t`i nu le-ar pl`cea. nu \nseamn` c` ai sc`pat [i c` nu mai trebuie s` \ncerci s`-]i \mbun`t`]e[ti abilit`]ile de p`rinte. |nseamn` doar c` nu trebuie s` te \nvinov`]e[ti prea tare dac` la[i un pic mai jos standardele pe care ]i le-ai fixat. Sunt toate [ansele s` ai unul sau dou` cusururi care s` se potriveasc` m`nu[` aici. de ce s` te obose[ti s` cau]i? Mergi pe imperfec]iunile tale naturale [i nu mai trebuie s` faci niciun efort. Po]i doar s` speri c` odat`. ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`]easc` pentru asta. Oricum. Dac` ai fi perfect. o s` ajung` la concluzia c`. de fapt. 7 . A[a e de cånd lumea.Poate ai un pic mai pu]in` r`bdare decåt ar trebui? Sau poate ai tendin]a de a pune un pic prea mult` presiune asupra lor? S` fie oare faptul c` le ceri prea mult` ordine [i cur`]enie? Sau hai s`-]i spun eu cum s` faci: cel mai bine. ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect. asta ar face tot restul c`r]ii inutil. Pu[tii t`i vor da vina pe tine din cånd \n cånd. Pån` la urm`.

{i cea care \[i ducea fiica la aceea[i or` de balet ca [i mine \n fiecare s`pt`mån`. [i efecte sonore. [i. a[ putea continua. cånd de fapt erau [i o mul]ime de lucruri pe care eu le puteam face. {i fiind un individ destul de extrovertit (OK. mie \mi place enorm s` le citesc copiilor. dar care reu[ea s` arate ca [i cum acest lucru chiar i-ar fi pl`cut. Apoi mai era prietenul care construise o c`su]` superb` pentru copiii lui \n copacul din spatele casei („Tati. Probabil c` ai prins ideea. Pur [i simplu nu era genul meu.. cu accente diferite [i imita]ii. la limita exhibi]ionismului). [i ei nu – lucruri pe care le consideram de la sine \n]elese. de ce nu putem [i noi avea o c`su]` ca a lor?“).REGULA 3 Con[tientizeaz` lucrurile la care e[ti bun Cånd copiii mei cei mari erau mici. [i eu nu puteam. M` sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta decåt pentru cåteva minute [i nici acelea din toat` inima. dar care erau la fel de valoroase.. adoram s` petrec ore \ntregi citind pove[ti lungi pe diferite voci. [i [oapte dramatice. [i tot 8 . eram \ntotdeauna gelos pe ceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi jucånd fotbal cu copiii lor. De exemplu. {i mama care organiza vån`tori de comori complexe [i interesante la fiecare petrecere. M` concentram asupra lucrurilor pe care ei le puteau face.

Nu zic c` acesta n-ar fi un motiv bun. Sau s` g`teasc` a[a o minun`]ie de spaghetti bolognese. le \mp`rt`[im entuziasmul pentru Star Wars sau motociclete. [tiu. citim mai multe pove[ti. facem mai multe pr`jituri delicioase de cas`.tacåmul. [tim la ce ne pricepem cel mai bine. amåndoi [tim c` nici ceilal]i p`rin]i nu pot face de toate. Dar asta mi se p`rea ceva atåt de natural. Nu renun]`m la toate celelalte. dar punem accent pe calit`]ile noastre. Dac` suntem varz` la fotbal. avem o nesfår[it` r`bdare cu copiii cånd \nva]` s` cånte la pian. La urma urmelor. dar nu voi fi niciodat` ca prietenul meu al c`rui entuziasm pentru joc era aproape palpabil [i care-i inspira pe copiii s`i. opre[te-te [i reaminte[te-]i la ce e[ti bun. nu pentru c` asta mi-a[ fi dorit s` fac. va trebui s` munce[ti din greu la punctul `sta). 9 . Ideea e c` noi. DAR PUN ACCENT PE CALIT~}ILE LOR. sau My Little Pony (da. le ar`t`m cum s` repare ma[ini. Astfel. atunci cånd sim]i un ghimpe de gelozie \n]epåndu-te. P`rin]ii. era cåt se poate de clar c` f`ceam asta numai pentru c` sim]eam c` a[a trebuie. E important s` [tii la ce e[ti bun [i s` ai \ncredere \n propriile tale puncte forte. |n din ce \n ce mai rarele ocazii cånd b`team mingea cu copiii. \ncåt au trecut ani pån` s` realizez c` cititul meu era la fel de valoros ca fotbalul sau construc]ia de c`su]e \n copaci. P~RIN}II BUNI NU RENUN}~ LA TOATE CELELALTE. Dar probabil c` nici el nu poate citi o poveste a[a cum o fac eu. A[a c`. \i po]i urm`ri pe ceilal]i p`rin]i f`cånd lucruri pe care tu n-ai putea niciodat` s` le faci f`r` s` te sim]i vinovat.

cåt de r`u poate s` fie? Aminte[te-]i. {tii la ce m` refer: nu-i hr`ni la fastfood.REGULA 4 Orice regul` poate fi \nc`lcat` cånd [i cånd Cu to]ii [tim c` exist` reguli. Gånde[te-te: ce se poate \ntåmpla dac` \ncalci o dat` o anumit` regul`? Sigur. \n]elegem c` sunt foarte pu]ine regulile pe care nu le po]i \nc`lca pentru un motiv suficient de bun. cite[te Regula 76). sec]iunea asta este despre Regulile pentru a r`måne \ntreg la minte. Noi. nu le da voie prea mult la televizor. sisteme. dac` \ncalci regula privind prinderea centurii de siguran]` \n ma[in`. P`rin]ii. OK. {i ideea acestei Reguli este s`-]i dai seama c` e mai 10 . a[a c` pe asta ar fi bine s-o respec]i \ntotdeauna. ar trebui s` le dai numai måncare s`n`toas` [i recomandatele „5 mese pe zi“. nu le permite s` \njure pån` cånd n-au vårsta potrivit` (\nainte de a \ntreba. nu-i l`sa s` se culce prea tårziu. Dar dac` sari peste baia de sear` pentru c` sunte]i amåndoi extenua]i – ei bine. dar cånd ajungi acas` obosit dup` o zi lung`. consecin]ele pot fi cumplite. nu-i sfår[itul lumii dac` le dai o dat` semipreparate. proceduri [i politici care trebuie urmate dac` e[ti p`rinte.

[i pe a noastr`. atunci \ncalci Regula 4. iar cel mare avea 2 ani. bine\n]eles. [i eu [tim. nu cea mai potrivit` zi pentru a \nc`lca [i regula privind baia dinainte de culcare). Dup` cum [i tu. Consum` o mul]ime de energie pentru lucruri m`runte. dac` insi[ti s` respec]i \ntotdeauna fiecare Regul`.important pentru copiii t`i s` aib` p`rin]i s`n`to[i [i relaxa]i decåt s` nu m`nånce niciodat` semipreparate. Copil care. Morala pove[tii este c`. exist` o regul` nescris` care spune s` nu-]i iei copilul \n excursii de o zi cu trenul cu aburi f`r` pantofi. Ha! DUP~ CUM AMÅNDOI {TIM. ne-am dat seama c` cel mare nu avea pantofi. prefera varianta a doua [i care pornise deja hot`råt spre tren. Abia cånd am coboråt din ma[in`. bine\n]eles. A fost unul dintre momentele cånd o regul` a trebuit \nc`lcat` (dar. bine\n]eles. Acum. Ceea ce ne-a l`sat \n continuare cu dou` op]iuni: s` ne \mpotrivim sau s` ced`m. [i pe a copilului. la gar`. 11 . SINGURA OP}IUNE REZONABIL~ ESTE S~ TE LA{I DUS DE VAL. Ori ne bucur`m de o zi distractiv` \n picioarele goale. singura op]iune rezonabil` este s` te la[i dus de val. Unii p`rin]i \[i complic` mult prea mult via]a gåndindu-se c` e esen]ial s` respecte fiecare regul` \ntotdeauna. ori ne stres`m pentru ceva ce nu putem schimba [i ne stric`m ziua. Aveam dou` op]iuni: s` abandon`m c`l`toria cu trenul sau s` continu`m cu copilul descul]. Odat` am plecat cu doi dintre copiii no[tri \ntr-o excursie de o zi care \ncepea cu o c`l`torie cu un tren cu aburi. Cel mic avea doar cåteva s`pt`måni.

f`r` s` se gåndeasc` la ceva anume? Acestea sunt [i ele elemente vitale ale dezvolt`rii copilului. Unde este joaca fericit` [i f`r` griji \n gr`din`? Cum \nva]` copiii `[tia s` se distreze singuri? Unde. se ajunge la un program cam \nc`rcat. Sunt deruta]i. |ntr-adev`r. Cuno[ti copii a c`ror via]` este un [ir ne\ntrerupt de lec]ii [i exerci]ii [i medita]ii? Ai v`zut ce se \ntåmpl` cånd le ceri s` se descurce singuri timp de cåteva zile? S` presupunem c` merg \n vacan]` \ntr-un loc frumos [i lini[tit – la munte. a[a c` poate ar trebui s` le p`strezi toate op]iunile deschise. N-au nici cea mai vag` idee cum s` fac` s` se simt` bine – 12 . Fotbal luni. uitåndu-se la nori. Adev`rata distrac]ie \ncepe cånd ai doi sau trei. \n rigurosul program s`pt`månal. pentru c` nu i-ai \ncurajat cånd erau suficient de mici. asiguråndu-te c` beneficiaz` de cursuri suplimentare \n toate domeniile pentru care arat` vreun pic de interes. Hopa! Opre[te-te! Ceva lipse[te. Joi ai balet. reu[esc ei s` r`sfoiasc` o revist` de benzi desenate sau doar s` umble creanga. [i vineri gimnastic`. |n felul `sta nu se vor putea plånge mai tårziu c` n-au reu[it din vina ta. actorie mar]i. {i asta pentru un singur copil.REGULA 5 Nu \ncerca s` faci totul Ce-ai vrea s` se fac` pu[tii t`i cånd vor fi mari? Jocheu campion? Balerin`? Om de [tiin]`? Fotbalist profesionist? Violonist de concert? Actor? Greu de spus cånd sunt mici. la mare sau la ]ar`. clarinet miercuri – [i dup` aceea \not. {i c`l`rie \n weekend.

dou` pe s`pt`mån`. |]i aduci aminte de p`rin]ii aceia relaxa]i [i bine dispu[i de la Regula 1? Cå]i dintre cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti \[i duc copiii la diferite cursuri \n fiecare zi a s`pt`månii? Nici m`car unul. Dac` ei vor s` se apuce de altceva. citind c`r]i pentru care sunt prea mici. s` zicem. Sau pentru c` n-ai \nv`]at niciodat`.n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil` pentru ei. d`-i voie s` renun]e la balet dac` nu-i place. chiar dac` profesoara a decretat c` e un adev`rat talent. jucåndu-se cu cutii [i pungi goale de cereale. f`cånd toate celelalte lucruri pe care copiii ar trebui s` le fac` pentru c` e bine pentru ei [i ca s` nu stea tot timpul pe capul t`u. Nu-i obliga s` \nve]e vioara doar pentru c` tu ai \nv`]at cånd erai copil [i ]i-a pl`cut la nebunie. de[i ]i-ar fi pl`cut. Asta ar fi o prostie. vor trebui s` renun]e la una dintre activit`]ile curente pentru a face loc celei noi. 13 . {i s`-i la[i pe ei s` le aleag` pe acestea dou`. Nu te panica.) DA. |i las` la vreo dou` activit`]i de care sunt cu adev`rat interesa]i. Nu se vor putea relaxa niciodat`. CHIAR DAC~ PROFESOARA A DECRETAT C~ E UN ADEV~RAT TALENT. Dar sugerez s` le limitezi la. f`cånd puzzle-uri. D~-I VOIE S~ RENUN}E LA BALET DAC~ NU-I PLACE. (Da. nu sugerez s` le interzici copiilor toate activit`]ile extra[colare. c`utånd gåndaci \n gr`din`. a[ezånd \ntr-o anumit` ordine to]i dinozaurii. iar \n restul timpului copiii lor se amuz` costumåndu-se. murd`rindu-se. pentru c` nimeni nu i-a \nv`]at cum.

[i soacra ta zicea c` e musai s` cumperi numai h`inu]e descheiate \n fa]`. Mai bine s` economiseasc` pentru a-[i cump`ra singur. Dac` ai un partener. bine\n]eles. De[i cumnatul ]i-a spus c` al lor pur [i simplu le-a salvat via]a. Dar limiteaz`-te la asta. doar nu vrei s` dea la facultate. Oh. altfel o iei razna. {i tocmai asta trebuie s` nu se \ntåmple. probabil c` e \n]elept s` ]ii cont [i de p`rerea lui. dac` nu.“ Sau: „Ai face bine s`-l sco]i din cas` pån` s` \mplineasc` 18 ani.. Aaaaah! {i acesta e doar \nceputul. Cantitatea de sfaturi care te love[te cånd ai un nou copil este \nsp`imånt`toare.“ Sau: „Nu-i cump`ra ma[in`. va fi \nc` acolo [i cånd va avea 30.“ Ascult` o singur` persoan`: pe tine \nsu]i. dac`-]i aduci aminte. 14 . {i.REGULA 6 Nu trebuie s` urmezi fiecare sfat pe care \l prime[ti (inclusiv acesta) Ce-]i spunea mama ta? Trebuie s` \ntorci copilul la fiecare zece minute \n timpul al`pt`rii. Noi a[a am f`cut. Pierdere de vreme – spune-i s`-[i ia o slujb`. prietena ta cea mai bun` te-a sf`tuit s` nu cumperi un co[ule] de ma[in`. Iar peste 18 ani \nc` nu se va fi oprit: „Oh..

sunt mult mai relaxat [i sunt fericit l`såndu-mi copiii s` doarm` cånd le e somn [i s` m`nånce cånd le e foame. Dar chiar dac` au dreptate. Eu. pe de alt` parte. Ai putea chiar s` selectezi unul sau dou` ponturi utile. Iar dac` sfatul `sta nu ]i se pare potrivit. atunci probabil c` nu este. a[a c` e greu de presupus c` sfatul lor va func]iona pentru tine. Zåmbe[te politicos [i spune: „Mul]umesc. To]i copiii sunt diferi]i [i to]i p`rin]ii sunt diferi]i. am s` ]in minte. A[a c` ascult`.Nu zic s` nu ascul]i ce au de spus cei din jurul t`u. aparat. apoi trece totul prin filtrul t`u personal. Vecina mea mi-a cerut p`rerea \ntr-o zi. tehnic` sau orice altceva a func]ionat pentru altcineva nu \nseamn` c` va func]iona [i pentru tine. Doar pentru c` o anumit` abordare. dac` asta vrei.“ 15 . sistem. stratagem`. \ntrebåndu-m` dac` ar trebui s` \ncerce s`-i fac` bebelu[ului ei un program de hr`nit/dormit. riguroas` [i organizat` [i se stresa imediat dac` ceva nu era exact la fel. DOAR PENTRU C~ O ANUMIT~ ABORDARE A FUNC}IONAT PENTRU ALTCINEVA NU |NSEAMN~ C~ VA FUNC}IONA {I PENTRU TINE. \ntrebarea ei n-avea niciun rost – eram firi total diferite. tot nu trebuie s` faci ceea ce spun ei. Adev`ra]ii P`rin]i au suficient` \ncredere \n ei cåt s` resping` sfaturile care nu li se par potrivite. De fapt. Ea era foarte ordonat`.

ce mai func]ioneaz`! Din momentul acela te calc` pe nervi sis16 . droguri. dac`-i iube[ti. Po]i glumi cu autoironie pe tema asta. s`-i prive[ti cu adora]ie cum url` cåt \i ]in pl`månii \n timp ce alearg` bezmetici [i s` råzi cu ei cånd repet` pentru a 25-a oar` aceea[i glum` nes`rat`. dar nu po]i declara serios c` sunt momente cånd tot ce-]i dore[ti este s` scapi de ei. |ncep cam imediat ce se nasc. De fapt. rezult` c` iube[ti tot ce ]ine de ei.. {tim cu to]ii cåt de enervan]i pot fi copiii. copiii no[tri chiar exceleaz` \n a ne c`lca pe nervi. Iat` de ce mi se pare firesc ca [i copiii no[tri s` ne calce pe nervi din cånd \n cånd. Cum ai putea? Treaba ta e s`-i iube[ti [i. Partea amuzant` e c` este perfect acceptabil s` te irite copiii altora (nu c` ar trebui s` le [i spui p`rin]ilor respectivi \n fa]` lucrul `sta).. Este OK. Moarte.REGULA 7 E normal s` vrei s` evadezi Hai s` vorbim despre tabuuri. este strict interzis s` admi]i vreodat` c` dr`g`la[ii t`i \ngera[i se pot dovedi a fi mici terori[ti. timp de trei luni. {i mam```. }ip`tul nou-n`scutului e f`cut pentru a-]i penetra creierul pån` cånd decizi s` ac]ionezi \ntr-un fel. sau ce zici de cel mai tare dintre toate: s` admi]i c` sunt momente \n care ai vrea ca pu[tii t`i s` dispar` pur [i simplu? Bine\n]eles. sear` de sear`. sex. Ar trebui s` zåmbe[ti cu indulgen]` cånd \]i cer s` le cite[ti aceea[i poveste plictisitoare care nu se mai termin`.

e greu s` mai fii \n]eleg`tor. vor fi etape \n care se va \ntåmpla doar o dat` sau de dou` ori pe s`pt`mån`.tematic. dar asta nu trebuie s` vin` la pachet cu sentimentul de vin`. |]i aduci aminte cånd erai [i tu copil? Indiferent cåt de mult te \nnebunesc copiii. To]i p`rin]ii simt la fel din cånd \n cånd. {i mai e ceva: gånde[te-te \ntotdeauna [i la reversul medaliei. De fapt. iar orice p`rinte care nu admite asta minte. {tii c` a[a ar trebui. `sta e cazul \n care te sim]i cel mai vinovat – cånd [tii c` nu e vina lor. De fapt. Nu po]i s`-]i \mpiedici copilul s` te calce pe nervi. dar de fapt nu vrei decåt s` tac` [i s` te lase s` dormi. 17 . e doar un dinte! Ei bine. Dar cånd `la micu’ nu te-a l`sat s` dormi trei nop]i la rånd pentru c`-i iese un dinte. sunt [anse foarte mari ca [i tu s`-i calci pe ei pe nervi cel pu]in la fel de mult. Uneori nici nu e vina lor. La urma urmelor. am ve[ti pentru tine. A[a c` sunte]i chit. ESTE PERFECT ACCEPTABIL S~ TE IRITE COPIII ALTORA. Nu trebuie decåt s` accep]i c` e ceva natural. {TIM CU TO}II CÅT DE ENERVAN}I POT FI COPIII.

REGULA 8 Ai voie s` te ascunzi de copii Dac` Regula 7 spune c` pu[tii au voie s` te aduc` la disperare. spunånd: „Te spun!“ „Ba nu. Nu. Personal. |i auzi apropiindu-se. trebuie s` ai [i tu voie s` faci ceva \n sensul `sta. Ce-ar trebui s` fac` un P`rinte? Ei bine. 18 . mi s-a \ntåmplat s` m` strecor \n cel mai apropiat dulap [i s`-mi ]in respira]ia pån` cånd au ie[it din camer`. aproape \ntotdeauna se descurc` singuri. MI S-A |NTÅMPLAT S~ M~ STRECOR |N CEL MAI APROPIAT DULAP {I S~-MI }IN RESPIRA}IA PÅN~ CÅND AU IE{IT DIN CAMER~. mie r`spunsul mi se pare evident: S` se ascund`. Cuno[ti sentimentul. serios. eu te spun pe tine!“ Nu [tii decåt c` tu e[ti acela c`ruia inten]ioneaz` s`-i spun` [i n-ai nici cea mai vag` idee cine ce a f`cut sau dac` avea dreptate. {i [tii ceva? Cånd nu te g`sesc. sunt pentru a fugi [i a te ascunde.

Cum poate fi caracterizat` o treapt` drept a „neascult`torilor“. |n felul `sta putem face o treab` mult mai bun` cånd ne \ntoarcem cu for]e proaspete. Mi-a m`rturisit c` ea a g`sit o singur` solu]ie. \i trimi]i \n camera lor sau pe „treapta neascult`torilor“* (O. apoi se duce undeva de unde nu aude plånsetele [i st` acolo pån`-[i vine \n fire. Asta \nseamn` s` evadezi de lång` copii oriunde po]i – inclusiv s` te ascunzi. iar celelalte nu? 19 . De ce oare sim]im c` n-ar trebui s` facem a[a ceva.O mul]ime de c`r]i pentru p`rin]i \]i vor vorbi despre folosirea „pauzei“ cånd copiii se poart` uråt. a[a c` am \ntrebat-o ce face \n astfel de momente. chiar [i atunci cånd [tim c` suntem la cap`tul puterilor? Ni se pare c` e[u`m \ntr-un fel ca p`rin]i. Cånd sim]i c` trebuie s` te calmezi. stånd cu bebelu[ul. unde nu poate s` p`]easc` nimic r`u. {tii. Am o prieten` care mi-a spus – cu mul]i ani \n urm`. Pune bebelu[ul pe jos \n mijlocul camerei. P`rin]ii \n]eleg c` suntem cu to]ii oameni [i c` avem cu to]ii nevoie s` fugim [i s` ne ascundem uneori. Poate s` func]ioneze foarte bine. cu pu]in \nainte de na[terea primului meu copil – c` sunt momente cånd. dar de ce s` se aleag` copiii cu toat` distrac]ia? Ar trebui s` ai [i tu voie s` zici „pauz`“. e atåt de extenuat` [i de frustrat` \ncåt \i vine s` ia pe cineva la b`taie. Ei bine. Perspectiva asta m-a cam \ngrijorat. nu \ncepe cu asta!) pån` se calmeaz`. * |ntotdeauna pare nedrept s` particularizezi o singur` treapt`. cånd de fapt alegem cea mai logic` solu]ie existent`. po]i s`-]i oferi singur un premiu.

{i asta e o povar` prea mare pentru umerii unui copil. {i oricum. ei sunt supu[i unei presiuni uria[e. sau ai gr`din`rit. dar trebuie s` \ncepi cåt de devreme po]i. sau orice obi[nuiai s` faci pentru a te destinde [i a te sim]i bine \nainte de a ap`rea copiii? Sper c` n-a trecut prea mult timp. |ntr-un fel sau altul realizeaz` c` succesul t`u personal se bazeaz` \n \ntregime pe rezultatele lor [i pe cåt de bine reu[esc ei. Fii atent. prin scoatere din priz`.REGULA 9 P`rin]ii sunt [i ei oameni Cånd ai luat ultima dat` masa \n ora[ f`r` copii? Cånd ai petrecut o sear` cu prietenii [i n-ai men]ionat copiii nici m`car o dat`? Cånd te-ai \mb`tat ultima oar`? Sau ai me[terit la un motor. trebuie s` [tim cånd s` ne deconect`m. Bine\n]eles c`. Regula 9 e mai greu de respectat \n primele luni de via]` ale bebelu[ului – de fapt \]i dau dispens` \n primele trei luni –. dac` te baricadezi [i \]i construie[ti \ntreaga via]` \n jurul orelor de mas` [i de somn ale 20 . \n cazul \n care copiii sunt totul pentru tine. de fapt. atunci rolul de p`rinte \]i poate acapara via]a. dar po]i s` te distrezi de minune [i \n standby. Dac` a trecut. r`månem \n standby. Noi. Copiii t`i au nevoie ca tu s` ai via]a ta separat` de a lor. altfel le va fi extrem de greu s` aib` propriile lor vie]i cånd vor cre[te mari. Regula asta este cu adev`rat important` pentru c`. P`rin]ii. nu ne deconect`m total.

Dar trebuie s` te asiguri c` mai faci m`car acele lucruri care \]i plac cel mai mult. Hei. * Glumesc – nu m` denun]a! 21 . sau nu rateaz` finala Cupei. sau merg \n fiecare an \n aprilie la Paris. P~RIN}II PE CARE-I ADMIR CEL MAI MULT AU |NTOTDEAUNA INTERESE CARE NU AU NIMIC DE-A FACE CU COPIII. peste cå]iva ani o s` deschizi u[a [i o s` descoperi c` nu mai ai niciun prieten. Bine\n]eles c` vei ie[i mai rar \n cluburi [i vei lua mai pu]ine droguri* decåt \nainte s` apar` copiii. fie au o dat` pe an o vacan]` doar a lor. {i cu ce o s` te ajute asta? Am observat de-a lungul timpului c` P`rin]ii pe care-i admir cel mai mult au \ntotdeauna interese care nu au nimic de-a face cu copiii. [tiu c` e dificil [i c` ai atåt de pu]in timp. Altfel. sau se plimb` cu barca \n fiecare såmb`t`. fie nu lipsesc niciodat` de la tenis joia. sau orice \i men]ine s`n`to[i psihic. nu vei [ti ce s` faci cu tine \nsu]i.copiilor. Fie au cariere de succes. cånd copiii vor p`r`si casa p`rinteasc` la 18 ani.

REGULA 10 Nu ignora rela]ia cu partenerul t`u Regula asta este destul de evident`. asta dac` nu vrei s` sfår[e[ti punånd singur \n practic` celelalte 99 de Reguli. {i dac` nu este cea mai important` persoan` din via]a ta. Ai iubit persoana asta suficient de mult \ncåt s` ai copii cu ea. Propune-]i s` ie[i]i \mpreun` o dat` pe s`pt`mån`. vei fi devastat cånd copiii vor pleca. Asta le va da libertatea de a-[i vedea de vie]ile lor [i. eventual. {i la fel vor fi [i copiii – e suficient de greu c` pleci de acas`. Asta \nseamn` ceva. Dar tu [i cu mine [tim c` este o Regul` vital`. g`si]i al]i p`rin]i dornici s` ave]i grij` de copii cu schimbul. mult mai pu]ini o respect` \ntr-adev`r. Copiii au nevoie s` [tie c` voi v` iubi]i unul pe altul mai mult decåt pe oricine altcineva. Mai greu e s-o respec]i. nu trebuie s` mai sim]i [i c` lumea p`rin]ilor t`i se pr`bu[e[te. tu [i partenerul t`u. Probabil c` \]i ocup` mai pu]in timp [i \]i solicit` mai pu]in` aten]ie decåt copiii. 22 . exact cum era]i la \nceput. O parte a solu]iei este de natur` pur organizatoric`. dar trebuie s` constituie \n continuare obiectul dragostei tale. O mul]ime de p`rin]i se declar` de acord cu ea. Dac` nu v` pute]i permite o bon`. Ar trebui s` fie \n continuare cea mai important` persoan` din via]a ta. dar peste 20 de ani ve]i fi din nou. dar mult. Copiii au schimbat rela]ia voastr` mai mult decåt ai crezut c` e posibil. de a g`si un partener pe care s`-l iubeasc` mai mult chiar decåt pe voi.

oooofff. Dar po]i s` planifici o sear` pentru o mas` special` sau un film romantic. {i apoi.Apoi. cånd te sim]i oricum numai sexy nu [i cånd bebelu[ul prive[te din p`tu]ul de lång` patul vostru. {tiu c` a-]i cere s` v` da]i hu]a pe candelabru ar fi un pic cam mult. Dac` nu reu[i]i [i pace (dac` ai mai mul]i copii. sigur c` da. AI IUBIT PERSOANA ASTA SUFICIENT DE MULT |NCÅT S~ AI COPII CU EA. chiar au efect. [tim cu to]ii c` e greu s`-]i faci timp cånd e[ti extenuat. unde oare au disp`rut toate ofertele alea de babysitting?). ASTA |NSEAMN~ CEVA. Da. poate candelabrul va reveni \n meniu. Ceva. 23 . Orice. {tiu c` ai mai auzit toate astea \nainte. dac` asta ajut`. pur [i simplu.. nu ve]i regreta. Numai s` v` asigura]i c` perpetua]i acel „doar noi doi“ pe care-l \mp`rt`[ea]i \nainte. fug`rit. ocupat cu sugarul. atunci ie[i]i la plimbare \n parc \mpreun` cu cei mici. crede-m`. {i dup` ce copiii se fac un pic mai mari. dar. urmat de un masaj sexy. Concentra]i-v` pe calitate \n locul cantit`]ii pentru o vreme. mai este sexul. dar vorbi]i despre voi doi \n loc s` tr`nc`ni]i la nesfår[it despre ce a mai f`cut bebelu[ul ieri. ie[i]i la o plimbare sau månca]i chipsuri \n parc. [tii la ce m` refer. Dac` face]i un efort [i v` oferi]i unul altuia dragoste [i aten]ie..

.

REGULI PRIVIND ATITUDINEA .

.

27 . aceast` sec]iune este despre cum s` ob]ii atitudinea potrivit` pentru a fi un bun p`rinte. urm`torii ani ]i se vor p`rea extrem de duri. Odat` ce ai \nv`]at s` gånde[ti a[a cum trebuie despre copiii t`i [i despre ceea ce faci tu. totul cap`t` contur. Totul se reduce la a construi rela]ia potrivit` din start. Dac`-i vezi ca pe ni[te demoni sau ca pe ni[te \ngeri. sau ca pe orice altceva negativ. aceea de a fi p`rinte. pentru ca pu[tii s` creasc` [i s` devin` din ce \n ce mai independen]i [i pentru ca atåt tu. cåt [i ei s` profita]i la maximum de tot ce fiecare ave]i de oferit. sau nerealist. Trebuie s`-]i vezi copiii \n cea mai bun` lumin` pentru a te bucura de ei la maximum [i pentru a le da tot ce le trebuie. Atitudinea fa]` de copiii t`i [i atitudinea fa]` de slujba ta.A fi P`rinte \nseamn` \n mare parte a avea atitudinea potrivit`. A[adar.

* Or`[el \n Somerset. ferici]i fiindc` [tiu c`-i iube[ti. Dar dac` asta e tot ce le oferi. evident c` iubirea este esen]ial`. Acum am revenit. a[a c` am avut ocazia s` v`d mul]i copii hippy crescånd astfel. sigur. atunci se dezvolt` cu lipsuri mari. Odat` deveni]i adul]i se luptau pentru a-[i g`si locul \n lumea real` [i se luptau pentru a avea rela]ii normale cu prietenii [i cu colegii. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. P`rin]ii stil hippy ([tiu bine despre ce vorbesc – am fost unul dintre ei o vreme) sunt deseori de p`rere c` pu[tii ar trebui s` aib` voie s` alerge liberi [i f`r` restric]ii. Anglia. Fereasc` Sfåntul s` \ncerci s` le impui restric]ii (c`ci astfel i-ai controla) sau s` le limitezi comportamentul (i-ai \nconjura cu gratii metaforice)! Scuz`-m` o clip`.REGULA 11 Iubirea nu e suficient` De cåte ori ai auzit cli[eul „cel mai important lucru pe care-l po]i oferi copiilor t`i este iubirea“? Da. cu våntul \n plete [i cu ]`råna sub picioare. M-am dus s` mestec ni[te l`måie. loc de desf`[urare a unui mare festival de muzic` [i teatru organizat \n aer liber. Ah. 28 . Glastonbury a fost puternic influen]at de stilul hippy \n anii ‘70. Am locuit \n Glastonbury*. a[a e mai bine.

lacrimi [i sudoare. valori. }i-ai asumat o sarcin` dificil` cånd ai decis s` ai copii [i va trebui s` munce[ti din greu tot restul vie]ii tale. o minte deschis`. {tiu cå]iva care s-au mutat \n str`in`tate doar pentru a sc`pa de p`rin]i. Hei. Noroc c` ai la dispozi]ie 18 ani pentru a o scoate la cap`t. o mul]ime de p`rin]i se descurc`. capacitatea de a se impune. da – trebuie s` le oferi dragoste copiilor t`i. a[a c` nu poate s` fie chiar atåt de greu – dar trebuie s` recuno[ti c` ai de dus la bun sfår[it o \ndatorire dificil`. Dac`-i la[i s` fac` ce vor cånd vor. da. nu e bine pentru ei. \n]elegerea valorii banilor. abilitatea de a gåndi pentru ei \n[i[i. trebuie s` te implici [i asta \nseamn` sånge. A[a c` nu te gåndi c` tot ce ai de f`cut este s`-i iube[ti [i po]i bifa c`su]a cu „Sunt un p`rinte excelent“. uit`-te \n jurul t`u. }I-AI ASUMAT O SARCIN~ DIFICIL~ CÅND AI DECIS S~ AI COPII {I VA TREBUI S~ MUNCE{TI DIN GREU TOT RESTUL VIE}II TALE. un mod de via]` s`n`tos. o educa]ie decent`. capacitatea de a dezvolta [i a p`stra bune rela]ii. 29 . autodisciplin`. Dar mai sunt [i alte cåteva lucruri pe care trebuie s` le oferi: disciplin`. abilitatea de a \nv`]a – [i din cånd \n cånd o tunsoare. Dar hei.Unii dintre ei se luptau s` \nghit` o mas` normal` dup` ce fuseser` hr`ni]i numai cu n`ut \ncol]it timp de 18 ani. nimeni n-a zis c` va fi u[or. Da.

la aceast` \ntrebare nu exist` un singur r`spuns.REGULA 12 Pentru fiecare re]et` ai nevoie de alte ingrediente Regula 11 spune c` trebuie s` faci mult mai mult decåt s`-i iube[ti. Apoi a ap`rut copilul num`rul 4 [i abordarea lor s-a dus pe apa såmbetei. ce ai de f`cut? Ei bine. de ce. Exist` mai multe r`spunsuri. Nu po]i s` urmezi un set de instruc]iuni [i s` le aplici oric`rui copil f`r` s` te gånde[ti deloc. Vedea lumea altfel. Am ni[te prieteni care au crescut 3 copii folosind aceea[i abordare [i totul a mers ca uns. Cu copiii nu merge a[a. Era minunat. [i acela simplu. dar ciudat r`u. Deci. Dar au avut atåta minte \ncåt s` se a[eze odat` amåndoi [i s` discute ce a mers [i ce n-a mers cu el. persevera \n a se culca \mbr`cat \n fiecare sear` pe motiv c` n-avea rost s`-[i scoat` hainele de vreme ce urma s` [i le pun` la loc imediat ce se trezea. Despre asta vorbe[te aceast` Regul`. \n func]ie de personalitatea copilului t`u [i de circumstan]e. [i s` se gåndeasc` dac` e corect – sau productiv – s`-i fixeze acelea[i standarde pe care 30 . Mezinul era cu totul diferit. De exemplu. Nu putea accepta autoritatea [i nu reu[ea s`-i \n]eleag` pe oameni. Prietenii mei erau \n permanent conflict cu fiul lor pentru c` nu se califica la nivelul de copil binecrescut a[a cum o f`cuser` ceilal]i trei copii.

DAC~ NU TE GÅNDE{TI LA CEEA CE AI DE CUMP~RAT |NAINTE DE A PLECA LA CUMP~R~TURI. Dac` nu te gånde[ti la ceea ce ai de cump`rat \nainte de a pleca la cump`r`turi. dac` nu te gånde[ti la modul \n care vrei s`-]i cre[ti copiii. degeaba te vei str`dui. iar dac` unul dintre copii era sup`rat sau \ngrijorat. c`ci nu vei face tot ce st` \n puterile tale s` faci pentru ei. 31 . PROBABIL C~ TE VEI |NTOARCE DE LA SUPERMARKET CU O ADUN~TUR~ DE LUCRURI INUTILE. {i-au adaptat unele reguli [i au renun]at la altele. Nu conteaz` care – ideea e c` au stat [i s-au gåndit ce urmeaz` s` fac` [i de ce. {i [tii ce-au mai f`cut? Au \nceput s`-[i pun` \ntreb`ri [i s` se gåndeasc` [i la modul \n care \i trataser` pe ceilal]i trei copii [i au reu[it s` aib` rela]ii chiar mai bune decåt \nainte cu ei. Dac` nu te gånde[ti la ce-]i dore[ti de la o vacan]` \nainte de a pleca.le fixaser` pentru ceilal]i. Ideea e c` dac` nu te gånde[ti la ceea ce ai de f`cut. \ntrebau de ce [i dac` pot fi de ajutor. pu]ine [anse s` te sim]i bine. La fel. probabil c` te vei \ntoarce de la supermarket cu o adun`tur` de lucruri inutile. e greu de presupus c` vei face totul cum trebuie. Au fost mai aten]i la conflictele ap`rute.

de parc` ar face parte din mobil`. Asta era pe vremea cånd aveai voie s` te duci acas` de unul singur dup` un astfel de eveniment. Vin copiii de la [coal` sau de la joac` [i nici nu intr` bine pe u[` c` sunt \ntåmpina]i cu: „Scoate-]i imediat pantofii `ia plini de noroi“ sau: „La teme. \n sensul c`-mi \ncep ziua cu un salut prietenesc din partea lor. de[i acest lucru nu are leg`tur` cu aspectul lor. acum! Nu te apuci de nimic altceva. chiar [i pe po[ta[*.“ Am o prieten` care s-a \ntors acas` de la [coal` \n mijlocul zilei cu un cucui uria[ \n frunte dup` ce c`zuse la ora de sport. Al]i p`rin]i obi[nuiesc s`-[i ignore copiii atunci cånd intr`. 32 .“ Cum s`-[i dea seama ace[ti copii c` sunt iubi]i? La urma urmelor. de vreme ce a nu le acorda copiilor niciun pic de aten]ie este cam acela[i lucru cu a le acorda aten]ie negativ` (`sta e un eufemism pentru „a ]ipa la ei“). avem doi po[ta[i pe care chiar m` pot baza. Tocmai am sp`lat pe jos. Mama se uit` la ea. * Nu inten]ionez s`-l jignesc pe po[ta[. Am v`zut nenum`ra]i p`rin]i f`cånd-o. p`rin]ii lor \i salut` mai c`lduros pe c`]el. pe prietenii copiilor. Sunt cunoscu]i sub numele de „Viermele“ (totdeauna \[i face apari]ia devreme) [i „Larva“. De fapt. ridic` o språncean` [i zice: „Nu intra \nc`l]at`. Asta e la fel de grav. pe bunici. asta e o chestie care chiar m` scoate din s`rite. Mama ei era ocupat` s` spele podeaua buc`t`riei cånd prietena mea apare \n cadrul u[ii.REGULA 13 Bucur`-te c`-i vezi Uite.

nu-i a[a? Cåt de greu poate s` fie s` le oferi un zåmbet.|n zilele lucr`toare. POATE {I O |MBR~}I{ARE? {i dac` pantofiorii lor sunt din cale-afar` de murdari [i tu tocmai ai sp`lat pe jos (am putea s` ne \ntreb`m de ce te-ai mai obosit. Dar cåt timp \]i trebuie ca s` fii prietenos? {i sincer. din moment ce a[teptai din clip`-n clip` s` intre copiii cu pantofiorii murdari). CÅT DE GREU POATE S~ FIE S~ LE OFERI UN ZÅMBET. po]i s` folose[ti umorul pentru a-i opri la intrare [i apoi \i po]i recompensa pentru cooperare cu \mbr`]i[`ri [i cu pupici. dar \nseamn` atåt de mult pentru pu[tii t`i. toat` lumea este gr`bit` la ora micului dejun. Lor le e de ajuns s` [tie c` te bucuri c`-i vezi. orice \i poate face pe cei mici mai pu]in \mbufna]i \n timp ce tu \ncerci s` le descålce[ti p`rul sau s` le \nde[i pe gåt \nc` o \mbuc`tur` merit` orice efort. 33 . poate [i o \mbr`]i[are (dac` n-au ajuns \nc` la vårsta la care nu te mai las` s`-i \mbr`]i[ezi)? E un lucru atåt de mic.

faptul c` le vorbe[ti frumos nu-]i va submina autoritatea. De fapt. Simplu. Dar mai mult decåt atåt. |ns` ai grij`! E de speriat cåt de u[or po]i gre[i. dar uite c` ea nu [tie. dar de fapt n-au de ales. dar copiilor le spui ce au de f`cut. P`i da. Ei nu observ` cum vorbe[ti cu cei din jur (doar [tii c` nu sunt niciodat` aten]i). dac` tu nu-i respec]i. „Spal`-te pe din]i“. „Treci \n ma[in`“. Problema e c` pu[tii nu percep lucrurile a[a. 34 . ar trebui s`-i felici]i pentru c`-]i urmeaz` exemplul. Bine\n]eles. Ei \]i vorbesc a[a cum le vorbe[ti tu lor. Copiii vor \n]elege repede c` „Te rog spal`-te pe din]i“ sau „E[ti dr`gu] s` pui masa?“ sun` ca o rug`minte. A[a c` pe adul]i \i rogi frumos. copiii t`i merit` respect pur [i simplu pentru c` sunt oameni. Copiii trebuie s` fac` ce le ceri. Acum cåteva zile am auzit-o plångåndu-se apropo de cåt de greu \i este s`-i determine pe copiii ei s` spun` „te rog“ [i „mul]umesc“. |ntotdeauna copiii vor fi mai aten]i la ceea ce faci decåt la ceea ce spui. Stai lini[tit. pe cånd adul]ii nu. tu [i cu mine [tim care e problema ei. A[a c` nu-i po]i \nvinov`]i pentru c` sar peste amabilit`]i dac` a[a faci [i tu. Nu faci decåt s`-i \nve]i s` se poarte frumos \n cel mai eficient mod posibil – prin demonstra]ie.REGULA 14 Trateaz`-]i copiii cu respect Cunosc o mam` care comunic` cu copiii ei numai prin instruc]iuni: „M`nånc`“. la råndul lor nu te vor respecta.

noi [tim c` asta nu e adev`rat. Nu-]i \nc`lca niciodat` promisiunile. Dac`-]i iube[ti copiii mai mult decåt pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u). atunci ei au dreptul la respectul t`u mai mult decåt oricine altcineva. 35 . {i nu numai bunele maniere trebuie s` le \nve]e prin puterea exemplului. {i uite-a[a se va rezolva [i problema cu „copiii din ziua de azi“. nu mai pu]in. nu-i min]i niciodat` (Mo[ Cr`ciun nu se pune) [i nu \njura niciodat` \n fa]a lor dac` nu vrei s` te copieze.BINE|N}ELES. vor \nv`]a s`-i trateze [i pe ceilal]i cu respect. Dar e important ca [i copiii t`i s` [tie. Acum. COPIII T~I MERIT~ RESPECT PUR {I SIMPLU PENTRU C~ SUNT OAMENI. Altfel. practic le spui copiilor t`i clar [i r`spicat c` ei sunt mai pu]in importan]i pentru tine decåt al]i oameni [i c` ei nu conteaz` pentru tine. Astfel.

asupra a ceea ce spune [i face. cånd le cite[ti seara \nainte de culcare – e important s` te sim]i bine \n compania lor. scoatem din list` ciocolata. te \n]eleg. Nu te mai gåndi la nimic altceva [i concentreaz`-te cu adev`rat asupra lui. Regula asta nu presupune s` fii dispus s`-]i petreci tot timpul cu copiii. {i de ce nu te-ai sim]i bine? Poate pentru c` te gånde[ti mereu la ce altceva ai putea face sau la lista nesfår[it` de treburi casnice care te a[teapt` \n timp ce tu ascul]i intriga episodului de ieri din Familia Simpson repovestit` (f`r` pic de savoare). Sau poate pentru c` \]i faci griji c` supa de legume va da \n foc.REGULA 15 Simte-te bine \n compania lor Dac` te-ai \nverzit pu]in cånd ai citit Regula asta. bine. Eu voi fi primul care s` admit` c` treaba asta poate fi dur`. Dar nu-i a[a c` sunt [i momente cånd n-ai chef de relaxare – filmul t`u favorit sau pu]in` muzic` sau ni[te ciocolat`*? Nu intra-n panic`. \n vacan]e. Vreau doar s` spun c` atunci cånd e[ti cu ei – \n weekend-uri. Opre[te-te! Tocmai te ocupi de cea mai important` sarcin` de pe lista ta de \ndatoriri – te bucuri de compania copilului t`u. sau recapitulezi mintal prezentarea pe care o vei sus]ine måine la serviciu. * Bine. 36 .

Dac` pu[tiul \]i spune: „Ghici ce-am f`cut? Am omoråt 17 balauri“. SECRETUL PENTRU A TE SIM}I BINE |N COMPANIA COPIILOR ESTE S~ TE CONCENTREZI ASUPRA TIMPULUI PETRECUT CU EI CA ASUPRA UNUI OBIECTIV |N SINE. Nici nu trebuie. plictise[te [i intrig`. sup`r`. asta \nseamn` c` ai r`mas f`r` s`ge]i?“ Secretul pentru a te sim]i bine \n compania copiilor este s` te concentrezi asupra timpului petrecut cu ei ca asupra unui obiectiv \n sine. sau revizuirea prezent`rii. Odat` ce ai \nv`]at s` te opre[ti [i s` te sim]i bine. nu-]i face nicio pl`cere s-o \mbraci pe Barbie succesiv \n 14 ]inute de sear` sau s` discu]i despre fiecare echip` de fotbal din Lig`. de a \n]elege cum vede el lumea [i ce-l amuz`. |ncearc` ceva gen: „Ooo. vei fi mai \n]eleg`tor cu tine \nsu]i \n rarele ocazii cånd chiar nu mai faci fa]` unei jum`t`]i de or` de My Little Pony. {i scopul este acela de a petrece timp cu copilul t`u. sau s` ascul]i relatarea cadru cu cadru a unei b`t`lii imaginare \ntre for]ele luminii [i un batalion de extratere[tri invadatori. {i dac` sim]i c` te descurci bine. sau preg`titul cinei. Toate astea sunt doar mijlocul de a atinge un scop. r`ne[te. OK. \]i va pl`cea din ce \n ce mai mult s` petreci timp cu copiii t`i [i chiar vei \ncepe s` \nve]i de la ei. distreaz`. 37 . nu morm`i: „Oau“. fascineaz`.Recunoa[te c` asta e la fel de important ca schimbatul scutecului. A[a c` poart` o conversa]ie normal` cu el.

Acesta era un concept relativ nou pentru mine. f`r` cea mai mic` pat`. toate lucrurile – absolut toate – aveau locul lor. {tiam c` stilul ei de a \ntre]ine casa nu era compatibil cu genul relaxat de copii pe care amåndoi ni-i doream*. nu c`lca niciodat` nimic. c`r]i. mi-amintesc c` am fost oarecum intimidat de casa ei. suprafe]e de lucru imaculate. La momentul potrivit s-a adaptat admirabil. precum Knut.REGULA 16 S` fii ordonat nu e atåt de important pe cåt crezi Cånd am \ntålnit-o prima dat` pe so]ia mea (evident c` la momentul respectiv nu era so]ia mea). dezordine. Am f`cut parte \ntotdeauna din curentul las`-l-s`-]i-cad`-pe-jos-[i-nu-temai-gåndi-nicio-clip`-la-el. atunci cånd ne-am decis s` avem copii.** \n a \ncerca s` re]in` valul de mizerie. praf. \n ciuda obsesiei ei pentru ordine. juc`rii. mi-am f`cut griji pentru felul \n care so]ia mea va face fa]`. 38 . te asigur. Trebuie s`-]i m`rturisesc c`. debandad` [i dezorganizare * Trebuie s` spun \n ap`rarea so]iei mele c`. }in minte [i acum mese cu aproape nimic pe ele. Puteai lua \n mån` orice obiect din casa so]iei mele [i dac-o \ntrebai unde e locul lui. iar aspiratorul era pentru ea doar o cuno[tin]` \ndep`rtat`. por]iuni mari de podea str`lucitoare. a[a cum fac mul]i p`rin]i. Da. Dar nu to]i. Unii persist`. \]i spunea cu precizie.

Op]iunea doi este s` cedezi.care vine la pachet cu copiii. Legenda spune c` regele Knut [i-a a[ezat tronul pe plaj` la \nceputul mareei [i a poruncit valurilor s` nu se mai apropie. Op]iunea unu e s`-]i ie[i din min]i \ncercånd cu disperare imposibilul. s` te relaxezi. \n timp ce copiii t`i se transform` \n ni[te pseudo-adul]i crispa]i [i artificiali. Plus acea categorie de obiecte pe care nu le po]i arunca pentru c` habar n-ai la ce folosesc. Se spal`. Cred c` amåndoi [tim care este op]iunea adoptat` de un P`rinte. Nu spun c` pu[tii nu trebuie s` fac` niciodat` curat. NU SPUN C~ PU{TII NU TREBUIE S~ FAC~ NICIODAT~ CURAT. s` le permi]i copiilor t`i s` fie copii [i s` ai o cas` fericit` cu copii lini[ti]i [i calmi \n ciuda podelei uneori plin` de noroi sau a camerei dezordonate. nu te obosi s`-mi explici c` nu asta \ncerca Knut s` fac`. Aici ai doar dou` op]iuni. deci nicio speran]` s`-]i dai seama unde ar putea fi locul lor. {tiu c` nu vroia decåt s` ilustreze o idee. Danemarcei. [i anume s` p`strezi casa ordonat`. Dar conteaz` dac` nu li se permite s` se distreze [i s` se relaxeze. 39 . Nu conteaz` dac` masa de buc`t`rie e plin` de urme de dege]ele sau dac` pantalona[ii cei noi sunt plini de noroi. Dar las`-i s` se simt` bine mai \ntåi [i abia pe urm` s` fac` ordine. (Knut cel Mare a fost rege al Angliei. Cum valurile nu l-au ascultat. ** Te rog. DAR LAS~-I S~ SE SIMT~ BINE MAI |NTÅI {I ABIA PE URM~ S~ FAC~ ORDINE. Knut a dovedit curtenilor s`i faptul c` regele are puteri limitate. care n-au voie s` se comporte natural [i care nu intr` niciodat` \nc`l]a]i \n cas`. {i exact asta \ncerc [i eu s` fac. Norvegiei [i al unei p`r]i a Suediei \ntre 1016 [i 1035.

Ajunsese aproximativ la \n`l]imea acoperi[ului casei cånd creanga pe care st`tea a cedat. a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile. 40 .“ [i a[a mai departe. Poate te gånde[ti c` mama i-a interzis s` se mai ca]ere \n copaci dup` acea \ntåmplare. fratele meu mai mic – avea cam 8 ani – s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. A \n]eles c` fratele meu a \nv`]at o lec]ie util`. Pur [i simplu l-a ghidat cu calm [i siguran]`: „E-n regul`. Mama a ie[it \n gr`din` s` vad` care era necazul. Probabil c` stomacul i s-a f`cut ghem cånd l-a v`zut pe frate-meu a[a de sus [i a[a de nesigur. Acela. cel pu]in pentru cå]iva ani.. Acum mi[c`-]i måna dreapt` \n jos c`tre creanga aceea. pån` cånd l-a v`zut teaf`r pe p`månt..REGULA 17 S` fii un bun p`rinte \nseamn` s`-]i asumi riscuri calculate Cånd eram adolescent. dar n-a f`cut-o. te asigur c` e o distan]` mare). S-a apucat de o creang` de deasupra lui cu ambele måini [i a r`mas atårnat la vreo 25 de picioare deasupra p`måntului (dac` gånde[ti doar \n sistemul metric. e un ciot mititel cam la 8 cm de piciorul t`u stång. Deloc surprinz`tor. dar n-a ar`tat absolut nimic.

|n concluzie. hei. unele lucruri vor merge prost. {i evident. A[a c` asum`-]i riscuri. Dar nu po]i s` iei tot timpul decizii presupunånd c` se va \ntåmpla cel mai r`u lucru posibil. Dar. copiii t`i nu vor \nv`]a nimic [i nu vor fi preg`ti]i s` ia decizii bune atunci cånd vor pleca de lång` tine. Dac` nu-[i asum` niciodat` riscuri. copiilor trebuie s` li se permit` s` \nve]e propriile lec]ii. Bine\n]eles. tu e[ti cel care trebuie s` calculeze riscul. Uneori miza va fi prea mare [i vei spune nu. dac`-]i asumi riscuri. Ca P`rinte. NU PO}I S~ IEI TOT TIMPUL DECIZII PRESUPUNÅND C~ SE VA |NTÅMPLA CEL MAI R~U LUCRU POSIBIL. trebuie s`-i la[i pe copii s` se ca]ere \n copaci [i s` plece \n prima lor drume]ie cu rucsacul \n spate. pentru c` nimic nu este 100% sigur. o s` spui \ntotdeauna „nu“ din start. Asta \nseamn` c` [i tu trebuie s`-]i asumi riscuri. s` se dea cu capul de pragul de sus. Dac` faci a[a. care e morala? Ei bine. Alternativa este absolut niciun risc. a \nv`]at atåt de mult din experien]a asta.Deci. ceea ce-i va aduce mult mai multe neajunsuri pe termen lung. nu \nva]` niciodat`. s` fac` propriile gre[eli. {i \n cazul `sta tu nu ]i-ai f`cut treaba cum se cuvine. Oamenii care nu fac gre[eli nu fac nimic. S-ar putea ca pu[tiul t`u s` se aleag` cu o \ncheietur` fracturat` sau cu o not` mic` la examen. 41 .

dar sunt hot`rå]i s` mearg` mai departe. cånd dau examene. De fapt. Pu[tiul t`u poate fi \ngrozit de gåndul c` va \ncepe [coala. |]i va fi team` pentru ei cånd se vor c`]`ra \n copaci. cånd vor \nv`]a s` conduc` [i cånd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. Copiii t`i se tem [i ei. cånd \ncep [coala. adolescentul t`u poate fi incredibil de agitat la gåndul c` va pleca \n vacan]`. CEEA CE TREBUIE S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~ NU E{TI SINGURUL |NGRIJORAT. chiar [i cånd nu-]i asumi riscuri te temi. cånd dorm prima dat` la prieteni.REGULA 18 P`streaz`-]i grijile pentru tine E clar c` vei fi \ngrijorat atunci cånd copiii t`i \[i vor asuma riscuri. cånd \i vezi \mbujora]i [i febra nu le scade. Ceea ce trebuie s` ]ii minte este faptul c` nu e[ti singurul \ngrijorat. COPIII T~I SE TEM {I EI. |]i faci probleme cånd nu sunt sub privirile tale pentru prima dat`. 42 .

Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. dar cineva trebuie s-o fac`. E un chin. Sau. da. Nu numai c` asta implic` o lips` de \ncredere \n el. nu-i a[a? Iat`-te. Un P`rinte va spune „Distrac]ie pl`cut`!“ sau „Petrecere frumoas`!“ {i tu e[ti acum un P`rinte. mi-e team` c` asta ai de f`cut. {i acel cineva e[ti tu. amor]it de fric` [i cu stomacul stråns de emo]ie. bine\n]eles. chiar [i la vårsta ta. {i pentru c` veni vorba. D`-le \ncredere pentru a merge mai departe. \ncearc` s` nu mai spui: „Fii atent!“ de fiecare dat` cånd copilul iese pe u[`. rolul lor este \nc` acela de a te lini[ti spunåndu-]i c` totul va fi bine cånd e[ti \nsp`imåntat. Singura ta consolare este c` po]i s` te duci [i s` \mpar]i grijile cu al]i adul]i. „Fii atent“ poate determina copilul s`-[i imagineze c` ceva va merge prost. 43 . Mda. Poate cu partenerul. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E greu. cu p`rin]ii. Pentru c`. dar un copil c`ruia i se spune s` „fie atent“ cånd car` un obiect fragil este mult mai probabil s` scape obiectul decåt dac` nu i s-ar fi spus nimic. [i mai bine. [i trebuie s` zåmbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`.

majoritatea copiilor s-ar comporta destul de curånd mult mai rezonabil decåt credem noi c` ar fi \n stare. am vaga b`nuial` c`. Eu unul fac aceast` gre[eal` [i n-am \ntålnit \nc` un p`rinte care s` n-o fac`. ceea ce nu \nseamn` c` nu putem vedea lucrurile din punctul lor de vedere. {i [tii ceva? Au perfect` dreptate. \n loc de ore.REGULA 19 Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere To]i copiii au o uria[` [i ve[nic` nemul]umire. Consider` c`-i ignor`m. s` mearg` la plaj`. Bun. Pån` la un punct este de neevitat. noi [tim c` asta nu e o idee prea bun` [i trebuie s`-i determin`m s` fac` ce vrem noi. dar nu \ntotdeauna. Sunt convin[i c` noi. bine\n]eles. c` le neglij`m dorin]ele. Vreau s` spun c` majoritatea copiilor vor s` se culce mai tårziu decåt e bine pentru ei. nu prea ]inem cont de sentimentele lor. Nu tot timpul. Majoritatea ar vrea s` tr`iasc` exclusiv cu \nghe]at` [i ciocolat` [i ar vrea s` trag` chiulul de la [coal` urm`torii 11 ani [i. Ne spunem nou` \n[ine (asta dac` ne gåndim vreun pic la acest subiect) c` noi [tim mai bine ce e bine pentru copiii no[tri. adul]ii. 44 . l`sa]i s` se descurce singuri. De fapt. Uneori e adev`rat. Cu to]ii facem gre[eala asta. c` nu ne pas` dac` deciziile noastre \i nec`jesc. dar o facem mult prea des. doar pentru c` sunt copii.

S-a \nfuriat. sunt sigur c` e suficient s`-i \ntrebi [i te vor pune la curent. M-am \ntrebat dac` nu cumva exist` un mod mai \n]elept de a proceda. I-am spus ferm c` trebuie s` lu`m pe cineva de la gar` [i c` asta e mult mai important decåt televizorul. Amåndoi ne-am \nfierbåntat. dar noi nu ne gåndim deloc la perspectiva lor. devin tare dificili cånd cred c`-i ignor`m (lucru perfect de \n]eles. A[a c` i-am spus s`-l \nchid` [i s` se urce \n ma[in`.) COPIII DEVIN TARE DIFICILI CÅND CRED C~-I IGNOR~M. {i de fapt n-avea nicio leg`tur` cu programul \n sine. Mi-a explicat c` e programul lui favorit [i c`-l pierduse ultimele dou` s`pt`måni. Apoi mi-am amintit de Regula 19. Ne-am contrazis. E important ca ei s` [tie c` tu le cuno[ti punctul de vedere. [i unul dintre ei se uita la televizor. problema s-a rezolvat pentru c` pu[tiul meu a sim]it c`-mi pas` de sentimentele lui. 45 . Este ceva ce ]ine de Regula 14 – Trateaz`-i cu respect. I-am dat dreptate [i m-am oferit s` i-l \nregistrez. Alteori o v`d la fel. Oricum ar fi. asta-i scuza mea. Ar fi fost [i mai bine dac` mi-a[ fi amintit mai devreme de Regula 19 – dar eram prea ocupat s` urmez Regula 2 (Nimeni nu-i perfect). Ei. A[a c` l-am rugat pe b`iat s`-mi spun` care e problema. dup` p`rerea mea). Acum cåteva zile eram pe punctul de a ie[i cu copiii.Copiii v`d deseori lumea altfel decåt o vedem noi. (Iar dac` n-ai habar care e acesta. Problem` rezolvat`.

doar-doar le-or lua-o \nainte copiilor prietenilor lor. copiii mei prefer` s` m`nånce fructe decåt biscui]i. {tiu p`rin]i care au \nceput s`-[i pun` bebelu[ii pe oli]` \nc` de la cåteva luni.REGULA 20 A fi p`rinte nu e o competi]ie Vorbeam acum cåteva zile cu o m`mic` despre obiceiurile alimentare ale copiilor no[tri.“ Acum. Eu am comentat faptul c` ai mei ar ciuguli non-stop napolitane [i biscui]i dac` i-am ]ine \n cas` (motiv pentru care prefer`m s` stea mai mult afar`). sau la examene. „ai mei prefer` fructele [i legumele crude. menit` pur [i simplu s` ne pozi]ioneze pe mine [i pe copiii mei undeva jos. Sau i-au ridicat pe bie]ii bebelu[i \n picioare str`duindu-se s`-i fac` s` mearg` cåt mai devreme. eu sunt norocoas`“. m` \ndoiesc c` e vreun strop de adev`r \n declara]ia de mai sus. „Oh. Sau se laud` \n stånga [i-n dreapta despre cåt de tari sunt copiii lor la sport sau la muzic`. [i prin asta s`-i \nal]e pe ea [i pe copiii ei. 46 . zice vecin`-mea. dac` iau \n calcul modul \n care pu[tii ei au dat iama \n biscui]ii cu care i-am tratat deun`zi.“ (bine\n]eles c` tu nu trebuie s` crezi nici pentru o secund` c` asta are ceva de-a face cu norocul). Unul dintre exemplele clasice de competi]ie \ntre p`rin]i este f`cutul la oli]`. Dar cei mai necinsti]i p`rin]i competitivi sunt aceia care nici m`car nu se laud` pe fa]`. ci ambaleaz` lauda \ntr-un alt fel de remarc` – gen: „Sunt norocoas`. Dar ideea e c` aceasta este o declara]ie competitiv` clasic`.

P`rin]ii. ceea ce le va distruge rela]iile cu prietenii. Asta chiar c` \i va scoate din pepeni. Noi avem suficient` \ncredere \n propriile noastre abilit`]i – [i ne accept`m suficient de relaxa]i imperfec]iunile – \ncåt s`-i l`s`m pe copii s` evolueze \n ritmul lor. nu mai mult). nu numai c` p`rin]ii competitivi au rareori prieteni adev`ra]i (cu copii). Comp`time[te-i. A[a c` nu te enerva. copiii lor.Noi. Sunt o gr`mad` de oportunit`]i \n care copiii pot \nv`]a s` fie competitivi \n mod s`n`tos (atåt cåt trebuie. nes`n`toas`. Vezi tu. din cauza presiunii la care sunt supu[i. Bie]ii copii ajung s` cread` c` nu pot ob]ine aprobarea p`rin]ilor decåt dac`-[i \ntrec prietenii \n tot ce fac. SUNT O GR~MAD~ DE OPORTUNIT~}I |N CARE COPIII POT |NV~}A S~ FIE COMPETITIVI |N MOD S~N~TOS. de obicei. ca s` nu mai vorbim de fra]i. dar. se simt datori s` se descurce din ce \n ce mai bine. De aceea simt nevoia de a te pozi]iona pe tine undeva jos. Probabil vor cre[te excesiv de competitivi. f`r` s` le impui o competi]ie permanent`. care s` se \ntoarc` \mpotriva lor. astfel \ncåt p`rin]ii s` se poat` l`uda mai departe cu ei. P`rin]ii competitivi sunt de fapt \ncorda]i. 47 . crispa]i [i nesiguri pe calit`]ile lor. nu juc`m jocul `sta competitiv. astfel \ncåt s` se simt` ei mai sus.

.

REGULI DE ZI CU ZI .

.

51 . e foarte bine s` ai principii generale virtuoase cu ajutorul c`rora s`-]i cre[ti copiii. de a-i \mbr`ca. de a-i preg`ti pentru [coal`. de a te contrazice cu privire la ora de culcare sau de a dezbate dac` le vei cump`ra sau nu perechea de \nc`l]`ri noi pe care au pus ochii. Cel pu]in \ntr-o zi bun`.Sigur. dar cea mai mare parte a muncii de a fi p`rinte o reprezint` truda de zi cu zi de a-i trezi. A[a c` presupun c` ceea ce \]i trebuie de fapt sunt cåteva Reguli utile pentru truda asta de zi cu zi. curio[i. ni[te Reguli care s` fac` interac]iunile zilnice mai u[oare [i mai pl`cute [i care s` transforme faptul de a avea copii \n distrac]ia care ai sperat c` va fi. amabili la care speri. de a le schimba scutecele. Acestea sunt Regulile care asigur` transformarea copiilor t`i \n adul]ii inteligen]i... de a-i convinge s` m`nånce ceva cåt de cåt s`n`tos.

A[a c` nu mai face nimic \n locul lui dac` poate face singur lucrul respectiv. {i nu m` refer doar la ordinea din camera lui sau la f`cutul lec]iilor (personal. s` aib` propria via]`. s`-[i fac` propriii prieteni. Las`-i s` pun` uneori rufele la sp`lat. Dar nici `sta nu este lucrul cel mai important. 52 . s`-[i fac` singuri bagajul pentru vacan]`. s`-[i pun` singuri ceasul s` sune pentru a doua zi. Las`-]i copiii s` preg`teasc` din cånd \n cånd masa pentru toat` familia de pe la 10 ani. dar pån` cånd pu[tiul t`u face 18 ani – dac` nu mai devreme – el trebuie s` devin` un adult pe deplin func]ional. chiar dac` vor alege s` g`teasc` fasole cu påine pr`jit`. O. pe care ar fi bine s` le \nve]e cåt mai devreme: abilitatea de a-[i gestiona banii [i abilitatea de a lua singuri decizii. {i da. \n]elept [i capabil s` ia propriile decizii. atunci vei putea spune c` munca ta a luat sfår[it. Dac` \nc` \]i mai hr`ne[ti copilul de 4 ani sau dac` \i faci tu ghiozdanul pentru a doua zi cånd el are 14 ani. o s` se lupte pentru a supravie]ui cånd va fi singur. s`-[i fac` singur patul [i s` se descurce singur prin Bucure[ti cu metroul. nu! Au mare nevoie de alte dou` abilit`]i. am senza]ia c` de pe la 8 ani copiii mei \[i fac temele mai bine decåt a[ face-o eu pentru ei).REGULA 21 Las`-i s` se descurce singuri Nu vreau s` te sperii.

Asta \nseamn` inclusiv s` simt` consecin]ele lu`rii unor decizii gre[ite. ASTA |NSEAMN~ INCLUSIV S~ SIMT~ CONSECIN}ELE LU~RII UNOR DECIZII GRE{ITE. s` le dai responsabilitatea gestion`rii unor bani pentru haine. 53 . sau s` le dai un minimum de bani de buzunar [i s`-i convingi s` cå[tige singuri dac` vor [i al]ii. de exemplu. TREBUIE S~ |NVE}E S~-{I PLANIFICE VIA}A. Sunt o mul]ime de moduri \n care po]i s`-i \nve]i pe cei mici s`-[i gestioneze banii. Am un prieten care este ca o „banc`“ pentru copiii lui – le d` o dobånd` generoas` la economii astfel \ncåt ei prefer` s` economiseasc` decåt s` cheltuiasc`. deci nu te b`ga atunci cånd \i vezi c` sunt pe cale s` fac` o gre[eal`. pe m`sur` ce cresc.Vezi. Important e s` le g`se[ti pe acelea care se potrivesc cel mai bine ]ie [i copiilor t`i.. Bine\n]eles c` po]i s` dai sugestii [i sfaturi – de[i pe m`sur` ce cresc va trebui s` a[tep]i s` fii \ntrebat – dar f`r` presiune. trebuie s`-]i \nve]i copiii s` ia decizii pentru ei \n[i[i. De la hainele cu care s` se \mbrace azi. da? Este via]a lor. nu \nva]` nimic.. dac` au 2 ani. Gånde[te-te c` numeri anii/lunile pån` la data cånd \mplinesc 18 ani [i dup` aceea sunt pe cont propriu. trebuie s` \nve]e s`-[i planifice via]a. pån` la materiile la care s` dea examen. dac` tu le controlezi to]i banii [i le dai doar cåte pu]in de cheltuial`. {i. bine\n]eles. Mult mai bine ar fi ca.

Prietena mea s-a enervat [i-a certat-o.REGULA 22 |nva]`-i s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i Nu numai c` pu[tii t`i trebuie s` ia propriile lor decizii (Regula 21). {i asta este exact ceea ce dore[ti (mda.“ Probabil c` nu s-ar fi gåndit nicio clip` la motivul pentru care s-a sup`rat mama ei dac` n-ar fi fost \ntrebat`. a[a cum [tiu s` fie copiii de 5 ani. sau cum am putea reduce efectele \nc`lzirii globale. e posibil s` nu sim]i c` vrei asta chiar acum). Prietena mea a folosit singura tehnic` util` pentru a-i \nv`]a pe copii s` gåndeasc`: aceea de a le pune \ntreb`ri. Dac` fiul t`u te contrazice. Dar mama o \nv`]a s` gåndeasc`. Cu ceva vreme \n urm` eram cu o prieten` al c`rei copil de 5 ani era inten]ionat agasant. Am fost pl`cut impresionat cånd am auzit-o pe prietena mea \ntrebåndu-[i fiica: „De ce crezi c` m-am sup`rat pe tine?“ Feti]a s-a gåndit un pic. apoi a morm`it: „Pentru c` nu m-am oprit cånd mi-ai spus s` m` opresc. de[i este frustrant. cel pu]in arat` c` gånde[te independent. dar trebuie s` fie capabili s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i. sau dac` 54 . iar feti]a s-a sup`rat. Nu conteaz` cu adev`rat dac`-i \ntrebi de ce prefer` fotbalul gimnasticii sau care cred ei c` este cea mai bun` metod` de a hr`ni 100 de oameni la o nunt`.

Continu` s`-i provoci [i s` le pui \ntreb`ri. [i s` justifice. vei [ti c` st`påne[ti Regula 22. La 12 ani \i po]i \ntreba dac` pre]ul mare al unor haine de firm` se justific`. LA 2 ANI PO}I S~-I |NTREBI DE CE CRED EI C~ LATR~ C~}ELUL. atunci de ce se a[teapt` ca tu s` pl`te[ti atåt de mult pentru o hain`. {i pune-le la \ncercare judecata. ({i dac` nu. f`r` ca tu s` trebuiasc` s`-i provoci cu \ntreb`ri. Determin`-i s` dezbat` [i s` contrazic`. dar \ntreab`-i: „De ce crezi asta?“ La 2 ani po]i s`-i \ntrebi de ce cred ei c` latr` c`]elul. Iar din momentul \n care vor face toate astea instinctiv. [i s` pun` \ntreb`ri.ei consider` c` politica american` \n Orientul Mijlociu este corect` (poate totu[i o p`strezi pe asta pentru cånd vor fi mai m`ricei). Trebuie doar s`-i determini s` gåndeasc`. Nu \n mod agresiv. 55 . Ah – Regula 21 – d`-le pe mån` o sum` de bani din care s`-[i cumpere haine). LA 12 ANI |I PO}I |NTREBA DAC~ PRE}UL MARE AL UNOR HAINE DE FIRM~ SE JUSTIFIC~.

laudele noastre vor fi unele dintre cele mai motivante lucruri pentru copiii no[tri. ce-o s`-i mai spui cånd face ceva cu adev`rat deosebit? {i dac` fiecare lucru mic care-i reu[e[te este recompensat cu laude m`re]e. N-ai l`sa s` treac` ziua lor de na[tere f`r` s` le faci un cadou. Te-ai gåndit vreodat` la motivele pentru care \]i lauzi copiii? Dac`-i lauzi \ntotdeauna pentru rezultatele ob]inute la [coal`. dar e mai bine s` lauzi propor]ional cu realiz`rile copilului. atunci copilul o s` fie terifiat de gåndul c` te va dezam`gi. nu? Cå]i p`rin]i cuno[ti care nu [tiu s` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi cåt trebuie.REGULA 23 Folose[te laudele \n]elept Felicit`ri! Ai reu[it s` ajungi la Regula 23. dar 56 . Dac` \l lauzi prea mult [i prea des. dar nu-i a[a de simplu. P`rin]ii. Dac`-i spui c` este extraordinar [i nemaipomenit cånd face ceva mai degrab` mediocru. moneda se devalorizeaz`. Copiii nu merit` genul `sta de presiune. Expresia „Un lucru bun nu-i niciodat` destul“ categoric nu se aplic` \n cazul laudelor. [tim c` dac` ne facem treaba bine. cum trebuie. Nu \nseamn` c` trebuie s` fii zgårcit. Da. pentru ceea ce trebuie. Sper c` asta te-a \ncurajat – `sta e scopul laudelor. {i noi. E[ti la aproape un sfert din drumul c`tre a fi un P`rinte cu norm` \ntreag`. a[a c` nu l`sa nici realiz`rile lor s` treac` f`r` s`-i lauzi.

E{TI TENTAT S~-I LAUZI MAI MULT PENTRU C~ AU CÅ{TIGAT DECÅT PENTRU C~ S-AU STR~DUIT? NU. {i o mul]ime de p`rin]i uit` s`-[i laude copiii pentru c` s-au comportat frumos. Cum ai f`cut?“ Exact – fii specific atunci cånd lauzi [i dac` se poate. Asta e minunat. dar copiii chiar vor s` aud` c` ai observat cåt de buni au fost: „Bravo. BINE|N}ELES C~ NU. 57 . O fi firesc. bine\n]eles c` nu. Dar mul]i al]i p`rin]i fac asta. am observat c` nu te-ai scobit \n nas \n fa]a m`tu[ii Mariana“ sau: „Cred c` e[ti tare obosit`. un ultim lucru despre laude [i pe urm` po]i spune c` st`påne[ti [i Regula asta. pune [i \ntreb`ri. ce le comunic` asta despre valorile tale? E[ti tentat s`-i lauzi mai mult pentru c` au cå[tigat decåt pentru c` s-au str`duit? Nu.“ A[a \i vei convinge s` se poarte frumos [i data viitoare. dar v`d c` reu[e[ti s` nu te plångi. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de måndrie. deoarece consider` c` „a[a e firesc“. doar e[ti un adev`rat P`rinte.niciodat` pentru c` s-au comportat frumos. DOAR E{TI UN ADEV~RAT P~RINTE. Care dintre urm`toarele laude crezi c` i-ar face mai mare pl`cere unui copil? „Ce desen dr`gu]!“ sau „Ce desen dr`gu] – \mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`. Acum.

nu existau limite. f`r` s`-i dea aten]ie. avea foarte pu]ini prieteni [i probabil credea c` p`rin]ilor lui nu le pas` de el nici cåt negru sub unghie. dar pur [i simplu m` ignor`. La urma urmelor. Ce pot s` fac?“ Am fost atåt de [ocat \ncåt nu i-am r`spuns. |n cartier. chiar dac` i-a[ fi r`spuns. probabil c` pur [i simplu m-ar fi ignorat. acest copil a fost un exemplu tipic de ce se poate \ntåmpla cånd nu le fixezi copiilor limite clare.5 metri \n`l]ime? I-ar fi permis s` se poarte a[a cum vrea. aparent. Probabil c` ar`tam \ngrozit \ntrucåt vecina mi-a sesizat reac]ia [i a spus: „{tiu. „S`lbaticul“ se purta \ngrozitor.5 metri pån` la o parcare de beton aflat` dedesubt. (Oricum. i-ar fi dat voie s` alerge pe un gard situat la 4.“ Este un exemplu elocvent despre cum copiii au nevoie de limite – \n acest caz pentru siguran]a bietului b`ie]el.REGULA 24 Respect` valoarea limitelor Acum cå]iva ani vorbeam cu o vecin` \n timp ce copilul ei de 4 ani a s`rit pe gardul care-i \nconjura gr`dina [i a \nceput s` alerge pe el. |n permanen]` for]a pentru a vedea cåt de departe poate merge [i.) {tii la fel de bine ca mine c` r`spunsul la \ntrebarea ei este: „Spune-i NU [i vorbe[te serios. De fapt. dac` le-ar fi p`sat. Poate c` nu sun` atåt de grav. dar de cealalt` parte a gardului era un gol de 4. indiferent ce-ar fi f`cut? 58 . b`ie]elului i se spunea „s`lbaticul“ (atunci cånd familia lui nu era de fa]`) din cauza felului s`u de-a fi. I-am spus de o mie de ori s` nu se mai urce.

Dar pentru toate Regulile importante. ci pentru c` vor s` se asigure c` limitele nu s-au mi[cat. 59 . N-a]i rezolvat nimic dac` un p`rinte \nt`re[te regulile. [i cel`lalt nu – asta nu face decåt s` genereze confuzie \n mintea copiilor. amåndoi trebuie s` \nt`ri]i limitele dac` v` dori]i copii ferici]i [i \ncrez`tori. Cel mai bun lucru pentru siguran]a unui copil este s`-i fie fixat un set de reguli [i limite clare.Lumea \nconjur`toare poate fi \nsp`imånt`toare cånd e[ti copil. Nu conteaz` dac` un detaliu variaz` (poate Tati \i las` mereu s` stea la el \n bra]e \n timp ce le cite[te pove[ti. {i. nu pentru c` ar vrea s` le dep`[easc`. AMÅNDOI TREBUIE S~ |NT~RI}I LIMITELE DAC~ V~ DORI}I COPII FERICI}I {I |NCREZ~TORI. dac` va fi cazul. A[a c` vei spune „nu“ ori de cåte ori copilul se va urca pe gard [i. \l vei da jos pentru a-i ar`ta c` vorbe[ti serios [i pentru a \nt`ri regula. apropo. care va [ti exact ce are de f`cut. fericit [i \n siguran]`. Rolul t`u este s` le comunici cåt mai clar care sunt aceste limite [i s` te asiguri c` ele r`mån neschimbate \n timp. \n timp ce lui Mami \i place s`-i vad` ghemui]i sub p`turic`). Evident. De multe ori. asta v` prive[te pe amåndoi (dac` nu e[ti p`rinte singur). va \nv`]a despre lumea din jurul lui (pentru c` aceasta nu va fi mereu schimb`toare) [i care va [ti c`-l iube[ti. copiii vor testa limitele \n mod constant. mai ales cånd sunt mici. aceasta se dovede[te \nsp`imånt`toare [i cånd e[ti adult. Trebuie s` juca]i amåndoi rolul poli]istului dur (mai multe despre asta la Regula 31). |n felul `sta vei avea un copil \ncrez`tor.

Dar ce zici despre situa]ia asta? Copilul t`u se poart` exemplar pe moment. vrei? S` presupunem c` pu[tiul t`u este \ngrozitor de obraznic. Managerii nu numeau asta mit`. Acolo mi se spunea tot timpul c` dac` fac fa]` responsabilit`]ii cutare o s` fiu promovat. Nu v`d diferen]a. }i se pare c` asta e mit`? Mie nu. sau s` fac` orice altceva genereaz` de obicei o reac]ie negativ`. Este considerat` a fi unul dintre cele mai rele lucruri pe care le po]i face \n calitate de p`rinte.. Ei da – asta.REGULA 25 Mita nu este neap`rat un lucru r`u Mam``. s` \nchid` televizorul. s`-[i fac` ordine \n camer`. 60 . este mit`. ce reputa]ie proast` are mita printre p`rin]i. ci motivare. Evident c` nu vom proceda a[a. s`-[i m`nånce fructele. sau c` dac` ating targetul cutare o s` primesc un bonus. |i spui c` o s`-l recompensezi cumva dac` se comport` frumos \n continuare. Poate urmeaz` s` intri cu el \ntr-un magazin sau s`-i spui s`-[i fac` lec]iile. [i tu \i spui c` o s`-i dai 10 lei dac` tace din gur` [i se poart` frumos. Dar stai o clip` – hai mai \ntåi s` definim mita. s` mearg` la culcare. Am lucrat un timp \n cåteva organiza]ii mari. {i era considerat un Lucru Bun.. dar suspectezi c` n-o s` mai dureze mult. \]i garantez. {i o s`-]i spun de ce.

Ca s` nu mai vorbim c` o s` sfår[e[ti lefter. transmi]i copiilor t`i un mesaj deprimant despre modul \n care func]ioneaz` lucrurile pe lume. {i o s` mai fii atent ca recompensa s` fie propor]ional` cu r`spunsul pe care-l a[tep]i. copiii vor fi foarte \ncånta]i/impresiona]i/ferici]i s` aud`: „A[ fi cu adev`rat mul]umit dac` ai vrea s`. Dac` se poart` frumos \ntotdeauna \n magazin. {i nu-i a[a c` n-ai uitat de cea mai potrivit` recompens` dintre toate? Sigur c` n-ai uitat. Dac` reu[esc s` se scoale din pat diminea]a f`r` ca tu s` trebuiasc` s` torni o g`leat` de ap` rece peste ei. o s` oferi o recompens` care se potrive[te perfect solicit`rii. este o abordare foarte rezonabil`. o s` fii atent cu genul de recompense pe care-l oferi. Copiii t`i vor face mult mai multe lucruri gratis dac` vor [ti c` la sfår[it ob]in aprobarea ta. 61 . O S~ OFERI O RECOMPENS~ CARE SE POTRIVE{TE PERFECT SOLICIT~RII. Nu le cump`ra o garderob` nou` drept recompens` pentru c` [i-au pus pe umera[e cåteva h`inu]e. |n mod ideal. Dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de dou` luni.. dup` ce faci cump`r`turile o s` merge]i \n parc. |N MOD IDEAL.. Dac` folose[ti \ntotdeauna bani. A[a c` nu trebuie s` concepi cåte o duzin` de recompense \n fiecare zi. o s` le m`re[ti „aloca]ia pentru haine“. Bine\n]eles. de cele mai multe ori. o s`-i la[i s` se culce seara cu 15 minute mai tårziu.Atåta timp cåt oferi recompense \nainte de a \ncepe comportamentul uråt.“ {i apoi asigur`-te c`-]i aduci aminte s` le spui dup` aceea cåt de \ncåntat/impresionat/fericit e[ti.

dar o s` treac` ani buni pån` s` poat` face ceva. n-are rost s` a[tep]i ca unul dintre ceilal]i s` \nceteze v`ic`reala sau urlatul. dar majoritatea trebuie s` recunoa[tem c` toanele noastre se schimb` odat` cu toanele celor din jurul nostru. nu mai forma]i un cuplu intim. {i `sta e[ti tu. Pån` atunci. imediat ce-or s` se simt` prost se vor purta \ngrozitor pentru a te pedepsi. atunci ar fi bine ca acel cineva s` fii chiar tu. Sunte]i o familie. Copiii nu \n]eleg c` toanele sunt molipsitoare. E nevoie de un adult care s` \mpiedice perpetuarea toanelor proaste. sau ciorov`iala. „Acum o s` se \nve]e minte“. |ncerc doar s` spun c` dac` v` l`sa]i cu to]ii prad` disper`rii sau dac` \ncepe]i cu to]ii s` ]ipa]i unul la altul. Lor nici nu le trece prin minte c` tu e[ti a[a de iritat tocmai pentru c` ei te-au c`piat toat` ziua. sau bosumflarea. trebuie s` \n]elegi c` e[ti responsabil pentru st`rile de spirit ale familiei tale. po]i s` \ncepi s`-i \nve]i despre asta. Sigur.REGULA 26 Toanele sunt molipsitoare Din momentul \n care ave]i copii deveni]i o familie. chiar dac` [tiu c` o s` te sim]i [i tu la fel. Ceea ce \nseamn` c` toanele fiec`ruia \i afecteaz` pe to]i ceilal]i. Nu vreau s` spun c` e vina ta ori de cåte ori cineva e nefericit. 62 . unii oameni reu[esc s` fie veseli chiar [i atunci cånd to]i cei din jurul lor sunt isterici. Dac` te gånde[ti c` ar prinde bine ca cineva s` se opreasc` [i s` dea un bun exemplu. Nu mai e[ti un spirit liber. Ca P`rinte. vor gåndi ei. precum am mai spus. E-adev`rat. {i \ntr-o familie toat` lumea interac]ioneaz` cu toat` lumea.

trebuie s` ]i le gestionezi \n primul rånd tu \n mod matur pe ale tale. \n func]ie de personalitate: copiii pot ajunge \n cealalt` extrem` [i. bine\n]eles. Po]i s` influen]ezi \n bine toanele copilului t`u – [i modul \n care le gestioneaz`. Nu chiar tot timpul. nu e neap`rat pl`cut. 63 . Mi-am dat seama c` prin for]a exemplului reu[isem s`-l \nv`] un mod total nefolositor de a rezolva conflictele. dar cu mult mai des decåt ar fi \n alte condi]ii. Ceea ce m` scotea din min]i era faptul c` nu ceda niciodat`. \n loc s` fie moroc`no[i ca tine (de exemplu). P`rin]ii care se plång toat` ziua vor avea probabil copii plång`cio[i. so]ia mea – alegåndu-[i cu grij` momentul – mi-a dat de \n]eles c` poate asta are ceva de-a face cu faptul c` nici eu nu cedez niciodat`. |n cele din urm`. dar e adev`rat: p`rin]ii care ]ip` la copiii lor vor avea copii care ]ip`. NU E NEAP~RAT PL~CUT. P`rin]ii care se bosumfl` tot timpul \i \ncurajeaz` pe copii s` se bosumfle. Se mai poate \ntåmpla [i altceva. DAR E ADEV~RAT: P~RIN}II CARE }IP~ LA COPIII LOR VOR AVEA COPII CARE }IP~. se poate [i mai bine de-atåt. {i. se vor sup`ra foarte tare ori de cåte ori cineva din preajma lor va deveni moroc`nos. Dac` vrei ca pu[tiul t`u s`-[i gestioneze \n mod matur st`rile de spirit. Mda. nici chiar cånd \mi pierdeam cump`tul cu el. Iar aceast` schimbare va aduce dup` sine schimb`ri \n bine printre to]i membrii familiei tale.|n special unul dintre copiii mei (e mai bine s` nu spun care) obi[nuia s` intre permanent \n conflict cu mine cånd era mai mic.

a[a c` asigur`-te c`-i \nve]i cu obiceiuri bune. modul \n care m`nånc` pu[tii t`i va deveni o obi[nuin]` pe care le va fi foarte greu s-o schimbe. Este treaba ta s` decizi cum \]i hr`ne[ti copiii \n mod responsabil [i exist` o mul]ime de diete s`n`toase din care po]i alege. ca [i altele \n mod evident nes`n`toase pe care s` le evi]i (cum ar fi gogo[ile. Habar n-am. Altfel spus. sau poate ai o problem` vizavi de salat`. Poate e[ti vegetarian sau poate e[ti dependent de gogo[i (a[ putea \n]elege asta). din p`cate). Dar indiferent de tipul de måncare cu care-i hr`ne[ti. MODUL |N CARE M~NÅNC~ PU{TII T~I VA DEVENI O OBI{NUIN}~ PE CARE LE VA FI FOARTE GREU S-O SCHIMBE.REGULA 27 Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a Nu urmeaz` s`-]i spun ce s` le dai s` m`nånce copiilor t`i. 64 . cu obiceiuri care le vor permite s` se bucure de o via]` s`n`toas`.

N-aveam voie s` m` ridic de la mas` pån` nu-mi terminam por]ia. Cum procedez cu copiii mei? Aproape niciodat` nu månc`m budinc`. multe dintre obiceiurile care mi-au fost insuflate i se p`reau fire[ti mamei. |]i spun cu måna pe inim` c` nici asta nu m-a ajutat prea mult \n a-mi men]ine o greutate optim`. iar dac` au \n farfurie mai mult decåt pot månca. nu-i nicio problem` dac` le r`måne. trecuse prin ra]ionalizare. De exemplu. m` r`spl`tesc cu un baton de Mars. Ce m-a \nv`]at asta? C` budinca (cea plin` de zah`r [i nes`n`toas`) este scopul. copiii nu trebuie neap`rat s` termine felul principal pentru a c`p`ta budinca. iar måncarea este doar purgatoriul prin care trebuie s` treci pentru a ajunge la ]elul t`u cel dulce [i lipicios.Eu am crescut \ntr-o perioad` \n care obiceiurile alimentare erau foarte diferite de cele de azi. [i por]iile erau [i ele mici. Iat` un alt exemplu. |mi promit c` imediat ce termin grupul `sta de Reguli voi månca o pr`jitur`. alt exemplu: mama obi[nuia s`-mi dea un dulce cånd m` r`neam sau ca r`splat` cånd m` purtam foarte frumos. cu excep]ia cazurilor cånd avem musafiri. \mi era aproape imposibil s` las måncare \n farfurie. 65 . Sau. Cånd eram copil nu primeam budinc` pån` cånd nu terminam felul principal. Totul era \n regul` cånd eram mic. mi se cerea s` m`nånc totul din farfurie. [i. dar nu [i mie. Asta e alt` obi[nuin]` care atårn` [i azi de gåtul meu ca o piatr` de moar`. Ori de cåte ori sunt pu]in deprimat. dar pe m`sur` ce cre[team era din ce \n ce mai r`u pentru greutatea mea. Chiar [i atunci cånd voiam cu adev`rat s` sl`besc. Drept urmare. Genera]ia mamei mele tr`ise un r`zboi. [i obezitatea era lucru rar. bine\n]eles. Acum copiii mei trebuie s` m`nånce atåt cåt le trebuie.

Cu ce obiceiuri \i porne[ti la drum pe copiii t`i? Poate c` pu[tii t`i de]in o garan]ie genetic` cum c` nu vor avea niciodat` probleme cu greutatea sau alte probleme de s`n`tate asociate cu dieta nepotrivit`. Aici nu de]in toate r`spunsurile. Poate ai metode mai bune decåt mine de a evita genul de probleme pe care tocmai le-am descris. Poate copiii t`i au nevoie de cu totul alte obiceiuri decåt ai mei. |]i atrag aten]ia doar s` ai grij` cu ce obiceiuri alimentare \]i \nve]i copiii [i s` te asiguri c` sunt cele pe care vrei s` le capete. 66 .

Pe urm`. de asemenea. {i nu uita un lucru important: comunicarea func]ioneaz` \n ambele sensuri. Da. Despre ce fel de comunicare vorbesc? Ei bine. |]i aminte[ti s` le spui \ntotdeauna pu[tilor t`i cånd a[tep]i musafiri? Probabil c` le spui cånd urmeaz` s` vin` cineva de care sunt \ncånta]i. dar dac` au 6 sau 7 ani? Dar atunci cånd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor t`i? OK. cånd cresc. stai s`-]i dau cåteva exemple. un pas \n plus spre o familie unit` care func]ioneaz` ca o echip`. Te consul]i cu copiii atunci cånd stabile[ti unde o s` pleca]i \n vacan]`? Dac` sunt adolescen]i. dar po]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei – mai mult loc pe bancheta din spate. oricum. dar nu [i pentru el. CD player care cite[te mp3-uri. dar dac` vine o persoan` pe care nici n-o cunosc? Poate vine cineva s` ia m`suri pentru o nou` hus` pentru canapea sau s` repare ma[ina de sp`lat. dar este. ]i-ai pierdut deja obi[nuin]a [i. La \nceput sunt prea mici ca s` \n]eleag`. trap` pe acoperi[. n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul. |i spui pu[tiului t`u de un an unde merge]i ori de cåte ori \l pui \n ma[in`? Pentru tine e evident. probabil c`-]i spun f`r` s`-i \ntrebi. este doar o complica]ie \n plus s`-i implici [i pe ei. 67 . P`i da.REGULA 28 Comunic` Este a[a u[or pentru p`rin]i s`-i elimine pe copii din „bucla comunic`rii“. Fii sigur c`. trebuie s`-i spui echipei tale ce se \ntåmpl` (ideal ar fi s`-i spui [i de ce). dar trebuie s` ceri la råndul t`u s` fii informat [i chiar s` ascul]i atunci cånd ]i se r`spunde.

tu ar trebui s` scrii cartea asta. Plus c` se pot dovedi chiar utili dac` [tiu ce se \ntåmpl`. Sunt plini de idei care. De fapt. 68 . dar printre ele po]i descoperi lucruri cu adev`rat utile care ]ie altminteri nu ]i-ar fi trecut prin cap. Dac` procedezi a[a \ntotdeauna. sunt mai multe [anse s` fie \ncånta]i de alegerea ta final`.dac` le-ai cerut p`rerea. e-adev`rat. trebuie cernute cu aten]ie. [i nu eu. s` simt` c` fac parte din familie. nota 10 pentru tine. Pentru c` eu nu-mi amintesc de fiecare dat`. Dar \mi amintesc suficient de des \ncåt s` v`d cåt de mult \nseamn` pentru copii s` se simt` b`ga]i \n seam`.

sim]i c` [efului t`u chiar \i pas` de performan]ele tale. Poate c` ]ie: „F`-i baie mai des iepura[ului“ ]i se pare un 69 . P`i atunci de ce le spunem copiilor „P`streaz` ordine \n camera ta“ sau „F`-i baie mai des iepura[ului“. Este foarte demoralizant ca [eful s`-]i spun`: „Vinde mai mult!“ Habar n-ai dac` va fi dezam`git sau uluit de cei 10% pe care i-ai ob]inut \n plus la vånz`rile pe luna asta.REGULA 29 Fixeaz` scopuri clare Iat` o Regul` pe care am cules-o din lumea afacerilor. sau „Nu mai sta atåta \n fa]a computerului“? Nu realizezi c` dai de \n]eles c` de fapt nu-]i pas` atåt de mult precum spui? Care variant` ]i se pare mai conving`toare: „Nu mai sta atåta \n fa]a computerului“ sau: „Ai voie s` stai la computer cel mult dou` ore pe zi“? {i care ]i se pare mai u[or de \n]eles de c`tre copilul t`u? Uneori nu ne str`duim suficient. dar alteori pur [i simplu nu ne oprim s` ne gåndim dac` pu[tiul va \n]elege ce \ncerc`m s`-i spunem. o Regul` excelent`. Managerii buni \[i fixeaz` \ntotdeauna obiective [i lucreaz` pentru atingerea unor scopuri concrete. altfel ]i-ar fi spus: „Vinde cu 10% mai mult!“ A[a c` [tim cu to]ii de la serviciu c` scopurile clare sunt bune – [tii ce se a[teapt` de la tine. {i \]i imaginezi c` nici el n-are nici cea mai vag` idee. {i au absolut` dreptate s` procedeze astfel.

70 . Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`mån`? Sau o dat` pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea fån proasp`t de dou` ori pe s`pt`mån` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`måni? Trebuie s` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]i pas`. Atunci am realizat c` era vina mea [i c` urmarea era nu numai o \nc`pere r`mas` \n dezordine. iar ea mi-a spus r`nit`: „Dar am f`cut ordine. dar [i o atitudine incorect` fa]` de fiica mea. Am \nceput s-o dojenesc pe fiic`-mea. DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU NU NE OPRIM S~ GÅNDIM. UNEORI NU NE STR~DUIM SUFICIENT. ea strånsese totul de pe podea.. Regula asta mi-a venit \n minte acum cå]iva ani.enun] cåt se poate de clar. Cånd m-am dus s` verific un pic mai tårziu am g`sit camera aproape la fel de dezordonat`. Dar credea sincer c` asta am vrut. cånd am rugat-o pe feti]a mea s`-[i fac` ordine \n camer`.. [i atåt. dar poate copilul chiar nu pricepe ce vrei de la el. {i – cel mai important – s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri. Uite!“ De fapt.

REGULA 30 Nu fi cic`litor Am citit de curånd un articol despre rezultatul unor cercet`ri referitoare la cic`leal` (m` \ntreb cåt timp au fost cic`li]i cercet`torii respectivi cu privire la acest subiect pån` s` se apuce de treab`). Tot ce trebuie s` faci este s` fii ferm [i s` spui clar ce se va \ntåmpla dac` nu te ascult`. dac` cic`le[ti oamenii. e[ti a[a de \mpiedicat“. Dac` nu sunt gata pån` la ora 6. Cam a[a: „Te rog s`-]i faci lec]iile. dac` e cazul. P`i [i cum \i determini pe copii s` fac` ceea ce dore[ti dac` nu prin cic`leal`? Ei bine. Dac` le faci asta copiilor t`i. 71 . \nchizi computerul. {i mai r`u e cånd le pui \n discu]ie caracterul: „Niciodat` nu te gånde[ti la ceilal]i“ sau „Of.“ Apoi nu mai zici nimic pån` la ora 6 [i. {i cic`leala devine de-a dreptul de nesuportat – asta e ceva ce P`rin]ii trebuie s` se asigure c` nu fac niciodat` – atunci cånd \]i cer]i copiii pentru ceea ce sunt \n loc s` te referi la ceea ce fac. Ei au descoperit c`. nu le va lua mult copiilor pån` s`-[i dea seama c` nu glume[ti. De exemplu: „N-ai \nchis u[a“ este o remarc` rezonabil`. ace[tia sunt \nclina]i s` fac` chiar mai pu]in decåt ]i-ai fi \nchipuit. {i po]i s`-i condamni pentru asta? Nu e nevoie s` folose[ti un ton iritat sau fraze cu caracter personal. dar: „Niciodat` nu \nchizi u[a aia“ este cic`leal`. o s` \nchid computerul pån` cånd le vei termina. Dac` asta este abordarea ta standard. nu faci decåt s` \nr`ut`]e[ti situa]ia. cic`leala presupune un ton care sugereaz` iritarea [i tocmai asta o face atåt de nesuferit`. Mai bine nu-i cic`le[ti.

Nici un pic de cic`leal` – mama a spus o singur` dat` ce avea de spus [i s-a asigurat c` pu[tii [tiu ce urmeaz` s` se \ntåmple dac` o ignor`. „Oh. „nu e nevoie. de vreme ce ei erau foarte prin[i cu alte activit`]i. Mai e ceva ce merit` s` fie spus cu privire la cic`leal`. unde urma s` månc`m.“ M-am \ntrebat cum Dumnezeu \i va convinge pe copii s` cure]e masa \nainte ca måncarea s` se ard` pe foc. dar e nerezonabil s` le pretinzi s`-[i aminteasc` singuri. tot ce e pe masa din buc`t`rie ajunge la co[ul de gunoi!“ |n mod clar obi[nui]i cu asta – [i convin[i \n råndurile anterioare. c`r]i de joc [i alte chestii asem`n`toare. dulciuri. 72 . dar ea a ie[it \n u[a buc`t`riei [i a strigat pe un ton vesel: „Peste exact 10 minute. NU E NEVOIE S~ FOLOSE{TI UN TON IRITAT SAU FRAZE CU CARACTER PERSONAL.Am fost odat` la cineva \n vizit` la prånz [i masa din buc`t`rie. desene. toat` lumea va fi mai fericit` dac` prive[ti \n]elegerea astfel: copilul se achit` de datorie dac` hr`ne[te hamsterul. era plin` de juc`rii. [i anume c` este o perioad` de cå]iva ani \n care copiii pot face singuri anumite lucruri. copiii au ap`rut cu to]ii instantaneu [i \n cinci minute masa era preg`tit` pentru prånz. A[a c` \n loc s` fii sup`rat c` pu[tiul t`u a uitat iar s` hr`neasc` hamsterul [i s` fii tentat s`-l cic`le[ti. buc`]i de Lego. O s-o cure]e copiii. cånd mama trecuse la fapte –. nu“. M-am oferit (oarecum enervat) s` o cur`]. Acum mai ai nevoie doar de cineva care s` te cic`leasc` pe tine pentru a-]i aduce aminte. a replicat gazda. cu condi]ia ca tu s`-i aduci aminte.

REGULI PRIVIND DISCIPLINA .

.

pu[tii t`i vor beneficia enorm de pe urma unei bune discipline. {i atunci toat` lumea este fericit`. {i totu[i. nu e nevoie de niciun pic de ceart`. despre un lucru esen]ial [i care \]i e la \ndemån`. dar s` nu-i auzi“ – chestii din astea. descoperi c` e vorba. Implic` ceart`. Astfel. dar mie nu-mi place cuvåntul „disciplin`“. chiar [i (fereasc` Sfåntul!) b`taie. odat` ce ai trecut peste cuvåntul \n sine. de fapt. 75 . am v`zut deja care este valoarea limitelor (Regula 24). pedeaps`. iar disciplina este despre cum s` \nt`re[ti aceste limite. Dac` \n]elegi totul cum trebuie referitor la disciplin` este mult mai u[or s` fii p`rinte [i este mult mai u[or s` fii copil. „Copiii ar trebui s` fie atåt de cumin]i \ncåt s`-i vezi.Nu [tiu cum e[ti tu. Cånd totul merge bine. Da. pedeaps` sau b`taie.

cåt [i \ncrederea \n atåt de importantele limite. La urma urmelor. ai fi dezam`git. Trebuie s` \n]elegi c`. la frustrare [i la subminarea respectului lor. la asta se reduce totul). Dar s` presupunem c` apoi l-ai \ntreba [i pe [eful [efului t`u. poate chiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful t`u din start. sigur. De fapt. nu e vorba de ceva ce ]i se cuvine. totul ar fi fost cåt se poate de simplu. probabil c` e sup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul t`u. dac`-]i subminezi partenerul \ncercånd s` fii dr`gu] cu copilul t`u astfel \ncåt el s` te iubeasc` mai mult (da. [tii ce s` faci. Inconsecven]a celor doi p`rin]i duce la confuzia copiilor. care ar r`spunde: „Da. |n timpul `sta. Dac` [eful [efului t`u l-ar fi sus]inut pe [eful t`u. E[ti confuz? Nu m` mir`. Iar [eful [efului t`u descoper` c` a pierdut respectul [efului t`u. nicio problem`. [eful t`u se simte subapreciat [i frustrat. admite. dar te-ai resemna. nu reu[e[ti decåt s`-l z`p`ce[ti pe copil [i s`-i subminezi atåt respectul pentru voi amåndoi.REGULA 31 Forma]i front comun Dac` i-ai cere [efului t`u o zi \n plus de concediu [i el ar zice nu. {i dac` [eful t`u \]i va spune alt` dat` „nu“.“ Acum ce mai crezi? Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu. Dar e[ti sigur c` opinia [efului t`u nu conteaz` prea mult. 76 .

cel`lalt \l va sus]ine dac` va fi \ntrebat. 77 . \n afar` de treburile importante asupra c`rora a]i c`zut deja de acord dinainte (Regula 12). P`rin]ii t`i. s` nu crezi c-ai sc`pat! Acela[i lucru se aplic` ori de cåte ori exist` cineva cu care \mpar]i responsabilitatea pentru copil. |n cele din urm`. Dac` vre]i ca pu[tiul vostru s` se simt` \n siguran]`. Este crucial s` \n]elegi c`. atunci cånd merg cu voi \n vacan]`. faptul c` e[ti de acord cu partenerul este mult mai important decåt lucrul asupra c`ruia e[ti de acord. atunci r`spunsul e nu“. {i asta \nseamn` inclusiv s` juca]i amåndoi rolul poli]istului dur.Dac` e[ti p`rinte singur. trebuie s` v` sus]ine]i unul pe cel`lalt. Merit`: copilul va fi mai fericit. sau bona. „Dac` Tati a spus nu. Bine\n]eles. nu trebuie s` c`de]i de acord dinainte asupra fiec`rei minuscule reguli posibile – cånd e vorba de detalii trebuie doar s` conveni]i c` indiferent ce spune unul dintre voi. FAPTUL C~ E{TI DE ACORD CU PARTENERUL ESTE MULT MAI IMPORTANT DECÅT LUCRUL ASUPRA C~RUIA E{TI DE ACORD. va fi mai sigur \n privin]a limitelor [i v` va respecta ([i iubi) pe amåndoi pentru asta. sau prietena ta care are grij` de el \n fiecare mar]i dup` [coal`.

Dar cu siguran]` eu m-a[ fi str`duit mai mult pentru recompens` (abordarea pozitiv`). ]i-ai f`cut ordine \n camer` f`r` s`-]i spun eu. Cu care dintre aceste abord`ri ai fi ob]inut rezultate mai bune la dictare? Dac` semeni cu mine. Acum imagineaz`-]i c`. Acum imagineaz`-]i c` \nv`]`toarea ]i-ar fi promis o stelu]` aurie/o ciocolat`/un pix la alegere din dul`piorul cu papet`rie dac` te vei descurca bine la urm`toarea dictare. {i la fel ai fi f`cut [i tu.REGULA 32 Vorba dulce mult aduce |]i aminte[ti cum erai cånd erai mic? Hai. A[a c` spune-le: „Mi-a pl`cut cum ai mul]umit la magazin“ sau „Oau. ai fi avut [anse destul de mici s` faci bine la vreo dictare. Asta nu \nseamn` c` trebuie s`-]i recompensezi copiii ori de cåte ori spun „te rog“ sau s`-i pl`te[ti pentru c` [i-au f`cut curat \n camer`. sau „Mul]umesc pentru c` ai fost a[a de lini[tit azi-diminea]` [i m-ai l`sat s` mai dorm un pic.“ Acum vor vrea s` repete figura ast78 . Bravo!“. dac` e[ti o persoan` cu comportament tipic. \n loc de asta. \n func]ie de \nclina]iile tale sportive). De cele mai multe ori. Cercet`rile moderne \n psihologie infantil` au stabilit cu certitudine c` abordarea pozitiv` este mai eficient` \n a-i determina pe copii s` coopereze. te-ar fi amenin]at c` dac` nu te descurci la dictare o s` r`måi \n clas` toat` ziua \n timpul recrea]iilor/o s` prime[ti o bil` neagr`/n-o s` mai ai voie la ora de sport (sau o s` mergi mai des la sport. ei ar fi ferici]i doar s` [tie c` le-ai observat eforturile [i c` le apreciezi. gånde[te-te – sigur c` po]i.

O singur` aten]ionare aici (doar nu trebuie s`-]i fie prea u[or). Nu spun c` amenin]`rile nu au [i ele rolul lor. E vital ca pu[tii s` [tie c` ai observat ce au f`cut bine. chiar [i-a[a. despre care ai discutat cu ei \nainte. E VITAL CA PU{TII S~ {TIE C~ AI OBSERVAT CE AU F~CUT BINE. Amenin]`rile sunt pentru lipsuri serioase \n comportament. e important s` folose[ti promisiuni \n loc de amenin]`ri. ar trebui folosite \ntotdeauna \mpreun` cu promisiuni.fel \ncåt s`-]i ob]in` laudele din nou. dar \ntr-o lume ideal` ele ar exista doar undeva \n fundal. a[a c` aminte[te-]i s`-i lauzi de fiecare dat`. A{A C~ AMINTE{TE-}I S~-I LAUZI DE FIECARE DAT~. \n schimb. f`r` s` fie vreodat` puse \n practic`. Promite-le c` o s` primeasc` cina favorit` dac` se poart` foarte frumos \n parc sau promite-le o m`rire a „aloca]iei pentru haine“ dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de o lun` \ntreag`. Ai grij` s` nu creezi o presiune prea mare pe copii fixåndu-le stan- 79 . vei da \nainte ora de intrare \n cas` cu 15 minute. Cånd e vorba despre lucruri importante. \i po]i spune adolescentului t`u c` dac` se \ntoarce \n continuare tårziu acas` nu va mai avea voie s` ias` weekendul viitor. altfel abordarea pozitiv` nu va mai func]iona ([i-o s` te trezeasc` ciorov`iala lor duminica la 6 diminea]a). dac` vine acas` la ora stabilit` timp de o lun`. De exemplu. dar.

darde prea \nalte [i promi]åndu-le recompense prea substan]iale.90 la examen. creezi o presiune dubl`. Pu[tiul se va sim]i pedepsit de dou` ori dac` nu reu[e[te. O dat` pentru c` va sim]i c` a e[uat (de[i poate a luat o not` foarte bun`.90). [i apoi pentru c` nu va avea ma[in`. dar sub 9. 80 . Dac` \i promi]i adolescentului t`u propria lui ma[in` pentru o not` de peste 9.

A[a c` nu prea era cazul s` \ncerc s`-mi \mbun`t`]esc comportamentul. Puteam s` dau de necaz. nu aveam nici cea mai vag` idee ce \mi este permis [i ce nu – p`rea c` de fiecare dat` o loterie secret` la care nu am dreptul s` particip decide cum ar fi trebuit s` m` comport. trebuie s` respec]i regula (cu excep]ia cazului 81 . Mi-am petrecut o mare parte din copil`rie „mergånd pe sårm`“ \ntr-un echilibru precar. S`-]i spun care e cel mai important lucru \n cadrul acestei Reguli: nu ai voie s` \ncalci regulile nici chiar atunci cånd vrei. dar erau tot atåtea [anse s` nu p`]esc absolut nimic. Niciodat` nu aveam vreun indiciu despre cum va reac]iona. A doua zi puteam s`-i r`spund exact la fel [i s-o \ncasez. Dac` ai decis c` nu au voie s` doarm` cu tine \n pat. Copiii t`i trebuie s` [tie ce este [i ce nu este acceptabil. ci \n orice alt` situa]ie. Prin urmare. se vor sim]i neiubi]i.REGULA 33 Fii consecvent! Cånd eram copil. Dac` nu primesc un mesaj consecvent. nu au niciun indiciu despre cum trebuie s` se comporte [i prea importantele limite (din nou Regula 24) nu sunt bine men]inute. \ntr-o zi \i puteam r`spunde mamei obraznic [i ea rådea [i-mi spunea c` e mul]umit` c` \mi pot lua singur ap`rarea. f`r` s` [tiu la ce reac]ie s` m` a[tept din partea ei. |n general. probabil. |n plus. Pur [i simplu nu e corect fa]` de copii. ace[ti copii vor fi confuzi. Ei stabilesc asta \n func]ie de ceea ce a fost acceptabil ieri [i alalt`ieri. Asta se aplica nu numai la r`spunsuri insolente. nesiguri [i. riscul p`rea justificat – cel pu]in pentru mine.

Ei bine. Numai pentru c` mezinul t`u a fost cam trist ast`zi [i e a[a de c`ldu]. atunci m`car pån` cånd pu[tii t`i au uitat c` a fost vreodat` altfel. plus c` nu va \n]elege de ce. [i miroase frumos dup` b`i]`. po]i schimba regula (consult`-te cu partenerul mai \ntåi). NU! Opre[te-te chiar acum! Dac`-l la[i o dat` \n patul t`u va fi de zece ori mai greu s`-i spui „nu“ data viitoare. Ai observat c` un pic mai devreme am spus „cu excep]ia cazului \n care e[ti preg`tit s` schimbi regula definitiv“? Bine\n]eles. [i tu e[ti la råndul t`u un pic deprimat. 82 . dar odat` schimbat`. Copiii vor fi la fel de z`p`ci]i dac` le schimbi regulile lunar ca [i dac` le schimbi zilnic.. da. schimbarea regulilor este mereu o op]iune.cånd e[ti preg`tit s` o schimbi definitiv). cåt [i cu el). [i pufos. nu. Poate realizezi brusc c` via]a ar fi mult mai dulce dac` copilul ar dormi cu tine \n fiecare noapte [i chiar nu \n]elegi de ce i-ai interzis asta ini]ial. CEL MAI IMPORTANT LUCRU |N CADRUL ACESTEI REGULI: NU AI VOIE S~ |NCALCI REGULILE NICI CHIAR ATUNCI CÅND VREI. cu atåt uit` mai greu. trebuie s-o respec]i pe termen lung.. Spune „nu“ acum (cu blånde]e [i cu o \mbr`]i[are \n plus) [i e[ti crud doar ca s` fii bun (atåt cu tine. {i cu cåt copiii sunt mai mari. Deci cåt timp trebuie s` respec]i noua versiune a regulii? Dac` nu permanent. nu.

a[a cum vei vedea). Mama g`tea. toate \n acela[i timp). {i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da.REGULA 34 Folose[te umorul Adolescent fiind. \n a[teptarea inevitabilei predici. Dar. s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul. sub ma[ina de sp`lat [i sub picioarele noastre. o ajutam odat` pe mama s` preg`teasc` masa (folosesc termenul „ajutam“ \ntr-un sens foarte imprecis. sincer. Bine\n]eles. care era deja cam tensionat` (\ncercånd s` tran[eze carnea. iar eu am scos maz`rea din congelator. am ]inut punga de maz`re de col]ul de sus [i am folosit foarfeca pentru a t`ia col]ul. majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac` aceast` gre[eal` de fel). era oricum mai mult decåt evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentru rela]ia noastr`.. atunci a fost vorba despre un accident. sub aragaz.. [tiu. Dac` faci o glum` sau dac`-i 83 . \ntreg pachetul (mai pu]in col]ul care a r`mas \ntre degetele mele) a c`zut pe podea [i maz`rea \nghe]at` s-a r`spåndit prin toat` buc`t`ria – sub frigider. Dar cum te descurci atunci cånd copiii te c`piaz` \n mod deliberat sau \]i r`spund obraznic? Chiar [i atunci po]i s` transformi cu u[urin]` sup`rarea \n distrac]ie. Dintr-un motiv pe care nu reu[esc s`-l justific. Predictibil. \n schimb. oarecum stupid. mama era coco[at` de rås. Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pentru a-mi \nv`]a lec]ia. M-am uitat \ngrozit la mama. Faptul c` mama a izbucnit \n rås \n loc s`-mi spun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce. chiar sub nivelul degetelor cu care ]ineam punga.

deseori le distrugi hot`rårea de a-]i face via]a mizerabil` \n urm`toarele cinci minute. O S~ V~ DISTRA}I {I VE}I AVEA O RELA}IE MAI BUN~. sau månji]i cu dulcea]`? (Apropo. 84 . asta-i face s` chicoteasc` [i le distrage aten]ia de la ceea ce urmau s` fac`. iar pe de alt` parte copiii par s` aprecieze faptul c` au fost opri]i f`r` s` fie certa]i. s` fii trimis \n camera ta pentru cinci minute. s` fie stropi]i cu ap` sau tårå]i \n noroi de c`tre un c`]el. o recomand din toat` inima.. nu månjirea cu dulcea]`. Acum..?“.tachinezi \ntr-un mod prietenos [i afectuos... FOLOSE{TE UMORUL. sau s` fii gådilat f`r` mil` timp de 30 de secunde?“ De obicei. o s` v` distra]i mai bine \mpreun` [i o s` ave]i o rela]ie mai bun`.. Cartea. cånd \ncep s` se poarte uråt. Exist` o carte excelent` pentru copii scris` de John Burningham – „Ai prefera.) Copiii mei mai mici o ador` [i uneori. dezamorsez conflictul \ntrebåndu-i: „Ai prefera. s` te opre[ti chiar acum. [tiu [i cå]iva adul]i cu care ar merita s` \ncerc aceea[i strategie. |n plus. de exemplu. Copiii sunt \ntreba]i dac` ar prefera. evident.. c` stau [i m` gåndesc la asta.

nu asupra persoanei {tiu o doamn` foarte cumsecade care a f`cut un curs de psihologie a copilului sau ceva de genul `sta.“). nou` ni s-a p`rut unul dintre cele mai amuzante exemple de psihologie politically correct dus` la extrem pe care am auzit-o \n via]a noastr` [i nu pierdeam nicio ocazie de a parodia acest sfat absurd de siropos. egoist. {i dac` el ia de bun` acea etichet` ([i de n-ar lua-o – nu este el instruit s` ia de bun tot ce-i spui?). va \ncepe s` se comporte ca atare. Va spune: „N-are rost s` fac eforturi. a[a sunt eu – lene[. Chestia jenant` este c` de fapt trebuie s` admit c` doamna avea dreptate 100%. i-ai pus o etichet`. cel pu]in nu atunci cånd sunt 85 .REGULA 35 Concentreaz`-te asupra problemei.“ Sau: „Ce-am de pierdut? Oricum. e doar un computer bun care a f`cut un lucru prost. ne-a spus c` a \nv`]at la curs un principiu vital: „Nu e un copil r`u.“ Ei bine. |nc` mai iau \n rås exprimarea aceasta („Nu e un computer prost. Stånd odat` de vorb` cu ea. gras. dar \nghi]indu-mi orgoliul trebuie s` recunosc c` principiul \n sine este cåt se poate de corect. lene[. prost. ei m` consider` obraznic. obraznic. nu e vorba despre un gånd con[tient. necioplit. Odat` ce i-ai spus unui copil c` e r`u. e un copil bun care a f`cut un lucru r`u.“ Bine\n]eles. neatent sau orice altceva.

“ |n felul `sta nu faci un comentariu la adresa lor. NU PE EI CA PERSOANE. etichetele pozitive \l vor \ncuraja pe copil s` se comporte \n conformitate cu ele – atent. ei se vor conforma a[tept`rilor tale. Dar dac` le pui copiilor o etichet`. grijuliu. 86 . curajos sau harnic. Spun doar c` n-ar trebui niciodat`. Po]i spune: „Faci un lucru egoist“ sau: „E foarte nepoliticos s` for]ezi nota a[a. Atåta timp cåt exprim` adev`rul (nu pune prea mult` presiune pe copilul t`u f`cåndu-l s` \ncerce s` ating` ni[te standarde inaccesibile pentru el). dar niciodat` s` spui asta \n fa]a copilului sau a altcuiva (\n caz c` ajunge cåndva la urechile lui). {i dac` citind aceste rånduri \]i vine s` strigi: „Dar e lene[!“.mici. de[i ar fi cam incorect din partea mea s` admit c` ai putea avea dreptate. P`streaz`-]i comentariul pentru gåndurile tale cele mai intime chiar [i cånd se ridic` de la mas` pentru a treia oar` la rånd f`r` s` strång` masa (nici vorb` s` te ajute s` speli vasele.. CEEA CE TREBUIE S~ FACI ESTE S~ LE CONDAMNI COMPORTAMENTUL.. nu pe ei ca persoane.). ci la adresa comportamentului lor. nu-]i spun c` gre[e[ti. Etichetele pozitive sunt cu totul alt` måncare de pe[te. Ceea ce trebuie s` faci este s` le condamni comportamentul.

uneori po]i folosi etichetele pozitive pentru a consolida un comportament bun \ntr-un moment cånd acesta tocmai a lipsit: „Am fost chiar surprins s` v`d c` te por]i atåt de necioplit. |ntotdeauna te-am considerat o persoan` foarte politicoas`.De fapt. 87 . deci nu-i tårziu s` se comporte conform etichetei „politicos“.“ |i reasigur` c` n-ai renun]at la p`rerea bun` pe care o ai despre ei.

REGULA 36 Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire Of. vorbesc [i la un moment dat – bang! Pån` s`-mi dau seama ce mi-a ie[it pe gur`. am [i f`cut o amenin]are idioat` pe care nu o pot respecta nicicum. Bine\n]eles. De curånd i-am spus fiului meu c`. marea problem` cu interzicerea accesului la televizor pentru un an este aceea c` amenin]`rile sau pedepsele promise trebuie \ntotdeauna respectate. mul]i dintre ei mai buni decåt mine. cu televizorul). Dac`-i spui copilului c` va sta toat` seara \n cas` dac` nu pune piesele de puzzle \n cutiile lor. dac` nu pune piesele la loc nu iese afar` sub nicio form`. nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. absolut dispropor]ionat` fa]` de gre[eala copilului. {i numai pentru c` sunt o persoan` foarte spontan` (asta-i scuza mea). Nu fac decåt s`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i. am zbårcit-o \n cazul `sta. asigur`-te c`. iar respectarea ei n-ar fi \n interesul nim`nui. * Pentru r`spuns. Evident. precum [tii. sunt groaznic la Regula asta. |mi dau seama cånd gre[esc [i sunt mult mai bun decåt eram \nainte (ei. dac` se poart` \n continuare uråt. Vorbesc. {i. amenin]area e foarte greu de pus \n practic`. cite[te Regula 38. asta e cheia pentru a fi un P`rinte – [tim cånd mai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim. \ntr-adev`r. 88 . Pe unde s` sco]i c`ma[a?* Din fericire. \i interzic s` se mai uite la televizor pentru un an \ntreg.

a \ncercat o alt` abordare. c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauza comportamentului fiului s`u. Gånde[te \nainte de a vorbi (not` pentru mine \nsumi: trebuie s` m` str`duiesc mai mult pentru Regula asta). evident. copiii lui cam sc`paser` de sub control. 89 . Un prieten de-al meu nu reu[ea s`-[i respecte niciodat` promisiunile [i. måine nu mai mergi cu noi la surf. dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`tic cu capsa pus`.Altfel. plus c` dac` eu nu merg la surf. n-o s`-]i mai ia \n seam` amenin]`rile din moment ce va descoperi c` sunt simple vorbe. Nu numai c` pu[tiul a pierdut ziua de surf. cineva va trebui s` stea acas` cu mine. drept urmare. A[a c` \ntotdeauna du-]i amenin]`rile la bun sfår[it [i nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire f`cånd promisiuni pe care nu e[ti sigur c` le po]i respecta. l-a amenin]at pe fiul s`u: „Dac` nu \ncetezi. Dup` o conversa]ie cu un prieten \n]elept care l-a luminat pu]in.“ Pu[tiul probabil c` s-a gåndit: „Ha. {i a r`mas acas` cu el. A[a c`. iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare. COPILUL N-O S~-}I MAI IA |N SEAM~ AMENIN}~RILE DIN MOMENT CE VA DESCOPERI C~ SUNT SIMPLE VORBE. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` lec]ia a fost foarte eficient`. |n timpul unei vacan]e. ba o s` merg.“ Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. tat`l s-a ]inut de cuvånt. dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel. tata nu face niciodat` ce spune.

|n majoritatea cuplurilor. de fiecare dat` distrugi cåte pu]in din rela]iile lor viitoare – copiii cresc 90 . Dac` spunem „mul]umesc“ [i „te rog“. de fapt aprobi \n felul `sta reac]iile de acela[i fel din partea lor.REGULA 37 Dac`-]i pierzi cump`tul. vor \nv`]a s` fac` le fel (\n timp). |n majoritatea cazurilor e destul de u[or s` ne purt`m a[a cum vrem s` se poarte [i copiii no[tri. Dac` acela e[ti tu. vor gåndi c` acesta este comportamentul corect. s` nu ridici vocea [i s` ascul]i ce are de spus? Nu e u[or. Dar exemplul pe care-l oferi este critic atunci cånd tensiunea \ncepe s`-]i creasc` – adic` tocmai cånd e a[a de greu s` fii un bun exemplu (fir-ar s` fie!). Dar trebuie s` \n]elegi c` ori de cåte ori \]i pierzi firea cu copiii. Deci cum reac]ionezi atunci cånd copilul te contrazice? Reu[e[ti s` r`måi calm. Dac` ne \mb`t`m pulbere \nainte de micul dejun. Iar dac` ne pierdem cump`tul cånd al]ii nu fac ceea ce vrem noi s` fac`. tu e[ti cel care pierde Copiii no[tri \nva]` s` se comporte privindu-ne pe noi. Dumnezeu ne e martor. n-o lua ca pe un e[ec – comportamentul t`u e cåt se poate de normal. unul dintre p`rin]i e mai \nclinat spre a-[i pierde cump`tul cu copiii decåt cel`lalt. De fapt tu e[ti cel care pierde. De asemenea. vor considera c` a[a e normal. habar n-am din ce motiv. dar e singurul mod \n care po]i ob]ine o reac]ie similar`.

Dac` \i love[ti cu sånge rece. un lucru e clar: nu func]ioneaz`. lovindu-i pe oameni ob]ii ceea ce vrei. Asta e destul de \nsp`imånt`tor pentru copii. {i dac` te-ai hot`råt s` nu-i love[ti decåt foarte rar. Dac` nu reu[e[ti. apropo. la fel cu a le transmite c` e \n regul` s`-]i pierzi controlul [i s` fii agresiv. Indiferent care e opinia ta despre b`taie. Ie[i onorabil din situa]ie atåta timp cåt mai po]i – eu numesc asta „pauz` pentru p`rin]i“. 91 . DAC~ AI |NCEPUT S~-}I LOVE{TI COPILUL. e greu s` hot`r`[ti unde s` te opre[ti. \i la[i s` vad` c` ]i-ai pierdut controlul. Acela[i lucru se aplic`. astfel \ncåt s` po]i alege un alt tip de reac]ie. fugi! Repede. de ce s`-i mai love[ti de fel? P`rerea mea e c` dac` ai \nceput s`-]i love[ti copilul. E GREU S~ HOT~R~{TI UNDE S~ TE OPRE{TI. asta arat` c` te-ai gåndit [i ai ajuns la concluzia c` agresiunea este solu]ia. dac` e nevoie. Dac`-]i love[ti copiii des. Cum procedezi dac` sim]i cum te umpli de furie [i [tii c` e[ti pe cale s` izbucne[ti? |nva]` s` recuno[ti semnele cåt mai de timpuriu. \n final. P`rin]ii nu au nevoie s`-[i loveasc` copiii pentru a se \n]elege cu ei. Transmite copiilor mesajul c`.gåndindu-se c` urlånd ob]ii ceea ce vrei [i c` acesta este modul standard de gestionare a conflictelor. Dac` ai copii mici. \i vei distruge emo]ional [i \i vei transforma \n b`t`u[i. loviturilor. Dac`-]i love[ti copiii luat de val.

probabil c` pu[tii \[i vor fi dep`[it oricum momentul de rebeliune. 92 . ia-i [i pune-i \ntr-un loc sigur) [i apoi retrage-te – dac` e cazul la o distan]` suficient de mare \ncåt s` nu-i mai auzi – pån` te calmezi [i \]i recape]i for]ele pentru a intra din nou pe „cåmpul de lupt`“.asigur`-te c` r`mån \n siguran]` (dac` e nevoie. Pån` atunci.

acum este vorba despre un alt lucru pe care trebuie s` fii capabil s`-l faci cu copiii t`i. Ai putea la fel de bine s`-i „dezam`ge[ti“ cu blånde]e ar`tåndu-le. el va realiza c` nu e[ti perfect. am nout`]i! E doar o problem` de timp pån` cånd copiii \[i dau seama singuri de lucrul `sta. c` oricine face gre[eli [i c` nu trebuie s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti cånd ai gre[it. iar dac` vrei s` spun` „te rog“ [i „mul]umesc“ trebuie s` fii la fel de politicos cu ei.REGULA 38 Cere-]i scuze dac` ai gre[it Unul dintre lucrurile pe care ar trebui s`-l fi re]inut pån` acum* este acela c` modul \n care ne purt`m este cel mai puternic model pe care copiii no[tri \l au pentru propriul lor comportament.subminezi \ncrederea copilului \n atotputernicia ta. Ei bine. cu atåt pu[tii t`i vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avut dreptate. din cånd \n cånd. 93 . s` fii capabil s` o \ndrep]i. Ei bine. Dac` spui „\mi pare r`u“. c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli. dar s` nu-]i fie ru[ine. Spuneam mai devreme c` dac` nu vrei ca pu[tii t`i s`-[i piard` cump`tul. trebuie s` fii con[tient de gre[eal`. Da. Cu cåt e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare cånd gre[e[ti. nici tu nu trebuie s` ]i-l pierzi pe al t`u. B`nuiesc c` sentimentul este c` dac` admi]i c` ai gre[it. de asemenea. un lucru care li se pare teribil de dificil unor p`rin]i (ai fi uimit s` afli cåt de mul]i). {i vor vedea. * Presupun c` cite[ti cartea \n ordine [i nu \ncepi de aici.

prin defini]ie. \nainte ca pu[tii t`i s` ajung` s` te imite. M-am enervat.. [i ]i-am dat o pedeaps` absurd`. dac` a[a e[ti tu. sup`rat sau deranjat pe cineva. |ns` am \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \ncåt s` \ncepi de undeva. |]i aminte[ti c` \n Regula 36 povesteam cum i-am interzis fiului meu s` se uite la televizor un an de zile? Singurul mod de a ie[i cu fa]a curat` a fost s`-i spun drept: „|mi pare r`u. ocup`-te de problem` acum.* Perioada \n care e[ti p`rinte este minunat` pentru a-]i dep`[i punctele slabe \nainte de a le transmite mai departe genera]iilor urm`toare. ceea ce n-ar fi trebuit s` fac. A[ putea ad`uga c` unii adul]i au probleme \n a-[i cere iertare oricui. ofensat. COPIII T~I TREBUIE S~-{I CEAR~ INSTINCTIV IERTARE ATUNCI CÅND |{I DAU SEAMA C~ AU R~NIT. Hai! {tii c` po]i.“ Poate pu]in umilitor.. SUP~RAT SAU DERANJAT PE CINEVA.Copiii t`i trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci cånd \[i dau seama c` au r`nit. 94 . Dac` ai o problem` \n a-]i recunoa[te gre[elile. Ar fi trebuit s`-]i spun c` n-o s` ai voie la televizor o s`pt`mån` dac` ai s` continui s` fii nepoliticos cu mine. dar m`car am dres-o! * Realizez acum c`. cu atåt mai mult copiilor lor. nu vei admite c` gre[e[ti. am f`cut o gre[eal`.

Dar e[ti un P`rinte. El trebuie. Poate te-ai descurcat bine. deci prea r`u nu poate s` fie.“ Adev`rat. Eventual. iar p`rintele se repede din nou asupra lui reamintindu-i cåt de uråt s-a purtat. s` dea contraargumente [i s` sfår[easc` prin a fi trimis iar \n camera lui. bine\n]eles. de ce s` se mai osteneasc`? 95 . Important e s` nu mai faci asta din nou. lucrul cel mai important este ca pu[tiul t`u s` simt` c`-l iube[ti \n continuare. p`rintele nu mai vorbe[te deloc cu el [i st` \mbufnat. pe de alt` parte. Ce se \ntåmpl` \n continuare? Este foarte important [i am creat o Regul` distinct` pentru c` am v`zut prea mul]i p`rin]i gre[ind. deci te-ai certat cu copilul. Urm`torul lucru pe care-l face copilul este s` intre \n defensiv`. De departe. Am auzit recent un p`rinte spunåndu-i copilului care-[i ceruse iertare: „Important nu e s`-]i ceri iertare. a fost exilat \n camera lui. Pu[tiul t`u. Bietul copil sim]ea \n mod evident c` \nc` n-a sc`pat de necazuri [i c` nu este iertat [i i-am v`zut fe]i[oara \ncre]indu-se de plåns. dar nu era momentul potrivit s` spun` asta. chiar ceråndu-[i iertare..).. s` [tie c` are un rost s`-[i cear` iertare [i s` doreasc` s`-[i schimbe comportamentul. de asemenea. Dac` tu e[ti \n continuare sup`rat pe el. poate nu (e[ti om [i tu.REGULA 39 Prime[te-i \napoi cu c`ldur` OK. Copilul vine \napoi plin de remu[c`ri. Procedånd astfel \i r`pe[ti copilului posibilitatea de a sc`pa de remu[c`ri.

dar nu o face acum. cu excep]ia cazurilor \n care este strict necesar. DE DEPARTE. Pentru ei. Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nesfår[ite de dup` fiecare ceart` nu vor face decåt s`-i såcåie.A[a c`. atunci cånd lupta s-a sfår[it. rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei. Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru. Dac` copilul este mai mare. 96 . dar p`streaz` rezolvarea pentru un moment \n care ve]i fi amåndoi mai veseli. a[a c` nu-i face s` treac` prin asta decåt dac` este cu adev`rat necesar. P`streaz` discu]ia pentru mai tårziu. s-ar putea s` sim]i nevoia s` mai discu]i despre problema respectiv` cu copilul – fie despre subiectul din cauza c`ruia v-a]i contrazis. Bine\n]eles. Bine\n]eles. fie despre modul \n care a reac]ionat. LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ESTE CA PU{TIUL T~U S~ SIMT~ C~-L IUBE{TI |N CONTINUARE. trebuie \n continuare s` rezolvi problema ini]ial`. o astfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat. sau poate la culcare. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de a recunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`. \i po]i spune c` o s` discuta]i mai tårziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt` dat`. mai ales cu adolescen]ii. |n regul`. cånd prietenia voastr` va fi restabilit`. alte rude sau prieteni. arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec]iunea ta. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fost implicat` – fra]i/surori. \ntr-un moment mai potrivit – \n ma[in` (n-are unde s` fug`).

REGULA 40

Dreptul la exprimare
Poate c` sim]i c` via]a ta ar fi mai u[oar` dac` copiii s-ar comporta mereu rezonabil. Nu tu certuri, nu tu lacrimi, nu tu accese de furie. Ai dreptate, ]i-ar fi mult mai u[or. Dar pentru copii n-ar fi bine s` fie a[a tot timpul. Ei au emo]ii puternice [i trebuie s` fie capabili s` [i le exprime. Cånd sunt sup`ra]i, trebuie s` li se permit` s` exprime faptul c` sunt sup`ra]i. Treaba ta este s`-i \nve]i s` se exprime \ntr-un mod acceptabil, [i nu s`-[i reprime sentimentele indiferent de situa]ie. Cunosc familii \n care copiii sunt certa]i pentru c` sunt sup`ra]i, indiferent de modul \n care [i-au manifestat sup`rarea. Sigur, ei trebuie s` \nve]e s` fie sup`ra]i f`r` a fi agresivi, abuzivi sau amenin]`tori, dar totu[i trebuie s` li se permit` s` se simt` sup`ra]i [i s` spun` acest lucru. Furia poate fi justificat`, iar copiilor trebuie s` le fie clar c` \[i pot exprima astfel furia f`r` s` fie certa]i pentru asta. Ei au nevoie s` aud`: „|mi dau seama exact de ce e[ti sup`rat, dar nici chiar \n aceste condi]ii nu ai voie s-o \njuri pe sora ta.“ Un copil c`ruia nu i se permite s`-[i exprime sentimentele nu va fi \n stare s` se debaraseze de ele – chiar [i adul]ii se lupt` cu problema asta. Tot ce poate face un copil este s` [i le \nfråneze, ceea ce poate duce la probleme emo]ionale [i chiar fizice. Mai mult, copilul va deveni un adult care nu poate spune ce simte, ceea ce se poate dovedi extrem de d`un`tor \n tot soiul de rela]ii, mai ales \n cele apropiate. 97

Oamenii care au crescut f`r` certuri nu pot \n]elege c` dup` o ceart` totul poate fi din nou \n regul`. A[a c` nu-[i contrazic partenerul de team` c` acesta \i va p`r`si. Ceea ce \nseamn` c` problemele r`mån necomunicate [i prin urmare nerezolvate, apar resentimente, sentimentele sunt reprimate [i [tim bine c` toate astea sunt nes`n`toase. {tiu c` suntem \nc` la sec]iunea despre disciplin`, dar fiindc` tot discut`m despre exprimarea sentimentelor, vreau s` subliniez cåt de important este plånsul pentru copii. {i pentru adul]i, apropo. Nu sunt mul]i p`rin]ii care-[i apostrofeaz` copiii cånd plång, dar am auzit destui spunånd: „Nu te mai purta ca un bebelu[“ sau „Haide, nu-i chiar a[a r`u.“ Ei bine, evident c` pentru ei chiar este a[a r`u, altfel n-ar plånge, nu-i a[a? Vor \nv`]a curånd, la [coal`, s` nu plång` atunci cånd nu e cazul, a[a c` nu-]i mai face griji pentru asta. Am \nv`]at cu mul]i ani \n urm` de la un prieten foarte drag c` reac]ia corect` atunci cånd cineva plånge (inclusiv un adult) nu este: „Haide, gata, nu mai plånge“, ci: „A[a. Plångi [i descarc`-te.“

UN COPIL C~RUIA NU I SE PERMITE S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE NU VA FI |N STARE S~ SE DEBARASEZE DE ELE.

98

REGULI PRIVIND PERSONALITATEA

|ntreab` pe oricine are mai mul]i copii [i-]i va spune c` ace[tia sunt, clar, diferi]i. Da, copiii pot avea aceia[i p`rin]i biologici, pot cre[te \n aceea[i familie, se pot duce la aceea[i [coal`, pot merge \n acelea[i vacan]e [i totu[i s` fie persoane complet diferite. Asta are implica]ii asupra modului cum \i cre[ti. Scopul t`u e s` le sco]i la iveal` individualitatea, nu s`-i transformi \n ceea ce ai vrea tu s` fie. Ei, dar [tii deja asta, doar e[ti un P`rinte. Bun, dar cum procedezi? Despre asta este vorba \n urm`torul grup de Reguli. Urmeaz`-le [i le vei permite copiilor t`i s` devin` oamenii minuna]i, independen]i, siguri pe sine, cu gåndire liber`, a[a cum au fost \ntotdeauna predestina]i s` devin`.

101

REGULA 41 Descoper` stimulentele care func]ioneaz` pentru copiii t`i Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice. de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional. asta e doar problema mea. impresionat. n-am inclus Regula „Nu-]i [antaja emo]ional copilul“. Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici cåt negru sub unghie de \ncåntarea sau dezam`girea mea. dac` el crede c` te va dezam`gi nef`cånd lucrul respectiv. \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fie privit ca fiind responsabil. {i descoper` tu singur de ce e atåt de r`u s` n-o respec]i. * Fir-ar s` fie. Copiii mei sunt motiva]i de lucruri diferite. mi[cat sunt de el. Este cu adev`rat util. \ncåntat. Bine\n]eles. Regula 27). A[a c` asta-i pårghia pe care o folosesc pentru a-l motiva. dup` ce a terminat ce a avut de f`cut. iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. |n schimb.* Vrea cu disperare s` plac`. trebuie s` nu uit s`-i spun cåt de mul]umit. Hai s-o numim Regula 411/2. nu neap`rat acelea[i lucruri care m` motiveaz` pe mine (de[i v`d c` ciocolata merge aproape la oricine – dar sigur c` nu ne putem motiva copiii folosind dulciuri. Din partea lui. 102 .

bani. libertate. pentru c` nu vor func]iona. |n parantez` fie spus. prestigiu. Nu numai c` nu vei ob]ine ceea ce are fiecare mai bun de oferit.Unele sunt stimulente emo]ionale – aprobarea. bani. Unuia s-ar putea s` nu-i pese c` nu-i mai dai bani de buzunar timp de o s`pt`mån`. dar dac` te gånde[ti [i experimentezi suficient. \n rarele ocazii cånd vei considera necesar s` folose[ti „motivarea negativ`“. Ideea e c` nu po]i folosi acelea[i vechi stimulente cu fiecare copil. 103 . \n timp ce altul ar putea fi devastat. Va fi vorba despre acelea[i principii pe care le valorifici \n cazul motiv`rii pozitive: libertate. A[a c` trebuie s` te gånde[ti care stimulente func]ioneaz` pentru fiecare dintre copiii t`i [i s` descoperi modalit`]i de a le folosi. Recompensele pe care le folose[ti se vor schimba pe m`sur` ce copiii cresc. |n concluzie. Uneori dureaz` destul de mult pån` s` descoperi care este stimulentul potrivit pentru fiecare. s` fii privit ca un adult. nu presupune c` pu[tii t`i sunt la fel unul cu cel`lalt sau la fel cu tine. vei g`si \ntotdeauna ceva. De[i s-ar putea s` nu-l mai motiveze faptul c` \i permi]i s` urce sc`rile f`r` ca tu s`-l ]ii de mån`. dar probabil vei descoperi c` pu[tiul t`u de 2 ani care iube[te libertatea s-a transformat \ntr-un adolescent care iube[te libertatea. Cu alte cuvinte. aprecierea. aprobare. copiii t`i vor reac]iona la amenin]`ri diferite. copiii pot fi r`spl`ti]i prin a fi l`sa]i s` g`teasc` pentru toat` familia. prestigiu. dar nici ei nu vor c`p`ta ceea ce \[i doresc cu adev`rat. Altele sunt stimulente mai specifice care s`-l \ncurajeze pe pu[tiul t`u s` fac` ceea ce vrei – mai mult` responsabilitate. prin ni[te haine noi care cred ei c` le vor spori prestigiul printre prieteni sau printr-o or` de culcare mai \naintat`.

NU PO}I FOLOSI ACELEA{I VECHI STIMULENTE CU FIECARE COPIL. 104 . PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA.

a[a cum f`cea fratele lui. dup` dou` m`suri \ncepea s` cånte primul vers al melodiei. mul]i ani a fost greu s`-mi dau seama care este punctul lui forte. Copilul t`u are nevoie s` [tie c` e bun la ceva. \mpotriva oricui. cu timpul. atunci de aici trebuie s` \ncepi. Dac` vrei ca el s` creasc` sim]ind c` poate aduce ceva concret. Dar exemplul de mai sus demonstreaz` faptul c` pån` [i copiii cei mai n`p`stui]i au punctele lor forte. c`ruia \i pl`cea s` asculte muzic` [i. Majoritatea copiilor sunt mult mai noroco[i – ei nu au soarta atåt de potrivnic`. de[i John nu putea s` cånte la un instrument. Dac` puneam o caset` \n ma[in`. Fratele lui era un muzician foarte talentat. a devenit clar c`. ceea ce face ca arta. sportul sau chiar joaca s` fie extrem de dificile pentru el. \n lumea din jurul s`u [i s` fie måndru de asta. A[adar iat` c` [i el este foarte bun la ceva – ar putea oricånd cå[tiga „Recunoa[te melodia!“. pentru respectul fa]` de sine. pozitiv. 105 . avea un sim] special pentru muzic`. Sincer. \n sensul c` recuno[tea extrem de u[or orice melodie.REGULA 42 Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu \n care s` [tie c` exceleaz` Am un v`r care are dizabilit`]i severe de \nv`]are [i o coordonare slab` din punct de vedere fizic.

Ai gij` ca el s` [tie c` exceleaz` \n domeniul respectiv [i – aproape mai important – asigur`-te c` [tie c` tu [tii c` exceleaz`. sport. Treaba ta este s`-]i urm`re[ti continuu copiii pån` g`se[ti lucrul acela \n care ei exceleaz` [i s` te asiguri c` sunt con[tien]i de el. bun. Nu trebuie s` fie ceva academic sau \n leg`tur` cu [coala (muzic`. Sau poate g`te[te ni[te macaroane cu brånz` delicioase. de[i acestea sunt domenii foarte potrivite. Unii pu[ti sunt buni la o gr`mad` de lucruri.. \n cazul fra]ilor mai mici din cadrul unei familii. este destul de greu pentru cei mici s` str`luceasc` (eu am fost num`rul cinci. Deci asigur`-te c` cei mici reu[esc [i ei s`-[i g`seasc` ni[a. va c`p`ta \ncrederea de a g`si alte lucruri la care este. art`).Pe m`sur` ce trece timpul. Sau poate c` este persoana cea mai organizat` din familie [i singurul care reu[e[te s` p`streze DVD-urile \n ordine. al]ii doar la unul sau dou` care conteaz` cu adev`rat pentru ei. a[a c` [tiu despre ce vorbesc). sau se \n]elege foarte bine cu animalele. Regula devine mai important`. NU TREBUIE S~ FIE CEVA ACADEMIC SAU |N LEG~TUR~ CU {COALA. G~SE{TE LUCRUL ACELA |N CARE EI EXCELEAZ~. Apropo. de asemenea. 106 . pentru mult timp. Dac` ai mai mul]i copii. Copiii cei mari fac \n general o mul]ime de lucruri mai bine decåt fra]ii lor mai mici.. Ar putea fi faptul c` are o memorie excelent` [i \]i poate aminti toate lucrurile pe care ai uitat s` le pui pe lista de cump`r`turi.

chiar dac` o ur`[ti \n cel`lalt p`rinte. era fiica mea. dar trebuie s` faci asta \ntrucåt nu-]i po]i \nvinui copiii pentru mo[tenirea lor genetic`. nu cred c` asta a[ fi ales s` creez (cel pu]in nu s` semene cu AMÅNDOU~). Cel mai greu e s` \nve]i s` iube[ti o calitate care \]i aminte[te de fostul t`u partener.) Nu vreau s-o jignesc \n niciun fel. copiii \]i vor aduce mereu aminte de „fostul“..REGULA 43 |nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care \]i amintesc de altcineva Cånd fiica mea era mai mic`. M`car am devenit mai \n]eleg`tor fa]` de bunicile ei. Dac` e[ti divor]at sau desp`r]it. dac` a[ fi avut posibilitatea de a alege. dar. {tiu. Cu toate astea. A[a c` am \nv`]at s` iubesc la ea acele tr`s`turi pe care la \nceput era greu s` le remarci. iar tu trebuie s` \nve]i s` iube[ti aceast` latur` a lor.. Pe m`sur` ce cre[tea \mi amintea din ce \n ce mai mult de bunicile ei. dar nu observam asta. (De defectele lor. {i o iubeam necondi]ionat. nu e u[or. \mi amintea de ambele ei bunici. 107 . Bine\n]eles c` mo[tenise [i unele dintre calit`]ile lor. Defectele erau cele care se aruncau ostentativ \n fa]a mea.

{tii ce ai de f`cut: insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelor sale naturale. Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`l t`u. c` nu exist` tr`s`turi de caracter 100% negative. NU EXIST~ TR~S~TURI DE CARACTER 100% NEGATIVE. nu [i \n cazul ei. Mi-am dat seama. Dar pot s`-]i spun ce m` ajut` pe mine. sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel \nsu[irile. nu-i a[a? Ei bine. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. era incredibil de \nc`p`]ånat`. |ntre timp. iar subiectul `sta este unul dificil. Trebuie s` fii incredibil de \nc`p`]ånat [i de hot`råt ca s` reu[e[ti s` schimbi ceva \n lumea politicienilor c`rora se pare c` nu le pas`. De obicei.Nici eu nu am toate r`spunsurile. \n via]a personal` s-a \mblånzit [i a devenit o tån`r` \ncånt`toare. spunem c` \nc`p`]ånarea este o tr`s`tur` negativ`. 108 . Vreau s` spun – din cale-afar` de \nc`p`]ånat`. A crescut [i a devenit ap`r`toare a drepturilor celor nevoia[i. copil fiind. Cunosc o doamn` care. conteaz` cu adev`rat doar felul \n care oamenii \[i folosesc \nclina]iile naturale. \ntr-un final.

dac` nu le g`se[ti. De cele mai multe ori nu le \n]elegi comportamentul [i pace. \n loc s`-]i r`spund`? Cum de prefer` s` se joace cu molu[te [i cu p`ianjeni cånd tu nu supor]i nici s` te gånde[ti la aceste creaturi? Evident. Te ui]i la ei [i te \ntrebi serios cum e posibil s` fie ai t`i. Gånde[te-te c` 50% din genele copilului provin de la tine. copilul ar putea 109 .REGULA 44 Caut` similitudinile dintre voi Mda. pentru c` am fost \n aceast` situa]ie. a[a c` trebuie s` recuno[ti ceva tr`s`turi de caracter. Dar unii copii sunt exact pe dos. Poate c` partenerul t`u se descurc` mai bine pentru c` se identific` mai u[or cu ei. iar greutatea \n cazul `sta e doar s`-]i aduci aminte c` el nu gånde[te chiar \ntotdeauna la fel cu tine. n-ai niciun motiv s` \i iube[ti pe ace[ti copii mai pu]in decåt pe ceilal]i. copilul \]i aminte[te de tine \n mod constant. Eu [tiu exact ce sim]i \n astfel de cazuri. Dar uneori s-ar putea s`-]i fie greu s` faci fa]` momentelor lor mai emo]ionale atunci cånd acestea sunt de ne\n]eles pentru tine. G`se[te aceste similitudini pentru c`. Nu ai absolut nimic \n comun cu ei [i n-ai nici cea mai vag` idee despre modul \n care func]ioneaz` mintea lor. dar asta nu face decåt s` sublinieze diferen]a. te \ntrebi tu. Uneori. cu anumi]i copii po]i s` sari direct la Regula urm`toare. De ce ar izbucni cineva \n lacrimi atunci cånd te \nfurii.

incon[tient. 110 . ar putea realiza. Prin urmare. \ntreab`-]i p`rin]ii ce asem`n`ri observ` \ntre voi. A{A C~ TREBUIE S~ RECUNO{TI CEVA TR~S~TURI DE CARACTER. continu` s` cau]i pån` g`se[ti. pentru c` sunt suficient de de[tep]i \ncåt s`-[i dea seama c` e vital s` g`seasc` un teren comun cu copiii lor. Mul]i p`rin]i adoptivi se str`duiesc foarte mult \n sensul `sta. descoper` c` v` plac acelea[i c`r]i. Dac` faci toate astea. ceea ce este foarte important.interpreta lipsa ta de empatie cu lipsa dragostei. c` pari mai apropiat de cel`lalt/ceilal]i copil/copii. Poate fi dificil. E adev`rat. Oricine are un copil adoptat \]i va spune cåt e de important s` g`se[ti o lungime de und` comun`. mai ales dac` e[ti [i de sex opus lui. Bine\n]eles. chiar dac` personalit`]ile voastre par total opuse. Dar nu conta pe asta. G`se[te interese comune. copilul t`u se va sim]i iubit [i va sim]i c` face parte din familie. copiii se schimb` [i uneori un copil cu care \]i era foarte greu s` te identifici ajunge s`-]i semene din ce \n ce mai mult pe m`sur` ce cre[te. 50% DIN GENELE COPILULUI PROVIN DE LA TINE. Str`duie[te-te s`-]i faci timp numai pentru voi doi [i vezi dac` ave]i ceva gusturi comune. Iar bonusul va fi c` deseori de la copiii cei mai diferi]i de tine ai cele mai multe de \nv`]at. Mai ales dac` are fra]i sau surori. unii dintre noi ne sim]im atåt de diferi]i de copiii no[tri biologici \ncåt trebuie s` facem acela[i efort pentru a ne conecta cu ei.

Ar fi tare plictisitor dac` pu[tii t`i ar fi exact ca tine. AR FI TARE PLICTISITOR DAC~ PU{TII T~I AR FI EXACT CA TINE. ac]ionånd diferit [i petrecåndu-[i timpul \n alte moduri decåt o faci tu. Dac` e[ti \nnebunit dup` haine. ei vor fi microbi[ti. Ai putea foarte bine s` dai ortul popii acum. Sunt programa]i s` se separe de tine [i vor face asta din ce \n ce mai intens pe m`sur` ce cresc.REGULA 45 G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri N-are niciun rost s` tr`ie[ti dac` nu \nve]i permanent. {i nici lor nu le vor conveni lucrurile pe care le faci tu. Unde ar mai fi distrac]ia? Deci nu te a[tepta s` fie ca tine. Unul dintre cele mai bune lucruri care ]i se \ntåmpl` ca p`rinte este acela c` po]i \nv`]a atåt de multe de la copiii t`i. ei nu vor mai ie[i din blugii lor nesp`la]i de 4 luni. Dac` \]i place cricketul. pentru c` nu vor fi. 111 . Asta e meseria lor.

cel mai pl`cut. dar mama lui. (Destul de amuzant este c` ea nu mai e la fel de admirativ` cånd eu fac exact acela[i lucru. ceea ce gånde[te. iar admira]ia ta va \nsemna mai mult pentru el decåt a oricui altcuiva (chiar dac` nu vrea s` recunoasc`). f`r` s`-i pese dac` ceilal]i \l plac sau \l aprob`. {i. Pe cånd la el totul vine natural [i sunt deseori uimit de tacticile pe care le adopt` pentru a dezamorsa poten]iale conflicte. \n loc s`-]i par` r`u v`zånd cum copiii merg pe o alt` cale decåt tine. * Sunt vorbele ei. nu ale mele. c`reia i-a fost \ntotdeauna greu s` se impun` [i care a fost blestemat`* cu o puternic` nevoie de a se face pl`cut` chiar [i de c`tre oameni de care nu-i pas`. Mie lucrul `sta mi se pare cåt se poate de natural. pentru c` el este cel mai bun exemplu pe care-l [tiu [i mai e [i permanent sub nasul meu. Unul dintre copiii mei spune oamenilor \n fa]`.A[adar. pu[tii se pot descurca de minune \n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna. \l admir` enorm pentru abilitatea sa de a fi clar [i de a se impune. deschis [i franc. Pu[tii t`i \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit. bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. la care nu te-ai gåndit – [i ce \ncånta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s` faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aici mai ales la tehnologie). care este diplomatul suprem. Sunt atåtea de admirat la orice copil. dar nu m` simt confortabil.) Mai am [i un alt copil. Da. 112 . n-am s` mai \nv`] niciodat`. Eu m` sfor]ez s` fiu cåt de cåt diplomat atunci cånd este cazul. Dac` nu reu[esc s` \nv`] de la el. copiii t`i se pot purta a[a cum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i.

vreau s` spun. |n cele din urm` a cå[tigat [i au p`r`sit terenul. M-am consolat cu gåndul c` era doar o problem` de timp. Pentru tat`. pe m`sur` ce el va deveni mai puternic. nu-i po]i l`sa \ntotdeauna pe copii s` te \ntreac` la absolut orice – ar fi \ngrozitor de arogant din partea ta. \i va veni [i lui råndul. [i fiul – resemnat. Mi-a p`rut r`u pentru el.“ 113 . iar tat`l lui va \mb`tråni. {i \nc` nu ]i-am spus c` nici m`car nu-[i \ncuraja fiul – b`nuiesc c` era prea \ngrijorat c` ar fi putut fi \nvins. |mi imaginez c` era obi[nuit. {i \i po]i \ncuraja atunci cånd pierd: „Cånd o s` ai lovitura de rever la fel de bun` ca forhendul. dar infatuat. Pu[tiul juca bine [i. tot ceea ce trebuie s` faci este s` nu te str`duie[ti atåt de absurd de tare ca tat`l cu tenisul. n-o s` mai am nicio [ans`. dar nu-i mai po]i p`c`li cånd au 12. Dar pot [i ei cå[tiga din cånd \n cånd. gåfåia [i asuda. tat`l ar`tånd stors de puteri. {i a reu[it. mai devreme sau mai tårziu. Satisfac]ia de moment a cå[tigului nu se compar` cu satisfac]ia de durat` de a vedea \ncåntarea pe fa]a copiilor atunci cånd te \ntrec. [i eu [tim c` acesta nu era un P`rinte. B`iatul \ncerca s` cå[tige. [i tu. Po]i s-o faci cånd au 2 ani. Acum.REGULA 46 Las`-i s` fie mai buni decåt tine |mi amintesc c` \ntr-o vacan]` am v`zut odat` un p`rinte str`duindu-se cu disperare s`-[i bat` la tenis fiul adolescent. dar trebuia s` loveasc` mingea \napoi peste plas` cu orice pre]. Sigur. dar taic`-s`u era [i mai hot`råt s` reziste. Tat`l era ro[u la fa]`.

“ {i-a ratat [ansa de a-i demonstra copilului cum s` piard` cu gra]ie. G`se[te ceva ce ei fac mai bine decåt tine [i face]i \mpreun` lucrul acela. du-te [i ca]`r`-te \n copaci cu ei. Ce crezi c` l-a \nv`]at tat`l tenisman pe copilul lui despre cum s` piard`? Nimic. nu-i a[a de r`u s` pierzi atåta vreme cåt [tii cum s` pierzi. Tot ce i-a comunicat a fost: „Ai grij` ca asta s` nu ]i se \ntåmple niciodat`. {i \nc` ceva. Sau \noat`. Canci. NU-I A{A DE R~U S~ PIERZI ATÅTA VREME CÅT {TII CUM S~ PIERZI. Zero. 114 . Este cu mult mai distractiv decåt s` cå[tigi (cel pu]in cånd e vorba despre copilul t`u). Sau cånta]i la pian.Iar dac` la tenis nu sunt \nc` a[a de buni ca tine. Sau juca]i jocul preferat la PlayStation. De fapt. Sau face]i \mpreun` pr`jituri.

\ntorcåndu-ne la Regula 32. dar este a[a de plin` de energie \ncåt uneori pur [i simplu nu poate fi cuminte. care merit` mai multe laude? (Apropo. nu cu realiz`rile. Din nefericire pentru ea. Dar lucrurile pentru care merit` cele mai multe laude au de-a face cu atitudinea [i cu comportamentul lor. are o sor` mai mare care se comport` perfect. Conteaz` pentru ei [i ar fi cu adev`rat nec`ji]i dac` nu ]i-ar p`sa. |mi pare r`u pentru cea mic`. nu se str`duie[te deloc.REGULA 47 Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`? Rezultate bune la examene? O medalie la sport? Cå[tigarea concursului la muzic`? Bravo! Dac` e[ti un P`rinte. Vrea cu adev`rat. \n schimb. Deci. Uneori. te-ai prins c` asta este o \ntrebarecapcan` [i c` r`spunsul ar trebui s` fie: pentru niciuna dintre cele de mai sus. Sora ei. oamenii le compar` [i remarc` ce diferen]` e \ntre cele dou` surori [i cåt de frumos se poart` cea mare spre deosebire de cea mic` (\mi face pl`cere s` spun c` p`rin]ii lor au atåta minte \ncåt s` nu fac` astfel de comentarii). {tiu o feti]` care chiar se lupt` s` se poarte frumos. acesta este un exemplu 115 . Bine\n]eles c` este important s`-]i felici]i copiii pentru toate aceste realiz`ri. v`d c` se str`duie[te atåt de mult s` fie cuminte.

LUCRURILE PENTRU CARE |L LAUZI SAU |L RECOMPENSEZI PE COPIL |I SPUN MULTE DESPRE CEEA CE TU CONSIDERI C~ ESTE IMPORTANT |N VIA}~. premii. 116 . Evident c` ai nevoie de o combina]ie. A[adar. Feti]a se str`duie[te mult mai mult atunci cånd oamenii remarc` ce frumos s-a purtat. dac` \i lauzi realiz`rile. |n timp ce dac` lauzi efortul. progresul. onestitatea – iat` \n ce va crede copilul t`u. succes). Nu spun c` trebuie s` ignori realiz`rile copilului. Spun doar c` e bine s` te asiguri c` recuno[ti toate lucrurile care vrei s` conteze pentru el [i c` te gånde[ti pu]in la echilibrul pe care-l urm`re[ti. rezultatele [colare. \i comunici c` acestea sunt lucrurile care conteaz` ([i \l presezi s` continue s` ob]in` rezultate tot mai bune.excelent de eficien]` a motiv`rii pozitive. integritatea. succesul. |l ajut` s`-[i defineasc` valorile. diploma]ia.) Lucrurile pentru care \l lauzi sau \l recompensezi pe copil \i spun multe despre ceea ce tu consideri c` este important \n via]`. premiile. perseveren]a.

Cu ochii la [arpe. \n pavilionul reptilelor. E[ti la gr`dina zoologic`. l-am v`zut de nenum`rate ori. Copiii sunt puternic influen]a]i de noi. \n loc s` primeasc` \ncuraj`ri energice. dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te! 117 . a[a c` dac` nu e[ti atent \i po]i \mpov`ra cu tot felul de griji inutile. unul.REGULA 48 P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut – eu. majoritatea pu[tilor sunt suficient de de[tep]i \ncåt s` nu dea aten]ie acestui tip de remarc`. cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. [i copiii ar trebui \ncuraja]i s` le aprecieze sau cel pu]in s` ajung` singuri la o opinie negativ`. De fapt. aceste creaturi sunt frumoase. mama* spune: „|\\\h! E oribil!“ La fel se \ntåmpl` de obicei \n fa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor. cu solzi ce formeaz` un model superb. O familie prive[te un [arpe frumos. Din fericire. De vreme ce oricum sunt * M-am gåndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta. ({i majoritatea mamelor sunt suficient de de[tepte \ncåt s` nu fac` acest tip de remarc`.) Dar sunt [i unii copii sensibili sau influen]abili care vor \nv`]a s` zic` „|\\\h!“ reptilelor [i insectelor tåråtoare doar pentru c` ni[te adul]i au fost atåt de neinspira]i \ncåt s` dea un prost exemplu. pentru c` e o remarc` sexist`.

constrån[i s` aib` propriile lor temeri. [i-a dat seama. Asta le va da copiilor t`i libertatea de a se bucura de via]` [i de a-[i descoperi propriile temeri. Animalul a fost g`sit abia cånd feti]a s-a dus la culcare [i a dat la o parte p`tura ca s` se bage \n pat. teama de a fi r`pit. Cu siguran]`. ca de obicei. \n mijlocul patului. O fric` la limita fobiei. A[a c` faci mai bine s` le p`strezi pentru tine. chiar nu mai au nevoie [i de ale tale. deoarece mama este hot`råt` s`-[i p`streze spaimele pentru ea. Unei Mame pe care o cunosc \i este foarte fric` de p`ianjeni. dac` un p`ianjen se r`t`ce[te cumva \n camera fetei. dar feti]a habar nu are. Dup` aceea tremur` ore \ntregi. dispropor]ionat` fa]` de riscuri. ai ghicit. iar acolo. A[a c` s-a pref`cut c` d` p`ianjenul afar` pe fereastr`. f`r` ajutorul t`u. Sau s` vorbim despre teama de e[ec? {tiu un tat` care [i-a descurajat copiii \n asemenea hal \ncåt s`rmanii n-au mai dat la facultate pentru c` ar fi fost atåt de sup`ra]i dac` n-ar fi intrat. de exemplu. Vorbesc [i despre temeri ca. cu atåt ai mai multe [anse s` reu[e[ti. (Ei. trona p`ianjenul. Dar cu cåt \ncerci mai mult s`-]i ascunzi temerile personale. dar o dat` mama a sc`pat din gre[eal` p`ianjenul. dar pur [i simplu nu a fost \n stare s`-l caute. Hopa!) Bine\n]eles c` nu vorbesc doar despre p`ianjeni sau [erpi. de cele mai multe ori totul merge strun`. 118 . dar nu o fric` excesiv`. Dar pentru c` nu vrea ca feti]a ei s` simt` la fel. mama \[i face apari]ia imediat cu o m`tur` \n mån` pentru a prinde creatura ofensatoare [i pentru a o da afar` pe geam.. Uneori e greu s`-]i mu[ti limba [i s` taci. O astfel de fric` le poate limita enorm [i inutil via]a social`. Sigur c` vrei s` le insufli copiilor t`i o pruden]` s`n`toas`.. uneori copiii vor prinde semnalele ascunse pe care tu nu vrei s` le transmi]i.

CHIAR NU MAI AU NEVOIE {I DE ALE TALE.DE VREME CE ORICUM SUNT CONSTRÅN{I S~ AIB~ PROPRIILE LOR TEMERI. 119 .

fiul lui a \nc`run]it [i el pe la 30 de ani. Tat`l era teribil de jenat din cauza asta [i o ]inea \ntr-una despre cåt de \ngrozitor este s` fii c`runt a[a de tån`r. TOT CEEA CE SPUI ACUM DESPRE TINE VA AVEA ECOU |N URECHILE LOR PESTE 20 SAU 30 DE ANI.REGULA 49 Ai grij` la «programare» Am fost coleg la [coal` cu un pu[ti al c`rui tat` a \nc`run]it devreme. Dac` nu aduci vorba despre ele. S-ar putea ca ei s` le mo[teneasc`. Tot ceea ce spui acum despre tine va avea ecou \n urechile lor peste 20 sau 30 de ani. copiii t`i nu vor avea motive s`-[i formeze o p`rere negativ` referitoare la aceste tr`s`turi. Ce anume nu-]i place la tine? E[ti gras (dup` p`rerea ta)? Chel? Ai un nas ilar? Genunchi ciuda]i? Te bålbåi? Dac` da. {i cum toat` copil`ria sa i s-a spus numai cåt e de jenant [i de groaznic s` ]i se \ntåmple un astfel de lucru. dar bine\n]eles c` totul suna acum fals – nu po]i s` spui timp de 25 de ani c` un lucru este \ngrozitor pentru ca deodat` s` te r`zgånde[ti [i s` te a[tep]i s` fii credibil. 120 . atunci te rog p`streaz`-]i p`rerile pentru tine. Ghici ce s-a \ntåmplat? Exact. Tat`l lui a \ncercat s`-l \ncurajeze. pe la 30 de ani. evident c` [i el se sim]ea \ngrozitor de jenat.

nici m`car cu afec]iune. dragule. |]i programezi copiii subliminal [i nu vei descoperi r`ul pe care l-ai f`cut decåt cånd va fi prea tårziu. nu-l critica pentru c` s-a \ngr`[at. Nu-i vei convinge cånd vei schimba placa peste 30 de ani: „Oh. s-ar putea s` te convingi [i pe tine \nsu]i. Spune-i partenerului cåt de intelectual \l fac s` arate ochelarii sau scoate \n fa]` avantajele pe care le are o femeie \nalt`. S` presupunem c` ar fi glumit cu fiul lui: „Eu cred c` m` face s` ar`t mult mai distins. a[a e. nu-i spune „cheliu]`“.S` presupunem acum c` tat`l colegului meu ar fi fost måndru de p`rul s`u c`runt (sau cel pu]in ar fi pretins c` e måndru). Tu ar`]i mult mai bine chel decåt mine. Nu [tii niciodat`. \n loc s` subliniezi dezavantajele. Nu-]i tachina partenerul pentru c` poart` ochelari.“ Dac` [tii c` e foarte probabil ca pu[tii t`i s` mo[teneasc` o anumit` tr`s`tur`. se aplic` acela[i principiu. Nu ar trebui s` ne critic`m unul pe cel`lalt \n fa]a copiilor (da. nici atunci cånd copiii nu sunt prin preajm`). ai face bine s` le-o prezin]i \ntr-o lumin` favorabil`. 121 . tu ce zici?“ Colegul meu ar fi avut o cu totul alt` impresie despre sine cånd ar fi \nc`run]it la råndul lui. pentru c`. evident. dar nu m` refeream la tine.

|n plus. Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-a lungul timpului. sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care. Dac` \ncerci s` cre[ti un copil perfect. ca s` fim mai concre]i. [i acesta este un Lucru R`u. dar cu måna pe inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect. Fie aveau tendin]a de a fi exagerat de pozna[i. este foarte u[or s` supui copilul unei prea mari presiuni. vei e[ua lamentabil. a[a cum noi. Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult. Ei bine. care au devenit adul]i nemaipomeni]i. o compensau cu [arm). ce este un copil perfect? Nu-mi pot imagina a[a ceva. \nv`]au din greu la [coal` [i aveau \ntotdeauna lec]iile gata la timp – erau \ngrozitor de plictisitori [i lipsi]i de personalitate. \n general. |n orice caz. Slav` Cerului! 122 . acum e råndul copilului t`u. care nu e[ti perfect. \]i vei supune copilul unei presiuni incorecte [i.REGULA 50 Nu \ncerca s` ai un copil perfect Regula 2 era despre tine. fie se \nfuriau cam repede cånd erau sco[i din pepeni. cine vrea un copil perfect? De fapt. ori aveau un sim] al umorului care uneori mergea cam prea departe. P`rin]ii. To]i copiii \ntålni]i care se comportau impecabil – care nu f`ceau niciodat` vreo gre[eal`. care se chinuiau permanent s`-[i mul]umeasc` p`rin]ii [i profesorii. [tim deja. care aveau personalit`]i calde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita.

ai putea s`-i expediezi s` fie bancheri. Cine \[i dore[te un copil adult care n-are niciodat` o sclipire juc`u[` \n ochi sau un strop de \nfl`c`rare. Dar ai z`d`rnici scopul urm`torilor cå]iva ani. Ei trebuie s` aib` toate acele imperfec]iuni pe care cre[terea [i dezvoltarea sunt menite s` le elimine. ~sta e cel mai bun lucru posibil.Nu a[tepta de la copii s` fie mini-adul]i. sau un sim] cam stupid al umorului. M` bucur s` spun c` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c` niciunul dintre ei nu e perfect. sau un pic de sim] s`lbatic al aventurii r`mas \n el? Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti este copilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu siguran]` de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni \n tot acest timp. CARE AVEAU PERSONALIT~}I CALDE {I PUTERNICE AVEAU {I DEFECTE CU NEMILUITA. Dac` ar fi perfec]i la 10 ani. Copil`ria este pentru a fi copil [i. 123 . personal. COPIII CARE MI-AU PL~CUT CEL MAI MULT. cred c` pu[tii se descurc` cel mai bine atunci cånd nu dispar chiar toate acele imperfec]iuni despre care am vorbit un pic mai sus.

.

REGULI PENTRU FRA}I .

.

Directorul a zis c` poate g`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. ]i-ai dat deja seama singur c` s-au schimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli. Dar ]`ranul a refuzat politicos. iar trei b`ie]i \nseamn` niciun b`iat. Cu cåt pui laolalt` mai mul]i copii. |l cunosc pe directorul unei [coli de b`ie]i care a fost rugat de un ]`ran din zon`. s`-i \mprumute unul dintre studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Nu atåt din cauza num`rului lor. aceast` sec]iune cuprinde cele mai importante Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]i copii.“ F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. 127 . Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` la fel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi. cu multe decenii \n urm`. spunånd: „Un b`iat e un b`iat. doi b`ie]i \nseamn` o jum`tate de b`iat. cu atåt e mai dificil s`-i ]ii pe to]i sub control. A[adar.Dac` ai mai mult de un copil. cåt din cauza interac]iunilor dintre ei.

inevitabil. Cel mai important lucru pe care po]i s`-l faci pentru copiii t`i este s` le oferi cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei. chiar dac` sunt la continente distan]`. este un lucru uråt. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii t`i ([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti). po]i refuza s` \ncurajezi påra („Chiar dac` sora ta a l`sat robinetul deschis. Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea.“). dar cånd unul dintre ei are necazuri. A[a c` fii atent. dar care.REGULA 51 D`ruie[te-i unul altuia Cred c` aceasta este cea mai important` Regul` pentru fra]i [i este Regula c`l`uzitoare pentru toate celelalte. vei avea probabil bucuria de a-i vedea pe copiii t`i fiind cei mai buni prieteni pe via]`. {i dac` scopul t`u este acela de a-i uni. Pentru \nceput. nu le sunt egali (nu c` le-am fi superiori. dar rela]ia nu este [i nici nu ar trebui s` fie echilibrat`. 128 . preg`tirea \ncepe acum. cite[te Regula 94). vor avea nevoie de fra]ii lor cu care sunt pe picior de egalitate la fel de mult cum vor avea nevoie [i de p`rin]i. \nainte de a m` contrazice. probabil c` fra]ii le vor fi aproape mult timp dup` ce tu nu vei mai fi. |n plus. Astfel transmi]i un mesaj clar cum c` nu apreciezi faptul c` se poart` uråt unul cu cel`lalt. tu n-ar trebui s-o pår`[ti. fra]ii sunt cei pe care pot conta. Po]i cre[te fra]i \n multe feluri – \i po]i separa \n mod deliberat sau \i po]i uni. A[a ceva nu se face. Exist` o mul]ime de metode care s` te ajute s`-i une[ti pe copiii t`i. Odat` ce au devenit adul]i.

Mai multe despre asta pu]in mai \ncolo. 129 .. spune-le tuturor ce se \ntåmpl`: „Bunica [i bunicul vin la noi weekendul viitor. \n special \n Regula 56..Apoi \i po]i \ncuraja s` se ajute reciproc: „Eu nu sunt prea tare la matematic`. dar sunt sigur c` Sam te poate ajuta la lec]ii.“ Pe m`sur` ce cresc.“ Dac` se poart` frumos \i po]i recompensa pe to]i \n grup – fiecare prime[te o por]ie de trata]ie pentru c` au preg`tit masa \mpreun` sau deoarece cåinele a fost scos la plimbare \n fiecare zi s`pt`måna asta. {i \nc` un lucru care leag` \ntotdeauna oamenii \ntre ei. Nimic nu leag` fra]ii \ntre ei mai rapid decåt posibilitatea de a se plånge \mpreun` de p`rin]ii lor. NIMIC NU LEAG~ FRA}II |NTRE EI MAI RAPID DECÅT POSIBILITATEA DE A SE PLÅNGE |MPREUN~ DE P~RIN}II LOR. Cum ce du[man? Tu. Orice ne\n]elegeri m`runte dintre ei vor fi date uit`rii [i vor fi \n deplin` \n]elegere unul cu cel`lalt. gånde[te-te c` aju]i la pecetluirea unei alian]e care va dura o via]`. Vorbe[te cu to]i odat`. \n timpul mesei sau \n ma[in`. implic`-i pe to]i \n luarea deciziilor referitoare la locul unde ve]i merge \n vacan]` sau la culoarea \n care ve]i zugr`vi baia. fire[te. Este la fel de important s` te str`duie[ti s` elimini din fa[` orice prilej de rivalitate sau de gelozie \ntre copii. A[a c` data viitoare cånd iei o decizie cu care niciunul dintre ei nu e de acord. fie ei fra]i sau nu: permite-le s` se uneasc` \mpotriva unui du[man comun.

Sau nu e? Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are pantofii mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da. prea timizi. Cel pu]in nu pentru tine. Da. Ai observat c` adul]ilor care au crescut f`r` fra]i (poate [i tu e[ti singur la p`rin]i) le e mai dificil s` fac` fa]` conflictelor? Trebuie s` lupte cu tendin]a de a fi prea agresivi sau. sunetul ciorov`ielilor nu-]i e deloc str`in – [i cu excep]ia cazului \n care ai \nceput direct cu gemeni. \n timp ce majoritatea diploma]ilor naturali pe care i-am \ntålnit au crescut cu fra]i sau surori. Unii sunt mai cert`re]i decåt al]ii. de obicei. De ce? Pentru c` pån` nu vor [ti cum s` se certe corect nu vor \nv`]a cum s` fac` s` nu se certe. {i noi vrem din toat` inima ca ei s` creasc` fiind \n stare s` nu se certe. evident. ai mei s-au certat cu ferocitate pe tema asta. {i jum`tate din frustrarea ta vine din faptul c`. ai sesizat diferen]a de la unul la doi sau mai mul]i. ciorov`iala te \nva]` cum 130 . dar to]i se ciorov`iesc. Dar conteaz` faptul c` pu[tii no[tri \nva]` s` se certe. \n extrema cealalt`. compromis [i toate celelalte abilit`]ii similare la care copiii mici ([i mult prea mul]i adul]i) nu sunt prea buni este cearta. cearta este atåt de lipsit` de sens.) R`spunsul este. Singurul mod de a \nv`]a despre diploma]ie.REGULA 52 Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) Dac` ai mai mul]i copii. nu.

Pentru c`. |n timp. Este mult mai greu s` \nve]e toate astea exersånd cu prietenii. \]i cer prea mult. deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copiilor \ncercånd s`-l faci corect. Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Fra]ii. {i mam```. ci \nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`. la råndul lui. copilul \nva]` c` fratele lui devine mult mai pu]in \ndatoritor dac`-i d` un pumn \n fa]` sau c` sora sa nu-l las` s` intre \n camera ei decåt dac` [i el. \n Vietnam – pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \n locul lor. Of. pentru c` exist` riscul s` r`mån` curånd f`r` prieteni.. Ele stabilesc ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul). dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar trebui s`-i opre[ti din ciorov`ial`. 131 . nu cred s` ai prea mult de a[teptat). apreciaz` situa]ia. CIOROV~IALA TE |NVA}~ CUM PO}I {I CUM NU PO}I S~-I DETERMINI PE CEILAL}I S~ COOPEREZE CU TINE. \n Orientul Mijlociu. sau cui \i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). bine. o las` s` intre \n camera lui. fie [i numai pentru c` n-au de ales. nu pot spune: „Dac` nu te joci cu mine n-o s` mai fiu fratele t`u. cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel de multe necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi. Uit`-te \n Balcani. Tu trebuie s` adop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiar dac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci cånd izbucnesc violen]ele). A[a c` data viitoare cånd copiii t`i se vor certa (nicio grij`.po]i [i cum nu po]i s`-i determini pe ceilal]i s` coopereze cu tine. pe de alt` parte. ei nu se ceart`. de fapt..“ Ei iart` la nesfår[it.

Asta este pu]in mai dificil`. Odat` ce ai acceptat faptul c` cearta e un r`u necesar – parte a lec]iei despre compromis [i cooperare –. dar reprezint` o continuare esen]ial` a Regulii 52. va trebui s` accep]i [i c` nu func]ioneaz` decåt dac`-i la[i pe copii s` continue. 132 . Vor fi foarte dezam`gi]i atunci cånd vor p`r`si c`minul [i nu se va mai ivi ca prin minune un adult care s` le aplaneze conflictele.REGULA 53 |nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele Ai sc`pat ieftin cu Regula trecut`. VA TREBUI S~ ACCEP}I {I C~ NU FUNC}IONEAZ~ DECÅT DAC~-I LA{I PE COPII S~ SE DESCURCE SINGURI. va ap`rea un adult care va rezolva problema pentru ei. Nimic de f`cut decåt s` te retragi [i s` te relaxezi. Altfel nu vor \nv`]a decåt c` dac` url` suficient de tare sau lovesc suficient de puternic. ODAT~ CE AI ACCEPTAT FAPTUL C~ CEARTA E UN R~U NECESAR.

Bine\n]eles. Solu]ia e foarte bun` \n special \n acele cazuri \n care nu po]i spera s` afli cine a pornit cearta. majoritatea certurilor vor fi rezolvate f`r` tine. nu exist` o alt` solu]ie: dac` vrei ca pu[tii t`i s` creasc` fiind \n stare s` reu[easc` la astfel de exerci]ii. M-am speriat v`zånd cåt de repede s-a transformat totul \ntr-un concurs de ]ipete. Cu mul]i ani \n urm` am fost la un seminar unde unui grup de manageri li s-a cerut s` construiasc` un turn din c`r`mizi avånd forme care mai de care mai ciudate. Nu. De exemplu.“ Cunosc un cuplu care folose[te un truc magistral.. Merge foarte bine \n cazul lor mai ales pentru c` au numai b`ie]i (sunt \ngrozitor de competitivi). fii creativ [i \ncearc` s` intervii f`r` a le r`pi [ansa de a g`si propria lor solu]ie. cu to]ii avem zile \n care nu avem r`bdarea sau timpul de a a[tepta ca pu[tii s`-[i rezolve singuri disputele. spunåndu-le: „V-o dau \napoi/\l deschid atunci cånd amåndoi (sau voi to]i) c`de]i de acord asupra unei solu]ii. |n astfel de cazuri. cånd te gånde[ti c` ideea era s` descopere cåt de bine pot coopera. Partea amuzant` e c`.“ ({tii.. `sta e momentul \n care b`ie]ii cad \n plas` de fiecare dat`. taman cånd te vei obi[nui. Ironic. ca s` nu mai vorbim de succesul \n via]` \n general. o mul]ime de copii cresc astfel. sau televizorul. Nu conta absolut deloc dac` turnul st`tea \n picioare sau nu. le po]i lua juc`ria pentru care se lupt` sau po]i \nchide computerul. va trebui s`-]i mu[ti limba [i s` te obi[nuie[ti cu zgomotul [i cu certurile. Organizeaz` ceea ce ei numesc „concursul cinstei“. Spui: „O s` organiz`m un concurs ca s` vedem cine este cel mai cinstit. Copiii m`rturisesc tot soiul de lucruri [i 133 .Din p`cate.) Apoi \i \ntrebi pe rånd: „Tu ce ai f`cut [i n-ar fi trebuit s` faci?“ Regula e c` nu se pot referi la ceea ce a f`cut (chipurile) cel`lalt.

„Concursul“ \i ajut` s` \n]eleag` c` e nevoie de cel pu]in doi pentru o ceart` – unde mai pui c` te face s` te sim]i [i tu bine. apoi le dai drumul. 134 . doar pentru a avea [ansa de a cå[tiga concursul. La sfår[itul confesiunii \i rogi pe to]i s`-[i cear` iertare pentru lucrurile pe care le-au recunoscut.solicit` s` fie luate \n considerare \nc` 137 de ofense adresate celorlal]i.

iar aceast` Regul` este despre a face \ntreaga familie s` lucreze ca o echip`. \n timp ce altul pune untul la frigider sau pune resturile la co[. Nu conteaz` ce variant` alegi atåta timp cåt copiii [tiu c` este un efort de echip`. Unul pune farfuriile [i tacåmurile \n ma[ina de sp`lat vase. |n activit`]ile voastre de zi cu zi vei descoperi o mul]ime de [anse de a exploata munca \n echip`. Copiii s-au obi[nuit [i se implic` \mpreun`. sau poate \nsemna s` ave]i fiecare de \ndeplinit cåte o sarcin` pentru ca \n final s` ob]ine]i cu to]ii rezultatul dorit. Fiind o corvoad` \mp`r]it` (nici adul]ii nu sunt scuti]i). pentru c` \[i dau seama c` este [i \n interesul lor. Abia atunci ne oprim cu to]ii. Este unul dintre lucrurile care te ajut` s` le oferi copiilor cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei. dar astfel ai pierde oportunitatea ca ei s` lucreze ca o echip`. cot la cot. 135 . iar copiii simt acest lucru pe pielea lor. cu cåt fiecare dintre noi \[i face treaba mai repede. sau \n vasul cåinelui. fac eu asta \n timp ce tu stivuie[ti vasele“.REGULA 54 Lucra]i ca o echip` Nu e vorba despre tine [i partenerul t`u. Lucrul ca o echip` poate \nsemna s` lucra]i \mpreun`. Deseori \[i spun unul altuia: „Uite. cu atåt cå[tig`m cu to]ii. de[i evident c` [i voi trebuie s` lucra]i ca o echip`. |n casa noastr` exist` o regul` potrivit c`reia la sfår[itul mesei toat` lumea trebuie s` participe la stråns [i la cur`]at pån` cånd buc`t`ria e lun`. Dar suntem la sec]iunea despre fra]i. Sigur c` ai putea s`-i \ns`rcinezi pe copii s` cure]e pe rånd buc`t`ria.

Cånd se duc la plaj`. [i anume \ncearc` s` ajung` la plaj` cåt mai repede cu putin]`. cum ar fi congelatorul). peste care aruncam haine de ploaie [i cizme de cauciuc. Imediat ce ne d`deam seama ce se \ntåmpl`.Am \nv`]at de la ni[te prieteni de-ai no[tri un alt exerci]iu bun de echip`. cånd era vreo ploaie toren]ial`. eram cu to]ii mul]umi]i de puternicul spirit de echip` de care d`dusem dovad`. deseori \n pijamale. Cånd eram mic. de obicei råzånd cu poft`. dar sunt con[tien]i de faptul c` trag \mpreun` la aceea[i c`ru]`. cel`lalt pl`cile de surf. [i cu cåt reu[e[ti s` faci lucrul \n echip` mai distractiv. aveam o conduct` de scurgere care se rev`rsa o dat` la un an sau doi. ne \mbulzeam afar` \n ploaie. \n timp ce unul dintre noi scotea frunzele uscate din conducta de scurgere. copiii ajut` la adunarea tuturor lucrurilor pe care trebuie s` le ia cu ei. 136 . [i care amenin]a s` inunde garajul (unde ]ineam tot felul de chestii care nu trebuiau s` se ude. dup` care alergam \napoi \n cas` [i ne pr`bu[eam pe canapea cu cåte o can` de ciocolat` fierbinte. Crizele sunt de departe cele mai bune oportunit`]i pentru consolidarea echipei. cu atåt mai bine. Cu to]ii fac treburi separate. De[i nu eram atåt de sentimentali \ncåt s` admitem lucrul acesta. Unul aduce prosoapele. Munceam \mpreun` cam o jum`tate de or`. \narma]i cu m`turi pentru a da afar` apa de la intrarea garajului. CRIZELE SUNT DE DEPARTE CELE MAI BUNE OPORTUNIT~}I PENTRU CONSOLIDAREA ECHIPEI. altul \ncrope[te un co[ de picnic pentru prånz.

asta nu \nseamn` c` n-o s` te mai joci niciodat` cu ei. vii \n general cu mai multe idei sau m`car le ghidezi ideile. Este mult mai bine pentru copiii t`i s` se distreze unul pe cel`lalt decåt ca tu s`-i distrezi tot timpul. Pe de alt` parte. Bine\n]eles. atunci \i la[i s` fac` ce vor ei f`r` s` \nve]e s` fac` compromisuri. Nu. oricum ai lua-o. {i dac` nu faci asta. Vezi. Trebuie s` fii persoana care-l distreaz`. Dar cånd tu te joci cu ei. Din momentul \n care ai mai mul]i copii. iar cel`lalt va ceda mai des 137 . nu te eschivezi dac` procedezi astfel. unul dintre ei va fi dominant. l`såndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba ta de a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din cånd \n cånd ziarul cu picioarele pe mas`). Dimpotriv`. cel mai bun prieten [i tovar`[ de joac` [i \n acela[i timp p`rintele lui. fra]ii se pot juca \mpreun` pe picior de egalitate. pentru c` de cele mai multe ori nu exist` altcineva prin preajm` care s` ocupe toate aceste func]ii.REGULA 55 Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt Orice p`rinte cu un singur copil [tie c` aceasta poate fi o munc` tare dificil`. Sigur. ei pot juca aceste roluri unul pentru cel`lalt. tot nu cå[tigi.

A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru a echilibra balan]a. [tiu. Nu cred c` iese cineva \n pierdere. Trecånd peste prima solu]ie care-mi vine \n minte. \n timp ce acesta vrea doar s` fie l`sat \n pace. nu-i a[a? Deci nu te sim]i vinovat pentru cea[ca aceea de ceai [i pentru ziarul citit cu picioarele pe mas`*. dar trebuie s`-i la[i \n pace. CU CERTURI {I TOT DICHISUL. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor.. atunci cånd \n sfår[it vor fi mari. cu certuri [i tot dichisul. Nu le po]i schimba caracterul [i. de dat cu aspiratorul.(cu cåt sunt mai mul]i fra]i. E TREABA LOR {I O VOR REZOLVA |N FELUL LOR. mai ai un morman de rufe de c`lcat \nainte de cea[ca de ceai. Poate ai un copil care vrea s` se joace cu fratele lui. iar mondenul va \nv`]a s` se simt` bine [i singur. aceasta este \nc` o situa]ie \n care trebuie s`-i la[i s`-[i rezolve singuri disputa. 138 . Vor sfår[i printr-un compromis – singuraticul va deveni un pic mai sociabil. * {tiu.. \n plus. vei descoperi probabil. c`ci astfel faci ce-i mai bine pentru copiii t`i – te retragi [i-i la[i s` se distreze unul pe altul. de g`tit dou` feluri de måncare. c` cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bun juc`tor de echip`. cu atåt mai complicate devin interac]iunile). aceea de a avea un al treilea copil care s` rezolve problema (ceea ce chiar s-ar \ntåmpla. dac` diferen]a de vårst` n-ar fi prea mare). plus buc`t`ria de cur`]at.

A[a c` niciodat` nu-i spune unuia c` \l consideri pe cel`lalt mai bun la sport. nu [tiu ce este. Ar fi prostesc. tocmai am \nc`lcat Regula 35. 139 . asta nu \nseamn` s` pretinzi c` sunt exact la fel de buni \n toate. mai haios sau mai talentat. mai de[tept.“ * Corect. De ce? Pentru c` tot timpul \i spun celui neaståmp`rat:* „De ce nu po]i [i tu s` te por]i la fel de frumos ca sora ta?“ [i dac` asta nu e o cårp` ro[ie agitat` \n fa]a unui taur. Dar nu e cazul s` subliniezi diferen]ele la care poate c` ei nici nu s-au gåndit [i nu trebuie s` comentezi niciuna dintre abilit`]ile lor \n rela]ie cu ale celuilalt. Pån` \ntr-un punct este [i vina p`rin]ilor. Dar copilul nu asculta. ai dreptate. iar cel`lalt este mai mult neaståmp`rat. Acesta este punctul critic. f`r` s`-i spui: „E[ti mai talentat la desen decåt fratele t`u.REGULA 56 Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt Cunosc un cuplu care are doi copii – unul (a[a cum se \ntåmpl` deseori) se poart` aproape \ntotdeauna frumos. |i spui copilului: „Chiar ai talent la desen“. Copiii t`i nu au cum s` dezvolte o rela]ie frumoas` dac` permi]i ca \ntre ei s` se instaleze rivalit`]ile [i gelozia. Nu.

“ Sau: „P`i tu e[ti cu doi ani mai mare. socotesc. cånt`. Modelul frunzelor e minunat. De exemplu: „E greu de spus. nu-i a[a?“ sau: „Nu-i a[a c` eu alerg mai repede decåt el?“ Ei. Pån` la urm`. vorbesc franceza. \[i perie p`rul sau orice altceva mai bine sau mai prost decåt fra]ii lor. mai competitivi. Acum \ncerc s` spun doar c` n-ar trebui s` le tratezi talentele [i sl`biciunile izolat de cele ale fra]ilor lor. copiii s-ar putea s` nu priveasc` lucrurile \n felul `sta. Probabil c` pu[tii te vor bate la cap cu \nteb`ri gen: „Desenul meu e mai frumos decåt al ei. fratele mai pu]in talentat r`måne cu impresia c` el e umplutura din pachet. Vom vedea la Regula 60 c` poate fi un lucru bun s` le spui copiilor la ce sunt buni. nu conteaz` c` g`tesc. \ns` d` impresia c`-]i vezi copiii mai degrab` „la pachet“ decåt ca indivizi de sine st`t`tori. Iar \n cazul `sta.“ 140 . spun glume.La urma urmelor. [i anume \i vei duce cu vorba. ce-o s` le r`spunzi? Ca r`spuns o s` faci ceea ce ai promis cånd erai copil c` nu vei face niciodat` cånd vei fi mare. Ai desenat superb copacii `[tia. de ce s` te iei de s`racul frate-s`u? Faptul c` unul are mai mult talent decåt cel`lalt n-are nicio relevan]`. ea a folosit culori tare frumoase. normal c` alergi mai repede. B`ie]ii sunt. Pe de alt` parte. Tot ceea ce conteaz` este c` pot s-o fac`. Sigur. preiau mesaje telefonice. dar [i fetele pot oferi la råndul lor o concuren]` serioas`. de obicei.

probabil. Po]i s` le nume[ti „regulile 141 . Regula 12 era despre a-]i adapta a[tept`rile cu privire la copiii t`i la realitatea caracterului lor individual. alte cåteva la care n-am ajuns \nc`. Aceast` Regul` merge un pas mai departe – uneori trebuie s` ai reguli diferite pentru fiecare dintre copiii t`i.REGULA 57 Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite |n general vorbind. 54 [i. Doar c` probabil vor fi mai u[or de urm`rit odat` ce au fost formulate \n cuvinte. majoritatea de bunsim]. asta este Regula pe care o va contesta. 33. a[a c` unele reguli chiar trebuie s` se aplice oricui. Nu `sta e obiectivul meu – eu \ncerc doar s` atrag aten]ia asupra cåtorva principii-cheie. Copiii t`i nu sunt identici unul cu cel`lalt [i de aceea cred c` o abordare gen m`sur`-unic`-ce-se-potrive[te-oricui nu e corect`. plus c` la unele poate nici nu te-ai gåndit \n mod con[tient pån` acum. E doar un instrument care s` te ajute s`-]i aminte[ti ce e important. dac` cineva vrea s` m` contrazic`. Dar am o b`nuial` c`. nu consider aceast` carte ca fiind una care s` stårneasc` controverse. Pare s` contrazic` Regulile 24. Dar e doar o p`rere. Sigur c` pu[tii t`i ar putea crede c` sunt dezavantaja]i. Cum am mai spus la \nceputul c`r]ii – nu e o revela]ie. de altfel.

Oricum. iar noi \i d`m o mån` de ajutor dac`-l vedem c` se str`duie[te. 142 . Unul dintre fiii mei este dezordonat aproape de patologic. are o foarte bun` putere de concentrare. E cåt se poate de corect ca to]i s` mearg` la culcare la ora stabilit` sau s` fac` ordine \n buc`t`rie dup` mas`.casei“ sau ceva de genul `sta. nu i se pare deloc dificil s` stea pe scaun [i s` lucreze la tema pentru acas` o jum`tate de or` f`r` pauz`. Trebuie [i el s` fac` ceva ordine. * Mda. {i am realizat c` unele reguli solicitau mult mai mult un copil decåt pe cel`lalt. pe m`sur` ce cre[te.* El habar n-are c` e dezordonat. O s` fiu sincer cu tine. Dar ne mul]umim cu mai pu]in decåt \n cazul celorlal]i. Mi se p`rea evident c` trebuie s` ai acelea[i reguli pentru toat` lumea. Dar alte reguli vor trebui adaptate la personalitatea fiec`rui copil. fiindc` are o maladie ciudat` care-l face incapabil s` vad` haosul din jurul lui. b) nu \n]elege de ce ar fi asta o problem` (pe el nu-l deranjeaz`) [i c) i-ar lua cåteva ore pe zi. S`-i ceri lui s` fac` ordine nu e deloc acela[i lucru cu a le cere fra]ilor lui s` fac` ordine. aplicarea aceleia[i reguli pentru to]i fra]ii ar fi teribil de nedreapt` pentru el. Este dezordonat la scar` industrial`. nu scap` a[a u[or. Iat` un exemplu. trebuie s` spun. preia din ce \n ce mai mult r`spunderea ordinii din jurul lui. El ar trebui s` se str`duiasc` de 20 de ori mai mult pentru c` a) nu percepe dezordinea. Bine\n]eles. Dar nu spun care fiu. iar`[i Regula 35. Apoi copiii mei au \nceput s` creasc`. Acest fiu. A[adar. m` gåndeam c` nu e drept s` \ncalc regulile pentru un copil [i s` le respect pentru cel`lalt. Cånd mi-am \nceput cariera de p`rinte.

|ns` unuia dintre fra]ii s`i (foarte ordonat) \i e greu s` lucreze \n etape mai lungi de 10 minute. dar sunt momente cånd aceast` abordare este nedreapt` [i tu trebuie s` cau]i aceste momente. Important este cåt de mult ceri de la fiecare copil. Cu alte cuvinte. a[a c` el are voie s` se \ntind` cu temele pe tot weekendul. 143 . uneori acelea[i reguli pentru toat` lumea reprezint` singura abordare corect`. IMPORTANT ESTE CÅT DE MULT CERI DE LA FIECARE COPIL. \n sesiuni mai scurte.

A[a sunt ei. dar ce te faci dac` nu reu[e[ti s` te \mpotrive[ti? Unii p`rin]i n-au nicio problem` \n sensul `sta.“ Da. |n nicio circumstan]` nu ai voie s` dezv`lui nim`nui care este copilul t`u favorit. f`r` urm` de \ndoial`. Al]ii. nu se pot \mpotrivi s` aib` o preferin]` [i dac` ar spune c` nu au un favorit. nu te po]i baza pe faptul c` oamenii nu vor spune ceva \ntr-un moment de sl`biciune. dar c` preferatul nu e tot timpul acela[i. P`rintele \mi spune c`. Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`. poate cu excep]ia partenerului. |mi amintesc c` bunica mi-a spus odat` c` sunt nepotul favorit al m`tu[ii mele. de fapt. minciuna. nu l-ar putea favoriza pe unul dintre copii nici dac` ar \ncerca.REGULA 58 Nu trebuie s` ai un favorit S` admi]i c` ai un copil favorit este unul dintre cele mai mari tabuuri. Doar c` deseori unul \i place mai mult. 144 . f`r` ca ei s-o [tie. {tiu un p`rinte care-mi spune c` nu se poate ab]ine s` aib` un copil favorit. To]i copiii lui au fost favori]i de-a lungul timpului [i \nc` mai fac cu schimbul pentru postul de favorit. \n schimb. \i iube[te \n mod egal. dar faptul c` bunica mi-a spus acest secret n-a fost \n ordine. O mul]ime de oameni \]i vor spune categoric: „|n niciun caz nu trebuie s` ai un copil favorit. solu]ia este. sunt sigur c` a[a ar fi dr`gu]. ar min]i. Bine\n]eles c` eu m-am luminat tot. Vezi.

g`se[te un interes comun [i f`-]i timp s` v` ocupa]i \mpreun` de el – trenule]e. filme de groaz` (aici vorbim despre copiii mai mari. Caut` \n mod con[tient calit`]ile pe care le-ai putea iubi la ei. probabil c` te descurci bine. cump`r`turi. pentru \nceput po]i s` te gånde[ti dac` \l iube[ti mai mult sau dac` doar \l placi mai mult. Poate c` de fapt \]i iube[ti copiii \n mod egal. fotbal. |n general. Pentru unii va fi suficient. pescuit. copiii sunt \n permanent` c`utare de indicii care s` le arate cine este favoritul t`u. ceea ce nu e acela[i lucru cu a-l iubi mai mult. Poate c` te sim]i mai apropiat de el. trebuie s` lucrezi la rela]ia ta cu cel`lalt/ceilal]i. måncare.A[adar. |N NICIO CIRCUMSTAN}~ NU AI VOIE S~ DEZV~LUI NIM~NUI CARE ESTE COPILUL T~U FAVORIT. evident). petrece mai mult timp cu ei. dar nu pentru to]i. plimb`ri. Dac` sim]i totu[i c` \l iube[ti mai mult pe unul dintre copii. 145 . ce po]i face dac` ai un copil favorit (\n afar` de a min]i)? Ei bine. Apropo. S-ar putea s` te \ntrebe direct [i chiar dac` din r`spunsul t`u nu r`zbate nici cea mai mic` aluzie cu privire la vreun preferat. cai. dar pån` acum nu ]i-ai dat seama. dac` fiecare te acuz` c`-l preferi pe cel`lalt. ce-o fi. Dac` \ns` to]i cred c` ai acela[i favorit – indiferent dac` e adev`rat sau nu – trebuie s` te \ngrijorezi cu privire la semnalele pe care le transmi]i copiilor. \]i pot r`st`lm`ci inten]ionat spusele doar pentru a scoate de la tine aceast` pre]ioas` informa]ie.

Nu v` \mp`r]i]i mereu \n acela[i fel. Multe familii tradi]ionale (\n special familiile de tip doi p`rin]i + doi copii) au tendin]a de a petrece mult timp \mpreun`. poate \n weekenduri ies cu to]ii la ]ar` sau la munte. s` respingi anumite calit`]i la copiii t`i sau s` sim]i c` n-ai prea multe \n comun cu ei. cåt [i rela]iile dintre ei. atunci cånd e[ti \n pericol s` ai un copil favorit. 146 . cånd altul) ● Unul dintre copii st` cu ambii p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ ceilal]i sunt \n alt` parte ● |n cazul familiilor cu trei sau mai mul]i copii. De asemenea. acesta este recunoscut ca a fi un lucru bun.. Ce e prea mult stric`.REGULA 59 F` combina]ii [i permut`ri Aceast` Regul` te ajut` s` consolidezi atåt rela]iile tale cu copiii. da. doi copii pot petrece timp cu unul dintre p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ceilal]i copii merg cu p`rintele num`rul doi. [i nu. Ei bine. Cunosc multe astfel de familii [i. e de mare ajutor. \n general. Poate \n timpul s`pt`månii unul dintre p`rin]i nu lucreaz`. E important s` te asiguri c` petrece]i timp \n cåt mai multe permut`ri [i combina]ii posibile: ● Asigur`-te c` fiecare copil petrece suficient timp singur cu fiecare p`rinte ● Ambii/to]i copiii \[i petrec timpul cu unul dintre p`rin]i (cånd unul..

Procedånd astfel ai ocazia s` dezvol]i rela]ii speciale cu fiecare dintre copii. bucuråndu-te c` sunt mai pu]ine certuri ca zgomot de fond. Dac` e[ti p`rinte unic. {i atunci cånd e[ti singur cu unul dintre copii – poate c` ceilal]i sunt cu prietenii sau la o petrecere – f` ceva special cu el \n loc s` faci doar treab` \n gospod`rie.* Dar. Dar \n cazul `sta probabil c` oricum n-ai g`sit timp s` cite[ti aceast` carte. totu[i. bine\n]eles c` este mai dificil. \n loc s`-[i vad` p`rintele vitreg. Sistemul este \n special valoros dac` \n familia ta exist` copii sau fra]i vitregi. 147 . Dac` fiecare copil are propriul lui lucru special pe care-l face singur cu fiecare p`rinte. merit` s` valorifici fiecare oportunitate de a l`sa pe altcineva cu unul sau cu unii dintre copii \n timp ce tu \]i petreci timpul cu cel`lalt. \mi imaginez. de exemplu. Aceast` abordare \i d` fiec`ruia [ansa de a dezvolta rela]ii individuale cu ceilal]i. Poate Copilul 1 g`te[te cu un p`rinte [i merge la plimbare cu cel`lalt. cu to]ii se vor sim]i cu adev`rat deosebi]i. * Sau dac` ai 12 copii. numai cånd fra]ii [i surorile lui vitrege sunt [i ei de fa]`. ASIGUR~-TE C~ PETRECI TIMP |N CÅT MAI MULTE PERMUT~RI {I COMBINA}II POSIBILE. |n timp ce Copilul 2 cite[te cu un p`rinte [i se joac` \n parc cu cel`lalt.

|n ciuda genelor lor. Un lucru \]i pot garanta: fra]ii pot avea puncte forte diferite. Dar chiar [i a[a. astfel \ncåt fiecare s` poat` str`luci. abia cånd vine vorba despre personalitate se arat` marile diferen]e. 148 . Talentele [i voca]iile sunt deseori mo[tenite \n familie. dac` unul dintre copiii t`i are talent la muzic` sau este deosebit de atletic sau are un sim] artistic foarte dezvoltat. Acest lucru este esen]ial. copiii t`i vor avea nevoie s` se dezvolte separat de fra]ii lor pentru a-[i g`si propria individualitate. ci vor s` fie ei \n[i[i. Oricum. Tu \i po]i ajuta \ncurajåndu-l pe fiecare \n parte s` aib` propriile lui puncte forte. la fel s` fie [i fra]ii lui. Pe m`sur` ce cresc. fra]ii pot avea puncte forte complet diferite [i tu trebuie s` \ncurajezi aceste diferen]e (f`r` a ignora Regula 56: Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt).REGULA 60 G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil Regula 42 a fost despre a te asigura c` pu[tiul t`u [tie la ce este bun. S-ar putea foarte bine ca. mai ales cånd ai mai mul]i copii. Poate copilul t`u mai mic simte c` ar avea mai mult succes ca violoncelist sau ca pianist. Trebuie s` \ncurajezi aceste mici diferen]e. Ei nu vor s` creasc` fiind o copie la indigo a fra]ilor sau surorilor lor. sau aptitudini deosebite pentru studiu. poate fi dificil s` fii un chitarist a c`rui sor` mai mare este un chitarist mai avansat.

eu fiind practic incapabil s` citesc aceste instruc]iuni). O singur` men]iune aici: asigur`-te c` nu-l alegi \ntotdeauna pe unul dintre copii pentru a fi „busola/buc`tarul/diplomatul familiei“ dac` [i altuia i-ar pl`cea rolul respectiv. pur [i simplu din obi[nuin]` [i f`r` voie. \n special acele calit`]i de pe urma c`rora beneficiaz` \ntreaga familie – fie c` se orienteaz` foarte bine \n excursiile lungi. trebuie s` descoperi care sunt calit`]ile lui. sau c` are o memorie excelent` (unul dintre ai mei obi[nuia s`-mi reaminteasc` \ntreaga list` de cump`r`turi la 3 ani. Dac` tu crezi c` te orientezi bine \n spa]iu. rezolv` cu u[urin]` probleme de logic`. A[a c` verific` dac` nu este nimeni trecut cu vederea. g`te[te foarte bine. cu condi]ia ca lista s` nu fi fost prea lung` – avea o memorie deosebit` pentru genul acesta de lucruri). 149 . aplaneaz` conflicte. |ncrederea copilului t`u [i sentimentul c` joac` un rol important \n familie cresc dac` el [tie c` are reale puncte forte \n cadrul echipei. dar fratele t`u este \ntotdeauna cel rugat s` conduc` grupul [i ]ie nu ]i se ofer` nicio [ans` pentru a dovedi c` po]i [i tu s-o faci. e mai u[or pentru ei s` aib` calit`]i legate de caracter decåt calit`]i legate de abilit`]i. asta poate fi destul de demoralizant. Sau – f`r` a-i compara unul cu altul – asigur`-te c` pu[tiul t`u de 3 ani [tie c` este cu adev`rat curajos sau bun. Oricum. A[adar. r`måne calm \n mijlocul situa]iilor de criz` sau e \n stare s` urmeze instruc]iunile tehnice (\ntotdeauna sunt recunosc`tor pentru asta. care deseori se lupt` ani \ntregi pentru a fi mai buni la ceva decåt fra]ii lor mai mari. [tie cum s`-i fac` pe to]i ceilal]i s` råd` atunci cånd lucrurile merg prost. ca P`rinte. e mai u[or s` fii cel mai curajos cånd ai 3 ani decåt s` fii cel mai bun la dictare.Acest lucru este valabil \n special pentru fra]ii mai mici. Cu alte cuvinte.

|NCREDEREA COPILULUI T~U CRE{TE ENORM DAC~ {TIE C~ ARE REALE PUNCTE FORTE |N CADRUL ECHIPEI. 150 .

REGULI PENTRU {COAL~ .

Fie c`-]i place sau nu, copilul t`u trebuie s` mearg` la [coal`. {i de[i nu este cu tine atunci cånd e la [coal`, atitudinea ta va influen]a enorm felul \n care el se descurc` – [i nu m` refer doar la acumularea de cuno[tin]e. Copilul t`u va petrece mai multe ore la [coal` decåt cu tine \n timpul semestrelor, cel pu]in ore \n care e treaz (presupunånd c` la [coal` st` treaz). Aceast` parte din via]a lui e deosebit de important` pentru el [i are nevoie s` simt` c` [i pe tine te intereseaz` subiectul, c` te preocup` [i c` te implici, chiar dac` de la distan]`. De pe la 6 ani [i pån` cånd face 16 sau 18 ani, aceste cåteva Reguli te vor ajuta [i pe tine, [i pe el/ei s` trece]i mai ferici]i prin cariera de [colar.

153

REGULA 61

{coala nu e acela[i lucru cu educa]ia
Cunosc oameni care au terminat [coala la 16 sau la 18 ani [i care nu [tiu nimic – ei, poate c` [tiu unde este Burkina Faso [i care e treaba cu abolirea legilor porumbului (pe mine, unul, asta m` dep`[e[te)*. Cu alte cuvinte, informa]ie. Asta \]i ofer` [coala: informa]ie. OK, [i cåteva abilit`]i analitice cum ar fi extragerea r`d`cinii p`trate [i gramatica limbii latine, pe care probabil c` le vei folosi foarte pu]in sau deloc. Unele sunt utile, cum ar fi limbile str`ine, dar altele aparent n-au nicio valoare.

ASTA |}I OFER~ {COALA: INFORMA}IE.
Nu m` \n]elege gre[it, nu critic [coala. |]i pred` s` \nve]i – ceea ce reprezint` o abilitate util` pentru tot restul vie]ii tale –, dar \i ia 10-12 ani pentru a face asta. {i gånde[te-te la toate lucrurile despre care nu te \nva]` pe parcursul acestor ani formativi.

* Legile porumbului au fost taxe vamale create pentru a proteja pre]ul porumbului britanic de competi]ia format` de importurile de gråne, mai ieftine. Legile porumbului (valabile \ntre 1815 [i 1846) au sporit profiturile [i puterea politic` asociate cu de]inerea de p`månt.

154

„Dar [coala te \nva]` s` pierzi [i s` cå[tigi“, parc` te aud spunånd. „Pentru ce e ora de sport?“ Da, [tiu c` [coala \]i d` ocazia s` exersezi multe lucruri ([i s` nu exersezi multe altele), dar nu te \nva]` cum s` procedezi corect. Te las` s` pierzi uråt de fiecare dat`, dac` asta este \nclina]ia ta natural`. |n orice caz, lucrurile pe care copiii t`i le exerseaz` la [coal` sunt acelea[i pe care ar putea s` le exerseze [i \n afara [colii. De fapt, petrecerea timpului printre copii este cea care \i \nva]` ce tip de comportament este [i nu este acceptabil \n societate. Profesorii n-au nicio leg`tur` cu asta. Copiii ar putea \nv`]a acelea[i lucruri \n orice grup de copii – printre vecini sau la clubul de fotbal sau \n timpul recrea]iilor. Ce vreau de fapt s` spun este c` a-]i duce copiii la [coal` nu este acela[i lucru cu a-i educa. {coala e important`, dar nici pe jum`tate atåt de important` ca o bun` educa]ie. Treaba [colii este s`-i [coleasc` (da, indiciul este chiar \n nume), dar r`måne treaba ta s`-i educi. Nu a[tepta de la [coal` s` fac` asta \n locul t`u. Cunosc copii care au fost educa]i acas`* [i care au devenit mai capabili, mai comple]i [i mai maturi decåt copiii care au fost la [coal`. Ceea ce demonstreaz` c` [coala nu este necesar` pentru o bun` educa]ie. Nu te baza pe faptul c` [coala \i va da copilului t`u altceva util \n afar` de informa]ie [i de cåteva cuno[tin]e stranii (de exemplu, cum s` cån]i la mandolin` sau cum s` diseci o broasc`). Restul e \n måna ta.

* |n Marea Britanie, educarea la domiciliu este o op]iune aleas` de unii p`rin]i; majoritatea opteaz` totu[i pentru sistemul de \nv`]`månt clasic, de stat sau privat.

155

REGULA 62

{coala vine «la pachet»
Nu exist` [coal` perfect`. {coala la care merg copiii t`i are cåteva sute, dac` nu chiar cåteva mii de p`rin]i; nu exist` modalitate prin care cu to]ii s` fie de acord cu tot ceea ce face [coala. Dac` fiecare politic` a [colii ar trebui stabilit` printr-o decizie comun` a TUTUROR p`rin]ilor, ace[tia n-ar fi \n stare s` hot`rasc` nici la ce or` s` \nceap` orele diminea]a. A[adar, bine\n]eles c` nu vei fi de acord cu unele lucruri. Cantitatea de teme pentru acas`, severitatea pedepselor – sau lipsa lor, uniforma stupid` pe care trebuie s-o poarte, faptul c` sunt obliga]i s` joace fotbal chiar dac` nu le place, faptul c` profesorii sunt prea b`tråni, faptul c` profesorii sunt prea tineri, limba str`in` predat`, care este spaniola, \n loc s` fie germana, faptul c` elevii se joac` \n`untru atunci cånd plou`... etc. N-ai ce face. Da, ai putea schimba [coala, dar urm`toarea va avea exact la fel de multe lucruri care o s` te irite. Doar c` vor fi altele. |n plus, copilul t`u nu poate face nimic. Ceea ce \nseamn` c` dac`-l \ncurajezi s` submineze sistemul, nu reu[e[ti decåt s`-i faci mizerabil` \ntreaga via]` de [colar. O s` aib` probleme cu profesorii [i e posibil s` ajung` ]inta glumelor colegilor. Nu, categoric copiii nu au nevoie de mesaje contradictorii de la [coal` [i de acas`.

156

157 . \i po]i spune exact ce ]i-am spus [i eu un pic mai devreme: este vorba despre un pachet [i. Astfel \]i [i educi copilul (vezi Regula 61). Asta \nseamn` c` trebuie s` sus]ii [coala. comunicåndu-i cum s` se comporte ca parte a unui grup social. te rog. chiar dac` ace[tia nu-l respect`. Sunt lucruri care-]i plac la ea [i lucruri care nu-]i plac. respec]i toate regulile din pachet. {i dac` vrei s` m` contrazici. Atåta timp cåt ai optat pentru o anumit` [coal`. trebuie s` cumperi \ntregul pachet. chiar dac` p`rerea ta e c` sunt prea multe. poate c` trebuie s` te gånde[ti s` schimbi [coala – dar asta-i alt` problem`. CEEA CE TREBUIE S~ |N}ELEGI CU PRIVIRE LA ORICE {COAL~ ESTE C~ VINE „LA PACHET“.Ceea ce trebuie s` \n]elegi cu privire la orice [coal` este c` vine „la pachet“. Poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul te \ntreab` direct: „}i se pare corect s` avem atåtea teme pentru acas`?“ S`-l min]i? Ei bine. cite[te urm`toarea Regul` \nainte de a \ncepe s`-mi scrii. atåta timp cåt e[ti la aceast` [coal`. A coopera cu sistemul este mai important decåt a fi de acord cu el. Dac` cele care nu-]i plac dep`[esc plusurile. chiar [i lucrurile cu care nu e[ti de acord. {i trebuie s`-l convingi s` poarte uniforma aceea stupid` sau s` joace hochei sau s`-[i respecte profesorii. Trebuie s`-]i \ncurajezi copilul s`-[i fac` temele.

Da. Altfel. ~sta e rolul p`rin]ilor. Dac` [coala nu face destule pentru a preveni b`t`ile dintre elevi sau dac` nu recunoa[te dislexia copilului sau dac` un anumit profesor \i face pu[tiului t`u via]a amar`. trebuie s` sus]ii politicile [i sistemul \n general ca fiind partea voastr` din \n]elegere. 158 . Copilul are nevoie s` [tie c` e[ti lång` el atunci cånd lucrurile \i scap` de sub control. bine\n]eles c` trebuie s` faci ceva \n sensul `sta. COPILUL ARE NEVOIE S~ {TIE C~ E{TI LÅNG~ EL ATUNCI CÅND LUCRURILE |I SCAP~ DE SUB CONTROL. Dar pot ap`rea probleme ce ]in strict de copilul t`u [i nu po]i l`sa [coala s` se ocupe de ele. Cånd apar probleme serioase. copilul \n]elege c` tu permi]i ca el s` continue s` sufere. Dar nu trebuie s` faci asta necondi]ionat. chiar [i atunci cånd nu e[ti de acord cu tot ceea ce presupune ea.REGULA 63 Fii de partea copilului t`u Regula 62 a fost despre sus]inerea [colii. Copilul t`u trebuie s` [tie c` e[ti de partea lui. tu e[ti singurul ap`r`tor al cauzei lui – [i uneori are nevoie de un ap`r`tor puternic.

[tii s` abordezi situa]ia cu grij` pentru a te asigura c` nu pierzi sprijinul directorului \nc` \nainte de a-]i \ncepe pledoaria. |n aceast` situa]ie. iar eu nu te sf`tuiesc s` dai buzna \n biroul directorului f`cånd solicit`ri furioase. atunci cånd aveai 5 sau chiar 15 ani. dac` [coala te prive[te ca pe un p`rinte care de obicei nu se plånge. ca adult. vei fi luat mai \n serios atunci cånd vei fi nemul]umit. apoi s`-l ghidezi delicat c`tre punctul t`u de vedere. aminte[te-]i c`. calea diplomatic` este mai potrivit` decåt cea beligerant`. Dar atunci nu puteam. Aici intri tu \n scen`. Pentru c`. ]i se p`reau nesfår[ite cele cåteva luni care se \ntindeau \naintea ta.Poate fi dificil. Pentru c`. |mi amintesc senza]ia de r`u pe care o aveam \naintea unei lec]ii \n care trebuia s` m`rturisesc c` nu mi-am f`cut tema (din nou). un P`rinte \[i dovede[te cu adev`rat m`iestria. s`-]i aminte[ti sentimentul de neputin]` care te \ncerca uneori cånd erai copil. M` \ntreb dac` e bine c` am folosit cuvåntul „lupt`“ \n cadrul acestei Reguli. reprezentan]ii [colii \]i vor fi pus eticheta de p`rinte din acela [i vor fi mult mai pu]in dispu[i s` te asculte atunci cånd apare ceva cu adev`rat important. |ntotdeauna e mai eficient s` ar`]i c` \n]elegi [i punctul de vedere al celuilalt. Copiii sunt condi]iona]i s` accepte autoritatea profesorului [i efectiv nu au capacitatea sau influen]a necesar` pentru a se lupta cu sistemul. bine\n]eles. Iar dac` acum ]i se pare rezonabil s` supor]i un anumit lucru timp de cåteva luni. Situa]ii cu care acum ne descurc`m f`r` probleme erau \ngrozitor de descurajante cånd eram copii. 159 . Dac` ai cårcotit [i ai criticat \n continuu de la \nceperea [colii [i pån` \n prezent. a[ fi suficient de puternic [i a[ avea suficient` \ncredere \n mine \ncåt s`-l tratez a[a cum m` trata [i el pe mine. Dac` m-ai pune acum \n fa]a aceluia[i profesor [i el ar \ncerca s` ]ipe la mine a[a cum f`cea atunci. Merit` s`-]i atrag aten]ia c` Regula 63 func]ioneaz` mult mai bine dac` respec]i Regula 62. Cu alte cuvinte. P`rinte fiind.

sunt sigur c` ar fi g`sit alte rime echivalente dac` numele lui ar fi fost Radu sau Marin. Ei \i spun copilului: „Nu l`sa ni[te simple cuvinte s` te r`neasc`.“ P`rin]ii. Nelu]u \[i ud` p`tu]u’“ este una dintre favoritele lor. \n mod evident. De[i poate nu [i dac` l-ar fi chemat Erasmus sau Quauhtli. oricum) e destul de amuzant. Unele pot fi foarte dureroase [i d`un`toare pentru copii. Dar nu toate batjocurile verbale intr` \n categoria „distrac]ie nevinovat`“. „Nelu]u. pe de alt` parte. lucrul acesta. dar lui Nelu nu i se pare la fel. au mai mult` minte. 160 . sau Drago[. iar colegii lui de clas` au remarcat. Pentru p`rin]i e foarte u[or s` ignore astfel de lucruri.* Pån` la un punct (patetic. Singurul lucru care conteaz` este ce simte copilul t`u. * Bine\n]eles. N-are importan]` dac` un copil \i pune porecle sau \ntreaga clas` \l ocole[te. Sigur c` e mai bine s` fii un pic nec`jit cu ni[te rime nevinovate decåt s` fii zilnic lovit pentru a ]i se lua banii de buzunar (acesta fiind nivelul de agresiune despre care vom vorbi \n Regula urm`toare). Dar atunci ar fi avut o cruce [i mai mare de purtat.REGULA 64 B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase {tiu un pu[ti pe care-l cheam` Nelu [i care \[i ur`[te numele pentru c` rimeaz` cu prea multe.

Atunci pune måna [i ac]ioneaz`. atunci [i tu faci la fel. {i dac` copilul este r`nit [i sup`rat. TREBUIE S~-I AR~}I COPILULUI C~. evident. trebuie s` faci ceva. 161 . probabil c` te-ai gr`bi s`-i iei (instinctiv) ap`rarea. indiferent ce i-ai spune dup` aceea \n particular. dac` el ia lucrurile \n serios. Sau poate ai un alt as \n månec` (schimbarea pe cale legal` a numelui lui Nelu mi se pare totu[i un pic cam drastic`).Nu conteaz` dac` un pu[ti l-a lovit ieri \n fluierul piciorului sau dac` o band` \l maltrateaz` regulat. DAC~ EL IA LUCRURILE |N SERIOS. Singurul mod \n care po]i judeca severitatea problemei este s` vezi cåt de mult \l afecteaz` pe copilul t`u. Dac` ]i s-ar spune c` pu[tiul t`u a lovit al]i copii. Nu conteaz` dac` tu personal alegi s` nume[ti ceea ce i se \ntåmpl` b`taie de joc sau luat peste picior sau b`taie. Deci nu \ncerca. ATUNCI {I TU FACI LA FEL. A[ recomanda pruden]` \n abordarea direct` a celorlal]i p`rin]i. Vrei s` faci ceva. Majoritatea \ntålnirilor dintre p`rin]i \n astfel de situa]ii se termin` cu sup`rare [i cu pozi]ii mai ferme decåt la \nceput. decåt dac` e[ti foarte sigur c` vei \mbun`t`]i situa]ia \n loc s` o \nr`ut`]e[ti. Dar trebuie s`-i ar`]i copilului c`. cel pu]in \n public. |n func]ie de circumstan]e. s-ar putea s` vrei s` discu]i cu copilul pentru a vedea cum poate face fa]` situa]iei (vezi Regula 65) sau s-ar putea s` vrei s` vorbe[ti cu un reprezentant al [colii.

* Deci despre ce este vorba \n aceast` Regul`? Ei bine. \]i recomand „Ajutor! Sunt b`tut“ de Dr. Cercet`rile au demonstrat c` 75% din copii au fost cel pu]in o dat` lua]i peste picior sau lovi]i din cauza aspectului lor. am v`zut deja c` trebuie s` ac]ionezi. dar s-ar putea ca exact asta s`-]i trebuiasc`. a[a-i? Cele dou` metode tradi]ionale de a te ocupa de problema b`t`ilor \ntre copii sunt la extreme opuse. dac` pu[tiul t`u se confrunt` – sau s-ar putea confrunta – cu b`taia. {tii de ce sunt copiii lovi]i de c`tre al]i copii? Pentru c` sunt diferi]i. Iar unul din cinci a chiulit sau s-a pref`cut bolnav pentru a evita s` fie batjocorit pe seama felului \n care arat`. Cam \nfrico[`toare cifre. [i copilul t`u. nu sugerez c` ar trebui s`-i spui copilului s` pocneasc` \n nas pe oricine \i face zile fripte. a[a c` trebuie s` fii preg`tit. 162 . scris` astfel \ncåt s` o po]i citi [i tu. Dar b`taia este o parte a naturii umane [i se \ntåmpl` \n toate [colile (de[i unele se ocup` mai bine decåt altele de aceast` problem`). Dac` pu[tiul t`u este lovit. Emily Lovegrove. cel mai important lucru pe care-l po]i face este s`-l \nve]i cum s` se comporte pån` nu se ajunge prea departe.REGULA 65 |nva]`-i s` se apere Nu. Eu sunt aici ca s` vorbesc despre Reguli [i nu am suficient spa]iu pentru o carte \ntreag` despre cum s` reac]ionezi \n caz de b`taie. * Dac` vrei s` aprofundezi subiectul.

Am avut un coleg c`ruia toat` lumea \i spunea „Stan mirositorul“. Toate dovezile arat` c` se \ntåmpl` exact pe dos. Sigur. Dar \mi amintesc cum mirosea [i justificarea pe care o oferea tuturor de a se lua de el. Po]i s` previi situa]iile \n care copilul t`u este lovit de al]i copii asiguråndu-te c` are: ● \ncredere \n el ● greutatea optim` (mai bine zis. metoda duce mai des la agravarea situa]iei decåt la rezolvarea ei. Totul se rezum` la a nu le oferi celorlal]i copii ocazia de a pune ochii pe pu[tiul t`u. Cel`lalt sfat popular este s` ignori totul [i b`taia se va opri. Cu toate acestea. A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul t`u mai bun este s` par` \ncrez`tor. Sigur c` nu merge de fiecare dat`.O [coal` de gåndire spune c` ar trebui s`-i spui copilului c` dac` e lovit s` loveasc` [i el. dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`. Dar nu este. ~sta e un sfat pe care p`rin]ii \l dau pentru c` ei vor s` fie adev`rat. nu e supraponderal) 163 . {i categoric nu e vina lui dac` poart` ochelari sau are o dizabilitate. Dar cunosc copii care poart` ochelari sau care au dizabilit`]i sau care sunt desfigura]i [i care nu sunt niciodat` lovi]i. Nici nu-mi aduc aminte care era numele lui de familie. un piept`nat mai degrab` superficial nu va fi observat dac` apare ocazional. Nu spun c` e vina ta – sau a lui – dac` e lovit. dar ve[nica murd`rie sau mirosul nepl`cut sau p`rul \ncålcit vor fi. are respect de sine [i are grij` de felul cum arat`. pe jum`tate a sc`pat nelovit din start. s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l distrag` pe acesta schimbånd subiectul. Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \ntålni primul b`t`u[. deloc surprinz`tor (de[i s-ar putea ca metoda s` [i func]ioneze).

un aspect pl`cut (curat [i \ngrijit, cu unghiile t`iate, cu p`rul curat [i piept`nat etc.).

Este un \nceput excelent [i dac`, \n plus, \l \nve]i [i despre importan]a de a-i privi pe ceilal]i \n ochi [i de a nu se l`sa intimidat, vei [ti c` ai f`cut tot ceea ce ]i-a stat \n puteri pentru a-l proteja \nc` \nainte de a \ncepe necazurile.

NU E VINA TA – {I NICI A LUI – DAC~ E LOVIT.

164

REGULA 66

Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac
Au copiii t`i prieteni de care nu e[ti tocmai entuziasmat? Cel de la gr`dini]` care-i trage pe ceilal]i copii de p`r atunci cånd nu se uit` nimeni? Feti]a din clasa a 5-a care e prietena ei cea mai bun` azi [i måine nici nu-i vorbe[te? Cel de 15 ani care toat` ziua chiule[te ([i e[ti absolut sigur c` fumeaz`)? Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului t`u vor exista [i prieteni pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau c` au o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu profesorii sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-al meu care nu vorbea „cum se cuvine“ (asta chiar era o problem` la [coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-a aflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \n magazia din gr`dina lui. Ce po]i face? P`i, presupunånd c` ai citit titlul Regulii, [tii ce-o s` spun. |ntr-adev`r – po]i s`-i tolerezi. Copilul t`u trebuie s` \nve]e s`-[i aleag` singur prietenii, chiar dac` tu nu e[ti de acord cu alegerile lui. Trebuie s` decid` pentru el \nsu[i dac` s-a s`turat ca Julia s` joace alba-neagra cu prietenia lor. Sau dac` chiulul cu Jake \n timpul orei de francez` e \ntr-adev`r o idee bun`.

165

|n final, deciziile lui vor fi influen]ate de valorile pe care ai reu[it s` i le insufli. E nevoie de timp – trebuie s` experimenteze cu prieteni nepotrivi]i pentru a-i recunoa[te pe cei potrivi]i. A[a c` nu te mai da de ceasul mor]ii dac` \[i petrece timpul cu o „ga[c` s`lbatic`“ la 6 ani. Pån` la urm`, faptul c` ai fost [i e[ti un bun p`rinte \[i va ar`ta roadele. |ntre timp, el \nva]` o mul]ime de lucruri de la prieteni, fie ei buni sau r`i. Faptul c` ai picat la francez` pentru c` n-ai ajuns niciodat` la ore te \nva]` de fapt mult mai multe decåt dac` ai fi mers la toate orele [i ai fi trecut f`r` probleme.* Prietenii nepotrivi]i \l pot \nv`]a o gr`mad` de lucruri pe pu[tiul t`u. Oricum, de unde [tii c` prietenii lui sunt nepotrivi]i? Poate copilul t`u are o latur` s`lbatic` pe care are nevoie s` [i-o manifeste, chiar dac` tu n-o \mp`rt`[e[ti sau nu-]i place. {i poate pu[tiul acela care fumeaz` este extraordinar de loial. Iar copilul care se joac` cu emo]iile fiicei tale o ap`r` de b`t`u[ul clasei. Sau e capabil s-o fac` s` råd` atunci cånd are o zi proast`. Sigur c` nu trebuie s` tolerezi ca pu[tiul t`u s` fumeze sau s` vandalizeze ma[ini, dar chiar [i prietenii lui care fac a[a ceva pot fi totu[i valoro[i ca prieteni.

DE UNDE {TII C~ PRIETENII LUI SUNT NEPOTRIVI}I?
Personal, de[i am favori]i printre prietenii copiilor mei, \i tolerez cu pl`cere pe to]i. Chiar [i cei care-mi plac cel mai pu]in le ofer` copiilor mei cåte ceva ce merit` s` aib`. Doar cu unii dintre p`rin]i am o problem`.
* Ei, evident c` \n felul `sta nu \nve]i prea mult` francez`...

166

REGULA 67

Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor
Bine\n]eles c` vrei ca pu[tii t`i s` se descurce bine la [coal`, s`-[i ia examenele cu note mari, ba poate chiar te gånde[ti deja la viitor, cånd ai vrea s` prind` un loc la una dintre cele mai bune universit`]i. A[a c` poate fi realmente tentant s`-i implici cåt mai mult \n activitatea [colar` – fie c` asta \nseamn` s` le verifici tot timpul temele, fie s` vrei s` adaugi cuno[tin]ele tale la ale lor. Un tat` pe care-l cunosc \[i \ntreab` \n mod regulat copiii despre ce au \nv`]at la [coal` \n s`pt`måna care s-a \ncheiat, apoi petrece jum`tate din weekend \ncercånd s` le spun` tot ceea ce [tie el despre subiectele respective (ceea ce este convins c` reprezint` mai mult decåt [tiu profesorii \n[i[i). Ce mod minunat de a-i determina pe copii s` nu mai \nve]e [i de a-i suprasolicita! Hai s` l`murim un lucru. Rolul profesorilor este acela de a-i transmite copilului t`u informa]ii [i de a-l antrena pentru a-[i lua cu bine examenele. Tu, pe de alt` parte, nu e[ti profesorul copilului t`u. Tu \i po]i permite s` gre[easc` f`r` s`-l corectezi, pentru a-i da [ansa de a \nv`]a din propriile-i gre[eli. Tu po]i accentua importan]a tuturor acelor tr`s`turi de caracter esen]iale pentru via]` despre care am vorbit mai devreme (de exemplu, Regula 11), pen-

167

tru care [coala nu-l preg`te[te deloc, dar care sunt de fapt mult mai importante decåt rezultatele [colare. |l po]i \ncuraja s` \ncerce lucruri noi (vacan]e \n str`in`tate, cursuri de karate, naviga]ie), s`-[i descopere interese noi, s` cunoasc` oameni noi. |l po]i \ncuraja s` citeasc` mult [i s` fie interesat de lumea din jurul lui, s` pun` \ntreb`ri [i s`-[i formeze propriile opinii. Sunt momente \n care [coala \i poate domina cu u[urin]` via]a, iar copilul are nevoie ca tu s`-l men]ii ancorat \n realitate. Dac` irose[ti timpul pe care-l petrece acas` cic`lindu-l cu f`cutul lec]iilor [i \ntrebåndu-l \ntr-una despre teste [i insistånd s`-i spui tot ce [tii despre Henric al VIII-lea, [coala va p`trunde \n toate ungherele vie]ii lui. Iar dac` un profesor l-a certat pentru ceva, nu e cazul s`-l cer]i [i tu din nou. O dat` e suficient. Nu trebuie s` subminezi [coala (Regula 62), sugerånd c` profesorul a fost meschin, dar \i po]i spune copilului: „Trebuie s` faci a[a cum ]i se cere la [coal` chiar dac` nu e[ti \ntotdeauna de acord; dar de vreme ce ai fost o dat` mustrat n-o s` te mai cert [i eu.“ Apoi schimbi subiectul. Da, [tiu c` trebuie s`-[i fac` temele [i c` dac` nu-l \ntrebi unde e echipamentul de sport n-ai cum s` i-l speli ([i c` n-ai de unde s` [tii c` [osetele se odihnesc cumin]i \n penar), dar las`-l s` evadeze cåt mai mult departe de [coal`. Cu cåt copilul e mai mare, cu atåt mai dominant` devine [coala \n preocup`rile lui, cu ore mai multe [i cu mai multe teme pentru acas` [i cu presiune mai mare \naintea examenelor, a[a c` e important s`-i dai o [ans` s` scape de toate astea atunci cånd sun` clopo]elul. Ceea ce nu \nseamn` c` nu trebuie s` ar`]i un interes s`n`tos pentru ceea ce face la [coal` sau c` nu trebuie s` discu]i cu el despre subiectele de care se arat` interesat. Nu, \nseamn` doar s`-i oferi o

168

SUNT MOMENTE |N CARE {COALA |I POATE DOMINA CU U{URIN}~ VIA}A. IAR COPILUL ARE NEVOIE CA TU S~-L MEN}II ANCORAT |N REALITATE.f`råm` de lini[te [i un pic de spa]iu [i s`-l aju]i s`-[i l`rgeasc` orizonturile gåndindu-se sau f`cånd [i altceva. 169 .

Pierdea nenum`rate ore importante. Mai ales iarna. fie pentru c` au guturai. iar prietenii lui se obi[nuiau f`r` el toat` vara. Sunt mereu acas` din cauza tusei sau a alergiei imaginare*. S`-]i spun ceva ce am observat de-a lungul anilor. Tocmai de aceea m` enerveaz` atåt de tare to]i pref`cu]ii care submineaz` credibilitatea celor ce sufer` cu-adev`rat. A[a c` po]i foarte bine s` te duci s` lucrezi. tu n-ai face a[a ceva): dac` e[ti r`cit. adul]i care cred c` nu trebuie s` mai lucrezi dac` e[ti pu]in ciupit de r`ceal`. 170 . Am fost coleg cu un tip care st`tea acas` ori de cåte ori alergia lui (avea febra fånului) se \nr`ut`]ea. evident. vei fi r`cit [i la serviciu [i acas`. deci probabil c` starea lui ar fi fost mai bun` dac` ar fi venit la [coal` unde aveam asfalt [i dale de piatr`.REGULA 68 Nu-i cocolo[i Pun pariu c` [i \n clasa pu[tiului t`u sunt cå]iva copii care nu sunt aproape niciodat` la [coal`. Iar copiii lor devin persoane din acelea care se vait` [i se a[teapt` s` fie \ngrijite ori de cåte ori le curge pu]in nasul. Toate astea – pentru ce? Avea acas` o gr`din` uria[`. * Nu m` stårni. P`rin]ii care-[i ]in copiii acas` de la primul str`nut sunt aceia[i care nu se duc ei \n[i[i la serviciu fie pentru c`-i doare capul. Am ve[ti pentru acei p`rin]i (nu pentru tine. a[a c` toamna cånd revenea nu reu[ea s` se mai integreze. ]inu]i \n puf de p`rin]ii lor. Acela[i lucru este valabil [i pentru copiii t`i. {tiu c` unele alergii sunt reale [i serioase. Iar cånd sunt la [coal` nu se joac` [i nici nu fac sport pentru c` \i doare un deget sau le-a fost pu]in r`u ieri diminea]`.

sim]ul etic [i toate celelalte? Noi. Altfel pierde [i lec]iile. poate s` mearg` [i la [coal`. de[i munca lor e minunat`. {i hai s` l`s`m deoparte argumentul cu „s` nu \mpr`[tie germenii la [coal`“. P`rin]ii. cu regret. SIM}UL ETIC {I TOATE CELELALTE? Sigur c` o s`-]i ]ii copilul acas` dac` este \ntr-adev`r bolnav. dar altfel nu. 171 . \n timp. [i distrac]ia cu prietenii. sub p`tur`. nu ni[te flutura[i suferinzi [i ciud`]ei. de vreme ce. {i [tii ceva? Cei care mergeau \nainte se \mboln`veau mult mai rar decåt cei care-[i plångeau toat` ziua de mil`. Ce s-a \ntåmplat cu bunele [i demodatele valori ca rezisten]a stoic` \n fa]a adversit`]ilor. vrem s` avem copii s`n`to[i [i duri. Trebuie s` stea acas` doar atunci cånd este atåt de bolnav \ncåt zace \n pat sau pe canapea. CE S-A |NTÅMPLAT CU BUNELE {I DEMODATELE VALORI CA REZISTEN}A STOIC~ |N FA}A ADVERSIT~}ILOR. atåt cu oameni pe care te puteai baza chiar [i atunci cånd nu le era bine.Nu le faci niciun bine \nv`]åndu-i s` se a[tepte ca toat` lumea s` se opreasc` \n loc pentru ei ori de cåte ori nu se simt \n apele lor. Destul de interesant e c` am lucrat. \i vor s`ri cu promovarea [i de data aceasta pentru c`. ceea ce nu-i face niciun bine. {i viitorii lor [efi nu-]i vor mul]umi nici ei. Dac` e suficient de zdrav`n \ncåt s` \ntoarc` casa cu susu-n jos. cåt [i cu oameni care-[i luau liber la primul str`nut. cu prezen]a stau cam prost.

De unde crezi c` a luat microbul? Dac` acesta e suficient de blånd \ncåt copilul s` mearg` la [coal` [i dac` doctorul nu spune altceva. nu-]i cocolo[i copilul. e clar c` nu va face niciun r`u restului clasei. dar nu-l l`sa s` creasc` cu ideea c` a fi r`cit e o scuz` pentru o zi liber`. bine\n]eles – nu e foarte amuzant s` fii r`cit –. 172 . Fii \n]eleg`tor. A[adar.

Prietenii \i spun \ncontinuu acest lucru. El \[i spune \ncontinuu acest lucru. Z`u c` n-are nevoie s`-i mai spui [i tu acela[i lucru. probabil c` [coala \]i d` impresia c` \ntreaga ta via]` atårn` de rezultatele la examene. (Observ` cum m-am plasat \n aceea[i categorie cu Einstein. numai pentru a m` sim]i bine!) 173 . caz \n care admit c` rezultatele bune la examene sunt destul de utile. Cu excep]ia cazului \n care e[ti absolut disperat s` devii doctor sau veterinar sau ceva de genul `sta. de cele mai multe ori nu e a[a. ce ai tu de f`cut? Tu trebuie s` ai grij` ca el s` r`mån` ancorat \n realitate. Einstein a picat „cu brio“ la examenul de absolvire. Fie c` e vorba despre examene sau despre evaluare continu`. De exemplu. ci cu note bune. Eu am picat la o mul]ime de examene [i asta nu mi-a d`unat cu nimic. probabil. Prea mult` presiune poate fi contraproductiv` [i poate duce la reale [i uneori serioase probleme psihologice pentru copii. Profesorii \i spun \ncontinuu acest lucru. A[adar. fie c` vrea pur [i simplu s` se descurce bine sau c` are nevoie de rezultatele respective pentru a aprofunda un anumit domeniu sau pentru a ajunge la cursul pe care-l dore[te – va trebui s` promoveze [i. El [tie acest lucru. nu oricum. cånd ai 16 ani. Ei bine.REGULA 69 Mic[oreaz` presiunea Copilul t`u va dori s` aib` rezultate bune la [coal`.

Da. lumea nu se va pr`bu[i. Iar dac` asta \nseamn` s`-l asiguri c` totul va fi \n regul` indiferent ce se \ntåmpl`. 174 . dar dac` nu. atunci asta vei face. Dac` bietul copil este deja suprasolicitat. a[adar treaba ta este s`-l asiguri pe pu[ti c` \n via]` exist` lucruri mai importante decåt rezultatele la \nv`]`tur` [i c` [i cei care pic` la examene pot deveni foarte bine adul]i ferici]i [i \mplini]i. Nu-l po]i for]a. |N FINAL. EL TREBUIE S~ DECID~ DAC~ VA MUNCI DIN GREU SAU NU. Este foarte probabil ca el s` simt` deja o presiune un pic prea mare. c` nu ia problema examenelor prea \n serios [i c` nu realizeaz` adev`ratele implica]ii ale rezultatelor lui [colare. Dar s` presupunem c` ]ie ]i se pare c` pu[tiul nu e suficient de stresat.Trebuie s` te gånde[ti la stresul pe care-l suport` copilul t`u \n leg`tur` cu examenele. dac` ob]in rezultate bune va fi minunat. e mult mai probabil s` \nceap` s` se autodisciplineze. A[a c` decåt s`-l stresezi [i mai mult. A[a c`. E greu s` prive[ti mai departe de sfår[itul [colii cånd e[ti copil. mai bine adaugi un pic de perspectiv` \n via]a copilului t`u. atunci trebuie s`-i spui ceva care s`-l relaxeze [i s`-i dea mai multe [anse s` reu[easc` decåt s` aib` o c`dere nervoas`. nu ai nicio garan]ie c` va \nv`]a. el trebuie s` decid` dac` va munci din greu sau nu. chiar [i f`r` contribu]ia ta. Po]i face asta punåndu-i \ntreb`ri: Ce [anse crezi c` ai s` iei examenul? Te-ai gåndit la ce-o s` se \ntåmple dac` pici? |n final. Chiar dac`-l \ncui \n camera lui. |n acest caz po]i accentua implica]iile f`r` s`-i spui s` munceasc` mai mult [i f`r` s`-l \ntrebi dac` \[i permite \ntr-adev`r s` se uite la televizor sau s` ias` cu prietenii. n-ar fi mai bine s` fii salvatorul lui? Evadarea lui? {i odat` ce-[i va da seama c` nu-l pui s` \nve]e. decåt s` m`re[ti presiunea.

dar a p`strat-o \n mod admirabil pentru sine [i mi-a sus]inut alegerea. Ei. Nici azi n-am idee care dintre cele dou` variante credea ea c` e mai potrivit` pentru mine (sau dac` credea c` mi se potrive[te vreuna). chiar dac` tu e[ti \ngrijorat c` nu e cea mai bun` alegere. Mama trebuie s` fi avut o p`rere despre toate astea. sau c` a ales fizica doar pentru c`-i place profesorul. Pune-]i cåteva \ntreb`ri: „Ce-o s` se \ntåmple dac` nu face alegerile pe care eu cred c-ar trebui s` le fac`?“. o mic` schimbare.REGULA 70 Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze Cånd aveam 16 ani am hot`råt c` vreau s` dau la Silvicultur`. Dar n-ai ce face. |]i faci griji c` subiectul pe care l-a ales pentru proiectul de licen]` i se va p`rea prea dificil sau c` va regreta c` a renun]at la spaniol`. Am fost acceptat [i tocmai cånd s` \ncep cursurile am anun]at brusc c`. Po]i s`-l aju]i (u[urel. Nu po]i s` nu ai o opinie despre majoritatea alegerilor pe care le face copilul t`u.. f`r` presiuni [i f`r` a-]i exprima preferin]a) s` ia cea mai bun` decizie posibil` [i apoi trebuie s`-l sus]ii \n ceea ce prive[te decizia lui. dac`-l iube[ti.. de fapt. „Vreau s` fac` aceast` alegere pentru el sau pentru mine?“ {tiu c` e[ti un P`rinte [i c` n-ai \ncerca \n mod con[tient s`-]i \ndrep]i copilul spre o carier` sau spre un 175 . vreau s` merg la [coala de art`.

176 . a[a cum repet \ntr-una. {i o alta care nu se putea decide dac` s` dea la filozofie sau la sociologie. A[adar. Am o prieten` care la [coal` se chinuia s` se hot`rasc` dac` s` studieze latina sau rusa [i care acum conduce o agen]ie de for]` de munc`. Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` le urmeze. sau englez`. iar cel`lalt este un comic de succes (da. TREBUIE S~-L SUS}II. alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursului vie]ii noastre. dar e foarte u[or s` crezi c` tu [tii mai bine. dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`m s-o aib`.drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere. Cunosc doi oameni licen]ia]i \n chimie: unul este un bancher de succes. Poate te gånde[ti c` te bazezi. Am f`cut o groaz` de lucruri pån` s` m` potolesc [i s` devin scriitor. este mult mai ampl` decåt rolul [colii. Lucreaz` pentru o organiza]ie nonprofit de protec]ia mediului. CHIAR DAC~ E{TI |NGRIJORAT C~ NU E CEA MAI BUN~ ALEGERE. iar la 60 de ani a dat la drept [i a devenit avocat. n-am devenit silvicultor [i nici artist. Vezi tu. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`. va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare [i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit. Treaba ta ca p`rinte. {tiu chiar un domn de 72 de ani care a p`r`sit [coala la 15 ani pentru a deveni ofi]er vamal. nu-i e[ti de niciun ajutor. |ntåmpl`tor. copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiecte vrea el. pe ceea ce e mai bine pentru el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de care are nevoie ca adult. {i asta include lucruri ca luarea de decizii. \n alegerea ta. serios).

REGULI PENTRU ADOLESCEN}I .

.

Dac` ai ajuns pån` aici. {i. deodat`. dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pentru adolescen]i. \nseamn` c` e[ti un P`rinte bine preg`tit [i c` [tii ce faci \n majoritatea cazurilor. el pare c` arunc` la co[ toat` munca pe care ai depus-o pentru el pån` acum. 179 . o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al „tunelului adolescen]ei“ cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`rat måndru. Dar de fapt. Dar adolescen]ii au un talent deosebit de a lansa noi provoc`ri [i de a te face s` sim]i c` habar n-ai cum s` fii un bun p`rinte. ai trecut bini[or de jum`tatea drumului cre[terii lui [i mai ai doar cå]iva ani \n care s`-i bagi \n cap toate acele valori [i principii cu care vrei s` intre \n via]a de adult. Odat` ce copilul t`u a devenit adolescent.

copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seama c` nu este o extensie de-a ta. 180 . Unii scap` u[or. e aproape de neconceput s` treci cu to]i prin adolescen]` f`r` probleme. |n cel mai bun caz e ursuz [i necomunicativ. |]i aduci aminte cånd copilul t`u era la vårsta critic` de doi ani? Ei bine. A REVENIT – {I DE DATA ASTA E MULT MAI MARE {I MULT MAI |NFRICO{~TOR. Copilul t`u trebuie s`-[i g`seasc` propriul drum \n via]` [i trebuie s` fie \n stare s-o fac` singur. Nu e[ti singurul p`rinte care trece prin asta – cei mai mul]i dintre noi trecem. Adolescen]ii reprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program. {i e cumplit. a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea ce poate [i ce nu poate s` fac`. La doi ani. copila[ul t`u cel scump [i adorabil s-a transformat \ntr-o persoan` pe care n-o mai recuno[ti.REGULA 71 Nu intra \n panic` Adolescen]ii. acum c` are propria lui minte. dar dac` ai mai mul]i copii. \n cel mai r`u caz e un monstru venit direct din iad. Am trecut [i eu prin asta. A[a c` prima Regul` e: nu te panica. Dintr-o dat`. {i probabil c` nici nu e s`n`tos. acum a revenit – [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \nfrico[`tor. A[a trebuie s` fie.

exact a[a cum cei din genera]ia ei tocmai terminaser` de f`cut. Vestea bun` e c` odat` ce a ie[it pe partea cealalt` a „tunelului adolescen]ei“. Vezi – nu po]i s`-]i iei ochii de la ei niciun moment. dar avånd intacte toate acele valori [i idealuri la care ai muncit atåt de mult. [i de fluctua]ii hormonale. Apoi – bang! {ase luni mai tårziu a devenit ursuz` [i ]åfnoas` [i a f`cut toate acele lucruri pe care le fac de obicei adolescen]ii. |n general vorbind. cei c`rora le place s` fie copii. dar cu to]ii trec prin asta la un anumit moment [i \ntr-un grad mai mare sau mai mic. [i apoi totul va fi \n regul`. dintre care unele \i afecteaz` func]ionarea creierului [i abilit`]ile de comunicare (uit`-te la c`ut`rile pe care le face pe Internet dac` nu m` crezi) [i nu mai e de mirare c` te po]i a[tepta la cåteva belele serioase. 17 ani [i cunosc al]ii care nu o dep`[iser` \nc` nici la 20. Trebuie doar s` continui s` speri [i s` rabzi pentru cå]iva ani. 181 . Dar cu to]ii trebuie s` treac` prin asta dac` e s` se elibereze de tine. Am o prieten` care a r`suflat u[urat` crezånd c` a sc`pat basma curat` cånd fiica ei a \mplinit 18 ani f`r` a da vreun semn de angoas` adolescentin` sau de \nd`r`tnicie. ajung la adolescen]` mai tårziu decåt cei care abia a[teptau s` devin` adul]i \nc` de la 2 ani. bine\n]eles – mai \n vårst` [i mai \n]eleapt` –.Deci acesta e momentul \n care devine liber. persoana familiar` pe care o cuno[teai va reveni. Adaug` la asta tot soiul de salturi [i de izbucniri. Cunosc copii care trecuser` deja de toat` angoasa adolescen]ei pån` la 16. Schimbat`. {i \n care nu e \ntotdeauna de acord cu tine asupra distan]ei pån` la care poate s` se aventureze. poate c`rora le place s` fie alinta]ii familiei dac` sunt cei mai mici.

Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup` terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment de nebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. pe cånd tu sperai s` mearg` la facultate.. sau prea scurte. A[a c` e incredibil de greu s`-l prive[ti f`cånd gre[eli care tu crezi c` se vor \ntoarce \mpotriva lui mai tårziu. tu ]i-ai ascultat p`rin]ii.REGULA 72 Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton Chestia e c`-]i iube[ti copilul cu disperare. Dar. Sunt chestii mult mai importante decåt s`-l la[i pe copilul de 2 ani s` m`nånce prea mult` budinc`. pe de alt` parte. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic. Poate trebuie s` te ab]ii cånd decide s` p`r`seasc` [coala la 16 ani. Ai fi putut s`-i spui. Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat` de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate. Renun]` la chimie pentru c` nu-i place profesorul. cu mul]i ani \n urm`? 182 . Mizele sunt din ce \n ce mai mari. de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n domeniu.. Dar pe m`sur` ce el se m`re[te. Cel mai r`u e cånd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repetånd gre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. [i gre[elile se m`resc. sau s` renun]e la o excelent` slujb` de såmb`t` pentru c` e un efort prea mare s` se scoale diminea]a. De-a lungul anilor te-ai obi[nuit s`-l la[i s` fac` mici gre[eli – s` se serveasc` cu prea mult` budinc` sau s` mearg` prea repede cu bicicleta la vale.

TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II. pentru c` a[a e programat. dar te-ai gåndit cum o s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui to]i banii pe ma[ina asta?“ Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i r`spund` ca un adult. CU MUL}I ANI |N URM~? 183 . Cu siguran]` va fi mai dornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei da ca unui egal. principiul ac]iunii [i reac]iunii? Pentru fiecare ac]iune exist` o reac]iune egal` [i de sens opus. cu atåt folose[te [i el mai mult`. El caut` pe cineva cu care s` se confrunte. cu atåt \l \mpingi \n direc]ia opus`. poate data viitoare. Cu cåt folose[ti mai mult` for]`. {i vorbe[te-i a[a cum ai vorbi cu un adult [i cu un egal. chiar dac` situa]ia devine periculoas`. Uneori. Cu cåt \i spui mai multe. Nu: „Stai c`-]i spun eu ce cred! Cred c` e[ti un prost!“ Mai degrab` ceva gen: „E decizia ta. Ar fi putut foarte bine s-o numeasc` Prima Lege a Adolescen]ilor. \mpotriva c`ruia s` se revolte.Cu excep]ia cazului \n care copilul se pune serios \n pericol. {i dac` nu de data asta. |]i aminte[ti Legea a 3-a a lui Newton. trebuie s` te \mpaci cu situa]ia. Deci ce po]i face cånd vezi c` gre[e[te? Po]i s`-i spui care e p`rerea ta. tot n-ai ce face. dar nu-i spune ce s` fac`.

De ce n-ar putea alege culoarea \n care s`-[i zugr`veasc` dormitorul. dac` ai fi \n locul lui. trebuie s` exerseze luarea deciziilor. te po]i consulta cu ei despre cum s` modifica]i spa]iul existent pentru a-l valorifica la maximum. {i s` lucreze \n echip`. tu ai drept de veto. trebuie s` fie consulta]i [i s` fie trata]i din ce \n ce mai mult ca ni[te adul]i. Totu[i. nu va avea \ntotdeauna votul decisiv.* * N-am vrut s` sune a[a de sentimental [i de siropos. mai ales dac` \l vor zugr`vi chiar ei? |mi amintesc c` unul dintre copiii mei adolescen]i a vrut s` astupe o gaur` micu]` \n peretele din camera lui – cånd a terminat. {i s` negocieze.REGULA 73 D`-i drept de vot Copilul t`u trebuie s` \nve]e s` ia decizii corecte. {i s` fac` compromisuri. dar umplutura e \nc` acolo. Fiul meu a plecat de mult de-acas`. p`strez „repara]ia“ ca s` am motiv s` mai råd de el din cånd \n cånd. fiind \n casa ta. N-am nivelat-o. Am p`strat-o ca amintire a primei lui \ncerc`ri de decorare. pe banii t`i. De fapt. Pe m`sur` ce copiii cresc. repara]ii [i decora]iuni. Trebuie s` \n]eleag` faptul c`. Bine\n]eles. \n locul g`urii era o ditamai pata zgrun]uroas` [i neregulat` de vreo 15 cm. Pån` la urm` nu te po]i l`sa convins de copiii t`i s` construie[ti o anex` cu trei dormitoare doar pentru c` ei \[i doresc cåte un dormitor [i un birou fiecare. dar pata \mi aminte[te c` trebuie s`-i la[i pe copii s` \nceap` de undeva. 184 . exact a[a cum te-ai a[tep-ta [i tu s` fii consultat. {i ce mod mai bun exist` de a-l \nv`]a toate astea decåt s`-l implici \n deciziile familiei? Consult`-l asupra deciziilor care-l privesc. Acum el e foarte bun la zugr`veli.

ESTE VORBA DESPRE A-I FACE PE COPII S~ SE SIMT~ IMPLICA}I. Membrii echipei de rugby a Angliei cå[tig`toare a Cupei Mondiale s-au a[ezat cu to]ii [i au convenit asupra regulilor care \i vor conduce spre succes. cu cåt descoperi mai multe oportunit`]i de a-i trata pe adolescen]ii t`i ca pe ni[te adul]i responsabili. cu atåt mai bun` va fi rela]ia voastr` [i cu atåt mai \ncuraja]i vor fi s` se comporte ca ni[te adul]i responsabili. 185 . cåt timp le mai ai? Tu va trebui s` fixezi bugetul. Este [i despre a-i face pe copii s` se simt` implica]i \n familie. Po]i avea drept de veto dac` insi[ti. dar la fel de bine pot avea [i ei. {i. Ceea ce nu poate fi decåt o u[urare pentru toat` lumea. [i le-au urmat – pentru c` to]i puseser` um`rul la formularea lor (cu alte cuvinte. bine\n]eles. lucru de altfel foarte important. pute]i decide \mpreun` unde s` merge]i. inclu[i \n hot`rårile care v` afecteaz` pe to]i. „erau proprietatea lor“. ca s` folosesc jargonul afacerilor). Po]i aplica asta [i la stabilirea regulilor. dar dac` copiii t`i sunt adolescen]i. Bine\n]eles c` nu e vorba doar despre a-i \nv`]a s` ia decizii.{i ce zici de vacan]ele \n familie.

probabil c` n-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce au g`sit p`rin]ii t`i. De fapt. dar nu vei g`si nicio dovad` \n camera lor. {i aproape sigur li s-au oferit droguri. [i despre care n-ai vrut s` afle p`rin]ii. ai fi fost mult mai fericit. Uite. fiica ta a mers mai departe cu prietenul ei decåt ai fi vrut tu. adolescent fiind. Amåndoi au \ncercat cel pu]in un fum de ]igar` pån` acum. N-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce mii de al]i p`rin]i au g`sit \naintea ta. Vezi? Copiii t`i sunt doar ni[te adolescen]i perfect normali. crede-m` pe cuvånt. la lucrurile pe care le-ai f`cut. {i ce-o s` faci dup` aceea? S`-l pui pe copilul t`u adolescent \n fa]a dovezilor? Nu prea cred. Sigur. Acum e[ti fericit? Bun. Nu mai trebuie s` te ui]i sub saltea [i nici s` le cite[ti jurnalul secret. Poate ar trebui s` te gånde[ti \n urm`. a[a c` n-are rost s` pierzi timpul c`utånd. Fiul t`u se uit` pe reviste sau pe site-uri porno.REGULA 74 Nu te uita sub saltea Adolescen]ii se dedau la unele lucruri despre care nici nu vrei s` [tii. doar de asta e[ti \ngrijorat. o s` fie mai \ncrez`tori \n a veni s`-]i spun` atunci 186 . Dac` ai fi putut fi complet ignorant. [tii despre ele. {i dac` tu nu faci o tragedie din lucrurile acelea adolescentine [i perfect normale pe care ei le fac. O s`-]i distrugi rela]ia cu el [i singura schimbare va fi c` o s`-]i strice podeaua f`cåndu-[i ascunzi[ sub scåndurile du[umelei. de fapt.

Concluzia e simpl` – nu le face via]a amar`. atunci [i ei o s` simt` c` pot vorbi cu tine f`r` teama de a primi un r`spuns ira]ional. Te vor respecta pentru c` le respec]i intimitatea (evident c` nu-]i vor spune lucrul `sta) [i pentru c` ai o atitudine suficient de realist` [i de modern` \ncåt s`-i la[i s`-[i vad` nederanja]i de treaba lor de a fi adolescen]i. Pur [i simplu n-are rost s`-]i faci griji. {i nu uita Regula 72 – cu cåt le faci via]a mai amar`. Un alt avantaj – simplul fapt c` nu te ui]i sub salteaua lor [i c` nu le cite[ti jurnalele secrete va \nt`ri rela]ia voastr`. Dac` te vei comporta ca [i cånd toate lucrurile de sub saltea ar fi normale. |n punctul `sta trebuie s` te bazezi pe ceea ce i-ai \nv`]at \n ultimii aproximativ 12 ani. {i tocmai `sta e lucrul cel mai important. 187 .cånd ceva scap` de sub control sau devine o real` problem` pentru ei. cu-atåt vor fi mai dificili.

{i dac` copilul t`u ajunge la 18 ani f`r` s` fi folosit vreodat` ma[ina de sp`lat sau f`r` s` fi preg`tit o mas` decent`. De fapt. s` g`teasc`. le las`. odat` ce ai ajuns la zero. am un prieten care la 35 de ani \nc` \[i mai duce rufele la sp`lat la maic`-sa.REGULA 75 Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile Ai \nceput avånd \n fa]a ta 18 ani de carier` ca p`rinte [i num`rånd \napoi pe m`sur` ce treceau anii. pur [i simplu \i d` rufele maic`-sii s` se descurce cu ele. E nevoie de doi pentru a juca jocul `sta. Nu. ceea ce ar fi oarecum de \n]eles. Numeri ultimii ani pån` la independen]`. s`-[i pl`teasc` facturile. s` fac` cur`]enie [i ordine (cel pu]in pån` la un punct). s` spele. 188 . Acum cå]i au mai r`mas? Pentru c`. aproape \ntotdeauna e vorba despre mame – care au \nc` grij` de copiii lor [i la 18 ani. nefiind tåmpi]i. copiii t`i vor fi pe cont propriu. s` nu se \nglodeze \n datorii [i toate celelalte. Iar copiii. {tiu p`rin]i – [i f`r` s` vreau s` fiu sexist. {i nu vreau s` spun c` \[i spal` el rufele folosind ma[ina ei de sp`lat. ]i se pare corect fa]` de el? NUMERI ULTIMII ANI PÅN~ LA INDEPENDEN}~. Asta \nseamn` c` vor trebui s` [tie s` fac` cump`r`turi.

Ca fiecare p`rinte. [i tu cuno[ti punctele tari [i punctele slabe ale copilului t`u. 189 . dar tu [tii foarte bine. astfel \ncåt s` \nve]e s` foloseasc` ma[ina [i s`-[i dea seama ce pl`cere e s` trebuiasc` s` sortezi rufele. Ai putea chiar s`-]i la[i adolescentul mai mare s` stea singur acas` timp de cåteva zile. c` un copil cocolo[it nu e preg`tit pentru lumea real` (vezi Regula 68).Poate c` el nu realizeaz` ce handicap va avea. Da. s` le \mp`ture[ti pentru c`lcat (poate de-acum se va gåndi de dou` ori \nainte s` mai pun` rufe abia purtate \n co[ul cu rufe de sp`lat). A[a c` gånde[te-te ce ar mai trebui s` \nve]e [i asigur`-te c` va \nv`]a \n timpul care ]i-a mai r`mas. F`-l responsabil cu sp`latul rufelor familiei pentru o s`pt`mån` (eventual elibereaz`-l. \nva]`-l s` [i-i planifice [i s` [i-i gestioneze. drept compensare. Oricum. Hai. po]i fi inventiv \n g`sirea de moduri interesante \n care s`-l \nve]i lucrurile vitale. Las`-l pe el s` fac` cump`r`turile familiei timp de o s`pt`mån` cu condi]ia s` se \ncadreze \n bugetul t`u obi[nuit sau fii ferm asupra faptului c` nu vei pl`ti din factura lui la mobil mai mult decåt suma convenit`. {i da. {i sigur vei reu[i s` le faci [i amuzante – cel pu]in pån` dispare elementul de noutate. dar oricum pån` atunci va fi \nv`]at ceva. Dac` nu se descurc` deloc cu banii. s` le \ntinzi la uscat. va trebui s` sari cu un stimulent suficient de bun \ncåt s`-l determine s` reziste tenta]iei de a-[i invita to]i prietenii pentru o petrecere s`lbatic`. ca P`rinte. [tiu ce gånde[ti. de sp`latul vaselor pentru s`pt`måna respectiv`). ajut` s`-i spui c` un vecin sau un prieten e cu ochii pe el.

La 14 ani aveai voie s` folose[ti \njur`turi blånde. dar se descurca. pentru cåte dintre urm`toarele decizii \i vei l`sa pe ei s` hot`rasc`: ● ● S` mearg` cu motocicleta? S` chiuleasc`? ● S` foloseasc` cuvåntul cu „f“?* ● S` \ncerce droguri? ● S` fumeze? ● S` fac` sex \nainte de 16 ani? Hmmm. * Mama avea un sistem excelent. totul e clar. a[a-i? Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i. iar la 18 puteai folosi cuvintele cele mai dure. Po]i s`-i pedepse[ti nedåndu-le voie s` ias` din cas`.REGULA 76 Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` {tii deja c` trebuie s` le permi]i copiilor t`i s` fac` propriile lor gre[eli (Regula 72). dar orice adolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[el pån` cånd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucru fiind \ns` mai atent. {i. Acum. Cred c`-i era destul de greu s` ]in` eviden]a tuturor (eram 6 fra]i). ca s` nu-l mai prinzi. hai s` privim altfel problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limitate \n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77). spinoase probleme. 190 . dar asta nu-i mai deranjeaz` ca atunci cånd aveau 5 ani. Pån` aici. oricum. E din ce \n ce mai dificil. ei pot s` ]ipe mai tare. la 16 aveai voie s` folose[ti cuvåntul cu „f“. da.

Adolescentul t`u se va comporta ca un adolescent indiferent ce vei face. Dar dac` ai \ncredere \n faptul c` pu[tiul t`u va lua decizii responsabile. nimic altceva n-ar fi func]ionat. {i dac` nu se \ntåmpl`. atunci nimic n-ar fi reu[it. s-a \ntåmplat c` tat`l a murit subit \nainte de a se calma suficient \ncåt s`-l treac` din nou pe fiul lui \n testament.) A[a c`. ADOLESCENTUL T~U SE VA COMPORTA CA UN ADOLESCENT INDIFERENT CE VEI FACE. mai este un lucru pe care-l po]i face: s` ai \ncredere \n el. droguri. ]ig`ri. Cunosc un individ al c`rui tat` l-a dezmo[tenit (erau o familie foarte bogat`) doar pentru c` s-a ras \n cap. dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-l vei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia. nu te mai agita: oricum. a[a c` b`iatul chiar a pierdut acea avere uria[`. ~[tia sunt adolescen]ii – dac` nici faptul c` era deposedat de o avere cu [apte cifre n-a reu[it s`-l motiveze. 191 . dar. fie s` te opui. Nici m`car asta nu l-a determinat s`-[i lase p`rul s` creasc`. n-ai de ales. Po]i fie s` accep]i situa]ia. una peste alta.Po]i s` refuzi s` le mai dai bani. dar sunt suficient de mari ca s`-[i cå[tige propriii bani. Crede-m`. Tuturor copiilor le sunt oferite lucruri pe care p`rin]ii nu vor ca ei s` le fac` – sex. ai o [ans` destul de mare ca acest lucru chiar s` se \ntåmple. Oh. bine\n]eles. (Dac` e[ti curios s` afli urmarea.

Hai atunci s` presupunem c` n-a f`cut decåt unul sau dou`. ]ipatul [i faptul c` i-ai spus c` te-a dezam`git s-ar putea s` fi fost complet justificate. [i ai strigat. vrei s`-l aju]i. a f`cut autostopul. DAR au avut exact efectul opus celui scontat de tine. Dac` vrei s` vin` la tine cånd are probleme. calm [i i-ai explicat de ce e[ti atåt de \ngrijorat? Problema e c` urlatul. Cum ai reac]ionat atunci? Ai urlat [i ai ]ipat.REGULA 77 Urlatul nu e o solu]ie S` presupunem c` adolescentul t`u a f`cut toate lucrurile despre care am vorbit \n Regula 76. trebuie s` [tie c` vei lua lucrurile \n serios. Nu se mai poate l`sa de fumat sau are o boal` cu transmitere sexual`. F`r` \ndoial`. [i i-ai spus c` te-a dezam`git [i c` nu po]i avea \ncredere \n el? Sau a]i discutat serios. Ai prefera s` vin` s`-]i cear` ajutorul sau nu? Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. sau e pe punctul de a fi exmatriculat de la [coal`. dar este purul adev`r. Probabil c` [i 192 . e prea groaznic. dar nu vei urla la el. |ntr-adev`r. nici nu te po]i gåndi. S-ar putea s` nu-]i plac` asta. Dar e[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tine sau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care ai reac]ionat \n trecut cånd ai descoperit anumite lucruri. de fapt. {i lucrurile au mers prost. Probabil. lucruri mai pu]in importante – cånd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitor sau cånd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere de c`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`.

Poate fi foarte greu. Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor t`i. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoarea ta pentru data viitoare cånd va mai face ceva aiurea. cam de cånd copiii \mplinesc 16 ani. De fapt. Vezi tu. Sigur. Chiar nu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. Aminte[te-]i. cånd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[te egali. dar e singura metod` care func]ioneaz`. s-ar putea s`-]i fie patetic de recunosc`tor. A[adar. TREBUIE S~-}I SCHIMBI STILUL DE EDUCA}IE. un sf`tuitor. chiar [i p`rin]ilor t`i. Dac` p`rin]ii t`i obi[nuiau s` ]ipe. trebuie s`-]i schimbi stilul de educa]ie. odat` ce copiii au ajuns la o anumit` vårst`. 193 . copiii t`i \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cum reac]ionezi la problemele minore azi [i måine. atåta vreme cåt sunt \n casa ta. ODAT~ CE COPIII T~I AU AJUNS LA O ANUMIT~ VÅRST~. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nu trebuie s` fac`. |N ESEN}~. exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it sau stupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Cåt despre ce vor face copiii t`i cu via]a lor. pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurile pe care prietenii t`i cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor. |n esen]`. Astfel. se aplic` regulile casei tale. [i luna viitoare. nu ai niciun control [i n-are rost s` pretinzi c` ai. renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unor adul]i.tu ai sim]it cam la fel cånd erai adolescent. dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor.

o responsabilitate \n cadrul gospod`riei. principiul poate fi aplicat cu mare succes. pierd dreptul la respectul t`u 194 . copiii pot pretinde dreptul de a fi trata]i ca ni[te adul]i. Dar trebuie s` \n]eleag` c` dreptul vine \mpreun` cu responsabilitatea de a se purta ca ni[te adul]i. Dac` copiii t`i \]i vorbesc uråt sau ]ip` la tine. Odat` ce copiii devin adolescen]i. pierd banii de buzunar. ce de drepturi cer adolescen]ii. men]inerea dezordinii la minimum etc. pentru ca totul \n gospod`rie s` mearg` bine. Sau ar fi mai bine s` spun c` este responsabilitatea ta? De exemplu.REGULA 78 Orice lucru vine la pachet cu condi]ii Unul dintre lucrurile esen]iale pe care copiii t`i trebuie s` le \nve]e \n via]` este c` drepturile [i responsabilit`]ile sunt unite \n mod inextricabil. Dac` se eschiveaz` de la responsabilitate.. Vine la pachet cu responsabilitatea de a-i trata pe ceilal]i cu respect. {i este treaba ta s`-i \nve]i.. Acela[i lucru merge [i pentru dreptul de a fi tratat cu respect. Dac` pu[tii nu se achit` de responsabilitate. Copiii [tiu deja de mult c`. tu le po]i indica responsabilitatea care vine \mpreun` cu el. trebuie rezolvate anumite treburi casnice – cur`]area buc`t`riei dup` fiecare mas`. Copiii lor au dreptul la o anumit` sum` s`pt`månal`. pierd dreptul. dar p`rin]ii le explic` faptul c` au.). Am prieteni care aplic` principiul cu banii de buzunar. de asemenea. Pentru fiecare drept pe care-l cer ([i mam`.

A[a c` f`-le pu[tilor t`i o favoare [i nu-i l`sa s` scape ieftin. {i perioada adolescen]ei reprezint` oportunitatea perfect` pentru a \nv`]a rela]ia dintre drepturi [i responsabilit`]i. vor avea nevoie s` cunoasc` aceste lucruri. Nu pot a[tepta nimic pe gratis. spune-le ce a[tep]i \n schimb. Serios. 195 . independen]a.PERIOADA ADOLESCEN}EI REPREZINT~ OPORTUNITATEA PERFECT~ PENTRU A |NV~}A RELA}IA DINTRE DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I. Ai s` vezi c` adolescen]ilor chiar le plac lucrurile astea. \n secret sunt de fapt mul]umi]i c`-]i pas` (doar nu te a[tep]i s`-]i [i spun` asta!). De cåte ori vor ceva de la tine. pentru c` vor realiza c` altfel vor pierde dreptul de a mai sta alt`dat` pån` tårziu. Odat` copiii intra]i \n lume pe cont propriu. Tot ce vor copiii trebuie s` vin` \nso]it de condi]ii: respectul. |]i vor spune cånd s`-i a[tep]i acas`. Arat` c` \]i pas`. Vor \nv`]a valoarea drepturilor [i vor fi preg`ti]i pentru viitor. {i via]a ta va fi mult mai u[oar`. Cånd le spui c` n-au voie s` vin` acas` mai tårziu decåt de obicei decåt dac` arat` c` sunt suficient de responsabili \ncåt s` te sune [i s`-]i spun` unde sunt [i cånd s`-i a[tep]i \napoi. statutul. banii. libertatea. Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi) pån` cånd se pot dovedi respectuo[i. Ba chiar responsabilitatea \ns`[i vine \nso]it` de responsabilit`]i.

|n timp. are nevoie s` [tie c` e[ti de acord. Fie c` e vorba despre muzica pe care o ascult` sau despre felul \n care \n]elege politica. Mi-a explicat c` unul dintre lucrurile care i-au spulberat \ncrederea \n sine a fost modul \n care p`rin]ii lui f`ceau haz de muzica oribil` pe care o asculta. acesta fiind singurul lucru care-i pl`cea cu adev`rat. Obi[nuia s`-[i petreac` tot timpul liber \n camera lui ascultånd muzic`. \l critici pe el. respectul de sine e u[or de demolat [i e foarte u[or s`-l faci pe adolescentul t`u s` simt` c`-l dezaprobi sau chiar c` nu-l placi. cånd critici alegerile f`cute de adolescentul t`u. Vezi tu. 196 . sau despre modul cum se \mbrac`. Problemele au continuat [i dup` ce a plecat din casa p`rinteasc`. sau despre decizia lui de a deveni vegetarian. lucrurile s-au agravat.REGULA 79 Arat` un pic de respect pentru lucrurile care-i intereseaz` {tiu un b`rbat care \n adolescen]` a \nceput s` dezvolte probleme psihice. Este o vårst` la care ego-ul e fragil. Mul]i ani mai tårziu mi-a spus un lucru foarte interesant.

iar peste un minut totul devine \nsp`imånt`tor [i vor s-o lase mai moale. |n timpul `sta. cåt mai repede posibil. Aceasta este unul dintre multiplele avantaje de a avea copii adolescen]i: sunt suficient de aproape de vårsta adult` \ncåt s` aib` interese destul de sofisticate [i po]i \nv`]a de la ei o mul]ime de lucruri dac` e[ti suficient de deschis la minte. {TIU C~ E{TI CONFUZ. {tiu c` e[ti confuz. 197 . {i bine\n]eles c` e[ti. Acum vor s` creasc` repede. S-ar putea chiar s` descoperi tot felul de noi lucruri de care s` te bucuri. s` fac` lucruri care s` te scoat` din pepeni. Nu trebuie s` pretinzi c` e[ti un fan uria[ al muzicii sau al stilului lor de \mbr`c`minte. s` te [ocheze. vor s` fie rebeli. dar pentru ei e [i mai r`u. DAR PENTRU EI E {I MAI R~U.Este unul dintre multiplele paradoxuri ale adolescen]ilor. c`ci nu e nimic mai r`u decåt un tat` de patruzeci [i ceva de ani care pretinde c` e „supercool“. Tu trebuie doar s` accep]i [i s` te la[i dus de curent. Sunt prin[i \n interiorul unor min]i [i al unor trupuri care \ncearc` s` fac` tranzi]ia de la copilul dependent la adultul independent [i de cele mai multe ori habar n-au ce vor de fapt. iar pe de alt` parte. \]i doresc aprobarea [i bun`voin]a. Pe de o parte. dar nu e bine nici s` nu le acorzi nicio aten]ie. Nu e cazul s` \ntreci m`sura – chiar te rog s` n-o faci. intereseaz`-te de lucrurile care le plac. Nu te str`dui prea tare – trebuie doar s` ar`]i un oarecare interes.

bine. spun \n general c` acesta este subiectul despre care le e cel mai greu s` discute confortabil. M` refer la sex \n general [i. e tot timpul dezordonat`). ]ig`ri [i toate celelalte). Chiar [i p`rin]ii deschi[i. Dar 198 . Sper c` aceea e deja s`n`toas`. dar mai devreme sau mai tårziu va avea.REGULA 80 Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex Nu. Cu cåt copilul t`u [tie mai multe despre sex [i \i vine mai u[or s` discute despre el. [i adolescen]ii sus]in acela[i lucru. Ce anume crezi c`-i poate oferi adolescentului t`u \ncrederea \n sine care s`-l determine s` amåne prima experien]` sexual` pån` cånd va fi preg`tit? Exact: faptul c` se simte confortabil cu subiectul. \n particular. alcool. cu atåt adolescentul va avea mai mult` \ncredere \n el [i \n capacitatea lui de a lua decizii mature atunci cånd va veni momentul. nu e vorba despre via]a ta sexual`. {i vrei s` te asiguri c` atunci cånd va avea. cu atåt va fi mai capabil s` spun` NU sau s` insiste asupra folosirii prezervativului. [i satisf`c`toare. nu furi[at` [i murdar`. [i dezordonat` (oh. Po]i s` m` crezi pe cuvånt: cu cåt vorbi]i mai mult acas` despre sex (e valabil [i pentru droguri. va fi fericit` [i sigur`. care consider` c` au rela]ii strånse cu adolescen]ii lor. la via]a sexual` a adolescentului t`u. Poate c` \nc` nu are una (e[ti sigur?). sau s` respecte sentimentele partenerului.

|n loc s` schimbi repede subiectul \n prezen]a adolescentului t`u. Dar copiii o s` chicoteasc` de zor \mpreun` cu colegii. Nu \ncerc s` spun c` ar trebui s` stai jos cu copilul [i s` ave]i o discu]ie formal` despre sex. ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I |NTOTDEAUNA UN PUNCT DE VEDERE RESPONSABIL.este r`spunderea ta s` demonstrezi c` sexul reprezint` un lucru perfect acceptabil [i normal despre care se poate discuta. El a r`spuns: „Nu. Totu[i.“ Am fost surprins [i intrigat. Plus c` la [coal` n-o s` \nve]e nimic despre faptul c` sexul este o parte normal` a vie]ii de adult [i c` are o rela]ie complex` cu emo]iile. tat`. 199 . Tu va trebui s`-i spui toate astea – nu te baza pe [coal`. dac` po]i s`-i faci fa]` f`r` s` te sim]i prost. ci la faptul c` nu e corect s` te joci cu emo]iile altora sau s` le ri[ti s`n`tatea. continu` [i chiar cere-i p`rerea. mul]umesc. Nu m` refer neap`rat la „f`r` sex pån` la c`s`torie“. Eu am \ncercat o dat` s` abordez subiectul formal cu unul dintre copiii mei – probabil mult prea tårziu. dup` cum am \n]eles ulterior – [i la sfår[it l-am \ntrebat dac` mai vrea s` [tie ceva. s-au schimbat multe de pe vremea ta. {coala \l va \nv`]a pe copil despre mecanica sexului [i poate cåteva lucruri de baz` despre HIV [i boli cu transmitere sexual` sau cum s` folose[ti un prezervativ. sau ispr`vile unui prieten. Asigur`-te doar c` transmi]i \ntotdeauna un punct de vedere responsabil. sexul trebuie s` fac` parte din conversa]ia de fiecare zi atunci cånd vine vorba despre el – cånd comenta]i un film sau o [tire. {i oricum. dar a refuzat \n mod frustrant s` continue discu]ia. Nu e nimic \n neregul` cu o discu]ie formal`.

.

REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ .

.

deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai sunt suficiente. Asigur`-te c` \n urma crizei vor r`måne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` de problemele altor oameni. iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pentru a dep`[i momentul. Acest gen de situa]ii sunt \n general o problem` major` pentru tine ca p`rinte. poate chiar trebuind s` te descurci deodat` singur cu copiii. \mboln`vire grav`. reguli ale casei [i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea problemelor de zi cu zi cu copiii. moartea cuiva din familie. 203 . Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o puternic` stare de depresie. din nefericire. tehnici. Dar. iat` cåteva Reguli care s` te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pe calea cea bun`. Po]i avea tot soiul de strategii minunate. fie [i numai pentru c` n-ai \ncotro. O s` treci [i peste asta. Poate fi divor]. b`t`i serioase la [coal`. A[adar. Dar cånd te love[te genul `sta de criz`. punerea casei sub sechestru. foarte pu]ini p`rin]i reu[esc. criz` financiar`.Ar fi superb dac` ai putea s`-]i cre[ti copiii f`r` s` te confrun]i nici m`car o dat` cu o criz` adev`rat`. dar ele \]i dau [i motive de \ngrijorare cu privire la copil. dac` se \ntåmpl` ce-i mai r`u. concediere.

A[a c`. Cånd emo]iile se intensific`. Sau chiar s` le „arunci“ copiilor mici remarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`lalt p`rinte. Sau s`-i comunici despre planurile tale \n ultimul moment. se aplic` \ndeosebi p`rin]ilor care trec printr-un divor]. serios deprimat sau insuportabil de trist. evident tot prin folosirea lor. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depinde de ei. probabil c` ori de cåte ori te sim]i furios o s` te sim]i aproape incontrolabil de furios. s` fie foarte tentant`. {i cånd e[ti \ntr-o astfel de stare te sim]i \ndrept`]it s` recurgi la orice argument sau tactic` la care po]i recurge. dar este o capcan` \n care po]i c`dea [i dac` rela]ia voastr` este \ncordat` \n timpul altui tip de criz` (financiar`. Po]i fi \n stare s`-i restric]ionezi accesul la ei.REGULA 81 Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie Desigur. Poate c` tocmai astfel de tactici a folosit partenerul t`u \mpotriva ta. \ngrijorat pån` la disperare. fie c` e[ti extrem de sup`rat. Doar el a \nceput. Din p`cate. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tii sigur c` nu are cum s` se elibereze. una dintre cele mai puternice tactici la care po]i apela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului partener) pentru copiii lui. Ceea ce face ca r`zbunarea. totul \n jur are tendin]a de a se intensifica. nu-i a[a? 204 . de exemplu). Copiii t`i.

R`spunde oric`rui [iretlic r`ut`cios [i agresiv cu calm. Le pas` lor cine a \nceput? Tot ceea ce-i intereseaz` e s` pune]i cap`t acestui joc. dar \nva]` rapid privindu-v` pe tine [i pe cel`lalt p`rinte. pe atåt e de dificil. onestitate [i integritate. F` astfel \ncåt s` fii måndru de tine. ci pentru copii.De fapt. Ceea ce nu [tiu ei este cum s` fac` fa]` unui conflict serios. LE PAS~ LOR CINE A |NCEPUT? O prieten`. 205 . deci po]i s-o faci. CHIAR CONTEAZ~ CINE A |NCEPUT? NU PENTRU TINE. * Publicat` \n 2007 de editura RENTROP & STRATON. a[a c` [tiu ce se \ntåmpl`. [i c` situa]ia era [i a[a destul de dificil` [i f`r` toate astea. traversa o perioad` foarte dificil` cu so]ul ei. Dar e[ti un P`rinte. cel pu]in par]ial. \ntre doi p`rin]i pe care-i iubesc. Da. E[ti sigur c`-i \nve]i ceea ce ai vrea ca ei s` [tie? E incredibil de greu s` evi]i genul `sta de jocuri cånd partenerul sau fostul t`u partener le joac`. pe cåt este de important. care din fericire se \ntåmpl` s` fie un P`rinte des`vår[it. [tiu. Dar trebuie s` rezi[ti tenta]iei. decen]`. Trebuie s-o faci. {tiu c` sunt prin[i la mijloc. Este esen]ial s`-]i p`strezi ]inuta moral` [i s` nu-]i tr`dezi valorile (vezi Regula 88 din „Cele 100 de Reguli ale vie]ii“*). Nu sunt pro[ti. CI PENTRU COPII. chiar conteaz` cine a \nceput? Nu pentru tine.

prietena mea a fost \ngrozitor de tentat` s`-i spun` fiului ei exact ce gåndea despre josnicul lui tat`. fiul ei a anun]at-o din senin c` tat`l lui i-a spus c` va c`p`ta o motociclet` pentru motocros cånd va \mplini 14 ani. mult mai ferici]i. a rezolvat situa]ia printr-un compromis: copilul urma s` primeasc` motocicleta cånd \mplinea 16 ani. Era \n mod clar o stratagem` prin care tat`l dorea s-o enerveze pe ea [i s` [i-l apropie pe b`iat cump`råndu-i afec]iunea. \i va face mult. A reu[it totu[i. dar a discutat separat cu so]ul ei. trebuie s` spun c` ambii p`rin]i fuseser` \ntotdeauna de acord c` acest lucru trebuie s` a[tepte pån` la 18 ani. Folosind mult` diploma]ie [i cu limba sångerånd de-atåta mu[cat. {i care e avantajul de a proceda astfel? Copiii t`i vor \n]elege – \ntr-o zi. iar \ntre timp so]ul ei putea s`-[i duc` fiul la cursele de motocros un weekend pe lun`. Pe moment. Cu siguran]` c` `sta este un sentiment mai pl`cut decåt orice satisfac]ie m`runt` ai putea avea \ntorcåndu-i \mpotriva celuilalt p`rinte. s` se ab]in` [i nu i-a spus b`iatului nimic. dac` nu acum – c` ai f`cut totul pentru ei. cel mai important. printr-o uria[` st`pånire de sine. Acest lucru va consolida rela]ia voastr` [i. 206 .|ntr-o zi.

Poate c` ]ie nu-]i pas` c` trebuie s` te mu]i din cauza noii slujbe. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam. messenger-ul [i SMS-urile („[i eu n-am avut toate astea cånd eram ca tine“). tati? E formidabil! Ne distr`m excelent!“ Sigur. m-am trezit un p`rinte singur cu aproape de niciunele. |ns` poate s` se \ntåmple [i exact pe dos. cu foarte pu]in` mobil`. Nu e suficient s`-i spui c` trebuie s` fie tare sau c` o s`-[i fac` prieteni noi. 207 . \n timp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu presupusesem c` [i el simte la fel ca mine. |ntr-o sear` vorbeam cu unul dintre fiii mei – st`team amåndoi pe cutii. cu mul]i ani \n urm`. Trauma ei emo]ional` e real`. dar f`cusem o mare gre[eal`. Poate-]i aminte[ti c` atunci cånd ai fost poreclit prima dat` la [coal` ai ignorat porecla cu senin`tate.REGULA 82 Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor Cånd am divor]at de prima mea so]ie. a[a c` trebuie s-o iei \n serios. prietene. sau c` exist` e-mail-ul. nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au desp`r]it. I-am spus: „|mi pare tare r`u. Copiii simt unele lucruri mult mai acut decåt noi. iar eu eram cople[it de vinov`]ie pentru ceea ce trebuiau s` \ndure copiii mei.“ {tii ce mi-a r`spuns? „De ce. |mi pare a[a de r`u c` trebuie s` treci prin toate astea. Dar asta nu \nseamn` c` [i copilul t`u poate face la fel. Copiii [i cu mine st`team \ntr-o cas` \nchiriat`. dar s-ar putea ca fiica ta adolescent` s` fie devastat`.

CONTEAZ~ PE EI CA S~-}I SPUN~ CE SIMT {I NU PRESUPUNE C~ VOR AVEA NEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN DE CARE AI AVEA TU NEVOIE.Cånd ai de-a face cu emo]iile copilului t`u [i \n special \n timpul oric`rui fel de criz`. ceea ce sim]i tu este complet irelevant. Copiii au reac]ionat cu diferite grade de durere evident` cånd le-a spus. Am o prieten` foarte drag` al c`rei partener a murit subit. Cånd vine vorba despre lucruri importante \n via]`. Toate acestea pot solicita alegeri dificile [i compromisuri. probabil c` nu vor sim]i cu to]ii la fel. Sentimentele lui sunt tot ce conteaz`. Dar este vital s` le tratezi sentimentele cu toat` seriozitatea cu care le tratezi pe ale tale sau pe ale oricui altcuiva. Dac` ai mai mul]i copii. Dar copiii fac fa]` durerii \n mod diferit [i n-are niciun sens s` \ncerci s` pui reac]ia lor pe picior de egalitate cu reac]ia ta. dar pu]in mai tårziu \n aceea[i zi to]i rådeau [i se jucau. Conteaz` pe ei ca s`-]i spun` ce simt [i nu presupune c` vor avea nevoie de acela[i sprijin de care ai avea tu nevoie. numai tu po]i decide dac` s` faci lucrurile a[a cum vor ei sau cum vrei tu atunci cånd nu dori]i acela[i lucru. Poate c` ei vor s` fie \nconjura]i de prieteni \n timp ce tu ai vrea s` fii singur. Concentreaz`-te asupra copilului t`u [i uit` de tine. 208 . Mi-a spus c` ini]ial a fost aproape la fel de dureros s`-i vad` ferici]i pe cåt a fost s`-i vad` neferici]i. Poate c` ei vor s` mearg` \ntr-o vacan]` cu care tu nu te po]i confrunta sau s` renun]a]i la petrecerea cu care tu vroiai s` mergi mai departe. nu face nicio presupunere despre cum se vor descurca pu[tii t`i.

Sau poate c` el sper` \n secret c` p`rin]ii lui se vor \mp`ca [i este devastat ori de cåte ori se \ntåmpl` ceva care pare s`-i \ndep`rteze visul. copiii se dezvolt` permanent [i evenimente din trecutul lor \[i pot schimba semnifica]ia. Ceva ce i-a fost spus copilului t`u acum cinci ani \l poate \nc` båntui. Ei se schimb`. E adev`rat. adul]ii. \]i spun. unii copii dep`[esc anumite probleme mai rapid decåt unii adul]i. Habar n-am de unde le-a venit ideea. La urma urmei. Pentru copii este mult mai greu. Poate c` triste]ea sau durerea nu ne p`r`sesc niciodat`. e o mare prostie. reu[im s` ne rezolv`m problemele pe loc [i s` trecem peste ele. suntem departe de a fi perfec]i. Dar la fel de adev`rat e [i c` o traum` din copil`rie \[i poate ar`ta efectele mul]i ani mai tårziu. Poate c` ei \[i revin din [ocul ini]ial mai repede decåt noi (sau 209 . dar \nv`]`m s` tr`im cu ele. Noi. iar evenimentele din trecut \i pot afecta \n moduri noi.REGULA 83 A fi mai tån`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile O ciudat` [coal` de gåndire de care m-am izbit deseori pare a fi de p`rere c` copiii dep`[esc mai repede problemele decåt adul]ii. Un copil care ini]ial a p`rut c` suport` foarte bine moartea cuiva din familie poate suferi enorm din cauza mor]ii respective peste cå]iva ani. dar. de cele mai multe ori. dar majoritatea.

210 . toate astea pot fi devastatoare. Tu te str`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic. Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. de exemplu. Le va trebui timp pentru a-[i reveni. SUNTEM DEPARTE DE A FI PERFEC}I. \ncrederea \n ei. aceasta poate avea un impact uria[ asupra copiilor t`i.poate nu). telefoanele mobile. NOI. ma[ina cu care sunt lua]i de la [coal` – pentru unii copii. A[a c` hai s` nici nu mai men]ion`m nonsensul `sta cu copiii care trec peste probleme mai repede decåt adul]ii. ADUL}II. hainele. Dac` veniturile tale scad brusc. DAR DE CELE MAI MULTE ORI REU{IM S~ NE REZOLV~M PROBLEMELE PE LOC {I S~ TRECEM PESTE ELE. dar au foarte pu]in` experien]` \n a face fa]` emo]iilor [i le poate lua mai mult decåt nou` s` \n]eleag` ce simt [i s`-[i dea seama cum s` ac]ioneze. chiar dac` familia \[i va rec`p`ta stabilitatea financiar`. dar ei [i-au pierdut jum`tate din prieteni. demnitatea [i vacan]a. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[te vacan]ele. P`rin]ii [tiu bine c` nu e niciun cuvånt adev`rat. statutul. deci nu l`sa pe nimeni s` se ascund` \n spatele unei asemenea banalit`]i absurde.

s`n`tatea sau orice altceva au pierdut. dar le po]i ar`ta c`-i iei \n serios [i c` nu te a[tep]i ca ei s`-[i revin` la fel de repede cum \]i revii tu. Nu le po]i da \napoi bugetul. p`rin]ii cu o c`s`torie fericit`. fratele sau p`rintele care a murit. [i c` le tratezi grijile cu aceea[i seriozitate cu care le tratezi pe ale tale.Arat`-le copiilor t`i c` \n]elegi faptul c` sentimentele [i problemele lor pot fi diferite de ale tale. 211 .

mai devreme sau mai tårziu \[i va face prieteni noi [i se va obi[nui la noua [coal`. Serb`rile de la [coal` vor implica aranjamente stånjenitoare pentru ca p`rin]ii 212 . va \nv`]a s` fac` fa]` faptului c` acum nu mai poate månca tot ce pot månca prietenii lui. Dar asta nu \nseamn` c` totul s-a terminat. Fiecare meci important la [coal`. dar el va fi pentru totdeauna un copil care cre[te f`r` mam` sau f`r` tat`. dar majoritatea te las` \ntr-un alt loc. Chiar dac` pu[tiul t`u accept` c` nu mai sunte]i \mpreun` [i poate chiar a trecut peste etapa acut` a desp`r]irii. Unele crize trec [i te las` acolo unde erai cånd au \nceput. fiec`rui Cr`ciun sau eveniment \n familie \i va lipsi ceva. el va trebui s`-[i petreac` restul copil`riei cu p`rin]i care tr`iesc \n case diferite [i care nu comunic` la fel de bine cum comunicau odat`. \n cele din urm` copilul t`u ar trebui s` treac` peste criz` sau m`car s` se \mpace cu lucrurile. |n timp. Acela[i lucru este valabil [i pentru divor]. Un copil poate c` s-a \mp`cat – pe cåt posibil – cu moartea unui p`rinte. fiecare ceremonie de premiere va fi diferit` pentru el. fiec`rei anivers`ri. Asta \l face deosebit [i implic` noi dezavantaje fa]` de trauma ini]ial`. Dac` a trebuit s` se mute \ntr-un alt ora[. Dac` pu[tiul a fost grav bolnav. Uneori \ntr-un loc foarte diferit. Vacan]ele nu vor mai fi la fel. va ajunge s` accepte – a[a cum facem cu to]ii – c` p`rin]ii lui sunt divor]a]i sau c` cineva drag a murit.REGULA 84 {ocul poate dura pentru totdeauna Sigur.

Ca p`rinte.s` nu se \ntålneasc` sau \ntålniri stånjenitoare dac` totu[i dau ochii unul cu altul. [i asta poate fi \n final spre binele lui. Crizele importante \]i vor afecta copilul pe via]`. \n altele va \ncerca mereu s`-i dep`[easc` pe ceilal]i din dorin]a de a se afirma. UNELE CRIZE TREC {I TE LAS~ ACOLO UNDE ERAI CÅND AU |NCEPUT. 213 . poate chiar pe p`rin]ii vitregi. Eventual. tu vei fi f`r` \ndoial` con[tient (deseori dureros de con[tient) de schimb`rile pe termen lung pe care criza le-a adus pentru copilul t`u. practic. Poate copilul t`u a suferit de o boal` grav` sau a fost r`nit. Cunosc un copil de 3 ani c`ruia a trebuit s`-i fie amputat piciorul \n urma unui accident de ma[in`. DAR MAJORITATEA TE LAS~ |NTR-UN LOC DIFERIT. sau mai puternic. chiar dac` ini]ial pare greu de crezut. dar te asigur c` unele schimb`ri vor fi pozitive. Ceea ce va afecta activit`]ile \n care se va putea implica – pe unele. copilul va trebui s` \nve]e s`-i accepte pe noii parteneri ai p`rin]ilor lui. Copilul poate deveni mai independent sau mai empatic. nu le va putea aborda. Pare c` s-a \mp`cat \n mod remarcabil [i curajos cu situa]ia. Uneori va trebui ca tu s` le indici [i uneori va trebui s`-i oferi copilului t`u mai mult sprijin [i s`-i ar`]i c` [tii. Dar nu toat` lumea va fi con[tient` de aceste schimb`ri. Indiferent de efecte. via]a lui va fi diferit` de cea a unui copil care se folose[te de ambele picioare. dar va fi \ntotdeauna un copil cu un singur picior. fie c` acestea vor fi pozitive sau negative.

deseori. chiar dac` nu [tiu exact despre ce e vorba. Copiii ar putea prinde din zbor faptul c` cineva este grav bolnav [i se pot gåndi c` e vorba despre tine. Fie c` cineva este foarte bolnav.REGULA 85 Spune-le ce se \ntåmpl` Copiii pot fi foarte naivi. Ei [tiu cånd se \ntåmpl` ceva. {i totu[i. |n special copiii mici s-ar putea s` nu \n]eleag` sau s` nu [tie ce \nseamn` divor] sau faliment. care. fie c` te cer]i cu partenerul (chiar [i numai \n [oapt` sau doar cånd copiii nu sunt de fa]`) sau c` e[ti teribil de \ngrijorat din cauza banilor sau a serviciului. De aceea e mai bine s` le spui tu. Dac` nu le spui copiilor cånd se \ntåmpl` ceva grav. ei sunt inexplicabil de abili \n a percepe emo]ii r`t`cite care plutesc \n jurul lor. copiii vor [ti. nu faci decåt s` \nr`ut`]e[ti lucrurile. dar din punctul lor de vedere este mult mai bine decåt s` fii tu foarte bolnav. p`rin]ii se ceart` din cauza banilor [i nici nu le d` prin cap s` divor]eze. a[a c` mai 214 . {tiu. Nu te po]i ascunde de ei. nu e deloc surprinz`tor. vor fi mai grave decåt realitatea. Ceea ce. de fapt. Sigur c` nu vor [ti toate detaliile – dac` tu nu le spui –. dar vor prinde esen]ialul. Altfel \[i vor construi propriile lor explica]ii. cånd \n realitate este vorba despre unul dintre bunici. este grav. Adolescen]ii pot interpreta certurile dintre p`rin]ii lor [i o atmosfer` \nc`rcat` ca pe un divor] iminent – cånd. sigur. sau moarte.

Folose[te-]i judecata pentru a decide cånd [i cåt s` le spui. de la comentarii caustice („Eu sunt ultimul care afl` orice“) la \ntreb`ri directe („E totul \n regul`?“). Cåt despre momentul \n care s`-i informezi. d`-le timp s` se obi[nuiasc`. Nu-i vei spune copilului de 2 ani tot ce-i spui celui de 15. dar cel pu]in pune-i \n tem`. nu le da mai multe informa]ii decåt \]i cer – probabil c` nu \ntreab` pentru c` nu vor s` afle mai mult.bine nici nu \ncerca. NU FACI DECÅT S~ |NR~UT~}E{TI LUCRURILE. nu trebuie s` le dai chiar toate am`nuntele dac` nu e cazul. Ca regul` general`. Copiii mai mari o s`-]i dea o gr`mad` de indicii. cineva din familie are o boal` incurabil` –. Bine\n]eles. Vor \ntreba cånd vor fi preg`ti]i s` aud` r`spunsul. trebuie s` le spui imediat ce au observat c` se \ntåmpl` ceva. cu atåt vor pune mai multe \ntreb`ri. \n loc s` le spui \n ultimul moment. DAC~ NU LE SPUI COPIILOR CÅND SE |NTÅMPL~ CEVA GRAV. iar aici vårsta are o mare importan]`. Dac` situa]ia este cu adev`rat dureroas` pentru ei. {i dac` vestea proast` e inevitabil` – de exemplu. 215 . Nu te p`c`li gåndindu-te c` n-au observat nimic doar fiindc` tu nu vrei s` abordezi subiectul – fii brutal de sincer cu tine \nsu]i. spune-le minimumul necesar [i apoi r`spunde-le la \ntreb`ri. Cu cåt sunt mai mari.

dar riscul e prea mare. Bine\n]eles. corecte despre ceea ce se \ntåmpl`. A[a c` p`rerea mea e c` au dreptul s` [tie. este decizia ta [i po]i alege s` \ncerci s` le p`strezi vie]ile neafectate. \n loc s` se obi[nuiasc` \n timp cu ideea. ei tot afl` [i poate pentru ei va fi mai greu s` fac` fa]` unui [oc acut. |i ]in la curent [i le dau informa]ii simple.Cei mai buni p`rin]i pe care-i cunosc [i-au f`cut un principiu din a nu ascunde nimic fa]` de copiii lor. |n cele din urm`. 216 . Copiii t`i fac parte din familie [i orice afecteaz` familia \i va afecta [i pe ei.

E trist c` exist` copii care se sinucid din cauza fricii de a pica la examene. {i dac` tocmai a acumulat a treia corijen]`. Cum spuneam mai devreme. sau nu este inclus \n trupa rock pe care au format-o prietenii lui fiindc` n-are ureche muzical` (am trecut [i prin asta). Dar motivul pentru care aceast` Regul` este \n sec]iunea cu „crize“ este acela c` pentru copilul t`u s-ar putea s` se dovedeasc` a fi o veritabil` criz`. Poate c` se descurc` excelent la [coal`.. Dac`-i spui copilului c` nu e a[a de important. tot trebuie s` prive[ti problema din punctul lui de vedere. c` de fapt nu conteaz`. s-ar putea s` fie o situa]ie de criz` [i pentru tine. tu \]i dai seama c` nu e sfår[itul lumii. Dar chiar dac` e[ti u[urat \n secret c` n-a fost selectat pentru echipa de rugby. Inevitabil. dar pic` examenul de conducere auto sau nu reu[e[te s` intre \n echipa de fotbal. \n vreme ce noi. dac` vrei s`-l aju]i s` dep`[easc` momentul. dar pentru copii este uneori mai r`u decåt pentru adul]i..REGULA 86 |nva]`-i s` e[ueze cu succes Nim`nui nu-i place s` dea gre[. Faptul c`-i minimalizezi sentimentele \l va face s` se simt` r`nit [i izolat. Nu. de fapt \i spui c` ceea ce simte el e gre[it [i c` n-ar trebui s` fie atåt de sup`rat. c` sunt o mul]ime de alte lucruri pe care le poate face. adul]ii. n-o s`-l 217 . mai devreme sau mai tårziu. copilul t`u va pierde la un moment dat. c` \[i poate lua corijen]ele \n toamn`. [tim c` un examen picat nu e chiar a[a o tragedie.

Bine\n]eles c` pån` la urm` nu conteaz`. atunci a[a trebuie s-o vezi [i tu.“ A[adar. FAPTUL C~-I MINIMALIZEZI SENTIMENTELE |L VA FACE S~ SE SIMT~ R~NIT {I IZOLAT. {tii tu – cåteva \mbr`]i[`ri [i cåteva c`ni de ceai. Fie c` pu[tiul t`u de 6 ani a ratat premiul I la \ntrecerea sportiv` sau c` fiica ta de 17 ani n-a intrat la facultatea unde-[i dorea. spunåndu-i c` \]i dai seama ce distrus trebuie s` fie [i c` nu e[ti surprins c` se simte a[a. ca s` vad` c` te gånde[ti la el. iar cånd va ie[i. {i un biscui]el cu ciocolat`. Poate preg`te[ti pentru cin` felul lui de måncare preferat. ce fraier am fost. dac` ai..fac` s` gåndeasc`: „Sigur c` da. dac` ei percep asta ca pe o criz`. ce-ar trebui s` faci? S`-i spui c` are dreptate s` se simt` devastat [i c`. Fii \n]eleg`tor [i plin de compasiune. tu vei fi acolo pentru a-i oferi o mån` de ajutor [i pentru a-i indica ni[te compensa]ii – dar numai \n ritmul \n care vrea el s` le aud`. 218 . dup` aceea va fi gata s` ias` din mla[tina disper`rii. chiar e sfår[itul lumii? Nu tocmai. da. Trebuie s`-i permi]i s` se simt` exact a[a cum se simte. Odat` ce i-ai permis s` se simt` mizerabil pentru o vreme.. dar ceva de genul `sta.

majoritatea p`rin]ilor aleg aceast` variant` pentru c` este mai bun` decåt varianta \n care ei ar r`måne \mpreun`. E foarte u[or s` vezi divor]ul ca pe ceva ce se \ntåmpl` \ntre doi oameni care erau \mpreun` [i acum nu mai sunt. oricåt de r`u este divor]ul. Poate c` nu ei sunt cei care iau deciziile.REGULA 87 E mai bine s` fii de acord decåt s` ai dreptate Divor]ul este probabil cea mai frecvent` criz` major` pentru copii. {i cel mai important lucru pe care-l po]i face pentru ei e s` 219 . pentru copii s-ar putea s` nu existe niciun avantaj al desp`r]irii p`rin]ilor lor. care sunt prin[i f`r` ap`rare \n focul \ncruci[at al deciziilor voastre. nu \n cea din jurul evenimentului central. aceast` Regul` este scris` special pentru p`rin]ii afla]i \n proces de divor] (sau echivalentul. Sigur. dar ei par s` fie \n alt` sfer`. Cu toate acestea. A[a c` este esen]ial s` faci divor]ul cåt mai suportabil pentru copii. [tii c` [i copiii reprezint` un factor. cel pu]in \n lumea occidental`. Mai mult. S-ar putea s` li se par` de departe cea mai proast` alegere dintre toate cele posibile. iar copiii sunt la fel de importan]i ca oricine altcineva. E mult mai realist s` prive[ti divor]ul ca pe ceva ce se \ntåmpl` \ntregii familii. dar [i ei sunt la fel de implica]i. dac` nu sunte]i c`s`tori]i).

opre[te-te [i gånde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. cu custodia copiilor sau orice altceva. {i dac` nu po]i s` r`spunzi cu sinceritate „da“. |nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit. [tiu – c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`tre fostul partener.. ce se \ntåmpl` cu casa. Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de nonP`rin]i.. s`-i ceri s`-]i lase ]ie casa. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci. dar e[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`. S-ar putea s` ai tot dreptul s`-l u[urezi pe „fostul“ de bani.. Poate fi foarte greu. s` lup]i cu el pentru fiecare leu]. dar de fapt nimic din toate astea nu conteaz` atåt de mult ca \n]elegerea cu el [i g`sirea unui aranjament care s` v` convin` amåndurora. atunci nu-l face. s`-l obligi s` m`reasc` aloca]ia lunar` pentru copii. R~ZBUNAREA {I DREPTATEA POT FI FOARTE DULCI. DAR E{TI SIGUR C~ MERIT~ S~ LE AI PE SEAMA COPIILOR T~I? 220 . chiar dac` [tii c` \n]elegerea nu e corect`.cazi de acord \n cåt mai multe privin]e cu partenerul t`u. Da. Doar a[a \i vei l`sa pe copii s` se \ntoarc` la refacerea vie]ilor lor. mai ales cånd sim]i – [i de cele mai multe ori ai perfect` dreptate. f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Fie c` discuta]i cine ce ia.

Po]i s` le spui asta copiilor de o mie de ori. COPIII VOR URM~RI REAC}IA TA |N SITUA}II DIFICILE {I O VOR LUA DREPT MODEL. bine\n]eles).REGULA 88 Faptele tale vorbesc mai tare decåt orice cuvinte Iat` o Regul` care nu se aplic` numai \n situa]ii de criz`. atunci arat`-le acest lucru. dar dac` ei te urm`resc trecånd prin diferite traume [i niciodat` plångånd. S`-]i dau un exemplu. Las`-i s` te vad` \nl`crimat [i nestånjenit de faptul c` plångi. S` presupunem c` ai atåta minte \ncåt \n]elegi c` e bine s`-]i la[i emo]iile s` r`bufneasc` [i s` tragi din cånd \n cånd cåte un plåns zdrav`n. nu e adev`rat. 221 . {tii ce se spune – „copiii nu ascult` niciodat`“? Ei bine. Copiii pot depista ipocrizia de la 100 de pa[i [i nu o tolereaz`. Nu vorbesc doar despre cuvinte [i fapte negative. o s` le fie mult mai greu s`-]i urmeze cuvintele decåt le-ar fi dac` faptele tale le-ar fi sus]inut. dar e adev`rat c` dau mai pu]in` aten]ie cuvintelor pe care le spui decåt modului \n care te compor]i. Dac` este \ntr-adev`r OK s` plångi ([i este. dar atunci devine extrem de important`. Or s` te judece pe baza faptelor tale.

considera]ie [i curaj. {tiu sigur. nu cum fac eu. cert`re]. asta \i va influen]a mai mult decåt orice le-ai putea spune. Fie c` e[ti gelos. indiferent dac` tu le-ai spus cu totul altceva. dac` te compor]i cu demnitate. ei vor cre[te crezånd c` acesta este un comportament acceptabil. Ei le spuneau \ntr-una copiilor (ambii adolescen]i) c` nu e nicio ru[ine s` ai bani mai pu]ini decåt al]ii [i c` nu trebuie s` se simt` prost fiindc` nu-[i pot permite unele dintre lucrurile pe care prietenii lor le au. cånd so]ul [i-a pierdut slujba. pentru c` ei mi-au povestit \ntåmplarea.Am ni[te prieteni care au avut de dep`[it o perioad` dificil` acum cå]iva ani. 222 . iar p`rin]ii au parcat ma[ina dup` col]. necontrolat sau ru[inat. de ce-i ceri copilului s`-l fac`? Copiii vor urm`ri reac]ia ta \n situa]ii dificile [i o vor lua drept model. Dac` po]i face tu \nsu]i lucrul respectiv. Este un exemplu al clasicului \ndemn p`rintesc: „F` cum spun eu.“ Nu exist` scuz` pentru a-i spune asta vreodat` copilului t`u. Iar dac` nu po]i. furios. dac` dai dovad` de bun`voin]`. astfel \ncåt gazdele s` nu vad` cu ce hårb vechi [i ruginit au venit. cu integritate. |]i garantez c` adolescen]ii au depistat instantaneu ipocrizia. meschin. Familia a fost invitat` \ntr-o zi la mas` de ni[te prieteni foarte boga]i. Pe de alt` parte. atunci f`-l.

Nimeni nu se a[teapt` s` fii. nu e u[or s`-]i aminte[ti s`-i pui pe copii pe primul plan. dar atunci cånd mintea [i emo]iile tale sunt \n cu totul alt` parte. {tiu c` nu po]i face mare lucru. Dar ei [tiu asta? |n cea mai mare parte a timpului nu e greu s` le oferi dragostea [i aten]ia ta. Sunt lucruri \n via]` care \]i r`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mama ta e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru. |n momentele cele mai \ntunecate. aten]ia [i r`bdarea ta obi[nuit` sunt puse la grea \ncercare. sigur c` nu po]i fi tu cel vesel [i amuzant dintotdeauna. e foarte dificil. ca s` nu mai vorbim despre un tur de cump`r`turi sau despre un meci de fotbal. Poate primesc din partea ta mai mult` grab` [i mai mult` ner`bdare. sau [eful e pe cale s` te dea afar`. Tocmai cånd lucrurile stau mai prost.REGULA 89 Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. sau unul dintre copii e \n spital. 223 . Cånd te confrun]i cu o imens` sup`rare. Deodat` e foarte greu s` mai g`se[ti timp pentru o poveste \nainte de culcare sau pentru o \mbr`]i[are. dar categoric primesc mai pu]in din aten]ia [i din timpul t`u. 1 Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii. sigur c` da. cu griji sau cu o mare durere. copiii primesc brusc din partea ta mai pu]in decåt de obicei. de vreme ce e[ti mai stresat [i mai tensionat decåt \n mod normal.

abia mai reu[e[ti s` ai grij` de tine. ASTA SE VEDE. c` sunt \nc` pe locul I. sunt pe primul loc. Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt pe primul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`. la un anumit nivel. Sigur c` totul trebuie s` fie adev`rat. \n adåncul fiin]ei lor. Nu ajut` dac` te complaci \n depresie [i \]i spui ocazional: „Bine\n]eles c` pe primul plan sunt copiii. \n timp ce altele dureaz` s`pt`måni. \ntr-adev`r. S-ar putea s` se mai plång` din cånd \n cånd c` nu mai faci asta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai. Uneori. 1. cel mai bun lucru pe care-l po]i face este s`-i pui pe copii pe primul plan – \]i ofer` un centru al interesului din exteriorul t`u. Dar dac` ei au prioritate \n orice decizie [i dac` te asiguri c` au tot ce le trebuie de cele mai multe ori. chiar dac` e dificil pentru tine. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te gånde[ti numai la tine. copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. 224 . asigur`-te c` a[a [i sunt. DAC~ E{TI PRINS |N CAPCANA AUTOCOMP~TIMIRII {I TE GÅNDE{TI NUMAI LA TINE. {i totu[i. nu te las` s` te complaci \n durere [i reprezint` motivul pentru care s` continui s` lup]i.Unele crize au via]` scurt`. Indiferent cåte motive ai s` fii nefericit. ei vor \n]elege. Dac` vrei ca ei s` [tie c` sunt nr. dar vor [ti. luni sau chiar ani.“ Nu-]i va fi de niciun folos. asta se vede. vor cå[tiga \ncredere pentru c` vor [ti instinctiv cåt de mult \i iube[ti.

Dac` se r`nesc. [i tu n-ai niciun control asupra momentului cånd via]a decide s` le-o predea. Regula asta este despre a accepta c` nu po]i face nimic. Nu e \ntotdeauna vina ta [i nimeni nu s-ar fi descurcat mai bine ca 225 . Dar se poate \ntåmpla. mai devreme sau mai tårziu.REGULA 90 Nu po]i repara totul Of. A[adar. \i ajut`m s` ias` basma curat`. intervenim. Dac` sunt tri[ti. {i ]i se rupe inima cånd \i prive[ti. dar nu po]i opri durerea. Sau cel`lalt p`rinte al lui pleac` [i nu este lång` el atunci cånd ar trebui s` fie. Sunt pu]ine lucruri \n via]` mai rele decåt s`-]i vezi copilul suferind [i s` nu po]i s`-i alini durerea. nu-l po]i aduce \napoi indiferent cåt de mult l-a iubit copilul t`u [i cåt de mult \i lipse[te. Dac` cineva se poart` uråt cu ei. Dar trebuie s-o \nve]e. \i \mbr`]i[`m. Tot ce po]i face este s`-i \ncurajezi. E o lec]ie dur`. Copiii trebuie s` \nve]e o lec]ie important`: unele lucruri pur [i simplu se \ntåmpl` [i nimeni nu poate face nimic. dificil de \nv`]at prin experien]` cånd sunt atåt de mici. {i sentimentul c` nu po]i face nimic pentru a-i ajuta este groaznic. Dac` dau de necaz. \i s`rut`m mai dulce. asta e o treab` grea. copilul e bolnav [i tu nu-l po]i ajuta. Uneori. vrem din tot sufletul s` facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dar uneori copiii trebuie s` fac` fa]` unor lucruri serioase pe care noi nu le mai putem aranja pentru ei. Cånd cineva moare. Noi. p`rin]ii.

\n plus fa]` de faptul c` trebuie s`-l prive[ti pe copil suferind. [tie c` nu po]i face nimic. [i chiar nu e cazul s`-]i mai arunci \nc` o povar` \n cårc`. * {i poate ciocolat`. Nu e prost. Probabil c` v` ve]i sim]i amåndoi un pic mai bine.* {i adu-]i aminte. E PUR {I SIMPLU UN CHIN. punct. Lucrurile sunt [i-a[a destul de dificile pentru tine. Poate chiar treci [i tu prin aceea[i durere. pentru c` nu meri]i. PUNCT. Nu te \nvinov`]i.tine. E pur [i simplu un chin. copilul nu a[teapt` de la tine miracole. 226 . a[a c` d`-i drumul. Tot ce po]i face pentru el \n clipa asta este s`-i dai dragostea ta [i o mul]ime de \mbr`]i[`ri. Ofer`-]i o \mbr`]i[are [i un strop de compasiune.

REGULI PENTRU ADUL}I .

.

totu[i.Nu ajungi s` ie[i la pensie din meseria de p`rinte. E o slujb` pe via]` [i f`r` posibilitatea de pensionare. 229 . Chiar [i cånd o s` ai 100 de ani. deci [tiu sigur c` se poate. Chiar dac`. iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lungul anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun cånd copiii t`i vor avea 40 de ani precum ai fost cånd au avut 4 sau 14. A[adar. pentru tine. copiii t`i vor fi tot copiii t`i. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea o rela]ie adult` cu ei. dar cunosc destui p`rin]i care au reu[it \n mod excep]ional. o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fi p`rintele lor. \nc` mai sunt. {i dac` ]i-ai f`cut treaba corect (sigur c` ]i-ai f`cut-o). E un echilibru precar. N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii. \nc` vor mai dori aprobarea [i sprijinul t`u.

prietene. Dac` intervii \n continuare. dac`-i vezi f`cånd ceva ce nu-]i place. M` refer la faptul c` ai avut 18 ani pentru a-i echipa cu tot ce ar putea avea nevoie pentru a avea o via]` fericit`. Dar ar fi trebuit s` te gånde[ti la asta mai demult. \nc` mai ai nevoie de ajutor.REGULA 91 Retrage-te Ai avut la dispozi]ie 18 ani pentru a-i aduce pe copiii t`i acolo unde ai dorit. |n cel mai bun caz sunt condescenden]i. s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i. sau fotbalist. {i singurul mod \n care-i po]i \nv`]a lucrul `sta e s` te retragi. ]i-e greu. \n cel mai r`u – distructivi. Practic. De aici \ncolo e treaba lor [i nu mai po]i interveni. cu to]ii [tim ce se \ntåmpl` cånd intervin p`rin]ii. Nu m` refer la o slujb` de avocat de top sau doctor. Dac` n-au \nv`]at pån` acum. vor face o treab` a naibii de bun` f`r` tine agitåndu-te \n jurul lor. s` ia decizii [i toate celelalte. ca 230 . dac` intervii devine imposibil s` mai ai o rela]ie bun`.“ Pe lång` asta. practic spui: „Nu mi-am f`cut treaba bine. Ce rost mai are s`-i \nve]i s` fie independen]i. e prea tårziu. Cei 18 ani ar fi irosi]i dac` nu le-ai da [ansa s` practice tot ce i-ai \nv`]at. timpul s-a scurs. dac` nu-i la[i s` \nceap`? {i [tii ceva? Dac` e[ti un P`rinte pe jum`tate atåt de bun pe cåt cred eu c` e[ti. Ai avut cei 18 ani. {tiu. Acum retrage-te. }i-ai irosit [ansa. Un singur lucru po]i s`-i mai \nve]i: s` stea pe propriile lor picioare f`r` s` se bazeze pe sprijinul t`u. sau mai [tiu eu ce. Ei bine.

Ceea ce nu face niciun bine \ncrederii lor. Sunt sigur c` pu[tii t`i mai au destule de \nv`]at. plus c` m` \ndoiesc c` este adev`rat. Dar trebuie s` \nve]e din alt` parte acum. Atåt de departe \n fundal \ncåt nici n-o s` te observe. Nu [tiu de unde – acum ei decid (asta e ideea). Bine\n]eles c` nu ne oprim din \nv`]at cånd \mplinim 18 ani. A[a c` eu o s` m` retrag. c`ci altfel vor avea vie]i destul de plicticoase.) Sper. sunt sigur c` ai prins [pilul. ORICUM E PREA TÅRZIU. DAC~ N-AU |NV~}AT PÅN~ ACUM.\ntre adul]i. 231 . Gata. [i cu cine. Pot alege ce s` \nve]e [i cum. S-ar putea s` nu se descurce \n a tr`i via]a pe care o dore[ti tu pentru ei. cu copiii t`i. asta nu e valabil pentru tine. [i de unde. De acum \ncolo o s` ai un rol de fundal \n instruirea lor. Pentru c` unica ta slujb` de-acum e s` te retragi. (Poate [i tu mai ai. dar dac` e[ti un P`rinte decent. le spui c` nu sunt capabili s`-[i tr`iasc` singuri vie]ile. De fiecare dat` cånd intervii.

REGULA 92

A[teapt` pån` cånd \]i cer sfatul
Dup` ce ai citit Regula trecut`*, poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul \]i cere sfatul. Nicio problem`, i-l po]i da. P`i a fost destul de simplu. Nu era cazul s` fac o Regul` numai pentru asta, nu? Tocmai de aceea, a[a cum observi, n-am l`sat restul paginii gol. Sunt dou` lucruri pe care trebuie s` le [tii despre sfaturile date copiilor t`i adul]i ([i, de fapt, oricui altcuiva, dac` stau bine [i m` gåndesc):
● ●

Niciodat`, dar niciodat` nu le da sfaturi pån` nu ]i le cer. D`-le numai ceea ce au cerut.

Dac` \]i cer sfatul, \]i cer sfatul. Nu-]i cer instruc]iuni, recomand`ri, ordine, comentarii asupra stilului lor de via]`, opinii, judec`]i sau orice altceva. |]i cer doar sfatul, simplu [i clar. {i chiar [i atunci trebuie s` fii precaut. Hai s` \ncerc`m un mic exerci]iu. S` presupunem c` pu[tiul t`u adult \]i cere sfatul cu privire la o slujb` care i-a fost oferit`. Iat` cåteva dintre multele lucruri pe care ai putea alege s` le spui:

* Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare – f` un pas \napoi [i cite[te Regula 91 \naintea acesteia.

232

„Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[a cum faci cu orice altceva.” ● „Ai fi un prost s` n-o accep]i.” ● „N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul covoarelor.” ● „M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea resping`toare \n nas [i cu ]inte \n limb`.” N-o s`-]i insult inteligen]a spunåndu-]i c` niciunul dintre aceste r`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` le dai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s` dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: „Ce te atrage la slujba asta?“, „Ce [anse de promovare ai?“, „Ce p`rere ai despre a face naveta pe o distan]` atåt de mare?“ Genul `sta de lucruri. Cu alte cuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriile decizii. La atåt se limiteaz` sfatul, nu mai mult. Copiii nu sunt obliga]i s`-l urmeze. A[a c` atunci cånd \n final s-au hot`råt s` fac` exact pe dos de cum ai sugerat, e dreptul lor. Asta nu \nseamn` c` sfatul t`u nu i-a ajutat s` ia decizia final`, deci n-ai de ce s` fii deranjat sau sup`rat. Fii bucuros c` ai putut ajuta.

|I AJU}I S~-{I G~SEASC~ PROPRIILE R~SPUNSURI {I S~ IA PROPRIILE DECIZII.

* Ei, na!

233

REGULA 93

Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i
Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii t`i adul]i, trebuie s`-i tratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul de greu. Au trecut atå]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi nesolicitate, opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \ncåt acesta a devenit modul t`u natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba pån` cånd noul tip de comportament \]i intr`-n obicei. Sigur, cu cåt ai \nceput mai devreme s` sl`be[ti h`]urile, \nc` de cånd au devenit adolescen]i, cu atåt \]i va fi acum mai u[or. Dar chiar [i a[a trebuie s` treci printr-o perioad` de tranzi]ie. Nimeni nu se a[teapt` s` reu[e[ti \nc` din prima zi. Important este s` [tii unde vrei s` ajungi [i s` nu te opre[ti pån` cånd nu ajungi acolo. Autoinstruie[te-te s` nu le mai spui ce s` fac`, s` nu le mai ar`]i c` le dezaprobi gustul \n materie de \mbr`c`minte, prietene sau orice altceva. Dac` reu[e[ti s` \ncetezi s` mai faci anumite lucruri, de la a le spune cum s` se poarte pån` la a le reaminti ce scumpi erau cånd aveau 6 ani (z`u c` nu vor s` aud` din nou povestea aceea absolut jenant`), ai parcurs deja jum`tate din drum. Cealalt` jum`tate este despre lucruri pe care trebuie s` \ncepi s` le faci. Vorbe[te cu ei despre lucrurile despre care vorbe[ti cu pri234

etenii t`i. Trebuie s` ignori diferen]a dintre genera]ii dac` vrei s` comunici cu copiii t`i ca [i cu ni[te adul]i; ori asta \nseamn` s` le apreciezi opiniile exact ca pe ale oricui altcuiva, indiferent c` e vorba despre schimbarea climei sau despre Cupa Cupelor, sau despre urm`toarele alegeri, sau despre plantarea prazului. Cere-le copiilor t`i sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe decåt tine despre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, matlasat, machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` – nu [tiu dup` ce te dai tu \n vånt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c` despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum cå]iva ani buni. Dup` un timp \]i va deveni o a doua natur`, dar pentru \nceput trebuie s` faci lucrurile con[tient, altfel n-o s` se \ntåmple nimic. {i nici n-ai idee ce måndri o s` se simt` copiii t`i cånd o s` le ceri opinia [i o s`-i tratezi ca pe ni[te adul]i – doar dac` p`rin]ii t`i au procedat la fel cu tine, c`ci atunci [tii deja cåt e de important.

PENTRU |NCEPUT TREBUIE S~ FACI LUCRURILE CON{TIENT, ALTFEL N-O S~ SE |NTÅMPLE NIMIC.

235

REGULA 94

Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten
Uite, asta este o gre[eal` pe care o fac p`rin]i altfel excelen]i. Este atåt de tentant! La urma urmelor, \]i iube[ti copiii mai mult decåt pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u, care \]i este deja prieten), a[a c` e de \n]eles s` vrei s` le fii cel mai bun prieten. O singur` problem`: copilul t`u nu vrea s`-i fii cel mai bun prieten. Poate c` nu realizeaz`, dar chiar nu vrea lucrul `sta. Am o cuno[tin]` care-mi spune cu måndrie c` e cea mai bun` prieten` a fiicelor ei. {i chiar este. Nu vorbe[te aiurea. Le trateaz` pe fete ca pe prietenele ei [i ele o trateaz` \n acela[i fel. Ea crede c` e minunat, dar mie-mi pare r`u pentru fiice. Vezi, ele au deja prietene bune. Multe – nu mai au nevoie de altele. {i se au una pe alta. De fapt, ele au nevoie de o mam`. Dar exist` o singur` candidat` pentru acest post, [i ea e prea ocupat` s` le fie cea mai bun` prieten`. {i totu[i, care e diferen]a? Ei bine, tu \mpar]i orice cu prietenul t`u cel mai bun, de pe picior de egalitate. Toate grijile, temerile, gåndurile cele mai intime. {i el face acela[i lucru cu tine. |n vreme ce un p`rinte este o persoan` la care te ui]i \n sus – nu pentru c` \]i e superior, ci pentru c` e mai matur [i e demn de \ncredere. Cineva care te poate proteja [i care poate avea grij` de tine, chiar dac` speri s` nu 236

Sau poate ai o aventur`. pute]i \ndr`gi acelea[i lucruri [i pute]i petrece cu pl`cere timpul \mpreun`. pe m`sur` ce cresc. Dac`. A{A E FIRESC. iar tu te vei sim]i vinovat v`zåndu-l cum se str`duie[te. S` presupunem c` e[ti p`rinte singur sau ai divor]at [i \ntålne[ti pe altcineva. nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. sau o aventur` cu o persoan` c`s`torit` – o s`-i dai acelea[i sfaturi pe care le-ai da celui mai bun prieten? O s` te confesezi copiilor t`i. a[a cum i-ai spune celui mai bun prieten? Sau dac` copilul t`u se bag` \ntr-o treab` necurat` – droguri. m`rturisindu-le ce singur e[ti sau ce probleme ai cu banii? COPIII T~I TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE ATUNCI CÅND CRESC. orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` petreac` mai mult timp cu tine. de exemplu. Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor t`i \n acest gen de circumstan]e decåt fie min]indu-i. e[ti teribil de \ngrijorat pentru c` nu [tii ce au copiii t`i de gånd? O s` le spui lucrul acesta? I l-ai spune celui mai bun prieten. La un nivel obi[nuit. cum o s` mai poat` veni la tine atunci cånd va avea nevoie de un um`r pe care s` plång` sau de 237 . s` zicem. Dac` spui c` te sim]i singur. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umerii copilului t`u.fie niciodat` nevoie s`-i ceri ajutorul. fie [antajåndu-i emo]ional. Iar dac` tu \l min]i sau \l [antajezi emo]ional. O s` le spui copiilor toate detaliile. dar nu i-ai spune chiar totul [i n-ai vrea s` auzi totul de la el.

Nu spun c` nu po]i avea o leg`tur` apropiat` cu copiii t`i adul]i. Copiii t`i trebuie s` se separe de tine atunci cånd cresc. c` ve]i \mp`rt`[i interese comune [i un s`n`tos sim] al umorului [i c` ve]i petrece o mul]ime de timp \mpreun`. Dar nu va fi acela[i tip de rela]ie. chiar dac` faci asta prin intermediul prieteniei. Chiar sper c` ve]i fi extrem de apropia]i. {i mai [tii ceva? O rela]ie cu adev`rat bun` p`rinte/copil e un lucru minunat [i face mai mult decåt o duzin` de prietenii. Sper c` v` ve]i iubi unul pe cel`lalt chiar mai mult decåt amåndoi v` iubi]i prietenii. A[a e firesc.cåteva cuvinte \n]elepte sau de cineva pe care s` se poat` baza? |]i vei fi pierdut toat` credibilitatea ca p`rinte. Nu e corect fa]` de ei s` \ncerci s`-i ]ii lega]i de tine. A[a c` de ce s-o dai pe-o prietenie? 238 . atunci cånd va avea nevoie de unul.

probabil.REGULA 95 |ncurajeaz`-i orice-ar fi Cånd fiica mea a terminat liceul. Fiica mea crescuse la ]ar` [i. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor. Iar exemplul pe care tocmai l-am descris ilustreaz` foarte bine unul dintre motivele pentru care ar trebui s`-]i p`strezi p`rerile pentru tine [i s`-i \ncurajezi: altfel vei pica de fraier cånd se va dovedi c` ai gre[it. A[a c` po]i foarte bine s`-i sprijini. S-a distrat de minune. pur [i simplu. cu atåt mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de sprijinul t`u. de la slujbele pe care le aleg pån` la persoanele cu care r`mån \mpreun` sau la felul \n care-[i cresc copiii. {i m` bucur c` am procedat a[a. Ar fi stupid s` presupui c` vei considera ca fiind \n]elepte toate alegerile tuturor copiilor t`i. Sigur c` uneori vei avea dreptate. Ba chiar mai multe. a[a cum am 239 . fiindc` n-aveam deloc dreptate. nu mi-o puteam imagina \ntr-un mare ora[. Dar acum sunt adul]i [i au tot atåtea [anse s` aib` dreptate cåte ai [i tu. Universitatea pentru care a optat era \n Manchester [i-mi amintesc c` am mers s-o vizit`m \mpreun`. La urma urmelor. eu speram s` n-o aleag`. dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` le spui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. Dar dac` fac o alegere neinspirat`. m-am str`duit doar s-o \ncurajez s` fac` exact cum crede ea c` e mai bine. a dat la facultate. \ns` ea a ales-o. Ei nu i-am spus nimic. atåt de departe de cas`. pentru c` ei se cunosc mai bine decåt \i cuno[ti tu.

TE SCAP~ DE ORIBILA TENTA}IE DE A SPUNE „}I-AM ZIS EU“ CÅND TOTUL MERGE PROST. Iat` de ce nu e suficient s` fii neutru. trebuie s`-l \ncurajezi \n mod activ. de[i poate a plecat de mult de acas`. 240 . Unii copii sunt teribil de nec`ji]i atunci cånd cred c` nu le sus]ii alegerile. Al]ii sunt rebeli [i fac exact pe dos de cum vrei tu dac` simt chiar [i cea mai mic` presiune din partea ta. singurele tale op]iuni sunt de a-i sprijini sau de a le submina decizia. {i dac` crezi cu adev`rat c` face o gre[eal`? E foarte bine. {i tu nu-l \ncurajezi pe copil s` fac` un lucru gre[it.REGULA 1 stabilit deja. copilul t`u are nevoie s` [tie c` e[ti de partea lui. Chiar dac` nu cade \n niciuna dintre aceste extreme. Tu-l \ncurajezi s` fac` ce crede el c` e mai bine. indiferent c` e corect sau gre[it. Iat` alt motiv suficient pentru a-i sprijini: faptul c` \i sus]ii te scap` de oribila tenta]ie de a spune „]i-am zis eu“ dac` treaba merge prost – ceea ce. E \n regul` s` gre[e[ti din cånd \n cånd. este printre cele mai rele lucruri pe care i le po]i spune copilului t`u [i e de neiertat \n absolut orice circumstan]`. sper c` [tii.

Familia ei i-a spus c` \i vor retrage \mprumutul dac`-[i vinde casa. \i vor l`sa \n continuare \mprumutul. DENOT~ AROGAN}~. deci s`-[i cumpere o cas` undeva \n Elve]ia. 241 . DORIN}~ DE A CONTROLA {I CU CÅT M~ GÅNDESC MAI MULT LA ASTA. Dar \n niciun caz nu \ncerca s` le controlezi vie]ile dåndu-le daruri cu condi]ii suplimentare ata[ate.REGULA 96 Renun]` la condi]iile suplimentare Una dintre prietenele mele are o familie \nst`rit` care a ajutat-o s`-[i cumpere casa dåndu-i un \mprumut cu o dobånd` foarte mic`. De curånd. d`-le banii [i las`-i s` fac` ce vor cu ei. fiindc` ei nu sunt de acord cu decizia ei. ea s-a decis c` vrea s`-[i vånd` casa [i s` tr`iasc` \n str`in`tate. CU ATÅT M~ ENERVEZ MAI TARE. fie c` e vorba despre bani sau despre orice altceva. dorin]` de a controla [i cu cåt m` gåndesc mai mult la asta. ori nu ai. Denot` arogan]`. cu atåt m` enervez mai tare. Dac` ai. Dac` nu ai. Ori ai \ncredere \n copiii t`i \n privin]a banilor. retrage-te [i las`-i s`-[i vad` singuri de vie]ile lor. Te rog nu le face asta copiilor t`i. Dac` \ns` se va muta undeva unde s` fie [i ei de acord.

P`rin]ii sunt l`sa]i complet pe dinafar`. cunosc p`rin]i care folosesc tot felul de mijloace de constrångere pentru a controla vie]ile copiilor lor. e vina ta. nu mai au niciun drept [i nicio putere de control asupra lui.Din p`cate. bunicii. iar \n unele cazuri nu sunt deloc de acord cu alegerile bunicilor. Le dau copiilor banii. plata taxelor universitare. o cas`. Ce-ai p`zit 18 ani? |mi pare r`u. * Nu trage cu ochiul acum! 242 . Al]ii merg doar pån` la jum`tatea drumului. ei. un an de pauz`. tu oricum e[ti un P`rinte. demonstrånd modurile opuse \n care se poate proceda. iar banii sunt cel mai comun (cel`lalt mijloc important de constrångere vine la Regula 97 – pun pariu c` abia a[tep]i*). dar numai dac` se duc la [colile pe care ei le aleg. dar n-au nicio putere. Procedånd astfel \i ]ii lega]i de tine [i le comunici c` nu-[i pot tr`i propriile vie]i. dar numai dac` sunt ei de acord cu alegerea. {i ei nu impun nicio restric]ie referitoare la cum [i cånd copiii lor dau acces nepo]ilor la fond. Asta e varianta „f`r` condi]ii” – [i asta numesc eu a fi un P`rinte de nota zece. Cånd copiii \mplinesc 18 ani. Apoi le-au respectat dorin]ele [i i-au pus ca beneficiari pe copii – nu pe ei \n[i[i – astfel \ncåt dup` ce au creat fondul. m-am cam ambalat un pic. a[a c` nici prin gånd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut ceva b`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor. bunicii controleaz` ceea ce fac nepo]ii cu banii – o ma[in`. dac` \ntr-adev`r nu pot. P`i. dar nu \nainte de a-i \ntreba pe copiii lor ce tip de fond ar vrea s` fie. Le pl`tesc nepo]ilor taxele [colare. Versiunea „cu condi]ii” arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca beneficiari. Ceilal]i prieteni au creat [i ei un fond pentru nepo]i. sau orice altceva. Sau \i ajut` cu o cas` sau cu o ma[in`. dar pe urm` le spun: „Nu ]i i-a[ fi dat dac` a[ fi [tiut c` o s`-i risipe[ti pe vacan]e de lux”. Pur [i simplu nu le po]i face asta copiilor t`i.

” Uite. Sigur. Unii exagereaz` de-a binelea. dar copiii no[tri sunt creaturi sensibile [i chiar [i cea mai subtil` \ncercare de \nvinov`]ire este perceput` ca atare. aten]ie.. bani sau orice altceva.REGULA 97 Nu-i face s` se simt` vinova]i Acesta este cel`lalt mijloc important de constrångere pe care unii p`rin]i \l folosesc pentru a-[i controla copiii adul]i: vina. ai devenit responsabil pentru tot acest efort. A[ vrea s` pot spune [i eu acela[i lucru” sunt menite s`-l fac` pe copil s` se simt` prost pentru c` nu acord` mai mult timp p`rin]ilor lui. Cel mai comun subiect al acestor \ncerc`ri de a-i face pe copii s` se simt` vinova]i este cantitatea de aten]ie pe care „copilul” o acord` p`rintelui. odat` ce ai ales s` ai copii. Chiar [i: „Of. copiii vor vrea s` fac` o gr`mad` de lucruri pentru tine. Nimic. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca 243 . o s` fie a[a pustiu aici cånd o s` pleci la casa ta. al]ii \ncearc` s` fie subtili.. Tu le datorezi lor o mul]ime. iar tu. Copiii nu-]i datoreaz` nimic. Nu-mi pas` cåt sånge. transpira]ie [i lacrimi ai v`rsat \n primii 18 ani ai vie]ii lor. hai s` ne-n]elegem. Nu au cerut ei s` se nasc`. dar ei nu-]i datoreaz` absolut nimic. dac` e[ti un bun P`rinte. Comentarii de genul: „Sor`-ta m` sun` s`pt`månal” sau: „{tiu c` e[ti foarte ocupat \n weekenduri. A[a c` nu e niciodat` \n regul` s` le dai copiilor impresia c` \]i datoreaz` ceva – timp.

\i eliberezi de orice sentiment de vin`. tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste. cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i este independen]a.aceste lucruri s` fie [i mai pre]ioase. Copiii buni vor avea grij` de tine la b`tråne]e pentru c` ]i-ai cå[tigat acest drept [i pentru c` ei te iubesc. Tu vrei ca ei s` spun`: „Nu pot – abia a[tept s`-i v`d pe-ai mei \n weekendul `sta” sau: „N-am mai vorbit ca lumea cu mama de vreo dou` s`pt`måni [i chiar \mi lipse[te o [uet` cu ea. dar nu sunt ferici]i [i le poart` resentimente p`rin]ilor. COPIII NU-}I DATOREAZ~ NIMIC. De fapt. social [i financiar. ori tu nu asta vrei. {i n-o s` le cape]i niciodat` f`cåndu-i s` se simt` vinova]i. |n plus. tu vei fi sigur c` fac totul cu pl`cere. Dac` tu e[ti independent din punct de vedere emo]ional. pentru c` le meri]i. pentru c` indiferent cåt de multe vor face copiii pentru tine din vin`. Tu vrei timp [i aten]ie pe care copiii s` ]i le acorde de pl`cere. Nu a lor. Astfel. 244 . Nu l-am v`zut de-o lun`” sau: „Sunt ocupat \n seara asta. Unii copii au grij` de p`rin]ii lor pentru c` se simt vinova]i fa]` de ei. a ta. dac` nu se vor sim]i vinova]i vor face de dou` ori mai mult. atunci cånd ei vor alege s` ]i le d`ruiasc`.” Poate ai spus chiar tu lucruri de genul `sta. Dar nu vrei ca copiii t`i s` vorbeasc` despre tine a[a. Mama m` sun` \n fiecare miercuri [i \ntotdeauna dureaz` cel pu]in dou` ore pån` reu[esc s` \nchei convorbirea.” A[a c` las` deoparte vina. Sunt sigur c` ai prieteni care zic: „Trebuie s` m` duc s`-l v`d pe tata \n weekendul `sta. NIMIC.

S-ar putea s` fie vorba despre bani. Copiii \nc` mai doresc aprobarea ta. vor avea nevoie de tine din ce \n ce mai pu]in (pentru c` ai f`cut o treab` excelent` crescåndu-i). {i de[i s-ar putea s` vrea ca [i prietenii lor s` vad` toate astea.REGULA 98 Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine Pe m`sur` ce copiii t`i cresc [i las` \n urm` copil`ria. Cånd erau mici \]i ar`tau \ntotdeauna desenele lor sau castelele de nisip. Au nevoie s` le spui c` se descurc` bine (de[i. sau noile haine. de fapt – [i nici ei nu vor admite acest lucru). Poate au nevoie de experien]a ta atunci cånd \[i vånd casa sau scriu un CV. sprijin \n timpul unui divor]. Apoi mai sunt toate acele lucruri mai pu]in tangibile. {i. mai ales \n primii cå]iva ani. bine\n]eles. desigur. dar la o scar` mai mare. nu e acela[i lucru. sau de cåinele lor atunci cånd pleac` \n vacan]`. ajutor cånd 245 . din cånd \n cånd vor avea nevoie de tine [i pentru lucrurile cu adev`rat importante. din cånd \n cånd vor mai avea nevoie de tine. Acum este exact acela[i lucru. Sau s` aib` nevoie s` ai grij` de copiii lor. Vor s` le vezi noua cas` sau noua rulot`. sau bebelu[ul nou-n`scut. c` n-ai voie s` spui c` asta fac. Prezen]` de urgen]` cånd intr` \n travaliu mai devreme. Sau s-ar putea s` aib` nevoie de sfatul t`u. Dar totu[i. sau cump`r` o ma[in`. sau de ajutor \n gr`din`.

Dar nu te l`sa p`c`lit de gåndul c` nu mai au nevoie de tine. tu vei fi acolo pentru ei f`r` s` te plångi sau s` faci mare caz (sau s` le sco]i ochii ulterior). 246 . CÅND TREBUIE S~ TE DUCI. Vor avea \ntotdeauna nevoie de tine. Pe m`sur` ce copiii t`i cresc. A[a cum spunea Robert Frost. Ocazii din acelea cånd au nevoie ca cineva s` lase totul balt` pentru ei [i s` amåne \ntreb`rile pentru mai tårziu. Doar ai grij` s` nu afle niciodat` c` [tii lucrul `sta. trebuie s` te primeasc`”. atunci cånd ceva r`u se \ntåmpl`. f`r` s` se plång` c` propriile lor vie]i sunt date peste cap. cånd trebuie s` te duci. P`rin]ii buni sunt måndri s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i sunt ferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`. te vor suna din ce \n ce mai rar. ad`post cånd casa le e inundat`. Asta trebuie s` fii tu pentru copiii t`i (cu ceva mai mult entuziasm). vor [ti c`. „Acas` este locul unde. TREBUIE S~ TE PRIMEASC~. Poate c` n-o s`-]i cear` nimic semnificativ cu anii. Dac` e[ti un P`rinte.copiii se \mboln`vesc grav. pentru c` de fapt au. ACAS~ ESTE LOCUL UNDE. poate chiar cu zecile de ani.

iar al]ii au reu[it s` r`mån` aproape neatin[i. dar mul]i al]ii au trecut prin toate [i au devenit mai puternici. inevitabil. Dar deseori la mijloc este aluatul din care sunt pl`m`di]i. Sigur. asupra c`rora n-ai niciun control. cu p`rin]i excelen]i. Dac` [tii c` ]i-ai f`cut treaba a[a cum trebuie. Abuz. neglijare. dar totu[i cunosc destui care au crescut \n c`mine frumoase. Cunosc oameni. care provin din medii teribile. Uneori exist` un motiv evident pentru care ace[tia din urm` se lupt`. Sunt o mul]ime de alte motive pentru care copilul t`u ar putea avea probleme (atåt motive interioare. cåt [i exterioare). Cunosc familii dezmembrate \n care unii copii au crescut serios afecta]i. iar al]ii se lupt` din greu. dimpotriv`. {tiu oameni care au avut copil`rii groaznice [i care au devenit adul]i ra]ionali [i ferici]i. alteori aparent nu exist` niciun motiv. tragedie. a[a cum f`r` \ndoial` cuno[ti [i tu. cunosc oameni din familii minunate care beau.REGULA 99 Nu este vina ta Unii oameni trec prin via]` fluierånd. ca un veritabil 247 . tot ce vrei. se drogheaz` sau sufer` de boli mintale. trebuie s` recunosc c` [tiu mai mul]i adul]i cu probleme proveni]i din familii dezmembrate decåt din familii stabile. Cunosc un b`rbat care nu are måini — i-au fost amputate \nainte de a \mplini 20 de ani din cauza unei boli — [i care este cel mai vesel [i mai echilibrat tip pe care l-ai putea \ntålni. {i. Mul]i dintre ei au fost. afecta]i de toate groz`viile prin care au trecut. Pentru c` p`rin]ii sunt numai o posibil` cauz` a problemelor unui adult.

nu te l`sa dus de val. sau \nc` nu are o slujb` la 35 de ani. nu e vina ta dac` lucrurile merg prost mai tårziu. c` abia a[tep]i s`-i deschizi din nou u[a. s-ar putea s` fii singura persoan` din lume dornic` s`-i mai deschid` u[a. Uit` trecutul [i concentreaz`-te asupra prezentului. presupune afec]iune. {tiu c` e greu. Da. Expresia trendy e „tough love”*? {i cu siguran]` exist` clipe \n care nu mai ai de ales. e[ti responsabil pentru c` a stat o noapte afar` \n ploaie cånd era mic. Nu e vina ta. dar nu te duce nic`ieri. Vina este o emo]ie egoist`. Nu dispera dac` copilul t`u e depresiv sau dac` nu poate sus]ine o rela]ie pe termen lung. * Dragoste dur` (engl. \ng`duitoare cu sine. Dar tu \nc` mai e[ti acolo. Este crucial ca copilul t`u s` [tie. \nc` \l mai a[tep]i. imediat ce se va putea. chiar [i la dou` diminea]a cånd nu po]i dormi de grija lui.) Metod` de a ajuta pe cineva s`-[i schimbe comportamentul pe termen lung. {i. S-ar putea s` vin` momentul \n care s` sim]i c` nu ai alt` op]iune decåt s`-i \nchizi u[a \n nas copilului t`u. Dac` pu[tiul a luat-o razna r`u de tot. cel mai bun mod \n care po]i s` te aju]i pe tine [i s`-]i aju]i copilul este s` nu te v`ic`re[ti c` totul este din vina ta. Da. de fapt. Probabil c` to]i prietenii l-au p`r`sit deja. sau devine alcoolic. \ntr-un astfel de caz. tratåndu-l \ntr-un mod foarte sever. probabil c` nu te sim]i vinovat pentru c` \ntr-adev`r este vina ta. ci din cauza fricii c` ar putea fi. ci s` accep]i c` nu ai nicio vin` [i s` te concentrezi asupra felului \n care \l po]i sprijini acum. \nc` \i mai dai de \n]eles c` cineva \l va iubi \ntotdeauna [i va fi \ntotdeauna de partea lui. dar dac` doarme pe str`zi la 30 de ani tu nu mai ai niciun amestec.P`rinte (aminte[te-]i [i c` oricum nu se a[teapt` nimeni s` fii perfect). 248 . grij` fa]` de persoana c`reia i se aplic` tratamentul.

A[a cum spune expertul [i autorul de lucr`ri pentru p`rin]i Steve Biddulph: „Treaba ta e pur [i simplu s` ai grij` de ei pån` cånd pot c`p`ta ajutor.Ei bine. |NG~DUITOARE CU SINE.” VINA ESTE O EMO}IE EGOIST~. 249 . dac` e[ti un p`rinte numai pe jum`tate decent. nu e vina ta.

scutece uråt mirositoare. a[a cum am v`zut. nop]i nedormite [i toate celelalte. Aceasta este recompensa. am ajuns la final. Cei mai buni p`rin]i de copii adul]i pe care-i cunosc petrec destul de mult timp vorbind despre calit`]ile pe care le admir` la copiii lor [i despre cåt de bine ar fi fost dac` ar fi avut la fel de mult` \ncredere \n sine sau dac` ar fi fost la fel de organiza]i sau la fel de calmi sau dac` ar fi gåndit la fel de limpede la vårsta lor. Dar asta e \n regul`. O rela]ie care nu seam`n` cu niciun alt tip de rela]ie [i care v` va aduce amåndurora bucurie [i confort pentru tot restul vie]ilor voastre. |nc` \]i mai caut`. Dar \]i promit c` o s` merite cu prisosin]` efortul. 250 . care vor s`-]i aud` opinia. pentru totdeauna p`rinte Ei bine. ai construit o rela]ie incredibil` cu o persoan` extraordinar`. dup` to]i acei ani de munc` grea. aprobarea. Vei descoperi deodat` c` ai copii maturi care vor s`-[i petreac` timpul cu tine. care se simt bine \n compania ta. \n secret. {i \ntotdeauna lucrurile astea sunt spuse f`r` cea mai mic` urm` de invidie sau de gelozie. dezordine. de[i nu vor sfaturi nesolicitate. certuri. Ca P`rinte. c`ci tu vei fi oricum c`zut \n admira]ie fa]` de felul \n care \[i tr`iesc vie]ile. scandal adolescentin. O sut` de Reguli. {i ultima Regul` \]i spune c` de fapt n-o s` ajungi niciodat` la final. P`rin]ii spun aceste lucruri numai cu måndrie \n glas.REGULA 100 Odat` p`rinte.

minuna]i sunt copiii t`i. ei bine. iat`-i pe copiii t`i dornici s`-]i \ntoarc` dragostea pe care le-ai d`ruit-o de-a lungul anilor. COPILUL T~U TE VA IUBI |NTOTDEAUNA. iar tu vei [ti \ntotdeauna acest lucru f`r` dubiu. IAR TU VEI {TI |NTOTDEAUNA ACEST LUCRU. nu uita s` te ba]i prietene[te pe um`r. N-ar fi ajuns astfel f`r` tine. Unul dintre deliciile artei de a fi P`rinte este acela c` copilul t`u te va iubi \ntotdeauna. nu pentru c` ]i-o datoreaz`. 251 . cånd ajungi \n aceast` etap` [i te surprinzi gåndindu-te ce oameni uluitori. {i cånd va veni vremea ca tu s` trebuiasc` s` te bazezi pe altcineva. nu pentru c` le-o ceri. incredibili. Nu pentru c` a[a trebuie. ci pur [i simplu pentru c` a[a doresc. nu pentru c` se gåndesc c` a[a ar trebui s` procedeze.Ei bine.

a II-a . reguli [i tehnici pentru cucerirea pie]ei ❒ Manual de e-marketing ❒ Managerul de produs ❒ Alege profesia care ]i-aduce succesul ❒ Securitatea firmei ❒ Cum s` g`se[ti rapid informa]ii pe Internet ❒ Cum de nu-]i \n]elegi contabilul? ❒ Cum s` fii propriul t`u consultant \n management ❒ Cele 100 de reguli ale vie]ii ❒ Cele 100 de reguli ale reu[itei \n afaceri ❒ Cele 10 reguli ale carierei de succes ❒ Modele de contracte \n englez` + CD ❒ Cum s` concepi un plan de afaceri ❒ Cum s` concepi un plan de marketing ❒ Cum s` motivezi oamenii ❒ Stenograme de [edin]e ❒ Managementul proiectelor de succes ❒ Manualul secretarei de firm` ❒ Cum s`-]i (re)g`se[ti o slujb` ❒ Franciza sau Cum s` faci avere prin metode testate de al]ii – ed.C+r}i care te fac mai PERFORMANT ☛ Colec]ia „Ghidul managerului eficient“ – cum s` extragi maximum de beneficii pentru cariera ta: ❒ Cum s` comunici ❒ Cum s` \i „cite[ti“ pe ceilal]i ❒ Cum s` selectezi personalul ❒ Cum s` delegi ❒ Cum s` fii un bun manager ❒ Cum s` te impui ❒ Cum s` motivezi ❒ Cum s` negociezi ❒ Cum s` te organizezi ❒ Cum s` planifici ❒ Cum s` rezolvi problemele ❒ Cum s` conduci [edin]e ❒ Cum s`-]i organizezi timpul ❒ Cum s` controlezi stresul ☛ Colec]ia „Gåndire rapid`“ – solu]ii rapide [i inteligente pentru situa]ii critice cu care te po]i confrunta pe nea[teptate: ❒ Situa]iile de criz` ❒ Luarea deciziilor ❒ Bugetul ❒ Supra\nc`rcarea \n munc` ❒ Disciplina ❒ Evaluarea ❒ Autoevaluarea ❒ Proiectele ❒ Propunerea ☛ C`r]i practice pentru afaceri de succes – modele de succes \n afaceri. preluate din mediul occidental [i autohton: ❒ Descoper` managerul din tine ❒ Cum s` st`påne[ti reclama la perfec]ie ❒ Arta r`zboiului de SUN TZU pentru oameni de afaceri [i investitori ❒ Cum s` iei noti]e \n mod inteligent ❒ Contabilitatea [i finan]ele pe \n]elesul tuturor ❒ Dic]ionar interna]ional de MARKETING ❒ Cartea \ntreprinz`torului: LISTE DE CONTROL ❒ Esen]ialul \n marketing ❒ 333 de idei.

f`r` efort [i f`r` pierderi importante (timp. sfaturi. bani [i energie): ❒ Cum s`-]i \mbun`t`]e[ti rapid via]a sexual` ❒ Simplific`-]i viata! ❒ Copii n`scu]i sub o stea norocoas` ❒ Hop! ❒ Hibouk & Company ❒ Cum s` tr`ie[ti mai simplu [i mai fericit cu copiii t`i ❒ Tehnici de supravie]uire pentru antitalente tehnice ❒ Cele 100 de reguli ale bog`]iei ☛ ❒ Libertate [i Credin]` Colec]ia „Diverse“ ❒ Cardiopatia ischemic` ☛ Colec]ia „Solu]ii MARI pentru taxe mici“ – textele complete ale celor dou` acte normative.. nout`]i ale domeniului. a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial: ❒ Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` ❒ Impozitarea veniturilor din \nchirieri Colec]ia „Consilier“... Aceast` colec]ie asigur`.. \ntr-un limbaj accesibil. informa]ii [i sfaturi practice. cum s` impune]i pre]ul dorit ❒ Metode [i trucuri despre. cum s` cucere[ti noi clien]i ☛ Colec]ia „Special pentru tine“ – tehnici practice pentru a te sim]i mai bine – valabile pentru oricine.. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic cu informa]ii valoroase. ❒ Consilier – Taxe [i Impozite pentru Contabili + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier – Raporturile de munc` [i rezolvarea conflictelor cu angaja]ii + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier – Contabilitate + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier – Management financiar + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier – Manualul directorului de SRL + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier – Legisla]ie [i Proceduri ☛ . formulare [i modele. cum s` face]i clien]ii s` semneze ❒ Metode [i trucuri despre.. Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. \nsu[e[te-]i secrete.. Cu o via]` personal` armonioas` ne putem cl`di o carier` de succes. tehnici [i trucuri nea[teptate de la cei mai buni consultan]i \n domeniu: ❒ Metode [i trucuri despre.❒ 576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 – CD ❒ Cum s` st`påne[ti managementul la perfec]ie ❒ Managementul afacerilor de succes ❒ Managementul afacerilor de succes – CD ❒ Cum s` faci prezent`ri eficiente ❒ Totul despre concuren]a neloial` ❒ Management financiar pentru miniafaceri ❒ Cum s` scrii rapoarte [i propuneri ❒ Ghidul prezent`rilor de succes ☛ Colec]ia „Instruire pas cu pas: VÅNZ~RILE“ – ca s` ai SUCCES COMERCIAL. oricånd. trucuri. care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de lucru. cum s`-]i gestionezi clien]ii: ❒ Metode [i trucuri despre..

39.P.30.57. denumit generic „Primele 100 de zile ale unui \ntreprinz`tor de succes“. prin e-mail la adresa: comenzi@rs. Informa]ii detaliate pe: www. (021) 209.ro sau prin po[t` la adresa: Ghi[eul extern 3 – O.. completeaz` talonul al`turat [i trimite-l prin fax la nr. pe site la www. armonizate cu legisla]ia european` + serviciul de actualizare pe 12 luni ❒ Agenda Fiscal` a Contabilului ❒ Consilier – Managementul resurselor umane + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier – Excel pentru afaceri + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier – Asigur`ri sociale + serviciul de actualizare pe 6 luni ☛ „Colec]ia «Afaceri la Cheie» – afaceri verificat profitabile v` conduc pas cu pas pe drumul c`tre succes Afacerea care vi se potrive[te este aici [i este u[or de pus \n practic` pentru c` ave]i acum toate instrumentele necesare demar`rii ei: informa]ii valoroase furnizate de cei mai buni speciali[ti. (021) 205.rs.ro. sector 3.45.afacerilacheie.) + CD ❒ Stand mobil de sucuri naturale ❒ Cre[terea chinchillelor pentru blan` ❒ Cre[terea viermilor de m`tase ❒ Ferm` pentru cre[terea melcilor ❒ Atelier pentru mic mobilier ❒ Ghid practic pentru confec]ionarea lumån`rilor ❒ Ferm` pentru cre[terea stru]ilor ❒ Cultivarea arbu[tilor fructiferi ☛ Colec]ia „Afaceri la cheie – Proiecte“: ❒ Proiecte [i utilaje pentru dotarea f`bricu]ei de s`pun ❒ Set de proiecte – ser` modular` pentru bonsai [i plante decorative ❒ Executa]i 99 de piese de mobilier ❒ Set de proiecte pentru cresc`toria de prepeli]e ❒ Proiecte pentru construc]ia [i utilarea cresc`toriilor ecologice de p`s`ri ☛ ❒ Management [i inspira]ie |n preg`tire: ❒ Cum s` \ncepi o afacere de succes Pentru a intra \n posesia lucr`rilor dorite.ro ❒ Ghid practic – cultivarea legumelor \n sistem ecologic ❒ Ghid practic – cultivarea plantelor medicinale \n sistem ecologic ❒ Pensiune turistic` [i agroturistic` + CD ❒ Ghid practic pentru executarea [i montarea tåmpl`riei din PVC + CD ❒ Cultivarea ciupercilor Champignon + CD ❒ Cultivarea ciupercilor Pleurotus + CD ❒ Cre[terea ra]elor [i a gå[telor ❒ Cre[terea prepeli]elor japoneze + CD ❒ Cresc`torie de g`ini (. Bucure[ti. Ne po]i contacta [i telefonic la nr. .Vamale + serviciul de actualizare pe 6 luni ❒ Consilier Contracte comerciale [i acte de comer].45. Fiecare lucrare din colec]ie este \nso]it` de un set de instrumente utile..

P.. 107A. ____________________________________________ Localitate _______________________ Str. _____________________________________________ ___________________________________________________ (denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr.. de ordine corespunz`tor) CORESPONDEN}~ R~SPUNS CR SE TAXEAZ~ LA DESTINA}IE RENTROP \ STRATON Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri Ghi[eul extern 3 – O. Bucure[ti . sector 3.. ex. bl. _________ Bl. ___ Ap.. Activ. ______________________ Nr. angaja]i _____ Banca _____________ Nr. Sector 5.✄ FORMULAR DE COMAND~ ❒ Da. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________ Telefon _____________________________ Fax _______________________________ E-mail ______________________ Pentru facturare.. _______________________________________ ______ ___________________________________________________ (denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor) . pl`titorul este: ❒ firm` / ❒ persoan` fizic` Semn`tura [i [tampila _______________________ Data comenzii _____________________________ Cod surs`: 463508 DIV1PHOS2608 . ex. cont. 39. ______________________________________________ ___________________________________________________ (denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. 4. ___ Et. doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile: . de ordine corespunz`tor) © RENTROP & STRATON Bdul Na]iunile Unite nr. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr.. ex. Bucure[ti RCJ40/8371/1995 CUI R 7782311 V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea coletului de la po[t`) la adresa de mai jos: Numele________________________ Prenumele _________________Vårsta ________ Func]ia _____________________ Firma ____________________ ❒ de stat ❒ privat` Dom. ___ Sc.

Bl 107 A. Bucure[ti ■ Tel. financiar) ● fiscalitate ● juridic ● economic ● comercial ● calculatoare/IT ● resurse umane ● financiar ● organizare personal` PRODUSE: ● ● Consiliere (cu serviciile aferente de consultan]` \n afaceri) ● C`r]i ● Afaceri la cheie ● CD-uri ● Revista „Idei de AFACERI“ ● Newslettere Servicii: consultan]` de afaceri oferit` de speciali[ti \n domeniu pentru consilierele juridice. financiare.45 ■ Fax: (021) 205.: (021) 209. Domenii acoperite de publica]iile RENTROP & STRATON management (general. comerciale.45.57. Aceste servicii sunt gratuite.ro ■ Internet: www. 4. sector 5. \n toat` diversitatea lui: de la \ntreprinz`torul particular \ncep`tor [i pån` la managerul general al unei firme. .rs.30 ■ E-mail: comenzi@rs.ro RENTROP & STRATON ofer` produse [i servicii (de consultan]`) care se adreseaz` mediului de afaceri.R&S RENTROP & STRATON Grup de Consultan]` \n Afaceri Bdul Na]iunile Unite nr. f`cånd parte din abonamentul pe care clientul RENTROP & STRATON \l dobånde[te la achizi]ionarea unui Consilier.