You are on page 1of 75

Universitatea Transilvania Braov

Facultatea de tiine Economice

S.C. ROMPETROL RAFINARE CONSTANA S.A.

AUTORI:

S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A.


Sediul social: Nr telefon/fax: Codul unic de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului Constanta: Nr. de ordine in Registrul Comertului: Actiunile S.C. Rompetrol Rafinare S.A. se tranzactioneaza la categoria a IIa a Bursei de Valori Bucuresti. Cap. social subscris si varsat: Constanta S.A: - Actiuni commune nominative dematerializate, a caror evidenta este tinuta de Registrul Independent REGISCO S.A. Nr. total de actiuni: Valoare nominala: Valoare de emisiune: Nr total de obligatiuni emise Valoare nominala: Capitalizare: EPS PER 21.099.276.002 0.1 RON 570.302.441 euro 22.812.098 25 euro 210.992.760.020 RON 186.350.013/21.099.276.002=0,0088 2.109.927.600,2 RON Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de S.C. Rompetrol Rafinare 1860712 J13/534/1991 Constanta, Drumul Judetean, nr.226, Km.23, judetul Constanta; 0241-506.100/0241-506.930

- Obligatiuni emise in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr 118/2003

CAPITOLUL I Prezentarea firmei


I.1. Scurt istoric Rompetrol Rafinare (cunoscuta anterior drept Petromidia) este principala rafinarie a Grupului Rompetrol, fiind localizata in Navodari, judetul Constanta. Complexul Petrochimic Midia Navodari (numele initial al companiei Rompetrol Rafinare S.A.) a facut parte din marile platforme de rafinare a petrolului care au aparut dupa anul 1975. Complexul a fost proiectat intre anii 1975 si 1977 pe baza inaltelor tehnologii de rafinare romanesti, cat si pe baza unor licente straine. In 1991, Combinatul Petrochimic Midia Navodari a fost transformat in societate pe actiuni, prin preluarea tuturor activelor fostei companii. In februarie 2001, ca urmare a privatizarii companiei de catre Fondul Proprietatii de Stat, Grupul Rompetrol NV, a devenit principalul actionar. In 2003, prin Hotararea nr. 50640 a Adunarii Generale a Actionarilor, compania primeste numele de S.C. Rompetrol Rafinare Constanta S.A. Actiunile Rompetrol Rafinare au fost tranzactionate la bursa RASDAQ pana in luna noiembrie a anului 2003. Din luna aprilie a anului 2004, actiunile Rompetrol Rafinare au fost listate si tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti BVB. I.2. Obiectul de activitate In conformitate cu prevederile Actului Constitutiv al S.C. Rompetrol Rafinare S.A., domeniul principal de activitate il constituie prelucrarea titeiului (cod CAEN 23), iar obiectul principal de activitate este reprezentat de fabricarea produselor rezultate din titei (cod CAEN 2320). Obiectul principal de activitate al societatii este completat cu obiecte de activitate secundare detaliate in Actul Constitutiv al societatii, iar dintre acestea enumeram obiectele de activitate desfasurate efectiv de societate, pentru care s-au obtinut autorizatii conform reglementarilor legale in vigoare: 2411 fabricarea gazului industrial; 2414 fabricarea de produse chimice organice de baza; 2416 fabricarea materialelor plastice in forme primare; 2521 fabricarea foliilor, placilor, tuburilor, profilelor din material plastic; 2522 fabricarea ambalajelor din material plastic; 2523 fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii (teava pp); 2524 fabricarea altor produse din

material plastic; 3710 recuperarea deseurilor si resturilor metalice recuperabile; 3720 recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice recuperabile; 5157 comert cu ridicata cu deseuri si resturi; 6311 manipulari; 6312 depozitari; 6030 transport prin conducte; 7110 inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica; 4030 productia si distributia energiei termice si a apei calde; 4100 captarea, tratarea si distributia apei. Alte activitati sunt stabilite si detaliate in Actul Constitutiv al societatii. In cursul anului 2005, societatea nu a participat la nici o fuziune, dar au avut loc o serie de modificari organizatorice: - externalizarea, incepand cu 1.05.2005, a activitatii de operare a rampelor CF si auto de incarcare/descarcare produse/materii prime, catre SC Rompetrol Logistics SA - desfiintarea rampei titei-pacura a instalatiei GPL, din cadrul sectiei AFPE din Uzina Rafinarie, incepand cu 12.04.2005; si altele. I.3. Produsele si serviciile oferite de intreprindere Produsele oferite de catre SC Rompetrol Rafinare Constanta SA sunt urmatoarele: benzina euro plus fara plumb, benzina euro super 98 fara plumb, benzina eurostandard fara plumb, benzina premium E, petrol reactor jet A1, motorina euro 3, motorina super euro 4, calor extra 1, calor economic 3, GPL, cocs, sulf. Uzina Utilitati este formata din Sectia Termo-Hidro si Sectia Electrica. Sectia Termo-Hidro are in componenta 4 instalatii: Instalatia Azot-Oxigen si Aer Comprimat, Instalatia Retele Utilitati, Instalatia Gospodarii Ape si Instalatia Tratare Ape. Instalatia Retele Utilitati din cadrul societatii este prestatoare de servicii, respectiv distributie utilitati la parametri optimi, prin sistemul de conducte pe care il detine. Aceste utilitati sunt: abur 5 at, abur 15 at, abur de 35 at, apa demineralizata, azot gaz, oxigen gaz, aer tehnic, aer instrumental, gaze naturale si combustibile, condens, ape potabila, ape de dren si ape meteorice. Instalatia Gospodarii Ape vehiculeaza si conditioneaza apa de racier. Sunt considerate produse realizate in cadrul instalatiei Tratare Ape: apa filtrata si apa de incendiu. Sectia Electrica a achizitionat energie electrica pe care a distribuit-o instalatiilor din SC Rompetrol Rafinare SA, si firmelor din cadrul Grupului Rompetrol. I.4. Structura capitalului social pe actionari

Actionarii semnificativi ai S.C. Rompetrol Rafinare S.A. sunt urmatorii: 1. The Rompetrol Group N.V. (Olanda) detine 11.108.440.978 actiuni, integral acoperite, in valoare de 11.108.440.978.000 lei, din care 9.495.372.243.600 lei aport in natura si 1.613.068.734.400 lei aport in numerar, reprezentand 52, 6484% din capitalul social; 2. S.C. Rompetrol Financial Group S.R.L. detine 3.392.278.079 actiuni, integral acoperite, in valoare de 3.392.278.079.000 lei, integral aport in numerar reprezentand 16,0777% din capitalul social. Pe langa acesti actionari semnificativi, mai exista si actionari care detin fiecare in parte mai putin de 10% din capitalul social, detinand impreuna un numar de 6.598.556.945 actiuni, integral acoperite, in valoare de 6.598.556.945.000 lei, din care 4.805.621.111.200 lei aport in natura si 1.792.935.833.800 lei aport in numerar, reprezentand 31,2739% din capitalul social. NR DE ACTIUNI ACTIONARI The Rompetrol Group NV (fosta The Rompetrol Group BV) SC Rompetrol Group SRL Actionari persoane juridice care detin fiecare in parte mai putin de 10% din capitalul social, detinand impreuna Actionari persoane fizice care detin fiecare in parte mai putin de 10% din capitalul social , 1.863.991.640 8,83439% detinand impreuna Total 21.099.276.002 100% 5.282.025.805 25,03416% 3.278.622.079 15,53903% DETINUTE DUPA MAJORARE 10.674.636.478 PROCENTUL DE PARTICIPARE LA CAPITALUL SOCIAL 50,59243%

I.5. Piata concurentiala Principalii competitori ( care sunt si producatori) pe piata interna sunt: SNP Petrom S.C. Rafo SA Onesti S.C. Lukoil

Pe plan extern, Rompetrol Rafinare S.A. isi comercializeaza produsele pe pietele regionale, principalele destinatii fiind: Turcia, Georgia, Moldova, Bulgaria, Ungaria, Grecia. Perspectivele si pe aceasta piata sunt acelea de crestere a vanzarilor pe piata europeana. Principalii competitori pe piata externa sunt: Shell, Elf, Moll, Agip. I.6. Conducerea si personalul societatii La data de 31.12.2006, societatea avea un numar de 1097 angajati, dintre care: 6 directori; 187 personal cu studii superioare (ingineri, subingineri, economisti); 116 tehnicieni, lanoranti, maistri, contabili, asistenti secretari; 18 functionari admnistrativi; 755 muncitori calificati (lacatusi mecanici, operatori chimisti, pompagii, compresoristi, electricieni, sondori, fochisti) si 15 muncitori necalificati. Gradul de sindicalizare a fortei de munca a fost de 94%. Membrii Consiliului de Administratie sunt urmatorii: Alexandru Nicolcioiu in functia de presedinte al Consiliului de Administratie al S.C. Rompetrol Rafinare S.A. (angajat in 1978), Dan Costache Patriciu in functia de presedinte al Consiliului de Administratie si Director General al The Rompetrol Group, Olanda (angajat in 1998) si S.C. Rompetrol Holding S.A., avand ca reprezentant permanent pe dl George Philip Stephenson, cetatean american, in functia de Director General Adjunct al The Rompetrol Group NV (angajat in 2001).

Conducerea executiva a societatii la data de 31.12.2005: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Nume si prenume Potanc Sorin Sebastian Preoteasa Alina Volintiru Constantin Gusu Gheorghe Potolgea Silvian Grigore Liviu Ghita Badea Bogdan Jivu Cristian Patrut Catalin Cristian Samargiu Nicola Nicola Ruxandra Ioana Nicolae Aurelian Stefan Eta Dobrinoiu Dan Functia COR Director General Manager Resurse Umane Director economic Manager financiar Director Director Director adjunct Director Director Director Director Adjunct Director Director Manager IT Loc de muinca

Directia Resurse Umane Directia Financiara Directia Economica Directia Inginerie si Control Procese Directia Uzina Rafinarie Directia Control si Audit Intern Directia Control Instalatii Directia Administrativa si de Relatii cu Tertii Directia Calitate, Sanatate, Securitate Mediu Directia Financiara Directia Uzina Utilitati Directia Tranzactii Comerciale Directia Tehnologia Informatiei si Comunicatiei

15

Badea Gabriel

Director

Directia Protectie si Securitate

Membrii conducerii executive exercita functiile detinute pe o perioada nedeterminata. I.7. Aspecte legale Incepand cu data de 25 martie 2005 si data prezentei, investigatiile cu privire la anumiti administratori, functionari si cenzori externi din trecut si din prezent ai S.C. Rompetrol Rafinare S.A. (RRC) a continuat in mod formal (in ciuda anumitor discontinuitati aparute uneori pe parcursul urmaririi penale). Trei directori actuali si din trecut ai The Rompetrol Group N.V. (TRG), compania mama a S.C. Rompetrol Rafinare S.A., inclusiv presedintele TRG Dinu Patriciu si vicepresedintele Philip

Stephenson, au fost pusi sub acuzare de catre Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei. Invinuitilor le-au fost imputate (in calitate de administratori/functionari ai Companiei): a). nerespectarea angajamentelor investitionale stabilite prin contractul de privatizare al Companiei; b). declararea incorecta a accizelor si a altor datorii catre bugetul de stat; c). mentinerea unor registre contabile incorecte cu privire la tranzactiile desfasurate in terminalul petrolier Oil Terminal. Aceste invinuiri privesc evenimente ce au avut loc in principal in perioada Aprilie 2001 Octombrie 2002. Compania a declarat in mod public, si considera in continuare ca, privitor la toate invinuirile, a oferit explicatii clare, rezonabile si legitime pentru actiunile Companiei si ale tuturor persoanelor implicate in acestea. Compania considera ca toate invinuirile ce i-au fost imputate nu au temei legal, motiv pentru care nu s-au constituit provizioane in situatiile financiare. Pozitia companiei a fost confirmata si de catre instanta in momentul admiterii plangerii depuse de catre The Rompetrol Group NV si S.C. Rompetrol Rafinare SA impotriva sechestrului pus pe bunurile si actiunile acesteia. Acest sechestru a fost impus unilateral de catre Parchetul General si anulat in mod definitiv si irevocabil de catre instanta de judecata. Mai mult decat atat, la data de 15 Decembrie 2005, TRG NV a inaintat o cerere in pretentii la Centrul International de Solutionare a Disputelor legate de Investitii din cadrul Bancii Mondiale (ICSID) din Washington DC impotriva Guvernului Romaniei prin care se solicitau despagubiri. Cererea pretinde violarea de catre Guvernul roman a drepturilor TRG provenite din Acordul de Incurajare si Protectie Reciproca a Investitiilor incheiat intre Guvernul Regatului Olandez si Guvernul roman care a inceput a-si produce efectele la 1 Februarie 1995 ( BIT Olandez-Roman). Cererea a fost inregistrata de catre ICSID si va fi judecata in viitorul apropiat. I.8. Analiza SWOT Analiza SWOT reprezint o abordare managerial a organizrii firmei care sugereaz o strategie pentru configuraia existenial a mediului intern i extern astfel

nct s fie exploatate oportunitile i punctele tari, i, n acelai timp, s fie neutralizate ameninrile i punctele slabe existente sau poteniale. Puncte tari: - pozitie strategica; europene; scurt istoric in domeniul petrolier. Oportunitati: - proces amplu de modernizare a tehnologiei rafinariei, factor de crestere a volumului productiei si de diminuare a pierderilor tehnologice; grupului; liberalizarea pietei. Riscuri: - nu exista riscuri majore. expansiunea retelei de distributie retail si wholesale carburanti ai grad inalt de automatizare si capacitate ridicata de prelucrare; logistica si retea nationala de distributie en-gros; calitatea produselor conform standardelor U.E. management participativ, prin obiective; cota de piata mare: 30%

Puncte slabe: - costuri de operare mai ridicate comparativ cu alte rafinarii est-

CAPITOLUL II ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

Diagnosticul economico-financiar const ntr-un ansamblu de instrumente i metode care permit aprecierea situaiei financiare i a performanelor unei ntreprinderi. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unor noi strategii de meninere i dezvoltare n mediul specific economiei locale. n sens general, finalitatea diagnosticului economico-financiar const n oferirea de informaii financiare att celor din interiorul ntreprinderii, ct i celor interesai din afara acesteia. Att analiza pe plan intern ct i cea extern au ca obiectiv aprecierea performanelor ntreprinderii i a riscurilor la care aceasta este pus i urmresc: analiza rentabilitii, analiza riscului i analiza valorii ntreprinderii. Folosind metode i tehnici specifice, diagnosticul economico-financiar permite aprecierea situaiei financiare trecut i actual, iar pe baza informaiilor furnizate pentru luarea deciziilor de ctre conducere acesta vizeaz viitorul. Realizarea diagnosticului economico-financiar pentru S.C. Rompetrol

Rafinare Constanta S.A. are ca obiectiv aprecierea strii de performan financiar a societatii la 31.12.2005. Informaiile necesare pentru efectuarea diagnosticului au fost preluate din situaiile financiare simplificate ale ntreprinderii pentru anul 2005: bilanul - Anexa 2 contul de profit i pierdere Anexa 3 Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru: - fundamentarea deciziilor de gestiune; - elaborarea unui diagnostic global strategic; - fundamentarea politicilor de dezvoltare.

II.1. Analiza orizontala a bilantului la 31.12.2005

10

Active imobilizate 1.954.137.799 lei Active circulante si cheltuieli inregistrate in avans 1.948.253.338 lei

Capital permanent (datorii pe termen mediu si lung plus capitalurile proprii) 2.632.161.670 lei Datorii pe termen scurt 1.270.229.467 lei

II.2. Analiza verticala a bilantului la 31.12.2005 II.2.1. Analiza indicatorilor de structur ai activului Denumire indicator Formula de cal cul Imn Imc If Ai St Cr Db Ac Ra At 2004 - lei10.938.774 979.118.188 808.429.673 1.798.486.635 582.631.958 1.257.630.826 34.592.006 1.874.854.790 3.706.562 3.677.047.987 2005 - lei8.690.379 1.092.558.362 852.889.058 1.954.137.799 456.893.607 1.455.216.444 30.414.303 1.942.524.554 5.728.784 3.902.391.137

Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare Active imobilizate Stocuri Creane totale Disponibiliti bneti Active circulante Ct. de regularizare si asimilate - activ TOTAL ACTIV

Ponderea activelor imobilizate n total activ = Ai*100/At msoar gradul de investire a capitalului fix. n 2005 fa de 2004 nivelul ei a crescut de la 48,91% la 50,08%. Ponderea activelor circulante n total active = Ac*100/At exprim ponderea n totalul activului a capitalului circulant. Ca urmare a scaderii ponderii disponibilitilor bneti n anul 2005 fa de 2004 i o meninere relativ constant a ponderii stocurilor i a creanelor totale se nregistreaz o uoar cretere a ponderii activelor circulante n 2005 fa de 2004 de la 49,8% la 51%. II.2.2. Analiza indicatorilor de structura a pasivului

11

Indicatorii de structur ai pasivului permit aprecierea politicii financiare a ntreprinderii prin punerea n eviden a unor aspecte privind stabilitatea i autonomia financiar a acesteia. Datele sunt prezentate n urmatorul tabel: Denumire indicator Formula de calc ul CPS Rez Rezr Rr Pn Rep Sbvi Cpr Dtml Dts Dt Rp Pt 2004 -lei2.109.927.600 8.977.198 99.506.890 1.931.963.201 31.293.848 31.293.848 286.448.487 2.262.397.060 2.548.845.547 1.128.202.440 3.390.599.500 3.677.047.987 2005 - lei2.109.927.600 1.938.388.234 99.506.890 1.763.021.513 186.350.013 186.350.013 2.384.801.211 247.360.459 2.632.161.670 1.270.229.467 1.517.589.926 3.902.391.137

Capital social Rezerve Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat Profit Repartizarea profitului Subventii pentru investitii Capital propriu Datorii pe termen mediu i lung Capital permanent Datorii pe termen scurt Datorii totale Ct. de regularizare si asimilate pasiv TOTAL PASIV

Solvabilitatea patrimonial = Cpr/ Pt relev independena financiar a firmei. Mrimea optim a acestui indicator este situat n jurul valorii de 50%. O valoare mai mic arat faptul c firma este ndatorat. In 2004, valoarea acestui indicator este de 7, 79%, dar in anul 2005, firma s-a mobilizat in mod considerabil, avand o solvabilitate de 61,11%. Rata de ndatorare global = Dt/ Pt reflect ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea n pasivul total al acesteia. Nivelul ridicat al acestei rate relev faptul c firma este puternic ndatorat. Scderea ratei cu 53,32 puncte procentuale n 2003 (38,89%) fa de 2002 (92,21%) coroborat cu creterea solvabilitii patrimoniale are o influen pozitiv asupra situaiei financiare a firmei.

12

Gradul de ndatorare = Dt/ Cpr indic partea din capitalurile proprii care este grevat de datorii. Deoarece este mai mare dect 1 firma nu mai poate apela la creditare. In 2004, gradul de indatorare al Rompetrol Rafinare S.A este de 11, 83, mult mai mare decat 1, dar in 2005 valoarea acestui indicator scade la 0, 63, ceea ce semnifica un aspect favorabil al situatiei financiare a firmei. Participarea acionarilor la acoperirea cu surse proprii a activelor proprii = CPS/ Cpr a crescut cu 648,11 puncte procentuale, ceea ce relev o cretere a ponderii resurselor aduse de asociai n total resurse proprii. II.2.3. Analiza prin indicatori combinai II.2.3.1 Indicatori de echilibru financiar

Echilibrul financiar reflect respectarea la nivelul societii a principiilor de finanare consacrate n literatura de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaz prin intermediul urmatorilor indicatori de echilibru: Fondul de rulment (FR) = Cperm-In este expresia realizrii echilibrului financiar pe termen lung i reprezint acea parte a capitalurilor permanente rmas dupa finanarea activelor imobilizate, care este afectat finanrii ciclului de exploatare, respectiv activelor circulante. Fondul de rulment este deci o marj de siguran care reflect capacitatea ntreprinderii de a-i finana ciclul su de exploatare din capitaluri stabile. Atat in anul 2004, cat si in 2005 societatea a avut un FR pozitiv 750.358.912 lei, respectiv 678.023.871 lei. Aceasta influenta pozitiva datorandu-se cresterii capitalurilor proprii in perioada analizata cu + 2.098.352.724 lei, respectiv cu 732, 54%. La randul lor, capitalurile proprii au crescut ca urmare a faptului ca in anul 2004 s-a avut in vedere acoperirea unei pierderi din anul 2003 in valoare de 1.884.384.528 lei. Astfel, ntreprinderea dispune de marja de securitate necesar, care i permite s fac fa fr dificultate scadenelor sale de plat i care asigur un echilibru stabil al structurii sale financiare.

13

Necesarul de fond de rulment (NFR) = (Ac Db) (Dts Credite bancare pe termen scurt) reprezinta nivelul fondului de rulment trebuie comparat cu necesarul de fond de rulment, care reprezint partea din activele circulante ce trebuie finanat din surse stabile permanente. Cum NFR obinut n anul 2005 este pozitiv (983.820.743 lei), la fel ca si in 2004 cu valoarea de 950.947.130 lei, iar activele circulante sunt mai mari dect pasivele pe termen scurt, apare un surplus de active circulante n raport cu sursele temporare care pot fi mobilizate. Acest situaie se apreciaz ns n mod favorabil datorita creterii vnzrilor n perioada analizat ( cifra de afaceri a crescut cu 1.109.883.798 lei, respectiv cu 23,7% in 2005 fa de 2004). Trezoreria net (TN) = FR - NFR reprezint un alt indicator al echilibrului financiar care se obine ca diferen ntre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment. Atat in anul 2004, cat si in 2005 S.C. Rompetrol Rafinare S.A. a avut o trezorerie negativ 200.588.218 lei, respectiv 305.796.872 lei, care reflect un deficit de resurse i deci un dezechilibru financiar. Situaia net (SN) = At - Dt crete n anul 2005 (2.384.801.211 lei) fa de 2004 (286.448.487 lei) cu 2.098.352.724 lei, respectiv cu 723,54%. Valoarea pozitiv a SN i creterea ei, reflect realizarea obiectivului principal al gestiunii financiare, respectiv maximizarea valorii capitalurilor proprii i a activului net finanat din aceste capitaluri. De asemenea, valoarea pozitiv a situaiei nete este o consecin a reinvestirii unei pri din profitul net i a altor elemente de acumulri, reflectnd o valorificare superioar a activului net al firmei i o cretere a bogiei acionarilor. II.2.3.2 Indicatori de gestiune Indicatorii de gestiune se construiesc raportnd un stoc la un flux de aceeai natur n ceea ce privete evaluarea contabil, obinndu-se astfel un indicator al numrului de zile de rotaie :

14

Denumire indicator Rotaia activelor circulante Rotaia stocurilor Rotaia creditului clieni Rotaia creditului furnizori

Formula de calcul Active circulante*360/Cifra de afaceri Stocuri*360/Cifra de afaceri Efecte comerciale *360/Cifra de afaceri de primit

2004

2005

144 zile 45 zile

121 zile 28 zile

80 zile

78 zile

Efecte comerciale de platit*360/ Costul mediu al bunurilor vndute

43 zile

44 zile

Conform bilantului din data de 31 decembrie 2005, reiese ca indicatorii de gestiune, viteza de rotatie a creditului clienti si viteza de rotatie a creditului furnizori sunt egali cu 0, pentru ca efectele de comert de platit, respectiv de incasat nu sunt trecute in bilant. Indicatorii, din tabelul de mai sus, sunt preluati din notele explicative intocmite pe anul 2005. In urma calcularii indicatorilor de gestiune, rezult c n anul 2005 fa de 2004: se constat o scadere a stocului deinut de firm concomitent cu scaderea perioadei de rotaie a stocurilor, ceea ce se concretizeaz ntr-o gestionare nefavorabil a mrimii stocurilor. n concluzie, aprovizionarea cu stocuri se face ntr-un mod ineficient. scaderea perioadei de recuperare a creanelor coroborat cu creterea duratei de ntrziere a plilor indic o mbuntire a situaiei financiare a firmei. Pentru a nu nruti relaiile cu clienii i astfel, pentru a nu periclita creterea vnzrilor, se recomand ca scderea duratei de recuperare a creanelor s fie nsoit de metode de atragere a clienilor (ex: acordarea de discount-uri).

15

II.2.3.3 Analiza lichiditatii societatii Analiza lichiditii societatii urmrete capacitatea acesteia de a-i achita obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i evaluarea riscului incapacitii de plat. Lichiditatea general = Ac/Dat reflect capacitatea firmei de a face fa datoriilor sale din activele pe care le are. Se observ o cretere a nivelului de lichiditate (fiind n 2005 de 1, 280, crescand de la 0, 5529 ) ceea ce duce la o mbuntire a situaiei firmei. Rata de lichiditatea relativ = Ac/Dts - compar ansamblul activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). Nivelul optim este peste 1, nivel atins n ambii ani cu valorile de 1,662, respective 1, 529 deci situaia financiara a firmei este buna. Rata de lichiditatea rapid = (Ac-St)/Dts are rolul de a evidenia un grad mai rafinat de lichiditate a firmei innd cont c stocurile sunt active mai puin lichide, deci mai greu transformabile n bani pentru acoperirea datoriilor curente. Se poate observa o cretere favorabil de la 1, 14 in 2004 la 1, 16 in 2005, fiind mai mult decat suficient, nivelul optim fiind ntre 0.8 i 1. Rata de lichiditatea imediat = (Disp+InvTS)/Dts - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitilor bneti. Dei nivelul ei a crescut de la 1,3% n anul 2002 la 12% n anul 2003, este relativ sczut. Solvabilitatea general = At/Dat msoar marja de credit a firmei. Se observ o mbuntire a situaiei firmei, solvabilitatea crescnd de la 1,08 n anul 2004 la 2,57 n anul 2005.

II.2.3.4. Indicatori de rentabilitate Rentabilitatea financiar = Pn/Cpr denumit i rentabilitatea capitalurilor proprii ale firmei, arat ctigul net procentual pe care l-au obinut acionarii. Valorile recomandate ale acestei rate se situeaz intre 10-20%. Se observ o evoluie nefavorabil, valorile scznd de la 10,92% n anul 2004 la 7, 81% n anul 2005. In anul 2004, rata rentabilitatii financiare s-a situat intre valorile optime. 16

Rentabilitatea comercial = Pn/CA are o valoare redus (0, 0066 in 2004, respectiv 3,21% in 2005) care arat c firma nu genereaz suficiente vnzri pentru a acoperi cheltuielile i nu exist suficient control asupra cheltuielilor. Rentabilitatea activelor totale = Pn/At relev capacitatea firmei de a genera ctiguri nete satisfctoare fa de activele implicate. Cu ct valoarea este mai mare cu att sunt mai bune perspectivele de viitor ale firmei. Valorile recomandate se situeaz ntre 5-10%. Valorile acestei rate de rentabilitate se situeaza sub valorile optime : 0,851 in 2004. respectiv 4,77 in 2005, acest lucru semnific faptul c firma nu are capacitatea de a obine ctiguri satisfctoare n raport cu activele totale implicate. Rentabilitatea economic = Pbr/At este o mrime relativ care poate fi folosit pentru comparaii ntre firme din acelai domeniu i cu o mrime a activelor totale aproximativ egal. Avand in vedere ca S.C. Rompetrol Rafinare a avut in anul 2003 o pierdere fiscala de 1.884.384.528, aceasta e reportata si recuperata pe o perioada de 5 ani. Creantele si datoriile privind impozitele pe profit amanate sunt calculate utilizand ratele de impozitare care se estimeaza ca vor fi aplicate profitului impozabil in anii in care acele diferente temporare vor fi recuperate sau decontate. Rentabilitatea economica este egala, in acest caz, cu rentabilitatea activelor totale, profitul net fiind egal cu cel brut. II.2.4 Analiza contului de profit si pierdere Pn acum am prezentat modul n care datele din bilan pot fi folosite de ctre managerul firmei, ns analiza financiar se face i pe baza contului de profit i pierdere i presupune ca elementele contului de rezultate s fie grupate n funciile de activitile i obiectivele strategice ale firmei. Analiza structura contului de profit i pierdere pune n eviden modul de funcionare i rentabilitatea ntreprinderii ca marj comercial, producie a exerciiului, valoare adugat, excedent brut din exploatare, respectiv rezultat ala exploatrii. Vom analiza astfel urmtoarele dou grupe de indicatori: indicatori ai activitii; indicatori ai rezultatului.

17

II.2.4.1. Indicatori de activitate Marja comercial (adaosul comercial) = Venituri din vnzrea mrfurilor - Costul de cumprare al mrfurilor vndute - vizeaz exclusiv activitatea comercial a ntreprinderii, i anume cumprarea i revnzarea mrfurilor. Aadar, pe baza calculelor, se poate observa o cretere a excedentului vnzrilor de mrfuri n raport cu costul de cumprare al acestora n 2005 fat de 2004 cu 39,71 puncte procentuale( 889.864 in 2004, si 124.324.193 in 2005). Acest fapt se datoreaz faptului ca s-au obinut un spor de venituri n urma vnzrilor de mrfuri superior sporului aferent costurilor mrfurilor, ceea ce coroborat cu meninerea relativ constant a duratei de rotaie a stocurilor dovedete o politica eficient desfurat de firm. Producia exerciiului = Producia vndut + Producia stocat + Producia de imobilizri - ofer o imagine mai fidel a activitii reale a ntreprinderii pe durata perioadei de gestiune, spre deosebire de cifra de afaceri care face referire doar la producia vndut. La nivelul firmei s-a nregistrat o cretere a produciei exerciiului de 825.019.493 lei n anul 2005 fa de anul 2004, determinat de cresterea masiva a produciei de imobilizri (cretere de 3091, 89 %) i mai putin de evoluia de asemenea pozitiv dar mai mici a produciei vndute (cretere de 17,45 %) si de scaderea productiei stocate cu 17,09% Activitatea firmei este considerat ca fiind rentabil prin prisma acestui indicator ns, trebuie inut cont de faptul c acest producia exerciiului este constituit din elemente foarte eterogene: producia vndut este evaluat la pre de vnzare, iar producia stocat i producia de imobilizri, la cost de producie. Datorit acestui fapt valoarea produciei nu poate s reflecte o realitate financiar. Valoarea adugat = Qex + Mc - Consumuri exterioare (de la teri) - exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a forei de munc i capitalului, peste valoarea bunurilor i serviciilor provenind de la teri. Cum valoarea acestui indicator a crescut cu 20,76 % n 2005 (5.393.119.810 lei) fa de 2004 (4.465.752.230 lei), nseamn c exist un randament destul de ridicat al utilizrii factorilor de producie (Randamentul muncii n anul 2005 = VA/Nr. de salaria i= 5.393.119.810 lei / 1.149 salariai = 4.693.750,92 lei/salariat; fa de 3.320261,88

18

lei/salariat n anul 2004), dar totusi firma este nevoit s apeleze la teri, crescnd astfel valoarea aprovizionrilor consumate precum i alte cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri. Acest lucru se resimte i asupra participanilor direci i indireci la activitatea economic a sa (salariai, creditori, acionari, ntreprindere, stat), deoarece creste sursa de acumulri bneti pe care firma o poate utiliza pentru remunerarea acestora. II.2.4.2 Indicatori ai rezultatului Excedentul brut de exploatare = VA + Subvenii de exploatare - Cheltuieli cu personalul - Cheltuieli cu impozitele i taxele (*mai puin impozitul pe profit) - este o marj independent de deciziile financiare, depinznd doar de natura actvitii de exploatare a firmei i de competitivitate sa i exprim capacitatea sa de autofinanare a investiiilor. Aadar se observ o crestere a posibilitilor de autofinanare a investiiilor, i deci a rentabilitii firmei, de 851.488.879 lei (3.138.596.253 lei in 2004 si 3.990.085.132 lei in 2005), i n acelai timp o crestere a capacitii de producie a ntreprinderii, a posibilitilor de plat a dividendelor, de rambursare a mprumuturilor angajate anterior. Cresterea EBE permite firmei rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri sau acoperirea riscurilor prin provizioane. Trebuie inut ns cont de faptul c aceast resurs financiar fundamentat nu este dect o resurs de trezorerie potenial, un cash-flow potenial degajat de exploatare, susceptibil de a se transforma n disponibiliti pe msura reglementrilor decalajelor dintre nevoile i resursele exploatrii. Profitul exploatrii = EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) - (Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele pentru exploatare + Alte cheltuieli de exploatare) - relev profitul economic independent de politica financiar a firmei i de cea de dividend, innd cont doar de consumul de capital fix. Se observ conform calculelor o crestere a acestui indicator cu 158,85%, ceea ce inseamn c firma i majoreaza rentabilitatea activitii de exploatare n anul 2005 fa de 2004.

19

Deoarece att EBE ct i PE sunt independente de politica financiar a firmei, S.C. Rompetrol Rafinare Constanta S.A. poate folosi aceste rezultate pentru a face comparaii din punct de vedere al profitabilitii cu alte firme din acelai domeniu.

Partea I Finanare pe termen scurt CAPITO LUL III - POLITICA DE FINANARE A ACTIVELOR CURENTE
III.1. Politici la nivelul capitalului de lucru Primul pas in elaborarea noii strategii financiare de finantare a activelor curente este determinarea pragului de rentabilitate in unitati de produs, exprimat in cifra de afaceri sau in unitati de timp. Pragul de rentabilitate reprezinta acel indicator financiar care exprima acel nivel de activitate (volum si valoare a productiei) pentru care firma nu obtine nici profit nici pierdere (punctul in care incasarile firmei sunt egale costurile totale de productie - fixe si variabile). Pentru fiecare ipoteza de pret de vanzare, aceasta metoda permite determinarea volumului productiei care trebuie realizat sau a cotei de piata care trebuie castigata pentru ca firma sa devina profitabila. Pragul de rentabilitate poate fi calculat pe ansamblul intreprinderii sau pe diferite produse si activitati. Mai este cunoscut si sub numele de punct mort. PR = CF/ (CA CV) PR pragul de rentabilitate CF costuri fixe CA cifra de afaceri CV cheltuieli variabile PR = 1.532.410.024/(4.451.927.826 3.119.056.183) = 1,14

20

III.2. Ciclul de conversie al numerarului Ciclul de conversie a numerarului reprezint intervalul dintre achiziionarea materiilor prime necesare obinerii de produse finite i ncasarea contravalorii produselor livrate. Se calculeaz dup urmtoarea formul: Ciclul de conversie = Ciclul de conversie + Ciclul de conversie a Ciclul de pli a numerarului a stocurilor efectelor de primit Ciclul de conversie a stocurilor reprezint perioada de timp n care materiile prime achiziionate pe credit sunt transformate n produse finite i vndute pe credit comercial i se calculeaz ca raport ntre nivelul stocurilor i cifra de vnzri zilnic: Ciclul de conversie a stocurilor = Valoarea stocurilor *360 Cifra de vnzari = 456.893.607/4.451.927.826*360 = 37 zile Ciclul de conversie a efectelor de primit reprezint perioada de timp n care sunt ncasate efectele comerciale de primit i se calculeaz conform formulei: Ciclul de conversie a efectelor de primit = Efecte comerciale de primit *360 Cifra de vnzri = 1.427.625.396/ 4.451.927.826*360 =116 zile Aadar, n cazul S.C. Rompetrol Rafinare S.A., durata medie de ncasare a efectelor comerciale de primit este de 116 zile de la data vnzrii. Aceast informaie este util pentru previzionarea fluxurilor de trezorerie ntruct precizeaz durata medie n care vnzrile pe credit ale firmei se transform n disponibil. Ciclul de pli se definete ca perioada de timp n care este pltit creditul furnizor necesar achiziionrii materiilor prime. Ciclul de pli = =0 =>CNN = 37 +116 - 0 = 153 zile Efecte comerciale de pltit Costul mediu al bunurilor vndute * 360

21

!!! Conform bilantului se observa ca firma nu prezinta efecte comerciale de platit, dar conform situatiilor financiare publicate de societate aceasta prezinta urmatoarea situatie: Denumire indicator Rotaia activelor circulante Rotaia stocurilor Rotaia creditului clieni Rotaia creditului furnizori Formula de calcul Active circulante*360/Cifra de afaceri Stocuri*360/Cifra de afaceri Efecte comerciale *360/Cifra de afaceri de primit 80 zile 78 zile 2004 2005

144 zile 45 zile

121 zile 28 zile

Efecte comerciale de platit*360/ Costul mediu al bunurilor vndute

43 zile

44 zile

=> CNN = ciclul de conversie a stocurilor + ciclul de conversie a efectelor de primit ciclul de conversie a efectelor de platit = 28 zile + 78 zile - 44 zile = 62 zile

22

Concluzie: Ciclul de conversie al numerarului de 62 de zile este relativ mare datorita faptului ca perioada de incasare a efectelor comerciale este si ea mare. Faptul c, creanele se recupereaz ntr-o perioad mai mare dect se pltesc datoriile ctre furnizori arat c firma nu reuete s ating un echilibru financiar pe termen scurt. III.3. Politici de dimensionare a activelor circulante Principala caracteristic a activelor circulante este lichiditatea ridicat a acestora i deci, posibilitatea acoperirii operative din ncasri a datoriilor, a efecturii unor plasamente de trezorerie i a pstrrii unei rezerve lichide n cont i n cas. Exist un raport specific fiecrei ntreprinderi ntre vnzri (cifra de afaceri) i nivelul activelor necesare pentru realizarea acestora. Pornind de la acest raport, se pot identifica trei politici de gestiune a ciclului de exploatare, cu efecte diferite asupra rentabilitii i riscului: politica relaxata, politica restrictiva si politica moderata. La sfritul anului 2005, conform bilanului contabil i contului de profit i pierdere, S.C. Rompetrol Rafinare S.A. prezint urmtoarea structura a activelor si pasivelor: Indicatori Active imobilizate, din care : - imobilizari corporale - imobilizari necorporale - imobilizari financiare Active circulante, din care: -stocuri -creante totale -disponibilitati banesti TOTAL ACTIV Sold la sfarsitul perioadei - lei 1.954.137.799 1.092.558.369 8.690.379 852.889.058 1.942.524.554 456.893.607 1.455.216.644 30.414.303 3.896.662.353

23

Cifra de afaceri Profit net

4.451.927.826 186.350.013

Pe baza acestor date putem calcula urmatorii indicatori: Indicator Ponderea activelor imobilizate n total activ Ponderea activelor circulante n total activ Active circulante/Active fixe Rata de rentabilitate a activelor Ponderea stocurilor n total active circulante Ponderea creanelor i disponibilitilor bneti n total active circulante Raportul active curente/cifr de vnzri Conform indicatoriilor calculati pe baza bilantului se observa ca ponderea activelor imobilizate in total activ este aproximativ egala cu ponderea activelor circulante in total activ, astfel putem spune ca societatea practica o politica moderata de dimensionare a activelor curente. Totusi, ciclul de conversie a numerarului este lung si viteza de rotatie a stocurilor s-a dublat fata de anul precedent, deci putem vorbi despre o politica de dimensionare relaxata. Concluzie: Politica pe care intreprinderea o practica in ceea ce priveste dimensionarea activelor curente este o politica moderata cu influente spre o politica relaxata. III.4. Politici de finantare a activelor curente Determinarea unei politici de finantare eficienta a activelor curente, are ca Formula de calcul Active imobilizate*100/Total activ Active circulante*100/Total activ Active circulante/Active fixe Profit net*100/Total activ Stocuri*100/Active circulante (Creane+Disponibiliti)*100/ Active circulante Active curente/Cifr de vnzri Valoare 50,14% 49,85% 0,99 4,78% 23,52% 76,47%

0,43

obiectiv incercarea de a aloca cat mai eficient capitalul, urmarindu-se ca si riscul sa fie

24

cat mai mic. Armonizarea relaiei rentabilitate-risc se realizeaz, n cea mai mare parte, n cadrul echilibrului dintre necesarul de active circulante i sursele mobilizate pentru finanarea acestuia. Gestiunea activelor circulante urmrete realizarea ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante, iar gestiunea pasivelor circulante urmrete cel mai redus cost al procurrii capitalurilor necesare.

Analiza verticala a bilantului la 31 decembrie 2005: Active imobilizate, din care : -imobilizari corporale -imobilizari necorporale -imobilizari financiare Active circulante, din care: -stocuri -creante totale -disponibilitati banesti TOTAL ACTIV Capitalul propriu permanent, din care : -capital propriu - datorii pe termen lung Pasive curente Profit net 1.954.137.799 1.092.558.369 8.690.379 852.889.058 1.942.524.554 456.893.607 1.455.216.644 30.414.303 3.896.662.353 2.632.161.670 2.384.801.211 247.360.459 1.270.229.467 186.350.013

Analiza orizontala a bilantului la 31 decembrie 2005: Active imobilizate 1.954.137.799 lei Active circulante si cheltuieli inregistrate in avans 1.948.253.338 lei 1.270.229.467 lei Capital permanent (datorii pe termen mediu si lung plus capitalurile proprii) 2.632.161.670 lei Pasive curente

25

Din analiza orizontala a bilantului se observa ca activele curente sunt finantate din totalitatea pasivelor curente si dintr-o parte a capitalului permanent. Concluzii: Intreprinderea practica o politica conservatoare de finantare a activelor curente, permite finantarea activelor imobilizate la un cost ridicat, dar la un risc scazut.

CAPITOLUL IV - POLITICA FINANCIAR A STOCURILOR

Managementul i controlul stocurilor de marfuri reprezint, n economia de pia, o activitate creia i se acord atenie deosebit datorit implicaiilor economico-financiare importate pe care le determin achizitionarea lor. Formarea stocurilor de marfuri asigur condiii optime pentru desfurarea, dup un sistem raional, a activitii unitii economice. Fr stocuri nu se pot satisface cererile clienilor n strict concordan cu preteniile pe care le emit, nu se pot desfura o serie de operaii din sistemele de aprovizionare i desfacere cu cheltuieli rezonabile. Principalele probleme se refer la: stabilirea tipurilor de stocuri care le achizitioneaza. Opiunile pentru un tip sau altul de stoc, pentru o mrime sau alta a sa sunt influenate decisiv de avantajele i pierderile nregistrate n care se stocheaz mai mult sau mai puin, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp. Pe parcursul derulrii aprovizionrii, fie n contextul contactelor economice anterior ncheiate, fie n raport cu alte condiii i modaliti de desfurare prestabilita, evoluia stocurilor nregistreaz variaii diferite ca mrime. Oscilaiile sunt determinate de ritmul intrrilor i ieirilor de marfuri n i din stoc, de mrimea i structura n care aciunile respective se realizeaz. Aceasta face ca, n unele momente sau perioade de timp, mai scurte sau mai lungi, stocurile efective s se situeze la niveluri mai mari dect cele economice predeterminate, s se epuizeze sau s se menin la aceeai dimensiune n mod nejustificat. Un prim fenomen negativ care se poate nregistra se refer la lipsa de stoc n cazul anumitor stocuri de marfuri i ntrzierea achizitionarii acestuia. Situaia implic dup caz, elaborarea unor decizii privind: 26

- impulsionarea furnizorilor, partenerii iniiali de relaii de vnzare-cumprare, pentru livrarea la termenul prestabilit sau cu anticipaie a loturilor de stocuri de marfuri comandate, contractate sau solicitate - reconstituirea urgent a stocurilor, indiferent de efortul necesar i sursa de provenien - acoperirea lipsei de stoc prin renunarea sau reprogramarea fabricaiei produselor aflate sub incidena aciuni. n general, lipsa de marfuri n stoc determin efecte economice negative majore, uneori greu de suportat i ca urmare, trebuie evitat. Un al doilea fenomen const n suprastocarea, adic n formarea de stocuri mai mari dect nivelul prestabilit. Situaia este n funcie de strategia adoptat n formarea stocurilor, aflat n strict corelaie cu natura i caracterul stocului de marfuei, cu sursa de provenien a acesteia. Pe parcursul perioadei de gestiune n depozitele firmelor se pot identifica stocuri la unele stocuri de marfuri care nu mai sunt necesare comercializrii. Aceste stocuri reprezint stocurile fr micare. Asemenea stocuri reprezint imobilizri suplimentare de resurse materiale i financiare fr justificare economic. De asemenea sunt i stocuri care, dei sunt formate i se menin la nivelurile estimate, consumul lor se nregistreaz n cadrul perioadei de gestiune prevzute, sau peste, dar ntr-un ritm lent, n cantiti mici la intervale relativ mari de timp. Acestea reprezint stocuri cu micare lent. Toate aceste categorii de stocuri peste limita stabilit, cu micare lent se apreciaz ca fiind neeconomice, pentru c antreneaz un efort financiar suplimentar, diminund astfel posibilitile societii de a folosi eficient resursele bneti i de alt natur de care dispune. Efectul negativ al formrii unor asemenea stocuri se amplific avnd n vedere c deinerea lor necesit spaii i dotri suplimentare pentru depozitare i pstrare, precum i plata de dobnzi pentru creditele folosite la cumprare. Pentru a nu se ajunge la formarea unor asemenea stocuri conducerea societii trebuie s evite urmtoarele situaii: supradimensionarea necesarului de marfuri ca urmare a folosirii n calculele de fundamentare a normelor de consum;

27

stocuri.

depozitarea i conservarea n condiii necorespunztoare a stocurilor, situaie

care determin degradarea acestora. Situaia va conduce la blocarea acestor marfuri n

IV.1 Sistemul de aprovizionare Stocurile reprezint cantitile fizice de materiale, de produse sau de mrfuri necesare fiecrei faze a ciclului de exploatare (aprovizionare, producie, desfacere), pentru a asigura desfurarea continu i ritmic a activitii de exploatare. Caracterului continuu al produciei (sau al desfacerilor) i se opune, din motive economice, caracterul discontinuu al aprovizionrilor. Din punct de vedere financiar, stocurile reprezint alocri de capital ce nu pot fi recuperate pn cnd aceste stocuri nu parcurg ntregul ciclu de exploatare i sunt valorificate prin vnzarea i ncasarea produselor, lucrrilor sau serviciilor realizate de ntreprindere. Formarea de stocuri mari peste necesitile rezonabile ale exploatrii este ineficient, ea genernd pierderi prin imobilizarea inutil a capitalurilor n aceste stocuri, prin cheltuieli de depozitare mari pe care le ocazioneaz, prin dobnzi peste cele curente, prin deteriorri i degradri de stocuri etc. Cheltuieli suplimentare inutile, n gestiunea stocurilor, pot rezulta att din stocuri insuficiente, ct i din stocuri excesive. n aceste condiii, este necesar determinarea unei mrimi optime a stocurilor care s armonizeze relaia contradictorie dintre cheltuielile de aprovizionare, care variaz n funcie de numrul de aprovizionri i cele de depozitare, variabile n raport cu mrimea stocurilor. Aceast mrime optim a stocurilor minimizeaz cheltuielile totale cu formarea stocurilor i maximizeaz rentabilitatea activitii de exploatare. Procurarea materiilor prime i materialelor necesare produciei se face prin procesul de aprovizionare. Organizarea i desfurarea corespunztoare a procesului de aprovizionare au efecte favorabile asupra asigurrii ritmicitii produciei i concur la o mai bun utilizare a capacitilor de producie i a forei de munc.

28

Valoarea materiilor prime provenite din importuri a atins in anul 2005 cifra de afaceri de 1.124.295.271 USD, ceea ce reprezinta o crestere de cca 33% fata de anul 2004. Furnizorii de titei au fost urmatorii in ordinea volumelor importate : -VECTOR ENERGY -ABILO UK LIMITED -EUROASIAN -VITOL -LITASCO -TRG -NEPTUN ENERGY Din tara s-au achizitionat materii prime in valoare de 14.387.060 USD, ceea ce inseamna o scadere cu cca 10% fata de anul precedent. Furnizorii de materie prima din tara au fost: -Rompetrol Vega -Rompetrol Petrochemicals -Doljchim Craiova - Viromet Victoria - Steaua Romana - Butan Gas Ca urmare a reviziei tehnice realizate din 2005, s-au mai achizitionat produse petroliere atat din import, cat si din tara, pentru a asigura continuitatea vanzarilor pe piata interna. Produse petroliere Cantitate (tone) achizitionate import din Valoare ($) Pret mediu de

achizite ($/tona)

29

Jet Motorina SRN EN 590 TOTAL IMPORTURI

8158,071 8916,519 17.074,590

5349633 5.611.716 10.961.379

655,75 629,36 641,97

Produse petroliere Cantitate(tone) achizitionate tara Benzina Premium Benzina Euro 3 Motorina Euro 3, TLF, A,B,C Gaz TOTAL ACHIZITII TARA petrolier 221,450 94.301,109 9.597,932 80.987,107 ECO 3.494,820 din

Valoare($)

Prt

mediu

de

achizitie ($/tona) 2.277.120 6.272.108 51.352.164 112.594 60.013.985 651,57 653,50 634,08 508,44 636,41

lichefiat 11-89

In ceea ce priveste materia prima de baza, titeiul, cantitatea achizitionata a scazut fata de anul trecut, data fiind perioada de revizia tehnica, realizata in 2005. La data de 31.12.2005, stocurile au fost urmatoarele :

RAFINARIE

Stoc Total (tone) 31.12.2005

TOTAL TITEI Sulfuros

77227 68761 68761

30

Titei REBCO Titei Kazach/Sebco Titei Amestec Sour Titei Iranin greu Nesulfuros ALTE MATERII PRIME : Pacura Metanol MTBE Alte materii prime PRODUSE FINITE : BENZINE : Benzina naturala Benzina fara plumb Benzina de chimizare PETROLURI Petrol Solventi MOTORINE Motorina Combustibil tip M Slurry CLU PACURA AROMATE GAZE PROPILENA GPL COCS SULF

40133 5884 4248 18496 0 8466 37 556 2721 5152 62382 32893 8856 14567 9470 1313 681 632 15569 14003 1479 87 1450 1438 3768 693 116 1252 2719 1171

31

PRODUSE SEMIFABRICATE: SEMIFABRICATE Benzina sf. Petrol sf. Motorina sf. Distilatie sf. Pacura sf. Aromate sf. Alte sf.

45272 45272 5729 1973 9187 18907 4053 841 4582

IV.2 Tehnici de gestionare a stocurilor Un criteriu important care trebuie avut n vedere este necesitatea minimizrii costului global de gestiune a stocurilor. De realizarea acestei cerine se ocup serviciul de aprovizionare din cadrul S.C. Rompetrol Rafinarie S.A. care incearc s determine echilibrul optim dintre aprovizionri i stocaje pentru a minimiza costul respectiv. Costul global de gestiune a unui stoc este format din dou componente: costul de comand care cuprinde toate cheltuielile ocazionate de o comand cum ar fi cele ocazionate de studiul pieei, de deplasarea salariailor pentru aprovizionri, de ntocmirea documentelor de aprovizionare, de control al mrfurilor i de analiz a eantioanelor costul de deinere a stocului (numit i cost de stocaj) care cuprinde cheltuielile ocazionate de transportul, manipularea, depozitarea, degradarea i deteriorarea stocurilor, precum i de costul capitalului necesar pentru procurarea lor. Cele dou componente ale costului global de gestiune a stocurilor au o evoluie diferit. Astfel, un stoc ridicat atrage un cost de deinere sporit conducnd ns n acelai timp la lansarea unui numr mai mic de comenzi i la reducerea costului de comand. Dac comenzile sunt de valoare mai mic i implicit mai numeroase costul de comand crete, ns costul de deinere se reduce.

32

ntre cele dou situaii extreme exist un nivel de echilibru reprezentat de cantitatea optim de comandat pentru care costul global de gestiune a stocului este minim. ntruct n activitatea productiv ntreprinderea utilizeaz un numr ridicat de materii prime, materiale, piese de schimb etc. pentru a uura urmrirea operativ a evoluiei stocului pentru fiecare articol n parte se folosete metoda ABC de gestiune a stocurilor care mparte stocurile de active circulante n trei grupe n funcie de importana lor i numrul lor n totalul stocului: grupa A: articole de active circulante de valoare mare, cu o importanta grupa B: materiale de valoare medie (aproximativ 20% din valoarea total) grupa C (multe dar mrunte): articole de valoare mic pe unitatea de

deosebita pentru continuitatea productiei. i cu pondere medie (circa 20%) din numrul total de articole; msur (circa 5% din total), dar cu pondere ridicat n numrul total de articole (aproximativ 65-70%). Imprtirea activelor circulante n cele trei grupe A, B, C este redat n graficul urmtor:

100 90 procente din valoarea totala 80 70 60 50 33

40 30 20 10

B C 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Procente din nr. total de articole In urma unei astfel de grupri sarcina gestiunii stocurilor este uurat considerabil, atenia principal ndreptndu-se spre materialele din clasa A, acestea trebuind s fie gestionate extrem de riguros deoarece condiioneaz modul de realizare a produciei. Pentru materialele din grupele B si C ntreprinderea utilizeaz metoda celor dou sertare, care const n plasarea acestor materiale n dou sertare imaginare, cantitatea de materiale dintr-un sertar fiind uor superioar consumului din perioada de reaprovizionare. Cnd primul sertar se golete, se trece la cel de-al doilea, lansndu-se n acelai timp o nou comand pentru reumplerea primului sertar. Pentru materiile prime din grupa A cantitatea optim de comandat se calculeaz cu ajutorul modelul Wilson-Whitin: Economic Ordering Quantity EOQ =
2F * S C*P

unde S necesarul anual din materialul, produsul sau marfa de aprovizionat F costul fix unitar pe comand P preul de achiziie C costul procentual de deinere n stabilirea cantitii optime de comandat, modelul Wilson pleac ns de la o serie de ipoteze ideale care nu se regsesc ca atare n practic: - un stoc ideal cu consumuri regulate i neafectate de variaii sezoniere - intervalul de reaprovizionare este considerat constant - nu sunt admise rupturile de stoc i nu este necesar constituirea stocurilor de siguran 34

- preurile furnizorilor rmn nemodificate indiferent de cantitatea comandat i de frecvena comenzilor. n realitate ns, n stabilirea cantitii optime de comandat trebuie s se in seama i de eventualul cost de ruptur a stocului sau cost de penurie. Acesta este egal cu suma costurilor ocazionate de absena materiilor prime atunci cnd exist oportuniti de desfacere a produciei realizate cu ajutorul materiilor prime respective. Pentru evitarea apariiei rupturilor de stoc se costituie un stoc de siguran. Dac acesta este ridicat va determina eliminarea costurilor de ruptur de stoc, ns va genera un cost de posesie ridicat i invers. i n acest caz va trebui cutat un compromis n stabilirea nivelului acestui stoc n funcie de riscul rupturii de stoc care este acceptat. S.C. Rompetrol Rafinarie S.A. stabilete valoric stocul total optim dup metoda de mai jos. Societatea constituie urmtoarele categorii de stocuri: 1. Stocul curent (de lucru) - Sc - reprezint cantitatea de materiale necesar continuitii activitilor specifice dintre dou aprovizionri consecutive. Sc=Cmz*I Cmz=Npl/Nzpl Cmz= consum mediu zilnic Npl= necesar pentru realizare plan Nzpl=numr zile I=interval zile de aprovizionat 2. Stocul de siguran (Ssig) reprezint cantitile necesare asigurrii continuitii produciei n cazul rupturii de stoc curent (cauzat de ntrzieri n livrarea comenzilor etc.). Ssig=Cmz *Tt Tt=t1+t2+t3 Tt= timpul total de asigurare pn la primirea comenzilor de la furnizor t1= timpul necesar perfectrii comenzii t2= timpul de transport furnizor- beneficiar t3= timp de descrcare manipulare n cazul calcului valoric se practic un procent de 20% din stocul curent.

35

3.

Stoc de rezerv (Srez) este un stoc normat pentru comenzi neprevzute.

Se constituie n cazurile cnd firma are o politic deosebit n satisfacerea clienilor. Pentru acest stoc se poate aplica un procent de 10% din valoarea stocului curent. Pentru calculul valoric al stocului total optim S.C. Rompetrol Rafinarie S.A. aplic urmtoarea formul : Stot=Sc+Ssig+Srez Ssig= Sc*20% Srez= Sc*10% In anul 2005 s-au prelucrat 3.258.552 tone din care 3.188.078 tone titei si 100.474 tone alte materii prime. Sc =9.581.048*6= 57.486.288 lei Cmz = 3.449.177.292/360= 9.581.048 lei Npl = 3.449.177.292 Ssig =57.486.288 *20/100 = 11.497.257 lei Srez =57.486.288 *10/100 = 5.748.628 lei Stot = 57.486.288+11.497.257+5.748.628= 74.732.173 lei Stocul de productie exprimat valoric este, deci, de 74.732.173 lei. Se observ c stocul de siguran reprezint 20% din stocul curent, acest lucru se datoreaz faptului c riscul aferent rupturii de stoc este relativ sczut intruct societatea utilizeaz pentru achizitionarea de materie prim cel puin sapte furnizori, (atat pentru materiile prime achizitinate din tara cat si pentru cela achizitionate din srainatate) astfel inct problemele legate de lipsa materiei prime apar mai rar.

Materii prime achizitionate din import Titei MTBE Pacura Gaz condensat Slops

Cantitate (tone) 2.990.981,844 28.088,885 19.711,321 5.167,022 4.144,769

Valoare ($) 1.090.311.986 20.660.022 5.218.977 2.614.884 1.966.715

Pret mediu de achizitie ($/tona) 364,53 735,52 264,77 506,07 474,51 36

Izo propil alcool Motorina L 62 TOTAL ACHIZITII IMPORT

786,135 4.866,580 3.053.746,556

599.035 2.923.598 1.124.295.217

762,00 600,75 368,17

Materii prime achizitionate din tara

Cantitatea (tone) 1.450,350 8.820,600 7.163,000 3.485,030 2.431,476 7.142,970 503,350 4.162,460 373,650 27,040 35.559,930

Valoare ($) 724.549 2.185.203 3.188.493 1.935.679 1.271.118 2.117.208 476.184 2.289.881 191.820 6.926 14.387.060

Pret mediu de achizitie ($/tona)

Benzina Nafta Metanol Propan piroliza Propan comercial Extract aromatic Materie prima CC MTBE Benzina CO 92 GPL comercial Slops TOTAL ACHIZITII TARA

499,57 247,74 445,13 555,43 522,78 296,40 946,03 550,13 513,37 256,15 404,59

Materia prima ce face parte din grupa A este titeiul, iar pentru calculul cantitii optime de comandat conform modelului Wilson-Whitin se iau n considerare urmtoarele date: costul unitar al unei comenzi (F), necesarul anual de materii prime (S), preul mediu unitar de achiziie (P), iar costurile procentuale de detinere (C). Numarul de comenzi(N) = S/Q=2.990.982/50.000=60 Costul global de gestiune al stocului(CG)= CL+CP Costul de lansare a unei comenzi(CL)=N*F=60*52.856.850= 3.171.411.000 lei Costul de (CP)= Q/2 *P*C=7.928.527 lei

37

CG= 3.171.411.000+7.928.527=3.179.339.528 lei Costul unitar al unei comenzi (F)= 52.856.850 Necesarul anual de materii prime (S)= 2.990.981,844tone Preul mediu unitar de achiziie (P)= 1057lei/tona Costul procentual de deinere (C)= 0.3

EOQ =

2F * S C*P
2 * 52.856.850 * 2.990 .982 = 998 .537 1.057 * 0.3 tone

EOQ =

Numrul optim de comenzi de aprovizionare (N) = EOQ = 998 .537 = 3 comenzi/an Intervalul optim dintre aprovizionri (I) =
EOQ * 360 360 360 = = = 120 zile S N 3

2.990 .982

n aceste condiii, costul total minim anual pentru formarea stocului este: CT = Cc + Cd = F*N + 30%*P*EOQ = 158.570.550+316.651.061 = 475.221.611 lei

Concluzii : Ponderea stocurilor in total active curente este de 23,52% in comparatie cu ponderea creantelor in total active curente care este de 76,47% , aceasta se datoreaza faptului ca SC Rompetrol Rafinarie SA practica o poltica relaxata in ceea ce priveste creditele comerciale, de natura sa creasca viteza de rotatie a stocurilor. Aceasta situatie este favorabila societatii, se observa o crestere a cifrei de afaceri, in anul 2004 cifra de afaceri a fost de 4.682.864.995 RON iar in 2005 a fost de 5.792.748.793 RON.

38

CAPITOLUL V - POLITICA EFECTELOR COMERCIALE DE NCASAT

V.1 Analiza calitatii creditelor si clientilor Calitatea creditului se apreciaza prin metoda celor 5 C: caracterul clientilor, capacitatea creditului, capitalul, colateralul, conditiile. Principalii clienti ai societatii Rompetrol Rafinarie sunt: 1. 2. 3. 4. ROMPETROL GROUP N.V. ROM OIL S.A. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. ROMPETROL S.A. CREANTE 762.356.837 193.731.666 235.081.688 2.065.516 39

Situatia creantelor la 31.12.2005 : THE ROMPETROL GROUP ROM OIL S.A. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. ROMPETROL LOGISTICS S.A.

ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE S.A. ROMINSERV ROMPETROL S.A. ROMPETROL WELL SERVICE S.A. PALPLAST S.A. ROMPETROL PETROCHIMICALS S.R.L. ROMPETROL MOLDOVA ICS ROMPETROL QUALITY CONTROL S.A. ROMPETROL INDUSTRIAL PARKS S.A. ROMINSERVICES S.A. ROMPETROL ROMCALOR VECTOR ROMPETROL FINANCIAL GROUP ASTRA TOTAL S.C Rompetrol Rafinarie lunga

218.164 60.410.202 107.795.513 393.687 249.946 29.935.371 1.535.946 1.291.886

189.375 3.101 21.650.798 3.818.940 1.435.231.879

S.A. nu acorda discount, practicand o perioada

de creditare deoarece cei mai importanti clienti ai sai, care detin cea mai mare pondere in ceea ce priveste cifra de afaceri, sunt clienti permanenti, facand parte si ei din grupul Rompetrol, nefiind nevoie ca societatea sa recurga la anumite metode de atragere de noi clienti. V.2 Monitorizarea conturilor de creante Aprecierea modului in care sunt administrate creantele firmei se realizeaza cu ajutorul unor indicatori financiari si a unor clasificari a creantelor in functie de vechimea lor. Principalul indicator utilizat este numarul mediu de zile de creditare stabilit ca raport intre soldul creantelor la un moment dat si vanzarile zilnice pe credit. Profitul rezultat din acordarea creditului sau din modificarea conditiilor de creditare e dificil de masurat pentru ca sunt mai multe variabile care trebuie cuantificate. In acelasi timp, nici costurile suplimentare nu sunt usor de determinat si pot fi estimate cu precizie doar in momentul schimbarii efective a conditilor de creditare. In mod ideal o firma isi va proiecta politica de creditare comerciala si de recuparare a creantelor astfel incat sa se atinga egalitatea

40

dintre venitul marginal de pe seama creditului comercial si costul marginal aferent. Daca firma va reusi acest lucru, firma va reusi sa inscrie activitatea sa de desfacere in perimetrul obiectivului de crestere a valorii firmei si a avutiei actionarilor. Solutia disponibila e reprezentata de experimentarea unor conditii de creditare, inregistrarea rezultatelor ce se obtin si utilizarea experientei dobandite pentru perfectionarea actiunii de creditare comerciala. Pentru clientii noi se recomanda acordarea unui credit comercial limitat care poate fi extins pe masura derularii operatilor comerciale. Nr zile de creditare= Rotaia creditului clieni= Efecte comerciale de primit *360/Cifra de afaceri=78 zile Se observa o scadere a perioadei de recuperare a creantelor in anul 2005 (78 zile) fat de anul 2004 (80 zile. Pentru a nu nruti relaiile cu clienii i astfel, pentru a nu periclita creterea vnzrilor, se recomand ca scderea duratei de recuperare a creanelor s fie nsoit de metode de atragere a clienilor (ex: acordarea de discount-uri). Concluzii : In ceea ce priveste efectele comerciale de incasat societatea practica o politica relaxata, perioada de incasare a acestora fiind foarte lunga, datorita faptului ca se doreste cresterea vitezei de rotatie a stocului. Se observa de asemenea, o crestere a creantelor in anul 2005 de 15,7% fata de valoarea inregistrata in anul 2004, in contextul in care cifra de afaceri a crescut cu 23,70%. Raportul creante/cifra de afaceri pentru anul 2005, este in scadere fata de cel realizat in 2004, astfel : Anul 2004= 0,27 Anul 2005= 0,25 V.3 Studiu de caz : Se prezinta 2 scenarii ale politicii financiare in privinta clientilor , urmarind daca trecerea de la un termen de creditare scurt la un termen de creditare lung are efect asupra profitului net. Scenarii Durata de incasare Cifra de afaceri Risc de neplata

41

Politica A 78 zile

5.792.748.793

3% 1%

(actuala) Politica B 50% clienti...15 zile 5.792.748.79350% clienti....78zile (5.792.748.793*1%*50%)= Media : Politica C 90 zile 46 zile 5.763.785.049 5.967.575.342

4%

Fata de politica actuala A, a duratei medii de incasare de 78 zile, politica B intentioneaza acordarea unui discount de 1% pentru clientii care achita datoria in 15 zile. Se estimeaza ca 50% dintre clientii actuali vor fi dispusi sa plateasca in termen de 15 zile pentru a beneficia de discount. Politica C urmareste cresterea duratei de incasare a creantelor la 90 zile. Rata marjei asupra cheltuielilor variabile este de 40%. Costul de oportunitate este stabilit la nivelul rentabilitatii medii pe sectorul economic de 15% pe an. Vanzari suplim. _ A -28.963.744 B 124.826.549 C 49.930.619 1.479.393.836 224.298.264 20.186.843 142.021.808 -11.585.497 736.483.645 -518.611.927 -46.675.073 34.582.710 69.686.76 8 37.752.33 0 104.776. 344 8.008.55 4 Vanzari suplimentare(pol B)= 5.763.785.049-5.792.748.793= -28.963.744 Vanzari suplimentare(pol C)= 5.917.575.342-5.792.748.793= 124.826.549 Rentabilitatea marginala(pol B)= 0,4*(-28.963.744)= -11.585.497 Rentabilitatea marginala(pol C)= 0,4*124.826.549= 49.930.619 Soldul clientilor(pol A)= (78 zile*CA)/360 zile= 1.255.095.572 Soldul clientilor(pol B)= (46 zile*CA)/360 zile= 736.483.645 Soldul clientilor(pol C)= (90zile*CA)/360zile= 1.479.393.836 Rentabilitate marginala _ Soldul clientilor 1.255.095.572 Cresterea sold _ de Cost de Risc neplata 104.269.478 de Risc marginal _ Profit net marginal _

oportunitate _

42

Cresterea de sold(pol B)= 736.483.645-1.255.095.572= -518.611.927 Cresterea de sold(pol C)= 1.479.393.836-1.255.095.572= 224.298.264 Cost de oportunitate(pol B)= 15%*(-518.611.927*60%)= -46.675.073 Cost de oportunitate(pol C)= 15%*(224.298.264*60%)= 20.186.843 Risc de neplata(pol A)= 3%*(CA*60%)= 104.269.478 Risc de neplata(pol B)= 1%*(CA*60%)= 34.582.710 Risc de neplata(pol C)= 4%*(CA*60%)= 142.021.808 Risc marginal(pol B)= 34.582.710-104.269.478= -69.686.768 Risc marginal(pol C)= 142.021.808-104.269.478= 37.752.330 Profit net marginal(pol B)= -11.585.497-(-46.675.073)+ 69.686.768 =104.776.344 Profit net marginal(pol C)= 49.930.619-20.186.843-37.752.330= -8.008.554 Concluzii: Se observa ca in cazul politicii B se obtine un profit net marginal mare obtinut nu prin cresterea vanzarilor, ci prin reducerea costurilor aferente soldurilor clienti.

CAPITOLUL VI POLITICA DE NUMERAR


Prin disponibilitati se intelege numerarul din casierie precum si banii din contul current de la banca. Firmele isi pastreaza o parte din activele lor circulante sub forma de disponibil din mai multe motive, de exemplu pentru a-si onora obligatiile de plata zilnice care rezulta din desfasurarea activitatii curente de productie si comercializare. Aceasta componenta a disponibilului total se numeste sold de tranzactionare, iar marimea sa difera de la o firma la alta in functie de caracteristicile fluxurilor de incasari si plati ale fiecarei firme. In mod concret, marimea soldului de tranzactionare depinde de urmatorii factori: amploarea tranzactiilor realizate de catre firma; marimea ciclului de exploatare care influenteaza rapiditatea cu care stocurile

sunt transformate in disponibil.

43

Intotdeauna exista un anumit grad de incertitudine a fluxurilor viitoare de trezorerie care este compensat de catre majoritatea firmelor prin pastrarea unui nivel suplimentar denumit sold de prudenta. Acesta isi justifica necesitatea in cazul in care tranzactiile effective depasesc nivelul oferit de soldul de tranzactionare. Marimea soldului de prudenta este direct influentata de gradul de incertitudine a tranzactiilor viitoare. VI.1 Costurile asociate pastarii disponibilului Ca pentru orice alt tip de activitate exista un cost aferent pastrarii disponibilului sub aceasta forma; deoarece disponibilul nu genereaza profit, costul pastrarii sale este cost de oportunitate reprezentat de profitul marginal care ar fi putut fi obtinut daca firma ar fi plasat capitalul respective intr-un alt activ mai rentabil. Pentru motivele de tranzactionare trebuie pastrat atat disponibil cat pentru a putea acoperi necesarul impus de operatiile zilnice. Pentru a putea determina nivelul disponibilului de tranzactionare va trebui sa comparam costurile detinerii unui volum prea mare de disponibil cu costurile obtinerii disponibilului, respectiv vom compara costul de pastrare cu costul de tranzactionare. Pe masura ce pastram mai mult disponibil, costul de pastrare sporeste, insa in acelasi timp, costul de tranzactionare pentru obtinerea de disponibil se reduce. In consecinta, o intreprindere trebuie sa pastreze acel volum de disponibil care sa-i permita minimizarea sumei dintre costul de tranzactionare si costul de pastrare a disponibilului. VI.2 Modelul Miller Orr Unul dintre cele mai intalnite modele de gestiune a soldului de disponibil este modelul Miller-Orr. Modelul Miller-Orr a fost conceput pentru a corecta ipoteza mai putin realista a modelului Baumol care presupune o utilizare liniara a disponibilului. Acest model ia in calcul evolutia efectiva a soldului de disponibil care poate presupune variatii accentuate de la o zi la alta. Modelul se bazeaza pe urmatoarele variante:

44

Pentru a vedea cum modelul Miller-Orr ia in calcul modificarile in necesarul de disponibil banesc vom folosi urmatoarea diagrama: sold de disponibil Ls

Pi Li Timp Punctul de intoarcere si limita superioara sunt determinate de acest model ca fiind nivelurile necesare pentru a minimiza costurile administrarii disponibilului tinand cont de modificarile zilnice ale necesarului de disponibil, de costurile de tranzactionare si de costul de oportunitate al disponibilului. Managerii trezoreriei nu trebuie sa actioneze decat atunci cand sodul de diponibil depaseste limita superioara sau se situeaza sub limita inferioara. Atunci cand soldul de disponibil depaseste limita superioara, managerii trebuie sa investeasca surplusul pana la nivelul punctului de intoarcere. Daca soldul scade sub limita inferioara, atunci managerii trebuie sa procure disponibil pana la momentul punctului de intoarcere. Ca element de noutate, variatia cash-flowrilor este introdusa in model prin intermediul dispersiei. 2=(CFi- C )2/365 F Conform modelului: P = Li +3 3 3 / 4 * 2 * ca / cd ca = cost unei tranzactii prin care se procura disponibil; cd = cost de oportunitate zilnic al pastrarii disponibilului; cd = costul de oportunitate anual / 365

45

costul de oportunitate annual = rata dobanzii la depozite rata dobanzii la vedere (obligatiuni de stat) Cost de oportunitate annual = 6,22 - 1,5 = 4,72 Cost de oportunitate zilnic = 4,72 / 365 = 0,0145 2 = [(34.592.00632.503.154,5)^2+(3.041.430 - 32.503.154,5) ^ 2 ]/ 2 = 4.363.300.589.053,25
C F

= (30.414.303+34.592.006)/2=32.503.154,5

Astfel, daca dispersia variatiilor zilnice de trezorerie previzibile este 11.954.248.189,18 si consideram Li=0, vom obtine urmatoarele rezultate: P =108.599,66 Ls=325.798,98 Daca soldul disponibilului se situeaza sub limita inferioara intreprinderea trebuie sa vanda titluri de valoare pentru a-si aduce soldul la nivelul punctului de intoarcere. De fiecare data cand soldul disponibilului se afla in afara intervalului delimitat de limita inferioara si respectiv limita superioara, firma trebuie sa intreprinda actiuni pentru a readuce soldul disponibilului la nivelul punctului de intoarcere. Concluzii: Rompetrol Rafinare are un sold de disponibil mic deoarece ciclul de conversie al numerarului este mare, se investeste mult in stocuri, deci lichiditatile sunt stocate.

46

Partea a II-a: Finanare pe termen lung CAPITOLUL VI - POLITICA DE FINANARE


Decizia de finanare face alegerea ntre sursele proprii de capital i cele mprumutate. Criteriul de selecie al surselor de finanare l reprezint costul procurrii capitalurilor urmrindu-se reducerea acestuia. Costul capitalului este un cost mediu ponderat al diferitelor surse de finanare la dispoziia ntreprinderii, determinat cu ajutorul relaiei: CMPC =
Cap . proprii Costcap . propriu + Datorii Cost .cap .imprumutat Cap . proprii + Datorii

Pentru a calcula costul mediu ponderat al capitalului avem nevoie de costul capitalurilor proprii, iar acest cost il vom calcula cu ajutorul modelului CAPM (Capital Asset Pricing Model). Conform acestui model, costul capitalurilor proprii se calculeaza dupa urmatoarea formula: Kc = Rf + ( EM Rf)* unde: 47

Kc costul capitalurilor proprii; Rf rata dobanzii fara risc; EM speranta de rentabilitate pe piata bursiera; coeficient de volatilitate. Coeficientul de volatilitate masoara senzitivitatea ratei dobanzii la modificarea rentabilitatii generale de pe piata bursiera. Pentru a calcula acest coeficient de volatilitate, , am inceput prin a compara evolutia ratei interne de rentabilitate, RIR, la nivel de firma cu evolutia rentabilitatii pietei bursiere. Calculul ratei interne de rentabilitate se bazeaza pe urmatoarele cash-flow-uri anuale din perioada 2001 2006, culese de pe site-urile www.bvb.ro si www.rompetrol.ro: CFi = PNEi + Ai, i = 2001 2006 PNEi profitul net de exploatare; Ai amortizarea. An 2001 2002 2003 2004 2005 2006 la nivel de intreprindere: CFi -lei16.852.992,5 21.395.537,8 32.210.184,9 34.592.006 30.414.303 13.544.966

Cu ajutorul acestor cash-flow-uri anuale, am calculat RIRi, pornind de la ipoteza VAN = 0. Astfel, pentru perioada 2001 2004, RIR1 = 14,1%, pentru perioada 2002 2005, RIR2 a fost egal cu 14,2%, iar pentru perioada 2003 2006, RIR3 = 7,5% (ratele interne de rentabilitate au fost calculate in Excel cu ajutorul formulei IRR). An la nivelul pietei bursiere: BETi -puncte48

2001 2002 2003 2004 2005 2006

210,10 889,09 507,52 2575,06 3023,69 1704,61

Cu ajutorul modificarii relative a indicelui bursier BET, am putut calcula evolutia rentabilitatii pietei bursiere pentru aceeasi perioada cuprinsa intre anii 2001 2006. Rezultatele obtinute in Excel, sunt urmatoarele: pentru perioada 2001 2004, RIR1 = 24,9%, pentru perioada 2002-2005, RIR2=17,7%, iar pentru perioada cuprinsa intre 2003 2006, RIR3 = 22,8%. Pe baza ratelor interne de rentabilitate calculate mai sus, atat la nivel de intreprindere cat si la nivelul pietei bursiere, am putut determina sperantele de rentabilitate si de risc, care se regasesc in tabelul de mai jos E(R)F E(R)M 2F F 2M M ,unde: 12,16% 21,39% 8,85% 2,97% 9,72% 3,12%

E(R)F speranta de rentabilitate la nivel de firma; E(R)M speranta de rentabilitate la nivelul pietei bursiere; 2F dispersia rentabilitatii la nivel de firma; F riscul la nivel de firma; 2M dispersia anuala la nivelul pietei bursiere; M riscul la nivel de piata bursiera. In continuare, vom calcula covariatia, , cu ajutorul urmatoarei formule: = Pi* (RIRi E(R)F)*(RIRi E(R)M) ,unde P1 = 0,3, P2 = 0,4, iar P3 = 0,3 49

Se obtine o valoare a covariatiei de 7,12, care masoara cat de mult evolueaza impreuna rentabilitatile estimate ale activului si ale pietei. Valoarea pozitiva a covariatiei semnifica ca rentabilitatile evolueaza impreuna. Cu ajutorul calculelor de mai sus, putem afla coeficientul de volatilitate, , determinat cu ajutorul formulei de calcul: = / 2M. De unde rezulta ca valoarea coeficientului de volatilitate este de 0,73<1, ceea ce inseamna o legatura indirecta in relatia cu piata bursiera; titlul este putin volatil, este preferabil detinerea lui cand piata bursiera este in scadere. Revenind la aplicarea modelului CAPM, obtinem costul capitalurilor proprii in valoare de 17,29%. Pentru a calcula costul mediu ponderat al capitalului avem nevoie si de costul capitalurilor imprumutate care se identifica cu rata dobanzii nominale, care in 2005 a fost de 19,19%. Astfel, avem: CMPC =
Cap . proprii Costcap . propriu + Datorii Cost .cap .imprumutat Cap . proprii + Datorii

CMPC =

2.384 .801 .211 0,1729 +1.517 .589 .926 0,1919 = 0,1802 2.384 .801 .211 +1.517 .589 .926

Costul mediu ponderat al capitalului este de 22,14%, indiferent care sunt sursele de finanare ale acestuia. Sursele de finanare la care poate apela societatea sunt de mai multe feluri, fondurile putnd fi grupate n 3 categorii: -fluxurile interne n numerar, care prin natura lor sunt pe termen lung i provin din fondul de amortizare i din profitul reinvestit; - fondurile externe pe termen lung; - fondurile externe pe termen scurt. 50

Profit net reinvestit Finanare intern (autofinanare) Amortizare Modaliti de Creteri de capital Finanare extern Aporturi n natur Emisiune de aciuni n schimbul numerarului Credit bancar ndatorar Credit obligatar

Leasing 7.1. Sursele proprii de finanare n cadrul surselor proprii, interne, sursa de finanare este autofinanarea care se poate realiza prin profitul reinvestit sau prin amortizare. Autofinanarea

51

Autofinanarea reprezint acumularea de capital degajat n cursul exerciiului contabil ncheiat. Este cea mai eficient soluie de finanare a nevoilor permanente (n general capitalul intern din autofinanare nu este costisitor). Autofinanarea are la baz capacitatea de autofinanare (CAF) disponibil dup plata dividendelor. Autofinanarea= CAF- Dividende pltite Capacitatea de autofinanare se calculeaz dup metoda deductiv astfel: CAF = Excedentul brut al exploatrii + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit 31.12.2005 Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiare Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTAT BRUT IMPOZIT PROFIT REZULTAT NET - LEI 5.873.018.259 5.667.533.661 205.484.598 502.762.051 521.896.636 -19.134.585 6.375.780.310 6.189.430.297 186.350.013 186.350.013

52

CAF = 3.990.085.132 + 11.852.682 1.574.893.791 + 502.762.051 521.896.636 = 2.407.909.438 lei Autofinanarea = CAF Dividende platite = 2.407.909.438 lei n vederea efecturii investiiei dorite societatea Rompetrol Rafinare SA va apela in primul rand la sursele proprii de finanare. Pentru aceasta profitul destinat reinvestirii este stabilit ca fiind 51% din profitul net obtinut de ntreprindere n anul precedent, sum care este de 15.959.862.48 lei. Pentru a putea aprecia, in mod correct, nivelul CAF este necesar ca pe langa determinarea in marime absoluta sa se calculeze si ratele capacitatii de autofinantare: durata de rambursare sau capacitatea de rambursare a datoriilor financiare

Cr = Dtml/CAF = 247.360.459/2.407.909.438 = 0,10 Indicatorul exprima numarul de ani in care firma isi poate rambursa datoriile pe termen mediu si lung pe baza capacitatii de autofinantare; in anul 2005, firma putea sa-si plateasca datoriile pe termen mediu si lung in aproximativ o luna. rata de finantare a investitiilor (rata financiara a investitiilor)

Rfin a inv = CAF/ Investitii anuale = 2.407.909.438/263.298.912 = 91,45% Indicatorul exprima proportia din investitiile prevazute pentru anul respective care poate fi finantata din surse proprii. rata de acoperire a excedentului brut de exploatare

REBE=CAF/EBE = 2.407.909.438/3.990.085.132 = 60,34% De regula, nivelul acestei rate este mai mic decat 100%, ceea ce inseamna ca pe baza excedentului brut de exploatare obtinut se acopera deficitul din activitatea financiara si se plateste impozitul pe profit. Prin calcularea acestor rate, observam ca capacitatea de autofinantare este mai mult decat suficienta pentru a-si acoperi atat datoriile pe termen mediu si lung, cat si investitiile. Cu cat nivelul acestor rate este mai mare cu atat firma dispune de un grad mai ridicat de autonomie financiara si de o imagine mai buna pe piata financiara.

53

Totui, firma considera ca aceste surse nu sunt suficiente (sunt folosite pentru finantarea unor cerinte de activitatea de exploatare aprovizionare, productie si desfacere) fapt pentru care trebuie cutate alte surse externe de finanare. Aceste surse pot fi reprezentate de creterile de capital sau de ndatorare.

7.2. Sursele externe de finanare n funcie de provenien, sau originea celor care le acord, sursele externe de capital de mpart n creterea de capital, care se realizeaz prin aporturi n numerar sau n natur sau prin surse mprumutate care pot fi : credite bancare, credite obligatare sau prin leasing. mprumuturile de la bnci sunt surse preferate pentru investiiile realizate de ntreprinderile care nu coteaz la burs. Acordarea mprumuturilor se face n condiiile garantrii certe a rambursrii acestora la scaden. Pentru aceasta banca trebuie s efectueze analiza financiar a ntreprinderii (lichiditate, rentabilitate financiar, solvabilitate etc.) dar i a proiectelor sale de investiii. n cazul n care societatea Romradiatoare dorete s contracteze credite, altele dect cele pentru investiii deja contractate, societatea trebuie s-i calculeze mai nti gradul de ndatorare, calculat cu ajutorul formulei: G = Capitaluri
D atorii .totale .proprii

1.517 .589 .926 = 0,63 2.384 .801 .211

n acest caz, cnd gradul de ndatorare este mai mic dect 1, situatia financiara a intreprinderii este buna, nu depinde de creantierii sai. Pentru a putea stabili dac banca va acorda noi mprumuturi trebuie calculat levierul financiar (efectul de levier financiar). Efectul de levier = (Re Rd) DAT/CP, unde: Re rentabilitatea economic; Rd rata medie a dobnzii;

54

DAT datorii totale; CP capitaluri proprii. La o rat medie a dobnzii, pe ntreg anul 2005, de 19,19% i o rentabilitate economic la sfritul anului de 5,26% (205.484.598/3.902.391.137*100), efectul de levier este de : Efectul de levier = (5,26%-19,19%) 1.517.589.926/2.384.801.211 = - 0,0877 Observm c n acest caz levierul este negative, de 0,0877 , adic creterea ndatorrii ntreprinderii are efect nefavorabil asupra rentabilitii financiare, astfel nct, cu fiecare procent de cretere a ndatorrii, rentabilitatea financiar se va diminua cu diferena dintre rata rentabilitii economice i rata medie a dobnzii. ndatorarea are, n acest caz, efect de mciuc, determinnd scderea rentabilitii capitalurilor proprii. n aceast situaie, ntreprinderea va trebui s munceasc pentru a plti creditele luate de la bnci. mprumuturile obligatare reprezint o form deosebit a creditului pe termen lung, care const n emisiunea i vnzarea n public a obligaiunilor (titluri negociabile reprezentnd un drept de crean asupra capitalurilor mprumutate unei societi). mprumuturile obligatare au, n principiu, un cost de procurare mai mic dect subscrierile la capitalul social. Datorit faptului c rata rentabilitii aciunilor este, n general, mai ridicat dect a obligaiunilor, putem aprecia c remunerarea capitalurilor mprumutate este mai mic dect cea a capitalurilor proprii, ceea ce justific, n anumite situaii, creterea ndatorrii ntreprinderii ca o posibil cale de cretere a rentabilitii acesteia. Am vzut ns c, n cazul societii Rompetrol Rafinare SA, nu se poate beneficia de efectul de levier, adic costul mprumuturilor este mai mare dect costul finanrii din surse proprii, rentabilitatea financiar scznd cu fiecare nou mprumut contractat. Leasingul reprezint, n general, nchirierea dreptului de folosin a unor bunuri mobile(autocamioane, autoturisme),dar i imobile (terenuri, construcii, echipamente) contra plii anule a unei redevene sau a unei suite de pli ctre societatea de leasing care a finanat cumprarea respectivelor bunuri. Pe toat durata leasingului, utilizatorul se 55

bucur de folosina i uzufructul exploatrii bunului nchiriat, dar nu i de dreptul de dispoziie asupra lui. De asemenea, utilizatorul rspunde de integritatea i de restituirea (dac este cazul) n condiii normale a bunului nchiriat. Leasingul este de dou feluri: operaional sau de mentenan i leasingul financiar sau de capital. Leasingul operaional ofer utilizatorului nchirierea echipamentului, ntreinera acestuia, posibilitatea de restituire prmatur a echipamentelor i o durat de nchiriere mai mic dect cea normal de funcionare. Leasingul financiar ofer utilizatorului alegerea productorului sau

distribuitorului, negocierea preului i condiiile de livrare , i inchirierea bunului pe durata normal de funcionare. Tot n cadrul leasingului financiar, utilizatorul are posibilitatea de a cumpra sau de a pralungi nchirierea la ncheierea contractului. Aceast modalitate de finanare este foarte avantajoas pentru societatea Rompetrol Rafinare SA, deoarece necesit costuri mult mai reduse. 7.3 Costul capitalurilor Costul finanrii reprezint unul dintre criteriile de evaluare a ratei de actualizare necesar seleciei investiiilor. De aceea nu trebuie investit ntr-un proiect dac rentabilitatea sa economic este inferioar costului resurselor utilizate pentru finanarea sa. Acest cost este numit costul capitalului i desemneaz costul mediu ponderat al diferitelor surse de finanare la dispoziia ntreprinderii. Costul mediu ponderat al capitalului, n cazul unei firme ndatorate, se afl cu ajutorul formulei: CMPC = CMPC =
Cap . proprii Cost .cap . propriu + Datorii Cost .cap .im prum utat Cap . proprii + D atorii

2.384 .801 .211 0,1729 +1.517 .589 .926 0,1919 = 0,1802 2.384 .801 .211 +1.517 .589 .926

Costul capitalului are dou componente: costul ndatorrii i costul capitalurilor proprii. Prima component este integral explicat i se msoar prin plata dobnzilor, n

56

timp ce cea de-a doua este mai dificil de evaluat i nu se limiteaz doar la evidenierea dividendelor. Costul datoriilor pe termen lung i mediu contractate de ntreprindere nu necesit calcule deosebite, deoarece rata dobnzii nominale este clar precizat ntreprinderii de ctre creanierii si. Aceast rat este influenat de dou elemente: pe de-o parte de cheltuielile administrative ce se adaug dobnzilor i sporesc costul real al finanrii, iar pe de alt parte, de fiscalitate care diminueaz lunar costul ntreprinderii beneficiare. Dac ntreprinderea este supus impozitului pe profit, fiecare leu de dobnd pltit constituie n mod normal o cheltuial deductibil din rezultat ( dac se ncadreaz n limitele legale). Costul mediu ponderat al capitalurilor n acest caz, cnd firma este supus impozitul pe profit se calculeaz cu ajutorul formulei: CMPC
Cap .proprii Cost .capital .propriu + Datorii Cost .cap .im . (1 Cota .impozit ) p Cap .proprii + Datorii

CMPC =

2.384 .801 .211 0,1729 +1.517 .589 .926 0,1919 (1 0,16 ) 2.384 .801 .211 +1.517 .589 .926

CMPC = 0,1683 Datorit faptului c dobnda constituie o cheltuial deductibil, costul mediu ponderat al capitalului va scdea ajungnd astfel la o cot de 16,83%. Deci, costul capitalurilor proprii este de 17,29%, asa cum a fost calculat mai sus. Costul capitalului mprumutat, n anul 2005, era influenat de rata medie anuala a dobnzii, de 19,19% i de cota de impozit. Costul capitalului mprumutat se calculeaza prin formula: K = CN(1-T)=19,19%(1-16%) = 16,11% ,unde: CN rata nominala anuala a dobanzii; T- cota de impozit 57

In anul 2005, firma a apelat la un imprumut prin emisiune de obligatiuni, emisiune care s-a realizat la un cost de 9% (rata medie anuala a dobanzii in valuta) +1,5% p.a., dobanda platibila la sfarsitul anului, scadenta 30 septembrie 2010. Cheltuielile de emisiune au fost in valoare de 570.302.441 euro, la cursul de schimb 3,6234 lei, adica in total 2.177.699.900 lei. Aceste cheltuieli au fost acoperite in parte din diferenta dintre valoarea nominala si valoarea de piata a obligatiunii, care este 1.354.404.017 lei. Restul de cheltuieli de emisiune (de 823.295.883 lei) au fost acoperite in luna ianuarie 2006. La sfarsitul anului 2005, totalul sumelor aferente obligatiunilor convertibile in actiuni emise conform OUG 118/2003 si detinute de Ministerul de Finante este de 2.229.305.160 lei (1.927.848.344 lei ca si rezerve si 301.458.852 lei ca si datorii pe termen mediu si lung). Costul imprumutului obligatar a fost de: Ko= 10,5%(1-16%) = 8,82 % Societatea are in patrimoniu mijloace fixe achizitionate in leasing financiar, in general, contractele de leasing financiar au urmatoarele clause: 2 4 ani, perioada de achitare, rata dobanzii 8-12%, sumele finantate fiind exprimate in euro. - 1 euro = 3.62334 lei Obligatii de leasing Sume scadente in urmatorul an Sume scadente in urmatorii 3 ani TOTAL 2004 540.420 406.488 946.908 2005 718.448 641.122 1.359.571

Din tabelul de mai sus reiese ca, in anul 2005, firma avea mijloace fixe achizitionate in leasing financiar in valoare de 1.359.571 euro, adica 4.926.187.987 lei. Luand cea mai mare rata posibila a dobanzii a leasing-ului financiar, atunci costul leasing-ului financiar este: Kl = 12%(1-16%) = 10,08%

58

Concluzii: n urma stabilirii costului pe fiecare component a capitalului putem stabili dac firma a ales sau nu sursa de finanare optim. Sursele de capital i costul aferent acestor surse sunt prezentate n tabelul urmator:

SURSE INTERNE

Surse capital Autofinantare Imprumut obligatar

Costul capitalului 17,29% 8,82% 16,11% 10,08%

SURSE EXTERNE

Credite bancare Leasing financiar

Observm c cea mai ieftin surs de finanare este imprumutul obligatar, care are un cost de numai 8,82%, comparativ cu celelalte surse de capital. Chiar dac are costul cel mai ridicat, autofinantarea este preferat de societate (avand o proportie de 51% in sursele de finantare a firmei). Ar fi de preferat, ca societatea sa se indrepte spre celelalte surse de finantare avand costul de capital vizibil mai redus, si nici nu e recomandat ca sursele de finantare proprii sa asigure in mare parte necesarul de investitie al firmei, deoarece se ajunge la o utilizare ineficienta a capitalurilor proprii, avand in vedere si tratamentul fiscal neavantajos al acestora.

59

Partea a III-a: Investiii CAPITOLUL VIII POLITICA DE INVESTIII

Strategia unei firme poate fi definit ca alegerea domeniilor n care firma se va angaja i determinarea intensitii i naturii acestui angajament, innd seama de concuren i de mediul nconjurtor viitor. Ea descrie modul n care aceasta urmrete s-i ating scopurile, innd seama de ocaziile favorabile i nefavotabile ale mediului economic, resursele i capacitile sale. Orice plasament de capital pe termen mai lung, n scopul obinerii de profit reprezint o investiie. Indiferent c fondurile se plaseaz n active imobilizate sau n active circulante, investirea reprezint o imobilizare important, ca volum i durat n timp, de capital, urmrind obinerea unei rentabiliti viitoare optime. Prin urmare, decizia de investiie conduce la o imobilizare de capital fcut n prezent, n sperana unei rentabiliti viitoare i care urmeaz s se realizeze pe mai multe condiii financiare i condiii de risc. Decizia de investiie este o decizie strategic i este parte integrant a politicii generale a firme. Ea nseamn nu numai o imobilizare de capital, ci i o anumit activitate util plasat ntr-un anumit segment al pieei, angajarea unei anumite cantiti de segment uman, iniierea i ntreinerea unor relaii de resurse umane, iniierea i ntreinerea unor relaii de afaceri cu firme din sectoare de activitate diferite, a cror cifr de afaceri este influenat pozitiv. Din punct de vedere financiar, investiia provoac o foarte mare cheltuial de capital, care trebuie s fie compensat, n perspectiv de intrri de fonduri, respectiv de fluxuri de numerar generate de obiectivul finanat, ealonate pe ntreaga perioad de via economic a proiectului de investiie. n acest sens putem vorbi despre determinarea principalelor etape n analiza politicii de investiii, i anume: 60

determinarea tipului de investiie i a tipului de proiect (proiecte estimarea cash-flow-ului disponibil din fiecare proiect i stabilirea costului selectarea ratei de actualizare care definete cel mai bine costul capitalului; actualizarea cash-flow-rilor prin determinarea speranei de cash-flow care va aplicarea criteriilor de analiz a investiiei.

independente, interdependente i care se exclud n mod reciproc); investiiei; -

sta la baza procesului de actualizare n mediu incert; La aceste etape ale analizei investiiei este necesar s se in cont de faptul c politica de investiii trebuie strns corelat cu cea de finanare n cadrul firmei, pentru ca investiia s poat fi suportat de ctre firm. n evaluarea investiiilor trebuie s se in seama de caracteristicile financiare ale eforturilor i efectelor acestora. n timp ce efortul de investiii este ntotdeauna msurabil, efectul investiiilor este greu de msurat datorit fie caracterului investiiilor, fie cauza incertitudinii efectelor viitoare. Cu toate acestea efectul i efortul pot fi surprinse prin urmtoarele elemente ce caracterizeaz o investiie: cheltuielile pentru investiii- cuprind, n general, costul de achiziie al echipamentului, alte costuri referitoare la investiie( transportul, instalaii, etc), necesarul suplimentar de capital de lucru net i costuri de oportunitate, i anume costul implicat de renunarea la o ocazie favorabil; durata de via a investiiei- pentru evaluarea eficienei se ine seama de durata de via care intereseaz cel mai mult gestiunea financiar a firmei; dup aceast durat, obiectivul va genera cheltuieli i amortizri mai mari dect veniturile rezultate( productivitatea marginal n raport cu timpul devine negativ); beneficiile suplimentare sau economiile (de materiale, manoper) preconizate a se obine prin exploatarea investiiei, numite cash-flow-uri marginale determinate de punerea n funciune a obiectivului de investiii. VIII.1. Plan de investitii pentru cresterea eficientei economice a SC Rompetrol Rafinare SA (2006 2009)

61

Strategia de dezvoltare n urmtorii 4 ani are ca pricipale obiective creterea cifrei de afaceri, a profitului net i o mai bun planificare a fluxului de numerar. Pentru realizarea acestor obiective se au n vedere dou proiecte de investiii n acelai domeniu de activitate, i anume producie, ce presupun achiziionarea unor utilaje de producie, pentru: sau reducerea impactului activitatii de rafinare asupra mediului inconjurator prin: modernizarea statiei Epurare ape uzate. cresterea capacitatii de procesare si a calitatii produselor prin: modernizarea cuptoarelor din instalatia DAV (distilare atmosferica si in vid);

Prin aceste msuri se urmrete creterea vitezei de asimilare a produselor noi, dar i optimizarea i eficientizarea productiei existente. Programul de investitii din 2005 a vizat prima etapa din planul de investitii a SC Rompetrol Rafinare SA, programat pentru a satisface conditiile de calitate a produselor si de mediu din 2009. O a doua tinta a planului de investitii vizeaza cresterea capacitatii de rafinare la 5 milioane de tone de titei pana in 2009. VIII.1.1 Descrierea investitiei pentru cresterea randamentului capacitatii de

productie ( proiect de investitie A) Scopul proiectului consta in imbunatatirea performantelor energetice ale cuptoarelor prin: eficientizarea arderii ceea ce asigura reducerea emisiilor de cocs, reducerea automatizarea aprinderii si supravegherii arzatoarelor; integrarea sistemului de automatizare a cuptoarelor in sistemul DCS existent. consumului de gaz combustibil, si protectia suprafetelor preincalzitoarelor de aer; -

Obiectul investitiei: a) Constructii de cladiri pentru productie si facilitati conexe cu scop productive: nu este cazul. b) Achiziie de maini/echipamente/utilaje:

62

Valoarea estimat: 740.500 EURO c) Achiziie de mijloace de transport cu scop de producie: nu este cazul. d) Investiii n imobilizri necorporale: nu este cazul. e) Investiii n stocuri pentru producie Valoare estimat: 75.000 EURO f) Pregtire profesional legat direct de proiect Valoare estimat: 3.900 EURO g) Altele: efectuarea unor studii de modernizare a instalatiei DAV Valoare estimata: 345.000 EURO

Valoarea total a proiectului de investiie propus: 1.164.400 EURO Valoarea finanrii rambursabile solicitate prin credit (n 5 ani): 570.556 EURO Valoarea contribuiei ntreprinderii care solicit asisten financiar: 593.844 EURO Descrierea investitiei propuse: Utilaje si masini aferente investitiei: Nr. crt 1. Denumire utilaje/echipamente/masini Cuptoare specifice instalatiei DAV Buc 3 3 Furnizori Zaino Product SRL - Pitesti TOTAL 740.500 EURO Valoare estimata 740.500 EURO

* curs de schimb 1 EURO = 3,6234 lei Avantajele acceptarii acestui proiect de investitii: Control); o calitate superioara a produselor, la costuri mult mai scazute, prin precizia de imbunatatirea controlului asupra procesului de productie (conducerea

automatizata si informatizata a proceselor tehnologice prin Centrul de Comanda si

amestec a componentilor; 63

functionarea instalatiei DAV in vederea asigurarii gamei sortimentale

solicitate de cerintele pietei, conform normelor Uniunii Europene; reducerea semnificativa a timpului necesar a unui amestec; maximizarea productiei de distilate atmosferice.

VIII.1.2 Descrierea investitiei pentru protejarea mediului inconjurator (proiect de investitie B) Modernizarea statiei Epurare ape uzate consta in inlocuirea echipamentelor vechi si recalcularea capacitatilor bazinelor functie de contaminare si de debitele de apa uzata. Modernizarea include: treapta mecanica separatoarele API (American Petroleum Institute) treapta fizico-chimica DAF (decantoare cu flotatie cu aer dizolvat) reparatii bazine si poduri racloare noi; namol; separator de apa menajera echipament nou pentru indepartarea solidelor si treapta biologica refacere bazine de aerare si decantoare secundare si gospodaria de namol un nou concept de deshidrare namol si instalarea unor automatizarea tuturor treptelor de tratare. Constructii de cladiri pentru productie si facilitati conexe cu scop Achiziie de maini/echipamente/utilaje: Achiziie de mijloace de transport cu scop de producie: nu este cazul. Investiii n imobilizri necorporale: nu este cazul. Pregtire profesional legat direct de proiect 64 resturilor menajere; instalarea echipamentelor noi pentru aerare si separare namol biologic; decantoare centrifugale; a) b) c) d) f) Obiectul investitiei: productive: 345.000. Valoarea estimat: 890.000 EURO reconstruirea bazinelor API si echipament nou pentru floculare-flotatie si evacuare

e) Investiii n stocuri pentru producie: nu este cazul;

Valoare estimat: 1390 EURO g) Altele: efectuarea unor studii de alinierea la standardele Uniunii Europene Valoare estimata: 8.000 EURO

Valoarea total a proiectului de investiie propus: 1.244.390 EURO Valoarea finanrii rambursabile solicitate prin credit (n 6 ani): 609.751,1 EURO Valoarea contribuiei ntreprinderii care solicit asisten financiar: 634.638,9 EURO Descrierea investitiei propuse: Utilaje si masini aferente investitiei: Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. Denumire utilaje/echipamente/masini Separatoare API Decantoare cu flotatie cu aer dizolvat Separator de apa menajera Separator namol biologic Decantoare centrifugale Buc 3 4 1 1 5 Helmut Lingemann Germania TOTAL 14 340.000 EURO 890.000 EURO Furnizor Tehnix SRL Croatia Aqua-Biotec Romania Tehnix SRL Croatia Tehnix SRL Croatia Valoare estimata 161.000 EURO 300.000 EURO 35.000 EURO 54.000 EURO

* curs de schimb 1 EURO = 3,6234 lei

Avantajele acceptarii acestui proiect de investitii:

65

poluanti); -

producerea de carburanti EURO cu un continut de sulf de 10 ppm (putin

impactul activitatii rafinariei asupra mediului inconjurator se va reduce

semnificativ; din titei greu si cu continut ridicat de sulf, rafinaria va produce benzine si

motorine euro; minimizarea consumurilor specifice; alinierea rafinariei la normele impuse de Uniunea Europeana, inainte de

intergrarea Romaniei in UE. VIII.2. Investiia n mediu incert Analiza politicii de investiii pentru SC Rompetrol Rafinare SA descrie elemente de fundamentare a deciziei de investiii n mediu probabilistic, ca urmare a existenei unei piee active de capitaluri. Mediu cert nu exist n realitate. Construirea unor modele deterministe, pe supoziia c fluxurile financiare viitoare sunt certe, are doar un caracter explicativ. Fundamentarea deciziei de investiii n mediu cert presupune cunoaterea aprior i cert a ratei dobnzii i a fluxurilor monetare viitoare ale proiectelor de investiii. Variaiile posibile ale ratei dobnzii, ale ratei inflaiei i riscul de activitate economic, respectiv de atingere a pragului de rentabilitate (punctului mort) i/sau de a deveni insolvabil, de a da faliment nu sunt luate n calculul de fundamentare a eficienei investiiilor n mediu cert. i pentru c aceast ipotez este foarte restrictiv, fr anse de a se confirma n practic, i nu corespunde realitii economice n care i desfaoar activitatea SC Rompetrol Rafinare SA, analiza se efectueaz n mediu incert, probabilistic. Estimarea diferitelor stri ale cash-flow-urilor anuale se face prin preluarea statistic i obiectiv a variaiilor nregistrate n trecut la proiecte similare de investiii. Pentru proiecte noi de investiii (fr precedent n trecut) estimarea strilor posibile ale cashflow-rilor viitoare se face subiectiv de ctre experi. Atat pentru proiectul A de investitii (modernizarea cuptoarelor din instalatia DAV), cat si pentru proiectul B de investitii (modernizarea statiei de epurare ape uzate)

66

ca urmare a investiiilor n modernizarea proceselor tehnologice, realizate n trecut de ctre SC Rompetrol Rafinare SA, exist o statistic a variaiilor fluxurilor de trezorerie nregistrate anterior. Reinem ipoteza c trecutul este repetabil i c vom avea aproximativ aceleai fluxuri variabile i aceleai frecvene nregistrate anterior la proiecte de investire similare. Investiia pe care dorim s o evalum are aceiai parametrii industriali i comerciali ca i proiectele anterioare, deci i se pot asocia n cei 4 ani de exploatare, fluxurile de trezorerie nregistrate anterior, i o anumit probabilitatea de apariie calculat n raport cu numrul de proiecte anterioare observate n fiecare an.

67

n mediu aleator probabilizat, decizia de investiii se analizeaz n funcie de sperana de cash-flow, E(CF)t, de a obine un flux de trezorerie. Cash-flow-ul cu cea mai mare probabilitate de apariie este chiar media ponderat a fluxurilor de trezorerie, , calculate n fiecare an de exploatare. Se au deasemenea n vedere strile de conjunctur economic (st), precum i probabilitile de apartiie ale fluxurilor, CFs, n anul "t". Presupunnd c scenariile au aproximat foarte bine att variabilitatea fluxului de trezorerie, ct i probabilitile lor de apariie viitoare, se pot calcula urmtorii trei indicatori, i se poate alege cel mai performant proiect pe baza criteriilor enumerate. 1. sperana de cash-flow i riscul acestuia n fiecare an: E (CFt) i (CFt); 2. sperana de valoare actualizat net i riscul acesteia: E (VAN) i (VAN); 3. sperana de rata intern de rentabiliate: RIR; astfel: E (CF)t = CFst* ps i E (VAN) = (VAN) (CF)t
[CF st E (CF)
E(CF )t
t

] * p s)
(1 + k )n

(1 + k )t
2 t t*2

E( VR )n

I0

(1 + k )

E (CF ) t I0 (1 + RIR ) t
n t =1

= 0 Principalul criteriul de selecie a proiectelor de investiii

n mediu aleator este sperana de valoare E(VAN), pe baza cash-flow-urilor sperate n cei 4 ani de exploatare a investiiilor, E(CFt), i a ratei de actualizare k, ce reprezint costul mediu ponderat al capitalului la nivelul firmei1. Reamintim c, fluxurilor de trezorerie i a riscurilor anuale se prezint conform tabelului nr.1, respectiv tabelului nr.2. Proiect "A":
1

pentru

proiectele A i B de investiii, mrimile separate ale

A se vedea calculul ratei de actualizare k , n capitolul anterior, Politica de finantare.

68

E(CF)1 =359.800 ; E(CF)2 = 505.600; 2(CF)1 =1.081.385;

E(CF)3 =701.500;

E(CF)4 =822.000.

2(CF)2 =1.323.800;

2(CF)3 =1.792.100; 2(CF)4 =1.137.500

(CF)1 =103.900; (CF)2 =115.000; Astfel, avem: E(VAN) =

(CF)3 =133.800; (CF)4 =106.700.

359800 505600 701.500 822.000 + + + 1.164.400 2 3 1 + 0.1683 (1 + 0.1683) (1 + 0.1683) (1 + 0.1683) 4

= 395.165,9041 Riscul CF-urilor pe toat durata de exploatare a investiiei se calculeaz n funcie de mrimea riscurilor anuale( 2t) si de rata de discontare (k). n ipoteza existenei unei independene dintre fluxurile anuale, riscul pe toat durata investiiei s-ar msura simplu prin aplicarea formulei de discintare a riscurilor anuale (independente unele de altele): =

VAN

2t t (1 + k )

2 t

In proiect, a fost suficient s calculm covariana temporar dintre fluxurile anuale pentru a evidenia adevrata msur a riscului total al investiiei. (VAN) =
1.081.385 1.323.800 1.792.100 1.137.500 + + + 2 4 6 (1 + 0.1683) (1 + 0.1683) (1 + 0.1683) (1 + 0.1683)8

= 1592,32 de asemenea, se poate calcula RIR, ca rat de actualizare a firmei pentru care VAN este egal cu 0, din urmtoarea relatie: E(VAN) = 0 RIR =
359.800 505.600 701.500 822.000 + + + 1.164.400 (1 + RIR)1 (1 + RIR) 2 (1 + RIR)3 (1 + RIR) 4

=0

31% (calculat in Excel cu ajutorul formulei =IRR) Prin prisma RIR, investitia n modernizarea cuptoarelor din instalatia DAV are o rentabilitate de 31%, iar investitiile sunt analizate nu prin mrimi absolute, ca n cazul 69

valorii actualizate nete, ci prin mrimi relative. RIR lrgete posibilitatea de analiz venind n sprijinul procesului decizional, investiional permind compararea cu niveluri prestabilite de performan, sau cu variabile exogene ale firmei cum ar fi rata dobnzii, a inflaiei, rata intern de rentabilitate a altor firme, etc. Pentru ca un proiect s fie rentabil trebuie ca RIR s fie mai mare ca rata de actualizare, si RIR s fie mai mare dect rata dobnzii la activele fr risc, pentru c altfel investiia respectiv nu i-ar aduce nimic n plus firmei, comparativ cu un plasament de aceeai mrime pe piaa financiar a capitalurilor. n cazul nostru RIR > k (costul mediu ponderat al capitalului =16,83%) i RIR > rd (rata dobnzii la activele fr risc = 20 %), pentru ambele proiecte de investiii. Dac dorim s determinm probabilitatea ca VAN a proiectului de investiii analizat s fie mai mare sau cel mult egal cu 0, P(VAN<=0), este posibil s se calculeze mrimea centrat redus a abaterii (S), n ipoteza unor fluxuri de trezorerie independente i s se caute ntr-un tabel al legii normale mrimea acestei probabiliti: VAN nul - E(VAN) S= S = = (VAN)

0 3 951 659 041 . , 1.592,3 2

248,17

Conform tabelelor legii normale, pentru S abateri medii ptratice n stnga sau n dreapta mediei, probabilitatea ca VAN s atinga valori negative - adic proiectul de investiii n modernizarea instalatiei DAV s fie respins - este 0.

Proiect B: E(CF)1 =406.050 ; E(CF)2 = 619.760; E(CF)3 =705.700; E(CF)4 =864.450.

70

2(CF)1 =203.070; =767.920;

2(CF)2 =1.214.590;

2(CF)3 2(CF)4

=771.250 (CF)1 =45.060; =86.000 Astfel, putem calcula: E(VAN) =


406.050 619.760 705.700 864.450 + + + 1.244.390 2 3 1 + 0.1683 (1 + 0.1683) (1 + 0.1683) (1 + 0.1683) 4

(CF)2 =110.200;

(CF)3 =87.600;

(CF)4

= 463.824,1 In continuare vom calcula riscul cash-flow-urilor pe toata durata de exploatare a investitiei, in ipoteza ca CF-urile anuale estimate pe perioada 2006 - 2009 sunt interdependente: (VAN) =
203.070 1.214.590 767.920 771.250 + + + (1 + 0.1683) 2 (1 + 0.1683) 4 (1 + 0.1683)6 (1 + 0.1683)8

=1150,66 Se poate calcula si rata de rentabilitate, ca rata de actualizare a firmei, egaland speranta de VAN cu 0.
406.050 619.760 705.700 864.450 + + + 1.244.390 (1 + RIR)1 (1 + RIR) 2 (1 + RIR) 3 (1 + RIR) 4

=0

Aplicand formula = IRR in Excel, s-a obtinut o rata de rentabilitate, RIR = 32%. Prin prisma RIR, investitia in modernizarea statiei de Epurare ape uzate are o rentabilitate de 32%.

71

160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2006 2007 proiect de investitie "A" 2008 2009

proiect de investitie "B"

Mrimea riscurilor anuale aferente investitiilor A i B Probabilitatea ca VAN a proiectului de investiii analizat s fie mai mare sau cel mult egal cu 0, P(VAN<=0), n ipotaza unor fluxuri de trezorerie independente, este: S =
0 463 .824 ,1 1.150 ,66

= -403,09 Deci, probabilitatea ca valoarea actual net a fluxurilor viitoare generate de investirea in modernizarea statiei de epurare de ape uzate este 0; proiectele pot fi adoptate simultan, determinndu-se astfel un portofoliu de investiii neconcurente. Sunt anse nule ca proiectul s fie respins, dar pentru analiza individual a celor dou proiecte de investiii trebuiesc avui n vedere i ceilali indicatori, n principal, E(VAN) - se prefer proiectul cu speranta de valoare actual net mai mare, n condiiile unui risc mai mic. Cum cele proiectele de investiii nu sunt mutual exclusive, firma poate adopta ambele modaliti de investire n producie. n analiza lor individual, ca proiecte de investiii izolate, valorile obinute pentru sperana de valoare actualizat net, riscul aferent proiectului (vezi graficul: Mrimea riscurilor anuale aferente investitiilor A i B), rata intern de rentabilitate, determin o preferin pentru investire n proiectul B (cresterea capacitatii de procesare si a calitatii produselor prin modernizarea cuptoarelor 72

din instalatia DAV). n acest caz investiia de capital genereaz o speranta a valorii actualizat net cu 1,17% mai mare dect n cazul proiectului A de investiii, un risc aferent proiectului mai mic cu 38,38%, si o rentabilitate intern superioar proiectului A cu 3,22%. Dup analiza lor individual, acestea pot fi reanalizate n concepia ntregului portofoliu de investiii neconcurente. Aceast reanalizare este relevant pentru a evidenia: 1) investiii; VAN (portofoliu) = E(VAN)A+E (VAN)B deci, VAN (portofoliu) = 395.165,9041 + 463.824,1= 858.990,0041 Riscul ntregului portofoliu de investiii cu fluxuri intercorelate de la un proiect la cellalt, determinat de mrimea riscurilor individuale ale fiecrui proiect component, dar i de mrimea covarianei dintre proiecte: (portofoliu) = creterea total de valoare a firmei prin adoptarea ntregului portofoliu de

ij * i * j
A A

B B

2 aa * a + 2 * ab * a * b + bb* 2 b

Intensitatea unei corelaii este mai ridicat n cazul de fa, deoarece proiectele sunt din acelai domeniu, deci este pozitiv n intervalul [0,5;1]. Dac fluxurile celor dou proiecte se coreleaz ntre ele cu un coeficient ab= 0,62 atunci, (portofoliu) = = 2476, 18 n timp ce VAN de portofoliu "profit" de aditivitatea VAN a proiectelor A i B, componente, de portofoliu "profit" de covariana
ab

1*1.592,322 + 2 * 0.62 *1.592,32 *1.150,66 + 1*1.150,662

dintre proiecte fiind diminuat

n raport cu suma riscurilor individuale (1.592,32 i 1.150,66) cu 10,77%. Concluzii: SC Rompetrol Rafinare SA fundamenteaz politica de investiii pe principiul c o investiie iniial de 1.164.400 EURO la o rat de actualizare de 16,83% va genera fluxuri de trezorerie ce vor conduce la o valoare actualizat net pozitiv de 73

395.165,9041 lei, i o rentabilitate intern de 31% ca mrimi relative, toate acestea cu un risc 1.592,32; n timp ce o investiie iniial de 1.244.390 EURO, la o rat de actualizare de 20,03% va genera fluxuri de trezorerie n funcie de conjunctura economic, i va duce la o valoare actualizat net pozitiv cu 1,17% mai mare, i o rentabilitate intern cu 3,22% mai redus, toate acestea cu un risc superior celuilalt proiect de 1,38 ori. Presupunnd c scenariile au aproximat foarte bine att variabilitatea fluxului de trezorerie, ct i probabilitile lor de apariie viitoare, indicatorii calculai demonstreaz c SC Rompetrol Rafinare SA este indreptit s opteze pentru cheltuirea disponibilitilor sale cu modernizarea statiei de epurare ape uzate, n detrimentul modernizarii cuptoarelor din cadrul instalatiei DAV, pentru cresterea capacitatii de procesare si de crestere a calitatii produselor.

74

BIBLIOGRAFIE Sumedrea Silvia, "Managementul financiar al firmei", Ed.

Infomarket, Braov 2003; Dinca Marius, Cursuri de gestiune financiara ***www.rompetrol.ro ***www.bvb.ro ***www.bnr.ro ***www.kmarket.ro

75