CURS LEGUMICULTOR

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE

PREMISELE ECOLOGICE ALE PRODUCTIEI DE LEGUME

Premisele ecologice ale plantelor rezulta din interactiunea factorilor climatici, edafici si biologici ai mediului ambiant cu locul si modul de cultivare ale plantelor respective. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de vegetatie s-au format de-a lungul timpului si sunt bine consolidate. Desfasurarea normala a proceselor metabolice din plante se realizeaza numai daca se asigura conditiile de mediu in care acestea sau format iar prin schimbarea acestora se poate zdruncina ereditatea plantelor fiind plosibila dirijarea cresterii si dezvoltarii in directii dorite pentru cresterea prod 838j91i uctiei. Pentru fiecare specie se ia in considerare un optim ecologic ca ansamblu al conditiilor in care planta creste si se dezvolta normal. Cea mai mare insemnatate pentru atingarea acestui nivel o au factorii climatici si mai ales radiatia solara, regimul apei si al hranei din sol, continutul in dioxid de carbon al aerului. Optimul ecologic mai presupune un optim climatic de aprovizionare a plantelor cu elemente chimice necesare dar si absenta factorilor chimici inhibitori sau poluanti, dar si inlaturarea agentilor patogeni, parazitiilor, buruienilor. Trebuie avut in vedere ca factorii de vegetatie actioneaza in complex fiind intr-o permanenta interdependenta.

Un exemplu : se stie ca in conditiile de irigare plantele consuma mai multe elemente nutritive si atunci vom creste dozele de ingrasaminte si un sistem adecvat de lucrari a solului.

RELATIILE PLANTELOIR LEGUMICOLE CU FACTO RII DE MEDIU SI POSIBILITATILE DE DIRIJARE ALE ACESTOR

RADIATIA SOLARA este principala sursa de energie care
asigura caldura necesara cresterii si dezvotarii plantelor. La noi in tara datorita asezarii geografice din valoarea totala a radiatiei solare, vara se inregistreaza 40-42% ; primavara 2931% ; toamna 18-20%, iar iarna numai 9-10%. Radiatia solara luminoasa, singura care poate influenta fotosinteza 45%, din totalul radiatiei solare globale, iar din aceasta doar 36% este absorbita de 1 frunze. Randamentul energetic al fotosintezei este suficient de ridicat pentru a face din regnul vegetal un excelent captator si producator de energie. Prin selectie se poate ameliora rata conversiei energiei luminoase in energie chimica si depinde asigurarea altor factori cu caracter limitativ ca : umiditatea, elementele nutritive din sol, nivelul temperaturilor, intensitatea vanturilui, continutul in dioxid de carbon al aierului. La nivelul mai multor culturi randamentul energetic al fotosintezei este apreciat in valoarea 'indicelui foliar' care este raportul intre suprafata totala a frunzelor si suprafata totala a terenului ocupat. Exemplu : plantele cu port erect (drept), indicele foliar are o valoare de 7-8 m² frunze/m²sol, fata de cale cu port tarator cu 3-4 m² frunze/m².

De ce este importanta cunoasterea valorilor radiatiei solare? Este importanta in zonarea culturilor si amplasarea serelor. Pe teritoriu tarii noastre, in camp valoarea radiatiei zilnice asigura cerintele plantelor fiind superioara nivelului decompensatie al fotosintezei (100 kwh/m²), iar vara valoarea radiatiei luminoase sunt mai mari de 500-600kw/m². Judetul Constanata prin amplasarea la malul marii, valoarea radiatiei luminoase este mai mare ca media pe tara asigurand conditii optime pentru amplasarea solariilor si serelor. Valoarea radiatiei zilnice in sere este influentat de perioada anului - ianuarie, decembrie, noiembrie, fiind mai mic, apoi de natura materialului de acoperire a serelor cea mai buna fiind sticla cu un coeficient de transmisie de 0,8, dar si depunerile de praf, fum, zapada, unde transparenta initiala scade cu 20-30%. Fiind factor cosmic radiatia solara este greu de dirijat, dar putem folosi unele masuri tehnologice cum ar fi : cultivarea speciilor si soiurilor de plante cu o mai buna expozitie a frunzelor la radiatiile solare, asigurarea plantelor cu apa si elemente nutritive, protezarea plantelor cu culise contra vantului, practicarea culturilor succesive, suplimentarea aerului din sere cu CO2.

LUMINA este un factor determinant in viata plantelor legumicole ce
actioneaza asupra plantelor prin : intensitate, durata, compozitie spectrala. Dar variatiile acestor parametri nu se pot dirija decat in mica masura - lumina este considerata factor limitativ. Lumina este suportul energetic al fotosintezei, al formarii si stucturii anatomice a masei biologice, iar numeroase procese metabolice si fiziologice ca : sinteza pigmentilor, a glucidelor, proteinelor, vitaminelor, enzimelor, inchiderea si deschiderea stomatelor, respiratia, transpiratia, formarea elementelor de rod, sunt influentate de lumina. Cunoasterea relatiilor plantelor cu lumina are importanta in zonarea culturilor, stabilirea epocilor optime de infiintare a culturilor in camp, in spatii protejate in vederea esalonarii productiei, intocmirea schemelor de culturi succesive si asociate, procesul de producere a

Cunoasterea nivelului minim al intensitatii luminii de la care incepe activitatea fiziologica pentru fiecare specie are importanta la alegerea zonelor de cultura. castravati. a speciilor in culturile asociate. ceapa verde.rasadurilor. stabilirea schemelor de infiintare a culturilor. bame. sparanghelul. a epociilor de infiintare a culturilor in camp si sere. Dupa aceste criterii plantele legumicole se clasifica astfel : pretentioase la lumina necesita 8000 lucsi : tomate. Cu cat lumina este mai intensa creste viteza reactiilor chimice la nivelul celulelor. pepeni galbeni. ridichi. putin pretentioase la lumina necesita 2000-3000 lucsi : plante perene. etc. cordonul. fasole. . patrunjel. vinete. ardei. mediu pretentioase la lumina necesita 4000-6000 de lucsi : morcov. INTENSITATEA LUMINII influenteaza durata si ritmul de desfasurare al proceselor fiziologice si in primul rand cresterea plantelor. 2 Plantele legumicole se dezvolta bine la o intensitate de 20-30 mii de lucsi.speciile din prima grupa se vor cultiva in zonele cele mai favorabile din sudul tarii. ciupercile. spanac. sfecla pentru frunze. telina. - Care este concluzia . a densimii plantelor. aplicarea unor lucrari de ingrijire. pepeni verzi. macrisul. varzoase. nepretentioase necesita lumina pentru formarea partilor comestibile : andivele. iar plantele mai putin pretentioase in nordul tarii. procesele fiziologice din plante se desfasoara mai rapid. telina de petiol. salata.

Plantele nepretentioase se cultiva in spatii special amenajate. Tinand cont de aest criteriu plantele legumicole se clasifica astfel : plante de zi scurta . iar la varza productiila de capatani creste direct proportional cu cantitatea de lumina. iar granita luminii zilei dintre domeniul inductiv si cel neinductiv este considerata ca 'lungimea critica a zilei'. florile avorteaza.cresterea intensitatii luminii reduce numarul nodurilor si fruze la tomate pana la prima inflorescenta. La rasaduri duce la etiolare. au aspect clorozat. bame. INSUFICIENTA LUMINII are efect negativ asupra plantelor provocand etiolarea acestora. EXCESUL DE LUMINA favorizeaza pierderi de apa din tesuturile plantelor. pepeni. se reduce fotosinteza creste respiratia si transpiratia care determina ofilirea plantelor. inflorescentelor si florilor. vinete. . incetineste ritmul de crestere. Ce arata experienta . Pentru inducerea initierii florale fiecare specie necesita un numar de zile minim numit Pragul fotoperiodic. fasole. Evitarea acestuia se face prin calirea rasadurilor si adaptarea treptata timp de 8-10 zile. intarzie recoltarea. la ardei are loc o corelatie pozitiva intre vigoarea rasadurilor si cantitatea de lumina primita de plante. prelungeste vegetatia. castraveti. ardei. Apoi excesul de lumina este daunator cand scoatem rasadurile de la lumina insuficienta in camp la lumina puternica ce produce un soc fiziologic. DURATA PERIOADEI DE ILUMINARE reprezinta sensibilitatea specifica a plantelor la durata zilnica de lumina si influenteaza dezvoltarea diferitelor organe mai ales a mugurilor florali. se alungesc si sunt sensibile la boli.in zone cu clima tropical la care inductia florala impune o perioada de intumeric si este posibila sau accelerata daca durata zilnica de iluminare nu atinge lungimea de 12-14 ore : tomate.

dau rezultate daca se cultiva primavara si toamna cand zilele scurte determina prelungirea vegetatiei si intarzierea tulpinilor florifere. spanac. ridichea de luna. ceapa. ceapa verde. spanacul. Cultivate in alte conditii de lungime a zilei decat cele optime. cicoarea. . isi maresc durata pana la inflorire si fructificare sau nu fructifica. tomate. conopida. salata. se stie ca sticla retine mai mult raiatiile ultraviolete.scurta. grabeste inflorirea la tomate. La sere si solarii materialul de acoperire modifica calitatea luminii. plante intermediare : zi lunga. formarea si cresterea tuberculilor are loc in conditii de zi scurta. plante neutre nu au reactii indiferent de luminozitate : sparanghelul. telina. Astfel la la lumina alba plus radiatiile infrarosii. morcovul. mazarea. Concluzia : plantele de zi lunga : salata. Nu necesita perioada de intuneric aceste pante 3 - pot inflorii si la lumina continua ca : varza. soiuri de salata. fenicul. - Dar mai sunt situatii ca la cartof. CALITATEA LUMINII Plantele legumicole au reactie specifica fata de calitatea luminii. in timp si materialele plastice pe cele infrarosii cu repercursiuni asupra capacitatii de izolare termica.Pentru a intra in repaus vegetativ cartoful necesita zi scurta. mararul. plantele legumicole isi modifica perioada de vegetatie.- plante de zi lunga in zone cu clima temperat la care dezvoltarea mugurilor floriferi este posibila sau acelerata daca durata zilnica de iluminare depaseste lungimea critica de 1618 ore. sau zi scurta-lunga : anghinarea. desi dezvoltarea florilor este indusa de zilele lungi. contriguie la cresterea numarului de flori.

galben. desimea plantelor si combaterea buruienilor. rasadnita) avem masuri directe: amplasarea constructiilor in zone favorabile. Cele mai bune rezultate la cultura de tomate sau obtinut cu folii de culoare galbena. la tomate . masurile sunt : zonare si alegerea terenurilor. solaria.galben inchis. . scheme de plantare. folosirea materialelor de acoperire cu trasparenta maxima precum si curatirea de praf. zapada. frunze. albastru. albastru deschis. rosu. perioadele optime de infiintare a culturilor. lucrari specifice: defolierea. salata si cicoare cu folii de culoare albastra. In spatii acoperite (sere. orientarea corecta a constructiilor pe directia N-S. orientarea randurilor. copilit. la ardei . sustinerea plantelor. La producerea rasadului : la salata .galben deschis.Din experienta trebuie sa folosim folii de plastic de diferite culori si materiale. OPTIMIZAREA REGIMULUI DE LUMINA La culturi efectuate in canp. constuirea corespunzatoare.

Astfel vara in perioada de insolatie puternica umbrirea este necesara astfel la sere si rasadnite : . spanacul. laptuca.morcovul. bulboasele. CALDURA este un factor hotarator in germinatia semintelor. iluminarea artificiala. folasirea de zaluzele din sipci de lemn montat la nivelul acoperisului. infloriurea. care se aplica cu diferite pompe. telina. cu huma. transpiratia. peretilor laterali. patrunjelul. reducerea temperaturii in spatiile de cultura in corelatie cu lumina.plante rezistente la frig . pastarnacul. perioada de vegetatie. Fiecare specie are nevoie de o temperatura minima. durata de repaus. 4 masuri indirecte alegarea soiurilor si hibrizilor adaptati la lumina redusa. varza alba.- mulcirea solului cu materiale reflectorizante. praf de creta. Aceasta adptare la conditiila vitrege de temperatura ne va scuti de a lua masuri de protectie a plantelor impotriva frigului. cresterea plantelor. fructificarea. formarea clorofilei.stropirea acoperisului. Avem in legumicultura situatii cand sunt necesare masuri pentru reducerea intensitatii luminii. spuma reziduala. salata ce suporta . stimularea legarii fructelor la tomate in lunile cu deficit de lumina. argila.optima si maxima de vegetatie. Avem : .

pepenii galbeni. suporta 35-40°. temperatura ridicata plantele se vestejesc.cand lumina este puternica procesul de fotosinteza este mai ridicat. iar in cursul noptii asimilatia se opreste. fructifica bine la 28-32°C. bamele. . intensificandu-se respiratia. pretentioase la caldura .care asimileaza mai bine la 16-18°C. Cand umiditatea este scazuta. b) cu umiditatea . Exemplu . pepenii verzi. CORELATIA TEMPERATURII CU CEILALTI FAVTORI DE VEGETATIE a) cu lumina .temperaturi de 0°C. se dezvolta bine la 25-30°C. la incoltire 2-5°C.rezistente la frig .tomatele. dovlecelul.la temperaturi mei coborate. ardeiul. dar partile aeriene sunt distruse cand O°C se mantine mai mult timp. Temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor. iar tempetatura optima 1420°C . fasolea.cartoful.castavetii. POSIBILITATI DE DIRIJARE A CALDURII Inlaturarea excesului de caldura. Umiditatea ridicate micsoreaza rezistenta la temperaturi scazute. Rezistente la caldura . plantele absorb apa mai putina si invers. Temperatura de incoltire 14-16°C. vinetele. Temperatura minima de incoltire 10-14°C. optima de incoltire 2025°C.

gaz metan. modelarea terenului E-V.reducerea temperaturii prin irigare. pacura. momentului 5 Evitarea deficitului de caldura realizarea de perdele de protectie. alegarea si folosirea rationala a terenului. stabilirea rationala a desfiintarea culturiilor. mulcirea solului. B Caldura biologica se obtine in urma decompunerii materiei organice. umbrirea.sursa de baza pentru legumele in camp. la producerea energiei electrice. .alegerea cu expozitie nordica. evacuarea apei. Caldura tehnica se realizeaza prin : centrale termice . suplimentarea cu caldura artificiala. carbune. mulcire cu gunoi de grajd. . masuri tehnice : aerisirea solului prin lucrari profunde. gunoiului de grajd. mulcirea solului. mentinerea foliajului.. aerisire puternica. pentru infiintarea si SURSE DE CALDURA UTILIZATE IN LEGUMICULTURA A Radiatia solara .folosirea rationala a terenului . Fenomenul de sera sta la baza incalzirii naturale a serelor si solariilor. Se utilizeaza la rasadnite si solarii. C Energia eoliana se poate folosi la actionarea pompelor pentru ridicarea si stocarea apei.

dar si de interactiunea dintre acetea si umiditate. In sere se poate imbogatii aerul cu Co2 prin folosirea dioxidului de carbon lichefiat in butelii. energie industriala reziduala .03% se limiteaza actiunea favorabila a factorilor lumina. in faza de germinatie mai ales. 0.apa incalzita la 110-114°C. In compozitia aerului se gaseste 78% N. In sol concentratia de Co2 este mai mare ca in aer. Masurile capabile sa duca la sporirea concentratiei de Co2 in aer : fertilizarea cu ingrasaminte organice. apa.apa ca agent de racire. a petrolului. Apoi in sol oxigenul este folosit nu numai de plante ci si de microorganisme si poate fi insuficient la un sol tasat sau cu crusta si unde stagneaza apa. AERUL Plantele legumicole au nevoie de un regim favorabil de aer si gaze atat in atmosfera de deasupra solului in care cresc organele aeriene. O crestere a Co2 poate dubla activitatea fotosintezei. cat si in sol unde se gaseste sistemul radicular. OXIGENUL este necesar chiar din din primele faze de crestere.- centrale de termoficare . caldura. energia electrica. 21% O2. dar insuficienta oxigenului in sol si cresterera Co2 stanjeneste respiratia . DIOXIDUL DE CARBON participa direct in procesul de fotosinteza. a materialului saditor si a produselor legumicole este nevoie de oxigen.03% CO2. temperatura si lumina. Cand in atmosfera concentratia de Co2 scade sub 0. In timpul pastrarii semintelor. hrana. arderea metanului. ape termale. energia solara. incalzirea cu biocombustibil sau administrarea directa cu Co2 este foarte importanta in cultura plantelor legumicole.

dar o concentratie de 3-4% este utila la pastrarea unor legume. Cresterea de Co2 peste 1% devine 6 daunatoare pentru plante.Co2 peste 1% in atmosfera se gaseste in special in cazul rasadnitelor.la nivelul radacinilor. de pulberi si aerosoli. iar peste 3-4% devine toxic. EFECTUL POLUARII ATMOSFEREI R LEGUMICOLE Poluarea se datoreaza: degajarii in atmosfera a substantelor poluante de intreprinderi. masuri tehnice de micsorare a emanatiilor de agenti poluanti. inhiba dezvoltarea radacinilor si germinatia semintelor. crearea de perdele de protectie si zone verzi. Poluantii se intalnesc in atmosfera sub forma gazoasa. ASUPRA PLANTELO EFECTUL VANTULUI ASUPRA PLANTELOR LEGUMICOL E . eliminarea gazelor arse din diferite motoare. solariilor si serelor-solar destinate producerii rasadurilor cand se foloseste biocombustibilul. ALTE GAZE amoniacul care se intalneste tot in rasadnite. Protectia culturilor legumicole se poate realiza partial prin : supravegherea permanenta a gradului de poluare. acumularea deseurilor industriale. arderea combustibilului in domeniu casnic. chimizarea intense a culturilor. solaria si sere-solar.

toate procesele fiziologice si biochimice in viata plantelor se realizeaza numai in prezenta apei. impiedica inmultirea agentilor patogeni. intoarce tulpinile cucurbitaceelor. scutura fructele. APA . iar in perioada de temperaturi excesive raresc plantele. Continutul in apa este mai mare la plantele tinere precum si la cele cultivate in sere si solarii. duce la seceta solului. Pierderea apei determina ofilirea partilor comestibile si deprecierea calitativa.70-75% la usturoi.Curentii slabi de aer au actiune fovorabila asupra cresterii plantelor deoarece dupaploaie . tulpinile. Consumul de apa . la castraveti. Vantul puternic rupe frunzele. zvanta aparatul foliar. iar tocmai apa asigura suculenta. prospetimea legumelor. 7 CERINTELE PLANTELOR FATA DE APA Consumul de apa variaza in funtie de faza de vegetatie fiind in crestere de la germinare pana la recoltare. Spre deosebire de alte plante legumicole sunt produse suculente cu un continut mare de apa . deterioreaza sistemul de sustinere. Apa este elemental de constructie. pana la 94-96%. are rolul de regulator termic al tesuturilor prin prin transpiratie si evaporatie. Cand avem adapost natural se impune masuri de confectionare de perdele de protectie din stuf. panouri din plastic. scade temperatura in adaposturi. vehiculant al substantelor minerale si a celor de sinteza. coceni de porumb. Apoi se deterioreaza plasticul de la adaposturi. impiedica polenizarea cu ajutorul insectelor.

lucrarea terenului periodic mai adanc. au sistemul radicular slab dezvoltat .consum mare de apa . gulia. Grupa III . Lipsa apei in sol determina reducerea productiei. vinetele. madelerea terenului in straturi. morcov. nivelarea terenului. castravetii. un sistem radicular puternic . ardeiul. usturoiul. pepeni. spanacul. Dupa consumul de apa si capacitatea de absorbtie speciile legumicole se impart in 4 grupe : Grupa I . posibilitatea de a micsora transpiratia. salata. Excesul de apa duce la scaderea continutului de substanta uscata si duce la erducerea rezistentei la plantare. patrunjel. mare. Deficitul de umiditate duce la fenomenul de ofilire cu urmari daca este de lunga durata asupra productiei poate fi prevenit prin : lucrarile solului periodic. dovlecelul. Grupa II .consum redus. Grupa IV consum mic de apa. deprecierea calitatii.varza.a unei culturi depinde de sistemul radicular.ceapa. irigarea rationala. praz.tomate. conopida. cartoful timpuriu.are un consum de apa neeconomic.sfecla rosie. . telina. aparat foliar redus. Prevenirea excesului de umiditate se poate realiza prin : amplasarea culturilor de legume pe terenri ferite de inundatii. precum si de anatomia aparatului foliar. alegarea terenurilor mijlocii si usoare cu un bun drenaj. sistem radicular slab dezvoltat . frunzele maresc evaporatia.

-

combaterea buruienilor; asigurarea unei desimi corespunzatoare; protejarea culturilor prin perdele de protectie, culturi in culise; mulcirea solului cu materiale organice sau cu folii de material plastic; irigarea;

SOLUL constituie suportul material al majoritatii plantelor legumicole si cea mai importanta sursa de hrana. Sunt mai multe tipuri de sol ce se deosebesc prin textura, structura si sunt determinate de clima, roca, varsta, relief, vegetatie. Solurile formate pe argila sunt mai bogate in saruri minerale, in timp ce solurile formate pe nisipuri, gresii, pietrisuri, au o capacitate de retinere a apei mai redusa. 8 De aici fertilitatea solului care reprezinta proprietatile solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor in cantitati suficiente substante nutritive si apa fara deficit de aer si exces de saruri. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. In scopul cresterii fertilitatii solului se impune cunoasterea texturii factorilor atat cu caracter fizic cat si biochimic si anume : Textura si structura solului Prin textura se intelege proportia in care intra in alcatuirea solului particolele elementare de diferite marimi. La noi in tara avem urmatoarele fractiuni granulometrice : pietris - ǿ > 2 mm nisip grosier - ǿ >0,2 mm nisip fin - ǿ 0,2-0,02 mm

-

praf I -ǿ 0,02-0,002 mm praf II - ǿ 0,01-0,02 mm argila coloidala - ǿ < 0,002 mm In functie de aceste fractiuni deosebim :

- soluri nisipoase care au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa in schimb capacitate de retinere a apei este mica, sunt bine aerate, se incalzesc usor, se racesc repede, sunt sarace in elementa nutritive. Nu sunt recomandate pentru culturi de legume, necesita un consum mare de apa. - soluri argiloase - au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa, au in schimb mare capacitate de inmagazinare a apei, sunt neaerate, prin uscare formeaza crapaturi adanci, sunt bogate in elemente nutritive. Nu sunt indicate pentru legumicultura. - solurile lutoase au proprietati intermediare, au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil intre fazele : lichida, solida, gazoasa si sunt cele mei indicate pentru cultura legumelor. STRUCTURA SOLULUI este data de reunierea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : granulometrica, nuciforma, bulgaroasa si lamelara. Un sol cu structura gromelurala prezinta conditii bune de crestere si dezvoltare a plantelor si este caracteristic cernoziomurolor, solurilor brune. In funtie de grupa solurilor clasificarea plantelor legumicole se clasifica : - soluri mijlocii toate speciile dede legume cu exceptia sparanghelului; - soluri usoare fasolea oloaga, mazarea, salata de camp, ridichiile, sfecla rosie, spanacul, tomatele;

- soluri umede conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prajul, telina radacina, varza alba, tomate; - soluri grele bobul, varza rosie, varza alba; Pentru a inbunatati structura solurilor pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se excute o afanare profunda si sa se foloseasca o rotatie rationala. Stuctura solului este data de reunirea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : glomerulara, nuciforma, bulgaroasa, si lamelara. 9 Un sol cu stuctura glomerulara prezinta conditii bune de crestere si dezvoltarea plantelor si este caracteristic cernoziomurilor,solurilor brune. In functie de grupa clasifica : solurilor plantelor legumicole se

- soluri mijlocii toate speciile de legume cu exceptia sparanghelului; - sooluri usoare - fasolea oloaga, mazarea, salata de camp ridichiile, sfacla rosie, spanacul, tomatele. - soluri umede - conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prazul, telina radacina, varza alba, tomatele. - soluri grele - bobul, varza rosie, varza alba,. Pentru a imbunatati structura solurilor pe care se aplica ingrijirea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura se nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se execute o afanare profunda si sa se foloseasc a o rotatie rationala.

submedrioche 2% capacitatea de camp pentru apa (Cc) coeficientul de ofilire (Co) Solutia solului se compune din substante in stare de dispersie moleculara ionica de natura organica sau minerala. cantitatea apei de irigat. Insusirile chimice ale solului influenteaza fertilitatea acestuia. Calitatea apei folasita la irigere poate influenta concentratia solutiei solului. normale 3-5%. activitatea microorganismelor. La culturile din sere prin folosirea unor cantitati mari de ingrasaminte.Constantele hidrofizice ale solului trebuiesc cunoscute in vederea aplicarii corecte a irigatiilor intervalul umiditatii active ( IUA) rezultat din duferenta Cc si Co si care reprezinta apa pusa la dispozitia plantelor.solutia solului are un efect daunator asupra plantelor. natura ingrasamintelor. aport freatic. Concentratia solutiei solului variaza in functie de tipul de sol.Avem soluri foarte bogate 7%. Cu cat acesta contine o gama mai larga si o cantitate de substante nutritive mai apropiata de cerintele legumelor cu atat solul este mai fertil. s-a constatat o crestere a continutului de saruri. mediocre 2-3%. ce a . Cand solutia are un caracter foarte scid sau foarte alcalin . Un rol deosebit il au : Continutul in humus suportul elementelor minerale si furnizor de azot organic. Solutia solului constituie sursa directa de aprovizionare a platentelor cu substante nutritive. climat. bogate 5-7%.

Cresterea continutului in materie organica din sol. Capacitatea tampon este o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritive si reprezinta insusirea solului de a se opune tendintelor de a-I modifica reactia. 10 Reactia solului are rol in solubilizarea si accesibilitatea pentru plannte a elementelor nutritive in primul rand al fosforului si a microelementelor. Nutritia Elementele nutritive ce alcatuiesc factorul hrana pentru plante influenteaza o buna crestere si se materializeaza prin : sporirea cantitativa si calitativa a productiei.dus la reducerea activitatii microorganismelor din sol. Legumele prefera pH neutru sau usor acida si chiar usor alcalina. in special in sere pana la 6-8% asigura acestora o capacitate tampon ridicata. In cazul solurilor cu reactie acida se indica folosirea ingrasamintelor cu reactie alcalina si invers. caderea productiei.pentru cultura legumelor cele mai indicate soluri sunt cele aluvionale. Cultivarea plantelor pe soluri cu reactii necorespunzatoare determina scaderea productiei. . molisoluri. (cernoziom. Reactia solului se exprima conventional prin simbolul Ph si din acest punc de vedere solurile pot fi neutre ( Ph=7). Reactia solului conditioneaza regimul de nutritie al plantelor si este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului pe de o parte si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. capacitatii tampon este foarte slaba la solurile Concluzia . acide (pH mai mic de 7) si bazice (pH peste7). Valoarea nisipoase. lacoviste).

dezvaltat. intarzie fructificarea si maturarea fructelor. Sa vedem rolul catorva elemente nutritive in viata plantrelor: - participa la alcatuirea moleculelor unor substante organice cu rol plastic. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis cu nervure roscate. intra in compozitia unor enzime. pigmenti. vitamine. acizilor nucleici. sub aspect general plantele au culoare verd inchis. frunzele inguste. tulpina scurta. . fructele. reduce rezistenta la boli si la pastrare. De ce legumele au pretentii mai ridicate fata de elementele nutritive ? sistemul radicular slab superficial al solului. In exces se stimuleaza cresterea vegetative in detrimental fructelor. raspandite in stratul plantele legumicole saracesc repede solul datorita productiilor realizate. etc. subtire. Azotul favorizeaza desfasurarea normala a metabolismului. a proteinelor. semintele raman nedezvoltate. prelungeste perioada de vegetatie. Carentele in azot se evidentiaza prin cresteri slabe. care cad usor iar florile.- scurtarea perioadei de vegetatie. Azotul se gaseste in compozitia aminoacizilor. Cea mai grava consecinta a unei nutritii excesive in azot duce la acumularea de nitriti si nitrati in organele comestibile si pot forma substante cancerigene. limb foliar mic. influentand cresterea masei vegetative si a fructelor.

iar in prezenta coacerea fructelor. frunzele se ingalbenesc. a pigmentilor. la cartof diminueaza productia. contribuie la plantelor. Stimuleaza calitatea fructelor. In exces sfecla si cartoful cresc normal insa dau produse de calitate inferioara. fructificarea. Calciu se acumuleaza in radacini si frunze batrane. iar in final au culoarea galben-brun si mor. La tomate carenta potasiului duce la aparitia pe frunze a unor zone colorate in verde sau galben. intarzie coacerea.influenteaza pozitiv favorizand sinteza azotului. participa la procesul de fotosinteza a aminoacizilor. Stimuleaza inflorirea. maturarea fructelor. se reduce rezistenta la seceta si ger. Carenta de fosfor conduce la carente de azot. tulpinile slb dezvoltate.Fosforul are rolul in transportul energiei biochimice. . influenteaza calitatea legumelor. influenteaza negative fructificarea. scade rezistenta la boli. Sub aspect general frunzele au pete colorate la inceput mici apoi se extind spre marginea frunzelor. radacina. La tomate de sera lipsa calciului duce la putrezirea zonei pistilare a fructelor. 11 Carenta de fosfor se manisfesta mai rar prin slabe crestere a plantelor. scade calitatea productiei. depozitarea substantelor de rezerva. In exces calciu determina reactie bazica a solului nefavorabil plantelor legumicole. stagneaza cresterea plantelor. Potasiul participa la absorbtia apei prin cresterea rezistentei la ger si seceta a activitatea enzimelor. Insuficienta calciului determina reactie acida a solului. scade calitatea fructelor. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis apoi albastrui si cad. fosforului accelereaza Insuficienta potasiului duce la dezvoltarea insuficienta a tesuturilor mecanice. determina aparitia clorozei.

Trebuie sa urmarim aprovizionarea solului cu sulf. molibden. apar arsuri la cartof. zinc. umiditatea din sol si aer. tulpina mica si rigida. groasa. Aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive este in stinsa corelatie cu : prezentaacestora in mediul incojurator. fier. rigide. a infloririi. radacina scurta. Temperatura mediului din care se absoarbe elementele nutritive joaca un rol deopsebit. Insuficienta apare pe solurile reci. Nevoia plantelor legumicole fata de elemente nutritive este direct . reactia solului. gradul de umiditate mai scazut micsoreaza capacitatea absorbtiei substantelor hranitoare. cupru. coacerea fructelor. Tulpina ramane subtire.Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite. limbul are culoare verdegalbui. In exces magneziul este toxic si duce la moartea plantelor. pete albicioase la varful frunzei de ceapa.cu caldura. fiecare are aportul lui la obtinerea productiilor propuse si mai ales la calitatea ei. roscat la conopida. bor. Magneziul influenteaza cresterea organelor de reproducere. Sub aspect general frunzele ingalbenesc. incetineste cresterea plantelor. magneziu.

forma de ingrasamintele administrare se calitatea. la fel ceapa.fertilizarea de baza 60% in proportie apoi frtilizarea in mai multe etape. ingrasamintele chimice bacteriene.. partilaritatile biologice si factorii de vegetatie. momentul stabilesc pentru fiecare specie. Ca moment de aplicare . consumul specific. productia planificata. prazul au un sistem radicular slab dezvoltat. Forma de administrare . Fertilizarea de baza in forma solida.solida sau lichida. . Modul. Dozele se stabilesc prin calcule tinandu-se cont de tipul de sol. Castravetii au nevoie de o cantitate mai mica de elemente nutritive decat morcovul. In legumicultura cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea combinata a simple si complexe.proportionala cu perioada de vegetatie si productia planificata. ingrasamintele organice verzi. usturoiul. 12 Care sunt sursele de asigurare? Acestea sunt ingrasamintele organice. rezerva solului.

ingrasamintelor organice cu cele minerale. de vara. Clasificarea botanica a plantelor legumicole Caracteristicile botanice sub aspectul morfologic si structural au implicatii practice deosebite : ce inseamna? au rol important in stabilirea asolamentului. industrializare). fertilizarii si prasilelor. tarzii) si destinatia productiei (consum proaspat. daca sunt soiuri sau hidrizi. caracteristicile frunzelor. aspectul plantei (habitatul) participa la stabilirea schemelor si distantelor de plantare. sere. pastrare. Pentru practica legumicola prezinta importanta cunoasterea plantelor folosite. precum si destinatia lor pentru sistemul de cultura ( camp. rotatiei. formele de cultura (tinpurii. cunoasterea dezvoltatarii sistemului radicular implica aplicarea corecta a irigarii. solarii) . Aceste aspecte impun crearea de noi soiuri. in special suprafata frunzelor infuenteaza . succesiunii si asocierea culturilor. corespunzatoare cerintelor productiei. PRICIPIILE BIOLOGICE ALE CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Cunoasterea partilaritatilor biologice ale plantelor legumicole prezinta o deosebita importanta practica pentru ca pe baza lor se stabilesc si se dirijeaja tehnologiile de cultura atat in camp cat si in spatiile protejate.

vinete. Clasificarea plantelor legumicole dupa durata vietii Acest criteriu se refera la 'durata vietii' plantelor care reprezinta intervalul de timp necesar pentru parcurgerea succesiva a tuturor perioadelor si fazelor de vegetatie de la samanta la samanta. . Durata parcurgerii fazelor de dezvoltare vegetativa si generativa este diferita de la planta la planta. ardei. sau de la organul vagetativ la organul vegetativ.ciclul de viata se desfasoara pe parcursul a doi ani. bamele . mazarea de gradina. Din aceasta grupa fac parte varza. pastarnac). radacinoasele (morcov. 1 Plantele legumicole se grupeaza in : . florile.cuprinde speciile ce au un numar mic de elemente ce sunt parcurse intr-un singur an . organele comestibile. pepenele verde.tomate. plantele legumicole din aceeasi familie botanica au boli si daunatori comuni. mararul. ridichiile de luna. ceapa prazul . . loboda. semintele. conopida. patrunjel.bienale . In primul an se formeaza organele vegetative in care se depoziteaza substante hranitoare de rezerva. structura florala intervine in tehnologia producerii de seminte si impune reguli care sa impiedice polenizarea incrucisata.anuale . dovlecelul. spanacul. salata. fasolea de gradina. fructele. precum si aplicarea corecta a tratamentelor foliare.stabilirea metodei de udare. iar in al doilea an se formeaza tulpinile florale. pepenele galben. castravetele.

care cresc si fructifica in fiecare an. Aceasta perioada poate fi scurtata prin carnit. semitarzii. sfecla rosie.radacini ingrosate : morcov..perene . revent. semitimpuri. b) Durata de vegetatie cuprinde intervalul de la monentul rasaririi si pana la incheierea vegetatiei. hrean. leustean). timp de mai multi ani (4-15 ani). sa stabilim graficul de obtinere si valorificare a productiei marfa si a semintelor. telina. iar perpetuarea speciei se realizeaza prin organele vegetative subterane in care s-au depozitat : bulbi. tuberculi. pastarnac. tarhon. In legumicultura se mai folosesc 2 termeni : a) perioada de vegetatie care este intervalul de timp de la rasarirea plantelor si pana la prima recoltare si cu acest criteriu grupam semintele si hibrizi in : timpuri. stoloni sau radacini( sparanghel. Iarna organele vegetative aeriene pier. hrean. patrunjel. rizomi. Clasificarea plantelor legumicole dupa organele comestibile Organele comestibile reprezinta scopul in sine al cultivarii plantelor si anume : a) plante legumicole la care se consuma organele vegetative . andive. . ridichi. De ce trebuie sa tinem cont de clasificare ? sa stabilim structura asolamentului. stabilirea unor verigi tehnologice specifice de cultivare si producere a semintelor. tarzii.

de boia).auxiliari . primordii de inflorescenta : conopida. usturoiul. castraveti. pepene verde. ceapa verde. frunze verzi : spanac. creata. telina frunze. 2 fructe la maturitatea tehnica : ardei vinete. frunze etiolate : andive. dovlecei. brocoli. bulbi : ceapa. c) la care se consuma organele generative. fasole pastai. parti de inflorescenta : andivele. cimbru busuioc. mazare pastai. muguri cu crestere inchisa : . seminte la maturitatea tehnica : mazare fasole bob. lung. marar leustean. tulpini false : praz.varza alba. tarhon. ardei gras. fructe la maturitatea tehnica si fiziologica : tomate mature sau gogonele. loboda. galben. salata. . chinezeasca.- tuberculi : cartof timpuriu si de vara. usturoi verde. praz. bame.varza de Bruxel. kapia. ceapa de iarna. SI DEZVOLTAREA PLANTELOR CRESTEREA LEGUMICOLE .terminali . fructe la maturitatea fiziologica : tomate ardei (gogosari.

creste samanta in volum. crapa tegumentul. franeaza cresterea in inaltime pe o durata limitata de timp. temperatura.A) Cresterea este un proces complex morfologic. In Romania in 1972 a fost obtinut din produsul COMPUS VII mai . Un rol important in desfasurarea celor doua procese il au factorii de mediu : temperatura. Prin folosirea lor se mareste plasticitatea celulelor. In prima etapa lumina este absorbita de planta verde si trasformata in energie chimica. umiditatea solului. stimuleaza facultatea germinativa a semintelor. Administrate extern actioneaza asupra cresterii plantelor. dar si cei interni. fiziologic si biochimic care prin modificari cantitative ireversibile volumului. Ethrel si Alar. Substante retardante au rol prin reducerea proceselor de diviziune. In practica se foloseste Cycocel. B) Dezvoltarea consta in modificari calitative ce conduc la inmultirea plantelor. ce duce la formarea de noi radacini. apoi hipocotilul. Cresterea se bazeaza pe : Germinatia semintelor in anumite conditii interne de samanta buna si conditii externe . Se incepe cu absortia apei. Giberelinele au rolul de accelerare a reactiilor biochimice. Etapa a doua reactii chimice si enzimatice. substantele hormonale regulatoare de crestere (biostimulatori) si substante de crestere din grupa vitaminelor. Fotosinteza este sinteza hidratilor de carbon. Substante stimulatoare Auxinele sunt compusi naturali sintetizati de catre plante si acumulati in diferite organe.umiditate. lumina.

3 De regula in concentratii de 0. pastarnac. - . Se pot aplica tratamente la plante in cultura in ciclul I normal sau cand luminozitatea este scazuta si persista. respectiv de a-si spori numarul de indivizi. la 1-2 frunze adevarate. Durate de actiune a retardantilor este 3-6 saptamani. tarhon. da nu mai devreme de 10-15 zile de la plantare. vinete. pepeni. ardei. La tomate timpurii aplicarea Ethrelului cand fructele din prima inflorescenta au un diametru de cca 2 cm determina sporuri de productie de 20-25%. ceapa. la temperaturi ridicate si scazute.multe sinteze 39. spanac. Plantele legumicole se inmultesc pe 2 cai : generativa (sexuata) si vegetativa (asexuata). cartof. sau fructe uscate indehiscente : morcov.05-0. 42. varza. La tomatele pentru industrie se aplica cand 50% din fructe sunt deja formate determinand o coacere la 80-85% uniforma cca ce permite mecanizarea. inmultirea vegetativa (asexuata) : usturoi. telina. inmultirea generativa (sexuata) foloseste semintele : tomate. frunze. castraveti. 41. INMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea reprezinta proprietatea de a se multiplica. au o rezistenta mai mare la boli si daunatori. patrunjel. grabeste maturitatea.2% (500-5000 ppm) se folosesc 1-2 tratamente la rasad. praz. Ethrelul stimuleaza cresterea numarului de flori femele la castraveti. Ca urmare a tratamentului cu retardanti plantele se adapteaza mai bine la seceta. castraveti. 40. hrean. dovlecei. sfecla. rosii. cel mai bun a fost Sinteza 41 fiind utilizat la tratarea rasadurilor si a plantelor de tomate. conopida. ardei.

cordon. continut redus de apa ce face ca semintele sa se pastreze 2-7 ani. ocupa spatiu mic de pastrare. Aceasta se realizeaza prin seminte realizate prin unirea gametilor de sexe diferite. INMULTIREA SEXUATA ( reproducere sexuata) este proprietatea plantelor de a lasa urmasi prin intertmediu unor 'gameti sexuali'. vegetativ si generativ : anghinare.la ciuperci. sparanghel. iar prin coborarea temperaturilor pana aproape de congelare semintele se pot pastra sute de ani. morcov 1:200 .2000 . permite semanatul seminte/ha.folosindu-se organe sau parti de organe vegetative ale plantelor. castraveti 1:50. stevie. Ce avantaje are inmultirea sexuata: coeficient mare de multiplicare de la o singura planta obtinandu-se un numar mare si foarte mare de seminte .la varza : 1:1300 -1. se pot crea rezerve de seminte pentru situatiile critice. macris. ceapa 1:100 . mecanizat. 4 . cantitate mica de - - permite introducerea in practica de hibrizi valorosi. se pot manevra usor. tomate 1:4000 . asexuata in sens stict : realizata prin gamete asexuati specializati 'spori'. operatiunile de ambalare se face mecanizat.

Inmultirea prin tuberculi se utilizeaza la cartof. . . Se planteaza primavara.volum mare de pastrare. ceapa de Egipt (bulbili). . cartoful. Inmultirea prin bulbi si bulbili se aplica la ceapa esalonata. tarhonul. In practica se utilizeaza mai multe metode : . Detasarea si plantarea in camp se face toamna (septembrie) sau primavara (martie). cordonul). .pastrare mai anevoioasa. unor INMULTIREA ASEXUATA (vegetativa) Este cea mai veche si cea mai simpla metoda de inmultire si se foloseste la speciile de plante leguimicole care nu formeaza seminte (hreanul. apa multa. prin care se transmit la descendenti insusirile valoroase pe care la are planta mama si permite obtinerea de productii chiar din primul an.Dezavantaje impurificarea soiurilor in conditiile nerespectarii cerinte tehnologice in cultura semintelor. . Dezavantaje : .coeficient de multiplicare mai mic. Este o metoda avantajoasa.) Se recomanda ca fiind mai economica la plantele care formeaza seminte putine sau sterile (leusteanul. manual sau mecanizat. usturoi.cantitate de material mai mare. usturoiul. Seminte hibride se obtin cu cheltuieli mari. impuritati de pastrare cu cheltuiele.

revent. avand muguri la ambele extremitati (cei din portiunea intermediara trebuie eliminati prin razuire). Inmultirea prin marcotaj se practica la tarhon si cardon ai caror lastari emit radacini cand vin in contact cu solul. . Butasii detasati de la planta se fragmenteaza sau se lasa intregi in lungime de 10 cm si un numar de 3-5 frunze. . Se utilazeaza la tarhon. leustean. . Frunzele de la baza se inlatura iar cele superioare se fasoneaza. iar dupa ce apar radacinile lastarul se detaseaza de planta mama si se 5 planteaza toamna sau primavara. batat.. Inmultirea prin drajoni (lastari formati din muguri radicali) ca la anghinare. Inmultirea prin radacini tuberizate se practica la hrean si batat. anghinare. . Se practica . La hrean se folosesc radacini de 5-15 cm si grosime de 2 cm. . Plantarea se face primavara. Inmultirea prin altoire se practica cu scopul de a creste rezistenta la atacul ciupercii Fusarium si nematozi. La baza plantarii se face un musuroi. Tufele se despart prin taiere cu cutitul sau cazmaua. radacinile se sectioneaza la o extremitate orizontal. Inmultirea prin butasi se practica la plantele legumicole care au insusirea de a emite radacini adventive din lastari vegetativi. reventul. stevie. macris. Plantarea se face primavara devreme. Drajoni se detaseaza cu o portiune de radacina si se planteaza direct in camp sau se inradacineaja in rasadnite sau ghivece. folosindu-se portiuni din rizomi care au cativa muguri vegetativi. cimbru. iar la cealalta oblig. cordon si tarhon. Pentru pastrare. . Plantarea se face primavara devreme . Inmultirea prin despriderea tufelor se practica la plantele perene ca tarhonul. stevie. Inmultirea prin rizomi se practica la macris.

etc. Prin germinarea bazidiosporilor se da nastere miceliului primar utilizat pentru insamantarea ciclurilor de productie. In practica se foloseste .se pot practica culturi pe toata perioada anului in laboratoare. pepeni galbeni. La altoi se face o pana de dimensiunile orificiului. Grupate in clase Basidiomycetes. tomate. Plantele se acopera cu pungi de material plastic si dupa 3 zile se perforeaza pentru aerisire. Altoirea se face prin alipire. INMULTIREA AXEXUATA SAU IN SENS STRICT Este specifica pentru ciupercile comestibile. bazidii. personal calificat. acestea prezinta pe partea inferioara a palariei organe sporifere. iar dupa 8-10 zile plantele altoite nu se mai protejeaza. se obtin plante sanatoase. vinete. Avantaje . iar altoiul la prima frunza adevarata. pe care se formeaza bazidiosporii care prezinta germeni axexuati specializati pentru inmultire. pepeni galbeni. La castraveti portaltoiul este Cucurbita ficifolia care trebuie sa fie in faza cotiledonala. Se mai practica si metoda prin intepare unde se foloseste un ac special care se introduce oblic la 45° in tulpina portaltoiului. Incoveniente laboratoare dotate. favorizeaza crearea de noi genotipuri. permite scurtarea perioadei de multiplicare. conopida. Inmultirea prin culturi de celule 'in vitro' este cea mai moderna metoda de inmultire vagetativa la cartof. tomate. fitohormoni scumpi. .la castraveti.

culturi adapostite care se apara de intemperii prin mijloace simple sub forma de obstacole impotriva vantului sau a frigului (clopote. rasadnite reci). Dupa metoda de infiintare prin semanat direct in camp. Tomatele pot fi protejate prin modelare speciala a terenului .miceliul clasic ambalat in staniol . Dupa caracteristicile substratului de cultura in medii naturale. iar dupa rasarirea plantelor de tomate se aseaza inclinat sprijinit de araci.in camp plantele cresc fara protectie intr-un anumit climat. Dovleceii pot fi protejati cu clopote din plastic.culturi protejate se efectueaza in diferite constructii mai simple (solarii. Dupa locul de cultura : . . iar produsele proaspete se obtin in perioade deficitare ale anului. in medii nutritive artificial ( fara sol) C.se inoculeaza micelul primar pe stratul de gunoi de cabaline. rasadnite). . B. . in interior temparatura este cu 2-5°C mai mare ca in exterior. folii de polietilena asezate pe 6 cultura sau ca in SUA teren modelat de la SUD la VEST). o banda de hartie care face ca tomatele sa reziste si la -3°C cand plantele sunt mici si pana la 2°C in timpul infloritului.bilonare cu pante asimetric. unde beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. tunele. . SISTEMUL DE CULTURA A PLANTELOR LEGUMICOLE A.culturi fortate in spatii inchise (sere. in care factorii de vegetatie sunt dirijati.

iarna-vara ciclul II .vara-iarna culturi in ciclul I decalat .primavara-toamna E. prin plantarea de organe sau portiuni de organe de planta. D.primavara-vara ciclu prelungit .- prin plantarea rasadurilor.primavara-vara sau primavaratoamna culturi in sere-solar (neancalzite artificial. Dupa destinatia produselor consum in stare proaspata pentru industrializare . Dupa esolonarea productiei extratimpurii timpurii semitimpurii (de vara) tarzii ( de toamna) intarziata ( toamna tarziu sau primavarta urmatoare) In sere ciclul I . reci) In solarii ciclu scurt .

Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE .plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii.se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat . conopidei timpurii si gulioarelor . etc. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari. ardeii .fertilizarea suplimentara cu azot . . a usturoiului de primavara.insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza. se acopera cu pamant sapat. . tomate) . ridichii de luna.dezgropatul si demusuroitul vitei de vie .se pregatesc solariile pentru tomate.Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.in ele se ascund dusmani din primavara. MARTIE .se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) . din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate . patrunjelului. spanacului. .si pamantul are viata lui.Livada doarme sub amortirea iernii. a cepei din arpagic si samanta.se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura. tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi.in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii. vinete) .replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate. a morcovului. ardei. ardei. sau se aduna zapada la radacina lor. verzei si conopidei timpurii.plantatul si semanatul din timp a mazarei. copulatie sau triangulatie . vinete . cenusa pentru ingrasarea pamantului.

plantatul trandafirilor. . la adancimea de 10 cm.semanatul fasolei. al daliilor. se pot planta. semanate alternativ.se seamana soiuri de mazare tarzie. .in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor. .semanatul porumbului. morcov-patrunjel. salata. spre sfarsitul lunii. cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan. iar pe rand. Combinatii rele: ceapa-usturoi. pastarnac) in randuri.plantatul varzoaselor. impotriva fainarii. .. mazare-fasole. cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. ceapamorcov. distanta de 25 cm. APRILIE . peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei. castravetelui. .se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri.Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare. cu formalina sau sulfat de cupru. . apoi. patrunjel. . ceapa-sfecla rosie-gulie.radacinoasele (morcovi.plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand. gladiolelor. . intre cuiburi. pepenelui si dovlecelului.la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei. sfecla rosie si samanta de ceapa. castravete-cartof.semanatul florilor anuale. solariilor.semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri.de la mijlocul lunii incepe: .În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: . crinilor. . . 30-40 cm. guliei si conopidei.pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica. MAI . . semanate alternativ. . cartof timpuriu-mazare. spanacul.

udati terenul. telina. la o temperatura de 7-10 grade Celsius. Plivitul.inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0.5%. . vinete. gulie. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. sapi si nivelezi pamantul.. ceapa (din seminte).intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Poti cultiva fasole. De asemenea. continua legarea lastarilor. Vom planta rasadurile de ardei. . ridichi de toamna. operatiune care se repeta si dupa plantare. Merpan 0. castraveti. . conopida. IUNIE . Captan 5%. .4% sau sulfat de cupru 2-3%.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. mai mult soare. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. broccoli. Daca ai timp suficient. .Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed.incepe plantarea rasadurilor de legume.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde.plantarea rasadurilor de varza timpurie. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. mazare si gulioare. . salata. gulia de toamna si broccoli. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. muste. rosii. fainarii si putregaiului. . varza rosie. varza.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. .5%. Stropeste via contra manei. spanac.daca ai vita de vie. IULIE . castraveti de toamna. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. ardei si vinete. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. daca nu a plouat. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.este perioada pentru palisarea. varza de Bruxelles.continua prasitul. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. . praz. varza de toamna. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. fluturi. . conopida.

pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. . Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi).continui recoltarea vinetelor.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. coapte bine. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. La ardei. .daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. La tomate. caci altfel sunt acri. pepenilor galbeni si verzi. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. . Se usuca la umbra.strange rosiile pentru sucuri si bulion. verzei de vara. SEPTEMBRIE . iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm).pe terenuri eliberate se poate semana spanac. . la soare. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. morcov si patrunjel.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. se pun in vase cu apa. . sanatoase. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu.fasolea uscata pentru consum se aduna.grabeste strangerea cepei. Din cand in cand se rascolesc cu mana. . apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). . Se pastreaza pana in primavara in . ardeilor.incep sa se coaca strugurii timpurii. Cand sau uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. unde se spala bine. dar atentie. specifice soiului. . se aleg fructele mari. Semintele bune se lasa la fund. . pentru productia de primavara. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. . . Acestea se spala in apa.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. pentru a se usca mai repede.AUGUST . Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Rosiile se zdrobesc bine. dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. indeparteaza radacinile laterale.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor.

La vinete. patrunjelul.se scot cartofii de toamna. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE . galbene. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. se vantura si ramane samanta buna. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. patrunjelul. se scurg. se toaca marunt. La castraveti se aleg fructele mari. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. unde se coc. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. usoare. spanacul. Plantele se taie.pungi de hartie.se recolteaza ultimii ardei. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosiicoapte. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. se fac snopi mici. pastarnacul se scot pe timp uscat. se usuca la umbra. semintele se recolteaza dimineata. . usturoiul verde. Apoi. se zvanta. cu 2-3 udari . pastarnacul. care se pastreaza in pungi de hartie. este timpul sa le cultivam . semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. se zdrobesc. loboda.se recolteaza varza si se pune la murat. pentru a nu se scutura. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. . cand fructele au ajuns la maturitate. Cele bune se spala.se recolteaza vinetele. separate de cele seci. se spala si se lasa in apa. . . se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. dupa care se extrag semintele. pentru a nu se innegri. sa iasa semintele. morcovii. guliile. Se taie cu tija intreaga.se recolteaza gogonelele. . care raman la suprafata. salata. .se sapa terenul. care au ajuns la maturitate.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. . Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele.ceapa verde (de stufat). se fac snop. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. se duc la umbra pentru uscare. ardeii. Semintele bune raman la fundul vasului.morcovii. dupa care se scutura capsulele. telina. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. cat mai repede. care au devenit dulci si carnosi. curatata si dezinfectata. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. pe roua. La ceapa. care sunt de culoare neagra. . Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. . Se lasa la soare 67 zile. La salata.

Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. acestea fiind considerate cele mai bune. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. .zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. nucile.se mai culege porumbul.se recolteaza merele. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. NOIEMBRIE . .se aduna porumbul care este copt. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. .se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. .pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.varza se recolteaza tot acum. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm.pe masura ce gogosarii se coc. . . Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. mazarea. . gutuile. dupa caderea brumei. patrunjelul. 2) in locul unde se face taierea. Ardei . .obligatoriu. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. prunele. fie primavara.sfecla rosie mai poate fi recoltata. se taie cocenii si se pun pe foc. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. perele. sunt culesi si pusi la borcan. santul se umple pe trei sferturi. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. . Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit. se seamana morcovii. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor.

ardeii se planteaza la începutul lunii mai. gogosari sau ardei lungi. Ardei lung: Kapia. Ardeiul. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). punând câte 1 fir la cuib. Pentru a avea o productie mare si de calitate. Iute de Arad. Medaliat. . Superb. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Este o planta destul de pretentioasa. Urias de California. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. etc. De la o tufa se pot obtine 0. Important este cum se face udarea. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. lungi (ex. este o planta pretentioasa la lumina. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. etc. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. Galben de Banat. Lung românesc.: kapia) si gogosari. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. caldura. Galben urias.75 kg ardei.5-0. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. si anume: apa sa nu fir prea rece. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. udat. îngrasare suplimentara). lasând doar 5-6 ardei la tufa. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Românesc. la fel ca rosiile si vinetele. Export.In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Urias dulce. etc. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. afânat. Splendid. Rubin. grasi. apa si hrana. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. În celelalte cazuri. Calincov verde.

Suplimentar. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Recoltarea se face treptat. lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). Capatânile se taie de la baza. etc. cu tot cu frunze.5 gr la 1. cu inflorescenta mica. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. când inflorescentele sunt îndesate si albe. înainte ca acestea sa se resfire. samânta de ceapa se seamana în martie (0. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Pentru a grabi rasarirea. . Se cultiva pe soluri fertile. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.8-1 kg la 100 mp).5 mp) în februarie. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. cu inflorescenta mare. iar la baza se aseaza pleava. Soiuri Timpurie de Ertfurt. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). de 600-1000 gr. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. udarea si îngrasarea suplimentara. la 15-20 zile de la formarea lor. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile.Când s-a format. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. musuroirea. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. în ce priveste prasilele. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. vitamine si substante active care omoara microbii. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Alte soiuri: Timpurie de Arad.

Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. 1-2 îngrasari suplimentare. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. Soiuri de ceapa de arpagic: . pentru a nu forma fusti anul urmator. la sfârsitul lunii mai. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. 1-2 udaturi. Se pot obtine 2-2. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. pentru a feri bulbii de înghet. De Zittau. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. De Filiasi. pe terenul pregatit corespunzator. arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. precum si ruperea fustilor florali. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara.Uriasa de Stuttgart. De Darasti. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600800 gr samânta. De Lovrin. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. etc. prin smulgere sau cu sapaliga. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. Dupa plantare se uda. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. De Vinga. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. De Bacau. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. . cu atentie sa nu se taie bulbii.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.

începutul lui martie. "Pana Corbului" si "Bucurestene" pentru culturi târzii. Ce soiuri se cultiva? . Vinete Patlagelele vinete. 20-60 gr vitamina A. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. "Danubiana" pentru culturi de vara. iar îngrasarea se face de 3 ori. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Cer mai multa apa. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. sunt plante pretentioase la caldura. la 60 zile de la semanare. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad.Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. Rosia compozitie. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. daca se strâng usor între degete si podul palmei. ca si cele rosii. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. pe racoare. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile).5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. prima data la 10-15 zile. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. Fructele îmbatrânite devin amare. lumina si hrana. nu leaga rod. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate.5 kg. deci se uda mai des. La recoltare se taie cu codita cu tot. aproximativ 1-1. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. plantele se îngalbenesc si se alungesc. când au 6-7 frunze. 20-30 mg fier. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: "Delicia" pentru culturi timpurii. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. Cum se îngrijeste? În general.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. Daca sunt umbrite în teren. de obicei dimineata. apa. 20-60 gr vitamina C. 40-50 mg calciu.

desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. . asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. se face imediat ce acestia apar.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire.Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. cu 5 coaste specifice. La 2-3 saptamâni de la rasarire. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. Alte soiuri bune sunt din grupa "Heinz" Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. fâsii de cârpe sau alt material textile. cu fructe mari. rotunde. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. foarte carnoase. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. ca Arges 400". produce la 130-135 zile de la rasarire. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. Legarea se face cu sfori. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Au nevoie de multa hrana. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. mai ales în rasadnita si solarii. pentru o buna dezvoltare a fructelor. " de Tulcea". înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. Aracii de lemn de 1-1. "Campbell" produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. Pentru cultura de vara. când apar primele frunze adevarate. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti "Marita 15" si "Marita 25" Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: "Aurora".2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . la 130-140 zile de la rasarire. mai ales. Tomatele cer multa lumina. Copilitul. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. imediat sub frunze. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad.

Udarea se face la 6-7 zile. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. sau mranita. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. La un metru patrat de . Sub influenta caldurii data de ingrsamant. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. se vor obtine "papusile" (andivele). mranita si nisip. udarea se face seara si noaptea. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. De asemenea. pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). apoi la 2 saptamâni. rosiile se uda dimineata. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. putin amarui. cu gust placut. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. in pozitie verticala.din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. functie de gradul de uscare al pamântului. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. in timpul iernii. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. Valoarea alimentara este deosebita. Deoarece cresc in stratul de pamant. In ele se asaza radacinile. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. 10-15 litri la 1 mp. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. pentru a nu desprinde frunzele. în mai multe rânduri. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. raman albe si adunate in forma de "papusa". fiind fragede. pentru cresterea productiei. la 1-3 cm una de alta. iar apa folosita sa nu fie rece. când solul s-a mai racorit. Primavara si la începutul verii. Vara. dupa ce mai intai s-au scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. incep sa creasca frunzele. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite.

gros de 7-10 cm. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm.semanatul pe strat nutritiv. Semanatul se face in doua moduri: . Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. . se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. In acest caz. bine maruntit si nivelat. Cand plantele incep sa rasara. alcatuit din mranita. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. stabilirea datei de semanat. fie in randuri. Semintele se distribuie fie prin imprastiere.sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. Dupa semanat. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: stabilirea datei de plantare. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. recoltandu-se 12-15 kg andive. din care cauza au frunzele desfacute. una langa alta. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec obisnuit). pamant de gradina si nisip. durata de semanat la rasarire. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. varsta optima a rasadului. papusile cresc complet afara. In pivnite. semintele se acopera cu un strat de 0. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm.

fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0.udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. temperatura scade. in vederea calirii rasadurilor. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. . folosirea de folie de polietilena noua etc. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. peste patul de gunoi asezat. Se acopera cu bucati de sticla. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia . laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. .instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. . Inainte de plantare cu circa 10-15 zile.Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de rasaduri. imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. pentru gospodariile particulare. Se fac 2-4 fertilizari. Pentru aceasta sunt mai multe variante: . de plastic de diferite dimensiuni. . Astfel. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . . insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole.). sulfat de cupru 2-3%. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. in grosime de 40-50 cm.4-0. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%.5 1%.lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C). dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare.aerisirea se face zilnic. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. . scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn. cu hartie sau cu folie. se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului.

este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. ardeiului si vinetelor.30 cm cu MSS 1. .calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. in functie de tipul constructiv.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. prevenind alungirea. in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. fasole urcatoare. . rasadul capata o culoare violacee.3 saptamani. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. varzoase. pepeni galbeni etc. 400 . Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. a a rcurilor deformate. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . spanac sau ceapa verde. fertilizarea de baza cu 50 . apa mai putina si aerisire mai buna. ceapa verde sau salata. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. cu lumina mai multa. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn.primelor frunze adevarate. iar la tomate. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). varza. de hartie. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. de turba etc. De aceea. . La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. la cultura in solarii. combaterea bolilor si daunatorilor. cand urmeaza dupa acestea.15 mm. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. Se mai folosesc ghivece de plastic. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. .80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.

8 inflorescente pentru ciclul prelungit. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Prin prasile se combat si buruienile. . iar intre plante pe rand 30 cm. cu circa 0.400 mł/ha. solariile se tin inchise. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. din hibrizi timpurii.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. deoarece emit usor radacini adventive. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. la inceput.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . intretinerea solului si conducerea plantelor.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. cat si pe rand. iar la 8 . iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. In jurul orei 16. Carnitul se face dupa 3 . atat intre rasaduri. Intre randuri se lasa 70 cm. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Desigur.7 zile. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. la interval de 5 . cu araci. Tomatele se pot planta mai adanc. cu norme de udare de 250 . Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. in mod repetat. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical.5 l apa pentru a nu se raci solul. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. solariile se inchid. Dupa plantare se uda local fiecare planta. In continuare.

05 mm grosime. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. dupa care tunelele se desfiinteaza. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. pahare de iaurt. fier beton sau plastic. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. univ. Pentru cei care nu au solarii. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . Conf. pana germineaza semintele.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. pentru ciclul prelungit.15 aprilie.5 kg fructe/m˛. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. Prof. In felul acesta se pot obtine 4 . udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. bolile si semintele de buruieni. inclusiv inaltarea tocurilor. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Dr.60 t/ha in ciclul prelungit. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. carnirea se face dupa 2 3 inflorescente. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. univ. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. Data de plantare. la 21°C. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Victor POPESCU . Dupa aceea puteti indeparta folia. de gradina scade incidenta bolilor. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. peste care se asaza folie de polietilena de 0. la 6 mm adancime. asezati rasadnitele la umbra. In zilele calduroase se face aerisirea. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit.22 cm. Folosirea amestecurilor de pamant steril. Productia medie este de 40 .

Pe masura ce rosia se dezvolta. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. dupa asta. In zilele noroase. . fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata.daca acest lucru se intampla. Se uda imediat dupa transplantare. plantele pot fi ciupite. pentru ca acesta se poate rupe. amestecat in apa de udare.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. Se planteaza la o adancime cu 2. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei.Pe cat posibil. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. De asemenea. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. plantele vor fructifica mult mai devreme. nu de codita sau de buchetul de rosii. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. crescand numarul de recolte. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi.aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. temperaturile pot fi scazute putin. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. Dupa aceste 10-14 zile. De asemenea. Important este ca dupa acel tratament initial. De asemenea. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) . Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. pe masura ce aceasta se dezvolta. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . inlaturand varfurile terminale. inainte de a fi folosita. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 1415°C ziua si 11-13°C noaptea. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. se continua copilirea rosiilor. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90120 cm latime.

Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului. se poate aseza un strat de paie curate. intensitatea scazuta a luminii. piata este cea care determina. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului .pentru a se mentine mai mult. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea.8. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. pentru a fi de calitate foarte buna. daunatorii si cele legate de calitatea apei. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. la 8-10 cm. de cele mai multe ori.8-6. In functie de rezultatul analizei pamantului. Oricum. Alte probleme sunt umiditatea crescuta. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori.niciodata mai mici de 10°C . Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. dezechilibrul substantelor nutritive. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. Alegeti un loc . Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. In jurul rasadurilor de rosii.

Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. urmat de aspectul prost al plantei in general. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. Obiectul inventiei .procedeu Potentiali beneficiari . Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Oricum. Plantele raman mici ca inaltime. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. care duc la indoirea tulpinii. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. In cele din urma. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare.insorit. pamant usor drenabil si sterilizat. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni.intreprinderi agricole. planta moare. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. greutatii medii al unui fruct. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. vitamine. . inaltimii medii a plantei. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. continutului vitaminei C si a acizilor organici. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. gospodarii taranesti. proteine si alte substante fiziologic active. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant.

USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail. AVANTAJE . gospodarii taranesti. Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta.03.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. cooperare. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura.comercializare. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor._Mateevici 60. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. marirea numarului de inflorescente. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita .2003 Adresa: Chisinau.intreprinderi agricole. sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%.procedeu Potentiali beneficiari . gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic.md Obiectul inventiei .

Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. Barba Nicanor.05. str. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. marime si greutate. tratamentul cu Nitragin. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. granularea. se recurge la uscare. sub soproane. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. preancoltirea. Zubarev Vera. tratarea semintelor cu substante stimulatoare. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 -7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 -15% comparativ cu plantele netratate. Principalele lucrari de pregatire. Se face prin mai multe metode: la soare. . in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. pe arie batatorita sau platforma betonata. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. Chisinau. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. umectarea. scarificarea.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha.2002 Adresa: mun. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent. separarea semintelor pe categorii dupa forma. iar prin sortare. uniform repartizate. Padure 26/1. Turta Constanti. curatirea si sortarea. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. sporirea rezistentei plantelor la seceta. drajarea. Brinza Lilia. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea.

Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. substante insecto-fungicide. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. formalina 0. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. pentru 100 kg. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. selectorul. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. ardei. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%.250 gr. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor).triorul. folosindu-se. avand in componenta un liant. umeda sau termica. trifoi. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. intr-un sol reavan. Semintele capata o forma regulata. La legume. erbicide. cum este taciunele zburator al graului si orzului. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. uneori substante nutritive si microelemente.1%) si apoi uscarea lor. in special legume. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor. 100 . castravete. in general. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. samanta. vitamine. microelemente. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. biostimulatori. . folosindu-se substante chimice: auxine.

. se foloseste metoda aceasta. la distante aproximativ egale. relief si temperatura solului.80 cm. Semanatul in coame. Semanatul in cuiburi. Se foloseste la cereale paioase. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. Semanatul in randuri dese. prin urmare.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. sol. sunt trei epoci: toamna. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. in randuri si. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. de conditiile de clima. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. Pe solurile cu exces de umiditate. Epoca de semnat depinde de specia de plante. Distanta intre randuri. la inul de ulei. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. cel mai frecvent. . prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. care nu se prasesc si nu se raresc. Astfel. la unele plante leguminoase. cate una. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. un spatiu de nutritie mai corespunzator. la rasadurile de legume sau la puieti. in functie de cultura respectiva. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele.25 . numai in cazuri rare. Pentru conditiile tarii noastre. in functie de speciile sau soiurile de plante. Distanta dintre randurile de plante este de 12 15 cm. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. iar intre plante de 0. inainte de plantare. de biologia fiecarei specii. de termenul de livrare. fiind vorba de culturi prasitoare.4 cm. de soiurile sau hibrizii cultivati. Semanatul in randuri departate. primavara si vara. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 68 cm. de scopul pentru care se face cultura. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. este curpinsa intre 30 . Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. in benzi si in cuiburi. Semnatul se efectueaza cu masina.

desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. In acest scop se seamana benzi formate din 2 . pepeni. data semanatului. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere.cantitatea de samanta (kg/ha) d . in legumicultura. sau 1 ha. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. Semanatul in culise. metoda de recoltare.Datorita denivelarilor realizate la semanat. Natura de samanta. rasaririi si uniformitatii culturii.4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. (seminte germinabile la mp). odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda.puritatea semintelor (%) G . Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. Pe masura ce plantele cresc. textura solului. . se mareste suprafatade evaporatie a apei. P . particularitatile de germinatie. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. ardei etc. Metoda se practica in zonele aride. in zone cu vanturi puternice si frecvente. de obicei.germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. umiditatea solului. Se practica.in care: PxG Cs . Variaza intare limite destul de mari. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole.desimea plantelor ma mp. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. castraveti. Semanatul in rigole.

mposibilitatea de a se iriga. Pentru ciclul II se administreazã îngrãºãminte organice în sol (80-100 t/ha). Tehnologia de culturã a tomatelor în sere Dintre culturile practicate în sere. cultura se realizeazã în douã cicluri: ciclul I din ianuarie pânã la sfârºitul lunii iunie ºi ciclul II din prima decadã a lunii iulie pânã la jumãtatea lunii decembrie. Dozele de îngrãºãminte pentru fertilizarea de bazã depind de gradul de fertilitate a solului. frezarea pentru încorporarea acestora ºi modelarea terenului.4. iar dezinfecþia solului pe cale termicã cu aburi supraîncãlziþi. frezarea solului la adâncimea de 15 cm. Ditrapex 500-600 kg/ha. Bromurã de metil. tomatele ocupã primul loc.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. Doze orientative de îngrãºãminte pentru fertilizarea de bazã la cultura tomatelor în sere . dezinfecþia chimicã a solului cu sulfat de cupru 500-1000 kg/ha sau Nemagon 500 kg/ha. Pregãtirea serelor se face diferenþiat pentru cele douã cicluri de culturã. scopul pentru care se face cultura. mai ales în ceea ce priveºte modul de efectuare a dezinfecþiei solului. adancimea apei freatice. Dazomet 500-600 kg/ha. Datoritã temperaturilor foarte ridicate din timpul verii. mobilizarea adâncã a solului la 28-30 cm cu MSS 1. dezinfecþia scheletului se realizeazã pe cale chimicã. fertilizarea de bazã cu îngrãºãminte chimice conform rezultatelor analizelor agrochimice. Ordinea în care se efectueazã lucrãrile de pregãtire în ciclul I este urmãtoarea: evacuarea resturilor culturii precedente ºi stabilirea focarelor de boli ºi dãunãtori. conditiile de clima si fertilitatea solului.

asigurarea umiditãþii.a.35 zile. dar este costisitoare. folosind acelaºi amestec. Pentru ciclul I folosirea iluminãrii suplimentare permite reducerea timpului necesar pentru obþinerea rãsadurilor. iar noaptea 14-160 C. se seamãnã pe strat sau direct în ghivece. Lucrãrile de îngrijire a rãsadurilor constau în: dirijarea atentã a factorilor de vegetaþie. dirijarea temperaturii în funcþie de luminozitate. Dupã 8-12 zile. fertilizarea cu soluþii de îngrãºãminte complexe sau foliare. în funcþie de . în decada a treia a lunii octombrie. aerisirea periodicã. rãrirea ghivecelor la 20 de zile de la repicat. combaterea bolilor ºi dãunãtorilor.1 % când plantele au 3-4 frunze adevãrate. sau în ghivece din plastic cu volumul de 1 litru. rãsadurile se repicã în cuburi nutritive cu latura de 10 cm.250 g sãmânþã pentru un hectar de culturã. Înfiinþarea culturilor pentru ciclul I are loc în intervalul 1 ianuarie .15 martie. kg/ha) N P2O5 K2 O MgO 250 200-500 500 100-120 Scãzutã (80)* (200) (300) (60) 400 Moderatã 100 (50) 100-150 50-100 (300) Ciclul I 100 Normalã 0-100 300 0-50 (450) Ridicatã 0 0 0 0 Ciclul II Se reduc dozele cu 1/3 *Cifrele din paranteze reprezintã cantitãþile maxime de substanþe nutritive care pot fi asigurate cu îngrãºãminte minerale. turbã neagrã 33% ºi compost forestier 33%. Ciclul de culturã Starea de aprovizionare a solului Rãsadurile se produc în sere înmulþitor. folosind 200 . confecþionate din turbã roºie 34%. tratamente cu Cycocel 0. fiind cuprinsã între 20 ºi 220 C în zilele senine ºi 16-180 C în cele noroase. Vârsta rãsadului este de 30 . Pentru ciclul II semãnatul se face în prima decadã a lunii iunie.Doze ori 14314b12o entative (s.

iar în sol de 70-75 % din I. Din luna mai ºi pânã la începutul lunii septembrie se iau mãsuri de opacizare prin aplicarea lucrãrii de cretizare a geamurilor cu soluþii din humã sau ºlam (de la fabricile de zahãr). dupã 50-60 zile de la plantare.U.posibilitãþile asigurãrii energiei. iar în sol de 80-85 % din I. Tomatele mulcite cu polietilenã neagrã de 0. se combat bolile ºi dãunãtorii.000 pl/ha.A. Solul se afâneazã manual cu furca sau sapa. Se iau mãsuri pentru menþinerea curatã a geamurilor. Dupã plantare se va urmãri menþinerea nivelului de umiditate în aer de 67-70 %. apoi se reduce la 160 C în zilele senine. iar cea totalã de 96 t/ha. iar în sol se menþine la 75-85 % din I. Lucrãrile de îngrijire se aplicã la sol. umiditatea în aer se va ridica la 65-70 %.Aceasta înseamnã 35.A. pe rigole (mai rar) sau prin .15 mm grosime au dat producþie mai ridicatã.A. Pânã la înflorire. Dirijare factorilor de vegetaþie se face cu multã atenþie. Irigarea se face prin aspersiune. faþã de 53 t/ha la varianta martor. se dirijeazã factorii de vegetaþie ºi se fac lucrãri speciale la plante. Lumina se poate dirija mai puþin. Temperatura se dirijeazã cu ajutorul instalaþiei de încãlzire astfel ca în primele zile dupã plantare sã se menþinã la 20220 C. Pentru ciclul II plantarea are loc în jurul datei de 15 iulie. Schema doritã de plantare la hibrizii NiZ este de regulã 125 + 35 X 35 cm. cea timpurie fiind de 42 t/ha.U.U. Mulcirea se executã cu paie de grâu sau de secarã. prin aºternerea unui strat gros de 5-10 cm de paie pe intervalul pe care se circulã. Mulcirea se poate executa ºi cu folie de polietilenã neagrã în grosime de 0.05 mm. În perioada de fructificare. Printre rândurile de tomate se pot planta gulioare sau salatã. în aer se va menþine umiditatea relativã de 55-60 %. sau mecanic cu motoprãºitoarea.

Programe de fertilizare a culturii de tomate în sere ºi solarii .00 0.picurare.63 Dupã plantare se pune accent pe conþinutul de fosfor ºi potasiu al solului din sere.19 0.39 5. pentru asigurarea unei calitãþi comerciale corespunzãtoare. volumul de aer din serã este suficient. O bunã aerisire se realizeazã prin ventilaþie forþatã ºi distribuire aerului prin conducte perforate din folie de polietilenã. O atenþie deosebitã se acordã aerisirii.18 % care contribuie la obþinerea unui spor de producþie de 18-22 %. la ciclul II fiind necesarã ventilarea pentru reducerea temperaturii.kg/ha .16 0. Pe mãsurã ce plantele cresc se intensificã aerisirea. ciclul I Serã. ciclul II Solar Producþia kg/m2 8-10 5-7 5-7 N P K Ca Mg 3. La fertilizarea tomatelor în sere în cursul perioadei de vegetaþie se va þine seama de consumul specific.23 3.63 4. iar în perioada recoltãrii intense se acordã atenþie potasiului.00 0.48 5. Pentru culturile din sere ºi solarii se întocmesc programe speciale de fertilizare.64 2. apoi cresc cerinþele faþã de azot.30 0.47 5.73 4. Consumul specific de elemente la culturile de tomate (kg/t) Tipul de culturã Serã. în funcþie de tipul de instalaþie cu care este dotatã sera respectivã. Prin aceste conducte se poate distribui ºi dioxid de carbon în concentraþie de 0. Când plantele sunt mici.09 0. La început se aeriseºte numai în zilele însorite.64 0.

p.* 91-120 z. De bazã.p.* 31-60 z.* 51-80 z.d. În vegetaþie 10-30 z.d.* 21-50 z.p.p.d. toamna B.d.* 50-100 100-150 100-150 100-200 100-150 250-300 300-400 0-100 100 100 100 100 100 100 300-500 100 100 400-600 100 150 200 100 0-100 50 50 50 100-200 100 300 200 100 0-300 - 100 - - 200-400 200 200 100-200 50 50 .p.* A.d.iarnã (II) A.26.d.p.0 13. În vegetaþie 15-30 z.p.d.p.* ÎN SERE 150-180 z.d.* 121-150 z.Azotat Superfosfa de Sulfat de Sulfat de t Cultur amoniu Complex Complex potasiu magneziu Momentul optim concentrat a 16. De bazã B.p.d.* 61-60 z. În vegetaþie 10-20 z.* 81-110 z.p.p.d.* 61-90 z.d. Primãvara 50-100 ÎN SOLARII C.* Ciclul: varã.d. De bazã B.48.13 (45-49% (14-16% (36-40% (33K2O) MgO) P2O5) 34%N) Ciclul: iarnã-varã (I) A.p.

prin stropire.5-1 %). . În vederea sporirii producþiei timpurii se poate aplica tratamentul cu Ethrel 250 ppm. prin îmbãierea inflorescenþelor sau pulverizarea acestora cu soluþie. Tostim 3 % sau 2. pentru a permite îngroºarea tulpinii. Stimularea legãrii fructelor se face prin tratarea inflorescenþelor cu Tomafix (0.1 % la 10-15 zile dupã plantare. Polenizarea suplimentarã se realizeazã prin miºcarea plantelor prin ''baterea sârmelor" cu un bãþ. Operaþia se executã dupã 15-20 zile de la plantare. prin tratamente mai numeroase.03-0. Defolierea se începe înainte de intrarea în pârgã a fructelor din prima inflorescenþã ºi se poate continua treptat pânã sub etajul de fructe din care se recolteazã. de bunã calitate ºi din acelaºi hibrid.05 %). Tomatoset (0. prin folosirea vibratorului electric sau a atomizatorului. Completarea golurilor se face în primele douã sãptãmâni de la plantare.5 cm. Influenþã pozitivã are ºi tratarea plantelor cu Cycocel 0. când plantele sunt deja bine înrãdãcinate. Susþinerea plantelor se face cu sfori legate cu un capãt de sârma spalierului.4 D în concentraþie de 10 mg/l apã. se paliseazã prin rãsucirea pe sfoarã. Pe mãsurã ce plantele cresc. Nu se vor elimina mai mult de 3 frunze pe sãptãmânã. cu celãlalt de baza tulpinii plantei. Legãtura se face mai larg.*zile dupã plantare Combaterea bolilor ºi dãunãtorilor se face cu multã atenþie. cu rãsad din rezerva de rãsad. când fructele din prima inflorescenþã au diametrul de 2-2. când au 4-5 cm lungime. folosind produsele menþionate în tabelele de la tehnologia de culturã a tomatelor în solarii. În partea superioarã a plantei se va conserva foliajul pe 80-100 cm. Copilitul se face sãptãmânal ºi constã din suprimarea tuturor lãstarilor ce cresc la subsoara frunzelor.

Recoltarea tomatelor în ciclul I poate începe la sfârºitul lunii martie ºi chiar mai târziu.Cizelarea fructelor este o lucrare ce trebuie extinsã ºi în serele din þara noastrã. se calibreazã ºi se ambaleazã în lãdiþe de 6 kg. întinderea pe sol a tulpinii ºi ridicarea vârfului în sus. În serele înalte. Postmaturarea fructelor verzi se întrerupe la 100 C. lãsând 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescenþe. Dupã recoltare fructele se sorteazã. Pentru postmaturarea fructelor temperatura optimã este de 22-270 C. în funcþie de destinaþia fructelor. se pot pãstra între 30 ºi 90 de zile. la diferitele grade de maturare. de pãstrare îndelungatã. Efectuarea acestei lucrãri va duce la un plus de producþie de 5-10% pe unitatea de suprafaþã.50 C circa 7 zile. în funcþie de data plantãrii ºi dureazã pânã la sfârºitul lunii iunie. se poate efectua coborârea periodicã a plantelor pe mãsura defolierii. iar pentru ciclul II dupã 4-8 inflorescenþe. Tomatele în pârgã pot fi pãstrate la 7. În ciclul II recoltarea începe în ultima decadã a lunii septembrie ºi se prelungeºte pânã la jumãtatea lunii decembrie. Se face cu circa 60 zile înainte de încheierea culturii. dacã se realizeazã cicluri prelungite. Recoltarea se face manual. Fructele care provin de la hibrizii deþinãtori ai genei ''long shelf life". rãmase mici. Tehnologia de culturã a tomatelor . Fructele din ultimele recoltãri pot fi supuse postmaturãrii. dupã 8-12 inflorescenþe. la interval de 2-3 zile. Constã din îndepãrtarea fructelor din inflorescenþe. Acest sistem poate fi întâlnit în Olanda. realizându-se o producþie de 50-70 t/ha. Cârnitul plantelor se executã pentru ciclul I. Producþia este în jur de 80-100 t/ha. Plantele pot avea 25-30 de inflorescenþe ºi o lungime de 7-8 m.

Pregãtirea terenului se începe din toamnã cu defriºarea culturii anterioare. etc. 900 kg cu 20 % super-fosfat ºi 800 kg cu 50 % sulfat de potasiu la hectar. folosind cei mai timpurii hibrizi. care þine de la 20 martie .în solarii Tomatele reprezintã principalele culturi din solarii. Programul de fertilizare al tomatelor ar trebui sã se bazeze pe analiza solului !Nu costã prea mult.20 iulie ºi ciclul lung care se înfiinþeazã la aceeaºi datã cu ciclul scurt. Ciclul scurt se practicã în special în sudul ºi vestul þãrii. Aceasta înseamnã aplicarea a 570 kg cu 34 % azotat de amoniu. Gunoiul de grajd. dar desfiinþarea culturii se face în jur de 15 . 1/3 din cantitatea de azot trebuie aplicatã ca fertilizare . þinând seama de importanþa deosebitã a acestora. Restul trebuie aplicatã ca fertilizare starter ºi apoi eºalonat.20 septembrie. În general. pânã la 15 . la o producþie estimatã de 60 tone/ha: 192 kg/ha azot (N). Se strâng ºi se scot din solar toate resturile vegetale.70 t/ha gunoi de grajd descompus. Se pot practica douã sisteme: ciclul scurt.3 ani. ¾ din cantitatea totalã de fosfor ºi jumãtate din cantitatea de potasiu trebuie aplicatã ca fertilizare de bazã. aceste costuri vor fi recuperate înzecit datoritã aplicãrii mult mai exacte a fertilizatorilor (costuri mai mici) ºi implicit a producþiilor mult mai satisfãcãtoare. aplicat o datã la 2 . Fertilizarea de bazã se face cu 50 . 180 kg/ha fosfor (P) ºi 400 kg/ha potasiu (K) ca ingredienþi activi. puteþi lua în considerare urmãtoarele cantitãþi de îngrãºãminte necesare într-un sol cu un nivel scãzut de fertilizare.5 aprilie. spalierul.

Tratamentul cu Cycocel 0. terenul se erbicideazã cu 6 l/ha Galex 500 EC sau Treflan 4 .2) fãrã cormanã sau prin sãpare la cazma.6 l/ha. Treflanul se încorporeazã în sol la adâncimea de 8 10 cm.60 zile. semãnatul se începe din a treia decadã a lunii ianuarie.8 zile înainte de plantare. în funcþie de condiþiile climatice concrete. de 3 . modelarea în straturi înãlþate ºi înfiinþarea acestor culturi. Se seamãnã în lãdiþe sau pe strat nutritiv. Mobilizarea adâncã a solului la 28 . Primãvara cât mai devreme posibil. O . Rãsadurile se repicã în ghivece din plastic de 8 cm sau cuburi nutritive de 7x7x7 cm.25 kg/ha. Rãsadurile se produc în sere înmulþitor. acoperite cu plastic. Se aplicã lucrãri obiºnuite de îngrijire. iar restul eºalonat. pe suprafeþele mai mici. se întind cele rãmase. O datã la 3 . Terenul se modeleazã în straturi înãlþate cu lãþimea la coronament de 94 cm sau în biloane echidistante la 70 cm. spanac sau ceapã verde se continuã cu mãrunþirea terenului. folosind circa 250 gr sãmânþã pentru 1 ha.50 cm. cu plugul cultivator de vie (PCV 1. Þinând seama de data plantãrii ºi de vârsta rãsadului în jur de 50 . În eventualitatea folosirii solarului cu salatã.starter. la apariþia primei frunze adevãrate.4.1 % previne alungirea rãsadurilor. Cu 6 . asigurând o bunã etanºeizare.500 l apã/ha. în 450 . în rãsadniþe calde sau în sere încãlzite. beneficiaþi de programul detaliat pentru fertilizare. Efectuând analizele la sol.4 ori de-a lungul perioadei de creºtere. se înlocuiesc sârmele lipsã.30 cm se face cu MSS 1. În timpul iernii se executã reparaþii la scheletul solarului. se va face acoperirea solarului cu folie de polietilenã.4 ani este bine sã se facã subsolajul la adâncimea de 40 . Solul se mãrunþeºte cu freza ºi se dezinfecteazã cu 30 kg/ha Lindatox 3 sau Galithion 20 . necesar solului Dvs.

pentru a nu rãci solul. Fertilizarea fazialã se face în douã etape: la legarea fructelor în prima inflorescenþã ºi la a doua inflorescenþã. Distanþele de plantare sunt 70-80 cm între rânduri ºi 30 cm pe rând la ciclul scurt.12 zile înainte de plantare. Tomatele cultivate în solar se irigã diferenþiat. Lucrãrile de îngrijire prezintã complexitate mai mare decât în câmp. Dupã plantare rãsadul se udã local cu 0. pãstrat în acest scop. în funcþie de nevoie. Plantarea se face manual. cu 1 . cu 10 . pentru a realiza o culturã încheiatã.16 udãri pentru ciclul prelungit.120 C.atenþie deosebitã trebuie acordatã cãlirii rãsadurilor. Înainte de plantare rãsadul se udã bine. în jur de 10 . aplicate manual sau mecanice (la începutul culturii).5 % ºi cu Decis 0. o Completarea golurilor se face în primele 10 zile de la plantare cu rãsad din acelaºi hibrid.12 udãri pentru ciclul scurt ºi 14 .2 % sau oxiclorurã de cupru 0. Urmãtoarele praºile se repetã la interval de 10 . când în sol se menþine constantã temperatura de 10 .05 %.12 zile de la plantare. Primul prãºit manual se face la 10 . care se repetã la legarea celei de a cincea inflorescenþã.2 cm mai adânc.15 zile. La început normele de . Solul se menþine afânat ºi curat de buruieni prin praºile repetate. La tomatele cultivate în ciclul scurt se aplicã o fertilizare cu 300 kg/ha azotat de amoniu la legarea fructelor din etajul al treilea. dar la ciclul prelungit.1 l apã la fiecare plantã. Plantarea se face între 20 ºi 25 martie în zonele mai sudice ºi pânã pe 5 aprilie în zonele mai nordice. 35 cm pe rând la ciclul prelungit. þinând seama cã în solar temperaturile sunt mai reduse. se trateazã cu Mycodifol 0.5 .

Prin tratarea plantelor cu procainã 1 . susþinute de sârme fixate pe scheletul solarului. Atonic LC . la ciclul prelungit.500 m3/ha.8 inflorescenþe.09 %. apoi sãptãmânal pânã la 6 iulie. Irigarea prin picurare poate fi folositã ºi la aplicarea îngrãºãmintelor. Pe mãsurã ce frunzele de la bazã se îngãlbenesc. Combaterea bolilor ºi dãunãtorilor se realizeazã prin aplicarea corectã ºi la timp a mãsurilor de igienã culturalã ºi prin tratamente fitosanitare cu substanþe chimice (vezi tabele anexate). Defolierea se face repetat. dar rezultate mult mai bune se obþin prin folosirea irigãrii prin picurare. s-au obþinut sporuri de producþie de 21 .40 % norma totalã de irigare.1: 4000 la 20 de zile de la plantare.4 inflorescenþe iar la cel prelungit dupã 7 .udare sunt mai mici (200 . normele se mãresc la 350 . care asigurã o distribuþie mai uniformã a apei de udare ºi reduce cu 25 .4 flori sunt deschise. Lucrarea se repetã la 4 . a legãrii ºi creºterii fructelor.250 m3/ha pentru a nu rãci solul).3 %. Sãptãmânal se face copilitul radical când copilii au maxim 5 cm lungime.70 % din IUA. La ciclul scurt cârnitul se face dupã 3 .1 % sau Tomafix LC . acestea se îndepãrteazã.46 % la cea timpurie ºi 13 . pe spalier cu o singurã sârmã la ciclul scurt sau cu cu sfori mai lungi.0.2 frunze de bazã. prima imediat dupã prinderea rãsadurilor îndepãrtând 1 . când 2 .400 m3/ha. Susþinerea plantelor se face la circa 20 zile de la plantare. În mod obiºnuit se stimuleazã .30 % la producþia totalã. Norma de irigare este cuprinsã între 4. Irigarea se face pe rigole. Plafonul minim de umiditate din sol este de 65 .5 zile. În condiþii de nebulozitate ºi temperaturi scãzute se iau mãsuri pentru stimularea polenizãrii. la 10 zile dupã plantare. Noseed 0. Se foloseºte Tostim 3.000 ºi 5. Inflorescenþele se trateazã prin îmbãiere sau pulverizare. iar pe mãsurã ce vremea se încãlzeºte ºi plantele cresc.2 ppm.

primele douã inflorescenþe ºi numai în situaþii speciale cea de-a III-a. iar în cele mai puþin favorabile în jur de 5 . Pentru a grãbi coacerea fructelor ºi creºterea producþiei timpurii se fac tratamente cu Ethrel sau Romthrel. Dirijarea factorilor de mediu.5 cm.3 zile. La început aerisirea se realizeazã prin deschiderea uºilor de la capetele solariilor.2 21 14 14 21 . iar în zilele mai cãlduroase aerisirea se realizeazã ºi prin zona de mijloc a solariilor prin ridicarea. când fructele din prima inflorescenþã au diametrul de 2. iar pentru export când aceastã nuanþã apare numai în zona din vârful fructului.2 0. la început.8 m.5 3 Produse avizate pentru combatere 2 Candan 26. apoi prin înlãturarea completã a foliei pe o lungime de 6 . Recoltarea tomatelor din ciclul scurt în zonele foarte favorabile începe în jurul datei de 20 mai. în concentraþie de 250 ppm. se continuã pentru ciclul I pânã în decada a treia a lunii iulie. Pentru consumul intern fructele se recolteazã când nuanþa roºie cuprinde 1/3 din fruct.1 0.10 iunie. zilnic sau la 2 . Combaterea principalilor agenþi patogeni la plantele legumicole Agentul patogen ºi boala produsã 1 Botrytis cinerea (putregaiul cenuºiu la salatã) Pseudoperonospora cubensis (mana la castraveþi) Aliette C 50 WP 0. Recoltarea se face manual.2 2 SC Sumilex 50 WP Acrobat M 2690 WP Aliette 80 WP Concentraþia Timp de de aplicare pauzã (%) (zile) 3 4 0.15 0. iar pentru ciclul prelungit pânã în septembrie. în special temperatura ºi umiditatea se realizeazã prin aerisire.

5 0.03 7 0.2 0. dauci (fãinarea la morcov) Rovral 50 WP Bayfidan 250 EC Afugan 30 EC Bumper 250 EC 0. dovlecei ºi dovleac) Rubigan Saprol Topas Tilt Bumper Shavit Merpan Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb al rãdãcinilor de morcov) Erysiphe umbelliferarum f.05 0.4 4 0.015 18 0.2 0.1 21 0.2 14 0.2 0.05 0.1 15 0.3 0.2 14 0.1 7 0.Bravo 500 SC Curzate Plus T 44.15 0.3 4 0.5 WP Previcur 607 CS Ridomil Cu 45 WP Champion Dithane M 45 Pseudomonas lachrymans (pãtarea umghiularã a frunzelor de castraveþi) Sancozeb Vandozeb Turdacupral Sulf muiabil Karathane Kumulus DF Microthiol special Baycor Sphaerotheca fulginea (fãinarea cucurbitaceelor: pepeni galbeni ºi verzi.4 4 0.25 0.015 21 28 7 7 .025 7 0. sp.05 14 0.4 0. castraveþi.2 0.015 7 0.

4 4 0.05 14 21 14 14 21 Botrytis cinerea (putregaiul cenuºiu la tomate) 21 14 .2 0.05 4 0.2 0.2 0.2 0.015 7 0.5 Sulf muiabil 80 PU Systane 250 EC Topas 100 EC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bravo 500 SC Captadin 50 PU Peronospora destructor (mana cepei) Curzate Plus T 445 WP Dithane M 45 80 WP Folpan 50 WP Nemispor 80 WP Previcur 607 SL Ridomil gold MZ 608 WP Botrytis allii (putregaiul cenuºiu al cepei) Bravo 500 SC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bremia lactuce (mana la salatã) Dithane M 45 80 WP Mancozeb 800 WP Polyram 80 DF Ripost M Rovral Sumilex 0.2 0.025 0.2 0.2 0.25 21 14 14 14 14 14 21 14 21 7 0.05 0.2 0.2 0.2 0.15 0.2 0.4 21 0.25 0.Kumulus 80 DF Shavit F 71.2 0.3 0.2 0.

035 7 0.25 3 0. sp.2 0.02 18 0. solani (pãtarea brunã a frunzelor sau alternarioza) Sancozeb Vandozeb Bravo 500 Tilt Bumper Topas Leveillula taurica (fãinarea ardeiului) Saprol Bayfidan Shavit Kumulus DF Sulf muiabil Benlate Fundazol Topsin 0.5 0.4 4 0.25 3 0.5 l .05 28 0.Folpan Merpan Captadin Ridomil cupru plus 45 WP Ridomil plus 48 Phythophthora infestans (mana tomatelor) Ridomil MZ 72 Sandofan C Curzate Manox Ripost M Acrobat MZ Rovral Dithane M 45 Alternaria porri f.125 21 0. ºi 0.05 4 0.2 0.05 21 0.02 7 0.25 21 0.25 21 21 14 3 0.2 0.25 0. II ºi III folosind 0.4 Tratament în jurul bazei tul- Verticillium dahliae (verticiloza sau ofilirea la vinete) 14 14 14 pinii cu soluþie 0.2 0.1% trat.05% -I trat.2 0.2 14 0.2 14 0.2 14 0.

ºi alte afide) .5EC 0. fasole. în zonele de atac. fasole. Pirimor 50 salatã WP Sumi-Alpha 2.08 0.10 2 0.15 0. solanacee. Mod de tratament administrar e e Coropiºniþ a (Gryllotalpa gryllotalpa) Limaxul cenuºiu (Deroceras agreste) 1 1 1 1 1 Pe sol. EC ardei. Sinoratox conopidã. Diazol 60 mazãre.03 0. prin stropirea aparatului foliar Stropire aparat foliar.04 0.0125 1-3 La semnalare.Metoben soluþie/plantã Bavistin 14 14 Principalii dãunãtori ai culturilor de plante legumicole ºi produsele de combatere recomandate Dãunãtorul Produsele Culturile de atacate combatere Sintogril 5 G Toate speciile Counter 5 G Galithion 5 G Mesurol 4 G Concentraþi a (%) doza (kg) 50 kg (30) 40 kg (30) 30 kg 3 .15 0. Metaldehidã fasole 5G Neoron 500 EC Omite 570 Vinete. bame. Tratamentul al II-lea dupã 10-12 zile Pãianjenul roºu comun (Tetranychus urticae) Pãduchele cenuºiu al verzei (Brevicoryne Brassicae . 35 EC Celelalte afide sunt Actellic 50 specifice EC ptr. ardei Nissorun 10 WP Flumite 20 SP Varzã.6 kg 30 Nr. castraveþi.05 0. varzã.02 0.15 0.04 0. pe sol Salatã. EW castraveþi. pe toatã suprafaþa cu uºoarã încorporare Seara.

bob EC .20 0. prin stropirea aparatului foliar.1 0.03 0. SC vinete Supersect 10 EC Gãrgãriþa mazãrei (Buchus pisorum) Fasole Gãrgãriþa fasolei (Achanthoscelid es obtectus) Carbetox 37 EC Ekalux S Supersect 10 EC Fastac 10 EC Victenon 50 WP Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) Hostathion 40EC Vinete.4 0. ardei.15 0. Mospilan 20 castraveþi.12 zile 0. tomate Supersect 10 EC Fastac 10 EC Decis 2. Tratamentul II dupã 10-12 zile Stropirea aparatului foliar la apariþia în masã a adulþilor ºi repetat dupã 10 . Diazol 60 fasole.05 0.1 0.02 0.03 2 La semnalare.05 0.04 0.05 0.5 EC Dimilin 25 WP Sinoratox 35 EC 0.15 0.05 1-3 Stropiri înainte de ecloziunea ouãlor Stropire aparat foliar la 1-3 Stropirea aparatului foliar la semnalarea larvelor în culturã Buha verzei (Mamestra brassicae) Omida fructelor (Helicoverpa armigera) Varzã. ridichi Tomate.03 0. conopidã. bame.03 2 3 0.Fastac 10 EC Mospilan 20 SC Diazol 60 EC Tripsul comun (Thrips tabaci) Ceapã.

15 0.20 0.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus.15 Musca cepei (Delia antiqua) Stropirea aparatului foliar la apariþia în masã a adulþilor.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).02 0. Vertimec vinete 1. ardeiului si vinetelor. ridichi. comparativ cu o cultura timpurie incamp deschis.03 0. pepeni. fertilizarea de baza cu 50 . muºtar Decis 2. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. fasole urcatoare.30 cm cu MSS 1. conopidã. varza.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu.3 saptamani. De aceea. cand urme 858h76i aza dupa acestea.02 2-4 0. conopidã Carbetox 37 EC Diazol 60 EC Ceapã de Zolone 35 consum ºi EC semincerã Sinoratox 35 EC 0. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata.5 EC 0. Tratamentul II dupã 10-12 zile Cultura tomatelor in solarii si rasadnite Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.4 2 0.8 EC Dipterex 80 SP Varzã. WP tomate. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 .09 0. la cultura in solarii. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. pepeni galbeni etc.2 0. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. 400 . .04 semnalarea larvelor în culturã Stropire aparat foliar la semnalarea atacului Musca minierã (Liriomyza trifolii) Musca verzei (Delia brassicae) Sumi-Alpha 2. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 .5EC Trigard 75 Castraveþi. spanac sau ceapa verde.Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Varzã. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste.

la inceput. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. Pentru cei care nu au solarii. Carnitul se face dupa 3 .400 m³/ha. Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. cu circa 0.5 l apa pentru a nu se raci solul. Desigur. iar la 8 . Dupa plantare se uda local fiecare planta. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Intre randuri se lasa 70 cm. solariile se tin inchise. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. In continuare. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Prin prasile se combat si buruienile. solariile se inchid. iar intre plante pe rand 30 cm. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. cat si pe rand. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. Tomatele se pot planta mai adanc. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. deoarece emit usor radacini adventive. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. In jurul orei 16. cu araci. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn.Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.8 inflorescente pentru ciclul prelungit.In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . intretinerea solului si conducerea plantelor. in mod repetat. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. atat intre rasaduri. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. . daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. din hibrizi timpurii. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. Productia medie este de 40 . astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare.15 mm. la interval de 5 .7 zile. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. in functie de tipul constructiv.60 t/ha in ciclul prelungit. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. a arcurilor deformate. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. ceapa verde sau salata. cu norme de udare de 250 . Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. pentru ciclul prelungit. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm.

Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. Fructul are forma conica. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Durata pana la inceperea recoltarii este de 90-110 zile de la cultivare. In zilele calduroase se face aerisirea. Este soi tardiv. fier beton sau plastic. de culoare rosu-aprins. cu varful putin curbat.soi foarte bun pentru culturile din rasadnita calda. unde se foloseste mai frecvent pentru boia de ardei. peste care se asaza folie de polietilena de 0. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 22 cm. . cu fructul foarte mare.05 mm grosime. cu gust iute. dupa care tunelele se desfiinteaza. Culturi anuale .3 inflorescente. De SEGHEDIN .soi care se cultiva mai mult in regiunile 23223k1018x din vestul tarii. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. fructul are lungimea de circa 6-8 cm. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. inclusiv inaltarea tocurilor. URIAS de CALIFORNIA . putin turtita pe ambele parti. suculent si cu gust dulce. In felul acesta se pot obtine 4 .Ardeiul ArdeiulArdeiul Ardeiul este o leguma solicitata in gospodarie.5 kg fructe/m². Protejarea dureaza circa 3 saptamani. cu peretii carnosi. carnirea se face dupa 2 .soi de ardei gras. Are culoarea verde-inchis la maturitatea de consum si rosu-inchis la cea fiziologica. este conic. Este rezistent la seceta. Cele mai raspandite soiuri la noi sunt: IUTE de ARAD .15 aprilie.Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 .

in vederea obtinerii rasadului. Estre soi productiv. Este tardiv. Distanta de plantare este de 40 cm intre randuri si 30 cm pe rand. de vara si de toamna. URIAS DULCE .15 aprilie. ardeiul se planteaza la locul definitiv in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie. ardeiul nu se uda aproape deloc pentru a nu raci solul insa. CAPIA sunt soiuri de ardei lung. cu durata de vegetatie de 120-125 zile. Productia de ardei poate fi esalonata pe cea mai mare parte a anului sub forma de productie extratimpurie. ceva mai timpuriu decat primul. cu 4-5 coaste carnoase. cu fructul conic. La inceput. umiditatea si lumina. LUNG ROMANESC. pe masura ce vremea se incalzeste. carnos. cu tri sau patru muchii. care este mai tardiv decat celelalte soiuri cu circa 10 zile.este un soi de ardei gogosar cu fructul mare turtit. altul galben-lamai. CORNUL CAPREI. culoarea verzuie la maturitatea de consum si rosu-deschis la cea fiziologica. Pentru culturile de vara si toamna. Da rezultate bune in toate regiunile tarii. Necesita caldura multa. TIMPURII de BUCURESTI . cu exceptia ardeiului Capia. solariu. daca acestea intarzie in vegetatie. in timpul vegetatiei se vor aplica 9-10 udari. . Se cunosc doua tipuri: unul de culoare verde-deschis. de culoare rosu-aprins. Pentru productia de toamna. Semantul se face in randuri la distanta de 5-6 cm si 5 cm pe rand. in rasadnita calda. timpurie. Odata cu desfundatul terenului se administreaza si ingrasamintele . lungimea medie de 20 cm. rasadul se scoate cu pamant cat mai mult la radacina.inchis. incetinind si apoi incetand cresterea la temperaturi sub 15 grade Celsius. se vor forta prin acoperire cu folii de polietilena. Durata pana la recoltare este de 140 zile. In perioada rece. In primaverile reci. ardeiul se cultiova in spatii protejate .este un soi de ardei gogosar cu fructul mare de culoare rosu . de asemenea trebuie sa creasca si cantitatea de apa la o udare. Fructul este mare. semanatul se face in perioada 15 martie.KALINCOV . desfundat din toamna si bine ingrasat. foarte raspandit in cultura. La plantare pe locul definitiv.este un ardei gras. in primele 2 saptamani de la plantare. are nevoie de un sol bine afanat.ingrsamant natural. Cultivare Ardeiul are cerinte deosebite privind caldura. Durata de vegetatie este de 125-135 zile. Umiditatea redusa si lipsa de lumina mai ales cand temperatura este ridicata determina ca florile sa nu mai fie roditoare. numarul udarilor creste. Avand radacini mai putin profunde. dupa recoltarea culturilor premergatoare semanate primavara devreme. Merge mai bine in regiunile din sudul tarii. Fiind foarte pretentios fata de umiditate.rasadnita calda. avand durata pana la recoltare de 150-160 zile.

Producþia cea mai mare se obþine atunci când în sol se menþine o umiditate de 65% din capacitatea de câmp pentru apã a solului.20 zile ºi chiar mai mult. iar la cea optimã în 9 . în casã. Exigenþe ecologice Ardeiul este o plantã pretenþioasã faþã de factorii de vegetaþie. precum si pentru afanarea si aerisirea solului. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game foarte largi de mâncãruri. Se aplica cele 9-10 udari de-a lungul duratei de vegetatie ori de cate ori este nevoie. ca atare. Nu se uda in primele 14 zile dupa plantare.11 zile. Fructele de ardei se pot consuma în stare proaspãtã.15 C. germinarea are loc dupã 18 . Temperatura minimã de germinare a 0 seminþelor este de 14 . iar cea optimã de 25 280 C. având numeroase întrebuinþãri. Tehnologia de culturã a ardeiului Importanþã Dintre speciile legumicole cultivate în þara noastrã. ardeiul prezintã importanþã deosebitã pentru îmbunãtãþirea consumului de legume ºi asigurarea unei nutriþii corespunzãtoare. Recoltarea se face pe masura ce ardeii au ajuns la maturitatea de consum. ardeiul ocupã un loc important. se preteazã pentru a fi prelucrate în industria conservelor sau pentru prepararea boielei de ardei. . La temperatura minimã. Datoritã numeroaselor varietãþi. ceea ce prezintã mare importanþã deoarece vitaminele sunt utilizate integral de cãtre organismul uman. Se aplica ingrasarea suplimentara. Valoarea economicã ridicatã a ardeiului rezultã ºi din faptul cã asigurã venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaþa internã ºi externã. Unele specii ºi varietãþi de ardei au o deosebitã valoare decorativã ºi 141s1818b pot fi cultivate în ghiveci.Lucrarile de ingrijire sunt cele obisnuite pentru distrugerea crustei si buruienilor.

deoarece acesta influenþeazã pozitiv calitatea recoltei. cât ºi în cursul perioadei de vegetaþie. Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uºoare. Necesitã o bunã aprovizionare a solului cu potasiu. fosfor ºi potasiu este diferit. aplicate atât la îngrãºarea de bazã. spanac. mai puþin în tulpinã. mazãre. ardeiul se cultivã în câmp. cu reacþie neutrã sau uºor acidã (pH=6. soiul cultivat ºi sistemul de culturã practicat. în perioada fructificãrii. de boia ºi iute. ridichi de lunã. lung. Pentru o tonã de fructe ardeiul consumã 5. Reacþioneazã foarte bine la fertilizarea cu îngrãºãminte organice. nisipo-lutoase. fasolea. în solarii ºi în sere. când plantele cer aer proaspãt. gogoºar. Tehnologia culturii ardeiului în câmp Tehnologia de culturã este asemãnãtoare pentru ardeiul gras.3 kg N. Este sensibil la curenþii reci de aer. În vederea asigurãrii unei bune eºalonãri a producþiei.4 kg P2O5 ºi 7. trifoiul.270 C.0 kg K2O. unde producþia cea mai mare s-a obþinut atunci când apa de udare a avut temperatura de 25 . Înaintea ardeiului primãvara. dar se poate cultiva ºi dupã rãdãcinoase. mai ales la cultura în sere. Ardeiul se cultivã prin producerea prealabilã a rãsadurilor.Temperatura apei de udare este foarte importantã. Foarte bune premergãtoare sunt : lucerna. faza de vegetaþie. aluviale. bulboase ºi bostãnoase. ceapã verde etc. Asigurarea hranei este importantã pentru obþinerea de producþii ridicate de ardei. Azotul se gãseºte cel mai mult în frunze. Rãsadurile se obþin în spaþii încãlzite .8). 1. se pot face culturi anticipate de salatã. Consumul de substanþe nutritive depinde de natura solului. în mod deosebit în sere. Conþinutul plantelor în azot. Ardeiul are pretenþii foarte ridicate faþã de aer.

In cazul în care sãmânþa nu este tratatã.25 cm. Data calendaristicã se stabileºte în funcþie de condiþiile climatice concrete ale anului respectiv.000 pl/ha. rãsadniþe). lung ºi gogoºar cele mai bune rezultate s-au obþinut cu un rãsad cu vârsta de 65 zile. Cu câteva zile înainte de plantare rãsadurile se cãlesc printr-o aerisire mai puternicã ziua ºi noaptea. la ardeiul lung distanþa pe rând este de 15 cm. realizând o densitate de 65 .000 pl/ha.65 zile. cu 2 . Cu ocazia praºilelor mecanice se poate face ºi un uºor muºuroit. Pe stratul înãlþat se planteazã douã rânduri la 70 cm.5 kg sãmânþã.20 cm. iar pentru semãnat direct se folosesc 1. Plantarea se începe când în sol se realizeazã temperaturi de 150 C.000 ºi 65. realizând o densitate de 88. La 4 . Udarea se face dupã plantare pentru asigurarea prinderii. la ardeiul gogoºar distanþele pe rând sunt de 20 .(sere. se aplicã 3 . Sunt mai multe scheme de plantare.000 pl/ha.4 praºile mecanice între rânduri ºi 2 praºile manuale pe rând. la ardeiul iute distanþa pe rând este de 10 cm. Între plante pe rând distanþele diferã cu varietatea : la ardeiul gras se lasã pe rând 15 . La ardeiul gras. Lucrãrile de îngrijire urmãresc realizarea unei culturi încheiate ºi crearea condiþiilor pentru creºterea viguroasã a plantelor. Pentru producerea rãsadurilor necesare plantãrii unui hectar se folosesc 400 gr sãmânþã. Vârsta rãsadurilor este de 60 .2 1. densitatea fiind cuprinsã între 54.88. Dupã aceea nu se mai udã .5 zile de la plantare se face completarea golurilor.3 zile înainte de semãnat se trateazã cu TMTD 3g/1 kg sãmânþã. iar cu câteva ore înainte de scoaterea rãsadului se udã abundent. sau alte produse pe bazã de Thiram sau Captan pentru a preveni cãderea rãsadurilor.

circa 2 sãptãmâni pentru a favoriza o înrãdãcinare mai profundã. Apoi, pânã la fructificare se udã la interval de 7 - 10 zile cu norme de 250 - 300 m3/ha. În timpul apariþiei masive a fructelor, când plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apã, udãrile se fac mai des, la intervale de 5 - 6 zile cu norme de 300 - 350 m3/ha, astfel ca umiditatea în sol sã fie în mod constant de 80 - 85% din capacitatea de câmp. Se evitã pe cât posibil udarea în timpul înfloririi masive. Pe suprafeþele mici se poate face copilitul ºi cârnirea plantelor, în scopul obþinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numãr mai mare de fructe pânã la venirea brumelor de toamnã, pe de altã parte. Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnicã, la ardeiul iute ºi lung atât la maturitatea tehnicã, cât ºi la cea fiziologicã, iar la ardeiul gogoºar ºi de boia numai la maturitatea fiziologicã. La ardeiul gras recoltarea poate începe în prima decadã a lunii iulie ºi continuã pânã în prima decadã a lunii octombrie. La ardeiul lung ºi gogoºar recoltarea începe în a doua decadã a lunii august ºi se continuã pânã la cãderea brumelor. Recoltarea se face manual, preferabil prin tãierea pedunculului, se condiþioneazã, se ambaleazã ºi se transportã cât mai repede la unitãþile de desfacere. Producþiile medii care se obþin sunt de 20 - 60 t/ha la ardeiul gras, gogoºar ºi lung ºi de 8 - 12 t/ha la ardeiul iute ºi ardeiul de boia. Cultura prin semãnat direct prezintã o serie de avantaje : se face economie de forþã de muncã cu producerea rãsadului ºi plantarea, rãdãcinile pãtrund mai adânc, plantele folosesc mai bine apa ºi elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitãþile de mecanizare sunt mai mari,

densitatea poate fi mult mai mare. Ca dezavantaje, menþionãm obþinerea unor recolte mai târzii ºi mai reduse, ca ºi limitarea arealului de culturã. Alegerea hibridului/soiului este esenþialã. Se preferã hibrizii timpurii ºi cu dezvoltare rapidã, care formeazã mai multe fructe în acelaºi timp. Amplasarea culturii se face pe terenuri cu texturã nisipo-lutoasã, care sã nu formeze crustã. Înainte de semãnat este necesarã tãvãlugirea terenului. Semãnatul se face când în sol temperatura se menþine la 13 - 140 C, adicã în jurul datei de 10 mai în sudul þãrii. Sunt necesare 1,2 - 1,5 kg sãmânþã la hectar.
Cultura ardeiului în solarii

În solarii, în mod obiºnuit se cultivã ardeiul gras, dar se pot obþine rezultate economice bune ºi din cultura ardeiului lung ºi iute. Pregãtirea solului ºi a solariilor se face ca la tomate. Rãsadurile se produc în spaþii încãlzite. Se folosesc 400 g seminþe pentru producerea rãsadurilor necesare plantãrii unui hectar. La plantare rãsadurile vor avea 60 zile. Plantarea rãsadurilor se face atunci când temperatura solului se menþine pe adâncimea de 10 cm, la nivelul de 14 - 150 C, calendaristic între 1 ºi 10 aprilie. Lucrãrile de îngrijire în solarii sunt mai complexe decât în câmp. Dupã plantare, se udã local la fiecare plantã, cu 0,5 - 1 l apã, pentru a nu rãci solul. În timpul vegetaþie, numãrul udãrilor atinge 18 - 20. Se face completarea golurilor ºi se menþine solul afânat prin 4-5 praºile. Se poate face mulcirea cu paie sau cu folie de polietilenã. Imediat dupã plantare solarul se þine închis pentru acumulare de cãldurã. Aerisirea se face

numai între orele 10 ºi 16. Când temperatura depãºeºte 270 C, se intervine prin aerisiri. Recoltarea începe în prima decadã a lunii iunie ºi se poate prelungi pânã în prima decadã a lunii octombrie. Se obþin 35-60 t/ha, din care aproximativ jumãtate pânã la 20 iulie, valorificânduse la preþuri ridicate.
Cultura ardeiului în sere

Obiºnuit în sere se cultivã ardeiul gras ºi ardeiul iute. Acest sistem de culturã asigurã producþiile cele mai timpurii ºi valorificarea la preþuri ridicate. Rãsadurile se produc în sere înmulþitor dupã tehnologia specificã. La plantare rãsadurile trebuie sã aibã bobocii florali bine formaþi, acest lucru realizându-se într-un timp variabil, în funcþie de intensitatea luminii din perioada de producere. Serele ºi terenul se pregãtesc ca la cultura tomatelor. Deoarece ardeiul necesitã în sol o temperaturã mai ridicatã, când nu se dispune de încãlzirea tehnicã a solului, se recomandã amenajarea de straturi încãlzite biologic. Se foloseºte gunoi de grajd sau compost forestier, amenajându-se trei biloane de-a lungul traveei, late la bazã de 30-35 cm, la partea superioarã de 20-25 cm ºi înalte de 15-20 cm. Compostul forestier, în cantitate de 200 t/ha, are un aport termic biologic, permiþând menþinerea în substrat a unei temperaturi de 180 C. Pe travee se planteazã 4 rânduri la distanþa de 80 cm, iar pe rând la 52 cm, pentru a realiza o densitate de 24.000 pl/ha. Când se amenajeazã biloane, se planteazã 3 rânduri pe travee, la distanþa de 100 cm, iar pe rând 39 cm, realizând aceeaºi densitate. Aerisirea serei se limiteazã în perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor periodic, în timpul zilei, iar uneori chiar ºi noaptea,

Dupã 1 aprilie aerisirea se face zilnic. Fertilizarea cu diferite produse aduce sporuri de recoltã. Fertilizarea se face în conformitate cu buletinele de analizã agrochimicã. ardei. În vegetaþie se pot folosi ºi îngrãºãminte foliare cu microelemente ºi cu magneziu.astfel ca sã se producã o împrospãtare a atmosferei prin schimbul cu mediul exterior. Pe tot parcursul perioadei de vegetaþie se aplicã mãsuri preventive ºi curative de combatere a bolilor ºi dãunãtorilor. Se va evita risipa de cãldurã când plantele sunt mici. Denumirea comerciala ERBICIDE Substanta activa Denumire g/l Benfuralin 180 UTILIZARI Cultura Doza Momentul (l sau aplicarii kg/ha) 13513c21n 6-10 ppi 10 8-10 1. Odatã cu legarea primelor flori începe faza de consum puternic de elemente minerale. consum care practic dureazã pe toatã perioada de recoltare. dar numai când climatul permite. .5-2 2 8-10 6-8 5 ppi post pre ppi-pre Balan 18 EC castraveti patlagele vinete Cobex 25 EC Dacthal 75 WP Dymid Dual 500 Dinitramina Chlorthal dimethyl Diphensmina Metolalor 25 75 80 500 salata ardei gras tomate ardei tomate. patlagele vinete ardei gras.

Flutrix Triflurin 240 fasole urcatoare tomate fasale urcatoare varza. 1.5-2 tomate.5-2 Metribuzin Pebulat Trifluralin 70 72 24 conopida tomate.EC tomate. gulii 13513c21n 25+25 ardei gras 50 50 72 25 5-6 4-5 4-5 5-6 4-5 4-5 ppi-pre ppi-pre ppi ppi Metrobromuron KFRB 50 W Propizamid Fusilade (P Fluazifop-butyl P 009) Paarlan 72 EC Semeron 25 WP Sencor 70 WP Tillan 6 E Teflan 24 EC Izopropalin Desmetrin Galex 500 EC Matolaclor+ 6-8 pre pre post ppi post fasole urcatoare 6-8 salata 1.ardeigras 0. ppi ppi Insecticide ACTARA . ardei.5-0.3 tomate tomate ardei gras varza. conopida 5-7 6 4-5 3-5 ppi. gulii 13513c21n .5-2 1.post. 2-3 patlagele vinete tomate varza. varza. conopida.

Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : sfecla. prun.Insecticid de contact si de ingestie cu actiune asupra sistemului nervos al insectelor. piersic si capsuni. vita de vie.Actioneaza prin ingestie. imobilizare. arbusti. cartof.Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube la culturile de cartof. pepiniere. Produsul se dizolva in apa pentru a fi aplicat. atat prin contact. sfeclei de zahar si a ratisoarei culturilor de porumb si floarea soarelui. legume radacinoase. larve. ceapa. Fungicide BRAVO 500 S. adulti). Se aplica prin pulverizare la suprafata solului. gulie. par. Produsul este eficace in toate stadiile de dezvoltare a insectelor (oua. grau. cartofi. Pentru cobaterea gandacului de colorado se folosesc 0. mar. gargaritei. Produsul actioneaza asupra daunatorilor. a plosnitei. in doza de 15 kg/ha. trifoi. capsunisi pomicultura. legume. DECIS 2. tomate. legume. REGENT 200 SC Se foloseste in combaterea formelor rezistente ale gandacului de Colorado si afidelor de cartofi. conopida. . castraveti. vita de vie. deshidratare si otravire. a tripsului si si gandacului balos al cerealelor. spanac. OPTIMOL 4 G Se foloseste pentru combaterea speciilor de melci daunatori la culturile de salata. varza.06Kg/ha. Volumul de solutie recomandat este 400-800l/ha.C. fasole. sfecla de zahar. cartof. vita de vie si plante ornamentale.5 EC Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube in culturile de cereale. sfecla. lucerna. pomi fructiferi. rapita. MOSPILAN 20 SP Se foloseste pent 454f53e ru combaterea gandacului de Colorado si a insectelor care ataca culturile de cartof. cat si ca urmare a ingerarii plantelor tratate.

respectiv 20 ml de produs in 10 l de apa. a rapanului si a patarii frunzelor la principalele culture si plantatii agricole. Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. par. respectiv 30g de produs in 10 l de apa. pentru o suprafata de 100 m 2. fusarioza. visin. tomate. fasole. absorbit rapid de partea verde a plantei (30 minute) detinand un control foarte bun asupra infectiilor din interiorul si din exteriorul plantei. sfecla. pentru o suprafata de 100m 2 . Asigura combatera cu success a fainarilor. BRAVO 75 WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea unor boli cum sunt: fainarea cerealelor. tomate. septorioza. Produsul actioneaza prin ionii de cupru. rugina bruna a cerealeleor. vinete. hamei. castraveti.Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. capsuni. tutun. TOPSIN 70 PU Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cereale paioase. care combat ciupercile daunatoare si bacteriile care produc arsurile bacteriene. cires. mar. tutun. pomi fructiferi si vita de vie. Actioneaza asupra mai multor mecanisme din ciclul biologic al agentului patogen. vita de vie. . vita de vie. pentru o suprafata de 100m 2 . pepeni. Produsul se dilueaza in apa.Produsul se dilueaza in apa folosind 5-10g de produs la 10 l de apa. Este un fungicid cu proprietati sistemice si de contact. CHAMPION 50WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : castraveti. pomi fructiferi si cartof. vita de vie. Produsul se dilueaza in apa. utilizat in combaterea bolilor la legume. Se administreaza prin stropire. Este un fungicid de contact. Se a 555b11f dministreaza prin stropire. ceapa. putregaiurilor umede si uscate. floarea soarelui. RIDOMIL GOLD MZ 68WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cartof. mana cartofului si a tomatelor.

Se aplica post emergent(dupa rasarire) in doza de 1l/ha.Erbicide 2. PROMEDON 50 PU Se foloseste pentru combaterea unui numar mare de buruieni anuale din culturile de floarea soarelui. absorbit prin frunze si radacini. Se poate aplica concomitant cu alte erbicide. mei. ceapa. orez. care sunt foarte sensibile.4 D SARE DMA 600 Se foloseste pentru combaterea buruienilor anuale si perene din culturile de cereale paioase si porumb. MERLIN MIX Se foloseste in combaterea cu succes a buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate: mohor.Produsul se poate utilize atat inainte de semanat cat si dupa semanat. mustar salbatic. troscot.Se va evita aplicarea erbicidului pe culture dicotile precum floarea soarelui. Se recomanda ca inainte de folosire sa se faca un test de compatibilitate. prin actiunea sistemica creste eficacitatea. plante tehnice si legume. palamida. Pe solurile grele cu continut mare de argila se vor administra dozele maxime recomandate. morcov. dar inainte de rasarire. Nu este active fata de buruienile perene. iar prin actiunea . produsul devine accesibil absorbtiei prin radacini. Prin actiunile reticulare. STOMP 330 EC Se foloseste in combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale din culturile de porumb. cartofi. soia. Dozele de SENCOR 70WP sunt in functie de textura solului si de continutul in substanta organica a cestuia. stir. respective 250-300l solutie la ha. rapita. folosit in combaterea buruienilor in curs de rasarire si cele deja rasarite. mazare. Este un produs cu actiune sistemica asupra buruienilor. SENCOR 70WP Este un erbicid foliar si de sol. pent 646f53g ru cele paioase si porumb. pana la 2-3 frunze. Eficacitate buna se obtine cand buruienile sunt in faza de cotiledoane. cartof.

tulpini. în special doze mari de potasiu. fiind înconjurate de o zona îngusta decolorata. boala apare si pe tulpini sub forma unor pete.3% sau Micodifol 0. Culturilor de tomate li se vor administra îngrasaminte minerale.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).se va evita cultivarea tomatelor în vecinatatea cartofilor.ardei.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII Mana Tomatelor: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze. se va evita recolatarea semintelor din fructele atacate. deoarece boala trece usor de la acestia la tomate. petele se maresc.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). În câmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie. Planta se ofileste.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). cenusii brunii. cade la pamant si apoi putrezeste.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). varza. tratate. dupa semanat. de 10-20 cm. toamna se vor aduna si se vor arde toate resturile de plante. la început mici. co nopida. cu aspect umed.5% (2 litri solutie la mp). Pe fata inferioara a frunzelor. în sere se vor distruge resturile de plante. Pentru protejarea rasadului si impo 454b13e triva altor boli. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse. tulpinile se putrezesc si se rup sau se îndoaie în caz ca sunt palisate. Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase. productia de fructe fiind astfel ratata. dupa care se va face o aratura adânca. de 3-15 mm în diametru. se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. ovale. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.ferind plantele sanatoase. Se aplica premergent (inainte de rasarire) in 200-400 litri apa/ha Bolile legumelor Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita. Se recomanda aplicarea unui asolament rational. Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp. care apoi se extind si înconjoara tulpina pe portiuni mari. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate. apoi devin cenusii brunii .TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). De regula.de reactivaer realzeaza performanta unica si exceptionala care permite reactivarea produsului inca de la primele ploi si distrugerea duruienilor care au rasarit intre timp sau care sunt in curs de rasarire. conidioforii cu conidii.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).2%. flori si fructe. care intensifica rezistenta plantelor. iar pamântul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). în dreptul petelor se observa un puf fin. iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). si ataca rasadurile de rosii.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita. albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii. conflueaza si acopera întreaga suprafata a foliolelor. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata. . cu Captadin 0. La început tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbui. În cazul atacurilor intense. În conditii favorabile. pe frunzele bazale ale plantelor.

DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).3%.5 kg).75-1%. acoperite cu puf cenusiu. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp. solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA . Fructele putrezesc la zona de insertie a pedu nculului.2% timp de 30 minute. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite. piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte. cel mult de la o zi la alta.2%. dupa dizolvare. La inceput petele sunt brune.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). care se vestejesc si sunt orientate in jos. carnit) sa nu se faca dimineata. Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0.3%. sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Daca nu se intampla acest lucru. la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru). Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0.Tratamente preventive: Turdacupral 0. in dreptul petelor observandu-se . Mycodifol 0.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). apoi capata o culoare albcenusie. verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Turdacupral 0. Ridomil 0. solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat. Dithane 0. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).5%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). tulpini si fructe apar pete brune. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit. cand plantele sunt ude..RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).5%.5% sau Dithane 0. zeama bordeleza 0.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). situate concentric pe frunze si adancite pe fructe. in anumite conditii apar pete albicioase cu unpunct necrotic in centru.75-1%. se mai adauga lapte de var. Rovral 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Dithane 0.2%. si nu in vase de metal. Pe frunze. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase.8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Septorioza (patarea alba a frunzelor) Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).2% .SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).25%. • Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).75-1%.5%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0. se stropeste cu Captadin 0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.

pe fructe.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). negre. Pe frunze apar pete mari . Turdacupral 0. rugoase. zeama bordeleza 0. prin pete negre.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Pe fructe apar pete de 5-8 mm.75-1%.5%.puncte negre.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ARDEI • Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0. Pe fructe apar pete brune denivelate.2%.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA .2%.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). cu Fernos 0. • Basicarea fructelor ataca tulpinile. adancite.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).3%.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe. de culoare bruna.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0. • Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).5%. concentrice.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).75%. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc.5%. combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul. Atacul incepe pe frunzele de la baza.2% si rotatia culturii.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).05%. Dithane 0. petele sunt foarte numeroase. mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.4%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Combatere: zeama bordeleza 0. Turdacupral 0.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Captan 0.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). frunzele si fructele. Zineb 0. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar). Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.

SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). prin pete mici. • Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic.BOLILE LA VINETE • Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie.1% sau Derosal 0. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Sunt atacate radacinile. ajungand si de marimea unui pumn. nu mai formeaza capatana.3%. Pe frunze apar pete decolorate.3%. Boala ataca si conopida. iar bulbii nu se mai formeaza. Pe partile atacate apar pete ovale. Captadin 0. se ofilesc si mor. Plantele stagneaza in crestere. pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi. Frunzele atacate se inmoaie.5%. care se maresc treptat. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. BOLILE CEPEI • Mana cepei este boala cea mai frecventa. Se stropeste cu Dithane 0. Frunzele sunt perf orate si se vestejesc. se usuca si cad. Boala ataca si conopida. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune. infundate in pulpa fructului. Turdacupral 0. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde.75-1%. DITHANE M 45(20 GR/10 L . usor adancite. iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Adunarea si arderea plantelor bolnave.3%.5% sau zeama bordeleza 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA • Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Combatere: se va inlatura apa care balteste. Turdacupral 0. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Stropiri cu Topsin 0. albicioase.2%. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult.1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase. Tesuturile atacate putrezesc. si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). de culoare brun-deschisa.

TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). stropirea cu Dithane 0. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Petele se inmultesc. Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0. de-a lungul nervurilor. Derosal 0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Pe pastai apar pete rotunde brunroscate.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). DOVLECEILOR • Mana castravetilor ataca frunzele. rotatia culturii la 3 ani. Cultivarea de soiuri rezistente la virus. acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Combatere: seminte tratate si sanatoase. • Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Captadin 0. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.1%. iar frunza ramane gaurita. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui. BOLILE FASOLEI • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile. La un atac puternic pastaile putrezesc. pe care apar pete galbene. Rubigan 0. cate 3-5 ore pe zi.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). alb-galbui.04%.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).020.05%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). colorate roz in centru.15%). Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA). se unesc prin marire iar frunzele se usuca.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.5% in doua randuri.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR. iar pe pastai pete brune. Tesutul din dreptul petelor se usuca.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). .2%.APA). Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). dupa rasarire si inainte de inflorire.3%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0.

care apoi devin brun-negricioase. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. stropiri cu Captadin 0. Pe fata inferioara a frunzelor. stropirea cu Ridomil 0. toata capatana este atacata. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). La un atac puternic. iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu.BOLILE MAZARII • Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). seminte sanatoase si tratate. Atacul apare pe frunze. Combatere: rotatia culturii la 3 ani.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).1%. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii. zeama bordeleza 0. al treilea dupa 2-3 saptamani. prima oara la o saptamana de la plantare.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). primul stropit inainte de inflorire. Zineb 0. BOLILE SALATEI • Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei.1% de cel putin 2 ori.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CARTOFULUI • Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.75-1%. stropirea cu Rovral 0. al doilea dupa 10 zile. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).3%. Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi.3%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA .

5 GR/10 L APA ). salata. iar generatia a doua si a treia ataca bulbii. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale. prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri. Frunzele se ingalbenesc si se usuca.Daunatorii legumelor • Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. la care se adauga ca adeziv aracet 0. . in care sapa galerii. praf de var nestins. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale.2%. Combatere: momeli toxice • Limax (melcul fara cochilie) ataca varza. piatra vanata pisata fin.5 CE(5 ML IN 10 L APA). castravetii. etc. vinetele.DECIS 2.ACTARA 25 WG (I.5 GR IN 10 L APA) . samanta si arpagicul se trateaza inainte. ardeii. primavara devreme. Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf. 15 gr la mp.5 GR /10 L APA) • Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul.5 GR/10 L APA).ACTARA 25 WG(1. morcovul. la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG(1. se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1. la aparitia primelor gargarite.OPTIMOL 4 G(4 % Metaldehida) 15 kg/ha • Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa. are 2-3 generatii pe an.

cu FASTAC. poate atinge 4-5 cm lungime. ACTARA 25 WG (I.5 GR/10 L APA). ACTARA 25 WG (I. rosii. .5 GR IN 10 L APA) • Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi.6-0. de forma ovala.FASTER(2 ML/10 L APA ). Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Decis 0. Ataca si conopida. face gauri in capatana ajungand pana la cotor. MOSPILAN 20 SG (1. • Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. pe fiecare aripa are 5 dungi negre. se stropeste cu FASTAC. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. inainte de a depune oua.5 GR IN 10 L APA) • Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA). • Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere. vinete.5 GR IN 10 L APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. ardei.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA).• Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA). tratamente la aparitia primelor larve cu FASTAC. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi. Ataca si conopida. cultura poate fi distrusa.5 GR/10 L APA). 0. bombat pe spate. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze. omida colorata in verde pana la bruncenusiu. rotunde. MOSPILAN 20 SG (1.04%.5 GR/10 L APA). prasit).FASTER(2 ML/10 L APA ). Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre. ACTARA 25 WG (I.FASTER(2 ML/10 L APA ).8 litri solutie la mp. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale. Combaterea se face la fel ca la buha verzei. MOSPILAN 20 SG (1. la aparitia adultilor.

Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu . ACTARA 25 WG (I.5 GR IN 10 L APA) .5 GR/10 L APA). MOSPILAN 20 SG (1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful