Disponibil online la adresa www.proenvironment.

ro

ProEnvironment
ProEnvironment 3 (2010) 472 - 476

Articol bibliografic

Studii şi Cercetări privind Evaluarea CalităŃii Solurilor din Zona SC. Romplumb SA. Baia Mare în Vederea Remedierii Terenurilor Poluate
BERAR (Sur) Ioana Monica1*, V. MICLE1, V. OROS2, Camelia Simona COCIORHAN1, Alina Monica URS (Nedelcu)1
1 2

Universitatea Tehnică Cluj – Napoca, Bld. Muncii, nr. 103-105, cod 400641, Cluj-Napoca, Romania Universitatea de Nord Baia – Mare, Str. Dr. Victor BABEŞ, nr 62 /A , 430083 - Baia Mare, Romania

Primit în data de 10 iunie 2010; primit în forma finală după recenzie în 25 octombrie 2010; acceptat în 27 octombrie 2010 Disponibil online din 1 decembrie 2010

Rezumat Secolele în care s-a practicat activitatea minieră în România a dus la poluarea unor suprafeŃe mari de teren, la afectarea negativă a mediul înconjurător reprezentând un risc pentru sănătatea umană. ConcentraŃia de metale grele din incinta societăŃii SC. Romplumb SA. Baia Mare a fost măsurată până la adâncimea de 100 cm. DistribuŃia spaŃială în profilul de sol a metalelor grele prezintă un grad ridicat de variabilitate. În unele cazuri, s-au constatat concentraŃii excesive de 27770 mg/kg şi valori care au depăşit limita maxim admisă de până la 60 de ori. Rezultatele experimentărilor efectuate indică faptul că: concentraŃia în metale grele la adâncimea de 0 - 10 cm a scăzut în 2010 în comparaŃie cu 2005 - deoarece acest strat este alcătuit din material de umplutură; concentraŃia în metale grele în intervalul de adâncime 75 - 100 cm a crescut în 2010 în comparaŃie cu 2005 – deoarece în timp poluanŃii au migrat, având loc o poluare istorică.
Cuvinte cheie: metale grele, sol, poluare, evaluare

1. Introducere Poluarea solului cu metale grele în Baia Mare este recunoscută astăzi ca fiind o problemă semnificativă, reprezentând un risc major pentru sănătatea umană şi mediul înconjurător. ConcentraŃiile ridicate de metale grele în soluri sunt legate de sursele antropogene, minerit şi de industria metalurgică.

* Autorul căruia i se va adresa corespondenŃa. Tel. 0741134377; Fax: 0264/415054 e-mail: ioanamonica_berar@yahoo.com; ioana.berar@im.utcluj.ro

ConcentraŃia de metale grele în solurile din Baia Mare este semnificativă ca urmare a valorilor ridicate a Pb, Cu, Zn, Cd. CantităŃile excesive de metale grele în sol inhibă creşterea plantelor şi afectează negativ fixarea azotului de către microorganisme. Zgurile acoperă cea mai mare parte a suprafeŃelor libere din incinta societăŃii. În decursul timpului, amplasamentele pe care au fost depozitate concentratele şi deşeurile industriale au ocupat areale diferite din suprafaŃa societăŃii. Astfel s-a ajuns la situaŃia actuală în care primii 30 cm de sol au un conŃinut mediu în metale de peste 30 % (fierul fiind componentul principal) [2]. În aceste condiŃii, majoritatea probelor de sol recoltate din profilul de mică adâncime (5 - 30 cm) nu reprezintă sol propriu-zis, ci probe din materialul

472

100 2005 201 0 Variatia pH-ului 8 7 Valori determinate 6 5 4 3 2 1 0 0 . Analiza histogramelor de variaŃie a elementelor poluante raportate la adâncime. ICIA – Cluj-Napoca prin extracŃia din sol a microelementelor solubile în apă regală. 2.VariaŃia pH-ului În general. Cu. faŃă de anul 2005 când era depăşit de 17 ori.73 6. cadmiul şi zincul prezintă valori în creştere proporŃionale cu adâncimea.1. PROSPECTIUNI SA. Plumbul se distribuie la toate adâncimile de probare ca element poluant principal [1].Rezultate şi discuŃii 3.30 cm şi de 4 ori pe adâncimea 75 . cu Spectrometrul SpectroFlame FMD 07. au variat de la 499 . Valorile concentraŃiilor de plumb depăşesc în tot volumul de sol investigat limitele pragului de alertă atât pentru anul 2005 cât şi în 2010 (fig.100 2005 2010 6. 3. Material şi Metodă Prelevarea probelor de sol s-a realizat conform STAS 7184/1-75. VariaŃia concentraŃiei de metale grele Limitele de variaŃie a metalelor grele au fost analizate prin comparaŃie cu valorile limită pentru solurile cu folosinŃă mai puŃin sensibile conform Ordinului nr. Pentru anul 2010 pragul de alertă a concentraŃiei de Pb este depăşită de 110 ori în intervalul 20 – 30 cm şi de 90 de ori în intervalul 75 . Concentratiile Pb2+ 27660 22320 14930 30000 Valori determinate (mg/kg) 25000 20000 15000 10000 5000 0 0 – 10 4238 499 20 – 30 Adancimea (cm) 885 75 . 3. ConŃinutul total de metale grele pentru anul 2010 a fost analizat în laboratoarele de la Institutul de Cercetări pentru InstrumentaŃie Analitică. Zn şi Cd atât pentru anul 2005 cât şi pentru anul 2010. din incinta firmei lângă gard.27660 mg/kg. 473 .56 5.100 cm. În schimb pentru anul 2010 doar plumbul îşi menŃine tendinŃa de uşoară scădere. de 60 ori pentru 20 .100 cm. acreditat RENAR prin metoda de analiză SR EN 1483/2003 [3]. în timp ce cuprul./ProEnvironment 3 (2010) 472 .1). În prezent în profilul 0 . În profilul de sol valorile pH-ului au tendinŃa să crească proporŃional cu adâncimea (fig.BERAR (Sur) Ioana Monica şi col. Divizia Laborator analize geologice – Compartimentul Analize fizico . Valorile scăzute ale pH-ului sunt specifice orizontului organic fiind mai mici în anul 2010 faŃă de 2005.476 de umplutură constituit din deşeuri tehnologice şi resturi de materiale de construcŃie [2]. pune în evidenŃă o tendinŃă generală de scădere a concentraŃiei tuturor elementelor pentru probele prelevate în anul 2005.10 cm pragul de alertă este depăşit doar de 2 ori. Pregătirea şi analiza probelor de sol din anul 2005 a fost efectuată de SC.chimice. VariaŃia Pb în profilul de sol în 2005 şi 2010 Figura 1 VariaŃia pH-ului în profilul de sol în 2005 şi 2010 În întreaga zonă investigată concentraŃiile de Pb în formă totală.2).67 6. Depăşirea valorii pragului de alertă (250 mg/kg) pentru Pb în anul 2005 a fost de 17 ori pe intervalul de adâncime 0 . Valorile determinate sunt prezentate în tabelul 1 în raport cu valorile de referinŃă. 756/1997 privind evaluarea poluării mediului [3].11 Figura 2.30 Adancimea (cm) 75 . pH-ului variază de la puternic acid la moderat. în solurile din zona investigată.3 4.10 20 . Metoda utilizată a fost spectrometria de emisie atomică în plasmă cuplată inductiv (ICP-AES). în apropierea locuinŃelor efectuându-se 3 probe pentru fiecare adâncime [4].52 6. Bucureşti.10 cm. ConcentraŃiile de metale grele din solurile analizate au evidenŃiat diferite grade de poluare cu Pb.2. Această scădere a concentraŃiei se datorează faptului că în ultimii 4 .5 ani pe acest teren a fost adus material de umplutură.

Concentratiile Cu2+ Valori determinate (mg/kg) 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 – 10 20 – 30 Adancimea (cm) 75 .1002005 201 0 La adâncimea de 75 .6 63.100 0 – 10 20 – 30 75 .8 187 Figura 3.100 2005 201 0 1172 96.100 4238 14930 885 1172 3491 187 3872 9196 816 15 31 9 63 93 19 1840 1750 950 27. Concentratiile Zn2+ 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 9196 7760 7520 5590 3491 Valori determinate (mg/kg) 3872 2199 816 117.7 2199 7760 4. 756/1997 (pentru terenuri cu folosinŃă mai puŃin sensibilă) Adâncimea (cm) 2005 2010 Valori normale Prag de alertă Prag de intervenŃie Pb 0 – 10 20 – 30 75 . VariaŃia Cu în profilul de sol în 2005 şi 2010 Figura 4. ConcentraŃia metalelor grele în profilul de sol.100 0 – 10 20 – 30 75 .32 11.68 67. 4) prezintă valori ridicate la toate adâncimile de probare. excepŃie făcând doar proba prelevată din intervalul 0 .100 cm. pentru anul 2005 şi 2010 Metalul Valori determinate (mg/kg) Valori de referinŃă conform Ord.476 Tabelul 1.6 1957 1770 1540 99500 77200 20 250 1000 Cu 20 250 500 Zn 100 700 1500 Cd 1 30 5 300 10 600 Cr Mn 900 2000 4000 As 5 25 50 Fe Nenormat Din analiza graficului (fig.100 0 – 10 20 – 30 75 .5 15.67 146 132 314.100 0 – 10 20 – 30 75 . 2) rezultă că mobilitatea Pb este scăzută.BERAR (Sur) Ioana Monica şi col. DistribuŃia cuprului în sol (fig. 3) se caracterizează prin fixarea în stratul de la suprafaŃă. valori care uneori depăşeşte pragul de intervenŃie (1000 mg/kg) chiar şi de 27 de ori. ConcentraŃia de zinc (fig.100 0 – 10 20 – 30 75 . în scoarŃa pământului.7 57600 78300 47600 499 27660 22320 < 96. VariaŃia Zn în profilul de sol în 2005 şi 2010 474 . însă la concentraŃii foarte mari acesta poate migra în adâncime [1]. concentraŃiile cele mai ridicate se înregistrează pe adâncimea 20 .7 0 – 10 20 – 30 Adancimea (cm ) 75 .4 38.30 cm atât în 2005 cât şi în 2010. iar pragul de alertă este depăşit de 30 de ori. care apare în mod natural în cantităŃi mici.100 0 – 10 20 – 30 75 .10 cm pentru anul 2010 valoarea corespunzătoare fiind puŃin peste valoarea normală de 100 mg/kg. depăşind pragul de alertă (700 mg/kg). ConŃinuturile mari de Zn în sol se datorează industriei metalurgice formând în sol particule mici solide [1].8 5590 7520 < 117. Depăşirea pragului de intervenŃie (500 mg/kg) este mai puŃin accentuată în cazul intervalelor de adâncime 0 . Zincul este un metal destul de răspândit în natură.100 0 – 10 20 – 30 75 . concentraŃia de Cu depăşeşte pragul de intervenŃie de 15 ori./ProEnvironment 3 (2010) 472 .10 cm (2010) şi 75 100 cm (2005).4 8250 7360 58. un metal comun.

67 19 Figura 6. cu excepŃia intervalului de adâncime 0 .6 0 0 – 10 20 – 30 Adancimea (cm) 75 .BERAR (Sur) Ioana Monica şi col. depăşind pragul de alertă (5 mg/kg). ConcentraŃia Cd pentru probele din anul 2005 indică o scădere pe adâncime. DistribuŃia cromului total în sol se caracterizează printr-o repartiŃie sub valorile pragului de alertă (300 mg/kg) pentru toate probele investigate (fig. Fixarea cadmiului în sol. .476 Cadmiul este mult mai stabil în soluri decât în aer şi apă. 9).5 ori şi pragul de intervenŃie (10 mg/kg) de 7 ori. concentraŃiile normale fiind mai mari de 1 mg/kg. VariaŃia Cd în profilul de sol în 2005 şi 2010 Figura 7. conŃinutul de materie organică solubilă.10 cm prelevată în 2010 a cărei valoare se află sub valoarea pragului de alertă (fig. rareori constituie o problemă. Pragul de intervenŃie (50 mg/kg) în cazul arsenului este depăşit la toate probele cu o singură excepŃie la adâncimea 75 . fiind un element fixat în mineralele argiloase. 5). Acesta se distribuie la toate adâncimile de probare în concentraŃii ridicate. chiar dacă apare în cantităŃi ceva mai mari în sol. 6).5 15. deoarece acesta este toxic pentru plante numai când apare sub formă de anion oxidat (crom hexavalent). VariaŃia Cr în profilul de sol în 2005 şi 2010 Concentratiile Cd 2+ Concentratiile Mn 67.100 2005 201 0 146 132 93 63 38.20 ori mai mare decât alte metale grele. VariaŃia As în profilul de sol în 2005 şi 2010 Fierul este un metal din compoziŃia tuturor tipurilor de sol. tipul şi conŃinutul în argilă [1].100 cm în anul 2005 475 Concentratile As 1957 1770 2000 Valori determinate (mg/kg) 1500 1000 500 27.4 2+ 10000 Valori determinate (mg/kg) 8250 8000 6000 4000 1840 2000 0 0 – 10 20 – 30 Adancimea (cm) 75 . depăşind pragul de alertă de 13.68 9 Figura 5. condiŃii care nu persistă mult timp în sol [1]. absorbŃia şi distribuŃia acestuia depind de: pH.32 11.100 2005 201 0 unde este sub pragul de alertă (25 mg/kg). iar pentru probele din anul 2010 se înregistrează o creştere cu adâncimea. 80 Valori determinate (mg/kg) 70 60 50 40 31 30 20 10 0 0 – 10 20 – 30 Adancimea (cm) 75 . VariaŃia Mn în profilul de sol în 2005 şi 2010 2500 Cromul face parte din categoria metalelor grele care. conŃinutul de oxid de metal.100 2005 201 0 7360 314. În probele de sol prelevate de pe amplasamentul studiat concentraŃia de Cd are valori ridicate la toate adâncimile de probare.8). iar pentru anul 2010 concentraŃiile depăşesc de 2 ori pragul de intervenŃie în intervalul de adâncime 20 100 cm (fig. excepŃie fiind proba pentru adâncimea 0 ./ProEnvironment 3 (2010) 472 . dar de 3 ori peste valoarea normală (fig.7).100 2005 201 0 58. Concentratiille Cr 160 Valori determinate (mg/kg) 140 120 100 80 60 40 20 0 0 – 10 20 – 30 Adancimea (cm) 75 . Nu este esenŃial pentru viaŃă prezentând o toxicitate de 2 .4 1750 950 15 4. iar acest fenomen se produce numai în anumite condiŃii de pH şi potenŃial redox.10 cm în anul 2010 (fig. Manganul în sol are valori în general constante la toate nivelele de prelevare în anul 2005.Cadmiul este un metal greu prezent în soluri.7 Figura 8.6 63.

este depăşit în cazul Pb de 27 ori. ORDIN nr. Prin urmare amplasamentul din care s-au prelevat probele de sol face parte dintre siturile poluate istoric alături de Zlatna şi Copşa Mică. Analiza determinărilor efectuate asupra calităŃii solului referitoare la poluarea cu Pb. perioadă în care tehnologiile utilizate poluau excesiv factorii de mediu. STAS 7184/1-75 privind Recoltarea probelor de sol pentru studii pedologice şi agrochimice 476 . necesitând întreprinderea unor activităŃi complexe de remediere. În schimb. Envicons Consulting SRL – Centrul de cercetare şi consultanŃă. Concluzia generală care se desprinde în urma studiului indică poluarea accentuată cu metale grele a solului pe adâncimea 0 – 100 cm. Cd.BERAR (Sur) Ioana Monica şi col. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluării mediului [4] ***. pentru probele de sol din anul 2010. VariaŃia Fe în profilul de sol în 2005 şi 2010 4. Cu de 15 ori şi Zn de 5 ori.ro/reviste_recunoscute/revcad/rev cad _2007/27. pentru anul 2010 apare o tendinŃă de creştere proporŃională cu adâncimea. – nivelul II. BilanŃ de mediu SC ROMPLUMB SA. raportate la adâncime pune în evidenŃă o tendinŃă generală de scădere a acesteia cu adâncimea de prelevare pentru anul 2005. Zn. As. Elaborat de SC.10 cm în anul 2010.100 2005 2010 Figura 9. Cu.. Pragul de intervenŃie.uab. Cd de 7 ori.476 Concentratiile Fe 120000 Valori determinate (mg/kg) 99500 100000 78300 80000 60000 40000 20000 0 0 – 10 20 – 30 Adancimea (cm) 1540 57600 47600 77200 75 . Bibliografie [1] Luduşan N.ludusan_nicolae. Mn şi Fe pentru probele investigate pun în evidenŃă o depăşire alarmantă a pragului de alertă şi de intervenŃie pentru toate probele recoltate cu o singură excepŃie în intervalul de adâncime 75 -100 cm în anul 2005 şi intervalul de 0 .Concluzii Starea actuală de poluare a solului din incinta societăŃii ROMPLUMB este rezultatul activităŃii de procesare a concentratelor plumbo .pdf [2] ***.http://www. 2006 [3] ***. VariaŃia concentraŃiei elementelor poluante.zincoase desfăşurată de-a lungul celor 150 ani de funcŃionare a societăŃii. Efectele acumulării metalelor grele în soluri asupra componentei biotice din Depresiunea Zlatna./ProEnvironment 3 (2010) 472 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful