parola x Creaza cont nou

nistratie

CRIMINOLOGIE si PENOLOGIE
Drept

ALTE DOCUMENTE

CRIMINOLOGIE si PENOLOGIE
CONTINUT: CRIMINOLOGIE Tema I. Notiuni generale 1. Criminologia si domeniul sau de cercetare: privire istorica, originea criminologiei, evolutie.

a

PROCES-VERBAL Actele juridice ale autoritatilor A Publice Asezarea si perceperea imp Reflectii cu privire la evaluarea magistratilor EUROPOL PUBLICITATEA DREPTURILO IMOBILIARE PROCEDURA FISCAL MODALITATILE DR DE PROP PROPRIETATEA COMU Sistemul stiintei dreptu GANDIREA JURIDICA IN SEC

constructii Drept Fizica tica Stiinte politice

þÿ

a

2. Formarea criminologiei ca stiinta: criminologiile specializate, criminologia generala. 1. Criminologia si domeniul sau de cercetare: privire istorica, originea
[X]

criminologiei ,evolutie. Originea criminologiei Stiinta criminologiei are origini tot atat de indepartate ca si celelalte stiinte sociale. Criminologia, ca stiinta, a aparut in secolul al XIX-lea, odata cu publicarea monografiei medicului italian Cesare Lombroso, 'Omul delincvent'. Acesta este considerat a fi

'parintele criminologiei moderne' insa unele opinii mai recente considera ca stiinta criminologiei a aparut cu un secol mai devreme sub influenta iluminismului. Astfel, un rol important il au lucrarile reprezentantilor scolii clasice de drept penal Cesare Bonesana Beccaria si Jeremy Bentham care sunt considerati a fi si intemeietorii criminologiei clasice, datorita noii viziuni asupra criminologiei. Criminologia clasica are urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptei comise; - considerarea liberului arbitru ca fundament al oricarei actiuni umane; - proportionalizarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei. Ulterior, cercetarile privind crima, criminalul si criminalitatea capata un caracter constant ca urmare a influentei curentului pozitivist, a studiilor statistice ale fenomenului, a aparitiei clinicilor de psihiatrie, a studiilor din penitenciare asupra detinutilor. Astfel, apare 'criminologia pozitivista' care se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptuitorului; - determinismul ca fundament al actiunii umane; - proportionalizarea pedepsei functie de periculozitatea faptuitorului. Reprezentanti: Cesare Lombroso, Enrico Ferri, Raffaele Garofalo, Adolphe Quetelet, Andre-Michel Guerry, etc. Evolutia criminologiei. La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, criminologia a aparut sub forma unor capitole in cadrul altor discipline cum ar fi: antropologia criminala, psihologia criminala, sociologia criminala, fara a fi o disciplina autonoma.

Pe plan international, un rol important in dezvoltarea criminologiei l-au avut anumite organisme care au fost create pentru cercetari in acest domeniu. Dintre acestea amintim

Societatea Internationala de Criminologie, precum si o serie de organisme din cadrul Organizatie Natiunilor Unite si Consiliului Europei (Comisia interguvernamentala pentru prevenirea criminalitatii si justitiei penale, UNICRI, UNAFRI, CICC, CDPC etc.). In Romania a fost infiintata Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, afiliata la Societatea Internationala de Criminologie. 2. Formarea criminologiei ca stiinta : criminologiile specializate, criminologia generala. Criminologiile specializate. Studiile aprofundate efectuate in domeniu intre cele doua razboaie mondiale au

determinat acumularea unor cunostinte privind fenomenului criminalitatii, precum si un inceput de specializare pe plan profesional. Aceasta a determinat o desprindere a capitolelor care se ocupau de studiul criminalitatii din cadrul diferitelor discipline si formarea unor criminologii specializate: criminologie sociologica,psihologica, etc. Criminologia generala. Ulterior, se produce o unificare a criminologiilor specializate intr-o criminologie generala care nu este un inventar al criminologiilor specializate si nici o 'super stiinta'. Este o abordare a problematicii criminalitatii din perspectiva integratoare biopsihosociolegala. Pentru a demonstra faptul ca criminologia este o stiinta de sine statatoare trebuie sa aratam ca ea are un obiect propriu de studiu, scop, functii si metode de cercetare proprii. Tema a II a: OBIECTUL CRIMINOLOGIEI : 1. Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta;

concept diferit de cel al dreptului penal. b) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constituie infractorul. pe planul obiectului de studiu. diferitele opinii privind obiectul criminologiei au fost clasificate in doua grupuri: conceptii sectoriale si conceptii unificatoare. ce depaseste sfera normativului juridic. de unificare. cu o sfera mai larga. Conceptiile sectoriale. Conceptiile sectoriale. 3. Se incearca o delimitare de ordin conceptual de dreptul penal si se propun numeroase definitii criminologice ale infractiunii care ii confera o acceptiune foarte larga. 4. Conceptiile eclectice . Conceptiile eclectice de unificare. Tendinte actuale . pe planul obiectului de studiu o fragmentare a acestuia. 1. problemele privind crima. Astfel. Particularitati in formarea criminologiei ca stiinta. 3.2. Se incearca o sinteza a conceptiilor sectoriale prezentate care sa unifice. Particularitatile istorice si epistemologice privind procesul de formare a criminologiei au determinat. Au fost clasificate astfel: a) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il constituie fapta penala. 2. c) conceptii potrivit carora obiectul de studiu al criminologiei il reprezinta criminalitatea ca fenomen global. criminalul si criminalitatea. . Reunim aici criminologia clasica precum si unele conceptii din criminologia pozitivista.

infractorul. dar si victima infractiunii precum si reactia sociala fata de criminalitate. se incearca o redefinire a principalelor concepte (crima. Astfel. Fenomenul criminalitatii trebuie analizat dintr-o perspectiva sistemica. predictiva. imediat si mediat. profilactica. Functiile criminologiei: descriptiva.si un scop particular (imediat) . Scopul criminologiei. Criminologia are un scop general. Tendinte actuale. criminalitate) si se considera ca cercetarea criminologica trebuie sa se deplaseze catre descifrarea mecanismelor sociale prin care anumite comportamente sunt etichetate drept " criminale" si examinarea formelor de reactie sociala . infractiunea. urmarind in plan practic prevenirea criminalitatii. umanizarea formelor de reactie sociala si tratamentul delincventilor. distincte calitativ de proprietatile elementelor componente. se considera ca obiectul criminologiei i reprezinta criminalitatea reala. In deceniile 6. scop urmarit de ansamblul stiintelor penale . explicativa. fiind un ansamblu de elemente care se comporta ca un intreg cu proprietati si functii proprii. . criminal. TEMA a IIIa Scopul si functiile criminologiei : 1. 1.de a fundamenta o politica penala eficienta in lupta impotriva criminalitatii care sa apere valorile fundamentale ale previna criminalitatea si sa traga la raspundere pe cei vinovati . 7 controversele cu privire la obiectul de studiu al criminologiei revin in actualitate.verificarea ipotezelor privind cauzele criminalitatii si reactia sociala fata de acestea. Obiectul generic al criminologiei il reprezinta criminalitatea ca fenomen social global. 2.4. Scopul general si scopul specific.

Functiile criminologiei : a) Functia descriptiva: Studiul descriptiv al fenomenului criminalitatii in ansamblu. Conceptele de ordin predictiv cu care opereaza criminologia sunt: prezent. Metode si tehnici de cercetare in criminologie . conditie. in ultimul d 454f55e eceniu ideea de prevenire ocupa un loc important. teren personalitate.similitudine. act. fenomen cu o determinare complexa. reintegrare. control social. d) Functia profilactica: Curentul clinic a adus in atentia cercetarilor problema studierii mijloacelor de tratament menite sa contribuie la prevenirea criminalitatii.Conceptele operationale de ordin descriptiv utilizate de criminologie sunt: mediu. efect.2. a fost promovat de Scoala cartografica (studiul statistic al starii si dinamicii criminalitatii). a cauzelor care determina criminalitatea. factor.tratament. Conceptele de ordin profilactic utilizate de criminologie sunt:reactie sociala. a conditiilor care o favorizeaza reprezinta scopul imediat al cercetarii criminologice. Dupa o perioada in care functia profilactica a criminologiei a fost limitata la remedii de suprafata. Conceptele de ordin explicativ cu care opereaza criminologia sunt: cauza. hazard. b) Functia explicativa: Explicarea naturii.viitor. probabilitate prognostic. o etapa importanta in cunoasterea obiectului de cercetare al criminologiei. c) Functia predictiva: Criminologia incearca sa anticipeze evolutia fenomenului criminalitatii. TEMA a IVa.

2. Este un produs ideativ. 4. o creatie a mintii ce se diversifica in activitatea de cercetare stiintifica intr-o pluralitate de metode particulare. Criminologia imprumuta unele metode de cercetare din alte stiinte ceea ce ii confera un anume dualism insa. Dualism si sinteza in criminologie. tehnica documentara.1. Metode particulare. precum si raporturile existente intre aceste notiuni. Metoda clinica. Dualism si sinteza in criminologie. Metoda este " acea ordine care se pune in studierea si invatarea unei stiinte". pe masura afirmarii sale ca disciplina autonoma isi dezvolta propriile . chestionarul. Probleme generale ale metodologiei cercetarii criminologice: metodologie. Probleme generale ale metodologiei cercetarii criminologice Pentru o buna intelegere a problemelor examinate. metoda comparativa. 3. Tehnica sau procedeul poate fi definit ca felul practic in care se utilizeaza o metoda sau alta . Metodologia. este stiinta care se ocupa cu studiul metodelor stiintifice. 1. Tehnici de cercetare: observatia. metoda si tehnica -concepte. metoda si tehnica. Clasificare. metoda de predictie. 2. metoda tipologica. rezultat al reflectiilor filozofice legate de explicatia cauzala oferita de determinism si de rolul pe care il ocupa cauzalitatea in procesul de cunoastere. tehnicile secundare. interviul. este nevoie sa se cunoasca sensul conceptelor de metodologie.

a) metode de maxima generalitate (metoda observatiei. etc. subiectiv. . nu ofera o imagine completa a fenomenului studiat. Este o observatie provocata in conditii determinate sau alese de experimentator.dupa modalitatile concrete de manipulare a variabilelor: experiment 'inainte' si 'dupa'. . Unele metode particulare utilizate in domeniul criminologiei a) Metoda observatiei. experiment 'ex post facto'.la indemana oricui. Procedee pentru alcatuirea grupurilor de control: . Tipuri de experiment: . 3. presupune existenta unor abstractii stiintifice..o contemplare intentionata a realitatii. .Empirica . experiment 'dupa'. Metode particulare Clasificare.dupa natura variabilei independente: experiment provocat si experiment invocat. Acest dualism nu este un inventar de metode si tehnici imprumutate ci are o finalitate integratoare.Stiintifica . are caracter spontan.dupa locul de desfasurare: experiment de laborator si experiment de teren (fiecare prezinta avantaje si dezavantaje). etc. Observatia este de doua feluri: .). b) metode cu grad mai redus de generalitate (metoda clinica etc. b) Metoda experimentala. metoda experimentala).metode si tehnici de cercetare.

controlul la intamplare. studii descriptive ale unor cariere criminale si studii de caz propriu-zis. Sheldon. e) Metoda comparativa. O alta clasificare are in vedere orientarile teoretice din criminologie: tipologii constitutionale. etc. sociologice.controlul statistic. tipologiile se clasifica in doua: tipologii specifice (cea creata de Lombroso privind existenta unui tip unic de criminal innascut.atat in cercetarea de natura cantitativa cat si calitativa. W. psihologice. c) Metoda clinica. Cerceteaza cazul individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei terapeutici. In criminologie.controlul de precizie.) si tipologii de imprumut (realizate de E.). . la toatee nivelurile e interpretare. pasional etc. Intrebuinteaza notiunile de tip si tipologie. cel mai adesea. fapta penala. victima. d) Metoda tipologica. Metoda comparativa este intalnita in toatee fazele cercetarii criminologice.. urmatoarele trei procedee: procedeul . ela descrierea si explicarea pana la prognozarea fenomenului infractional. Este folosita pentru a descrie un anumit tip de criminal in opozitie cu tipul noncriminal.fenomen. .. profesionist. faptuitor. precum si pentru a stabili o tipologie criminologica a actului criminal. pentru a descrie tipuri particulare de criminali (de ocazie. Criminologia foloseste. Foloseste studii de follow-up.Kretschmer.). etc.

functie de etapa cercetarii: globala si partiala. cum ar fi.functie de scopurile urmarite: sistematizata (cercetaride diagnostic) si nesistematizata (cercetari cu scop explorativ). procedeul diferentelor si procedeul variatiilor concomitente. .evaluarea probabilitatilor de delincventa (care se poate realiza prin prevederea semnelor unei delincvente viitoare la o varsta foarte frageda sau prin prevederea comportamentului delincvent al persoanelor care au deja o conduita delincventa. Tehnici Unele tehnici utilizate in domeniul criminologiei a)Observatia.U.A.concordantei. . de exemplu recidivistii).formularea unor previziuni privind evolutia fenomenului criminalitatii pe o anumita perioada de timp (de obicei 5 ani). 4. Tipuri de observatie: . Acestea au ca scop : .).in raport cu fenomenul studiat: observatie directa si indirecta.Participarea poate fi pasiva sau activa. . partiala sau totala. .functie de pozitia observatorului fata de fenomenul studiat: externa si interna (participanta). Tipuri de observatori: . Criminologia foloseste doua metode de predictie: metoda schemei de pronostic(Scoala Germana) si metoda tabelelor de predictie(S. f) Metodele de predictie.

observator anonim si observator cunoscut .dupa modul de recoltare a informatiei: chestionare autoadministrate si chestionare administrate prin operatorii de ancheta. un comportament verbal sau nonverbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris. . .dupa natura informatiei cerute: chestionar de date factuale. . Tipuri de chestionar: . b)Chestionarul. din partea celui anchetat. Tipuri de interviu: . postcodificate. c)Interviul. . prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare determina. Asemanari si deosebiri dintre interviu si chestionar. mixte. Definitie: o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau imagini grafice. dimensiunile. formularea intrebarilor si ordinea de prezentare a acestora. de opinie. cu functie de stimuli in raport cu ipotezele cercetarii care.observator participant si participant observator Calitatile observatorului.interviu formal si interviu neformal. Alcatuirea chestionarelor priveste urmatoarele probleme: forma de prezentare..dupa momentul codificarii informatiei: chestionare precodificate.dupa intinderea informatiei cerute: chestionare speciale (cu o singura tema) si chestionare omnibus (cu mai multe teme).

interviul clinic. mass-media..interviu direct si indirect. Tipuri de documente: orice document . intensitatea factorilor de inadaptare si rolul lor in etiologia criminalitatii. dosarele privind cauzele penale. (cadrul de referinta. a atitudinii comunitatii fata de faptele antisociale etc. . ii) Scala de atitudini . Cadrul cercetarii : problematica cercetarii sau cadrul teoretic. comportamentul individual si de grup.de personalitate (de tip chestionar. judiciare. Tema a V a. documentele persoanele. proiective. Acestea isi propun analiza trasaturilor psihologice ale infractorului. neutru. obiective). economice etc. d)Tehnica documentara. sever..interviu sensibil. e)Tehnicile secundare. 2. alegerea temei.pentru cunoasterea intensitatii atitudinii unui infractor in raport cu un noninfractor. Consideratii prealabile : tipuri de cercetare. Erorile de raspuns. Principalele tehnici secundare folosite de criminologie sunt: i) Testele . Este proprie cercetarii pe documente si priveste modul in care datele cuprinse in diferite tipuri de documente por fi utilizate in scopuri stiintifice.in sens larg In criminologie se folosesc adesea urmatoarele documente: statistici demografice. Etapele cercetarii 1. . Tipuri de analiza a documentelor: analiza de continut si analiza statistica. cadrul .de reusita (testul de inteligenta Binet-Simon) .

masoara eficacitatea sistemului judiciar). actualitatii. Consideratii prealabile:Tipuri de cercetare.componenta echipei de cercetare . c) Posibilitatile concrete de realizare a cercetarii (intinderea temei. accesul la sursele de documentare). timpul afectat temei.elaborarea ipotezelor).In cadrul acestei clasice diviziuni exista in criminologie o diversitate de tipuri de cercetare: a) cercetarea etiologica (are ca scop descoperirea cauzelor care determina si a conditiilor care favorizeaza savarsirea de infractiuni) . b)cercetarea activa ( reprezinta stiintele sociale). . Alegerea temei Tipuri de cercetare. c)cercetarea operationala ( reprezinta stiintele exacte). In criminologie ramane valabila diviziunea in cercetare fundamentala si cercetare aplicativa. cadrul concret. si utilitatii temei. Analiza si interpretarea. b)cercetarea de evaluare (evalueaza rezultatele. Alegerea temei Privitor la alegerea unei teme. experienta sa practica). b) Ordinea de prioritate in cercetarea criminologica sub aspectul originalitatii. urmatoarele aspecte sunt esentiale: a) Factorii de natura individuala (pregatirea teoretica a cercetatorului. bugetul necesar. 3. 1.conceptual.

cadrul de referinta. cadrul conceptual.se definesc nominal conceptele. elaborarea ipotezelor. In criminologie cercetarile au la baza ipoteze prealabil formulate care confirma sau infirma o anumita teorie criminologica (privind cauzele fenomenului criminalitatii. Problematica cercetarii sau cadrul teoretic: presupune trei faze succesive : a) Cadrul de referinta . etc. un indicator masurabil si cuanificabil devine o variabila. obiectivele urmarite. Cadrul concret El constituie etapa alegerii si definitivarii metodelor si tehnicilor de cercetare. 3) Analiza si interpretarea.sintetizarea datelor obtinute anterior prin formarea indicilor ( un indice exprima combinarea mai multor indicatori). se expun scopurile.).2. . . introducand o ordine logica si fiind o " propunere de raspuns la o intrebare pusa".in cuprinsul lui se prezinta pe larg tema. cresterea acestuia in anumite perioade . Cadrul cercetarii: problematica cercetarii sau cadrul teoretic. numite dimensiuni. . .dezmembrarea conceptelor in elementele componente. aria de referinta.despicarea dimensiunilor in indicatori (" realitati" usor masurabile ).Cadrul concret. b) Cadrul conceptual : . c) Elaborarea ipotezelor: ipoteza este cea care directioneaza cercetarea .Un rol important pentru stabilirea cadrului de referinta revine documentarii.

clasificare. sunt grupate in categorii si notate cu cifre de cod. ordonare a informatiilor). Valorificarea datelor se va face de catre cercetatorii criminologi. 4. contribuie la afirmarea caracterului unitar al criminologiei. realizarea sintezelor criminologice din anii チ O60 care combina dreptul.Desi are legaturi stranse cu alte stiinte criminologia nu are un caracter auxiliar in raport cu dreptul penal sau cu alte stiintele sociale. Dependenta criminologiei. prin adecvarea metodei la obiectul cercetat. Dupa codificare. Caracterul unitar al criminologiei: Dupa ce nume ilustre in criminologie precum Sellin si de Greff i-au contestat caracterul unitar. Criminologia in sistemul stiintelor 1. informatiile sunt prezentate sub forma de tabele. Autonomia criminologiei Caracterul autonom al criminologiei: Prin obiectul si scopul specific. Criminologia in invatamantul universitar.Datele culese in cadrul cercetarii sunt prelucrate matematic (operatii de inseriere. Caracterul interdisciplinar al criminologiei: Prin obiectul sau de studiu. Tema aVI a. 2. criminologia este o stiinta sociala cu caracter . criminologia este o stiinta autonoma. Definitia criminologiei. psihologia. 1. Ulterior. 3. Autonomia criminologiei. ajutati de factorii de decizie. psihiatria si biologia intr-o stiinta autonoma. de organismele cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii.

umanizarea formelor de reactie sociala. sanctiune. dar care nu au semnificatie decat in cadrul unei aplicari in practica.criminologia influenteaza dreptul penal. functiilor sale. in procesul de creare a legii penale. 3.Dreptul penal are ca scop imediat apararea valorilor sociale fundamentale impotriva criminalitatii. de individualizare a pedepsei etc.Criminologia urmareste in planul scopului imediat prevenirea criminalitatii. Dependenta criminologiei Criminologia si stiintele penale a)Criminologia si dreptul penal: -Deosebiri: Dupa criteriul obiectului. -Dependenta:Criminologia este dependenta de dreptul penal mai ales prin imprumutul de concepte. dreptul penal are un obiect generic criminalitatea si un obiect specific. Abordarile interdisciplinare. Cele doua se deosebesc si in ceea ce priveste functiile si metodele folosite. Caracterul complex al criminologiei: Datorita obiectului. criminologia este o stiinta cu caracter atat teoretic cat si practic.triada infractiune raspundere penala. scopului. tratamentul delincventilor. b) Criminologia si dreptul procesual penal: Legislatiile procesuale moderne au suferit modificari si datorita influentei . in plan teoretic si metodologic realizeaza intr-o finalitate proprie " sinteza criminologica".interdisciplinar in cadrul careia criminalitatea este studiata prin apelarea la domenii conexe cunoasterii umane. Ea face parte din categoria stiintelor complexe deoarece opereaza cu concepte care implica judecati de valoare.

Ca scop. f) Criminologia si sociologia penala: Sociologia penala studiaza interactiunile dintre normele dreptului penal si diferiti factori ai vietii sociale. criminologia isi aduce o contributie esentiala la cunoasterea criminalitatii. sociologia penala urmareste cunoasterea influentei . denumirea a devenit improprie .infractor. Politica penala alaturi de dreptul penal definesc " axul " in jurul caruia criminologia isi desfasoara cercetarile. c) Criminologia si stiinta penitenciara -penologia: Stiinta penitenciara a avut ca obiect de studiu initial pedepsele in mediu inchis. penologia a fost si este inclusa in criminologie. criminologia la intrebarea " de ce". Criminologia ofera criminalisticii date privitoare la personalitatea infractorilor. Studiul reactiei sociale se concentreaza asupra mecanismelor prin care se ajunge la dobandirea statutului de delincvent mai ales in conditiile in care garantiile procesuale nu sunt respectate sau sunt minime. a victimelor. d) Criminologia si politica penala: Prin finalitatea sa.criminologiei. fiind inlocuita cu cea de penologie. criminalistica ofera date cu privire la relatia victima. In conceptia nord americana. la particularizarea principiilor de politica penala. date privind modurile de executare a diferitelor tipuri de infractiuni. la mecanismele trecerii la act . fiind asimilata la inceputurile ei criminologiei.Datorita amplificarii si diversificarii sistemului sanctionator. e) Criminologia si criminalistica Criminalistica raspunde la intrebarea "cine ".Multi autori opteaza pentru denumirea de drept executional penal care ar acoperi ambele domenii.

psihologie etc. Universitatea din Louvain a introdus un program academic complet in criminologie cu o durata de 4 ani. de studii superioare specializate.) existand organizat si un doctorat in criminologie. datorita caracterului ei interdisciplinar. Genova. biologia sau mai exact unele capitole sau subramuri ale acestora abordeaza numai anumite aspecte ale fenomenului criminalitatii. Criminologia in invatamantul universitar. g) Criminologia si alte stiinte: Criminologia este o stiinta generala despre criminalitate in timp ce stiintele de care este dependenta. Belgia: Scolile de criminologie din cadrul facultatilor de drept erau considerate centre de specializare a juristilor si ofereau o licenta speciala in criminologie alaturi de cea de baza. 3.. Modelul european Italia: Predata initial in facultatile de drept si medicina in ultimele decenii se inregistreaza o sporire a numarului de catedre de criminologie in alte facultati ( sociologie. ea foloseste numai metodele sociologice.psihologia. finalizat cu o diploma de licenta in criminologie. .factorilor sociali asupra normelor penale.sociologia. drept. etc. Franta: Criminologia se preda cu precadere in cadrul facultatilor de drept. Bari) se adreseaza licentiatilor in medicina. in timp ce criminologia face apel la un evantai mult mai larg de metode. Din anul universitar 1968-1969.Scolile de specializare in criminologie clinica cu o durata de trei ani de pe langa facultatile de medicina( Milano. unele universitati organizand si seminarii speciale de doctorat . psihologie. existand si "filiere specializate" in cadrul programelor de diploma pentru studii aprofundate. psihiatria.Ca metode. sociologie.

Criminologia se preda in departamentele de sociologie . Definitia criminologiei Stiinta despre criminal: Potrivit lui de Greff. se manifesta o anumita detasare a criminologiei si justitiei penale de sociologie ca si o revenire in atentia programelor universitare a ideii de tratament si resocializare. iar programele universitare destinate formarii specialistilor in justitia penala cuprindeau cursuri de drept.american: In toate centrele universitare. Stiinta despre fenomenul criminalitatii: . reactia sociala fata de aceste incalcari. Scoala de criminologie de la Montreal organizeaza un ciclu complet de invatamant devenind principala furnizoare de specialisti pentru o serie de structuri (servicii sociale comisii de liberare conditionata. Debutul a fost in anul 1960 cand a fost infiintat in cadrul departamentului de sociologie al Universitatiidin Montreal o sectie de invatamint criminologic. administratie si criminologie. incalcarile acestor legi.. colegiile din S.A. In prezent. " criminologia reprezinta ansamblul stiintelor criminale dar reprezinta de asemenea omul criminal" Stiinta despre crima: Sutherland si Cressey inglobeaza in sfera criminologiei procesele de elaborare a legilor.clinici pentru sprijinul copiilor delincventi). 4.U. Modelul canadian: Criminologia ca disciplina universitara si ca profesie ocupa in Canada un loc deosebit. Ei includ in sfera criminologiei penologia si sociologia penala. transformat intr-un departament autonom apoi in" Scoala de Criminologie".Modelul nord. se mentine impartirea domeniului criminologiei in doua domenii: criminologia ca disciplina stiintifica si acela al justitiei penale si educatiei specializate (ca profesie).

In marea lor majoritate.Componentele de baza ale unei teorii sunt:conceptele. In criminologie. fie pentru a contribui la o mai buna intelegere a unor procese sau fenomene. Tema a VII a Confruntari de idei in criminologie 1.Reprezentantii orientarii sociologice care au imbratisat varianta dezorganizarii sociale sau patologiei sociale includ fenomenul criminalitatii in sfera mai larga a deviantei sau a fenomenelor de marginalizare. Definitia criminologiei: Criminologia este stiinta care studiaza factorii si dinamica actului criminal precum si reactia sociala fata de acesta. umanizarii sistemului de represiune si reintegrarii sociale a delincventilor. de Greff. fie pentru elaborarea unor programe de tratament. forma. 1. criminologia etiologica este criticata. Stiinta despre dinamica actului criminal: Dupa anul 1950. delictul delincventul si crima sunt rezultatul mecanismelor de reactie sociala (de etichetare). care elaboreaza o teorie bazata pe mecanismele " trecerii la act". Privire generala asupra principalelor orientari Teoriile criminologice. Ele explica anumite fenomene sau comportamente . variabilele postulatele. Cauzalitatea in criminologie. conturindu-se o noua orientare promovata de E. teoriile servesc pentru a explica anumite fenomene sau comportamente. Stiinta despre reactia sociala: Potrivit reprezentantilor " noii criminologii" . 2. in scopul prevenirii criminalitatii. Privire generala asupra principalelor orientari. teoriile criminologice fac parte din categoria teoriilor probabiliste sau statistice.

care este chemata sa priveasca dincolo de aparente. realitate): Sistemul este un ansamblu superior organizat de elemente. ci mai ales in posibilitatea pe care o are ca. un loc aparte fiind rezervat teoriilor integrative. Orice sistem se caracterizeaza printr-o structura(o anumita forma de . de a-l explica post-factum. comportamentul delincvent). din care fiecare constituie un sistem aflate in relatie intre ele si cu intregul caruia se subsumeaza.nu se poate dispensa de analiza cauzelor fenomenului sau fenomenelor constituind sfera sa de preocupari. teoriile criminologice sunt prezentate functie criteriul modelului etiologic. In caracterizarea fiecarei orientari determinanta a fost prioritatea pe care diferiti autori a conferit-o unor categorii de cauze in geneza fenomenului studiat. Concepte operationale (sistem. Cauzalitatea in criminologie Consideratii generale:Criminologia. functie. psihiatrica psihologica si sociologica. structura. Forta stiintei consta nu in capacitatea de a explica un fenomen produs. efect. factor. ele au fost grupate in raport cu orientarea etiologica predominanta si anume: biologica. ca orice stiinta autonoma. Este o exigenta impusa de insasi ratiunea de a fi a oricarei stiinte care nu se poate multumi cu datul . sa sesizeze. 2. posibilitate. contribuie la o mai buna intelegere a unor procese si fenomene sau la elaborarea unor programe de prevenire si tratament. sa explice esenta fenomenului. utilizand datele astfel obtinute sa poata prevedea aparitia unor fenomene similare pentru ca aceste fenomene sa fie prevenite daca sunt negative sau favorizate daca sunt pozitive.(criminalitatea. In prezentul curs. Astfel. conditie. cauza.

Teoriile ereditatii. Este un concept mult mai larg decat cele de cauza si conditii. Pentru a formula o explicatie a fenomenului studiat trebuie sa se identifice factorii care au contribuit la aparitia unui comportament delincvent si in ce masura contributia adusa are valoare de cauza sau conditie favorizanta. Criminologul se va confrunta nu numai cu dificultatile legate de complexitatea fenomenului studiat dar si cu acelea datorate faptului ca trebuie sa reconstituie " realitatea" care a precedat actul criminal. 3. influenteaza prin prezenta lor evolutia fenomenului-cauza. biotipurile criminale. Particularitatile raportului de cauzalitate in criminologie: Datorita complexitatii fenomenului criminalitatii problema raportului de cauzalitate este foarte dificila.organizare care prezinta doua dimensiuni datul-dimensiunea sincronica. Orientarea biologica 1. starea in care se gaseste sistemul in momentul descrierii sale si dimensiunea diacronica care reflecta evolutia in timp).zisa. Tema aVIII a. Cauza este fenomenul care preceda si determina un alt fenomen . fiind lipsite de eficienta cauzala propriu. 2 Teoria atavismului evolutionist. .efect. Caracterizare generala. Factorul este orice element care concura la producerea unui rezultat. Conditiile sunt acele imprejurari care. Orice sistem are o functie-definita ca un complex de proprietati care se exercita in raport cu alte sisteme .

Aceste anomalii permit identificarea unor predispozitii pentru comiterea crimei. 5. Noile tendinte. . anomalii ale nasului etc. ipoteza pe care o largeste ulterior incluzand si degenerescenta datorata epilepsiei.Caracteristic pentru ansamblul acestor teorii este limitarea obiectului criminologiei la studiul delincventului. 1.4. incercarea de demonstra existenta unor trasaturi specifice de ordin bioantropologic ce diferentiaza delincventul de nondelincvent. Lombroso a incercat sa demonstreze ca intre criminal si noncriminal ar exista o diferenta de natura. Teoriile bioconstitutionale. El formuleaza ipoteza atavismului evolutionist potrivit careia caracterele omului primitiv si ale animalelor inferioare pot aparea la anumiti indivizi sub forma unor 'stigmate anatomice' (malformatii ale cutiei craniene. Are ca reprezentant pe italianul Cesare Lombroso si lucrarea sa consacrata denumita 'Omul delincvent'. Teoria atavismului evolutionist. ale scheletului. Studiile de psihiatrie il conduc la concluzia unei similitudini dintre criminalul innascut si nebunul moral. 2.). Caracterizare generala In cadrul acestei orientari sunt reunite teoriile reductioniste care atribuie comportamentului delincvent un substrat organic precum si conceptiile moderate in cadrul carora investigatia cu privire la rolul factorilor biologici nu exclude alte influente. Evaluare critica. 6.

2. Ereditate si mediu. Considera femeia criminal ca un tip aparte in cadrul clasificarii mentionate. Foloseste grupuri de control in cercetarile sale si demonstreaza ca anumite inferioritati fizice ale criminalilor sunt ereditare iar comportamentul social este un comportament mostenit. In plan metodologic. S-a incercat sa se demonstreze ca predispozitia ereditara in comiterea actului infractional constituie. Reprezentant . Copiii adoptati .El realizeaza o tipologie a indivizilor care cuprinde alaturi de criminalul innascut tipul pasional. Arborele genealogic Studiile realizate in SUA au incercat sa demonstreze ca in familiile ai caror intemeietori au antecedente penale exista un numar mai mare de infractori. Cauza principala a criminalitatii a fi ereditatea. Critica teoria lui Lombroso. Teoriile ereditatii. Gemenii Au fost efectuate studii pe gemeni monozigotici si dizigotici .Charles Goring. ocazional. biotipurile criminale. in cazul gemenilor monozigotici. Cercetarile ulterioare de antropologie au aratat ca procesele ce caracterizau gandirea omului primitiv nu difera radical de cele ale omului epocii actuale. epileptic. un factor foarte puternic. principala eroare consta in faptul ca nu a folosit grupuri de control care sa ofere suport stiintific afirmatiilor sale.

criminologii au incercat sa realizeze diferit asociatii cu criminalitatea. Inteligenta si crima. Pentru a desemna personalitatea foloseste conceptul structura biologica actuala. Herman Witkin si Sarnoff Mednik (Danemarca). Considera ca este nevoie sa se studieze personalitatea individului pentru a se descoperi cauzele care-l determina pe acesta sa comita infractiuni.are la baza lucrarile psihiatrului suedez Sjobring. Considera . Kretschmer si aceea a lui W. Studii efectuate de: Patricia Jacobs (Anglia). Ele au incercat sa stabileasca anumite corelatii in cazul copiilor adoptati si anume sa stabileasca daca comportamentul delincvent al unora dintre acestia urmeaza linia de comportament a parintilor biologici sau a parintilor adoptivi. Cauzele au fost considerate a fi de ordin ereditar. Cromozomul Y Cercetarile au pretins ca exista o corelatie intre anomaliile cromozomice si criminalitate. Teoria are doua variante: a) varianta constitutionala . 3. Teoriile bioconstitutionale Teoria inadaptarii biologice Reprezentant: criminologul suedez Olof Kinberg. Reprezentant: Goddard.Studiile au fost realizate in special in SUA si Suedia. Biotipurile criminale Curentul biotipologic a folosit doua tipologii cunoscute: tipologia lui E. Corelatii semnificative apar intre surplusul de cromozomi si criminalitate. Cercetarile au incercat sa stabileasca o corelatie semnificativa intre anumite deficiente mentale si criminalitate.Sheldon. Pornind de la aceste tipologii.

ca factorii fundamentali ai constitutiei biopsihologice sunt: capacitatea, validitatea, stabilitatea si soliditatea. In raport de distribuirea acestora se realizeaza o clasificare a indivizilor (supercapabil, supervalid, superstabil, supersolid etc.) De asemenea, un alt concept folosit de Kinberg este acela de functie morala. b) varianta patologica - include bolile mentale, tulburarile de inteligenta etc. care determina o deficienta a functiei morale. Acorda prioritate factorilor biologici in etiologia crimei. Teoria constitutiei delincvente Reprezentant: criminologul italian Benigno di Tullio. Confera o semnificatie mai larga decat Kinberg conceptului de constitutie care ar cuprinde, pe langa elementele ereditare si congenitale si pe cele dobandite, in special, in prima perioada a vietii.Introduce conceptul de prag( este folosit acest concept in cadrul conceptiei

potrivit careia tenintele criminogene vorr fi mai puteernice la anumiti inivizi, determinandu-i sa reactioneze la unii stimuli exteriori diferit fata de altii, avand praguri de reactie diferite) si considera crima ca fiind o manifestare a inadaptarii individului la mediu. 4. Noile tendinte Premise: Cercetarile din epoca moderna( studiul neuronului ca entitate anatomica, chirurgia creierului studierea functionalitatii creierului animalelor ) au permis o acumulare de informatii care au fost folosite la explicarea unor comportamente si procese psihice. Reconsiderarea orientarii: Evaluarea rolului factorilor biologici in geneza criminalitatii se face cu mai multa prudenta ca in trecut,afirmindu-se ca nu exista nici

un tip particular de comportament criminal, nici chiar in cazul violentei episodice, care sa fie determinat numai de factorii biologici. Directii de cercetare: S-au realizat cercetari care pun in evidenta relatia dintre factorii biologici si criminalitate. Astfel s-a demonstrat existenta unor factori care au o legatura directa cu comportamentul antisocial (tumori, epilepsia ) sau o legatura indirecta (complicatii prenatale).Alte cercetari au constatat o legatura intre delincventa( comportament agresiv) si encefalite endemice sau subacute. O alta directie de cercetare studiaza influenta factorilor biochimici asupra crimei dar cu exceptia nivelului testosteronului ( au aparut anumite corelatii intre nivelul acestuia si comportamentul agresiv), rezultatele sunt negative. 5. Evaluare critica. Limitele teoriilor prezentate: Principala limita a acestor teorii consta in tendinta de biologizare a omului, de considerare a datului biologic drept componenta esentiala a personalitatii umane de transformare a anomaliilor bioconstitutionale in criterii de clasificare a indivizilor in buni si rai. Concluzie: Dincolo de toate limitele teoretice si metodologice, aceasta orientare are anumite merite in edificarea criminologiei ca stiinta (studiul personalitatii infractorului,introducerea examenului multidisciplinar, a metodei pozitive, a metodei tipologice etc.). Tema a IX a. Orientarea psihiatrica-psihologica 1. Caracterizare generala; 2. Perspectiva psihiatrica-psihanalitica;

3. Teoria psihomorala; 4. Teoria personalitatii criminale; 5. Evaluare critica. 1. Caracterizare generala In aceasta orientare au fost grupate principalele teorii si conceptii a caror principala trasatura consta in centrarea explicatiei cauzale pe factorii psihologici. Sunt examinate teorii

extreme care reduc geneza crimei la psihicul individului , ca si variante nuantate a caror linie de demarcatie intre orientarea biologica si sociologica este mai greu de trasat. 2. Perspectiva psihiatrica-psihanalitica Sigmund Freud Considera ca personalitatea individului are trei instante: Eul (constiinta de sine), Supraeul (constiinta morala) si Sinele (instincte si tendinte refulate). Eul asigura echilibrul dintre

instinctele si tendintele profunde ale individului si normele primite prin educatie. Existenta unor stari tensionale intre aceste trei instante duce la conflict care se poate rezolva prin: sublimare si refulare. Diferenta dintre infractor si noninfractor se situeaza la nivelul Supraeului si se datoreaza incapacitatii individului de a depasi complexul oedipian. Freud analizeaza si criminalul care comite infractiunea datorita complexului de vinovatie. Influenta psihanalizei asupra criminologiei. Cercetarile criminologice ulterioare au fost influentate de psihanaliza lui Freud. Alexander si Staub au analizat diferite tipuri de criminali prin prisma celor trei instante ale personalitatii. Alte cercetari au analizat o personalitate de tip nevrotic in opozitie cu o

personalitate in conflict cu societatea. il conduce la comiterea actului criminal.faza trecerii la act cand accepta eliminarea victimei si in care individul trece printr-o stare periculoasa. . Fromm. in final. 3. Astfel. Teoria personalitatii criminale . Cand apare un esec de identificare consecinta este un dezechilibru psihic ce se exprima prin delincventa din obisnuinta. nevrozatul.Ray Jeffery). se ajunge la concluzia ca infractorul ar fi victima unor conflicte interioare intre instinctele sale insuficient controlate de Supraeu si regulile de conduita din viata sociala. considerand ca individul isi controleaza comportamentul si are responsabilitatea actiunilor lui (A. In dezvoltarea personalitatii exista doua momente: aparitia identitatii autentice si consecinta acesteia asupra motivatiilor individului. 2.faza asentimentului formulat (accepta comiterea crimei). Adler. .faza asentimentului temperat (ia nastere ideea de crima). Considera ca personalitatea infractorului se structureaza de-a lungul unui proces lent de degradare morala a individului care. Acest proces este denumit proces criminogen in evolutia caruia se disting trei faze: . Teoria psihomorala Etienne de Greeff. Noel Mailloux Transfera problematica personalitatii infractorului in sfera patologiei asimiland infractorul cu debilul mental.Un numar important de psihiatri resping ideea de om biologic si sau acela de om psihologic. Neofreudianismul: In ultimele decenii s-a produs o schimbare importanta in abordarea personalitatii. E.

De asemenea. dinamica producerii acestuia etc.Acestei orientari i se datoreaza acumularea unui bogat material factual care a permis sondarea universului psihic al infractorului dezvaluind aspecte interesante cu privire la motivatia actului infractional. Tema a Xa. Orientarea sociologica 1. simbolistica visurilor etc. Concluzie: Multe din conceptele freudismului ca instantele personalitatii. Este de parere ca personalitatea criminala reprezinta o constelatie de trasaturi care apare ca o rezultanta si nu ca un dat. Pe plan etiologic. 4. eroarea consta in reducerea problematicii personalitatii umane la factorii de ordin psihologic. este necesar sa se evidentieze acele trasaturi psihologice care transforma asentimentul temperat in asentiment tolerat. Respinge diferenta de natura dintre infractor si noninfractor considerand ca intre acestia este o diferenta de grad.Jean Pinatel. considera criminalitatea ca o maladie morala a 'societatii criminogene' caracterizata printr-o deteriorare a valorilor fundamentale. Evaluare critica. De aceea. au intrat definitiv in vocabularul criminologic. se retine ca valoroasa ideea situarii cauzelor directe ale infractiunii la nivelul individului si al personalitatii sale. diferentiata ca natura sau grad de cea a noninfractorului.: Limite: Eroarea acestei orientari consta in considerarea infractorului ca posesor al unei personalitati de un tip aparte . Caracterizare generala .In plan etiologic. Ulterior. Pinatel isi revizuieste teoria si insista asupra caracterului dinamic al personalitatii criminale care trebuie privita in miscare.

Crima este. criminologia critica. A.Sunt prezentate teorii extreme care explica "socialul prin social" ca si acele variante care avanseaza teorii specifice cu privire a comportamentul delincvent incercand o explicare a "individualului prin social". de departe cea mai bogata in teorii si conceptii privind cauzele criminalitatii. H.Quetelet (care a formulat legea termica a criminalitatii). teoriile controlului social. 3. teoriile subculturilor delincvente.teoriile conflictului de cultura. 2. Scoala cartografica.Mayhew. 3. . 5. am folosit clasificarea teoriile prezentate dupa apartenenta teoriei fie la modelul consensual fie la modelul conflictual de analiza sociala.Interactionismul si teoriile etichetarii.Guerry. Teorii criminologice inspirate din modelul consensual: scoala ecologica de la Chicago . 1. Caracterizare generala: In cadrul acestei orientari. 4. teorii de esenta culturalista :teoria asociatiilor diferentiale. Cei mai cunoscuti reprezentanti sunt Durkheim si Tarde din cadrul scolii mediului social. Teoriile criminologice inspirate din modelul conflictual. Durkheim considera criminalitatea ca facand parte din orice societate normala.J.2. Scoala sociologica Considera ca in geneza criminalitatii un loc important il au factorii sociali.teoriile dezorganizarii sociale. Scoala cartografica Pune in centrul preocuparilor sale analiza statistica a criminalitatii incercand sa surprinda anumite 'regularitati' in dinamica acesteia.Evaluare critica. criminologia reactiei sociale. Reprezentanti: A. Scoala sociologica.M. 6. in .

Reprezentantii. Scoala de la Chicago. Tarde este autorul teoriei imitatiei pe care o considera principala cauza a criminalitatii. factori fizici si factori sociali. In opozitie cu Durkheim nu considera crima un fenomen normal al vietii sociale. Teoriile din cadrul acestui model considera infractorul ca un inadaptat si propun drept remediu diferite metode de resocializare a acestuia. Foloseste conceptul de anomie pe care-l defineste ca fiind o stare obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste (crize economice. Dintre acestia acorda prioritate factorilor sociali (organizarea economica.R. Contestarea acestora plaseaza individul in categoria infractorilor. Imparte factorii angrenati in producerea infractiunii in trei categorii si anume: factori antropologici. Modelul de analiza porneste de la recunoasterea unei analogii intre ecologia umana si cea vegetala.Shaw si H.opinia sa necesara si utila. C. razboaie).McKay. Esenta acestor teorii consta in recunoasterea unor norme ce ocrotesc valori sociale dominante. Pentru el infractorul este un parazit in cadrul societatii.D.) 3. Ferri si sociologia criminala In conceptia lui Ferri crima are o determinare multipla. Teoriile criminologice inspirate din modelul consensual Caracterizare. sistemul de educatie etc. considera imigrantii ca pe noi specii de plante ce . E. Promotorii acestei scoli au incercat sa explice cauzele delincventei in marile concentratii urbane in care proportia imigrantilor era foarte ridicata.

cultural ce separa clasele si gruparile sociale. Comportamentul delincven apare pe fondul conflictelor de cultura cand individul e obligat sa interiorizeze un sistem ambivalent sau plurivalent de valori si norme. Teorii de esenta "culturalista" a)Teoria asociatiilor diferentiale Reprezentant: E. Examineaza diferenta de statut social. Studiaza criminalitatea gulerelor albe. Identifica anumite forme de criminalitate care scapa de sub incidenta legii penale. durata. economic. Apartenenta la o subcultura delincventa s realizeaza printr-un proces de interactiune dintre indivizi care au probleme similare de adaptare. de semnificatii cu privire la norme. c)Teoria subculturilor delincvente Reprezentant: Albert Cohen. Asociatiile diferentiale sunt diferite functie de: frecventa. Porneste de la ipoteza urmatoare: comportamentele delincvente se dobandesc prin asociere cu subiecti ce apreciaza favorabil aceste comportamente si prin izolarea de subiecti ce le considera negative.traiesc pe pamant ostil si incearca sa supravietuiasca apeland la diferite forme de adaptare. intensitate. b)Teoria conflictelor de cultura Reprezentant: Thorsten Sellin. Acorda un rol important studiului pozitiei familiei americane in societate si retine doua atitudini opuse ce separa grupurile sociale: subcultura clasei mijlocii si subcultura populara. Defineste conflictele de cultura ca fiind conflicte de sensuri. prioritate.Sutherland. interese si valori sociale. Un individ ce se gaseste intr-o situatie prielnica se angajeaza in conduite delincvente numai daca ponderea aprecierilor favorabile prevaleaza asupra aprecierilor defavorabile. Acesta propune o abordare multifactoriala a criminalitatii. ce duce la o solidaritate de .

Anomia ar reprezenta o 'ruptura' in structura culturala cand apare o discrepanta intre normele sociale. Considera ca infractiunea poate fi prevenita sau infranta prin doua procese . Considera ca mediul social are o structura sociala si una culturala.K. modelul violent si modelul izolat. in aceleasi conditii. scopurile culturale si capacitatea membrilor grupului de a se conforma acestora. adica ansamblul mijloacelor legitime pe care grupul le are la indemana pentru a-si realiza scopurile.grup. Merton plaseaza fenomenul criminalitatii si in afara crizelor economice sau a altor evenimente perturbante. Explica acest fenomen cu ajutorul 'structurii de oportunitate'. Considera ca aceasta este rezultatul tensiunii dintre scopuri si mijloace. pe care o concepe pe un plan concret spre deosebire de Durkeim. Teoriile de esenta "functionalista" a)Teoria lui R. la constituirea de modele si norme.Merton Explica delincventa prin starea de anomie. unii comit crime si altii nu.Walter Reckless Autorul acestei teorii incearca sa raspunda la intrebarea de ce. Coreleaza structurile de oportunitate cu subculturile delincvente si identifica trei modele de subculturi delincvente: modelul criminal. b)Teoria lui Cloward si Ohlin Autorii leaga delincventa de anomie insa considera aceasta modalitate specifica de reactie fata de inegalitatile sociale nu este un fenomen individual (vezi Merton) ci unul colectiv. Pentru a-si atinge scopurile individul recurge la mijloace ilicite. Teoriile controlului social a)Teoria infranarii . Criminalitatea este un raspuns la neconcordanta dintre mijloace si scopuri.

Criminologia reactiei sociale. E.Tannembaum. Reprezentanti: F. grupul de prieteni.Lemert. 4. H. crezul in valori conventionale. fapt ce i-a adus numeroase critici.Becker. implicarea in activitati conventionale. Hirschi propune intarirea controlului social fiind adeptul modelului de control represiv. conflictele dintre indivizi si grupurile sociale n-ar putea fi rezolvate prin adaptarea indivizilor la diferite structuri ale societati ci numai printr-o transformare a acestora. Curentul interactionist Propune aflarea raspunsului la intrebarea 'de ce o persoana este considerata delincvent'?. Jeffry etc. scoala. Considera ca problema fundamentala a criminologiei o reprezinta studierea ansamblului . Probabilitatea ca un individ sa devina deviant sau conformist depinde de intensitatea urmatorilor factori: atasamentul fata de parinti. Teorii criminologice inspirate din modelul conflictual Caracterizare Modelul conflictual inlocuieste modelul consensual. Matza. De aceea important nu este sa se cerceteze cauzele criminalitatii ci cauzele conformismului. coercitiv. angajarea intr-o linie conventionala de conduita. b)Teoria controlului social -Travis Hirschi Potrivit lui Hirschi. Acestea sunt actualizate cand controlul social scade. Teoria se bazeaza pe o constructie ierarhica in raport cu capacitatea individului de a infrana conflictele sociale si psihologice cu care se confrunta. cea mai mare parte a oamenilor au tendinte antisociale. Astfel.esentiale: unul la nivelul organizarii sociale si unul la nivelul individului.

criminologia nu poate abandona cercetarile asupra personalitatii umane. a infractorului in special. Evaluare critica: Limitele teoriilor: Nici aceasta orientare nu ofera o explicatie deplina asupra cauzelor fenomenului. Principalii reprezentanti: Ian Taylor. de exagerare a importantei factorilor sociali si neglijarea aproape totala a individului. Criminologia "critica" Mai este denumita si criminologia radicala. economice. Jock Young.studiind relatiile dintre individ si grupul social. specifice capitalismului. de orientare neomarxista. actul insusi. 5. Se disting cinci etape cu valoare explicativa si anume: originile indepartate ale actului deviant. procesele de legiferare si aplicare a legii penale etc.proceselor ce alcatuiesc reactia sociala fata de fenomenul criminalitatii considerat a fi creatia directa a reactiei sociale. originile indepartate ale reactiei sociale.O alta eroare consta in tendinta de socializare a omului. Concluzii: Desi criminologia reactiei sociale ".aceste teorii nu depasesc universul restrans al grupului. . aratand ca acesta este rezultatul starilor conflictuale dintre indivizi s structurile politice. Cercetarile criminologice vizeaza clarificarea problemelor privind analiza socio-politica a normelor penale. originile imediate ale reactiei sociale. Paul Walton. considerand influenta acestuia asupra individului ca singura sursa de determinare sociala. noua criminologie" a criticat intemeiat unele paradigme reductioniste care s-au grabit sa considere drept cauze ceea ce erau in realitate doar simple conditii. Propun un model formal explicativ al actului deviant. originile imediate ale acestuia.

Teoriile care sunt prezentate in continuare se inscriu in a doua directie. reintoarcerea la mijloacele represive traditionale nu va putea rezolva problemele criminalitatii. de antrenare in activitatea de prevenire si control a acesteia de factori multipli. 2. 3. Teoria "generala" a lui Hirschi si Gotffredson. 1. de diversificare a formelor de raspuns social. 2.Cresterea criminalitatii.integrarea variatelor aspecte ale crimei si criminalului intr-o singura teorie de natura'multifactoriala'. Eforturile de a se gasi remedii trebuie canalizate pe o cale realista de aboradare nuantata atat a individului in particular cat si a fenomenului infractional global. . Caracterizare generala Incercarile de integrare au vizat urmatoarele directii: .integrarea selectiva. bazata pe ideea ca toate orientarile contin anumite adevaruri iar contradictiile dintre ele reflecta natura complexa a problemei studiate.Teorii criminologice integrative 1. Teoria integrarii culturale diferentiate a lui Denis Szabo 5. Teoria integrativa a violentei Reprezentanti: Wolfgang si Ferracuti . Tema a XI a . Caracterizare generala. Teoria integrativa a violentei. exacerbarea violentei sunt realitati care trebuie privite cu maxima responsabilitate. 4.

Volumul si structura criminalitatii si principalele sale trasaturi dupa 1989.Criminalitatea si tranzitia. 4. In elaborarea teoriei folosesc conceptul de subcultura al lui Sellin si teoria asociatiilor diferentiale a lui Sutherland. Tema a XII a. Crima este caracterizata ca fiind o structura sociala: aceleasi forte care modeleaza omul in societate modeleaza la randul lor si criminalitatea. Volumul si structura criminalitatii si principalele sale trasaturi dupa 1989. Considera ca personalitatea si cultura reprezinta elementele constitutive ale oricarei stiinte umaniste si le reuneste intr-o conceptie cu valente integrative. Evaluare critica a conceptiilor criminologice din perioada totalitara din perspectiva controlului social. Fenomenul criminalitatii (care e format dintr-un numar impresionant de infractiuni marunte) trebuie privit ca un intreg in cadrul unei teorii integrative. generatoare de cauze ale criminalitatii dar implicand si unele dintre efecte al . 1. din scoala clasica de criminologie. de ce. 3. comparabila cu criza economica. 3. pe plan conceptual. Teoria "generala" a lui Hirschi si Gottfredson Se inspira. 2.Considera ca o teorie integrativa trebuie sa coreleze opiniile privind unde. de durata . Interpretarea criminalitatii in perioada de tranzitie din perspectiva teoriilor dezorganizarii sociale. 1. Teoria integrarii culturale diferentiale a lui Denis Szabo Studiaza problematica integrarii culturale diferentiale din perspectiva antropologiei culturale. cum s-a comis o crima. Criminalitatea este un fenomen social major prin efectele profunde. ale controlului social si personalitatii criminale.

contra unor relatii de convietuire sociala) a crescut de peste 3 ori si jumatate in perioada de tranzitie. in perioada de tranzitie. .11171992) .000 locuitori in 1988 . s-a ajuns la 699 in 1989) ci ritmul de crestere.. In legatura cu dinamica criminalitatii. contra persoanei. Din analiza informatiilor statistice cu privire la criminalitatea in primii 3 ani ai perioadei de tranzitie se constata urmatoarele: . a violentei dar mai cu seama perceptia la nivelul populatiei ( comparativ cu perioada anterioara anului 1989. Evaluare critica a conceptiilor criminologice din perioada totalitara din perspectiva . 2. crescand cu 163% numarul celor invinuiti.5 infractiuni la 100. mai ales in directia" marii criminalitati".Crestere a infractiunilor cu autori necunoscuti (8085 -1991. contra avutului privat.Media anuala a celor patru grupe de infractiuni analizate (infractiuni contra avutului public. 1154%-1991.ei. modificarile in structura criminalitatii. . cea mai importanta pondere o detin infractiunile contra proprietatii care au generat un prejudiciu care depaseste cu aproape 282% intreg prejudiciul cauzat in anii 19881989. se situeaza pe primele locuri ale motivelor de neliniste). ceea ce ingrijoreaza nu vizeaza dimensiunile fenomenului ( de la o rata de 192. 1989). infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala crescand de peste doua ori in raport cu perioada 1988-1989.o crestere de 265% a infractiunilor descoperite fata de perioada precedenta(1988.Infractiunile contra persoanei au crescut in medie de 4 ori comparativ cu perioada anterioara.

migratia. Notiunea de control social include grupuri mici precum familie. la nivel microsocial( esec. In cadrul preocuparilor de identifica cauzele criminalitatii precum si dimensiunile reale ale fenomenului .Ray Jeffery): . calamitati-. Rata reala a criminalitatii nu poate fi apreciata cu exactitate datorita lipsei statisticilor. antecedente penale in familie.obiceiuri. cutuma. urbanizarea). anturaj nociv. studiile realizate au surprins acei factori la nivel macrosocial(crize sociale . ele nu constituiau obiectul unor dezbateri deschise. . In perioada comunismului . In ceea ce priveste cauzele criminalitatii. scoala. Exista trei modele de control social( C. in planul politicii penale exista un model de reactie sociala deosebit de represiv. cu exceptia unor cercuri de specialisti. cenzura mass-mediei.controlul bazat pe acceptarea standardelor normative. rata scazuta a criminalitatii era un slogan menit sa ateste superioritatea sistemului insa.dezechilibre sociale.controlul bazatpe schimbul de marfuri si servicii. . anturaj si procesele prin care aceste grupuri socializeaza individul. etc.explicatiile de pe pozitiile teoriilor criminologice inspirate din controlul social ofera repere interesante. a celor de auto raportare.razboaie. paradoxal.climat familial tensionat) si la nivelul individului( de natura bio si psihologica) care reprezentau risc pentru producerea criminalitatii.controlului social. factorilor filtru care modificau dimensiunile reale ale fenomenului (actele de clementa). Pornind de la faptul ca rata scazuta a criminalitatii a fost o realitate incontestabila.lipsa studiilor de victimizare.

cea care intereseaza in special este teoria angajamentelor- Travis Hirschi. moral generate de necompetitivitatea economiei. social. violenta. In contextul unei unor probleme complexe in plan economic. El considera ca majoritatea indivizilor au tendinte antisociale si este important sa se cerceteze cauzele conformismului .Principalul factor in descurajarea conduitelor deviante l-a constituit frica. Unul dintre cele mai grave fenomene cu care se confrunta Romania dupa 1989 este cresterea criminalitatii. si personalitatii criminale. reducerea sau eliminarea ajutorulului social pentru a cultiva responsabilitatea individuala si intarirea sistemului represiv prin sporirea severitatii sanctiunilor penale. 3. b) angajarea intr-o linie conventionala de conduita. instrumentul principal pentru asigurarea ordinei publice si pentru transformarea totala a societatii. Interpretarea criminalitatii in perioada de tranzitie din perspectiva teoriilor dezorganizarii sociale. nu cele ale criminalitatii. c) implicarea in activitati conventionale. ale controlului social..Controlul social circumscris celui de al treilea model prezentat avea ca atribute esentiale frica. d) crezul in valori conventionale. depinde de intensitatea a patru factori: a) atasamentul fata de scoala. teroarea manifesta si insidioasa. Dintre teoriile controlului social . prabusirea sistemului de protectie sociala . Hirschi propune intarirea controlului social prin: restaurarea unei discipline stricte in scoala. grupul de prieteni. Nici unul din factorii considerati esentiali in determinarea unui comportament conformist nu justifica rata mai redusa a criminalitatii in sistemul totalitar.Probabilitatea ca individul sa devina deviant sau conformist . .controlul bazat pe folosirea fricii si coercitiunii.

ca fenomen " normal "de adaptare la starea de anomie . Teoriile controlului social. asa cum il descrie E. la nivel microsocial s-a produs o scadere a prestigiului si autoritatii instantelor de control social.).Astfel. Actuala crestere a criminalitatii se datoreaza unor modificari importante la nivelul controlului social . Durkheim sau ca un comportament " inovativ" in viziunea lui Merton. slabirea controlului social. prostitutia) este semnificativ in acest sens. existenta comportamentului deviant " la vedere" care sfideaza direc normele sociale ( incalcarea normelor de circulatie. mai ales in randul minorilor si tinerilor. fenomen deosebit de grav . a unui "nucleu dur" al criminalitatii format din infractori periculosi pentru care activitatea criminala este un stil de viata . generat . . Un alt fenomen deosebit de grav in perioada de tranzitie este cresterea numarului de infractiuni savarsite cu violenta.scaderea nivelului de trai . alaturi de Teoria asociatiilor diferentiale " a lui E . Sutherland si variantele Teoriei " subculturilor delincvente" a lui Cohen .Acest tip de comportament prezinta un pericol deosebit prin impactul pe care il are asupra populatiei care se simte abandonata. creste deosebit de mult riscul aparitiei comportamentelor deviante. lipsa sau confuzia unor norme sau valori . impunandu-se ca o prioritate. adoptarea unor masuri de politica penala deosebit de drastica fata de acestia. alaturi de alti factori de risc. de "saracia infantila". etc. cresterea somajului si inflatiei. Cel mai grav aspect este formarea in perioada de tranzitie. introducerea cautiunii . la nivelul politicii penale s-au produs modificari ( abolirea pedepsei penale. violenta de tip utilitar si cea asociata crimei organizate. comertul stradal ilicit.Cloward si Ohlin pot fi verificate in practica in domeniul delincventei juvenile. detinand o pondere insemnata. legea nu are deplina autoritate . prin eroziunea imaginii institutiilor statului de drept si a ideii de justitie in general.

care ar acoperi ambele domenii. cercetarile clarificand o serie de aspecte dincolo de cele strict juridice. denumirea a devenit improprie. Stiinta penitenciara este definita ca o disciplina socio-umana care studiaza pedepsele privative de libertate ce se executa in penitenciare. Dreptul executarii pedepselor . regimul de viata in penitenciar. care pun in evidenta eficacitatea acestei masuri dar si unele neajunsuri care se ivesc in executarea acestei pedepse. nu studiaza normele juridice privind executarea pedepselor privative de libertate. Multi autori opteaza pentru denumirea de drept executional penal.PENOLOGIE TEMA I . Notiuni generale 1. se elaboreaza anchete sociale si psihologice asupra detinutilor. fiind asimilata in Europa. Delimitari. mai ales in Franta. 1. Stiinta penitenciara Stiinta penitenciara a avut ca obiect de studiu pedepsele in mediu inchis (de penitenciar). in care poate contribui la reeducarea condamnatului. utilizandu-se cel mai adesea cea de penologie . criminologiei. In conceptia nord-americana. 2. In cadrul ei se studiaza organizarea sistemului penitenciar. Dreptul executarii pedepselor 3. Stiinta penitenciara nu este o stiinta normativa. Definitii. Penologia . penologia a fost si continua sa fie inclusa in criminologie. ci conditiile in care pedeapsa este eficienta. Stiinta penitenciara 2. Concepte. Datorita diversificarii sistemului sanctionator prin introducerea unor pedepse neprivative de libertate.

etc.Dreptul executarii pedepselor sau "Dreptul executional penal" se poate defini ca o ramura de drept alcatuita dintr-o totalitatea normelor juridice prin care se reglementeaza relatiile sociale privind executarea sanctiunilor de drept penal . Penologia Penologia este stiinta care studiaza mijloacele de aparare sociale contra faptelor antisociale declarate infractiuni. neprivative de libertate. prevenirea savarsirii de noi infractiuni si apararea ordinii de drept precum si realizarea politicii penale statale privind executarea pedepselor.caracter de drept public Scopul: educarea eficienta a celui care executa pedeapsa. social-psihologica care studiaza atat sanctiunile privative de libertate cat si celelalte sanctiuni alternative. Obiectul dreptului executarii pedepselor este alcatuit dintr-un un grup de relatii sociale speciale. si anume cele care apar in activitatea de executare a pedepselor principale. 3. Deosebirile intre penologie si dreptul executarii pedepselor sunt urmatoarele: Penologia este o stiinta nenormativa cu caracter social-psihologic care studiaza evolutia pedepselor.sistem cuprinzator de norme de drept . complimentare. Domeniul dreptului executarii pedepselor: ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale aparute in cadrul executarii sanctiunilor de drept penal. privative sau neprivative de libertate in societate in timp ce dreptul executarii . Caracterele : .caracter autonom .Este o disciplina nenormativa.

pedepselor este o stiinta normativa ce cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale legate de executarea sanctiunilor de drept penal . capatand contur stintific si problematica infractionalitatii.ea studiaza exclusiv executarea pedepselor in mediu inchis. 1. care a constituit in cadrul . 2. Penologia ofera date despre natura. Modelele de reactie sociala. inclusiv O. Evolutia fenomenului de reactie sociala Reactia sociala se concretizeaza in modelele de politica penala. Prin reactie sociala se intelege orice reactie de aparare a societatii impotriva celor care incalca normele de conduita general aplicabile. studiaza evolutia pedepselor in societate. modalitatile de executare ale acestora. sanctiuni penale alternative si propune schimbari in sistemul executiv penal care sa apere societatea impotriva infractiunilor si sa perfectioneze mijloacele de reeducare sociala.U. functiile pedepselor. Stiinta penitenciara este tot o stiinta nenormativa care trateaza regimul pedepselor. Evolutia fenomenului de reactie sociala. reactia sociala poate fi clasificata in represiune privata si represiune etatizata.In raport de calitatea celui care masura intinderea si gravitatea represiunii. :Reactia sociala fata de criminalitate 1. Se disting procupari in acest sens atat la nivel national. cat si la nivelul celor mai inalte foruri mondiale. Odata cu progresele realizate de umanitate in ultimele decenii a evoluat. dar. TEMA a II a.N. infractorilor si a reactiei sociale. spre deosebire de penologie. aparitia de sanctiuni drept penal noi (masuri educative)..

pedepsele erau: . Cesare Beccaria prezinta in lucrarea sa " Dei delitti e delle penne" aspecte privind represiunea etatizata ca model de reactie sociala. Modelul represiv a fost fundamentat de reprezentantii scolii clasice de drept penal al carei intemeietor a fost Cesare Beccaria si e caracterizat prin urmatoarele: -pedeapsa trebuie proportionata cu gravitatea faptei. -scopul pedepsei trebuie sa fie intimidarea individuala si colectiva. cu semnificatia ca pedeapsa trebuie sa se aplice nu pentru ispasire ci pentru a impiedica savarsirea altor " rele" in viitor.Ca modalitati de individualizare.C. pedeapsa echivalenta. respectiv. Modelele de reactie sociala Modelul represiv: A fost aplicat in doua etape: a) ajuridica.Consiliului Economic si Social (ECOSOC) in februarie 1992 Comisia Interguvernamentala pentru Prevenirea Criminalitatii si Justitiei penale . Pedeapsa terbuie sa fie proportionala cu gravitatea faptei fara a tine seama de personalitatea faptuitorului care era vazut ca o entitate abstracta. Beccaria introduce ideea de utilitate sociala a pedepsei.Scopul pedepsei trebuie sa fie intimidarea individuala si colectiva. 2. prevenirea generala si speciala. compozitie) b) juridica. ca cea mai evoluata forma a reactiei represive. atributele principale ale pedepsei find uniformitatea si severitatea . reprezentata prin represiune etatizata. care include razbunarea privata nelimitata (legea junglei sau legea celui mai tare) si razbunarea privata limitata (predarea vinovatului.

sec .reducrea consumului de alcool. cel mai de seama reprezentant fiind E.eliminatorii. C. Grammatica in Italia.G.al XIX lea. Masurile de siguranta.Europa Nova.descentralizarea administrativa.U. Nistoreanu. Beccaria s-a declarat impotriva pedepselor brutale si infamante. Paun. IacobutaEd. Marc Ancel in Franta si pe T. 2002 ). recuperarea acestuia (pe larg in lucrarile : «Criminologie ».corporale. 2.A. Examenul individual .El afirma necesitatea luarii unor masuri de ordin economic si social care sa elimine si sa limiteze rolul factorilor generatori ai criminalitatii. considerand ca infractorii isi vor multiplica activitatea criminala daca isi vor da seama ca un au nimic de pierdut. Ferri. pecuniare si insotite de degradari sau interdictii.Ed.El s-a pronuntat impotriva pedepsei cu moartea. Modelul mixt: Apare dupa cel de-al razboi mondial si are ca reprezentanti pe F. Junimea Iasi. Pedeapsa constituie un mijloc de aparare sociala cu caracter curativ prin care se urmareste vindecarea infractorului. reducerea timpului de lucru). Modelul preventiv: E fundamentat pe doctrina pozitivista de la sf. masuri denumite substitute penale (exemple:iluminatul strazilor. Sellin in S. apreciind ca trebuie aplicata numai in cazuri exceptionale. Influenta criminologiei asupra modelelor de politica penala 1. Bucuresti 1996 si « Criminologie »-I.Obiectivul acestui model este resocializarea infractorului ca o consecinta a umanizarii noilor legislatii penale pe baza cunoasterii stiintifice a fenomenului infractional si a personalitatii delincventului. TEMA a III a.

Acest examen de personalitate a infractorului se afla la baza individualizarii judiciare a pedepsei. fiind urmata de o individualizare penitenciara cu aceeasi finalitate. Noile tendinte. Terapia resocializarii 4. formularea unui diagnostic si elaborarea unui program de tratament in vederea resocializarii acestuia. Criminologia a avut o contributie importanta la largirea mijloacelor de combatere a criminalitatii prin sustinerea introducerii in legislatia penala a masurilor de siguranta. bani. Sunt sanctiuni penale. interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o durata determinata.masuri de constrangere Se aplica de instantele de judecata.Aceste masuri sunt : obligarea la tratament medical. 1. expulzarea. internarea medicala.3. interzicerea de a se afla in anumite localitati. provenind din infractiune).Sunt necesare pentru ca unor categorii de infractori nu li se pot aplica pedepse (minori. Masurile de siguranta sunt reglementate in partea generala a Codului Penal si sunt destinate sa intampine prin inlaturarea anumitor stari de pericol social relevate de fapta savarsirea de noi infractiuni. Examenul individual Presupune un examen al personalitatii infractorului. uneori de parchet persoanelor care au comis infractiuni. persoane bolnave) iar altora pedepsele aplicate (inchisoarea) nu sunt suficiente ( infractorul ramane cu arme. . Masurile de siguranta. confiscarea speciala.

psihanalitice etc. Programele de tratament sunt fundamentate pe metoda clinica. la inchisoarea San Quentin din California s-a infiintat. psiho-pedagogice. tratamentul este individualizat in functie de diagnosticul pus fiecarui subiect si utilizeaza metode terapeutice. Austria si Franta. 3. valorificarea aptitudinilor acestuia. Terapia resocializarii Denumita si tratamentul individual de resocializare. In S. in mediu liber. un centru de orientare curativa care examina persoana infractorului si aviza tratamentul care urma sa i se aplice in penitenciar. el e pus in situatia de a coopera la transformarea propriei personalitati. aceasta se bazeaza pe rezultatele cercetarilor criminologice clinice. semi-liber sau inchis. avand ca finalitate ameliorarea tendintelor reactionale ale infractorului. in anul 1944. Chile.Prima sa aplicare practica s-a realizat in anul 1907 in Argentina . Noile tendinte in politica penala Neoclasica: . 2.A. Aceasta terapie este valoroasa prin faptul ca implica infractorul in procesul de resocializare.infiintandu-se un cabinet de psihologie clinica si experimentala in cadrul penitenciarului national.Germania.Ulterior. s-au luat masuri similare in Brazilia. Metoda clinica consta in stabilirea unei relatii speciale de comunicare verbala intre terapeut si delincventi.U. abordand personalitatea infractorului in unitatea si dinamica sa.Fara a distinge intre desfasurarea tratamentului in libertate. reinnoirea motivatilor si modificarea atitudinii sale..

conform recomandarilor de politica penala ale celui de al VII lea Congres al O. Moderata: Consecinta a tentatiei echilibrului.Aceasta orientare apreciaza ca reducerea disparitatilor sociale.U. Se preconizeaza. S-a materializat atat in legislatiile penale din tarile europene . infractiunilor contra mediului inconjurator si impotriva activitatilor functionarilor publici corupti. -solutionarea conflictelor penale prin mediatiune si dejuridicizare( justitie restaurativa). de la Havana. la diminuarea criminalitatii. tendinta ce trebuie sa se manifeste mai ales in cazul terorismului. economice si culturale este intre indivizi este de natura sa contribuie la o mai buna integrare sociala. astfel. noul cod francez).Se manifesta ca un model nou de politica penala represiva. la implicarea cetatenilor in rezolvarea problemelor comunitatii si.N.1990 care a avut ca tema generala " Cooperarea internationala pentru prevenirea crimei si pentru justitia penala in perspectiva secolului XXI". printre altele: -aplicarea mai frecventa a unor alternative la pedeapsa. care isi inaspresc sanctiunile cat si in tarile occidentale( ex. foste socialiste. avand ca premize doua idei: represiunea prea severa si renuntarea la sanctiunea penala vor avea drept consecinte accentuarea dificultatilor in relatiile interumane. cum ar fi munca in serviciul comunitatii. crimei organizate. Tendinta radicala: .

2. In acest context. Functia morala 2. Functiile utilitare Exemplaritate : Aceasta functie consta in influenta pe care pedeapsa aplicata condamnatului o exercita asupra altor persoane deoarece exista persoane care se abtin de la savarsirea de infractiuni nu din convingere ci din tema de pedeapsa. Scopul sanctiunii penale.Cunoscuta si sub denumirea de " noua criminologie". readaptare sociala. intimidare. 3. de formare si permanentizare in constiinta acestuia ca respectarea legii penale este o necesitate. 1. de impiedicare a repetarii conduitei antisociale. incluzand un ansamblu de masuri si actiuni care sa asigure protectia sociala. TEMA a IV a. Scopul si functiile sanctiunilor penale 1. eliminare. rolul criminologiei consta in examinarea critica a sistemului de justitie penala existent si preconizarea unor solutii de restrangere treptata si inlocuirea intregului ilicit penal. de indreptare a condamnatului. Functia morala : Cu toate ca pedeapsa este o masura cu caracter represiv. propune un model abolitionist de politica penala. punand in discutie legimitatea sistemului penal si necesitatea inlocuirii lui cu un sistem nepenal . Intimidare : Prin aplicarea sanctiunii se consolideaza forta de intimidare exercitata . dar si o " gestiune" echitabila a conflictelor. de natura sa provoace infractorului o anumita suferinta. ea are un puternic rol si efect educativ. Functiile utilitare: exemplaritate.

3. inlaturarea condamnatului din societate. Eliminarea temporara se realizeaza cand pedeapsa se executa in locuri de detinere o anumita perioada de timp . fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala.activitati sociale si culturale . Realizarea acestui scop include atat preventia speciala adica prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre cel condamnat cat si preventia generala adica printampinarea savarsirii de noi infractiuni de alte persoane predispuse sa savarseasca fapte prevazute de legea penala. eliminarea definitiva se realizeaza in cazul condamnarii la pedeapsa detentiunii pe viata. 1. Sunt considerate ca fiind esentiale in procesul de readaptare sociala a condamnatilor: munca. Regimul general de executare a sanctiunilor penale. Eliminare : Consta in eliminarea. Scopul sanctiunii penale Scopul pedepsei consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni. Penitenciarul. TEMA a Va. folositoare din punct de vedere social. Reeducarea condamnatului care sa conduca dupa executarea pedepsei la o deplina readaptare sociala tinde la modificarea structurii de personalitate a condamnatului. 2. Executarea in mediu deschis sau semi -deschis.asupra destinatarilor normelor de drept penal . educatia religioasa. Executarea in libertate. Readaptare sociala : Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca. . 3. la eliminarea conceptiilor si deprinderilor antisociale. educatia scolara si pregatirea profesionala in diverse meserii .

etc. Dupa capacitatea lor. exista penitenciare mici (200-500 locuri). Personalul este format din personal de paza si supraveghere. preferabil licentiat in drept ajutat de un director adjunct militar care raspunde de paza si securitatea penitenciarului. o paza speciala si camere speciale denumite celule. paza si supravegherea lor. antecedentele penale. un medic sau un psihiatru precum si seful compartimentului de evidenta si organizarea muncii care analizeaza comportarea condamnatilor si face propuneri privind regimul si tratamentul acestora. Penitenciarele trebuie amenajate si organizate pentru a indeplini functii cum ar fi: cazarea. hranirea. un loc de detinere special amenajat care implica o imprejmuire speciala. personal specializat (psihologi. un educator. Penitenciarele sunt coordonate la nivel central de Directia Generala a Penitenciarelor. In functie de durata . personal administrativ. mijlocii (500 -1000 locuri). Penitenciarul. asistenta medicala. conditii de aplicare a regimului de detentie. natura pedepsei.). mari si foarte mari (1000-2000. Repartizarea condamnatilor in penitenciare se face dupa criterii variate cum ar fi: natura infractiunii.4. 3000 locuri). 1. Preliminarii Penitenciarul este institutia in care se executa pedeapsa privativa de libertate. Probatiunea. etc. In cadrul fiecarui penitenciar exista o comisie formata din director. igiena. iar la nivel local fiecare penitenciar are conducere proprie reprezentata de un director civil. folosirea la munca a celor condamnati.structura care face parte din Ministerul Justitiei. pedagogi. desfasurarea de activitati educative.

Regimul de detinere progresiv consta in detinerea la inceput in regim celular si. la detinerea in comun. apoi la o faza intermediara-regim de"semilibertate".pedepsei .in penitenciar se executa pedepse pe termen scurt. penitenciare cu regim de semilibertate). iau masa. Regimul de detinere mixt consta in tinerea condamnatului ziua in comun si noaptea. faza detinerii in comun (cu exceptia condamnatilor pentru infractiuni grave).Se aplica celor condamnati pentru infractiuni grave. ultima faza de executare a pedepsei fiind cea a liberarii . femeile fiind tinute separate de barbati. in celula. dorm impreuna. iar in final trecerea la libertatea conditionata. Regimul de detinere in Romania parcurge urmatoarele faze: faza detinerii in carantina. faza muncii in afara penitenciarului fara paza (tot in aceasta faza unii condamnati pot fi trecuti in colonii penitenciare. dorm. lucreaza impreuna in ateliere comune. pedepse de durata medie si pedepse pe termen lung. Regimul de detinere a) Formele regimului de detinere existente in Romania: Regimul de detinere in comun se caracterizeaza prin aceea ca persoanele condamnate sunt tinute impreuna ziua si noaptea. spitale. in masura indreptarii si comportarii bune a condamnatului. eventual lucreaza in celula). izolat. celor condamnati la o pedeapsa de lunga durata. Regimul de detinere celulara consta in tinerea condamnatilor inchisi in celule separate ziua si noaptea (mananca.

educatia morala. sa indeplineasca in bune conditii muncile la care sunt repartizati.conditionate in termenul hotarat de instanta. sa se supuna perchezitiilor. cunoasterea defectelor si propriilor tendinte. etc. in colaborare cu institutii de invatamant .). iar cele cu caracter gospodaresc din cadrul penitenciarului nu sunt platite. capacitatea de munca. instructori ( profesori cu experienta. La repartizarea in munca se au in vedere aspecte cum ar fi: sanatatea. Regimul de munca si calificare profesionala Munca este o componenta a regimului penitenciar.educativa si de reeducare se va realiza prin programe adecvate in cadrul carora se vor urmari: cunoasterea de sine. pregatirea profesionala a condamnatilor. un mijloc de reeducare si este o necesitate pentru mentinerea unei stari fizice si psihice corespunzatoare a condamnatilor. sa execute dispozitiile date de conducere si de personalul penitenciarului. Muncile cu caracter permanent se platesc ( o cota de 40% revenindu-i condamnatului ).Completarea studiilor condamnatiilor se va face prin programe de scolarizare. Regimul de ordine si disciplina: Condamnatii sunt obligati sa respecte urmatoarele reguli: programul zilnic. psihiatri etc. o obligatie inscrisa in Codul Penal.psihologi. Activitatea instructiv . in constructii sau vor face munci organizate in penitenciar. Activitatea educativa se realizeaza cu un corp de educatori . Condamnatii vor fi repartizati in sectorul industrial. disciplina si ordine interioara. sa respecte regulile de igiena.

grija fata de bunurile din camerele de detinere etc. au varsta peste 21 ani.deschis In penitenciarele cu regim semi-deschis cei condamnati sunt tratati cu exigenta si cu incredere. Executarea in regim deschis sau semi.Regimul semi-deschis se caracterizeaza printr-o munca creativa. 3. corespondenta. odihna. au constant o comportare pozitiva etc. interdictiile precum si consecintele la care se expun in caz de nerespectare se afla intr-un regulament pe care il semneaza condamnatii.Obligatiile.public care asigura certificate scolare. disciplina liber consimtita care ofera condamnatului simsul responsabilitatii organizand gradual revenirea la viata normala. petitionare. nu executa condamnari pentru infractiuni grave. Drepturile condamnatilor sunt urmatoarele: dreptul de a anunta familia despre situatia in care se afla.tratament medical . Pot beneficia de acest regim condamnatii nerecidivisti cu pedepse de pana la 5 ani care indeplinesc o serie de conditii( au executat 1/7 din pedeapsa.dreptul de a se consulta cu avocatul. in conformitate cu dispozitiile in vigoare: dreptul de a circula liber in afara penitenciarului.).fara a fi inconjurati de personal de paza in mod strict. vizite. de a coresponda cu acestia dreptul la ingrijire. 2. asistenta medicala .dreptul la instruire.dreptul de a primi vizite.Ei au o serie de drepturi. dreptul de i se respecta credinta religioasa . respectarea regulilor de igiena. indeplinirea activitatilor productive. Obligatiile condamnatilorse refera la: respectarea programului de munca. manifesta regret pentru victima. putand veni in contact cu mediul social obisnuit.Executarea in libertate Acest mod de executare a pedepsei inchisorii in libertate sau executarea in regim . dreptul la echipament.

C) Procesul de reeducare al condamnatilor este dificil si putin eficient in penitenciar. de profesie. cu un grad redus de pericol social pentru care se prevede pedeapsa inchisorii pana la cel mult unu sau doi ani. profesie). B) sa fie vorba despre condamnati care au comis infractiuni din culpa si care sunt infractori primari. E) Executarea pedepsei intr-un loc de detinere inseamna o rupere de familie.deschis sau in libertate se aplica in situatia in care o persoana este condamnata la o pedeapsa privativa de libertate de scurta durata. B) Penitenciarul este un loc de executare a pedepsei care provoaca teama. Executarea pedepsei inchisorii in regim deschis imbraca urmatoarele forme: . suspiciune si atrage oprobiul asupra celui ce a executat pedeapsa acolo. constituind o piedica in calea integrarii sale in societate(casatorrie. In cazul acestui regim se mentine pedeapsa cu inchisoarea dar ea este inlocuita. Executarea pedepsei inchisorii fara privare de libertate se limiteaza la : A) condamnati pentru comiterea unor infractiuni usoare. D) Costurile ridicate ale executarii pedepsei in penitenciar . in special asupra infractorilor primari( a celor care au savarsit pentru prima data o infractiune). substituita ( spre exemplu cu executarea pedepsei la locul de munca). Argumentele avute in vedere pentru aplicarea acestui sistem sunt urmatoarele: A) Executarea pedepsei inchisorii in conditii de detinere in penitenciar exercita o influenta negativa. C) acesti condamnati sa fie supusi conditiei sa nu mai savarseasca alte infractiuni pe o perioada de timp.

Aceste forme sunt reglementate in cuprinsul legii penale si in Legea nr. . .Se iau in considerare antecedentele penale. comisia din penitenciar formata din comandantul . La cererea condamnatului. prevazute in lege. 4. Masura se ia la indeplinirea conditiilor exprese de acordare. B) suspendarea conditionata a executarii pedepsei.59-61 si urmareste reducerea pedepsei cu inchisoarea si punerea in libertate a persoanei inainte de termen. Este o forma de individualizare a executarii pedepsei.Dovezi concrete de indreptare. dupa executarea unei parti din pedeapsa. C) executarea pedepsei inchisorii intr-o inchisoare militara.Executarea unei parti din pedeapsa aplicata. Aceasta institutie complementara a regimului de executare este reglementata in Codul Penal in art. E) executarea pedepsei inchisorii de catre condamnatul cetatean strain prin plata unei amenzi. D) liberarea conditionata. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de liberare conditionata sunt: . Liberarea conditionata. . 23/1969 privind executarea pedepselor.Perseverenta si disciplina in munca.A) obligarea la munca fara privare de libertate (executarea pedepsei la locul de munca).

adica cea din judetul in care se afla sediul penitenciarului. condamnatul fiind in stare de libertate ca si cum ar fi executat pedeapsa in intregime. conditionarea condamnarii in perioada in care condamnatul trebuie sa aiba o conduita buna si sa nu savarseasca noi infractiuni. Efectele finale si definitive ale liberarii conditionate:daca condamnatul nu a savarsit alte infractiuni. Daca a savarsit o infractiune in perioada de pana la implinirea termenului.efectul moral care consta in satisfactia condamnatului ca.sau iertare. Probatiunea este posibilitatea acordata infractorilor condamnati de a executa pedeasa in comunitate. instanta poate dispune mentinerea sau revocarea masurii liberarii conditionate. sub supraveghere. prin propriul efort a fost eliberat inainte de termen. iar liberarea conditionata si provizorie se transforma in liberare definitiva. Efectele imediate si provizorii ale liberarii conditionate : punerea in libertate a condamnatului . un reprezentant al compartimentuluide tratamente si siguranta detinerii. Definitie: Din punct de vedere etimologic.termenul de probatiune provine din latinescul "probatio " care desemneaza o perioada de incercare. sau reprezinta un mijloc de a . pedeapsa se considera executata. Procesul verbal este trimis instantei de judecata competente sa acorde liberarea conditionata.educative si procurorul delegat analizeaza daca sunt indeplinite conditiile prevazute in Codul Penal si redacteaza un proces verbal in acest sens. 5.Probatiunea.unitatii. liberare cu efect provizoriu. un reprezentant al compartimentului de programe socio.

Posibilitatea de reeducare este considerabila fata de mediul penitenciar.Reducerea costurilor legate de privarea de libertate. .Pe un plan general. cu mediul profesional. Cadrul legislativ: Probatiunea. . In Codul Penal actual se regasesc reglementate o serie de masuri si sanctiuni neprivative de libertate: . Scopul crearii unui sistem de probatiune : sprijinirea instantelor de judecata in procesul de individualizare a pedepselor.Evitarea ruperii legaturilor cu familia. . .Inlaturarea consecintelor negative ale pedepsei privative de libertate . . totodata dezavantajele sistemului de executare in penitenciar a pedepsei : . ca sanctiune alternativa la pedeapsa inchisorii are o vechime apreciabila in dreptul romanesc.contribuie la diminuarea criminalitatii. in traditia penala prin filiera franceza si belgiana se regasesc o paleta larga de sanctiuni denumite generic alternative la incarcerare. mai ales asupra celor primari. prin promovarea pedepselor neprivative de libertate precum si cresterea gradului de siguranta a populatiei prin supravegherea in comunitate a infractorului.Astfel.asigura in aceelasi timp controlul si asistenta infractorului in timp ce acesta este lasat in comunitate sub supraveghere. in Regulamentele Organice si spre sfarsitul secolului al XIX lea . Avantajele probatiunii si.Contributia personala a condamnatului la reintegrarea sa sociala etc. inclusiv prin reducerea influentelor mediului penitenciar asupra infractorilor.

Prin prevederile O. serviciile de probatiune sunt organizate ca structuri independente fata de parchet. Prin O. 92.masura educativa aplicata minorului.activitatea de probatiune este o activitate profesionista desfasurata de personal calificat.suspendarea conditionata a executarii pedepsei.2000. suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. ajutor. .08. executarea pedepsei la locul de munca. TEMA a VI a. ci este o posibila completare intre control. nr.supravegherea nu are caracter politienesc. in subordinea unei directii de probatiune din Ministerul Justitiei. penitenciare in sistemul de justitie. . Regimul special al anumitor infractori majori. termenul de probatiune a fost inlocuit cu cel de reintegrare sociala a infractorilor si supraveghere a executarii pedepselor neprivative de libertate . . nr. 2. instante. Noutatea si avantajele pe care le aduce institutia probatiunii sunt urmatoarele: .G. asistare.probatiunea este un proces continuu: instanta incredinteaza spre supraveghere serviciului de probatiune un client in virtutea unor argumente strict juridice.activitatea de reintegrare sociala se face prin colaborare cu organisme neguvernamentale. .G.misiunea principala este de protejare a societatii. Regimuri speciale de executare a sanctiunilor penale 1. 92/2000 adoptata la 29. . Minori. eliberarea supravegheata.

Minori Codul Penal prevede pentru minorii care raspund penal un sistem mixt format din masuri educative si pedepse (inchisoarea si amenda ale caror limite se reduc la jumatate fara ca minimul pedepsei inchisorii sa poata depasi 5 ani. Regimul special determinat de starea fizica sau mentala a condamnatului.3. libertatea supravegheata internarea intr-un centru de reeducare. infietorului sau unei institutii insarcinate cu supravegherea minorilor. aplicarea unei pedepse se va face atunci cand se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru reeducarea minorului. urmarind sa influenteze cat mai profund modul de a privi viata si obligatiile sociale pe care si le asuma. totodata se adreseaza minorului cu maxima seriozitate. Masurile educative prevazute de Codul Penal sunt urmatoarele: mustrarea. Mustrarea este acea masura prevazuta in Codul Penal si consta in dojenirea minorului si in aratarea pericolului social al faptei savarsite.O astfel de pedeapsa devine eficienta numai daca instanta ii asigura cadrul solemn necesar de natura sa impresioneze pe minor si . Masura se aplica in cazul unor fapte extrem de usoare si de regula trebuie sa fie luata o singura data. 1. internarea intr-un institut medical-educativ. tutorelui. Libertatea supravegheata consta in lasarea minorului timp de un an sub supraveghere deosebita parintilor minorului. in sfatuirea minorului sa se poarte astfel incat sa dea dovada de indreptare. Eficienta acestei masuri se realizeaza daca . i se va aplica minorului pedeapsa inchisorii de la 5-20 ani). iar daca legea prevede pentru infractiunea savasita pedeapsa detentiunii pe viata. Masurile educative au prioritate.

Internarea intr-un institut medical-educativ este o masura privativa de libertate care are un caracter mixt : educativ si medical.se ia pe timp nedeterminat dar nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. suficient timp pentru reeducare. la data pronuntarii hotararii .supravegherea in conditii corespunzatoare isi atinge scopul: indreptarea minorului.Daca in perioada liberarii sau internarii minorul savarseste din nou o fapta penala instanta ii poate aplica o pedeapsa revocand masura internarii sau daca pedeapsa nu este necesara. instanta va putea revoca masura si o va inlocui cu masura internarii intr-un centru de reeducare. are nevoie de tratament si de un regim de instruire si reeducare adecvat starii sale.Pentru a isi atinge scopul. Ea se ia fata de minorul care raspunde penal.Daca in timpul liberarii minorul are o purtare necorespunzatoare. Internarea intr-un centru de reeducare este o masura privativa de libertate si se ia ca masura de reeducare a minorilor care au savarsit fapte penal de o anumita gravitate. dar ea poate fi prelungita de instanta cu cel mult 2 ani daca prelungirea este necesara pentru realizarea scopului internarii. care din cauza starii sale fizice sau psihice. mentine internarea si revoca liberarea. aceasta masura nu se poate lua decat fata de un minor caruia. i-a mai ramas pana la majorat. de a-si modifica comportamentul .Masura se ia pe timp de un an si durata are valoarea unui termen de incercare. Masura este eficienta daca minorul da dovezi de indreptare. instanta poate revoca liberarea. Se poate lua pana la implinirea varstei de 18 ani. Aceasta masura presupune un subiect susceptibil de a fi educat. astfel incat daca savarseste o fapta penala. de sarguinta la invatatura si de insusire a pregatirii profesionale.

Condamnatii minori se supun.Acest regim special trebuie sa tina seama de particularitatile si necesitatile fizice si psihice proprii varstei acestora. Cod Penal privitoare la iresponsabilitate. Daca minorul are discernamantul integral si intelectual in limite normale.Regimul special al anumitor categorii de infractori majori Regimul aplicat detinutilor condamnati la detentiune pe viata.potrivit exigentele educatorilor.Daca minorul este iresponsabil datorita afectiunilor psihice de care sufera. regimului penitenciar general cu privire la regimul de ordine si disciplina. 2. Masura este eficienta atunci cind starea fizica sau psihica a minorului s-a imbunatatit si da dovezi de indreptare insusindu-si pregatirea profesionala si cunostintele disciplinelor predate. in primul rand. dar si unui regim special de executare. . se vor aplica prevederile art. C) pot primi invoiri si permisii. chiar daca prezinta tulburari pe fondul unui deficit de instructie. B) beneficiaza de pachete si vizite mai multe. Pedeapsa detentiunii pe viata se aplica in cazul savarsirii unor infractiuni dintre cele mai grave (infractiuni contra capacitatii de aparare a Romaniei. la regimul muncii.48. ca si de protectie si asistenta speciala ce trebuie acordata tuturor minorilor in vederea dezvoltarii armonioase a acestora. contra statului . D)pot fi propusi pentru liberare conditionata.Regimul de detinere al minorilor este mai usor pentru ca: A) nu muncesc daca trebuie sa termine scolarizarea sau sunt folositi la treburi gospodaresti interne. masura aceasta nu se va aplica.

Tratamentul acestor condamnati poate fi separat pe cateva domenii: munca si activitati educationale.infractiuni contra vietii). reintegrarea sociala a delincventilor. corespondenta la intervale si in cantitati mai mici decat cele stabilite pentru celelalte . Acesti condamnati au o serie de probleme specifice ca rezultat al duratei nedeterminate a condamnarii lor (ex.masuri de paza si supraveghere stricte . daca este posibil. se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale existente in celelalte penitenciare. disciplina sever . programele de tratament vor urmari mentinerea relatiilor cu lumea exterioara.sedentarism. activitati cu persoane din afara penitenciarului.:izolarea sociala. Regimul aplicat detinutilor condamnati la pedepse pe termen lung Pedeapsa inchisorii de lunga durata se executa in penitenciare care au amenajate sectii speciale in regim inchis.camere cu un mic numar de paturi. singuratatea.regim de munca. nu pot presta munca in afara locurilor de detinere.Cursurile de orientare si pregatire sociala.Acesti condamnati se resemneaza cu soarta lor. . insa acest fenomen contravine scopului inchisorii . periculoasa iar executarea pedepsei inchisorii ridica probleme multiple : . odihna. se adapteaza foarte bine la viata de penitenciar. educativa. vizitele . pachetele.contra pacii si omenirii.regim special de detentie .Ca particularitati. rutina speciala. mai sever.Condamnatii la inchisoare de lunga durata sunt o categorie dificila. uniformizarea si monotonia vietii) si al problemelor care stau la baza comportamentului lor criminal. unele obligatii si interdictii se accentueaza. dependenta totala. activitati de relaxare.

-In zilele de sambata si dumunica. Din punct de vedere al regimului de detentie. calificare. meditatii.calificare profesionala astfel incat aplicarea lor sa determine un rezultat eficient. nu pot lucra mai mult de 8 ore/zi. discutii individuale) precum si stabilirea unui program zilnic care sa acopere in intregime timpul condamnatului.De asemenea. Regimul aplicat tinerilor si femeilor Pentru ca activitatea de reeducare a condamnatilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 21 ani sa fie eficienta.categorii de condamnati. reeducarea acestora implica o munca complexa si importanta. psihologi.Programul va fi structurat astfel: -Activitati productive -Instruire teoretica. In ceea ce priveste munca . studiu individual. in principiu.este necesara cunoasterea personala (studierea dosarului penitenciar. femeile condamnate sunt supuse aceluiasi tratament ca si ceilalti condamnati. psihic. Programele desfasurate in unitatile penitenciare vor fi structurate pe categorii de varsta. se studiaza dosarul penitenciar si se poarta discutii cu sociologi.ele nu vor face munci grele ci o munca potrivita (croitorie.-educatia si programe speciale care sa rezolve o parte din . Pentru cunoasterea detinutei. condamnatii care au o calificare por fi folositi in domeniul respectiv. hobby. numai dupa verificarea conduitei. a trasaturilor de caracter. fiind necesara examinarea lor din punct de vedere fizic. psihiatric. nivel de scolarizare. tesatorie) iar cele care sunt gravide sau au copii mai mici de un an . Programele pentru femei vor include munca . scolarizare -Activitati educative si culturale. actiuni sportive.

Concluzii generale cu privire la : .Este necesara supunerea la un tratament complex si competent. au stari de nesiguranta. inclusiv toxicomanii si alcoolicii au nevoie de tratament de lunga durata. Condamnatii bolnavi Bolnavii fizici temporari pot fi tratati de medicii din penitenciar.) vor fi examinati psihiatric. de control psihic insuficient. Ei sufera de psihonevroze si psihopatii . de instabilitate emotiva. paranoia.3 ani. ele nefiind stari de boala psihica ci numai stari de tulburare psihica. Bolnavii psihici se caracterizeaza prin lipsa constiintei ca sunt bolnavi. 3. schizofrenie. sau in varsta de pana la 2.Ultimii pot fi tratati in afara penitenciarului. psihologic si trimisi la tratament in spitale sau institutii medicale speciale si supravegheati in mod deosebit.ulterior urmand a se intoarce in penitenciar. TEMA a VII a . Ei vin usor in conflict cu ceilalti condamnati. Regimul special determinat de starea fizica sau psihica a condamnatului Condamnatii inadaptati social Sunt acele persoane care au o structura psihica si o experinta de viata care le face dificil procesul de adaptare sau integrare sociala. In cazul bolnavilor psihici (suferind de: manie depresiva. special.problemele cu care femeile vin in penitenciare. dilema de a creste copii departe de mamele lor sau in penitenciare este de actualitate in majoritatea sistemelor penitenciare. si a pericolului social pe care il reprezinta precum si prin lipsa vointei. in spitale de specialitate. care sa tina seama de specificul lor moral si psihic. O problema speciala o reprezinta mamele care au copii sugari. iar cei cronici. au reacti disproportionate in raport cu diferite situatii in care sunt pusi.etc. necesitand un tratament special.

Organizarea si functionarea sistemului penitenciar se stabileste prin Regulament de organizare si functionare aprobat de ministrul justitiei. Resurse Umane. . Dir. Personalul administratiei penitenciare este alcatuit din: personal de conducere. iar atributiile fiecarei persoane sunt stabilite prin fisa postului. Aceasta institutie are o structura organizatorica compusa din 5 directii( Directia Siguranta Detinerii.Financiara). Dir. cultural. Activitatea de control a administratiei penitenciare se refera la: control ierarhic. Ea asigura prin activitatile desfasurate executarea pedepselor privative de libertate. a masurii arestarii preventive si a masurii educative de internare a delincventilor minori in centrele de reeducare. Studii si Psihologie Penitenciara. control administrativ. este o institutie militara. Structura sistemului penitenciar in perioada de tranzitie. subordonata Ministerului Justitiei. cu personalitate juridica . Logistica Dir. Structura sistemului penitenciar in perioada de tranzitie.si Regim Penitenciar.1. control judiciar. 2.educativ si alte categorii. . si controale privind respectarea drepturilor persoanelor private de libertate. 1. Administratia Generala a Penitenciarelor astfel cum a fost organizata dupa 1990. Asezamintele penitenciare in numar de 43 aflate in subordinea Directiei Generale a Penitenciarelor sunt grupate in functie de volumul complexitatea sarcinilor si gradul de pericol social al detinutilor dupa cum urmeaza : -penitenciare de maxima siguranta. Reforma sistemului penitenciar romanesc prin prisma regulilor europene in domeniu. Educatie. de supraveghere. Dir.penitenciare de categoria I.

la 10.Penitenciarele sunt organizate si functioneaza in baza H.U.1948 -Conventia Europeana de Aparare a Drepturilor Omului adoptata de O.12. adoptata de O. fiind conduse de un comandant militar sau director( civil).212/2001.U. La nivelul fiecarei unitati sunt servicii si compartimente similare cu cele din administratia centrala precum si sectii de detinere pentru arestatii preventiv minori tineri. si cel realizat de d-na Carmen .1987. privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei. Normele interne in materia executarii pedepselor trebuie sa se incadreze si sa respecte reglementarile internationale in domeniu: .N.663C din 31.N.Declaratia Universala a Drepturilor Omului.02. bolnavi detinuti recidivisti sau foarte periculosi conduse de comandanti de sectie. 2.U. Evaluarile sistemului penitenciar romanesc realizate de d-nul Andrew Barclay (Centrul International pentru studii penitenciare. la data de 4.07. -Regulile europene pentru penitenciare adoptate prin Recomandarea R (87) 3 de Comitetul de Ministri ai Consiliului Europei din 12. -Recomandari si rezolutii ale Consiliului Europei care reglementeaza aspecte din intreaga sfera a executarii pedepselor (Recomandarea asupra regulilor europene aplicate in comunitate.G.N.11.1957 de Consiliul Economic si Social al O. recomandarea cu privire la tratamentul detinutilor periculosi .1950 -Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor adoptat prin Rezolutia nr. Londra) in anul 1998 . Reforma sistemului penitenciar romanesc prin prisma regulilor europene in domeniu. nr. Recomandarea 1257 referitoare la conditiile de detentie aplicate in statele membre ale Consiliului Europei).

Bucuresti. Ortansa Brezeanu. 4.Ed. instruirea personalului. etc.Rodica MihaelaStanoiu. Bucuresti. Au fost supuse evaluarii aspecte precum:cadrul juridic. ingrijirea sanatatii. subliniindu-se. 2002 2. 1994 Tiberiu Dianu 5. Rodica Mihaela Stanoiu -" Criminologie".Martinez Aznar (consilier de pre-aderare al Uniunii Europene) din anul 2002 oglindesc reforma si progresele realizate din punct de vedere al cadrului juridic de executare al pedepselor. -" Tranzitia si criminalitatea". aspectele negative pentru inlaturarea carora s-au formulat recomandari. Rodica Mihaela Stanoiu -" Metode si tehnici de cercetare in criminologie".oficiile de ajutor juridic. Oscar Print. pregatirea pentru eliberare.Academiei. All Beck. 1989 3. vizitarea acestora.Ortansa Brezeanu . programele educative pentru detinuti. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. 1998 .Bucuresti. 1981." Minorul si legea penala ". Oscar Print. infiintarea comisiilor de monitorizare penitenciara. revizuirea codului de disciplina a detinutilor si manualu de informare al lor. Ed. al conditiilor oferite de sistemul penitenciar romanesc dupa 1990. Bucuresti. Rodica Mihaela Stanoiu -" Introducere in criminologie ". Academiei. totodata. Ed. problema automutilarilor si a sinuciderilor detinutilor. Ed. Ed. Bucuresti.

Ortansa Brezeanu ." Bazele criminologiei" ." Criminologie etiologica". Bucuresti. 9. Ed. Ed.) infractorilor intre realitate si perspectiva". Ortansa Brezeanu ."Fundatia Romania de Maine". Ed. Proarcadia. 1993 13. 1998 12. Fundatia Romania de Maine"." Manual de criminologie ". All.Ion Oancea . .Bucuresti. 1994 14. Aurel Dincu .Buneci 10. Bucuresti." Particularitati ale criminalitatii in (coord." Politica penala si criminalitatea Ortansa Brezeanu." Integrarea sociala postpenala a (coord. Fundatia Romania de Maine ".6. All Beck. Gheorghe Diaconescu ." Probleme criminologice" . Ortansa Brezeanu . Bucuresti. Actami.) perioada de tranzitie". realitati si perspective" P.Valerian Cioclei . 1999 7. 2001. 2000 8. Scripcaru . Ed. 1996 11. Ed." Prevenirea criminalitatii la inceput de mileniu". Ed.Gh.Ed." Criminologie clinica si relationala". Valerian Cioclei .

Paris. Precis Dallaz.1991 ." Drept Executional Penal". Oscar Print. . PUF. Marinela Minca 16. Decretul 545/72 (devenit Legea 13/1973) privind executarea unor masuri educative a internarii minorilor infractori intr-un centru de reeducare. 18/ 28. 40 Bucuresti.Ed. Paris. aprobata si completata prin Legea nr.05. Sympozion. Iasi. les course de droit. Ion Oancea .1999 privind inlocuirea inchisorii contraventionale cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii.129/2002.1972 18. Legislatia in materie de executare a pedepselor la zi . Ed. Legea nr 82/18. Ana Balan.N.G. ratificata de Romania prin Legea nr. Conventia cu privire la drepturile copilului adoptata de Adunarea Generala a O. -"Penologie". 1998 17. Emilian Stanisor." Criminologie et Penologie". All. 2002.09. Jacque Leaute . ." Criminologie et Science penitenciaire". . 1985 19. .1990. Bucuresti.in decembrie 1989." Penologie".Bernard Bauloc .U. Jaque Leaute . Ed. O. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate. 1995 15.

Document Info Accesari: 705 Apreciat: A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.com/stiinta/drept/CRIMINOLOGIE-si-PE Copyright © Contact (SCRIGROUP Int.scritube. 2011 ) . Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou <a href="http://w w w .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful