You are on page 1of 76

Inventarea formelor Alain Boutot

"Forma unui lucru este o realitate
de nestăpânit, ceva care poate fi perceput, dar nu cuprins, deţinut, măsurat, cântărit. Pe scurt, este ceva care vorbeşte deopotrivă inteligenţei şi simţurilor, raţiunii şi senzaţiilor.

"

forma este o noţiune fundamental calitativă
nu este o mărime asemenea masei, vitezei, temperaturii nu poate creşte sau scădea nu i se cunoaşte un principiu de conservare precum cel al energiei sau mişcării nefiind cuantificabilă, forma pare sa sfideze orice încercare de investigare ştiinţifică precisă

ideea că ştiinţa trebuie să fie doar cantitativă este o prejudecată depaşită de teoriile morfologice

Despre teoria complexitatii..

Stiinta complexitatii realizeaza un nou tip de unificare, abordeaza domenii dintre cele mai variate pentru a descoperi in ele ceea ce este "universal", trateaza unitar fenomene si structuri dintre cele mai diferite.

Astfel, se poate spune ca ea se afla in cautarea intregului

Despre teoria complexitatii. ..

pentru a surprinde esenta complexitatii. Numarul elementelor aflate intr-un sistem NU este esential in definirea unui sistem complex! . un alt mod de a construi o viziune ontologica a universului pentru a putea surprinde fenomene neliniare..Despre teoria complexitatii. sinergii. singularitati. nu se poate utiliza modelul de studiu clasic al stiintei . in primul rand. evolutii.care ar presupune fragmentarea intregului si studiul partilor astfel izolate stiinta complexitatii este. un alt mod de a aborda rational realitatea.

. teoria complexităţii are un început în încercările lui Henri Poincaré de modelare matematică a instabilităţii sistemelor mecanice..şi s-a dezvoltat odată cu perfecţionarea calculatoarelor şi creşterea consecutivă a puterii lor de calcul .şi a furnizat mijloacele de studiu al sistemelor complexe. . de la începutul secolului ... gasindu-şi aplicaţii în numeroase domenii. dintre cele mai diverse.Despre teoria complexitatii. şi.

Despre teoria complexitatii.. a revoluţionat cunoaşterea ştiinţifică numeroşi cercetători consideră că ştiinţa secolului XX va rămâne în istorie pentru trei realizari: teoria relativităţii mecanica cuantică şi ştiinţa complexităţii .

utile şi utilizate in studiul sistemelor complexe (teoriile morfologice): ştiinta cogniţiei sinergertica teoria haosului geometria fractală teoria catastrofelor teoria structurilor disipative .Despre teoria complexitatii.. dar alcătuiesc împreună un ansamblu de instrumente conceptuale şi tehnice. „uneltele” de lucru specifice dezvoltate de matematică şi fizică de-a lungul ultimului secol s-au dezvoltat independent. concrete.

menţinerea şi dispariţia formelor. .. încearcă înţelegerea genezei şi stabilităţii lor într-o multitudine de domenii.teoriile morfologice caută să descrie şi pe cât posibil să explice apariţia.

dinamice. numele provine de la faptul că sistemele pe care teoria le descrie sunt aparent dezordonate. iar teoria haosului caută ordinea interioară în aceste aparent întâmplatoare date Haosul din teoria haosului înseamnă ordine în cel mai simplu sens al acesteia astfel. ci pe ordinea moştenită a sistemului (caracterul universal al sistemelor similare) . teoria haosului nu pune accent pe dezordine (caracterul imprevizibil moştenit al unui sistem). bazate pe concepte matematice.Teoria haosului : este studiul sistemelor complexe.

Kolmogorov.E Littlewood si Stephen Smale . J. M. având toate traiectoriile instabile la începutul secolului XX. A.Teoria haosului : descoperitorul teoriei haosului este Jaques Hadamard. Henri Poincare a demonstrat că pot exista orbite neperiodice neapropiindu-se sau îndepartandu-se de un punct fix marea parte a teoriei a fost elaborată de matematicieni sub numele de teoria ergodică alte studii despre aceleaşi fenomene au fost efectuate de G. care în anul 1989 a publicat un articol semnificativ despre studiul mişcarii haotice a unei particule care glisează fără frecare pe o suprafaţă plană.N.D Birkhoff.L Cartwright.

... ..Teoria haosului natura "lucrează neliniar" şi implicit haotic.fumul unei ţigări care se raspaneşte în aer formând o mulţime de vârtejuri şi volute.

. un curs de apa învolburat din cauza obstacolelor pe care le intâlneşte.Teoria haosului . ..

o frunză care se desprinde şi cade după o traiectorie sinuoasă şi complexă .Teoria haosului .. ..

Sir Isaac Newton susţine că se poate caracteriza un sistem în viitor.Teoria haosului Importanţa condiţiilor iniţiale în anul 1687. a căror evoluţie nu poate fi prezisă. dacă se cunoaşte starea lui la un moment dat. mici variaţii în condiţiile iniţiale ale acestor sisteme produc variaţii semnificative pe termen lung. ceea ce este. exista unele sisteme. imposibil . cel putin deocamdata.singura metodă de aflare cu exactiate a evoluţiei sistemului dinamic neliniar este de a introduce ca şi condţii iniţiale o măsurătoare cu o infinitate de zecimale. iar ce se intamplă în prezent e efectul a ceea ce s-a întamplat în trecut. aflarea stării unui astfel de sistem la un moment dat nu e posbilă deoarece evoluţia sistemului depinde atât de mult de condiţiile iniţiale incât oricât de precis ar fi acestea măsurate. complet determinist. eroarea se propagă în timp atât de pregnant încat e imposibil de corectat . numite sisteme dinamice neliniare. se bazează pe principiul cauza-efect: orice se va intampla în viitor e determinat de ce se intamplă in prezent.

.nu se poate prezice exact ce traiectorie va avea . care nu poate fi prezisă cu exactitate decât pe perioade mici de timp.Teoria haosului exemple. în jur de o săptămână un alt exemplu e cel al unei bile care se află pe vârful unui deal şi căreia i se aplică o forţă . cel mai la îndemana sistem dinamic este vremea.

este posibil să se pună variabilele într-o anumită ordine.sunt două variabile de care depinde: cât de repede loveşte pământul şi cât de rapid se învarte. dar este imposibil să fie controlate destul de bine astfel încât să se cunoască rezultatul final . ar fi posibil să se controleze aceste variabile pentru a controla traiectoria monezii.. aruncarea unei monede . teoretic.Teoria haosului exemple.

mai multe despre atractorii stranii in cap.. următor..linia graficului ecuaţiilor care modelau acest fenomen urmărea figura rasucită a cifrei 8 partea ciudată este că deşi linia întotdeauna descria aceeaşi formă.. niciodată nu descria exact aceeaşi traseu şi nici un punct al liniei nu se intersecta vreodata cu alt traseu [ecuaţiile descriu in mod repetat aceeaşi formă generală dar niciodată aceasta nu se repetă. atractorul Lorentz Lorentz a găsit că diferenţe de minute în condiţiile iniţiale ale vremii produc schimbări drastice în final . . cu o precizie extraordinară] .Teoria haosului exemple.

turburenţa : este o cunoscuta manifestare a haosului.Teoria haosului exemple... desi uşor şi continuu observată înţelegerea sa este foarte dificilă vârtejurile apei la impactul cu stalpii curenţii de aer . . constituind una din cele mai dificile problematici ale fizicii..

sunt atractori ai regimurilor turbulente . Takens propun abordarea naturii turbulenţei bazată pe noţiunea de “atractor straniu” ideea fundamentală a rezultat din studiul deformaţiilor undelor cvasiperiodice (pe un tor) sub influenta unor perturbatii şi a arătat că undele instabile pot fi aproximate cu altele structural stabile Ruelle şi Takens au formulat o ipoteză matematică foarte generală: multimile complexe.Teoria haosului modelarea fizică a turburenţei în 1971 doi fizicieni. D. Ruelle şi F. situate in vecinatatea undelor cvasiperiodice pe un tor.

Teoria haosului .

Teoria haosului .

Teoria haosului .

Teoria haosului .

Teoria haosului .

.care pot încetini sau se pot intensifica .poate ajuta cercetătorii să găsească metode de a readuce un ritm anormal într-o rata stabilă ştiaţi că. . printre alţi factori analiza bătăilor inimii .Teoria haosului tehnicile teoriei haosului au fost folosite pentru crearea de sisteme biologice sisteme de ecuaţii dinamice au fost folosite pentru aflarea a orice de la creşterea populaţiei la bătăile neregulate ale inimii inima omului urmează un model haotic timpul între bătăile inimii nu ramane constant. ci depinde de activitatea cardiacă.

Teoria haosului aplicaţii în arhitectură se poate observa o asemănare între traiectoria unei particule aflată într-o mişcare browniană şi schiţele proiectelor deconstructiviste aşa cum haosul mişcării browniene nu este cu adevarat haos. ci doar hipersensibilitate la condiţiile iniţiale. ci depind de cauze greu observabile . nici liniile generatoare ale acestui tip de arhitectură nu sunt arbitrare.

urmărind o particulă aflată în suspensie într-un lichid. o miscare browniana .Teoria haosului aplicaţii în arhitectură combinând teoria fractalilor cu cea a haosului obţinem.

Teoria haosului aplicaţii în arhitectură .

All (2001) ..Noua alianta. I. Ioan Grosu. Ed. Ed. Nemira (1998) Friedrich Cramer .cărţi Ilya Prigogine. Ed. Politica (1984) Ilya Prigogine . Stiintifica (1992) Gelu Bourceanu. Curtea Veche (2002) Benoit Mandelbrot .. Structura complexa a viului. Ed. Tehnica (1989) Ziauddin Sardar.De la existenta la devenire.filme Hardware (1990) Jurassic Park (1993) Π (1998) Run Lola Run (1998) efectul fluture (2004) Match Point (2005) A Sound of Thunder (2005) The Science of Sleep (2006) Chaos (2007) . Stengers .Obiectele fractale. Iwona Abrams Cateva despre HAOS. Camelia Beldie . .Teoria haosului mai multe despre haos. Ed.Evolutie si autoorganizare in sisteme departe de echilibru.. Ed.Haos si ordine.

suprafeţe. când aceste tipuri sunt greu de descris. linii. atunci atractorul este unul straniu un atractor este informal descris ca straniu daca are o dimensiune non integra sau daca dinamicile de pe el sunt haotice termenul a fost introdus de David Ruelle şi Floris Takens pentru a descrie atractorul rezultat dintr-o serie de bifurcaţii ale unui sistem descriind o curgere fluidă : tipare punctuale repetitive.Atractorii stranii : atractorii sunt parţi ale fazei de spaţiu a sistemului dinamic. într-o dimensiune 2D. volume. în vreme ce algoritmii lor coloraţi reprezintă timpul care produce imagini 3D . s-a crezut că ar fi subseturi ale fazei spaţiale – puncte. doi atractori simpli sunt punctul fix şi ciclul limită.a treia dimensiune este determinata de perceptia observatorului cuplata cu o intentie creativa atractorii stranii generează .

Atractorii stranii .

indiferent unde se vor afla. două traiectorii tind către o regiune a spaţiului. iar în acelaşi timp se îndepărtează una faţă de cealaltă . acestea se vor îndeparta exponenţial în vecinătatea unui atractor straniu.Atractorii stranii reprezintă un sistem dinamic. care evoluează dupa destul de mult timp prezintă o anumită dependenţă faţă de un ansamblu (continuu) de condiţii iniţiale are două traiectorii provenite din două puncte învecinate din interiorul bazinului atractorului sistemului.

Atractorii stranii .

ramane conexă . atractorul potcoavă imaginat de matematicianul S.Atractorii stranii atractori stranii particulari. alcatuită dintr-o suprapunere infinită de linii. suprafaţa dreptunghiului rezultat este mai mică decât a pătratului în a doua faza dreptunghiul este îndoit astfel încât să formeze o potcoavă şi să se înscrie în pătratul iniţial rezultă o structură stratificată foarte complexă. care insa. Smale transformă un pătrat în cursul a două operaţii successive: într-o prima faza pătratul este întins în direcţie paralelă cu una din laturile sale şi contractat pe directie perpendiculara..

urbele integrale. bazându-se pe ecuaţiile simplificate ale mecanicii fluidelor comportamentul curios al curbelor integrale din modelul lui Lorenz poate fi explicat prin prezenţa unui atractor straniu. care in 1963 a creat un model pentru prognozarea vremii si a formulat legile ce descriu mişcarea atmosferei terestre. ci o figură geometrică intermediară .fractal . care atrag toate traiectoriile aparţinând unui anumit domeniu nu este nici o linie. bucle ce se încolăcesc la infinit în jurul a două puncte fixe instabile.Atractorii stranii atractori stranii particulari. pentru anumite valori ale parametrilor. descriu in spaţiul fazelor.. trasate de calculator. Lorenz. meteorolog American. nici o suprafaţă. atractorul Lorenz imaginat de matematicianul E.

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
atractorul Lorenz

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
Cliford Pickover continuă studiile predecesorilor săi şi reuşeşte să transforme o imagine 2D într-una 3D complexitatea imaginii 3D este dată o dată ce curbele încep să sugereze suprafeţe
xt+1= sin(byt) + c sin(bxt) xt+1=sin(axt) + d sin(ayt)

o ecuaţie generează interioare fantomatice în timp ce cealalta genereaza două zone diferite de unde genereaza curbele

Atractorii stranii
atractori stranii particulari..
Paul Bourke considera că densitatea punctelor e controlată de timp, sau timpul da unui atractor 2D o aparentă tridimensională
xt+1= sin(ayt) - cos(bxt) xt+1=sin(cxt) + cos(dyt)

Atractorii stranii pornind de la diferite ecuaţii matematice se poate da naştere unor “forme” total diferite .

Atractorii stranii .

Atractorii stranii .

Atractorii stranii .

Mici variatii ale unei conditii initiale a unui sistem dinamic non-liniar pot produce variatii la scara mare in interiorul sistemului. . Efectul fluture e o expresie care incearca explicatia notiunii tehnice de “dependenta sensibila de conditiile initiale” din cadrul teoriei haosului. rezultatul final poate sa fie orice intre vreme senina si uragan.Efectul fluture • • • Tot Edward Lorenz a observat ca modificand parametrii initiali la o scara foarte mica in simulatorul de clima. in timp.

Efectul fluture .

in acest caz. • Bataia de aripi este considerata. • Daca fluturele nu ar fi batut din aripi. traiectoria sistemului ar fi fost diferita. conditia initiala a sistemului care genereaza un lant de evenimente care conduc la un fenomen ce actioneaza la o scara mult mai mare. . care pot cauza in final aparitia unei tornade (sau pot impiedica aparitia unei tornade).Efectul fluture • Numele efectului vine de la analogia cu ideea ca bataile din aripi ale unui fluture pot creea mici schimbari in atmosfera.

Efectul fluture .

• Asadar. • Cauzalitate versus sensibilitate . trebuie sa existe anumite conditii de sensibilitate pentru ca bataia din aripi sa poata genera orice traiectorie. in traiectorie vor interfera multe alte elemente care o vor schimba. • Legatura dintre un fluture si lantul de evenimente pe care il cauzeaza este imposibil de urmarit. sau a facut ca furtuna sa depinda intr-o anumita masura si de activitatea lui.Efectul fluture • Pe de alta parte. se pune problema daca fluturele a generat furtuna. • Daca sistemul e sensibil la un curent atat de mic.

traiectoriile par coincidente. insa . . Initial. dar ale caror coordonata x difera doar la a cincea zecimala. diferenta dintre ele devine evidenta. spre final.Efectul fluture • • Imaginile reprezinta doua traiectorii in interiorul unui atractor Lorenz care incep in acelasi punct.

•S-au incercat interpretari ale efectului fluture in cadrul ideii de calatorire in timp.Efectul fluture •Exista cateva probleme cu notiunea. dar fara detalii si mai degraba in teorii simpliste. . Acestea fac recognoscibila diferenta intre modelele haosului si aplicatia acestor idei in lumea reala.

ci dimpotriva. discrepanta dintre o conditie initiala putin alterata in evolutia in timp a unui program de arhitectura nu conduce la un rezultat extrem de diferit. tine de variabile care pot fi contorizate in mare parte. Sigur ca. • • . materiale si stil estetic. acum 6 secole foloseau un anumit tip de plan. sau a unui anumit program de arhitectura. de exemplu.Efectul fluture • In ceea ce priveste arhitectura. In cazul bisericilor. la fel cum evolutia pana in zilele noastre ale acestor caracteristici nu e deloc haotica. putem intelege de ce. o analogie intre o traiectorie care poate avea un parcurs diferit si un rezultat final complet diferit in urma schimbarii unor mici detalii initiale. daca un detaliu e semnificativ. Asadar. dar nu in acelasi ritm si nu necontrolabil cum sar putea spune despre efectul fluture. nu poate fi intocmai suprapusa pe evolutia istorica a unui curent. el va influenta traiectoria.

de un spaţiu-suport. sau dacă proprietăţile sale se modificã în mod continuu. nu există morfologie: o formă existã dacă există discontinuitate . se separă de un fond. uniform.Teoria catastrofelor : catastrofa apare atunci când o variaţie continuă a unor cauze produce o variaţie discontinuă a efectelor teorie dezvoltată de matematicianul francez Rene Thom (1970) numită şi teoria stabilităţii structurale pentru Rene Thom.substrat dacă fondul este perfect omogen. o forma se distinge. un spaţiu.

Teoria catastrofelor permite studiul stãrilor critice. reluând din altã perspectivã rolul analogiei în transferul de cunostinţe . prin construcţia unui model care permite înţelegerea şi analiza fenomenelor ce au loc la pragul care marcheazã trecerea între doua stãri (bifurcaţii. tranziţii de fazã) oferã un model în care se pot observa şi înţelege analogiile dintre fenomene aparent farã o legaturã evidentã între ele. de la fizică la psihologie şi sociologie. al singularitãţilor. care au loc în diferite sisteme naturale.

cea în care au loc mutaţii. spaţiul construit. proiectul. ideea ce stã la baza viitoarei construcţii. aparţine unei lumi abstracte dar esenţiale. evenimente. rãmane doar o reflecţie . oricat de bine construit ar fi.. fãrã de care nimic nu este posibil lumea ideilor este cea dinamicã.Teoria catastrofelor conexiuni cu arhitectura. salturi.

.substrat al câmpiei sau al coastei de deal zona de periferie este. iar în funcţie de scara de obsevaţie. catastroficã.Teoria catastrofelor conexiuni cu arhitectura. vom reprezenta o aşezare umanã printr-o formã variabilã în spaţiul . catastrofice pot fi cartierul mãrginas. locuinţa ce are în spatele ei terenul viran sau chiar gardul ce marcheazã separarea “locuirii” de “nelocuibil” . deci.

Teoria catastrofelor conexiuni cu arhitectura. o construcţie poate sa apară ca un punct catastrofic în relaţie cu ţesutul urban datorită unei discontinuitãţi în calitatea fondului construit. putem face o paralela cu relaţia figura-fond în ţesutul urban: la o anumită scară. o multitudine de astfel de discontinuitãţi pot forma ele însele un fond omogen. în timp ce la o scarã mai mare.. deci o continuitate .

Teoria structurilor disipative : abordează procesele cooperante. adică fenomenele de auto-organizare ce pot aparea în anumite cazuri şi condiţii în populaţii compuse din indivizi identici moleculele în chimie celulele în biologie locuitorii unui oraş în urbanism Ilya Prigogine a primit Premiul Nobel pentru chimie in 1977 pentru contribuţiile sale la termodinamica de neechilibru. în special la teoria structurilor disipative .

spre deosebire de structurile de echilibru. o mulţime de indivizi identici poate suporta modificări sub acţiunea unor factori externi menţinuţi.Teoria structurilor disipative structurile disipative sunt formate şi stabilizate de fluxul de materie şi energie pe care acestea le schimbă cu mediul înconjurător. şi revine la o stare iniţială atunci când acţiunea acestor factori încetează . care nu au nevoie de un aport energetic extern astfel.

sistematizare: blocuri-tip in cartiere dormitor . construcţia unor clãdiri monumentale . de la un moment dat.Teoria structurilor disipative conexiuni cu arhitectura. asupra careia acţioneazã menţinut. Drumul Taberei... odatã cu dispariţia factorilor exteriori. multimea îşi reia cursul normal: programele arhitecturale se schimba. construcţia centrului civic şi în mediul rural.Balta Albã. Casa Scânteii.. îşi recapatã libertatea de exprimare . locuinţe private unifamiliale de dimensiuni reduse. structura iniţială poate fi comparatã cu mulţimea programelor de arhitectură existente la noi în tarã. un ansamblu de factori externi. spre exemplu regimul politic comunist mulţimea iniţialã suferã anumite modificãri şi transformãri menţinute pe perioada acţionãrii factorilor externi : .Palatul Parlamentului.

Teoria structurilor disipative conexiuni cu arhitectura. ..

XIX-XX al cărui teză principală este că singura cunoaştere autentică este cea ştiinţifică. iar aceasta nu poate veni decât de la afirmarea pozitivă a teoriilor prin aplicarea strictă a metodei ştiinţifice curent filozofic conceput de Auguste Comte care limitează rolul stiinţei numai la descrierea si sistematizarea faptelor si fenomenelor pozitivismul a fost conceput si dezvoltat de astronomii greci conform sistemului lui Ptolemeu. planetele.Ştiinţa modernă şi tehnica : pozitivismul este un curent filozofic din sec. soarele. pământul stă fix în centrul Universului toate celelalte corpuri cereşti (luna. stelele) se mişcă pe traiectorii perfect circulare în jurul acestui corp central .

indisolubilitatea celor doi poli: teoreticul si tehnica operatorie .ştiinţa .termen ce pune in evidenţă: .primordialitatea tehnicii asupra teoriei .Ştiinţa modernă şi tehnica incapacitatea de a înţelege fenomenul mişcărilor corpurilor cereşti tratarea formală a descoperirilor desparţirea definitivă dintre teoria matematica şi realitatea analizată ştiinţa actuală – tehno.

Ştiinţa modernă şi tehnica legătura actuală dintre ştiinţă şi tehnică HEIDEGGER – consemnează trăsăturile generale ale ştiinţei moderne: 1.”Esenţa tehnicii nu are nimic etnic”. esenţa unui lucru diferă de lucrul însuşi tehnica reprezintă fundamentul stiinţei . 3.”Ştiinţa modernă se fundamentează pe esenţa tehnicii” 2.”Esenţa tehnicii nu este o simplă operă a omului pe care o superioritate şi o suveranitate umană ar putea să o subjuge printr-o atitudine morală potrivită.

ştiinţa devine descriptivă şi încetează a mai fi explicativă . ci de o singură dirinţă.se renunţă la vocaţia teoretică a stiinţei . care înflorea de la presocratici la Aristotel: aceea de a ne face să pricepem realitatea.se elimină utilizarea forţelor oculte. Ea nu mai este preocupată să înţeleagă lumea.se pierde din vedere cauza mişcării . ci numai de a fi posibil secolul al XVII.” Thom ştiinţa nu se mai preocupă de a sti. cea de a o domina şi de a o transforma. entelechia .Ştiinţa modernă şi tehnica tehno-ştiinţa şi primatul acţiunii asupra înţelegerii “Stiinţa a uitat vocaţia sa pricipală.se câştigă precizia descrierii mişcării corpurilor materiale .lea – Newton si Galilei: .

Comte: „Orice ipoteza trebuie sa se indrepte exclusiv catre legile fenomenului si nicidecum catre modul in care s-a produs” probleme legate de natura sau de esenta fenomenelor nu mai sunt preocupari stiintifice ex: termenii stiintifici( electronul.molecula) pentru a fi explicati trebuie sa se recurga la argumente de tip operatoriu. ignora paradoxal natura G. practică. electricitate.Hottois: „Fizicianul stie cum sa transmute materia sa faca fisiunea. magnetismul. . reflectie asupra stiintei ştiinţa este mai mult a sti sa faci decat a stii A. greutate. dar nu abordeaza problema naturii materiei sau a energiei” epistemologie = teorie a cunoasterii stiintifice. pragmatică si foarte eficace de altfel.Ştiinţa modernă şi tehnica tehno-ştiinţa în căutarea realului ştiinţa. discurs teoretic care se refera la cunoastere si stiinta.

a carui idee directoare este ca „semnificatia fiecarui termen stiintific trebuie sa poata fi determinata prin specificarea unei operatii de verificare bine definita care sa-i furnizeze un criteriu de aplicare” ştiinţa modernă pune accentul pe felul in care lucrurile se comporta intr-o experienta sau alta. face analogia observatiilor si descopera legaturile dintre acestea si in final elaboreaza legi legile nu sunt fundamentate in fiinta ci numai niste relatii constante intre observatiile noastre legi particulare simple – realitati observabile (Legea empirica a dilatarii unei tije metalice) legi teoretice – realitati neobservabile – molecula obiectivitate stiintifica – fac parte numai legile ce pot fi controlate prin observatie .Ştiinţa modernă şi tehnica operaţionism = doctrina urbanistica dezvoltata de fizicianul american Bridgman.

Realist Berkeley.Ştiinţa modernă şi tehnica Idealist vs. filozof. reprezentant al idealismului subiectiv: „a exista inseamna a fi priceput” Wittgenstein: „Limitele limbajului meu arata limitele propriei mele lumii” Niels Bohr: „Intrebarea la care trebuie sa raspunda stiinta nu este <<Ce este natura?>> ci <<Ce putem spune noi despre ea?>>” .

Ştiinţa modernă şi tehnica exemplul mecanicii cuantice. la intelegerea lumii! Este ceva care se impune dar care nu poate fi inteles” Louis de Broglie spunea in 1970: ”particula trece deodata prin gaurile A siB.].. ci sa formuleze legile care guverneaza fenomenele si sa le utilizeze pentru descoperirea unor fenomene noi” inteligibilitatea a devenit astazi un lux inutil . se spune. Rene Thom: „Mecanica cuantica constituie un scandal intelectual al secolului[. unde este.. „potential prezenta” Dirac: „principalul scop al fizicii nu este sa genereze niste imagini.Stiinta a renuntat. intradevar..

iar ele influenteaza indirect gandirea unei epoci. Exista exemplele in care arhitectii integreaza direct in procesul de proiectare aceste noi metode.influenta in arhitectura Ideile noi aparute intr-un anumit domeniu. . dar pot fi urmarite cazuri in care este creata o atmosfera.Intuitii . se difuzeaza si in altele. iar ele servesc drept surse de inspiratie.

" . fiind de cateva decenii in plina cursa. spre infinitezimal si spre necuprins. pe noi insine si obiectele ce ne inconjoare. in introducerea cartii sale.Intuitii . "de la care omenirea cere pe zi ce trece tot mai mult. Desi omniprezenta in noianul de tehnologii si aplicatii. pune in evidenta faptul ca aceste teorii.“ Alain Boutot. ce pare ca nu se va opri nicicand. ce sunt incadrate in studiul morfogenezei.influenta in arhitectura "Stiinta moderna se afla intr-o situatie ciudata. ea pare sa fi parasit lumea noastra. dar care se indeparteaza constant de intelegerea si existenta umana. apar ca o reactie impotriva stiintei traditionale. Fizica a incetat sa ne mai descrie.

Cautarile unei arhitecturi a spectaculosului.influenta in arhitectura Ceea ce suna foarte aproape de ideile filosofice ale secolului XX. ce a insemnat in arhitectura o pozitie critica impotriva Miscarii Moderne. structurile organice.Intuitii . nu pot fi puse in legatura cu redescoperirea complexitatii naturii pe care o propune stiinta? . perspectiva fenomenologica.

de acum inainte vor trebui s-o si descifreze. savantii nu au facut decat sa transforme lumea." .Intuitii .influenta in arhitectura "Pana acum.“ "Explorarea lumii pe care o locuim se dovedeste la fel de surprinzatoare si de generatoare de noi perspective ca si vertiginoasa explorare a marelui si micului infinit.

ci reprezinta un proces de evolutie in timp. care nu sunt o colectie de obiecte incremenite. Abordarea urbanismului contemporan presupune perfectionari succesive ale modelului initial. . urmarindu-se raspunsul locuitorilor la conditiile date. pot fi puse in legatura cu proiectarea ca proces. Exemple: EuraLille sau La Defense.Intuitii . folosirea datelor de iesire ca noi date de intrare. reiterarea.influenta in arhitectura Ideile despre generarea fractalilor.

Suntem imbibati de ele. . pentru ca au fost prezente in gandirea ultimilor 50 de ani.Intuitii .influenta in arhitectura Concluzie: Teoriile morfologice. sunt de fapt mult mai aproape de noi decat ni s-ar putea parea. care par foarte complicate si abstracte.

.

Editura Nemira. 1996 virtualia.pub.ro/index.visual-chaos.org/wiki/Chaos_theory http://en.html http://en.astech.rowww.visual-chaos.wikipedia.agonia. vol I.wikipedia.wikipedia.ong.noema.html www.php/essay/164051/index.php?op=modload&name=Sections&fil e=index&req=viewarticle&artid=19&page=1 www. Alain – Inventarea formelor.info www.html www.Bibliografie/ Surse Boutot.ctanm.org/complexity/background/refs.visual-chaos.wikipedia.html .complexity.org/refs/ http://www.ro/complexity/portal/modules.csc.rov.html http://www.org/complexity/ http://www.ro/Club/Prezentari/CNIV%202004/CNIV2004_S3.ro/p_pin/pinuluicomplexitate.rowww.visual-chaos.org/wiki/Strange_attractor#Strange_attractor http://en.html www.org/lex.org/wiki/Butterfly_effect http://www.matco.org/wiki/Catastrophe_theory http://en.ro/00/nadina_00.