CUPRINS CAP. 1 GENERALITATI 1.1 Obiect si domeniu de aplicare 1.2 Prescriptii generale CAP.2 CONDITII TEHNICE 1.3 Elemente geometrice 1.4 Materiale 1.

5 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice CAP.3 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE 1.6 Pregatirea stratului suport 1.7 Executia stratului de mortar asfaltic CAP.4 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 1.8 Controlul calitatii materialelor 1.9 Controlul fabricatiei si punerii in opera 1.10 Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice 1.11 Verificarea dupa executie CAP.5 RECEPTIA LUCRARILOR Anexa 1. TEHNOLOGII PRIVIND REMEDIEREA DEFECTIUNILOR IMBRACAMINTII DIN BETON DE CIMENT

1

1.2 Solutia antifisura prezentata mai sus se aplica la executia urmatoarelor lucrari: . Tehnice AND 539. 1.2.2.4.Abaterile locale admise la latimea imbracamintilor bituminoase si a stratului antifisura.2 Stratul antifisura din mortar asfaltic se realizeaza din mixtura asfaltica cu adaos de fibre.3.Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt cuprinse in intervalul + 5mm.0…2.2.3 Aplicarea acestui tip de solutie antifisura se stabileste prin proiectul de executie. in scopul cresterii rezistentei la fisurare si la deformatii permanente.1 Prezentul capitol trateaza conditiile de executie a stratului antifisura rezultat prin aplicarea unui strat intermediar din mortar asfaltic intre suportul rigid si imbracamintea bituminoasa nou executata.5cm. 1. .1. . este alcatuit dintr-un mortar asfaltic care actioneaza prin continutul ridicat de liant si fractiuni fine.1 Stratul antifisura care constituie obiectul prezentului Caiet de Sarcini. Adaosul de fibre permite aplicarea unui continut mai ridicat de bitum (ameliorarea la temperaturi scazute) fara riscul aparitiei deformatiilor permanente (ameliorarea comportarii la temperaturi ridicate).abateri limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect.1. .1 Obiect si domeniu de aplicare 1.1. 1. ART.3. pentru fibre de maximum 10%.2 Abateri limita la elementele geometrice: .2.CAP.4. .La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limita locala de + 20mm cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.3 Elemente geometrice 1. sunt cuprinse in intervalul + 50mm.2 CONDITII TEHNICE ART. 1.modernizarea drumurilor prin executia unei imbracaminti bituminoase pe un strat de baza din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolamici.1 Agregate naturale 2 .4 Materiale 1.1 GENERALITATI ART. Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii.intretinerea. ramforsarea sau reabilitarea drumurilor cu imbracaminti din beton de ciment.4 Imbracamintea bituminoasa cu adaos de fibre se aplica conform instructiunilor tehnice indicativ AND 539 pe drumuri de orice clasa tehnica.1 Materiale utilizate la executia stratului antifisura din mortar asfaltic sunt urmatoarele: 1. ART.1. 1.1. Aplicarea lui nu mareste capacitatea portanta a sistemului rutier. 1.1 Grosimea stratului antifisura din mortar asfaltic cu adaos de fibre “MA8F” trebuie sa se incadreze in intervalul 2. CAP. consolidarea.2 Prescriptii generale 1. conform Instr.

nisip natural sort 0…3.bitum D 60/80 – pentru zona climatica calda conf.penetratie la 0 25 C.5 0. ART. AND 553. 1. Ind. AND 537 delimitarea zonelor climatice facandu-se conform SR 174-1. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. .nisip de concasare sort 0..revenire elastica la 130C. . Filer Filerul utilizat la executia stratului antifisura din mortar asfaltic trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539. Lianti Pentru prepararea mortarului asfaltic se folosesc urmatoarele tipuri de bitum: . Pentru amorsarea stratului suport inainte de executia mortarului asfaltic se foloseste de regula emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida conform STAS 8877. AND 537. Pentru evitarea amestecarii sau impurificarii.5 85 60…100 40 Metoda de determinare STAS 8877 STAS 8877 STAS 8877 STAS 10969/2 STAS 42 Ind. Ele trebuie sa se disperseze usor si uniform in masa asfaltica si sa fie agrementate tehnic. conform STAS 662. Filerul se depoziteaza in silozuri cu incapere pneumatica sau in magazii acoperite. tip lana) sau organice (ex. cu caracteristici conform tabelului 1. Ind.bitum D 80/100 – pentru zona climatica rece conf. % min Conditii tehnice 60…65 0. dupa cum urmeaza: . %min Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie: .eclulozice).bitum aditivat sau modificat conform ind.63mm). 1/10mm . % max Adezivitate. NOTA: Materialele utilizate trebuie sa fie standardizate sau agrementate tehnic si sa se ateste certificat de conformitate a calitatii fata de reglementarile respective. AND 538 Fibrele utilizate ca adaos la prepararea mixturilor asfaltice pot fi minerale (ex.Agregatele naturale utilizate la executia stratului antifisura din mortar asfaltic trebuie sa corespunda standardelor respective. conform SR 667 . fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat in padocuri prevazute cu platforme betonate avand pante de curgere a apei si pereti despartitori. Stocurile de agregate naturale trebuie sa asigure executia lucrarilor pentru minim o luna. Tabelul 1 Caracteristici Continut de bitum % Omogenitate (rest pe sita de 0. ferite de umezeazla.5 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice de mixturi asfaltice 3 . Pentru amorsarea suprafetei stratului suport din beton de ciment se recomanda utilizarea emulsiei bituminoase cationice cu rupere rapida pe baza de bitum modificat.63mm)%max Stabilitate la stocare dupa 7 zile (rest pe sita de 0.3 si criblura 3…8. de sticla.

09mm % 10…15 1. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1. Incercari pe epruvete cubice 4 .15…8 0. kN.63…3. kg/m3.2mm % 11…25 .1 Raportul dintre nisipul natural si nisipul de concasare din mortar asfaltic va fi 1:1.5 Caracterisitici 1 I.4…4. min Indice de curgere. % vol Stabilitate la 600C.trecere prin sita de 0. Mam8.5. MA8A.09 Abaterile maxime admise (%) +3 +5 +4 +3 +2 +1. cu mentiunea ca cilindrii Marshall. Mam 8.5. Incercari pe cilindrii Marshall Densitate aparenta.5…9.5.2.63 0. mm: 3. fractiunea.Trecere prin ciurul de 8mm % 90…100 .15 0. MA8A.2 0…0. Tabelul 4 MA8.5 Continut de bitum.Trecere prin ciurul de 3. la elaborarea dozajelor si pe parcursul executiei lucrarilor. Tabelul 3 Caracteristica Continut de bitum Compozitia granulometrica. in cazul mixturilor cu bitum modificat se compacteaza la 1450C prin aplicarea a cate 75 lovituri pe fiecare parte. 1.09…0.0 1.63mm % 18…50 . min Absorbtie de apa.2…0.1. determinata conform STAS 1338/2 trebuie sa se incadreza in limitele din tabelul 3. MA8F 2 2200 2…6 6.15mm % 40…90 . MA8F 8. trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 4. determinat pe epruvete cubice si cilindrii Marshall.3.1 Limitele procentelor de agregate naturale din cantitatea totala de agregate si continutul de bitum din mortarul asfaltic pentru stratul antifisura sunt prezentate in tabelul 2.Trecere prin sita de 0. % Curba granulometrica a agregatului natural: .2 Abaterile admisibile fata de reteta prescrisa ale compozitiei mixturii asfaltice. Tabelul 2 Caracteristici Tipul mixturii MA8. mm II.1.Trecere prin sita de 0.Trecere prin ciurul de 16mm % 100 .5 Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic.

curatirea rostului si uscarea acestuia prin suflare cu aer comprimat. dupa o usoara largire prealabila si curatare prin suflare cu aer comprimat. Incercari pe placute extrase din imbracaminte Densitate aparenta. curatat si amorsat. Se recomanda ca lucrarile de pregatire a stratului suport sa fie efectuate de catre antreprenor. se toarna direct in ele emulsie bituminoasa cu rupere rapida. N/mm2. Pct.1. kg/m3 Absorbtie de apa.la fisurile fine cu deschiderea pana la 1mm. conf. b) Fisuri si crapaturi Fisurile si crapaturile vor fi remediate. cu materiale speciale de colmatare conform Normativului ind.la cald. min Rezistenta la compresiune la 500C. %.3. colmatarea se poate face cu mortar asfaltic cu bitum modificat cu polimer sau cu pudreta.1. conf. .1 Densitate aparenta. N/mm2.1 Rosturi. Normativului AND 547 pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne. % vol Grad de compactare.6. 5 . 1.1. min 2 2150 2…7 2.1 a.6.3 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE ART.6 Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii asfaltice. Pentru rosturile cu deschideri peste 3cm transversale sau longitudinale. b) in cazul fisurilor active si a crapaturilor acestea se trateaza ca rosturi si se colmateaza cu mastic bituminos la cald sau la rece. urmata de amorsarea si colmatarea lui: .1 Remedierile se vor efectua.5 2150 2…7 9. Excesul de mastic sau mortar se va remedia prin indepartarea excesului cu un razuitor cu lama metalica incalzita sau cu o spatula.6 CAP. % vol Rezistenta la compresiune la 220C. kg/m3 Absorbtie de apa. dupa cum urmeaza: 1. stratul suport trebuie remediat. cu mastic bituminos cu adaos de cauciuc sau cu mastic cu bitum modificat.repararea cu mortar pe baza de rasini epoxidice (Anexa 1). Degradari de suprafata a) Suprafata exfoliata sau pelada se va remedia prin aplicarea uneia din urmatoarele solutii: . adus la cotele prevazute in proiect.fisurile cu deschideri de 1…3mm se curata si se colmateaza cu un mastic la rece pe baza de filer de calcar si emulsie bituminoasa cationica.5 0.la rece. min III. . in functie de lungimea deschiderii lor: a) in cazul fisurilor pasive acestea se colmateaza fie cu mortar pe baza de rasini expoxidice (Anexa 1) sau prin unul din urmatoarele procedee: . functie de degradarile existente. C22). 1. fisuri si crapaturi a) Rosturi Toate rosturile decolmatate sau cu alte defecte se vor remedia prin scoaterea materialului existent.

realizandu-se striuri de 3mm adancime si 5…7mm latime.umplerea golurilor de sub dale prin injectarea de mortar cu lianti hidraulici Suprafetele acoperite local cu mixtura asfaltica si care prezinta degradari vor fi frezate. traverse metalice etc. suflare cu aer comprimat. . astfel: . decat cele recomdate mai sus. Dozajul de liant pentru amorsarea stratului suport de ciment se va stabili astfel incat sa se asigure o cantitate de 0. . Dalele rupte (ruperi de margini. In ambele cazuri suprafata care se remediaza se curata si se pregateste in prealabil. . si umplerea spatiului gol de sub dala cu mortar slab de var si ciment ce se introduce sub presiune prin gauri practicate in acest scop in dale. Curatirea stratului suport se va executa atat inainte de executia remedierilor cat si inainte de aplicarea straturilor bituminoase. pe baza de bitum pur sau modificat.acoperirea dalei tasate. Amorsarea se va executa mecanizat pentru asigurarea omogenitatii suprafetei. Amorsarea se aplica de asemenea si inainte de executia oricarui strat bituminos.ridicarea dalelor tasate. Reprofilarea stratului suport se va efectua cu mixtura asfaltica la cald prin frezare. C201. fisuri la colturi) vor fi remediate. Normativului ind.5 kg bitum rezidual/m2 iar la amorsarea unui strat suport bituminos se va asigura un dozaj de 0. prin stropirea cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. In cazul distrugerii dalelor tasate se vor adopta urmatoarelor metode: .b) c) d) e) f) g) h) repararea cu beton de ciment armat cu fibre de otel. prin maturarea cu perii mecanice.in cazul unor rupturi mici locale se executa reparatii cu mortar pe baza de rasini epoxidice (Anexa 1). cu diverse procedee folosindu-se in acest scop vinciuri.in cazul in care ruptura afecteaza intreaga grosime a dalei. la o distanta de 50…100mm intre ele.3…0. Remedierea fenomenului de pompaj se va efectua prin: . dupa un contur dreptunghiular cu 10cm mai mare decat dimensiunile zonei degradate si completarea golului rezultat cu beton fluidifiat cu aditiv superplastifiant (Anexa 1). agrementate tehnic. 6 . Remedierea faiantarilor se va face prin inlocuirea dalei faiantate cu beton fluidifiat cu aditiv superplastifiant (Anexa 1) dupa ce terenul de fundatie si straturile de fundatie au fost asanate. Suprafetele slefuite care nu asigura aderente la stratul antifisura vor fi striate transversal cu ajutorul unei masini cu discuri diamantate. prin captarea si evacuarea acestora. Dupa executia remedierilor si a reprofilarii. Amorsarea stratului suport se va executa dupa uscarea acestuia. stratul suport trebuie sa indeplineasca prevederile prevazute de STAS 6400 sau STAS 7970. in cazul in care se prezinta si alte tipuri de defectiuni (crapaturi si faiantari) cu o dala noua din beton rutier fluidifiat cu aditiv superplastifiant (Anexa 1).2kg bitum rezidual/m 2. ruperi de colturi. - NOTA: Pentru remedierea stratului suport se pot folosi.eliminarea surselor care alimenteaza cu apa terenul de fundatie. spalare cu apa sub presiune. in functie de marimea acestora. repararea se face prin spargerea si decaparea in adancime a betonului din zona afectata. Repararea gropilor se va face prin plombare cu mortar de ciment pe baza de rasini epoxidice sau cu mixtura asfaltica (Anexa 1). cu avizul beneficiarului si alte materiale sau procedee adecvate. conf.

min .inceput. 0C La asternere. 1.sfarsit. min 170…185 150…165 160…170 145 140 110 Mixturi asfaltice cu Bitum aditivat 170…185 150…160 160…170 150 145 110 Bitum modificat 175…190 165…180 170…180 160 155 120 Adaos de fibre 170…185 155…165 165…175 165 160 110 - - - transportul mixturii se face in autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau acoperite cu prelata. asternerea mixturii se intrerupe pe ploaie (reluandu-se numai dupa uscarea suportului ) sau vant puternic.100C. 0C.ART. necesarul mijloacelor de transport pentru mixtura asfaltica se stabileste in functie de distanta de transport. 0C Bitum la intrare in malaxor.buncarele de stocare a mixturii trebuie sa fie termoizolante sau prevazute cu sistem de incalzire.7. asternerea se face numai mecanizat cu repartizatoare – finisoare care sa asigure precompactarea si asternerea continua. compactarea stratului antifisura se va face fara vibrare).regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice si la punerea acestora in opera trebuie sa se incadreze in limitele tabelului 5: Faza tehnologica Bitum pur Agregate naturale la iesire din malaxor. operatia de compactare se executa imediat dupa asternere. prin corelarea dintre capacitatea acestora. atelierul de compactare va fi constituit dintr-un compactor cu pneuri si unul cu rulouri netede de 80-120kN. 0C La compactare . numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste pe un sector experimental de drum (aplicand acelasi tip de mixtura si aceeasi grosime a straturilor). punerea in opera a mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros (aprilieoctombrie). transportul si punerea in opera a mixturii asfaltice pentru stratul de antifisura se executa conform reglementarilor tehnice de la cap.7 Executia straturilor bituminoase 1. productivitatea statiei si a repartizatorului astfel incat asternerea mixturii sa se realizeze pe cat posibil fara intreruperi. 7 . la grosime constanta.2 cu urmatoarele precizari: . la temperaturi atmosferice de min. . inainte de a se trece la executia lucrarilor dar nu va fi mai mic decat cel prevazut in tabelul 5. 0 C Mixtura asfaltica: La iesire din malaxor.1 Prepararea. 0C.

fibrelor. pentru stratul de uzura. agregatele naturale. .la reluarea lucrului pe banda adiacenta sau pe aceeasi banda penele aferente rosturilor se taie pe toata grosimea stratului astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala si sa se amorseze. 1.rosturile de lucru transversale si longitudinale ale stratului superior se decaleaza cu cel putin 10cm.2. .8 Controlul calitatii materialelor 1. . indiferent de tipul mixturii asfaltice (cu bitum pur.4 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de executie a straturilor bituminoase se efectueaza de catre antreprenor pe faze. CAP. filerului. componentii mixturilor se verifica de catre laboratorul de santier dupa cum urmeaza: 8 .7. bitumului pur si bitumului modificat.1 Prin contractele incheiate de constructor cu diversi furnizori.Tabelul 6 Tipul stratului Nr. .2 Celelalte operatii privind prepararea mortarului asfaltic.3 de catre laboratorul executantului sau un alt laborator de specialitate. autorizat. ART. transportul. asternerea.controlul calitatii mixturilor asfaltice si a straturilor bituminoase.8.controlul calitatii materialelor.8. de legatura sau antifisura). modificatorului. cu adaos de fibre. 1. micile denivelari care apar eventual apar trebuind corectate dupa prima trecere a compactorului pe toata latimea benzii.urmarirea procesului tehnologic a stratului antifisura si de fabricare si punere in opera a mixturilor asfaltice. dupa cum urmeaza: . acestia vor garanta indeplinirea tuturor conditiilor de calitate impuse prin prezentul normativ si prin normele de livrare. aditivat sau modificat. 1. aditivului.2 La eleborarea dozajelor pentru mixtura asfaltica (pentru imbracamintea bituminoasa sau stratul antifisura) materialele componente ale mixturilor asfaltice se verifica conform reglementarilor de la pct. La aprovizionarea pe fiecare lot si pe parcursul executiei lucrarilor (saptamanal). compactarea si tratarea rosturilor se realizeaza conform SR 174-2. Minim de treceri pentru atelierul de compactare A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 kN rulouri netede de tamburi netede de 120kN 120kN 10 4 12 12 4 14 10 4 12 Uzura Legatura Antifisura Mortar asfaltic - suprafata stratului se controleaza in permanenta.

e) Filer finete. . functionarea malaxorului.a) Bitum Caracteristici Punct de inmuiere IB Penetratia la 250C Ductilitate la 250C Revenire elastica la 130C Adezivitate Bitum pur X X X X Bitum aditivat X X X X Bitum modificat X X X X X Metoda de analiza STAS 60 STAS 42 SR 61 Normativ ind. STAS 730. STAS 4606.09mm.granulozitate.continut de corpuri straine. STAS 730.1 Inainte de inceperea lucrarilor se va proceda la: . d) Nisip natural . curatare.verificarea modului de pregatire a stratului suport: remediere. aceasta fiind adaptata in cazul in care apar modificari ale conditiilor de lucru sau ale materialelor (in special in ceea ce priveste granulozitatea agregatelor naturale) fata de situatia existenta in momentul elaborarii dozajelor. .echivalent de nisip. . c) Nisip de concasare: . . .9 Controlul fabricatiei si punerii in opera 1. STAS 4606. reprofilare. STAS 730.controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice (sistem de dozare agregate naturale. STAS 730.).9. umiditate.continut de argila.transpunerea retelei pe statie. 9 .continut de fractiuni sub 0. AND 538 STAS 10969/3 b) Cribluri . 1. .coeficient de activitate. ART. STAS 539.materii organice.natura mineralogica (examinare vizuala).granulozitate. . etc. . bitum si filer. . STAS 730.continut de corpuri straine. STAS 730. STAS 4606. STAS 730.granulozitate. STAS 4606. STAS 4606. STAS 539. amorsare. . inregistrarea temperaturilor. .coeficient de forma.

compozitia mixturii (continutul de bitum si granulozitatea agregatului natural) prin prelevare de probe conform pct.uniformitatea suprafetei (permanent). a elementelor geometrice.umiditatea agregatelor naturale (zilnic inainte de inceperea lucrarilor si dupa ploaie) si continutul de impuritati al acestora (permanent). a uniformitatii si a elementelor geometrice ale stratului antifisura se efectueaza conform SR 174-2.grosimea stratului (permanent).5. ART. densitatea aparenta si absorbtia de apa pe probe intacte. .compozitia mixturii.modul de lucrare a rosturilor (permanent).3. . . mixtura asfaltica (la iesirea din malaxor.Pe parcursul executiei lucrarilor se verifica: .11. 4.densitatea aparenta si stabilitatea Marshall pe epruvete confectionate din mixtura reincalzita. . . asternere si compactare) (permanent).grosimea straturilor. ale uniformitatii si ale rugozitatii imbracamintii bituminoase se face conform SR 174-2 cu incadrare in limitele prevazute de SR 174-1.10. . .1 Verificarea gradului de compactare.11 Verificarea straturilor bituminoase dupa executie 1. 1. Verificarea gradului de compactare.aderenta dintre straturi. verificari si constatari: .incadrarea granulozitatii amestecului de agregate naturale de pe banda de alimentare a uscatorului si a amestecului de agregate si filer (la iesire din malaxor.respectarea temperaturilor prescrise pentru bitum. . 2. 10 . Verificarea compozitie mixturilor asfaltice se face urmarindu-se incadrarea in limitele din tabelul 4 privind abaterea fata de reteta prescrisa. Gradul de compactare va fi de min.carote prelevate dupa 20 zile de la darea in circulatie a imbracamintii bituminoase (o placa de 40x40 cm sau 2 carote cilindrice pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata). .modul de compactare (permanent).aspectul suprafetei. in functie de productivitatea instalatiei). fara sa se adauge liant) in zona granulometrica prescrisa pentru tipu respectiv de mixtura precum si ale abaterilor fata de reteta prescrisa in limitele admisibile (tabelele 3 si 4) (la inceperea lucrarilor pentru fiecare tip de mixtura). agregate naturale. 96%.1 Verificarea se efectueaza pe: . . 1. iar abaterile maxime admisibile de la elementele geometrice se vor incadra in limitele prevazute la pct. .2.10 Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice 1. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se efectueaza conform STAS 1338/2. ART. .probe pe mixtura prelevate de la instalatia de preparare sau de la asternere (cate 2 probe a cate 10 kg pentru fiecare tip de mixtura la fiecare 200-400t mixtura fabricata. Investigatiile efectuate pe carote conform STAS 1338/2 vor include cel putin urmatoarele incercari.

RECEPTIA LUCRARILOR Receptia preliminara si finala a lucrarilor se face conform prevederilor SR 174-2. 11 .

dale.se sparge suprafata degradata pe toata grosimea dalei cu ciocanul pneumatic. uscata si fara pete de ulei sau bitum. Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze principale: . se utilizeaza ca liant rasina epoxidica. Lucrarile de reparare cu acest procedeu se realizeaza la temperaturi de lucru cuprinse intre 150C si 300C. care se amesteca in proportia indicata de producator (de la 4…5/1 pana la 1/1). Rasinile epoxidice folosite ca liant se livreaza si se folosesc sub forma a doua componente: epoxidice si de intarire. Reparatii cu mortar pe baza de rasini epoxidice Una dintre cele mai eficiente tehnologii de reparare a imbracamintilor din beton de ciment (care prezinta degradari de tipul gropi mici. Marca betonului utilizat va fi aceeasi cu cea a betonului din stratul de uzura a dalei. ploaie sau insolatii timp de 6 ore de la executie. CD 146-84. dupa o forma regulata la o distanta cu 10 cm in plus fata de marginea degradarii pe mai mult de jumatate din suprafata si se inlocuieste in intregime. 12 . daca este cazul. apa si aditivi plastifianti conform prevederilor Instructiunilor tehnice ind. FLUBET. .se indeparteaza partile sparte si particulele neaderente din betonul vechi. Reparatii cu beton fluidifiat cu aditiv superplastifiant Remedierea defectiunilor din beton de ciment (de tipul rupturi care afecteaza intreaga grosime a dalei si care necesita inlocuirea partiala sau totala a dalei degradate) se face prin utilizarea betonului rutier fluidifiat cu aditiv superplastifiant (ex. ce se repara. (amestecul celor 2 componente) iar ca agregat se utilizeaza nisip natural cu granulatie 0…3mm. cofraje laterale din dulapi de lemn sau longrine si se amenajeaza rosturile existente. ruperi de margine.protejarea suprafetei degradate de actiuni mecanice. este metoda care utilizeaza mortarul epoxidic. are o aderenta perfecta fata de betonul de ciment vechi si asigura obtinerea unor rezistente mecanice superioare. ciment.25 minute de la preparare). . 2. . astfel ca suprafata betonului sa fie perfect curata.ANEXA 1 TEHNOLOGII PRIVIND REMEDIEREA DEFECTIUNILOR IMBRACAMINTILOR DIN BETON DE CIMENT 1. fiecare cu peria de sarma si suflarea cu aer comprimat pentru indepartarea materialelor neaderente si a prafului. Tehnologia de executie a reparatiilor cu beton fluidifiat cu aditiv este urmatoarea: . . Pentru prepararea mortarului epoxidic. Betonul se prepara in statii fixe sau la punctul de lucru in betoniere mobile folosindu-se dozajele pentru agregate.se monteaza. CD 146-84. PLAST BETON sau alte produse agrementate tehnic).pregatirea suprafetei betonului cu defectiuni. 5kg si asternerea imediata a acestuia (max.prepararea mortarului epoxidic manual sau mecanic in sarje de max. care se intareste rapid. conform instructiunilor tehnice ind. fisuri si crapaturi). Raportul liant / agregat este de 1/3 – ¼.

In cazul suprafetelor cu fisuri si crapaturi active. manual cu ajutorul unei perii sau mecanic. preparata la cald in instalatii specifice dupa tehnologii obisnuite. Reparatii cu mixturi asfaltice In cadrul lucrarilor de pregatire a stratului suport .suprafata curatata se amorseaza cu emulsie bituminoasa cu rupere rapida (1kg/mp) care se aplica pe toata suprafata. Produsele bituminoase speciale cu adaos de polimer. sub presiune). NOTA: La lucrarile de reparatii ale imbracamintilor din beton de ciment se pot aplica si alte procedee. materiale geosintetice. Tehnologia de executie a reparatiilor cu mixturi asfaltice este urmatoarea: . Portiunile de drum reparate cu beton rutier cu aditiv se pot da in circulatie la minimum 7 zile de la executie in cazul cand temperatura atmosferica este de peste 250C. Trebuie acordata o atentie deosebita acrosarii stratului bituminos la vechea imbracaminte din beton de ciment. . reparatia dalelor din beton de ciment cu mixturi asfaltice se executa de regula in cazul plombarii gropilor. se poate interpune intre beton si mixtura straturi separatoare din plasa de sarma. in vederea evitarii transmiterii lor la suprafata mixturii. grinda sau vibratoare de adncime) pentru indepartarea aerului inclus mecanic la curgerea betonului.se transporta betonul si se toarna direct prin curgere libera in interiorul zonei decapate.mixtura asfaltica.se finiseaza si se striaza suprafata betonului proaspat dupa care se protejeaza cu pelicule de protectie sau cu un strat de nisip umed. se transporta la locul de punere in opera si se asterne manual la o temperatura de minim 1400C. Degradarile cu adancime sub 3cm se repara cu mortar asfaltic). .stratul de mixtura se asterne in mod uniform la cotele necesare si se compacteaza cu maiul de mana sau cu compactoarele cu rulouri netede de mica presiune. 13 . Tipul mixturii asfaltice utilizate pentru reparatii se stabileste in functie de adancimea degradarii (de ex. agrementate tehnic. .se compacteaza stratul de beton cu utilaje de compactare vibratoare (placi.suprafata care urmeaza sa fie acoperita cu mixtura. curatarea perfecta si incalzirea suprafetei cu un jet de aer cald. bazate pe utilizarea mixturilor asfaltice (ex. plasa din fire de plastic. fibre si agregate naturale.se spala cu apa suprafetele verticale de contact ale betonului vechi si se amorseaza cu lapte de ciment. se curata temeinic cu perii piassava sau prin suflare cu aer comprimat. cu un dispozitiv de pulverizare. . . . etc. 3. realizate practic pe principiul asfaltului turnat si aplicate dupa decaparea suprafetei degradate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful