MICROREGIUNEA HOREZU

STUDIUL INTEGRAT AL POTEN IALULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Editor Ancu a Vameşu, Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală

AUGUST 2008

Studiul de fa ă are scopul de a oferi o privire de ansamblu asupra posibilită ilor de dezvoltare a Microregiunii Horezu. Studiul a fost pregătit ca material de dezbatere şi decizie pentru Conferin a de Planificare Strategică a Microregiunii Horezu 2009-2013 Horezu, 25-27 august 2008.

Mul umiri Editorul adresează mul umirile sale celor care şi-au dăruit priceperea şi resursele lor în perioada 2004-2008 localită ilor din microregiunea Horezu: Nicoleta Ra ă, FPDL Geta Maiorescu, Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Turism Gabriel Pascariu, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Acesta studiu nu ar fi posibil fără contribu ia esen ială a celor care ne-au oferit date şi ne-au împărtăşit opiniile lor: Aurora Pop – Institu ia Prefectului, jude ul Vâlcea Mihaela Drăgăneanu, DADR Cristina Orleanu, Primăria oraşului Horezu Ducu Ionel Costinel, Primăria comunei Vaideeni Grigore Daniela şi Georgeta Cârstea, Primăria Tomşani Fotografii Arhiva Lauren iu Ciocan Arhiva Şcolilor de Vară FPDL - Universitatea de Arhitectură Bucureşti

2

CUPRINS Cuvânt înainte......................................................................................................................5 Introducere...........................................................................................................................7 Dezvoltarea locală a microregiunii Horezu 2009-2013...................................................7 Resursele locale ale dezvoltării .......................................................................................7 Principiile dezvoltării locale............................................................................................8 De ce să planificăm strategic dezvoltarea economică locală ?......................................10 Realizari în dezvoltarea locală.......................................................................................11 Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a microregiunii Horezu......................14 Descrierea microregiunii Horezu.......................................................................................16 Geografia .......................................................................................................................16 Structura administrativ-teritorială..................................................................................16 Resursele naturale.........................................................................................................16 Terenuri .....................................................................................................................16 Ape ............................................................................................................................29 Rezerve minerale .......................................................................................................32 Diversitate genetică – flora şi fauna ..........................................................................32 Zone protejate sau de interes ecologic major ............................................................39 Siturile Natura 2000 ..................................................................................................39 Oportunită i şi amenin ări..........................................................................................41 Riscuri la care sunt supuse resursele naturale ale zonei ................................................44 Capitalul fizic şi de produc ie............................................................................................45 Patrimoniul cultural .......................................................................................................45 Patrimoniul construit .................................................................................................45 Patrimoniul cultural mobil şi imaterial......................................................................50 Patrimoniul Imaterial.................................................................................................51 Analiza SWOT Cultura - patrimoniu ........................................................................54 Oportunită i................................................................................................................56 Infrastructura .................................................................................................................60 Re eaua de drumuri....................................................................................................60 Re elele tehnico-edilitare...........................................................................................61 Colectarea şi depozitarea deşeurilor ..........................................................................63 Echipamentele socio-culturale...................................................................................64 Capacită i de produc ie ..................................................................................................65 Silvicultura ................................................................................................................65 Produse nelemnoase ..................................................................................................69 Oportunită i................................................................................................................70 Agricultură şi creşterea animalelor............................................................................73 Agricultura - Oportunitati de dezvoltare ...................................................................83 Oportunită i prin PNDR ............................................................................................85 Capitalul natural al zonei şi capitalul cultural ...........................................................89 Industria extractivă ....................................................................................................94 Industrii locale – Ex. Ceramica .................................................................................94 Resursele umane ................................................................................................................98 Bibliografie......................................................................................................................110

3

4

Cuvânt înainte
Prezentul studiu este rezultatul unor acumulări importante. Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală şi comunită ile partenere din microregiunea Horezu au activită i comune de mai mul i ani. Aceste activită i se referă la instruire, facilitare de procese participative de planificare strategică şi animare a dezvoltării locale. Începutul a fost făcut în 2003, într-un proiect pilot al Centrului Na iunilor Unite pentru Aşezări Umane. UN Habitat căuta pe atunci un laborator de testare a manualului său de dezvoltare economică locală. Răspunsul pozitiv al Primăriei Horezu a avut ca rezultat elaborarea strategiei de dezvoltare Horezu 2004-2008 cu participarea comunită ii, a autorită ilor jude ene, a programelor de finan are europeană şi a numeroase schi e de proiecte cu ajutorul studen ilor şi cadrelor didactice ale Universită ii de Arhitectură Ion Mincu în cadrul Şcolii de Vară Revitalizare Urbană Horezu 2004. Experien a, considerată de succes, a făcut din oraşul Horezu unul din cele patru studii de caz din manualul de dezvoltare economică locală al UN Habitat utilizat în programele de formare de autorită i publice din toată lumea. În cadrul proiectului derulat în cooperare cu UN Habitat s-a identificat necesitatea ca strategiile de dezvoltare să identifice polii de dezvoltare, rela iile dintre localită ile învecinate şi să definească obiective şi ac iuni comune. În perioada 2004-2005 am extins activitatea noastră la localită ile vecine din jude ele Vâlcea şi Gorj (Costeşti, Tomşani, Măldăreşti, Vaideeni, Polovragi, Novaci, Crasna) care s-au regrupat până la sfârşitul proiectului sub denumirea comună Oltenia de Sub Munte, brand de destina ie turistică. În anul 2005 Horezu împreună cu Costeşti, Măldăreşti, Slătioara şi Vaideeni creau Asocia ia Depresiunea Horezu. În anul 2008 s-a lansat proiectul PHARE 2006 cu titlul „10 pentru o administra ie publică modernă în România” în parteneriat între Asocia ia Depresiunea Horezu şi comunele Bărbăteşti, Tomşani, Stroeşti, Oteşani, Frânceşti, proiect în cadrul căruia a fost elaborat prezentul studiu şi va fi elaborată strategia microregiunii Horezu. În mai 2008 s-a creat Grupul de Ac iune Locală (GAL) al Microregiunii Horezu. GAL Horezu va înainta strategia adoptată spre finan are în cadrul Axei Leader a Programului Na ional de Dezvoltare Rurală. Sprijinul nerambursabil în cadrul acestei Axe va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Ulterior, FPDL a fost invitat de autorită ile jude ene din jude ele Gorj şi Vâlcea să conducă procese similare la nivel jude ean. Astfel, FPDL a condus procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare printr-un proces participativ la nivelul jude ului Gorj în perioada 2005-2006. În prezent, procese similare se desfăşoară la nivelul jude ului Vâlcea şi microregiunii Horezu. Prezentul studiu se bazează pe date culese în perioada martie - iulie 2008 şi pe studii şi rapoarte elaborate de diverşi exper i invita i de FPDL pe parcursul acestor ani şi anume: Florin Stoican Asocia ia Kogayon - protec ia mediului Georgeta Maiorescu - Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Turism - turism Paul Iacobaş Centrul pentru Supravegherea Ariilor Protejate Muntii Apuseniecoturism Gabi Pascariu, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu Viorel Ioni ă – agricultură Numeroşi studen i ai Universită ii de Arhitectură Ion Mincu care au participat la cele două şcoli de vară organizate în anii 2004 şi 2005, un filon de creativitate şi surse de inspira ie în munca noastră. Rezultatele muncii lor se regăsesc încă pe mesele de lucru ale administra iilor publice din zonă.

5

6

Slătioara şi Vaideeni) a ini iat un program de dezvoltare locală a microregiunii Horezu. 7 . a obiectivelor strategice de dezvoltare economică locală pe o perioadă de patru ani (Horezu 2009-2013) şi a strategiilor pe care trebuie să le adoptăm pentru îmbunătă irea acestei situatii. Rezultatele preliminare ale diagnosticării situa iei existente se regăsesc în prezentul studiu. Horezu. Institu ia Prefectului şi Consiliul Jude ean Vâlcea. punând accent pe legăturile şi echilibrul care trebuie să existe între acestea şi care vor fi valorificate prin strategia pe care o elaborăm: Capitalul natural • • • Resurse naturale: Apă curată. Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală FPDL. Frânceşti. Lor li s-au alăturat primariile din Bărbăteşti.Introducere Dezvoltarea locală a microregiunii Horezu 2009-2013 Asocia ia Depresiunea Horezu ADH (asocia ie de dezvoltare intercomunitară ai cărei membri sunt localită ile rurale Costeşti. cum se folosesc. Resursele locale ale dezvoltării Diagnosticul situa iei existente presupune să identificăm cele „patru tipuri de capital” care sus in bunăstarea. resurse de energie şi alte resurse naturale. în paralele cu efortul de protejare a mediului înconjurător. Stabilirea viziunii de dezvoltare. Oteşani. Măldăreşti. Dezvoltarea a cinci proiecte pentru finan are din fondurile structurale europene. Centrul de Resurse pentru Participare Publică CeRe. economice şi sociale. păduri. protec ia apei şi împotriva inunda iilor. Sisteme vii: Ecosisteme adaptabile. apă). spiritul antreprenorial. cu capacitatea de auto-regenerare. a planului de ac iuni pentru atingerea obiectivelor strategice cu identificarea responsabilitatilor. educa ia şi un mediu care stimulează învă area. Pentru a determina obiectivele de dezvoltare şi strategiile pentru atingerea lor. competen ele şi inovarea. teren arabil. Diagnosticul situa iei existente în economia locală (care sunt resursele. 3. 2. se mobilizează şi se coordonează folosirea resurselor locale (adesea subevaluate şi subutilizate) pentru a realiza schimbări pozitive. puncte tari şi puncte slabe. oportunită i şi riscuri în folosirea lor pentru activităti economice). rezerve minerale. aer. propunem următorul proces de planificare strategica pentru dezvoltare economica locală: 1. Dezvoltarea locală este procesul prin care se identifică. Servicii pentru ecosistem: Sisteme de evacuare a deşeurilor. Slătioara şi Tomşani. Capital uman şi social • Abilită ile. diverse care furnizează resurse şi servicii popula iei locale. diversitate genetică. sisteme naturale de purificare (ex.

Gro Harlem Brundtland. identificând viitorul dorit atât pentru economie. 8 . fără a compromite posibilitatea genera iilor viitoare de a-şi satisface la rândul lor propriile nevoi. în aşa fel încât să-l men inem şi să-l intre inem. atât a celor prezente cât şi a celor viitoare: “Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care satisface nevoile umane ale prezentului. după numele celei care a condus-o. pe cele două dimensiuni principale: Orizontală: actorii locali apar inând celor trei sectoare – public. încrederea socială şi cultura integrită ii care facilitează coordonarea şi cooperarea în interes comun. capacită i de produc ie: utilizarea tehnologiilor în procesele de produc ie Mediul construit şi infrastructura: mediul construit şi infrastructura necesare dezvoltării economice Principiile dezvoltării locale FPDL propune următoarele principii ale dezvoltării locale: I. Parteneriatele.”1 II. Capital financiar • Accesul la şi utilizarea capitalului financiar: credite. economice. fost Prim-Ministru al Norvegiei 1983. socială şi de mediu. nu să îl degradăm sau să îl distrugem. Conducerea. Integrare Planificarea dezvoltării locale trebuie să ină cont de toate aspectele teritoriul vizat. To i actorii locali relevan i vor fi implica i în proces. de pia ă. într-un mediu sănătos. maşini. abilită ile de conducere din cadrul comunită ii de afaceri. Comisia Brundtland a pus accentul pe importan a satisfacerii nevoilor umane. suntem parte a unui ecosistem şi că avem nevoie să ne armonizăm activitatea economică şi socială cu mediul natural. Dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă se bazează pe ideea că noi. instrumente monetare specifice fiecărui segment economic Capital fizic şi de produc ie • • Tehnologie. definind combina ia de strategii. cât şi pentru domeniul social şi mediul înconjurător. oamenii. analizând resursele locale. privat sau societate civilă 1 Organiza ia Na iunilor Unite Comisia Mondială asupra Mediului Înconjurător şi a Dezvoltării. parteneriatele şi organizarea. politici şi ac iuni care să sprijine realizarea dezvoltării sociale şi economice.accesul la informa ii de afaceri. investi ii. numerar. unelte. administra ie locală şi dezvoltare economică. Definind dezvoltarea durabilă. obstacolele şi oportunită ile. sau Comisia Brundtland.• • • • Calificarea popula iei locale pentru derularea unor activită i economice şi capacitate de atragere a unei for e de muncă calificate. Cunoştin ele şi nivelul de informare . re elele şi normele sociale.

de la nivelul local la cel jude ean. cu cât sunt implica i mai mul i factori interesa i relevan i. cât şi la cel na ional şi local. familiile uniparentale. locuin e şi servicii sociale. este mai eficient să construim o societate care să aibă în vedere nu numai profitul economic. V.Verticală: actorii apar inând unor nivele diferite de decizie. cei care abandonează şcoala. minorită ile etnice sau persoanele cu dizabilită i. Asumare de responsabilită i în implementare. copiii trăind în mizerie. • Participarea crescută a femeilor pe pia a muncii ajută la creşterea produsului intern brut. IV. există o corela ie clară şi pozitivă între creşterea economică şi egalitatea de şanse pe pia a for ei de muncă. Acquis-ul comunitar reafirmă că fiin ele umane. Nici o persoană nu ar trebui să fie dezavantajată de caracteristicile pe care le are din naştere şi pe care le poate influen a cu dificultate pentru a le schimba. îngrijiri medicale. Acest obiectiv poate fi atins prin coordonarea politicilor de creare de locuri de muncă. incluziunea economică şi socială au devenit un obiectiv prioritar atât la nivelul Uniunii Europene. Principiul integrării este prezent în toate etapele procesului de dezvoltare locală. Cauzalitatea este bi-direc ională: • Performan ă economică mai bună este în mod normal urmată de o educa ie mai bună. indiferent de vârstă. dezvoltarea locală ar putea fi afectată sau chiar oprită. De exemplu. 9 . cu atât mai mult capital social este produs. deoarece mai multe resurse umane sunt implicate în sistemul de produc ie şi contribuie la creşterea calită ii vie ii. religie. prin: Informare şi consultare. locuri de muncă sau locuin e. în loc să introducem măsuri corective pentru a repara un sistem nefunc ional. Şanse egale Un proces de dezvoltare locală de succes ar trebui să abordeze discriminarea şi inegalită ile care afectează bărba ii şi femeile. III. Incluziune socială Deoarece economia de pia ă produce în mod natural inegalită i şi excluziune socială. tinerii sau bătrânii. persoanele cu dizabilită i. În ultimii ani. axate pe comunită i urbane sau rurale sărace şi grupuri excluse social sau expuse riscului. sănătate. ci şi pe cel social. apă şi canalizare. de democra ie şi de egalitate mai mare între sexe. familiile cu venituri reduse. regional sau chiar na ional şi interna ional. a devenit din ce în ce mai clar că. manifestat prin incluziunea socială. uitându-ne la performan a unor ări. Ateliere de lucru şi planificare. organiza ii şi institu ii care participă la elaborarea şi implementarea planului de dezvoltare locală. Participare şi Parteneriat Participare înseamnă implicarea membrilor comunită ii în procesul de dezvoltare locală. programelor şi ac iunilor. cum ar fi şomerii pe termen lung. Parteneriatul este definit de rela iile între structuri organizate. de la definirea viitorului dorit şi a situa iei existente. sex sau etnicitate au şanse egale în ce priveşte dezvoltarea personală şi accesul la serviciile publice – educa ie. educa ie. Fără şanse egale. până la implementarea strategiilor. Cu cât procesul este mai participativ.

atât cel aflat în plată. • În perioada interbelică “plasa rurală Horezu” cu 99 de sate. re ele de comunica ii. • Infrastructură de turism slab dezvoltată şi servicii turistice de calitate scăzută. • Insuficien a capitalului în gospodăriile locale. cât şi cel ieşit din plata ajutorului de şomaj. capacitate de reactie comună a localită ilor din microregiune in cazul unor problemelor locale comune. sociale. cultură. transport. accesarea fondurilor structurale în perioada 2007 – 2013. • Nivel scăzut al echipării tehnico-edilitare (apă. Existen a unei tradi ii de cooperare În microregiunea Horezu există o puternică tradi ie istorică a cooperării: • 1855 “plaiul Horezu” cu 34 de sate. 10 . rela ii de colaborare între actorii locali. insuficient puse în valoare. • Lipsa strategiilor de valorificare a resurselor naturale locale. promovare. lan uri de prelucrare. re ele hidrografice etc. un cadru natural divers. • Şomaj ridicat. tradi ii şi evenimente.procese de produc ie. spor natural negativ. pie e. conservarea şi promovarea acestora. educa ie. istoric şi tradi ional de excep ie. îmbunătă irea unor servicii publice necesare populatiei – sănătate. Dezvoltarea locală integrată este eficientă la nivelul unui teritoriu mai mare decât cel al unei singure localită i pentru că presupune existen a unor elemente strategice: economice . 45. Localită ile din microregiune pot accesa împreuna un număr de oportunită i de finan are din fondurile structurale si guvernmentale deschise pentru asocia iile intercomunitare sau parteneriate.De ce să planificăm strategic dezvoltarea economică locală ? Localita ile din microregiune au numeroase probleme comune • Popula ie îmbătrânită. gaz) şi a gospodăriilor.topografie. silvicultură). canalizare.713 locuitori. bănci). cu productivită i şi nivel tehnologic scăzute. • Lipsa activită ilor economice cu valoare adăugată ridicată şi slaba dezvoltare a IMM. a doua ca mărime din jude . tradi ii şi o identitate comună. • O mare parte a popula iei active ocupată în sectorul primar (agricultură. creşterea atractivită ii zonei prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi edilitar-gospodăreşti. • Exploata ii agricole mici. petrecere a timpului liber. bio-geografice . gestionarea integrată şi durabilă a resurselor naturale şi a patrimoniului cultural. • Resurse insuficiente la bugetele locale. legături comerciale. informare. numeroase obiective turistice naturale şi antropice. servicii pentru afaceri (ex. la care acestea au prioritate de formare. Administra iile publice locale ale localita ilor din microregiune doresc să ducă la îndeplinire următoarele deziderate: atragerea de investi ii. sus inerea financiară şi participarea la ac iuni de interes comun.valori şi credin e comune. Localită ile din microregiune au numeroase resurse comune: Patrimoniu cultural. corelarea proiectelor de dezvoltare în func ie de pozi ia geografică. legături între mediul urban şi cel rural. spectaculos şi încă nealterat. socio-culturale .

Horezu.popula ia în 1966 a fost de de 83.• • • 1950 . Vaideeni.proiect studen esc.165 de locuitori (7% din popula ia regiunii Argeş). concursuri cu premii pentru Viziunea Horezu 2008 şi Antreprenoriat. proiectul a fost abandonat după anul 1996. Centru de informare turistică Horezu . Management financiar in APL.2004. de Arhitectura şi Urbanism: • Instruire pentru actorii locali . Vaideeni. Evaluarea poten ialului de dezvoltare a localită ii. Novaci. Din păcate. Realizari în dezvoltarea locală I. func ionari publici. Programul Parteneriat pentru Dezvoltare Economica Locala II derulat în Costeşti.oficiali aleşi. Măldăreşti.Administratiile publice locale din Horezu. Vaideeni. 1994 . reprezentan i ai sectorului socio-economic . Dezvoltare locala.594/2005 a Judecătoriei Horezu. Tomşani. planificare strategică participativa. dezvoltare de proiecte pentru finan are externă. Programul Parteneriat pentru Dezvoltare Economică Locală Horezu 2003.4 module de instruire pentru APL Arta şi ştiinta conducerii în APL. Măldăresti.1968 plasa. • • II. Măldăreşti • • 11 . Slătioara şi Vaideeni înfiin ează la 5 aprilie 2005 Asocia ia “Depresiunea Horezu” care ob ine personalitate juridică la 2 august 2005 prin Încheierea nr. La proiect s-au asociat Tomşani şi Frânceşti. Dezvoltare si managementul proiectului. Crasna. 28 comune arondate. Tomşani. Măldăreşti şi Slatioara au creat un parteneriat pentru “Înfiin area aduc iunii de gaze naturale”. Polovragi în perioada 2005-2006 de către FPDL in parteneriat cu Univ. derulat de FPDL în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu şi Primăria oraşului Horezu: • • • Instruire personal Primărie şi Consiliul local. Elaborare strategii de dezvoltare economica locala prin procese participative Strategii de dezvoltare locală Costeşti. Costesti. devine raionul Horezu . au realizat Studiul de fezabilitate. Elaborarea strategiei de dezvoltare a oraşului Horezu 2004-2008 cu participarea comunită ii. Şcoala de vară în colaborare cu Universitatea de Arhitectură Ion Mincu “Revitalizare Urbană Horezu 2004“. cu mici modificări de contur. 2005 – oraşul Horezu şi comunele Costeşti. Instruire administratori de pensiuni agroturistice.

• • • • • Scoala de vară “De vorbă cu actorii locali” . adică 100. destina ia de excelen ă ocupantă a locului I va fi premiată şi la nivel european în semestrul II 2008. Tomşani şi Vaideeni. Moeciu. Vatra Dornei şi Suceava şi agroturism la Bran. dezvoltare parteneriate şi promovarea zonei Strategia de dezvoltare a turismului in “Oltenia de sub munte”. Destina ie europeană de excelen ă În mai 2008. Sălişte – Marginimea Sibiului. Partener: Asocia ia Kogayon. 12 . De asemenea. proiectul Depresiunii Horezu a câştigat concursul "Destina ii Europene de Excelen ă -Turismul şi Mostenirea Locală Intangibilă" desfaşurat în cadrul unui proiectpilot derulat de Departamentul de Turism din MIMMCTPL şi co-finan at de către Comisia Europeana. producători. Ocupantul locului 1 va participa la trei târguri interna ionale. viitoare destinatie ecoturistica” Proiect al Asocia iei Depresiunea Horezu în cadrul căruia s-au realizat instruire şi crearea a trei produse de ecoturism reprezentative pentru specificul zonei. Măldăresti. Maldăreşti. Schimb de experien ă. Proiectul depus de Asocia ia Depresiunea Horezu din jude ul Vâlcea a ântrunit numărul maxim de puncte. III. Vizite de studiu “Agricultura Ecologică” la Sibiu. ©PNBV Foto Daniela Sargu IV. co-administrator al Parcului National Buila-Vânturari a. în cadrul unui eveniment organizat de către Comisia Europeană. promovarea produselor de ecoturism şi a destinatiei Horezu pe piata nationala şi internatională. cetă eni completate cu ajutorul studen ilor în Horezu.interviuri şi chestionare cu agen i economici. Costeşti. Horezu. primele trei proiecte vor fi sus inute de Uniunea Europeană pentru a participa la târguri de turism din Europa. materiale şi ac iuni de promovare. Sprijin pentru crearea Asocia iei Depresiunea Horezu. turişti. Proiectul “Oltenia de nord.

a ajuns în prezent la un buget de 11 mil Euro şi a fost aprobat în iunie 2008 în cadrul Programului PHARE 2006 COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Proiecte Mari de Infrastructură Regională. Valoarea totală a proiectului este de 10. Proiectele câştigătoare beneficiază de o amplă promovare: editarea unei broşuri bilingve româna engleză. organizarea de vizite de documentare pentru jurnalisti si lideri de opinie în toate cele 15 destinatii europene.98 euro. Proiectul reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale administra iilor publice din cele trei localită i învecinate. 13 . participare gratuită în spa iile de expunere finan ate de minister la târguri de turism din ară şi străinătate (în 2008 si 2009).983.Câştigătorii au fost selecta i pe baza unor criterii care au inclus boga ia resurselor culturale.180. CD cu toate cele 15 destina ii europene. V. existen a ini iativelor în domeniul turismului durabil. Costeşti şi Măldăreşti cu sprijinul Consiliului Judetean Vâlcea. cooperarea pe plan local şi activită i de marketing. includerea acestora într-o re ea de destinatii culturale de excelen ă la nivel na ional şi conectarea cu cea europeană. Proiectul “Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural-istorică a Depresiunii Horezu dezvoltat în colaborare de Consiliile locale Horezu. calitatea ofertei turistice.

• elaborarea unui plan de implementare şi monitorizare. Cine este implicat în procesul de elaborare a strategiei ? Procesul de elaborare a strategiei are un caracter participativ. • lideri din economia locală (firme. servicii descentralizate ale administra iei na ionale. producători agricoli) din cele 10 localită i. Analiza situa iei existente • Unde suntem? Ce resurse avem pentru activită ile economice şi cum le folosim? • Colectare date: documente. posibili parteneri şi finan atori. • alte nivele ale administra iei . analiza SWOT (concluziile acestui atelier sunt incluse în Anexa 1). implicându-i pe to i cei interesa i şi care pot avea o contribu ie semnificativă.a func ionarilor. institu ii de învă ământ locale. • Crearea Parteneriatului pentru Dezvoltare Economică Locală şi a Grupului de Ac iune Locală pentru Programul Leader. Participă: • administra ia publică locală din cele 10 localită i .identificare şi analiză resurse. • identificarea obiectivelor strategice (direc iilor strategice prioritare de ac iune). culte. ocazie cu care localită ile partenere au încheiat un acord de parteneriat (Anexa 1). • In elegerea conceptelor. • Ob inerea acordului consiliilor locale. • identificarea strategiilor şi ac iunilor pentru atingerea obiectivelor strategice. • ONGuri. • Stabilirea responsabilită ilor şi sarcinilor. 14 .administra ia jude eană. statistici. alte institu ii locale. • Şedin a de constituire a GALului a avut loc pe 14 mai 2008 la Horezu. • Identificarea obstacolelor şi solu iilor pentru a asigura continuitatea şi eficacitatea procesului.Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a microregiunii Horezu Premizele Administra ia locală doreşte să prevină apari ia problemelor critice şi să planifice un proces realist de dezvoltare pe termen lung. • Colectare date prin chestionare şi interviuri: participarea publicului prin chestionare răspândite în localită i: • Atelier preliminar de planificare al Re elei Rural 12-14 mai Horezu . Elaborarea planului strategic al micro-regiunii . pe baza analizei situa iei existente se parcurg următoarele etape: • determinarea viziunii comune şi realiste.re eaua Rural. etapelor şi rezultatelor procesului. asocia ii familiale. Etapele procesului de planificare Pregătirea • Formarea grupului de ini iativă.Conferin a de Planificare Strategică Unde vrem sa ajungem şi cum ajungem acolo? În cadrul Conferin ei. scopului.

Dezvoltare de proiecte pentru finan are externă Re eaua Rural va identifica din planul strategic cinci măsuri şi va dezvolta cinci proiecte pentru finan are din fonduri europene. • Se îmbunătă eşte comunicarea între administra ia publică locală şi cetă eni. • Planificarea slabă a implementării ac iunilor. Beneficii ale abordării participative a dezvoltării economice locale • Comunitatea este cea care stabileşte priorită ile de dezvoltare şi ac iune. • Se crează mai multe locuri de munca la nivel local. Riscuri şi obstacole inerente unui astfel demers: • Elaborarea unor obiective şi actiuni nerealiste şi deci nerealizabile. organiza ii neguvernamentale. 15 . • Lipsa de continuitate a procesului în conducerea politică şi în administra ie. reprezentan i ai mediului de afaceri. • Se dezvoltă planuri de ac iuni orientate spre rezultate.

în total 58 sate. 16 . valea Olte ului îi separă de masivul Parângului. Mun ii Capă înii au ca hotar nordic valea Latori ei şi cursul inferior al văii Lotrului. Vaideeni. iar la apus. râul Otãşãu la est şi de Piemontul Olte ului la sud. Tomşani.124 m Vf.209 ha. râul Cerna la vest. vf. la altitudini ce depăşesc 2000 m. având ca suprafa a locuită doar o mică por iune în sud. mare parte din suprafa ă fiind ocupată de zone nelocuite împădurite sau alpine. Ursu 2124 m. Stroeşti.Căpă âna 2094 m. Coteşti. Balota 2095 m. Măldăreşti. douã şiruri de dealuri şi culoare depresionare. Ursul . hotarul Mun ilor Căpă ânii se confundă cu Oltul. Localită ile Costeşti. Horezu. Vaideeni şi Slătioara îşi extind teritoriul lor administrativ până în creasta principală a Mun ilor Căpă âna. Frânceşti. Slătioara. Cinci dintre localită ile vizate au ca principală caracteristică aşezarea imediat la poalele mun ilor. Relieful este format din mun i atingând altitudini de până la 2. Oteşani. Structura administrativ-teritorială Din punct de vedere administrativ-teritorial Microregiunea Horezu este formată din 10 localită i: 1 oraş – Horezu şi 9 comune – Bărbăteşti.Descrierea microregiunii Horezu Geografia Microregiunea Horezu este situată în partea central şi nord-vestică a Judetului Vâlcea mãrginitã de Mun ii Cãpã ânii la nord. din care se eviden iazã ca mãrime Depresiunea Horezului. Cele mai înalte vârfuri sunt: Vf. Resursele naturale Terenuri Muntele. Nedeia 2130m. având o suprafa ă totală de 68. Către est.

(2) Consiliile locale din localită ile în care îşi au sediul asocia iile producătorilor agricoli din zona montană_ pun la dispozi ia acestora. 17 .2 În prezent zona alpină a microregiunii Horezu face obiectul unor planuri de dezvoltare de tip sat de vacan ă. Polovragi) au planuri asemănătoare. . întâmpină obstacole în practicarea agriculturii. diverse active disponibile pentru sediile acestora. Localită ile vecine (Vaideeni.care limitează considerabil condi iile de utilizare a terenurilor agricole şi care conduc la produc ii agricole mai mici. în condi iile legii. beneficiază de următoarele înlesniri: a) acordarea unor suprafe e din terenurile disponibile. în perspectiva dezvoltării turismului şi agroturismului. se au în vedere priorită ile şi nevoile popula iei montane. Suprafe e largi din micro-regiune sunt considerate zone defavorizate (ZD) (conform Regulamentului (CE) 1257/1999). aplicată în conformitate cu prevederile Legii nr. (3) Asocia iile producătorilor agricoli din zona montan pot beneficia de scutiri de taxe şi impozite pentru primii 5 ani de la constituire. Terenurile agricole 2 Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie ICPA Bucureşti. în vederea construirii. de către consiliile locale. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. 347-2004 LEGEA MUNTELUI defineşte zona montană ca teritoriu de interes na ional special economic. obstacole materializate mai ales în scurtarea perioadei de vegeta ie şi în costuri suplimentare legate de condi iile de pantă. social şi de mediu natural. 20. presupune ca localitatea să îndeplinească cel pu in unul din următoarele criterii: • Altitudinea medie pe localitate este peste 600 m. (2) La proiectarea construc iilor în localită ile din zonele rurale montane se asigură specificul arhitectural al zonei. cu o suprafa ă totală de 100 ha.000 mp cu posibilitatea de construire pe ©Lauren iu Ciocârlan . . care desfăşoară activită i de turism în structuri de primire de tipul pensiunilor şi fermelor agroturistice. la o distan ă de 20 kilometri de centrul localită ii. a biodiversită ii şi utilizării durabile a resurselor naturale din zonele montane. Art. comer ori cu caracter social.(1) În amenajarea teritoriului montan. Încadrarea comunelor în zona montană. la grani a cu Vaideeni. Art.Persoanele fizice şi asocia iile familiale autorizate potrivit legii. 5. în concordan ă cu necesitatea conservării monumentelor istorice şi a siturilor arheologice. aflată în proprietatea obştei Horezu.Vârful lui Roman maxim 25% din suprafa ă pentru casele individuale de vacan ă şi de 30% pentru pensiuni şi alte loca ii turistice şi amenajarea a trei pârtii de schi. situată pe teritoriul administrativ al oraşului Horezu la altitudinea de 1800 m. conform metodologiei Uniunii Europene. Art. 18.Legea nr. inclusiv pentru organizarea unor depozite sau a altor activită i de produc ie. datorită caracteristicilor nefavorabile de mediu . b) acordarea de priorită i la realizarea infrastructurii necesare desfăşurării activită ii. Planul urbanistic al zonei prevede un număr de loturi cu suprafa a de 1. în condi iile legii. • Altitudinea medie pe localitate este cuprinsă în domeniul 400-600 m şi panta medie pe localitate este peste 15 %. Art. 19. . în scopul desfăşurării activită ii. O astfel de zonă este Vârful lui Roman. dezvoltării şi exploatării pensiunilor şi gospodăriilor agroturistice.valori mari de altitudine şi pantă .(5) Pensiunile agroturistice montane care dezvoltă capacită i de cazare de până la 20 de locuri beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit şi a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constituire.

păşunat) ar putea 18 . Păşunile alpine.063 ha.Stâna Piatra Roşie Suprafa a totală ocupata de fâne e şi păşuni de 24. crează premise pentru dezvoltarea activită ilor de tip zootehnic (bovine. viticol fa ă fâne e e – ha 1014 755 501 180 10 1002 404 7 1291 2 1143 3 836 1739 8865 22 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total . risipite printre ierburile şi păişurile atît de valoroase pentru economia pastorală. lucru foarte putin exploatat in prezent. ovine. sînt zmăl uite cu milioane de flori. sunt insuficiente.pasuni pomicole 2121 401 1163 271 1024 225 1135 242 256 932 240 1320 59 975 185 780 343 5492 640 15198 2606 Supraf a ă vii Supra şi pep. ca şi pajiştile din zona subalpină sau fâne ele din regiunile de mai joasă altitudine.Suprafa a totală Suprafa a agricolă dupa modul de folosin ă . Pajiştile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole. Faptul că suprafe ele destinate culturilor vegetale.ha 11769 4125 10921 6225 2873 3418 4814 4188 4117 15759 68209 total 3325 2454 2152 3015 1893 2244 3433 3023 2708 8191 32438 Suprafata arabila 509 265 402 1448 464 661 761 717 697 320 6244 Mari suprafe e de păşuni şi fâne e Majoritatea comunelor înregistrează suprafete mari de păşune şi fâne e (chiar peste 75% din total teren agricol). ©Lauren iu Ciocârlan . pentru producerea concentratelor.18 % din totalul suprafe elor de teren agricol. caprine). în special cereale. face ca zootehnia sa capete valente ecologice.ha Suprafata livezi şi Suprafata pepiniere . Renun area la activită ile agricole tradi ionale (cosit. reprezentând 74.

Pajisti 216.9 % din total suprafata Fermierii care desfăşoară activită i agricole pe terenurile agricole aflate în zone montană defavorizată (Bărbăteşti.9 % din total suprafata Costesti 1047.Pajisti 85.Case 5.4 % din total suprafata Distributia suprafetei totale de pajisti în func ie de tipul de acoperire al terenului delimitat in sistemul LCCS / Suprafata ha: Pajisti 639.79 ha.Copaci cu inaltimea > 5 m 136.1 ha Pajisti .71 ha.05 ha 142.42 % 15811.Zone carstice . Horezu şi Vaideeni pe lângă un poten ial de păşunat deosebit.08 adica 11. Localită ile din zona submontana Costeşti.11 m 29.68 ha inaltimea < 5 m Pajisti .Vegetatie arborescenta cu 52. 355 din 10/05/2007 privind aprobarea criteriilor de incadrare.03 1805.56 ha arborescenta cu inaltimea < 5 m Pajisti Copaci cu inaltimea peste 5 m .pajişti cu înaltă ©Lauren iu Ciocârlan .96 ha 47 ha 64.practici agricole tradi ionale.16 ha Pajisti .81 ha Sol dezgolit .63 868.57 ha m) Barbatesti 689. Costeşti.Copaci cu inaltimea > 5m Copaci cu inaltimea > 5 m .03 ha 91.84 ha Pajisti . Horezu.19 ha cu suprafata mica (< 2 ha) Pajisti .1 ha 151.45 ha 57. se remarcă şi prin existen a unui fond forestier mare.23 % 4222. Vaideeni3) beneficiază atât de Schema de plată unică pe suprafa ă (SAPS) cât şi de plă i pentru zona montană defavorizată-ZMD şi de o parte din măsurile de agromediu (pachetul 1 .67 ha 6.Pajisti 6.65 ha 23. delimitarii si listei unitatilor administrativ-teritoriale din zona montana defavorizata .197 22.24 ha 138.44 ha inaltimea < 5 m .Terenuri arabile 15.92 % Suprafata totala localitate ha: 11786.51 ha 182.8 ha 716.79 ha Livezi . În zona montană există o tendin ă de abandonare a activită ilor agricole.ANEXA Nr. 10.08 Suprafata totala pajisti şi % din total 1282.conduce la degradarea habitatelor şi la modificări de peisaj.84 ha suprafa ă : 10.97 ha 85.26 ha 24. 2 . 7.Car cu fân valoare naturală şi pachetul 2 .42 ha 380.56 % 10902. 3 Ordin nr. Caracteristici geografice ale microregiunii Horezu Localitatea Horezu Altitudine medie : 1011 m Panta medie : 25.81 463.8 % din total suprafata Vaideeni 1120.Vegetatie 184.89 m 30.Gradini .Vegetatie arborescenta cu 89. mai ales în cazul pajiştilor semi-naturale.LISTA UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE incadrate in zona montana defavorizata si centralizatorul acestora 19 .34 ha 638.25 ha Pajisti montane (inaltimea peste 1200 284.

06 0.06 59.06 11.79 47.93 18.00 30.82 0.18 Paduri pondere din fond funciar total (%) 59.28 5.67 7.80 18.03 24.00 0.91 19.31 0.00 Pasuni fanete 94.85 Fanete 30.52 41.87 21.68 48. în special bovine.81 8.72 25.10 0.00 0.03 Vii si pepini ere viticol e 0.77 23.23 27.40 0.Suprafe e limitate de teren arabil situate mai ales în comunele din sudul microregiunii Suprafa a de teren arabil este semnificativă în comunele din sudul microregiunii Frânceşti. poten ialul de dezvoltare a activită ilor de creştere a animalelor.61 37.00 29.54 76.58 37. aflate însă în scădere semnificativă Suprafe e importante sunt ocupate cu livezi în majoritatea localită ilor.00 0.06 70. Această afirma ie este sus inută şi de raportul dintre numărul de ha de 20 .00 0.43 39.55 21.33 Datorită numărului de ha de păşune/fânea ă per locuitor.16 70.68 88.50 77. se constată o importantă scădere în timp.80 67.31 10.50 30.00 10.29 78.00 37.12 12.81 30.24 45. Structura terenului agricol în microregiunea Horezu Pondere din total teren agricol(%) Livezi si pepiniere pomicole 12.17 23. Stroeşti şi Tomşani.27 0.70 1.86 43.00 0.33 0.25 Pasuni 63.00 0.72 6.39 47. ovine şi caprine este evident în comuna Vaideeni.45 32.00 20.51 29.04 10.74 3.03 0.46 59.25 28.53 38.65 13.46 8.46 22.28 74. Oteşani. Suprafe e importante ocupate cu livezi.03 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total microregiune Arabil 15.05 46.62 66. Dacă urmărim evolu ia acestora însă.97 52.

raport care confirmă un potential de crestere a activitatilor zootehnice de acest gen in comunele mai sus mentionate.07 1.12 0.05 0.51 Fondul forestier amenin at Microregiunea Horezu dispune de un fond forestier important cu o suprafa ă de peste 26.57 2. Nr.93 1.19 2.55 0.7% din totalul suprafe ei ării. Bărbăteşti.pasari/loc. Procentul de împădurire este un indicator pentru ponderea şi importan a pe care economia forestieră o poate avea într-o regiune.30 0.15 0.39 1.59 0.85 0.teren arabil .06 0. Nr.40 4. În micro-regiunea noastră pădurile acoperă 38. Horezu.42 2.23% din suprafa a micro-regiunii.46 0.56 0. deşi aici indicatorul trebuie amendat de fenomenul de transhuman ă. Suprafa a fondului forestier cunoaşte o diminuare continuă determinată de un complex de factori care se manifestă.93 4.67 0.42 3. Nr.92 0.88 6. 1.ovine/loc. în unele localită i această pondere mergând până la 51% in Horezu. adesea.bovine pasune/nr.32 0.porcine/loc.85 Tomsani 0.94 2. respectiv numărul de ha de păşune/fânea ă şi numarul de ovine.26 0. Vaideeni.55 0. Se observa o uşoară saturare în ceea ce priveşte numărul de ovine în oraşul Vaideeni.18 0. cca 95% din suprafa a impadurita totală.09 0. 21 .69 0.41 0.29 0.57 0. aflându-se foarte pu in peste procentul minim admisibil.08 0.57 Slatioara 0. Cele mai extinse suprafe e împădurite.13 0. cu o structură diversă a speciilor se găsesc în localită ile montane ale micro-regiunii Slătioara.34 0.23 0.63 0.09 14.50 0.04 0.48 4.bovine/loc.pasune/fănea ă şi numărul de bovine. 56% in Vaideeni şi 77% în Costeşti scăzând masiv în comunele aflate la altitudini mai joase ajungând de exemplu la Stroeşti până la 20%.84 0.08 0.34 Vaideeni 1.77 5. (arabil-pasune)/ nr.29 Horezu 0. dar şi în Maldaresti si Slatioara.52 4.40 0.08 1. foarte agresiv.000 hectare reprezentând 38% din suprafata micro-regiunii (media la nivelul ării este de 27%).05 0. În România fondul forestier de ine 26.11 0. Indicatori pe locuitor ai structurii terenului şi creşterii animalelor Teren agricol Arabil Pasune /fânea ă Livezi. Silvicultura furnizează lemnul de foc necesar încălzirii majoritatii locuin elor. Nr.13 Maldar.70 0.51 0.06 0.ovine Costesti 0.56 0.32 0. Costeşti.

li se va elibera un singur titlu de proprietate. 18/1991.83 3185 6785.(1) Fostilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera. composesorate. (2) Suprafata restituita formelor asociative nu poate depasi suprafata rezultata din aplicarea reformei agrare din anul 1921.defini ie juridică Art. paduri graniceresti si alte forme asociative asimilate acestora. obsti razesesti nedivizate.teritoriale (comune.Fondul forestier al micro-regiunii . În unele localită i obştile sunt de inători mai importan i de pădure decât ROMSILVA ( de ex. 26. obsti de mosneni în devalmasie. . precum si mostenitorilor acestora. şi proprietate privată a persoanelor fizice. ``obste de razesi``.43 Vaideeni 8133 Tomsani 1129 Total 24331. alte asociatii si cu denumirea localitatii respective.structura de proprietate Structura de proprietate a fondului forestier este formată din: proprietate publică a statului.6 4500 14 - 15592. Obstea de moşneni . unită ilor de cult (parohii. urmată însă îndeaproape de obşti (27%).83 Se constată că ROMSILVA rămâne în continuare cel mai mare proprietar de păduri (64%).6 14 362 448 1129 1939 198 198 150 3450.43 8299 2807. cu mentiunea la titular: ``composesorat``. mânăstiri).6 8285 2807. respectiv comisiile judetene. republicata.6 4500 0 15606. în a caror raza teritoriala sunt situate terenurile. Păduri şi alte terenuri forestiere localitate Proprietate publică a statului (ha) Proprietate publică a UAT (ha) Proprietate privată a UAT (ha) Proprietate privată a persoanelor fizice (ha) 362 250 1129 1741 Grupe de proprietari Costesti 8449 Horezu 6620. care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. ``paduri graniceresti``. proprietate publică a unită ilor administrativ . 22 Proprietate obştească (ha) Proprietate publică (ha) Proprietate privata (ha) Total (ha) . oraşe). potrivit dispozitiilor prezentei legi. pe teritoriul oraşului Horezu obştea de ine 52% din păduri). 46 din Legea fondului funciar nr. proprietatea privată a obştilor. punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale. (4) Reconstituirea dreptului de proprietate. schituri. ``obste de mosneni``.

17% din pădurile României. . (4) Prin hotarare judecatoreasca formele asociative de exploatare în comun. 23 . . În microregiune. conform naturii acestora. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislatia statului roman în perioada anilor 1921-1940. Art.Art. 28. (5) Suprafetele forestiere aflate în proprietate comuna. în baza acestei legi.(1) În vederea organizarii exploatarii terenurilor forestiere prevazute la art. obsti nedivizate de razesi etc. constituite în conditiile si cu respectarea regimului silvic prevazut de lege. Pădurile microregiunii Horezu reprezintă peste 0.340 milioane m3). dobandesc calitatea de persoana juridica. el se cifrează la 2. raman în proprietate indiviza pe toata durata existentei lor. de la cea mai mică vârstă până la cea mai înaltă. paduri graniceresti. 27.Exploatarea terenurilor forestiere prevazute la art. persoanele îndreptatite se vor constitui. Volumul mesei lemnoase pe picior exprimă volumul total de masă lemnoasă existent la un moment dat în pădurile regiunii respective. 26 din prezenta lege si a determinarii responsabilitatilor cu privire la exploatarea lor. Hotararea judecatoreasca va fi înscrisa într-un registru special tinut de judecatorie. în formele asociative initiale de composesorat. devalmasie de mosneni.38 mil mc (pe teritoriul României se cifrează la cca 1.

tel.20 24 . comuna Alimpesti.660 Publica 5. 0749506813 Private 400 Forma de proprietate Suprafata administrata si limitele administrative ha Volumul total al arborilor pe picior mc Suprafa a padure grupa a II cu rol de productie /protectie Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri .Slatioara Obstea Corsoru sat Corsoru. silvica Rm. adresa telefon. reprezentant legal.6 Privata 1.750 345.total planta ii ha Publica 2.2 privata 121.177.729 1.032 1. Ocolul Ocolul silvic silvic Romani Romani Directia Ocolul Obstea Obstea Obstea silvic Orasului Sardareasca Izvoru Horezu Horezu Rece.492 3. administrator RNP Romsilva.100 privata 3129.90 8.4 ha grupa II= 1533.70 51. Proprietar – nume.075 Publica 7.858 Privata (Obsteasca) 728 privata 702 632.401 121.Valcea. Vaideeni Obstea Marita Vaideeni Obstea Buciumu Zavidanu sat Rugetu com.60 354 grupa I= 30 313.Gorj Reprezentant: Giurca Ion.151 1. jud.352.2 ha 1 1 Romani 3 Nu 1 10 1 10 132.500 2.

Horezu II şi Târgu Horezu. deoarece toate bazinetele: pârâul Secul. pinul (Silvatica) 2-3%. Pârâul Bulacului. a fost de 58. din care: . s-a construit în 1968-1969. la rampa din parchete şi descărcarea direct la fabricile prelucrătoare (Băbeni sau Râmnicu Vâlcea). anuală.: Vartolomei Todeci. îngustă. pinul strob). prin tăierile făcute din ra iuni economice şi datorită dezastrelor naturale provocate de vânt. râul Luncavă .000 m. Productivitatea (randamentul) pădurilor se concretizează prin creşterea masei lemnoase curentă. Stocşor. pârâul Mihăescu. alte specii – 2% (pinul Douglas. Despre pădurile din Vaideeni 4Până în anul 1920 nu s-au făcut exploatări importante. Căşerie. precum şi bazinul superior al râului Cerna şi al râului Luncavă erau inaccesibile. care se măsoară în mc/an/ha şi reprezintă rezultatul unui dublu proces: un proces de muncă. fagul şi alte foioase – 44-46% Produc ia şi productivitatea arboretelor. între 1980 şi 1985. Fa ă de situa ia din secolul trecut. Pe terasamentul fostei căi ferate. Covreşti. Dârjala. eliminându-se astfel manopera de încărcare-descărcare la tren. cum au fost doborâturile din anul 1964 (926 ha) şi 1969 (40-50 ha). Mari a. la care participă factori edafici. Pe lângă boli şi dăunători. Parohiile Horezu I. Recea. în ordinea procentului pe care îl reprezintă fiecare specie. iar pe pârâurile Moliftul şi Sohodol de pe valea Cernii. care au antrenat în produc ie 955. în amestec cu foioasele până la altitudinea de 700-800 metri. transporturile făcându-se apoi cu camioane cu troliu. pârâul Blajului. suprafa a ocupată de ele este într-o uşoară diminuare. Ulterior s-a mai construit un drum forestier de 1 km şi pe pârâul Mihăescu. Pârâul Rău. Drumul forestier din trupul Coasta lui Cazan. La nivelul anului 2007 productivitatea pădurilor noastre stabilită prin amenajamente silvice. Coniferele reprezintă 50% din totalul pădurilor comunei. Obştea Sărdăreasca. se extind într-un timp relativ scurt pe zeci de mii de hectare. Speciile ce compun pădurea sunt. Recişoara. cu ramifica ie de la Lunca Balotii pe pârâul Căpă ânii. laricea 1%. Ursu. Recişoara.molidul (Picea excelsa) – 88-90%. pe valea Luncavă ului. exprimă capacitatea pădurilor de a produce masă lemnoasă. Drumurile forestiere Cerna. coborând pe unele văi. cu implica ii deosebite din punct de vedere economic. încărcarea făcându-se automat. în zonele Milescu. bradul (Abies pectinata şi alba) 3-7%. linie ce a func ionat până în anul 1970. următoarele: răşinoase: 54-56%. pădurea are şi al i duşmani. Piscu Mare. idem 25 . care face legătura cu drumul comunal RugetuCerna. s-a construit drumul forestier auto până la Ciomfu Balotii. concretizat în activitatea depusă de silvicultură şi un proces natural. când a fost demolată. Piatra Otomanului.5 Protec ia fondului forestier Protec ia pădurilor este o activitate deosebit de complexă şi necesară pentru asigurarea manifestării func iilor sale. Atacul de dăunători pe suprafe e întinse poate fi apreciat ca un dezastru. sub treapta jnepenişurilor. Unii dăunători (de ex. Pentru a ajunge în faza de maturitate productivă (tăieri de masă lemnoasă) este necesar un interval de timp care se măsoară în zeci de ani (50/60 ani). pârâul Căpă ânii.Pădurea de conifere formează etajul de vegeta ie major.c. Piatra Spânzurată. sub altitudinea de 1800 metri şi. printre care amintim: 4 5 Monografia comunei Vaideeni din jude ul Vâlcea (istoria pământului natal) Coord. În anul 1950 a fost construită o linie ferată forestieră. până la Lacu Mare. Bucium. şi de la Lacu Mare în sus.148 mc din care cea mai mare parte acordata Ocolului Silvic Buila care exploatează padurile de inute de Obstea Oraş Horezu. Luncile Frumoase sau construit în perioada 1958-1980. Lymantria monacho) care atacă cu precădere arborele.

Ob tea Horezu – 132.Nerespectarea prevederilor legale cu privire la exploatarea lemnului. fenomenele naturale etc. Ocolul Silvic Romani – 3 hectare. a 26 . solurilor. animalele domestice (prin păşunat). . prelucrare. Obiectivul este creşterea suprafe ei de pădure cu rol de protec ie a apei.Nerespectarea restric iilor la punerea în valoare a masei lemnoase din specii protejate (cireş). În acest context.MADR Activită ile ilegale în domeniul forestier sunt acele activită i în care lemnul este pus în valoare.omul. transport. . În anul 2007 însă.regenerări prin reîmpădurire nu au efectuat decât Direc ia Silvică Vâlcea. Oportunită i PNDR sprijină silvicultura cu următoarele măsuri: Măsura 221 Prima împădurire a terenurilor agricole Măsura se aplică pe suprafe e de teren agricol mai mari de 0. “paza pădurilor” rămâne o componentă importantă în asigurarea integrită ii acestora (pădurilor).5 ha pe care se înfiin ează o planta ie forestieră.Munca „la negru” . tăiere. se execută lucrările tehnice de între inere. . Ele pot fi împăr ite în următoarele categorii: -Tăieri ilegale: de arbori nepuşi în valoare -Tăieri ilegale de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale prin nerespectarea restric iilor la punerea în valoare a masei lemnoase în arii protejate. prelucrat şi/sau comercializat în contradic ie cu reglementările in vigoare. activitate tehnică complexă dar cu mari implica ii economice şi ecologice. Amenin ări . iar pădurea se păstrează până ce atinge vârsta de exploatare. Planul National de Combatere a Tăierilor Ilegale de Arbori . tăiat. exploatarea si valorificarea ilegală a lemnului.2 hectare.Evaziunea fiscală generată de efectuarea de acte de comer ilegale cu material lemnos. punerea în valoare.9 hectare şi Obştea Sărdeasca 8.şi dorin a de ob inere imediată de venituri ilegale sau necuvenite. .Falsul şi uzul de fals asociat cu activită ile ilegale din domeniul forestier (amenajarea pădurilor. Ocolul Horezu – 10 hectare. Una din aceste cauze este nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele identificate cu tăieri abuzive şi lipsa unor alternative. -Punerea în valoare a masei lemnoase fără a respecta prevederile amenajamentului sau în baza unui amenajament întocmit necorespunzător. transportat.Subestimarea calitativă şi cantitativă a masei lemnoase puse în valoare. comercializare) . prelucrarea şi comercializarea lemnului. Toate activită ile ilegale mai sus men ionate se pot asocia cu fapte de corup ie. fapt ce a determinat alegerea ca sursă de venituri. Activită ile de regenerare au efecte pe termen lung pentru că din această fază se selectează speciile cele mai potrivite pentru zona dată şi se asigură manifestarea func iilor pădurii pentru care a fost înfiin ată. . Asigurarea pazei fondului forestier este de asemenea obliga ia ocoalelelor silvice care-l administrează ca şi regenerarea pădurilor. transportul.Tăierile ilegale apar din cauze obiective care trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de dezvoltare a microregiunii.

Comunită i locale de inătoare de pădure în comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asocia iile acestora. Înfiin area planta iei (costuri Euro) . spitale. Pierderea de venit agricol urmare a împăduririi pe o perioadă de 15 ani . combaterea • bolilor şi dăunătorilor) şi suportul tehnic pentru executarea acestor lucrări (mâna de lucru/servicii). Comune şi municipalită i de inătoare de pădure sau asocia iile acestora.Munte 1560 euro *Formula de împădurire pentru munte. . sprijinirea aplicării • programelor de refacere a pădurilor slab productive sau neconforme cu tipul natural fundamental. pe baza rolului multifunc ional al acesteia. Obiectiv general Creşterea valorii economice a pădurilor inând cont de rolul multifunc ional şi managementul durabil al pădurilor. d. persoane fizice sau asocia ii ale acestora. Obiective specifice • Îmbunătă irea structurii sau refacerea pădurilor slab productive degradate. • de padure. Măsuri speciale pentru zonele parte din re eaua europeană Natura 2000 122 Îmbunătă irea valorii economice a pădurii Tipuri de beneficiari a.şi care sunt eligibile prin măsura 123. Asocia ii mixte din oricare din categoriile de mai sus. cum ar fi pădurile de răşinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai bine • condi iilor locale şi cu rezisten ă mai bună împotriva factorilor dăunători naturali (doborâturi de vânt. Între inerea planta iei pe o perioadă de 5 ani. • Producerea de puie i forestieri de calitate pentru nevoile proprii prin înfiin area de pepiniere când sunt necesare lucrări de împădurire în proprietatea forestieră .Deal 1660 euro *Formula de împădurire pentru deal 100% Pin negru (pe terenurile afectate de eroziune sau deşertificare) 100% Salcâm. elagaj artificial. Investi ii eligibile A. e.pentru terenul agricol Fermieri 215 Euro–ha. Beneficiarii eligibili pentru sprijin prin această măsură sunt: de inătorii priva i şi autorită i publice locale de inătoare de teren agricol. de inători de pădure independen i (biserici. c. Glădi ă (doar pe solurile nisipoase şi/sau mobile). rărituri. Pădurile înfiin ate prin această măsură sunt menite să protejeze componentele de mediu pe baza rolului multifunc ional pe care îl au. şcoli) şi asocia iile acestora. excep ie făcând echipamentele ce realizează în acelaşi timp exploatarea şi procesarea primară a materialului lemnos – cum sunt harvesterurile . pe zone geografice (costuri Euro) primeşte în func ie de zonă şi anul de la infiin are între 65 si 210 Euro la hectar. • Achizi ionarea de echipamente şi maşini de tăiere necesare pentru realizarea măsurilor tehnice şi a opera iilor necesare până la vârsta exploatabilită ii (ex.pădurilor cu rol de protec ie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători. Alte categorii de de inători de pădure diferite de proprietatea de stat. b. • Achizi ionarea de echipamente şi maşini necesare lucrărilor silvice de exploatare cu impact • redus asupra mediului. precum şi de asigurare a func iilor recreative. Indiferent de suprafa a de pădure: 27 . atacuri de insecte etc). Proprietari priva i de pădure.

Pentru suprafe e de pădure mai mari de 100 ha sau pentru asocia ii care de in suprafe e mai mari de 100 ha: . Pentru suprafe e de pădure mai mari de 10 ha: . Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depăşi 1. în vederea creşterii economice a pădurilor. D.Costuri pentru achizi ionarea de echipamente şi maşini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului.000 Euro. în procent de maxim 10% din valoarea proiectului.000. echipamente şi materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate. . echipamente şi materiale pentru realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de amenajare (ex. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. .Costuri pentru achizi ionarea materialului de plantat. Volumul sprijinului Sprijinul public (comunitar şi na ional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile.Costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitec i. .Costuri pentru înfiin area de pepiniere forestiere. Părin i de familii) şi în suprafe ele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere. pentru facilitarea executării lucrărilor silvice prevăzute în planurile de amenajare. plantări. echipamente şi materiale pentru suprafe ele incluse în Catalogul Na ional al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere. incluzând răritura pre-comercială. .Costuri pentru achizi ionarea de maşini. altele decât maşinile complexe cum ar fi harvesterurile. . combatere boli şi dăunători). ingineri şi consultan i. C.Costuri pentru realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de amenajare. - 28 . pentru îmbunătă irea structurii arboretelor în concordan ă cu tipul natural fundamental de pădure.Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive şi substituirii celor derivate. proiecte tehnice. B. . inclusiv achizi ionarea de maşini. descopleşiri.Costuri pentru achizi ionarea de echipamente hardware şi software necesare pentru elaborarea documenta iei tehnice cerute de reglementările forestiere în vigoare. cură iri. Pentru suprafe e de pădure mai mari de 1. numai în cazuri excep ionale cum sunt acelea ca pepiniera să facă parte din exploata ia forestieră şi pe terenuri din fond forestier.000 ha: . costurile de instalare a culturilor.Costurile pentru crearea căilor de acces în interiorul arboretelor.Costuri pentru achizi ionarea de maşini. achizi ionarea de patente şi licen e.

cu izvoarele sub Vârfurile Ursu şi Coşana. S = 45 km²). pârâul iganilor. Govora. Pârâul lui Stroie. iar pe stânga pârâul Cuca. toate cu direc ie de curgere de la nord spre sud. de la est la vest de pâraielele Costeşti. versantul estic al muntelui Arnota şi versantul sudic al Muntelui Cacova (Pârâul Sec sau Valea Morii). care creează un relief de luncă. cu izvoare tot în Mun ii Căpă ânii (curmătura Lespezi). Principalele râuri care străbat zona şi constituie cea mai importantă resursă de apă sunt. afluent de dreapta al Oltului. care se varsă în Olt în apropierea comunei Băbeni-Bistri a. afluent de stânga al Bistri ei (L = 18 km. Cel mai important afluent al său este Recişoara. Zăvidanul. de la est la vest: . adună apele de pe versan ii nordvestici ai masivului (sectorul până la Plaiul Lespezi) (pâraiele Şasa Voiceşti.Prin izvoarele sale. bazinul având o suprafa ă de 384 km². care se varsă la sud de comuna Costeşti. unde viteza se mai domoleşte şi încep depunerile masive ale materialului aluvionar adus din munte în fazele de „ape mari”. Babeni – Francesti. Marginea. Îşi adună apele de pe versan ii sudici ai mun ilor Căşeria.Luncavă .Bistri a. Bistri a primeşte ca prim afluent important pârâul Romanilor (Hurezu). străbătând Masivul Buila-Vânturari a de la nord la sud.Are o lungime de circa 50 km. pârâul Călineascăi unit cu pârâul 29 . Luncavă şi Cerna. de terase şi de dealuri piemontane/interfluvii. afluent de dreapta al Oltului. Dacă se adaugă şi lungimea izvoarelor sale şi a afluen ilor. pârâul Marginei cu confluen a la Luncile frumoase. Bistri a pătrunde adânc în Mun ii Căpă ânii. Pârâul lui Barnat. . La cota 810 metri.. Stânişoara şi Stocşor având ca izvoare pârâul Găuriciului şi al Zăvidanului. Apele de suprafa ă Întreaga re ea hidrografică a zonei este tributară râului Olt. În cursul său meandrat până la Olt. Pe partea dreaptă. între gurile de vărsare ale râurilor Govora şi Luncavă . el străbate dealurile subcarpatice pe o distan ă de circa 42 km. Este format prin unirea Pârâului Cumpenelor. La originea sa sunt mai multe izvoare care pornesc de sub culmile mun ilor Văleanu. Acestea se adună (Luncavă şi Bistri a) ca întrun mănunchi ceva mai la sud şi se varsă în Râul Olt. aval de evacuarea prin canal deschis a apelor uzate provenite de la Avicola Babeni în Raul Bistrita este considerată zonă critică sub aspectul poluarii apelor de suprafata . unde primeşte ca afluent pe stânga Urşani unit aici şi el cu Râmeşti şi iese din depresiunea Horezu. Acestea îşi măresc treptat debitul şi se unesc la cantonul „Între Râuri”.Costeşti.. Un afluent de dreapta mai important al Râului Romani este Pârâul Lunga. de la nord la sud. Bistri a. Zănoaga. comunele Măldăreşti şi Oteşani. Sapă chei spectaculoase pe traiectul unei falii importante.Romani De pe partea dreaptă.. Luncavă ul străbate oraşul Horezu. care izvorăşte din Mun ii Căpă ânii. fără a avea însă debit mare. în anii 1978-1989 Luncavă ul a fost îndiguit cu gabioane pe tot parcursul său prin sat. pârâul Băncăilor. Pentru a micşora cantitatea de aluviuni cu care Luncavă ul contribuie dăunător la colmatarea lacurilor hidroenergetice de pe Oltul inferior şi pentru a evita producerea dezastrelor în zona satului. Găuriciu. Se constată că re eaua hidrografică a râurilor este bogată şi bine reprezentată. Curmăturii). pe ambele maluri. Sapă chei spectaculoase pe traiectul unei falii importante. iar pâraiele cele mai însemnate pe care le primeşte de pe partea stângă sunt: pârâul Cumpenelor şi pârâul Cerbului. tăind Măgura Slătioarei pe la capătul ei estic. Traversează localită ile . străbătând Masivul Buila-Vânturari a de la nord la sud. formând râul Bistri a. Netedu. în linii mari. prin afluen i direc i sau indirec i cu o direc ie de curs. s-a făcut în anul 1996 captarea pentru apeductul ce alimentează cu apă potabilă satul Vaideeni. Râmeşti. se formează pârâul Gurgui. Romani. prin unirea mai multor izvoare. Luncăvecior.Ape Depresiunea Horezu este drenată. Râul Recea. provenit prin unirea pâraielor Bistricioara cu pârâul Romanilor. Rodeanu. Ghelălău. Cursurile de apă sunt permanente. . cu izvoarele sub Vârful Balota şi Pârâul Blej. lungimea totală este de circa 60 km.

Viezuinilor – zis la vărsare pârâul Racilor. se închid la culoare. prin captarea sa de la cota 1110 m.450 km şi o re ea de distribu ie de 14 km. şi sistematic. Pentru viitorii ani. pe râul Luncavă (pentru că lâna nu se mai prelucrează casnic şi manual) şi moara din satul Romani de Jos care apar ine mânăstirii şi func ionează ocazional. râul Cerna se varsă în Olte la limita sudică a jude ului. Are lungimea de 13-14 km şi se varsă în râul Recea. În anul 2000 mai era încă în func iune o singură pivă în satul Vaideeni. Lacul lui Cazan. Străbate în lung de la Nord la Sud satul căruia i-a dat numele său. spre sfârşitul verii ajungând. dar care. Pe râurile din zonă au existat până la jumătatea secolului XX. Au o suprafa ă între 5 şi 10 ari fiecare. este barat şi captat în re eaua de alimentare a lacului hidroenergetic de la Vidra pe Lotru. nume ce porneşte de la slavonescul mòri a (râul cu mori sau râul morilor). şi empiric. pive şi darace de lână. se abate spre apus şi se varsă în Cerna. şi din şisturi cristaline. Şi râul Cerna. cele două roci componente ale bazinului său hidrografic. rotunjit şi mulat de trecerea apei. Observa iile generale făcute. Suprafa a şi cantitatea lor de apă sunt în descreştere şi de la an la an. arată că această lucrare hidrotehnică nu a modificat sesizabil şi dăunător regimul acestora şi nu a determinat nici-un fel de dezechilibru ecologic în zonă şi pe cursul lor. Izvorăşte de sub vârful Nedeiul. Recea şi Cerna sunt urmărite ştiin ific. Izvorul principal şi ini ial de sub Nedei îşi sporeşte treptat debitul prin primirea ca afluen i a numeroase pâraie – cele mai multe cu o curgere temporară. deci. Din punct de vedere al faunei piscicole pe care o adăposteşte. de regulă. Râul Recea este captat la cota 765 m în aduc iunea de apă pentru satul Recea. După un curs de circa 75 de km. Primeşte ca afluent pe dreapta răul Mari a pe teritoriul comunei Slătioara. Râurile Luncavă . ca efect al colmatării cu aluviunile din jur şi ca efect al descompunerii pe loc a vegeta iei ierboase şi arbustive de la marginile lor. iar pe dreapta. lucrare încheiată în anul 1996. 30 . are lungimea de 6. Are bazin hidrografic redus şi. un debit mic. Lacul din Zăpodii. Beleoaia şi Pleşa Polovragilor. este evident şi caracteristic faptul că acest râu. instala ii hidromotrice: mori. ce se înregistrează în cele trei sta ii hidrometrice de pe aceste râuri. Buciumul. prin observa ii zilnice asupra parametrilor de interes. Apeductul. pârâul Mărineştilor şi pârâul Ulmetului. trece printre nişte pitoreşti piramide de şiroire din sedimentele cu sare de la Goruneştii Slătioarei. Cu pu in înainte ca acest râu să taie pe la vest Măgura Slătioarei în punctul numit Oarba. creează un mediu convenabil racilor şi iparilor. râul Recea îşi aduce aportul de apă la lacul de pe Lotru. către toate celelalte sate dinspre apus ale comunei. este prevăzută extinderea re elei de distribu ie de la bazinul de filtrare şi tratare Recea. Ca şi în cazul altor râuri din ara noastră. pe teritoriul comunei Slătioara. încă din anul 1978. Bolovănişul şi prundişul albiei este format par ial din calcar. îmbătrânind. în ultimii 4-5 km până la vărsare. culoare ce o capătă bolovănişul albiei acoperit de alge verzi filamentoase. însă. Râul Cerna. din zona numită Coasta Lacurilor şi adună apele de pe coastele mun ilor Corşoru. Izvorăşte de sub muntele Stânişoara şi îşi sporeşte debitul primind ca afluen i pe stânga Mijlocia şi Pârâul Runcului. joagăre. în cei douăzeci de ani care au trecut de la data captării acestor râuri pentru hidrocentrala de pe Lotru. Existen a lor a dat naştere toponimelor corespunzătoare: La Lacul Porcului. Lacul din Bancea. lucrare terminată în anul 1978. numele de Cerna face referire la culoarea întunecată a fundului apei (ciornîi .negru în limba slavă). Lacul din Muşi a. Lacuri Pe întinderea comunei Vaideeni există câteva mici lacuri cu apă dulce rezultată din ploi şi zăpezi şi între inute din mici izvoare de fund. la Bălceştii Vâlcii. să-şi înjumătă ească suprafa a şi volumul de apă. Ca şi Luncavă ul şi Cerna. Râul Mari a. suprafa ă care variază după anotimp. pârâul Vălceaua. Milescu. cu curgere gravita ională. la cota 1100 metri.

sau se procură ca var-praf . construite la munte. Văile seci (sohodolurile) sunt foarte frecvente în Masivul BuilaVânturari a datorită infiltrării rapide a apelor din precipita ii. în anumite condi ii. atunci când nivelul apei trece de podul carului. por iune pe care înaintaşii localnicilor au numit-o. Şi nici varul nu se mai fabrică în cuptoarele ărăneşti. Uneori. Ponoarele cu regim temporar sunt semnalate în Muntele Piatra din Masivul BuilaVânturari a. Dar traversarea râului prin vad cu carul prezintă riscul ca apa să ajungă la var. pentru a putea coborî cu carele cu varul pe care îl fabricau în cuptoare ărăneşti. cu un repeziş de 8-10 metri sub forma unui scoc de moară. în trecut. apa pătrunde în sorb şi. chei. dar apa se pierde complet prin ponoare sau prin infiltra ii difuze. de zeci de ori. Olte ul. care este calcarul.2 km şi având traseu adaptat perfect liniilor structurale din sudul Muntelui Arnota. văi seci. produs de fabrica de ciment şi alte produse calcaroase din Târgu Jiu. cât şi lemnul. izbucuri. Pătrunsa. nivelul apei se ridică la nivelul sorbului şi. cu versantul stâng sculptat în şisturi cristaline. această deturnare a apelor Cernei spre Olte o provocau oamenii prin baraje improvizate construite anume în fa a sorbului. a dus în decursul timpului la conflicte aprige şi la procese juridice între vărni ari şi morari. peste 25 l/s. 31 . astfel. dar o serie de izvoare mici jalonează contactul dintre calcar şi forma iunile cristaline de pe flancul vestic (bazinul Pârâului Costeşti. ca var-pastă rezultat ca produs-deşeu. întâlnit în Valea Cernei. se poate transfera în râul Olte prin labirintul galeriilor carstice ce străbat în diagonală temeliile muntelui Pleşa Polovragilor. prin galerii. Între Cerna şi Olte (extras din monografia Comunei Vaideeni) Uneori. găunoasă. Buila şi Vânturari a prezintă astfel de caracteristici. La Moara Dracului. combustibilul necesar la calcinarea calcarului. cursul lor este jalonat de aliniamente de doline. izbucuri. Dar. De asemenea. generând numeroase fenomene endocarstice. a calcarelor din majoritatea suprafe ei bazinului său superior. şi mai ales când curgerea este barată natural de buturugi şi bolovani. Acestea sunt localizate în zonele carstice Buila-Vânturari a (bazinele râurilor Costeşti şi Bistri a). rămânând în albia sa doar debitul ce se formează din pâraiele din aval de acest sorb. Izbucurile cu cele mai mari debite se întâlnesc pe flancul estic al Masivului BuilaVânturari a (Pahomie. au un traseu rectiliniu impus structural. Cheile În zonă se găsesc mai multe văi adânci cu aspect de chei. Valea Morii). Albu. Singurul fenomen interesant pe care îl formează este trecerea vijelioasă printr-o por iune foarte îngustă. Un fenomen carstic interesant. valea Cernei nu este nici o vale de tip carstic definit. reprezentate prin numeroase peşteri. obârşiile Văii Comarnice). Atunci când debitul creşte mult. Cheile Bistri ei sunt cele mai evoluate. la câ iva kilometri mai jos. Transportul varului spre sat nu se putea face decât pe unicul drum. provocată de oameni. la care se adaugă numeroase fenomene exocarstice de mai mică amploare: ponoare.Apele subterane au fost foarte active. deşi săpată în roci par ial calcaroase. se duce în râul vecin. dar scurtă. pentru a fi transformat în var. măsurând 1. este faptul că apa râului Cerna. întrucât morile de apă. Valea Curmăturii. Piatra. ci se pierd în structura carstică. Astăzi. unde se găseşte pe loc atât materia primă. etc. Ele pot prezenta sectoare cu curgere permanentă sau temporară. inspirat şi plastic. cu defileuri. Această abatere a albiei Cernei. Cheile Pârâului Costeşti măsoară 2 km. gaterele şi alte instala ii ac ionate de energia electrică. spre apus. o mare parte din apa precipita iilor de pe întinsul râului Cerna nu au o curgere de suprafa ă. ambalat în saci. Le-au luat locul morile. precum şi alte instala ii hidraulice au dispărut de pe toate râurile comunei odată cu electrificarea din anii 1950-1960. astfel de conflicte nu se mai pot ivi. ci se procură de la uzinele din Craiova. drum ce presupune traversare prin vad a râului. Toate văile din estul mun ilor Cacova. chei. cel de pe valea Cernei.

de unde se extrage şi se prepara calcarul folosit in industria chimică.2 COM.L.L. Pe teritoriul comunei Frânceşti. habitate din pajişti şi 32 .Tătărani Drăgăşani 109 Foleşti Tomsani Drăgăşani Sursa: Agentia Nationala a Rezervelor Minerale Cărbune. Francesti pietris VALCEA Nisip si MIDOCONSTRUCT Francesti pietris SRL ORLESTI Nisip si Slatioara pietris GENIUS S. calcarul sistificare. VALCEA Nisip si EDION S. bicarbonatate. Izvoare de ape minerale sulfuroase. păduri acidofile cu Picea din etajul subalpin.crt.C. RM. indicate în cură internă şi externă. stabilimentul balnear este degradat. furajer. apele fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti.R. Zăcământul Comuna Schela comercial 18 Băbeni. pentru nevoi locale li calcarul filer. Izvoare termale pe terioriul comunei Slătioara. NR. clorurate. jude ul Vâlcea. calcar pentru mixturi asfaltice. în masivul Arnota. NR. cariera Bistri a. Zăcăminte de petrol au fost identificate pe teritoriul comunei Tomşani în zona Foleşti şi pe teritoriul comunei Frânceşti la limita cu Băbeni. IANCU POP. COSTESTI Petrol. 1 STR. hipotonice. Rezerve de nisip şi pietriş . pe direc ia Popeşti-Viişoara-Mânăstirea dintr-un lemn.R. PERIMETRE DE DEZVOLTARE – EXPLOATARE SI EXPLOATARE PETROLIERĂ AFLATE ÎN CONCESIUNEA S. UZINEI. PETROM S. mozaic de calcar. în prezent sta iunea este închisă. sunt zăcăminte de cărbune. pe teritoriul comunei Costeşti. Odată cu amplasarea Uzinei de Produse Sodice la Govora s-a deschis în anul 1960. păduri tip Luzulo-Fagetum. Nr.A. sodice. păduri tip Asperulo-Fagetum.permise de exploatare emise pentru următoarele societă i: Nisip si PROTECTCHIM Francesti pietris SRL RM. parte din marele bazin carbonifer de sub mun i care cuprinde toată partea dreaptă a Oltului. folosite până în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul sta iunii balneoclimaterice de interes local Costeşti).Rezerve minerale Calcar industrial şi de construc ii. Diversitate genetică – flora şi fauna Cercetările efectuate de specialiştii Parcului na ional Buila Vânturari a au eviden iat habitate de stâncării şi peşteri habitate din pădure şi anume păşuni împădurite. Sursa: Agen ia Natională a Rezervelor Minerale STR.

plop (Populus tremula).frecven a mare a calcarelor la zi.Pădurile de fag cu răşinoase Limita inferioară este greu de stabilit deoarece speciile de răşinoase: molidul (Picea abies) şi mai ales bradul (Abies alba). 33 . care în aceste arii nu a putut fi înlocuită de culturile agricole datorită reliefului accidentat. iar cele ale etajelor superioare coborând mult în pădurile de la poalele muntelui întâlnindu-se chiar şi inversiuni ale etajelor vegetale forestiere. fagul se instalează pe pantele nordice. carpatica).650 m) în Cheile Bistri ei sau Costeşti. zadă (Larix decidua ssp.este reprezentat prin alternan a fag cu gorun. Se întâlneşte şi cetina de negi (Juniperus sabina frecvente în Cheile Folea şi Cheile Costeşti). favorizând men inerea vegeta iei naturale. corelat cu pozi ia fa ă de centrele genetice şi căile de migra ie a florei şi a faunei. Etajarea vegeta iei Vegeta ia este repartizată pe teritorii întinse sau mai restrânse în func ie de condi iile de mediu. dar şi biotic): . . carpato-balcanice. ca şi diverse plante ierboase: afin (Vaccinium myrtillus. care ocupă o parte însemnată a teritoriului.cea mai largă răspândire dintre pădurile din zonă şi este reprezentat prin păduri întinse de fag. Păun. relict glaciar ce constituie aici unul dintre cele mai puternice genofonduri din ară. cu influen e submediteraneene.climatul relativ blând. platanoides). prin depresiuni. europene şi central-europene. ulm (Ulmus scabra). şi păduri de stejar (Quercus robur). afin vânăt (Vaccinium uliginosum). grohotişuri. coboară pe văi până la altitudini destul de mici (600 . formând păduri de amestec cu fagul. şi mai rar carpen (Carpinus betulus). iar făgetele cu molid şi brad ajung uneori până pe creastă cu subetajele : Stejăretele . Acest complex de factori. sud-estice. paltin (Acer campestre.Făgetele . speciile arboricole de altitudine joasă urcând uneori până la limita superioară a pădurii. pe văile adânci. (Gh. salcie (Salix capraea). între care clima are un rol foarte important.1967). ca şi o serie de specii endemice sau subendemice. văi seci.tufărişuri şi pe suprafe e limitate habitate din turbării şi mlaştini. Acest subetaj începe la 700 m şi se desfăşoară până la 1200 . În cadrul acestei subzone se află.Etajul stejarului este prezent prin pădurile de gorun situate ca un brâu la limita inferioară a subzonei fagului. Această diversitate floristică şi faunistică a ecosistemelor foarte mare se datorează unui complex de factori. printre care se numără: . Ploaie. Vaccinium vitis idaea). paltin de munte (Acer pseudoplatanus). caracterizat prin lipsa gorunului şi apari ia câtorva specii ierboase montan-carpatice. tisă (Taxus baccata). (Buia. mai umede şi mai reci. Este reprezentat prin păduri montane de fag. în acelaşi timp abiotic. pin (Pinus sylvestris). În cadrul acestui subetaj se găsesc specii de conifere precum: brad (Abies alba). . În vreme ce gorunul preferă pantele sudice. Trecerea de la un etaj la altul nu este netă. alpinocarpatice. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) se întâlneşte între 500 m şi 1400 m. etc. hornuri. frasin (Fraxinus excelsior). . 1998). De ex se eviden iază pajiştile de stâncărie dominate de argin ică (Dryas octopetala). a determinat existen a unor elemente foarte diferite: eurasiatice. tei (Tilia cordata).Gorunetele. marcată în relief prin sectoare de chei şi mici masive izolate cu versan i abrup i. care adăpostesc o floră deosebit de interesantă. molid (Picea abies).relieful muntos. . În general. .1300 m.în cadrul reliefului muntos există o diversitate mare a tipurilor de habitat (entitate ecologică ce indică mediul de via ă al speciilor. fisuri. submediteraneene. care le deosebesc de făgetele de deal. în amestec cu foioase din etajele inferioare. în special mesteacăn (Betula pendula). care a favorizat răspândirea unor specii relativ termofile. Loiseleuria procumbens. pădurile de amestec se extind la altitudini cuprinse între 500 şi 1500 m. ridicându-se pe alocuri până la 600 m şi chiar 800 m altitudine. A. diferitele tipuri de vegeta ie interferând între ele. în sectoarele de chei.

Elyna myosuroides. Specia Denumirea populară Grad de periclitare Endemite Specia Denumirea populară Grad de Specia Denumirea populară Grad de periclitare periclitare Endemite Endemite Angelica archangelica Angelică R Hepatica transilvanica Crucea voinicului R End. vulnerabile. mai rar. C. cât şi specii relicte. Juncus trifidus. Salix herbacea. Sibirica. Cuprind în special molid (Picea abies.N. J. montana). ca ştirigoaia. (Salix herbacea). Dintre speciile lemnoase se întâlnesc: argin ică (Dryas octopetala). Sedum maximum. J. endemite. afin (Vaccinium myrtillus). pin ( Pinus sivestris. consolidează terenul şi reprezintă o stavilă în calea avalanşelor. trei fra i păta i (Viola tricolor). Vegeta ia ierboasă este reprezentată de numeroase specii. alături de graminee. Loireleuria procumbens. etc.). Vegeta ia pajiştilor alpine este foarte bogată. afin vânăt (Vaccinium uliginosum). Pajiştile montane ocupă suprafe e reduse în cuprinsul pădurilor de la poalele mun ilor. În plus. Un loc aparte îl ocupă tufărişurile joase de cetină de negi (Juniperus sabina). prin stratul gros de muşchi instalat sub arbusto (Polytrichum. Se mai întâlnesc: afin (Vaccinium myrtillus). trebuie ocrotite. ienupăr (Juniperus communis.* 34 . J. Juniperus sabina-cetina de negi).U. brad (Abies alba). în consecin ă. Abunden a de specii protejate din cadrul florei . etc. zmeur (Rubrus idaeus). Geum reptans. nana. Gentiana vernas. submediteraneană. tulichină pitică (Daphne mezereum). ** carpatic şi *** carpato-balcanic. . pădurile de răşinoase fiind cuprinse între altitudini de 1200 şi 1850 m şi apar inând din punct de vedere fitocenologic asocia iei Piceetum carpaticum (Gh. glaciare. măceş (Rosa canina. plante ocrotite În aceste zone vegetează numeroase plante rare. Rannunculus oreophilus. unde. Poligala vulgaris. urzica etc. Muscari comosum. Majoritatea pajiştilor asigură biomasa consumată de turmele de oi care păşunează vara aproape în întreaga zonă montană. salcie pitică (Salix reticulata). Există numeroase specii amenin ate pe următoarele categorii diferen iate de I. atât specii de climă caldă. contribuie la reten ia apelor pe versan i. Vaccinium vitis idaea. cu excep ia pere ilor foarte înclina i.C. iederă albă (Daphne blagyana). Mnium etc. Agrostis rupestris. Senecio rupester.: – specii periclitate (E) – specii vulnerabile (V) – specii rare (R) – specii neamenin ate (Nt). iar la limita superioară ienupăr (Juniperus sibirica) şi jneapăn (Pinus mugo). Popescu. întâlnim şi specii de talie mai mare. Euphrasia salisburgensis. Coridalis cava. Tufărişurile au un rol ecologic important deoarece. Etajul subalpin este situat deasupra etajului molidişurilor. endemisme. Loiseleuria procumbens.specii a căror arie este restrânsă a * ± la România. Hylocomium. Carex curvula. Salix reticulata.Etajul boreal (al molidişurilor) este destul de bine reprezentat. iar în apropierea versan ilor stâncoşi tisă (Taxus baccata).carpatica). intermedia. În cadrul pajiştilor se întâlnesc următoarele asocia ii: Festuca supina. 1974). rare. zadă (Larix decidua ssp. Solida.Plante periclitate. la care se adaugă numeroase specii cu flori multicolore. Agrostis). Alături de arbori se întâlnesc şi arbuşti cum ar fi: ienupăr (Juniperus communis. Rosa pendulina). excelsa) şi. În cuprinsul pajiştilor montane abundă gramineele (Festuca.endemite . a abrupturilor în care s-a refugiat cea mai interesantă floră din cuprinsul acestui masiv calcaros. P. Poa. care. Trecerea se face prin tufărişuri: jneapăn (Pinus mugo. care dau un pitoresc deosebit acestor pajisti : Viola odorata. dar şi de specii de muşchi şi licheni.

zoocenoza apropriinduse de parametrii ei maximi atât sub raport cantitativ. care găsesc aici condi ii bune pentru hrană şi cuibărit: privighetoarea (Luscinia luscinia) pi igoiul mare (Parus major). Transsilvanica R End.* Cypripedium calceolus Papucul doamnei E Daphne blagayana Iederă albă V Daphne mesereum Tulichină pitică V Dentaria glandulosa Nt End. se întâlnesc numeroase specii de păsări.Aquilegia transsilvanica Căldăruşă V End. vânturelul de seară 35 .* Frysimum saxosum Brusture negru End.** Taxus baccata Tisă V\R Trollius europaeus Bulbuci de munte V Veronica alpina R Viola alpina R Zona a fost pu in cercetată de către specialişti botanişti şi merită o abordare mai îndeaproape în ceea ce priveşte speciile protejate ale florei. Ca vertebrate întâlnim batracieni.* Pinguicula vulgaris R Pinus mugo Jneapăn R Pleurospernum austriacum Coriandru R Pulmonaria rubra Mierea ursului Nt End.** Dianthus glacialis subsp. se întâlnesc şi păsări din neamul răpitoarelor de zi şi de noapte.* Dianthus spiculifolius V End. presiri. pe lângă diversitatea şi numărul mare de specii de plante. ca: şoimul rândunelelor (Falco subuteo).** Rosa coziae Roză de Cozia R End.** Arctostaphyllos uva-ursi Strugurii ursului V Campanula alpina Clopo ei R Campanula carpatica Clopo ei R End.* Galium valantoides var. Reptilele. brădişor R End. În aceste păduri de la poalele mun ilor.* Dryas octopetala Argin ică R Eritrichium nanum E End. pi igoiul de livadă (Parus lugubris).* Soldanella hungarica Degetăru i R Soldanella pusilla Degetăru i R Symphytum cordatum Nt End. sunt: năpârca sau şarpele de sticlă (Anguis fragilis). Din grupul nevertebratelor se întâlnesc la tot pasul melci. silvia cu cap sur (Sylvia communis) şi muscarul sur (Muscicapa striata). trăiesc şi o mul ime de specii de animale.** Campanula transsilvanica Clopo ei V End. o durată mai mare a perioadei călduroase). Un batracian des întâlnit pe sistemul foliar al arborilor şi arbuştilor este brotăcelul sau răcănelul (Hylaarborea). sticle i.*** Cerastium lanatum Lâna caprelor R End. Fauna Etajul stejeretelor este etajul cel mai bine reprezentat faunistic. multe specii de ciocârlii. însă fără o prea mare frecven ă. întâlnite aici.* Larix decidua Zadă. alături de specii mai mari cum sunt ciocănitoarele: ciocănitoarea pestri ă mare (Dendocropus major). ciocănitoarea de stejar (D. medius) şi ciocănitoarea pestri ă mică. larice R Leontopodium alpinum Floare de col E Licopodium clavatum Pedicu ă Lloydia serotina R Lilium jankae Crin de munte R Lilium martagon Crin de pădure R Linum uninerve In galben de Banat R End. păsări şi mamifere.* Oxytropis carpatica Luntricică R End. Gelidus R End. reptile.*** Ranunculus carpaticus R End.* Cerastium transsilvanicum R End.* Dianthus superbus Garofi ă de stâncă R Dianthus tenuifolius Nt End. În pădurile de stejar şi gorun.* Nigritella nigra Sângele voinicului E Nigritella rubra Sângele voinicului E Onobrychis Montana subsp. De asemenea.*** Centaurea atropurpurea Pesma R Centaurea pinnatifida R End. albine etc. Baillani Sânziene Gentiana lutea Ghin ură galbenă E Gentiana acaulis R Gentiana punctata R Geum reptans R Juniperus sabina Cetină de negi. cât şi calitativ este cel al stejeretelor. păianjeni. gândaci. cu climă mai blândă şi cu mult arboret. indicând condi ii de via ă foarte favorabile (hrană variată şi bogată. şarpele de alun sau nuieluşa (Coronella austriaca). fluturi.

a. precum şi cavalerul mun ilor înal i: cocoşul de munte (Tetrao urogallus). acvila ipătoare (Aquila pomarina) şi huhurezul (Strix aluco). Ca reptile. lupul (Canis lupus). fâsa de pădure (Anthus trivialis). pi igoiul de munte (Parus montanus). Etajul faunistic al făgetelor este de asemenea foarte bine reprezentat. reptilelor (şopârla şi guşterul). poate fi men ionat cariul mare de scoar ă al molidului (Ips typographus). sunt: mierla gulerată (Turdus torquetus). şoarecele de zăpadă (Microtus nivalis ulpius). pitulicea mică (Phylloscopus collybita). la care femela şi ouăle sunt ocrotite de lege din cauza scăderii efectivului acestei specii de păsări. mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) şi corbul (Corvus corax).) ale mediului alpin. fapt explicabil prin condi iile vitrege de via ă (temperaturi scăzute. Ipidele sunt exclusiv fitofage. O serie de animale trăiesc în ambele etaje făgete şi păduri de confiere cu mici diferen ieri efective. apoi pinul şi bradul. viezurele (Meles meles).(Falco vespertinus) şi vânturelul (Falco tinnunculus). Un locuitor tipic al acestor meleaguri este ursul brun (Ursus arctos). Dintre carnivore pot fi amintite: vulpea (Vulpes vulpes). Dintre vertebrate pot fi enumerate mamiferele: capra neagră (Rupicapra rupicapra). iar uneori şi fagul. păsările: fâsa de munte (Anthusspinoletta). care trăieşte în regiuni izolate. Aceasta pe de o parte datorită condi iilor climatice mai vitrege. cojoaica şi gai a. batracienilor (răcănelul). Frecvente. În aceste locuri se găseşte şi o specie de ciocănitoare: ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus). stru ul de vâsc. chi canul de munte (Sorex alpinus). Etajul faunistic al tufărişurilor subalpine şi al pajiştilor alpine se distinge prin numărul redus al speciilor. Şi mamiferele au reprezentan i în acest etaj: veveri a (Sciurus vulgaris). unde fac galerii. oiul. cinteza (Fringilla coelebs). duşmanii fiind mult mai pu in numeroşi decât în pădurile de gorun sau de fag. brumări a alpină (Prunella collaris). Unele lepidoptere întâlnite aici sunt dăunători extrem de periculoşi. Tot prin aceste păduri trăiesc şi porumbelul gulerat (Columba palumbus). destul de numeroase în aceste păduri sunt: brumări a de pădure (Prunella modularis). Mamiferele au şi ele reprezentan i mai cunoscu i în aceste păduri: ariciul (Erinaceus europaeus).) şi mamiferelor (mistre i. şerparul (Circaetus gallicus) şi cucuveaua (Athene noctua). pisica sălbatică ş. mistre ul. pi igoiul mo at (Parus cristatus). râsul (Lynx lynx). oscila ii mari de temperatură la suprafa a solului şi în aer. Tot dintre răpitoare pot fi men ionate: gaia roşie (Milvus milvus). păsările sunt cele care populează mai frecvent pădurile de conifere. vânturi puternice etc. jderul de copac (Martes martes). Vipera berus şi Rana temporaria. sticle ii etc. păsărilor (pi igoii. cu canul de pădure (Sorex araneus).) preferă aceste păduri. iar pe de altă parte datorită modului mai greoi de a-şi găsi hrana. care este destul de rar în Europa Centrală şi de Vest. Ca reprezentant tipic. temuta omidă păroasă a molidului (Lymantria monacha) care atacă în primul rând molidul. negroaica (Drycopus martius). în limita superioară ajungând până la 1700 m altitudine. forfecu a (Loxia curvirostra). Dintre răpitoarele de zi şi de noapte se întâlnesc aici uliul găinilor (Accipiter gentilis). ca urmare a faptului că ele găsesc condi ii de cuibărit mai bune în aceste păduri. ierni lungi. fiind încadra i în familia Lymantridae de ex. Sunt comune auşelul (Regulus ignicapillus) şi pi igoiul de brădet (Parus ater). Majoritatea insectelor. ciocănitoarea verde (Picus viridis). cerbul (Cervus elaphus). Dintre păsări. presurile. şorecarul (Buteo buteo). zăpezi mari. şopârla de munte (Lacerta vivipara). dar fără a fi totuşi numeroase. iar majoritatea lor trăiesc pe ramurile diferitelor specii de foioase şi răşinoase. pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre ierbivore se întâlneşte căpriorul (Capreolus capreolus). pot fi men ionate vipera comună (Vipera berus) şi şopârla de munte (Lacerta vivipara). Etajul faunistic al pădurilor de confiere Numărul animalelor este mai redus în raport cu cel din pădurile de fag sau de gorun. pârşul (Glis glis) şi şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus). 36 . guşă roşie (Erithacus rubecula). dar uneori şi în jurul aşezărilor omeneşti. Dintre animalele vertrebate.

patul albiei constând din stânci şi bolovani. Ephemerela ignita. lipsa impurită ilor sunt factori favorabili. Potamophylax luctuosus. În schimb. Vegeta ia este redusă şi oferă o sursă trofică insuficientă. Din punct de vedere piscicol. Râurile de munte se caracterizează printr-un debit mai mare decât pâraiele. Bioderma este mai bogată. adesea întrerupt de cascade. Peşti se întâlnesc numai în pâraiele mari. aceste râuri reprezintă zona lipanului şi a moioagei. Temperatura coborâtă. boişteanul (Phoxinus phoxinus). Condi iile de via ă şi implicit flora şi fauna acvatică nu sunt uniforme în cursul pâraielor de munte.Fauna pâraielor şi râurilor de munte care izvorăsc unele din golul alpin. Fauna este bogată. Agapetus comotus. substan e nutritive în cantită i reduse. iar ceva mai jos şi moioaga sau mreana de munte (Barbus meridionalis petenyi). porcuşorul de vad (Gobio uranoscopus). Ele sunt caracterizate printr-un debit mai constant decât majoritatea celorlalte ape curgătoare. lipsind bibanul. Din punct de vedere ihtiologic. criofile. Fauna peşterilor Animalele cavernicole care trăiesc numai în peşteri sunt troglobionte. dar alte specii: Baetis carpatica. Rhyacophila fasciata. fiind suplinită de aportul alohton de hrană. Glossosome conformis. 37 . lati a (Alburnoides bipunctatus). Fauna este mai bogată decât în pâraie. fiind reprezentată prin specii foarte oxofile şi. apă saturată în oxigen şi aproape totdeauna limpede. pâraiele mari de munte reprezintă zona păstrăvului. între trichoptere. temperatură coborâtă şi pu in variabilă. malurile împădurite. molanul (Orthrias barbatulus). Curentul este rapid. viteza apei mai redusă. insecte zburătoare) continuă să reprezinte o sursă importantă de hrană. În râurile cu debit mai mic. fauna din pâraiele mici şi cea din pâraiele mari sunt caracterizate fiecare prin altă asocia ie de nevertebrate reofile. În peşterile Carpa ilor Meridionali dintre Olt şi Culoarul Timiş-Cerna trăiesc numai specii troglofile de Duvalius (Duvalidius) grupa merkli de origine boemiană cele mai estice troglobionte aflându-se în câteva peşteri din Masivul Stogu-Vânturari a. Dintre crustaceele mari este caracteristic racul de munte (Austropotamobius torrentium). se mai întâlnesc aproape to i peştii din zona păstrăvului. între efemeroptere. ihtiofauna este mai săracă. specia dominantă fiind păstrăvul (Salmo trutta fario). poccilopus). ele au adaptări speciale care le permit să reziste curentului apei. oxigenarea perfectă. patul albiei acoperit cu pietre cu dimensiuni mai mici şi oarecum egale. în plus: cleanul (Leuciscus cephalus). putându-se face o zonare. Astfel. viteza mare a apei sunt condi ii nefavorabile vie ii animale. ea constă din aceleaşi grupe mari. Ihtiofauna este dominată de lipan (Thymallus thymallus) şi moioagă (Barbus meridionalis petenyi). urmând cele două specii de zglăvoc (Cottus gobio. tuberlariatul Dugesia gonocephala. Elementele exogene (resturi de vegetale. Pricipalul contingent de specii de pâraie de munte îl dau insectele cu larve acvatice şi adul i burători. în general. Ecdyonurus helveticus. C. întâlnindu-se în schimb alte specii mai pu in reofile. Apa este obişnuit limpede şi bine oxigenată. altele din pădurile de conifere.

Ber. ammodytes – cu corn) Viperă comună 6 Barbastella barbastellu Liliac Ber. Ber. DH 17 Lacerta muraria Şopârlă de stâncă Ber 7 Myotis myotis Liliac Ber. DH 14 Martes martes Jder de pădure Ber. cât şi specii relicte. DP 8 Myotis oxygnathus Liliac Ber. DH 2 Miniopterus schreibersi Liliac Ber. Ber. DH 15 Martes foina Jder de piatră Ber 5 Plecotus auritus Liliac Ber. DH 12 Lynx lynx Râs C. DP 11 Canis lupus Lup C. DH 4 Vespertilio pipistrellusi Liliac Bon. DH 16 Vipera berus (V. DH 13 Meles meles Bursuc Ber 3 Rhinolophus ferrumequinum Liliac Ber. DH 10 Cervus elaphus Cerb C. DH 21 Motacilla alba Codobatură albă Ber 10 Ursus arctos Urs brun C.Specii protejate din cadrul faunei Se întâlnesc atât specii de clima caldă. Ber. carpathica Capră 20 Trichodroma muraria Fluturaş de stâncă neagră C. submediteraneană. Ber. DH 22 Tetrao urogalus Cocoş de munte Ber. Denumirea speciei Stiin ifică Populară Conven ia interna ională în care este prevăzută 1 Vampyrus spectrum Liliac Ber. DH 19 Corvus corax Corb 9 Rupicapra rupicapra var. În cadrul acestora se află numeroase specii protejate: Nr. DH 18 Bubo bubo Bufni ă Ber. DH 23 Salmo trutto fario Păstrăv Conven iile interna ionale sub a căror protec ie se găsesc: Categoria de vulnerabilitate: Ber – Conven ia de la Berna (Legea 13/1993) v – vulnerabile Bon – Conven ia de la Bonn (Legea 13/1998) p – periclitate C – Conven ia CITES (Legea 69/1994) r – rare DH – Directiva Habitate 92/43/EEC e – endemice DP – Directiva Păsări 79/409/EEC 38 . Ber. crt. glaciare.

atât ca importan ă (categoria II IUCN – parc na ional) cât şi ca întindere (cca 4500 ha) este Parcul Na ional Buila-Vânturari a. Extras dintr-un pliant al Parcului Na ional foto Florin Stoican . al 12-lea parc na ional din România. Re eaua Natura 2000 are scopul să men ină într-o stare de conservare favorabilă o selec ie a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi specii ale Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate şi în Anexa I a Directivei Păsări).Propunere HG privind instituirea regimului de arie naturală protejată pt. parcuri na ionale în urma studiilor şi demersurilor realizate de Asocia ia Kpgazon. Rezerva ii Naturale . Aviz Academia Română: B125/05. Siturile Natura 2000 În microregiunea Horezu au fost propuse 2 situri . acestea au fost declarate în mai multe etape: Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional . Acesta se situează par ial pe teritoriul microregiunii şi anume pe teritoriul comunelor Costeşti şi Bărbăteşti.04. o zonă cu o asocia ie extraordinară de ghiocei boga i.Zone protejate sau de interes ecologic major În zonă se află câteva zone naturale protejate.2005 Pe lângă aceste arii protejate.10 ha Jude ul Vâlcea. poiana de narcise de la Slătioara.00 ha • Peştera Valea Bistri a Comuna Costeşti 0. conservarea habitatelor naturale. viitor sit al Re elei Ecologice Europene Natura 2000 a fost înfiin at prin .zone protejate: A. Printre acestea se pot men iona: Valea Bistri ei amonte de zona Între Râuri. 462/ 2001 (pentru aprobarea Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr.arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) .Sec iunea a III-a . Muzeul Trovan ilor Costeşti. 1.Zone naturale protejate de interes na ional şi monumente ale naturii şi Ordinul MMGA 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri – arii naturale protejate • Piramidele de la Slătioara Comunele Slătioara şi Stroeşti 10.3. o re ea ecologică de arii naturale protejate. noi zone B. organiza ie neguvernamentală de protec ia mediului cz sediul în comuna Costeşti. zona 3 Stejari din Horezu. Conform legila iei în vogoare. în special în zona montană. Masivul Buila Vânturari a a fost declarat parc pentru valoarea peisagistică naturală deosebită şi pentru ecosistemele montane aproape neatinse de interven ia umană Buila Vânturari ă este o creastă calcaroasă secundară a Mun ilor Căpă ânii de aproximativ 14 km lungime şi 2 km lă ime. În legisla ia românească aceste două Directive sunt transpuse prin Legea nr. 39 . Parcul are o suprafa ă de cca 4500 ha şi este situat pe teritoriul comunelor Costeşti. etc. în zonă mai sunt declarate sau se află în curs de declarare şi alte zone protejate. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate.B.25 ha Parcul Na ional Buila Vânturari a.constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice) parte din re eaua europeană Natura 2000. a florei şi faunei sălbatice). Valea Lunga. Principala zonă protejată. Bărbăteşti şi al oraşului Băile Olăneşti.50 ha • Peştera Liliecilor Comuna Costeşti 1. Pe lângă acesta.HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone II. în zonă există numeroase alte arii de interes ştiin ific deosebit care necesită protec ie. Anexa 1 .

Izolare Global 1193 Bombina variegata C C B C B 3.2. Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici care vor trebui să respecte un plafon de maxim 200. specifice reliefului carstic cu creste calcaroase liniare si insulare. 8310 Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate ca monumente ale naturii la nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7 care au un stadiu de conservare foarte bun datorita faptului ca au o localizate greu accesibila turistilor : Pestera Munteanu Murgoci. Buila Vanturarita este considerat unul dintre masivele muntoase renumite printr-o serie de caracteristici unice : muntele despicat de 4 paraie care au format 4 chei fiecare cu specificul sau. 8120 Grohotiş calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine. Pestera rac.491 3. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Siturile Natura 2000 au prioritate în cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală pentru mai multe din măsuri printre care Axa Leader. Buila – Vânturari a Sit Natura 2000 ROSCI0015 din 200612 2. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1307 Myotis blythii RC C B C B 1308 Barbastella barbastellus V C B C B 1352 Canis lupus P C B C B 1354 Ursus arctos P C B C B 1361 Lynx lynx P C B C B 3. habitate de paduri de fag cu Luzula si Asperula. Sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. martori de eroziune reziduali sub forma de turnuri sau ace formand un peisaj inedit.Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene. pe versantii cu vai umede intalnindu-se fagete cu Phyllitis scolopendrium. 40 .2. chei.c. Pestera cu Perle. Siturile Natura 2000 beneficiază de resurse financiare suplimentare din partea Uniunii Europene. stepe 13 N09 321 Păduri de foioase 46 N16 311 Păduri de conifere 19 N17 312 Păduri de amestec 15 N19 313 Habitate de păduri (păduri în tranzi ie) 7 N26 324 Alte caracteristici ale sitului: Masivul Buila Vanturarita se detaseaza din lantul muntos al Muntilor Capatanii prezentand caractere aparte. 4. strat superficial de sol). Pestera caprelor. Pestera Pagodelor. constituind un valoros tezaur natural.d.g. Calitate şi importan ă: Habitatele reprezentative pentru sit sunt : 9410paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane.acesta prezinta deasemenea un bogat bazin floristic in care predomina specii rare si endemice de flora. Conserv. Suprafa a sitului (ha) 4. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. creste ascutite si zimtate. acest tip de habitat este slab reprezentat in sit datorita unei reprezentari slabe a solului(soluri scheletice. Situri Natura 2000 . iar valoarea totală a investi iei nu va depăşi 400.2.extras din formulare NATURA 2000 1. Specia Popula ie Motiv 4. DESCRIEREA SITULUI Pajişti naturale. Pestera cu clopot.2. Pestera cu Lac.2.000 euro. Conserv. Izolare Global 1758 Ligularia sibirica R C B C B 1902 Cypripedium calceolus V C B C B 4070 Campanula serrata C C B C B Cat.000 euro co-finan are publică. In cadrul sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1. Grupurile de Ac iune Locală selectate în cadrul Axei Laeder vor putea implementa ac iuni care să atingă obiectivele tuturor măsurilor.5 ha instituita ca arie naturala cu statut de protectie si conservare.

pentru prevenirea accidentelor montane şi reducere a impactului negativ al turismului montan. comunită ile locale. participare la toate evenimentele locale: simpozioane locale. Pătrunsa. Responsabilitatea pentru stabilirea modalită ilor de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protec ie şi conservare. • Educa ie ecologică .4. Obstea de Mosneni Olanesti. declarate prin legi sau prin alte acte normative adoptate de Guvern. Administra ia Parcului Natural are ca activită i principale: • Marcarea limitelor parcului. • Patrulări în vederea combaterii braconajului. Vulnerabilitate: Turismul necontrolat in interiorul sitului. în vederea propunerii Sitului de Importan ă Comunitară P. altele fiind în curs de desfăşurare. a amenajamentelor silvice şi a legislatiei în domeniu. responsabilitatea administrării revine autorită ii Administra iei Publice Locale/Jude ene. Pentru ariile protejate declarate prin hotărâri ale administra iilor locale. Pahomie. aşa după cum este şi cazul Parcului Na ional Buila Vânturari a. Tip de proprietate: Proprietate de stat: . • Cercetare ştiin ifică în colaborare cu cercetătorii din Asocia ia Kogayon şi până în prezent s-a concretizat în 2006 prin completarea listelor speciilor şi habitatelor de pe pagina web a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. • Monitorizarea/controlul explatărilor forestiere patrulări şi controale în parchetele forestiere de pe raza parcului şi a rampelor de încărcare. Nordul Gorjului de Est ROSCI0128 . în vederea verificării respectarii zonării interioare a parcului. • Întâlniri ale consiliilor Ştiin ific şi Consultativ ale parcului.5. au de regulă administra ii distincte. Valcea. Au fost distribuite pliante.N. Cabana Cheia. Parcurile na ionale. proprietate publica prin Primaria Costesti. parte a Re elei Ecologice Europene Natura 2000 şi prin publicarea unor lucrări. Parohia Pietreni 1. Schitul Patrunsa.2. 4. proprietate a manastirilor si parohiilor prin: Manastirea Bistrita. observa ii floră/faună. • Informare şi conştientizare publică . Buila-Vânturari a. Manastirea Arnota. Parohia Costesati. Poiana Scărişoara. de multe ori împreună cu Salvamontul.estimat 1891 ha din teritoriul comunei Vaideeni 3. • Igienizări sunt făcute în permanen ă în zonele intens circulate : Cheile Bistri ei.Cariera de calcar din imediata apropiere a parcului.programe de educa ie ecologică în şcolile din zona parcului si din jude . participarea la evenimentele din parc (hramurile mănăstirilor şi schiturilor). • Patrulări în zonele cu circula ie turistică în special la sfârşit de saptămână sunt organizate patrule. proprietarii de terenuri şi administratorii acestora. dezbateri publice. proprietate a obstilor prin Obstea de Mosneni Cheia. Valea Prislop.114 .prin grija Agen iei de Protec ia Mediului Gorj 2. proprietate privata prin mici suprafe e de fâne e şi pădure. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1303 Rhinolophus hipposideros P A B C B 1304 Rhinolophus ferrumequinum C B B C B 41 . Suprafa a sitului (ha) 49.numeroase întâlniri cu autorită ile locale.2. împreună cu Academia Română şi Comitetul Na ional al Programului MAB. broşuri şi postere de prezentare a parcului. Curmătura Builei. manifestări culturale şi religioase.c.3. Schitul Pahomie.12% din teritoriul comunei Vaideeni . 2. • Supravegherea/monitorizarea parcului monitorizarea circula iei turistice. • Marcarea traseelor turistice. revine autorită ii publice centrale pentru protec ia mediului.RNP Romsilva prin OS Romani si OS Rm.

Alte specii importante de floră şi faună B Accipiter gentilis C C B Apus melba A C B Aquila chrysaetos C C B Aquila pomarina C C B Bonasa bonasia C C B Bubo bubo C C B Buteo buteo C C B Ciconia ciconia C C B Corvus corax C C B Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos syriacus C C B Dryocopus martius C C B Emberiza cia A C B Emberiza cirlus A C B Emberiza hortulana C C B Falco naumanni B C B Falco tinnunculus C C B Fringilla coelebs C C B Loxia curvirostra C C B Loxia pytyopsittacus C C B Parus caeruleus C C B Parus cristatus C C B Parus major C C B Picoides tridactylus C C B Tetrao urogallus C C Semnificativă este prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte. Izolare Global 1166 Triturus cristatus R C B C B 1193 Bombina variegata P C B C B 3. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti impaduriti.2. lipsit de localită i . hungarica R B B C B Cat. Izolare Global 1078 Callimorpha quadripunctaria RC B B C B 1083 Lucanus cervus P B B C B 3. Conserv. Pe langa bogatul tezaur de specii animale si vegetale. lupul si numeroase exemplare magnifice de ras.f. Conserv.cu excep ia celor dispuse de-a lungul limitei sudice şi a sta iunii Rânca 42 . Izolare Global 2093 Pulsatilla grandis R B B C B 4070 Campanula serrata C C B C B 4097 Iris aphylla ssp. alaturi de monumente ale naturii cum sunt floarea de colt si gentiana.1307 Myotis blythii RC C B C B 1310 Miniopterus schreibersi RC C B C B 1321 Myotis emarginatus R C B C B 1323 Myotis bechsteini P B B C B 1324 Myotis myotis P C B C B 1352 Canis lupus P C B C B 1354 Ursus arctos P C B C B 1355 Lutra lutra R C B C B 1361 Lynx lynx V C B C B 3. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Popula ie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. zona se impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit.2.2.d.e. Izolare Global 2484 Eudontomyzon mariae P? 1138 Barbus meridionalis C C B C B 3.3. Teritoriul. aici gasindu-si linistea ursul. cu văi salbatice şi chei abrupte.2. Specia Popula ie Motiv 3.g. Conserv. unele endemice sau relicte.

pajişti. în altele. la nord şi drumul submontan Apa Neagră . cu un ecart altitudinal de 2. la sud. astfel încât ariile naturale valoroase devin din ce în ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata . canalizarea râurilor poate pune în pericol inuturile umede riverane. Pajiştile alpine sunt bine reprezentate prin speciile : Nardus stricta.319 m dezvoltat pe o distan ă transversală de sub 25 km. stâncării. Principalele forme de turism agreat în cadrul ariilor protejate sunt: . în timp ce. liliacul la 1400 m. dacă respectă caracterul special al ariei. ecoturismul.turismul bazat pe aprecierea naturii. care coboară destul de mult pe înăl imile afectate de efectul de culme. se situează în regiunea biogeografică alpină. Drumurile noi şi „îmbunătă ite” amenin ă numeroase arii protejate.Racovi a. Facilită ile turistice intră deseori în conflict cu elurile de conservare şi strică peisajele naturale. soc roşu etc. amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat. au determinat un specific aparte al covorului vegetal şi al lumii animale. aici înregistrându-se o interferen ă complexă între elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urcă la unele dintre cele mai mari altitudini din ară. Importantă şi prezentă este şi Floarea de coltLeontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural. în special cel rutier. În plus. Dar. între interfluviul Olte -Cerna. de ex. poate cauza pagube mari ariilor protejate. liniştite. turismul poate ajuta la justificarea înfiin ării ariilor protejate în regiunile marginale. în ecoregiunea Carpa ilor Meridionali pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora. mesteacăn. expozi ia preponderent sudică. Festuca suspina. Oportunită i şi amenin ări Turismul. ca activitate economică. Pozi ia în SV arcului carpatic. coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Unele arii protejate au indicatoare pentru încurajarea (sau constrângerea) oamenilor de a-şi lăsa maşinile lângă marginea perimetrului protejat şi să folosească mijloace alternative de 43 .Bumbeşti .600 m). pagubele produse ariilor protejate sunt ignorate sau subestimate în planificarea infrastructurii transporturilor. Şi totuşi. Remarcăm de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum . Transportul. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc. presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilită i sunt deosebit de puternice în unele zone. la răsărit şi Parcul Na ional Defileul Jiului la apus şi între cumpăna apelor. Importan a acestui SCI constă şi în pădurile seculare de fag. în general. în special dacă nu sunt administrate adecvat. pagubele şi poluarea să fie minime. larga extensiune a calcarelor. turismul poate fi o for ă pozitivă. turismul pur şi simplu nu are loc. Deseori. în care se întâlnesc specii lemnoase de carpen. cel pu in pentru transportul local. aducând beneficii atât ariilor protejate cât şi comunită ilor locale. De asemenea. zgomot şi intruziune vizuala şi prin însăşi construirea drumurilor.case de vacan ă. astfel încât. abrupturi. vizite de o zi şi chiar sport. Phyllitis scolopendrium. congestie. scumpia la 1250 m) şi elementele arcto-alpine. alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata. Turismul va fi binevenit în perimetrul sau în proximitatea ariilor protejate. turismul cultural si educa ional. şi poate duce la o înviorare a comunită ilor locale din punct de vedere economic şi al culturilor tradi ionale. uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus. corelate cu marea amplitudine altitudinală şi fragmentarea accentuată a reliefului. activitatea turistică a grupurilor mici. O suprafa ă însemnată este reprezentată de pădurile virgine. dacă este planificat şi administrat pentru a fi durabil. există alternative.(1. are un impact crescând asupra ariilor protejate: prin poluarea aerului. dar poate aduce şi mari beneficii. chei şi poieni. Se remarcă impactul peisagistic deosebit de impresionant. cu influen e climatice submediteraneene. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de păduri.

PLAM men ionează printre ale localitatea Francesti. a resurselor naturale. cauzează eroziune. Localită ile din nordul microregiunii sunt eligibile pentru pachetele 1. cauzand deficit de apa. Agricultura În zonă există suprafe e întinse de pajişti semi-naturale ce pot fi clasificate ca pajişti cu înaltă valoare naturală (pajişti semi-naturale. impactul a fost evaluat ca fiind extrem (pentru apa) si mare (pentru sol si apa subterana). Zonele pe care se manifesta intens fenomenul alunecarilor de teren din regiunea dealurilor subcarpatice (localitatile Vaideeni. Studiile efectuate asupra sistemelor de pajişti din România arată că acestea prezintă o diversitate botanică foarte ridicată. iar taierea unui numar excesiv de copaci duce la intensificarea eroziunii. 6 44 . aşa cum este demonstrat de numeroase studii. în special în zona subcarpatică a jude ului Vâlcea.6 Industria extractivă poate pune probleme speciale Parcului Na ional Buila. mai ales in zona montana a judetului. de exemplu. bicicletele sau bărcile) sau sa meargă pe jos. Practici Agricole Tradi ional. Francesti. în general asociate cu o diversitate ridicată de specii şi habitate). pot fi folosite pentru crearea de noi habitate. Defrisarea si eroziunea pot afecta ecosistemul terestru. Fostele zone miniere adânci. Acest impact a fost evaluat ca semnificativ (pentru apa). Eroziunea – Vulnerabilitatea naturală a solurilor. Tomsani). Uutilizarea fertilizan ilor chimici ar fi implicit asociată cu scăderea semnificativă a diversită ii speciilor de plante şi pierderea de habitate. Costesti. a peisajului şi caracteristicilor sale. in special a padurilor private. Din cauza reversibilitatii pe timp indelungat a fenomenului. Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală şi 2. Exploatarea unor roci sau zăcăminte de subsol poate fi în conflict direct cu scopurile unei arii protejate. generând scăderea poten ialelor resurse de apa potabila. Defrişarea – Intretinerea padurilor. Plă ile de agro-mediu sprijină dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. Capacitatea de retinere a apei scade. accentuată şi de activită ile umane (în principal agricultura). Programul Na ional de Dezvoltare Rurală sprijină men inerea pajiştilor cu înaltă valoare naturală şi oferă fermierilor o plată compensatorie la hectar = 124 Euro. încurajează fermierii să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de produc ie agricolă compatibile cu protec ia şi îmbunătă irea mediului. Impactul asupra calitatii vietii – Intretinerea necorespunzatoare a pădurilor reduce posibilită ile economice ale genera iilor viitoare şi limitează productivitatea zonelor defrişate.transport (autobuzele.. foste cariere pot oferi şansa refacerii unei păduri. a solului şi a diversită ii genetice. Odată cu dezvoltarea sperată a creşterii animalelor în zonă şi adoptarea unor practici agricole mai intensive este de aşteptat să crească nivelul de fertilizare actualmente foarte scăzut în strânsă corelare cu creşterea eficien ei în agricultură. Dar industria extractivă poate aduce şi beneficii. se face necorespunzator. Riscuri la care sunt supuse resursele naturale ale zonei Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor. Unii încurajează chiar locuitorii oraşelor să facă întreaga călătorie cu mijloacele de transport în comun.

cât şi în raport cu posibilită ile de inser ie a unor componente extraculturale. pentru fiecare monument în parte. astfel încât.complexul Mănăstirii Hurezi • 128 de monumente istorice – cf. trebuie avută în vedere o abordare specifică acelui monument. asezari romane. case si ansambluri de locuinte dintre care x de categoria A si x de categorie B .7 Majoritatea monumentelor cu o valoare istorică.biserici. care se găseşte amplasat într-un loc unic. Situri arheologice în România Situri arheologice .Institutul de Memorie Culturală - Iulie 2008 Patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului cultural.Capitalul fizic şi de produc ie Patrimoniul cultural Patrimoniul construit În microregiune există: • 1 monument UNESCO (1 din cele 7 din Romania) . 45 . Valcea) . etc) Anexa 2. Fiecare dintre bunurile imobile clasate în inventarul monumentelor istorice este unic.monumentele de categorie A sunt prezentate mai jos iar cele de categorie B sunt incluse in Anexa 1 si 16 santiere arheologice (necropole din epoca Hallstadt.Cronica RAN-Repertoriul Arheologic National RAR-Arhiva "Repertoriul arheologic al Romaniei" de la IAB @ Copyright cIMeC . artistică sau arhitecturală se află în proprietatea sau sunt administrate fie de entită i publice de 7 Strategia Na ională pentru Patrimoniul Cultural. atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă. Ministerului Culturii (16% din monumentele istorice din jud.

ansamblurile şi siturile istorice (aşa cum fiecare dintre aceste categorii este definită în lege) clasate în două grupe: grupa A (monumente istorice de valoare na ională şi universală) şi grupa B (monumente reprezentative pentru patrimonial cultural local). localizat in satul Vaideeni si datat din sec. integrarea patrimoniului construit în mediul de via ă al societă ii contemporane.XIX . Monumente Categoria A categoria B Horezu 18 9 Barbatesti 9 Costesti 9 10 Frânceşti 11 7 Măldăreşti 5 2 Oteşani 2 Slătioara 5 Stroeşti 3 Tomşani 3 Vaideeni 1 3 Total 43 53 Total 27 9 19 18 7 2 5 3 3 4 Pentru monumentele patrimoniului cultural na ional al României incluse în Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial (Mănăstirea Hurezi) se impune pregătirea unor planuri de management asigurând astfel o planificare pe termen lung. proprietarilor şi administratprilor. urbanişti şi restauratori de monumente istorice. localizata in satul Vaideeni si datata din sec.XIX . Darac. 157/1997. 4. specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” si case cu ocol. Costeşti déjà identificate ca obiecte de patrimoniu dar şi în celelalte localită i. care să includă conservarea şi protec ia lor. localizata in satul Vaideeni si datata din sec. Localitatea Nr.XIX . 8 . programe de dezvoltare locală şi regională. Conven ia europeană pentru protec ia patrimoniului arhitectural al Europei. adoptată la Granada la 3 octombrie 1985 şi ratificată de România prin Legea nr. schituri. administra ia publică locală. ONG-urile şi reprezentan ii sectorului privat.mănăstiri. Majoritatea monumentelor sunt religioase . cooperarea între specialiştii în planificarea teritoriului. În Vaideeni.XIX .XIX .case vechi cu pridvor. cât şi a zonei de protec ie a acestuia (presupune existen a unor mecanisme concrete de protec ie fizică dar şi procesele de punere în valoare a monumentului şi a zonei sale de protec ie). cu includerea bunurilor culturale imobile şi imobile. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice monumentele istorice sunt monumentele. Ansamblu de instalatii tehnice. şi care 46 . localizat in satul Vaideeni si datat din sec. Un rol la fel de important însă în conservarea şi valorificarea sa ar trebui să aibe comunitatea locală. specifice Marginimii Sibiului. localizat in satul Vaideeni si datat din sec. Potrivit prevederilor Legii nr. prin: programe de revitalizare a zonelor în care se află bunuri culturale imobile. Costeşti şi Horezu există de asemenea monumente de tehnică ărănească 1. ONGuri. Conservarea integrată a patrimoniului arhitectural8 are două obiective esen iale: conservarea atât a monumentului istoric propriu–zis. biserici dar există şi monumente de arhitectură laică (două din cele mai cunoscute cule din Oltenia) şi arhitectura traditionala ărănească în Vaideeni. Piua hidraulica. alte institu ii în scopul adoptării celor mai bune măsuri pentru punerea în valoare a bunurilor culturale imobile. 3. 5. Moara de apa.obicei administra ia publică locale fie administra ia bisericească ace toa având resposabilită i foarte clar pentru conservarea lor. 2. Joagar hidraulic.

Elevii viziteaza minastirea mai ales in lunile aprilie.1697 sat apar inător ROMANIIJOS.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. biserici din toata tara. 599 VL-II-m-A-09894. este o adevarata capodopera a artei religioase. V.04 Trapeza 1692 .1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. urmatoarea destinatie este Minastirea Tismana. 598 VL-II-m-A-09894.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. 603 VL-II-m-A-09894.02 Paraclisul "Naşterea Maicii Domnului” 1697 sat apar inător ROMANII DE JOS.865 3.08 Fântână 1692 . Famiile vin in concedii mai ales in lunile iulie. parohi.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS.055 * * 61. Biserica se caracterizeaza prin pridvoare cu stâlpi sculptati. Aproximativ 50% din vizitatori sunt grupuri de pelerinaj organizate de preoti.04 Mănăstirea Hurezi 1692 .245 * * 3. 600 VL-II-m-A-09894.000 vizitatori). Vizitatorii se cazeaza la alte minastiri din zona de pe Valea Oltului (ex.06 Corpuri de chilii -laturile N. sat apar inător oraş HOREZU 597 VL-II-a-A-09894. S (incinta I-a) sec. oraş HOREZU 602 VL-II-m-A-09894. 601 VL-II-m-A-09894. Avem aici o adevarata întruchipare a stilului brâncovenesc. XIX sat apar inător ROMANII DE JOS. august.300 60. restul fiind elevi prin excursii scolare si familii aflate in concediu.07 Zid de incintă DE 1692 .000 80. Minastirea dintr-un Lemn.01 Biserica mare "Sf. supranumit “domnitorul aurului”. Situata într-o zona de dealuri frumoase.05 Turn poartă-clopotnni ă 1692 . Turistii straini sunt interesati de satul de Olari.03 Palatul Domnesc 1692 . Bistrita. iunie si iulie.500 60.304 Români 65. Turnu). In general.542 * MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR .INSTITUTUL NA IONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE 47 .900 60.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS.09 Clădiri anexe (incinta a II-a) sec.035 57. bogatele decoratiuni amintind de rafinamentul artei italiene. 10. oraş HOREZU 605 VL-II-m-A-09894.548 * Străini 2.Valori de patrimoniu cultural de interes na ional cuprinse în lista monumentelor istorice 2004 9 Patrimoniul UNESCO 596 VL-II-m-A-09894 Mănăstirea Hurezi 1692-1694 ROMANII DE JOS. 604 VL-II-m-A-09894. Numarul turiştilor care vizitează Mănăstirea Horezu variază în timpul anului . XIX 1692 . creat în epoca acestui domnitor. oraş HOREZU 606 VL-II-m-A-09894.000 65. mai.in luna mai se inregistreaza cel mai mare numar de vizitatori (maximul lunii a fost de aprox. Împăra i Constantin şi Elena” 1692-1694 sat apar inător ROMANII DE JOS.1697 sat apar inător ROMANII DE JOS. Situa ia numărului de vizitatori la Mănăstirea Hurezi Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Categoria A 9 Total 67.

Foarte mica. sec. 313 VL-II-m-A-09666.1519.”a relatat aceiaşi sursă. comuna FRÂNCEŞTI 421 VL-II-m-A-09742. XVI Domnului" (ini ial) reconstruit 1810-1814. în semn de multumire Domnului pentru ca l-a ajutat sa scape de inamicii turcii care îl atacau mereu.1856 sat BISTRI A. 318 VL-II-a-A-09667 Mănăstirea Arnota Pe muntele Arnota 1634 sat BISTRI A.02 Biserica-bolni ă "Schimbarea la Fa ă” (pridvor) 1520-1521. ref. Frânceşti Drumul ce trece pe aici chiar poate fi numit drumul crucii.1654 1715 sat DEZROBI I. 418 VL-II-m-A-09742.cei mai multi vizitatori intr-o zi se inregistreaza de Sf Marie(15 august ) si de Sf. comuna FRÂNCEŞTI (extinsă) 420 VL-II-m-A-09742.1856 sat BISTRI A.05 Foişor Pe latura de E a incintei vechi ref.03 Turn clopotni ă ref.01 Biserica "Sf. sotia domnitorului Constantin Brâncoveanu. 419 VL-II-m-A-09742.Costeşti 312 VL-II-a-A-09666 Mănăstirea Bistri a 1494."Naşterea Maicii a doua jum. Arhangheli” 1634 sat BISTRI A. 1955 sat DEZROBI I. 1847 . ref. 416 VL-II-a-A-09742 Mănăstirea "Dintr-un Lemn” Cartier Mănăstireni 1633-1654.04 Turn clopotni ă 1715 sat DEZROBI I. La rascrucile sale se întâlnesc mânastiri precum Mânastirea Dintr-un Lemn întemeiata de domnitorul Preda Brâncoveanu. Deplasarea in zone se face cu autocarul si masini personale. întemeiata de domnita Maria. 324 VL-II-m-A-09670 Biserica "Sf. în anul 1635 (dupa legenda numele ei vine de la faptul ca ar fi fost construita dintr-un singur trunchi de stejar) şi Mânastirea Surpatele. Îngeri” În peştera Sf.03 Stăre ie 1633 .1856 sat BISTRI A. 417 VL-II-m-A-09742. 1847 . 317 VL-II-m-A-09666. Grigore sec.1856 sat BISTRI A. 1715 sat DEZROBI I.05 Incinta Mare (Incinta veche) 1633-1654. El strabate sate cu o multime de cruci pictate.1710 sat BISTRI A.02 Biserica "Dintr -un Lemn” . 314 VL-II-m-A-09666. ascunsa la capatul unui drum serpuitor Arnota si a fost construita de domnitorul Matei Basarab în 1636. 48 . comuna COSTEŞTI 316 VL-II-m-A-09666. 574 VL-II-m-B-09872 Biserica "Intrarea în Biserică” 1750 sat PIETRENI. Cartier Grămeşti Evolu ia numărului vizitatori ai obiectivelor de interes turistic în localitatea Costeşti* Anul Număr total Număr turişti turişti străini 2005 50 000 1100 2006 70 000 1100 2007 90 000 1200 * sursa : Primăria Costeşti “Vara au fost zile cand la sfarsit de saptamană au intrat in localitatea Bistrita 20 de autocare. Grigore Decapolitul (20 noiembrie).1856 sat BISTRI A.01 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” 1847 . 320 VL-II-m-A-09667.04 Corp de chilii (din incinta veche) ref. asezate de-a lungul sau. comuna COSTEŞTI 319 VL-II-m-A-09667. 1715 sat DEZROBI I.1856 sat BISTRI A. 575 VL-II-m-A-09873 Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” 1664 sat PIETRENI. 1847 . 1715 sat DEZROBI I. XVII 1782 (pictura) sat BISTRI A.01 Biserica "Naşterea Maicii Domnului” 1634-1635.02 Corp chilii 1852 . 315 VL-II-m-A-09666. 1847 .

comuna FRÂNCEŞTI 661 VL-II-m-A-09929. Ioan Botezătorul” sat apar inător URŞANI. oraş HOREZU 608 VL-II-m-A-09895. comuna sec. Urşani 65 1800 oraş HOREZU Măldăreşti 501 VL-II-a-A-09811 Ansamblul Culei Duca sat MĂLDĂREŞTI.03 Foişor sat apar inător ROMANII DE JOS.01 Biserica "Sf. oraş HOREZU 609 VL-II-m-A-09895.01 Biserica "Sf.000 vizitatori. Str.02 Stăre ie 1706 sat SURPATELE. Apostoli” sat apar inător ROMANII DE JOS.02 Cula Duca sat MĂLDĂREŞTI. Str.01 Schitul "Sf.1696 .01 Cula Greceanu sat MĂLDĂREŞTI.XX sat DEZROBI I. Schitului 23 1698 696 VL-II-m-A-09953 Biserica "Intrarea în Biserică” şi "Sf.06 Fântâna Platonida (incinta nouă) Cartier Mănăstireni mijl.04 Clopotni ă sat SURPATELE. Str. comuna FRÂNCEŞTI 662 VL-II-m-A-09929.1699 610 VL-II-m-A-09895. Str. comuna FRÂNCEŞTI 664 VL-II-m-A-09929. XVIII MĂLDĂREŞTI 49 .03 Zid de incintă sat apar inător ROMANII DE JOS.02 Ruine bolni ă sat apar inător ROMANII DE JOS. comuna Vis-a-vis de ansamblul Culei noi sec. XVIII 611 VL-II-a-A-09896 Ansamblul schitului "Sf. 660 VL-II-a-A-09929 Mănăstirea Surpatele 1703 . conform datelor primăriei un număr estimat la 15.1699 sat apar inător ROMANII DE JOS. XVIII MĂLDĂREŞTI 506 VL-II-m-A-09812.La 1 km V de mănăstire 1703 612 VL-II-m-A-09896. XIX sat DEZROBI I.01 Anexe sat MĂLDĂREŞTI.02 Chilii sat apar inător ROMANII DE JOS. comuna sec. Arhangheli” 1706 sat SURPATELE.422 VL-II-m-A-09742. Horezu 607 VL-II-a-A-09895 Ansamblul bolni ei mănăstirii Hurezi 1696 .1706 sat SURPATELE.1699 sat apar inător ROMANII DE JOS. Schitului 23 La 500 m N de mănăstire 1698 617 VL-II-m-A-09899. comuna FRÂNCEŞTI Monumentele din comuna Frânceşti primesc anual. XVIII 505 VL-II-m-A-09812. Ştefan” sat apar inător ROMANII DE JOS. 423 VL-II-m-A-09742. comuna FRÂNCEŞTI 663 VL-II-m-A-09929.1827 MĂLDĂREŞTI vechi" 502 VL-II-m-A-09811.07 Incinta Mică (incinta nouă) sec. XIX . Schitului 23 1698 619 VL-II-m-A-09899. Schitului 23 1698 618 VL-II-m-A-09899. sec. comuna 1827 MĂLDĂREŞTI 503 VL-II-m-A-09811.02 Anexe sat MĂLDĂREŞTI. La E de incinta mare a mănăstirii sec.bolni ă "Adormirea Maicii Domnului” La E de incinta mare a mănăstirii 1696 .La 1 km V de mănăstire 1703 613 VL-II-m-A-09896. Ştefan” sat apar inător ROMANII DE JOS.02 Chilii sat apar inător ROMANII DE JOS. comuna 1827 MĂLDĂREŞTI 504 VL-II-a-A-09812 Ansamblul Culei Greceanu sat MĂLDĂREŞTI. comuna Vis-a-vis de ansamblul "Culei 1812 .01 Biserica. 1703 616 VL-II-a-A-09899 Schitul "Sf. Apostoli” sat apar inător ROMANII DE JOS Str.03 Chiliile de pe latura de sud 1706 sat SURPATELE.

propusă ca monument istoric pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial). Muzeul mănăstirii Hurezi con ine diverse piese de artă medievală.1557 Biserica Română Ortodoxă de ine circa 80% din bunurile apar inând patrimoniului cultural înscrise în lista monumentelor istorice. Nicolae” şi "Sf. alăturată incintei Cula Greceanu 1774 . Galeria de arta populară contemporană. Gradul şi calitatea conservării acestor obiective de patrimoniu sunt diferite în unele cazuri lucrările deja efectuate având efecte dezastruoase şi probabil ireversibile Patrimoniul cultural mobil şi imaterial Patrimoniul cultural imobil face referire la muzee şi colec ii de artă. cu un patrimoniu mobil riguros constituit şi reprezentativ pentru zonă. Luchiano. 10 10 Strategia culturala a jud. comuna VAIDEENI 1556 . Hesiod. are imobile anexe ce pot fi folosite ca spa ii de cazare tip pensiune şi este situat într-un cadru geografic de exceptie. Cula Măldărescu (secolul al XIX-lea. Deasupra intrarii în bibliotecă scrie şi astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita sufleteasca. în anul 1708".Colectia avea catalogul sau. precum şi cărti laice mai rare într-o mănăstire: Herodot.2 un i t ă i m uz ea l e Complexul Muzeal Măldăreşti cuprinde trei obiective de importan ă na ională: Cula Greceanu (secolul al XVIII-lea. de etnografie şi antropologie.03 Biserica "Sf. Duca”. cu o vecinătate având bogate tradi ii şi obiceiuri. Cartile lui Iustinian. una din cele mai mari galerii de artă populară contemporană cu aproape 4. iubire pre înteleapta îmbelsugare. ci şi interna ională. esături şi numeroase exemplare de documente şi căr i vechi. produc ii cinematografice etc. tabere de crea ie. ceea ce permite integrarea Complexului într-un circuit turistic nu doar de importan ă zonală sau na ională. Aristofan.Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici greceşti şi latine. specializate.1790 Vaideeni 495 VL-II-m-A-09805 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat MARI A. dispune de un spa iu auxiliar de 2 ha. gazduită de Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu” Horezu.). Mu z e ul j u de ea n Vâ l ce a . această casă a căr ilor. Euripide. doua căr i de biblioteconomie. inexisten a paratrasnetelor la clădiri. studiate si de Alexandru Odobescu in 1860. dar şi din principalele centre de olărit din România. G. În microregiunea Horezu regăsim următoarele muzee şi colec ii. Duca) şi Casa Memorială „I.507 VL-II-m-A-09812. scrisa de arhimandritul Ioan.000 de produse din ceramicã (colec ionate dintre cele mai valoroase crea ii din domeniu prezentate la cele 37 de edi ii ale Târgului ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurez”). de ştiin ă şi istorie. Valcea 50 . Voievozi” sat MĂLDĂREŞTI. datate între secolele XIV-XIX. o retrospectivă a istoriei ceramicii din Horezu. de arheologie şi istorie. Aceste exemplare provin din biblioteca mănăstirii initiată de Constantin Brancoveanu. G. care avea una din cele mai valoroase colec ii de carte ale timpului său.Probleme:lipsa resurselor umane (există doar un singur muzeograf pentru trei obiective). care poate fi folosit pentru diferite târguri. cumpărată în secolul al XX-lea de I.

565 de Hurezi” Sursa Institutul Na ional Cercetare Dezvoltare Turism Obiectivul/Manifestarea 2003 Total vizitatori 60.055 * * 1. în două culori.000 * Galeria de Artă Populară 1. moştenite din trecut.728 * 1. Pomicultură şi grădinărit.500 4.000 35.710 10. desagi).750 7.300 65. Horia Damian etc.190 Patrimoniul imaterial Patrimoniul imaterial include toate acele aspecte culturale diferite ale vie ii.000 * Manifestarea „Cocoşul 5. Anghel (1904-1966) este bine pusa in valoare prin cele 7 lucrari in bronz care sunt expuse.035 Mănăstirea Bistri a 60. • Prelucrarea lânii şi instala ii de tehnică populară: darac. Agricultură. Florin Niculiu.865 * * 89 5. lânii şi confec ionarea de instrumente muzicale.Muzeul de Arta ”Dimitru D. Gospodărie. Rigoarea constructiei formale este de tip clasica. cunoştin e şi practici legate de natură şi univers.500 7. Păuşeşti şi Oteşani. Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii: • tradi ii şi expresii orale . alb şi negru.810 Străini 3.609 1. important centru etnofolcloric legat de transhuman ă şi obiceiuri pastorale. Personalitatea sculptorului Gh. Creşterea animalelor. Pentru Atlasul Etnografic Român au făcut obiectul unor studii laborioase localită ile: Bărbăteşti. Situa ia numărului de vizitatori în zona Horezu 2002 Total Români vizitatori Mănăstirea Hurezi 67. 51 . mori de apă. reflectand coordonatele unei viziuni artistice realist-traditionaliste.obiecte de uz gospodăresc: lăzi. unele avand valoare de unicat.110 * 935 Români 57. • Prelucrarea artistică a lemnului . care definesc modul de via ă al diferitelor societă i. Slătioara. În perioada 1972-1983 au fost cercetate temele: Aşezări.900 65. reprezentative pentru zonă.000 1. reprezentarii unor tipuri umane.000 * Mănăstirea Arnota 20. si lucrari de sculptura apartinand artistului Rodion Gheorghita. obiceiuri şi credin e şi deseori sunt exprimate în şi prin limbaj. Costumul popular. artizanatul tradi ional ş. O serie de mestesuguri vechi au o raspandire din ce în ce mai redusă: • Cusături şi esături artistice (covoare.820 5.812 16. joagăre ac ionate hidraulic. artele spectacolului. ritualuri şi evenimente festive. • Confec ionare de instrumente muzicale .520 Culele de la Măldăreşti 12. practici sociale. activită i sociale. Marin Gherasim.limba ca principalul lor vector. port popular ciobănesc cu influen e din zona Mărginimii Sibiului.fluiere.650 Peştera Liliecilor 5. este renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. Acestea pot face referire la practici locale. pive. Anghel” . ideale cu valorificarea spiritului monumental. este asemănător zonei Marginimii Sibiului.000 Străini 2. D.092 * 5. furci de tors lâna etc. politice şi economice şi prin activită i simbolice şi ritualuri ale diferitelor comunită i.Colectia de arta plastica Alexandru Balintescu a intrat in circuit public prin donatia efectuata de Alexandru Balintescu in anul 1980 si cuprinde lucrari de pictura ale lui Gheorghe Tomaziu. Locuin ă.a.245 * * 102 6. Horia Bernea. coşuri. Centrul etnografic Vaideeni.

Creşterea viermilor de mătase. dr. cãni. de uz casnic sau decorativ). Lucian David şi Cătălin Găină). pentru dezvoltarea ofertei şi pentru extinderea consumului acestor produse de la comunitate la un public mai larg.Cultivarea plantelor textile. Vânătoare. ceşti de uicã. Instala ii tehnice. Ionu Semuc.talenta i cioplitori în lemn civiliza ia pastorale . Artizanatul reprezintă o industrie culturală ce poate fi dezvoltată cu succes în multe zone. Ob inerea produselor: confec ionarea produselor de ceramicã este manualã dupã un proces tehnologic transmis de sute de ani.Cultivarea specificului zonal şi revitalizarea unor meserii tradi ionale este o pârghie pentru promovarea diversită ii. in timp ce verdele din care se coloreaza motivele zoomorfe florale. Astfel.stâne de oi pe păşunile alpine şi folclor autentic pastoral. colorit şi desene (castroane. Materialele locale folosite sunt lutul. farfurii. zona etnografică Horezu îmbină elemente caracteristice mai multor civilizatii: • • • Civiliza ia lutului . Alimenta ie. Obiceiuri la naştere. Dintre acestea cel mai important este confec ionarea ceramicii populare de Horezu care se remarcã prin forme. ulcioare. Meşteşuguri. Laptele pentru smalt este obtinut dintr-o varianta de pamant luat din Culmea Marginea iar din Dealul Obreja se ia pasta din mangan pentru negru decorativ.olari vesti i civiliza ia lemnului . Rezultate preliminare ale cercetării de teren au fost prezentate la colocviul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din Bucureşti. ca mijloc de dezvoltare economică şi culturală a regiunilor şi localită ilor. Ion Ghinoiu şi colaboratorii săi (Emil îrcomnicu. muzical şi coregrafic In 2006 prof. Obiceiuri la nuntă. Uneltele tradi ionale folosite : roata olarului folositã pentru modelaj . 52 . Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: pregãtirea lutului pentru modelare (transport. oale. ce poate fi atras prin turism şi prin forme complexe de comercializare. care se gãseşte în Dealul Ulmului şi culori naturale ob inute din pãmânt. obiceiuri calendaristice. Ceramica Zona depresionarã Horezu a fost şi este recunoscutã pentru meşteşugurile tradi ionale practicate de locuitorii sãi. Mijloace de transport. Cel mai vechi şi cel mai important centru de olărit din zona Olteniei este satul Olari din Oraşul Horezu. gospodăria. geometrice se obtine din arderea cuprului. locuin a) ocupa ii în special păstoritul arta populară folclorul popular. de diferite mãrimi. Artizanatul şi celelalte forme de exprimare a tradi iilor pot fi valorizate prin turismul cultural. cercetători la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” au efectuat ample sondaje privind cultura populară pentru a surprinde modificările intervenite în cei peste 30 de ani. Obiceiuri legate de ocupa ii. Creşterea albinelor. Obiceiuri la moarte. cornul şi gai a folosite pentru decorare. Se conservă încă unele elemente tradi ionale: • • • • habitat local (casa. Pe uli a principală a satului sunt 18 ateliere de ceramică.

curã at de impuritã i. târguri: Evenimentul Localitatea Data si periodicitate Costeşti Balciul de Sf. anual . uscarea. pomul vie ii. Zona unde se practică comer ul este „pe şosea”. Cercetare la Horezu Maria Mateoniu Muzeul ăranului Român Manifestări. Actualmente în Horezu meseria tradi ionalã de ceramist-olar este practicatã de peste 80 de ceramişti de diferite vârste. Sursa www.Targul popular de Izvorul Tamaduirii Odata cu sarbatoarea religioasa Izvorul Tamaduirii. arderea la primul foc. tãiat. în parte continuă să îşi vîndă obiectele la tîrgurile deja consacrate. decorarea. evenimente etno-folclorice. anual . Marie 15 august-anual Festivalul international al rromilor 8 septembrie-anual Hramul manastirilor Bistrita. smãl uirea. modelarea obiectului dorit. o ramifica ie a oraşului Horezu pe care. Arnota 15 august. Strada este un vechi sat de olari.Zilele Oraşului Horezu Weekendul cel mai apropiat de 5 septembrie Slătioara Festivalul filmului documentar etnologic Prima săptămână din septembrie. unic numai pe ceramica de Horezu. pănza de păianjen. cu gospodării şi livezi situate de-a lungul unui drum în pantă. de multe ori pentru comercian ii din localitate. trebuie să mergi aproximativ 3-4 km. florale şi zoomorfe. festival de film ‘Eco-Etno-Folk-Film‘cu participare organizat de Funda ia "Nişte ărani" interna ională Tomsani Fagurele de aur A doua sambata si duminica din luna iunie 53 . ob inerea produsului finit. fie lucrează la comandă. spicul. coada de paun. pânã la cei mai în vârstã. constitui i în asocia ii familiale sau sunt autoriza i ca persoane fizice. zvântatul sau zbârcitul. meseria fiind transmisă de la părin i la copii. Desenele specifice ceramicii de Horezu: cocoşul. ca să ajungi la olari. arderea la al doilea foc. formarea gogoloaielor în func ie de mãrimea şi forma vasului). gãuritul şi iscãlitul.ecooltenia.ro Strada Olari sau satul Olari este ceea ce s-ar putea numi vatra meşteşugului ceramicii de la Horezu. simboluri creştine. şarpele casei. de la cei mai tineri (reuni i într-un cerc de ceramicã la Clubul Copiilor). frãmântat. rãzuitul. in fiecare an Hurez” . Meşterii ceramişti lucrează la domiciliu. Pe strada Olari sunt grupa i producărorii ceramicii de Horezu care. la izvoare” Izvorul Tămăduirii Frânceşti Targul popular de Izvorul Tamaduirii Sarbatoarea religioasa Izvorul Tamaduirii.Festivalul “Colindul Sfant si bun” Cu ocazia Craciunului .sfintii Mihail si Gavril-anual Moastele Sf Grigore Decapolitul 20 noiembrie-anual Simpozion mediu Anual Ziua comunei “La obârşie. În prezent este constituită o asocia ie a ceramiştilor cu denumirea de Asocia ia de meşteşugari „Cocoşul de Hurez”. anual Târg de Sfin ii Pentru şi Pavel 29 iunie anual Horezu -Târgul ceramicii populare „Cocoşul de Prima duminicã a lunii iunie.dospit.

Fantana lui Miuta'' din Otesani. in luna mai sau iunie in fiecare vineri din saptamana Aşezăminte culturale • 2 Case de cultură (1 în comuna Slătioara. . 1 în oraşul Horezu • Cămine culturale în toate celelalte 8 comune din microregiune • Căminul cultural din comuna Frânceşti va fi refăcut cu sprijinul Direc iei de Cultură Vâlcea • Printre cele mai active aşezăminte culturale... în primă urgen ă) şi .Flori din gradina Folesteană Vaideeni Festivalul folcloric al pastorilor din Carpati «Invartita dorului». între care Vaideeni. având în vedere că Râmnicu Vâlcea a devenit centru universitar).Braduletul'' din Horezu.11 11 Strategia culturală a jude ului Vâlce 2008-2013 54 . s-ar impune. repartizate în mod echilibrat în plan teritorial.centre zonale pentru educa ia adul ilor..Însăşi Mănăstirea Hurezi. • Ansamblul . • Faptul că în jude ul Vâlcea nu există următoarele tipuri de aşezăminte culturale: o universită i populare (ar putea fi înfiin ată una. au fost identificate următoarele: Puncte forte • Existen a unui ansamblu bogat şi divers de bunuri cu valoare de patrimoniu cultural imobil. o centre de cultură (în ara Loviştei. zonă montană izolată. Analiza SWOT Cultura . • Forma ia de căluşari a Şcolii cu clasele I-VIII şi a Căminului Cultural Frânceşti. ce se desfasoara anual Simpozion pe teme agroturistice Targ saptamanal 26 octombrie in cea mai apropiata duminica de Sanziene. • Ansamblul . sunt men ionate casa de cultură Horezu precum şi câteva cămine culturale. are probleme majore de conservare şi de restaurare şi reclamă de urgen ă un program consistent sub aspect financiar şi tehnico-ştiin ific pentru a putea răspunde parametrilor impuşi de legisla ia europeană privind conservarea.Miorita'' din Vaideeni.patrimoniu Pentru patrimonial cultural al zonei. protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural mondial. • Grupul de dansuri “Domni ele” al Căminului Cultural Costeşti. cu filiale în Drăgăşani şi în sta iuni. Anual. Ansambluri culturale Tradi iile zonei sunt păstrate încă vii prin activitatea ansamblurilor culturale din zonă: • Grupul de dansuri “Brâule ul” al Căminului Cultural Bărbăteşti. cu activitate permanentă. şi Costeşti. • Ansamblul . Puncte slabe • Un număr mare de obiective aflate într-o stare de conservare precară. singurul monument din sudul ării înscris în până în prezent în Patrimoniul Cultural Mondial.

13 Insuficien a personalului de specialitate în domeniul managementului de proiecte sau managementului cultural. Deficien e strategice şi manageriale sub aspectul perceperii şi promovării activită ilor culturale drept produse destinate consumului cultural. care. schimburi culturale reduse.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Bisericile de lemn. ingineri constructori. Lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor. care să identifice şi să definească diferitele elemente componente ale acestui patrimoniu existente pe teritoriul jude ului Vâlcea. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată). în gestionarea bunurilor de patrimoniu cultural imobil existente în teritoriu. activitate culturală redusă în raport cu poten ialul patrimoniului de inut. Lipsa programelor de formare şi de specializare a resurselor umane prin învă ământul formal şi învă area continuă a adul ilor Insuficienta implicare şi responsabilizare. mass-media). arheologi etc. 45-47. ca parte a patrimoniului României. multe dintre ele scoase din cult cu decenii în urmă. Lipsa de educa ie a proprietarilor. lipsa studiilor şi cercetărilor. la nivel na ional şi în special interna ional. organiza ii non-guvernamentale. neaplicarea sac iunilor legale. cap.). în titlul IV. număr redus de parteneriate (cu autorită ile locale. administratorilor. Nerespectarea legisla iei în domeniul conservării şi valorificării patrimoniului. Interven ii neavizate. vizitatorilor Imprecizia inventarului şi eviden ei patrimoniului. Măsurile de protejare. alte institu ii. În jude ul Vâlcea nu există specialişti atesta i de Ministerul Culturii şi Cultelor (arhitec i. nerespectarea procedurilor de avizare şi control. 12 13 idem idem 55 . din partea autorită ilor locale.12 Lipsa personalului de control din institu iile publice şi lipsa specialiştilor. II. implementarea redusă a normelor şi metodologiilor specifice de actualitate la nivel european. activitate redusă de fund-raising. istorici de artă. sunt abandonate de comunită ile pe care le-au deservit. Numărul mare de obiective şi starea lor de conservare actuală implică eforturi materiale care nu pot fi asigurate pe măsura necesită ilor. relevate în: activitate de promovare redusă. le impune o serie de atribu ii şi de responsabilită i. art. Primăriile şi consiliile locale nu cunosc încă sau ignoră prevederile Legii nr. posibilită ile de finan are a lucrărilor de restaurare a acestora fiind practic nule pe plan local. pentru patrimoniul imaterial se remarcă lipsa „inventarului” jude ului Vâlcea în sensul prevăzut de Conven ia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Lipsa specialiştilor şi a meşterilor cu meserii tradi ionale în procesul de protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imobil. de asigurare a securită ii şi de punere în valoare a patrimoniului cultural din microregiune presupun surse financiare apreciabile.

este zona cu cele mai multe lacasuri sfinte din judetul Valcea. Câştigarea pe locul I a titlului de Destina ie Europeană de Excelen ă este o oportunitate extraordinară pentru promovarea zonei. precum şi în crearea unei atrac ii ca alternativă la destina iile turistice deja existente sau de alt profil. construc iile civile. În microregiunea Horezu există unele preocupări de reinser ia monumentelor istorice în spa iul comunitar şi valorizare a poten ialului lor ca factor de creştere a calită ii vie ii popula iei şi de punere în valoare a patrimoniului cultural imobil. Resursele patrimoniului cultural sunt folosite în promovarea destina iilor turistice. Băile Govora Bărbăteşti Bujoreni Racovi a Or. la confluenta vailor Luncavatului si Slatioarei. În perioada recentă. Horezu Titeşti Frânceşti Costeşti Lungeşti Berislăveşti Vaideeni Malaia Vlădeşti Voineasa Măldăreşti Conform PATN unită ile administrativ teritoriale cu concentrare mare sau foarte mare a resurselor turistice au prioritate la investi iile în infrastructură. Slătioara. Măldăreşti. turismul cultural a devenit el însuşi o componentă importantă a turismului local. la o altitudine de 475 m. Turismul cultural este reprezentat de călătorii pentru festivaluri de artă. îndeosebi în rela ie cu turismul şi industria hotelieră. Călimăneşti Dăeşti Slătioara Or. la poalele Masivului Buila-Vanturarita). dar şi trasee pentru studiu. Bărbăteşti. Microregiunea Horezu are o pozi ionare favorabilă pentru includerea în circuite turistice. Monumentele de patrimoniu cultural împreună cu patrimoniul natural se constituie în importante resurse turistice. Unită i administrativ teritoriale identificate cu probleme ale infrastructurii specific turistice şi tehnice sunt Horezu. O recunoaştere a importan ei acestor resurse este şi fnan area proiectului “Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si turistice in zona cultural-istorica a Depresiunii Horezu”. transporturile. Din cele10 unită i administrati teritoriale ale micro-regiunii 7 au o concentrare mare sau foarte mare a resurselor turistice conform Planului De Amenajare A Teritoriului Na ional Sec iunea VI – Zone Turistice (vezi tabelul de mai jos) JUDE UL VALCEA CONCENTRAREA DE RESURSE TURISTICE MARE FOARTE MARE Or. cu varful Ursu (2124 m). Băile Olăneşti Câineni Sălătrucel Or. Râmnicu Vâlcea Păuşeşti-Măglaşi Or. situri culturale sau evenimente. Ocnele Mari Nicolae Bălcescu Mun. alte servicii pentru consumator. În zonă este de mare amploare şi turismul religios mai ales la Mănăstirea Bistri a. Costestilor si Tomsanilor. Frânceşti.Oportunită i Turism cultural şi religios Turismul reprezintă o bază vitală de venit pentru muzee şi alte institu ii culturale. Depresiunea Horezu (marginita la nord de muntii Capatanii. la sud de Magura Slatioarei (767 m) si de dealurile Negrulestilor. cadrul Programului PHARE 2006 COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Proiecte Mari de Infrastructura Regionala 56 . Vaideeni.

extinderea şi permanentizarea colaborărilor bilaterale.43 euro. asfaltarea si executarea lucrarilor de arta a drumului ce duce la Complexul Muzeal în valoare de 246.501. 11.30 euro .926. Amenajarea unei platforme multifunctionale în valoare de 53.00 euro .040.180. Reabilitarea. 3. asfaltarea si executarea lucrarilor de arta la strada Romani (peste Dealul Ulmului) în valoare de 426. 9. Reabilitarea si amenajarea parcarii de la Manastirea Horezu în valoare de 28. Reabilitarea.216.505.937. Oportunită i • • • • crearea de noi locuri de muncă şi diversificarea tipologiei ocupa ionale în domeniul cercetării.801. Constructia si dotarea unui punct de informare turistica în valoare de 209. 4. 4. Amenajarea caii de acces spre pestera Liliecilor în valoare de 140. regionale şi interna ionale în scopul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural na ional imobil. 10.103. În comuna Maldaresti: 1. Constructia unei cladiri administrative Târg ceramica „Cocosul de Hurez” si a unui spatiu de expunere permanent în valoare de 107. 6.200. 2. Amenajarea unei parcari în valoare de 41. intensificarea consumului şi diversificarea pie elor interesate de bunurile şi de serviciile din domeniu.proiect dezvoltat de Consiliul local Horezu cu consiliile locale ale comunelor Costesti si Maldaresti si cu sprijinul Consiliului Judetean Valcea. Reabilitarea. În cadrul proiectului vor fi realizate urmatoarele obiective: În orasul Horezu: 1.21 euro . Ministerul Culturii are în vedere înfiin area unui fond de restaurare a acestor obiective sau monumente. 7. Reabilitarea si amenajarea parcului (scuarului) din centrul orasului prin executarea de lucrari în valoare de 49. Constructia si dotarea unui grup sanitar în zona Complexului muzeal în valoare de 40. asfaltarea si executarea lucrarilor de arta la drumul Neagota din satul Romanii de jos în valoare de 2.473. asfaltarea.60 euro . Constructia si dotarea unui grup sanitar în valoare de 40.040. Reabilitarea strazii Unirii (monument istoric ansamblu urban) prin executarea de lucrari în valoare de 138.Proiectul reprezinta una dintre cele mai mari realizari ale administratiilor publice din cele trei localită i vecine. Reabilitarea.983.40 euro.917.524.040.98 euro.38 euro . ansamblurilor şi siturilor istorice. Amenajarea platformei si spatiului de organizare a Târgului de ceramica „Cocosul de Hurez” (zona Treapt) în valoare de 552.164. Valoarea totala a proiectului este de 10. Amenajarea unei parcari adiacent punctului de informare turistica în valoare de 40. 2.38 euro .227. Amenajarea Muzeului Trovantilor în valoare de 18. 5. 3.20 euro.221.67 euro .703. 2.40 euro .43 euro . 4.95 euro . utilizării şi reutilizării monumentelor.07 euro .414.40 euro . restaurării.61 euro . Amenajarea unui grup sanitar în valoare de 42. 3.28 euro. Constructia unui grup sanitar în satul Bistrita în valoare de 40. conservării. De asemenea Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere o reformă legislativă care să încurajeze conservarea clădirilor vechi istorice şi care vor implica mai mult proprietarii individuali ai 57 .105.43 euro . care pot fi transformate sau folosite ca Centre Culturale deschise publicului. Amenajarea unei parcari la Manastirea Bistrita în valoare de 34.777. 5. In comuna Costeşti: 1.26 euro . executarea lucrarilor de arta si canalizarea strazii Olari în valoare de 2.320.68 euro. 8.

Vaideeni). Muzeul Satului Vâlceană îşi propune – reconstituirea unui monument de arhitectură comunitară. degradat (Casa Aurelian Sacerdo eanu din Costeşti). – mutarea textilelor depozitate aici la Muzeul Satului Vâlcean. locuitorii României. precum “zone de risc natural” (din cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional. Pentru Complexul Muzeal Măldăreşti se propune – crearea unui spa iu de cazare turistică prin adăugarea de grup sanitar şi baie la fiecare camera din anexele Casei Duca. abandonarea monumentelor sau obiectivelor patrimoniului cultural de către autorită ile locale. principalele amenin ări la adresa monumentelor istorice.monument Categoria B .protejarea. clerul). pe primele locuri.vedere din trecut 3. 6.zone de risc natural). Centrul Istoric al Oraşului Horezu . implicit. Amenin ări: Riscuri naturale Pentru trei categorii de risc natural (alunecările de teren şi inunda iile) există studii. consiliile locale şi comunită ile în general ca parteneri şi administratori ai mediului istoric. Costeşti. pierderea interesului publicului. Pentru Colec ia de Artă „Alexandru Bălintescu” se propune achizi ionarea unei imobil vechi. Riscuri antropice Riscurile antropice sunt considerate. prin lege. – achizi ionarea unei gospodării de olar din zona Horezu. proprietarii şi administratorii acestora (persoane fizice şi juridice. sec iunea a V-a . primăria din Genuneni (2009– achizi ionarea unor monumente de arhitectură populară din subzona etnografică Valea Olte ului (2007-2010). a posibilită ilor de finan are. a dreptului de proprietate intelectuală al comunită ilor asupra formelor de expresie tradi ionale create înăuntrul lor şi care le exprimă identitatea spirituală ( din microregiunea Horezu se re în vedere protejarea artizanilor şi creatorilor populari din zonele . 4. scăderea aloca iilor bugetare şi. De asemenea consiliilor locale li se va recomanda introducerea unor posibilită i de sanc ionare legală a proprietarilor particulari ai unor monumente astfel încât acestea să fie men inute la un standard minim stabilit legal şi să se integreze peisajului urban sau rural din care face parte. lipsa de control asupra noilor construc ii ce alterează mediul tradi ional şi lipsa documenta iilor de urbanism cu reglementări de interven ie în zonele istorice protejate. vandalismul şi furtul. Frânceşti. precum şi prin achizi ionarea unor cabane de lemn care pot fi montate în livada de lângă casă. Măldărăşti. recondi ionarea lui cu for e proprii de către Muzeul Jude ean Vâlcea (în perioada 2008-2010) şi mutarea Colec iei aici. 5. – efectuarea de cercetări de teren pentru depistarea unor piese etnografice care să îmbogă ească patrimoniul muzeal. Un raport al Comitetului Na ional Român ICOMOS plasează.• • • monumentelor istorice. 58 . următoarele amenin ări: 1. . 2. aflate în sarcina autorită ilor publice locale. neincluderea în circuitele culturale europene sau interna ionale. Bărbăteşti.

59 . Fără o investi ie adecvată în între inerea şi conservarea preventivă siturile şi monumentele pot deveni ele însele un model negativ de promovare a Centrul Istoric al Oraşului Horezu monument Categoria B – patrimoniului cultural şi vor altera dorin a de vizitare a turiştilor. Aglomerarea vizitatorilor la muzee şi monumente poate determina deteriorarea progresivă a obiectivelor patrimoniului cultural. a infrastructurii turistice şi per total a nivelului de satisfac ie a turiştilor. Desigur coexisten a patrimoniului cultural şi a turismului induce şi ea un set de probleme specifice. Campaniile publicitare pentru promovarea turismului cultural trebuie să se bazeze pe produsul cultural autentic şi nu pe evenimente pseudo-culturale.Patrimoniul cultural poate fi un accelerator şi nu un obstacol în dezvoltarea economică cu condi ia să fie protejat şi pus în valoare .turismul cultural este cea mai la îndemână cale. Integrarea profesioniştilor în sectorul patrimoniului cultural va ajuta la creşterea nivelului calitativ în domeniul cultural şi va juca un rol important în stimularea creării unor noi metode de cercetare şi crearea unei industrii culturale durabile. Se recomandă solicitarea profesioniştilor în managementul culturii precum şi din marketing.

Bălceşti – Craiova). de frontieră RO / UA – Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sibiu – Rm. Astfel microregiunea este conectată la două magistrale rutiere europene: E 81 (pct. Costeşti. aflate la distan e maxime de 30-40km. 60 C F H M O Sl St T V x x x x x x x x x x x x x .Infrastructura Nivelul general de echipare a teritoriului şi localită ilor este apreciat în raport de prezen a re elelor tehnico-edilitare şi de echipamentele socio-culturale. Vâlcea – Piteşti – Bucureşti) şi E 79 (pct.5 km. Jiu – Motru – Drobeta Tr.centrul localită ii – Pietreni. Măldăreşti şi Slătioara. de frontieră H / Ro – Oradea – Deva – Petroşani – Tg. Severin. Tomşani.Drumuri nationale DN 67 Rm. Re eaua de drumuri Localită ile sunt accesibile din drumuri principale . drum de legătură spre Craiova (99 km) DJ 676C (Măldăreşti sat Telecheşti / DN 65C – Oteşani – Groşi – Roieşti / DN 65C). spre sudul jude ului DJ 676H (Măldăreştii de Sus / DN 67 – Culele Măldăreşti Măldăreştii de Jos / DN 67) – traversează localitatea 5. DJ 646 (Băbeni – Frânceşti . Jiu – Craiova – Calafat – pct. deşi se fac demersuri de mai multă vreme pentru conectarea la conductele majore de transport. urmărind cursul Pârâului Bistri a făcând legătura cu calea ferată şi DN 46 DJ 646A (Costeşti . re ele de telecomunica ii (inclusiv acces la telefonia mobilă) şi într-o anumită măsură sisteme de alimentare cu apă şi canalizare. DJ 665 (Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Cur işoara / DN 66 / E 79) face legătura în cadrul zonei turistice Oltenia de Sub Munte DJ 669 (Dealul Ulmului – Romani) accces direct spre Mânăstirea Horezu din oraşul Horezu DJ 676 (Cerna – Rugetu – Slătioara – Stroeşti – Roşiile – Tetoiu – Irimeşti / DJ 643). satul Telecheşti. de frontieră RO / BG) DN 65C (Horezu – Măldăreşti . Horezu. Zona este lipsită în totalitate de alimentare cu gaze naturale. la nivel local. Vâlcea – Tg. traversează microregiunea aproximativ pe direc ia N-S. urmează x cursul Pârâului Costeşti – Bărbăteşti – Stoeneşti / DN 67). Din punct de vedere al utilită ilor zona studiată are re ele electrice (electrificarea gospodăriilor este probabil asigurată în propor ie de 100%). traversează microregiunea pe direc ia N – S.Tomşani – DN 67 / Costeşti – Mănăstirea Bistri a – Mănăstirea Arnota). importantă arteră rutieră străbate microregiunea de la est la vest trecând prin 6 din cele 10 localită i ale sale Bărbăteşti. Retea importanta de drumuri judetene si comunale Artera – UAT pe care o traversează B DJ 605 A (DN 67 / Milostea – Mateeeşti – Berbeşti – Grădiştea – Sineşti / DN 67B) cale de acces spre Craiova. porneşte din extremitatea sudică a localită ii.

Chiar daca este folosita in scopuri industriale. Dc 140 (DN 65 C / Măldăreştii de Jos – Măldăreştii de Sus / DN 65C) – traversează localitatea aproximativ N – S.Reteaua de drumuri comunale şi orăşeneşti de legătură Artera . însumând numai 19. pentru Horezu)14. pe 4. iar în comuna Vaideeni aceasta este în curs de finalizare. Dc 139 (Horezu – Măldăreşti). aprox 2 km. Dc 141 (Măldăreşti / DJ 646 – Tomşani / DN 67) Dc 147 (Romanii de Jos – Neagota) face legătura ci satul Costeşti şi Mănăstirea Bistri a Dc 148 (Bogdăneşti / DN 67. în general din localită ile reşedin ă. 14 La Costeşti se află în fază de proiect o altă sta ie de epurare. C F x H M O Sl St T x V x x x x x x x x x x x x x x x . lângă Mânăstirea Bistri a.Rovine / DN 67). aprox 2 km Dc 153 (DJ 646 / Tomşani / Foleşti – Pietrari / DN 67). cu traseul Bistri a – Costeşti – Tomşani – Băbeni – Govora de-a lungul râului Bistri a. de la intrarea in spectaculosul masiv Buila. care nu mai corespund cerin elor şi debitelor actuale. trenule ul circulă din 2-3 ore în 2-3 ore şi ajunge la poalele Muntelui Arnota. Dc 138 (Vaideeni – Valea Seacă).Pietrari) realizează legătura cu DN67 prin comunele Păuşeşti şi Pietrari şi accesul la Mânăstirea dintr-un lemn Dc 134 (DN 67 / Milostea – Polovragi Dc 137 (DN 67 / Slătioara – Vaideeni). Dc125 (Frânceşti .52 km. În comunele Măldăreşti şi Tomşani nu există re ea de canalizare a apelor menajere. Cele de distribu ie a apei potabile. În zonă func ionează o sta ie de epurare (la Măldăreşti. În localită ile cu re ele extinse sunt probleme cu starea fizică şi capacită ile unor re ele mai vechi de 20-30 de ani. se pare ca puteti lua mocanita din statia Tatarani (aproape de Babeni).6 km şi asigurând servicii unui număr mic de abona i. Dc 148A (Bogdăneşti / DN 67 – Costeşti / DJ 646). Re eaua de canalizare este mai pu in dezvoltată. Alimentarea cu apă este asigurată din sursele bogate de suprafa ă din zonă. 61 .Cale ferată industrială cu ecartament îngust. Re elele tehnico-edilitare Cuprind re ele de apă şi canalizare. unul din pu inele trenule e industraile încă folosite face legătura între Uzinele Sodice Govora de langa Ramnicu Valcea si cariera de calcar de la Bistrita. 96km lungime. problema principală în majoritatea cazurilor nefiind resursa de apă ca atare.UAT pe care o traversează B Dc 124 (DJ 646 / Tomşani / Foleşti – Păuşeşti). Traseul “mocăni ei” este foarte frummos. însumează cca.

Groapa de gunoi la care se depozitează deşeurile este pe teritoriul administrativ al comunei Măldăreşti. Impactul este considerat ca avand efect mare. Un astfel de posibil efect a fost considerat ca fiind important de Planul de Act iune Locală pentru Mediu al Jude ului Vâlcea. simpla a retelei de distrib a apei potabile – km Numar de gospodarii deservite 1308 Lung. Datorita deversarii repetate a apelor reziduale neepurate.6 12 337 0. Serviciul de salubritate al oraşului Horezu şi al comunelor Vaideeni.B Dotari edilitare 1307 Lung. Colectarea deşeurilor se realizează în pubele distribuite utilizatorilor şi în containere dispuse în puncte de colectare amenajate lângă blocuri.2 61 96 4645 14 389 1120 2020 5. 15 PUG Comuna Frânceşti 62 . 1305 Lungimea strazilor orasenesti total km C F15 M O Sl St T V H Total 18 1200 2 52 50 10.3 nd 17 305 46. Costeşti. deci poate influen a sanatatea umana provocand diverse probleme de sanatate (ex.total km Directia Judeteana de Statistica Valcea 2005 26 26 Apele menajere reziduale neepurate din zonele care nu sunt conectate la reteaua de canalizare sunt deversate in apele de suprafata si prin infiltrare ajung si in panza freatică. riscul asupra mediului a fost evaluat ca fiind mare. care este sursa de apa potabila a zonelor rurale. simpla a retelei de canalizare km Numar de gospodarii deservite 1309 Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor km. cianoza.8 29 0 29 1306 Lungimea strazilor orasenesti modernizate . este concesionat firmei SC URBAN SA. provocata de nitrati). Poluarea apelor de suprafata si subterane reduce sursele de apa potabila pentru mare parte din populatia rurala care este astfel nevoita sa creasca costurile alocate consumului de apa prin construirea de fantani adanci sau sisteme centralizate de alimentare cu apa. intrucat exista posibilitatea de modificare a ecosistemelor acvatice. În a doua jumătate a anului 2008 se va implementa un sistem de colectare selectivă.

). Autoritatile locale au propus următoarele proiecte pentru realizare la nivelul jude ului Vâlcea : • Consilul Local Măldăreşti . Mihăeşti.Înfiin area şi amenajarea punctelor de colectare şi depozitare temporară ecologică a deşeurilor infec ioase şi periculoase . care afectează calitatea factorilor de mediu şi nu în ultimul rând imaginea zonei.Proiecte de reabilitare a sta iilor de epurare • Spitalul Horezu . plastice. Alături de canalizare. sunt compuse din materiale care pot fi reciclate (hartie. gestiunea deşeurilor menajere şi din construc ii reprezintă probleme majore. Vaideeni. deoarece nu indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Cea mai mare parte a deseurilor menajere. Oteşani). Tomşani • Consiliul Local al Comunei Măldăreşti . Horezu. În Planul Jude ean de Gestionare a Deşeurilor sunt programate 8 sisteme zonale (sta ii de transfer) din care 4 sunt aprobate cu finan are PHARE 2004. deseuri metalice. Bărbăteşti. Stroeşti. periclitând şansele de valorificare a poten ialului turistic al zonei şi dezvoltarea sa economică în general.Închiderea depozitului de deşeuri menajere Horezu • Primăriile de inătoare de sta ii de epurare (orăşeneşti Horezu.1 punct /Horezu Planul jude ean include realizarea următoarelor proiecte: • Consiliul Local al Comunei Frânceşti -„Sistem integrat de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară în comuna Frânceştii” cu următoarele localită i arondate: Băbeni. Impactul asupra factorilor de mediu a depozitarii deseurilor. sta ie la care va fi arondată şi localitatea Horezu. Una din acestea din urmă va fi amplasată la Măldăreşti. Stroieşti. construirea unei sta ii de sortare şi reciclare a deşeurilor) • Consiliul Local Horezu Reabilitarea depozitului Horezu • Primăria Horezu . Costeşti. Nici una dintre acestea nu este autorizată din punct de vedere al protectiei mediului. Păuşeşti. îmbunătă irea sistemului de colectare prin introducerea colectării selective la nivelul popula iei arondate sta iei de transfer. Costeşti. vopsele. Depozitarea controlata a deseurilor urbane se face in rampele situate in localitatile Horezu si Maldaresti. Slătioara. de numarul populatiei. Tomşani. Vaideeni 63 . deseuri din lemn etc. rezultate in urma folosintelor diverse. Serviciul de colectare a deşeurilor este concesionat SC Urban SA.. flacoane cu aerosoli etc.Colectarea şi depozitarea deşeurilor Numai 3 din cele 10 UAT au servicii organizate şi numai două dispun de gropi de gunoi amenajate. Buneşti.„Sistem de colectare temporară în comuna Măldăreşti” cu următoarele localită i arondate: Alunu. Oteşani. Băile Govora. fara o selectare prealabila. Cernişoara. materii organice) si cateva tipuri care pot fi considerate „periculoase” (baterii. Pietrari.Dotarea cu sterilizatoare a spitalului Horezu. comunale: Frânceşti. avand in vedere ca majoritatea depozitelor sunt amplasate foarte aproape de cursurile apelor de suprafata. Stoeneşti. sistem de colectare a scurgerilor si infiltratiilor). Cantitatile de deseuri colectate si transportate de societatiele de salubritate variaza in functie de anotimp. metal. este semnificativ. Mateeşti. namoluri. Berbeşti. Autoritatea de Sănătate Publică Vâlcea • Spitalul Horezu . în ansamblu. imprejmuire. Bărbăteşti. de frecventa de colectare si nu in ultimul rand de fluctuatia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul. cat si deseuri din demolari. Slătioara. fara amenajamentele necesare (impermeabilizare.Sistem zonal de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară în oraşul Horezu – Măldăreşti ( sta ie de transfer. In aceste rampe sunt depozitate atat deseuri provenite de la populatie.

în raport cu mai mul i factori: dezvoltarea afacerilor. şi nu în ultimul rând protec ia factorilor de mediu. 64 . trebuie înso it şi de asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare. sănătă ii şi culturii.6 paturi de spital /1000 locuitori. 1 spital (cu 350 de paturi de spital. parchet şi alte institu ii ale administra iei publice. îmbunătă irea calită ii locuirii şi vie ii sociale. De exemplu Primăria Comunei Stroeşti are resurse numai pentru procurarea materialelor necesare reabilitării căminelor culturale. func ionează o judecătorie. dacă ne referim la domeniile educa iei. dezvoltarea turismului.Un sistem de termoficare este func ional în oraşul Horezu. principalii indicatori pentru zonă sunt: 1 medic la 770 locuitori. Echipamentele socio-culturale În zona studiată sunt relativ bine reprezentate. Atingerea unor standarde superioare de echipare generală a aşezărilor din zona studiată se impune a fi luată în considerare. 1 cadru sanitar mediu la 190 locuitori şi 9. în 2003 erau 1 medic /463 locuitori. În centrul urban.5 paturi de spital /1000 locuitori. 16 Din punct de vedere al serviciilor medicale. Lucrările s-au executat cu beneficiari ai Legii 76 şi anul anul 2008 cu tineri care beneficiază de Legea 416. Interesul sporit pentru construc ia de locuin e de vacan ă şi pensiuni în zone precum Vârful lui Roman. Probabil că cele mai afectate sunt dotările culturale. La nivel na ional. Încălzirea este asigurată de două CT pe combustibil lichid (CLU). 35 de şcoli generale. care necesită lucrări de consolidare /reabilitare. 14 muzee şi biblioteci şi 19 cămine culturale. care asigură serviciile necesare popula iei din zonă. 47 de medici16 şi 189 de cadre sanitare medii) şi peste 10 dispensare şi cabinete medicale. pentru zona de blocuri din centrul localită ii şi pentru câteva institu ii. 1 cadru sanitar mediu /180 locuitori şi 6. În cele mai multe cazuri resursele de la buget nu permit Consiliilor Locale reabilitarea căminelor culturale. . Principala problemă a acestor echipamente este starea fizică şi capacitatea de între inere şi desfăşurare a activită ilor specifice. În zonă func ionează 1 liceu.

Produsele lemnoase au ponderea mai mare în economia forestieră.295 41. HOREZU 0.000 0. de căderi abundente de zăpadă etc. produse accidentale .sunt rezultatul doborâturilor în masă produse de vânt.306 6.000 41. răchită şi diferite produse din lemn.642 0. 914/12.S.Capacită i de produc ie Silvicultura Bunurile materiale oferite de fondul forestier pot fi sistematizate în două grupe: lemnoase şi nelemnoase. Repartizarea volumului maxim pe picior care poate fi recoltat in anul 2008 pe ocoale şi direc ii silvice 17 Volumul in mii mc / NATURA DE PROPRIETARI Proprietate Proprietate Vegetatie OCOL SILVIC / Unitati privata privata din afara DIRECTIA administrativ.11. fenomen firesc. Produsele lemnoase ale pădurii sunt considerate următoarele: produse principale.008 Total ROMSILVA D. rezultate din procesul normal de dirijare naturală a pădurii. RM. produse secundare. având diverse destina ii în func ie de dimensiunile copacilor şi specia lemnoasă din care provin.642 0.588 0. arbori şi arbuşti ornamentali. rezultate din tăierile de regenerare a pădurilor. ROMANI 0.000 6.098 0. Doborâturile de vânt de in ponderea cea mai mare în totalul produselor accidentale au valoare economică mare. VALCEA 0. stabilită de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Rm.131 0.750 O. dacă avem în vedere că una din func iile pădurilor este “producerea de masă lemnoasă”.306 0.000 Total 7.S. rezultate din tăieri de îngrijire a arboretelor tinere.426 0.490 0. Valcea conform OM nr.758 O.557 Singurul ocol silvic din zonă care a primit aprobare pentru o creştere a volumul anual de masă lemnoasa recoltat este Ocolul Silvic Buila cu o creştere de 2. alte produse.S.805 8.8 % în anul 2008 fa ă de 2007. Volumul de masă lemnoasă ce se poate recolta anual din păduri se aprobă prin hotărâre a Guvernului – Ordin al Ministrului pentru a se păstra un echilibru între masa lemnoasă care se ob ine (în produc ie) într-un an şi cea care se recoltează. produse de igienă. BUILA 0.persoane persoane fondului SILVICA teritoriale juridice fizice forestier O.2007emis în baza HG 1262/2007 65 17 .491 0.S.

juridice / Obsti 0.260 1. Evolu ia ascendentă a volumului masei lemnoase ce se recolteaza poate fi în continuare amplificată prin construirea sau modernizarea drumurilor de acces.000 77.S.000 244.ROMANI 1419 80 84 31 1713 0 5 0 5% O. din afara fondulu i forestie r 0.010 0.000 2.600 264. / UAT Obsti 0. valorificarea fortei de munca ieftine si mai putin pe capital (producerea de case de vacanta.17%).ROMANI 1467 54 54 5 100 0 0 0 O. Valoarea în bani a acestor resurse nu a putut fi cuantificată pentru că obştile şi ocoalele private nu fac licita ii publice ca şi ocoalele Direc iei Silvice. elemente decorative si de design.4 0 14 608 946 12 5% O. desi formele asociative de proprietate (obstile) ofera un cadru juridic si economic favorabil dezvoltarii.030 0.750 0. Microregiunea Horezu produce 0. de pe terenuri forestiere na ionale cât şi din vegeta ia forestieră aflată în afara fondului forestier na ional.S.S. fizice 16.020 0.490 0. mic mobilier. etc).008 0. a unor funiculare de transport. Pre Creştere Răşinoase Fag Stejari DT DM Pre Ocol Partida pornire adjudecare procentuală mc mc mc mc mc O.000 0.000 41.880 0. Jur.din afara fondulu i forestie r 0.000 3.S.400 UAT 0.2008 Veg.400 2007 Veg. astfel putând intra în circuitul economic numeroase suprafe e cu copaci valoroşi care pentru moment nu pot fi recolta i.590 40. modele care in principal pun accentul pe prelucrarea superioara a lemnului. Lipsa unei preocupări în acest sens limiteaza posibilitatea achizitionarii tehnologiilor necesare valorificarii superioare a materialului lemnos.27% din produc ia anuală de masă lemnoasă a României. m3.642 0.200 / OCOL SILVIC HOREZU ROMANI BUILA Total judetul Valcea Pers.900 Pers.250 0. fizice 6. Acest fapt ne poate duce la concluzia că în microregiunea noastră se recoltează din existent în pondere mai mare decât la nivel na ional.HOREZU 764 68 71.000 0. Dat fiind că cea mai mare parte din masa lemnoasă din microregiune este exploatată de obşti şi ocoale silvice private am făcut o analiză a rezultatelor financiare ale acestora pe bază de date de bilan . în ara noastră posibilită ile anuale de exploatare sunt între 15-16 mil. Se recomandă preluarea si implementarea unor modele de dezvoltare integrata la nivelul structurilor economice care detin materia prima.250 0.100 Pers.426 40.06% O.400 După cum s-a mai precizat.3 242 1553 0 0 0 5.100 Pers.098 0.306 0.S.ROMANI 1420 85 89. o pondere mai mare decât cea a volumului de masa lemnoasă existent (0. Spre exemplificare se includ rezulatele câtorva licita ii de masă lemnoasă organizate în acest an. 66 .ROMANI 1484 52 52 0 181 7 0 4 Sursa Direc ia Silvică Vâlcea Resursele de material lemnos abundente si variate ar putea fi prelucrate.131 11.000 2.

Active circulante nete.1 0 41974.12. Venituri in avans J. Total active minus datori curente H.creşterea constantă a veniturilor an de an .la 31. Se poate observa: .4 29934.poten ialul semnificativ de creare de locuri de muncă pe care această inductrie îl are în zonă .scăderea activelor este însă îngrijprătoare pentru ceea ce reprezintă poten ialul economic al acestei întrepridneri pe termen mediu şi chiar scurt.3 0 10402 107246 29215 78031 88433 824705 671963 152742 571260 481608 89652 129508 69483 60025 71946 73471 0 1525 echiv lei noi 67 . 18 unic 200418 de 2006 lei 185715 365710 264400 101310 271594 93638 15431 177956 2005 lei 172541 237894 182505 55389 210218 85000 17712 125218 OBSTEA SATEASCA MARITA cod unic de identificare: 3414740 2006 2005 2004 lei lei 16449 53161 41201 11960 28409 0 0 88433 28409 25447.12. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Active imobilizate total B. Deficit din activitatile economice . . comparativ pentru două obşti . Indicatori financiari conform bilantului OBSTEA ORASULUI HOREZU cod identificare: 11783137 Anul Indicatori din BILANT A.3 0 521759. Cheltuieli privind activitatile economice total .4 58082. Excedent din activitatile economice la 31.la 31.Analiza se regăseşte în tabelul de pe pagina următoare. respectiv datorii curente nete F.12.2 214373 169838.3 30000 19992.2 7178.7 11665. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an E.7 124466.la 31.la Obştea Horezu numărul locurilor de muncă a crescut de la 1 la 21 în 3 ani. Capitaluri proprii total Total capitaluri Venituri din activitatile economicetotal .6 0 16108.12.6 -39914 154466.1 0 0 29934.8 4486.6 209752.8 456098. Active circulante total D.Horezu şi Mari a.5 65661.

la 31.12.12.6 0 16108.Venituri totale .2 0 Alte activitati asociative 3 Alte activitati asociativ e Alte activitati asociativ e 3 Servicii auxiliare silvicultu rii si exploatar ii forestiere Servicii auxiliare silvicultu rii si exploatari i forestiere Silvicultu ra si exploatar e forestiera Silvicultu ra si exploatar e forestiera Silvicultu ra si exploatar e forestiera 1.5 65661. 671963 Excedent total .12.3 0 0 Alte activitati asociative 0 129508 69483 60025 71946 73471 0 1525 Alte activitati asociativ e 3 41974. ALTE INFORMATII Alte activitat CAEN privind i activitatile fara scop asociati patrimonial ve Efectivul de personal privind activitatile fara scop patrimonial Servicii auxiliar e silvicult urii si exploat arii CAEN privind forestier activitatile economice e Efectivul de personal privind activitatile economice sau financiare 21 571260 481608 89652 521759.8 456098.12. 824705 Cheltuieli totale .la 31.2 1 3 3 68 .4 58082. 152742 Deficit total .la 31.la 31.

total 68134 6813. cătina. Active circulante nete. vânatul şi pescuitul se poate practica numai cu autoriza ie. În microregiunea Horezu recoltează organizat ciuperci doar ocoalele silvice de stat. astfel de la 8-10 mii tone recoltate în anii ´80.Fructele de pădure.12.total . Recoltarea produselor nelemnoase are anumite perioade ale anului şi anumite caracteristici specifice ceea ce impune o anumită restric ionare şi respectarea unor acte normative în domeniul forestier. un total de 15 tone pe an. Carnea de vânat ca rezultat al activită ii de vânătoare. răşini etc.total 85292 8529. 177133 17713.la 31.4 8651 6781 E. Spre exemplu. semin e forestiere. fructele de pădure ciupercile comestibile. Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2004 ASOCIATIA VANATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI PAJURA cod unic de identificare: 13185709 ANUL 2004 2005 2006 mii lei echiv. Evolu ia produc iei a fost asemănătoare fructelor de pădure. vom prezenta câteva aspecte despre principalele produse nelemnoase.2 10116 5474 J.S. reprezintă o sursă alimentară şi în acelaşi timp venituri importante pentru sectorul silvic. Fondul cinegetic O. proteine şi alte substan e active naturale.4 6813 4804 B. Active circulante . în prezent. Astfel. măceşe. cu rol şi de selec ie a animalelor dar şi pentru trofee. reprezentând un produs alimentar valoros furnizat de ecosisteme forestiere cu aport deosebit în vitamine. reprezentând un produs alimentar valoros. Total active minus datori curente 46582 4658. mure.2 3303 670 F. păducel. considerat ca o specialitate se valorifică pe plan intern şi extern. plantele medicinale şi aromatice. În continuare. . cu toate că pia a internă şi externă a rămas aceeaşi.2 11954 7451 D. Indicatori din CONTUL REZULTATULUI mii lei RON RON RON EXERCITIULUI Venituri din activitatile fara scop patrimonial . anual se mai recoltează la nivel na ional doar 2-4 mii tone.Produse nelemnoase Produsele nelemnoase de in din păcate o pondere mai mică fa ă de produsele lemnoase în economia forestieră. cunoscând şi o anumită tendin ă de creştere. concretizate prin: afine.Romani – fond arendat la Asocia ia de Vânătoare Pajura Horezu Performan ele economice realizate însă de firmele în domeniu par limitate după cum o arată datele lor de bilan pe ultimii ani. zmeură.total 46582 4658. Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: vânatul din cuprinsul acestora. respectiv datorii curente nete -21552 -2155.2 10116 5474 echiv. peştele din apele de munte. Produc ia fructelor de pădure a cunoscut o scădere dramatică în ultimele două decenii în România şi în micro-regiune. de la 20-25 mii tone realizate la nivelul anilor `80 s-a ajuns ca în prezent să reprezinte doar 4-6 mii tone. Capitaluri proprii . Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 106844 10684. Active imobilizate .3 27780 18535 69 . Ciupercile comestibile. vechi RON RON RON Indicatori din BILANT A.

Plantele medicinale. Finan ări prin fondurile structurale Schema de ajutor de stat pentru Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si nelemnoase Obiectivele specifice sunt: 1. 177324 17732.la 31.12. 177324 17732. 191 19.1 7 Venituri totale . 2.12. 0 5451 Deficit din activitatile fara scop patrimonial . 191 19.4 22329 23177 Excedent din activitatile fara scop patrimonial . 0 5458 Efectivul de personal privind activitatile fara scop patrimonial 1 1 1 1 Fondul cinegetic O. Vaideeni Obstea zmeura .12.13150 6 tone 350 mii buc.12. 3. 70 .la 31. 177324 17732. Adaptarea la noile standarde comunitare atât a activitatilor de prelucrare. Medicamentele ob inute din aceste produse încep să devină tot mai căutate.4 27787 18535 Cheltuieli totale .12.prevederi anuale 0 0 Cheltuieli totale .12. Horezu – mistre şi căprior Desigur.S.la 31. procesare cât si a celei de distributie a produselor forestiere obtinute.la 31. Introducerea si dezvoltarea tehnologiilor si procedeelor pentru obtinerea de produse forestiere primare.632032 Horezu Horezu Buila 49473 12504 5 to/an 30 to 5 to/an 10 to 50000/an 2. mugurii unor specii de copaci sunt materii prime pentru industria farmaceutică care se află într-o ascensiune puternică.la 31.1 0 4642 Excedent din activitatile economice .12.la 31. Cresterea valorii adaugate a produselor forestiere cu impact asupra îmbunată irii competitivitatii microîntreprinderilor sprijinite.Cheltuieli privind activitatile fara scop patrimonial total .0 to Oportunită i 1. şi celelate produse nelemnoase amintite mai sus au aceeaşi importan ă economică şi valoare alimentară. exista 2-5 mii puieti Izvoru afine posibilitati forestieri Rece (posibilitati) Romani .4 22329 23177 Excedent total .la 31. răşinele. Ocol / Masa Lemn si Fructe Ciuperci Impletituri Seminte si Proprietar lemnoasa pe produse din de comestibile din rachita puieti picior lemn padure forestier Romani . mai ales în tratamente curative.

creat şi asigurat celor ce le vizitează. Silvicultura şi dezvoltarea turismului. ciuperci comestibile.grupuri de producatori recunoscute în conformitate cu Ordonanta nr.4. Participarea silviculturii la dezvoltarea industriei alimentare. porumbe. mai ales în zonele de agrement. măceşe.societati cooperative de valorificare – conform Legii nr. este legat de ameliorarea şi refacerea mediului înconjurător în zonele respective. dar avantajul cel mai mare. Mentinerea biodiversitatii si protejarea mediului. Solicitan ii • Microîntreprinderi din zone unde exista materie prima disponibila si nu exista capacitati de procesare.asociatii ale proprietarilor privati de padure Se pot acorda beneficiarilor eligibili si selectati fonduri nerambursabile în procent de pâna la 50%.grupuri de producatori recunoscute în conformitate cu Ordonanta nr. pentru proiectele care se realizeaza în celelalte sapte regiuni de dezvoltare. pentru comercializarea produselor agricole si silvice cu modificarile si completarile ulterioare. Această influen ă se manifestă. din jurul localită ilor. 566/2004. . 37/ 2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori. prin efectele recreative extraordinare sub aspectul confortului psihic. produse salmonicole (păstrăvării). cu modificarile si completarile ulterioare. Valoarea maxima a ajutorului în cadrul schemei nu va depasi 2. . Principalele materii prime pentru industria alimentară sunt: fructele de pădure (afine. unde. afluen a turiştilor din zonele respective sau din afara acestora atinge cote maxime. 4. Preluarea de către sectorul silvic a terenurilor degradate devenite improprii oricărei activită i agricole. zmeură. Silvicultura si agricultura. competitive. atât în cursul săptămânii cât şi în zilele de repaus. 37/2005. Cresterea sigurantei ocupationale pentru populatia locala.asociatii familiale autorizate/întreprinderi familiale – conform OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. pe terenurile degradate se ob in după un număr de ani. dupa cum urmează . păducel). pădurile constituie un important factor de influen are a afluen ei turiştilor. 5. 3. 6. în cazul produselor destinate obtinerii de alimente si sau medicamente. Intensitatea maxima a ajutorului de stat acordat beneficiarilor este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile. • Forme asociative constituite conform legislatiei în vigoare: . în vederea împăduririlor şi punerea treptată în circuitul economic a acestora. prin frumuse ea peisajului pe care îl creează. Acest fenomen. Prin caracteristicile şi diversitatea lor. Îmbunatatirea calitatii produselor si obtinerea de noi produse forestiere primare. întreprinderile individuale si întreprinderile familiale. fondurile acordate reprezentând cofinantarea publica (raportata la valoarea totala eligibila a proiectului) la care trebuie sa se adauge cofinantarea privata. greu de cuantificat. cătină. a determinat ca în multe ări activitatea de turism să cunoască o amploare deosebită consolidându-se conceptul de 71 . carne de vânat. fazani crescu i în captivitate etc.000 Euro/proiect 2. în zonele în care acestea există.000. cu impact favorabil economic asupra procesarii ulterioare în întreprinderi din domeniul industrie şi asupra sigurantei alimentare. . Avantajele economice din pădurile instalate în timp. • Membri ai unei forme asociative. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei .cooperative agricole de procesare a produselor agricole conform Legii cooperatiei agricole nr.

Presiunea popula iei pentru material lemnos pentru construc ii a crescut în timp..o diversitate pronun ată de forme. în special a acelor din zonele de câmpie şi colinare se regăsesc o serie de specii forestiere (arborescente sau arbustice) ale căror flori se caracterizează prin însuşiri deosebite sub aspect melifer cum ar fi: teiul. fără a neglija flora spontană din poiene şi din jurul pădurilor. În compozi ia arboretelor. cornul etc. administrate de către Regia Na ională a Pădurilor. se găsesc în bună parte. Desigur. masele plastice etc. începând cu locuin ele pentru adăpostul şi traiul decent al familiei. Prin compara ie. balustrade. obiecte artizanale etc. la care se adaugă anumite plante cultivate. Silvicultura şi apicultura Ecosistemele silvice furnizează cea mai importantă bază meliferă prin care trăieşte şi se dezvoltă sectorul apicol. care con in substan e active deosebit de valoroase datorită efectelor benefice. afectate de utilizarea substan elor chimice în combaterea bolilor şi dăunătorilor la plante. Silvicultura şi dezvoltarea industriei meşteşugăreşti şi de artizanat Lemnul de mici dimensiuni şi de multe ori chiar deşeurile lemnoase. continuând cu anexele gospodăreşti. 5. fierul. balansoare etc. rezultate în urma aplicării legisla iei de retrocedare a pădurilor către foştii proprietari sau către moştenitorii legali ai acestora. Într. căsu e de vacan ă. în general. salcâmul. îndeosebi în zonele de câmpie. Se apreciază că sunt peste 5 mii de utilizări pe care le cunoaşte lemnul. dimensiuni şi destina ii produsele meşteşugăreşti şi artizanale din lemn au fost căutate şi sunt căutate şi în prezent de oamenii iubitori de artă şi utilul casnic. în decursul evolu iei societă ii omeneşti. sub aspectul bio-ecologic calită ile mierii de albine şi a celorlalte produse melifere provenite din ecosistemele silvice. păducelul etc.. număr aflat în continuă creştere. Pot fi enumerate câteva dintre utilită ile lemnului de mici dimensiuni şi din deşeurile rămase în urma prelucrării industriale a acestora (lemnului): produse estetice de mare efect – sculpturi. fapt ce a determinat o diminuare a cantită ilor de masă lemnoasă oferită de silvicultură. împrejmuirea gospodăriilor. nu are nevoie.“silvo-turism”. instrumente muzicale. datorită scăderii permanente şi îngrijorătoare a suprafe elor ocupate de păduri. silvicultura oferă şi o serie de alte produse necesare industriei farmaceutice. Pe lângă plantele medicinale proriu-zise. Cu toate aceste 72 . datorită creşterii popula iei cât şi a nivelului de trai. coada şoricelului etc. scări. 6. iar cea de-a doua componentă se referă la silvo – turismul practicat în cabanele şi zonele forestiere proprietate publică a statului.Silvicultura şi construc iile edilitare Popula ia din mediul rural a utilizat. în patrimoniul silvic. de care marea industrie a lemnului. din care se ob in medicamente valoroase uneori de neînlocuit. lemnul ca principal material de construc ii. cum ar fi: sunătoarea. menta. în contextul în care tratarea unor boli cu medicamente bazate pe produse sau componente chimice înregistrează un puternic declin. sticla. Silvo – turism – turismul în gospodăriile proprietarilor de păduri private. ca urmare a extinderii terenurilor cu destina ie agricolă. produse de uz gospodăresc – scaune. lemnul s-a folosit şi se foloseşte în prezent la construirea unor drumuri cu traverse de lemn. care la rândul său poate contribui în mod substan ial la dezvoltarea economică a comunită ilor din zonele respective.. factorii naturali cum sunt: înghe uri târzii. Industria farmaceutică mai beneficiază de materii prime cum ar fi fructele unor arburi şi arbuşti printre care pot fi enumerate: cătina albă. Aprecierea plantelor medicinale se află pe un curs ascendent. stejarul. 7. identificat adesea cu cel de “eco-turism”. De asemenea. precipita ii excesive sau temperaturi scăzute influen ează negativ nivelul produc iilor apicole cu toată bogă ia de resurse oferită de silvicultură crescătorilor de albine. porumbarul salcâmul. muşe elul. cozi de unelte. tocmai datorită calită ilor şi însuşirilor deosebite ale lemnului în compara ie cu “înlocuitorii” săi moderni – betonul. gospodăresc. poate fi valorificat superior în industria meşteşugărească şi de artizanat. măceşul. în special din cele certificate sunt mult superioare celor din mediul agricol. În acest context se circumscriu coaja sau rădăcina unor arburi sau arbuşti în stare naturală sau prin extractele ce se ob in din acestea. 8. afinul. floarea de tei. Silvicultura şi dezvoltarea industriei farmaceutice Cele mai multe dintre plantele medicinale începând cu cele mai cunoscute şi mai populare. în decursul dezvoltării sale.

Astfel pentru anul 2002. Cultura de orzoiacă a apărut cu caracter ocazional la Oteşani în anul 2005. la care se adaugă tăierile ilegale de către diverşi cetă eni sau agen i economici.06 HOREZU 2077 2071 6 3377.09 Pondere judetul Valcea % 12. furajarea unor efective mari de animale. m3 din totalul de peste 14 mil. dezvoltarea silviculturii influentează pozitiv majoritatea activită iilor productive din spa iul rural.07 VAIDEENI 1742 1733 9 8285.87 OTESANI 1202 1201 1 2323.5 FRANCESTI 1886 1877 9 2982.86 JUDET TOTAL 106656 106275 381 217923. suprafa a agricolă este fragmentată într-o multitudine de parcele mici. Slătioara şi Stroeşti dar într-o aoarecare măsură şi Costesti. Tomsani. efectuarea unor investi ii pentru dotări sau între inerea capacită ii productive a terenurilor. Agricultură şi creşterea animalelor Exploata ii agricole Jude ul/ TOTAL Exploata ii Unită i cu Suprafa ă Localitatea EXPLOATA II agricole personalitate agricolă AGRICOLE individuale juridică agricolă (ha) TOTAL 128351 127874 477 245091.vezi tabelele de pe paginile următoare Comunele din sudul microregiunii Frânceşti. Culturi .53 13.23 STROESTI 1516 1513 3 3149. fertilizarea corespunzătoare împotriva dăunătorilor. Ovăz a fost cultivat în Stroeşti pe o suprafa ă redusă de 2-5 ha în perioada 2005-2006 şi Oteşani în 2005. m3.77 TOMSANI 2099 2094 5 2530. Oteşani. aprobate. Slătioara şi Stroeşti cu precădere grâu pe suprafe e relativ mici şi aproape constante în timp. În concluzie.reduceri de suprafe e care numai o parte sunt reîmpădurite.19 MALDARESTI 854 848 6 1878. 10 ha. adică multe activită i din alte domenii decât silvice au efecte benefice asupra silviculturii.26 Total microregiune 16324 16269 55 33410. Maldaresti dispun de teren arabil (peste 30% din totalul terenului agricol). Grâul se cultivă pe scară ceva 73 . Cereale se cultivă în comunele din sudul microregiunii Frânceşti. trebuie remarcat ca. dar la o analiză atentă se poate constata şi o reac ie inversă. Există totuşi şi 55 de exploata ii cu personalitate juridică.72 COMUNE BARBATESTI 1634 1631 3 3261. folosirea amenajărilor pentru iriga ii. cota de masă lemnoasă pentru popula ia rurală a fost de 2.63 Majoritatea explota iilor agricole sunt ferme de subzisten ă.48 COSTESTI 1406 1395 11 2130.8 mil. sistem care crează dificultă i în realizarea lucrărilor în regim mecanizat. Totusi.72 12.66 SLATIOARA 1908 1906 2 3491. Oteşani.72 11. ceea ce creaza premisele dezvoltarii limitate a activitatilor agricole de tip vegetal. 2006 şi 2007 aprox. anual se exploatează cantită i însemnate de masă lemnoasă.

Suprafe ele cultivate cu vii sunt de asemenea reduse. Suprafe ele cultivate cu căpşuni deşi în creştere constantă rămân în continuare modeste. element de furajare absolut necesar dezvoltarii activitatilor zootehnice eficiente. sunt restante.mai mare în comunele Oteşani. caprine). ovine.pot fi justificate de sistemul de înregistrare. ceea ce creaza premise favorabile pentru dezvoltarea activitatilor de tip zootehnic (bovine. face ca zootehnia sa capete valente ecologice. Slătioara şi Frânceşti dar chiar şi aşa suprafe ele cultivate sunt în scădere. Suprafe ele cultivate cu pomi fructiferi au avut un uşor recul în perioada 2004-2005 în prezent fiind în creştere. raportata la totalul suprafetelor de teren agricol (peste 50%). lucru foarte putin exploatat in prezent. in special cereale. Evolutia suprafetelor cultivate in perioada 20032007 pe total microregiune 18000 16000 14000 12000 ha 10000 8000 6000 4000 2000 0 2003 2004 2005 Anul 2006 2007 Plante de nutret Pomi Porumb Cartof Leguminoase Legume Capsuni 74 . pentru producerea concentratelor. Majoritatea culturilor au înregistrat uşoare scăderi ale suprafe elor cultivate. Faptul ca suprafetele destinate culturilor vegetale. Suprafe ele cu păşuni şi fâne e au înregistrat importante scăderi . Suprafata ocupata de fanete si pasuni este relativ mare. O creştere constantă au înregistrat ultura cartofului li legumele (cel mai probabil pentru consum propriu).

SPECIFICARE U/M Grau Slatioara 2003 2004 2005 2006 2007 Otesani 2003 2004 5 2005 2006 2007 8 Francesti 2003 2004 2005 ha to 50 133 347 95 342 74 133 35 50 5 6 15 5 15 5 15 5 115 280 162 740 163 SPECIFICARE U/M Orz Otesani 2003 2004 .- 2005 2 4 2006 5 8 2007 - ha to - 20 50 ..- 2005 10 20 2006 - 2007 - ha to - Vie Stroesti Slatioara Otesani Francesti 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 2005 2006 2007 2003 2004 3 15 3 12 3 6 1 2 1 5 2 16 2 12 2 6 2 6 2 6 .- 10 20 10 10 SPECIFICARE U/M Orzoaica U/M ha to Otesani 2003 2004 .2005 2006 2007 ha to 10 20 SPECIFICARE U/M Ovaz Stroesti 2003 2004 ..- 2005 - 2006 - 2007 Otesani 2003 2004 ..7 14 7 21 7 35 3 21 10 62 Sursa datelor Direc ia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală Vâlcea 75 .

Evolutia productiilor la principalele culturi in perioada 2003-2007 180000 160000 140000 120000 tone 100000 80000 60000 40000 20000 0 2003 2004 2005 An 2006 2007 Porumb Cartof Leguminoase Legume Capsuni Plante de nutret Pomi Pasuni naturale Fanete naturale 76 .

Porumb ha 20 ha ha ha ha ha Cartof Leguminoase Legume Capsuni Pomi Pasuni naturale ha 7115 7115 Fanete naturale ha 1650 1650 2 2 2 5 5 30 20 25 22 35 20 20 35 35 58 55 85 90 47 16 24 4 31 Plante de nutret ha 133 133 133 30 40 200 170 192 195 170 80 143 5492 3265 1 95 1052 5 85 7 80 5 85 9 55 9 75 9 75 1286 1160 1125 1125 1125 1739 1650 836 531 836 836 836 1143 1143 1288 1230 1230 1280 1280 1280 2 2 3 3 4 5 4 1 1 2 2 3 3 6 7 10 10 15 2 2 2 4 2 2 2 2 9 72 404 77 SPECIFICARE 2003 Total 2004 micro 2005 regiune 2006 2007 55 55 55 54 50 382 400 360 300 396 591 531 509 505 452 350 518 490 543 448 437 363 462 426 462 342 342 342 15 15 32 20 31 30 30 50 47 300 20 20 20 149 208 186 113 33 34 141 77 180 80 80 100 80 80 80 90 90 90 160 104 70 52 80 90 80 30 18 40 22 22 25 30 76 75 75 50 50 50 50 50 20 20 20 640 640 640 640 640 343 333 343 343 343 185 185 185 42 42 280 280 59 57 57 240 210 210 209 240 173 173 173 9 32 9 32 2 95 2 95 2 95 404 404 1230 1000 1000 15 15 15 15 15 225 2 70 79 79 79 79 79 186 225 225 225 225 1 40 1400 1400 1400 1400 2280 1191 1130 1130 1130 1135 1191 1000 1014 1014 1014 1014 1014 180 180 180 180 180 180 SPECIFICARE U/M 2003 2004 Vaideeni 2005 2006 2007 2003 2004 Tomsani 2005 2006 2007 2003 2004 Stroesti 2005 2006 2007 2003 2004 Slatioara 2005 2006 2007 2003 2004 Otesani 2005 2006 2007 2003 2004 Maldaresti 2005 2006 2007 2003 2004 Horezu 2005 2006 2007 2003 2004 Francesti 2005 2006 2007 2003 2004 Costesti 2005 2006 2007 2003 2004 Barbatesti 2005 2006 2007 332 336 336 336 336 336 1015 944 883 1137 1039 294 299 294 294 303 40 40 40 41 50 Porumb 3842 3828 3771 3636 3868 40 60 60 60 60 60 75 75 75 75 75 50 46 50 50 50 100 100 110 110 100 Cartof 570 541 651 692 656 10 10 1 Leguminoase 37 253 48 46 12 20 20 20 20 20 20 42 42 42 42 42 20 9 21 21 20 18 20 20 20 25 Legume 239 255 310 326 540 1 1 2 2 2 25 25 35 32 30 Capsuni 49 70 64 64 108 25 25 25 25 80 80 60 60 60 Plante de nutret 1101 1228 907 877 1118 173 401 401 401 401 401 247 247 242 22 242 225 220 220 220 220 271 271 271 271 271 Pomi 3005 2960 2744 2205 2629 1017 6 86 1646 9 60 1163 1163 Pasuni naturale 14314 15745 5495 14014 10625 501 755 755 755 755 755 Fanete naturale 8218 7907 5065 7997 7119 .

5 16 634 16 2.2 582 21851 6893 54600 65990 48.86 627 19225 13500.7 1070 66 9 42 0 212.5 700 7.5 3008.Porumb to to to Cartof Pomi Pasuni Fanete naturale natura le to to 41250 18150 46 250 18150 67380 32650 1474 12 098 1755 1911 1755 9550 1 075 9750 12860 13 920 28125 28000 28 000 10 700 33000 24750 334 4 520 3 335 0 334 4 244 0 914 4 17150 12880 12300 123 0 38400 38400 38400 606 0 78 SPECIFICARE 2003 Total 2004 micro 2005 2006 regiune 2007 154 150 130 162 150 764 1581 960 750 990 2096 2470 2290 720 486 1820 4200 2292 1981 1096 1683 1379 1617 1650 924 1400 1400 1400 662 1529 1529 1529 1529 1529 4974 6266 3885 6317 3060 1146 956 882 823 588 200 160 120 100 50 Porumb 15766 20091 15105 14032 9535 480 1020 1020 1020 1020 1020 750 1125 900 750 1125 450 450 500 400 650 400 2600 1100 770 1050 Cartof 5575 8685 6634 7156 7383 0.25 2040 1940 27 15 5 15 0 1903 1658 42 9 1369 1912 91 3 91 3 91 3 Legumino Legume Capsuni ase to to to 2 2 540 220 2 625 7.7 105092 70128 28.5 41 5.5 700 280 30 372 20 698 25 643 22 833 297 16 366 361 2 303 10 4 378 21 232 8 5 260 48 3 315 70 4 47 92 3 203 70 2 46 30 484 16 1 534 22 1 564 2 87 0.58 3159.2 723 34069 13929 132125 69030 44 3783.5 415.5 4490.08 SPECIFICARE U/M 2003 2004 2005 2006 2007 Vaideeni 2003 2004 2005 2006 Tomsani 2007 2003 2004 2005 2006 Stroesti 2007 2003 2004 2005 2006 Slatioara 2007 2003 2004 2005 2006 Otesani 2007 2003 2004 2005 2006 2007 Maldaresti 2003 2004 2005 2006 Horezu 2007 2003 2004 2005 2006 2007 Francesti 2003 2004 2005 2006 Costesti 2007 2003 2004 2005 2006 2007 Barbatesti 900 1000 900 1280 1232 700 800 800 900 800 350 290 600 396 176 425 600 114 1140 450 380 600 500 500 400 200 200 200 3340 3340 1020 3080 3030 80 3 1018 53 1 1046 1046 1515.2 Plante de nutret to 5280 5280 4900 1050 1200 3010 6450 2880 2925 2550 2395 3900 18 4768 3824 4425 2705 924 680 1980 1600 3740 900 580 1890 1600 1800 1600 9320 9 320 2900 2 900 2900 323 2 323 2 12300 100 0 100 0 42 .86 102 1124 196 140 0 162 150 1504 2595 14000 10140 162 150 2604 2145 14 000 10140 162 150 2604 2595 14000 10140 162 150 1504 2595 14000 10140 162 150 1504 2595 23680 10140 595 3060 2223 10719 162 0 1098 4910 58 4 16 950 270 0 2.5 533 21107 9902 156940 116350 10.25 102601 84890 .2 304 24954 16777.2 2.5 14 5.5 4411.2 2.5 925 5500 33 7 5650 180 0 975 5500 66 5650 405 0 662 3375 51 5 219 15 1080 1245 10719 162 0 8 11 900 73 6 5 223 15 900 13 0 10 152 20 1000 50 9 8136 450 9 1 148 7 1600 1340 135 75 1000 20 0 1620 151 0 359 250 1780 52 5 14232 739 7 146 315 1625 24 2 2170 11300 138 256 3100 66 2 12793 679 5 236 120 1200 1576 7000 452 8 Capsuni Plante de Pomi Pasuni Fanete Legumino Legume ase nutret naturale natura le 39.

50 % Loc 16 13 Raport de evaluare a resurselor si oportunitatilor de dezvoltare . Horezu (9).52 % 2.04 2605 1115 1335 150 394 156 1226 516 496 57124 65117 141 677 290 159 59 119 9 130 149 232 1965 2300 1870 1639 3315 1338 1765 2231 1840 1816 2461 20575 210462 9.53 Comuna Vaideeni era situată pe locul 1 pe jude în ceea ce priveşte numărul de ovine şi bovine.Creşterea animalelor La recensământul agricol din 2002 au fost înregistrate următoarele CAPETE Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Măgari şi catâri 84 230 105 273 84 242 146 38 209 120 1531 31 29 12 54 4 5 8 6 54 203 965 21. În ceea ce priveşte creşterea bovinelor şi alte localită i sunt pe locuri frunta e şi anume Slătioara (2).31 127940 17833 50.Valcea se situeaza pe locul 1 la nivel national. Tomşani (13).Profit Plus SRL la comanda FPDL 2006 79 . Jude ul Vâlcea nu este însă un jude dezvoltat din punct de vedere al zootehniei după cum se poate vedea din tabelul de mai jos care redă ponderea sa la nivel na ional.31 Familii de albine 686 172 265 392 186 430 248 58 275 268 2980 22395 13.15 13.02 2190032 11317 7.78 17943 17423 14532 24085 8494 12800 15578 13818 17581 14375 156629 Iepuri de casă 292 73 96 170 70 109 461 32 169 100 1572 18920 8.19 Judet--Grupa de animale Bovine Porcine 19 Valcea Efectiv 76462 143463 Procent din total Romania 2.04 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total microregiune TOTAL JUDET Pondere judet% 1657 730 918 1093 948 1025 2259 1278 1440 3533 14881 87347 17. Cu exceptia albinaritului cu care jud. nici o alta ramura zootehnica nu «intra» in top 10.90 11.

Există un număr de crescători de animale ami mari dar nu există ferme organizate modern.01 % 2.99 HOREZU BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDAREST I OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI Total micro regiune TOTAL JUDET Pondere microregiune 20 Via a Vâlcii . tehnicieni veterinari si personal de intretinere sau auxiliar.57 % 38 14 40 34 1 Creşterea animalelor se face în general în ferme de subzisten ă.44 % 4.87 65 179 84 241 63 190 130 33 185 105 1275 9736 13.66 Iepuri de casă 41 26 22 46 15 25 32 11 37 13 268 3082 8. Conform unei ştiri de presă Cele mai multe locuri de munca sunt oferite de firma Avicarvil SRL din comuna Francesti (fosta Avicola Babeni). Numarul exploatatiilor agricole specializate in cresterea animalelor Jude ul Localitatea / Bovin e 743 506 515 627 386 543 1015 553 757 1029 6674 40244 16.53 Porcin e 1325 1133 914 1408 560 897 1218 961 1100 1088 10604 82948 12.70 Familii de albine 39 8 13 24 8 24 13 6 13 19 167 1194 13.20 Ferma şi abatorul Francesti se află în perioadă de tranzi ie pentru prevederileOG 34 până în 2015. in principal crescatori si taietori de pasari.85 Caprin e 76 432 153 88 25 41 6 87 77 67 1052 7776 13.94 % 1. cu excep ia fermei specializate cresterea pasarilor (AVICOLA BABENI – ferma Francesti).78 Păsări Cabalin e 1476 1282 1094 1514 617 964 1260 1064 1348 1388 1200 7 9330 0 12.10 Măgari şi catâri 17 21 8 6 3 2 6 5 28 96 613 15.26 iulie 2008 80 . Numarul de capete din aceasta unitate este de 3033236. Firma pare să fie în ascensiune. care însă se găseşte pe teritoriul comunei Băbeni. respectiv 159 posturi.Ovine Caprine Cabaline Pasari Albine (mii familii) 82575 13988 7600 1162800 31800 1. ferma nu detine teren in proprietate.21 % 0.58 Ovin e 191 408 343 36 115 67 356 156 174 439 2285 8840 25.

Bovine .capete 2003 2005 BARBATESTI 900 701 COSTESTI 849 670 FRANCESTI 1080 928 MALDARESTI 968 670 OTESANI 1093 798 SLATIOARA 2006 1683 STROESTI 1250 1059 TOMSANI 1374 1170 VAIDEENI 2068 2445 HOREZU 1680 1750 Total microregiune 15271 13879 21 2006 651 682 928 670 775 1110 1100 1260 3600 1650 2007 651 682 904 670 669 1413 960 1100 4000 1600 Caprine-ovine (capete) 2003 2005 2006 2480 1517 1517 1580 1750 1774 225 304 304 455 110 110 275 857 105 1087 714 680 1013 689 331 600 462 300 47018 32610 47500 2741 2870 2815 2007 1517 1774 245 110 85 550 200 423 49200 2350 porcine (capete) 2003 2005 2006 1505 959 748 880 800 900 1480 820 820 1341 250 250 1040 1468 1024 1847 818 870 1832 638 1200 1700 1310 800 2700 1650 2400 1950 1280 1135 2007 748 900 2200 250 570 1421 1000 870 2200 1230 pasari capete 2003 2005 17263 18000 15000 9000 10000 21500 14180 10160 8100 21750 21750 11599 19200 9371 17000 16800 12000 10000 16600 20000 2006 17000 9100 21500 10160 12000 12600 10000 17000 13300 15000 14432 14656 59477 43888 57442 58461 18278 11998 12153 13396 153096 150185 139666 21 În italic date estimate pe baza cifrelor din ceilal i ani 81 .

Evolutia zootehniei in microregiunea Horezu in perioada 2003-2007 160000 140000 numar capete .familii 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2003 2005 Anul 2006 2007 Bovine Caprine+ovine porcine Pasari capete Albine familii 82 .

decembrie 2005 despre posibilitatile de dezvoltare creaza un model agregat structurat dupa cum urmeaza: Domenii de activitate cu potential de dezvoltare si care ar trebui luate in calcul in cazul dezvoltarii unei afaceri: Tabel 4. Apicultura este o ramură de mare importan ă 2980 familii de albine (15% din albinele din judet).000 kg in Vaideeni. Vaideeni. 55% In zona pre-montana si montana sau in zona ovine colinara in stabulatie 40% Turism rural Dintre resurse. Suprafata acoperita de livezi poate furniza importante productii de fructe (8000 tone in Horezu.Oportunitati de dezvoltare Agricultura este in general neproductiva si fara canale eficiente de distributie si prelucrare. Pomicultura Traditie si potential in zona colinara.1 Domeniu Resurse Perceptie 23 Zootehnie Ingrasare taurine si ferme de vaci de lapte bovine familiale de tip ecologic. Ea beneficiază şi de existen a în zonă a Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura Statia Zonala Valcea – Maldarasti22 care derulează: activitati de cercetare prevazute si in programul national de ameliorare. albine (familii) 2003 2005 2006 400 350 450 525 1100 1200 800 785 785 1100 1340 1340 800 336 1753 487 454 450 212 276 300 1087 1010 1200 820 750 1200 850 1230 1616 9084 9636 12300 2007 450 1200 790 1340 1148 637 320 1260 1150 1616 11918 BARBATESTI COSTESTI FRANCESTI MALDARESTI OTESANI SLATIOARA STROESTI TOMSANI VAIDEENI HOREZU Total microregiune Sursa DADR Vâlcea Agricultura .centrul de la Măldărăşti este în prezent în reorganizare -. Costesti si Maldaresti in 2003. 35% 22 Institutul -.Apicultura reprezintă pentru jude ul Vâlcea şi pentru microregiune o ramură cu mare poten ial de dezvoltare.sediul său din Măldăreşti a fost retrocedat fo tilor proprietari 23 Subiecti chestionati 83 . Analiza principalelor resurse de dezvoltare coroborata cu perceptia unor subiecti chestionati de firma Profit Plus la comanda FPDL in noiembrie . În a nul 2003 erau încă înregistrate importante productii de carne in viu (5000 tone)) si lana 160. promovare a cunoasterii stiintifice si implementare a rezultatelor cercetarii. doar capitalul si forta de 45% munca necalificata sunt resurse deficitare. Activează ca centru de transfer tehnologic. Horezu. Costesti si Maldaresti in 2003).

datorate in special resurselor deficitare (pamant. fie achizitionarea acestora din zonele abundente (sudul tarii) prin forme asociative (cooperative. Resurse limitate : pamant ! 20% Perceptia subiectilor chestionati este in mare masura corecta. Pomicultura trebuie mentinuta si dezvoltata pentru ca are traditie. Sunt necesare cunostiinte de management. se recomanda folosirea metodelor ecologice in vederea obtinerii de «furaje concentrate».Prelucrarea lemnului Agricultura primara Capital intensiv si de aceea deficitar 20% (valorificare superioara). Afectata doar la extremitati de influenta ramurilor industriale poluante (chimie si minerit). Dezvoltarea unor activitati de productie (cresterea animalelor) de tip ecologic. in cele mai multe cazuri. Turismul rural este un concept nou si. Totusi. fie profilarea pe activitati de tip ecologic care valorifica doar resursele de hrana nepoluate. putand astfel crea efecte sinergetice benefice. Nu in ultimul rand. resursa «problema» este forta de munca «necalificata» pentru practicarea pe baze profitabile a unor activitati de agro-turism. alimentatie publica. UNITATI DE PROCESARE A PRODUSELOR AGRICOLE microregiunea Horezu -2007 conforme cu standardele UE Adresa unitatii de Denumirea agentului economic Productie productie(localitate. Cu toate acestea. transferul de «know-how» prin implementarea si promovarea de modele de dezvoltare si crearea de servicii de extensie specializate. acolo unde este posibil si necesar. eventual coroborate cu activitati de agro-turism. Trebuie insa. Astfel.de asemenea. financiara si manageriala a acestui sector agro-zootehnic. desi din aceleasi motive (resursele limitate de furaje concentrate ieftine). etc). Este evident ca agricultura primara nu are resursele necesare unei dezvoltari armonioase in zona tinta.etc) 84 . inteles in mod gresit. Acest tip de integrare nu se poate realiza insa decat sub presiunea unor factori “stimulatori”: cererea de produse ecologice.nr. cresterea bovinelor (de preferabil de tip mixt carne-lapte sau numai carne) este amendata doar de resursele de pamant limitate pentru producerea furajelor concentrate. asociatii. strategia economica nationala si regionala de sustinere tehnica. iar conditiile pedo-climatice sunt favorabile. subiectii chestionati au pozitionat albinaritul ca fiind un segment interesant de dezvoltare. inca necesita practicarea transhumantei. in ceea ce priveste zootehnia. avute in vedere optiunea ecologica si valorificarea superioara a produselor prin mici ateliere de prelucrare a fructelor. zona tinta prezinta valente ecologice. desi perceput de cei mai multi ca un segment saturat. Evident ca in acest caz. In aceste conditii se recomanda. absolut necesare din punctul de vedere al eficientei economice a sectorului cresterii animalelor in regim ecologic. Se recomanda dezvoltarea activitatilor turistice in completarea celor de tip agro-zootehnic mai putin eficiente din cauza resurselor limitate si nu doar activitati de tip cazare/masa. Cresterea ovinelor are de asemenea potential. contabilitate. resursele naturale şi culturale recomanda dezvoltarea acestui tip de activitati. in special in zona pre-montana si montana. capital) si ar pozitiona aceasta ramura a agriculturii in zona de atractivitate a agro-turismului.str. marketing. ar compensa lipsa de eficienta si productivitate.

(ii) bovine pentru carne. Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari poten iali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finana are. veterinar şi economic cu profil agricol. . De in sau se angajează să dobândească competen e şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare. (ii) pepiniere şi planta ii de pomi şi arbuşti fructiferi. pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploata ie. Măsura 121 Modernizarea exploata iilor agricole Obiective opera ionale Promovarea investi iilor în exploata iile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construc ii noi şi/sau modernizarea construc iilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilită ilor aferente. Nivelul minim de calificare solicitat . Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură. Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activită ilor agricole din cadrul exploata iei. (iii) porcine (iv) ovine şi caprine. Grupurile de producători şi cooperativele pot fi beneficiari ai măsurii cu condi ia ca investi iile realizate să deservească interesele propriilor membri. conform defini iei de la Capitolul 5. Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiin are şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă/concesionare a unei exploata ii agricole între 6-40 UDE. Sunt membri ai familiei de fermier. ca şi conducători (şefi) ai exploata iei. Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine pentru lapte. care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel pu in 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Beneficiarii măsurii sunt fermieri. se acordă fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condi ii: Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploata iile agricole. (iv) pepiniere şi planta iile de vi ă de vie pentru vin (cu excep ia restructurării/reconversiei planta iilor de vi ă de vie) şi struguri de masă. (iii) culturi de câmp. achizi ionarea de maşini şi utilaje noi. (v) păsări în sistem extensiv22 pentru ouă de consum Perioada 2007-2009: 85 .absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol. înfiin area de planta ii etc. căpşunării.2.absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol. Sectoare prioritare În cadrul măsurii sectoarele prioritare sunt: Sectorul vegetal: (i) legume.Produse din lapte SC FIVE CONTINENT SA Produse de morarit si panificatie SC REDCOM SRL Productia de bauturi SC FRUCT ALCOOL SRL SC VINALCOOL SA oras Horezu oras Horezu oras Horezu oras Horezu bauturi alcoolice tuica Oportunită i prin PNDR 112 Instalarea tinerilor fermieri Obiectiv opera ional Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploata ii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investi ii.

Date fiind resursele turistice deja enumerate localită ile din zonă şi-au îndreptat începând din 2004 aten ia spre dezvoltarea turism.Pentru alte întreprinderi – cuantumul sprijinului este de 25% din valoarea eligibila a proiectului.000. (iii) din Regulamentul (CE) nr. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr.01. fondurile acordate reprezentând cofinantarea publica (raportata la valoarea totala eligibila a proiectului) la care trebuie sa se adauge cofinantarea privata.000. la data depunerii cererii de finan are.000.Pentru sectoarele la care valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2. .000. 2. 36 litera (a). pe baza prevederilor din Tratatul de Aderare (Anexa VIII: Dezvoltare Rurală.000. iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50%. Prin Masura 123 se pot acorda beneficiarilor eligibili si selectati fonduri nerambursabile în procent de pâna la 50%. care fac obiectul Schemei de ajutor de stat pentru Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si nelemnoase. 1698/2005. nr.000. .000. Pentru aceste sectoare. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2. În acest sens a fost elaborat un studiu de marketing de către Institutul Na ional De Cercetare . Investitii corporale si necorporale în cadrul întreprinderilor pentru: .500.Pentru investitiile care apartin unei forme asociative si care deservesc membrii acesteia – cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibila a investitiei. sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: • 5% pentru investi iile realizate de tinerii agricultori sub 40 de ani. • 10% pentru investi iile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art.1 86 . dar nu va depăşi 1.000 Euro. altele decât cele prevazute în Anexa I la Tratatul CE.000 Euro. În acelaşi an trei dintre localită ile din zonă se asociau şi ini iau un proiect de Reabilitare şi Dezvoltare a Infrastructurii Generale şi Turistice în Zona Cultural – Istorică a Depresiunii Horezu (Jude ul Vâlcea).Pentru microîntreprinderi si întreprinderi mici si mijlocii – cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibila a investitiei.000 Euro.000 Euro pentru proiectele care includ şi investi ii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. Horezu a devenit sta iune turistică de interes local în anul 2005. 1698/2005 şi prevede un astfel de sprijin pe o perioadă de 4 ani începând cu 01.000 Euro/proiect. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 3. Masura 123 Obiectiv general cresterea competitivitatii întreprinderilor de procesare agroalimentare si forestiere. nr. Valoarea maximă eligibilă va fi de 4. ca una din direc iile strategice pentru dezvoltarea locală.000 Euro pentru proiectele care apar in unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia.000.Dezvoltare În Turism . pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. • 25% pentru investi iile având drept scop implementarea Directivei Consiliului nr. XS 28/2008. 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i proveni i din surse agricole. Sec iunea II: Dispozi ii speciale privind sprijinul pentru investi ii).000 Euro/proiect.procesarea si marketingul produselor agricole care proceseaza materii prime care fac obiectul Schemei de ajutor de stat pentru stimularea IMM-urilor care proceseaza produse agricole în vederea obtinerii unor produse alimentare. Cuantumul sprijinului si plafoanele maxime ale cofinantarii publice pentru un proiect sunt urmatoarele: .000 Euro/proiect. ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% şi nu va depăşi 1.INCDT Conform acestui studiu turismul cunoştea o dezvoltare în zonă numărul locurilor de cazare dublându-se în perioada 1989 -2003 Tabelul nr.procesarea si marketingul produselor forestiere. XS 13/2008.2007.000 Euro. (ii). punctele (i). . Valoarea maximă eligibilă va fi de 3. iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% şi nu va depăşi 2.

locuri 54 38 68 160 22 22 18 18 46 46 246 Este de men ionat că majoritatea pensiunilor nu aveau autoriza ii în vigoare în anul 2005. unită i 1 1 2 2 2003 Nr. locuri 50 6 6 8 4 4 10 14 8 30 35 18 195 87 . camere 27 3 3 4 2 2 5 7 8 15 18 9 103 Nr. Evolu ia structurilor de cazare pentru oraşul Horezu arată astfel Evolu ia structurilor de cazare 2006 2007 Tipul unită ii 2002 2003 2004 2005 Hoteluri Campinguri Pensiuni turistice Total 1 1 2 1 1 2 1 1 1 3 1 1 3 5 1 1 6 8 1 1 10 12 Situa ia unită ilor de cazare din Sta iunea Horezu 2007 Categorie Denumire Tipul unită ii de confort Horezu Hotel 2 stele Casa Horezeană Pensiune turistică 2 flori Criveanu Pensiune turistică 3 flori Dana Pensiune turistică 2 flori Fârtat Ilie Pensiune turistică 2 flori Irina Pensiune turistică 2 flori Steldan Pensiunea turistică 2 flori Stejarii Camping 1 stea Daniela Pensiune turistică 3 flori Alex Pensiunea Taco Pensiunea Horezu Total Pensiune turistică Pensiune 10 unită i 3 flori 4 stele 3 stele Nr. locuri 54 70 124 124 Nr. an în care s-a făcut un recensământ al acestora.Structura capacită ii de cazare pe tipuri de unită i Tip unitate Hotel Pensiune Han turistic Căsu e turistice Total Horezu Pensiune Total Costeşti Pensiune Total Slătioara Pensiune Total Vaideeni TOTAL GENERAL Sursa: INCDT 1989 Nr. unită i 1 10 1 12 3 3 3 3 10 10 28 Nr.

246 49 1. HOTEL AND RESTAURANT CONSULTING GROUP SRL furnizor de pregătire profesională în turism autorizat.12 1.366 106 2. Cursul de calificare în ocupa ia ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTICĂ a fost organizat la cererea proprietarilor administratorilor de pensiuni turistice de c[tre Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL) şi sus inut de SC TOURISM. Localitatea Costesti Horezu Madaresti Polovragi Vaideeni Numar cursanti 1 13 1 1 3 Ecoturism Zona a fost studiată în perioada 2005-2006 pentru poten ialul de dezvoltare a ecoturismului. Horezu.04 184. Vaideeni şi s-a desfăşurat în perioada 21 octombrie 2005 .72 1.00 1. Măldăreşti.20 februarie 2006 cu 8 module teoretice.00 1. În continuare prezentăm concluziile expertului pentru ecoturism Paul Iacobaş 88 .520 1.126 48 1.684 3. Novaci.800 1.00 Măsurile luate pentru dezvoltarea turismului au dat roade prin creşterea cu 90% a numărului de turişti sosi i în unită ile de cazare din localitate şi creşeterea cu 184.472 1.24 50.44 1.12 1.457 2.61 94.407 50 3.472 48 2.634 50 1.25 0. sosiri Nr.240 49 1.289 1.48 191.51 1.50 1. Solidarită ii Sociale şi Familiei /Ministerul Educa iei şi Cercetării. Cursul a fost destinat proprietarilor administratorilor de pensiuni turistice din localită ile Costeşti.174 2.11 2.04 49. Crasna. Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilor Unitate Număr locuri Mănăstirea Horezu 20 Mănăstirea Arnota 12 (-18 locuri în construc ie) Mănăstirea Bistri a 30 TOTAL 80 Nr.00 2004 1.450 2.00 2005 1. Polovragi.00 2007 2. La finalul cursului cursan ii au ob inut certificat de calificare atestat de Ministerul Muncii.763 37 1.00 2006 1.4% a numărului de înnpptări.576 37 1.295 1.613 1. Cursul a fost urmat de vizite de studiu în zone din ară unde agroturismul este bine dezvoltat.66 1. înnoptări Durata medie a unui sejur Anii Total Români Străini Total Români Străini Total Romani Straini 2003 1.43 1.344 106 1.00 Crestere 2007 fata de 2003 (%) 90.Acelaşi Institut aprecia numărul total al locurilor de cazare din zona Horezu la 626 (luând în calcul şi spa iile de cazare la mănăstirile din zonă şi 300 locuri de cazare disponibile în casele de vacan ă (reşedin e secundare).65 2. Tomşani. În mod corespunzător durata sejurului a crescut cu aproape 50% adică unul din 2 turisti petrece mai mult de 1 noapte în localitate.

biodiversitate mare (Parcul National Buila Vanturarita. etc). Capitalul natural si cel cultural sint relativ bine conservate. Cheile Galbenu.Zona dispune de un numarîn creştere de pensiuni. nici una din pensiunile existente nu utilizeaza specificul local (arhitectura. P.lui Roman) sau infrastructura de slaba calitate (drumuri neintretinute. traditii crestine (manastirile Arnota. Tinând cont de cele expuse in acest raport. amenejare interioara. Nu exista meniuri in limbi straine iar atmosfera (muzica. fiind necesare proiecte de investitii in acest domeniu. Cheile Bistritei.Liliecilor. Din pacate. . In viitor. concesionarea unor terenuri in imediata vecinatate a unor zone naturale de exceptie (Cheile Oltetului sau Vf. ambianta) este fara personalitate. . sau ca turistii care vin in zona raman destul de rar peste noapte. In acest moment zona nu este “vanduta” in mod organizat in nici un program turistic coerent si pe nici o piata tinta. paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita. Ecoturismul. drumuri care se afla in general in stare buna.Infrastructura de canalizare si apa este relative bine dezvoltata doar in mediul urban. urs. Turistii care vin in zona practica activitati de speoturism (vizite de pesteri amenajate). ospitalitate. . existand drumuri locale si judetene care leaga zonele de interes turistic cu drumurile nationale. mancare traditionala). turismul in natura si turismul rural reprezintă alternative de dezvoltare a turismului de masa sau a turismului de tip case de vacanta. 89 . rudaritul. preferand alte locatii pentru cazare. Cheile Oltetului -partial). scoartele oltenesti. majoritatea de 2 margarete. Gradul lor de ocupare este mic fata de potentialul zonei.Marketing . traditii autentice: ceramica de Horezu.Polovragi. ghizi locali (cu exceptia complexelor muzeale –Culele din maldaresti. centre de inchiriere echipement. neexistand interventii umane majore. Bistrita). insa este legata prin linii de autobuze si autocare cu majoritatea centrelor urbane majore din Oltenia. escalada (Cheile Oltetului.Majoritatea turistilor care sosesc in zona stau in medie 2-3 zile si nu vin prin intermediul unui program organizat de catre o agentie sau un touroperator.Infrastructura generala rutiera a microregiunii este relativ bine dezvoltata. Zona de ine resurse care o recomandă pentru ecoturism. drumetie (mai ales in zona Parcului National Buila Vanturarita). manastirile Hurezi.Zona nu dispune de infrastructura de cale ferata. etc). prezenta carnivorelor mari (lup. Muntenia si Transilvania. aducand pe langa conservarea capitalului natural si cultural si resurse financiare mai mari si pe termen mai lung în microregiunea Horezu . agrement. reiese faptul ca zona Horezu si imprejurimi are elementele de potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 ani. ras).ex. proiecte ce pot fi cofinantate atat prin fonduri structurale cât şi PNDR. plante medicinale. demonstrand ca circulatia turistica in zona este destul de redusa. care vor putea distruge iremedial un peisaj natural. de o mare valoare naturala. astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita. culturala dar si economica. lipsind in mare parte în cel rural (mai ales canalizarea). peisaj divers.Zona dispune de cateva trasee turistice marcate (majoritatea in zona Parcului National Buila Vanturarita si in masivul Parang). etc). drumul spre satul Olari) sint amenintari majore.. pesteri (P. Capitalul natural al zonei şi capitalul cultural Zona dispune de un capital natural si cultural deosebit de valoros in context national si european. fauna cavernicola. . mancare traditionala. Din informatiile pe care le detinem.Restaurantele sint putine ca numar. Hurezi. mister. Polovragi. nu utilizeaza specificul local in meniuri sau in amenajarea interioara si exterioara. sint deservite de un personal slab instruit si neatent. ralatia om-natura bine conservata. infrastructura de canalizare si racordare la apa va conditiona dezvoltarea de servicii turistice de calitate. o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania si Estul Europei. cu mici exceptii. neexistand insa servicii de informare turistica. Bistri a) .Serviciile de cazare si alimenta ie publică .

etc). vor sa invete intotdeauna ceva. Astfel. vor trebui proiectate P. curata • Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre conservarea naturii). observarea animalelor salbatice . in care societatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea. doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu valorile lor. Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. cu o natura atractiva (adesea zone/arii protejate) Ecoturismul: Parte a turismului legat de natura.turism stiintific (studiul unor plante si animale) . care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii: parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor protejate. sint dinamici si activi. caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici. minimalizarea influentei negative asupra mediului Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului.turism ecvestru (cu cai). insclusiv fotografie in pesteri . Bistrita. carute trase de cai) . . mestesuguri: olarit in Horezu sau rudarii. Turoperatorii afirma că grupurile de ecoturisti pot şi doresc sa se adapteze la obiceiurile locale. au o educatie peste medie. vizite culturale de scurta durata (manastirile Hurezi. Polovragi. Principiile ecoturismului Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante. turism cu atelaje (sanii trase de cai. Ecotouristii doresc: • Servicii de calitate • Ghizi locali profesionisti • Grupuri mici (max 15 pers) • Programe educative • Mancare gustoasa si de calitate. Dezvoltarea de programe turistice: Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint: . 2002) au varste cuprinse intre 30-59 ani. culele din Maldaresti. nu le place turismul de masa.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismului referitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilor turistice . in general universitara. pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor.U. insa nu de lux. toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitele si de regulamentele ariilor naturale protejate. speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint o premisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate) . planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica. marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale. care sa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu a constructiilor.observarea pasarilor. au venituri peste medie. Arnota. Parcul National Buila Vanturarita).G-uri si P. schitul Pahomie. Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise.drumetie de iarna 90 .drumetii tematice.tururi pentru fotografie in natura. neaglomerate • Cazare de calitate. sint iubitori de natura. O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de vacanta. Cine sint ecoturistii.Cheile Bistritei. sint interesati de diversitatea peisajului. sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa. Măsuri recomandate pentru promovarea ecoturismului .schi de tura (mai ales in masivul Capatanii). De asemenea. au spirit de echipa si flexibilitate. concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar obligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona.cicloturism .U. a oamenilor si a culturilor locale. bazata pe produse locale • Zone linistite.Amenajarea turistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Patrunsa.

educatie.instruirea a 25 de persoane in dezvoltarea de produse de ecoturism si marketing ecoturistic. partener: Asociatia Kogayon. poate diferentia zona de altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piata diferite (ca si varsta. veniti cu familiile in concediu . 91 . cauta liniste si relaxare. iubitori de munte . statut social. etc) Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator specializat (sau de catre asociatia locala de turism). urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate pe inbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice. OFERTA TURISTICA . Administra iile locale din zonă împreună cu agen ii economici implica i în turism s-au reunit pentru dezvoltarea ofertei lor turistice.PLANURI DE DEZVOLTARE (dezvoltată pentru 3 categorii de turişti şi anume . stresati. ruta manastirilor. demonstratii de mestesuguri.turisti din mediul urban. asociatie de protectie a mediului si protectie a naturii. viitoare destinatie ecoturistica” a continuat preocupările în domeniul ecoturismului în zonă pe parcursul anului 2007 Realizat de un grup operational format din membrii ai Asociatiei “Depresiunea Horezu”. venituri. coadministrator al Parcului National Buila-Vinturarita proiectul a avut următoarele rezultate principale ..tineri sportivi) Se regăseşte în pagina următoare. obositi. alimentatie publica.eco-oltenia.promovarea produselor de ecoturism si a destinatiei Horezu pe piata nationala si internationala site-ul www. . ghizi locali. centre de inchiriere echipament.montaniarzi. Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie a ofertantilor de servicii locale. ruta mestesugurilor si arhitecturii traditionale. etc) Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate. Proiectul “Oltenia de nord. reprezentanti ai autoritatilor locale si reprezentanti ai ofertantilor de servicii turistice din regiune.ro . ruta ariilor naturale protejate.Zona turistică OLTENIA DE SUB MUNTE În anul 2006 a fost lansat brandul microregional Oltenia de sub Munte.tururi culturale (tabere de creatie.crearea a 3 produse de ecoturism reprezentative pentru specificul zonei . centre de informare turistica). . care sa utilizeze servicii locale (cazare.

elaborate de grupul de lucru al administra iei publice şi agen ilor economici din turism Oltenia de Sub Munte Rânca 2006 2006 În 5 ani Horezu birou informare turistica cazare in pensiuni si manastiri festival mancaruri traditionale (zilele orasului septembrie) tabere initiere in ceramica locuri amenjate pentru picnic produse alimentare in recipienti de lemn. miere. cantece. impletituri de alun (branza. tuica) populara transport excursii organizate produse alimentare in ceramica (unt. pensiuni cu gradini muzeul traditiei pastoresti si turism pe cai (ecvestru) fluierului stani specializate cu implicarea ocupationala a turistilor servicii de supraveghere copii vizite stane biblioteca noi pensiuni acces internet organizare vanatoare vizionare spectacole folclorice si pastoresti jocuri de cabana drumetii pe munte cazare si masa la pensiuni 92 . teatru teren tenis si fotbal la han ceramica de Horezu utilitara si ecologica trenulet (kikicar) traseu turistic promovare si vanzare prin internet servicii turistice si produse locale amenajare loc promenda dealungul raului Sali de fitness Bazin de inot in Romani si Horezu (cooperatie mestesugareasca) Pulovere de lana si suveniruri cu marca parcului national Buila – Vanturarita trasee montane marcate si indicatoare ghizi si salvamont noi pensiuni Costesti noi pensiuni cu gradini cazare manastiri complex balnear pentru folosirea izvoarelor drumetii pentru cules fructe de trenulet (mocanita) padure. gemuri. ciuperci si lectii de heliport pentru turisti bogati si stresati care sa vina la manastiri sa se relaxeze preparat cazare si masa la cabana cheia si intre rauri 2 trasee escalada pe Bistrita si trenulet (mocanita reamenjata) locuri de campare la stog si intre rauri Arnota cazare si masa la Evrika organizare vizite la culele din maldarasti vizitare Pestera Liliecilor noi pensiuni 2 trasee marcate in parcul national jocuri de echipa 1 traseu escalada pe Buila traseu ecoturism in parcul national Buila Vanturarita Maldarasti noi pensiuni cu gradini excursii le monumente excursii in aer liber teren de sport spatii pentru picnic cules plante medicinale si fructe de padure organizare vizite la manastiri Horezu. plimbari pe lac lac cu apa sarata calarie Vaideeni vizite la obiective culturale. Polovragi si Costesti calorie foc de tabara excursii cu ghid la varful magura si rosoveni Tomsani pescuit in lac teren de sport sala de sport teren de fotbal cu dus tratamente cu miere cules fructe sauna foc de tabara pensiuni cu gradini drumetii pe dealul Magura pescuit. tuica) cu marca cocosul de Horezu transport din Bucuresti in zona/si indicatoare pentru informare standardizate inapoi organizare spectacole dans.PLANURI DE DEZVOLTARE A OFERTEI TURISTICE .

Promovarea existentă în acest moment face ca zona sa fie perceputa din ce în ce mai mult de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica. etc. www. cu o imagine proprie.).. initiativele avute în domeniul dezvoltarii turismului durabilş participarea la proiecte locale. cat si portalurile de turism nationale : www. care dispun însa de o bogata mostenire culturala. specificul din mediul rural. nefiind promovata zona in intregul ei. .Destinatie Europeana de Excelenta» Proiectul Asociatiei Depresiunea Horezu a prezentat atractiile turistice din localitatile componente ale Asocia iei (Horezu. o ierarhie a destinatiilor de excelenta – destinatii turistice netraditionale.pe site-urile www. contribuie la o circulatie turistica relativ redusa. cu elemente de unicitate.olteniadesubmunte. Existenta parteneriatelor. publicate de catre Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice.valcea-turism. 93 . Proiectul a primit premiul I în cadrul concursului de "Destinatii europene de excelenta"cu tema "turismul si mostenirea locala intangibila" (mostenirea locala intangibila include gastronomie.ro.ro. nationale pentru dezvoltarea produselor turistice şi activitati de marketing si de promovare.ro. Slatioara) fiind evidentiate valorile patrimoniului natural. ca destinatie turistica) .ro. pentru evaluarea finala fiind selectate 15 proiecte. artizanat.ro. Costesti.prezen a constantă la târgurile de turism.infoturism. Astfel Depresiunea Horezu va fi parte dintr-o retea nationala a destinatiilor culturale netraditionale care vor fi promovate. localită ile din Oltenia de Sub Munte cu sprijinul FPDL au lansat site-ul www. au realizat materiale de promovare a turismului . coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si conexe. Instumentele sunt însă relativ limitate.ro. Maldaresti. clar diferentiata de alte destinatii. Promovarea turistica existentă In acest moment zona turistica Horezu si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente: .teren de sport Împreună.hăr i.antrec.eco-oltenia. Vaideeni.prin publicatii realizate de administra iile locale.Horezuonline. regionale. etc . www.in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei. www.ro. pliante şi s-u prezentat la Tîrgul Na ional de Turism pentru prima dată în 2006. la o sezonalitate accentuata a vizitelor turistice cat si la pastrarea caracterului de zona de tranzit pentru turism al zonei. Asocia ia Depresiunea Horezu. ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de dezvoltare: pliante de promovare realizate de catre FPDL sau de catre Asociatia Kogayon. calitatea si accesibilitatea informatiei lasă de dorit. «Depresiunea Horezu .ro.ici.valceaturistica. www. www.ro. S-a realizat la nivel national.turism. a cooperarilor la nivel local a fort unul dintre criteriile de selectie alături de bogatia resurselor naturale si culturale cu elemente de unicitate. cultural si serviciile oferite turistilor. slab integrate iar modul de distribuire a materielelor. www.olteniadesubmunte. Acest lucru. etc . La concurs au participat mai multe proiecte din toata tara. www.ro.organizat de Directoratul General pentru Antreprenoriat si Industrie al Comisiei Europene.

Emisiile de particule minerale de la concasarea calcarului si halda de steril provoaca un efect semnificativ asupra calitatii vietii. Industrii locale – Ex. inca existent.500 3. sosiri Total Nr.C.Evolutia turismului in localitatea Horezu in perioada 2003-2007 4.se extrage si se prepara calcar. referitor la componenta sol. a fost evaluat ca mare. efectul de reducere a potentialului de dezvoltare turistica a fost evaluat ca fiind redus.000 1. Ceramica Centrul de ceramică Horezu este cel mai important centru de ceramică smăl uită din România. As a result many of the co-operative potteries are looking to export with all the inevitable compromises this entails. In plus. Sterilul rezultat in urma exploatarii este depozitat pe halda de steril.500 1. Recensământul organizat în cadrul Şcolii de Vară “De Vorbă cu Actorii Locali” a intervievat 17 meşteri chiar în ateliere lor. A SARII "SALROM" BUCURESTI (Adresa Calea Victoriei nr. izvoare minerale şi geotermale nu sunt exploatate după ştiin a noastră. Aici este găzduită o expozi ie etnografică permanentă (la Casa de cultură şi la atelierele meşterilor olari) şi un târg anual Autorul unui articol număra în anul 2000 18 ateliere pe o stradă de nu mai mult de 500 de metri. strada Olari din oraşul Horezu24 Meşteşugul este de fapt întins şi în comunele vecine.” Dintr-un articol pe internet intitulat „The most famous pottery town in Romania” 94 . Riscul de alunecari de teren. 40 km). UZINELE SODICE Govora S. Conform Planului Local de Ac iune pentru Mediu are următoarele impacte asupra mediului Halda de steril nu este stabila si provoaca alunecari de teren.A.220-sector 1 BUCURESTI. cărbune. Pricing of the pots is still very cheap and consequently the lives of most of the traditional potters is very poor. înnoptări Total Industria extractivă SOC. Produc ia fiecărui atelier variază între 250 şi 4000 de piese de ceramică 24 “There are 18 potterystudios in a village of only 500 yards long.000 500 0 2003 2004 2005 An 2006 2007 Numar persoane Nr. punand in pericol asezarile locuitorilor.000 2. la S. (cca.000 3. unii fiind deja stramutati. La Cariera Bistrita .500 2. Societatea Na ională SALROM este în prezent supusă privatizării. NAT. especially with inflation of over 100% a year. Rezervele de petrol. Societatea Comercială Oltchim SA şi-a exprimat interesul să o achizi ioneze. Calcarul extras este transportat cu trenul. tel 6506565) este de inătoarea permisului de exploatare a calcarului industrial şi de construc ii la exploatarea Arnota Bistri a.

Tot ce este legat de aceasta arta antica este un secret si in acelasi timp o afacere de familie avand in vedere ca toti membri adulti ai familiei sunt implicati in acest proces: barbatul este cel care da forma obiectelor la oala olarului iar femeia este cea care le decoreaza. gri .alb. Ceramica de Horezu este realizata numai la roata traditionala a olarului cu obiecte de finisat traditionale. Florinel 1000 5000 Nd Bâscu Constantin şi Mihai 1000 Nd 1000 Nd Mischiu Gheorghe fiul 3500 Nd 350 Nd Palosi Ion Nd Nd Nd Nd Popa Costel 1000 Nd Nd Nd Mischiu Ion 400 Nd Nd Nd Giubega Ion Sorinel 3500 Nd 1500 Nd Bâscu Ion 300 600 100 Nd Nd Total 16650 7550 6050 Media 1388 1258 864 Nd Estimat 23590 21388 14690 Nd Nd . Estimăm că meşterii din zonă produc cel pu in 60. Cel mai popular motiv din regiune este cocosul de Horezu. prin engrosişti-intermediari şi la târguri.romanian-pottery.pe an.com . Dezvoltarea turismului creşte pia a produselor Ceramica tradi ională de Horezu Nd Nd Nd 500 4000 200 250 Nd 1000 95 . Formele preferate de distribu ie sunt din atelier.000 de piese anual. Obiectele ceramice traditionale sunt: farfurii. Iorga 500 500 Nd Miutoiu Elena Nd 2000 400 Olariu Vasilica 200 Nd Nd Vicsoreanu Eufrosina 250 Nd Nd Mischiu Dumitru Nd Nd Nd Popa Ionel 1000 600 Nd Frigura Ion. Arderea obiectelor de ceramica este realizata in cuptoare orizontale pe lemne prin metoda oxidarii rezultand in acest fel obiecte ceramice cu o nuanta pamantie. Produc ia este vândută integral. cozi de cocos si spice de grau. Vasile Ionel.nu a dorit să declare Ceramica Societate Cooperatista are 30 de angaja i şi opt obiecte de activitate. Ele afiseaza culori specifice . Deşi un are încă performan e economice suficiente considerăm că această industrie se poate constitui într-un exemplu de industrie locală familală. stele.site specializat în comercializarea de ceramică Ceramică Ceramica Olar decorativă utilitară Altele Tambrea Gheorghe Nd Nd Nd Iorga Liviu si Alina Nd Nd Nd Tanasescu Viorel Nd Nd Nd Familia Gh. De ceva vreme. verde. atelierul de ploşti. maro.si modele specifice. dar mai sunt si alte modele traditionale precum: pesti. spirale. ceramica decorativă şi de uz gospodăresc) au redevenit atractive pentru partenerii de afaceri. Sursa www. pe primele locuri ca eficien ă fiind croitoria de serie şi prestările de servicii (frizerie. şi artizanatul (sec ia de covoare. cismărie). ulcioare. Majoritatea obiectelor de ceramica sunt decorate in modele delicate si totusi puternic geometrice sau vegetale. Maria. pictate cu maiestrie de sotiile maestrilor olari care folosesc culori 100% naturale si obiecte de decorat de genu cornului de bou sau a panii de gasca. cercuri. oale si chiar jucarii sau fluiere.

cu acte în regulă. se intalneau foarte bine si la carciuma (osteria) unde se puteau pune la cale afaceri de o maniera mult mai placuta. prin atitudinea lor informala fata de business. iar încurajarea dezvoltării turismului nu poate aduce decât beneficii şi pentru noi. . fara a fi nevoie de expertul cu diploma MBA.2006. si foarte… simpatici. cu produse ale meşterilor de la Horezu. Metoda de desfacere % Magazin Stand propriu stradal Atelier Angrosisti Targuri Altele 20 80 32 17 17 32 Internet 2 5 95 10 25 90 Olar Familia Gh. Inovatiile si le comunicau prin viu grai. Aceasta incredere. mesteri priceputi si foarte economicosi sunt. confectii. Merita mentionat si faptul ca institutiile de credit la care se apeleaza cel mai frecvent sunt in mod exceptional banci locale. transcendente spiritului rural. ceramica de inalta calitate. Aceste retele industriale umplu numeroasele “crapaturi”. Desfacerea produselor foloseşte o varietate de canale . intermediari şi pe internet. pentru că turiştii sunt şi principalul segment de cumpărători de ceramică tradi ională”.. tradusa sociologic in ‘capital social’ i-a determinat pe antreprenorii locali italieni sa se grupeze in districte industriale. Printre produsele competitive ale acestora gasim textile. ba poate nici macar italiana literara. Fukuyama.meşterii de tradi ie veche valorificându-şi produc ia cu precădere la târgurile specializate în timp ce meşterii tineri vând prin magazine proprii. nu vorbesc limbi straine. Intreprinzatorii din Italia de centru-nord. In general nu au avut nevoie de o camera de comert. cu un pahar de sangiovese in fata. In majoritatea cazurilor districtele industriale au depasit cadrul restrans al rubedeniilor antreprenorilor. . orientate catre export si inalt tehnologizate.ro/ 05. Mai mult. case de economii sau cooperative de credit. unitatea a reînnodat şi tradi ia participărilor la târguri şi expozi ii na ionale şi interna ionale. Iorga Miutoiu Elena Olariu Vasilica Vicsoreanu Eufrosina Observatorul de Vâlcea 2008 96 . Fukuyama spune ca acest fapt confirma “ca nu este necesara nici o legatura intre industria mica si inapoierea tehnologica”. Din ce în ce mai mul i meşteri şi-au făcut magazine proprii de desfacere la şoseaua na ională care traversează localitatea. 1995). Sursa http://presa-alternativa.11. au devenit inovatoare.tradi ionale. faianta. mobila. dar si roboti industriali si masini unelte din cele mai sofisticate. nise. incaltaminte. unelte agricole.. Ele au fost si sunt in mod expres sustinute de guvernele locale prin servicii de training sau finantare. (Adrian PANĂ)25 Meşteşugul devenit industrie locală al ceramicii de Horezu poate duce la formarea unui «district industrial» după modelul italian al micilor industrii de succes descrise în articolul de mai jos Increderea izvorata din legaturile familiale si comunitare este baza dezvoltarii industriale din centru-nordul Italiei.. Afacerile de familie. beneficiind în acest sens şi de sprijin financiar din fondurile guvernamentale alocate încurajării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. În 2007. “Cocoşul de Hurez a devenit brand interna ional.. explică Grigore Toma preşedintele al Ceramica SCM Horezu.meşterii de tradi ie veche valorificându-şi produc ia cu precădere la târgurile specializate în timp ce meşterii tineri vând prin magazine proprii. micile afaceri de familie s-au grupat in “mici retele spontane cu companii asemanantoare si au realizat subcontracte cu alte firme mici pentru aprovizionare sau servicii de marketing” (Fukuyama). intermediari şi pe internet.Unii teoreticieni le numesc comunitati locale de cunoastere. din piata italiana aducand capital material de mari dimensiuni si pastreaza o mare flexibilitate interna. Raul Cazan Desfacerea produselor foloseşte o varietate de canale . altii “rezervoare locale de pricepere si cunostinte” (F.

100 10 90 10 5 5 50 10 40 40 40 10 90 67 30 50 10 50 50 10 80 100 5 30 Mischiu Dumitru la comanda 10 Popa Ionel Frigura Ion. Maria. Vasile Internet Ionel. Florinel Bâscu Constantin şi Mihai Mischiu Gheorghe fiul Palosi Ion Popa Costel Mischiu Ion Giubega Ion 5 comanda Sorinel Bâscu Ion 3 97 .

într-un număr de 57 de localită i (lista completă a satelor poate fi găsită în Anexa 3).la data raportului mai trăiau în acest sat 2 locuitori). atunci ponderea popula iei rurale poate fi estimată la cca. 90. caracter sus inut şi de dispersia relativ mare a popula iei.247). Dacă se ia în considerare însă strict popula ia localită ii Horezu (localitatea de reşedin ă are 3922 locuitori fără satele apar inătoare). 98 . cu popula ii variind la recensământul din 2002 între 3922 .Horezu . Acest procent reflectă caracterul dominant rural al zonei.3%. din care cca.000 locuitori (40.Resursele umane Zona studiată grupează o popula ie de peste 40.9% popula ie urbană.localitatea de reşedin ă şi 8 locuitori (satul Roşoveni din Măldăreşti pare în extinc ie . 16. în oraşul Horezu.

Total Barbatesti 3861 3699 Costesti 5599 Francesti 6807 Horezu Maldaresti 2069 3046 Otesani 3633 Slatioara 3104 Stroesti 4194 Tomsani 4235 Vaideeni Total Micro 20447 6891 3471 3420 23319 12032 regiune 40247 19790 Sursa Recensamantul populatiei si al locuintelor Institutul National de Statistica 2002 0-14 masculin feminin total 1934 1927 599 1872 1827 588 2713 2886 1045 3270 3527 1243 1018 1051 363 1545 1501 508 1773 1860 601 1542 1562 528 2063 2131 622 2060 2175 794 15-59 masculin feminin total 305 294 2107 290 298 2224 514 531 3326 626 617 4328 173 190 1181 259 249 1731 313 288 2029 258 270 1717 323 299 2344 410 384 2332 peste 60 masculin feminin total masculin 1141 966 1155 488 1200 1024 887 382 1699 1627 1228 500 2128 2200 1236 516 622 559 525 223 928 803 807 358 1032 997 1003 428 906 811 859 378 1218 1126 1228 522 1158 1174 1109 492 11287 10037 4287 feminin 667 505 728 720 302 449 575 481 706 617 5750 99 .

8 -2.7 Tomsan 4405 4378 4245 4220 4187 4152 -253 -5. Oraşul Horezu are cea mai tânără popula ie dintre localită ile microregiunii cu numai 18% popula ie peste 60 de ani.0 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Maldaresti 2166 2157 2098 2086 2069 2044 -122 -5. 1500-2000) şi rromi localiza i cu precădere în Horezu.6 Otesani 3158 3140 3102 3093 3015 2958 -200 -6.2 Stroesti 3047 3011 3132 3113 3108 3100 53 1. Alături de acest grup majoritar. trebuie semnalată în zonă prezen a unui important grup de rudari (cca. Localită ile cu popula ie îmbătrânită sunt numai Tomşani şi Bărbăteşti unde ponderea popula iei de peste 60de ani 100 . principalul grup fiind al românilor ortodocşi.7 Dinamica populatiei stabile 2000-2005 Horezu Vaideeni Tomsani Stroesti Slatioara Otesani Maldaresti Francesti Costesti Barbatesti -500 -400 -300 -200 -100 0 100 200 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Microregiunea Horezu are o structură demografică favorabilă.Din punct de vedere etnic şi confesional.3 Slatioara 3753 3757 3703 3625 3587 3558 -195 -5. Popula ia este în scădere după cum arată datele din tabel şi graficul de mai jos POPULATIA Barbatesti Costesti Francesti 2000 3721 3583 5478 2001 3706 3539 5429 2002 3847 3639 5680 2003 3848 3654 5643 2004 3832 3600 5635 2005 3824 3498 5644 Dinamica populatiei stabile 103 -85 166 evolutie % 2. Costeşti şi Vaideeni. Rudarii sunt mari meşteri la împletituri şi prelucrarea lemnului.4 3. popula ia zonei este relativ omogenă.

10. Cu alte cuvinte aici se compensează sporul migratoriu prin creştere demografică.apropiindu-se de 30%. total salariati 4. Spor Spor Balanta demografic migratoriu demografica Anul 2005 -42 26 -16 Barbatesti -19 -16 -35 Costesti -21 21 0 Francesti -15 1 -14 Maldaresti -18 -24 -42 Otesani -29 5 -24 Slatioara -23 12 -11 Stroesti -44 -15 -59 Tomsani -28 -21 -49 Vaideeni 16 -1 15 Horezu Total microregiune -223 -12 -235 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Rata de ocupare a fortei de munca este slaba (nr. O excep ie o reprezintă localitatea Horezu care înregistrează creşteri ale popula iei prin spor demografic în localitate mai mari decât sporulul migratoriu. Ponderea populatiei peste 60 de ani in totalul populatiei stabile .2005 35 30 25 20 15 10 5 0 Lo ca li t a Ba tea rb at es ti C os te st Fr i an ce st i H or ez M u al da re st i O te sa ni Sl at io ar a St ro es To ti m sa Va ni id ee ni Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Balan a demografică a microregiunii Horezu pe anul 2005 arată spor demografic negativ în toate localită ile (conform tendin elor na ionale) iar sporul migratoriu este nesemnificativ .227. 101 .5% din total populatie). Această structură de vârste arată că localitatea Horezu este capabilă să ofere oportunită i popula iei active din zonă. O mare parte a populatiei este ocupată în economia de subsistenta în sectorul agricol si forestier.

202 Tomsani. 1966 Costesti. ceea ce este peste media na ională pentru mediul rural. Structura salariatilor din microregiune pe ramuri de activitate (% ) activitati financiare.92 sanatate si asistenta sociala 9. bancare si asigurari personale 4. Agricultura nu ofera un numar semnificativ de locuri de munca desi zona este preponderent rural. 266 Slatioara. posta. 186 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Un sfert din locurile de muncă salariate la nivelul microregiunii este oferit în domeniul industrial.80 administratie publica 5.06 agricultura 1.Structura salaria ilor pe localită i arată că aproape jumătate din locurile de muncă salariate se găsesc în oraşul Horezu. Celelalte localită i oferă între 200 şi 350 de locuri de muncă salariate fiecare. Ambele valori sunt sub media na ională.12 invatamint 12.46 constructii 10. ceea ce arată un anumit deficit de locuri de muncă salariate în industrie şi comer .15 transp.30 Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea 102 . 200 Stroesti.06 industrie total 25. Distributia salariatilor pe localitatile microregiunii Horezu 2005 Barbatesti. iar un alt sfert în domeniul comercial. comunicatii 7. 351 Maldaresti. depozitare.97 comert 23. 348 Francesti. 196 Vaideeni. 299 Horezu. Se remarca localitatea Frânceşti care de altfel de ine 40 din cele 45 de locuri de muncă din domeniu cel mai probabil la ferma de psăsăriAvicola Frânceşti. 213 Otesani.

În ceea ce priveşte ramurile industriale se remarcă Horezu şi Frânceşti pentru o bună dezvoltare a industriei prelucrătoare şi Costeşti pentru industria extractivă. - Cunoştin ele şi nivelul de informare Furnizează legăturile şi accesul la informa ii de afaceri, economice, de pia ă, socială şi de mediu Conectivitatea Internet, abonamente ziare - Abilită ile, competen ele şi inovarea Spiritul antreprenorial, educa ia şi un mediu care stimulează învă area Densitatea de scoli Abilitati - cursuri de calificare Spirit antreprenorial - număr de întreprinderi, rata de înregistrare - Calificarea popula iei locale pentru derularea unor activită i economice şi atragerea unei for e de muncă calificate Popula ia şcolară din care Elevi inscrisi in - nr. Persoane Copii invatamant inscrisi Elevi invatamint profesional, Localitatea inscrisi primar si complementar invatamint invatamint in /Persoane gradinite - total gimnazial si de ucenici liceal postliceal 107 302 302 Barbatesti 120 419 298 121 Costesti 175 553 553 Francesti 46 154 154 Maldaresti 47 209 209 Otesani 119 255 255 Slatioara 80 269 Stroesti 118 292 292 Tomsani 130 369 369 Vaideeni 283 2388 1004 333 1124 55 Horezu Total micro1225 5210 3436 454 1124 55 regiune Sursa Direc ia jude eană de Statistică Vâlcea Grupul Şcolar "Constantin Brâncoveanu" Oraşul HOREZU Str. Str. Al. I. Cuza, Nr. 1, Tel-0250861091,tel/Fax-0250860420 email:lcbhorezu@yahoo.com Grupul scolar este situat in regiunea sud-vest Oltenia, în partea de nord a judetului Vâlcea si ofera servicii educationale pe o raza de 20 km în zona Olteniei de sub munte. Grupul Scolar instruieste elevi în domeniile electric, mecanic, industrie textila si pielarie, constructii, instalatii si lucrari publice, agricultura si resurse naturale si protectia mediului – pentru liceul tehnologic. În cadrul liceului se scolarizeaza elevi si pentru filiera teoretica, profilul real si umanist, respectiv specializarile matematica-informatica, stiintele naturii, filologie si stiinte socialeÎn anul şcolar 2006-2007 unitatea avut înscrişi la început de an şcolar 2167 elevi pe următoarele forme de învă ământ: Ø Învă ământ primar - 261 elevi; Ø Învă ământ gimnazial - 329 elevi; Ø Învă ământ liceal - ciclul inferior - 515 elevi; Ø Învă ământ liceal - ciclul superior - 585 elevi;

103

Ø Şcoala de Arte şi Meserii clasele IX-X - 212 elevi; Ø Clasa a XII-a ruta progresiva - 57 elevi; Ø Învă ământ frecven ă redusă - 208 elevi. Din numărul de elevi de 2167 sunt navetişti 1297 elevi adică 59,85%. Naveta zilnică a elevilor la locurile de domiciliu se realizează la nivelul a 16 localită i rurale la o depărtare maxima de circa 25 km. Comunele limitrofe sunt Tomşani, Măldăreşti, Pietrari, Bărbăteşti, Vaideeni, Slătioara, Milostea, Stroieşti, Oteşani., Cernisoara, Popesti, Mateesti, Izvoru Rece, Marita, Copaceni, Costesti, Bistrita. Pentru localitatea Urşani, cartier al oraşului Horezu, a fost pus la dispozi ia elevilor un microbuz pentru transportul acestora la unitatea de învă ământ. Proiecte educationale Programul "Construire de săli de sport"; Programul "Campus şcolar" ; Programul "Bani de liceu"; Programul "Euro 200"; Proiectul PHARE TVET RO 2004-2006; Proiecte Comenius - "Omul si mediul pentru sănătatea pământului"; "Educa ia pentru mediu";"Ewhum", “Muzeele locuri ale memoriei"; Proiectul „Educa ia 2000-"; Proiectuil "Leonardo" - Formare profesională la standarde europene în protec ia mediului şi agroturism Şcoala func ionează ca un mediu de învă are deschis, profesorii colaborează cu membrii comunită ii locale precum şi cu profesorii din alte şcoli. Grupul Şcolar este şi principalul furnizor de pregătire şi calificare profesională ÎNVĂ ĂMÂNT LICEAL - FILIERA TEORETICA Filiera Profil Specializare Real Matematică - informatică Teoretica Ştiin ele naturii Umanist Filologie Ştiin e sociale Ştiin ele naturii Teoretica - frecventa Real redusa ÎNVĂ ĂMÂNT LICEAL - Nivel 3 de calificare Filiera Profil Calificare profesionala Tehnologică Resurse naturale şi protec ia Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului mediului Tehnologică Tehnic Tehnic Tehnician mecanic de între inere şi repara ii Tehnician electrotehnist Tehnician în industria textilă Tehnician în instala ii electrice Tehnologica Tehnic Tehnician in constructii, instalatii si lucrari publice ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII - Nivel 1 de calificare Domeniul Calificare profesională Lucrător în mecanica de motoare Mecanică Lucrător în prelucrări la cald

104

Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri Lucrător în electrotehnică Electric Lucrător în tricotaje - confec ii Industrie textilă şi pielărie Constructii, instalatii si lucrari Lucrator finisor pentru constructii publice Lucrator in tamplarie Fabricarea produselor din lemn AN DE COMPLETARE- Nivel 2 de calificare Domeniul Calificare profesională Electrician exploatare medie si joasa tensiune Electric Lacatus constructii metalice, utilaj tehnologic Mecanic Confec ioner produse textile Industrie textile si pielărie Furnizori de servicii sociale acreditati: Centrul de Asistenta Sociala Pentru Persoane Varstnice-Primaria Stroesti (Serviciu specializat la nivel local) Stroesti, Valcea Stroesti Conducerea, parteneriatele şi organizarea La această sec iune am dorit să trecem în revistă - abilită ile de conducere din cadrul comunită ii de afaceri şi al administra iei locală care se manifestă inclusiv prin capacitatea de a genera şi implementa proiecte inclusiv de atragere a unor resurse externe - parteneriatele, re elele şi normele sociale, încrederea socială şi cultura integrită ii care facilitează coordonarea şi cooperarea în interes comun 1. Parteneriate • intre comunitatile din depresiune exista relatii teritoriale traditionale. Din punct de vedere administrativ, Horezu a avut un tol teritorial recunoscut inca din sec. al XIX-lea, cand este mentionat la 1855 “plaiul Horezu”, cu 34 de sate, cu resedinta in “Targul Horezu”. In perioada interbelica a functionat “plasa Horezu”, ca plasa rurala cu 45.713 locuitori, a doua ca marime din judet, subordonand 99 de sate. In perioada 1950 - 1968 sistemul de plase si judete a fost inlocuit de raioane si regiuni. Plasa Horezu, cu mici modificari de contur, a devenit raionul Horezu, cuprins initial in regiunea Valcea si din 1952 in regiunea Arges. In anul 1966, populatia raionului Horezu era de 83.165 de locuitori (7 % din populatia regiunii Arges), iar numarul de comune arondate era de 28. Populatia fostei comune Horezu a fost inclusa in mediul urban in anul 1968, cand Horezu a dobandit statut de oras. Pe teritoriul său func ionează un număr de servicii publice d einteres microregional şi anume Formatia de Gospodarire a Apelor Horezu Centrul de Distribuire si Furnizare a Energiei Electrice Horezu Administratia Finantelor Publice – Trezoreria Horezu Judecatoria Horezu Parchetul de Pe Langa Judecatoria Horezu Districtul de Drumuri Nationale Horezu Agentia Locala de Ocupare a Fortei de Munca Ocolul Silvic Horezu Ocolul Silvic Romani Serviciul De Evidenta Informatizata A Persoanei • colaborarea/constituirea unor aliante strategice intre localitati de dimensiuni relativ mici, ca o necesitate pentru atragerea unor investitii si investitori, accesarea fondurilor structurale si dezvoltarea economica locala.

105

asociatie de protectie a mediului si protectie a naturii. Stoenesti. 2. coadministrator al Parcului National Buila-Vinturarita. Proiecte încheiate sau în lucru . Asociatia Depresiunea Bistrita Otasau . Barbatesti.stadiu .. de Consiliul local Horezu cu consiliile locale ale comunelor Costesti si Maldaresti si cu sprijinul Consiliului Judetean Valcea.. Extinsa). Vaideeni.01. Pietrari. etc) din zonă.. Otesani. «Depresiunea Horezu . Pietrari. Băile Govora si Consiliile 2008.772. 2. Stroesti si Cernişoara. Francesti... Asocia ia îşi propune Proiecte in cooperare intre localitati 1. Proiecte de viitor in cooperare cu localitatile vecine Proiect . viitoare destinatie ecoturistica” al Asociatiei “Depresiunea Horezu” în parteneriat cu Asociatia Kogayon.Proiectul “Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si turistice in zona cultural-istorica a Depresiunii Horezu”.2010 depozitare temporară a deseurilor în Locale ale comunelor Frâncesti.04. comuna Frâncesti Bărbătesti.2010 aplicatie in cadrul Programului Phare local al orasului Horezu. sa Proiectul isi propune achizitionarea de utilaje de transport. Horezu. Asociatii Până la data încheierii acestui raport am putut identifica 42 de organiza ii neguvernamentale înregistrate în microregiunea (date din localită ile Costeşti.parteneri in proiect fiind Consiliul 2009 ..scurtă descriere . Păusesti.. “Schema de investitii pentru Proiecte Maldaresti si Vaideeni si Consiliul Mici de Gestionare a Deseurilor” (Faza Judetean Valcea.Destinatie Europeana de Excelenta» Proiectul a prezentat atractiile turistice din localitatile componente ale Asociatiei Depresiunea Horezu (Horezu.include localitatile Tomsani. Tomşani şi 106 . Linia de buget: Phare/2004/016 . Măldăreşti .Localitatea partenera Perioada sursa de finan are vizată “Sistem integrat de colectare si Băbeni. 3. Proiectul “Oltenia de nord. urmand a fi depus pana la data de . judetul Valcea.Asociatia “Depresiunea Horezu” a fost infiintata la data de 05 aprilie 2005 si a obtinut personalitate juridica la data de 02 august 2005 prin Incheierea nr. societă i comerciale. Proiectul de afla in faza de scriere si intocmire a Studiului de fezabilitate. Costesti. Bunesti.. cadrul Programului PHARE 2006 COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Proiecte Mari de Infrastructura Regionala in colaborare. Asocia ia s-a creat în anul 2006 ca un parteneriat între administra iile locale şi sectorul privat (asocia ii de crescători de animale.01. Maldaresti. Slatioara) 2.04. Puasesti. precum si a unor pubele si containere pentru colectarea selectiva a deseurilor din zona. Mihăesti. Consiliile 2004 Coeziune Economica si Sociala comunale ale comunelor Costesti. Stoenesti Colectarea selectiva a gunoiului .594/2005 emisa de Camera de consiliu a Judecatoriei Horezu.01.

2151/2004. orientare turistica. In prezent. Romsilva la administrarea Parcului National Buila-Vanturarita. Aceste date ne domnostrează că zona are un important esut asociativ .2006 incheiat cu Agentia pentru Protectia Mediului Valcea. in baza Protocolului de colaborare nr. diverse masuratori etc. iar participantii trebuie sa suporte cheltuielile legate de transport si masa. prin intocmirea studiului de fundamentare stiintifica si realizarea demersurilor necesare catre autoritatile competente. prin studii concretizate cu desemnarea Parcului National Buila-Vanturarita atat ca sit de importanta comunitara. iar Asociatia Kogayon a primit. ce este localizat la iesirea din Cheile Cheii. cu finantare externa sau din surse proprii. vizitatorii zonei. Asociatia Kogayon este membra a Coalitiei ONG Natura 2000 si a participat in mod activ la implementarea retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. 12466/06. primusuri) si echipamentul de lucru (GPS. Pana in prezent au fost organizate doua tabere la Poiana Prislop şi Cabana Codric cu elevi din Gr.2005. telescop. montarea cortului. saci de dormit.05. Parcul a fost infiintat prin Hotararea Guvernului nr. conform conventiei de custodie nr.Asociatia Kogayon este membra a CERI (Carpathian Ecoregion Initiative) si reprezentanta ONG-urilor in Comitetul de Bazin al Raului Olt. Restul de asociatii din zonă sunt preponderent asocia ii de crescători. busola.09. Pe langa implicarea in administrarea Parcului National Buila. camera foto. tabara Cercetasii Romaniei . in cadrul Galei Societatii Civile. Se remarca prin amploarea actvită ilor şi succesele repurtate Asociatia Kogayon Asociatia Kogayon. Sc. Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor Costesti. Activită i în anul 2008 Asociatia Kogayon impreuna cu Administratia Parcului Reconstruc ie Cabana Codric In perioada 6-22 august 2008 organizează o actiune de reparare a vechiului canton silvic Codric. saltele. lanterne. gardul. determinare flora-fauna. cu grupuri de 10-30 copii. Asociatia Kogayon mai are in custodie o arie naturala protejata: Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor Costesti.N. de diferite varste (10-18 ani. binoclu. s-a infiintat in anul 2003 si are in prezent 135 membrii. Asociatia Kogayon a implementat in anul 2007 sau are in curs de implementare mai multe proiecte. Majoritatea au dotări precare şi nu au realizat proiecte semnificative în favoare membrilor acestora.P.ro Vara 2008 Tabere de educatie ecologica Ranger Junior al Parcului National Buila-Vanturarita. publicul larg. practica stundenti ai Facultatii de Geologie si Geofizica Bucuresti Taberele Ranger Junior sunt organizate pe durata a 3-4 zile in diferite locatii ale parcului. Asociatia Kogayon este partener al R. Organizatorii pun la dispozitie gratuit participantilor echipamentul de tabara (corturi. Reparatiile la acest canton silvic ce apartine Administratiei Parcului au inceput inca de anul trecut dar mai au ramas de reparat una din camere. elemnt foarte important al capitalului social al zonei. precum si membra in CRESC SV Oltenia. premiul pentru cel mai bun proiect de mediu al anului 2004. C-tin Brancoveanu Horezu. Si-au anuntat participarea si vreo 20 de voluntari de la un ONG din Belgia. notiuni de prim-ajutor si supravietuire. Principala realizare a Asociatiei Kogayon a fost infiintarea Parcului National Buila-Vanturarita.Vaideeni). obşti sau asocia ii cultural sportive. etica montana. comunitatile locale din preajma parcului national. al 12-lea din cele 13 parcuri nationale ale Romaniei. camera video etc. cat si ca sit de protectie avifaunistica. reguli de vizitare a unei arii protejate.kogayon. realizare fotografii. aprinderea focului. avand ca beneficiar Parcul National Buila-Vanturarita. 3067/22. magazie-anexa si cate si mai cate. masuratori cu GPS-ul. acoperisul.Vanturarita.) precum si personal calificat. 107 . care au fost si anul trecut si ne-au dat o mana de ajutor. organizatie nonguvernamentala de protectie a mediului cu sediul in CostestiValcea.www. Pe durata acestora copiii vor invata diferite lucruri practice: organizarea taberei.

Titlu Cost total Finantator/ Program Perioada de desfasurare Tomsani 1 Reabilitarea Drum Local Dumbrăveşti. comuna Tomşani. jude ul Vâlcea 2 Programul de reabilitare a infrastructurii 900000 lei şcolare în perioada 2006-2008 pentru Şcoala cu clasele I-VIII Tomşani.300 000 Ministerul Euro Educatiei sprijinul Bancii Mondiale demarat in si anul 2004 de 2006-2007 cu 2007-2008 cu 108 . 022. 200 000 Guvernul Euro Romaniei sprijinul Bancii Mondiale 3 Construire sediu nou Scoala cu cls. Fonduri alimentare cu apa in zone rurale si 1. 210. comuna Tomsani.746 lei comuna Tomşani. Capacitate administrativa si de absorptie a fondurilor europene Exemple de proiecte realizate in perioada 2006-2007 de APL din zonă (date par iale) Nr Proiect .I-IV aprox. jude ul Vâlcea Infiintare exploatatie apicola la Scoala 8520 lei cu clasele I-VIII Folestii de Sus.3. judetul Valcea Modernizare drumuri locale in comuna 780000 lei Tomsani Fondul 2006 Român de Dezvoltare Socială Banca 2006-2008 Mondială Banca Mondială CL 2006 2007-2008 3 4 VAIDEENI 1 Proiectarea si executia sistemelor de aprox. 456 Euro Sapard locuinte sociale sustinuta catre Consiliul Judetean Valcea 2 Economia bazata pe Cunoastere aprox.

c) respectarea condi iilor de eco-condi ionalitate şi a Standardelor Pie ei Agricole Comune. e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiin ei forestiere) în vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel na ional. diversificarea sau restructurarea produc iei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare) . d) conştientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol.111 Formare profesională (training). f) informări privind introducerea de noi tehnologii informa ionale şi de comunicare (IT). specifice pentru agricultură. ce reprezintă obiective principale ale politicii na ionale forestiere. silvicultură şi industria alimentară. 109 . b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor. informare şi difuzare de cunoştin e Obiective opera ionale a) îmbunătă irea cunoştin elor tehnice şi economice generale. forestier şi al industriei alimentare în scopul îmbunătă irii protec iei mediului.

Bibliografie Planul De Amenajare A Teritoriului Na ional Sec iunea VI – Zone Turistice Strategia Na ională a Patrimoniului Cultural Na ional Planul Na ional de Combatere a Tăierilor Ilegale de Arbori Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) 2006 Planul Jude ean de Gestionare a Deşeurilor pentru Jude ul Vâlcea 2007 Strategia Culturală a Jude ului Vâlcea 2007-2013 Scurt raport privind Zona Horezu – Novaci.aspecte privitoare la poten ialul de dezvoltare economică locală – elaborate de SC URBAPLAN SRL sub coordonarea arh. Gabriel Pascariu iulie 2006 la cererea FPDL 110 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful