You are on page 1of 21

i,

URSULA KNIPPING

;i.trlf.

PEDAGOGIA WALDORF

IN GRADINITA

TRIADE

Pedagogia Waldorf in

grldinifi

Cuprins

Pedagogia Waldorf in grddinifn

O dimineaftr in grldinila Waldorf Deryoltarea copilului Imitalia - for{a hotiritoare a primilor gapte ani Metode educafionale tn grtrdinila Waldorf . . . .
Jocul in cerc povestim basme? Jocul de degete, teatru de mase, teatru cu marionete Pictura cu acuarele Ei ceracolor Celebrarea sdrbdtorilor anului - trtrirea curgerii anului

4'
6

t0

14'
I6

Cum

Ei de ce

l7
20
22
23

Pregltirea pentru qcoald


Atitudinea

JJ
35

fafl

de rnass-media in perioada pregcolari

Grldinifa Waldorf ca institu{ie, se sprijin[ pe o experienp de peste 70 de ani. Metoda sa pedagogictr estc rispAnditd pe plan intcrnational fiind aplicatd in peste 2000 de grupe de grldinip Waldorf. intre timp, datorittr schimblrilor in planul structurii sociale, (multe mame unic intre{intrtor de farnilie, un nurnlr cresc6nd de mame cu profesiune) mai ales in marile orafle, a determinat o modificrare a tabloului gddinifei Waldorf, conferindu-i complexitate. Pe lingl concephrl tradifional de grupe cu program aormal, a crescut oferta pentru grupi cu program prelungit precum qi aqa nurnitele "cregel unde sunt primi[i copii intre I gi 3 ani. Cu totul nou este conceptul "Grddini{ei din Darmstadt'' care propune aga numita "gntpf, familiali' ca va cuprinde'copii intre t gi 9 ani. in aceste grupe sunt binweni{i qi frafii mai mari, dupi orele de gcoald, oferind prin aceasta ptrrinlilor angajali pmfesional, asistenfa tuturor copiilor famiLiei in acelaqi loc.
Despre ce este vorba in grldini{ele Waldo{ ce concept pedagogic se baza sa gi cum arati. transpunerea sa in practictr?

afll la

Folosind exemplul grldinifei cu program normal" aceast[ brogurtrldoreEtc

s[ ltrmureascl modul in care pedagogia Waldorf lgi gtrseste aplicarea fq grldiniftr, ce se afltr la baza s4 precum Ei modul tn care cauti s[ gtrseasctr rdspunzuri noilor cennle ale vie{ii copilului, acurn, la rtrqpf,ntia mileniilor. Ea'doregte str. invite la dialog gi este deschisi orictrror oompletilri.

Tr a duc dt o r : Rehea-Sylvia Cinazan

Lector: Sorin ]igireanu O 1999 EdihrraTRIADE, Cluj-Napoca ISBN 973-9196-05-5

O dimineafi in grldinifa Watdorf


Vizitatorului care ptrtrunde pentru prima datl intr-o grldinifn Watdorf ii va slri in ochi rnodul in care este conceputi aranjarea inc{perii, dar mai ales lipsa juciriilor. Intr-un col{ sunt cdteva coguri cu buturugi de copac, buc5fi din scoarfa copacilor sur ridilcini de o formtr ciudatf,, Pe rafturi se gdsesc materiale colorate, cArlige de nrfe precum gi pipuqi simplu alcltuite, allturi de animale tricotate. In niqtc mici colfuri ale pipugilor se glsesc ptrpuSi innodate gi haine pentru pdpugi precum gi castroane gi lingud rnici din lemn. In col[ul magazinului se glsesc coguri cu castane, scoici, sdmburi de caise qi piersici. La
masa de bucltirie gade educatoarea care taie mere pentru mf,ncare din fulgi de cereale. Mai mulfi copii s-au gi prezentat aici pentru a ajuta, in tirnp ce alfi

vitatea comunl esto plasata in prirnul plan. Acest moment scurt[ rugtrciune pentru masl 5i'de micul dejun' al doilea joc liber care de astl' datji se va desfdgura Urmeazl upoi

este urmat de o

strahrri gr[dinil. Edqcatoareleingrdesc o grldinn alcltuit[ din straturi de flon" comestibile, in timp ce pknte medicinale, poitifto.tiftri, a{gqti cu fructe *"ffi cop1 se joacf, lairoapa cu nisrp. C"lt-nu drn cei mari aleargil prin grtrdi-

in

li

allii ciicull cu "rnaqina poliliei". N$te copii Ei-au amenajat o ne de-a de brad grddinn a loicu ajutorul mu5cliului de copac, al pietrelor, al conurilor cu buruieni smulse. ii al ,aaa.inilor, Ei care urmeazI a fi plantatii Dupi aproximativ o or5, se va intra din nou in grldini{l' sau o pohr inctrei".e, educatoarea povesteste un basm al Frafilor Gri*un jocurile de degete sunt veste alcituit[ ritmic; uneori face teatru de mastr, dar Si

h"tti

copii suut ocupa{i cu construirea unui vapor pentru a cSldtori in Africa, vapor pe care il construidic cu ajutorul scauneloq al unor buc{i de materiale gi al clemelor de rufe. Doi bdieti mai mari au construit un spital unde aduc cu ambulanla (o banci intoarsd, trasi pe un preg) nigte victime ale unui accident cauzat de rnaginile conduse de alfi copii (rnagini care constau din scaune intoarse, trase, de asenenea, pe preguri).

posibile.

Zhnde grddinili

se

incheie cu o rugiciune 9i un cdntec'


se

care este motilul datorit[ clruia copiii


tezie?
Rdspunsut poate

pot cufunda in joc cu atfita fan-

lntr-un colf al plpuqilor s-a stabilit o farnilie. Manra a gtrtit mAncarea, in timp ce sora mai ruare a fdcut temele de cas5. (o bucatl de material inrpf,lurit este caietul, o lingurd - creionul), cei mici trebuie str doarurtr. Duptr mastr vor
nrerge cu tolii la qtrand. La masa rotundd din colf ged cAfiva copii mari, care in curlnd vor merge la gcoald. Ei cos intr-o lini5te plinl de concentrare la o plpug[ simpld de noduri pe care, la var[, o vor putea-o duce acasfi. Ei nu se lasd deranja{i, sau atra;i de jocul celortalli. O a doua educatoare sti cu ei la rnasd cosflnd de asemcnea o

si surprindf,: Pengu cd-sunt mult mai nutin deraniati

de

orezenta juctrriilor finite 5i anume:

; . e

juctrriile finite confin inglobate legitAtii proprii; prea multe materiate preAbricate pentm model.at $i nu in ultimul rfln4
pres multe

jucirii.

pirpugl.
Dupd. aproximativ douf, ore se sfbrge$te-iocul liber. Unleazd strfln"sul jucd-

riilor, curil{enia. care


aqeaz.S.copilaqii

in pat,

se face tot sub fonua unui joc. Mamele plpugilor igi Se face apoi curtrfenie in casi!, negustorii sorteazd sAm-

in grddinileie Waldorf intreaga inctrpere se alltr la dispozifia copiilor, cu alte cwinte au voie s{ se joace cu blnci, scaune, mese, schimbflnd aspectul prin camerei dupi idei proprii. Fantezia copiilor este cel mai bine stimulati' bucatl_de lemn poati' obiecte care pot avea multiple intrebuinlfui. De pildi o su! fornrtr de peqte, sd pluteascf,iub fonna unui vapor pe lac, poate fi qescuit un orn poate se circule prin imprejurimi sub formi de rrra$intr sau, inchipuind
^po"t.

burii in cogurile corespunzitoare... Copiii sunt binevoitori gi sprinteni filcdnd aceasti muucd in aceeagi atmosferi de voiogie ca gi jocul liber care a precedat-o.

Acum va fr agezatd masa penlru micul dejun care va fi luati de to{i impreund. Urmeazi intdlnirea tuturor pentru jocul in cerc. Prin intermediul versurilor gi al cAntecelor insolite de gesturi corespunz.trtoare, jocul in cerc face referire la momentul ce tocmai se desldgoard in naturl Prim[vara de exentplu se searninl - gi se redh prin gesturi cre$terea micilor plante, in preajma Paqtelui se facjocuri cu iepuraEi, iar la Rusalii zboarl injocul in cerc plstrrele
care loctnai qi-au intins aripile g.a.nr.d. Daci irr cursul jocului libcr copiii au avut posibilitatea si sejoace conform fanteziei 1or, aculu, lajocul in cerc, acti-

ta ptirnuare. Spre deosebire de aceasta, jucdria-nraginull are o vehicol iestirurlie pr"=isi- Nu poate decflt s[ se foloseascl de proprietatea sa de cu ca' gi nici rnf,car nu poate fi transportat nimeni sa. Buca0a de lernn se adreseazl voinfei copilului prin diversitatea transf.onnatl in vapor, cu ajutorul r,oinlei copilului bucata de lenrn poate fi

*.rg"

maginl sau omule!. bucatl de lernn.

bacl copil't nu face apel la vointa sa" bucata de le'rn


Prin acest tip
de

rtrm6ne o sirnpll

joc mai este educati 9i o

aiti

calitate: capacitatea de con-

centrare-

jo' Cu cat este mai mult stimulattr propria activitate a copilului in timpul pe care o face va cului, cu atat capacitatea sa de concentrare pentru activitatea
5

concentrare la elevi.
.

creste. Lucrul acesta captrt[ o irnportanfi deosebitd in epoca noastrf, cand tot mai mulfi profesori se prang de lipsa de inifiativfl o, sciaerea puterii de $i

sd oferirn copiilor posibilitatea de a-gi dezvolta cu bucurie nevoia nanrraltr de migca.re, fantezie,'puterea de a se cufunda inioc bogrfia de idei, precun 9i bucuria de a fi activ, realizand prin aceasta baza calififilor care-i vor fi necesare ca adult. , Labazz celor descrise p6nr acum se aflf, ideea ci fiecare om in cursul vie{ii sale.lrebuie sr parcurgtr anumite trepte de dea,oltare la un moment determinat in tinrp. Daci acegti pagi pe care Gbuie sr-i facd omul, gi care se uar".ore anumitor sfere ale sufletului, sunt fie prea tirnpuriu ne piea tdrziu fdcufi, omul , va trebui s[ suporte consecinfele prejudiciilor.

in grddinila waldorf incerctrm

principal[ care susline copilul ln toattr perioada preqcolarl gi anume: forfa de imita{ie. In stare de absolutl incongtienff de sine se creeazi ueptat limba, care r[sunl in nediul inconjuriltqr $i pentru aparifia ctrreia este nwoie de aproximativ doi ani. Accsta este momenhrl c$nd copilul poate str formeze propozi(ii. tn acelaqi timp copilul igi dob6ndegte reprezentf,ri corelate cu natura, cu mediul inconjuritoq adici un scaun este recunoscut ca.atarc indiferent daci el este in picioare sau culcal Imaginile cuprinse in cuvinte pregitesc aparifia prinrelor
demersuri ale procesului de gflndire gi anume acelea legate de infelegerea sensului acestora, stare care se instaleazd in jurul celui de-al treilea an de viafi. Aceasti gf,ndire nu este abstract[. La aceastA virstl gdndirea este folositl pentru a putea cuprinde in mod foarte concret lumea. Numim aceaste perioada "vflrsta intrebdrilor de ce?". 'Iot in jurul vfustei de trei ani copilul intrl in perioada de incipl!f,nlrc. Ce inseamnfl lucn-rl acesta? Copitul simte acun existenla voin{ei sale care pAntr in acest moment a fost ocupatl cu procesul invtrftrrii mersului gi a vorbirii. Ea este perceputi acum in mod nedesluEit ca o prima manifestare de sine. Aceastl voin{t se lnanifestl in perioada de inctrp[{6nare prin opozifia pe care o fac copiii adulfilor spunAnd de cele nr,ai multe ori " (eu) nu vieau!"..De fap! confinutul chestiunii puternic negate este ne' semnificativ, Copilul se ffAie$te pe sine prin impunerea voinfei sale gi aceastd trtrire de eu este lucrul ciutat de el. Dup[ aceasttr experienfi care de cele mai multe ori este legatd de faptul c[ acurn igi spune EU, voinfa copilului se orienleazA cdtre mediul inconjuritor pe care incearcf, str-l transfomre gi str-l conceapl cu ajutonrl fanteziei. in cursuljocului se pune din nou ln evidenftr forfa de care s-a fotosit pentru a inv{[a s[ vorbeascd" gi anume imitafia. Cu alte cuvinte copilul se joac5. ceea ce vede, adicl, utilizdnd drept model ceea ce se intf,rnpli gi se migc{ in mediul s{u lnconjurltor. Imitatia reprezintll modalitatea pe care copilul o are la lndenlinf, pentru a infelege mediul slu inconjurltor. El percepe ceva gi, prin acfiu-

Dezvoltarea copilului
in cele ce urmeazd vor fi prezentate cateva aspecte legate de copi.l[riei timpurii a acestuia. "nolirli^ un copil nou n[scut trebuie str se obig'uiasci treptat cu ptrmantul. prima sarcin[ a sa este de a-gi lua in stipdnire corpul "bucati cu bucatd". In primele dour luni de rriali sugarul nu se privegte,'axele sale vizuale inci nu sunt lacrucigate, igi schimonosegte fafa in nodul cal mai bizar, d[ din mdi_ ni 9i din picioare IIrl nici un scop. Incetul cu incet*l tozite acestea se ordoneazi qi in cur6nd, injunrl vflrstei de trei luni, r,orn fi pldcut surprinqi de primul zhrnbet.
urmdtoarea activitate care trebuie exersattr este prinsul, apucatul cu m6i_ nile gi, abia dupl ce Ia nivelul spatelui se instaleazd o anumiie. coordonare Ei consolidare care face posibil gezutul (in jurul vfirstei de 6 luni), unneazi picioarele la rdnd.

. Pentru a putea ir4elege mai bine posibilirf,file 9i calittrfile diniffi,

copilutui de grtr-

injurul vdrstei de un an apar roadele succesului acestui exerciliu flcut cu tenacitate qi rrbdare: copilul invaftr str se ridice, sd stea in picioare gi sL mearg5.

caltr gi printr-o anurnitit activitate pe care o pot face mAinile, copitut poattr s[-gi insugeasci limba ce se vorbegte in mediul stru. Aici se pune in eviienp fo4a 6

Contemplarea pagilor evolutivi pe care ii face copilul in primii sf,i ani ne arati modul in care coordonarea gi indernf,narea se instaleazr se prezinttr Ei sub fonna unuijoc plin de sens care poinegte de la cap, trece prin corp pentru ca in fiml str ajungi la membre. Deci copilul vine incei pe rini6nt. Acurn cdnd este atins un anune grad de libertate conferit de pozi{ia verti-

ne imitativ5, intrupeazil desf{Eurarea acliturii care asfel devine inteligibiltr. Deci la aceast[ v6.rsti copilul invafit prin acfiune. Modul de acfiune al copilului este diametral opus modului de acfiune al adultului. La adult de cele rnai multe ori o acfiune este detenninatfl de un proces de gAndire prealabil. Copilul , nric realizeazt, infelege ceva, prin acliune imitativtr. Iald un exemplu pentru
acest caz:

Tatdl a dorit sd lambriseze camera copiilor. A fost asistat de Ralf in vdrstd de ani care-I ajuta ctt multd rdvnd aducdnd cuie, ciocanul g.a.m.d. Dupd cdteva zile s-a putut observa cum Ra$ cu mdna concentratd, bdtea caie lmaginare ca o bucatd de lemn (ciocanul sdu). Murmurele cu voce scdzutd au redaf lntocmai cuvintele gi cerinlcle formulate de tatd, care ant fost Jinalizate

procedurlle gctivitdlii respective, astfel lncdt ele, prin imitafie, au devenit


sale

cu expre.ria "ui-am dat tn deget" si reac;ia ulterioard a acestuia. Bdiatul tn vdrstd de patru ani a vleluit cu totul lranspus, clar in qcelasi timp activ, toale

Ronja gi Tabea, wnbele ln vdrstd de 5

Si ttin bucdli de material. Casei -oblic).

o casd dintr-o masd se adaugd un tobogan (o bancd agezald


ani
iSi construiesc

tnv{area prin acfiunea propriu-zistr ce trece prin membre, confertr o valoare superioarf, aceleia dobdndite prin activitate cerebral[ (care trece prln cap). copilul este prezent, dar intr-o atitudine vistrtoare, esti incomplet treaz qi incapabil s[ discearntr, sd. cintireasc[. Aceste hrcmri ne ofertr multe puncte de sprijin legate de pronovarea inteligenlei la aceastf, vArsttr. Daci se face apel la inteligen{a practictr a copilului prin executarea in prezenla sa a unor activittrli clare, logice, ne vom adresa de fapt inteligen;ei tocmai in etapa de formare in care se gtrseEte, anume: n fi activ prin mf,ini (inteligen{a teoreticd. incepe s[ se dezvolte in jurul vdrstei de 12 ani). Am ajuns ln virsta dc grEdinifi

copiii lor. in"foto casei se afld un Iac in care se poate plonia de pe tobogan. inn-un alt co+Ania, tn vdrstd de 6 ani, a construit un spital- Familia cu copiii se antuzd ddndu-se pe tobogan Si inot6nd- Deodatd apar Hans gi Moritz, amdndoi de 5 ani, cv niEte asa numite
Luisa gi Jaromir, ambii de 4 ani sunt

moard. Ronja vine Si spune: "Luisa este copilagul nteu, ea ia biberonul unde a pus cineva otravd Si copilagul va tnuri, dar mdine vine tlin nou, iar eu voi avea doi copii". Tohtl se petrece tntocnai cum a povestit ea, Moarta va Ji
depttsd

"bdrci de salvare" (bdnci tntoarse 9i trase pe preSuri) iar inotdtorii se transformd tn bolnwi care &tnt lransp.ortali la spital. Combinalia intre lno' tdtori Si pacienpi ti conduce Ia ideea de a se transforma in inecali gata sd

in sicriu. Ania: "$i acum trebuie sd ne rugdm". Intre timp se

cului:

Datorit[ torentului fanteziei, copilul poate s[ devinr creativ in activitifile sale. in acelagi tirnp se ueze$te la viap irima formi a arnintirii, nremoria lo-

declanseazd o rnare furtund cu tunete Ei fulgere iar fulgerul trdsneSte gi-i arde piciorul lui Jaramir. Hans strigd: "repede, trebuie sd.stingemfocul!". Dar ei nu au apd iar tn.final nroare ,yi Jaromir. Roiia Ei-a recdpdtat intre timp cei doi copii, adicd pe inviata Luisa Si o pdpuEicd. Din acest monrcnt se desdin nou jocul i'de-a familia" ctt hrdnirea, tnbdiatal Ei cttlcatul membrilor ei.

Dacd mama sau tata intreabd: "cunt afost astllzi la grQdinifd?", de cele mai nrulle ori copilul nu va putea rdspunde nintic. Dacd tnsd el sau ea conduc pe cale interioard copilul spre local acliunii spunittd: "cdnd ai ajuns azi dirnineald la grddinild ai deschis uSa,.ai salutat educatoarea gi apoi... ? " acesta va ptttea rdspunde. Deci nici aceastd capacitate tle nemorare nu este abstractd, ci dintpotrivd, este foarte concretd. De pildd copilul vede o pdldrie de paie care std tntoarsd. Atunci se ittefte tn sine imaginea unei oale, fapt pentru care, tnqepg sd umple pdldria cu nisip incepdnd unjoc "de-a rndncarea"

Pfilir in iurul r'6rstei de gase tni copilul itri constmicate o lume a jocului de fantczie cu care se poatc contopi pe dc-l-ntregul gi clin care ponte sI rcaparl conrplet satisflcut. in aceasttr perioadi cuvAntul "plictiseali" ar trebui sf, fie necunoscut. Aceasti luure a fanteziei este gtrvernatd de legitlti proprii. Copilut vede un obiect care constituie stimulentul pentru jocul sdu; dup[ o vreme vede altul gi -iocul continuf, intr-o ctt totul alttr direc{ie. Amintirile care sunt stirnulate de percepfii senzoriale concrete suntcele ce deternind cursuljocului. Pentru ilustrare, un exemplu din gr[dinifd:
plintr

Prin exemplul acesta putem percepe desfiSurarea fanteziei in jurul unei teme precutn qi ajutorul acordat de anumite amintiri concrete 9i trdiri. in aceast{ etaptr a dezvoltirii, in educa[ie ne vine in ajutor o alt{ treaptl a memoriei: este vorba de meruoria rihnicf,. Vor fi inv{ate in joac[ versuri cu ritm. Tot ceea ce este repetat in mod ritmic in cursul unei zile i5i glseqte intrupare in copil gi se transforrui in obicei. Cu cit copilul se apropie mai rnult de perioada gcolartr cu atflt mai evidente sunt semnalele transmise de ea. Inceteaz.i fenomenul de cotropire a copilului de cltre inrpulsuri ale fanteziei. in planul trupului fizic se observtr o " alungire: corpul rotunjor al copilului mic se transforml cu incetul in trupul cu
mernbre delicate al copilului de gcoalf,. Dup{ cel de al cincilea an al vie{ii, crcierul a atins un anumit grad de ma,turizare gi cu aceasta este inaugurati o alti etapl. in primut rf,nd copilul im-

pune o anumitd distanli intre sine qi rnediul siu inconjuritor. Copilul se gflsegte actrm intr-o fazl de transformare care p,oate dura irt jur de doutr luni. Dupf, trecerea acestbi etape, copilul se va folosi in mod diferit de fantezia sa: daci inainte fantezia il determina str se avAnte in activitate doar privind un obiecl acum intervine o anumitf, circumspec[ie, el apropiindu-se cu o atitudine de chibzuin![ de obiecte, cu o atitudine de "adult", dacd vrefi.

Reprezentarea pe care gi-o face copilul inainte de a incepe jocul este imaginativi. lmaginea castelului pe care doregte si gi-l construiasc[ se afltr in fafa sulletului strq, $i in funcfie de aceastl imagine e[ va acfiona. Acest fapt determinl multe convorbiri pregltitoare. Iocul nu incepe dintr-o dattr, mai intAi copiii se aEeaztr la'sfat. Abia dupl ce s-a cristalizat o idee comun6, se poate purcede la lucru.

profunzime.

Aceastdsituafiemultrnaiirrtensilainceputulvie{ii,eralic[mgtivulPentru caresugaruldoarnreatstdemult.Aqacumochiulseinclridecfindlunrinaeste aqa gi copilul trebuie sf,'se rdtragl prea puternicl pentru a se obiSnui c9 e4 tgi sinzoriale pcntru ca; apoi, in somn atunci cind ,JJ *;*tuiat ie pcrtepgi mai nrult' acdste perceplii sehzorifortifrcat, sd poatfl cuprinde incet-incet' tot
ale.

. Acum intrtr in joc o noutr calitate care este irnportant[ pentru vArsta qcolarl gi anume aceea de a-gi putea forml reprezentlri, adicl aparifia unui spaliu interior in care pot aptrrea imagini lluntrice reiegite din propria activitate sufleteascl - nu numai prin imitarea mediului exterior. Aceastd activitate proprie reprezintil condifia necesartr prelucrlrilor ulterioare ale materiei de invl{at. Astfel devine limpede cd nu ar avea sens inscrierea copilului la gcoal[, anurne
inainte de a fi parcurs aceas6 fazi de dezvoltare.

Imitafia - forfa hotl.rfltoare a primilor gapte ani


Ce ne impiedicd pe noi adulfii, sf, irnitdrn tot ceea ce percepem? Viafa noastrl interioarh, personalitatea noastrtr, posibilitatea pe care o avem de a ne confrunta, ca fiinfe autonorne cu mediul inconjurdtor, printr-un anumit grad de detagare pe care-l putem dobf,ndi fatl de acesta gi datoriti cf,ruia puten
discerne corect qi putem cunoa$te. Copilul la aceastd vf,rst[ nu beneficiaztr de aceste posibilittrfi. Datorittr faghrlui ctr-i lipsegte acum bariera pe care o constituie gdndirea care face posibild, la adult, delinftarea de mediul el'tern, conferindu-i personalitirte, copilul este total deschis, cu totul dtrruit mediului stru inconjuritor. Rudolf Steiner caracterizeazl astfel: "Copilul (aproximativ) pAnI la vArsta de 7 aur este in intregime un organ de simf" cu alte cul"inte, acesta se conrport[ in intregul s5u ca un organ de sim[. Pentru a clarifici acest lucru, s[ privim unul din organele noastre de siml, ochiul. Acesta reproduce in struchrrile sale interioare tot ce vede, f{r{ a amesteca nimic propriu in aceasti reflectare, $i este cu totul d[mit activittriii sale. Cu toate acestea, nu este pasiv ca o oglindi de pildd, ci dinrpotrivh, trebuie sd depuni mereu o activitate pentru a putea percepe. Este vorba aici de a$a numita "intentionalitate" de perceptie care spune c[ percep[ia este posibill doar in cazul tn care este prezenti. voinfa inconEtienQi, intenfia de a percepe. Daci transferfun la copil acest lucru. insearnnd ctr pdnl ld virsta gcolartr acesta imitl lumea exterioarf,,, este total deschis gi dezinteresat fiind in acelaqi timp foarte activ in procesul de a recepliona gi de a imita- Mediul inconjurltor al copilului are intotdeauna gi o coruponentl sufleteascl care va fi de asemenea insuqittr in
10

Evoluliadescrislmaisusgicarescdesfdgoarltreptat'esteasemdnfttoarc pentrutolioameniideaceasttrrdrstl(agacumascmdndtoaresuntqidesencle copiilordepretutindenilaoanumittrvdrsttr)fiindinsdinflucn{atebinein{eles 9i de condiliile culturale. Spreconrpletaresiaruncdmoprivireasupraevolufieicopiluluipii.ntrla pubcrtate: reprczcntat forla hotdrf,toare' sc ''-"i*.pana cu versta Ecolarl imita]ia'" urmarea excmplului' "o:: locul unei noi caliteli' ,"oug. ir, incetul ".aa',d ii"aptorului ca fiind un izvor rresecat dc cunogtinle, copilul triiegre ntri" ci ma'.rnult in ce privegte nu aiit in acccLliunea'intclectuali a cuvintului, ce privegte copilLrl'. cunor;tiinlele saie despre viafii, despre ceea cuiva carc atie cum tiebuiesc f[cute fucru; El trliegte .*p"ri.n1" exisienlei vArsti' Copilul sirirte ctr rile, care qtie curn tti"i.t" t*t"fi copiii la aceastd peste tot) nu-i (.u a...iirr."rot poiiti,o, invltitori rtri existtr existd cineva coiitul din lumcafrlcli""r. dl ,,pietre in loc de pairr"", ."* .onio." cu precautie o airtoritatc fircasch, asta nilei in qcoall. Lucrul acesta ii confertr inviiltorului insemnarrdcliltransfonntrintr+p",,o*dcarctrebuieresPectattrpq.tazaetaP[rinfii sc intdlnesc, in aceasld calitdlilor ce raOiazl Oin personatitaiea-sa. are mai mult4 greup[ de dezvoltare, cu ,i*rrr" cand cuvintrrl inv6!fltorului tatedecfltcuvAntullor.Ceeacespuneinvl[itorulesrccrez'ut'Estedelasine subipreci,.rponsabilitatea invr{:itorului.'u trcbuic i'{eles ctr in accaslS

ata.

"irpi

ul"::u:i1li:::it:; insusit un alt dotneniu ufii"'oorici dc:ut: asoctaza memernoria ritmictr iar acesteia i se ,"i.ia rcper i se adaugi acum Nun'iirn aceasttr calitate 9i moria care se bazeazi pe imagini de reprezentare. procesului de invdfare. Daci copicnpacitirte o" irr."siir:;in?irp"*uuild qcotii inspre descoperirea 5i lul qi-a dirijat fo4a in peiioada premergaioare ani lumea sa ,e"iri*nir,ritoi, el i$ii'a co'strui intre 6 9i 12 insugirea in accasll pc'rediului Tot ceca ce rr invrfat interioarf, care se uneall pe simfre. nu tegitur:l intre acestea 9i simlirc, tl'cci rioadr va fi pitstrat dacfl existn o

odat6cutransformareafantezieiinfo(lderepr0zentare,copilirlEi-a

:::lf"t'jl-

prin numni prin intermetliul cnpului ci 9i

iniml'

, AJ;,il;.ao,.i

injurutvf,rsteideganiaparcunevenimentdeosebitinviafacopilului. cu a"-t uni .ana in voinla sa copilului simte o opozitie


11

rnediul siru inconiurdtor, acurn apare o anumiti distanfare in sinlfire fal5 de rnediul inconjuritor, care se manifest[ mai ales fald de pirinfi. Pirin{ii care pini acunta au fost acceptali fdri rezervi trebuie str facl fa{i intrebiirii pornite din simlire: " de fapt cine suntefi voi? Sunt eu cu adevlrat copilul vostnr?" Se pune din nou in evidenfi conqtienta propriei fiin{e, simfirea unei separiri, legate de un sentiment de wajd fatl de mediul imediat inconjurltor. Vraja ca de basm care a acoperit ca un vii p6ni acurna via[a este rupt{ gi in locul ci sunt percpute faptele gol-golute ale realitilii. Aceasti fazA pe care o traverseazl ticcare copil, unul mai intens, altul mai pulin intens. se exteriorizeazA prin, critic[, sicdialI., intrebiri dure privitoare la realitate. in aceast6 perioadd copilul estc nefericit, t6njegte dupi in-raginea fennecatf, qi pierdutd despre lume, se plictiseqte, iar jocurile de pAni acum sunt abandonate zub calificatir,ll 'Jocuri pcntru copii". Parc c.{ pentru o scurtf, perioadtr de timp, congtienla copilului sc dirijeazi precum un reflector spre sine. qi acordi o exagerat de rnare atenlje la tot ce i[ priveqte. O parte din inveliq dispare, copilul stAnd dea,elit fa$ de sine insugi. pind cdnd va putea sd se strecoare in haine noi. \ ln planul de invifimAnt din gcolile Waldorf. pe deplin indrept6[it5. pcntru aceastA perioadi, se poveste$te Geneza din Biblie qi prezentarea Piicatului Originar, deci nromentul in care congLienla omenirii a tra\.ersat etape asemen[toare (dezrrirjire, pierderea stirii paradisiace. percepfia propriei goliciuni). Dup[ depSgirea acestei faze, privirea copilului se poate orienla intr-o fomri nouh spre exterior. Copilul se orienteazd cu profund interes spre disciplincle concrcte carc trateazi viala plantelor qi a ahirnalelor. in acest moment apare o nouit rAvni pcntru invtrfare. Daci pdni acum copilul licea terne de casl de dragul invillitorului, conlinuLurile invi[a1 sunt ccle cc-i ciqtigd intcrcsul 5i
astfel munca in sine

complex de inferioritate cu toate varietifile cunoscritc de cornportarnent alc puberilor. Pubertatea, perioada de desprindere, dc eliberare de sub autoritate, este pirin{i' adesea legati de radicalitalea proprie tinerilor, de totala respingere a pierdut' lor. Dascilul sau tatil care mai face acum apel la autorilatea s4 este Locul autoritirfii personale este luat de compctenfa profesionall. arunclm o privire asupra den oitlrii copilului in ansamblu, se pot
DacS
decela anumite centre de greutate:

1. llin momcntul nagterii 9i penn la vd.rsta $colarf,, copilul este preocupat de activarea voinfci sale in ccrcetarea mediutui inconjurdtor, prin
accasta dezvoltlndu'se;

2. incepintl

cu ciclul primar pinl la liceu, ccntrul de grcutatc al evotufici este plasat in zoua iimlirii carc este implicattr cfit se poate de difercnfiat in infelcgcrea

intiml lucruriloq in pcrsonalizarca accstoral gi diversifi3. Abin in liceu ccntrul tlc grcutate sc mutf, in sfera formlrii clrii giindirii care tlcvine capabill si lacl singuri corelalii 9i sl
rrjungS. la o concluzie pcrsonald. Eu gi
lumea suntern Prirna Transformare a fauteConstrurre
a unei

triire

Trdirea sinelui

ulul

propriei vointe

lurni
iterioare

prin
sim{re

Trezia capacitafli de gf,ndire

Discem!mdnt 9i

lrlirea
srnelur

ziei in forfa de rq)rezen


tare 5-6 nni

ln

proprii

gdndiie

abstracti
/f

0-1 an

l-J

arll

lltll

9 ani

l2

ani

14 ani

ii

aduce bucurie.

Intre cel de-al 1l-lca 9i al 12-1ea an al rlielii, gAndirea se transfonul treptat dintr-una eminamente concret[ inspre capacitatea de abstractiz'rre. Pas cu pas copilul devine capabil cle a inlelege leg[turt cauzale crlre, dincolo de concrete-

{e. pitrund intimpldrile zilnice. De ageea^

in gcoala Waidorf predarca

qtiinlelor naturii, a calculului cu procente's4u a ecua{iilor cu o necunoscuti. se face abia iu clasa a VI-a. Copilui cstc in stare sI-Si insugeascf, foarte multe cunogtinlc daci estc traLat corcspunz.itor r'6rstei sale. El poatc crea pornind de la aceastd plenitudine doar dupi ce a pdgit in noua ctapA dc dezvoltare a grubcrtiJii, care incepe pe la vArsta de l3-14 ani. Ccea ce gi-a insugit prin sim{ire. poate fi examinat qi discernut acum, prin intertnediul ra(iunii. Adolescentul poate si cintireasci pro Ei contra gi sd-gi dobAndeascd propriul punct de vcdcrc. Se giscgte acum intr-o frui dc oricntrre, in care ajung,e la fonuarea prirnei imagini despre sine qi despre lume. Acestei fazc i se asociaz{ privirea autocritici gi conduce, dupl caz. lzr incredere de sinc sau la
12

planti apare intii mugurele Ei frunzulifele mugurelui, apoi planta trece printr-o fazl, de cre$tere care privegte dezvollarea frunzelor 9i abia guverpe unnir pur* flour.a qi den oltarea fmctului, 5i dezvoltarea onlului este natd de anumite legit"lti ctrrora acesta se Supulle, dar nu statrc 9i mecanic, ci insuflefite $i concepute foarte individualizat. Tocrnai prin cunoaqterea legittrdeosebitd individualittrlii trilor den'olrlrii copilului putern acorda o atcnlic
Aqa cum la o
accstuia. in spatele acestor forntullri priviloare nea despre orn a AntroPoso{iei. DouI sunt ideile care-i stau la baztr:

la legitirfile evolu{iei se afli irnagi-

1.

Omul nu estc doirr un trup insufle{it, ci cstc constituit din trup, sullet $i

sPirit;

2. iela

ai pffn[ la moarte omul llarcurge diferite trcllte de dezvoltare unde accentul este pus o datl miti mult pe dezvoltaren fizictr, lp0i mai mult in zonn sullcteirscli 9i in cclc din urml in sfera spiritual:i
nagtcrc

rtrut]^ wvvs Stirnulali dg acttvltallte pe carc l raus E(ruLdlucre.tt prin imitalie desfdgurarea procezului. tura dorind se conuoreie, insuqinou-gi

la. Educatorul trebuie sI abordeze pedagogic acegti pagi pe care copilul ii face in cursul evoluliei sale in aEa fel incAt aceastA dezvoltare sd sc poatS desli5ura in mod sdnf,tos. Dcci sarcina dascilului este aceea de a conduce copilul de-a lungul acestor trepte evolutive $i sd inlesneascf, parcurgerea lor.

CopiiivorfistimulalislfacAeiingigiceva,fieslsejoace'fies[ajute'9i lnunce$te'
aceasta prin activitatea educatoarei,

datoriti bucuriei cu care aceasta poate sIJ satisfacl' nu o ocumunca Pentru un copit jocul reprezintl -ce d3o.tthl|,Acestui mod serios de a privi palie oarecare sau

pt;;;;;;;"

joculiiacordlmatentjeatuncicf;nrldcdiclmmulttinrpjocutuiliber.Nu il llslm s[ decidl singur oferim copilului jocuri sau irlei de megterit, ci ceea ce doreEte str ioace astizi' -Mullidintrecopiiicarevinlanoitrebuieinprirnutrinds[invelesxse joacedinnou.EisuntatAtdeobiSnuilisifieactiva|iqistimula[iinpenna. aibi iniliative incdt au devenit oiat d. pasivi nernaiputAnd sf,
nenp din afar[, proprii dejoacS.

Metode educafionale in gridinita Waldorfl


Gridini[a Waldorf are o conceplie cleosebit5, proveniti din cunoa5tcrea nodului profund in care mediul inconjurtrtor acfioneazd asupra copilului. Iati de ce stridania crelrii unei atmosfere care, pe de o parte lastr libertate, pe de alta ac{ioneazi annonic, prin culoare qi fornrS. Spatiul str fie aranjat cdl se poatc de simplu gi practic. Este eviti o stinulare supradimensionati.. - r Arhitectura gcolilor qi gridinitelor Waldorf se strdduiegte ca prin fornte rtt:ti nrrrltorganicc sli corcsprrudli firncliilor clirdirii: s:I crccze un irtvclig pcntnr copil, un loc in care accsta sil "locuiasci", care si-j oferc o atmosfcrl de ocrotire prietenoasd, gi nu un aspect rece gi pragmatic. in acest sens trebuie infeleas[ qi trtilizarea culorilor. in grldinife este aleasl adesea culoarea roz care, agternutf, in tehnictr lazurat5, pare sI respire. Se alege roz gi nu logq care este o culoare caldd dar activl, pentru ctr rozul piistreazl cildura in mod discret. ldsAnd copil.ului in mod annonios libertate JErd a-l ataca, a$a culn se intinrpld cu culorile tari (mai cu seami la rogu), lucru ce poate fi obsen'at la noi inqine. in fala copilului se aJltr o incipere care-i oferi mult spaliu gi care, priniucdriile in fonne simple dar stirnulitrd fantezia, il inviti la joaci. Educatoarea este ocupati cu o treburi gospodiregti. intr-o epoci in care munca in gospodirie este ficutl predominant de rnagini, oferim copilului posibilitatea sf, vie{uiasctr iurpreuni cu noi desftrgurarea proceselgr simple (spdlanrl, uscatul, c?ilcatul, cusutul) Ei str le inteleagi. Acestea, oricAt de simpliste ar ptrrea. au consecinle de durattr lungi: . in priruul rind un oln care poate sI ptrtmndtr lucrurile simple, va reuEi. rnai tirziu, sir p6trundl lucrurile complicate; . in al doilea rind, f7rcand-o, succesinnea logicl a etapelor unei activitS{i poate fi perceputi mult rnai veridic. inainte ca educatoarea si se ageze Ia tnasa de custtt, igi va pregdti locul de
tle rfinduialtr. Pentru ci ll aceasti vitrstir copilul pricclle prin intermediul ncliunii, intcligen{a copilului poate fi stimulati in aceasti etapd prin activitdti logice, gAndite, corespunzitoare nonentului den'olttrrii in care se g[seEte: deci prin activitatea practicd.
rnunctr. Unneazi apoi deslhgurarea muncii propriu-zise, clreia

Dejadingridini{ldorinrslpunenbazeleunorinsugiriprecuNindepcndenlagiacliu-neaconfonnaproprieivoin[e.Astanuinseamnici^neacord5rn ce vor sd i* fiecare zi aorinlci copiitoi intt*Uariau-icopilului este faci' I'ln perioada ac{iune' regdsit de greutate al pregcolar[ am vezut ce centrul aceea't oniincetca str evitiirn toate intrei' adMtate, nu la nivelul capului. De sau solicitarea de blrile, toate vorbdria care seadreseazf, intelectului copilului activitdfile noastre incercdm Prin a lua o decizie, f,r.ru J, care nu este capabil. p."* activitate pioprie: dacl dorim ca ci si facd rindusI stimulim copilul
si-gi sorteze marfa. pdpugelele la culcare, ori sd solicittrm negustorilor
re ajutor

iali,vomstrfurgenoiinginesaupoatevotnnrgarnamelepf,pugitors6-5iducl un ma-

i[ constituie obiqnuinfa' principiu al pctlagogici itt str sc tr^nsfo11c in obiqnuinltr, cstc un alt "obicciuri. bune" prin exem' grldinifele Waldorf. i*cerclm s[ crelm la copil plu,inrita|icgilrresculacliuniicarese.lransferlirrobiceiuriqinuprinpennaceilalli copii' Cind un copil nente inde'rnu.i. un uluiJt important il constituic ceilal}i copii fac ordine, pun nou venit in grupd triieqte ,,.odut firesc in care ci aceste acti'itlli reprezintl munmasa gi ajutl la strinsut Li, no-i vine icleea cSqicdarputeancwan"prnculciincur5ndajuticumulttrbucuriealIturide de bazl ale activitilii ceilalfi. prin aceasta iti intuS.li. f?irl.efort nofiunile
A lisa

face' sociale Ei, ca produs secundar, bucuria de a tipi.ri*e ajutoarele noastre penffu ca' fdrd multe cuvinte' Obicei 9i ritrn. i'feleasl a copiilor. Reperarea a aceluiagi sd ob{incm .otruorurio o; acord iu articularca ritruicii a zilei' lucru dar lirii rnonotonie, nu ntecattlc cl rn zit11'-,ii11-un alt ntod' creeazl copilului cadrul sigur pe care poate it sim[i grddinifi este mereu aceeagi qi cu toate acestea

i;;;;

ii

unneazf, faza

rif! h Astfel desligurarea men[inutl fonna, nn nepirat confinutule ca nici o zi nu "5"este punct de sprijin pentru copil, in carc se Acest caclru de sigtrranie reprezinti un o sc bucura de anumite eveninrcute poatc incrcd. si .or.-iin posibilitatcn

*.i .d;;*

i.

t5

t4

ca de pildi succesiunea anotirnpurilor de care-gi amintegte din antrl trecut. In acest ritm se inscrie gi rnAncarea. in ficcare zi se mSnAncI altceva, dar meniul

picteazi

strptirnAnal se repeti gi in curAnd copiii gtiu gi se mln6nctr pireu de mei.

ci

miercurea este ziua in care

se

Ritmul zilei, al slptiminii gi al nnului ii conferl copilului o bnz,I de incrcdere care Ia rindul slu ii dir sigurantit gi ocrotirc. Dar asta nu inseamn5. c[ nu existtr cf,teva zile care sunt perceputc ca o incoronare a unui
punct culminant.

gesturi, avcm la dispozifie o infinitate de posibilitlfi de migcare. Iatd doar cazul mersului: lunec[m repede gi flrtr zgomot ca un goricel, ptr5im linigtit ca un cerb, sau cu pagi mirunfi ca un pitic, facem paqi mari ca uriagii, cdlctrrn maiestos ca regii, plutirn ca fluturii, fdlfiim ca ptrstrrile sau tropiim ca mdnjii' Tot atdt de multe posibilifili ne stau la dispozilie qi cdnd este vorba de migcarca mAinilor gi a bra{elor. In felul acesta copilul descoperl unitatea existentl intre miqcarea trupului gi a sufletului, invaf[ si elprime in limbajul cor'

In concluzie poate fi spus ci gridini{a Waldorf este un loc unclc copilul poale inviifa modul de a-gi activa qi dezvolta voinfa pe de-o parte, iar pe de alta, dc a se inc.'rdra in societate.

pului ccle mai fine, diferenliate aLitudini su{letegti. Fantezia copilului este folositd mereu, niciodatd nu se face o migcare de dragul migctrrii, ci mereu in consonan{d cu intregul. Pentru cd gesturile adulttrlui sI fie cu adevlrat demne de a ii imitate, trebuiesc lEcute conqtient. Dinarnica iocului in ccrc nu ;eiesc din schinbdri dramatice ci din impulzuri foarte simple: este suficient dacfl piticul-bunic inalltr o singurd dattr ciocanul s[u lnare, penlru ca la repetare piticul-biiat sd dea cu ciocattul s.{u cel mic, atunci cincl ii vine r6ndul. Joctrl in cerc respirir prin antiteze: tare-incet, repede-lent, mic-mare.

Jocul in ccrc
Un loc inrportant irr lctivi(ttea clin grriclinili'r cste ocul)at dc jocul in cerc. El ne insole$te de-a lungul intrcgului an. Prin interfircdiul lui apropiern copilului un crAmpei de via!tr, o parte din ceea ce se schimbl in ambianttr gi in natur5. in

funclie de anotirnp. Prin intennediul imitaliei, copiii de grXdini![. preiau proftrnd in interiorul 1or, tot ceea ce percep. Este motivul pentru care incercf,m prin tnigcare gi gesturi sd exprimdrn ceea ce dorim sd trliascl copilul. Se creeazl astfel o legltur[ intre copil gi naturl care se va manifesta in viafa sa de

Cum gi de ce povestim basme?


Cu basmul sc incheie ziua in grfidinifa noastrd. Educatoarea qedc in mijlocul gmpei inviluindu-i pe copii, $i poveste$te. Ea nu citegte ci incearqi sd lase si se ingiruiascd irnaginile basmului fidet in cuvinte. De ce este atdt de important pentru noi? Oricine a incercat sf, unnf,reasctr succesiunea imaginilor unui basrn, gi-a dat seama c.1t de profund ptrtrunde povestitorul in basm atunci cind nu il citegte. Tocnrai aceasttr ptrtrundere in profunzime, aceastf, con+'ie{uire, o impirttrqegte qi ascultitorilor stri. De cc trebuie spus basmul mot-d-mot? Ntr cste suficient dacl este redat conlinutul dupi sensul acestuia?

forna unui intcres rcal pentru naturd, pentru anotimp gi mediul inconjurtrtor. Cu alte cuvinte se poate spune cd inci de la grldinili incepem sf, lu.irn tntrsuri de prevenire a prejudiciilor sulletegti ce sunt detenninate de civirurai tdrziu sub

lizatia noastr6. Despre ce este vorba? Inurn'fi cu 100 de ani copiii nu arfi arut nevoie de jocul in cerc pentru a stabili o legituri intre ei, naturd qi anotirnpuri. Astizi, intre om gi natrrrit sc interpune tehnica gi ntass-ntedia. Aceastf detagare are drept consecinti o anumitd atitucline sufleteasc.i ce se stabilegte intre om qi celelalte regnuri naturale: este vorba de o atitudine de spectator - senzalia cf, lucnrl acela "nu md privegte". Printr-o aseluenea atitudine pasivd nu poate lua na$tere o legltur.{

veritabill iutre orn gi naturtr. Intreag:r noirstrl vialii in grridinifir este astl'el conccputtr incit sir permitir rcalizarea gi cultivnrea lcgi-rturii ?ntrc om, rritturi gi mcdiu. In acest sens iocul in cerc este doar una din multiplele modalitili de realizare a acestei
legtrturi.

[In rdsTntns contiugdtot'la aceastd intrebare nti-afost dat de o convorbire pe care om avut-o cu lv[aria (7ani). Ea a asrrtltat de mai mulle ori acasd basnrul "Albd ca Zdpacta". in tintpul unei vizite la vecini, acest basm afost pottestit 9i cle vecina. Moria s-a inlors ocasd Sia spr/.t.' "$i monru Sabinei a pot'estit AIbd ca Zdpacld, dar cu totul attfet". I'a inlrebarea ce a pttlut fi atdl de diletit a rdsptttzs infrigatd: Ia ea shtgile frului de itnpdrat nu s-au impiedical de un
arlntst ci de o tu/d"

Un alt aspect al _iocului in cerc este reprezentat de cducareir rni$ctrrii. In rnod dcliberat renun{5rn la educatie fizicd cu copiii. Metoda noasra pentru educarea mi;cirii cste jocnl in cerc. Prin insofirea versurilor gi a cAntecelor cu

Daci ascultdtn sonoritatea fiec5ruia dintre ccle doul cuvinte, in{elegetn ce vrut str spuntr copilul: cuvAntul arbust sunl irnplinit. rotunjit, pe cind o tuf6 iurpunge cu crengi lepoase, separate. Gestul cuvdntului este cu totul altul. Iese
a

l'l

in g'idertd rnodul conplet difcrit in carc copiii recepfioneaztr basnrul in cornparafie cu noi, ruai plastic gi mai direct; iar povestirea confinutului, a sensului, insearuni zugr:ivire4 d.e fiecare data a artor inragini. $i arii repetarea joaci un rol intportant. Dac[ povestim copiilor de mai multe ori acelagi Lasm, imaginile acestuia p.ltrund adanc in sulletui lor unde iqi vor desfrqura efectul. Dac[ un lucru estc repetat in mod congtient de nrai multe ori, (noi povestim acelagi basm timp de l-2 sdptrmani), trebuie str fim convingi de efectul pozitiv
pe carc

care il. aveau. $arnanul a

il detenninl

Astf'cl arn ajuns la valoarea basnrului care estc cu totul alta dccit aceca pc care o are o poveste. Pentru a putea sesiza diferenfa, trebuie sd ne ocupim pe scurt de origilea lor.

fost intiatorul basmelor. Din inlelepciunea sa gi din legltura sa nemijlociti cu Principiile Spirituale qi-a creat irnaginile care au ajutat sufletului omenesc in dezvoltarea sa ulterioari. Odati cu transformarea conEtienfei visdtoare in congtien{a clartr, Eeazd, gAnditoare de astlzi, irnagisticul a dispdrut ueptat din limbajul scris gi vorbit (scrierea hieroglifictr, scrierea cuneiformd). Scrierea a fost abstractizatil pind la a se transfonna in semn. Dar conqtien{a imagisticd nu a dispdruf ea s-a cuftrndat in subcongtient. Mirturie despre acest lucru stau viscle, rnirurile gi
basmcle.

La poveEti lucrurile stau sirnplu: ele au un autor care beneficiazf, de rnai.r' ntulti suu mai pufini fantezie, care are mai multf, sau nmi pulinl experienli cu copiii. [n schirub basnrele s-au transmis oral. de sute de ani, reprezentdnd zestrea folcloricl iar originea lor este vrzutf, dc cercetdtori in tirnpuri in care congtien{a omeneasci cra cu totul diferittr fa$ de cea de azi, Adultut de astlzi triieqte intr-o stare de congtienlh ciaril. treazr de zi, av6nd capacitatea de a gAndi abstract. Pc atunci omul trdia intr-o stare de congtienl.I visdtoare, in carc gSndca prin inraginiiar rtu abstract. Aici igi are izvorul limba.iul intagistic al basrnelor. CcrcetAnd epocile de culturr-r, Heino Gelrrts vorbegte in cartca sa "Despre imaginea omului in basure", despre faptur c[ evolufia omului poate fi irnplrlittr in patru trepte:

Ca in cazul oricirei evolufii, nici congtienfa imagistictr nu s-a incheiat brusc ci a avut locul sdu de cinste pflnA ?n secolul al XV-lea cdnd a fost inventilt tiparul. Asta face sd gflsim in basmele fra!ilor Grimm, ce au luat na$tere dupl Christos, gi au un caracter profund creqtin, imagini asemdnS,toare acelora din basmele precre$tine, din punct de vedere al profunzinrii irnaginilor, dato-

ritl

1. cultura gamanicl;

2. 3.

cultum rituala;
cultura rcligioasi; cultura tehnocrati.

i,r vrernea prinelor doud treptc de culturd congtienla omului era irnagistici, visitoare, pentru ca in cea de-a treia si inceaptr dezvoltarea stiirii de con$tierfi treazi, de zi, a omului de astizi. De aceea Heino Gehrts denurnegte prirnele doud ca fiind "culturi de trtrire sau dc inifiere" i^r tirnp ce ultimele sunt denurnite "culturi de instruire". in toate timpurile au existat oameni care eralr mai inainta{i fa{a de serncnii lor prin maturitate, in[elepciune gi o apropiere de Divinitate, ce i-a trausfoluat in dascili pentru cei din jur. in culturile gamanicir qi rituali, acegti dascili erau nunri{i garnani gi inifiafi. Basnrele au apirut in aceasti perioadd. Ele prezinti prin irilagini den'oltarea gi rnaturizarea sufletului. Pe atunci aceste iutagili erau in[elese ncmijlocit, constituind un ajutor pentru ficcare in gdsirea dmrnului in vialfi prin claritatea lor, prin forla de orientare gi prin s{hrqitul bun pe
t8

asemtrn[rii surselor din care au izl'orit. Una din legitdtile evolu{iei umane aratl faptul ci ficcarc individ trebuie si refac[ tn propria biografie fiecare etaptr a evolu[iei conqtienlei omenirii. Astrel la copilul mic regtrsim aceastl congtienltr ca de visarc, imagistiui ce se elibereazi treptat (in junrl vArstci de 9 ani) de congtienfa rafionaltr. De aceea Iirnbajul basmelor cste lnfeles nemijlocit de copii, in tirnp ce adulfii de asttrz.i trebuie str se preocupe indelung cu aceasta, ficAnd apel la variante interpretatire, peniru a se putea din nou apropia de ele. Educatorul atent i$i dtr seama de foamea neastampirattr dc imagini pe carc o are un copil de la 4 pdnd, adeseori, la 12 ani, gi cade in responsabilitatea noastri alegerea hranei sufleteqti care str potoleascl accastl foame. Iati un citat al lui Wilhelm Grimm, din prefafa "Basmelor": "Prin structura lor interioard, basmele sunt concepute sd cuprindl gdndirea puri de contemplare a lumii de c{tre copil, sI o hrflneasc[ nernijlocit ca mierea dulcc qi lrrinitoare, sau ca laptcle, ugor, plin de dragoste, IAri greutate piiminteasci". Basmele au o fo(tr ttrmtrduitoare, form6nd in sulletul copilului apt sA recepteze lucrurile legate de venerafie, 9i solicitd fo(ele voinfei in n[zuin{a lor
spre bine.

Imaginile basmelor gi dranratismul care le populeazl dau copilului un irnbold rnoral a cirui profunzime noi adulfii nu o mai infelegern decdt amintindune propria noastrd vdrstd a basmelor. Ceea ce-i \ra rezcn,a viafa de rnai tfirziu. va fi trdit de el sin{ind impreund cu ceilalfi, suferind sau bucur.tndu-se cu ei. avAnd drept irnagiue arhetipaltr, pltrsmuirea basrnului. Fiecare indentn bun este lf,udat, hecare impuls rlu este pedepsit, Lucrurile acestea strtrbat ca o respirafie rnoraltr intreaga lune a basrnelor, reprezentdnd adevf,rate forfe modelatoare a caracterului copilului dacd li se.permite apropierea de acesta. Cu cit i se penuite unui copil sI trtriascil mai intens lutnea basmelor, cu atet mai bogatil gi
t9

mai diferenliati ra fi r'iala sa interioartr in viitor. Deoarece toate plSsmuirile basmelor sunt imagini pentru stimularea sufletului, pentru dezvoltarea insugirilor sufletegti.(cine nu a recunoscut in sine vrdjitoarea dar gi
pdrat?).

fiul

de

itn-

Aceste swrt temeiurile pentru care acordim o importanp atit de mare basrneior, care nu pot fi inlocuite nicicind de o poveste fdcuti pentru amuza-

ment.

Cine se opre$te doar la aspectul exterior al imaginilor din basme, va fi surprins de grozivia lor. Astfel in anii ?0 s-a discutat mult dac[ intr-adevtrr este necesar de a pune in fala sufletulni.delicat al copilului asemenea grozf,vii aga curu sunt cele in care lupii mdnAnci oameui, sau lnarne vitrege, care drept pcdeapsd. trebuie si danseze in papuci inrogili in foc pini cad moarte. in acelagi timp asupra copiilor s-a revlrsat o mare de basme radiofonice qi filmate, in care li s-au vizualizat gi s-au ficut auzite asfel de atrocitifi. Prin esenfa sa,
caseta sau filnrul transpune in formi realisti exterioari" tot ceea ce este descris prin inragini de basrn. $i atunci, Maria de Srnoali trebuie s[ plAngd Ei sd fipe de fi se fringe inirua, cdci cine poate suporta si i se toarne deasupra smoali

clocotiti?
Cine nu a gtrsit niniic r[u in povestirea unui basm din carc a preluat in mod incongtient irnaginile interioare (cAnd poveste$te cineva de Earpele din sAn, nu se gindegte Ia caracteristicile morfologice ale reptilei, ci se infelege in nrod instinctiv, serzalia nepl[cutfl avuttr), ra fi convins de grotesc abia atunci cind va auzi sau ta vedea drarnatizarea unui basm, gi ulterior va ft foarte,atent la autepticitatca basmelor pe care copilul slu urmeazd a le sawra. Din cele prezentate reiese clar ci se face o nedreptate basmului dirninuindu-i valoarca dacd este transformat intr-o poveste ntrscocitd, care poate fi drarnatizatl cu ugurin!.l. Dac[ ne preocupi vreme indelungati un basm, atunci, din irnaginile sale vom dobAndi iurpresia profundei inleleiriuni cupririse in acestea.

in perioada de adaptare a unui copil nou in gruptr. cdgtigarea precauti a increderii in ccilalli copii gi in educatoare, poate fi uEurat[ fdcdnd mai intai cu copiii vechi apoi cu copilul nou venit" jocuri de degete linigtitoare. In general, jocul de degete poate fi folosit gi pentru distragerea atenfiei atunci cindaceasta este necesartr. Aten;ia este rapid focalizata, chiar gi la copiii n'5piiali. Fiecare joc de degete este de fapt un excrcifiu de concentrare. Dactr in grupi exist[ copii ce prezinti intarzjeri de vorbire, vorn introduce mai des jocurile de degete, poate le vom insera chiar gi in jocul in cerc. poate estc bine sd avem un asemenea joc de dcgete mereu pregtrtit pentru rnomentele cdnd un asdel de copil se apropie de noi. se pot face adevtrrate mici reprczentiri tcatrale cujocurile de degete. O alti treapti este reprezentailt de teatrul de plpugi de masI. pipuqile care stau gi sunt folosite pentru teatrul de masl sunt sinpl $i au caractcr general, aga cum sunt toate juciriile noastre. Printr-o caracterizare simpli sunt recognoscibili tata, bunica qi irnptrratul qi pot fr folosifi asdel, in mai . -,4 -rnama, multe imprejuriri. In cursul unui iul vom prezenta copiilor de mai multe ori teatru de masf, in locul povestirii basmului. Teatrul de masi apare deseori in jocul liber; de exemplu: o bucattr de pdnzd verde devine pajiSte pe care se construie$te o ctrsufd din buturugi de copac in care locuiegte mama. Cdtel'a oife pasc alituri de plstorii lor gi de dup[ o piatrd igi fac aparifia piticii. Acest araqjaurent este animat cu multi fantezie. Un asemenea teatru de masi. are un ritual precis. La inceput edificiul in care se va dcsldgura povestea este acoperit cu o pinzl care t? fi ridicatil incc! in acorduri dc lirtr sau in ccle alc unui cantec, StAnd in spatclc mcsci, cducatoarea conduce pipugile in concordan{l cu desfEgurarea povegtii pc care o spune. Povestea odati sfArgiti, aranjzunentul va fi acoperit cu aceeaqi pdnzi (din nou cu muzictr). Pdnza are rolul cortinei care se ridic[ gi se coboartr d6nd un inceput qi un sfhrqit poveqtii. l*r teatrul de rnasi actorul care conduce pdpugile cste vdzut, iar conducerea lor 5e face dinafarq spre dcosebire de teatrul cu marionete undc pdpugile sunt conduse diniuntru gi dezvoki o viald. proprie. Tipologia puternic conturatl prin teatrul cu marionete nu este specifici perioadei de grddini[d, unde totul ffiiegte liber, sugerdnd doar gi penni{frnd astfel fantezici copilului str completeze tabloul.

Jocuri de degcte, teatru de ntasi, teatru cu marionete


Jocurile de degete sunt foarte iubite in gridinifd. Cuur den'oltarea vorbirii este in strinsi legituri cu indeniAnarea rndi.nii pi a degetelor, deci cu motricitatea fini, jocurile de degete ipi gisesc larg{ aplicare mai ales in pedagogia

curativd.

Intenlia noastr{ este de a stimula cu ajutoml lor in grddinifd dezvoltarea vorbirii in general. Vorbirea riunicl ce fine de acestca precum 9i repetarea, sunt foarte indrigite de copii. Momentul introducerii jocurilor de degete este
cu totul la latitudinqr educatoarei. Ele constituie un pre{ios ajutor, de exentplu20

Aceast[ activitate interioarl rcprezintii unul din fclurilc noastrc educnfionale care sc constituie in contrapondere pcntru pasivitatea societltii noastre de ofert:i 9i consum, qi care formeazl bnza dc netlglduit pentru o dezvoltare sufl eteascl sinrltoasL Pentru ocazii sfubitoregti avern la dispozilie o alti rnodalitate a jocului cu pipupi: jocul cu marionete de mitzrse. $i aici domneqte rnulti simplitate. Mari21

oneta are nurnai trei sfori: pertru cap $i pentru cele doud n6ini. Alchtuirea ei din rndtase qi modul in care ea plutegte, ii conferd ceva supranatural fdcflncl din ea o aparilie propice basmului, care nu mporti o transpunere greoaie in lumea realf,. Pentnr aceasta intregul aranjament esle lEcut tot din mtrtase.

Evitirm sI pictlm copiilor cct'a ca modcl, le stinrullm nrai rlcgrabl activitatca proprie gi nici nu lc tli-rm ccva de colorat clci un copil la itcc;lst:-t virsth are ncvoie de spaliu pentru a lucra singur, crcirtiv, cu culoarea, nu-i stabilim riici contururi pe care el sii coloreze.

Pictura cu acuarcle gi ceracolor


intr-o zi a sipttrrnAnii jocul liber se deosebeqte de toate celelalte zile. in aceasll z.i, cdnd copiii ajung la grtrdini{5. gisesc mai rnulte mese acoperite cu tnu$aula. Pe ea se gSsesc mai multe \/ase cu apii, bure{i Ei acuarele (rogu, albastru gi galben). copiii sunt invitu{i, unul clitc unul de educatoare cu uu cf,ntecel gi agezafi in fa{a unei plangete pe care este intinsi o coalr de hdrtic udi. Nu este propusd o temd anunle, fiecare copil poate si picteze ceea ce doregte. Exista o singuri reguli: nici un colf nu trebuie szi rllndni alb! Acc:rstii acl.ivil,atc creirt.oarc fiicutir cu culori, princje foartc bine copiilor: prirna dati privesc cupringi de uirnire nroclul in carc penelul transpune ca vr6jit, o sinrfonie de culori pe coala lor de h6rtie. Diruili cu totul culorii, inccarctr
sii descopere ce face o culoare cfrnd intAlnegte o alta, salutAnd aceastlintOlnire cu veselie- tncetul cu incetul cigtigi siguran{d in acesr rnediu. Cei mari foloscsc culorile cu intenfie, pentru a exprima ceea ce corespuncle imaginafiei lor. Dupd ce copilul igi temrin[ lucrarea, di plangeta cu coala de hartie Ia uscat. Ea va fi agezatr in dulapul special amenajat pentru picturr. Un alt copil este chemat apoi cu un centecel la dulapul de picturtr. Pe de-o parte aceastd chemare prin cintec face ca ceilalli copii si fie mai pu[in deranja{i in jocul lor, pe de alta, cintecul este auzit qi in colfurile cele mai indepdrtate. Lucrul cu un singur clement care nu ncccsitr nici o formr gi care acfionc;tzr doar llrin culoarc, arc un ct'cct dc armonizi.re. Colliii ating o linigte se tliruicsc proccsului crcator. Abia la gcoalI se l)ropunc 0 lnumiti-r tcmtr. $i in accastil activitate domncate libertatea gi principiul de a stimula in copil exprimaren trilirilor salc, prin culoare. In cursul jocului libcr, ori de cfite ori copiii doresc sf, coloreze, pot sr o facii folosind ceracolor. Nici in acest caz nu se df, o anu:riiti tenrtr. o observa{ie interesantl arattr cd la diverse virste pictura este guvernat[ de legittrli precise. La picturd obiectivul principal este procesul creator, devenirea. Dacf, nu i se alninte$te rnereu, copilul uit?l in cAtera nlomente rezultatul. Putem intalni *.r.u copii care sunt cu totll addncili in acest proces, pictf,nd o picturd dupd alta cu o lnare bucurie de a crea. Lucrut acesta se intilrregte mai ales la cei mici. La cei rnari apare treptat dragostea pentru detaliu gi datoriti lui petrec mai mult timp la o picturl.
22

Cclebrarea

sirbitorilor anului - trlirea curgerii anului


in

O orientare esen{iall penlru activitatea noastri ne este datl de ciclul anului.

acest sens accentul nu este pus pe explica{ii gi discu{ii prin care str con$tientizlm copilului anotimpul in care tocmai ne aIltrm gi care este motiwl pentru care serblm anumite sdrbf,tori. Nu, impreund vom impleti trdirea legatf, de anotirul:uri cu prcgdtirca slrbdtorilor prin cea c se intdmpld in jocul in cerc Ei prin schimbarea aspectului mcsei anotimpurilor. intocmai ca gi la basrn trebuie sd ne prelucrdrn din nou confinutul slrbilorilor anului daci dorirn si nu o facem doar "pentru c[ aga se procedeazi". Un ajutor in acest sens il constituie obsen'arca intimpldrilor din naturS. Anul nosfu Ecolar incepe de obicei la sfirgitul lunii august. inccputul lui septembrie, intr-o perioad[ in care vara se apropie incet de sfArqit. Soarele, care a atins punctul culminant in lniezul veni, df,nrieqte din ce in ce mai pLrlini lumintr gi clldurl. Etapa de cregtere in naturf, a incetat gi se apropie tirnpul coacerii gi al recoltlrii. Cu Sdrbltoarea Recoltei ne ludrn rd;nas bun de [a opulcnfa nanrrii gi incepem preg[tirile pentru vrenrca c6nd afard totul va fi linigtit gi gol, iar natura,se va prcgiiti pentru
nrarca lribcrrtarc.

interioarr gi

Prin intimpliiri exterioarc, s{rbitoarca toarnnei poatc constitui in acclagi limp un simbol al unui proces interior: ornul pflmia i-a fost ingiduit str se bucure in via{i de cre$tcrc Ai maturizare, sitntc nevoia unci perioade in carc str culeagd, sd strAng[ fructele pe care apoi s[ le cAnttrreasc[ dupi valoarea lor. in acest proccs de observare gi autocunoaqtere, de cAntlrire a faptelor bune gi a celor rcle, care trebuie sd aibtr loc nrereu in orn, ne poate inspira perionda recoltci, llerioada mihaelicl (din vechi.me Sfintul Mihail a fost perceput ca un spriiin in lupta cu r[ul, cu balaurul din ftecare, ca cel ce cintircgtc faptele bune qi faptele rele). Asta m inseamud ci trebuie sf, incheiem bilanlul vie{ii
una exterioari carc este intirn legatl de ciclul anului, qi una intcrioar5, carc ac{ioneazi ca o arnintirc, qi irnpiedicl negli.larea unor procese sulletegti itnporlante. De aceea omul care igi trliegte via{a ca 0 posibilitate de a-5i continua e\'olu[ia, care incearcd sd-Ei transforme defectele in calitifi, care-gi exlinde gtiinfa asupra esen{ci lucrurilor, pe scurt, un oln de orientare cregtinf,, va giisi in s{rbito' 'rilc cregtine un ajutor pentru triirea viefii sale interioare.

noastre axact

la Sdrbitoarca Recoltei. Fiecare si.rbdtoare are doud fefe:

L)

are ncvoie de cxprintaPerrtru triirea cornunitilii, viala interioarl a onrului re, de alctrtuire in forml eflerioard' celebr5m slrbitorilc' AsAceasta, reprezintd inc5 un aspect pentru care de stadiul de dez'oltare' pectul pc ,or. il nr. sdrbitoarea va fi diferit in ftrnclie si'bi.toare, dec6t o voi face la scoal6 L, gradiniie va trebui sr serbez altfel o
sau mai tarziu.

cerc destinat acestei ocazii. Jocul a crescut timp de trei srptimdni, bucatr. an bucati, pdnd in aceastl zi cind este fircut in intregime pentru prima dati. Apoi nc intoarcern in deplinl ordine spre masa strrbtrtoreascil. Masa se remarcd prinlr-o anume solemnitate. Prin fiecare gest {tcut de educatoare sc di glas

recunogtiniei faftr de plmdnt gi fa!5 de Dumnezeu. Aceasttr recunogtinl^d triiegte de fapt 9i se manifesti.la noi la fiecare mas5, prin zicerea pentru rnasd,

ii vom alcdtui sf,rbitoarea inc6 sefarat piin baiierete con$tientei Ei ale gandirii, care pot pornina de li aceast[ trtrire impreund, folosind doar acele simbolryi ceea ce a fost exlerioriza trdirea interioarl in mod asemlndtor .cu basmele. Pagtelui, unde simbolul oferit de menlionat aici va n detailat la sdrbdlorirea la sine infeics cste sI gAIepuraS poate fi foa(e clar percepui. hnportant si de in{elesul. Nurnni astfel se poate lucra se'sc o iegrnrrl cu sirnboluriie qi ie le allu qi nunrai a$a poatc cu aceste lrrcruri in rnod dcschis, transparcnt pentru copii, educatoarea si irnprime o atmosferf, sf,rbdtoareascd'
Ponl.ru ficcarc silrbiltoarc iulpofliln(il cstc prcg,ltirea. f'eluri de cercale' Recoltei de eseurplu, impletim cu copiii o cttnultl din dilbritc cerealelor' in timpul in jocul in cerc trlirn fest'rite care se ftlc la seceratul uutplem pfiir.65rifo, noastre *rtrg",r, fructe de pe jos qi 1e fierbem. Acum_ne pe cele vechi, iar din nou cogurile cu casta"ne gi ghind[ noui si le indephrtlm fructe $i leg*me - dacl cu cateva zile inaintea Zilei Reioltei fiecare copil aduce umple t'asa anotit'purilor p6nd la SArgrddina proprie - care 'or bltoarea Recoltei. posibilitate de a celecele descrise in continuare trebuie privite doar ca credem cdi* fiecare gridiaceasttr slrbtrtoaregi ar h o concluzie pripitl s[

Lagrddinili,bopiluluicareesteirrtinrlcgatdelnediulsdu'decarenueste

dall de Christian Morgenstern, gi care este rostitd inainte de mdncare:

Tq Pdmdnt le-ai diruit


Soare, tu, le-ai pArguit Drag6 Soare, drag P5mdnt Nuvd vorn uita nicic6nd.

Pcntru sirrbitoarca

$i acest caz aratd clar ctr strrbitorirea unei zile care presupune repetare pentru in4llinirea ei, igi va regisi locul in amintirc, gi va putea fr transformatil ilrtr-un sprijin lnereu innoit pentru congtienl5, cf,ci, a5a cum spunea Goethc in
Prologul stru la Faust:

"Activitatea uurani poate str adoarmtr mult prea repede. Se iubcate mult in
inactivitate".

Omul are tot mereu nevoie de ajutor dinafar5 sau dinluntru spre a-gi line treazi conqtienta, dacd nu dore5(e ca aceasta sd se cufunde in indiferenla cotidianir.

;;;;;i.6
bra

pentru cd nile Wutao.f lucnrrile ie petrec la fel. Sigur vor fi multe sirnilitudini func{ie de proceda in ne orientlm dupit acetagi cadru, dar fiecare educatoareva pentru Aceastd: libertate este neapdrat necesarf, posibititelile gi insu5iriie sale. sa de ceilal{i 5i cd fiecare om se deosebeEte fundamental prin individualitatea

deaceca,inmuncafieciruia,centruldegreutateestediferitplasat' -- -i;, ti,,; R.loltei jocul liber este marcar printr-o acrivirare febril5 la buc2ittr'

legurie. Copiii entuziaEti gi zelogi ajuttr cu ntulti incintare la transformarea pltrcintd cu pizz-a 5i o melo, gi fructelor intro sup[ lund de legunre sau o incheiati, vom trece la aranjarea tttesei care, fructc. Odattr aceastd acti'iiate (cflnd rnancim la misu[e) va fi o masl lung5' spre deosebire de zilele obignuite p6nzi lungi rogie 9i cu trei formattr din mdsule mici care va fi irnpodobiti cu o
I sfegnice, ornamentate cu frunze de datl fiind accasttr ocazic deosebitS, fiecare copil va Dupi spalarea mdinilor, picitLrri de ulei aromat. Nc pieptininr, ne

Duph o pliurbarc in cursul clreia str6ngem rtrmurele cu frunze de loamni pentru Masa anotimpurilor, care a fost golittr dc fructe gi legumc pentru rnasd, ne vom aqeza in cerc de astd datl pentru a asculta basmul (de obicei ged foartc aproape de educatoare. ca un ciorchine). Se va alege un basm care are ca motiv recolta gi poartl in sine qi momentul socotelii, prin imaginea mihaelica 4 luptei cu dragonul. de ex.: "Globul de cristal" al Fra{ilor Grimm, sau "Fiica de imptrrat in castelul in fl[clri". Cu basntul se inchcie dimincala fcstivii. Daci an avea mai mult spa{iu Ia dispozilie, am invita bineinteles gi pirin{ii asa cum se intf,mpltr in multe alte grtrdini{e Waldorf. La rioi plrinfii trcbuie sI se mullumcasci cu descrierea coloratii, plinl de viafI, flcuti in seara cu piirin[ii. Cu clt se apropie mai mult sfhrgitul anului, cu atAt se intuneci urai devrenrc afari. Ceind pilegte lunrina exterioar5, lurnina interioarti trebuic

toanrn5'

primi in ciiugut palmelor cate o aranjtrmfruntos,inaintedeaintradinnorringntptr,undet'omfacejoculin

purhte spre afari pentm a lumina intunericul. Motirul care sti la baza sirbitorii Sfintului Martin de la sfirginrl Iunii noiembrie, cste de a optrne intunericului gi frigului de afarA, lurnina gi clldura interioard, dupi. pilda irnptrrfirii mantalei Sf. Martin, gi procesiunea lantpioanelor. Sdrbirtorirea Sf. Martin se face dup{-anriaz:i tirziu cAnd este intuneric, impreund cu ptrrin[ii. Se incepe cu un tcatru de mastr carc are ca nlotiv inrpdr-

firea, ajutorarca (de ex. Jocul lampioanelor din cartea "Mici basme gi povegli", material se lucru pentru grddinifele Waldorf, vol. 5). Apoi aprindem lampioanele care au fost {Ecute in grddinifE in siptlmdnile anterioare qi facem o procesiune a lor. Bezna exterioard este mai bine perccputd daci procesiunea nu este precedati de vreo sirbitoare, ci doar de un cAntec al lunpioanelor. La slhrEit se serve$te un cornule{ de Sf. Martin (un fel de plf,cinti dublu r5sucitI, care va fi implr{it{ cu vecinul), care a fost coaptd dimineafa impreuni cu co-

rl
in perioada de Advent intuncricul dimincfilor este imprigtiat doar de Iumfinlri. in tirnpul jocului liber impxturinr stele transparentc cu copiii carc impodobesc, una dupi alta, ferestrele noastre. un alt evenirnent important este aparifia sff,ntului Nicolae. El aduce copiilor mere. nuci gi tu(i dulce. El este imaginea e\.terioari a solului ceresc care ne aduce merinde pentru drurnul interior spre christos. pentru ctr vine din cer are o mantie largi albastrtr" brodatl cu stele. prin aceasta se deosebegte de alfi i'Mo$i Nicolae pe care copiii zilelor noastre ii vtrd in chip de rccramd in magazine qi care sunt etichetafi cu satisfaclie ca fiind falgi pcntru ci "cel adevtrrat
are mantic cereascd albastrdl'.

piii.
Pe la sflrgitul lunii noiernbrie incep pregltirile pentru perioada anului care cste trliH tainic Ai foarte intens de copii: Perioada de Advent.

Adventul, Sosirea lui Christos, are nevoie de pregitire. Pentru ca sufletul sd poati vielui prezenfa lui Christos, trebuie str fie purificat de tot ceea ce il irnpicdicl sI rcruarcc aceasta. Aceastd puriflrcare i6i are cxpresic Ei in rnediul inconjuritor. Perioada imediat urmitoare strrbirtorii lampioanelor cstc una destinatd cur5leniei generale a griiinilei gi este legati de "sirbiioarea spllatului ccl rnare" cdnd vor fi spirlate toate p6nzele. panglicile, animalele, pregurile, felele de pernrl g.a.nr.d. Aceastd perioadf, se iucheie cu irnpletirea Coroanei de Advcnt pe care o facem impreuni cu copiii cu o slptfunini inainte de prirnul Advent.

inceputul Adventului estc fdcut cu

slrbtrtoare speciali: "spirala de

Advent". O spirala din cetini verde de brad conduce la o lurnAnare ulare, aprins6, care se afltr in centml aces(ei spinle. Unul dupd altul, copiii vor ptrtrunde in aceasta spirali insofi{i dc nruzica de liri. finflnd in mdn2i o luminarc pe carc o vor aprinclc de la luminarca nrarc din ccnl.ru, Fiecarc lrun0narc aprinsii va fi pusd pe spirali, iar incdperea care.cra cufundatd in intuneric, se lumineazi din cc in ce mai mulL. Aceasti spirali este un sirnbol pentru drumul pe care trebu.ie str-l facl onrul sprc inliuntrul situ pentru a-L glsi pe Christos. Dac?l omul face acest drum reugind si ajungi pAni la esen[i. va putea si-gi aprindi iubirea de la Iubirea lui Christos, .,i va putea apoi sd o iradieze spre exterior. Lurnina qi iubirea sunt singuretc lucnrri carc prin iurpii(irc nu se irnpu[incui, ci. dirnpotrivl, sporesc.

Darurile pe care le aduce au o'importanfd deosebit[. Mdrul aduce cu sine arnintirea cdderii in pdcat. Este un sirnbol al recunoagterii binelui de riu - el se alla la inceput. ctrci prin el a venit pdcatul in lume gi a fost nevoie de sacrificiul prin moarte a lui Cirristos. Putem minca nuca abia duptr ce facem efortul de a ajunge Ia miez.ul siu dulce. Viala ne dtr uneori nuci tari, pe care trebuie sd le spargern, Fiecare pas pc care it faccnr in evolu{ia noastri pe druruul interior al sufletului pettt* a-L intilni pe Christos este asociat cu stridanie, cu silinftr.

$i acest drum poate h virzut pe Masa anotimpurilor unde este arnenajat un peisaj cu mugchi. O citrare conduce la o colibi ficuti din scoarfd de copac gi in fiecare zi de grfldinifi, piinii la vacanli, acolo se intiurplfi cite ceva. intAi apare o oitii, apoi una qi incir una. gi unul dupi altul se ivesc trei pistori care pizesc oile. Ingerul care le veste$te na$terea plute$te deasupra lor. Pe unni apar Maria gi Iosif cu maglruqul, care se indreaptd incet spre colibi. Figurilc de la iesle sunt sirnple pipuqi care stau.
26

Turta dulce este o pAine (irnbogd(itd) rafinati. Termenul german este Lebkuchen, iar in gennana veche "Leb" inseamntr mijloc de ttrmrduire, leac Deci turta dulce este o formr de paine vindecrtoarc, o alttr formr decAt cea pe care o are pdinea cca de toate zilele. Ea ne poate ajuta in lupta zilnici a discernerii intre bine qi riu. Preocuparea noastrd a adul{ilor cu imaginea Sflntului, poate sI fie de mare ajutor. Atunci legenda gi pufinele cuno$tiinte pe care le avem, ne lumineazl. in ce privegte marele spirit care a viefuit in acest om, ficind din ziua Sffintului Nicolae o rememorare a iubirii qi bunittrtii acestui episcop. Dacd.ne apropiem de Sf. Nicolae potrivit acestei crcdin{e, la copil nu va ajunge nimic neadevirat, nirnic nedrcpt, ci poate o adierc a spiritualittr{ii care l-a animat. La noi Mog Nicolae mai aduce pe l6ngi mcre, nuci qi turti dulce gi un "coqule[ misterios". in acest coEule{ se giseqte cdte o piatrtr frumoasil pentru gridinifa de rnugchi a fiecdrui copil. Aceste gridinife de rnugchi sunt alcituite clin farfurioare in care se pune mugchi. in mod misterios, cogrrleful cste uilplut in ficcare zi. O datl cu flori de paie, o dati cu conuri de brad, semin{e de fag sau cochili goale de mclc astfcl inc6t, inceful cu incetul, in grddinili. ia nagtere
un peisaj.

Pulin inainte de Criciun apare un taler de ceaii in grtrdini[d. Din aceasti ceari vor fi frdmdntate figurine care-i rcprezinttr pe lv{aria, Iosif gi Pruncul. in ultima zi de grldini{5 copiii pot lua acasl aceasti grldinifl de mugchi. Cine a trdit a$teptarea liniqtit:r care insofeEte copiii zilnic la deschiderea cogLrlefului, in(elege cum acest lucru5or contribuie la crearea atmosferei de
27

Advent.
DupA Mog Nicolae incepern pregdtirea jocului de Criciun la jocul in cerc carc prin versuri gi cdntece simple, descrie nagterea lui Isus, vestirea naqterii sale giadoratia pdstorilor. Acest joc va fi fdcut zilnic pAnI la vacanla de Crdciun. In ultima zi de gridiniid inaintea vacanlei pot participa gi pirinlii. Rolurile se schirubf, zilnic. Avdnd in vedere bucuria cu care biie{ii vor sd fie Maria gi fetilele Iosif, ne dzim seama ci aici nu domnegte congtientizarea

impdrfirii rolurilor.
Cdteva gdnduri

unur din cuvintere cheie pentru aceasti perioadi este: ..cre$[ere,,. urcarea s*elor in prante i5i gise5te expresie ra 5i orn prin ridicarea sprc suprafaf{ a ccea cc se nume$tc instinct gi dorinfi, iar ra copil, r"a"r. iJ'i*oire gi de cr$tere care triiesc in subsongtient se activcaz5 in mod deosebit. se spunc ci in subconqtientur ornurui se joici'un copifardturi.de bestii cu'rprite. in tinrpur carnavalului devin operan^te

in ce privegte sirbitoarea propriu-zisd a Cliciunului

degi

tem lega de insugirile pe care trebuie si le aibi suJletul pentru a serba evenirnentul Nagterii lui Cluistos, Crdciunul poate avea loc cu tot tirdboiul de afari. Odati depS$it punctul culminant al Nopfii de Ajun, dupd solstifiul de iarnd, soarelc incepe sf, urce incet, inci insesizabil. in perioada Bobotezei mai poate sd se facd simfit ecoul Criciunului. Timp de doui, trei strptimdni juclm jocul celor trei Magi schirnbAnd zilnic rolurile. Roiurile Magilor cer alti abordare din partea copiilor decdt cele ale pistorilor. Pistorilor umili, intim lega[i de plruAnt li s-a artrtat oastea cereasci gi ei au urmat-o plini de credin!tr pAnd la staul. Regii sau Magii cei in{elepli, indiferent de felul in care sunt denumifi, i{i ex-trag cuno$tiinlele dintr-o cu totul altl sursii: qtiinfa lor despre astre gi inscuulitatea inscrisului in stcle le trirnite solic dcspre na$terea unui impdrat carc estc mai nrare gi mai puternic decAt ei. Acegtia pomesc si-l salute datoritd dcnrniti{ii lor. Ceva din accastd atitudine maicstoasi triicgte gi iu collii, atunci cdnd pot si joacc rolui unuia din acegti trei Magi, gi este impresiouant sii constafi cit de puternic se uuesc copiii cu evenimentul. DupI intirnpinarea Dornnului (la 2 februarie) cre$terea zilei devine evidenti. A trecut perioada luminii electrice la gridinip gi se apropie perioada
Carnaralului.
Natura. se pregdtegtc,

nu are loc la grddinifd: Ne vine din ce in ce urai greu si serbim astizi Crirciunul tocmai pentru cI se bucurl dc o tradi{ie atit de indelungat^tr dar care se aplatizeazl din ce in ce rnai rnult, transformAndu-se intr-o forfoti. a cadourilor - ca toato sdrb[torile. Ins[ arninl.irea cvcnirneutului nagterii lui Isus reprezintf, o altd chemarc interioari. Este chernarea de a perrnite ca aceasti nagtere a lui Christos si se poatf, petrece qi in noi. Pentru acest lucru trebuie s.i fim desclrigi, s[ nu inchidcnr uqa ca "hangifa cea rea", pentru ci toate celelalte ne preocuptr mult mai urult, ci trebuie si "deschideur lag uga" pentru a putea pitrunde "Fiul Domnului". Dacf, ne putem apropia imaginea persoaneior Sfintei Farnilii qi o pu-

in carnavar si reg,segte posiu'itatea congtienttr gi asumari a omurui de a apera ra for{ere copir'lui din er, Ia fantezie, Ia mobili_ tatea sa sultereasci,
fiecare sdrbrtoare gi anumc dezvoltarea, scoatercala runii,.re ,i,J uririr.., " ar vicrii. carnavalul devine contraponderea stdrii " de incremenrre moarti a suflefurui din cursul ienrii gi care aigtigi tot rnai mult teren in yia{a noastr{ dc ast{zi atit de nrarcati de activitatea intelcctualit. Aceasta se petrccc prin aducerea cu sine a unei stiri de lejeritate, de-ribertate, r,oiogic, de bucuric. urnorui este forfa sufletului czue il debaraseazi de greuiate. ."r" if elibereazl.

dezlin{uirea instincteror.

bucuria copildreasci o"rrinou"U,'lburOdlnicia pi

It.hpTi!l* de a pitrunde in alt ,of, in A,J"in.. gi carnavalur ofer[ posibiiitatea oescinrrfi irnportanlei p";;;; are

ca fiecare sirbitoare gi caina'alui are nevoie de perioada sa de pregitire (nu pofisd devii'eser cu o sirnpri apisare o^" o.*".1 ir a. pr""rrrcare. La grddinilr carnaralul este sirb{toriicu,urr. sitrarbi[e. pentru ci ra aceasttr rdrsti copiii nu pot sf, joace ruai multi vrerne un lol, le oferim -"i;;l; posibiliG[i de travestire. cu o siptd'rdnd inaintea camavarurui se va gisi o radi cu cos_ tunie pusd intr-un corf . una dupi alta apare o groti pentru pitici, un parat inr_ ndptesl' dar se pistreazi suicient spagu pcntru amenajarea rui confonn ccrin{clorfantcziei. in tirnpuljocutrri libcivoru racc ghirlunclc qi flori din hArtic crcponatl, nroriEti gi pocnitori crin nucir dc cocos sau co.ji <rc uuei, gi artc lucnrri
de care avcm uevoie

Lr ziua sirbrtorii, grotei piticiror gi paratului impiritesc ri se adaugd o gri_ din:I unde g'dclinarii vor pranta o rp..i. dc urzici cotoratc, ia, piont t" tente in ghiveci vor fi risddite. in aricorf "*ir_ sunt Ia lucru ii'"opsitorii. pot.inf*rtusela pcritele cu acuarelc p.'un ^g.roiide acesta. in Ei rup., vcchi hxat bucitirie este activitatc febrili. Bucdtarii cofetarii fac prajituri gi taie fructe. in 5i aceasti zi se prclungegte jocul liber pentru cI nu i"gi ufn.i.-frAasa se \? lua in cu totul alte condi[ii dccat cre ouicci. 'om o_ bucatd'nre depinzi arbi prrsi pe jos rrc scn'e$te drept fa^li cle r.asi in jurur cdreia n. .rorii-.Jro;ii .o*rand.plicinta qi salata de fi..,cte. Dupi mlncare mergem pri'toati crrdirea in pagii unci polo'czc de carnavar .or" ,,u n acoinpanirti J"-,norigtilc
carnavalului.
Ei pocnilorile fEcutc de noi. Dirnincala'a fi iucheiaia cu nrulte dansuri specifice

in tairri incl, pentru primivarl. La copil

se observi

un neastd.mplr instincli'i,, forfota de furnicii, dorul de a zburda. Toate aceste oglindcsc proccsele ce au loc in naturii.
78

intre carnavar qi pagti este o perioadd de riniSte c6nd in jocul in cerc von' viefui topirca zdpczli gi apropierea prirnlvcrii. Sirbiroarca
clc pagti,

sirbitoarca rcin.r'icrii 9i a innoirii nu estc intfrnrpritor


29

incolfegte din intunericul plmf,nnrlui trezirea din lunga Ei inghefata hibernare. Peste tot in naturi apar semne de viafi. Pentru copiii de vArsti preqcolarf, este foarte greu de in(eles evenimentul petrecut ta Paqti - moartea gi invierea lui Chrisos. $iI noi infelegem insuficient necesitatea crucificlrii gi de aceea ne refugiem in simbolul Pagtelui povestind copiilor despre iepuragul care aducc oui. Esen{a acestui simbol este sortit tot mai rnult uiltrrii gi de aceea tot mai mul{i consiclerd inutil sf, r'orbeasctr despre ou[ odatl ce ele au fost cunrpdrate din magazin. Ebte momentul si aprofundtrm putin con{inutul acestui sirnbol. in rninrrile vechilor culturi indiene, persane gi egiptene, oul este vezut ca fiind irnaginea vieEii care sm sa se nascl. in cregtinisrn Oul de Pagti este simbolul invierii, imaginea viefii interioarc pe care omul o poate percepe ca legdturf, a sa cu Christos. Activitatea interioard necesard, este exprirnatd prin clutarea ouiilor. Iepuragul este irnaginea irrsugirilor interioare care trebuie sd fi fost dobindilc, pcnlru a pulcir cluvcni lrurti-rtonrl rrnci vicli noi, itl forlci intcrioare a invierii. Estc crrnoscul filptul ch la rtniltoarca prin hiir{uire, icprrrclc sarc in ajutonrl tovarigului s{u fi.rgincl mai departe in locul lui, cAnd acesta cade epuizat. in rnulte legende budiste gi cahuuce, iepurele este prezentat ca o fiinfl altruist5, gata de sacrificiu, de autosacrificiu. Iepurele simbolizeaztr deci intruparea altruismului, a diruirii qi a sacrificiului (nu de pu[ine ori iepurele care fuge in locul tovartrEului sdu iqi pierde viafa). Acestea sunt calithli pe care le desem-

la inceputul prirndverii. $i natura slrbitoregte cu fiecarc fir de iarbtr ce

Aceasttr

in basm Ei injocul in cerc. De Ia pagti p^and h.lnil1are avem timp str ltrslm evenimentul invierii sI rtrsune in s*llel

vom pune in grddinifa de pagti, care acum a inverzi! altrturi de un ou'opsit. grrdinifr va fi datd copiilor la pagti. Atmosfera de pagri
este

prezenti

in

locu^l basmurui

ctrutarea Ei glsirea. La inilfare facem vtrm norii. In aceastd zi.dispare

*o,;u[

rilor. in perioada

c"yi.nrii"ifheir*li

pqr;i;;_colorate

acun jocuri ,r .e.0, ,onlinut este oilimbare lungr in ,r*o; J*"ia obserde pa Masa AnotimpuRusatii, Masa anotirnpurilor se

unrple incet cu porunrbei albi. Rusaliile' ca gi pagtile sau crdciunur, sunt strrbtrtori care vor fi doar pregtrv*rv vvr ^r ' tite ml gi serbate, Ia gr{dinif{.

Aceastl sirbrtoare este cel rnai greu de inferes dinlre toate sirbitorile se poate gdsi o rerafie cu-revtrrsarea Duhurui sfEnt peste apostoli, r"orbitul in limbi strtrine? un preot a numito o dat{ ..strrbitoarea celor proptrqi;i". La ce se refela? poati Ia faptul c?t ea reprezinte a treia treapttr pe care o po{i atinge in reugita de a te lega interior cu intampilJe crxciunutui gi
anului. crun
ale Pagtelui.

Dacr mi-am pregitit sufretur in aga fel ca Nagterea Domnurui str se poatl petrece Ei tn mine, dac{ a3 dobendit insugiri ca generozitate, dtrruire gi putere de sacri'ficiucare m-au i'ilfat la demnitatea indurtrrii unei viefi noi fdcut al treilea pas care inseamnr o unire cu arte evenimente spirituale care nu au regtrturf, cu dorinfere g slIbiciunile omeneg. pe
rea Domnului, poate

fi

pi"i"i"_

virtuli. Privitd din acest punct de vedere. imaginea lepuraqului de Pagti care aduce ou5 are o cu lotul alti sernnificalie. Nc scmnaleazi desfigurarea proceselor evolutivc interioare pe care le face omul, asemtrn5toare celor din b:isme, 5i care inftrlige.rzi procese intime. Iepuragul de Pagti aduce doar oui, nu din ce in ce nrai rnuhe daruri, cuul s-a inceta{enit obiceiul (de la bicicleti pdni la caseti). Este lipsit de sens str ltrs6nr copiii sli cautc outr inaintea Paqtelui, peutru ci el trebuie str facd legdtura intre gtrsirea ouilor, Duminica P:rgtelui, Ziua invierii gi senrnificafia acesteia. Ca orice sirbitoare, gi aceasta este beneficiara unei lungi perioade de pregtrtire in gr{dinifa. Cu'trci siiptf,rn6ni inainte de Pagti, fiecare copil poate sd planteze intr-un vas pu{in adAnc, iarbd gi diferite tipuri de cereale. Copiii urnfrresc cu atentie procesul gemrinativ gi aparifia, dupfi a lreia zi, a'r'Arfrrlui vcrde al cerealei care stripunge pirnAntul. $i in acest caz se exteriorizeazl o intimplare cu confinut interior. Cereala odihnegte timp de trei zile in cetatea pdrnAntului aga curn trupul lui Christos a strdpuns intunericul pf,mflntului pentru a iilcepe o noutr via{I. inrpreuntr cu copiii facem iepuraqi mici, albi, din lAni netoarsd, pe care ii
ntrm ca fiind 30

pf;'rd*t aer, ne poate sen'i drept exempru penfru omur care se strrduieqte ! yJe "i-tt{1rl lumii spirituale". incf, din vechinre, poiunrbelul alb este simbotul sfhntrrhri Duh. Acesta este rnotilul pentru care, in jocul in cerg apar pdsirile pAn[ cu o zi inai'tea strrbdtorii crend ta fiecare *pil .,rin" ur, po*inbei alb pe care poate s[-l ia acasi$i acest lucru este facut sirbitoresc: in ultirna parte a dininefii are loc aga numitul "finar slrbtrtoresc"- in rnlltocut incrperii" pe o lfut-e acoperit[ cu o pAnztr albtr, este agezati ovazA in care, p" o ,"ro*e, * afltr cdte un porumbel de Rusalii pentru iie"ur. copil. podeaua din lurul mesei
31

sr-i erprime confinutul rpiritu"r. nut,iu ne vine in $i in acest aJutor' tn preajma Rusaliilor atmosfera este plinit de cAntece gi zbor de plsirele care-$i insofesc in zbor puii inaripafi. pastrrea, fiinla care ,-u iai"ut a. p.

terioarS- care

aceast[ cale poate avea roc pogorarea Duhului sffinl Acest urim eite 6ugerat" dar foarte rar atins (de aceea este "o strrbrtoare a ceror avansali,,). ctr igi acest lucru poate adormi ln.spiritur omurui, este pus in eviden{tr de 6ptere evenimentelor de la Rusalii. gi aceasttr strrbtrroare este un imbord aminte a celor petrecute in un'r cu 2000 de ani, pi de a merge pe aieasu cale. Brteriorizarea acestei sdrbtrtori cste mult mai dificiltr decat celelalte pentru ch se adreseaz[ in mtrsur{ mai mare sufletului, inimii ormrlui. Pentru a putea serba Rusaliite, in grrcJla wardorf crutdm o imagine

$;; ;;;"

ex-

"*

pAnzi albf pe care este imprdgtiattr o mare de flori de sezon. Lurndnlrile contribuie la atmosfera sdrbltoreasctr. Crea ce se intd.mplfl este simplu {e irnaginat. Copiii zunt invilafi in inclpere in mod festiv, urmeaztr nigte jocuri de degete Ei apoi fiecare copil prinreqte porumbelul de Rusalii in acordurile unui cintecel. Cu toatil sirnplitatea acestei ac{iuni, iu sal[ domneqte o atmosferl slrbltoeste acoperiti de asemenea cu o

Acordirn mare importanll redegtepttrrii repetate a acestei inalltr qi lo lmptrrtaqegte presimfirea existentei unui motiv atmosfere care-i profund. Ldmuririle ideatice vor fi date rnult mai 6rziu cand congtienfa este in stare str cuprindl profunzimea dimensiunilor gi acest proces nu ar trebui se inceteze niciodati. Mai rdrnfrne inci un anotimp de dcscris cu strrbiltoarea sa: vara cu S0nziereasctr, evlavioas{. nele.

Inci un cuvdnt despre Masa anotimpurilor. prin ea incercim si aducem intruntru schirubtrrile petrecute in naturtrii str le vizuali,trm. Este agezatl intrun colf linistit dar vizibil al i'clperii, purtaoo podoaba *..p*Jtoare anotimpului. Despre ce podoabe este i'orba, s-a artrtat in descrierea cicrurui anului. Ea este o parre a inimii copilurui de care ingri.iiie ;';-*,a;^Lrgorr"
Ei de educatoare.

perceput ca avdnd un efect benefic, curativ.

"rt

."

Pregltirea pentru $coali


Aga dupd cum a fost descris in capitorul "dez'ortarea copilurui,,, intre ar 5lea gi al 6-lea an de via{tr copilur face pagi importanfi in dezvoltarea sa, pagi pe care incercfuu str-i pdtruadem ra grddinip. cum aceastd perioadl este asociati

Rusalii se $oate observa cunr copiii sunt de nesttrpenit, sunt mai vioi, parctr mai liberi, fErf, insl a fi agresivi ptrrdnd si asculte tot atet de bine ca inainte, fiind dlruili total ctrldurii gi soarelui care se apropie de punctul cukninant al ctrldtoriei sale, atins la solstifiul de var{. Datorittr stdrii in care se afll copiii, inlocuilr basmul care necesittr concentrare pentru a fi ascultat, cu danDup?t

suri de varfl pe care le facem afarf,. Sdnzienelg sIrbAtoarea Sf. Ioan BotezXtorul, vor fi celebrate pinl la sotstiliu cr-l focuri mari. Este vorba de perioada cAnd soarele a depdtit punctul cuhninant al solstiliului de vartr qi lumina va scddea in intensitate pfln6 la solstifiul de iarnf,. loan Botezf,torul spunea: "el se va implini, iar eu voi sltrbi". Am putea spune gi aga: lumina exterioari trebuie sl scadl pentm ca lumina interioaril s[ creasci. Interesul nreu orientat spre e{erior trebuie s{ pileasci pentru a putea crefte in intensitate interesul rneu pentru cele interioare. Aga

trebuie intelese gi focurile de Sinziene. Figurativ vorbind, toate irnpuritil{ile suflehrlui vor fi arse. Sf. Ioan Botezitorul trebuie infeles ca un anternergdt-or al Domnului ('pregiti{i ci.rarea Domnului gi netezili i urcarea"). ta grldinifl serbtrm ziua de Sdnziene cu jocuri gi dansuri. Ia jocul in cerc ne preocupl ftansfonnarea omizii in fluture iar ia sfArsitut $rbetorii, ficcare copil priruegte un fluture de mdtase. Fluturele este irnaginea arhetipal{ a transformdrii pe care o parcurge gi ornul. Lepidi.nd tot ceea ce este pirnf,ntesc, poate incepe o via{I noul in plan spirinul. Prin nretanrorfozarea intereselor ptrminteqti in interese din sfera spiritualului nu inseamntr a te instr[ina de ltune, a trii doar in lumea spirituali. Dinrpotrivii, legltura intre mediul inconjur5tor, naure gi luurea spiritualfl care este creatoarea tuturor, perceperea qi triirea lor intr-o formd noud, sunt sarcinile care ne stau in fafa noud, oamenilor de astdzi. Astfel am inchis cercul strrbltorilor anului. $i in acest caz ca gi in cel al descrierii unei zile, ritrnul care s(rlbate ca o respirafie intregul an, poate fi
37

de sdrrcie a fanteziei, aceasta izbucneqte innoitd, imuogdlitr. Ideile pentru joac{ sunt mult mai rafinate, mai atotcuprinztrtoare. Liinbajul prin care ne adresrm acurn copiilor trebuie acordat acestor aptitudini. Educatoarea se.va adresa din ce in ce mai des urpacitifii imaginative a cbpiilor continuAnd cu multl circurnspec{ie, duptr necesilate. unele idei.
Iatf, un exemplu:
33

despre o bucatr dd lernn penbu fri{ior, sau invei+ Iiei pentru astfel de cado-cleplgirea uri au chiar copiii gi doar rareori ni sc care sfahrl, Dup{ aces{ei faze

nu-i mai ajute. Acum copilul este recunoscdtor c6nd. i se dau activit{fi prin care poate sd triiasci forfa.sa de- rezisten{5. o activitate potrivittr p.ot u aceastii etapr este cea a lucrului cu lemnul. irengile fixate inlancul de lucru vor fi tiiate cu multi rdvni, apoi vor fi rtrgpfluite, vor fi pilite gi in frnal vor fi Emirgrluite. Este inrpresionant[ bucuri" .o lucreaztr gi mdndria de a putea "ar" duce acasl bucata de lemn ..find', ca mdtasea la pipdit. Procesul dwenirii unui copil de gcoali insofegte sentimentul acestuia cil este "mare", altfel spus: "eu pot nrai bine decAt cei rnici,,. copilul de vf,rstd $colarfi este foarte bucuros dactr i se perrnite sd ajute; dar l"byi. sr fie solicitat pentru lucruri pe care nu pot s[ le ficd decat ..c;i mari,,, de pildd lucruri pe carc le face educatoarea de obicei. o activitate foarte indrtrgiti este pregtrtirea darurilor ani'ersare pentru membrii de familie (fie cr este vorba despre o prpugi pentru sora mai mici sau

cu pregdtirea mapelor 5i cu suprasolicitare, vom incerca^str prezent6m aceastd epocl gi modut in care se poate ea desfEqura in g$oinifa Este-de la sine infeles ci un copir crlre se pregrtegte de rners ra gcoari are ne'oie de un alt fel de fatament dec6t un copil d'e 4 ani; de i,. mui rflnd pentru ctr ajunge intr-o faztr in carein mod trecitor, "-"*pil. fantezia,pare

W;il;:-"

;i-

sd

Doi bdieli de Ease ani gi-au construit cu mttltd tndemdnare un avion. Dupd ce au zburat o vreme cu rel nu au nni Stiut ce urmeazd. Sihli de necesitate unul din ei a spus: "haide sd zburdm Ia bunica" (bunica eram eu). in momenlul in care au ajuns eu toqnai coceom pdinea. I-am sulutat cu cuvintele: "ce bine cd aJi venit, tocmai munceam. Putefi sd vd ocupali pulin de cei mici (care erau pdpugile) Si sd zbura{i cu ei pdnd la lac ca sd face{i o baie?" Au fost incdntafr gi s-az ocupat tnduioSdtor de "cei nici", i-au thts la baie Si i-au tnvdlat sdinoate. intre tintp, unul din ei a inirebat ingrijorat "cdnd trebuie sd ne intoarcent?". Ant rdspuns "la ora 5, iar tn drum ali putea sd zburali pdnd Ia magazin Si sd cumpdrali niste unt Si brdnzd? Nu nrai m,eat nirnic acasd"Au mai Jdcut o vreme baie .&rpd care au tmbrdcat pdpusile Si nti-au incieplinit
dorinla cumpdrdnd cele indicate.

inve{e

fi nepotrivit ca un briat de 6 ani care de-acum este mare str-i cerem s[ coase o ptrpug[. Noi nu am intfllnit situa{ia in care un copil str se simtl obligat sl facl o p6puqd, sau si nu lusreze cu

si se incadreze ?n timp. Este nefondati ideea confonn cdreia ar

Privind acest exemplu se poate observa cAt de rnult poate fi rnenfinutl o idce ce fine de irnaginafie, c6t de multe detalii inglobeazl povestea triitf, de ei se dtr responsabilitate (in cazul acesta, gnja Si cet ds bucurogi sunt cdrtd pentru cei mici). Lucrul acesta este reg:isit qi in sentimentul social care trebuie mereu stirnulat la aceastd vdrstl. in modul acesta copiii de vdrstf, gcolarl ajuttr celor mici la imbrlcat gi pot prelua din ce in ce mai multe sarcini care le incumbl tesponsabilitatea cum ar fi de pildtr curtrfenia intr-un col! sctrpat din

li

bucurie. Dimpotrivd, incl inainte de crdciun intrebirite'referitoare la momentul cf,nd in sffirgit putem incepe s-au indesit, iar anul trecut cel car a terminat cel mai repede lucrfrnd cu cea mai mare pltrcere, a fost un bdiat Aceasttr situafie este dependenttr de atitudinea existenttr in familie fala de ceea ce insearnnl masculinitate $i in cazul "muncii copilului de gcoattr" vom acorda atenfie individualittrtii, personalitdlii copilului. copilul stabileqte singur perioada de timp cat lucreazi, cat de mult rezistd gi ctt de repede lucreazd. De obicei e*c*plul celor care Iucreazd repede, intensiv este atit de puternic asupra celor ceva mai lenegi care llbflndu-se contaminali de rflvna celor harnici, se comport[ de parcl ar fi "btrga{i in priz5", lucr6nd cu o adevdratd bucurie. Astfel "nrunca copilului de Ecoald" se constituie intr-o. punte de trecere

intre grtrdiniti gi gcoaltr gi porneEte de la joc spre munci.

vedere, casa pipugilor de pildd..

Atitudinea fa{X de mass-media in perioada pregcolarl


Televiziunea este de neevitat in zilele noastrc. Cu toate aceste se impune intrebarea: ce efect are consumul emisiuriilor televizate asupra copiitor nostri? inh-o discu{ie a unor exper{i s-a cristalizat de mult p[rerea priviioare la acest subiect gi ea qi-a g.{sit expresie intr-o rugdminte adresattr atunci plrinfilor gi care spunea: "Permite;i copiilor dumneavoastrtr str priveasctr la televizor abia perioada gcolartr" Ea a fost publicat[

Perioada pregcolari constituie aqa numita: "uruncd. a copilului de qcoald' in gr{dinifa Waldorf. Este vorba de o muncf, care se intinde pe o anumiti perioad[ de timp (cam de la carnaval pdnfl Ia Rusalii), munca pe care o fac copiii in mod independent avAnd caracter fonnator, gi care este firnctie de rezistenfa de care diqpun, gi de pllcerea de a lucra. Alegerea acestor indeletniciri depinde de bogi{ia irnaginafiei educatoarei 9i poate porni de la: confeclronarea de ptrpugi cu noduri p6ntr la

. r . .

in

in "NUrnberger.Nacluiclrten",

Feb.

1987.

ptrstor cu oife sau


castr simpld pentru pf,pugi cu plpuEi care stau

ori

corabie cu pdnze gi oricare alte variante. F[cind aceastl munce, copilul de vfirstd. qcolarX exerseaz[ capacitatea de concentrare mai indelungatf, asupra unei actil'itift, pre-

cunl $i actiunea logicl.


Dacf, pentru aceasH "munctr a copilului de gcoal5" este aleasl phpqa cu noduri, se va coase mai intAi un scutec, care, dup{ dorinfl, poate fi brodat, pentru ca atunci cdnd apare, ptrpugii-copil str nu-i fie frig pinl Ia terminarea garderobei.

Dupi Rusalii se va gdsi timpul potrivit pentru serbarea "botezului pApugii", determindnd astfel copiii sf,-gi tennine lucrul pin[ la o anurniti. dat{, deci sd
34

Pedagogii Waldorf irnplrt{qesc un punct de vedere asemintrtor. inainte de a ne indrepfa atentia asupra consumului de emisiuni televizate, pbate ar trebui sd arunctrrn o prilire asupra rnecanismelor gi efectelrr acesteia. Cum ia naEtere imaginea in nrilcare? Trebuie sf, arem prezent in minte faptul c[ avem de-a face cu o arntrgire care line de trAndf,via ochiuhii (imagini care se succed in i/30 sec. nu sunt percepute ca irnagini de sine sttrtdtoare ci sunt percepute ca un armanrblu in rnigcare). Acestui fapt se adaugl gi acela ci pe ecran nu apare o singurl imagine luminoasii, ci pe acest ecran gonesc puncte luminoase care ne bonrbardeaztr retina de 625x800 ori. Dup[ l/30 sec, timp in care au str[btrtut ecrarul, o iau de la capf,t. Credem cI avem o imajine care este cle fapt o alcdtuire datorattr legilor fizice clrora li se subordoneazf, ochiul care, datorit^[ spafiului mic existent intre puncte, nu poatc str le recunoasctr ca atare. Pentnr
35

caavemde-afacecuoimagineaParentmigc[toare,ochiulnostrunuparcurge normal, cfind privesc ceva' trebuie sf, traiectoria normalf, a. o"fiirar". in mod face miqcare de tatonare. Nu acelagi lucru migc ochiul care estegctil-gi I "rt" telerizor, ctnd ochiul nu trebuie sA faci in cazul brioitur"i la ;;.;.

.tttl-";T1 *iie,il. normale de percepfie el rtrmAndnd infepenit' (holbatul in linrbaj popu^---'nrearte privire t" p"ritd incremenit[_ a ochiului treze. Mdsurltori lbcute pe creierul lar) are anumite efecte asopra congtienlei beta, care rnult la TV au pus in evidentd o sc{dere a- undelor puse in widenff, doar 11de alfa care demonstreaztr starea Oe r*itt"' Au fost publicat in cle transl (Emmery-Report l93i, sunt prezente in somn ,*u in,t r" de Jerry $a,nder)' Asta .Scluft das Fernsehei ab' - "stingefi televizonrl", fdrl a fi filtrate de irnaginile televizate pitnrnd ln subcongtient con$ienta-Tpilului este noastrd ue@- O dificuitate-in plus

;;;;;il"esc ;;r*"[ .t
congtienfa

din ce in ce mai drastic violenfa. in cele descrise mai sus se regtrsepte motiva{ia pentru ritrnul accelerat succesiunii imaginilor dar gi pentru conlinutul filrnelor. Teruiunea pe care este nevoitl str o creeze televiziunea pentru a nu fi cleconectat televizorul este realizat[ prin punerea telespectatorului intr-o stare de ugoari teaml carc poate fi denumitf, gi "furnictrtura nerviloC'_ Adevlrata intrebare care se pune nu este dactr televizorul dduneazi copilului ci: daci acesta contribuic la.stimularea procesului sdu de dezvoltare? RAspunsul dat de specialist sunl cam a$a:

Telwizoml:

PTtrtt o'*'rfiecareactalpercij{ieiesteinsofitgideunactdecunoagtere,care ;;; il;rpectatorului ie tt"U,rit si vad[. Aceasttr aptitudine de formare no{i-

..aceasta este o cas[, acesta este un copac" se dezvolt[ pe baza onalf, ca de ex_: experieniei care deocarndattr lipseqte copilului' - 'Laadult o uniperceplia$i actultunoagterii pe baza experienfei formeaz[ experieu[a' lui ii lipsegte tat"lcoplur ar. nwoi" de mai mult timp pentru c[ prea rcpctle pentru capacitatca de rcpcde,

. o r r . . r . .

La tclcvizor totul merge n imaginii' ..*1i.-* c,pilului. i.nti,tlo.a crege prin schimbarca rapidflingrcuneazl tle filrrare' dar unghiuri 1r.in'nno*it" tehnici de montaj 9i infelegerca. ' de buton, iqi Ceptrgeqte Faitezia copilului care nu acfioneazi cu o apf,sare cu copilul care stl in fafa ecraliruitete gi este inactivatf,. Deci ce se intdmpll gri $ urmdresc goana unor Ochii lui rlmfln in[epeni{i pe o nrprafap
nului?

prwoacf, vicii de posturl provoaci o scidere a memoriei vizuale detennini superficialitate gi injurnitdlette formarea de imagine scade capacitatea de concentrare gi stimuleaztr gustul distructiv ingrlde$te formarea activd, proprie a reprezerttrrilor imaginative stimularea instaldrii pasMt4ii in toate domeniile detenninl aparifia unei congtienfe de spectator,.distanlarea de viali" o viafi, "la m6na a doua" actioneazi determindnd lenevia la citit (analfabetismul este in creqtere in Gerrnania, cultura.cititului scade in mod rapid) determiui o inllafie de stimuli care suprasoliciti copilul gi stimuleaztr prin aceasta irascibilitate gi agresivitate (care sunt denumi{i de gtiin{l cu terObserv[m agadar

menul de simptome ale stress-ului). ci televizorul nu este un stimulent al dezvolt{rii. Asta nu inseamn^i ctr putem privi televizorul abia la vdrsta de 18 ani, cAnd suntem

il;

fioo.rre i*ragini.r.. ," ,u*.d vor fi cantonate in straturi succesive se sc'fundi in subco*gtientul siu undi zi in rlspursuri tip "ToltL" panl cflnd, ca on colde hartie, se vor revlrsa intr-o gi..Jerry,,pecarcreoaoinvllatoruluilagcoald.saueducatoareilagridini|ay

stare de transtr 9i recepl,rrninour.. $aae inconltieni, hipnotizat, intr-o

una dupil alta cu rapiditatea unui fulger' 5i care

mahrri, ci ca un copil de vdrstl pregcolarl s[ Iie pc cflt posibit ocrotit, p6zit de aceasti acfiune care poate fi. Idcuttr treptat, odati cu atingerea vfrstei de gcoal{. Din punct de vedere al pedagogiei Waldorf sc poate stabili ctar ctr felurile pe care pedagogia Waldorf gi le propune sunt diarnetral opuse calitd[ii de te-

creeaz[senz,a[ia.e't"idevorblcuofiin{lfornrati{nlg"nt"defilrrrede se reg1segte

Doregte
,Spulberi, slibeEte capacitatea de con'
centrare Sltrbeqte voin{a

sewentelor filmate irt"uiZ.iunr. tviotivut succedlrii cu rapiditate a prin natura sa nu poate propune decf;t in televiziunea inseii. Telerdziunea in rnod sirnplu - calul de pe stimuli sinpli cdrora nu li se poate rlipunde dec6t cu el' nu poate ..*n nu poate fi alins, nu se poate ajunge la el' nu te pofi jucatimp' Rezid5 in fi decdt privit" dar 5i de privit nu se poate decit pentru scurt succen"*r" stimulilor simpLi rie'oia de a cregte intensitatea sau de a accelera televi' plictisitoare. Pentru a fi atractiv[' siunea irnaginilor p"n,* a nu deveni gisirea unor unghiuri interesante de ziunea este constr6nse ta rapiUirate 5i la din fi1ne prezinti in nrod filmare - iatd astfei r*iioof'p.nt* care "aclittnea"
36

si
si

stinruleze fiurtezia prin


stirnuleze capacitatea de

Doregte

concentrare, pri n interes

in

toate domeniile,

Doregte str stimuleze fonnarea propriDoreqte sd stimuleze propria

inifiativi

37

Ludnd in considerare toate aceste4 constatirn cf, emisiunile televizate rtu

lin cont de ele. Celor de mai sus li se pot adluga urndtoarele: Aga numitele emisiuni educative zlplcesc copilul prin schimbul care este flcut cu mongtrii sau plpugi-oameni. Ciltigut in ce privegte invIfEtura este nul. Urmarea este o pseudo sau o semiformare, o constifuire superficiall de cunogtiinle ftrr'i fundament, care aduce cu sine pericolul ca mrri tfimiu s[ nu se poate atinge aprofundarea 9i s[ se trliasctr duptr' Motto-ul:" $tiu deja, nu mf, intereseaztr". Filmele de desenc animate tr[iesc prin rapiditate gi prin schimonosirea propo4iilor. Mesajul lor este impregnrrt de cele mai multe ori de agresivitatc gi violen!tr ( in decernbrie 97,700 de copii din Japonia au trebuit internafi in spital cu diagnosticul spasme Ei tulburtrri respiratorii, duptr ce au "savurat" filmul de desene animate "Pokeruon". $i in acest caz se pune in eviden{tr lipsa de proteclie de care beneficiaz{ copiii in contactul cu mass-nredia. Ei nu pot opune nimic conlinuhrlui imaginilor vizionate care coboartr pdnl in psihic. Psihiatra Dr. Rika Kayama a vorbit despre faptul cit "urmdrile nu ar fi fost atit de dranatice dacl copiii nu ar fi fost atit de pringi, de t'ascinafi, de film" Schwarzwiilder Bote din 18. 12. 1997). Filmele cu animale sunt interesante ceva mai tflrziu, in perioirda gcolartr, in junrl virstei de 10 ani. inaintea acestei virste copiii inlocuicsc imaginilc cu propria observnfie. Pentru copil nu este importanti implrtlgirca cunogtinfelor ci propria observare activil a unui animal 5i trtrirca dc care este insofit[ observa{ia sa- Pentm acest motiv propria ollservare a unui animal este mult mai importantit (chiar daci[ este vorba rlotr dc un glindac) gi nai stimu'lativf decit orice film cu animale. in consecinffl, citatul cam agresiv al lui Uri Bronfenbrenner, un sociolog, poate fi infeles astfel: i'Odotl cu aprinderea telwizorului se intrerupe procesul care transfomrtr copilu^l intr-un otrr matur". Intre timp un loc important in came{a copilului a fost cdgtigat de casetofon, de calculntor, de gameboys gi de jocuri video. Industria de juctrrii a fdcut totul pentru ca funcfionalitlfii qi aspectului lor prozaic str-i corespundl un aspect exterior pe mlsurl - casetofonul va fi invelit intr-un ursulet etc. Reiese deci ctr astfel de aparate nu sunt atractive pentru copii, ci trebuiesc "fhcute" s[ fie atractirre. Care este insl acfinnea lor asupra copiilor de viistl preEcolarA cind ascult{ cfintece pentru copii sau pove$ti in fala casetofonului? FlcAnd abstracfie de faptul c[ un copil trebuie l{sat tot atAt de pu{in singur in fala casetofonului ca qi in fafa televizorului - intotdeaunn cdnd o magin[ tinde se inlocuiascil o persoanf, trebuie sl devenim aten{i - totu$i casetofonul mai are gi unele func[iuni
38

educative nedorite: el educd, a5a cum o fac Ei alte aparate destinate auzului (radio, discuri, C.D.-uri) de a asculta ignordnd. Cum se petrece acest lucru? Dac[ cercetim deaoltaiea cunoscutil de mijloacele audio-vizuale in ultimii 30 de ani, se constat5, incepAnd cu deceniul al 7-lea, o cregtere ascendentl a consumutui audio-vizual- tntre timp ne-am obignuit str fi[im cu o perdea de zgomot de fond, Cflnd urctrrn in magind este tot atet de normal sf, dlm drumul

lt

radioului pe

cit

este de firesc

s[ ne prindem

centura de siguranp.

in

Supermakel onoratei clientele i se picurl in u-rechi oferte de programe muzicale pe care copiii le pot asculta apoi acas[ pe casetc. intre timp au ap[rut sta-

tistici care aratl

c[

60% dinhe tinerii cu v6rsttr lntre 16-25 de

ani

sunt

hipoacuzici datoriti numf,nrlui de decibeli din discotecd care este atflt de ridicat incet produc perturbtrri ale nennrlui acustic. in ultimii 15 ani tilria sunetelor a crescut continuu De ce? Datoritl acestei continue influenfiri cu sunete care a fost descrisi mai sus gi care poate fi intehite peste tot pe unde treci. Pragul de ascultare, adicl Clria sunetului, uebuie s5. creasc[ mereu pentru a
putea percepe ceva.

La griidinifd intfllnim copii care nu mai reacfioneaz5 la sunete joase. Muzi. ca tare a discotecilor este punctul terminus al unei lungi evolufii care a inceput in carnera copilului. Un alt aspeit se referf la rnodul de a trata tlcerea. Un copil asfel crescut va avea mai t1rziu dificulti{i cdnd va trebui s[:$i facl temele acasf, in liniSte. Va fi nelinigtit, nu se va putea concentra, pentru ctr este obiqnuit si fie distras de o mie de zgomote. Sufletul slu se aseamtrni cu o ladl de gunoi care este umpluttr cu zdrenfe de sunete, fragmente de cAntece 9i fh56ieli. Ace{ti copii sunt intotdeauna greu de multurnit. Inctr de mici, obiEnuifi str fre consumatori de audio-r'izuale, le va fi din ce in ce mai greu sd fie activi interior. Ei agteapti din partea lumii si fie distrali de aceasta, gdsind tot mai str factr singuri:cwa. Celor descrise li se adaugl jocurile video gi gameboys car sunt in intregime electronice gi tare nu emit decAt zgomote. $i ir. ftla acestora - la o vdrstl care ar trebui sl fie dedicatfi. migcdrii gi bucuriei pe care o procurl descoperirea - copiii stau inlepeni{i, privind fix un punct nfscdtor. Singura lor activitate

s[ apese un buton cu care se influen{eazfi qi se conducejocul. Lumea virtuall in iare ptrtrunde, planeazl in fafa sa stabilind ce sa va intimpla. tn rea' litate aceste ganreboys se supun doar legiti$lor iligitale, cu alte ox'inte nu existd decdt doul posibilitdii: 0 qi 1, inluntru sau afari' da 5i nu. Punctul cufuninant at Gameboys-urilOr atins pffn[ in acest nrotnent a fost cel creat de japonezi gi numit Tamagotschi. Acest joc pe calculator atrage posesorul szlu in waja confonn clreia personajul pare sd se comtrnrte ca o fiin{L umanl. Dactr nu'i se acordi suficienttr atenfie, devotament 6i ingrdire, "moard'. Adicfl posesoml este silit str execute joc. toate rniEcirile comandate, dactr nu doreEte s[-qi piardi interesantul
este 39
l rr,.,
,.

---'1'

str cldem pe ginrluri? Turngotschi a cf,gtigat enonn de mult teren gi este foarte indrtrgit de copiii care d[mineala nu se pot desptrr[i de "copilul" lor. in ultimut timp au aptrrut "bone Tamagotscld" cate se ingrijesc de fiinfd pAnd se intoarce copilul de la gridinifd sau de la gcoali. Acest joc prezintd tendinfa spre juciria finitA descrisd in prirnul capitol, care este adusl la perfecliune, tendinla de a nu mai llsa copilului spa[iul necesar jocului precum gi activiti{ii interioare gi exterioare. A fi determirrat de alfii, a te supune, sunt insuqiri contrare cclor necesare dezvoltlrii libcre a copilului pentru n devcni un orn liber, care se supune propriei hottrriiri. Mass-rnedia este o realitate a societd{ii noastre, dar precum nu d.lm stornacului copilului nostru alimente greu digerabile, ar trebui s{ reflecttrm asupra nrijloacelor de educa[ie dacI dorim str facem un bine sufletului copilului nostru - cf,cijucfria, orico forrnf, ar avea, acfioneaztr tot atit dc educativ asupra copilului precum ac{ionlm noi inqine. intocmai cum trebuie sd pdzim copilul de savnrarea cafelei, a alcooiului sau nicotinei care aparfin vdrstei adulte. cind se poate irotlr6 pentru sau impotriva lor, tot aslfel ar trebui si avent o atitudine de menajare fafd de "savurdrile suflete;ti" oferite de contactul cu mass-media. Din punct de vedere pedagogic ar fi bine sir ne punem intrebarea: dacd este indicat cousurnul mediatic pentru copilul nostru? O mfisuri pentru aceasta a fost data prin noliurdle prezentate in capitolul 2, unde au fost descrise legitifile dezvoltirii copilului. Educarea copilului in zilele noastre inseamnfi, adcseori a inota impotriva curcntului. Pedagogirt Waldod considerl ca pc 0 chcstiune care o prircgte dircct creirrea posibilitllii copilului de a se dezvolta corespunztrtor copil:Iriei pcntnr ca mni tfrrziu, ca adulfi, s[ fie in stare sI aclioncze din proprie inifiativrl, cu responsabilitate gi s[ poatf, hotirri asupra vicfii

Nu ar trebui

Din

ptrcate

sale-

40