Judecarea apelului

Judecata in apel se desfasoara in mare masura potrivit dispozitiilor generale referitoare la judecata, cuprinse in art.287 -312 Codul de procedura penala. Judecarea apelului se face si cu aplicarea prevederilor art.375 – 383 Codul de procedura penala, care contin dispozitii speciale pentru aceasta cale de atac. Astfel, sedinta de judecata in apel prezinta unele particularitati fata de sedinta de judecata in prima instanta, atat cu privire la participanti, cat si sub aspectul etapelor procesuale ale sedintei de judecata. In legatura cu participantii trebuie mentionat faptul ca judecarea apelului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere. Fac exceptie de la acesta regula, cazurile in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflict de competenta. In aceste situatii prezenta inculpatului nu este obligatorie. Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei. Potrivit art.375, alin.2, Codul de procedura penala, partile sunt citate pentru a participa la sedinta de judecata. Intrucat martorii, expertii au fost ascultati la judecata in prima instanta, nu se mai citeaza la judecata de apel, afara de cazul cand instanta de apel dispune reascultarea lor. Pana la data cand are loc sedinta de judecata, apelantul poate depune motivele de apel si orice inscrisuri noi. Din punct de vedere al structurii judecata in apel are trei mari diviziuni: masurile premergatoare, judecarea propiu zisa a apelului in sedinta si solutionarea apelului.

Masuri premergatoare sedintei de judecata in apel
Punerea dosarului in stare de judecata este precedata de anumite activitati cum sunt : fixarea termenului de judecata, numirea completului de judecata, citarea partilor, asigurarea dreptului de aparare, afisarea listei cauzelor etc. La fixarea termenului de judecata, presedintele instantei de apel trebuie sa tina seama de ordinea intrarii dosarelor, de cauzele cu inculpatii arestati preventiv si de cauzele in care unii dintre inculpati sunt detinuti chiar si intr-o alta cauza, judecata facandu-se cu precadere si in aceasta situatie. Pentru numirea completului de judecata presedintele instantei de apel trebuie sa aibe in vedere dispozitiile art.46 si 47 Cod de procedura penala, referitoare la cazurile de incompatibilitate ale judectorilor. Odata cu fixarea termenului de judecata presedintele instantei de apel va da dispozitii cu privire la citarea partilor, iar in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie va lua masuri pentru desemnarea aparatorului. Lista cauzelor fixate pentru judecata va fi intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inainte de termenul de judecata, tinandu-se seama de situatiile mentionate la fixarea termenului de judecata. Asa cum aratam mai sus, la judecata in apel partile sunt citate potrivit procedurii legale. Daca in cauza sunt inculpati aflati in stare de detinere, aducerea lor la judecata este 1

deoarece in apel nu se audiaza martori). verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi. Dispozitiile privind procedura deliberarii in apel sunt aceleasi ca si la judecata in prima instanta. participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie oricare ar fi obiectul cauzei.Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului. potrivit art. respectiv dupa incheierea dezbaterilor.377. instanta judecand apelul.In acelasi timp instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de apel invocate. Ca si in cazul judecatii in prima instanta partile si procurorul au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. In alineatul ultim al art. presedintele da cuvantul apelantului. completul trece la deliberare in vederea adoptarii unei solutii. primul cuvant il are acesta. daca la termenul fixat apelul este in stare de judecata. Potrivit art. activitatea este concentrata in principal pe momentul dezbaterilor unde ordinea in care se da cuvantul este diferita fata de judecata in prima instanta.376 Cod de procedura penala. Potrivit art.377 Cod de procedura penala. Astfel.2. instanta judecand apelul. alin. Potrivit legii in vederea solutionarii apelului. La sedinta de judecata in apel. poate da una din urmatoarele solutii: respinge apelul sau admite apelul.1 Cod de procedura penala. Cod de procedura penala). 2 . judecata in apel se supune in principiu normelor si regulilor ce guverneaza sedinta de judecata in prima instanta cu exceptia aspectelor care nu sunt corespunzatoare apelului (nu se face strigarea nominala a martorilor si nici nu se pune problema inlaturarii lor din sala. cu exceptia situatiei in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflict de competenta. alin. Potrivit art. se arata ca si in cazul apelului incuplatul are cel din urma cuvantul.379 Cod de procedura penala.378 Cod de procedura penala. Solutiile pronuntate in apel Dupa judecarea apelului. apoi intimatului si in urma procurorului.obligatorie.378. Daca procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe. prezentate la instanta de apel. instanta poate da o noua apreciere probelor din dosarul cauzei si poate administra orice noi probe pe care le considera necesare (art. Desfasurarea sedintei de judecare a apelului Fiind o cale ordinara de atac. exclusiv asupra celor formulate oral in ziua judecatii. apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate.

neexercitarea caii de atac in timpul acestui termen. Cu privire la a doua situatie. Legea prevede trei situatii in care se respinge apelul si anume: cand acesta este tardiv. pentru a se justifica o repunere in termen. mentionam ca este vorba de anumiti subiecti care au o vocatie procesuala limitata in sensul ca pot actiona pe calea apelului numai intr-o anumita latura sau numai cu privire la anumite aspecte. 3 . Fiind un termen imperativ. c) Respingerea apelului ca nefondat Instanta va respinge apelul ca nefondat ori de cate ori constata ca hotararea atacata nu este afectata de vreun viciu. Apelul poate fi declarat numai in termenul prevazut de lege care este de 10 zile. In literatura de specialitate se face mentiunea ca daca apelul introdus de un membru al unui grup procesual a fost respins ca inadmisibil. cu privire la stabilirea adevarului sau la aplicarea legii. sau de alte persoane.A. De notat ca apelul inadmisibil ca si apelul tardiv nu produc efect extensiv. b) Respingerea apelului ca inadmisibil In situatiile in care exercitarea apelului nu este admisa de lege sau cand apelul este exercitat de persoane care nu au calitatea procesuala care se le confere acest drept. Respingerea apelului Solutia de respingere a apelului este data atunci cand instanta constata ca declararea apelului s-a facut fara respectarea conditiilor cerute de lege sau aceasta nu se justifica. Spre deosebire de situatiile anterioare respingerea apelului ca nefondat presupune o judecata de valoare asupra fondului hotararii atacate. Exercitarea caii de atac a apelului de catre acesti subiecti. iar in anumite cazuri de exceptie termenul este de 3 zile. inadmisibil sau nefondat.363 Cod de procedura penala. in afara limitelor conferite de lege duce la respingerea apelului ca inadmisibil. In literatura de specialitate se face precizarea ca instanta de apel poate sa respinga apelul si deci sa confirme hotararea atacata fie insusindu-si motivele primei judecati fie in baza unei motivari proprii.364 si 365 Cod de procedura penala. si nu sunt intrunite conditiile inscrise in art. instanta va respinge apelul ca nefondat atunci cand constata ca hotararea atacata este legala si temeinica. Cu alte cuvinte un apel introdus tardiv este un apel inexistent si pe cale de consecinta o examinare in fapt si in drept a hotararii atacate nu mai poate avea loc. deoarece instanta superioara nu este legal investita. instanta nu examineaza situatia celorlalti membrii ai grupului cu privire la care exista o indivizibilitate de imprejurari. Instanta de apel este deci obligata sa verifice hotararea atacata pentru a se convinge daca a fost data cu respectarea tuturor conditiior legale si daca este conforma cu adevarul faptelor stabilit prin probe. a) Respingerea apelului ca tardiv Respingerea apelului ca tardiv se face atunci cand acesta a fost declarat dupa expirarea termenului de apel prevazut in art. anumite hotarari judecatoresti nu pot fi atacate cu apel si drept urmare apelul declarat impotriva unor asemenea hotarari va fi respins ca inadmisibil. atrage decaderea din exercitiul dreptului si respingerea apelului ca tardiv. Ca urmare a respingerii apelului se mentine hotararea primei instante si evident urmeaza a fi puse in executare dispozitiile acesteia. Cu alte cuvinte. instanta va respinge apelul ca inadmisibil. Referitor la prima situatie.

nelegalitatea citarii trebuie apreciata in raport cu dispozitiile art. pct. achitarea sau incetarea procesului penal.b. lit. • hotararea primei instante nu a rezolvat fondul cauzei.379.382 alin. care desi legal citata. Cod de procedura penala. in urma careia va pronunta o noua hotarare judecatoreasca dand o noua rezolvare actiunii penale si actiunii civile in raport cu motivele de apel formulate si tinand seama de efectul extensiv al apelului. art. referitoare la efectul devolutiv si efectul extensiv al apelului. In prima situatie. Desfiintarea hotararii primei instante poate fi totala sau partiala. admitand apelul. potrivit. pct. va desfiinta hotararea atacata si va dispune rejudecarea cauzei de catre prima instanta in urmatoarele cazuri : • judecarea cauzei la prima instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate . ori numai in ce priveste latura penala sau civila.2. admitand apelul. In legatura cu primul caz.2. b) Admiterea apelului.371 si 373 Cod de procedura penala. Al doilea caz are in vedere 2 conditii care trebuie indeplinite cumulative si anume: partea (legal citata) sa fi fost in imposibilitate de a se prezenta si in acelsi timp sa se fi aflat in imposibilitatea de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate. Astfel.2.2. In al doilea caz . desi hotararea desfiintata urmeaza a fi nesocotita in intregime. instanta de apel poate mentine masura arestarii in caz de desfiintare a hotararii atacate cu apel. Admiterea apelului Potrivit art.379. instanta superioara desfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza la o noua judecata sau dispune rejudecarea cauzei de catre instanta competenta. Cu privire la al treilea caz. dupa caz. a) Admiterea apelului. instanta de apel desfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza practic ea insasi la o noua judecata in fond. a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre acesta imposibilitate . 4 . care sa fie nu numai obiectiv dar si imprevizibil. Cod de procedura penala. • judecarea cauzei a avut loc in absenta partii. dispune ca hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane. Cu alte cuvinte.175-181 Cod de procedura penala.B. iar nereprezentarea sa se datoreze unui caz fortuit sau unui caz de forta majora. desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de catre prima instnta Legea reglementeaza cazurile in care instanta de apel adopta solutia casarii urmata de trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta. lit. unii autori considera ca fondul cauzei nu a fost rezolvat cand in considerentele hotararii primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta imputata. instanta are obligatia sa tina seama de prevedrile art. Cod de procedura penala. daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei. instanta de apel poate pronunta oricare din solutiile – sub aspect penal sau civil – le poate pronunta si prima instanta dispunand dupa caz condamnarea inculpatului. desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de catre instanta de apel Potrivit art. pct. In literatura de specialitate se face precizarea ca imposibilitatea de prezentare trebuie sa priveasca tremenul la care cauza a fost solutionata in fond.379. referitoare la procedura de citare.a . Atunci cand prima instanta a dispus arestarea inculpatului. art. Cod de procedura penala.

Rejudecarea de catre instanta competenta se face potrivit tuturor regulilor aplicabile judecatii in prima instanta. Procedand la verificarea hotararii atacate. pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale. 5 . alin. in partea introductiva. rejudecarea cauzei se face de catre instanta competenta. lit.2. pct.2.372 Cod de procedura penala. pct. Potrivit art. Sub aspect structural decizia trebuie sa contina o parte introductiva. dispune restituirea cauzei procurorului.355 iar in expunere vor fi mentionate temeiurile de fapt si de drept care au dus. instanta de apel trebuie sa aibe in vedere si problema competentei materiale si personale a primei instante. o expunere si dispozitivul. Cod de procedura penala. aceasta nu poate determina desfiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare de catre instanta teritorial competenta. Cod de procedura penala. din care rezulta ca instanta. desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei de catre instanta competenta In partea finala a art. daca hotararea este desfiintata pentru ca s-a constatat existenta vreuneia din situatiile aratate in art.379. deliberand asupra apelului face cand este cazul aplicatia dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor asiguratorii. motiv pentru care sentinta pronuntata va putea fi atacata din nou cu apel. sub toate aspectele de fapt si de drept.379.39. Posibilitatea instantei de apel de a casa hotararea atacata pentru necompetenta si trimiterea spre rejudecare la instanta competenta este conditionata de prevederile art.333 Cod de procedura penala. se arata ca in situatiile in care hotararea atacata cu apel este desfiintata pentru necompetenta.b. Chestiunile complementare au in vedere prevederile art. Cod de procedura penala. c) Admiterea apelului.daca inculpatul este vinovat sau nu si nu sunt examinate probele administrate pentru a se cunoaste adevarul cu privire la fondul cauzei.380 Cod de procedura penala. deoarece potrivit art. Solutii si chestiuni complementare Admitand apelul instanta poate dispune unele solutii complementare celor mai sus. In acelasi timp instanta de apel verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga daca este cazul. Continutul deciziei Hotararile judectoaresti prin care instanta de apel solutioneaza cauzele cu care este sesizata prin calea de atac a apelului. referitoare la neagravarea situatiei partii care a exercitat calea de atac a apelului. la cheltuielile judiciare si la orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului.383 Cod de procedura penala. exceptia de necompetenta teritoriala poate fi invocata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata. timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel. dupa caz. In legatura cu necompetenta teritoriala. decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in art.2. daca rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s-ar putea face completarea acesteia decat cu mare intarziere. la respingerea sau admiterea apelului. Astfel potrivit art. precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute de art. se numesc decizii.381 Cod de procedura penala.

in expunere si dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce din pedeapsa. data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica. Atunci cand inculpatul s-a aflat in stare de detinere.Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de apel. 6 .

Pintea – Drept procesual penal. Lumina Lex. Partea generala si Partea speciala.Bibliografie:   A. Bucuresti 2002 Codul de procedura penala 7 . Ed. Editie revizuita si adaugita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful