EDUCAREA LIMBAJULUI (pagina 1 - 5) 1.

Dezvoltarea exprimarii orale - sa participe la activitatile de grup in calitate de vorbitor si de auditor (sa se prezinte, sa salute, sa participe la discutii); -sa inteleaga si sa transmita mesaje simple (sa indeplineasca diferite instructiuni, sa vorbeasca la telefonul de jucarie...); - sa asculte un text (o poveste), sa-l repovesteasca pe scurt, sa raspunda la intrebari legate de textul ascultat; Educarea unei exprimari orale corecte d. p. d. v. fonetic, lexical si sintactic - sa recunoasca un anumit sunet la inceputul, la sfarsitul sau la mijlocul unui cuvant; - sa foloseasca in vorbire cuvinte nou invatate, sa se exprime corect dpdv gramatical; Dezvoltarea creativitatii si expresivitatii limbajului oral - sa povesteasca, sa recite cu intonatie; - sa creeze rime, ghicitori, povestiri... folosind elemente expresive Dezvoltarea cpacitatii de a intelege si transmite intentii, ganduri, semnificatii prin limbajul scris - sa recunoasca existenta scrisului ude il vede; - sa inteleaga ca acel scris inseamna ceva (o eticheta pe un sertar ne spune ce este inauntru etc.); - sa spuna despre ce e vorba in text urmarind imaginile (pozele); - sa aiba interes pentru citit (sa-l intereseze cartile, sa stie sa le deschida, sa intoarca paginile); - sa recunoasca litere si cuvinte simple (sa spuna care sunt la fel, fara sa le rosteasca neaparat); - sa cunoasca literele alfabetului; - sa foloseasca materiale simple pentru a realiza o sarcina data (ex; sa alc. un album cu decupaje din reviste despre pasari); - sa stie sa manuiasca instrumentele de scris, sa aiba o pozitie corecta la masa de scris (la gradi se scrie cu creionul); - sa transmita mesaje "scriind" desene, simboluri; - sa inteleaga ca scrierea indeplineste scopuri (sa stie la ce fol. cartea de telefon, listele, retetele...) - sa recunoasca unele cuvinte scrise cu litere de tipar (la grupa pregatitoare) ACTIVITATI MATEMATICE: 1. Dezvoltarea operatiilor intelectuale prematematice;

procese din mediu (dizolvare. toate ob. mari. 2. recunoscand grupele cu 3/5/10 obiecte si cifrele corespunzatoare.sa stabileasca relatii intre obiecte prin comparatie (un betisor e mai gros decat celalalt.sa realiz. 1-10 (gr mare).sa construiasca alternante (rosu-alb-rosu-alb). . Utilizarea unui limbaj adecvat in prezentarea unor fenomene din . . mica). rezolva probleme cu ajutorul materialului concret sau dupa imagini).sa recunoasca schimbari si transformari in mediu (fenomene ale naturii. in fiecare anotimp).sa aduna si sa scada cu 1-2 unitati cu ajutorul materialului concret. Utilizarea corecta a unitatilor de masura (sa compare lungimea. patrat) 4. Craciunul.sa aseze o cifra la locul ei in sirul numerelor. forme de relief.).sa perceapa desf..lung. construirea formelor geomatrice (cerc. cum creste o planta in sala de grupa) . modificari in viata omului. serieri (ordonare de la cel mai mic la cel mai mare. facem perechi cu ob.Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator precum si stimularea curiozitatii pt investigarea acestuia .).. fierbere.sa spuna al catelea e un obiect intr-un sir (numeralul ordinal). 2. rotunde.. unor evenimente temporale in raport cu propriile lui activitati (intai mananc.sa inteleaga relatiile spatiale (sus-jos. apoi ma joc. ale plantei. mijlocie).sa cunoasca elemente ale mediului social si cultural (evenimente precum Pastele.sa cunoasca existenta corpurilor ceresti. . cunoaste semnificatia simbolurilor + si-.). . 1-5 (gr. .. valoarea in bani a unor obiecte) 5.... Dezvoltarea capacitatii de rezolvare de probleme 9compune probleme simple dupa imagini..). . . .. care sunt la fel..) . ardere.sa cunoasca elemente componente ale lumii inconjuratoare (parti ale corpului uman. . triunghi. a pl. inainte-inapoi. reactii ale plantelor. lunile fiecarui anotimp. animalelor si omului sub infl.sa numere de la 1-3 (gr. denumirea.sa exploreze fenomene.. unor factori de mediu. patrate etc.. 3. . scurt.sa realizeze clasificari (toate obiectele rosii. greutatea.Recunoasterea.Dezvoltarea capacitatii de a intelege si utiliza numerele si cifrele . anim. CUNOASTEREA MEDIULUI 1. colorare. a vehiculelor cosmice... caracteristicile anotimpurilor.).

de relief. .sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala.sa fie dispusi sa participe la actiuni de ingrijire si protejare a mediului. modelaje . atit. modelarea prin miscare translatorie. Formarea si exersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotire a mediului . completare de siluete. impresii pe baza observarilor 3. toleranta. capitalei. istorice.sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele mediului in care traieste (ascultarea si respectarea altor pareri.sa comunice idei. 3. ACTIVITATI ARTISTICO-PLASTICE 1. educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti . curatenie la locul de joaca. comportament civilizat cu colegii de joaca) Mai ramane educatia pentru societate. obiective socio-culturale. dobandirea de autonomie in viata zilnica).sa aprecieze comportamentele altora si comportamentele proprii. rabdare. sprijin. Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene. sarbatori nationale. pozitive fata de tara si popor. activitatile artistico-plastice. traditii). educatia muzicala. Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate. 2. unor compozitii plastice). .sa aplice norme de comportare specifice asigurarii sanatatii si protectiei mediului (respectarea regulilor de igiena.natura si din mediul inconjurator . Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti . lipire. concomitent cu invatarea autocontrolului. grija si toleranta.sa descrie si identifice elemente locale specifice tarii noastre si zonei in care locuieste (elem. combinarea culorilor. etnice (numele tarii. geografie. . activitatile practice si gospodaresti. realiz. adancire apasare. spirit de echipa.sa redea teme plastice specifice desenului (util. . armonie. asezare geografica.. pozitia corpului corecta. . sa manifeste prietenie.. ordine. reguli de igiena si de protectie a vietii). steagul tarii. corecta a instrumentelor de lucru.sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive. . educatia fizica. decorative . reguli referitoare la circulatia rutiera.). elem. precum si reguli de securitate personala (discutii civilizate. religie care definesc portretul spiritual al poporului roman . EDUCATIE PENTRU SOCIETATE 1. religiase.sa obtina forme prin tehnici specifice picturii (aplicarea culorii. picturi.exersarea deprinderilor tehnice specifice modelajului (pregatirea plastilinei. Cunoasterea unor elemente de istorie.

sa efectueze operatii simple de lucru (rupere.miscare circulara.sa realizeze lucrari practice. Realizarea unor corespondente intre dif.). stropire. impletire). modelaj . 3. verbalizarea actiunilor intreprinse. decolorare. Dezvoltarea simtului practic si estetic .. .sa interpreteze liber. despre tehnici de lucru .). Stimularea expresivitatii si creativitatii prin desen. a mediului in care traieste).sa compuna in mod original si personal spatiul plastic. Imbog. folosirea expresiilor si cuvintelor specifice acestora . . colaj. ordonarea.sa aiba comport.sa cun. amprenta. . de grup) . executarea temei.sa recunoasca elem ale lbajului plastic (puncte. apltizare) 2..... suprapunere. .. cunostintelor despre materiale si caracteristicile lor. forma culoare.sa cun. bobinare. colaborare cu colegii in activit.sa se comporte adecvat in diferite contexte sociale. taiere. . .sa cunoasca si foloseasca unelte simple (foarfece.). forme si culori in mediul inconj.sa aiba deprinderi practice si gospodaresti (aranjarea si strangerea mesei. de alte fiinte si obiecte.sa contribuie la infrumusetarea mediului prin lucrari personale 4. ingrijirea.sa foloseasca un limbaj adecvat specific acestor activitati (sablon. linii. insirare. a plantelor si animalelor.sa aiba abilitatea de a intra in relatii cu cei din jur. indoire.sa sesizeze modificarile materialelor in urma prelucrarii lor (dupa mototolire. snuruire. creativ lucrari plastice exprimand sentimente estetice (descrierea lucrarilor proprii sau ale celorlalti copii). Formarea deprinderilor practic-gospodaresti. . intindere. . intretinerea obiectelor curate. materiale de lucru (din natura.. lipire. .). modul de utilizare. ACTIVITATI PRACTICE SI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICA 1. .. stampilare. udare) 2. 3. netezime. sintetice. decorare. rasucire.gasirea de solutii pt realizarea unei teme 9alegerea materialului. si atitudini igienice fata de el insusi. pliere. legare/dezlegare. materiale si instrumente de lucru. pictura. Formarea si consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrica . elemente de lbaj plastic si obiecte din mediul inconjurator .

sa improvizeze spontan combinatii ritmice pe silabe sonore. mica. . .sa asocieze miscari cantecului. fair-play. .) . sa aplice reguli de igiena a efortului fizic (sa nu alerge cu gura deschisa.sa exprime intr-un joc impresia muzicala (dramatizare.sa aiba o tinuta corporala corecta in pozitia stand.sa acompanieze ritmic cantecele (cu batai din palme. durata. de receptare a lumii sonore si a muzicii: . in lant. atitudini de cooperare.diferentiaza durata (sunete mai lungi.sa cante acompaniati de educatoare. inspirare pe nas.sa manifeste in timpul activit. . . spirit de echipa si de competitie. . dif.diferentiaza inaltimea sunetelor (DO1-DO2 gr. . Formarea si dezv. text .sa utilizeze deprinderile insusite in diferite contexte. pantomima. . pt a raspunde la diferiti stimuli. Formarea capacit. de obicei). ..sa improvizeze motive sincretice (text onomatopeic+melodie. . sunete produse de batai din palme. sa nu bea apa imediat dupa efort.EDUCATIE FIZICA 1. DO-SOL gr mijlocie.sa cante cu dezinvoltura cantece pt copii (in colectiv. sezand si in deplasare. localizare (ex cu numararea timpului sau cu repere spatiale.sa mentina igiena echioamentului. 2.diferentiaza intensitatea sunetelor (tare-incet). povestire).sa perceapa componentele spatio-temporale: ritm. cu solist s in cor). onometopeice (jocul de creatie . . . .creeaza melodii). 3. in grupuri mici si individual). obiecte).sa se foloseasca de actiuni motrice invatate pt a exprima sentimente si/sau comportamente.diferentiaza timbrul sunetelor (galagia si linistea. deprinderilor motrice de baza si utilitaraplicative . Formarea capacitatilor de exprimare prin muzica . .sa cante cantecele in aranjamente armonico-polifonice (cantarea in dialog. EDUCATIE MUZICALA 1. DO-MI gr. expirare pe gura). Stimularea calitatilor intelectuale.sa exprime prin miscare starea sufleteasca creata de muzica..descopera lumea cu ajutorul auzului (ascultarea sunetelor din natura). mai scurte). mare) 2. de vointa si afective in vederea aplicarii independente a deprinderilor insusite . Cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare pt mentinerea starii de sanatate .

Ceea ce a scris ea sunt obiective de referinta si exemple de comportament pentru principalele activitati. corpul uman .Noi momentan lucram dupa metoda proiectelor ( sunt stabilite de catre educatoare la inceputul semestrului mai multe teme .sa asculte si sa recun.: tema omul cu mai multe subteme : familia . alimentatie etc ) . isi selcteaza si temele pe care doreste sa le desfasoare pe parcursul anului . varsta etc ) selecteaza obiectivele pe care le va urmari pe parcursul semestrului sau a anului scolar .La inceputul fiecarei teme mari eu afisez la avizier toate subtemele vizate in desfasurarea proiectului .Astfel parintii se pot informa despre ceea ce facem in cadrul activitatilor si ne pot fi de folos cu diverse materiale sau cu discutiile pe care le pot avea cu copiii referitor la aceste teme . . Fiecare tema dureaza de la 1 la mai multe saptamani in functie de subtemele pe care doresti sa le atingi ( ex . fragmente din creatii muzicale nationale si universale (auditii). Educatoarea . .onomatopeic+miscare.Sper ca ti-am fost de folos ! Mult succes la gradi !! . text onomatopeic+melodie+miscare). Apoi . in functie de aceste obiective . in urma evaluarii initiale pe care o face la inceputul anului scolar ( nivel de dezvoltare .Nu cred ca vei gasi undeva o programa care sa-ti scrie exact fiecare tema ce trebuie urmata de educatoare . proiecte).

. Ti-am scris pe PM. Mi s-a parut interesant ce am citit. Cei trei purcelusi .... scotandu-se imaginea horror. copiii aveau pe caietele speciale de educarea limbajului un desen cu imaginea unui individ spanzurat (turcul sau tatarul spanzurat tot din razbunare ).. orasul meu drag din care am plecat acum patru ani.. in cazul asta). acestea fiind utilizate de majoritatea educatoarelor . Ela .Timisoara este orasul in care am crescut.scritube. Povestile lui Creanga sunt doar pitoresti. pt ca oamenii isi cresc copiii cu noi impreuna (caut sa le inspir incredere).. poate te ajuta: Trimis la: ... multe din povestile Fratilor Grimm . M-am intrebat insa care din autoare o fi avut o asemenea idee.. ajutor... Fiecare carticica trateaza alta tema. total nepotrivite pentru un copil de trei anisori. imi poti spune pe PM... Coliba iepurasului .. Diana.. copilul chiar invata despre bunatate. loialitate. Hansel si Gretel . cu pofta de viata...01/10/2007 : 22:05:58 Nu exista o bibliografie anume data pentru activitatile din gradinita ." cu ursuletul Winnie si prietenii lui.ro/programa...Iti pot spune cam ce folosesc eu .) si nu mi la mai amintesc.....In general ii poti citi orice poveste care se preteaza la varsta ei ..php http://cadredidactice. au doar savoarea regionalismului.By the way. sunt aceleasi materiale didactice care se foloseau si acu' 25 de ani. natura. si mai ales la grupa mica.. N-am gasit-o pe nici un site si nici n-am vazut sa se vanda la vreo librarie. Imi amintesc ca multe erau de plans. eu as vrea sa vad in jurul meu copii veseli.Cumpara volume de povesti din librarii si ai sa gasesti acolo suficiente povest Eu personal am o mare problema cu povestile lui Creanga la gradinita.. etc. Puf Alb si puf Gri ...com/2009/06/23/programa-titularizare-educatoare/ http://www..ub. Am lucrat si ca invatatoare si am intalnit in manualele scolare texte care nu mi-au placut. povesti nemuritoare scise de Petre Ispirescu dar si povesti populare ..pdf Salut! Noua programa ni se trimite la gradinite.. acceptare.......http://www.gradinitaciupercuta.. il mai si iarta ca nu fusese in stare sa faca oua.of....si multe .. si culmea. Povestea Burticii Dialoguri strumfesti Poze strumfesti Diana. Scufita rosie ..ro/balinttatiana/files/2011/03/teza-word-final-19-august-2008. Alba ca Zapada .. Si ma refer aici la razbunarea prin agresivitate (moarte pentru moarte in "Capra cu trei iezi"). Sunt MINUNATE! MA intreb insa cate educatoare le stiu si chiar vor sa iasa din cliseele educationale.de ce nu se pot adapta si educatoarele la personajele acestei generatii? In plus. mai grav.wordpress. Pana la Creanga. dar si eu sunt obosita (grupa mica. Sper ca nu v-am suparat prea tare cu observatia mea. puse in geam.).sa mai zica fetele .. de exemplu. nu copii care plang pt ca a murit puiul lui Bratescu-Voinesti... de bucurie ca s-a imbogatit peste noapte. pe care trebuia sa-l coloreze. Iti scriu eu ce se urmareste prin activitatile din gradinite. colectia Disney. exemple ar mai fi. Pic -pic si Pica-pica( acestea din urma sunt pentru grupele mici ) .Motanul incaltat .. Din "Punguta cu doi bani" copilul invata ca e in regula sa furi de la cel ce are mult (cocosul de la boier.. chiar apreciez ca ai muncit atat sa scrii aici programa. eu sunt obosita si atat imi vine in minte acum .com/gradinita/Pedagogie-Programa-pentru-inst14511121721. E doar o curiozitate izvorata din nostalgie. eu dau toate aceste informatii parintilor de la grupa mea. la ce gradinita esti in Timisoara? Daca vrei.. vreau sa am o buna colaborare cu ei.. Cine a spus miau .. "Sa invatam despre. empatie. Cenusareasa . Am ramas stupefiata cand am vazut ca la grupa pregatitoare li se citeste copiilor "Stejarul din Borzesti". sunt de acord cu tine. Exista.ma mai uit maine prin materiale la gradi si iti mai zic . De unde reise asta? Din faptul ca mosneagul il primeste pe "hot" (cocos) cu bratele deschise si. http://prescolarmaramures. Nu numai ca sunt presarate cu scene horror (vezi capetele iezilor sangerande..php . din povestile astea. dar mai si transmit mesaje eronate. Nu inteleg de ce se insista atat cu Creanga la gradinita. prietenie.....depinzand si de ceea ce ii place ei . multe altele ..Mai toate povestile lui Creanga ( de la Capra cu trei iezi la Harap Alb ) . cum ca razbunarea ar fi urmarea fireasca a unei greseli facute din rautate.insa ca moralitate sunt zero. In anul urmator s-a schimbat caietul.. Ridichea uriasa .

Ed. E. Hristu şi colaboratorii – Pedagogie preşcolară – Didactica (manual pentru şcoli normale clasa a XI-a).U. Lăzărescu. Bucureşti.T. Bucureşti. Craiova.Vlăsceanu. Ed. G. V&I Integral.. Ed. Elena.I şi II. 2001 • Cucoş.V&I Integral. Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei.Compania. Ioan (coord. Ed. familia şi grădiniţa. 2000 • Păişi. Bucureşti. Dacia. Ed. Bucureşti. Ed. V&I Integral. Iaşi. Florica – Metodica activităţilor de educare a limbajului. Bucureşti. Valerica – Activităţile de educaţie plastică în grădiniţă . Petrică– Deprinderi motrice la preşcolari. 2000 . 1995 • Kolumbus. Pro Humanitas. Ruiu. I. Silvia şi Matei. Ed. E. 2000 • Breben.PROGnosis. L.Compania. 2001 • Popa. Ed. Ed. 1972 • Ionescu. 2002 • Ionescu. Radu. 1998 • Cerghit.). Elena – Cunoaşterea mediului – ghid pentru învăţământul preşcolar. Bucureşti. 1979 • Mitu. Bucureşti. vol. – Didactica modernă. Liliana – Laborator preşcolar.B. traducere în limba română de Magdalena Dumitrana). E. şcoli normale).. T. Silvia – Activităţi bazate pe inteligenţe Multiple. Cluj-Napoca. Radu. Ed. 2000 • Gongea.METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII • Barbu. – Didactica (manual pentru clasa a X-a. şi Landsheere V. 2001 • Dumitrana. EDP.. E. Bucureşti. Compania.. Magdalena – Copilul. V&I Integral. Bucureşti. – Didactica preşcolară (“It is tomorrow yet?” – titlu original.D. Popescu. M.P. Bucureşti. Andrei şi Dragomir.S. Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari. Craiova. Cluj. Emilia şi Ezechil.) – Curs de pedagogie.Radical. 1995 • Bizdună. I.D. Ed. I.P. 1998 • Landsheere. Dacia. Ed. 1995 • Dumitrana. Magdalena – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad. 1993 • Barta. Bucureşti. Bucureşti.Polirom. 2002 • Dumitrana.Reprograph. Ed. 2000 • Cerghit.. Constantin – Pedagogie generală . Georgeta şi Breben. Bucureşti. Magdalena – Activităţile matematice în grădiniţă – ghid practic. 1999. Ed.

Ed. Bucureşti.. Bucureşti. Ed. Ed. Bizdună. Barta. Bucureşti. Compania. Bucureşti. Magdalena – Activităţile matematice în grădiniţă – ghid practic. Dumitrana. Ed. familia şi grădiniţa. Bucureşti. Gongea. 2005 5. – Metode interactive de grup. Fulga.Reprograph. Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari. Ed. 2002 9. 2001 8. Ruiu. Bucureşti. G. 1999.) – Evaluarea curentă şi examenele. Elisabeta – Pedagogie preşcolară .. Bucureşti. M.V&I Integral. 2000 3. Breben.Compania. S. 1999 • Preda. E. Breben. Radu. L.. Andrei şi Dragomir. Craiova. Petrică – Deprinderi motrice la preşcolari. Gongea. Craiova. EDP. 1995 7. I.Imago. Ed. Fulga. E. 2000 • *** Documentar metodic. Bucureşti. Ed.V&I Integral. Magdalena – Copilul. Ed. 2003 Anexa 3 O POSIBILĂ LISTĂ…PENTRU METODICA STUDIU INDIVIDUAL PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII 1.Arves. 2001 • *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii.I-III). V&I Integral. Cerghit.V&I Integral. Bucureşti. 2001 • Voiculescu. Dumitrana. Bucureşti. 2005 6. traducere în limba română de Magdalena Dumitrana). Aramis. 2002 • *** Grădiniţa. 1995 • Vraşmaş. Bucureşti. Ed. E.Bucureşti.I şi II. Aramis. Craiova. Ed. 1995 2.V&I Integral. 2003 • Stoica. Compania.. G. M. Ruiu. 2000 • Rafailă. 2002 • *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Ed.S.PROGnosis. I.. Tuturuga. şcoli normale). Sibiu. Adrian (coord. Dumitrana. Ed. 2006 4. E. Ed. Ed. M. Ed. S. Bucureşti. cercetări.. Viorica – Educaţia pentru ştiinţă .T. Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor. aplicaţii.Compania. ProGnosis. S. 2000 10. Florea – Elaborarea obiectivelor educaţionale. 1998 . – Didactica preşcolară (“It is tomorrow yet?” – titlu original. Elena – Educarea creativităţii la vârsta preşcolară ..Reprograph. Magdalena – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. Viorica – Copilul şi grădiniţa. altfel. 2001 • Voiculescu. Bucureşti. Adina. Popescu. Bucureşti.Compania. Aramis. Breben. Ed. Bucureşti. – Activităţi bazate pe teoria inteligenţelor multiple (vol. vol..• Preda. Ed. Bucureşti.Vlăsceanu. Ed.V&I Integral. – Didactica (manual pentru clasa a X-a. Ed. Kolumbus. – Mediul educaţional în grădiniţă.. Teorie. Ed.

TEORIILE LIMBAJULUI .. O. N. Ed. IAŞI. Ed. Ed. 1998. Ed. Ed. EVOLUŢII SEMANTICE ALE CONCEPTULUI DE CURRICULUM. altfel. 2002.Aramis.Compania.D.11. Ed. *** Grădiniţa. Buc. J. . ED. G. 1999 16. (COORD. Florica – Metodica activităţilor de educare a limbajului. PIAGET.. V. NEGREŢ. Ed. CH. ED. POLITICI. ED. POLITICĂ. DICŢIONAR DE TERMENI PEDAGOGICI.P. Ed. 2005 2. Valerica – Activităţile de educaţie plastică în grădiniţă. Lăzărescu. O NOUĂ PROVOCARE PENTRU EDUCAŢIE: INTERCULTURALITATEA .).P.. Bucureşti. L. 2000 21. 2000. ANTONESEI. Adina. T. 8. *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii.. IAŞI. 2007 12. 3. Liliana – Laborator preşcolar. 4. 2007 PEDAGOGIE ŞI PSIHOLOGIE 1. Bureşti. DIMENSIUNI CULTURALE ŞI INTERCULTURALE.. STRATEGII. POLIROM. INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE. Ed. Bucureşti. CERGHIT.V&I Integral.V&I Integral. GAGNE. 2007 19.). Bucureşti. IAŞI. ED.. 1998. CREŢU..P. C. Bucureşti. IAŞI.. ED.V&I Integral. Bucureşti. DASEN.V&I Integral. Viorica – Educaţia pentru ştiinţă. Elena – Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. – Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor. IAŞI. CURRICULUM DIFERENŢIAT ŞI PERSONALIZAT.. POLIROM. Bucureşti. C.. Vraşmaş.. Ed.Aramis. Lespezeanu. 2000. POLIROM.. Rafailă. BUC. Preda. *** Documentar metodic. E.D. CHOMSKI. CUCOŞ. PERREGAUX. De Landsheere. Bucureşti. Mitu.. 6.Miniped.. 11. Tomşa.. IAŞI. *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Ed. Ed.. POLIROM. 2000 17. Emilia şi Ezechil.Compania. Definirea obiectivelor educaţiei. Viorica – Copilul şi grădiniţa. 2003 18. PRELEGERI PEDAGOGICE. DIMENSIUNI AXIOLOGICE ŞI TRANSDISCIPLINARE ALE EDUCAŢIEI. O PSIHOLOGIE A EDUCAŢIEI. C. BUC. Bucureşti... Păişi. I. TIPURI DE CURRICULUM) ÎN PSIHOPEDAGOGIE PENTRU EXAMENELE DE DEFINITIVARE ŞI GRADE DIDACTICE.. PÂNIŞOARĂ... COMPONENTELE CURRICULUMULUI. Monica – Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar românesc (o metodică a activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii). DEFINIŢII. ED. 2002 23. 12. 2003 24. 2000 15. CRISTEA. 10.. 5. Omfal Esenţial.INSTITUTULUI EUROPEAN. N.TEORIILE ÎNVĂŢĂRII. Ed. IAŞI. POLIROM. ALBU. 9.. 2001 22.Miniped. CUCOŞ. Bucureşti.Bucureşti. IAŞI. De Landsheere. 1979 13. ED. S. ED.V&I Integral. POLIROM. EXPERIENŢE. P.. IAŞI.. M. *** Laborator metodic (supliment metodic al revistei Învăţământ primar. 2001. CREŢU. GABRIEL.. Bucureşti. 1975. POLIROM. REY. CUCOŞ. Ed. BUC. Popa. I. E. Bucureşti. CONCEPTUL DE CURRICULUM (ETIMOLOGIE. *** Caietul profesional al educatoarei.V&I Integral. 2001 14. ED. R. (COORD.Omfal Esenţial. Gh. I. Oprescu. Preda. Bucureşti. E. C. 1999. 1996. ED. EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ. NEACŞU. 2002 20.Pro Humanitas. COZMA. POLIROM. Bucureşti. CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRII. C. Ed. EDUCAŢIA. 1988. 2000 13.. 7. 1998. dedicat cadrelor didactice din învăţământul preşcolar).D. 2006 25. DELIMITĂRI CONCEPTUALE: CONŢINUT AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CURRICULUM ÎN PEDAGOGIE.

1995.. 24. http://articole. De la teorie la practică.P. POLIROM.UNGUREANU. 1999. 1977. VERZA. sub formă de joc.D.. Iaşi. a cunoştinţelor. 2003.. I. ED.. POLITICĂ. BUC. EDUCAŢIA LA FRONTIERA DINTRE MILENII.14.. I.. 1988. 21.. 1995. Buc. E. R.. CLUJ-NAPOCA.D. ŞCHIOPU. 25. Polirom. NEACŞU. ED. G. ED.P.. IAŞI. Învăţarea eficientă. BABEL. Stoica. 9 Buzău Însuşirea. STAN. utilitare şi specifice unor ramuri de sport ocupă un rol important în grădiniţă la toate grupele de preşcolari. 27. 1982. E..P. Evaluarea progresului şcolar. 20. dar şi solicitantă. 28. INSTRUIRE ŞI ÎNVĂŢARE. CLASIC ŞI MODERN ÎN ORGANIZAREA LECŢIEI. De ce şi cum evaluăm. 26. IAŞI. MARILE PROBLEME ALE EDUCAŢIEI ÎN LUME. BUC. CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ÎN ŞCOALĂ. GH. prin repetarea exerciţiilor într-o formă atractivă. JOIŢA. 1976. MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL. TIMIŞOARA. ED. Buc. TEORIA CURRICULUM-ULUI.. 1997.. 1999.. BUC.famouswhy. MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA CLASEI DE ELEVI ..D. IUCU.ro/etapele_psihologice_si_metodice_in_formarea_deprinderilor_ motrice/ ROLUL PARCURSURILE APLICATIVE ÎN CONSOLIDAREA ŞI PERFECŢIONAREA DEPRINDERILOR MOTRICE LA PREŞCOLARI Educ.. TOMŞA.D.. TOADER LUMINITA Grădiniţa cu Program Prelungit nr.. 23. 30. 2000 18. PIAGET. BUC.. POLIROM. Ed.. MIJLOACE DE EDUCAŢIE.. J. PROFESORUL-MANAGER: ROLURI ŞI METODOLOGIE. 1999. 2003.. E.... STAN. 15. E. MANAGEMENTUL CLASEI. Ele reprezintă activităţi globale prin care se urmăreşte valorificarea în condiţii noi de exersare. 1999. E. 22. NAŞTEREA INTELIGENŢEI LA COPIL. ED. G. 2000. ED. ŞCHIOPU. BUC. PSIHOLOGIA VÂRSTELOR.. ED. Parcursurile aplicative constituie un mijloc eficient în dezvoltarea şi consolidarea deprinderilor şi calităţilor motrice. M. BUC. BUC. Ed. priceperilor şi deprinderilor dobândite în activităţile anterioare. 2000. TOMAS. E. consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază.. E. în cadrul . GEISSLER.. BUC. ARAMIS. CASA DE EDITURĂ ŞI PRESĂ VIAŢA ROMÂNEASCĂ.. A.FUNDAMENTE TEORETICO-METODOLOGICE.. Aldin.. 17.. ED.. plăcută copiilor.P. cu o temă care să le integreze armonios. 19.P. INSTITUTUL EUROPEAN. Humanitas Educaţional. E. U. MIRTON. PEDAGOGIE POSTMODERNĂ. IAŞI. E. I. E. D. În grădiniţă parcursurile aplicative se pot organiza în perioada săptămânilor de evaluare sumativă. Meyer. 2003. Ed. IONESCU. U. 29... atât în cadrul activităţilor comune de educaţie fizică cât şi în jocurile şi activităţile alese desfăşurate cu grupuri mici şi individual.D. J. Negreţ. DACIA. VĂIDEANU.. Jinga. 16. DICŢIONAR DE PSIHOLOGIE. BUC.

asigură formarea de obişnuinţe necesare la vârsta copilăriei şi chiar de-a lungul întregii vieţi. Parcursurile aplicative prin structuri motrice. perseverenţei.copiii aleargă printre obstacole.să pună accent pe corectitudinea execuţiei. a cinstei şi corectitudinii.lor exersându-se deprinderile motrice de bază îmbinate cu cele utilitare însuşite anterior. precum si la educarea capacităţii de orientare în spaţiu şi a disciplinei colective. . îmbrăcare. complexe. a trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter. muncă independentă.principiul accesibilităţii. care lasă urme în evoluţia personalităţii copiilor. pe coordonarea mişcărilor şi nu pe viteză. mers în echilibru. joacă. Acestea generează în acelaşi timp manifestarea unor trăiri şi sentimente cum ar fi: bucuria. .selectarea aparatelor şi obiectelor respectând particularităţile de vârstă şi individuale. prietenia. apoi „Trenul prinde viteză”. sporeşte posibilitatea de integrare a copilului în diferite activităţi specifice din familie.asigurarea unei încălziri corespunzătoare înaintea începerii parcursului aplicativ. Formaţie: cerc Material: scândură. trecerea de la simplu la complex. În continuare „Trenul prin tunel” ei se deplasează pe palme şi tălpi şi revin în mers în formaţie de cerc. angrenând în efort întregul organism al copilului. De asemenea. . târâre. utilizate în alte activităţi.) Deprinderile motrice consolidate prin parcursurile aplicative. de la cunoscut la necunoscut. grădiniţă şi timpul liber (igienă. . excursii etc. solicitante şi agreate de copii contribuie atât la dezvoltarea deprinderilor motrice cât şi a calităţilor motrice.copiii în fruntea cărora se află „locomotiva” execută mersul în coloană câte unul pe un cerc marcat pe teren şi se opresc la semnalul „Stop”. de la uşor la greu. tristeţea.asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare. . EXEMPLE DE PARCURSURI APLICATIVE „Trenul” (3-4 ani ) Deprinderi exersate: mers cu oprire la semnal. . hrănire. asigurându-se în acest fel densitate activităţii.asigurarea executării fără risc de accidente. 2 mese Desfăşurare: La fluierul educatoarei „Trenul porneşte”. .gradarea judicioasă a efortului pe parcursul traseului. satisfacţia.se opresc la semnal şi pornesc la comanda „Trenul merge pe pod” executând mersul în echilibru pe o scândură. dinamice. curajului şi iniţiativei în acţiune. alergare cu ocolire de obstacole. Educatoarea trebuie să aibă în vedere următoarele: .

apoi execută săritura în lungime de pe loc „Sări peste râu”.se ridică şi execută săritura în înălţime cu elan „Prindeţi fluturi”.apoi se târăsc pe genunchi şi palme „Oiţele la păscut” pe o distanţă de 2 m. săritură în lungime de pe loc.“În poiană” (4-5 ani) Deprinderi exersate: mers în echilibru între două linii paralele. Desfăşurare: Primii copii din cele trei coloane parcurg distanţa cu obstacole „Trecem peste buşteni”. aruncare la ţintă. alergare obişnuită. „Prin pădure” ( 5-6 ani) Deprinderi exersate: mers cu păşire peste obstacole. escaladare. brăduţi de carton. aruncă mingea la ţintă „Ocheşte copacul”. alergare cu ocolire de obstacole. se întorc alergând „Vine ploaia”şi se aşează la sfârşitul şirului. târâre pe genunchi şi palme. Formaţie: coloană Material: Trunchiuri de copac. Formaţia: coloană Desfăşurarea: La semnalul educatoarei „Porniţi!” primii copii din fiecare coloană pornesc mergând în echilibru „Mergeţi pe cărare”. săritura în înălţime cu elan. pietre. escaladează cu apucare şi rulare pe şezută „Treci peste buştean”. Întoarcerea se efectuează prin alergare cu ocolire de obstacole „Alergăm după iepuraş” .

transport de obiecte. Formaţie: şir Material: cuburi mari. coboară. bănci de gimnastică cu înălţimea de 40-50 cm. scară dublă fixă. alergare cu trecere peste obstacole. unelte de plastic. apoi aleargă cu trecere peste obstacole până la coada şirului. unelte. pun uneltele în cărucior şi-l tractează pe sol cu o mână ocolind „straturile de zarzavaturi”.    „Pompierii” (6-7 ani) Deprinderi exersate: mers cu ocolire de obstacole. Desfăşurare: Copiii sunt aşezaţi pe patru şiruri în cele patru colţuri ale terenului. execută mersul în echilibru „Trecem podul”. hârtie creponată roşie. săculeţi umpluţi cu bucăţi de burete. alergare obişnuită. se ridică pe băncile de gimnastică. transport de greutăţi. împing poarta cu palmele şi se întorc în alergare lăsând săculeţul. în mers cu căruciorul la locul iniţial şi din nou în alergare până la coada şirului. iau găleţile şi le duc în alergare la locul iniţial. apoi lasă căruciorul şi-l transportă până la poartă „Cu sacul în spate”. apoi iau din coş două unelte uşoare din plastic. aterizează în sprijin ghemuit iau găleţile cu nisip şi le transportă până la scara fixă. coşuri. cutii..„În grădină” ( 5-6 ani ) Deprinderi exersate: mers în echilibru pe o linie cu sarcini. Formaţie: şir Material: cărucioare. tracţiune şi împingere. Desfăşurare: La comanda „Mergem în grădină” primii copii din cele trei şiruri iau două unelte şi pornesc executând mersul în echilibru pe o linie trasată pe sol „Mergem pe alee”. mers în echilibru pe plan ridicat cu sarcini. căţărare. se caţără pe scară iau o fâşie de hârtie creponată („focul”) . . La semnalul educatoarei primii copii din fiecare şir se deplasează în mers printre obstacole „Ocolim blocurile”.

didactic. Bucureşti. Dragomir Petrică. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1. 3. 98.google.ro%2Fmateriale%2Fdescarcare%2F40361&ei=5qjDTripCM6FwbflO3YDQ&usg=AFQjCNFckGrbM20PTagZ60h9Mz95Gc7UxA .ro/url?sa=t&rct=j&q=deprinderi%20motrice%20la%20pre %C5%9Fcolari&source=web&cd=7&sqi=2&ved=0CEAQFjAG&url=http%3A%2F %2Fwww. Editura Sport -Turism. Deprinderi motrice la preşcolari.13. 1995. Bojin Elena. 1989. pag. Kum Suzana. Educaţia fizică la preşcolari. 1972. pag .249-258.manual pentru liceele pedagogice de educatoare. Săbău Lucia. http://www. 2. pag. Drăgoi Călin. Dragomirescu Georgeta. Editura V&I Integral. Săbău Elisabeta. Editura Didactică şi Pedagogică. Metodica predării educatiei fizice în grădiniţa de copii . Barta Andrei. Bucureşti.