Actionari_electrice

ACTIO

MINISTERUl EDUCATIEI ~I INVATAMiNTUlUI
Cenf. dr. ing. GHEORGHE TUNS01U

Prof. dr.ing.

EUGEN SERACiN

Prot dr, ing. CAROl. SAAl

'f!J
fDiTURA DIDACTICA ~I PEDAGOGICA, B\JCURE~TI - 1982

I~

PREFATA
Modero,i?c'l-rea t:oDstmct-id bile, cea baza tehnclogiilor :;;1. proccselor ca instalatiile ind"~tri,,le, canl<:teri~titli electrrca, parte" atitll.l a etal?eirrduale a ;;i 1)1.

socialiste,

a detcrminat

ric aeti.onare

mai iales .cele regla-

sa iii; realizate de cornauda.
'Manlia1u.l ale Astle!; iu de

pesead't larg,i ell circuitc electronice,
tine scama de aceste electrice, parte staticiia ~i dinamica aspectele acestora, ac~ioniitilor a .rnanualulni aspccte, sitl.:t

de IortA, dt

fata

fiind .deHoltate,pc· utililili'ii.elechou:c.li .prohletnele precum ma~jllilorclellieni ~i aspcctele

ling'1- probleme1", de 'de putere. ale uc!:i0ni:i.rilo!' 'it.a masinilor generate alest!tconstarrta,

ae!:ioIllffi/or prima cluem,'ltiCa

specifice

tratate

gui.era.le

clectriee; diulni slut toare .

"I asificarea, eicctriee,

e.l&_-trice, stabilitatea
,procese.ior

tranzitcrii. priveste aejiona.rile tri:vitoa1:e regimuriIor de electrice .alimerrtate de. la 8m'S'" aetensiune mecanice

fn
irlna!e

ce2J.CC:

examiuatC'problemcie

Ii caracteristir-ile
tranzitorii

$i .r,e\'ersare,,5mdill.l
penrru aceste

{;'i schemele rcglabila Sint

in iegiUl.UTile de pornire, secven tia)" cu relee 'Ii contacin curent contrnuu conttibutii
Se I.eied,

regimuri

fuucjibnaI'e. a.l:]menhj.te

Analiz.a 1isin~&;a

.sistefuelo:r de acticinarcckctrid. de faza ~i prin .impulsuri.

in principa.·', Ia a.cl;iou.-'irile clectrice
mi~m:indat"; Sistemelor poria. control III .m~todologia<;lecalcul

de Ia mutatoare

cu. trristoare,

complet

~l seoriginale

aduse unele

~i proiectare 11 acestor in:s!:al.a.tii. jie. Mti'oIi2te telei:tridiin curent alternafiv cu motoare rasincroue ~i sincrone Ie este acordata. o.·atenj::i.e iJ.e(ls<;bita, fii!id prezentate rnetodelexle regl:ue a 'vitezel .acestor catcgarii (Ie' 'IEQVmre prin modilicarea lrupedaute-lQJ: mtorice ~istlltOl;i<.:;"" .a numarului depeeechi de poli, prill V3.tiatlu· tensiunil ~iiTccvetttei de alinrentare, lltilizluc1 corrvertonre st atice. Sint prezentate, de asemenea, sistemd,,' de camanO-alii regraTe" n.qionatIl:qrekctrice, in mod. deosebit a eelor realizate cu clemente uuificatc (IJXLDrN, CO::'flTstN). ceea. ce lJe.rrnite prezentarea intr-o fQnnuacce~'ibi1:a a solutiilor asupr a ac~i~fuilor aspecte care 'cor"'ipuud fabricate elecbrice, realiz.arilor actuale din Slnt ~i d.Q:neniu, examinate reversibile Insisfiadu-se

ill

mod

deosEbit speeifioe

instalatiilor

1", uoi illta,.1i. nereve:tsibile

icriteriile

de optirnizare

Inst.alat iile ~i alternatlv.

ell ~l f&:;a.cUIentide

tii.r::cu..!atie
prfncipalele

in cnreI1tcontiuuu l~"f;"at¢ de

narilor

$int ·trazate. de. ~s~:enea.. electrice .. parte sc a manualului adrcs\,a"i:i.

reglar~

numeri ca dectrJce
~ia

a. actio--

'Uttima 'Mamralul un wH,cth, Aspectele concrete ~jonarHor

se reic.ril.h.encrgetic[J; dechidi. boultajilor:
IT

aetion1l:rllor Elec:tTDtehnic5. Bucu,,,;;ti,. aplic-atii

~i Iii criteriile fast -el ab or ar: de si' Br.a:;;oy. 1:2. iustala;ti j

de ah;gere .a tnasinilor

d~a';'~ibuare

_~tudeu.ji1or

de

de cadre did2.dice. teoretice

din centrele

universitarc numerorrse

TiUiiioira

slut exe mplifica te pri

care se refera

!'e(l1.iz!lt~ in industrn electrice,

d~ proiectare-cercetare,

VU:ii noastre, fiind, ~ll .acest Iel utll istu.Ierrtilor .~ in iacti.vitntea pree'um "t?i' iuginerilcr clcctrotclmicicni care iU,creaza tn, dorneui ul ac-

.+JJ TOR. [I

3

CUPRiNS
L CA1?ACTERISTICILE M1$IE ~I}\.'9TNILOR DE L,UCRQ . . I?I EI.:ElI'WNTE D.E TRAN$.99

1.1. Not-hull in"tro(j_ucti've. .... 1.2, Ecuatiile de bazil: ale. ml¥clhii ill. sisteme ·de actionare
1.2.1. Diagrarne 1.2.2,1i;cuatia 1,2.3. Raportarea 1.2.4. Raportarea, L2:5, Stabhitatea 1.2:6. Metcde de miscare mi~cilril cuplurrlor momentelor ·de inertie a e01at.iei .,..... ...,... (d fortoi!or 1& scelasi electrice miscarii. masinflor arbore . . .. . . de .lucru .. lucrn ....

12 12
15

J9
2.1 23

iii a masel la acelasi arbore
Procese 'uflllzitorii

shiidiaactionanlor mecanice 9j regiururile

de vrezolvare generale

1.:3. Ca:ni.deristicile
1.3~1. Notiuni 1.4. Organe

25 3~)
35

. . . _. . . . . . . . ale masirrilor de . ....

1.3.2. Caracteristicile 'mecaniec de t.ramsrnisie dintre tipului

·de

motor raportuhri .

~i ma'?iiW; de lncru hansmisie _ ...•

38
3.8 41

l.Ll. Megere"
1.4.2. Cnplaje

~i

electromagrretice

2. CARACTERI-STICILESTATICE 2..1. Actionliri cu. 1lla,?illide

~I

DLI'<.A.:M:iCE AI,E MOTOARELOR
cu excitatie

ELE(>
separata

:TRICE DE ~:\CTrol\'ARE. . ; . . _ . . . . , ..
crirel.itcontinuu

. . . . . . . . . • , ..
,in d<,rivajie'~

"48

~8

2;1.1. Caracteristici nrecaniee 2.1.2. B.egimu1 de pornire . .
2. 1.3, Regi;~ul separatii de frlni3;rc .. _ .·59 2.1.4. C'araderisticile

-4S S2

.dinamice ale aciion~rilo:r cu .motoare de c.c .. en
. . . . . . . .. . .' . . _ . . . . . . . , . . continuu cu exc.itaVe in,. serie ~imixt.l. •. motoarelcr

e.xdta!ie
'96·
78 78 80 84 de c.c, 90 '91 91

2:2. Action3i:icu masini de curent 2.2:1. C.aracteristici ;rne~anice
2~2.2. Poruirea rcostatica

. . . . ..

2:2.3, Regimuri!e de frinare ale.mctoruhii '>£1"1£ 2;2..4, Procese tranzHorii Ia pornirea,. filum-ea lIireversarea ,·u t'xitri}ie- se:rie. . . . _.
2.3. Ad;ion'ari cu rnasiui -asihcrone mecanice asincrone ..... . .. .. cu zotorul 2.3;1. Caracteristicl 2.3~2. l'onih'ea 2.3:4. Regimurile

motoarelor de frinare

m

scurtcircuit .••.

9H

2.3,3. Pornires rnotoarelor asincrone vcu rotorul bobinat
.ale lll!otoru1uf·asincron.

ID1

iOo
U5
120

2.3,5. Proeese tranzltorf, 1a pornirea ~i fdIlar;ea mctoarulni. asincron 2.. . Aetionliri cu rnasiui sinerone 4 2.4.1; Caracteristici mecanjce
2,4,2. Regimul de pornire

120
121

2.4.3. Regimnl de f.dtiare

..

122

5

,3. SISTEHE DE ACnONARB MA$INA L>:E LUCRUj
3. L Genetalita!i 3.2. Sistemc 3.3. Sisteme privind aqlonare reglarca

ELECTRIC .. "

A

(MJiTATORC:MOTOR .

m,ECTRIC-

1"-"
.electrice de larete,a (rcdresor130 125

vitezei

motoarclor

de ac:!i0nare cit grup 'generntor-motor

de

cu motoare

de .c.c,

¥.i

127
convertoarc

invertor) ,., . 3.,.'3c.LGenet?lita)i 3.3.2. FU.nctionarea iIi. regim de Jnvi¢rtor a.3.3. Cllr<",~tu1 rnediu rcdresat. Regimul de.eurent neintrerupt 3,3.4, Regirnul decurent illtrerupt.. Dimensionarea.Jiobinelor
tare. , .........•.. mecanice tcu +iristoare a,limelltatedeale. rnotoarelor lA mutatcare llcvionarea alimentarea pentru de curent
eli

i30
136

lAU
de filtrare-litni-, . 144 ell. e.:xcite.jie ... de 159 151 motoarelor

,

,

3.3.5. Caracterisficile Independenta, 3.3.£ .. Corrvertoare 3.3,7. Convertoare curent .continuu

continuu

firistoare reversiOil".a rnotoarelor

...,.

_ . . . , . . '. .. .

en ti-ristoare_ pentru

de foarte

mare. 184188

putere. . . .'. 3.3.KCaracteristiclle .3:4. Sist"nie

........•.. . . . . . _. . . . • mecanice.ule motoarelor de c.c. alimentatc de la redresoade c.c. alirnentate prin illipub.urid€ tensiune

re semicomandate de actionare ell .motoare rnecanice.

contiuu& 3.4.1. 'CaFactelisticile

J93

3.4.2. Fll."!-qio·narea hi doua ~i' patni. cadrane,
3.4 3. Tipuri .de centactoare suri 2.5', 6'-isteme deac\:ioml];e 3.5 •. . RegJart'a 'item 1 tare .prin prin modificarea .rnodificarea modiffcarea ~'lh:zeiprin vitezei 3.5.2. Reglar(;;1 vitezei 3:5.3. Re~larea ~{.5.4. Rcglarea 0.5.5. Reghfea 3.6. ActioniLri ell motoare motoarelor asincronc sta-tice u tilizate In schernele de reglare prin i:tl;lpul. ~..

202 20j 20;; 2iJ
211 22[) 2.22 223
!

.Cu yitetf,l variabila
, .

• . ..

asincrone prin vaziatia -numarului rezistentci impedantelor

tensiunii,

de slimen-

de percchi de -pol; cireuitului statQrice rotoric .,. de airmen-

vitezei motoaretor sincrone trtfazat

asincroue

prin Irecventa

statorica. ., .

228
24'2 24.3 245

cu mctoare

irituza-ce cu

cu vitlOza variabilii. de frecvenj:a rortat1l.

3.6'.L ]"I:otorul sincron

converter
.Cll comufatic

condus

de motor

3.6.2. Motorul sinoron cuconvcrtor

externa.

iudependenta

ELEC'l'RlCB

247
comauda.vsi .utilizate
a]

4.1. G"'l;Icralii,,\i l'rivlnd
4'.2. Criktii de' optimizare

reg;latea in sinteza rnodulului

ac-J;ionarih:>f elecbrice
;);cyoniiril0.! " . .'". ...•. nereversibi1ec ct:\ten-\l de cir-eUlatie . clectrice Te~!abi!e

2~17 251 25"3 258

4.2.1. O;;:dt"ril1:i deoptillliz<tre 4 .2.~. Crite,iul de .optrmizare electrica electrica electdc!l. vitezei 4.3 .. 1"i.~t<tmedea;ctioIl,are 4.4. iSlstem" de actionare 4 ..5. SEteme 4.6 4.7 .. :3i~t=e de actionare reglarea re-veIsibilefadi SJste!.uede

at simetrici
reglabile

266
27.,1 de viteza , .. de Ia muprin
294

reglabil. reversibile.cu

reglab.ile inga:ma
dmplllui .... de circula;pe

iarga

prin slabirea cureuti

deezcita\ie

276 287 290

4.8. Sisteine de reglare cu gtupgenemt6:r:-m·Ot.orcu·e::;:O:;it?t-tia til tOUJ;e en tidsto are . .... .. .. 4.9. Sisteme de reglare a vitesei lllOtoarcJor impulsurt de curent

. . . . . ..
continnu,

alimentata

.,.._

29 1

alimentatt

, . . . . . . . , _. . . . . . . . . . . . . . . . . , . . .,

6

4, ~D. Sisteme'

de-regraTe

a vitezei

motoarelor

;;!SIDCl'One

aJJm=tateprin

impulsuri

295

4.10 ..1. GeneraHti:i'!ipriv;nd .:reglJl.rea rnotoarelcr asincrone alinrent ate prin im:pulsur.i. . . _ _ .. . ., , ~ . ~ . . "' ~ . . . . _ . . . .
4.10.2. 4.10.3. 4.11.1. 4.11.2. 4.11.3. Reglarea sari Reglarea vitezei ;pri.tt Tez.isteni;e suplimentru;.e . , . . ... ... _. vitezei prin impulsuri asincrcae en motoarelor CU recuperare .subroi.orice ccrnandate .. . de .aluuecare . . _. . ..... alimerrtate de la prill .irnpnl-

295

in :te~'lm pai;cupas cu .scheme. .in .cascada mccanica apllterii

4.11. Reglarea

3,01 302

Cascads a .subsincrona Cascada Cascade

rceirperare

a;puterij: de statice.

ielectroznagncfica' asincrons a vitezei

altmOOearE'

3\14
;105

'fi

suprasinct011iii

eu mut atoare . .. . . .. .. rnotoarelor . pasicu

4.12_ "I'ransmisii sincrone .on masini

306
3-12

4.12. Instalatii
convertoare 4.14. Instalatii 4.J4.1. 4.14.2.

de teglare statice

automata de Irecventa

esincrone pas

de acuonare-electrica constructive MPt' ...

en motoare ' .,

Detalii

.:;;i junction ale

318

Alimentarea

320
321

4.14.3. Caracieristicile MPP 4.14.4. Ccmanda actlonarilor electrice en MEP 4.15. ActionaT:i electrice nurrrerice ale .masinilor-unelte
·4.1S. 1. Principiul de functionare a C:..~c

4..15.. , Sisteme 2

.DNe
,.

.
reversibilriprogramablla, . ...._.... uunieridl NVLI'lRROM cu motoare . asincrone

4.16. };";xemp1u -de actionareelectrica cn turafie reglRbiliidiscic{ U7. Echiparnente 4.17.1. Echiparnentul. 4.17~2. Echipamentul

329

,Tomane~ti de cotnanda

tl3l
33.1
'333 .335 336 336' eleetrice

de comanda nnmerica E(j\RO.'M:__SGO _ ... ,. _.

4,18. Antomateprogramabile
4.18.2. 4.19.

4·.18. L Genenilitii1;iintroducti'>;:e..

Structnra
1ntre

gl"trer.sla

~i functronarea
~j

",itomatelor
numerice

programabile
ale actiQniifiIor

CQmpamtia

sistemelefinalogice

reglahile
4.l£U.

........,..., Sisteme de regiar« analogice
de reglare nurnerice ELECTRi:c:A

3'40
34.0 341 345 345 'i:n sistemele, ... . . . ; .. . deacjionare . . . , ... , . ., continue

4.19.2. Sisteme

5; ALEGEREASISTEl\ffiLOR 5. L Energetiea

DE AC.TIONARE e1eetricc . . ..•

actioniirilor

5~L 1. Redncerea,
5,,2,

consumului

de euer:gie'eiectdca 1ft. actioniirile

de ai::\iunate

electrica

345 346 352 .352 359 36'5

5.1.~. Pierderile .deenergie Criterii de. illegere

electrice

a masinilor

de· acJion>lIe electrica
fl.

5.2.1. Problema
.5.'2.2.. Alegerea '5.2.3. tente 5.2.4. Alegerea .durata TIihIiog;rafi.e

genersle .masinilor

dealeg&rt; electrice eleetrice de

l:na.~iniror electrice
actionare wcazul

incuiu1ftlnctionarii

Alegereama:,;iuilor

de actionare de act1ons.,c

funcjiollliriif!lterml~ de scurta 369 37:5

ma'llnl1orelectri<;,e

1n cmmlfuncpOJ:iiirh

7

.

analizarea mecanismelor de Iucru sub aspectul co~or functionale pe care le impun masinilor electrice de action are si transmisiiler.Dezvoltarea automatizarilor industriale a condus implicit . productive moderne se utilizeaza rnai multe .interdependenta strinsa. in decursul dezvoltarii istorice. in general sistemul de aetionare electrica cuprinde masinile electrice en ecbipamentuJ de alimentare §i cornanda al aeestora 9:itrausmisiile 1a mecanismele executoar€: ale . care cste pusa in miscare de. perrnijind considerarea acj:ii::rnarii clectrice ca un sistem prin care se realizeaza conversia electrornecanica a energiei 9i :in care 58 asigura pe cale electrica controlul energiei mecanice. un mecanism executor a1 masinii de Iucru. in Tegim de frinare prin recuperare.1. fiecare antrenind printr-tlll organ de transmisie dte. de actionare. de convertor a1 energieirnecanice :in energie electrica in functie de conditiile de functionare deh:rminate de procesul tehnologic 'efectuatde mecanismul executor san de lUCIU... Astfel.masini electrice. Instalatia productiva in care se utilizeaza actionarea electrica cuprinde in unod necesar urmatoarele trei paTti: ma§ina electricii.Iizeaza .1peseama de scopul principal urmarit : realizarea unui proces tehnologic de productie. rnasina electrica illdeplinind roluI de convertor al energiei e1edriceln cnergie mecanica si mneori.. en atit mal mult eu cit asemenea b:sta:1atu reprezipta cea mai' raspinditii forma de conversie a energiei electrice III energie mecanica. obtinindu-se actionarea pe grupe. in corelare ell componentele de ctrice . studiu1 sistemului de actionare electrica include. adica Instalatiaindustriala si dad se j. elementeie de transmisie a mi?carii si 11Uf.1. Acpionarea elect rica poate fi definita 9i studiata numai dad. Adescori in instalajiile. cuabur san en combustie interna printr-o rnasina electrica.ltrcru sint actionate de la aceeasi. se ia in consideratie inheg ansamblnl din care face parte. Intre toate componentele vacestor insta1a1iiproductive exista o.masinii de lucru. rnasina electrica de ac:tionare prin intermedinl elementclor de 'transmisie. ma9ina 9 . CARACTERISTiCllE MA~iNllOR PE LUCRU ~I ElEMENTE DE TRANSMISIE 1. In instalatiile productive ell actionare electrica se realizeaza conversia electrornecanica a energiei. A~tfd. Ia carernai multe masini de . Jnterdependentaelementelor sisternului de actionarc se poate evidentia urmarind si evolujia acestora. Procesul tehnologic de fabricatie este realizat de rnasina de lucru.procesul tehnologic de fabricatie . Notiuni introductive .1 Ia perfectionarea sistemelor de actionare electrica. care. rea.>ina de lucru. actionarea electrica apare prin inlocuirea rnotorulni hidraulic.

curentlll i sau cuplul M. Folosirea masinilor electrice a permis insa trecerea Ia actionarea individuals. at::::tionarea multipla. iritiirit de . pliterii P ~j tcmperaturii (l. apare tendinta de apropiere a masinilor electrice de mecanisrnele exe cuto are. au deterrninat marirea exigentelor priviud TEglajul vitezei. -i. Cerinte1e obtinerii unor performante de Dive! superior pentru masinile de 111CJu.inlocuirea vech ilor transmisii princurele Ia distante marl si voluminoaseprin transmisii cornpacte de angrenaje 'individuale.. obiectivul urmarit in cadrul manualului de fatS. care se caracterizeaza de obicei prin curbele de varratie 1ti.ie constata ']i in domcniul masinilorclectrice ~ servomecanismelorvunde apar ~i se dezvolta tipmi noi de rnasini specialc. pornirea. masinile cu. frlnarea. curentului i absorhit de rnasina electrica. unctie de timp ale acceleratiei a. nascindu-se eel maimodern sistern de acjionare electrica. san unghiului [I. spatiului i.. l. Ca urrnare. cuplnlui Iii. din documentcle Congresului al XU-lea al peR se desprinde necesitatea aplicarii in actionarile elcctrice a solutiilor economice sub aspect construetiv§i ene:rgeiic.OT noi t. care favorizeaza extinderea comenzli automate 9i asupra acesteivparji a sistemului de actionare. 1\1[.lucru are rnotorul' sau de actionarc. ce. tintnd seama de cerintele dezvoltarii tehnicii. reglabile §i automatizarea proceselor de 1)roductie. (1. in vederea realizar'ii unei productivit8. 'V. miscare Iiniara.ile complexe. const ante .electrica. reversarea :'. ill care Iiecare masina de .:>i productivitate a instalatiilor industriale. in moc11ogk.faptul actioniirile electrice reprezinta unul din cei mai pute:rnici consumatori de energie la nivelul econom. au deterrninat rcresterea complexitatii lor functionale si constructive.X tehnologic 91. T.1) Procesele care . Aplicarea pe scara tot mal largii a actionarii multiple si pretcnpiile crescitrde de econornicitate . Ia care fiecare unecanism de executi« al masirrii de lucru a!e motorul sau de actiouarc. determinata tot de tendintele aratate . cum ar fi de exernplu rnasinile pas ell pas. lata' de. 0 alta consecinj.rebuie accentuate 1Ii ~od dcosebit cerintele unci proiectiiri cconornice sub aspect energetic. 111 asa fel incit sa se asigure realizarea in conditii optirne a cerintelor procosuluide 'productie.au Ioc :in timpul functionarii unei actionari pot fistabiIizate (stariOnare). tensiunilor u corenmuzatoarediferitelor circuite electrice. cum . selsinele etc.1 corelarea function arii masinilor electrice ale aceleiasi instalatii productive. inclusiv perfecjionarea 'sistemulni de actionare electrica . >. obtinindu-se avantajul dispunerii utilajelor in f11). Pentru satisfaccrea acestor cerinte s-au dezvoltat din cc ill ce rnai mu1t actionar.iri care: caz marirnile cercetatc ramin.a a fost raspindirea UIJ. dcziderat de actualitate cvidenta. de obicei.. proiectarii 9iexploatarii actionarilor electrice. Functionarea se poate considera stationara sau tranzitorie in raport cu oricare din marimile din expresia (l.. U. Astfel. in care caz aceste rnarirni variazji. favorizata de dezvoltarea componentclor electronicii de putere ~i a calculatoarelor de proces. si mecanismul 'executor. IX. referirea se facela viteza unghiulara . este de a da eunostintele fundamentale necesare cercetarii.ti din ce ill ce mai mari.ipuri de organe de transm'isie dintre masina electrica.o.l)_msa. 0 evolutie importauta. e = itt). sau tranzitorii. n.mai sus. in acest stop trebuie ctlnoscl1ta function area actionarii. 10 .r fi de exerriplu cuplajele electrornagnetice. vitezei Iiniare v san unghiulare f n. adica : ca a. P..iei nationale. recuperative ~i a automatizarii.

l. Sd.adicaa1 variatiei spatiului.i mecanismul e~ecuter. pentiu 0 sirrgura masina electric3 .jj~ gura 1 2 este rcprczen t a t~ clr'"ema SnlCL..manual se abordeaza tocmai problerneleu'idicate de interdependenta functionala a celor trei COIl1ponente de.le cinemati iCC. deacesteaspectc: se inipune examiharer.l(Hna "trlletu~lll!i" unui borelc rnasinii 111 EA..i.t..rica Asdel. Studiul diagramclor de mi~care.slstezn """fern (t. I .de ac!ionarll ulluj ele~trie:l. introducereadateloriiitid lJotata cu ID..2_ electromecanica a Q..Zinta: aspectcle specifice pentru ..l. analizmdu-se totoclata 91 interdependenta i:nh. cu Iinie continua iar fluxul in.1 . vitezelor. care are Joe transferul de encrgie prin oircuitnlde forj.masa tonarnicii actionarilor 1J::t'.. constants sau variabile lnti11lp~ 1nfunctie de GerinVle procesului rehnologic rea1iza..es Sf utilizeaza in sisteme cornplexe.rnodificati in convertorul ClI tiristoarc C cOre~pU1iz~tor cerinte- . obtinuta de Ia reteaua trifazata industrirua prill transformatorul §i illtrm:uptoHl1 ell protecrie Trl. pluri s. Abotdarca problemclor cinematicii ~'idisintetica a' un~i instalatii Cl1C!OllVlC-rs1.~-. siut. h I I lor de reglaj 8.. formeaza obiecrufcineniaticii dctionariior.area cp ~- r.rntre itrrtele si puterile cocespunzatoare. Traductoarele marimilor m~sUIate...cesiHireprczcni.e aceste marimi.. .'\1R 9in anumita viteza..2. in fi. care sirribolizeaza . Legat.iunc}ied~timp induzind ~iproblcma optimizarii acestora.trt ridicat:e~dema~ini1ede Iucru. se' studiaza 'variafia.actionazc. 'I I :__j 1 I .i'puteri. I -~ r-~--. as 13: a unui sistem modern de.formational en linie irrtrerupta.as-a reprczentat. 1:at1-a organclor 1ll miscare. T transmisia 91 V volant ul. Studiul interdependentcifunctionale intre cuplurile 1. 9:1modnl de: funcpionare al actio:narii electrice este conditionat de masina de lUCTu. raportatii Ia arFi(l.for mE-azii 0 biectul dinarnicii ractionarilor. Pararnetrii energiei ielectrice.si de organ:de de transmisie dintre masinaelectrica . .lergiel sub forma diu figura T. altfel folosindu-se numai regulatoare. . stabilitatii siskmulurdeactionare elechid.ctricadt as:~tiQt!lire.. Calculatorul d~ l)rOC. ilc~ionllrQ eleet L tr~r.ear(O' determine tin atltiD1itcllpiu J.m.Mg9i MJ.1. Masina eieetrica dtzvolta cuplul M iar masei 1)J miscarc en vifeza variabila Ii corespunde cuplul int':xtiaJ sau dinarnic MJ.i.U. de timp a spatiului. Comanda convertorului ~k' realizeazji prin blocul decomanda Be ~i regulatorul Rf{ de la calculatorul de pYOtE'S CP.1 vitezeirnasinii de actionare l\IEA. TM...in care s-a notat cu l'1!IL masina de: Iucru sa If rnecanismu 1 executor. '91 al core1axii acestora cumarimi.sistenrul de actiOt..In capitolul 1 din acest.1. j'y[ E_ -i rna)ina ek.baza ale sisternului deactionare: masina > dE' IUCHl.! .ccderatiei in .l. in functie acceleratiei elect.1£. vsi a diferitelor categorii de cu- - transmisie ~ 'mecanism nil.:--L. Intervin in sistcm ell inIormatri-privind starea de tunctionare a' MEA ~ML\ Modul5:u. sarcin a. Sprt: orientarc.-_J . S~ rnai TJH'. vitezei ~i 2. Schema simjllifieatll a sistem .

h. Se pune problema ea in anumite conditii initiale.V (. V. Ecuotiile de bazo ale mi~cQrii in sisteme de eetioncre 1.to. l.. = ---=. au forme foarte variate (I. exprimate prin legaturi functionale de natura. (1..3.. 1. spntluiut unelte. 0.3. fie ca se cunosc sau se prescriu distanta totala parcursa l". gura 1.relajia v = . masinile mele de ridicaresi de translajie. (1. t2 :.2.4).3J (1. (1. :. v. Dia(lramQ reprezentind vaf'ill!hl in. ascensoalaminoarele.3) rezulta: fa = 2 !:!. masinile de extracjie miniere. v~ run deci 2a.k necesare reprezeritarii graficului de rniscare.1. Diagrame de miscere Diagramele sau graficele de rniscare. framvaiele. irnpuse xle procesul de producj:ie. deci acceleratia este constanta in timpul 'pornirii t1 ~i opririi ta. Adeseori diagramele de miscare pot fi reprezentate sub forma simplificata din fir '. durata cidului to' viteza maxima 112 yi aceeleratia al:}i se cer .Ia miscarea circnlara avind.6) ~ apoi 12 . troleibuzele ti- LEd r ~ etc.. a. in care se are in vedere faptul c:a .11) I 1. =/(t) pentru diferite (1. ttmp a vttezet v.2.Q R .relatiilor cunoscute din mecanica se obtine : FilJ. Sa se calculeze elemente.5) se determina ~1 t3 = ( ~ (tl +t 2) (1.4) deci t.1 aceelerattel a..1l3' distantele corespunzatoare tv Z2 si ts si acceleratia a3· Pc baza .2) puri de mstalapii electrornecanice : mecanisrele.1 ill care s-a aproximat ca viteza variazii Iiniar. Astfel. raza R crista .5) Din expresiile (1. (1.

gl'am.tc = dV2 L_ ~ = 0 vi :I de unde se objine considerind xi (1.0Jind di spari ul be esteegal en suprafata trapezul ui.. 13 .L5.'l de care. aceeasidistanta 1" 50 poate efectua en diferiteacceleratii §i viteze. :fie Durata minima :(0 a ciclu1uise =~ ~l + .J U1 lc (1. de suprafata lcEgaHi en a trapezulni. tillind seama ca.din figura 1.imp minim en oJ annmita acceleratie constanta 1a pornire 91 oprire. adieu.5). cu viteza variabila.ia unci functibnari cu parametri tehnico-economici ridicati. Pentru a exarnina cum se pune problerna. se considera La e'xempluungrafic de viteza de forma uuui trapez isoscel (-fig.tiona permanent inregim tranzitoriu..9) unde v21)este viteza maxima..9) se bserva cai<!J si Vso reprezinta baza. [3J. timpul t'1. mtntm. 1."..7) determina deri vind a1 . rnari :.d. Pe baza figurii 1. 1.5. minimii.7) (1. ·t"•• In acelasi mod se pot stabili re1aFiilcpentru rcprezentarea diagrame cu caracter mai gf"ueral. se o. mls- :Fig. Rezulta cadezavantaj.brine: . lIir. tl = I:. a) Realizarea cidt{hd de duratii. dinfigura 1.__ Iss:__ ~ ie l::iy.8) (1. fiind ° nu1..!£ . D\agramil IOU eielu.7): v~p= \ . Se pot aplica diferite criterii.4. respectiv l!1alrimeatriunghiulni isescel .5.k. Inmultind expresiile {L8J eu (J . V2 (1. Problemaoptimizarii formei graficelor de miscare se pune in conditiile realizarii unei productivi:tati cit.faptul ca. mai.sistemul va func. de optirni zare.parcurgerii acehiiasi spatiu i2 in t.

(1.i transportat.a i~litia1a 7jfil1aHi. 9i viteza stayionara V:!. este nula. este necesara maiales la transportul de persoane. J I r-~ ~ i \ .vse pune problema determinarii aecelera:tici minime in conditii de producjie vdate. (1. care apare 51. se determine acceleratiik astfel inch forta echivalentji Sa fie: 'mllJlma. Aceeasi distanta se poatc 1)159.i oprire. 5 Se poate. Ca urrnare.. 5eCerc determinarca acceleratiei rniuime :in conditiile unui anumit. deci valori mari pentru crec. 1. ~i_ I!CIltIi1 1)2 se poate deduce 0 valoareoptima. se observa ca.'2Q creste 5(: obtin vaFir).7).10) Din figure 1.(. pcntIl1 reducerea lui tc este recomandabil sa:'. cuplul. Obtillerea unci produc:tivitap.. .-. c) Opthn£zarea variat£ei mtezei la.. arcurge ell diagrame de vip teza de forma unui trapez isoscel avind diferitc valori ale vitezci v~.3 .c: utilizeze viteza pll. leratii de valoare redusa are ca cfect aterruarea solicitarilor rnecanice si elecnice ale sisternului de action are. respecti v red ueerea duratei ciclului devine 'neinsemnata pentru V2!V20 > 0. stiind di vitez.pe"Uelt~a duratet .5. care au olar-gil rasplEdire. D'.! t. spatit1 de parcurs 1t.. en 0 durata data t.3. din Te1atiile.. cum este cazul 14 - . dill ce in ce rnai mid. corespunzind unci variajii Iiniare a vitezei.. Atenuarea solicitarilor: Ia pornire ~i -oprire.9) se deduce: . S-a demonstrat ca in condrtiile date acccleratia minima este corrstanta.eiectrice. Sf: pane problema ca Ia aceeasi durat.z r -0.lb sa. (1. pornire . miirite irnpune 0 des£a§urare rapids a proccsului de productie. Realizarea unor aCCE. respectiv unci diagrame de forma unui 'trapez jsoscel [3]. Alegerea unei masini de actionare cu putere minima definestc unele conditii privind forma graficelor de viteza. ell cit viteza relativa V2/1.0.I.4)v2U' b) Conditii rezuliaie i1npun4nd 0 puter!3 tninimii ama§in'ii .1b forma desrnncituri. ill care s-a reprezentat Iuncjia (1. ( . . a _J~ o..6.J = (0.lielulni riaJii ale duratei relative a ciclului tJtcf! de vltezii Ia dingrmna tl"apezQidalrt.1a Ia . Considerind de exemplu jrtilajele de ridicat . Considerind spre exemplu diagrarna de-forma trapezoidal a din fignra. ~i viteza V.8) ~i (1. dernonstrajnsa di nu estc avantajos Sa se ajunga In cazul Iimita de triunghi isosceL Astlel.elexaFi9i viteza stabilixata '(12" Ca urrnare. Alegerea unci masini ell putere minima sc face in general pe baza incalzirii prin una din metodele rnarimilor echivalente (v. Calculele arata cariia grama de vitez[i careia 1i oorespundc inciiizirea minima este de forma unui trapez isoscel.10). puterea sau curentul echivalent sa alba valori cit mal mici. . 1.6 . capitolul 5) urmarindu-sc ca forta.

" = -dl = fl. . Diferenta Intre cue dqua cupluri-se numeste cu. pentr u porniro.plul inertial sau dinarnic.=:.pen tru pornire. 15 . d. aratat. trebuie err Ja -:lllceputul ~i sfirsitul porniril viteza sa variezc dupa . este datorita -variatici acccleratiei da S=-=-. 12. vatiatie Iiuiarii se obtme . 1.' ~lns2t. II) conduce -4. In paragraful 1.NIl< '# 0.anl_boli~e. Dacq.Rcla-tia din M-MJ(-'-----Q In (1. .1) dezvolta . ca 1lla~j_i_la\~lectrica 'MEA (fig.{vaposi bilitatea de limitare a valorii srmrci t urii s.M.12) rcprcz in ta ecua tia mi~c-am mac-easta sit 118. Daca M .obicei masini telectrice.._cC.senz_aj:ia nepJ?tc.sau stat-iolla-r.cuplul )VI (considerat podtiv)peutni a iuvinge cuplul'J\lR(coll5·id~tat l1'i'gat1v) produs de mecanismul exccntoreau (le lucrn L. Expe rietita d .3.a aratat Ja velticule §i ascensoarc. .>~arii figura tehnica actioniirilor $C Iolosesc -de . Pentru a realiza confortul H.X·.a de lavaloare mila 18.Lj.uta. instalatia functioueazacu vitezacoustauta adid't in regim stabi1izat . relatia Ia valorile : din ligura 1.SaT transportului de persoane.tie .:1Ot111U cu k 0 _constanta: a = -.11) In cazul diagramci. =-. atuuci vitE'zaactilinarii ereste san scade. dt d'v . care rnotiv rse examineaza 1i"1 primutxind rniscarea de rotatie.= k~ . EculJtia mi. puternica. rotative.r---~--~ I. CIt ' < dv 1 s. dupa cum cuplul masinii electrice este mai maresau mai mic decit al rnecanismului de Iucru.!t2 (1.a cste VM"-'"!. CilllllIlatica. De exemplu.illi· pambolff!e a: vltozet. se 0 bs{.o curba care sa con(tnca_Ia valori acceptabile ale smuciturii. din cinema tic?p roceselor re prezeuta tain 1.2. Astlcl . este ecu. I i '\ Ia t= a s s = a~ = o + I I Q:) '\ \ '\ \ \ C~~--~-------. L5-<). . 110[1111'11in c·lIzul infinite..t!.a vitezei Ia trecer.iipia miicarii scrisa perrtru (1. I ~I =- .0'1 a s Practic diu cauza joc:ur11or ~i elasticitaW sistemului nu 5<2 obtin valori ~'i. iar relatia M -jy1l<---'. in cazul variatiei p. eele doua cupluri sint egale ~i de sernn contrar.. (1. totusi smtrcitur.13) vcaaul general.7.

In cc priveste semnul poiitiv. fata de care se va defini sernnul unei anumite de Cuplurile potentiale sint datorate actiunii cimpnlui gravitational sau apa.rcactiv sau potential.ina electrica este motor.r Ia deforrnarea elastica a matcrialclor.poate fi de. Cuplurile reactive. independent de al miscarii. de frinare. dt d (1.'. adkllM si i:narlIhi efectromecanice.Qz al_ d! 'dci: (1. masina este rotitii: contrar sensului deacfimieacnpl-wui M. de Irecare si ide deformarea plasticaa materialelor realizata prin intindc-rc. care totdeauna se opune miscarii. taierc san r~sudre.18) dad rotirea en dad:" Cuplul M dezvoltat yiteza Q are . greutatea este sufide-ntdc mare Ipclt· cuplul util 1'JRu sa depaseasca valoarca cuplului corespunzator frecarii. Sernnul sause$chitnba dadi se schimbaisensul he-care.Q an senrne de Jua:. evident. . ..Relatia de definire a cuplnlui inertial se obtine talc a dinamicii }d_) pe baaa legi-ifnndamen- =-(10). Cuplul reactiv provoaca i:ntotdeauna un efectdc frinarevactionind in sens opus sensuluixle miscare. cum ar fide 1{ l6 .] d~l l . cind se opune miscarii. miscarii.i me ntine sensul.J:Ia coborire Mv-a fi uncuplu de..a. Jf .17) D<ted este constant. la 11n mecanism dc ridicarc.i a illi~ca:rii obtine forma: J lut11nifa de cele. dD.spre exeznplu. denurnit c1J.. provocind un efect de motor cind actioneaza in sensul tlli:. Cuplul lVlR determinat de mecanismul de lueru. acesta sc va considera ill raport ell un anu-mit sens al miscarii..Slut deter:ininate.dona feluri : . dupa cum actioneaza in raport cu rmiscarea.II/I}/ ____: J" dl (1.vla ridicare masina electrica de action-are va dezvolta un cuplu motor 13. Cuplul potential i.uare. cumeste de exernplu cazul cuplului contrare..isicn-t.13) deviue : lU" lVL - 11: ~1' .] R - - dQ. frinare.14) rezulta cuplul inertial (LI5) sau :J1.16. la ridicarea unei greutati c:uplul lVIR determinat de aceasta se opunc miscariiiar Iii coborire lYIRuactioneaza in sensu! miscarii.111 _j__ Q2 elJ do: (1.mai rnulte ori ill practica.duii san de fd.f =. situatie ecuat.pl# re. dad. respectiv 13 destinderea unui resort. Corespunzator. Spre excmpl U-. in care actioneazaM Ioc in sensul sau. oftrind pcsibititatea recuperjirii energid.) I Eeua tia mi~dIrii (J . -1.corupresiune. Aceeasi vsituatie apare 1a comprimare.

rn . cuplul total MR este datorat frecarilor :'. spre in studiul procese]ot tranzitorii Ia actionarile eu masiniIiniare .24) se utilizeaz. cuplul vmecanismului de lucru apare adeseori ca tin rezultat a dona componente. - MR atunci dD dt = 0.(mv) dt (1.Ia oboseala. Ia un mecanism de ..20) si xleci : F.a. 10c de 2- Eeuatia rmscaru scrisa sub formele (1.F R =o.ridicare-coborire..22) respectiv ecuatia miscarii : dv. dt N + v clm dr "- dt df .ioairi "ledtl" . Practic. Ecuatia rni§carii sepoate exprima ell ajutorul puterilor sau al fortelor pcntru sistemele en miscare de translatie. '. .exemplu la rnasina de lncercat sinele de cale ferat?. deci viteza Q'este constanta. adica aotionarea. 17 .exernplu.' ' v~-. =m .." R + cit· ill (1.F.1greutatilor de -transport.(1. ACi. atunci ecuatia devine: F' - F 'a =-"}Ji-" du cit .21) In final rez ultii : dv ~ dfn . adica actionarea functioncaza in ieg_imstabilizat. n ~~.FJ'=m-+v~- .' r. Ecuatia de rniscare pentru instalatiile ell miscare de translatie se scrie: (L19) san: F . deci viteza ' Q " creste.23) Daca masa este constanra.23) . o'dm F . 18)' rezulta : - daeaM > < = MR atunci 11/:R dQ dt > 0. Astfel. (1. In cataloage 9i In caleuie se mai utilizeaza )l1 momentul de giratieirL J. Cuplul inertial apare ca rezultat al diferentei Ivf -MR. se accelereaza : "'II' d aca lvL dad M 71[' a tunci "dO "dl '0' d <.ill dl ' (1. reactiva :.r ~~SLdUe.. unde cuplul mecanisirrnlui de lucru are un caracter oscilant.i potentiala. ' eel'·"t eza VI a dilea are Toe v • l:llcetinirea actionarii . Diuecuatia (1.

29) mi~ciirii 'sub forma: H .rctatie. este rnasaelernentului d_caxa.18) se inlocuiesc ] eu GD2 si viteza b eu tura}:ian in rot/min. (1..M R = 375 CD" dn tit.1/375. "I! '" .. respcctiv T 7~. . se considera Iceade rotatie §i care de 0.-------.' . .j nica ac't~onarilOl. 1~j_ .este definit prin relatiile (1.ul de volant. iar rn = j dm de V0111ill situat 1ft" 'Ja distanta este rnasa respectiv m = oS corpului.. rospectiv r. . Considerind ca rnasa m esteconcentrata de' Ja axa de . astfel aleasa iucit intr-un 1Jllllot 18:distanta ' (1.60 ' Z:-:y" (1. Daca III rclatia (1.3I) Mis) -l11R(s) Js _. specialitate.0 . unde g este acceleratia gravitat'imiaJa.Momeutu] de inertie axial al urrui corp faJa de: 0 axil. atuuci se obtine : ] -------: [kgrn-] respectiv GD'!.~ (1. Tam de inertie :. = . bicei trece prin -centrul de gre.32) se poate reprezenta prin schema structurala din figura L8.il unei aiJlioJlari. Aceste probleme uint t:-atatC' mai detaliat in capitolul 2.30) utilizata in Iiteratura de Iactorul ui numeric . care in t~l.. Schema st..9. .>i D -diamet:rul = Da_c~se introduce in '.G = gin. -. m.} ~~ s = = ]sQ(s). !I'.ritate... La calculul proceseioT nala a ecuatiei miscarii.e iuitiale de vvaloare zero ecuaJ:iel (LI8) va fi: . .. (1.ivIRis) respectiv ry(..26) UllQe dm.27) s-an 'dcfinit marimile vde calcul .:ml{lITaliia dlnaroir.27) greutatea .28) nude GD2 este rnornentul de -gimtie sau mornent. r ~ -de -inertlf'.". transformata Laplace a '. = 4gJ [Nni2] G4~' .re1atia (1. T 18 1 Fig. n atunci vse obtine ecuatia .81 mjs2 (1. } 111(s) . avind Jusa in calcnle dezavantajul tranzitorii iSetolos'::1te arieseori forma operaticConsiderind collditiil.32) Rclatia (1.8.. '1.

.• Q.J"i1R devine: 111R = MR" ~.. Ma~ina electrica ac.seaduna san se scad-in functie de sensul ill care se face transferal de energie.9. MRl ••.considera schema din figura 1. n cu vitezele unghiulare Q.•.in ipoteza eli masina electricii Iunctioneaza ca motor.. . ~n (1. iii calculele de 'proiectare apare necesitatea .1. . in. 01 ..Pentru deducerea relapiilor de raportare se.36) care exprirna relatia de raportare a cuplului la arborele rnotorului..9i 'til .-1 ..]J:f . De obicei raportarea se face la arborele masinii electrice de actionare.~li anr damentele perechilor de roti dintate definite prin relajiile : ~ ~ ~1~2 .i arbore a cuplurilor... componentele in miscare ale ansarnblului masina velectrica .33} in care 'f) estc ra..lucrn priutr-nn sistern de transmisii. Dacamasina elcctrica MEA functioneaza ca irina. il .""" -:. i" rapoartele de transmisie .U . II .i expresia cuplului raportat .2. ill care S-8.. lViR. Schema 'unui 19 . .tioneaz~ lnsa adeseori mecanisrnul de. Ca urmare. momentelor de ine:rtie san a masei.. .. sensul de transrnitere a energiei se schirnbti . l'j] .ide pierde.. ca de cxernplu podurile ru. . baza caruia puterea corespunzatoare rnarimii raportate este egaUi cu putcrca corespunzatoare rnarirnii initiale. (1. (1.rile din sistern.. ~i momentele de iher}lc I.'l~. -:. ndarnentul total si i['2t..notat"MEA masina de actionare.' "fj01 }+'7 r /1.lante :}i rabotczele. tinind searna ~. care .35) Egalind puterile la arbori succesivi." cuplurile determinate de L raportate la arborii 0. MR. J~corespunzatoare.37) In unelc -cazuri utilajele au 1n componenta 10r mecanisme ell miscare de translatie.34) (l.. . Principinl raportarii este al conservarii energiei. . se pot scrie relatiile: de unde respectiv care innnrltite 'Intre ele condnc Ia rezultatul ---~. ..transrnisie -mecanism de lucru cavind viteze diferite. Raportarea cuplurilor ~i fertelor 10 acelC!!ji orbore Echilibrul cuplurilor exprirnat prin ecuatia miscarii se scric la acelass arbore.- Q.1 " .raportarii Jayace1a:.3. fortelor. . L rnecanismul de lucru.

. in caremasina MEA actioneaza toba T prin transmisia Z ill scopul ridicarii rnasei m de greutate F R cu viteza v.eaza in punctul de atac al bielei.lungimea bielei. SChema mecanismului biela-manivela este aratat~ in figura 1. in care s-au notat cu : r .11. Schema x unnt meeanlsm blela- -manlvela.1 b ~ distantele pina_ Ia centrul de greutate C al bielei. MEA: M FRV.38) La coborire in regim stabilizat. '10 (1. 1. a . ell componentele corespunzjltoare Eo §l F" 9i componenta ta:ngentia:l. compresoarelecu piston.forta care acction. FIg. ridica aspecte specifice pentru dinamica actionarilor electrice.usruisii. ·o/IR = _ R- -FRV> 1) 1 rezulta cuplul la arborele ma1inii electrice de actionare.raza cercul ui manivelei. 20 .10. rezulta : (1.39) Mecanismele bic1a-manivela. Schemaa. foarfeci. IX $i {3 unghiurile formate eu axa x. razboaiele de tesut etc. 1.a FI care echilibreazacornponenta forjei rezistente FRI' Fig. AetionaJ"e en tru.e1ionarli meeanism de ddieare. l . F . 1. Din egalitatea puterilor.9..I"'g. in ipoteza ridicarii greutatii. MEA frtneaia) pierderi1e fiind acoperite de rnecanisrnul de 1ucru. unul astfe1 de meoanism folosit pentru rridicare este ar'atata in figura L 10. :intilnite 1a presele mecanice.11.

1l sm-:>: (1.momentul de inertie T.+J ~+J.~ .baza relatiilor It -:--. 2 21 _(1.' 1 (1. (1.. ~. lj.--.48) . 6: -~ . I {Q1)'2+ n J'{Q J'~ l:Q' .2.. L9).}.Icare.se mai poat. Dinegalitateaenergetica. ..finala : NIR =:: Sin~:s+~ 5 (0) = :. ~• ~ "T" I I. i .10) se pune problema raportarii masei m Ia arborele rnasinii MEA.. (1.. rJ.i. F'b cos [~_ . ...40) MRO=F1'J'. r.. 0 ]. atunti ~ -sepoate adrnite ~ ~ 0.. a carei energie cinetica sa. In Ia arborelemasinii ell suma energiilor inmagazinate ].J. -.. .45) Rczulta .:'·. Rapcrtarea momentelor de iner!ie ~i a masei [a aceloii orbore de actionare MEA se face inlocuindu-Ie cuun moment de inertie echivalent Ie' corespunzator unei piese fictive.. J I T' Pe . Siu(:"):~ ..~Q2 ._.42) inlocuita in (1.4."-2..L J ]~2 2 '·$2 _I ·1.l_ L • .[Sili +~ . -1. (L43)devenind ~ (1."'2" I I Q..41).e scrie : -2 J' _.·t "1 tj .43) Dad\. CI. -2.46)..mv.47) 1:ncazulmecamsmelor cu miscare de translatie (fig. .. J~. iar la arborele masinii electrice : _j_M .--. < 2.:!l: + 111. fie egala Raportarea momentelor de.-.Cuplul mecanismului: de lucru -raportat Ia axa Oeste: (1.34) expresia .r' + A)].2.adica: J in pi~sEle reale cucaomentele-de inertie . . - F"siti(" cos [3 + i3J .SlU IX.R _FlY. I (L46) (1.. 2· '. conduce la forma .~ . y. 2 (. -::a tl 2·.I ~ I -~. 1 echivalent : ] e: =.. . ~.1 (1. 2. ]}. In (fig. 2 -'. . (1. inertiie J. }'l 1..41) F.44) MR Fr . J1.

49) Tinind searua si de piescle ill miscarc de rotatie. V2 91 O2 . Coordouatele punctului C slut: X..:ldo: <71 . 1. = 1n (--=.-)2. cl.= 2" b cos .".o". (1_57) Viteza punctului C va fi : (1. din Lelatii1e (1. do< = . IX.212 V (._' 1 I (L56) r I.. .11).de translatie si viteza unghiulara a centrului de greutate C ht jurul punctului 13 (fig.rnasa pieselor in rniscare de translatie antrenatc de capul bielei B.?i y vot: Ii : .54) y" -- = b r 0- ! SIll ~. SIll J rar.viteza .n (1. 'fin:ind searnadi r sin o.. =r cos 0'0 +a cos ~ . jn3 ---:.(100: dt d~ dt A .masa ibiclei.49)se obtine expresia mai gencra1i a ~ilOl11('ntu]ui de inerti~echivaic::n't: (1. = coordonatcle t sill ~. 0'.-" .' = (1.58) 22 .ij 2 se ]_Jot neglija fa}a de ceilalti terrneni. (1.53) devin : (1.51 ) de unde (L52) 111 care It est€: momentul de inertie al pieselor in rotatie in jurul punctului 0 C'Ll viteza 01. '1 -5) (~. m2 .o Cornponentele vitezei puuctului Vh ~ C dupa ff.:. avind viteza liniarau3' Adeseori terrncnii carecontin pc ri~'l ..~ sin2:t I- . i I sill' ' ex dYa VZy = -.46) si (1. dt by.I.50) L::Lactiou'i£rile cu rnccanism bic:1fH1l2_l1ivelamornerrtul de i:wrti(' echivalent Ie'se obtine scriind egalitatea sumei encrgiilor cinetice [ek:' pieselor in miscare cu energia cinetica a piesei echivalente fictive care Ie 11110c11ieste : (1.r ~~1lO.= . axele x .

caracteristicii mecanismului de lucnu de . ell 3 fiiricinotatacaracicristica masinii eleetrice de actionare (fig.. in :regimstabilizat aceasta obtine forma (1. functionarea se stabilizcaza din non -in A. StabBitateo. fapt care.5. 8t3- 23 .l1tul aparitiei ra:min1nd constanta diu cauzainertiei sistemului.12): in mo- me. in cazul ca perturbatia dispare. Sedeflneo. iu .==.J===~== ~ 1- V' r (r _ )" ~SHla (1. functionarea se stabilizcazs la 0 noua valoare 'irrtr-un punet de f1. punctul A. adica M RB de-vine mai marc ca al masirrii. 1..ie un sistern de actionare velectrica functioneaza stabil ill punctul dadl 1a aparitia uneinrici pcrtur batii care d-rtcQ:I$. V's = V3x_= (1.:t1cj:ionare A I..-mecanica a rnecanisrnului de Iucru (fig. Explicatlv>l.l.la sb_bilitateu tica. (L56)~(L60)se calculeaza J~ in cazul geueraJ. variatia cnplnlui -MR. deoarece functionarca are 10c pe caracteristicile rnecanice statice.4 . ' 1. fenornenele sc desfa§oara astfel. apro piat de .mecanice a masinii -e1ed~ice de actionare cu 'caracteristica .59) 'V3y = O. electrice.Iri cazul etc.Q2a Q _ d~ ~ bielei.iznpune alegerea unul criteriu de apreciere a stabilitatii statice a sistemului de actionare electrica. -tiilet:are pot aparesint : variatia tensiunii de alimentare san a frecventei.12).53. -varifl.la forma: 7 1a forma. l'b'nctul A poa:te corespunde+unei functionari stabile+sau instabile.a = 1 :?ib Viteza capului de cruce B se obtine inlocuind ill rclatiile (1.til1 vitczei acticnarii electrice.12. '. Qlpl111 mecanismului -de Iucru. 1. Perturbs' a vitezei. adica 111 : A: deoarcce 1\IJA < M R:8 viteza scade OJ perturbajiei viteza o Fifj.o: _ z -ill ~ do: dt - Q (rIO _ Q . care arata d punctul de functionare A se stabileste 1a iutersectia caracterrsticii .c perturbatie deIncarcare ce duce [a modifica- vfunctiouarii stabile. Acest gen de stabilitate este dernimit. l_d" -1 _.l.60) I Cu cexpresiile (1.18).rea.a statica.stotico a Clctionorilor electrice Dinamica unei actiqniiri este deJ'initivap:rin ecuatia miscarii (1. 2.1'2). ca tentelor cu temperatura . tinl:nd scama d~ d.52).:2. este : -cos" Vitcza unghitilara.57) = O. de relatia 1. apare.56) 9~ (1. In Ipoteza ca.arialia rezis- A.

64) pc: baza relajiilor (1. -tg coeficientul . t1Q = .ce a fast scos din echilibru datorita variatiei incarcarii MEl sau datorita modificarii cuplului rnasinii electricc M.tului A'.Q) d~ • (1. ~ M2 .67) in ipoteza ca 1a t = 0.65) Notind en !f' =tg tt. cuplul mecanismului de lucru va deveni M 1Il). cind apare perturbatia." R in figuraL12.Intcgrind ecuatia diferentiala (1. = 1l. la aparitia perturbatiei datorita careia caracteristica 1 devine 2.18) obtinind forma: + + + + (1. iar dupa tirnpul t variatia vitezci devine M1.dl1 obtinindu-se : 6. 1.6.63) (1.66) devine: (1. ecnatia (1.JA.62) Considerind intervale de tim.J.12): A}/[ = djj. deoarece . dt = rt. punctul C corespunde unei functionari instabile.ximeaza ca variaza Iiniar eu 'viteza.p foarte scurte.Q = niWR) J d(L\Q) • dl ( 1. in care 1'y1 ~ J\IR so apro.[ AQ = t. Stabilitatea statics se poato examina si analitic dupa cum urmeaza.de' stahilitate statica.1:fR 91 viteza de 1a n Ia Q AD. fara a ajuug~ la un punet de functionare stabil. se obtine : (L68) 24 .61)-(1. In general.R (1.!11A. se poatc scrie (fig.67) relatia CL65j 1 d{~Q). in care functiouarea se stabilizeaza.01.M R = J d(n. Ia aplicarea perturbatiei cuplul masinii electrice St: modifica de 1a M 1a M IllYI" cuplul mecanismului de lucru de 1a 1'\11 la ~VIR R f:. prin stabilitatea umri sistem de actionare e1ec:t:rica 50 inteJege pmprietatea acestuia de a reveni la echilibru stabil intr-un interval de timp Cit mai scurt. deci viteza va scadea fata de Os.pilla la valoarea O2 corespunzatoare punc. dUl)8. cuplul rnasinii electrice fiind l11c. Pllla Ia oprirea acjionarii. rezulta MRD > Me.64) ( di'1 _ dD.0 tg c: dQ (1. deoarecejn tot intervalul 03> n ~ 0 este valabifa inegalitatea M < NIR• 'in concluzie.61 ) Din ccuatiile (1.18) ~i '(L16) rczulta : IlM f:. Astfel.

De exemplu.".64) ~1 (1:66) poate fi sensa_ sub forma: dilldiVI RdM J -0 J sa 111=----=--<. 25 . ele deterrninind adeseori in bunaparte consumul deener:gie eleetridi. adica viteza n sa se stabilizeze hi...ea vitezei. resFig.orti a} Proceseletraxzitorii.parametrii care definesc inertia au astfel ide valori melt procesnl este.Din .'lt sa. 0 valoare constanta.sitnatie inadJ:l. aperiodic .t.]ina de rc. trebuie ca: (1.68) rezulta ca pentru a avea 0 function are stabila. fe1 de inertia. mai rnult sau 111.. adica mu are nici ill). .69) u_ a Spre exernplul.se obffna tm proces tranzitoriuamortizat.6. daca MR este constant atunci tg a. caracterizeaz. 1.6. Metode de rerolvore a ecuoJieimi~cQrii. in fignra 1. Ia crcster. < 0 _:}i invers.69) devine tg ot < 0. dO: dfl dD (1.R = 0..1i pujiu-diferita de caracteristica mecanica statica. temului.: c . (1.nIt) are ovariatie sinusoidalacare se amortizeaza .actionare clectrica ':. respectiv a miirimii de ie::.. Expllcativtt Ia stab\lit:"itea dinapectiv IX> 90"'.irci[1 nrrnatoarele situatii : . J si t fiind infotdeauna pozitive. 1. Accst caz reclama examinarea stabilitatii dinamice.0=0.13 se mna lul treapta al tmei vactionjiri ell mi:.apta a ill8ximii de . sa corespundao micsorarare a cuplului iner1:iaJ JVJ. parametrilor sistemului trebuie astfel facutinc. mecanicd. calitatea produselbr. functionareee deplaseaza pe 0 traiectorie "dinamica. deer t relajia (1. e . in baza relatiilor (1. deci . in functie de para~ metrii CE'.2.o(t) oscileaza permanent 91ell amplitudini creselnde. sitnatie idefavorabila pentru procesul tehnologic si sisternul de actionare electrica . a:dica dn > 0. solicitarea olectromagnetica. frmctionarea fiind instabiliL Calculul.intrare.1 procesul de productie. d -Q(tc) oscileaza _permaneut in j:uritl unei valori medii. b . definite in paragraful 1.1isibiJa perrtru sistemul de.70) de unde rezulta _ca.aue importanta mare. adica d)1. a -$istcllltll este ideal. punctul de. deci caracteristica rnica~ h = J(M) trebuie fie cazatoare. Precese ttanzit.1.e1a:}:ia-(1.63).c jeste dat priu tensiunea aplicata u(t) iarQ(t) reprezintawariatia vitezei unghiu1are.a inertia electromecanica ~ electromagnetica a sis- Adeseori ealitatea sistemelo~autO_illate de aetionare electrica se apreciaza pe baza modulni IIieaTe sistemul raspunde prin marimea de iesire Ia {) variat-ie: semnal ill tre. in care caz ~i O{t) are 0 variajie _sub forma de treapta . productivitarea.13.6Q).1. Daca perturbajiile sau-specificul sistemului de actionare electrica condue 1a variatii rapide ale cuplului M sau lvlR sau ale varubelcr.:.pentru 0 functionare stabila este necesar ca. _ Tnegalitatea (1.

tn aceasta situatieetudiul proceselor tranzitorii se face pe baza ecuatiei diferentiale a rniscarii.e linga ecnatia misdrii se adauga ~.73) in care c este caldura specifica. Din acest rnotiv.ratu.'iTii corrsideTate.e.trice. in. electrornagnetica )ii termica. pentru actionfirile electrice la care caracte26 . mod diferrtdesfasurarea procese1OT tranzitorii.. T i>..jieste caracterizata prin constants de timp a incalzirii T=!:!!::. de timp T= L R' (L72) in care L .>i aparatelor: Ea influenteaza direct modul de variatie a) curentului )ii este caracterizata prin iconstanta eleCfrbn:i:aglietidi. iufluenteaza direct variatia temperaturii . La rindul . multe cazuri se poate aproxima ca .rnasa corpului.uraiilor masinilor e1ec.>i mornerrtul de inctti:e raportat Ia /atborele moto] rului. In cazul In care caracteristica mecanica naturala a masinii electrice de actiouare poatefi aproximatii Iiniara ill zona llZtialii de. Iucru.>i R 'sint inductivitatea respectiv rezjstentalnfa~u!'.b) Melode analitia de rezoluare d ecuajiei mi'jcCi1'ii.)iim . Lpoate fi aproximat constant. lega:turile intre marirnile electrice fiind aproximate sub forma de rclatii algcbrice.proprieti'4i1e termice ale corpurilor. la eercetarea proceselor tmuzitorii. no viteza la mers in gol ideal . Darn se considera :. fenomenele. p.}iin a special a ritrnulni de desfasurare a proccselor tranzitorii S~ rnfmifestii prin inertia mecanioa. in.Iufluerrta ei se manifest a direct asupra felului de vaiiatie a vitezoi.influenteazii.. Influenjaisistcmului rde acpionare e1ect±:iG:i3: supra modluul. tine searna ~n calcule prin constantele de tamp corespunzatoare .proceselor tranzitorii considerind numai fenornenele electrornecanice. Inertia termidi. Modul de dcsfa~urarea proceselor tranzitorii depindede tipul actiooarii electrice.xxmstanta" dad. .. Inertia rnecanicji este datorita masei piesclor iii rniscare. Cell'"trei inertii . inertiamecanica se caracterizeaza prin vconstanta elcntrornecanica de timp > T m =J(0. h. ..l/Ji.i 'justifica dcnumirea de: . se neglijJ. determinata de masa. loS (1. timp mult rnai sCUTtdectt cele tenriice:.d inertia ielectromagnetica..DN) J.: ~ (l.Icr. Fenomeneleelectromagnetice9ielectTomecanice se dC-':ifa90a:ra intr-un interval d. . de care Sf.o .rii.1" ca urmare. proprietatile mecanismuliii de lucru .i ecuatiile diferentiale ule rnarirnilor electrornagnetice.!?1 termicaasisternului de actionare electrica 91 conditiile pentrnproiectarea adiouarii inclusiv a comenzii automate.':aza de obicei influenta tempe.. de aceea. .coeficientul. In cele ce urmeaza se vor analiza aspecte generate ale . Inertia electrornagnetica este datorita inductivitatii infa~.n) unde 11.ele nn se influeateaza reciproc.>'i felul procesului tehnologic realizat.electrcmagnetice decurg adeseori mai repcde decit cele electromecanice )ii. de transmitere a caldurii: prin suprafata S . forma $i .[dv~i QN sint cuplul respectiv yjteza nominata a unasirrii. variapa ternperaturii 'in acest interval este neinsernnata.

.Jd" . reprczentata in figura 1. .74) 9i (1.14. __ .c.adicli Ia alunecari rnai mici decit alunccarea critica.78)...!.14 §i exprimata.ristica mecanica :« masinii electrice se poate aproxnna ca 0 drcapta.. unde constanta B n::zu1ta:egala cu }.lele M = !l(t) S.]n.l lv. en excit.sy ]11". definita Solutia ecuatiei diferentrale dill.atie in derivatie flo este viteza .~" dete. 1. j11 = f(s) est". dl fli.79) de.76) care inlccuita in.. dt M MR -. . (LIS) conduce la ecuatia U·. constarrta A se ealculeazafnlocuind in (LSO) conditia initial a ca lat = 0 cuplul M ___.f iI1.v.udi.75) rezulta relatia : dQ __ dt " ~. caz adcseori aplicabil Ia masina de ic.71). eli· (1.de zners tn gol ideal. de timp.15). Notind ell indicele N valorile nominale. rezolvind ecuapia miscarii.lg.tate se obtin rezolvind ecuatia mi~carll (L18) .75) Functiile diu. ·Caraderisticii Jial. JIi R (1. .-=Tm Tm (1.rprin relajiile -=-=8 j\..78) se mascara in secunde si'este constanta electromecanica anterior prin relapia (1.i = j~(t) fie in cazul variatiei in treapta a cuphrlui MR (fig.---.l R = . s avind rrumai' 0 semnificatie matematica. + B.iV. 00- n no (1. Fig. A= ZIt[. fie:in cazul rnodifidirii brusce a cuplnlui tnajiniielectricc. 1.. : M.c..77) unde (1.. Din expresiile (1.MR. en ekcit8.74) unde 00 cste viteza sincrona in cazul masinii asincrone. identica en (1.~o .}:ie in derivatie ii la masina asincrona in zonauzuala de functionarev.$N dM 111N·dt (1. forma: (1. legatur8.9. Se va 11tiliza in calculeal unecarea n s ---.In cazul masinii de c.- dllj -.vI ~ f(')' 27 .rminacm1.este I· 111 =At -.77) ~i (L7S). Astfe1.-- .20) obtin uta din (1.

--: -.. ale ..« astfel de diagrama pentru un compresor ell pistoneste aratata.i brusce a sarcinii de Ia valoarea . Pentru simplificarea relapiilor jseconsidera cazul cuplarii directe a masinii eledrice eu CODlpre.2 :. armonicelor.r':.i t.2:3. in cazul (l) variatie. (1. CU:riJcle ). relajia (1.I. astfel proiectatji. sale 1.) = 1\1 + ]J![ R".ajia brusca = J. (i) se maiobtin .:area~i viteza unghiulara :initi ale. shit a1uIle. JTnle I.Tm + s.!. infigura 1.! + cp.'. cercetarea proeeselor tranzitorii se poate face recurgind la deseornpunere lnserie Fourier. Daca.5i n = fi(O asaI'cinii MR' Bu./5) . S = SR 1 _.2l4Rfla MR. cuplul mecanismnlui-de Iucru se prezintasub forma unei functii periodice de fimp. Armonicile de ordinul 1.) t Tm .3." + J1. (1.80) devine: lvf = M R ( 1 . se aplica relatiile de raportare din paragraful 1.(1. Se cere ell actionarea sa fie.' ([I. Cur bele.'f'2. RIa 2a R".in final...s. .Im· I . e ~ t I T".15)...sorul.82) Din relatiile (1... oscilatiile vitezei in raport eu valoarea medie Om ·sa fie cn rnai mici..incit. 0. M = A(t) '9i !J = J~ shit reprezentate ill figuta (1. legatura Iiniara intre a: :. (1.• :15. variabila a enIndicele as-au notat 'amplitudinele. Diaglcanl.fR> Nh.16.e I) ."sintunghiutile de faza este valoarea medie ~ M Rv partea. 28 . aproxirnind Q.81) expresiile : (1. n.74)1]i (1.e -·i"..83) unde ...i i= 1. = nl41. Dad.~i. .16. J.'1 iarcu R ~?ji[ m R o Fig.[ Ia va'd. 2" tc Wllc = 2W1 •.81).. q. e . 1a care dependenta cuplului jl1R de unghiul manivelei «a fest transformata intr-o dependentade timp cudurata ciclului t. sin (W". . 1. plului j1. Diagrama cuplului M~ aparevdescornpusa 1n armonici astfcl : a NI R - M iii» + 1V[ sin (WIt + 0/1) + 111R sin l'i0zt +92) + + -111Rna.84) undeco. ( Q-nRl-e . . Spre exernplu.i 3 s-an reprezentat cu linii intrerupte.:ic_ul'luJul nnw compresor I\t armcnieele. -. in ipoteza j"J.(l) . ..

c. -d I - S&". : MMRn• -MRv + . devine: 1 M ~ -~ = ~)r ~V. Aceasta inseamna ea euplul AIR. = Sva sin (6J~ t + 9) .. . 1 -: T". (L8G} unde Mme'ste cupful mediu al masiuii. de ordinul. T a-i (1.92) Relatia (1.'15. 1. respectiv jle cuplu1 inerjialcorespunzator.'.csinusoidale se pot reprczenta marimi comple:xe.t - R:t + jcu.89)0 'TO$~_ m.18).. (i.SS) nurnai rarmonica.lcmespuude valoarea medie a alunecarii.1 (l. devine.87) avind in vedere d + (l.76)t§i {1. pc niaS1:. Be obtine : s.98) rezul tao : (1. este PJeluat di:iJ.JIa ce creste frecventa.75).pentru analiza . din care iprezirrta imJlor- 29 .M~ devine mai rnic. (L87) .ruia i. adieu: s.r.ecuatia (1..-in ce mai mult de rriasa 'in rniscare de rotatie.84).78)..s= _ <:It + M. la zero la infinit (fig. 0.93)- Extremitatea fazorulni }oJ v descrie uncerc. rezulta : _ (1. cU9~ = Q..91) devine: de unde rezulta : fazorial.. pe baza relatiei (1. x. exprirnate prin parti1e variabile Mv $i s". 1nlocuind (1. -Sm' valori fa}a de carevse consider-a oscilatiile lui 1\-[.. Ia variatia frecvcnjei'perturbatoare de.ca §i MR.90) in (1.:.75).8S) Considerind ln ecuatia (-l..17) 9ianume. 'tiniud searna de expresiile (1. M". t unde s<Itrebuie sa fie tot de forma sinusoidala." I .. (J.. SIn w. (1.84). jD.. 'poate fi scris sub forma : M = 11[". Trecind Ia '(1.Ecuatia nU§<. deci si " r Pe baza relafiilor (1. ca.od. = 0.M'f/:. (l.85) Cuplu1 ]vf.92).arii (1.91} AsHei de oscilatii.90) .influenta. Oscilatiilecuplului masinii de actionare apar ill reteauade alimentareca ~i osci1a}ii de putere.

Jazornlui Fig.. se ceie ca oscilatiile 'de putere. Amplitudinea oscilatiei cuplului rnasinii -sc obtinc din expresia (1. pentru careee prescriu limite ~i care cste definit prin TE. sedeterrnina Tn. tu . Perrtru armonica x.ar.. Omi» '9i Oil}Slut vitezele unghiuiare maxima. 1.pe.95) Din rclatia (L78) se poate calcula j. se recomanda iusa verificare'a si a influentei alter frecverite.17.93): (1:94) ide variatie a raportului Mv"jMR".m(4J~=~onst) ViII' 1. Variatia M~.94). {o}z T"" =- 1 M~ V'('~~IR"Z i :~lv" /2 _ ..96).rn.multe ori se manifcsta in mod deosebit 0 siugudi oscilatie 91 anume de frecventa mai joasa. destinatia actionarii. Variatla ampIiul!linii oseUutiei euptnlnt llia~inii de aciiouare.. minima si medic.18.'Jatia "6 == _11ma. J ' ' La -proiectare. dimensionarea actionarii.. fiind Yeprezerrtata In Iigura 1. f2". (1. sa 'nu depa~ea$cao anumita valoare.-. (1.i (i)~.. dill relatia (1.functie de. Se observa di valoarea amplitudinii IvIva sc micsoreaza prin marirea lui Ia T m constant san prin marirea lui T. rezulta: (1...75). care de obicei se considera 13.96) rmde D". asttel ca oscilatiile de cuplu sa ramiriiiilltre Iimitelc ad rnisi hile : curba {.j". respcctiv de cuplu.18. alegind pentru alunecarea sN 0 valoare apropiata de Sm' La actioriarile cu functionare periodica este important 1i calcuiul gradului de ncregularitate.92) 'li (1. tanta mai ales valoarea arnplitudinii.97) 30 . la constant.~ - o.flt § (1.1. De cele mai .. baza relatiilor (1. Hind cunoscute M R:<a.

scara (L101)' 1 MJr 0&" =r:': truuzltorti. daca 1 refer numai Ia .19. 1n dt = ] .'_ MR (1. Se considera. 1. Cu j1{ J. pot exprima analitic . dar sirrt d~te sub forma grafica.100) efectuind calculul graio-ana1itic sistematizatin Iigura. ------"'j-p-. obtinuta spre exemplu 'Prill masura. = !4(f2r) 10.tori.ste. Din eqlatia miscarii (1. = f2(t)se obtin en ajutorul rclatiei (1.. Tp are de obicei valoarea 1 ~ 25.) 9i M Rr = 12([1. sau se poate aproximatconstarrt.18) se 0 btine : c) M eiode grafice ~i grafo-analitice de "l'eZOh]{lrc a ecuatici mi~U'j71·l:. 1. supratata integralei cxprimind . -ddO ]11[ -1Wa Q =_lQ_"'t __ NIN jll! O__:·. 1.98) jiN MN ale lui fl. situatia in care se pcate neglijainertia electromagneticasi momerrtul de incrtie echivalent ] e. se recnrge la rnctode grafice san graro-analitice de rezolvare a ecnatiei rniscarii. rcznltind grafic (fig.M R" se ectratia (1.99) unde s-an notat cu Indiccle r valorile relative a?a numitul timpnonnal de pormrc.rotorul rnasinii electrice. = M'. (n. a) 91 diferenta 9i se rcprezintii ccrespunaatoare lor) MJr =J3(O..).).19. S dOr MJr (1.Tv!R rar ell (1.98) devine: a t= r. . in care s-au repIezentat caracteristicile M r = J. = lI(t) 9i M. lit!. se.19.·iY:-..caznl in care caracteristicile mecanice ale. Caluruulyrafo-amilitt" bJ al prueeselor c! 31 . 100) Cl1tbele Q.19. si . ~J' I'. a1 Fig. b. masinii de actionare si mecanismulni de lucru nu. Se calculeaza ha9urata functia in figura valoarea 1.

/.1021 ' v relapic pe baz.. FI(r. 1.18) sescrie retli:efinite astfel. J ~ '. 111J2' MJs. _ . stabile~te distauta 0 P= ] Ia 0 anumita scata91 se ~asoara Se din. . variatie a vite- .k::2J . (1.dificultap. tiud astie1. Calculul lIl"ai.'urba = J(t)'sub forma unui cont.:=:. Chiar dad se dau sub forma de relatii matematicecatacteristicile }liI= f(n) yi MR = .1.6.I" JlI!].Nj R' In functic de preciz.100) pentru limitcle (0 ~ Q. ' = i\1 .Qb}:we paralele in £i'9111e .ri repeta:te.apoJ. em ['NIIlJ fLM ·Clll- (1.102).1I/IJ. calculul se efectueaza prin metode. grafi~e [1.. - = lV1. . Q~i justificind in ca acest calcul searile rezultrnd scam tirnpului ce privcste sebazeaza pe relatia (1.:. Iuate ca. studiul proceselor tranzitorii se complica. se considera diagrama foar32.' . Curb a M" =f~{qse poate calcula din curbele Or fl(t...20. erlrcbiltaJile lor 'cn polul P.: . pin triunghinrile Irasurate.103) In cazul in .19. exemplu pentru cuplul n t. I~M[r:~s].). din cadranul cu axele . . .. prin tatona.::.ia dori tii a calculul ui . dupa regula proportiilor. rezul- M J3. -> 1 M.) din figuta 1.a a tilnpu1ui.fLJ {.pretindti~se foartebine Ia rezolvarea pe calculator. c.-".ML~:::::::=.~. .. fiind valoarea rclativ. Pentru prezentarea uneia diu metodele de calcul cu caraeter mai general §1 intr-o forma progranrabila pe calculator. Aceasta situatie se inti1ne~e la~actioniirile cumecanism biela-manivcla.tndu-s. tm.20. t.: An sub forma de difeMJ = -).dbtiimta diu.:~-~--..lO2):' j. Ca nrrnare.::::::.. =11(Q.t~a nQ a fisiilor pentru care se determina valorile medii'flYIjJ.MR J. acestea se aleg pentru din relatia (l.urpoligonaL .) . Cakulul curbelor de.care cuplul lvIR al mccanismului de Iucru este ·de urrghiulde rotatie a. core spunz atoare..0:... 0 functic = f(U}. _ _ nO..- zei se poate efectua grafic.. ' Diu c~racteristidle M = /1 (n)~i M R /2 (. 11..Efect:uind calculul penb:u diferite valori Q"rewlta curba Or = flU.' .) yi M.rgrafiee san pe cale grafo-analitica. in acest scop ecnapia mis- carii (1. J (1. punctulD in jos segmentele de drcapta M]I> Mj2": . Ia rezelvarea pe calc cma1itidi a ecuatiei miscarii se intimpina .12)50 determiua M J = 13 (Q) .:. en razele astfe! obtinute se traseaza ' '.gr:afic sealege latiu. n " '[_!_] _. crt atit mai-multcu cit volumul de operatii este mai mare [3].0. se _.a careia se realizeazii ca1culul din figura 1.ic :11 proeeselor tr:wzit(lJ'ii.

_) este reprezentata pentru un eaz iconcret. 'in cazul din figura 1. 140. corespunzatoare 0 UrN'mJ.. . Meeanismul hiej'i111!R =1(11. 20 0.:::ry(t) "\ 180. ¥ ~ M Nm 40 .a.0 -. Fieciruiinterval licorcsprinde 0 valoare rnedie MR.vteee. J 240.. scrisa sub-forma : (L104) nndel1.. »: 60 0. respectiv intervalului A0:1 valoarea MRmi• Se iadmite c~ la 0:1.21. 1-. 0.22.-ba de variatic M:R_ = f(i.. 0."rezultat dln conditiile impuse de procesul tchnologic.21.) si axa IX in N f1. se-aproxirneaza 0 cadere de vitcza An1.43).fR() este cuplul Ia mers ingol..5 3 -AcliooaIi electr ice .~ ._ cuplul M = M M> caruia din curba Q = 8.:() = 38° ~. 20.22./ ""' ~ ~J2. Caracteristica masinii electrice n_: f(M) este reprezentata tot ill figura 1. in mara acestui interval ecuatia (1.ul total de -t.104) obtinind forma MRiJ = Mo.22.(t) l_&ffN) .lie baza expresiei (1. A IX = 10" . Procesul de taiere a table! are.la care forta de taier€ F poate fi aproximata eonstanta.J r-r-' Y \ -./ ~t:'" -.(M) ti corespunde viteza illitiaHi. ""' 130 720 1 . . 20 I--' / .ransmisie. 1. la inceputul prirnului interval 811. Se'lmparle snprafata cuprinsa .Cw. 1700.. lJ Vvr~ffoe) ~ <.ate pentru taiattabla.i O'....oil.1+ACl.1$tiind di cuplul Mil este crescator.:::(.intre curba Fig. L~ . ~o tIs] 1. corespnnzator frecarilor.ii 8et: de exemplu -manlvehl al unui: i(i..O 50M[Nm] "I\. ill functie de precizia doriba perrtru calcul.feeelui cu lame i:ndin. 120 'e(.' cuprins intre lXi . .vin figu:ra 1. O'.. < . il . mai adecvat specificului functionarii foarfecelui. iar ~ apare cu semnnegativ. t. 20".. . 05 -" 1 l[s] /" ..n. loc ill intervalul 1X0 < IX < a.. ----. . deoarece unghiul IX s-a considerat ca ill figura 1..9-i Cl.. 110 [radls] .1. ~ r-.raport.5 ~ .:~ = 163 [14 J. 1..

1• 1. .: earuia xlin caracteristica Q =1(1. mai ales dacase ·pun pretentii 9i in ce priveste precizia calculelor. amplificat de faptul caadeseori trebuie comparate rnai multc variante de actionare electrica.6. egala cu viteza = [li2 = Qil + . corespondenta intre x: nnde (1.. considerind drept. titr!::g ealcuhrl se yept.6.6..!2N nueste egala em 'intn:g calculul se reiace.ofN. (1.111) 1n studiul proceselor tranzitorii apar situatii cind volumul de calcule estc mare.1) ii corespunde cuplul mediuMm1• Din eeua tia miscarii (L 18) sensa sub forma de diferente finite.107) unde ] = const.:ta de atitea ori p'iuase obtine eg.6.o 360° Data viteza Iinala Ojl>' corespunz.t1' (l.atoare ultirnului interval .Qil calculul rcpetindu-se pina la terminarea ciclului.0:1' Viteza unghiulara la sfirsitul primului lnitiaHi..alit ate a + 0 .IOS) ·(1. proceselor tranzitorii este eviderrtiata prjn curbele ..0:.108) Valoarea Llo:~ trebuie sa he egala C:l1 .106) jar viteza unghiulara medie : O.! = Qil + :. In astfel de cazuri este indicata iolosirea calculatorului numeric.C'!v pina ce se oh. = ()'. pentru care Qi~ = .a.110) (1.njj.inc tio:...6. adica la rt.1In continuare Be trece la intervalul urmator. se calculeaza timpul corespunzator intervalului Lla1: j (1.~ = 0. viteza iniJ:iala viteza finala .6.sia§UrarelJ. (1. In caz contrar calculul se reface alegind 0 alta valoarc pentru .0 I'dJ.109) = valorile intervalului De. M = J2(t)~i IX = !s(f) . aproximatie valabila ill general pentru §tiind ca viteza unghiulara amanivelEi este ioariece. a intcrvalului al doilea va ii : nil interval. nO. care se reprezintii stiind.1ui .Q = 1l{l). Ln= = 'I <1"" elt trecind Ia cantitati finite se obtine urx~ = 180 Q ml .

/.·ccQudij:ioneaza interdependenta functionaia dintre masina electrica de aetionare $i meeauismulde Iucru executor a1 procesului tehnolQgk. unghi etc.rea acestuia depinde 1n mare masura de natura pieselor 'rntre care are lOG frecarea. exemplu.3. Cuplul total l1. cum ar fi deexemnlu Ia r2:zboaiekde tesut san Ia unele partiaie rnasinii de fab.lucru. CLIm ar .2). Ca urmare. la lagarele de aliinecarc ill tim pill . la pornire. cupiu! de~ frccari..3.CCiractel'isl:idle meconice ~i regimurHe ma~inifor de.care exprima dependenja cU1)luluiprodus In Iunctie de diferitii parametri care caracterizeaza iuncpiowlrea rnasinii eiedrice 9ia rnecanismului. 0 pandexe: mai man. La meeanismele de Iucru vcaracteristicile .ica in cadrul cuplului totaI. De aserneuea.mecarncc a. ale masinilor electrice de actiunare si aJ'2 rnecanismelor de 1UCIU../ datorat frecarilcr S0 ceneidcra constant. De. Dad cuplul kIR! Ilwville 1nSa din Irecari in lagare. modul de variatie ill timpa cuplului MR total produs de mecanismul de lucru.se sprijina direct P'" cuzinet tara iutermedi ul uleiului... Noiiuni generale 1 Cornportarea unui sistem de actionare dl.. Adeseori in calcule.3.2 caracterul reactiv sau potential al cuplului .. Caracteristicile mecanicepot fi aceleasi la masini ide Iucru din diferite ramuri industriale.J. Insusirile amintite sint redate sintetic prin caracteristicile mecanic8. pentru solutionareacorecta .ca.Ji de excrnplu <::Ompouenta utila deteIllllnata de gretitate·a-ce trcbuie ridicata de mccanisnrul unui l'0d rulant. aluaecare sau rostogolire. adica de adeziunc.1 de felul frecarii. aceasta r~zulta dininsumarca celordoua componeute : M kj.l::U mai 1l]. tn timp ce in repaus fusul .3. de lubrefiere :.Tametriamintiji rnai sus. Sub acest aspect se prezinta clasificarea din paragraful 1.1. iViR. = MRJ + . in tehnica actionarilor cic'ctrjcz:]Jrezihtii_intcr~sclasificarea rnasinilor electrice {..1 iUTIctie de dependent a cuplului M R de pa. care poatEl fj reactiv san pbtE"utial. Regimu1 de functionare evidentiaza.mecanismelor masinilor de ·luc:n. Care apare III timpul mersului.ricat hirtie..(ata dependeuta cuplului lor ME de viteza. Comporienta LV! Rj este datorita frecarilor jar componenta M Fit> depindc de specificul rnecanismului de.'i mecanismelor de lucrum functie de cuplul dez.. paragraful 1. Perrtru proicctarea ]i ·exploatarea optima din punet de vedere tehnicoeconomic a unuisistem de actionare electrica trebuie sa $ecunoasta aceste tnsu$iii.tiv~i 1!j[:R.. MR (v.ln fnnctie de tiIml rnecanismu1ui de lucru. cuplul rezistent 11£1'. Valoarea euplului de frecidi l)oate avea. de Iucru. clasificarea . care elirnina praetic contactul metalic. In uncle cazuri.l1n gmpele prczentate 1Il paragrafu11. atunci va108. intotdeauna reac. cstc necesara cunoasterea regimurilor de functionare ale mecanismelor executoare ale masinilor de Iucru. cuplul datorit frecarli lutre:tnetale poate fiun multiplu aJ cuplului de frecare normal.2 se face independent de apartencnta ladiferite industrii .voltat. estecompambil sau chiar mai mate dedi cuplul.." In ceoprive?"b-. ill general din doua corriponente : lvl R = Mli'u.:ctrici dcpinde xle ilJ:'il1~irilE mecanice. 1""1.{Resiecompu:.. S.Ca urrnare.>1 anurne iJ.2: 10)toblemelorde actionare electrica. Ca irrrnare. . spatiu.3. lucru 1.2.mecanismului de lucru.miscani se formeaza sub fus un film de ulei..

In cazul a = 1 rel atia (1.punctul de: vedere alcaracteristicilor lor mecanice-in urmatoarele categOTH: a) masini de Iucru cu mecanisme.- rezis- ..1 timpul infa9UIfu:-ii. a ___: puterea PR = 0.:--a F'?'I de intinD al cilindrului de hhtiesau tabla crescind 11.depinde de drumul pal-ems.Q _~'l.CttriismE' al taror cuplu MR depinde de unghiuf .3. se pot grupa diii. e) masini de Iucru en mecanisme Ia care TIn se. Ca exemple se pot aminti mecanismele de ridicare ale podurilor rulante.Iueru en lliE'.(MEN .urare si 0 for.. cuplului lvIeo constant.. 7Ii[ 1 DF . tabla etc. avind cuplulMR constant.112) uncle M RO este cuplul determinat de frecari. respectiv mecanismele lor executoare. de rotatie al unui organ al masinii : .---'Run 7.' d) masinide 1uCTUcumecanismcal caror cnplu ~1f~.rpoate stabili 0. Ca 'urmare. = OllifR variaza Iiniar C1J_ v-iteza.. lege precisa de variatie . care are de obicei valori cuprinse intre . expresia generala a acestei depencente fiind de forma: (1.Q = -.J.. cuplul 111 dezvoltat este vconstant. b) Un caz frecvent tntiluit i1 constituiemecanismele de JUCTU Ia care" cuplul Mit. b):ma~ini de Iucrn en mecanisme al caror euplu 111'1<epinde de v. dezvoltat depinde de viteza. R aucaraeteristica mecanica de forma din figum L23.MRQ) = procesul . Ccrccteristielle meccnice ale ma?iniior de Iucru 'J'inind seama de principalii parametri de care depiade cuplul rezistent M R' masinile de Iucru. .. 2 Caracteristica tmecanica. (1. figura 1.«"un exponent.1 ~i 2 ~i_ rnai rar pina 1a 5. de "ite"'.23.. de forma hipcrbolidl.1.112) devine: = ~1(~ JiRO -I.iteza . dere constante. ill .~~'R" = .~ t::mwteristi<-i tent d"'pen-dent '. "1 .Ia cirlig l-amrne aceeasi ~i benzile de' transport en luducare constanta ..113) 1a strunguri.. unde ca lacu-- situaticintilnita I plurirezistente mari $2. a) Mecanismele de.Ie ell plulul. se realizeze viteze mici 9i la cupluri mici viteze mario Alte exemple sint mecanismele de: lnfa~urat hirtie. lncru Ia care.acuplnlui ME in raport cu wreun parametru. a = ~ 1. dezvoltat 1a -viteza nominala QN si . 1a care in timpu1!rididirii' sau coboririi greutatea . diaraetrul de aschiere irnpune 0 =+---------'-------'-------------'-------l fl 1 ): _Q-N .ipoteaa considerarii. M RY cuplul nominal.2. .FIII· I. d G) rnasini de . viteza unghiulara .Q va trebui sa scada iii cuplul utilva ereste conform relatiilor : Zv. la care procesul tehnologic rcclama () viteza: (1 de infa.este reprezentata ill.

1. Aid se incadreaza rnecanismele bieHi manivela.112) devine: MR = MRO + (MRN - MRO) (.t~. c) 0 alta grupa 0 constituie masinile si mecanismele de lucru care produc un cuplu rezistent M R dependent de unghiu1 deirotatie al arborelui motor.tIR depinde dedrumul parcurs : ·ascensoarele.3. cind l = 0. In care are lac revenirea lamei inclinate.24. determinat ill principal de frecari.In cazul a 0 relatia (1. diagrams MR = j(rx) pentm unfoarfece detaiat tabla crt lama mdinata este reprezen. . situatia analizata in paragraful 1. 1.114) M R = IvI RN = const. b. pompe centrifuge. adica pompele 9i cornpresoarele cu piston.25. vehicnlele. n £IN (L~ 15) situa:}:ieintilnita Ia actionarea unui generator de incarcare de c. Carnc. 37 .24. Ca exemplu.tata ill figura .azul a. electrocarele is.2. care debitcaza peste 0 . In cazul a = 2 tela tia (1. presele mecanice etc.112) devine: In --- ME = MR<J + (MRN ~ MRO)- . mai ales a cele de extractie miniere fara funie de echilibrare.c. la calandrele ~i valturile 'din industria carrciucului. La foarfece.E. turbocompresoare etc.l1 de ~ohl~ie.17). Eeuatia cuplului este data de expresia (1. c. intervalul 0-180° corespunzind semiperioadei ill care are lac taierea tablei iar intervalul 180 la 360 semiperioadei de mers in gal.influenjeaza frecarile §i [rezistenta opusade iaer .)2 nN (1. care ..liilra. in pozitia initiala . foarfecele de taiat tabla. La vehicule 1\1£ R depinde ide spatiul parcu. en excitatie constanta. = 1 relapia (1.. ell Ai R(} s:'a notat cuplul la mers ill gol.risticii ]60· p. tramvaiele.a. Masa ill miscare alternativa determine. cu 0 anurilita aproximatie.si.23).rezistenta . d) Q grupa importanta cuprinde rnecanismele de Iucru lacare cuplul }. Sehema unel instala~li de 61trae$ie lnil. a carei expresie este data de terrnerrul a1 doilea diu rela ria (1. aceasta components se poate neglija. 0 componenta pulsatorie a cuplului.. (fig. viteza unghlulara a vmanivelei Hind relativ mica. tre buie ridicata intreaga 0 0 L f 270 i·lg.112) devine: (1.rs prin intermediul declivifatir vvariabile si curbelor eiiii de I111are.43). Cuplul M R depinde insa la vehiculesi de:viteza.1. Fig. adiea trenurile.t" de depeJldp~t:a unghil.116) forma lnt11nita Ia rventilatoare. in general. troleibuzele. 1.L25) la inceputul curse}. razboaiele de tesut. La instalajia de extractie miniera (fig.

OTi. en cit viteza nominala a rnasinii electrice este mai mica ell atit. AleEcrea ~ipull1j ~i raportului de trensrnisla Transmisiile folosite de obicei 1:U sisternele de actionare electrica sint : angrenajele ell roti dint ate. angrenajele en melc. Trebuie sa 5e aiba rusa in vedere ca de obicei vitezcle rnecanismelor de Iucru au valori rnai scazute . mai ales in cazul aetiona. forta rezistenta datorita greutatii funiei va fi: F Rf = Gf L (L ~ 2l) sau FRJ 2") =Gj ( 1 -L .xiin colivie. lui L greutatea Gf poate depasi chiar greutaiea de de Iucru. care se adauga Ia greutatea coliviei incarcate AI' in timpce in Tamura din dreapta actioneazamumai greutatea coliviei A2 fara illcarditura. .~itezei noniinale a masinii electrice. cuplajele mecanice §1 cuplajele electrice. aterrnarea socurilor de sarcina prin .se adauga 1a a coliviei A2cchilibrind in parte incarcatura din A1· Notind cu L inaltimN totala de ridicare. Orgcme de trcnsmisie di!1tre motor ~i mcsinc de lucru 1. iar randamentul ~. care se utilizeaza in ultirnul timp diu ce in ce mai multo Folosirea organelor de transmisie intre rnasina electrica de actiorrare §i mecanismul de lucru este determinata deurrnatoarele motive: viteza masinii electrice este cl:iferitade vitezmecanismu1ui de . jos greutatea funiei. Un ali considerent care Iimitcaza posibilitatea de cuplare directa este £aptul di rnasinilc clectrice Sf: construicsc pentru anumite viteze standardizate.. Evident ca. slut mai scazute.a.4. Alegerea . R}. cea mai simpHL:?i sigma este cuplarea directa.r9i B2 se echilibreaza iar dnd A2 a ajuns. e) La uncle masini TIll se poate determina de variatie a cuplnlui tirnp.raportului de transmisie si a organelor de transmisie dintre masina electrica de actionare si mecanisrnul de lucrn este cordata ell problema alegerii . curelele xle transmisie. oprire san reversare . dad vitezele norninale permit.1. gabaritul si greutatea sa.numamlui de poli rsi frecveritei retelei de alimentare. 38 . Atunei cind coliviile se gasesc la aceeasi ina1time. viteza nominala a masinii electrice influenteaza direct gabaritul.grentate Gf a funiei B1.. acesta rnodificindu-se foarte neregulat in 1. parametrii energetici.introducerea unui element elastic intermediar.ifactorul de putere in caznl masinii de c.4. asincrone la care garna uzuala de viteze este restrinsa Ia valori patine datorita .lucru. t ransmieiile cu Iant.CUm ar fi morile ell bile §idefibratoarele. 'La 0 putere data. un parametru pe baza caruia sa se defineasca legea rezistent.:dlor cu masini. uneori procesul tchnologic impune oprirea meeanismului de lucru pentrn un fimp scurr. deci ~i costul sint mai rnari. greuUtile funiilor B. care de obicci nu se potrivesc ell vitezele rnecanismelor de Iucru . acestea.117) La valori mati ale ridicat. constructia 91 costul acFbnarii.iara a f:i necesara oprirea masinii electrice. (1. evitindu-se astfel efectele daunatoare ale pornirilor 9i opririlor frecvente ale rnasinii electrice : inflnenjarea duratei pIOcese1or 'tranzitorri de pornire.

~i eel total rezuJti'l. ad mal mare ca puterea transmisa pe unitatea de velum-a rotorului unei masini electrice.a pierderii'-de viteza cauzata de elasticitatea organelor de trunsmisie:..momentul de inertie raportat al sistemului ma$ina electrica-mecanism de Iucru pentru cele doua variante. Rapcrtul de transmisie.investitiei in cazul -unei actionsricn reductor. in cele doua cazuri .gab2ritul si grentatea actionarii ell masina electrica de viteza redusa.118) '39 .:::fl:le 0J randamcotul . In cazurile in care mecanismele deIucru necesita tu:tatii mal mari declt 3000 rot/min. ridicata 9i reductor : randamentul §i fadoml de putere.c. Se pot irtilizutransmisii ridicatoare de \. yi costul reductorului format din Toti·diatate la care puterea transmisa pe-unitatcade volumeste aproximativ de zece. de viteza.suplimerrtar a necesara ill cazul folosirii .k1_ ra:-am€'ttii . mai maTededt al celei de \~iteza ridieata. In cazu] transrnisiilor rigide raportul de transmisic rtotal se defiuqte ca raportul intre viteza arborelui masinii electrice..lerea .35). se defineste pierderea relativa. sint definite prin relatiile (1.r:e1a.eli wa9imi elcctrica de v:itezfi ridicafa: ~i reduetor. n $1 viteza arborelui mccanisnrulai de lucru.1 (1.• 9i crt 01 viteza arborelui condus 111. Alunecarea apare datorit. de rvcdere al definirii raportului de transmisic.ipoteza ca transrnisia estc rigid a.9) exprim at prin . irnediat dupa transnrisia'elastica .a pieselor componente ale ambreiajului mecanic intre ele. Of!: (fig. La aceastaruegere trebuie sa seJi:uaseama de urmatoarele aspcctc : costul masinii eiectrice de ·:yitczi'i inicii.fara reductorsau cl. Tendintaactualaeste jusa de azealiza vitezelc ridicate alimentind masinileeleetrice en tensiuni de frecvent-a miliita.RapoarteJe de transmisie partiale. Intreth.35).~i de viteza.-itez11.1!'"un reducavind raport mic de 'transrnisie : . costului .deviteza rcdusa stabilirea criteriilor dupa care trebuie :01isie§i arnbreiajele.raustor faenia: alegerea variantei Qprbbleruaimll0rtantf'ceste de actionare : en masina electricd .34).de hiza priu care intervinc transntisia in dlmensionarca una acrionari electricc. sau datorita patinaiij acestora san .. legatura ara- La transmisiile elastice definirea raportului de transmisie se face considerindsi alnnecareadintre arborele masiniielectrice §iarborelemecanismului de Iucru. rnorncntul de ir. din care fac parte de exempln curelele de t. £aj::a de ~qio~ narea cul1ia9i:!J. Netind cuQj viteza unghiulara a arborehri condus. Intre rapoartele de transznisie parjiale taU prin relatia (1. trebuie iiki1tii distincjie intre transrnisiile rigide.reductorului . Din punct. folosirea reductoarelor of eTa avantaje care he ca acestea sa aiba 0 larga raspindire in sistemele deacj::ionare electriea. important in desfasmrarea proceselor tranaitcrii : costul mai redusipe unitatea de volnrn a transmisiei of era posibilrtatea micsorarii. In general. 1. asernauatoare en ahmecarea : s' Q1 Q' . . ale perechilor dcroti dint-ate succesive. eonstituite din angrenaje si transmisiile elastice. in comparatieou varianta cuplariidirecte. .tia (1. de exernplu a curelclor.

lise oonsidera 1\11. + l' J J1. ell io. + h. " dt . .e.Nqtlnd en i.. (1.121) Valoarea lui i pentru icare acceleratia este maxima..gol = 0.= 0. notata cbtine din derivata relatiei (l.122): se obtine inlocuind in (1. Se aproximeaza randamentul ttansmisiei "1) = 1 !.transmisieee pot pune diferite conditii de optimizare: In cele ce urmeaza se examineaza problema deternrinjiri] raportului de transmisie utilizind conditia de realizare a unui timp minim de pornire $1 de frinare. Ecuafiami\?cani (1. dt iJll . din care.. .1 raportul de transmisie in ccazul unei 'transmisii rigide.l. viteza unghiulara ~ momentul de .y(l\!hL)!: +IL]' JL MRL ~-~. MVc~Lr+ ~L I M M. dt undeM 91J sint cuplul '§i momentul de inertie al rnasinii electrice.inerticale mecanismuluide Iueru. rezulta li1fin:oU ~ .18) scrisa la arborele mecanismului de Iucru obtine forma: . dupa egalarea en zero.so: (-ML) . La alegerea raportulni d. M RL.(1. illsa Dupa efectuarca icalculelor \'I' .2." = lfh .RL i~ se 6b1:inein acelasi mod. Dill (1. (IT. Z(j = M{h+ i J) - 2 d.I[RL ----~ M ( I V( "--. J (1.120) rezu1ta: 'dOt. ] 91 JLconstante in timpul pornirirsi frinarii. }.) =--.1IiIKL .RL). (1 ~$.tintnd negativ. .M M. '2 -.121) valoarea rd~L) ma. ] Cl1prinzind 9iiner}iapie.120) Meste i~ = ~ .~A" M RL = (JL '~jv_. M J 40 .. + ' ])- '2:!(i~ .124) Acceleratia maximaunghiulara lui i-odin (1. + .. deci r..I21) : d.119) unde s-a obtinut dinexpresia p. J devine: 1i):i) _.___' J 10 (1.1Vf RL Jr. _ MRL)"2' M' + IL -. i 1 ~-$' ( 1.. + l I( V MRL)2 M.118). SJL). Q £./0.~ = t. + L I[ (_/_l1.122) .-"- In cazulporniriiin. se defineste pentrn transmisia elastica raportul t.1 JLsint cuplul.-+2--'.122) adica. valoarea optima care timpul de pornire este minim.elatia.selor: de pearborele masinii iar M RL.=~= 'Q~ . valoarea pentru seanra xa In relatia rezultii: La frinare.120) D. MRi) ./_ Z"2J) dOL _' (1.

se realizeaza Iegatura intre cele dona semicuple. Calculind raportul -intre acceleratia unghiulara acceleratia maximji (1. Ia care Iegatnra se realizeaza prin -intermediul unui amestec de ulei cu pulbere magnetica ._ ~ (df:!LJ' y h ~-M 1 2 .121) -URL __ M' . . rigida .Daca cuplurile ]_f 9i . Legatura intre cele doua semieuple. La alegerea raportului de transmisie este necesar sase aiba in vedere si limitarile impuse de rezistenta mecanica a organelor in miscare ale sistemului.ax = '2 iol(i M -J1f RLl = _ __. .2. Cuplaje elec:tromagneticE' Ca principiu._' 2. 1n functie de modul in care . 111 JL] L _ = _l_M_. iucadrul carora celemai -raspindite Slut cupZajele cu.4. . montara pe arborele masinii electrice si alta CODdusa. b) wplajele cu legal·ura electromecanica. MRLfML 1. in vederea transmiterii miscarii se realizeaza prin comanda electrica : daca este necesar. legiitura -mecanicd. de actionare electrica.125) "H~ J. se.125). 41 .11 h +1 ~~ r1 P.121) 9i (1. cuplajele electromagnetice sint formate din doua semicuple : una conducatoare."" = '2] [:WRL -'--'y(.rezultind in llnaJ : (aQL) dt . I' JL J _ I lvlUL + PI) (1. ~l "'(- (anL) dt (~) ". montata pe arborele mecanismului de lucru. se deosebesc urmatoarele tipuri de cuplaje electromagnetice : a) cupZaje cu. deci faracontact mecame.sau elastica.126) _L L i' Reprezentind curbele y = j(i) pentru diferite valori ale rapoartelor '§i ]L/J. cuplajele okra si posibilitatea modifidirii san reglarii vitezei arborelui condus.0~? .se pot trage conoluzii privind optimizarea alegerii rapertului de transmisie la 0 actionareelectrica. seobtineexpresia : la pornire: (1. obtine din relatiile (1.deuumite §i cupZaje cu pulbere.la care legatura?e realizeazaprin frecarea intre suprafejele de contact ale semicuplelor. jill ~-Z-io-J' adica aceeasi expresie ca ~i (1. . alunecare sau de imlucJie.tlfRL)2~ fir L. relatiile de calcul ale raportului de transmisie optirn se complies jele 'trebuiesc rededuse pentru conditiile Teale de Iunctionare.125).llf RL nu pot fi aproximate constante. .124) ldl" . c) cupZaje cu legatura prt"n chnp electromagnetic.rr. forta de apiisare producindu-se cu un electromagnet. 'in cazul MRL = 0. 2ia1 (1.

3 montata. Spatiul 7.re eonstau din sernicupla 2. en discuri multiple.Cuplajele cu fricjiuneausiunele dezavautaje: UZUTa discurilor de.27). le- in ce rnai mult :in ac- ~ig •. Alimentind bobina 3. pe arborele eonducator 1 ~i semicupla 4.: . 12 24 V. ell irie- 3.ionarea electrica. de Ia cca 10 W la Ie "pTezinta. fixat rigid de atborele condus 2si bobina de excitatie a] Cuplajele electromagnetice cu. 1. Spre exemplu. asiguracuplarea lina a celordoi arbori : asigura protectia rnasinii electrice Ia suprasarcina. prin faptul ca. montat in . stabilita prin valoarea curentuluidin bobina cuplajului . ~ Cuplajele en frictiune prezinta urmatoarele avantaje : siguranta In exploatare datorita constructiei simple si robuste . impuritat_ile due la scaderea coeficientului de frecare .upiaj elcetromagneHc !iu~e. Aceste cuplaje.fapt care reclama reglarea distantei lntre discuri si chiar inlocuirea 101' . masinile de hansportat etc.· marindu-se astfel cuplul transmis.piesa '7 prevazuta cu sau netic ce apare detenni. gradul Ior de prelucrare si de murdarire. alimcntata in curent continuu. pozitia cUI1c:luricese angreneaza ell bucsa 6.intre discuri se produce alunecarea. pentru a tzansmite 0 garna larga de puteri. Coeficientul de frecare. Electrornagnetul consta din miezul 7.ata Ia Ilnd111 sau pe 2. pe care poate aluneca axial . frictiune.na atragerea §l apasarea piesei 7pe suprafata de frecare 8. permit auto matiz area :ft te1ecomanda. deobicei la 6. .26) se coinpun dintr-un electromagnet de. 1. Sernicupla 2 se sprijina pe arborele 5 prin interrnediul rulmentului 8. accelerata . (.arborele J prin rulmentul 10. montata pe arhorele condus5 (fig. smt in prezent cele mai raspinditc. realizind astfcl cuplarea tnecanicaa arborilor 2 §i 5. deci cuplul transmis.actionare si 1ill cuplaj rnccanic. modificarea vitezei este posibila.: discurile de frictiune trebuie curatate periodic deoarece.. b) Cuplajele electromagnetice elf pulbe. . resortul 9 desface cuplajul prin indepartarea piesei 7 in. siguranta Cuplajele e1ectromagnetic. dintre discul 4 :'. sistern de comanda simplu si se pot construi. cost rnai reclus fa}a de alte cuplaje electrice. Intrerupind alimeutarea. cuplajele electrornagnetice se aplica dinee clectrice. depinde de natnra suprafetelor de Irecare. flx. cimpul mag- init i~1. msa numai prin impulsuri ale cureutului de excitajie Iar uzura discuriloreste mare din cauza alunecarii dintre eJ(.: .1i. Datorita avantajelor pe care j. .eau 0 constructie simplii fata de a masinilor ridicata in expioa- 104 k\V. Pe arborele coudus 5 este fixata bucsa dinJata 6.26. Arborele condns 5 este ghidat axial fata de . posibilitatea realizarii de acceleratii marite. giitura mecanicii (fig.tare. prin inel~Ie colectoare 4 izolate fara de corpul cuplajului.carcasa 3. 'in forma de disc. 1. masinile textile. gabarrte si greutate relativ mici .1carcasa 3 este umplut cu un amestec de ulei 42 . din cauza ca rnasa rotorului nu mai trebuie. dad ouplul depage~te o anumita limit a. i 'Snprafala de frecare se poate majora folosind mai nmlte discuri pla tie de frecare. ele sint mult folosite la masinile unelte.

.se vor roti Sil1CIOll. Aceste cuplajc se realizeazain dona variante : ell . deci sernicupla 4 se roteste usor ill acest arnestec.re a caIdurii produse in euplaj. amestecat. 4. Cu '9 slut notate garniturile de ctansare. constructie mal simpla ~i 0 siguranta mai mare.5. Avantajele pripcipale ale cuplajelor clectromagnetice ell pulbere sint : prezinta siguranta mare ill functionare : permit 0 modificare continua de viteza.fier rnasiv :. Cnpla] electf[}l!I~!!J!~ct..27. cu 0 substanta separatoare fermata din oxid de rnagneziu.-_ anumita viscozitate. sau rihiar gripareasa:. Dadi ctl~elltul de cxcitatie i.165 ill. in exploatare dedi cele cu indus bobinat.28. Peste 0 anumita valoare a Jniie eel". Valoarea adrnisibila a.den indusul bobinat.:{)U jluj). Alnnecarea. Se construiesc si cuplaje cu material de urnplere uscat. uzura redusii a organelor cuplajului. Excitatia 4. 1a 1000 rot/:miu. 5 "IN pcntru un cuplaj cu diametrul 0. dona sernicuple 2¢..pentru realizarea unei porniri line. care are in suspensie pulbere magnetica. timp mic de intrare ill Iunctiune. 1. stida fill dispersata san grafit coloidal. 2. Constructia unui cuplaj eu alnnecare cu indus din fier masiv este~uatata in figura 1. de cxemplu fier pulverizat san a1iaj pulverizat din otel cu nichel sau crorn. care poate 'transmite 35 k\V la 3000 rot/mill. capacitatea de degaja. pulberea feromagnetica se poate aglomera Ia viteze man spre periferia cuplajulni producindu-i functionare nestabila prezinta ou tirnpul fenomene de jmbatrinire. Indusul este format din semicupla 1 montata pe arborele masinii electrice notat ell 2. rcspcetiv viteza relativa intre arborii 1 9i 5.Accsta consta din pulbere ferornagnetica. datorita are viscozitate midi.mincral. alunecarii yia timpului in tare se produce sint limitate de. este ] nul amestecul ulei-pnlbere magnetica cimpuhri magnetic care apare particulele magnetice se vor orienta dnpa prin bobina 6 trece curent. La un anumit cnrent F!!J. deci a cureritului i. de exernplu.inertie este mare. depindc de vaIoarea inductiei. deoarece au' 0.este alimen'tatji prin inele colectoare tn actionarile periile 6. pute~'ea de excitatieeste foarte redusa.15 ill ~i Iungimea 0. 43 . cuplajul Hind astfel des this. fapt care necesita inlocuirea 1• _U1. semicupla 4 va fi antrcnata de semicupla 0 ie' deci Dezavarrtajele acestor cuplaje slut: constructie relati'vcomp1ic:ata dai:orita necesi1atii etansarii. rigid pe arborele condus . mal ales daca momentul de .indusul din. pentru lirnitarea cuplu1ui ~ pentru modificareacontimrs a vitezei mecanismului de lucru. Indudorul 3 este executat din tole cu crestaturi in care se aHa montata infasurarea de excitatie 4 si este fixat.. motiv pentru care astfel de cuplaje se ccnsbrniesc pentru turatii pinS.. amestecul ulei-pulbere magnetica c) C%plajele eleciromagneiice cu alunecare sau de inductie se folosesc in electrice . Cuplajele eli indusul din fier rnasiv gasesc 'outilizare $i 0 raspindire mai larga. fara :.OC:. Daca Iiniile de dmp ~ viscozitatea amestecului 'va creste.err.

pell~ rentului de excitatie .din figuru t:30asigura pwtejarea. 5 'me- .Fie caindusul 1 este rotitdc masina de aotiouarecu viteza 0. de risticile rnccanice M/ N!.iuductorului 3~ respectiv la 'viteza re18. cuplajului.e. i. deci l'vI~. .1..m.50 1. In figura .29.raportat lil valoarea nominata.ti:va. Dacd MR 'cre~te. Ca urmare va scadea vai loarea t... Q' scade. masinii electrice de actionare 'impotriva su- . OJ = D.phlac:lnd acesta va deveni egal ell cuplul rezistcut M"a! mecanismului de lucru obpiuindu-se funcfionarea stabiIizata la vitcz a Q' a .inductorul 3.constructive. tufunctie deahmecaTeas a' cuplajnlui. .indus din fier masiv se pot obtine caracteristici mecallic€. 1. diferite valori ale cu- tru wo 0. respectiv modificarea vitezei.viudusa.e. 01. deci crestet..m.rea It va apare unfluxrD. CaJ'ue:wristieile mecani(l8ale euptajelor dll. Aliment1ud Inia_9unl. ambelesernia cnplaavind Jufasurari asemanator ca la motorul ell acelasi pas polar.29 sint reprezentate caracte- La cuplajele cu. respectiv n.eu reuplu nnnrst.Q'. stabilindu-seastfel cureuti turbionari. Functionarea are Ioc principial sincron.ct1e. diferite forme prin diverse solutii de proicctaresi.'30. Ia ultimulse prevadcrestaturi si pe indus. Irrteracpiunea dintre curenpii turbionari !5i Jluxul <D determina aparitia unuicuplu if'fe" care va antrena . de 'aluuecare 1. Flu. creste.in~ du. ih sensul de rotatie :<11ndusului 1. Caracteristicile eu fOI'rna. care va induce ill 1 tensiuni electromotoare. induse. Deosebirea intre cuplajul en indus diu fleer masiv §i eel eu indus bobinat consta 111 faptul co. Oj8 °' 44 FIg. Caraeterfsticl eanlee . ceea ee deterrnina marirea cuplului Me pina ls -stabilirca echi1ibruluiMo = MR) corespunzator unci valorimiqoratc vitezei unductorului.0 i~/i~N' Prill modificarea :curentului deexcitatie se poa- te realiza schimbarea alunecarii 9i a cuplului 'transrnis.

960 ' +0. - ':rezlilUi cuplul prcdus de rnecanism principa :HR< = 4120 Intre 'urboxele prw.zit dill relatia 4120 105.. = ISO rot/min.. .-.62·5. ' careise roteste cu 20rot/m.5 MN viteza arborelui cendnsscade ..in.46).1.8145 va fi : W.6 + O..avantaje : conscructie sirnpla .cl:ilvalent se calculeazji crrexpresia (1.625: -.ill.703 k<Trri'_ %0 . . rna~jnii electrice .dificultaWe ee apar Ia reversarea-actionarii.- 45 . :aistruugului. care are tu.1tlil O.. pnl:nd cent cll.. (1. = 100 :kgm. ·960 P = nRMR =. = 0.9_ 8e.= 960 TQt}ritin.inerj.4 Nm.au urmatoarele .6 60 .c) dnrata oprirf 'In ipoteza alimentarea .posibilitatea modificarii continue a vitezei: posihilitatea pornirii progresive a acticnarii. - n. de 960 rot!~. ""lnt intercalate patruangreuaje. Astfel de situatii scmtllnesc spre exemplu la actienarea vexcavatoarelor.ie ecl1:iva1<eut rnpcrtat la arborele. de rot. greutate mai mari.cutr.105 4 = 1059.e. 2.ca a eelorlalte cuplaje ~electromagm:tice. ac~ial1ar6.ta.n. s a) momentul de . 6. .6 kgm".rdatorita in primul rind Iipsei pieselor APUC.raportat 1" arborele.&) Cuplul .supuse uzurii . = 3iJO rot(min. .ATII A. inertie-mai mare in timpul proceselor "tranzitorii.36) : ( + . fiecare angrenaj -avind Plldrune).pttlstI1llljiriL a) 3io1:lleubv = -.~inii electrice 20 fPuterea neeesara pentruuctronere 0.utate. comparativ en cuplajele eu pulbere. Crrplajele electromagnetice en alunecare .11.J = 0. n~ = 60 rot/min.95~ Schema cincmaticaeste _aratuta. _960. Cuplul cerut de Ia masina nu poate Ii deci rnai mate dedi 1.625 kgmo. n~ = b n 1 . kgUl' . La un strri.:ilor turbionari .100 ----'.ilg se: e". in figui:a 1.5 MN.repede Ia zero.}i(i.25 k:!im2 . di.1 (180)~+ . 'in senswd la depa§irea unei sarcini de 1.95' '48 .-wqinii electzice in tim. (20)' 0.25 (360)'. J" ""'0. di.. s-ar iuhenlpe = 20 rot/m.0 . prdUCl"MRrt lI1wi piese de fonb.Ts = 0. Ca dezavanraje sepot aminti : dimensiuni 91. S.j" J~ = 0.t('_~ Q de inertie e.'" . 3:utretinere simpla.'i.-ecalcirleze.1. dim urmiitDarele valori : . b) CUpllll~i puterea necesare pentru.960 . putere de comanda midi-fata de cea transmisa: 0 buna COri1portare Ia variajiile pronuntate de sarcina .cipa11i masina eIeciric:1ide actiouare.625 -60 )" .sc ca(culea. .1.= 0. La arborele ~. din cauzaefectului curen.. prasarcinilor accidentale. .. ni".

.O d) 1'e baza ega} eu valoarea ecuatiei (£" 1B).""~ va ii' = 1.e 1) total = 0.2.ilta: (0. m. echivalent.1S).iropul de :porn!re: ~J ue unde Inlocnin'd valorile :J1nmeriee:rei.60 r:'.\ilt.ransmisici esi." = MEn = 152/.55 11\.5 kg.huirr ~i. Un rnecanism executa .. '= A.'v[ ir se considerd constant p. raportate 1". =' 0. ~. riukil. 11 = 15 5000. ca rue- Cu a) ajutorul reiatiilOr (1A9)~i (.i~carQ de rJjtir\-ie este J.. ni.3.70 =0.. % se calculezc: a) momentuidelinerti¢ 'b) cltplu] reiii._gm"."T_ J. = 5000 kfCI1.8 " 7l' ·9.. se considerain ecuatia (1.rca ':nd pies-e. de wGs.c[~ pentru riili(. Sa se calculeze i}i sa se reprezinte grafi.+ 0.t~t c. .4 s.ionare este ? = 960 rot. se Ob~llE' 1. componentelor 46 .ta. ma~hj.85.sni.enhllci de inertie total: echivalent sale.25 radjs. ' J~ = m.8.0309)7: .0.l.:iuc<:.:. (fig. = m. yiu'zri lJ = 15 m[riIin" Tutati.uterbr.a ma~ electrice de ='.ii electrfce.t6a:rde date : . piesei de masa in.:: varia-pa Ill'om. o t= -]e~.!ilentuI al t. = 23.d Masina Rez. OaC'~Gnate: J = 1. arborele rnanivelei.7 Nm. ~t:iliJd pni:erell.) J.'$1 ·..nivelii = 0.85' l.'im.. Me ell rnecanism bielil.5331 ' . ai.(30 '60 c) I. .-ma.tJ30Ei kg:m". m.4 ' 30 b +152.u<'i. J~= urrua.'. .medie.ll) lkg:m'.l. §iilnd d': cup) u 1 de pornire .25 3 ' 10-3 1.l . = 1'8. .0. '3pottat Iaru:porde necesara pentru rfdicare : media My necesar d )cupltl1 motor pentru .ii : electrica neiiind (ilimentata. 9. (~ .3.5 = 215. --_' s.'" = 0.5DOO ' 15 ' 30 b} !vIR = --------0. _.cup1nl lVI = 1)-.960 NIv = A.--_' 30 l.38) sc ottine: .nrentul xle illeIti!t~imval~lli al l'ieselorin.9GD 'J" = O.' N.9 ~i a. Je kgIil2~ m" = 49kf. 'Po:tnhea in timplU lp = 1.

:./1 ».52). .j . 2. -71!____. (1.. 1. Curbelo de vazlatie ale momentulul de Inertfe ~i eomponentelor sale pentrL! \r\ -. /1 21.56).jl i II I II f d- rTn I ~ fU I 5 If I I f r.eItie s-an. \. J& "W-. 1\ 1 k \ f _. J un meoanrsm bJeJa-maniveIA. 10J.\ " -I L V i\.1 3 1-" . \1 \ \ " /' o 0 l/ IV} 60 / i2Q .. (1.31.3 ~i . .57). (1./ eo I I/ if I 'I \ I : Fig. total ell...60). ajutorul rehtii10r (1.52). .-. reprezentat curbele din iignra 1:31.5 s-a notat cnrba 4 iii ordinea termenilor din partea dreapta a egaJJUiH (1. . 41\ 2 -./l' \\ )i .59).not. (1.' = f(IL). (1. ecuatiilor de ll.1) " ]00 360 C£ c Rczotoare Calcnlcle Pe baza se efectueaza obtlnute.ate cu 1. en dire mezrtului echivalerit.58). 2 FJ/1I I"'.

1. de flnxul de excita}:ic<I>. 1nJa.atie : It> IA ~i I" ..rezistenja lnfa§tirm-ii de excitajie. din circuitul indusului 9:i circuitul de excitatie.2.!a alegerea corecta a elemerrtelor schemei de comanda.referala asigurarea pornirii. U.excitatie in derivatie ~i separafa 2. compres oarele .. R .1. RA . b. smt acyionate de motoare electrice de curerrt continau san alternativ.1. Ceructeristicl mecanice Relatiilede calculsi caracteristicile mecanice sin t aceleasi pentru.tensiunea aplicata circuitului de excit.1 a. mecanismele auxiHare ale Iaminoarelor s. cu excitatie 1iI derivatiesi separatii sint reprezcntate W figura 2. InCcanismele de ridicare -9i deplasare. .no~ata ell B1B2 -?i a IDfa9UIarii de compensayiecare.'tensiunea eleetromotoare indusa.ii derlvatie data tensiunea dealimentarea rotorului este constanta..J. . ill care s-au notat ell UA .U mQ~ini de curent continuu cu . alimentarea motoarelor se £acede la bare de fenSiune $i frecventa constanta. Problemele care se pun pentru acessta categoric de actionari 5e refe:ra Ia dimensionarea rezistentelor de pornire :.rezistenta legata in sene cu indusu1. .q:ioncn'i . . Schemele masinii electrice de c. respectiv FlF2. Singurele cerinte se .c. in toate aceste cazuri. lntre curenti exist a relatia : 48 . Ja:taase impune coudijii deosebite privind reglarea vitezei.curentii total. Toto data.indusului. cum Slut pompele.eventual. frin Sin §l. durata acestor-proeese nu inf1uenteaza semnificativ 'productivita teaugregatelor actionate. reversarii. 'R. CARACIERiSTICILE STATICE $1 DINAMiCE DE ACf10NARE ALE MOIOARELOR:ELECTRiCE Numeroase instalatii industriale. no-taU eli A'lA2' care include 9i rezistenja irifii9uIJrii po1i1or aoiL-ru:iari. 2.a.actionarile cu masini de curent continua ell excitatie separata :.rezistenta.tensiunea retelei . protectie ~i semnalizare.i #nnare si . se noteaza cu CiC2. Q ~ viteza unghinlasa a . E. daca exista. notata cu EIE~. mai aies.§uriirii indusului. J1. control.' . a1e podurilor rulante. .

b) o} consider Deoarece It.' (2A) In datele de catalog alernasinilor electrice se indica 'puterea norninala Ia arbore PaN' Cuplulnominal Ie.:-. mai ales Ia rnasini mati.arbore se oalculeaza cu relatia ..N. -1 '- in ._- a (2.3) : ~ .e. ill calcule SI".uumarnl perechilor de cai de 'iufa!}urate.1) 9i (2. 4- Aq.. Tcnsiunea electrotnotoare esteidata de relatia : (2.: N . en e xcitatie in dori. este rnic a adeseori fata de' {!..1:11' 'lVi aN P i"V • ~ _ _.numarul total de conductoare ale mdusulni. peste numari:tlpe:rechilor de poli : a .i<>Il. (2.a masini] avind expresia: k=1 2" P ~.5). .• 2. Scheruele ma§inii de e.. PAck'_= n (J)1A_. 'to .care.1. P NtDD:-kiIifl -.2) Puterea electromagnetica este rar cuplul electromagnetic resulta din expresiilc (2..Fi!l. constanta elcchic a.!ir:i eJocirice 49 . 04 = M .·.1) E o4-~:.-atie (a)~i sepimlfii(b).

are ea efect cresterea vitezei. ecuatia tensiunilor din circuitul indusu1ui in regim de motor este : U . considerind .6) unde LA este inductivitatea circuitului jndusului. iar expresia caracteristicii mecaniceia forma mal simpla : n= u _ J( RA +R Me 1(2 :<2.-f.41 viteza scade pe masura ce sarcina creste. Adeseori. maniiestatu neliniar datorita saturatiei. adica in tiznpul proceselor tranzitorii.In cazul cind curentul I.d (RI6) .. esteconstaut. .1 (2. La function are stabilizata.E = (2.12) (2.4) deviri EA MA=KI.7) rar dac~ R = 0...13) (2.6. la IA. corespunzator caracteristicii naturale: RA1A• (2. din re1atiile(2. Notind cu 00 viteza la rners in gol ideal. adica la 1<1.1) 5.11) lA = _!!__ kiJ>~ k(q'Q - Se observa ca. in calcule se introduce aproximatia jf = W()= const. K +R l{ I.1.n = 11 - (R + RAJ 1'l.7) se obtine Ia IA = 0: no iar pentru 0 =- u h<I>-Q (2.10) si relatia (2.1 (2.9) rezulta ecuatia l 1(f? sarcina oarecare.1) .fluxul la mers in gol ideal.9) unde (Po este .6) devine :' U- E.15) echivalenta eu Q = ~ _ R. iar ll<Dscaderca fluxului datorita reactiei indusului.4 = (R +~RA)I4 U.t = (RA + I?)IA' (2.Ed LA dI A <I. compensate) si notind K= k(_J) = k1>o =]{Q (2. din cauza caderii de tensiune RA_T. (2.<1>.<Ii) + RA)IA. \4) relatiile (2. deci reJa'j:ia (2.= 0.{ din circuitul indusului este variabil. -# O.8) Fluxul masinii electric€:' S2 poate exprima sub forma: (lJ = (lJo. in timp ce influenta A(lJ a reactiei de indus.cur_cnt111 II. (relatie valabila fadi aproximare la masinile. u (2.

Voillavea. adica : RN= UN. MN "'IJN jlciA kWN fA 1. la valori nominale ale fluxului avindaceeasi . vorn raporta toate marimile Ia vaiorile nominale. 2. sa fie alimentata separat. Pentrnca1culele ingineresti. Evident ca modificarea tensiunii Ia borne se in vacest caz. astfel ca la pozitia ca1aia a vacestuia.21) v=l-nA euplul si curentul.19} (2:20) valoare (2.1.tensiunii Iaborne Usi ale fluxulni de excitatie <P . . Peniru consiruire. trebuind. ale. aceasta .fi aproximata diu presupunerea ca jumatate din pierderi sint pierderile mcupru. c cu excitajie separata. la tensiunaa nominala.2. = "tA. valorile nominale K UN-· RAJN [IN . Drept rezistenta nominala se considera rezistenj.1"1. coresounzatcare fluxului nominal. din (2. IH· (. de la 0 alta sursa en tenconstantii.poate .· Mult rnai comcdji este exprimarea caracteristicilor mecaniee III unitati relative.. in figura 2. en. relajiile {2.2. caz. mai pU}l11 vitezade rotatie.a fictiva pe. ill acest caz: sa sau (2. poate £i determinat5. expresiile nemaidepinaind in acest fel de urutayi1e de rnasnr a utilizate.Constanta electrica a-rnasinii J{.pt:i. VLA = -.v U = UN §i notind cu litere mid 9i viteza raportata Ia no. = -_~-. Pentru aceasta.l'l_. = IN Ii. in -----. care iar tre bui sa 0 aiba indusul masinii.15) 91 v = 1- rind {2.a caracieristicii . carese raporteaza Ia vviteza de mers in gol. trebuie utilizata masina acest de Fig.sint fepre~ zcnt ate.C.la indus. Caraeterlstletle relor meeanice al e mctoade e. (2~17) Caracteristicile rnecanice pentru diferite valori ale rezistenjei R. excitatia deci. refer-a . exeitapc Indep wd(.-mecanice naturale esie sujicie1# se cunoascd rezistenta indusului.2. indusul sa he straba:tut de curentul nominal.16) pentru. pentru valorile raportate.18) In aceste conditii..22} 51 . .16) devin c() = 'I ·c. §lcu {2.rl-----------~ -p siune C.

. po:rnirea eli rezistente aditionale.§uratilornia~inilor si aparatelor -de comanda 91 rnasura.1. Ill.ca parnese Ia jumiitate din sareina.23) . care se stabilesc ill fuuc}:ie de durata pornirii. .. 2.. iar pornirea Ia un cuplu mai marc decit icel nominal are lac la calandre ~i mori ell bile.c.valori scazute ale vitezei .pornir:ea jugal. (2.tii la ret~a este eel rnai rsimphr procedeu. ell excitatie 'in.2. Ip este cu aproximativ 15-35% mai mare. Jinind seama de (2.3. Procedeele de pornire utilizate inderivatie~i scparata smt : 18.e putere mica.0.2~ Pornirea prin conectareadirer.I. 52 . sepune problema tlmitarii curentului de po mire Ia valori admisibile. cu excitatie pornirea prill conectarea directa Ia retea . Regimul de porn ire 2. la jumatate din isarcina UP minal!l. derivatie.nzilor.c.. tensinnea electromotoare E A thnd mid. se . Ca urrnare.transportoare..i Ia un cuplu rnai mare decit MN.1.sa foarte mare. f". '2. iar timpu1 de pornire 0. 13. la .. masinile e1edriee de c.de unde. Din punct de vedereial valorii cuplului.Spre exernplu.3 s.2.ohpn valori mari. CondifliZeJi procedeele de. datorita absentei tensiunii contraelectromotoare. socul de cnrent Ip Ia masina de c._ UN' deoarece rezisterita K! este mica. solicitarea conductoarelor de alimentare : cuplurimari.6) se observa di. derivatie folosita ca motor este I plI N = 8. acest procedeu se aplica destul de rar jn p:ra~tica9i numai lajnasini q. datorita caldurii ce se degaja : eomutatie necorespunzatoare.J. fara reostat.c.. valori foarte micivdin relatia (2.Pomirea 1a sarcina nominala este :i:ntilnita 1a actionarea be.5(1 - 1]). o valoare prea mare a curentului are urmatoarele efecte negative.In cazul in care se introduc rezistente isuplimentare indusului. iar inductivitatea indusului avindsiea.1. La pornirea rin sarcina. Curentul de pornire este in. preSQ saucompresoare pornest in got iar cele care actione_aza pompe. Ia sarcina nominala s.rilor. cnrentul din Indus vtrebuie limitat de ~ezistente1e de pornire. pornirea prin variajia tensiunii _ide aliment are. de obicei. care pot clute la avarii : {distrugerea izolatiei lnfa. Astfel. Pormrea reostatidt.solicitarea mare a periilor: solicitarea Iipiturilor la conductoarele'i:nfilqUI3.l a pornpdor en piston. 2. eu poeibilitatea Iaparitiei focului circular.18) tIJ = 0.2. . seconsidera ca pornirea poate . Ca urmare. intercalate in circuitul indusului.2.1-0. care pot duce la deteriorari mecanice. pentru cnrentul. cind. utilajelor de ri'clieat:. caracteristicile rnecanice au exprcsia : in circuital ~ipoarta denumirea de caracierisiici reostaiice. dad-a R = O~i U .5-13.avea loc in gol.8. Caracteristicile unecanice reostatice servesc la pornire. masinile electrice care aetioneaaa strungurr. pornire_ in timpul pomUl1 rnasmn -electrioe de c. ventilatoare si compresoare centrifuge se consider-a.

a reostatulni C onrrol C1'. Pe Iiniile ..6-I.linia periilor fixe .4. iar poruirea este denumita semiautornata. foimata din segmentii Totorului. Ia caresmt conectate punctele de. Aceste Iinii indica pe ce segmcnti calca periile in fiecare pozitie. separatie ale treptelor de rezistertta.:. adica : mica unde AM = !V!". 2. primul de jos fiind peutru correctarea unuia dintie conductorii re:tEld Ia 'intreg iansamblul reostat-motor.in figura se vede desfasurata controlerul ui. pentru a se impiedica manevrarea prca rapids de cafre operator a c. ExpJieath'a telor reostatulul de IJentrucahmJIJJI~"l'pOTiliie. ' In aeeste situatii. In acest caz. decit curentul de sarcina. 2. fi16md contact en periile:in pozitiilel-7.i 'are valo- . Caracteristica reostatica depornire trece prin puncte1e corespunzatoare vitezei de mers in gol (G) si curent maxim (E').reostatul este. retea cu toata rezistenta ~n serie.motorul este conectat 18.ale acestuia. manevratpepozitiile respective.3 este reprezentata diagrama de fun ction are aunui reostat dl~pornire tipconholer. iar eurentul minim de pornire 'trebuie sa fie rnaimarc.S) pentru masinile neoompensate si ill jur de 2. ' Valoarea maxima a curentu1ui in timpulpomirii trebuie sa fie mai decit curcntul maxim admisibil.onttoleru1ui. iar ill pozitiile de la 2 Ia 7 treptele de rezistenta sint scurtcircuitate in mod progresiv ..i . masina functionind pe aceasts caracteristioa pIna 1a tuiatia '11 corespunzatoare curentului 53 MN este coeficientul de supraincarcare admisibil :. de pornire ti II Fill. Uneori. in figura 2.:~. ~ . ' Rcostatul are doi segmenji lungi. iaral doilea pentru a mcntine excitatia motorului permanent conectata Iaitensiunea retelei in perioada de pornire. poeijia 1. .Fill" 2.2 pentru masinile compensate.marcate 1-7 se opresc periile iatunci cind . ln.4). se utilizeaza: contactoare de accelerare 'iii relee. pentru asigurarea cuplului rnediu de pornire dor it t reptele reostatului de pornire se calouleazajanind searna de urmatoarele considerente (fig.ihZ rile :U.rezistcnj:elor de pornire are lac independent de viteza de manevrare manuala.se prevad dispozitive prin care scurtcizcuitarea . Sf'l~e!ll.

26) se foloseste astfel: si nnmarul de trepte m. .Ft:mlU '1-nin1.stf' mai mare decit curentul de sarcina. sau perrtru nnmarul 54 . A'D' .7).x:ptimata in functie de curentnl conform (2. Se: tr~seaza apoi caracnona valoare a rezistentelor ramase in circuitul 1D primei trcpte a reostatnlui depornire.. GAG .n ~i ohscrvind ca triunghiurile GAB 9i GA'B'=. geneniliiind pentru cazul a m trcptc = am-rd_ (2.26) Sf': ?Jegein.a" (2. curerrtnl S =::.... Rezistenta totala poate fi insae.1 CA'I)': etc.. 5) duce .:.4. = 151'3 = 7A 1'1..mR.:?i GA'C'..:: stabilizeaza in punctul F. Valoa:rea lui 1'1 Introdusa xu ma.25) maxnn .Ifr(pundul D). Prin scurtcireuitarea creste din han Ia valoarea teristica reostatica pcntru iudusului pe . '1'..'l. iA = imax ~j_ deci 'I't . GAD'.. . AD si AE Shlt proper}ionalt:cu rezistenta dill circuitul indusului..K(YA se obtill urmatoarele 73 valori pentru + 1) 1) 1'3 1'3' + 1'2J + 1''2 +1'1) de pormre : treptele reostatulni = rAP.T _ I rp - _ J -. sint asemeneasi segmentcle ABt AC. - r A Qnp~- Rezistenj. adica AB ~ K1'A AC = A'B' AD = = i K(I'A + 1'3) A 'C =E(rA --i- AE . i':m~~~ '~mfn ~. acest cmellte.care va functioua masina pilla Ia vdteza l..a totala din circuit Yt = FA + 1'1 + 1'1 Y2 +-1'3 =i)3YA sau. functionarea motorului 51.Ia : 2 (2. la pomire EA = 0.1) a(e..minim... valoarea curentului minim: Rclatia ~>1 apOlse calo~l~dza yi se werifica dad 'In C21. ISY3 - 1'2. NotIiJd axim a (pullttul D'). Pentru cuplul de sarcina .. (2.Z " contrar. . se alcge balta valoare peutrui". sedeterminiit..

lnchiderea intremptorului a pregateste schemapontru 'pornire. . de trepte m.ll:tn fuIif&fie . t. indusa jn ihlfujmarea rotorica. cueuflaj magnetic. Valoarea treptelor reostatnlni de pornire se calculeaza apoi cu relatia 7". = 1'jS'''-''{S . d}. pentru protectia circuitelor.E3 6 7 T~ I +2 ~2' +7 t a 3 . d2.Sistemu1 de comanda cuprinde urrnatoare1eaparate : .m. .reglajnl tensiunilor de anclansare. Viteza se masQara indirect. . c2.trei contactoare de scurtcircuitare cl .sigurante iuiibiIe e l.e. de comanda . Fiu. c3 (denumite uneori 9i de accelerare] iita suflaj magnetic. e3. cu 1ntreaga rezistenta in55 .5.i rrtunci cind motorul este oprit : -un contactor de lime c bipolar. deoarece de sevor deschide rtotdeauna in gal . prevazute ell .un iutreruptor manual a en rol de separator. care ise ananevreaza nume.. ambele cu revenire llipozi}ia normala. cu un corrtact auxiliar de auto blocare . indlisulni 'pe treapta (2.1f) vItezii. . e2. I 9 t 3 tJ I ' iO .27) Rezistenta -totala din circuitul x are valoarea. Comanda jn furictie de vitezs necesita miisnrarea vitezei. Prin actionarea butonului depornire bl .'trei irelee de tensiune d 1. 2. b 1. (2. urmata de actionarea aparatajului vccrespunzator. pun. Comanda pornirii reoslati!J. alimentind inia§Urarea de excrtatie. -un releu termic 'e4 pentru protecjia motorului dmpotriva suprasarcinilor . .5 este redata schema' principaljiia sistemn1uide comanda automata a pornirii in functie de viteza a unui motor-en excitajie separata en ajutorul a trei trepte de reziste:nta. con-tactorul 'c anclanseaza 9i motorul M porneste.101 ~'.1).28) lb figma 2.uri buton de coruanda aopririi b2 si until pentru cornanda pornirii..

Dnpa inchiderea corrtactului d1 dincircuitul 5. contactorul c7 scurtcircuiteaza prim:'! treapta R7. Motorul porneste avind conectat in circuitul rotoric reostatul de pornire.(R + R3)' aoest mod se scurteircniteaza pe zind cele 'trei trepte Rl. Ca urmare a inehiderii contactului in.. Din acest moment incepe rernporizarea. 56 .. contactorului c. a unor dispozitive auxiliare Ia laminoare etc. Relenl d2 trebuie sa aiba tensiunea de anclansare U2 ~ RT12 + I"..6. reIe- In . releul ill pierde alimentarea ~i incepe ternporizarea de inchidere a contactului sau n. . corrtactorul cl anclanseaza §1scurtcircuiteaza prima..(R + Rp) A fiind egalarcu tensiunea de anclansare a acestui releu. .i deschide contactul din circuitul 6. ca urmare a anclansarii. 2..). 'Purutrea reo"tatidi i. Actionarea butonului de pornire bl punesub tensiune indusul motorului m.trodusa in circuitul rotoric. tensiunea la bornele releului d1 devine: U1 = ]{Ql + Imh. La viteza unghiulara D. ca in figl1!R 2. Aceasta schema se foloseste pentru comanda automata a motoarelor de puteri . R2 9t R3.. iar contactul d2 din circuitul 6 este inchis. en temporizare Ia tnchide:te din circuital 5. Pornirea reostatica poate Ii comandata.reduse (pentru actionarea unasinilor de prelucrat prin aschiere. Releul dl anclall.i in functie de timp.6. Prill deschiderea contactului st din circuitul 4.Inchideren intreruptorului a1 preg'iite§te schema pentru pornire.i. Releul £12 anclanseaza fiind conectat pe rezistenta Rl §i i:.. treapta de rezistenta.Fig..n i'unetie de ttmp.lh'cZa 9i deci contactul d7 din circuitul 5 este deschis.{RA_ + Rp A - Ri) jar releul d3 tensiunea de anclansare U3 = KQ3 + Im.

din randarnent =549.045 iA. avilla.deterntina. so Valoarea nominata a curenfului 'se .5(t .0. Pentru a trece 1fte:s:primarea caracteristicii in llilitli!.91) = 0. .V= 0. conduce Ia : = 1Qij .91 = 1{L.'IN) = 0.{)011 114".0.86 .i absolute. relatia de rnai sus.045 v = 1.5(1 . Perrtru znctorul = 110 KW . 57 .) ON 220(1 - 500 = 4. ~54~.adic1i Q= 54.0045 i.2. UN = 220 V. 10. p"v = 500 rot/lllin.\i = 4.86 - 0. .045} prin : K = Ul\'(l -rA.45 = 2203.Reeoioare.01 Vs. scris~ .rUluid2 (bobiua aeestuia este scurtcircnitata de contactul cl din circuitul 2).astfel inclt expresia caracterisficilor mecauice ill uuitat! absolute .01 .45 : A 110 .0.{ Q = 54.1.91. prin : teA = 0. de curetrt nN ~ Rezisterrta indusului se aproximeaza. relent d2 inchide contactul din circuitul 6/ -corrtactorul c2anclau~aza 9i scurtcircniteaza a doua treapta RZ.29 riaturale Nm devine . rticilor' mecanice naturale conuinun ¥ ezcitatie derivatie MCM 81. UN no = - DiY "d' - 1 :unde K Constanta electrfca a masinii se calculeaza O. 220· ~ deei MN 0.La terminarea temporizarii. '"fJ.4.pentru valorile nominale. sase calculeze expresia caracterisin unititi relative ~i~absolute. APLICATIl 1\.

097 .Q.043 1-.si uri contactor de accelerate c4.688 Q.532 1) = n R. este: indusnlni q adica = 0. IT .1 5 sau 1'1 = 524 ~ 0. . '31' .2.5 (1 _ UNIN PN ) = 0.. 1.avea fiind impus Toe deoarece Ia sarcin a nomiosj.-in = -= 1 163 > 1.a- R.0105 MA..'1 este apropiat de eel minim. 4/ .reostatului de rensiuue poate avea loc. 1. = 1. Pomirea Be face la Mp Reeoloare : rezistenta = 1. fnma'" = 1. tni de porni!e a"lnd valQurc.5 (1 _ .8 .8 = 1. Motoml de actionare ti~u1 C:i 180 ].5(1 . = 0.5 kW.!..8 nu poate . 0. 220 cu m """ trepte 3 ale TeOstat-uIui ()= ~i ded V I "11 mma!< = 3/ 1 \.~2. 58 .097 . IN= 31 A.5· 10') • 31 = 0. Peartrn schema. 1'12 = I.27) : Treptele de pornire l?1 = = OSRA-(Il Il'R4(i> IlRA(a - I) 1) = = 1. Pornirea Sh patru trepte cata tn fi£1llu .de pornire Ia.4 --'IN V'" =0. 1..547 0.4 Se ineearea initial =".. tatOlla.8 MN.6nj'i 11._24 ~ 0.1."1]) = 0. reost.astfel incit 1..9 n Q J?£ Ra = 1) = 0.39 0'.220 5. Schema. pornirii reostatice de pornire ~ tensinnile de anclansare ale releelor de viteza.5Q.40.Q.= 0. au valorile (rela)ia 2.5Q. maxim . UN = 220 V. de pornire. = R~ = RA (0 cSe aleg valorfle standardizate 0.811111" se inceatca en m =4 hepte.376'0 O.8 m. ill funcfie de viteza sa. riN= 3000 mt/min = 3J4s-t).2. se calculeze reostatnl este de (P"T = A. va cuprindein plus fata de cea indi44 .097..Ampliiicindprin·-. Rezult a 1 = 1.5 un relen .097 R. Rp =3. avind PN . Il = \.30 n .= 5.547 ' lao 1.789 Pornirea cuplul Cuplul ill trei trepte.

La actionarile deputere mare sc mai adauga ca dezavantaj vsi gabaritul mare al reostatului de pornire..({. astfel illdt curentul I sa Sf: mentina constant in timpuJ pomirii. b.redusa. irtilizate . Ca urmare. Lafun:_:}l?nar a ell motor.. dU1?8. la numeroase actionari eu rnasini de c.5 • 35. redresoare comandate en +iristoare sau variatoare de tensinne continua. De aceea.atat rnodul de reprezentare a sensului rnarimilor in cazul frinarii.hnerdare.1.D.eoS'tat prezinta ea dezavantajpierderide energie in rezistenjele de pornirc.IN = 1.alimentarea ill trepte de tensiune.7.plu1lv.09 A ~ 36 A_ de auclansare ale releelor reglate Ia valorile : = V1 = UN - RpI""". = 2'20 (Rp (R~ (I?. de exernplu. 1n acest seap se poate utiliza : .J) Fig.. e: ('\V:.5 94 V u. Pentru comparatie . Regimul de frinare Mi9iuik electrieepQseda insusirea de a functioria in rezim de motor san 'inn:gim de frina.1~. Tensiunile de comutare are valoarea 1m . /E"A . Pornirea eu r. - 3. = UN u. pornirease realizeaza priu cresterea tensiunii de alimentare de 1a 0 valoare . R.maimu1tor masini sail. /~.7. 2. = U.Curentul..triec ~i mecanice in rc~hn de motor (a) ~i de trilla (b).163'31 de vitezi vor trebni = 36. pina Ia tensiunea norninala. 2. Tensiunea U se poate rnodifica automat in timp. 2. in fignra 2. care poate fi egala ell zero.."""'= 148 V R1 . Pornirea prin variatitt tlinsittnii de aJ.c. clemente de baterii de acumulatoare..7. F fiind forta care produce cu. de la un grup generator-motor . senaul marimilor se va reprezenta ca 1n Jigura 2.3. . care Slut parcurse de cureutul de pornire. = 184 V R. care se pot obtine. asigurindu-se astfel un timp minim de pornire concornitent eu anularea consumului de energie e1ectricii in rezistentele de pornire parcurse de eurentul principal.2.» 20S-V. spre exemplu. prin conectarea in serie sau in paralel a .alirnentarea de Ia un convertor rotativ.alirncntarea printr-un convertor ell clemente stat.v- U~ = UN - 1\'j)[.a. cste ar. = i"". care pot fi amplificatoare magnetice.)1i1l.mai ales pentru rnodificarea 'v'itezei.1. 59 ./ /r/ /.ice. Sisternele de actionare ell tensiune variabila sint.iar ii viteza periferica a rotorului. H.. . .)Im = .pun miscarii.4. . um producmi~eai'easau c se . ele se vor examina ill capitolul 3. S:"nsul m:ldIQHoi" clct.

1. 2. La acelasi cuplu se obtine viteza corespunzatoare punctului de functionare A3> de pe caracteristica 3. deci prin aceasta metoda n~ se -poate opri de iucrt«. reprezentarea sernnelor coresptmzind .. deci .Ja n~ (fig. de motor.11 '-I Fr1no t Motor M.~ia masinii electrice.1.4devenind cuplu de Irinare (1A = KQoR~ KD <0. frinare. Ex ista trei metode de frinarc : [rinerea cu recuperaTe. se Inverseaaa. JrvnaJ'ea reostatica: . _ ••• _" < "/ stabilindu-se in All in cadranul II.9). Aceasia metnda de frinare reprezinta cea maieconorriid metoda si poarta denumirea de frinarc prin tecuperare de energie.J'. Energia obtinutaCj_e Ia vehiculul in [cobodre setransmite in retea de catre ma. vehicul (fig.#a vitezaacestuia. E.1.: in cadranele I si In in regim.A i--rind b) C Molij. Dad inclinajia dill de rulare se modifica fata de linia orizontala astfel incit vehicuiul ajunge sa coboare si. . spre exemplu.. 2.translatie pentru un caruciOl: sau un.sensul tensiunii ~. devenind mai mare ca witeza de mers in gol 0.1 J.regimului de. Corespunzator. tensiunea electromotoare EA -----. rezulta di na de la o sursa de. deci 9i :"!l respectiv EA llji vor schimba semnul.o3)"~ (a) ~i sensurtle §i (c)...muriInde_ Sub aspec_tulca.ri J"--At. i-linctiouare-apoate sa aiba . Ea se poate aplica numai 1a viteze rnai matica Qo. tensiune variabila. va creste. Erinarea cu recupe rare. astfel intit viteza 011 sa se modinee. Dorneniul de frinare prin recuperare sepoate extinde msa 'J'iU:can'isrrtu[. deci 60 .regim stabilizat se alimerrtind masi- D. Astfel sensulcurentului fA se modifies.inade-etridi.racteristitilormecanicc.0' punctul de functionare- cuplu! 1'.. borne U= KDo. 2. doua cazuri intilnite frecveirt 'in practica :caiul mecanismului de ridicare si xazul mecanisrnului de. Q.2.3. Suh aspectul modului de desfasnrare ial fenomeneior Ill. 2. acestea se pot asocia Ill.00 I.8. rent :. Fie cazul din figura 2.2. IV In :reg:im de t'rina (f:i'g...9.coborirea greutatii.. dl_l teIerintii (b) Fig. fapt care deterrnina coborirea greutatii. frinareacu recnperare in . generator..Qo. jrinarNt tn coiuracu. iar ill li si.{ _J !If tv oj ~)) ..1. in cadranul I.8. atunci vitezasa. Uegi.i al vitezei . b ~i c). In cazul din figura 2.fara ajutorul nrrni cuplu motor. . Deoarece I 0 I >1. care corespunde functionarii ca motor pe caracteristica natumla 1 din iigura. realizeaza Ill.8. go. motor. functionind ell. devine mai mare dccit tensiunea Ill.8. punctul A. ~).loc in cele patru cadrane. putinrJu--se doar lim.. cJ fUllCllo. in acest scop.8.

expresia : ~---' - - v = 1- (1'A + y. tial :fa:Uide cele care au cup\ . in B ~i apoi in C pe caracteristica de frinare 2..2·. In cazul mccanismelor de v ridicare.10.3. . Caracteristica unecanica are.L cuplul pastrindu-si lnsa sensu! anterior. --v Iul de sarcina de tip poten. stabilizindu-se apoi Ia obtinerea echilibrului intre cuplul ruasinii de actionare §i cuplul mecanismului de lncru in F.' GJ ) ~ iill de'sarcina de tip reactiv. 2. functionarea are loc (fig. Trecerea punctului de functionare din A de pe caracteristica naturals. Csracterlstlcl mecaulee traeurent.in unitati relative.JlM. curentul .g~ 2. Semnul tensiunii E = KQ se inverseaza.curent serealizeazii prin inoersarea polaritiitii tensiunii U [a: bor-neteindus'Ut2!i. de friuaTC iii eoD-- 61 .semnele curentului fA ~i cuplnlui vor ramine aceleasi ca la ridicare ~i functionarea se va stabiliza 1U cadranul IV. pe caracteristica 4. Rezisteuta. in punctul A 4 {fig. caracterisiica mecanicd la c'uPlul reziston: 1\1Rsa se ob/ina la oviteza negativa. concomitent cu introducerea uneirezistente de f!'inare Rfin c1:rcuitui acestuia.serie cu indusu. 1. frinarea se . pentru (rA 'T1)iA > 1.-----. mecanismele de tipre~ actio. astfel. Functionarea masinii de actionare definita ill regimul de motor prin punctul D...comandii tn IV prin man:nu rezistentei R in .9). In aceste cazuri.~. lncit. .}i4 (2. de frinare necesara coboririi cu viteza impusa Vcoa are valoarea 1 +'1cob '1'/ =---tnR + rA' La.ctionarea stabilizata pe.10 . este aratata. careia . - __ y A II 2.. frinarea in contra. viteza devine negativa.stjel.tndt fU'l1. a. ill figura 2.10) pe caracteristica 3.30. trecein ptmctul E... Frinarea contraoureni se realizeazadiferit pentru aetionarile avind cup.2.1:1 corespunde viteza de mers ill gol-Oo.1.l. .

Porrrirea se. releul de rtensiune d4. adica 'in punctul G. La cadereatensinnii dealimentare.una dill pozitiile de Iucru. Fr inarea este xornandata . rezistenta de Irinare calculeazs. continnn cu cxcitatie independenta SI': realizeazacn schema indicata in figura 2. Caracteristica rnecanica are expresia: "'~ ---1= Kl sau. aparsi altele noi. in functie de timp. Coinauda automata a p(lrnirii reostatiee .11.cJ dl d2 :F11). vuuctu1 F. . cu relatia : . Ia reaparipia tensiunii.momentul.rii eontracurent 91 revers{ull motoarelor de curent.v .Y~ . Ia socurr meeanice puternice care _pot pericliba instalatia.prin releele de tensiune d6 91 d7. Rclenl d5. protejeaza schema de cornanda Ia aLderea. daca operatorul lasa controlerul PI:.a. denumit releu de ourent minim. 62 . schema nu poate fi realimentata decit readucindcontrolerul pe. Daca $f! urmareste numai oprirea. Aceasta metoda de frinare.31) Sf! Pentru iun cuplu initial de frinare impus m!. Cornanda automata a porriirii reostatice. excitat iei. poziria de zero.32) uude'T". Pe. poate conduce ins a. de exenrplu datorita unei avarii.11. atunci masina S8 deconecteaza de Ia :retBa m._ -1 - (TA.' + rjJ(1' rill -(2-. este viteza de 1a care incepe ffinare-a eontracurent. deconcctind indusul de la retea. cind Q devine zero. face reostatic. 7! = ---mf 1+ 'Jrn 12. Astfel. denurnit releu de tensiune nula. in unit&ti relati ve : n tJ. mecanica.• fr1niiril eoutraeurent ~i reversarll.2. foarte Q£idenU. protejeaza instalatia impotriva pornirilor neavertizate.Iingaelementele cunoscutc din schernele antezioare. frfu.

spre stinga. Contactul 3c2 conecteaza m pataJeI pe .3.Irtnare reostatiNi.rezisterrta de pornire. reversare. 1:n tot timpu1 irlnarii. tensinnea la 'bornele releului d7 creste. dad. Erinarea reostatica (dinamica) $6 realizeazii pn-n deconeciarea indu$ului de la retea fi conectarea Ziti pc a rczistenfii de frinare (Jig. 2. ruanda controlerului pe pozijia "stop".indus releul d7 in serie cu 0 parle din . In momentulmitial inversarii polaritatii. la comanda de frinare contracurent. contactorul c1 pierde alimentarea.. 2. maneta controlerului se aduce pe pozipia "stinga" Prin aceasta operatic.12. daea Sf: mentine -controlerul pe pozitia " stlnga". Motom! se accelereaza reostatic. ajungind.1. la trecerea prin zero a vitezei se aduce .rezisterrta de fsinare. .:5 Rj ~ Q ::?::' Df} tensiunea la bornele acestui releu devine nula 9i dedlreleul nu anclanseaz. anclansind in schimb contactorul de sens contrar c2.3. notata ell R".Fi[l.. R" ~ 0. dupa terminare a frinsrii. Ia oprirea motoruJui. Curentul din indus schimbindn63 iara. a).". contactul normal deschis d7 se i'nchide si permite alimentarea bobinei' contactorului de inn are c3. Re1eul este reglat sa anclanseze Ia aceasta valoare a tensiunii si deci.Ua7 ~ K" _ 1><10 ]{OD Hj + EO R I.12. contactorul c3 'nu prime9te alirnentare. contactcle normal deschise ale releelor d6 9i d7 TRll1111 deschise. 2. Tensiunea 1a bornele releului d7 are expresia : . SeOIlDla dn .5 Up. Presupunind vca motorul functioneaza in sensul dreapta. transforrnind energiile cinetice inmagazinate in rnasele aflate in miscare.tIa valoarea Ud:. '~ '0.i. in circuital iudusului fiind introdnsa intreaga rezistentji de frinare. Acesta scurtcircuiteaza prin contactul sau mormal deschis 0 parte din rezistenta de frinare. ill cnergie electrica CE: se consuma pe rezistentade frinare. Pe masma ce motorul sefrineaaa. Masina functioneaza in acest caz in regim de generator. Pentru oprire. in circuitul indusului raminind doar .

viteza. Deci.2. calculeze rezistenta .se ·stabilizeaziiin G. rezistenta defriaare Rj trebuie niicsorata iin trepte. adica in cadranul IV din figura 2. rf= 1 + 0. D.at unui pod rulaut.Caracteristica ell.atii de. O.2_ antreueaza mecanismut de ridicare . ecuajia caracteristicii mccanice In regimu! de frinare idinamica s se obtine din (2. 64 .: rezistenta de (2. en ezcitatie separata in isistemele de acticnare electrica.: Q = RA 1{ + RiI A san. 111Otor. obtinindu-se astfcl mai millie caracteristici de frinarepe care punctul de JUllctiqllare se deplaseaza conform Iiniei £:rtnte B. uude a a:vnt 10c: funcyionar_eaca. In cazul coboririi vehicnlului pe un plan inclinat prinfrinare. -li1scopuI unei viziuni de ansamblu si pentru cornparatie.13 sint araHtte reginrurile xle frinare ale rnasinii de c.>tC>rt1! din aplicatia. La viteza zero.ea:Ht se poate obtine.2.in B9i apoi in O~ Viteza . cuplu1 de frinare se anuleaza.in circuitul fudusultti. Frmarea reostatica prezinta avantajul simpJitatii mont-<'J. mf Pentru uu cuphr de frinare de vaioare iriit:iali data. ?lL.ii.: se cobori sarcina nominala C'U jlirnatate din .MR. Iigura . pentru .i-a pastrat sensul. Frinareareostaticase poateteaHza~i en i:tif~a. necesa'ra este o. Apare i'Usa dezavantajul pierderilor In rezistenta de: frinare._'=?1emnul. in puuctul H. . Cllplul scade pro portional ell rnicsorarea vitezei.c.sa fie introdusil. F.se A. in unitati relative: v = (YA + Yf}m. supliuientaril.3. necesara . Pentru a til¢ntinecup~ul de frinare intre dona limite.entru jrfliarea' la iJiteze mici~i p<!ntru ob. f4dnd U = 0. 'in timp cc cnrentnl ~i cuplul ~i-a:uschimbat sensul tata de funcpionarea ca motor.2.1. punctul de Iunctionare trece din A. punctul de functionare . .£nerea vitezci zero in uedere« oprir. Prinarea eu. de ridicare llowjnaUL li. ~Sj. iil acest caz. efectul eel mai pronuntat de fr1:l. Efectul de frinare va fi l:nsamai reclus. Rezistenta. _~ Rc::ol1!tJ1'i?.12.5 VN 'A - YA.12. masina eleetrica la coborirea unci greutaji se realizeaza Ia viteza negativa 9i cuplu pozitiv iatade funcjionarea ca motor. C. mecanicd. conexiunea -trebuie faenta astfel _inclt masina cIectr'ica sa nn se deexcite.legata tn paralel cuindusul. b. p. este Iimitatade valoareaminima a rezistentei RA_.. b. unde se obtine egalitatea _: MG = = .lare. Iiiuazul frinani ill vederea opririi unui vehicul care se deplaseaza ipe un pianoriz.. vehiculului esie neeesara frtl1a.julUi~ial eficienj:eifrinihii: pina la viteze vdestul de mid.]1 considerind sirezistenta de frinare ~. nlnarc rezulta.33) Caracteristicile de frinare reostatica shit reprezcntatein._ spreexemplu. E.onta:l.15).2. in figura .rea deexdtatie .

.903.2.)i_..afrl!:o/ -_{J A-- ---.fl . 0_r...----.2 ----_ -_. J = I- 0.f..C. + 0... ~ -11 -. xezistent1i.<("j1 «()nt(~-r~} . n..-----..=.--... 65 .I I . '.... oM -s: ~ I ~ t .0. t-{~ctn~.~ar" t ec aper ar« ! Irfr. standard de 10 n_ actioneaza contracurent un . Rezn1ta: YI adiC-a: 1 -I-.! 1 I ft prsn ..-.R~gimf..~ 1 \ i fc-pnel..t -u» o.I -M .{ ~ /E U:::O + 0 -J2. .903 1. /E 1/ °1 \11 ---.e..E / .- "1 I 1 I ~ /"-~ '.3 -.o 'Se alege 0 u~. 41 / "~~ ""~'-Q '/ 1 ! C(J fri..~~n t I u-c:..1 / Ir ~ . 'i .i. Jlt -M I 1\ )~J~ <121 -M I I U 'J!..] . !.5 ..• '1 I I 4 E -M U>£ 1£ •A T 11 -_'2 «a.\are corrtracurent...097 = ell.mecanism la un principal al unei rnacnplu de frfnare de. sensu! rnarurutor j_ fl_~IIM) i ITt? I I r or I /-~~f1 . IE I j -'M .90. 0.jJcb ...097 ~' 1..'-4 It f I i I '_[LA I J ~ r rir.<\.5 MN' ..097 = 0..58 = iN .---...5 - 0. . reversarea se face priu frinare Sa se calcnleze rezistenta Razol1JC//l"t de> friJ.'-A 1 1r.<M j I h .::. I I t /11 U~ .- I /Vi "'" it 1 J r'"~-osral..strcQ fl_ ~ I f!.11 .1.Z.--~ --------.._--..2.35. i.l()ctlor1IHc 0 mO~l(rJ.. I. ~ini unelte.Il . 1 - 0.CJr~ C'Gfl!t'ocu .-·12 ( j j 1£ / If t. r O~"1 "_[L . 220 III = 1'/ ____:_ 1.l d~ Mecanlsmu/ d~ rtdtcar e c aractcrrsttco Mecanismut sensu! rrrdrtmiior de translatie carac(er..:35 "1' -= 9. I fIN) I I -M _.d! ~ 'n. necesara...l. ... Acelssi motor din apllcatia A. r nadc 'IN = 1- I'•.

iar "(). pornire de 3.30 fl. R At = 0. Schema "d. LJ~ls).7 Mp. .(s) . numarul de percchi de poli. J'i!. de Rs. stuudard rezisteritii supliti. e:x:6tatie indcpcndenta care.Poteza neglijarii naliniaritjij. in absenta datelor de catalog. 2.ntij. este indicata in fignra 2.~it{i §i Ia Irlnare. cuplul de..'"<\. 4) lA_ reprezinta 'constanta electrica de timp a circuitului indusului pentru calcularca careia. relireziuta illductivitatea.. Ie corespunde schema bloc din figura 2.4.vinserijndu-se <liO ::) (l ("s! rezi~tenta.utIlLil .ilcr introduse defenomenele desaturatie.~-1. Acestor recuatii operationale. Cnrccteristicile dinamice ale actionarilor cu motoore de curent continuu cu excitatie separato indepetulenta :.randamcntul Ia .huJem1a a motoTuli.EA(s) -.vwpiat de cd Juipus. ecua'tiile operationale care caracterizeaza functionarca notajiile uzualc sint .legind 0.'ine :~1.15.e.1.. eurent ecntlnun eu . cuplu M R> raportat Ta arborele rnasinii.sarcina nominala.9.IA(s) RA(1 Ed(S) = Kn(s) MAs) = f{I~/~) M. pot . utilizurd sarcinii + sT. = Rj - l?p = 4. = UN If __:_ IN = .5 -I n po ate fi f{)I().ie illdepril1denta. pentru masinile ell .6. $i RA. 2.14.t.4.704).Ii utilizate relatiile empirice : (2.34).:.:Ioarte JJ. Schema echivalcnta a motorului de. antreneaza o isarcina de. en 0.) - v» '(J ) ~ IN (') _ .1. respectiv 5.exd(at.. 2'-1.80 n.JJ <) -J' undc LA.(I. frinarc d~. de excitatie constant ~i variatii 111treaptaale.Jfp(s) -= Jsf.adica : Hi' Rezistehtuile suplimeutarli ..1 ~onsf(f.4. . respcctiv :rezisJenta rotorica.14. curerrt continuu cu.i fara In£a~ut:1re de ccmpensatie. P ~. Functiile de transfer ale Motornitti ric cureni conti1HtU etc excitaiie In i..}7 220 - 31 = 8.t d(.2(s) TA _LA NA ccnsiderindcurentul rnotorului. / . )" .un coeficient de valoare 1.= 0.

T m = IRA K~ (2. iar rca rndrime de intrarc a circuitului inchis. rO~3 [kg m2].36j. viteza de rotatie se obtine prin sl1'prapnn~ea efectelor neglijind succesiv sarcina . LIhiit" G..ea.& cu ell 1. bloc din tiguta 2.ie9i~~ tensiunea de alimentarc.pld.~d he1iJ:Iiaritatile. considerind C~1.ura se 0bt'ine succesiv : functia de tram:. 67 .. aplicind algebra schernelor de struct.e £redil'ile uncle reactia 17 este eoeIid¢ntu! descna lii.momerrtul de volasrt ()-D' = . v .~" tliJ e seama CIP 375 viscoase.37) reprezinta constauta electromecanica de timp a instalatiei de actionare. functia =- Schema in raport.arc. operiudu-se en Iunctia de transfer C2. . Y(s) J (2.. momentul de iner}:ie proprit1 al motorului _poate fi calculat C11 relatia ernpirica : I. - = ::__ t F in coutiuuare se vorneglija frecarile viscoase.puuctat.I irf (kg-fill"j. L Datorit a faNu!ttj eli pe. prln ·variar:ia careia se bbtin vitezele de rotatie doritc.ferpe cale dirccta : K Sarcina alimentare functia de transfer pe calca L de reactie : D{51 .pcrturbatoarc in limp ce tensiunea ... In abseuta datelor de catalog.:om. de echivatcnta ~'" 2.. constitute marirnea.36) unde \.AfR. marirnc d. norninale a .motornlui ~itensil1nea de aliment.rnotoarclor ~i 1u cataloagelc ll:la]ini electric" este dat pri: are expresia viteza momentul de rrotatie este ind. (2.. de frec:1iri visccase. J1'.: d'll. Pentr u )11 R = 0 si nux de cxcitatie nominal.kat'i inca ill rotjrnin.•"\. iar .lea .marimea de reglare. eonst auta electromecanica : tr de iner tie I de timp T".(._) !O(s) ~ _ rS ~ _·V viteza de rotatie devine: Functia de transfer n. Neg1ij.15 se <. = Pi5[JO 0/ Pl$OO .40) + . D .38) unde Pu.i d.c."!1si nea de alimentare u de trausfer T deveaind : F(s) 1 1 R (2.de UA este .oo rep rezi rrtji puterea uaportata la viteza de 1500 mtJmin.!!: Tp unde T".39) .! H' ccuatia cuplulul devine: (2.

T(." 68 . bhw>l motorului de ('urell I continua cu.atie inilcjlen i1. in corespnnde I (i.': de ·. 'St ottine succesiv.-i ~i' n:t~-Hh" l~ .ti'i IJOll'ii oteri'D.(i''''''1 ""i Ii"dt. Sehema liI~rjnH.r. b1oc. .e~rare te'nsiu.nea bloc fI motorunu de eurcut ." 1" A s--[·.tc>ruil'Ule>l de -.'!]..~ lie lll~i[(l vtteza del'ota~ie.4 } dTA K FiU.16.l rapo.<Ilmenlarc .reglarea 'de vite~.Considerind deinttaretensiunea figllra2..ir.se obtineschemab1oc indicata.> TA sc poate fersiri:lp:lifi'caia ~ opera cu functia..15.) _ I - functia _2_ .Ll ~ detrallsfer: y (s)~ - .~I marime J I 'Fiox.ce reglabile asigura Iimitarea curentului rotoric Ia pornire ~i frinare. T m'. Mariniea de iesire veste tot viteza de rotatie a mot-oru1ui. 2.·' '~~0nt~i d~D jn·~·u's.t·l. Schema mihil)l<. iar ca mari. . .. e~tita:fle. instalatiile de actibnari e16ctri.I ~~--~-.<1 de: rt.' +I (2.(.17.. de trans(2A2} in raportcu pertlubatia M R se ob}ine consideriud 0.i. iar marimea de irrtrare.ude'jip.a.rt cucurentul principal . L I bl_'·_. Concorniterit eu .onsjd~dn. R. Aplicmd aJgeb:ra'schemeio1. .. VA Functia de transfer = Y .mede :iliineritaie.41) Perrtrn cazurile Jn care Tm . = ~ FA 1 N' 1 + sT." T.JjYRen!&_.'~) V\" =-'A" $T". drept marime de iesire curerrtul principal."i t. astfd indt prezinta interes -deosebit fpnctia de transfer 11.. ..·2. direia:i:i. Schema 'bloc corespunzatoare acestei sitnatiieste iudicata in fignraZ.HdeM.. ·di' Intrare .1M() S.estc perturbatia 1VIR.

." + STA + TniS + 1 (2.4.:2 1 Tm.. ime~citafie indeplinden.36) si (2./VI I -----RA/+-sTA Fig.l_ eonslderiml mii:rime de jljt~a~ perturbaj. eurcnt eontinuu. de regula.nurnitorului funcpiilor de transfer.43) Considerind marimede ie9ire curentul din indus 9~ma:rllne. pentru Tm "" 4T.t. variatia in regim.. de intrare sarcina motorului. 2. ~-".46) Transformata car~ rczulHi: Laplace a vitezei se iobtine flu ~QMR diu (2.in mod similar.Q (s) = _!_ U -.i.44) Functiile rie transfer (2.i curentului .17. . Raspnnsul 'tranzitorin in acest caz este aperiodic san osoilant. (2..e: un caracter osciIant. caracternl regimului tranzitofiu este aperiodic.. YIM (s) K = -K_T_T-"T"+1 -1 .-ime de :ie~il"!}'vlteza mcrcrulnt.4. Pentru T m «. 69 . '9liOtniit§). stabilirea CO~Tlf porlariil11 regim dinamic a vitezei ~. functia de transfer a curentului in raport cu vcuplul de sarcina: .-_-InS _ .s + I 1 I U (s) A '11 lU raport cu cuplul D-M 1l de sareiua =RA J(" (s) TmTA. d upa eumdiseriminantul iunctieide transfer este pqzitiy sail negativ.S" + sl~A MRls)...45) + 7'. R 91 deci iunetia de transfer In raport ell perturbatia .respediv asarcinii.la 111" ~i ma. + Tms + 1 insumind (2.T A. Motoarele decurent continuu cu.4$) ·~sT U~ ($) +K 1 Mi(£) Examinarea .43)condl1:t la transformateje ale vitezei de rotatic. Inraport cu tcusiuuea de alirnerrtare : .~AS 1 "T" . tranzitoriu a. Schema hloe a motornlui de. exeitatie independenta de constructie normal a.m -< 4TA." Laplace (2.MR devine : 'YaM (s) -R = RA _f.41) Pentru curentul din indus seobtine 1 it! tmnsformata Laplace : (2. T. 4T. au. K TmTA. se obj:ine.Ia 0 variatie in tr~apt:ft a: tensiunii de alimentare.

in cazul alimentarii motorului de Ia surse de tensiune variabila. curentulnnaxim ating de curent de i-maz = i.. constata ca. Variatia curentului este data in accst caz de expresia : avind valoarea maxima perrtru =-- "l-A"'fU 6UA "A . . peutru un 90c de f:::.. care sa Iimiteze curerrt ul din indus la eel mult (2 ..)i)J (. + 5.48) conduce la solutia. justificind necesitatea . M -~'lfctg .35._m~. intre 1 ~i 4. deci. ill absenta urrui regulator de curerrt.35 IN' 70 aLe valorile . (2. corcspunzatoare valorii se decit socul de sarcina._ respectiv. ~' deexemplu. ~ fcos (/)t + ~sin (. til 2TA ' . 8.e. J =- H. ~ V T~n -i .i valori ale' raportulni T m cuprinse. (2.49) unde s-a .46 valorile 6. AUA_ = 1 (conectare directs 1a tensiunea rrominala) :.$' l' '1~ . _curen tId .ceasta relatie scoate In evidenta valorile excesive pe care le poate Iua cureritul Ia variatia tensiunii de aliment are . sarcina de In conditiile functionarii motorului Ia sarcina 'ins.46 IN si -i..i. ~i.' . excesive virfurile .~ e sarclna.':':. ~ 'i'A 1 .interes oscilatiile curentului. variatia curerrtul ui este eel mult de douii on mai nnare constanta Cu totul alta cste situatia in cazul Iunctionarii rnotor ului la.. = ]. exprimata in l1nifati relative: £A(t) = is [1 . transformata Laplace (2. = ' ~ V/4T4 Tm _ 1.notat t" _ "\.jla" = is + 7. :fA .)t = rr." / 4-TA ~. prezinta .sin0tj"1"+ 2 ~. La pornirea prin conectare directa 1a retea (fara reostat de pornire).50) maxima. -. tensiune de alirnerrtare constanta.. 'prin :t~glateaut6mata.Ja sarcina nerninala.limrtarii curentului.1 =0/1 (valoare uzuala) . .= .e~-~(cos + -. 0 sarcina iucondiJiilc unor variapii ale terisiunii de alimentarc.. .V (.In aceste situatii..3)INi pentru 1'. Intr-adevar. r1 - C<)~ e. u "' .)t = arctg ~ -r : -r T'1.A UN I "Sl"1-. variatia curentului este data iA(t) si are valoarea = Am. Cell -:: rtf '" ~ ~ e -~ sin wi.!.

212.2(1 + 1 1:) - .')- "" 'fttctg . pornirca. 'A(2"1 = .t = .f.8[1 ".0. curent.0 l. Pentru -r e-c nn motor 0. -2A~~ .18. 282 5b5~ 81.!I Tp. Funciia de transfer a 'tni)torului de curen. dat 1 -e de (2.19) devine: 1 + sin o.'>I)J. ) = 1.z[ _ . peutru wi = t: = _I. ~ e-col(co~ 3 . la tensiunea ]a~uplulde_ m. 2.2 curentului Ia 111. .J/~ 10 ..0. + sin .aviud valorile extreme = 'Sin + -"'>I1.. .I)J 1.fiind :illciicat..I_ca (a) .1 (YAkmr..52.6 0.2 iAW cu walorile Varjatia extreme + 1).034.1..-1. _. s 6 1.1 • 0..ot de in.iA. 2J{ JJf bj tms wt c) .nlni este-: .Fig_ 2. Irrtroducind acestc valori (Jf = 0. + 1-(". cue. M se ssudiez« variafia = 0.. lUS. coniinuu.~ . 0. 2) se obtin valorile extreme 6.:) b_ = curentului cste iudicata 2. en :1 (cos 8t + ~ sin <.{IJ .42.liZvaria!ia te'nsiunii de exci_tafie.= 1_ Resolnar« Cu datele problemei. curba de· vsrta tiea. Pentru oornparatie. ?A = 0.2.0. 1:A1. varlatia curent.~I In un~oe A.998 lJl figure."'/ (<:os (J 6I1)j + r: -2·\· e~ "'r' sin 0)1: Z. 0.caracterlzatprin variatia eurentului svind pentru rdin loc lln nominala.. prin cuplare ditectfi en exdtutie 1. Ia sarcina.ului 1a potnire. condit.. De asernenea. 0. l = 0. ~l iA (3-. La socul de sarcina 6"". direct:.2.s[ 1 z: c]{'-rr. i.(1 + ..0_ i." studieze indus . Cu datele problemei.ii .. 0. i..(I) = curenful..j!ta enrentulul de pornlre prill -conectare de sarti}i"': (b).073.>dle extreme eorespund peutrn _ 2~UA o. uzualil:) sarcin~ 11' sa b:idependellt.iilcpornixii {i~.xcit'a#e ituiepen-ilentii .2.I. -~ 0.. 1. rezultji : = .4 0.iTdg.795 Vah.5. Sf.& {. este judicata ~i variatia eurentulni la pornire.8 p. Se presupune tensiunea de 71 . Vari.ii.'l lIifigun:> 2_1S. norninala.JTm . = 0. adica sardnade T .0.0 curcntcontil111u.

Ecull. js!l.l tr. datorita produsului marimilor lA ~i$" ainhele. iar viteza de rota:tie: a motorului.al II-lea AlP . k(DoToeste cuplul ce acopera .l -+ kIot:. ecuatiile de functio- ca Se presupune ca.o:D.Eo + R. =.nere sintneliniare. .alimerrtare uAconstanU'!iMs precedent _.alimentare a -circuitului deexcitatie I} + de ]:a Cum U. Intereseaza expresiile pentrn 1:::. variabil. Varia tia fluxului de' excitatie de h valoarea $0 la valoarea .u] principal en AI. este.1 6 0 este: variatia curentului principal.E = k1\iLiU Rezulta deci relatia : ca + HLo6. valoarea Qo. sisternul sepoate Iiniariza. se obtine.Ue· 72 . fluxul aavut valoarea (Po. Din aceasta cauzd.in regim.cD • ill.. curentul IAi ce trece prin lnHi§urarea indu.curentul ce tr. in . _ Spre deosebire iiusa de cazul-studiat anterior. iarcnrerrtnl din circuit. variabile.1 ~i ·li1).$ . iD ate Joe datorita variatiei tensiunii «ie . chiar daca se consi. Tinind searna d. permanent.)i 11) cazul variabila.arii kQU_{(s) = ]sD. sc scrie ca ".regim 'tranzitoriu._E __ + RA 6. fluxul iD este 0 marim"" deracaracteristica-de magnetizare a mntorului lihiara.An LAS 1= i1! ..sului.O = kc:D 0 To +ktfJ oilJ -+ ldiID J Q +k ·!-.pierderiie in regim permanent.3.I Pe de alia parte. 0.tiami~c. eenatia : ' s: ---.E a tensiuriii contraelectrcmotoare t::. Tensiunea de excita:}ieUe s-a.Ecuatia eohilibrului rnecanic se scrie. ~ineglijind termenul de otdimu . deeiale fluxuhri siale curentului de excitatie. Ecuajiile echilibrului electric din circnitrrl rindusulur s~ scriu: Uo= EfJ +!:::. variatia = LAS + I?A1Q + RA(l + sTA)t:. de asemenea. la De In:3a + b.Q = kQJot:.E deci : l::. modificat cu AU" datorita carui fapt si flu-xci -1>0 cuAiD. Tinindu-se seama de raptul regimul de lucru a1 raotoruluieste 1f:gat de variatii foarte mid ale vitezei de rotatie.O. + llA + k!. se poate deterrnina prm II g). in acest caz : js(Po sau + SO) = k($o + /:::'<1))(J + t::./o i!.<P.ece prin indus" valoarea 10.(s).l) Q J sQu + J s!J.

1S masmu iaT' R. dupa unele simplificari. care. in sttrdiul proceselor trauzitorii setine seama.) + k~<D~(.1S + + R.1') sc obtine : R"J(L. se obtine : (Yes +- 1) (T".~<D va avca expresia : unde C estc un coeficient constant.3. constarrta TA este sensibil rnai midi decit eonstauta electrornecanica de tirnp T1""" corespunzatoare treptei x de nornire.T as2 + T""s + 1).53) KIA .. !nlocllind valorilc [S{L.inductivitatii L. care fac obiectul regimurilor dinarnice ale actiouarilor electrice rcglabile. de vpunctul de functionare de pe caracteristica de magnetizare. care depinde de xonstructia si. viteza de rotatie.7) )51 (1.(5) . ~ 'Utiliaind rdat:iile uzuale.de fenornenele iner tialc electromecanice care au loc ill rnasina electrica.s+ R. pot ii scrise 9i as~fd : ICQo - gO = IA(R~ + RAJ dt (2.) J. cuplul.6. ECllatiile care caracterizeaza Iunctionarca motorului de curent continuu ell excitatie independenta. Forma curbelor la pornirea ell rezistentc nil este mult afectata de ncgtijarea . i:dnarii 9i reversarii motoarelor este necesar Sa fie eunoscuta variatia ill timp a principale10r marimi mice care caracterizeazji motorul de actioriare. k"<I>5 2. paragraf. in a~este conc1:ipi.6.iar = eloRA. ill primul rilld. In acest. Proccsc iransniorii la pornirea motoarelor de curent contimcu C'U excitatie indepenilMttli. (2.6. rezistenta activa a infa~urfu:ii de exeitafie.0(s) +R A). consecinta a variatiei E:uergi:ei cinetice a maselor in miscarei neglijindu-se inertiile electromagnctice. deoarece. f{ corespturzdtoare fhrxnlui initia] <Po.- k2q)OQoC]UAs). .t.51) unde : este coristanta electromecanica de timp. cum ar £i curentul principal.18). de obicei.52) (2.1A. sint date de (2.0($) ~_o =k(TA$ de unde functia de transfer: + 1)~O:"(S) cn = <Poll ~U.s = [kIOC(L.JUR = ] TJ d_Q • .Pentru a se putea regla anclansarea si declansarea releelor diu schernele de cornanda a pornirii. !11 ?i . acceleratia etc.

C.- T ".58) M = ME + (1\1". 'Ie + ." - I NIR) e..' + Q = no - AQ R x .) se obtine : constanta de integrate conditiile .59) stan 1a baza studinlui p'toceselor tranzitoni la po rnire a.Eliminind curentul J~ intre T. .56) = Constanta de integrare se determina punde Q..57) Variatia 1:n regim .. la viteza corespunzjitoare sarcinii ivJR· Solutia ecuatiei diferentialc O= ~~ (2.. = Oin.~o n _ A 0...I'R reprezrn tV ca erea d e vi't' .4) M". §Oi uncle '1~"" este constanta electrornecanica de timp are expresia : ? --) (~.54) . lyj = -R" + RA Ke C2 dill Deterrninind I = J. cores- &nR + [ni~- (no - ""OR)]e - T ffa (2.t inijiale (la t = 0) I respectiv : = if? -I- (h. . Pentru jiornirca reostatica. calculind in prealabil din (2. a ~d ='--. 21I = J...>7:.+RA .59) Relatiile (2.. (2. U~~R (2. T'. (2..60) 74 . an dt accste dona ccuatii sc ottine: (2.56) : C.bo Tm~ ----::' (R~ .eza d e 1 a v it Y1 eza d e mers III gol. rclatiile rrebuiesc utilizate calculiud pentru Iiecare treapta valoarea constanteielectromecanice de tirnp (care depinde de rezisterita din circuitul iridusului) ~i valorile vitezelor initiale n.: rezulta : Q = QQ - din conditiile initiale : la i f 0.j{2 (R" -+ R.tp"..lit) e -Tmx (2.58) ~i (2....1I min..tranzitoriu d!'l dt a cuplului si curentului se obt-ine din (2. tar AQ u~ R~ K +R A) fl..57). frinarea )'i reversarea motoarelor de curcnt continuu en excitatie independerrta.59). _.53).S4) este : t. punind conditia : 1 1a t =.nx = 120 .axrezulta din (2. rezultlnd : Timpnl de pornire pe fiecare treapta (2.

61) poate fi calculat. deregim.-. Timpul total de pornire se obtine din insumarea timpilor interrnediari.1~.65) Mf _j_1fR 75 J dO . 2. 2.-1 _---'t ~1 L . statiouar) : (2_61) unde )2. devin : lui la --]{Qo - Kfl - = = IA(Rfc + RAJ (2. cu. a si b sint indicate variatiile vitezei. respectiv ale cupluu pornire reostatica ill trei trepte. timpul total de poruire dat de (2.55) ~i de faptul ca rezistentele treptelor reostatului de pornire sint III progresie gcometrica ell ratia 0 = 1l!I".. figura 2.~lr: ~~.} Mt -----------------~----~= :.64) (2.-" I I2r:r"t--------"'"----=-==---_~1. Varbti" ~i 11 en plnln] oJ (b) la pornirea :reoslal-iea.--11 1 I I _- I I I j I I I I I .19. Ecuatiile care caracterizeaza sistemul de actionare la frinarea contracurent...05111 p. procesul tranzitoriueste incheiat dnd viteza a atins 95% din vitezr. suma Ia care se adauga timpul de accclerare pc caracteristica mecanica natnrala de la JVJ"U!r la 1.62} Tinind scamade (2.. I.~ {....4A Process tranzitorii la frinarc« cantracurent. (se presupune ca. vitezei (1) o Ix c) FJ(j. mai comod ell relatia : (2.~. .63) jvlmhl In. realizata prin SChL'TIbarea polarrtatiivpe indus.

5.69) (2..< + (j\lff.68) In figura 2. Timpu1 de frinare dinamica se obtine din eonditiile finale: Ia t = fl' 111...6.:.QRr. iar Mftn.." = . 2.20.. M 11. a ". OJ l'lg. (indnsul 0 este deccnectat de Ia rete a) ecuatiile (2. 2. respectiv a cuplulni.= 0. - lVIR) e T1Il f. j\If R) e -1''''1 RJc-!-.20.L~rhfd) e + t j Tm] (2. \ rrc 1 b] --~. solutiile : n= . 76 .:. ~ . · .! t .= RId IC' RA.D J + (0. Procese tranzitorii la frinarea dinamica...n + .Q.1<.11.:" '"\J N1R (111j.' ~1 )V. Timpul de frinare se obtine. KUN + Hi~ (2.55) $1 (2.nrmarind acelasi procedeu se obtin. Vlldatia vftezet (a) ~i a euplulul (1)) Ia trlnarea .66) M1 = MR unde 6. + de 1 care llleepe f nnarea " ..) R )c jC '·1 e- Tn..l.. a ~ib sint indicate variatiile vitezei. Ia frinarea corrtracurent. Dill este viteza de la care inccpe frinarea. . cuplul de fdnare initial impus.RA 1(' J... scriind ca la t = tfc M = ldf() ! = .eontraeureut.RA.L.~l<ld . Pentru U .'I.. cuplul initial de frinare impus. + Do + ." ~ ---. ~~{" VIiteza ..l!.n tin de 1:.--..! (2.(On + 6.\n . .70) . in final.56) conduc Ia solutiile : Q = NI] -AORjti = + (D.4.

. schema din iigm:a 2.9 S'..6.1b sint indicate nhiatiilc srarea dinarnica.~.--- r A.9 = '238 .045 = 1.688 220/31 In 1.= 1 - 0.62 s. cuplul Se "reg . in figura 2-:21. dupa.. are .9 = 0 175 -(1097 In ' 19. tn'min Timp\!l de accelerate I= n no 1i'!max - - ' 347. pe caracteristfca In tn. 0. ..io = .9JIN este '1fI. motorului inotorului.. (2.2. avind patru trepte. 0. . 0.reaisteuta de frinare ate vaioarea 'J =- 1 + VR _1----.9595 = -0.73 s : .51.5 smt necesare tot atitea relec de timp se calculeazfi en relatia mR mR i"" == J.o.175 Kgl1J. Motorul din aplicatia A.14:5 - 0.+----. ~'Vll = -l'1I.88 = 0. Sarcina 0.releele de trmp tip R 13T din fabricaria .53 5.9 UN' Solufie 'Rezisten.. = 0.959S ~i deci.e.Ia sarcina contracurent.2.05 .8 - 0. cunoscind.1 este frinat cont. .ta c1l:ror temporizari de pornire. viteza de rotali~ . A.9_5.9 '=<= O.05 .< - naturala 1nR este: = 0. ----rA 1}~l 0. .eznporizarile releelor = J = 0."M t I r 0) Fig.G. s: tPt = 1.88 0..{iO): 3.t"p....v.ieii.175--· 19.are fiind contracarent. initial de frin.."'1 Miv - no 0. m.045 • 0..91 4'. in uniNitf relative.R 347. J -. Sit se calculeze la arbore1e motorului 't. Comanda momeutul • aloarea de incrtie N1s pomirii raportat reostatice [0 vitezei ~1 cuplului 1a frl~ aplicatia. .9 ementa . = 15 Kg I>t~.SlJ: = SIOcalculeze tlmp\ll de u'inare -cnnoscind mouientul de 'iner-tie Jrat.--9_S_ .--_ 1 1.2.2{.racurerrt.9 NIN. din de tirnp.-\.. ~?-rcinai:riot0pllui 1.11.61' .7. \'adalia vitezei (a) ~j euplului (6) Ii:! Id.~.9 1. . tp• = 0. a .narea dinam..2.61 + 0.(tp + YA)ln M.0. + rf 1 = . Sniufie. se face in functie de timp.2. 2.0_:_.[.

este strabatutii.' 0.3 I)) - 1- 0.\1. Datorita saturarii in{a~UTari.O160 18(J i ''I. Schema eJectrica de e. universule iiI". de curerrtul principal..urariide excitatie S-8:U notat (:\1 DlD".51 .22. (".1 -' 0. sub forma caracteristicilor universalc.de oxcitatic care.0. 11l unitati relative (fig. 2.e.= tirnpu! de frin ere J -- n.4~ I/ 20 40 60 B.. en urrnatoarele observatii: 'bornele inf·a:..posibil calculul analitic al caracteristicilor mecanice.ie (" = o'/D"N) si cuplul ruotorului In .9 0. in cataloage.t·. se considera il1c11!sa' ill rezistenta indusului.23).2:3.c.9 ~ 0. Exprosia xaracteristicii mccanicc cstc Q= --k <P [j fNA i. mee:l1Ij.·. Iar rezisterrta sa R.9595 0 U-l5 = 0 Sl ar Ii rezultat tf...e (-.re contracureur -- 54.2. Dad! frinarea soar fi fatui din arnic 1'1 ~ 'tllf - ])<0 reziston t<l de frluare: I" - 'JR - t R = --- 0.1. 78 . Ull"wL~risticllc.functie de curent ul de sarcina. L... " maslnil Fig. iYI. s.: de c.. perrtrti motorul scrie nu estc.9 = (t22 . en excitatie ill serie estc aratata ill figura 2.Rezulta timpul defriDa.9595--- 5:-l. .120 11. eu exeltalie in serte. in care s-an pastrat aceleasi riotatii ca in figura 2. 2·. . Fi!l. in cazul ace~tui motor. 80 100.25 '" 2. Alestea: sint.86 2203. Corecteristici meconice Schema masimr electriC.4 + 'PI) In nlf ~ - YI1R_ = '1'R lS .. perrtru fiecare scric de motoare.0.9 . 2. Aqioniiri cu ma~ini de curent contlnuu cu e~ciiajie in serie si miX1Q 2.. exeltatlc in serle.2 ..86 220:. date.3 lIT -------'-'--- -.22. care indica dependenta dintre viteza de rotaj. mn~lnii d.J.

. • • ar.a. J Ccmportare. cu excitaj:ie ruixta seconstruiesc til circuit magnetic relativ sat urat.arciiJj mid corespund \. ~i caracteristici (fig. ih.__~-. masini de c. 2.. Deoar..ec€'. .ale masiniicn excitatic 'in seJ:ie (curba' 2) . in actionarile electrice se utilizeaz. ca ~i fa rnasina cu exdtatie in serie..i ale . (2.rnasina de c. De obicei. Conexiunca poate._ ~--" --r.teOritdiara are 'masina de C.. se_ pot construi caracteristicilemecanice. deriyatie (curb a 3). In baza caracteristicilor universale.r J8.vitez'a devine \ .1 +R s)..o:. unde se.spune ca masina de e.fiea a iug~hlii de.vaIOl:ik masurate pe caracteristica urnversala t rebuicsc rmnnltite ell valorile:norn-inalfr ale marimilor respective. ide "1 .exelta~le mixt1i.i If i:.aracte:risticamecanidi este "mollie"" adica Ia s..e. decarece la IA ~ O. in unitap: absolute.73) eN wide R este rezistenta dincireuitul neliniar ( serie.".ouainfa'}mihi de excitatie.C. Pentru aceasta. . ' . cuexcita~ie iniXtasa aiDa pt'O}1rietat!.q:i depinde In re . ell exdtatleJu-----r rcprezentata ~ . cu "-. 1110 CW"l.-practIc mad~tbj. caracteristicile.are 0 [orma apropiata de a unei hiperbole echilatere. E1 E 2 1J. este T:e.St."24.iteze niiciJAcest Iapt este avautajos pentru traetiunea electrica \}i laa<c=tiOJutea unorjrtilaje de ridicat ~i transportat.re. l\1a9inile de c.a pcntru rnasina dec.25) intermediare (ctrrba I) intire .c~ QUe'xcitatl0ih serie esk-autoregulaioate de .figura 2.tua:r.tape mirla 'en fluxuri.c..c. Existcnta ill cclor 0. ia. Schem.san hi functie de cuplu Q ~ = U~ ).. . indt fluxur ile celor vdoua l:nfaJurari de excitatic ~e adunc san sase scada .24. caracteristica mecanica. 2.masinii eu cxcitatie hi. unitatea d(!bazoipcntm viteza de rotatie fiind viteza norrrinala. 79 ."'l::d.ritezs. sub forma caracteristicilor universale. r. De aceea. indusului = R. e. aditiouale.l ddivape en Indueul.--. sarcini mari corespuud .a{2.. c.Lde. l"iil·2•2t.c~:. D~D2 III -serie si.utilizeaza masini clectrice de actionare cu caracteristica mecanica de tipserie..en . se .h'm13 eteeT.cte:risUeile meeautce moto>U'. £act: eft .cn "xcit'1l1 e miXtti.-~----.cp excitatie mixtji. iar . ~pnterea ranrinlnd deci aproxirnativ constanta.<1 elesctrid a rnasinii de curent continuu cuexcitaticunixta cstc Sa J 'Fi..elor .mecauice nu se pot exprima destul de exactsi simplu prin relatii analitice ci se dansub Iorrnagrafica.(J) R l>.72) Sf' 0bservii c.liU.'w' .-isa functionarea In gol. ~ide pute.:_itezel11ari. sa Iie astfel facuta.e.

74) Iu].taderistid data. . prin pun. Pomirec i'eos[otico Caracteristieile mecanice reostatice sint irtilizate pentru pornirea. Se construieste teristicilor universale ..27). intr-un rsistem qe -axe de coordonate (Q~ I) se.Caracteristicile torul rill tare tiva reostatice ale mo- ui serie sc construiesc ell ajutocaracteristioii rnecanice limita este caracteristica mccanidfi'c~ ccrespunzatoare unci rezistcnte n11112 dirrcircuitul indusului :. reostatica i> -'. > U ! 2. .In urmatoBrele (fig. se ealculcaza succe.s:1V. ..I R de. tic. mai iuth caracteristicamecanicii naturals ill baza carac- Aceasta relatje RIA U Pontru a.2. Construlrea earaeterlsttellor canlcc Itmlta.75} pusa sub Iorma : Qi=--Q S1 metoda de construire a caracteristieilar rnecanice 'reostatice. pen~Xtl diferiti curenti . rnotn- rului. R) se coristr uiesc dreptele a = f(R) penthlcurentii ruaximi. cO'UShUl 0 ca.26._ Pentru aceasta.:traseaza: dmplelen = "-I IN . prin p:lii:i'cte1~ A B $i A 'Bf. 2.. folosind rela}ia(. Treptele rezistentei de porrrirc pot ii calculatepe cale grafidi.11. Se aleg valorile rnaxime §i minime penuu curent Ia pornire : 1..2. .2. i. ( 1 -. (fig. 1. '2.rezistcnta totala R~ ---". ' L2[= u. $1 m1nirriiinu'e care variaza curerrtul la pornire.serie se 'pbatc deci exprima 111 functie de caracteristiea Iitnita. :(. kw (2. se trasea~ii apci..75) totodata. (2. So:. (0..2. RIA) IT' indica.de caracteristica Iirnitii. me- Caracteristica mecarrica a motoru- .. 2.ilQF 80 .' -}. prin relapia : Q = Qj Fig.. construiesc caracteristicile mecanice reostact:i:ce de pornire 1ilntr-alhi1.26). f(R) lJel1tru accste dOlfa vatb'ri ale cmE!rrj. Constructia consti'l .

12.1(1 2.27. •.

COllstruii-ell earaetenstieuor iuecantce 10..pornlrea eOltl:irinu eu excita!ie serle,

renst.atl:dill

metoarelor

'd!) eurent.

Puuctul punctul

A se

Ai la

,li . Punctele
m"~' .'

afla

Ia distanta
.

__!!_

Imll>"

de. origine

(la PQrnue Q

=

0), [ar

B si B'sint ale. caracteristicii
.

proiectirle pe axa

ordonatelor

I",,,:;, respectiv

ale puuctelbr

de intersectie

Deoarece in intervalul detnratie (0 - 01) rezistenta din circuitul induilinplmctulA .s€: ridica 0 perpendiculir:ilpinah intersectia ell drcaptaQ = f(R) pentru r = l;ni".Ac.estpunet (C) determina valoarea vitezei.la scnrtcircuitarea primei.trepte a reostat.ului de.pornire; Ducind din acest Pll1:1ct 0 paralela la. axa-absciselor jrina Ia intersectia cu dreapta n = f(R) . pentru I = ],,"""' adica phil Ia punctul D, segmerrtul CD reprezinta, Ia scara aleasa pentru rezistente, valoarea prirnei trepte a reostatnluitle pornire, Se c:ontiIiuii, 'ill mod 'analog constructia , segmentul f;"']i determinind valoarea celeilalte trepte a reostatuiui de pornire, Ultima orizoirtala (in cazul ffg, 2.27 dreapta Gg) trebuie intersectezc axa ordonatelor jn punctul B, in caz contrar, numarul.de .trepte nu este un numar intreg ; I'll aceasta situatie se rcpetil: constructia pentru alte valori ale curentilor Iiruit.a. . Pcntru construirea caracteristicilor reo st atice , necesare, dup~ cum se va, vedea, In. studiul proceselor tranzitozii, se poate i0105i metoda expusa rnai inainte.In acelasi grafic se due dreptc suplimentare Q = j(R)peritru diversi. curenti intermediari II' 12;, determinindu-se vitezele corespunziitoare aces-

Imin•

mecaniceTimita

cucurentii

sului nu se schimba,

sa

tor curentipentru fieCaTe txeapta

in parte.

Metoda descrisaeste laborioasa, lcgatade doua-trei incercarisi introduce erori inerente oricarei constructii graficc. in baaa ei, po ate Ii ut:ilizata ometoda decalcul numeric, bazata pe egalitatea vitezelor de comutare;
() AqiOl'lari" L;'"le.::::l~i.qe·.

81

care poate fi exprimata peutru dona caracteristici sticcesive. Notind prin Rk ~i Rk-fl rezisterrtele diu circuitul indusului, inainte ~;i dupa scurtcircui-tarea nnei trcpte, se poate scrie

san 1Jl un-itati relative

de unde

.sau,

rUllU"
• A

d seama ca'-..1
v

=

rp;>l

• im"~

-.-

. = d, se obtine relatia de rrecurenta :

tIna.::'

'tm,.n

(2.76) Conditia de trepte,
PN = 19 KW; calculeze treptele mecanica Ulll11

calcul corect conduce Ia r",+i
de curent conjdnuu,

= r"

+ r, cum
avind' ~i R_4.

datele

numarul
nominale :

A.2.8. Pent.ru UN

motorul

=

ell excitatie 9:50 rot/min

serie,

220 V:

IN ~ 104 A;

1'_N=

+ Rs

= 0,158 Q,

sa

se

reostatului

de pornire pentIu

un curent 2. I.

de pornire

de 1,8 J,v- tarad:erhtica.

este, <1ata in primele

trei Iinii ale tli.b.eJului

i

D,4

0,,6 1,21 0,49 1,27

0,8

1

1,2 0,96>4
1,27 1,05-.,)

~

I

1,4 0,800

1,6
0,85 },82 0,97
(1.1 OS

1~8 0,814 2,10
0,95

:2
0,78
2,39

1.53 'b,26' 1,5;1

1,075
0,75 1.143

1 1
1,081

"'

1,54 l,OH
0,226

'II "1

0,93

0,483 ,

0,352
0,622

0

I

v'l
'13

I
Sotufie In baza datelor caracterdsticii liruitii
IDBCanidi

0,715 0,884

0;523
D,748

O,43~1 0,679

0,818

I

.0,365 0.630

j

unecanice

uni versale ·dill tabelul

2:1 sc calculeaza

carac-

.erisbica

eu .relatia
1Jx

VI
z

=

1-

("-'1

+ ~s) i
2_~_

=

'1ft.

I-

0,075 i reztsteuta
tot ala de pornire

Rezult.atele i;'entru
i r:rp = -i",u,

sinf indicate

ill, acel",?i la pornire

t abel

curerrtul maxim 1 =' = 0 555 1,S ','

i!8Q"

= 1,8,

rezt:lta

82

Pentru ~j deci lkd

,,=

calculul 1)5i"..=

treptelor

rezistcntelor
= 1,2, corespund

de, pornire

se Im;e:nei

rna; fuUi eu i","" = 1;2

Pentru

=

t;s ~i

i'jn;,;

i;itezeIe Iiruita

"t'.mM;-= 0,95 1'1 '''1,111(,,= I.05$ :;;i

rdat;ja .de, r,tcurenta

{2.76) devine:
tkH

= =

O,74{1':i< - 0,0614
1',

careconduce Ia valorile r1 = {I,555; r,
IeCE r,> r..j +r5 =- 0,075 telapa de recurenra ~ir;, <: rA

+ 7s,se

0,349;

= 0:197;

r, =

0,0846 'ii "Ji = '0,0123. Deeaim;~ = I, r8.Se obtine-

reia

calculul

pentru

rhi =

0,730

('k

-

0,0631.

-Se obtin Calculul

valor ile Y, = 0.555;: r~ = 0,34-2; )'~ = 0,1:87 ~i r, = 0,07:;! ::::: "A .trcptelor reostatului de pomire:
= 0,43tn;

+ fS = 0,075.

t1:e_l?tdor 10ste corect.

R"zuItKvalotilc. R, =

h-

rJRN

= {O,,555 -

0):'142)22.0/104 R~ =(r,

R; = (I', - T3lRN

==
Caracteristicile mecanice

0,328 f.l

::;i

- r,)RN

= O;24L

n.

de pormre "i =
"1

'calculate (1 -

prin relatia: i)

ne-

sint indicate: pe intctY(lldecare datelor ilin t:;t l)elcl 2:1-.

pre:duta. interes, in acelasi tuhtl2.1. Reprezerrta re ll>grat id. aC:I1;a.tlE-ri stici lo-rr eosta ti ce de porn ire se face corespunz a L or
> >

Comanda }Jornirii motorului de curent contirnnr <:11 excitatie eerie Se Iace utilizind principiile.scherrielor descrise la pornirea mctoarelorde curent continnu ell E:xdtati:t independerrta. Deosebirile care apar se datoresc (:xcita),iEi,c0se, 'in acest icaz, ,cstelegata in serie en indusul, Comarida pornirii reostatice a motoru1uiSC'Tie poate it asigurat.afic '111 fupctie detirnp, ca irl figuza 2.6, fi£;' in .functie de cnrent, ca lJl figura 2.28. Schema cuprinde, pe lillg_a coutactorul C,. cornandat prin 'butoanele de p:oruire, respeetiv de frinaieb1; b2,dona eontactoarec/ , c2 de accelerare, doua relee de: curent d]~i d2 pentru eornanda contactoarelor de accelerare9i doua xelee de thllP as ~.i44.

d) Fig.- 2~28. Comandn in fl""Jii-e. 'de timp
'9.

pornirll

reostratlee a IDoj,orului 0)<; c.c, serle ..

83

Prin action area bufonului bl , coritacforul C anclanseaza 91motorul este conectat Iii retea cu'toata rezisterrtade pornire introdusa in circuitni rotoric. Cutentul:pi:h~ indus creste. brus~ Ia valoarea ]"'1<" :;>iparcUl:gl:nd bebina releului dl'provoar;::a anclansarea acestuia §ided deschiderea cont.aetului sail dl diu drcuitul. 5,rmpiedkmdu-se alimentarea bobinei contactorului de accelerare cl , .In acelasi limp, contactorulc,inchizilld contactul auxiliar din cireuitul 4, permite alimentarea relenlui uuxiliar d3,. al carui contact. din circuitul 5s-e'i:uchidetemporizat. Temporisarea tdeuluid3 se a1ege oeva mal .lll<ll·ed",dt timpul propriude actionareareleululdJ, dar mai mica. dedttimpu1 tv cind curentul lus}<:?derea sa,atjnge valoarea IA",,~. Cind curentul iA = I,,,i,,' la m6mentul.t1.cnntactul·tempo:dzat d3 din circuitul 5 este deja inchis. Lucrurile se aranjeaza de asa marrieTa incit cureutul de revenire al releului dJ este chiar I"'ift~i deci, la aceast.a valoare, releul dl declanseazii $i contaot ul siip el1 din circuitul 5 SIC, inc-bide, contactorul de accelerare 01 este alimentat, el scurtcircuiteaza prilna .treaptade rezistCli}3:§i inchide 5i contacteleauxiliarG 07 din.circuitele 5 [de autoblocare) :;;i Ofdc alimenfare a] celuide al doilea releu auxiliar d-4). Curentulinregis'treaZB. un uou virftrecind prin.bobiua.releului de curerrt d2. care anclan;;eazA. deschizind corrtactul san DOl-mal inchis din circuitul 7 si impiediciud alimentarea COll'tactorulni de accelerare c2; Releul dd 19i inchide temporizatvcontactul d4 din.circuitul 7 mai inainte de momenbul t2 (fig. 2.28, oj cind cureutul iuscaderea saat inge valoarea l,,.},,. Aceasta valoarecoincide cu curentul de revenire al relcului d2, care declanseazasi eontacful sau d2 revine ill .pozifia iui:t:ia:la, adic"a S0 inchide, Se alimenteaza astfelcontactorul -deactel~mxe c2, care scurtcircuiteaza ~ia dona treapta de rezistenta, Desi schema prezentata foloseste llrrma:i- doua trepte de rezistenta, ea contineunult, mai .multe contacte- ~i relee decit schema diu, figura 2.6. fund deci mai putin sigma ill functionare ~i mai scurnpa.. .Ea are. avantajul cii se pot controla cn i siguranta. valorile 11"<1K~ Imitt, iudifererrt de' sarcina Relecle intermediare 'd3 !}i a4 :stilt absolut necesare. Dad ar l~psi a3; aturrci coutactnl san ar tr~blli, inlocuit cu un C"ontact auxiliar c, ceea ce ar Iace ca, inainte de: anclansarea releului dl sa anclanseze contaetorul de accelerare zj sideci s-ar $curtcircuita prima 'treapta, od~tii cu iconectarea rnotorului. Ia retca.

ss

2.2.3: Regimuri!e de frincre cle rneterului serie 1?i. la cele cu excitatie in derivapie, tIei rnetodede frinare electrica : /rinarea crt rccuperarcde cncrg£e. frtnania reastatic 'Ii jriJ-ia1'Ul: to'nt}'ac'uient: 2·,2·.3~. Fr£nah:a cu recupefar:e decnergie Ia actionarile: electrice curnasini 1
In actionarile xu masini de ,c.c. cu excitatie in' serie se utilizeaza, ca

a

de c.c, ell excitatie in serie nu.se poataaplica, folosind montajul obisnuit (fig, 2.2-5, carba 2). Functionarea masinii nu poate trece din cadranul 1 111 cadranul II prin mar.iI'ea v itezei il, pentru a obtine 0 t.e.m. E > V, fiitlddi: odatacu cresterea vitezei, scade cnrerrtul, respectiv fhrxul ; astfel, oricit ar creste viteza n se meiitine .inegali tatea U > E. Cea mai simpla solujie peutru realizarea fdniriiJcu re~nperare consta in legarea infayUIiirii de excitatie separat la retea. Apare rosa dezavantajul pierderilor marl ill rezistcnta de Iimitare a cnrentului prin lml'i\?Urareade exdtatie. in cazul actionarilor ell mai multe masini cu date identice, prin iega'Tei in serie tt i;lJfa::o;;:urarilor de extitatie sf: ]]roite utiliza o ·singura rezis-

84

(:Jr·::~'
p
-

.'

FiU-

2'.211. Frinarea dlmun{el\ autee xcifutle.

ell

F'~g;2.30. Frmarea

,linamid't eu exlsi~a~!e

irulepen.deIltU.,

de limitare, fapt. care. constituie 0 imbuu3tatire sub aspect enetg~tic. este alimentareamf'asurarii deexcitatie de .Ia 0 sur-sa separata de tensiune mica si- curent mare. raetodamoderna peutru frluatea en recuperare en masina de c.c, cu cxcitatie iriserie seobtine alimentiud iudusul eli impulsuri de tensiune prin eontactoare statice solupecaIe va fi examinata in capitolul 3. Prezenta inia§UIam de excitatie in derivatie perrnite marirea vitczei masinii de" c;c.en excitatie mixta peste viteza de .mers in gol ideal, Do, ajungindu-se astfel In regirude frlnare cu rec-upE:rarc. Curentul din rotor, schimbindu-si insa sensul, solenajia excitatiei in serie va avea. 0 actiune demagnetizanta si, ca in-mare, panta caracteristicii mecanice Ia frinarea C'U rc('uperare este foarte mare (fig. 2.25, curba 7). Evitarea efectului de magnetizant s-at putea 6btiileinversind 'sensul vcurentului prin excitatia ill .serie, ceea ce arcomplica insa schema. MaJ simpla '~te solutia deconeetarii exdtatiei III seriejmasiua se transforma in ma;?ina ell excitatie sI"p1;l.rata, caracteristica mecanica devenind 1fl.
Mai economica

1:c:nta

o

2.2.3.2. Frtnarea .din(lmica se realizeazavpriu deconectarea indusului de la retea ~i conectarea lui pe 0 rezlstenta, rnasina functionind in regim de generator. Sint I?osibile~dol1a di.i de realizare a Jrlnarii dinamice, 01 autuexcitatie (Jig. 2,2$) in 'ca.re caz, inHi.§marea serie famine: conectata iii serie cu indusul, .1usase pastreaza sensul flux:uJ.ui ca ill regirn .motor, san ell exeitatie independentajfig. 2,30)iiJ. eMe caz, excitatia Sf"conecteazii independent Ia re}ea, pun intermediul unei uezistente snplimentare, care limiteaza curentul de excitatie Ia valoarea nornin aJa .. Expresiacaracteristicii me-eanice Ia :fiinareadinamica ell autoexcitatie devine (U = 0) :
(2.77)

(2.78)
§1 deci

Caracteristicile imecanicesint indicate fI;l figura 2,31, ourbele 1> I' ~i 1". Incazu't f!li:J'arii dinarnice prin conectarea excitatiei Ia rete a: printr-o :rez:istenta sllplitni::ntara, masina Sf" comporta cao ma;;ina ell excitatie

85

[t'j,.:.';

irincee

d~

-}

E'P' C'O':

=

EF CD

A~B' : AS

Fig. 2.:H. Construirea caracterlsrlellcr mscanlee la 1riuarea :reostatll;iI eu nutoexcftatle (eurba 1) ~i ell excltatic inoependentil (cnrna 2).

dcrivatic ({1g. 2.S1,curba 2). In acest caz, comanda P?Winl Teost,:ti~, 1'ririarii dinamice 5i·.reversarii motoarelor de ourent continuu ell excitatie serie sc reaEzeazi CA in ,sche;ma din figura 2.32. Elementele principo.le sint r-e102111 frinare d4 si contactornl de de frinare c6. ReleulI'lA .. anclanseaza Ia 0,1 UN 9i dcci 10.pornire -in faza initiala - este- declansat; In'timpulfrinarii, infa~urarea de cxcitatie Ex sc alimentea7.:l direct de I:?Eete.a, prin intermcdinl rezistenjei R1• astfcl ca :
>

IN

IT =---R,

+-

Re,;

Pornirca se face in functie de timp, prin mutarea controlerului de pe pozipia 0, pepozitia dreapta (de exemplu), ceea ce duce jla anclansarea contactorului cl , care prirneste alirnerrtarea, _priu contactul 3-4. El eo neeteaza :indusulla rete a $1 se automentine win corrtactul 4cl. Urmeaza apoi pornirea rcostatica Iunctie de timp. In tirupul pornirii.rreleul d4 anclanseaza, inchizind corrtactul Id4 si deschizind contactul 2d4. ' Daca se muta controlerul pe pozitia "stinga", contactornl cl pierde alirnerrtarea si declanseaza, coutactorul c2 nu se poate aliment.a. -,(2d4 este deschis), c6 auclan$eaza ~i iutroduce }11 serie en indusul rezistenta de frinare R] (seJnchide l(6) si conecteazii scparat la retea Infa9urare de excitatiC' (se inchide 2(6). Cill,d viteza a iscazut Ia ZeTQ, .relenl d4 dsdau)ieaza, deci c6 picrdc $li-,-mentarea 9i contactorul c2 este aliment at. Jncepe pornirea pe "stillga",

1111 Se_ muta controlerul pe pozitia O. Se observa ca aceeasi schema se poate folosi la frinarca dinamica a motorului de curent eontinuu cu excitatie independellta~ in care dtz, rezistenta R.i si contactul 2c6 -nu rnai slut Decesare.

dad

86

<:'/

r
dt

r fl~t'
,:

t

5~

d1

,

-

~.-

Id4

(6

d5

c3

c4

"j

I1ifj. 2.32, CQlllanda pornlrli ~i lriJlli;J;ll -dlnanuce ja motoarcTor de

e.c,

~,U

excltane serl e

2,.L3',3. Frinarea coniracurcn; a motoarelorde CUF<,:nt continuu, cuexcitatieserie, .se,rcalizeaza difcrit, dupacum sarcina ieste tde tip 'reactiv sau dc' tip potential. Pentru sarcini reactive, frinarca con:tr3c~urent se realizeaza prin schimbareapolaritapii Ia indus; sensul fluxului de excitatie riiinilliudneschimbat (fig. 2.,33,4 in caz contrary meputindu-se obtine cnplul de frinare. $i inacest caz; trebuie introduse.rezistenje in circuitul indusului pentru Iimitarea curentilor: in timpul frinarii, Expresia caracteri$ticii mecaniee la frinarea-contracurent devine: (2.80)
87

frinarea serealizeB.33. b.fl'g.8lj Pentru un curent de frill are initiaLi. cu cxeltatie ~crle adica Q =- --j 0 (1 T I RA U R_r 1f. Pentru sarcini de tip p<?tential. trebuie sa fie mai mare .za prin simpla iutroducere a unci rezistente de frinare Kf in circuitul indnsnlui. corespunzdtoare Rjo VR - . pentru sarelnl reaetive.acterisde sarcina MR' 88 .-fJ. rezistentade duce suplimentar Sn circnitul indusului are valoarea frinare care se intro(2. ·Rezistenta. 2. Prlnarea eonrracurene a motomlul ~I\ 1\. ) + A san in unitaJi relative (Z.('.82) trnde viteza 'Ilf este valoarea vitezei limita 1a curentul de frinare ~Afr iar de frinare.decit rezistenta tica rnecanica intersecteaza Caracteristicile mecanice axa cuplurilor au expresia curentului de sarcina 'iw Caracteristicile mecanice slut indicate infigu:ra 2.la cuplul pentru care ci.33.

motorul din api. Frfuurea conteacureut a IIlotorlllul lie c. .._ 1A"/ '/vi ..075 0.secalculeaza V'= re\atia + R.4.374 1.c.uid.0. irrij::iaf de frbi. + RS = 3. se obt{ne l rJd i \lB' =- \II/ ~- 1 if t-A = -'--.075 0.rcb. . .4 la '[tinare" dinamica se calcuieazl< en relatia -1 (2. l.~t"ristk.ettIezE:.... =rr jJ.c!!.le ~eri~ pentru sa rein i potentiale.~. 'fly.iladill Caracterist ioa ·wecani0il._- -2.741 F"in -l.·"t. = R. ·'l(-l'-ql.53 0. A.466. !.cinii 1r? = 0. de 0.2' 1 -. de fdna.cela$~.16 •. din tube . calculeze rezist enta de Irinare contra- Ill.illt. 1.>!"inlurmutor: -0. .1. treapta a doua v'd " t"jI. rezistentele de rrmare dinamica la un curcut de sarciuii. uri eurent.4 indicate in t!!.a 1. ! ..] '(2. motorul.776 0.tia (2.075.i.san.J.1 sirrt indicate A.ln(l .'cal.2 1 - - 0. adkil: 3.' . = 0~774 resistenta Pentru total/1 din circuit.liita.. en ~xejtaf.. Sa se. A."cu.2· .82 si datel€.510.322 0:.2..9\7 0.0.i stut tabe- -1.78) :.1. = R{ = 1.96 -1 0.0 2.+35 ~i Caracterisficile mecanice late rnai [os ~ -0. .9.8 0..His -0..$49.5.. i11 unitatJ. trcpte.2:S. = ~-'.4 D..lui este in acest caz : Rit cu Reziste·j~t{l! tot.u . 1.czilltate!efiind -0.070' 1. "».6' IN' SOl'uf"ie_ Utili.i). poate fi acinstruit& PUllet. ..5 = 1 "601.646 0.r Fly. + I'A 0..s<. -.8· . -1.64 _.rd:r\.Rj = {I 07. .516 Car!!.rre de 1.4.J88 0.8 I~v. 0.05!) = ~.6 -0.itul iridusu. __..83) :'.646 1.012 -0.:> 1.2.$ iN 1r un curent.ia 2..79j. 'lli 'Vll = _ -. 0.5580. Soiufie: Utilizllld Iul 2..34.551 .34. dJ.926' .re Ia.2 - = 0. + 1'A_ .jnrtial de frinare de 1..75) tI 1 + 1. 0. fll!1ctionind 13 curerrt fie sa.055 ~ 1.5 -IA --- -l 6 j --1.relative : v 12 = 'I' Vlim'L (' ~r. IN. cornutarea "v:tud lac ill mornerrtul sdideriicllrenti:rln.."elitru <J. = 0. rez.Z 1.2 IN' Frinarea se-face in dou(j.. Peutru in figur'a 2.07. J<'rinarea confracurent 6e reallzeaz1t cu curent au tOioxdtatie.3.rjzf ). 2.motD~ sa .catia..

cuplu1 motor se opune ~i(:'1 Tlli~c8:rii. pornrre.pot fi studiate dccit pecale grafica.1. acestuia . (b). . O~ este data 'de : unde mecanice reostatice 1<.--_"""'::"'_~_ l2s-' ----- Jl2+--~-·"?"" fi.35_.84 _ frinarii. la frinare. respectiv ajutator.85) variatii 2.ese hanzitorii lopornirea. S2 poate constrni curba rp(O).-x aj~~~r-~~--~~~ o MR /o1. 90 . 1):"o(Jt-' . cuplul motor trebuie sa fie mai marededt cuplul rezistent si opus. (2.84) tn rdaj:ia 2. Durata procesului tranzitoriu. Lapornire. Se uoteaza. <.a in Iigura {. procesele tranzitorii pentru motorul deeluent continua en excitatie serie nu .semntrl negativ pentrupornire.Fig.-:nm 01 . iar kn.i1-1A'f MR $2 ia. Metoda consta in integrarea pe cale grafidi a eeuatiei generate a m~Ffcirii: _iII A I MR de uude = J an dt (2. kfl.. respectiv curba <p(:O). obtinindu-se asemariatoarecu eele de Ia motorul derivape. 91 pozitiv in cazu1 Avind construite caracteristicile Ia I£lvare. Vatiatia cuplului poate Ii cdnstruitafolbsind simultan caracteristicile rnecanice Vi curba de variatie ia-vitezei iu functie de timp. C'urbel€ <prO) pentru pornire (a) ~i fr1nare pentru schimbarea vitezei de 1a Din la t. 2.4.Caleulul grailc :JI tlmpUorile [.cum se arat. = j5k!? . S este suprafatacuprinsa intre curba q>(Q) 9iaxa ordonatelor. folosinuu-seun tabel In figura 2. Proc. <p(Q) =--.2~2. frinarea ~i reversnreo motorului de curent continuu serle Din considerentele aratate.omlte P/ (ill ~I de r~j"nare {'''I<lracnrent (/I).36.35 sint construite contraeurent. k9 searile pentru viteza de rotatie.deci are acelasi sims ca si cuplul resistent. tp(r) ____:>l--~.

masina en rotorul. respectiv din rotor: IL. tensiunea din stator peiu.. Daca se include in rezistenta fazei secun dare si . 2.rezistentele si -re'atta'll}:ek de dispersie iale Iazei.36. no -vittza unghiulara sincrona : s . r~ost3.magnetizare . RIm ~ rezistenta de. imobil.. . 1s s_ $2 corcspunde sarcinii masinii.1.3.37.86) Fig.'2 j -I-------. atutlci\. om Inele. este Teprezel~tata in fignra 2. iar rezistcnta S -8. s = 06 - no Q (2. ._ MR o oj lo'i!J.ilizare in actionarile electrice.U notat cu : Ri. Aqionori cu mcsiniosincrone 2.2.at la inelele colectoare. economica '71ill limite largi a vitezeisi faptul d due la li:nautatirea Iactoru- lui de putere. Actionarile ell ma. . perulrea rooslafil'[1 (Ii).?i X2. au 0 larga ut.7/' Mmih +----~-----'''I_ _ __'Ioo".cuatiik pentru masma en mele$i. Seh0lUa eeill vulentaa eroue.3. :____. . .rezistellt_a. . in mod obisnuit tr ifazate. 2.)iinia:sinerone atr insji ijldezaY~lltaje rdifieultati legate-de modiriearca. au-aceleasi expre sii.din stator. avantajelor pe'cani le at! in comparatie cu alte !na~illirconstr uctie simpla si robusta.' datorita .in colivie ell parametri aproximativ constanti. Schema corespunde uneizuasini en un rotor echiv alent. X~ :. majJilil asln- .37. Vadapu \ii'tezei (aJ ll'i <I b) cupliIhii h.J Sl2 t-------. X1".?(' "..'.tt1Iui leg. Carccteristici mecanice Masinile asincrone. Sc herna echivalenta ill 'f a unei fizea maslIluaslncT(ine cu inele.'-'-reactanta corespunzatoare fluxului principal . cost mat scazu t si al irnen tare directa de la reteaua de curent altern a tiv.i'i. R~ a.o. sigutanta 'inexpioaiare-.alunecarea. R~.

94) 92 . +c .. s. -puterea mecanica : 11/. iar semnul _ .C '.e an illeazaenvata ~ . I --+..otori<:: ' de 'Ia unde p~ este puterea electromagnetica : P. (Ii.1.'.eu 1 'Se' dMA =' _'_ 'ds 0 ' alunecarii critice.". numarui fazelor din . din icircuitul .lV_l_~ ~vr _ in carevsemnul serefera de generator.totor eonstanta cornplexa [va:loare mportata) .~.::p sia rda.90)$i (2._l_ -Y RI + (Xl + C.stator ..08.-. ± . ~) !_ magnetizare (II curentii+pe :.91) ~i valoareaeuplului maxim saucriticjnlocnind .93) dintre la reginnil de motor.regirnul' (2. sub forma ill care C1 = 1.R.-.1 R~)" S (2.92) §i ti::n1n:d seama de (2.<::1.Iv l~.R...87) se deduce unodulul ea curentului n: I J~i = --:-.~\fA _ cuplul. Notiud cu : b~ + . care tupluleste maxim: = ---1.91) 'iIi (2. (2.92) la .. Pentru deducerea caracteristicilor mecanice 1"1 =.'1 CU~l fazii diu . 1 _. ~ d ."1 IJf 2C.1. ----. .90) l' eaz-a.JjR~~ (X~ + " + Clg~).1 ci. . iaclild raportal rl. VEinhu s .. s• se obtine ecuajia caracteristicii mecanice naturale. (2.88) l'ez.')2 R~ . S.-===============- Ui t._ .04 -.O. t./(s) seporneste expresia pierderilor lu cupru. )(llft (2:87) aproximatie valabila la masinilemijlocii : la masinile mari se poate considera C1 ~ 1.j Ri + (Xl + CIX.88) _j_ I (X 1 ---1.tiei (2.R.'layiile (2. electrornagnefic . I T- ~r de sau.-- Hi C. 's -+----"'---+2b ~.9l):ji (2. .93) : ' s s.)' (2. (2. " .' R')~ + (XI +CX~)O . valoare C1 are modulul C_!_ 1.- (2. gO) : 1 C. 1 .C·1 :3 X')2' j expresie Iolosita adeseori irrcalcule.stator. ca.. . .ulta : ' {S.. _ T" -. 1 .X.lS. valorilc mici = corespuuzind masinilor marL' Fe baza schemei din figttr<f~. C.

i stiind di ~ (2.j lClen t. biG /VI". Notind en P nurnarul percchilor de poli . respectiv cuplu M constant..:lB.~. 10-1 I O.l ~ 'V-" 2 s~ $ I) (2. relatiile (2. Ca... Caracteristica naturala Nl = f($} este .88) si (2.(N .. + ()_ A _j_ I 1)b]2 - 1J La.nd __ aluneearea's.""care se aduna 13.tdlottu:'ii.94).Mk --. Din relatiile (2. =s.~ [A R! de supraincarcare. _L I R_~ ~z (2. ill'k 1.in.li". in care se indica si regimnrile rie functionare.reprezentata in Figura 2.~ J I L I . : I __ /'''' b=O Y=__ I 0t------ I I I I I I I Fi{l. 1Stcurcnt 1~.= _8--+. 99} 93 . link intrerupta (b = OJ.95} + (j\ Sk - 1)0 + -J p.. td it t R aportu 1 A = -. se poate (. \1z11a1.-2.97). i : ~. $.. s" san R~ S 1-(.95) !Ii (2.Cm·aeUristiNI rnec.tleiie rneeanjce alerna~lll.97) este reprezentata figura3. valorile - mai illiC:icorespunzi. s Curba M = f(s)corcs'pulliatoa:re nJatiE'i (2..[lill\:rii.-..90) se mai observa ca. tot . 9G) (2.98) rezulta disc pot obtine diferitecaracteristioi meC anice I prin rmodificarea tensiunii la borne U1. a rezistenjcrexterioare R.es·e _enunl1 coe f'" _.. se aproximeaza adeseori = 0.aIl!<.2.98)~ din relatiile (2.5%-. = (4---:-6. R2 §i ·a lui p (fig.ii »slncronc la lillcrite -valori ale rawme.)s.. Cunoscindraportulsi va19THe norninale MN~LsN' calcula diu relatia (2. a frecverrtei sale fl.alunecarea se rnodifica pe diferitele caractcristici proportional! "(!U rezistenta tota1i2 circuitului rotoric..:3 . l'iW' 2.94)devenind: ~ - -$. 2.-670. JlQtUr-aliia mll~illJl asilltrOne.39).38.jll. adid: R.90) ~i(2. rnai alesmarc.39 di. rezultind : s.1"llf:tcr!.sau capaCl it ac - v~ ma9inilorde puteri mad ~ Si.\7 = 1_. -s - R':+ R.. JI - -+~ S..masinilede puteremijlocie si.

' -1) = 0.(ato. . ~.a cuplulni 1<1aXll. Cara.= f(s) .91) sub fbnda: l' - ~. Tensiunca nominal h .= IV 9550. 2. Cupl111 nf>l!.linaLJVI.5H7.1 -R).:N4. en valoanea Alunecarea = nominala este sN = 1500 1500 1455 0..kW. cazuri prim-are scade .8 UN.ut :t Se Tensiunea laboxlle~j valoarea nominal. = f(sJ Ia (fig" 2-.Be derermiue 1.6 Fig.. valoarea maxima (2.1'M il~a!lhlif tlsinvrone~ . 0.(R J'~]'.5.J I /.i(ie..scad Ia valorile de rnai sus.urele. s ~ 0.-. R J' 'M s s~ 1+ -+X 1_L. mecanica bornele de ill u[Il. : COIICQmite.V [. I.8?) se poate sene eu ajutorul expresiei (2.. FreC:Y"-J1)2. = O· relatia _.' -- 1) = 0. 2 5 . =10 it inotorului. Jactotu1 50 Hz.101) caractcristicilor lire PN./2.. Explil:ativa pentm apllc8!_in /\..00 )05 ·1 .rae:.r-~---:--/' Hila 200 -- 20J uo 1'.6 N=__ iJN 1450 . -sau en aprcximatia R.etcrjstiC>I -"-. X = )(J_ _1 "T' C. cons. i) 2.2 0:(..{" + -.J 1..5 ~i_functiOneati'i LT. = 4.ue c9..v .iVm) f i- J 1 / . 2:40.h. 94 .ecuarii utilizate Ia Teptezelltarea )'.la ali mentare cupluluf fre(well~lu 2. = 0..5 + ... = 0: 1~ . "'N = 1455 rot/min-.- iar alurrecarea mnxirna Slf = si. seadc rezistent J~. : A. reyes cu frecventa.ut"_I$i egaH.2' .------'. perticularc 'C1lr~cferist!ca..12 .100) 'X. prilll"r.03(2. tensiunii _ la j.Noti'n:d cu X u. V . = -i14K r YIN tetrapolar .' 's +CX~ ~1 observind ca 12 la -.03.= 9550 _= G5.a.·)_R 2M '.2.-0' (2. l'..40)..l"llt19ii1i1 :ralui. 0' }~ '!<'liJ. Un motortasincron de supraincarcare Sit .2 (2..2.ns~. = ~ d acll. /.11.

'm -'K = --'. frecveritei de alirnentare corespunzatoare acestuia.6 ~ 202). 0..41. curbs 7.202 1/0. -. 2..5 0." - .0256.+.P - J) = (l.Caracteristjcn 2: 'Variatia valoarea Capacitatea. 2. maxinr~·O . La TiiuiillC .mecanica natqT(l.41.. melt SU praincarcare Io U: j" )..j3. astfel : y ari ~zitin 'schim b capacltatea.1 - ..4i. = 3. s~ = Tcd\lf'!i_ este s. s. de pornire este -----~ 2./1. ' Nm.144 = 0.. .Cuplul de pornire 2. Alunecarea l1ominaHi. 'aUt 'varoarca -cnpluhri maxim. la frecven ta sd'-iilta est€' de 5uptailldilzire )_" = Iv . Alunecaree nominala ia irecv·enTil..l44{J.. = -: __ ) 14<1 150)'~ 2 •."-\{.6.lii este ."· - 1) = 0.08 . ill p [$4 144 .0505.L(} 1 46 Nm.4- 2 . cit ~.08 ~ ~i deer cuplul.16.16(3.indicata in figura aluuentare. ul.: de unde.6 redusa se 0 b~ille = 105 Nm.62 1) =0. din iigum 2. corespunzatcare ): = cuplului micsorarca ±clLS:iunli de ueschimbata 1../i. 95 . 105 .16+ 0.(J. curba Influenteaza 2. rezulta : O.. Cupl. iaT alunecarea ·critica = ). 65. La poruire : . --.S' . . 2M'~ 1vl P = ---'--"=--1 OK ------=294 110..5 teusiune 11'1. ill figura . = ttl· 65.[<.14. aluriecarea dt.s« =- IN l 50 4. maxim _It.' pentru aceasta.144 I Caraetcrist. alunecarIi este ilidicata 2.v~ 3.a ( ~) /. de atnnentare din.16 == 63 Nm.6 -.ica I.144 -)-0. RezulHi curba 3.

1/0. P()rnirea motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit Poruirea rnotorulni asincron ca. ~i . Mp Caracteristica 2 lVJ.de alimerrtare limitata rle uncle conditii impuse de insa9i rcteaua electrica sau de . Diferenta dintre cuplul motorului :.: r = lis.a oricaruicmotor. 2.3. in general.TIl..2. Hirii)iocuri dinamice periculoasc.64 ." '2 . Se preferii 0 pornire lin a..ilneste La.pida asistemuiui dt' ac:}:ionaj""c. Se ootin valorile : = A = 0. tn alegerea uneia san a alteia dintre metodcle de po mire.98 M. Marirnea cure nt. ca Ia llci. se int. Variatfa: {ti simultaua a frecventei.(~r ). Curentul de pornire lp coincide cu curentul de scurtcircuit 1a teusiunea norninala. C-rrplul depQr)'lire-este uj I· "I ). scade si curentul absorbrt de la retea.rre i:" = (~r.."'MN =. 13Q ~..16 itt Hgnra = 40.nlni de pornire absorbit de.98 ·65.· dupa tipul constructiv al_rotornlni.ori valoareacurentului nominal. motoruluicste necesar sa asigure .acjionarea unor rnasini unelte simple.\ .1.1e Alcgerea procedeului de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa aiba 10<: cu respcctarea . In cazul U1K>T motoare puternicesi al unor re}(:. L2. Ia reteaua este de pornire difer{-l. trebuie ca motorul dezvolte pornire. = Ahmeearea e-orellpuuzato::rre • .motor.41. Curcntul de. 2. ventilatoare.5 1. printre carerunii Iegati decerin}de sisternulni de actionare electrica. 2."'2 - 1) =-0. daunatnare rnai ales izolatiei :infaynraTil6r ._hmecarea nomiuala. curba 4.98' - 11 .lhai ales a ekm'~T1Jelor transmisiei. seiillpu..16(. in decursul procesului tranzitoriu de pornire."]((.5 >f:m. cllpliJlui maxim '- aceeasi . polizoarc etc._ Pornlroa direeta a motoatelor asinerone in seurteircuit.sal1 bobinat.i cuplul rezistent. Acest procedeu de pornire conduce Ia schemele cele mal.24 .. ' Procedeele ra.98 . . un cuplu mai mare decit cnplul rezistcnt produs de masina de lucru actionata ~i de frecari. cuplul elcctrornagnetic al. Valoarea instantanee a curentului..poate influcnj::-a$ensib:U prodl1ctivitat~a rnasinilor de lucru.s. Perrtru ca rotorul sa se poata accelera. simple ~i sigure ill exploatare. . este + s.butic a energiei electrice. de cuplul rcz istent stationer. Pe masma ce motorul accelereaza 91 alunecarea scade.lit.. 1. . ~ 1.nC micsorarea eurerrtului de pornire. vom avea in vcdere siconsiderentele de ordin economic. el constind in aplicarea simultanii Jn stator a tensiunilor norninalc pe faz:l.il.. este Jegata.3. 14 .accclerarea slabc. moroarele cu cQ1ivie 96 .1.l) • = 0.6 este = 130 Nm. si tensiunii ihfhlenteaz. fiind relativ ridicat. II: ~n cupl ului maxim. terrniee. -statori c poate a tinge de 10.~.0446.16 +0.>.annmitor factori.'.' pma la Iimitele imp use . por nire nu trebuie sa condncd la supraso licitari. In $curicircl. deterrnina si timpnl total de Sa care.t capacitatea de supratncarcare alunecarea c<:>respnuziito:. mec"-llica jndicatf~ 2. iay altii de necesitatile retelelor de distri. de valoarea cuplului de pornire \iii a socului de eurent 1a pornire.

:dup'a_ 'inceta_rea apasiirii butonului 07. iar butoaucle vde pomire in paraleJ.. corrtactorul G acticneaza : sc tOJleds'~l.."<---------<> fi---5 ~-----<l". care iutrerupe alimentarea 'bobiriei contactorului 97 .d£: puteri norninale.inchiderea simu1tarraa contactelor principale de forta c1 9i c2. dar d(: dill ata . in CQ1Up8.42 estc red<j.-+---- ---r .za astfel la refea infasurarea statorica a motor nlui asincro.sam pe butomil bt . 'mai-apare un coutactor (fig.' Prin inchiderea simui tanaacon tad ul ui.7> ~:tid 1 51] ro'! >~(J'I m i z::.. Daca 511101: necesare mai multcpuucte d~ comanda .42.$u. piliii la 100 kW. opririi: . tll figura 2. Dad B.are.r1ii. cureutul de pornire. 13:rotor blocat .a rmotorul Ia supracurenti . a uxilia r normal des. alirnerrtarca bobinei cont.2. Motorul se oprcste dupa dorill. pornirii ' 71. cu intreruptorul al mchis. Releelc dec)::ro.nagncticf: e2 de curent maximalprotejeaza motorul irrrpotriva scurtcircuitelcr. Motorul mal este pwtejai: lS.matizata a pornirii directe lnh-ull singur 512))5.~i de sigurantele fuzibile et.ta prin actionarea butonului 01. Pentrnporwrea c. oj pentru celalalt sens de fum::lionare ]i 0 interblocare a contactoarelor. but6ande de oprire se coriecteazji in ser ie. pc:ntm evitarea unor+. 2.ensllli.comenzi gW9itc care at putea iduce 1a . ill simpiii.arnplasate iQ diferite locuri. tar rclcele termice c3 prutejeaz.n ell rotorul in $Cl1rtcircuit.t{{ schemaelectrica deprjricipiu pentru ccmanda auto.actorrrlui c.este de (5--:-8)ln.prattueuti .moderati.chis din ci~Cl1itul3 se asigurii. ambcle :'i. si deci Ia scurtcircuitarea Tetdei de aliment.Tatie cu schema pieccdentii.

La atingerea unei viteze de circa 90.>----+-_ 3~ ~qll I 2 ] 1. excluzindu-se pornirile in plinasarci1lii ell acest La cornutarea ill triunghi. Comutatea poate avea 10e rnanual.95%. 31 Fig. limitcaza aplicarea pornirirstee-triunghi numai acolo unde pornirea se face 'in gol.43..Tolosindn-se 1111 comutator stea . 'face sa apara salt uri de curent on Iir ocedeu. corespunzatoare tenNerespectarca atingerii vitezei de rotatie de circa 90 . astfel di cl l~i pierde alimerrtarea si inchizind contactul c1din circuitul 3. de:sincronism. Contactul cl din circuitul 3 permite alirncntarea contactorului de lillie c3. Curen tii de pornirc se micsoreaza sensibil daca St: utilizeaza pornlrea stea .. care: conecteaza statorul la retea. rnotorul trecind pe caracteristica rnecanica de functionare.rij a 95 % din viteza de rcgim sta lion ar..ta de cazus La apasarca butonului xic pornire b2 slut alimentate simulbn corrtac- contactorul pornirii directe eli lufa. siuniiJ3Uj. Acesta 19i inchide contactele priudpale CB-TC conecteaza infa§urarile statorului in triunghi. Contactele c1 dill circuitu133 se incllid conectind statorul motoru1ui in stca.. torul cl si releul de tirnp dl . din cea de sincronism. 33 Coruarrda pomitii stea-triungW.triunghi san automat ca 111 Figura 2. releal de timp d11~i deschide contactul.5urarea statorica conectata in triunghi: Tnconvenientul mcntionat. . reglat anterior. latrccerea 98 . 32 2.43. 95 % din viteza din stea 'in triunghi.aia se cornuta ill triunghi. alimenteaza c3.trlunghi. Aceasta metoda de pornire indirecta consta III aplicarca tensiuuilor norninale infa§urihii trifazate staterice conectata mitial Jn stea..-------<. au loc salt uri de curenti 9i de cuplu. Curcntul rsi ctrplul de pornire :oe rnicsoreazji de trei fa. Releul de timp este reglat la t. hlfa~UTarea hifaz.impul de pornire corespunzator atin ge. Dupa un timp tp. .

t~9. Prin reducerea tensiunii.ot0n.u. . a carer mrasurare statonca are accesibile toea.raport ca]l curcutul. factornl de putere si randamcntul imbunatatindu-se . uuill.de m2lapol"JJirea prin autctransformatoruler/ cu tensiunea redusa Up.eborne. priu m1 de 1112. ..fllf~p:~iy.' adica cuplul se micsorcaza in acelasi . scade curentul absorbit.ato.!za~J:.2. .d:. -I-a-..r aphca pe ia.udindu-se:-. tionarea Dad ccea mat rnici de lj3 din valoareajrominala. ximatic..Ip" '[p. Inacest mod. rczulta Tp.: Ip". aliment area masinii de actionare m2 se ·face . = u"'. realizindu-se legarea directs a ma~iniini2 Ia ..21a pomirea direeta en tensiunea nominala UN .J p - .~ja1:~_szill. dadi ~ ~a i_hdi<. Motorul s-ar ardefoarte repede.up. . ce anuleaza avantajele speeifice acestui procedeu de pornire-. Ul Up Il).._ Ip .~.C8.he. adica U.. curentul lpN' absorbit de m.curentul Ipi luat din retea Ia pornirea prin autotransformetorul mt . :cek_s_a:s.111i?a~:l.l.ai hIotoareToi~'isiiicr01f~.~)jni~ -a. ~~O V ~t nu de 380 y) cit ar Ti tensiunea ce 5-8. motQ.~-F8. se obtino. Cuaprope baza relatiei (2.p. se' inchid contactele c2 ~i se deschid contactele cS.Ltelci.' _CQJ1Fl. = up = a. Aproximind ca curentul absorbit de: m2 scade proportional en tensiunea aplicata.121"ici1 ilbmmaJK1.90) se obtine : j'rlPN j.atare. statorul poate £i comutat din nou in stea..prihautotransformatorul ml . aviad tensiunea stat'oric1f_q.~qt.ie' t.". Pe ·acutaindka:toare a lribtoruiuLt:r:ebu.[c sa existe me ntiu nea 380/660 v.educerea pierd~d. datoritc. scade lusa§i cuplul masinii Ia pornire..44. 99 . astfel.p2ate fi8.ar..la tensiune redusa.' _- (UN' .i. . Inh-adevar. -curentul Ip" absorbit .este rapot'tul de reduoere al Tensiunii aplicate 1a m2. ~ v: ~--' Pornirea ~~~ euautetranstermator se realizcazd en schema din figura 2. fipoffiir'i'll . ' Scriiud egalitatea puterilor absorbite de la retea de 1111 cu ceaabsorbita Se introduc nrmatoarelenotatii. Vi fer mirrareri procesului tranzitoriu Of" pornire. retcaua de distr'ibutie de joasa tenc. u~.~1'lg'l'gt~ C motorului.tr1ggghi. I.~u~ tare.c. dupa -efectuarea pornirii stea-triunghi apar sarcini reduse in func- -_ ~ _ !or~vshoa-triuaghi.:alil:nl..unci tcrisiuni mai mari cu 73% fa}:a de tz~nsiunea nominala de faza.si de cuplu apropiate de celc realizate Ia pornirea directa iutriunghi.-.:dui_-este-se:Fi$-2-20/380 moto~ t~nsiuIl. ~_rul TIn poate. . Tt:ZUlt:a : [.". . . raport ul cautat : = a.e?-~§. . Se realizeaza astfel .= a Up unde a .za la co nexiune a in triunghia lnfa)iUrarii statoruhii.ili!1C cit' 220/381J V de calf: displllJem.n~i!_J. prin inchiderea contactelor de contactcrc? 91c3 .lp = fJj.:r~~.v 7p~ lintiultind aceste relajii.

se po ate calcula cuexpresia .~i apar pierderi in rezistenpi R:.).locul rezistenteior R:. Porniteacu.otnir~ eu rezfs·tj}Hi~intnr(~. Ia aceeass reducere a.:11peT mite . . creste si tensiunea ge.L I ! ~/ ms Fig. .daprin reactii 1u . decisi ie' deternnrrindscadcrca reactantei XAM.!A4. 111 gerleral. schema este rnai slmpla.l1era . generatorul tahonietric m2 va fi nul. b figura. 2. '11"..TCrna redusa.102) Fat3. CiiId viteza Q ajnnge 18.nire rnai mate .R~)2 + (X. costisitoare.por. Legatura 'in triunghi a lui ~1. + R + erR:)" + (X.8 fiind asincrone Pomlrea eu rezistente No legate in serie en circuitul statoric al masinii asincrone se face en schema din figura 2. aproape zero. se inchideontade1e c2.R Ip I tI . prin acest procedeu.)in sclrirnb. La pornire se inchid contactele cl . + C.rnornentana a procesului de pornire. este justificata... .llat~ in ~i'1. Uneozi se practica pornirea prin legarea inserie a unei rezistenje san impcdante numai pc 0 faza din stator. iar c2 xamiD deschise. Iil..X~)~ t (2. Jimrtind valoarea curentultts de .scurkircllitce1e trei faze ale 1uimJ. tul st"t()rie.poTllire II alrnasinii. am pIiiieato:3rem:ag:nc Li(lc pennitecornal1.1 5 f LI nhhh I R 5 T I l . Porulro eu . Dupa term:inareapornirii. .Iunctie de starea.46 este aratata 0 s"hema de pomire eu comanda in Iunctie de viteza In rnomentul conectarii la reti:a a rnasinii mi. Astfel. la porniro cu S8. XAM devine.C-Tgdic. Rezistenta R. Procedeul sEcpoate aplica la actioLIiarile eu masini de putere mica.CiH"etltul io debitat 'de. viteza n fund hula.:. cuplului seobtine un curent de . ~0 Pornirea cu autotrausfomiator C"steClvantajoasa "i.45. valoarea de regiru stabilizat.4.1M a amplificatorului maglletic AN[ v a 1'1rnaxirna. se pot folosi bobine. legb:ld lri.nnr~traR4(>rlllnl<)r .s= 1 : (R.'t:ui. r'. iFi!). 2.(2:88) la:. rrumai in cazulmasinilor de putere m8XI?<. Pe mamlta ce creste D. In'sa apare dezavantajUlllesim~tric1 curerrtilor.deci reactant a X. de metoda cu autotransforrnator. IV[cibda este simplji. tomlui m2. + C~X~)8 (R~ + C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful