Conjugarea verbului "abitare" (a locui) (avere

)
Indicativo Presente semplice
io abito tu abiti egli/ell bita noi abitiamo voi abitate essi/esse abitano

Indicativo Imperfetto
io abitavo tu abitavi egli/ella abitava noi abitamo voi abitavate essi/esse abitavano

Indicativo Futoro
abitero’ abiterai abitera’ abiteramo abiterete abiterano

Indicativo Passato prossimo
Ho abitato Hai abitato Ha abitato Abbiamo abitato Avete abitate Hanno abitato

Verbul - Conjugari
Deoarece verbele la infinitiv au terminatia "-re", s-a stabilit sa se faca o diferentiere a acestora dupa cea de-a treia litera de la sfarsit. Astfel s-a ajuns la deosebirea a trei categorii de verbe (cu terminatiile: "-are", "-ere", "-ire"), fiecare avand o conjugare diferita. A. Conjugarea I: Se aplica verbelor ce au terminatia "-are" (cantare, ballare, lavare).
Io cant-o = eu cant Tu cant-i = tu canti Lui/Lei cant-a = el/ea canta Noi cant-iamo = noi cantam Voi cant-ate = voi cantata Loro cant-ano = ei canta

Particularitati: * verbele de conjugarea I care se termina cu "-care" sau "gare" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-chi" sau "-ghi" la anumite persoane:
Io man-co = eu lipsesc Tu man-chi = tu lipsesti Lui/lei man-ca = el/ea lipseste Io ne-go = eu neg Tu ne-ghi = tu negi Lui/lei ne-ga = el/ea neaga Noi man-chiamo = noi lipsim Voi man-cate = voi lipsiti Loro man-cano = ei lipsesc Noi ne-ghiamo = noi negam Voi ne-gate = voi negati Loro ne-gano = ei neaga

B. Conjugarea a II a:

Se aplica majoritatatii verbelor ce au terminatia "-ere" (scrivere, conoscere).
Io scriv-o = eu scriu Tu scriv-i = tu scri Lui/Lei scriv-e = el/ea scrie Noi scriv-iamo = noi scriem Voi scriv-ete = voi scrieti Loro scriv-ono = ei scriu

Particularitati: * verbele de conjugarea II care se termina cu "-gere" sau "cere" la infinitiv prezinta grupurile de litere "-go" sau "-co" la anumite persoane (leggere - a citi, corregere- a corecta, respingere- a respinge, piangere- a plange, crescere -a creste, nascere- a naste, conoscere- a cunoaste, etc) :
Io le-ggo = eu citesc Tu le-ggi = tu citesti Lui/lei le-gge = el/ea citeste Io nas-co = eu nasc Tu nas-ci = tu nasti Lui/lei nas-ce = el/ea naste Noi le-ggiamo = noi citim Voi le-ggete = voi cititi Loro le-ggono = ei citesc Noi nas-ciamo = noi nastem Voi nas-cete = voi nasteti Loro nas-cono = ei nasc

C. Conjugarea a III a: Se aplica majoritatii verbelor care au terminatia "ire" (dormire, punire).
Io dorm-o = eu dorm Tu dorm-I = tu dormi Lui/lei dorm-e = el/ea dorm Noi dorm-iamo = noi dormim Voi dorm-ite = voi dormiti Loro dorm-ono = ei dorm

Particularitati: * unele verbe adauga infixul "-isc" intre radacina de infinitiv si terminatia verbului, lucru ce va avea influenta asupra timpurilor verbale: prezent conjucativ, prezent indicativ si imperativ (finire- a termina, pulire- a curata, punire - a pedepsi, preferire- a prefera, capire - a intelege, etc).

Io capisco = eu inteleg Tu capisci = tu intelegi Lui/lei capisce = el/ea intelege

Noi capiamo = noi intelegem Voi capite = voi intelegeti Loro capiscono = ei intelegere

OBSERVATII: * persoanele I si II singular,precum si persoana I plural au aceeasi terminatie indiferent de conjugare. * persoana a II a plural isi schimba terminatia dupa vocala de la infinitiv. * persoana a III a singular/plural au aceleasi terminatii in cazul conjugarilor II si III.

Perfectul Compus (Passato prossimo) la verbele regulate
Formare: verbul avere/essere + participiul trecut al verbului de conjugare; (in cazul verbelor conjugate cu "essere", participiul se acorda in gen si numar cu subiectul.)

De stiut: 1. Se conjuga cu auxiliarul "avere": * verbele tranzitive : cantare, capire, etc. * unele verbe intranzitive ce arata actiunea in desfasurare: piangere, dormire, etc. * verbele "volare", " correre" si "saltare" ( care indica miscare) se pot conjuga atat cu auxiliarul "avere" cat si cu "essere". 2. Se conjuga cu auxiliarul "essere": * verbele reflexive: si e lavata, si e camminato, etc; * verbele intranzitive ce arata o miscare terminata: morire, arrivare, etc. * verbele impersonala se pot conjuga atat cu auxiliarul "essere" cat si cu "avere". Observatie: * verbele "incombere"( a ameninta cu, a fi iminent) si "soccombere" ( a sucomba) sunt verbe deficite, motiv pentru care nu au forma de participiu trecut. I cazul lor s folosesc sinonime sau se reformuleaza propozitiile pentru a evita timpul perfect compus. Sinonime: * incombere - sovrastare, toccare, etc.

ire") Capire (a intelege): Io ho capito Tu hai capito Lui/lei ha capito Noi abbiamo capito Voi avete capito Loro hanno capito Noi siamo usciti/e Voi siete usciti/e Loro sono usciti/e Uscire ( a iesi): Io sono uscito/a Tu sei uscito/a Lui/lei e uscito/a . Conjugarea I: ("-are") Parlare (a vorbi): Io ho parlato Tu hai parlato Lui/lei ha parlato Noi abbiamo parlato Voi avete parlato Loro hanno parlato Andare ( a merge): Io sono andato/a Tu sei andato/a Lui/lei e andato/a Noi siame andati/e Voi siete andati/e Loro sono andati/e Conjugarea a II a: (".ere") Credere (a crede): Io ho creduto Tu hai creduto Lui/lei ha creduto Noi abbiamo creduto Voi avete creduto Loro hanno creduto Noi siamo nati/e Voi siete nati/e Loro sono nati/e Nascere ( a (se) naste): Io sono nato/a Tu sei nato/a Lui/lei e nato/a Conjugarea a III a: (". darsi per vento. etc.* soccombere .configgere.

dare. fare. 5. dire.pentru forma de politete: fare attenzione . in cazul persoanei a IIa a verbelor: andare. forma de negativ a imperativului foloseste infinitivul doar la persoana a IIa si in vorbirea informala: no disturbare/ non ci disturbi.sa vina la cinci. 6. 4. in cazul vorbirii formale. multe verbe nu au forma de imperativ datorita lipsei de sens.atentie! 7. pronumele se adauga doar in cazul formei de imperativ informal : parlami. persoana a IIIa se foloseste pentru: . pentru ordine genrale. imperativul precede verbul: mi dica (spune-mi). fammi! (fa-mi!). Formele de imperativ la conjugarile regulate sunt: Conjugarea I (parlare) Parl-a (tu)! Conjugarea a IIa (credere) Cred-I (tu)! Cojugarea a IIIa (dormire) Dorm-i! (tu) . instructiuni se foloseste infinitivul. anunturi. stare pronumele dubleaza consoana initiala la modul imperativ: dammi! (da-mi!). etc. 3. .invitatii adresate unor persoane: Vengano ale cinque .Imperativul verbelor regulate De stiut: 1. 2. retete.

Parl-i (lui)! Parliam-o (noi)! Parl-ate (voi)! Parl-ino (loro)! Cred-a (lui)! Cred-iamo (noi)! Cred-ete (voi)! Cred-ano (loro)! Dorm-a (lui)! Dorm-iamo (noi)! Dorm-ite (voi)! Dorm-ano(loro)! Imperfectul si mai mult ca perfectul ( trapassato prossimo) verbelor regulate Formarea timpului Imperfect: radacina verb+terminatii ale verbului avere (-vo. Formarea timpului Mai mult ca perfect: forma imperfect a verbului "avere" + infinitivul verbului Conjugarea I: lavare (a spala) Imperfect Io lavavo Noi lavavamo Noi avevamo lavato Voi lavavate Voi avevate lavato Loro lavavano Mai mult ca Io avevo lavato perfect Imperfect Tu lavavi Mai mult ca Tu avevi lavato perfect Imperfect Lui/lei lavava .va.vano). . . -vi. vamo. .vate.

Mai mult ca Lui/lei aveva lavato perfect Loro avevano lavato Conjugarea a II a: vedere (a vedea) Imperfect Io ved-evo Noi vedevamo Noi avevamo veduto Voi vedevate Voi avevate veduto Noi vedevano Loro avevano veduto Mai mult ca Io avevo veduto perfect Imperfect Tu vedevi Mai mult ca Tu avevi veduto perfect Imperfect Lui/lei vedeva Mai mult ca Lui/lei aveva veduto perfect Conjugarea a III a: capire ( a intelege) Imperfect Io capivo Noi capivamo Noi avevamo capito Voi captivate Voi avevate capito Loro capivano Loro avevano capito Mai mult ca Io avevo capito perfect Imperfect Tu capivi Mai mult ca Tu avevi capito perfect Imperfect Lui/lei capiva Mai mult ca Lui/lei aveva capito perfect Viitorul simplu si anterior al verbelor auxiliare Viitorul simplu se formeaza astfel: .

Conjugarea I: Lavare( a spala) Viitor simplu Io lavero Viitor anterior Io avro lavato Viitor simplu Tu laverai Viitor anterior Tu avrai lavato Viitor simplu Lui/lei lavera Viitor anterior Lui/lei avra lavato Noi laveremo Noi avremo lavato Voi laverete Voi avrete lavato Loro lavranno Loro avranno lavato Conjugarea a IIa: . -ere si -ire)pentru a forma terminatiile la toate persoanele.viitorul simplu al verbului+participiul trecut al verbului Essere (a fi): Viitor simplu Io saro=eu voi fi Tu sarai=tu vei fi Lui/lei sera=el/ea va fi Noi seremo=noi vom fi Voi serete=voi veti fi Loro saranno=ei vor fi Viitor anterior Io saro stato/a = eu voi fi fost Tu sarai stato/a=tu vei fi fost Lui/lei sera stato/a=el/ea va fi fost Noi seremo stato/e=noi vom fi fost Voi serete stato/e=voi veti fi fost Loro saranno stato/e=ei vor fi fost Viitor anterior Io avro avuto=eu voi fi avut Tu avrai avuto=tu vei fi avut Lui/lei avra avuto=el/ea va fi avut Noi avremo avuto=noi vom fi avut Voi avrete avuto=voi veti fi avut Loro avranno avuto=ei vor fi avut Avere (a avea): Viitor simplu Io avro=eu voi avea Tu avrai=tu vei avea Lui/lei avra=el/ea va avea Noi avremo=noi vom avea Voi avrete=voi veti avea Loro avranno=ei vor avea Viitorul simplu si anterior al verbelor regulate * ca particularitate au inversarea terminatiei la infinitiv (are.

* este timpul cu formele cele mai neregulate. * iata conjugarea catorva verbe simple: Fare (a face) Io feci (eu facui) Tu facesti (tu facusi) Lui/lei fece (el/ea facu) Noi facemmo (noi facuram) Voi faceste (voi facurati) Dire ( a spune) Io dissi (eu zisei) Tu dicesti (tu zisesi) Lui/lei disse (el/ea zise) Noi dicemmo (noi ziseram) Voi diceste voi ziserati) Sapere ( a sti) Io seppi (eu stiui) Tu sapesti (tu stiusi) Lui/lei seppe (el/ea stiu) Noi sapemmo (noi stiuram) Voi sapeste (voi stiurati) Dare ( a da) Io diedi (eu dadui) Tu desti (tu dadusi) Lui/lei diede (el/ea dadu) Noi demmo (noi daduram) Voi deste ( voi dadurati) .Piacere ( a place) Viitor simplu Io piacero Viitor anterior Io avro piaciuto Viitor simplu Tu piacerai Viitor anterior Tu avrai piaciuto Viitor simplu Lui/lei piacera Viitor anterior Lui/lei avra piaciuto Noi piaceremo Noi avremo piaciuto Voi piacerete Voi avrete piaciuto Loro piaceranno Loro avranno piaciuto Conjugarea aIIIa: Capire ( a intelege) Viitor simplu Io capiro Viitor anterior Io avro capito Viitor simplu Tu capirai Viitor anterior Tu avrai capito Viitor simplu Lui/leicapira Viitor anterior Lui/lei avra capito Noi capiremo Noi avremo capito Voi capirete Voi avrete capito Loro capiranno Loro avranno capito Perfectul simplu al verbelor simple * este des folosit ca timp al povestirii.

* este introdus intotdeauna de conjunctia "che" ("ca").Iata astfel cum se conjuga verbele neregulate la acest timp: Stare ( a sta) Io stetti Tu stesti Lui/lei stette Noi stemmo Voi steste Loro stettero Venire (a veni) Io venni Tu vebisti Lui/lei venne Noi venemmo Voi veniste Loro vennero Volere (a vrea) Io volli Tu volesti Lui/lei volle Noi volemmo Voi voleste Loro vollero Dovere (a trebui) Io dovei/dovetti Tu dovesti Lui/lei dove/dovette Noi dovemmo Voi doveste Loro dovero/dovettero Conjunctivul prezent al verbelor auxiliare si al verbelor regulate I: In cazul verbelor auxiliare: * releva gradul scazut de siguranta al unei actiuni in cadrul unei fraze sau propozitii. * iata conjugarile: Essere ( a fi) Che io sia (ca eu sa fiu) Avere (a avea) Che io abbia (ca eu sa am ) .Loro facero (ei facura) Loro dissero (ei zisera) Loro seppero (ei stiura) Loro diedero (ei dadura) Perfectul simplu al verbelor neregulate * spuneam intr-o lectie anterioara ca perfectul simplu are forme neregulate de conjugare.

Che tu sia ( ca tu sa fii) Che lui/lei sia ( ca el/ea sa fie) Che noi siamo ( ca noi sa fim) Che voi siate ( ca voi sa fiti) Che loro sianno (ca ei sa fie) Che tu abbia ( ca tu sa ai) Che lui/lei abbia ( ca el/ea sa aiba) Che noi abbiamo ( ca noi sa avem) Che voi abbiate (ca voi sa aveti) Che loro abbiano ( ca ei sa aiba) Conjuctivul la timpul trecut pentru verbele auxiliare * conjuctivul trecut se formeaza astfel: auxiliarele avere/essere la conunctiv prezent+ participiul trecut al verbului de conjugat Essere ( a fi) Che io sia stato/a Che tu sia stato/a Che lui/lei sia stato/a Che noi siamo stati/e Che voi siate stati/e Che loro siano stati/e Avere (a avea) Che io abbia avuto Che tu abbia avuto Che lui/lei abbia avuto Che noi abbiamo avuto Che voi abbiate avuto Che loro abbiamo avuto Conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare * se foloseste pentru a arata concordanta timpurilor verbale. Essere (a fi) Avere (a avea) . * formare: conjunctiv imperfect al verbelor auxiliare + participiul trecut al verbului de conjugat.

Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Conjunctiv imperfect Conjunctiv mai mult ca perfect Che io fossi Che io fossi stato/a Che tu fossi Che tu fossi stato/a Che lui/lei fosse Che lui/lei fosse stato/a Che noi fossiamo Che noi fossiamo stati/e Che voi foste Che voi foste stati/e Che loro fossero Che loro fossero stati/e Che io avessi Che io avessi avuto Che tu avessi Che tu avessi avuto Che lui/lei avesse Che lui/lei avesse avuto Che noi avessimo Che noi avessimo avuto Che voi aveste Che voi aveste avuto Che loro avessero Che loro avessero avuto Conditionalul prezent si trecut al verbelor neregulate * verbele neregulate nu au o anumita regula pe care sa o urmeze in cazul conjugarii.Iata cateva exemple: Bere ( a bea) Berrei Berresti Berrebbe Berremmo Berreste Berrebbero Dare ( a da) Darei Daresti Darebbe Daremmo Dareste Darebbero Fare ( a face) Farei Faresti Farebbe Faremmo Fareste Farebbero Potere (a putea) Potrei Potresi Potrebbe Potremmo Potreste Potrebbero Volere ( a vrea) Vorrei Vorresti Vorrebe Vorremmo Vorreste Vorrebero .

eppure. oppure.desi * dupa rolul indeplinit la nivelul frazei pot fo coordonate sau subordonate: 1.dimpotriva Conjunctii compuse Allorche-atunci cand Affinche-pentru ca sa Cioe-adica Eppure-si totusi Giacche –caci Purche. Conjunctii coordonate: * se folosesc pentru a uni doua elemente ce nu sunt independente unul de altul.e.ne. b) Disjunctive: separa doua propozitii sau parti de vorbireo. etc. etc. anche. Exemplu: Voi un cappuccino o un caffe? (vrei un cappucciono sau o cafea?).numai sa Nemmeno-nici macar Neppure. (Ana se duce la film si rosa la teatru).nici macar Sebbene . pure. ca Se – daca Dunque – deci Anzi. ovvero.Conjunctia * partea de vorbire care face legatura intre parti de vorbire sau de propozitie. * ele pot fi: Conjunctii simple E -si O -sau Ma –dar Che-care. Exemplu: Ana va al cinema e Rosa va a teatro. . a) Copulative: leaga doua propozitii sau parti de vorbire cu aceeasi valoare.

.ma. e) Concluzive: concluzie sau consecinte... nel caso se. etc.e. (Laura este prietena mea. piutosto. ebbeme (deci).c) Adversative: contrarietate .che.che. de fapt ma ajuta mereu).. Conjuctii subordonatoare: * folosite pntru a uni doua propozitii dintre care una este dependenta si una este regenta. .o. come. tuttavia.dunque. quindi(deci). Exemplu: Dice che non ha visto niente.. etc. Exemplu: Laura e un'amica.. dar filmul era prost). (am invtat bine deci am luat o nota buna). o. etc. etc... infanti mi aiuta siempre.ne. fie o cafea). pero. a) Declarative: declaratie. ne. oppure.ma anche. 2. ovvero. Exemplu: Posso prendere sia un cappuccino che un caffe... f) Corelative: coresponedenta intre doua constructii-e. qualora. etc. Exemplu: Ho studiato molto. ma e il film era scadente. Exemplu: Luca e andato al cinema. (Luca s-a dus la cinema. etc.(spune ca nu a vazut nimic). infanti. (pot comanda fie un cappuccino. d) Declarative sau explicative: declaratie sau explicatiecioe. b) conditionale: conditie fara de care actiunea principala nu s-a desfasura-se. quindi ho presto un bon voto. non solo. sia.

etc. agirei diversamente. . (a facut-o repede. motiv-perche. ogni volta. etc. mentre.quando. Exemplu: ero stanco al puto che non mi reggevo in piedi. mentre doveva farlo lentamente. voi lua un taxi). (fiindca este traziu. h) Adversative: contrarietate.Exemplu: Se fossi te. g) Modale: circumstanta modala . (eram asa de obosit ca de-abia ma mai tineam pe picioare).quando. siccome. dopo. come se.come. etc. acciocche. Exemplu: siccome e tardi.perche. (Daca as fi in locul tau as actiona altfel). prendero un tassi. affinche. prima. Exemplu: Lo ha fatto in fretta. ( vorbesc cu voce tare pentru ca toti sa ma aua). (l-am vazut cand am fost la tine acasa). e) Consecutive: consecinta a ceea ce s-a afirmat in propozitia principala. Exemplu: Parlo a voce alta perche tutti mi posso sentire. finche. f) Temporale: circumstanta temporala. etc. Exemplu: Lo visto quando fossi a casa tua. etc. d) Finale: scopul realizarii unui lucru . cand de fapt trebuia sa o faca mai incet). quasi. Exemplu: Fa' comme se fossi a casa tua-(Simte-te ca acasa). visto che. c) Cauzale: cauza.

i) Exlusive: exceptie. si a fatto tardi. (s-a facut tarziu fara sa ne dam seama) Adverbul * este partea de vorbire utilizata pentru a modifica unverb . Se adauga la forma feminina a unui adjectiv terminatia:"-mente": Exemple: caro-cara-caramente ( drag-draga-cu dragalasenie). . salve che.cu usurinta) 2. pastrand aceeasi forma: Exemplu: camminavano lento. etc. Exemplu: Senza che ne accorgessimo. * in cazul in care adjectivul se termina in "-le" sau "-re" cade ultima vocala inainte de sufixul adverbului: Exemple: gentile-gentilemente ( gentil . eccetto che.cu gentilete).violentemente (violent-violentala mod violent) leggero-leggera-leggeremente (usor-usoara. * se formeaza prin mai multe modalitati: 1. un adjectiv sau un alt adverb. Exceptii: violento-violenta. fourche . Dupa un adjectiv.tranne che.

giu. li. su.meno velocemente velocissimamente . Exemple: velocemente . . cu exceptia comparativului de egalitate. ci. ora.cu mai mare rapiditate. spesso. * pot fi aterate prin intermediul diminutivelor.cu mai putina rapiditate. Exemplu: bene-benone TIPURI DE ADVERBE: 1. 3. vi. etc. Avderbe de mod: * create cu ajutorul sufixului "-mente". peiorativelor. Adverbe de loc: * la.piu velocemente. Exemplu: giusto. * create cu ajutorul sufixului "-oni" adaugat la radacina unui substantiv sau verb. prima. Exemplu: bocconi. Adverbe de timp: * ancora. qua.cu cea mai mare rapiditate). 2. * cele ce au aceeasi forma ca si adjectivele corespunzatoare.il piu velocemente ( cu rapiditate. davanti. augumentativelor.* adverbele pot avea aproape aceleasi grade de comparatie ca si adjectivele. etc. ieri. dietro etc.cu foarte mare rapiditate. mai. dopo.

magari. Adverbe de negatie: * neppure. forse. perche. purtropo. como. appunto. 6. Adverbe interogative si exclamative: * dove. 8. Pronumele * are functia de a inlocui un substantiv si se foloseste pentru a face discursul mai fluent. I (care vorbeste): io (sg). etc. quasi. Adverbe de cantitate: * tanto. Adeverbe de siguranta sau de afirmatie: * certamento. propriu.noi (pl). certo. etc. quanto. etc. non. .4. giamai.pers. affato. Adverbe de valoare: * giustamente. Pronumele personale: * pot avea functia de subiect si complement. si. no. 7. Ele indica: . ne. etc. etc. 5. neanche. eventualmente. 1. 9. stranamente. Adverbe de indoiala: * chissa. etc. poco. quando.

sg). essi (m. esso (m.. lo ro (f.pl).langa un gerunziu sau participiu absolute. essa (f.sg).sg). .pers a IIIa (despre care se vorbeste): egli (m. . loro(m.pl)..in expresii exclamative. * "lui/lei" au situatii in care trebuiesc a fi folosite: . beato lui! . lui (m. Exemplu: Lei arrestata. 2. esse(f.sg). OBSERVATII: * "lui". "essa" se foloseste pentru persoane si obiecte. voi(pl). lei (f. * "egli" se foloseste pentru persoane.pl).pers a IIa (cu care se vorbeste): tu (sg).sg). ella(f.cand u functie de nume predicativ. la banda si e sciola. . Exemplu: Oh. Pronumele de politete: * cand se doreste exprimarea respectului fata de o persoana. Exemplu: si eu fosse lui. * " ella" se foloseste pentru persoane..sg). "lei" se folosesc cel mai des in functia de subiect.pl) . "esso" se foloseste pentru obiecte.

lui.* pentru pesoana a III a feminin forma de singularcoincide cu cea de plural: LEI (scrisa cu majuscula). a .caz acuzativ.se Le. Persoana Ia singular A IIa singular A IIIa singular masculin A IIIa singular feminin Ia plural A IIa plural A IIIa plural masculin A IIIa plural feminine Functie de subiect Io Tu Egli. Exemplu: Penso a lui. lui. loro Esse. da. loro: * acentueaza mai mult persoana pronumelui si se folosesc numai dupa verb. voi. ne. le. essa.si Esse. loro.introduc de prepozitiile: di. essa Noi Voi Esssi. essi.se Li.se La. loro: . * se folosesc in functia de complement direct.si Voi Ci. loro. ( eu te vad pe tine)-complement direct. noi. loro Functie de complement Forma tonica Forma atona Me Mi Te Ti Lui. esso. b) forme atone: mi. ve Essi. si 3.ne. gli. (ma gandesc la el). Io parlo di lui ( eu vorbesc de el)-complement indirect.si Lei. si complement indirect . se. te. Pronumele personal in functia de complement: * se intalneste in doua forme: a) forme tonice: me. lo. * in cazul pronumelui posesiv se foloseste forma de la persoana a III-a singular: SUO (scrisa cu majuscula). si. gli. ce Voi Vi. esso Ella.ne. ci. Exemple: Io vedo te. lei. ti.se Lo. la.ne.

cui (care): complement prepozitional. ( Studentul despre care vorbesc este Michael). . ( Studentul despre care vorbesc este Michael). Exemple: Io lo vedo. * sunt folosite in functia de complement direct si complement indirect-caz dativ.il/la quale sau i/le quali (care): complement prepozitional. Io gli offero. Pronumele relative: * fac legatura dintre un substantiv din propozitia principala si o propozitie secundara ce il califica. . dar cu prepozitii articulate.referitor la persoane: Exemplu: Chi non tolera la diversita e un barbaro.Che (care): subiect sau complement direct. Exemplu: Questa e una guerra che ha finito ogidia. forma invariabila. (vine sa ne ia).* se pot folosi si inainte si dupa verb. dar fara propozitia a. * forme: .(eu ii ofer) (complement indirect la dativ). acel care) . (cine nu . forma invariabila. Exemplu: Viene a trovarci.( eu il vad)-complement indirect. Exemplu: Lo studento del quale parlano e Michael. (acesta este un razboi ce s-a terminat astazi). Exemplu: Lo studento di cui parlo e Michael.chi (cel. . forma invariabila.

ceea ce. . 1.(cele 3 forme nu sunt sinonime). quel.tolereaza diversitatea este un barbar).quello che. cio che . * poate avea rol de atribut ( asezat inainte sau dupa substantiv) sau de nume predicativ (legat de substantivul cu rol de subiect. ai/ale caror): Exemplu: Maria e una ragazza la cui condotta nella scuola e difficile da capire per noi. Exemplu: Cio che vogliono trovarmi io sono qui.pn si s+consoana. pierd silaba finala devenind: bel. * exista doua categorii de adjective: calificative (se acorda in gen si numar cu substantivul) si determinative. cele. prin verbul copulativ)./a carui/carei. quel che.x. Adjectivul * este o parte de vorbire flexibila.ps. (cei ce vor sa ma gaseasca sunt aici).il/la/i/le cui( a.gn. Adjectivele: "bello" si "quello": * la masculin singular inaintea substantivelor care incep cu o consoana in afara de : z. (Maria e o fata a carei conduita in scoala e greu de inteles pentru noi). . .

x. "quell'".x. s+consoana . "quei": Exemple: bei tempi.x. quell' alluna. * la masculin plural inaintea substantivelor care incep cu o consoana. inaintea substantivelor care incep cu . nu isi schimba forma. Exemple: bello spettacolo (spectacol frumos)."quell'": Exemple: bell' amica. Adjectivele ' buonno" si "grande": * la masculin singular.ps.gn. * la feminin exista o singura forma de singular: "bella". * inaintea substantivelor care incep cu z.gn. "quella" care se elideaza in cazul in care cuvintele incep cu o vocala.pn si s+consoana.gn.ps. quegli alberi.pn si s+consoana. 2. "quegli": Exemple: begli uomini. cu o vocala sau vocala impura isi schimba forma in : "begli". quel tempo (acel timp). devenind:"beli'". * iniantea substantivelor care incep cu vocala se alideaza devenin: "bell'". * inaintea substantivelor care incep cu : z.pn. quell' albero (acel copac).Exemple: bel ragazzo (baiat frumos). quei ragazzi. Exemple: bell' uomo (barbat rumos). se folosesc formele: "bei". in afara de z.ps.

x.gn. in fata unui substantiv se schimba in "buon'". * la singular. Exemple: alto (inalt). comparativ si superlativ.ps. 1.gn. "gran". grande (mare). Exemple: buon tempo. inaintea substantivelor ce incep cu consoana isi mentin foemele: Exemple: grande cosa.ps. * la feminin singular si plural.o consoana (exceptand z. * exista 3 grade de comparatie: pozitiv.pn si s+consoana) sau cu o vocala devenind: "buon". Gradele de comparatie ale adjectivului: * adjectivul calificativ exprima insusirea unui obiect. Comparativ: . buone anime.x. fenomen.pn si s+consoana adjectivul buono nu isi schimba forma: Exemplu: buono strumento. grandi cose. gran canale. Pozitiv: * cand adjectivul calificativ exprima o insusire la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect. * inaintea substantelor care incep cu z. feminin . 2. etc.iar la lural in: "buone": Exemple: buon' amica.

non meno di (nu mai putin de): Exemplu: Ana e non meno di alta de Alex.tanto grande quanto (la fel de mare ca).cosi.quanto (tot atat de.. Exemplu: Ana e tanto alta quanto Alex. (Ana este la fel de inalta ca si Alex). Exemple: meno stupida(mai putin proasta).ca).. * are 3 forme: a) Comparativul de egalitate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este egala cu cea exprimata de termenii comparati: .. Exmplu: Ana e cosi alta come Alex. . ( Ana este mai inalta decat Alex)..piu (mai) + adj. (Ana este la fel de inalta ca si Alex). .* cand adjectivul exprima insusirea la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect sau a aceluiasi obiect..(Ana este la fel de inalta ca si Alex).. b) Comparativul de superioritate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mare decat cea exprimata de termenii comparati: . + di (decat): Exemplu: Ana e piu alta di Alex.come (asa.tanto. ..cat).

+ che (decat): Exemplu: El mella e meno agro che limone (marul este mai putin acru decat lamaia). + di (decat): Exemplu: El mella e meno agro di limone (marul este mai putin acru decat lamaia). c) Comparativ de inferioritate: * arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mica decat cea exprimata de termenii comparati: . . SU si PER I. IN. Exemple: il piu alto ( cel mai inalt).meno (mai putin) + adj. ( Ana este mai inalta decat Alex). 3.meno (mai putin) + adj. Prepozitiile DI. + che (decat): Exemplu: Ana e piu alta che Alex. Prepozitia "DI": .. Superlativ: * cand intensitatea insusirii unui obiect este la gradul cel mai inalt sau cel mai scazut. il meno alto( cel mai scund).piu (mai) + adj.

5. formeaza complemente de timp cand este folosit impreuna cu anumite substantive temporale: * di giorno . 2. "decat": * hai piu libri di me . tradus prin "din": *cavare di boca . 4. introduce nume proprii cu functii de apozitie: * il citta de Brasov . cu sens partitiv: * magio delle melle . tradus prin " cu": *vaso riempito d'aqua .vas umplut cu apa.1.data nasterii. 9.orasul Brasov. 8.frunzele copacului. in constructiile verb+di+ verb la infinitiv: * cerca di convingerlo . tradus prin "ca". .in timpul zilei.ai mai multe carti decat mine. tradus prin "de": * data di nascita .a scoate din gura. marca a genitivului: * le foglie dell'albero .mananc mere. 3. 7.incearca sa il convinga. 6.

a cantari cam vreo 70 kg. "asupra": * un tratato sulla liberta . tradus prin "in". "cam pe la": * sulla sera . 3. in expresii de tipul adjectiv+in+substantiv: *laureato in geografia . 2. . 4.a se intoarce in casa. tradus prin "pe": * essere sul punto de partire . tradus prin "cu": * in auto . III.un tratat de/despre libertate. "vreo": * passare sui settana chili . Prepozitia SU: 1. tradus prin "cam". tradus prin "in": * tornare in casa .a fi pe punctul de a pleca.II.o masina. 3. 2. Prepozitia IN: 1.laureat in geografie. tradus prin "despre". "in jur de".sprea seara.

* non essere d'acordo .a fi lipsit de talent. * coligere sull fatto . * per scherzo . "de": * rifiutare per vergona . "prin": * uscire per la porta principale .a vorbi serios.in gluma.in graba. pe contul lui. "din cauza ca". * soffrire di stomaco . * stare in pensiero . Prepozitia PER: 1. 2. tradus prin "pe".a hoinari.a refuza de rusine. tradus prin "petru ca".IV.a fi ingrjorat.a iesi pe usa principala. Expresii uzuale: * andare in giro . * parlare sul seno . * mancare di talento .a nu fi de acord.a vorbi despre.a suferi de stomac. tradus prin pentru: * una camera per me . 3.. * in fretta . * parlare sul conto di . .a prinde asupra faptului.o camera pentru mine..

* per lo meno .in joaca. Se traduce in romana ca: a. Exemplu: Questo e il problema di italiano per la proxima. "a". (Aceasta este problema de italiana pentru data . al si uneori prin: de. "in". despre. ai. Pepozitia articulata * in limba italiana in fata unui substantiv se folosesc prepozitii urmate de articol: "di".* per gioco . "su".cel putin. al. din. Articol masculin Singular Plural L’ Dell’ All’ Dall’ Nell’ Sull’ Dei Ai Dai Nei Sui I Gli Degli Agli Dagli Negli Sugli Articol feminin Singular La Della Alla Dalla Nella Sulla L’ Dell’ All’ Dall’ Nell’ Sull’ Plural Le Delle Alle Dale Nelle Sulle Il Di A Da In Su Dell Al Dal Nel Sul Lo Dello Allo Dallo Nello Sullo a) Prepozitia "di" este folosita cel mai des in cazul genitiv pentru a exprima posesia. "da".

(imi place sa lucrez in masina). "la". b) Prepozitia "a "se foloseste cel mai des in cazul dativ easpunzand intrebarii "cui?". d) Prepozitia "in" se traduce prin: "in". "despre". Exemplu: Il libro e sul tavolo. Exemplu: Mi piace lavorare nel la machinna.(Ea le da prietenilor bani). NUMERALUL CARDINAL: * se refera la numaratoarea in limba italiana: * numaratoarea de la 1 la 10: -unu-uno . (Eu ma duc la Bucuresti). "de la". Numeralul 1. (cartea se afla pe masa).viitoare). (vin de la prietena mea). c) Prepozitia "da" se traduce prin: "din". dar si cu sensul de "la". e) Prepozitia "su" se traduce prin: " pe". "deasupra". Exemple: Io vado a Bucharest. exprimand directia. Exemplu: Vengo dal mi amica. Lei donne ai lei amici dei soldi.

se observa ca numeralul se formeaza prin adaugarea terminatiei "-dici" la numeralele cardinale simple. * numaratoarea de la 17 la 19: .-doi-due -trei-tre -patru-quattro -cinci-cinque -sase-sei -sapte-sette -opt-otto -noua-nove -zece-dieci * numaratoarea de la 11 la 16: -unsprezece-undici -doisprezece-dodici -treisprezece-tredici -paisprezece-quattordici -cincisprezece-quindici -saisprezece-sedici .

se formeaza prin adaugarea unui numeral simplu la formele respective.-sapresprezece-diciasette -optsprezece-diciotto -nouasprezece-diciannove -se observa ca "dici(a)" devine prefix. * numaratoarea de la 20 la 100: douazeci-venti treizeci-trenta patruzeci-quaranta cincizeci-cinquanta saizeci-sessanta saptezeci-settanta optzeci-ottanta nouazeci-novanta . -douazeci si unu-ventuno dar douazeci si doi-ventidue -treizeci si unu-trentuno dar treizeci si trei-trentatre -patruzeci si unu-quarantuno dar patruzeci si patruquaranta-cinque * numaratoarea de la 100 in sus se realizaeaza prin: .

.doua mii OBSERVATII: * de regula. * in cazul expresiilor formate cu "uno" este recomandat. Exemple: trentun (treizeci si unu).-cento (suta)+ numeral simplu Exemple: due cente-doua sute tre cento-trei sute * numaratoarea de la 1000 in ses se realizeaza prin: mille (mie)+ numeral simplu Exemplu: due mille. . una (feminin). * numeralul cardinal uno respecta aceleasi reguli ca si articolul nehotarat: . . Exceptie: daca numeralul urmeaza un substantiv: anni trentuno.un: un arco.uno: uno amico. * numeralul cardinal mile (mie) are si forma de plural: mila. dar nu obligatoriu sa se foloseasca trunchierea. insa exista o exceptie: uno (masculin).numeralele cardinale sunt impersonale.una: una stivale.

. fiinte. * numeralele cardinale pot fi folosite si ca substantive: .il quarto piano.in expresii din care se subintelege ca este vorba despre eoro. . data.il secundo amico.il quinto piano. insa exista exceptii in cazurile in care se doreste indicarea unui intreg grup. anul. etc. 2. dolari. NUMERALUL ORDINAL: * indica ordinea numerica a unor obiecte. secolul. * numeralele cardinale se folosesc. de regula. -al II-lea . * numaratoarea de la 1 la 10: -I-ul . . Exemplu: un milione de euro. etc. de regula.il primo amico. -al IV-lea . -al III-lea . fara articol.pentru a indica un grup de persoane cu importanta istorica. In cazul in care sunt precedate de substantive trebuie adaugata prepozitia "de". de numerale simple. etc.in expresii in care indica ora.il terzo piano.* numeralele cardinale "milione" si "miliarde" trebuie sa fir precedate. -al V-lea .

-al IX-lea . * due giorni piu tarde .dupa sase ani. -al X-lea .-al VI-lea .l'ottava allieva.la sesta lezione. * sei anni dopo .il ventitreesimo premio.peste patru ani. -al XXIII-lea .opt septembrie 2008. * fra quattro ani .din 1987 pana in 2009. . EXPRESII UZUALE: * l'otto settembre del 2008 . -al VII-lea . * venti per cento . -al XL-lea .il nono amico. * otto percentuali .acum douazeci de ani.l'undicesiomo operaio.il quattordicesimo premio.la decima preofessoressa.douazeci al suta.la settima lezione. * numaratoarea de la 11 in sus se formeaza adaugand sufixul "-esimo/a" la forma numeralului cardinal. -al VIII-lea .doua zile mai tarziu. * dal 1987 fino al 2009 . * venti ani fa . -al XI-lea .opt procente.

1 = 2 ( tre meno uno fa due) .inmultirea: 3 x 1 = 3 (tre per uno fa tre) . Exemple: ambedue .adunarea: 3 + 1 = 4 ( tre piu uno fa quattro) .Nota: .impartirea: 3 : 1 = 3 (tre diviso uno fa tre) 3. etc. obiecte. Exemple: doppio (dublu) triplo (triplu) quadruplo (cvadruplu) decuplo ( de 10 ori mai mare) b) indica din cate elemente numerice egale este format un lucru: Exemple: duplice (dublu) triplice (triplu) quadruplice (cvadruplu) 4.scaderea: 3 . NUMERALUL COLECTIV: * defineste un grup de fiinte. NUMERALUL MULTIPLICATIV: * se formeaza prin derivarea numeralelor ordinale si se impart in 2 categorii: a) indica de cate ori este ceva mai mare decat altceva.amandoi/amandoua .

1) Substantive masculine cu terminatia "-o" : .doi cate doi.i venti . * a due a due . Exemplu: il vento (vantul) . * (uno) per uno .formeaza plurarul in "-i".duzina 5. * tre per tre . Substantivul masculin: Majoritatea substantivelor masculine au terminatia "-o". NUMERALUL DISTRIBUTIV: * ad uno ad uno .unul cate unul.pereche.amandoi/amandoua coppia .unul cate unul.pereche dozzina .etrambi/e .amandoi/amandoua tutt'e dude .trei cate trei. insa exista si unele care au terminatiile "-e" si "-a". Substantivul A) Plural/Singular: I. Pluraul se formeaza prin adaugarea vocalei finale "-i". cuplu paio .

Exemplu: Il televisore (televizorul) .i laghi il banco (banca). Exemplu: il zigoma (pomet obraji) .substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in ". .ci" respectiv "-gi" daca au accentul pe penultima silaba.substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi".i televisori 3) Substantive masculine cu terminatia "-a" : .formeaza pluralul in "-i". Exemple: Il monarca (regele) . Exemple: il lago (lacul) .i mormorii 2) Substantive masculine cu terminatia "-e" : .i medici.i figli il mormorio (murmurul) .i monarchi il collega (colegul) . Exemple: il figlio (fiul) .-substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi".i colleghi . Exemplu: il medico (medicul) . daca au accentul pe ultima silaba.formeaza pluralul in "-i".substantivele cu terminatiile "-io" formeaza pluralul in "-i" sau "-ii" daca "i" este sau nu accentuat.i banchi .i zigomi .

formeaza pluralul in "-i".le voci III.substantivele cu terminatiile "-cia" sau "-gia" formeaza pluralul in "-cie" respectiv "-gie". Exemplu: la temperatura (temperatura) .le cilegie 2) Substantive feminine cu terminatia "-e" : .formeaza pluralul in "-e".II. Exemple: bilancia (balanta) .substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-che" respectiv "-ghe".le bilancie ciliegia (cireasa) .le oasi . Exemplu: la riga (randul). in functie de terminatia de la singular a substantivului. 1) Substantive feminine cu terminatia "-a": . Exemplu: la voce (vocea) . Substantive cu plural invariabil: 1) Substantivele cu terminatia "-i" au pluralul in "-i" : Exemplu: la oasi (oaza) .le temperature .le righe . Substantivul feminin: Pluralul se formeaza cu ajutorul vocalelor "-e" sau "-i".

c) nume de sarbatori: (il Natale . b) substantive colective: (il late .le radio la specie (specia) .2) Unele substantive feminine cu terminatiile "-o" sau "-ie" nu isi schimba forma de plural: Exemple: la radio (radio) . 2) Defective de plural: a) etimologice : (la nozze . .i sosia 4) Substantivele ce au accentul pe ultima silaba.i colibri 5) Substantivele masculine care se termina in consoana nu isi schimba forma de plural: Exemplu: il sport (sportul) .nunta). indiferent de gen nu isi schimba forma de plural: Exemplu: il colibri (pasarea colibri) .Craciunul).le specie 3) Unele substantive feminine cu terminatia "-a" au forma de plural cu terminatia "-a" : Exemplu: il sosia (sosia) .gli sport IV.setea). Substantive defective de plural sau singular: 1) Defective de singular: a) substantive abstracte: (la sete .laptele).

le frutta ( fructele).clestele). 2) 2 forme singular si 2 forme plural dar cu schimbare de sens: Exemple: il frutto . V.i frutti (rodul muncii) la frutta . c) notiuni concepute ca pluralitate: ( le rigaglie maruntaiele). . l'albero (copacul). Substantive cu forma dubla de singular sau plural: 1) 2 forme de singular si 2 forme de plural: Exemplu: la strofa sau la strofe (strofa) .le strofe sau le strofi. Masculin: 1) Dupa terminatie: a) "-o" : il vento (vantul). 3) 2 forme de singular si o forma plural : Exemplu: il cavaliero sau il cavaliere .i cavalieri B) Genul: I.b) nume de obiecte compuse din doua sau mai multe parti: ( la tenaglie .

c) "-ista" sau "-cida" (in cazul denumirii fiintelor de sex masculin): l'autista (soferul). Feminin: 1) Dupa terminatie: a) "-a": la porta (usa). "-ule" : l'animale (animalul). il lunedi (ziua de luni). il poeta (poetul). d) copaci si plante: il ciliegio (ciresul). b) "-ione": la lezione (lectia). d) "-ore" (desi in limba romana sunt de gen feminin): il dolore (durerea). mari si oceane: il flume (fluviul). lacuri. e) "-ale". "-ile". rauri. 2) Dupa semnificatie: a) substantive ce denumesc fiinte de sex masculin: Il padre (tatal). b) lunile anului si zilele saptamanii: il giorno (ziua). c) fluvii. II. . l'omicida (ucigasul). f) cu terminatii in consoana: il lapis (creionul).b) "-ma" sau "-ta": il dramma (drama). e) puncte cardinale: Il nord (nordul).

"-ig(g)ine" : la ruggine (rusinea). "-essa" (in cazul denumirii fiintelor de sex feminin): principessa (printesa). Avere-a avea: io ho . continente. "-ug(g)ine".el/ea are noi abbiamo. tari: la Romania. desi exista multe tari ce sunt de gen masculin : il Madagascar. 2) Dupa semnificatie: a) substantive ce denumesc fiinte de sex feminin: la directrice (directoarea). .eu am tu hai. d) "-trice". attrice (actrita). c) fructe: la noce (nuca).noi avem voi avete.voi aveti loro hanno.tu ai lui/lei ha.c) "-aggine".ei au (A nu se uita ca litera "h" nu se pronunta in limba italiana!). b) orase. d) stiinte: la fisica (fizica). aceste verbe sunt folosite in structura mai multor timpuri verbale compuse. Verbele "Avere" si "Essere" "Avere" (a avea) si "essere" (a fi) reprezinta cele mai importante si mai folosite verbe din limba italiana.

el/ea este noi siamo. Prepozitia "A": 1) marca a cazului diativ: Do a Georgi il mio capello. .ei sunt (Se foloseste constructia "ce" sau "ci sono" atunci cand verbul se poate traduce in romana prin "se afla".tu esti lui/lei e. Forma interogativa: predicatul apare la inceputul propozitiei: * Hai dei soldi? = Ai bani? * Sei sicuro? = Esti sigur? Prepozitiile A si DA I. .voi sunteti loro sono. * Tu non hai raggione = Tu nu ai dreptate.Essere .Ii ofer lui Georgi palaria mea.a fi io sono. "se gaseste"/"se gasesc" etc.eu sunt tu sei.noi suntem voi siete.) Formele negative si interogative se formeaza foarte asemanator cu limba romana: Forma negativa: non+forma afirativa: * Io non sono qui = Eu nu sunt aici.

"de".pe merit 6) in constructiile. "de pe": vengo da Algeria.2) indica timpul sau locul (tradus prin "la"): Andiamo alle sei. 3) tradus prin "cu": barca a motore .roman scris de Mazola.barca cu motor 4) tradus prin "in": al colmo di . 2) langa nume de persoana .. Prepozitia "DA": 1) introduce un complement de agent . "de catre" : romanzo scritto da Mazola.in culmea 5) tradus prin "pe". "de".. 3) "de la".vin din Algeria. . "de la": a merito .Plecam la (ora) sase.Nu reusesc sa vorbesc cu ea. II. 4) "de": ."la": vado dai parenti .verb+a+verb la infinitiv: Non riesco a parlarle con lei.merg al rude. "din"..

* di qua da . Exemple: * lo + uomo = l'uomo (omul) .dincoace de. vocala finala se inlocuieste prin apostrof. . Eliziunea: Apare in cazurile in care un cuvant terminat in vocala neaccentuata se foloseste alaturi de altul care incepe cu o vocala. 5) introduce un atribut ce arata scopul: dare da bere. EXPRESII UTILIZATE: * lontana da .a da de baut. * da destra/sinistra . Eliziunea. * da dove .departe de. Trunchierea.la (spre) stanga/dreapta.de unde. In aceasta situatie. Sunete de legatura.. * al di la da .intr-o parte.dincolo de. Accentul si Articolul 1.ti aspetto da tre settimane.te astept de trei saptamani. * da banda .

"-n" sau "r". Sunete de legatura: In limba italiana se folosesc anumite sunete eufonice pentru a se evita o forma auditiva neplacuta si pronuntia greoaie a anumitor cuvinte. care devine "ad". Aceste sunete eufonice sunt: "d" si "i".* la + universita = l'universita * questa + allieva = quest'allieva * dove + e = dov'e Exceptii: * nu se face eliziune la articolul feminin plural "le". Trunchierea: Apare la cuvinte formate din mai mult de 2 silabe. provenit de la "un poco" (putin). * "d" se adauga conjuctilor "e" (si) "o" (sau). si mai ales in pozitie initiala in fata . ale)). 3. cu exceptia expresiilor "un po' ". * "il dottor Alex" in loc de "il dottore Alex" (doctorul Alex). * la trecerea de pe un rand pe altul. respectiv "od". si prepozitiei "a". (In cazul trunchierii nu apare apostroful. Exemple: * "bel quadro" in loc de "bello quadro" (tablou frumos). * "i" se foloseste mai rar. Prin caderea unei vocale sau silabe. care devin "ed". si "de' " provenit de la "dei" (ai. 2. * "buon giorno" in loc de "buono giorno" (buna ziua). care u au ultima silaba accentuata. * in cazul prepozitiei "da". cuvantul isi va schimba terminatia in "-l".

ascutit . . b) Accentul grafic: poate fi grav. * parole piane.pentru vocale inchise sau deschise.in care accentul cade pe penultima silaba.gioventu. Exemple: bambino. Accentul: Exista doua tipuri de accente in limba italiana: a) Accentul tonic: nu se noteaza in scris. * parole sdrucciole: care au accentul pe antepenultima silaba. desiderano. * in Isvizzera ( in Elvetia). * parole tronche: in care accentul cade pe ultima silaba si se noteaza si grafic. parola. Se foloseste in situatii precum: * in cazul parole tronche. Exemple: * per ischerzo (in gluma). Asa se intampla pentru majoritatea cuvintelor. Exemple: citta. cinema. Exemple: medico. Exemple: abitano. el reprezentand silaba cu care se pronunta mai intens intr-un cuvant. * parole bisdrucciole: care au accentul pe a 4a silaba de la sfarsit.cuvintelor care incep cu "s" urmat de consoane tari. Exista 4 tipuri de cuvinte in functie de pozitia accentului tonic. 4.

ps. * la unele cuvinte monosilabice care au sensuri diferite in fuctie de accentul grafic. 5. * la cuvinte din 2 sau mai multe silabe care au sensuri diferite in functie de accentul grafic. gn. MASCULIN: Singular Il L’ Lo Plural I Gli Gli Inaintea Unei consoane Unei vocale Literelor/grupurilor z. cio-aceea. s +consoana Exemple sg. Articolul hotarat: Este folosit pentru a distinge genul si numarul substantivului pe care il determina. I treni Gli amici Gli zaini FEMININ: Singular La L’ Plural La Gli Inaintea Unei consoane Unei vocale Exemple sg.exceptie fac cuvintele "qui" si "qua". gia-deja). La machine L’amica Exemple pl. Il treno L’amico Lo zaino Exemple pl. piu-mai mult. La machine Le amiche .* la unele cuvinte monosilabice terminate in diftongi (puopoate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful