Ecologie forestieră

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

MEdCT–CNDIPT / UIP

MATERIAL DE ÎNVĂŢARE
pentru clasa a XIII a
DOMENIUL: Silvicultură CALIFICAREA: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere NIVELUL: 3 MODULUL: ECOLOGIE FORESTIERĂ

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

AUTORI:
ing. Cuciurean Alina, prof.gr. def- Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc ing. Eross Daniela, prof.gr.II - Colegiul Silvic “Bucovina” Câmpulung Moldovenesc teh. Frunză Daniela, ms.gr.I -Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc

CONSULTANŢĂ :
Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT Ivan Mykytyn- expert asistenţă tehnică Claudia Călinescu- expert CNDIPT

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

Cuprins
Nr. crt. 1. 2. 3. Specificaţii Introducere Competenţe Obiective Materiale de referinţă pentru elevi 3.1. Cuvinte cheie/glosar 3.2. Fişe de documentare Fişa nr.1 - Ecosistemul forestier Fişa nr.2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr.3 - Elagajul natural Fişa nr.4 - Diferenţierea arborilor în pădure Fişa nr.5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 3.3. Fişe de lucru Fişa nr.1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr.2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr.3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei într-un amestec de răşinoase cu fag 3.4. Fişe de evaluare Fişa nr.1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr.2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr.3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr.4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr.5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 3.5. Întocmirea unui portofoliu Materiale de referinţă pentru profesori 4.1.Fişa de descriere a activităţilor 4.2.Fişa de progres şcolar 4.3.Fişe de conspect Fişa nr.1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr.2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr.3 Grupe funcţionale 4.5.Folii pentru retroproiector Folia nr.1 Ecosistemul forestier Folia nr.2 Etajarea vegetaţiei Folia nr.3 Eliminarea naturală Folia nr.4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr.5 Fitocenoza forestieră Folia nr.6 Zoocenoza forestieră 4.6.Importanţa întocmirii unui portofoliu Soluţiile activităţilor 5.1.Fişe de lucru Fişa nr.1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr.2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr. 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei într-un amestec de răşinoase cu fag Pag. 5 7 8 9 9 12 12 13 14 15 16 17 17 18 19 20 20 21 23 25 26 28 30 30 31 32 32 33 34 35 35 36 37 38 40 41 42 44 44 46 46 3

4.

5.

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră 5.2.Fişe de evaluare Fişa nr.1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr.2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr.3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr.4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr.5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 5.3. Portofoliul de grup Site-uri Internet Bibliografie 47 48 50 51 52 54 55 57

6. 7.

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

4

Ecologie forestieră

Introducere
Acest material de învăţare este un sprijin necesar în desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru însuşirea competenţelor prevăzute în modulul Ecologie forestieră, studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare, Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, liceu, ruta progresivă. Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită în pregătirea viitorului tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică în majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin în ecosistemul forestier . Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie, analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici. Fără aceste date nu se poate interveni corect în gospodărirea unei păduri. Ca dovadă, modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate în vederea susţinerii examenului de bacalaureat. Modulul pentru care s-a întocmit acest material auxiliar se parcurge în cadrul celor 36 de ore, din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică. Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobândite prin parcurgerea acestui modul este de 1,0. Modelele de fişe de lucru, evaluare, exerciţiile etc. prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel încât să fie specifice pentru fiecare competenţă în parte, iar în unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate în acest modul. Astfel, pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare, fişă de lucru, exerciţiu etc. În prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate în modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă. Materialul auxiliar cuprinde în continuare informaţii pentru elevi şi profesori, sub formă de fişe de lucru, de documentare, fişe de evaluare, folii pentru retroproiector, fişe conspect, etc. Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual, frontal sau pe grupe de câte doi sau mai mulţi elevi, având în vedere, pe cât posibil, toate cele 3 stiluri de învăţare. Persoanele implicate în parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate la nivelul grupului din care face parte, având atribuţii de coordonare şi control. Munca pe care o depune, presupune o gamă largă de acţiuni complexe, nerutiniere, realizate în contexte variate. În urma celor precizate mai sus, este necesar, ca şi în procesul de învăţare să se utilizeze metode şi mijloace de învăţare într-un format mai complex, pe o arie mai extinsă de activităţi. Toate materialele prezentate în acest auxiliar curricular, pot fi folosite la orele de curs, în formatul prezentat, dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute în celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de învăţământ .

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

5

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a competenţelor, conform cerinţelor de validare din acest standard.

 Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de învăţare prezentate în auxiliar. Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care le puteţi concepe şi folosi la orele de curs.

Nu aveţi în faţă un manual, ci un material de învăţare.

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

6

Ecologie forestieră

1. COMPETENŢE:
13.1 Identifică ecosistemul forestier 13.2 Analizează factorii ecologici 13.3 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită în urma aplicării următoarelor probe de evaluare: • Probe orale, prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier conform precizărilor criteriului de performanţă 13.1.1, să identifice procesele specifice pădurii ca sistem biologic deschis, conform criteriului 13.1.2, să identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră, conform criteriului13.1.3, să analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure, conform criteriului de performanţă 13.2.1, să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure, conform criteriului 13.2.2 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor, conform criteriului 13.3.3. • Probe scrise, prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze influenţa pădurii asupra factorilor ecologici, conform criteriului de performanţă 13.2.3 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele funcţionale, conform precizărilor criteriilor de performanţă 13.3.1, respectiv 13.3.2.

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

2. OBIECTIVE:
13.1.1. Caracterizarea ecosistemului forestier 13.1.2. Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis 13.1.3. Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră 13.2.1. Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure 13.2.2. Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure 13.2.3. Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici 13.3.1. Identificarea grupelor funcţionale 13.3.2. Identificarea subgrupelor funcţionale 13.3.3. Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor Pentru atingerea obiectivelor, se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate • • • • • Ecosistemul forestier: biotop, biocenoză Procesele biologice specifice pădurii: stare de masiv, elagaj natural, etajarea vegetaţiei, diferenţierea arborilor, eliminarea naturală Zonele de vegetaţie: suprafaţă, repartiţie pe specii, creşteri medii, repartiţie pe zone geografice Factorii abiotici: factorii climatici, edafici, orografici Factorii biotici: fitocenoza , zoocenoza , factorul antropic

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră • • • Influenţa pădurii asupra factorilor climatici, edafici, orografici, fitocenozei , zoocenozei, factorului antropic Grupe funcţionale: grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie Subgrupe funcţionale: păduri de protecţie a apelor , de protecţie a solului contra eroziunii , de protecţie contra factorilor climatici dăunători , de interes social, monumente ale naturii şi rezervaţii

3. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
3.1.Cuvinte cheie/glosar altitudine – înălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră, raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional  fr. (l′) altitude  engl. altitude amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani  fr. (l′) aménagement  engl. forest management, sustained yield forestry arbore - plantă lemnoasă cu înălţimea totală de cel puţin 7 m  fr. (l′) arbre  engl. tree arboret - grupare de arbori; porţiune de pădure omogenă(minim 0,25 ha)  fr. (le) peuplement  engl. crop, stand biotop – mediul biologic, delimitat ca întindere prin condiţii relativ uniforme, în care trăiesc anumite organisme  fr. (le) biotope  engl. biotope; habitat biocenoza – este constituită din organismele care trăiesc în cuprinsul unui biotop  fr. biocoenose  engl. biocoenosis coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore  fr. (la) cime, (le) houppier  engl. crown coronament - ansamblul coroanelor arborilor; acoperiş de crengi şi frunziş  fr. (le) étage des cimes, la voûte foliacée Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 9

Ecologie forestieră  engl. canopy, crown layer ecologie – ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă  fr. (l′) écologie  engl. ecology; science of the environment ecosistem – ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului în care trăiesc  fr. (l′) écosistème  engl. ecosystem elagaj - căderea crăcilor uscate, moarte; tăierea ramurilor unui arbore în partea de jos  fr. (le) élagage  engl. pruning etaj în arboret – totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel, formând un strat distinct pe verticală  fr. étage en peuplement  engl. (layer in stand) stand layer expoziţie – orientarea unui loc în raport cu punctele cardinale  fr. (l′) exposition  engl. exhibition factori ecologici – totalitatea componentelor mediului fizic, care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii  fr. (les) facteurs écologiques  engl. ecological factors fitocenoză – asociaţie de plante care trăieşte în concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat  fr. phytocoenose  engl. phytocoenosis foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată, moale, căzătoare, din familia dicotiledonate. Prin extensie, lemnul speciilor din această grupă.  fr. feuillu  engl. broad-leaved tree fotosinteză – proces desfăşurat în prezenţa luminii, prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen  fr. (la) photosynthèse  engl. photosynthesis gelivură - crăpătură de ger manifestându-se în lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului  fr. gélivure  engl. frost-shake, frost-crack litieră - stratul de frunze, de ramuri, resturi vegetale care acoperă solul forestier  fr. litière  engl. litter Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 10

Ecologie forestieră masiv - pădure formând un ansamblu, un tot  fr. massif  engl. massif pătura erbacee – vegetaţie de ierburi, muşchi şi licheni, care creşte pe solul pădurii  fr. (l′) herbage  engl. herbaceous stratum răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor, multe dintre specii având în lemn canale rezinifere. Arbori cu ace persistente, de regulă  fr. résineux  engl. resinous, pitchy seminţiş – arbori tineri proveniţi din sămânţă, sub 0,40 cm  fr. (le) semis  engl. seedling stage, seedlings specie – unitate fundamentală în clasificarea taxonomică  fr. (l′) espèce  engl. species specii de protecţie şi de ameliorare a solului – specii forestiere cu rol pentru protecţia solului , în special arbuşti  fr. (les) especes de protection et d′ amelioration du sole  engl. the species of protection and amelioration of the soil staţiune – intindere de teren, variabilă ca suprafaţă, cu condiţii fizice şi biologice omogene: microclimat, topografie, compoziţie floristică, structura vegetaţiei spontane  fr. (la) station  engl. resort subarboret – totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret  fr. (le) sous- bois  engl. underbrush; undergrowth subetaj – strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului, constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină, fie din arbori de aceeaşi specie, care formează etajul superior  fr. (le) sous- étage  engl. sub- stage temperament – modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină  fr. (le) tempérament  engl. temperament zoocenoza – mediul animal din pădure, care trăieşte în relaţii ecologice strânse cu vegetaţia forestieră, cât şi între speciile ce îl compun  fr. zoocénose  engl. zoocenosis Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 11

Ecologie forestieră

3.2.Fişe de documentare

☺Fişa nr.1 Ecosistemul forestier (UC13,C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului.

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudine,expoziţia,panta,configuraţia terenului - factorul climatic -temperatură,umiditate,lumină,aer(O2,CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschis,supraindividual,cu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecifice - piramida trofic-producători primari,consumatori,descompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gârniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molid,brad şi fag - păduri de molid
☺Fişa nr.2 Constituirea stării de masiv (UC13,C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure.

-

Coroanele arborilor se întrepătrund Se formează coronamentul arboretului Arborii se influenţează reciproc în ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea Se formează mediul forestier

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră Constituirea şi menţinerea stării de masiv încheiată reprezintă condiţia de bază şi calea indispensabilă pentru punerea în valoare, intensiv şi cu continuitate, a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier Lăstarii de salcâm încheie starea de masiv în primul an, puieţii de salcâm după 4-6 ani, iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani. Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi întreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii.

-

☺Fişa nr.3 Elagajul natural (UC13,C1)

Arborii îşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală în interiorul masivului:
Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 14

Ecologie forestieră

-

începe numai după constituirea stării de masiv coroanele se dezvoltă în partea superioară a trunchiului se intensifică creşterea în înălţime are loc îndreptarea trunchiurilor arborilor

☺Fişa nr.4 Diferenţierea arborilor în pădure (UC13,C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul între arborii ce-şi duc existenţa în comunitatea de viaţă a pădurii. Domeniul : Silvicultură 15 Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice: - Forma trunchiului - Forma coroanei - Dimensiunile trunchiului Diferenţieri fiziologice: - Cerinţele faţă de lumină, apă şi substanţe minerale - Rezistenţa la boli şi dăunători Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii: - endogeni ( însuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic) ☺Fişa nr. 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13,C3)

1.Necesitatea zonării funcţionale • gospodărirea funcţională diferenţiată • asigurarea ritmică cu materii prime a industriei • valorificarea superioară a produselor pădurii • menţinerea echilibrului între factorii naturali ai mediului cu ajutorul pădurii 2.Codul silvic împarte pădurile (6210 mii ha) în 2 grupe:

Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha
Subgrupe funcţionale: 1. Păduri cu rol de protecţie a apelor 2. Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii 3. Păduri cu rol de protecţie împotriva factorilor climatici dăunători 4. Păduri de interes social 5. Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
• arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale, dar şi îndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică, climatică, a solului,turistică)

3.3. Fişe de lucru Fişa nr.1 Etajarea vegetaţiei (UC13,C1)

Sarcini de lucru: 1.Priviţi cu atenţie cele două imagini. 2.Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său în arboret. 3.Enumeraţi 3 specii forestiere principale, 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate în pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi.

Imaginea 1

Imaginea 2

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

1. 2. 3.

Fişa nr.2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13,C1) Sarcini de lucru:

1. Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudin 2. Notaţi în spaţiile punctate, subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale.

Subzona....... 1500m Subzona........

ZONA......................

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră Subzona...................... Subzona...................... Subzona...................... Subzona...................... Subzona...................... Subzona...................... 200m Subzona...................... Subzona...................... 0m Subzona...................... ZONA......................

F I T O C E ZONA............. N O Z A

F O Fişa nr.3 Identificarea elementelor componente ale R fitocenozei într-un amestec de răşinoase cu fag (UC13,C2) E S Sarcini de lucru: T 1. Priviţi imaginile de mai jos. 2. Realizaţi, prin săgeţi, corespondenţa între etajele de vegetaţie Işi speciile E corespunzătoare, luând ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag. R Ă

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

19

Ecologie forestieră
ARIN NEGRU MOLID

PALTIN DE MUNTE

BRAD

ARBORI
TEI JUGASTRU FAG

FESTUCA

LYCHOPODIUM

POA

ARBUŞTI

ASPERULLA

OXALIS

CAREX

SÂNGER

LEMN CÂINESC

ZMEUR

PĂTURA ERBACEE

PĂDUCEL

MUR

SALCIE CĂPREASCĂ

3.4.Fişe de evaluare Fişa nr.1 Procese biologice specifice pădurii (UC13,C1) I.Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii. 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure, coroanele arborilor se întrepătrund şi se formează coronamentul arboretului. Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului. Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 20

Ecologie forestieră Eliminarea naturală apare înainte de realizarea stării de masiv. II.Rezolvaţi următorul aritmogrif. 4,5p 1. Specie cu temperament pronunţat de umbră. 2. Comunitate de arbori. 3. Molid, brad, pin, larice, zâmbru =......................... 4. Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv în lipsa luminii. 5. Își încheie starea de masiv în primul an în cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă. 6. Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi înălţime, cu talie, port şi comportament asemănătoare, constituie ........... de vegetaţie. 7. Momentul individualizării ca pădure, prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă, reprezintă stare de ........ 8. Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă între plante cu necesităţi de viaţă diferite. 9. Umbreşte, protejează şi ameliorează solul, situat între arboret şi seminţiş.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 F O R E S T I E R

III.Realizaţi asociaţii corecte între cele 2 coloane. Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

1,5p

Notă:Se acordă un punct din oficiu.

Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră Fişa nr.2 Factorii climatici şi pădurea (UC13,C2) I.Alegeţi varianta corectă........................................................................................2p 1. Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte: a. stejarul pufos şi brumăriu, gârniţa; b. molidul, aninul negru, afinul; c. mesteacănul, pinul silvestru, ulmul de munte; d. zâmbrul, paltinul de munte, jneapănul. 2. Din lumina totală, coronamentul pădurii lasă să pătrundă în interior: a. 5-40 %; b. 40-65 %; c. 50-80 %; d. 90-100 %. 3. Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin: a. grăbirea înfloririi; b. stimularea polenizării; c. stimularea fructificaţiei; d. condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice. 4. Fotosinteza devine optimă la: a. 0 – 5 °C b. 20 – 30 °C c. 40 – 50 °C d. 5 – 15 °C II.Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii:........................2p 1. Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură. 2. Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii. 3. Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii. 4. Bradul, tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră . III.Completaţi spaţiile libere:.................................................................................3p 1. Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină, poartă numele de......................... 2. Căldura este un factor .....................pentru pădure. 3. Deasupra pădurii, cade o cantitate ............................de precipitaţii decât în teren descoperit. 4. Concentraţia dioxidului de carbon în aer la suprafaţa solului este............ ......................în pădure decât în teren descoperit. 5. Speciile cele mai sensibile la doborâturi de vânt sunt............................... 6. Din lumina totală, coronamentul pădurii absoarbe............................... Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 22

Ecologie forestieră

IV.Realizaţi asociaţii corecte între cele două coloane:................................2p A. Factori climatici B. Importanţă 1. căldura a. formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2. precipitaţiile sub formă de zăpadă b. înlesneşte polenizarea şi răspândirea seminţelor uşoare 3. aerul c. protejează solul şi seminţele căzute contra îngeţului 4. lumina d. oxigenul este absorbit prin respiraţie, iar CO2 folosit în 5. vântul ce nu depăşeşte 3-4m/s procesul de fotosinteză e. zonarea speciilor forestiere NOTĂ: Timp de lucru 30 de minute. Se acordă un punct din oficiu.

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

Fişa nr.3 Factorii orografici şi pădurea (UC13,C2) I.Încercuiţi varianta corectă..........................................................................................2p 1. Din categoria factorilor orografici fac parte: a. solul b. temperatura c. altitudinea, expoziţia, panta si configuraţia terenului d. acţiunea omului 2. Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră : a. în mod direct prin modificări ale pantei; b în mod direct prin modificarea factorilor climatici; c. în mod direct prin modificarea factorilor edafici; d. în mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici; 3. Orientarea unui loc în raport cu punctele cardinale poartă denumirea de : a. panta terenului b. altitudinea terenului c. orografia terenului d. expoziţie 4. Expoziţia terenului reprezintă : a. orientarea faţă de punctele cardinale b. diferenţa faţă de nivelul mării c. înclinarea terenului d. configuraţia terenului II. În coloana A sunt prezentaţi factorii orografici, iar în coloana B specificări privind aceşti factori. Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane........2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1. altitudinea a. nordica, sudica 2. expoziţia b. înclinarea terenului 3. panta c. modificări ale climatului 4. configuraţia terenului d. munţi, dealuri, câmpii III. Completaţi spaţiile libere cu cuvântul potrivit.................................................3p Producţia pădurii……………………… odată cu creşterea altitudinii. Altitudinea influienţează procesal de …………… a pădurii. Pe versanţii sudici, perioada de vegetaţie este mai……………………… Limita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu……………… decât pe cei nordici. Pe pante repezi, însorite şi uscate, cu soluri superficiale, arboretele se situează în clase de producţie……………… Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 24

Ecologie forestieră În terenuri accidentale, pe vîrfuri şi culmi sărace în apă, se instalează specii rezistente la………………… IV. Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea în regimul factorilor climatici şi edafici………………………………………………………………………………………………………2p

NOTĂ: Timp de lucru 30 de minute. Se acordă 1 punct din oficiu.

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră Fişa nr.4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13,C2) I.Încercuiţi varianta corectă..........................................................................................2p 1. Mediul animal poartă denumirea de: a. fitocenoză; b. antropogeni; c. zoocenoză; d. fotosinteză. 2. Calitatea humusului influenţează: a. creşterea rădăcinilor; b. dezvoltarea coronamentelor; c. asimilaţia clorofiliană; d. productivitatea pădurilor. 3. Factorul antropic se refera la : a. păşunat b. influenta omului asupra pădurii c. defrişarea pădurii d. intervenţiile personalului silvic in pădure 4. Fitocenoza : a. constituie mediul vegetal b. este mediul animal c. cuprinde totalitatea organismelor din pădure d. cuprinde organismele de natură vegetală II. Completaţi spaţiile libere..........................................................................................2p 1. Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite, începând cu………… …………………… care au cele mai mari dimensiuni şi terminând cu plante unicelulare din microfloră . 2. Factorul antropic are influenţe ……………………………………………………… asupra pădurii. 3. Mamiferele, păsările, insectele şi animalele inferioare ce trăiesc în pădure, Formează …………………………… 4. Factorii biotici sunt reprezentaţi de ………………………………………………………………………… III. Notaţi cu A-adevărat sau F-fals, următoarele enunturi:………………………2,5p 1. Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului. 2. Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină. 3. Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului. 4. Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii. 5. Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase. IV.Descrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animal……………………………………2,5p Notă: Timp de lucru 30 minute. Se acordă 1 punct din oficiu. Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 26

Ecologie forestieră Fişa nr.5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13,C3) I.Încercuiţi varianta corectă..........................................................................................2p 1. Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională, subgrupa pădurilor: a. de interes social şi recreere; b. de protecţie a apelor; c. monumente ale naturii şi rezervaţii; d. de protecţie a solului contra eroziunii. 2. Din grupa funcţională a I-a, subgrupa a III-a fac parte : a. pădurile cu rol de producţie; b. pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători; c. pădurile cu rol de producţie şi protecţie; d. pădurile cu rol de protejare a malurilor; 3. Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la : a. clasificarea pădurilor; b. răspândirea pădurilor; c. împărţirea pădurilor pe grupe funcţionale; d. gruparea pădurilor in funcţie de habitat; 4. Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din: a. grupa I funcţională; b. grupa a II-a funcţională; c. amenajamentele silvice; d. fondul forestier proprietate privată. II. Notaţi cu A-adevărat sau F-fals, următoarele enunţuri:……………………………3p 1. Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie. 2. Pădurile pot îndeplini funcţia de protecţie a solurilor împotriva eroziunii . 3. Pădurile din jurul oraşelor intră în categoria rezervaţiilor naturale. 4. Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă. 5. Grupa I funcţională cuprinde la rândul ei, trei subgrupe, în raport cu obiectivele de protejat. 6. Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier, o au pădurile din grupa a II a funcţională. III.În coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii, iar în coloana B detalieri ale acestora. Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloane……………………………………………………………………………………………………2,5p

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) 1. protecţie hidrologică 2. protecţia solului 3. climatică 4. igienico sanitară 5. estetică şi recreativă

B (detalieri) a. fixarea nisipurilor mobile b. atenuarea extremelor de temperatură c. oxigenarea aerului d. reţinerea apei din precipitaţii e. starea psihică a oamenilor

IV. Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională …………………………………………………………………………………………………………… 1,5p 1. __________________________________________________ 2. __________________________________________________ 3. __________________________________________________ Notă: Timp de lucru 30 de minute. Se acordă un punct din oficiu.

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră 3.5.Întocmirea unui portofoliu Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. Ce conţine un portofoliu? Portofoliul cuprinde: lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe, etc. şi numărul paginii la care se găseşte); argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv; lucrările pe care le face elevul individual sau în grup; rezumate; eseuri; articole, referate, comunicări; fişe individuale de studiu; proiecte şi experimente; temele de zi de zi ; probleme rezolvate; rapoarte scrise – de realizare a proiectelor; teste şi lucrări semestriale; chestionare de atitudini; înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii săi; observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii; reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează; autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului; interviuri de evaluare; alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date; viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate; comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii; Portofoliul se întocmeşte în mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive. Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 29

Ecologie forestieră cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final. Tipuri de portofolii: • Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări); • Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii); • Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.) Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă). Atunci când elevul îşi prezintă portofoliul, profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea lui fată de munca depusă, lăudându-l pentru lucrurile bune, şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite. Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să includă şi alte elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare.

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

4. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
4.1. Fişa de descriere a activităţilor Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestieră Sarcini de lucru U.C. 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ Exerciţiul 13.1 Identifică ecosistemul forestier Fd 1; Fr 1 Fd 2; Fd 3; Fd 4; Fr 2; Fr 3; Fl 1; Fe 1 Fl 2; Fc 1 13.2 Analizează factorii ecologici Fc 2; Fr 4; Fe 2; Fe 3
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici • starea de masiv, elagajul natural, etajarea vegetaţiei, diferenţierea arborilor, eliminarea naturală Caracterizarea ecosistemului forestier •

Competenţa

Subiectul
componentele biotopului şi biocenozei forestiere

Realizat / Nerealizat

suprafaţa, repartiţia pe specii, creşteri medii, repartiţia pe zone geografice • factorii climatici, edafici, orografici

Fr 5; Fr 6; Fl 3; Fe 4

• fitocenoza, zoocenoza,
factorul antropic

• influenţa pădurii asupra

factorilor climatici, edafici, orografici, fitocenozei, zoocenozei, factorului antropic

13.3 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5

Identificarea grupelor funcţionale Identificarea subgrupelor funcţionale

• grupa I de protecţie • grupa II de protecţie şi producţie

Fc 3; Fe 5

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

• păduri de protecţie a apelor, de protecţie a solului contra eroziunii, de protecţie contra factorilor climatici dăunători, de interes social, monumente ale naturii, rezervaţii

Fd- fişă documentare; Fc- fişă conspect; Fr- folie retroproiector; Fl- fişă de lucru ; Fe- fişă evaluare Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 31

Ecologie forestieră 4.2.Fişă de progres şcolar Modulul: Ecologie forestieră Numele elevului: ………………………… Profesor: ……………………….…………

Competenţe tehnice urmărite

Lucrări efectuate

B

Evaluare S NS

13.1 Identifică ecosistemul Caracterizarea ecosistemului forestier forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

13.2 Analizează ecologici

factorii

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

13.3 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici Identificarea grupelor funcţionale Identificarea grupelor funcţionale Identificarea subgrupelor funcţionale Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

4.3. Fişe de conspect Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 32

Ecologie forestieră Fişa nr.1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră - repartizarea pe specii (UC13,C1) Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929 Grupe de specii 1. FOIOASE - TOTAL fag stejari diverse specii tari diverse specii moi 2. RĂŞINOASE - TOTAL molid brad diverse răşinoase TOTAL Anul 1929 Mii ha % 4834 2453 1543 603 235 1615 1188 409 18 6449 75 38 24 9 4 25 19 6 100 Anul 2005 Mii ha % 4360 2023 1084 941 312 1873 1429 304 8 6233 70 32 17 15 5 30 23 5 1 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice. Nr.crt. 1 2 3 4 Etaje fitoclimatice Subalpin Montan de molidişuri Amestecuri de răşinoase cu foioase Montan si premontan de făgete Deluros de gorunete Cvercete (Go, Ce, Ga) 5 6 7 8 Cvercete cu St.p. Câmpie forestieră Silvostepă Lunca şi Delta Dunării Total % 1.2 13.6 20.1 17.0 16.1 16.4 4.7 6.0 2.5 2.4 100 Deal Câmpie 10.9 100 37.2 Zone geografice %

Munte

51.9

Fişa nr. 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13,C2)

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră Factori climatici: ■lumina ●sursă de energie înprocesul de fotosinteză ●influenţează forma coroanei şi tulpinii ●impune un anumit temperament-lumină,semiumbră,umbră ●pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vârstă ■temperatura ●factor limitativ pentru procesele fiziologice ●determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldură ■apa ●indispensabilă pentru orice formă de viaţă ●împarte speciile funcţie de cerinţe :higrofite,mezofite,xerofite ■aerul ●absorbţia condiţionată de lumină,căldură şi umiditate ●exercită influenţe favorabile şi nefavorabile Factori edafici: ■solul ●împreună cu clima definesc staţiunea forestieră ●determină producţia de biomasă a pădurii ●impune distribuţia vegetaţiei pe zone mari Factori orografici: ■altitudinea ●accentuează zonalitatea vegetaţiei forestiere ●creşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creşterea cantităţii de precipitaţii ●influenţează regenerarea pădurii ■expoziţia ●modifică regimul de lumină şi căldură,umiditatea din sol şi atmosferă ●la altitudini joase,versanţii însoriţi sunt mai neprielnici vegetaţiei din cauza uscăciunii,situaţie ce se inversează în regiunile înalte ■panta ●modifică o serie de însuşiri ale solului ●accentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea ■configuraţia terenului ●influenţează distribuţia speciilor STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr. 3 Grupe funcţionale (UC13,C3) Funcţiile pădurii Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 34

Ecologie forestieră Pădurea îndeplineşte în principal funcţia de protecţie, dar şi multiple funcţii economice. În raport cu funcţiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe:
• •

-grupa I –a păduri cu funcţii speciale de protecţie; -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie;

A Funcţia de protecţie

• •

• •

Pădurea participă la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, prin concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă, din apă, din roca dezagregată şi alterată. Din această fitomasă, ulterior s-a format solul. Astfel cu excepţia zonei de stepă, solul s-a format sub pădure. Pădurea favorizează înmagazinarea apei, împiedicând formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă în urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând producerea inundaţiilor. Apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci. Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic. Sub acest aspect , pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă în reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global, eliberând oxigen şi consumând bioxid de carbon. Pădurea are un important rol antipoluant în cazul poluării fonice şi chimice. În raport de natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I-a se împart în următoarele subgrupe funcţionale: o păduri cu funcţii de protecţie a apelor; o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenului; o păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători; o păduri cu funcţii de recreere; o păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier;

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi: o lemn pentru construcţii, industrie ş combustibil ( lemn de foc); o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au şi o valoare economică, fiind valorificate pentru blană şi carne; o fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă şi unele principii active; o plante medicinale cu rol deosebit în prepararea unor ceaiuri, tincturi sau la sinteza unor medicamente;

4.5. Folii pentru retroproiector

Folia nr.1 Ecosistemul forestier (UC13.C1) Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 35

Ecologie forestieră

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

Componenta abiotică

BIOTOPUL

Componenta biotică

BIOCENOZA

36

Ecologie forestieră

Folia nr.2 Etajarea vegetaţiei (UC13,C1)

ARBORETUL
arbori

SUBARBORETUL
arbuşti

SEMINŢIŞUL
puieţi din specii arborescente

PĂTURA ERBACEE
ierburi muşchi licheni

Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului:

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Folia nr. 3 Eliminarea naturală (UC13,C1)

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită:
Luptei pentru lumină Luptei pentru substanţe minerale din sol Dăunătorilor biotici Factorilor climatici nefavorabili

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Folia nr.4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13,C2)

Lumina

FACTORII CLIMATICI

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

FACTORII EDAFICI

Solul

Altitudinea

FACTORII OROGRAFICI

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

Folia nr. 5 Fitocenoza forestieră (UC13.C2)

Mediul vegetalF I T O C E N O Z A

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr. 6 Zoocenoza forestieră (UC13,C2)

Bacterii

Z O O C E N O Z A

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Mediul animal

Arahnide

Viermi din sol

4.6. Importanţa întocmirii unui portofoliu Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se înscrie pe linia modernizării procesului instructiv – educativ. O problemă a sistemului de învăţământ actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor. Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului, perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic. Pe de altă parte, nota este privită ca un instrument de constrângere care substituie motivaţia reală de a învăţa. Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gândirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei. Procedeul evaluării amânate stimulează creativitatea, eliberând-o de constrângerea criticii. Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată, iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu, a pregătirii şi a performanţelor sale. Portofoliul poate fi folosit la orice vârstă, la studenţi, elevi chiar şi la grădiniţă. Scopul nu este neapărat cel al evaluării, ci mai ales cel de stimulare a învăţării, prin directa implicare a participanţilor la activitate. Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce învaţă, existând o permanentă corelaţie cu obiectivele. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor. Avantajele folosirii portofoliului: ♦ portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii; ♦ permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate; ♦ evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elev; ♦ dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor înregistrate; ♦ implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine; Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere 43

Ecologie forestieră Autoevaluarea este un proces de învăţare, elevii asumându-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate, regândindu-şi propriul proces de învăţare, de gândire şi de evaluare. Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare. Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat. Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului. Ca metodă alternativă de evaluare, portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decât cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici. Profesorul îl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor, iar elevii îl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra învăţării. Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului. Prin materiale pe care le conţine, el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii, folosit fiind ca “o modalitate de a reprezenta un grup, o şcoală chiar; este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcoli”. Instituţia şcolară respectivă încearcă astfel să-şi creeze o imagine în rândul viitorilor cursanţi ori în rândul părinţilor, arătându-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi în şcoala respectivă. Poate fi considerat în acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echipă, pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi învăţare. De asemenea, portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de învăţare. Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează, sintetizând activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, an şcolar sau ciclu de învăţământ), portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări.

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

5. SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR
5.1. Fişe de lucru Fişa nr.1 Etajarea vegetaţiei(UC13,C1) Sarcini de lucru: 1.Priviţi cu atenţie cele două imagini. 2.Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său în arboret. 3.Enumeraţi 3 specii forestiere principale, 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate în pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi.

Imaginea 1

Imaginea 2

1. În arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul.

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră 2. Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboret.Subarboretul joacă un rol foarte important în viaţa pădurii, datorită frunzişului bogat ,care umbreşte, protejează şi ameliorează solul. 3...........................................

Fişa nr.1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13,C1) Sarcini de lucru: 1.Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal. 2.Notaţi în spaţiile punctate, subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale.

Subzona.... alpină 1500m Subzona.... subalpină Subzona.... molidului Subzona…. amestecurilor de fag şi răşinoase Subzona..... fagului Subzona.... amestec de fag şi gorun Subzona.... gorunului Subzona... stejar pedunculat 200m Subzona.... cer şi gârniţă Subzona.... silvostepei.....

ZONA

ALPINĂ

ZONA FORESTIERĂ

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră ZONA STEPEI

0m

Subzona...... stepei.......

F I T Fişa nr.1 Identificarea elementelor componente ale O fitocenozei într-un amestec de răşinoase cu fag (UC13,C2) C E Sarcini de lucru: 1. Priviţi imaginile de mai jos. N 2. Realizaţi, prin săgeţi, corespondenţa între etajele de vegetaţie şi speciile O corespunzătoare, luînd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag. Z A
ARIN NEGRU MOLID

PALTIN DE MUNTE

BRAD

ARBORI
TEI JUGASTRU FAG

FESTUCA

LYCHOPODIUM

F O R E S T I E R Ă

POA

ARBUŞTI

ASPERULLA

OXALIS

CAREX

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

SÂNGER

LEMN CÂINESC

ZMEUR

PĂTURA ERBACEE

PĂDUCEL

MUR

SALCIE CĂPREASCĂ

5.2. Fişe de evaluare Fişa nr.1 Procese biologice specifice pădurii (UC13,C1)

I.Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii. 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure,coroanele arborilor se întrepătrund şi se formează coronamentul arboretului. A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului. F Eliminarea naturală apare înainte de realizarea stării de masiv. F II.Rezolvaţi următorul aritmogrif.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 A R B F O R E S T I E R A R Ă L A A V L B G E Ş A L J I E T I G C

4,5p

N A Â

O J M

A

S

E

M S U

A B

E S A

M T

I

N

A

R

E

III.Realizaţi asociaţii corecte între cele 2 coloane. Fag Soc Afin Pătură erbacee Arboret Subarboret

1,5p

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

48

Ecologie forestieră

Notă: Se acordă un punct din oficiu.

Domeniul :Silvicultură CalificareaTehnician în silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr.2 Factorii climatici şi pădurea (UC13,C2) I.Alegeţi varianta corectă........................................................................................2p 1. Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte: a. stejarul pufos şi brumăriu, gârniţa; b. molidul, aninul negru, afinul; c. mesteacănul, pinul silvestru, ulmul de munte; d. zâmbrul, paltinul de munte, jneapănul. 2. Din lumina totală, coronamentul pădurii lasă să pătrundă în interior: a. 5-40 %; b. 40-65 %; c. 50-80 %; d. 90-100 %. 3. Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin: a. grăbirea înfloririi; b. stimularea polenizării; c. stimularea fructificaţiei; d. condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice. 4. Fotosinteza devine optimă la: a. 0 – 5 °C b. 20 – 30 °C c. 40 – 50 °C d. 5 – 15 °C II.Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii:......................................2p 1. Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură. F 2. Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii. F 3. Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii. A 4. Bradul, tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră. A III.Completaţi spaţiile libere:....................................................................................3p 1. Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină, poartă numele de temperament. 2. Căldura este un factor limitativ pentru pădure. 3. Deasupra pădurii, cade o cantitate mai mare de precipitaţii decât în teren descoperit. 4. Concentraţia dioxidului de carbon în aer la suprafaţa solului este mai mare în pădure decât în teren descoperit. 5. Speciile cele mai sensibile la doborâturi de vânt sunt răşinoasele. 6. Din lumina totală, coronamentul pădurii absoarbe 40- 70%

IV.Realizaţi asociaţii corecte între cele două coloane:........................................2p A. Factori climatici B. Importanţă 1. căldura a. formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2. precipitaţiile sub formă de zăpadă b. înlesneşte polenizarea şi răspândirea seminţelor uşoare 3. aerul c. protejează solul şi seminţele căzute contra îngeţului 4. lumina d. oxigenul este absorbit prin respiraţie, iar CO2 folosit în 5. vântul ce nu depăşeşte 3-4m/s procesul de fotosinteză e. zonarea speciilor forestiere 1. - e ; 2. - c ; 3. - d ; 4. - a ; 5. - b NOTĂ: Timp de lucru 30 de minute. Se acordă un punct din oficiu.

Fişa nr. 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13,C2) I.Încercuiţi varianta corectă.....................................................................................2p 1. Din categoria factorilor orografici fac parte :

a. solul b. temperatura c. altitudinea, expoziţia, panta si configuraţia terenului d. acţiunea omului 2. Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră : a. în mod direct prin modificări ale pantei; b în mod direct prin modificarea factorilor climatici; c. în mod direct prin modificarea factorilor edafici; d. în mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici; 3. Orientarea unui loc în raport cu punctele cardinale poartă de numirea de : a. panta terenului b. altitudinea terenului c. orografia terenului d. expoziţie 4. Expoziţia terenului reprezintă : a. orientarea faţă de punctele cardinale b. diferenţa faţă de nivelul mării c. înclinarea terenului d. configuraţia terenului II. În coloana A sunt prezentaţi factorii orografici, iar în coloana B specificări privind aceşti factori. Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane...........................2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1. altitudinea a. nordica, sudica 2. expoziţia b. înclinarea terenului 3. panta c. modificări ale climatului 4. configuraţia terenului d. munţi, dealuri, câmpii III. Completaţi spaţiile libere cu cuvântul potrivit.................................................3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii. Altitudinea influienţează procesul de zonare a pădurii. Pe versanţii sudici, perioada de vegetaţie este mai lungă. Limita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 – 200m decât pe cei nordici. Pe pante repezi, însorite şi uscate, cu soluri superficiale, arboretele se situează în clase de producţie inferioare. În terenuri accidentale, pe vîrfuri şi culmi sărace în apă, se instalează specii rezistente la uscăciune. IV. Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea în regimul factorilor climatici şi edafici………………………………………………………….……………2p O dată cu creşterea altitudinii, cantitatea de căldură se reduce, precipitaţiile sunt mai abundente, peritada de vegetaţie se scurtează, vânturile se intensifică, tipurile genetice de sol se modifică. NOTĂ: Timp de lucru 30 de minute. Se acordă 1 punct din oficiu. Fişa nr.4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13,C2) I.Încercuiţi varianta corectă.....................................................................................2p

1. Mediul animal poartă denumirea de: a. fitocenoză; b. antropogeni; c. zoocenoză; d. fotosinteză. 2. Calitatea humusului influenţează: a. creşterea rădăcinilor; b. dezvoltarea coronamentelor; c. asimilaţia clorofiliană; d. productivitatea pădurilor. 3. Factorul antropic se refera la : a. păşunat b. influenta omului asupra pădurii c. defrişarea pădurii d. intervenţiile personalului silvic in pădure 4. Fitocenoza : a. constituie mediul vegetal b. este mediul animal c. cuprinde totalitatea organismelor din pădure d. cuprinde organismele de natură vegetală II. Completaţi spaţiile libere.....................................................................................2p 1. Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite , începând cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminând cu plante unicelulare din microfloră . 2. Factorul antropic are influienţe pozitive, dar şi negative asupra pădurii. 3. Mamiferele, păsările, insectele şi animalele inferioare ce trăiesc în pădure, formează zoocenoza pădurii. 4. Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză, zoocenoză şi factorul antropic. III. Notaţi cu A-adevărat sau F-fals, următoarele enunturi:……………………2,5p 1. Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului. A 2. Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină. F 3. Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului. A 4. Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii. F 5. Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase. F IV.Descrieţi influienţa pădurii asupra mediului animal…………………………2,5p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor. Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei, structurii şi stării de dezvoltare a pădurii. Cele mai numeroase specii de animale se găsesc în pădurile de amestec şi cu subarboret bogat. Notă: Timp de lucru 30 minute. Se acordă 1 punct din oficiu. Fişa nr.5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13,C3) I.Încercuiţi varianta corectă.....................................................................................2p 1. Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională, subgrupa pădurilor:

a. de interes social şi recreere; b. de protecţie a apelor; c. monumente ale naturii şi rezervaţii; d. de protecţie a solului contra eroziunii. 2. Din grupa funcţională a I-a, subgrupa a III-a fac parte : a. pădurile cu rol de producţie b. pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c. pădurile cu rol de producţie şi protecţie d. pădurile cu rol de protejare a malurilor 3. Zonarea funcţională a pădurilor se referă la : a. clasificarea pădurilor b. răspândirea pădurilor c. împărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d. gruparea pădurilor in funcţie de habitat 4. Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din: a. grupa I funcţională; b. grupa a II-a funcţională; c. amenajamentele silvice; d. fondul forestier proprietate privată. II. Notaţi cu A-adevărat sau F-fals, următoarele enunţuri:…………………………3p 1. Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie. F 2. Pădurile pot îndeplini funcţia de protecţie a solurilor împotriva eroziunii. A 3. Pădurile din jurul oraşelor intră în categoria rezervaţiilor naturale. F 4. Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă. A 5. Grupa I funcţională cuprinde la rândul ei, trei subgrupe, în raport cu obiectivele de protejat. F 6. Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier, o au pădurile din grupa a II a funcţională. A III.În coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii, iar în coloana B detalieri ale acestora. Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloane…………………………………………………………………………………2,5p A (funcţiile de protecţie ale pădurii) 1. protecţie hidrologică 2. protecţia solului 3. climatică 4. igienico sanitară 5. estetică şi recreativă B (detalieri) a. fixarea nisipurilor mobile b. atenuarea extremelor de temperatură c. oxigenarea aerului d. reţinerea apei din precipitaţii e. starea psihică a oamenilor

IV. Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţională……………………………………………………………………………1,5p 1. Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor 2. Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii 3. Subgrupa a V a- păduri “monumente ale naturii” şi rezervaţii

Notă: Timp de lucru 30 de minute. Se acordă un punct din oficiu.

5.3. Portofoliul de grup Ce este un grup de bază? Un grup de bază este o formă de asociere eterogenă, de lungă durată, cu membri stabili, în cadrul metodei de învăţare menţionate. Poate funcţiona pentru un modul, un an, câţiva ani. Scopul acestuia este să asigure sprijinul, ajutorul, asistenţa, încurajarea, necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios. Ce este portofoliul de grup?

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrări/mostre din activitatea grupului, acumulate în timp, precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului. Din ce este alcătuit portofoliul de grup? Elementele ce se pot regăsi într-un portofoliu de grup sunt următoarele:  Coperta, care reflectă în mod creativ personalitatea grupului;  Cuprinsul;  Prezentarea grupului şi a membrilor săi;  Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese;  Mostre care au necesitat cooperarea între membrii grupului pentru a fi realizate;  Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune în timpul activităţii în comun;  Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia;  Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii, prezentări, etc.);  Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale interacţiunii sociale – modul în care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să înveţe;  O listă a viitoarelor obiective de învăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului;  Comentarii şi feedback din partea profesorilor, metodiştilor şi a altor grupuri de studiu; Pregătirea pentru întocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoarele întrebări: 1. Cine alcătuieşte portofoliul: ◦ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului. ◦ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu. ◦ Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului. 2. Ce tip de portofoliu utilizăm? ◦ Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune ◦ Portofoliu care demonstrează progresul 3. Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului? ◦ ◦ 4. Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse în portofoliu? ◦ ◦ 5. Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie? ◦ ◦ 6. Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor? ◦Profesorii ◦ Elevii Forma pe care o poate îmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente, fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezintă aspecte ale învăţării şi/sau pe cei implicaţi în activitate.

6. SITE-URI INTERNET
- www.edu.ro – Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul silvicultură, nivelul 3 - www.tvet.ro – Auxiliare curriculare nivelul 3, domeniul silvicultură - http://www.apmcv.ro/html/body_starea_pădurilor_.html - www.nrcan.gc.ca/cfs/pub/silvi_f.html - Dicţionar forestier canadian - www.rfs.org.uk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7. BIBLIOGRAFIE
1. Achimescu, R., (1999), Cartea pădurarului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 2. Bourdial I. -Viaţa şi ecologia, Editura Rao, 2007 3. Curriculum pentru nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, ediţia 2005 4. Doboş V.,Vlad M.,Marian A.,Vlad V. -Silvicultură, Editură Didactică şi Pedagogică, Pedagogică, Bucureşti 1997 5. Giurgiu V.-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura Ceres, 1988 6. Mohan G.,Ardelean A.- Ecologie şi protecţia mediului, Editura Scaiul , Bucureşti,1993 7. Pârvu C.- Ecosistemele din România, Editura Ceres, 1980

8. Popescu, G., (2004), Pădurea şi omul, Editura Nord Carta. 9. Standardul de Pregătire profesională, nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, ediţia revizuită, 2005 10. Sursa: "Pădurile României" RNP- Institutul de Statistică

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful