CURS LEGUMICULTOR

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE

PREMISELE ECOLOGICE ALE PRODUCTIEI DE LEGUME

Premisele ecologice ale plantelor rezulta din interactiunea factorilor climatici, edafici si biologici ai mediului ambiant cu locul si modul de cultivare ale plantelor respective. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de vegetatie s-au format de-a lungul timpului si sunt bine consolidate. Desfasurarea normala a proceselor metabolice din plante se realizeaza numai daca se asigura conditiile de mediu in care acestea sau format iar prin schimbarea acestora se poate zdruncina ereditatea plantelor fiind plosibila dirijarea cresterii si dezvoltarii in directii dorite pentru cresterea prod 838j91i uctiei. Pentru fiecare specie se ia in considerare un optim ecologic ca ansamblu al conditiilor in care planta creste si se dezvolta normal. Cea mai mare insemnatate pentru atingarea acestui nivel o au factorii climatici si mai ales radiatia solara, regimul apei si al hranei din sol, continutul in dioxid de carbon al aerului. Optimul ecologic mai presupune un optim climatic de aprovizionare a plantelor cu elemente chimice necesare dar si absenta factorilor chimici inhibitori sau poluanti, dar si inlaturarea agentilor patogeni, parazitiilor, buruienilor. Trebuie avut in vedere ca factorii de vegetatie actioneaza in complex fiind intr-o permanenta interdependenta.

Un exemplu : se stie ca in conditiile de irigare plantele consuma mai multe elemente nutritive si atunci vom creste dozele de ingrasaminte si un sistem adecvat de lucrari a solului.

RELATIILE PLANTELOIR LEGUMICOLE CU FACTO RII DE MEDIU SI POSIBILITATILE DE DIRIJARE ALE ACESTOR

RADIATIA SOLARA este principala sursa de energie care
asigura caldura necesara cresterii si dezvotarii plantelor. La noi in tara datorita asezarii geografice din valoarea totala a radiatiei solare, vara se inregistreaza 40-42% ; primavara 2931% ; toamna 18-20%, iar iarna numai 9-10%. Radiatia solara luminoasa, singura care poate influenta fotosinteza 45%, din totalul radiatiei solare globale, iar din aceasta doar 36% este absorbita de 1 frunze. Randamentul energetic al fotosintezei este suficient de ridicat pentru a face din regnul vegetal un excelent captator si producator de energie. Prin selectie se poate ameliora rata conversiei energiei luminoase in energie chimica si depinde asigurarea altor factori cu caracter limitativ ca : umiditatea, elementele nutritive din sol, nivelul temperaturilor, intensitatea vanturilui, continutul in dioxid de carbon al aierului. La nivelul mai multor culturi randamentul energetic al fotosintezei este apreciat in valoarea 'indicelui foliar' care este raportul intre suprafata totala a frunzelor si suprafata totala a terenului ocupat. Exemplu : plantele cu port erect (drept), indicele foliar are o valoare de 7-8 m² frunze/m²sol, fata de cale cu port tarator cu 3-4 m² frunze/m².

De ce este importanta cunoasterea valorilor radiatiei solare? Este importanta in zonarea culturilor si amplasarea serelor. Pe teritoriu tarii noastre, in camp valoarea radiatiei zilnice asigura cerintele plantelor fiind superioara nivelului decompensatie al fotosintezei (100 kwh/m²), iar vara valoarea radiatiei luminoase sunt mai mari de 500-600kw/m². Judetul Constanata prin amplasarea la malul marii, valoarea radiatiei luminoase este mai mare ca media pe tara asigurand conditii optime pentru amplasarea solariilor si serelor. Valoarea radiatiei zilnice in sere este influentat de perioada anului - ianuarie, decembrie, noiembrie, fiind mai mic, apoi de natura materialului de acoperire a serelor cea mai buna fiind sticla cu un coeficient de transmisie de 0,8, dar si depunerile de praf, fum, zapada, unde transparenta initiala scade cu 20-30%. Fiind factor cosmic radiatia solara este greu de dirijat, dar putem folosi unele masuri tehnologice cum ar fi : cultivarea speciilor si soiurilor de plante cu o mai buna expozitie a frunzelor la radiatiile solare, asigurarea plantelor cu apa si elemente nutritive, protezarea plantelor cu culise contra vantului, practicarea culturilor succesive, suplimentarea aerului din sere cu CO2.

LUMINA este un factor determinant in viata plantelor legumicole ce
actioneaza asupra plantelor prin : intensitate, durata, compozitie spectrala. Dar variatiile acestor parametri nu se pot dirija decat in mica masura - lumina este considerata factor limitativ. Lumina este suportul energetic al fotosintezei, al formarii si stucturii anatomice a masei biologice, iar numeroase procese metabolice si fiziologice ca : sinteza pigmentilor, a glucidelor, proteinelor, vitaminelor, enzimelor, inchiderea si deschiderea stomatelor, respiratia, transpiratia, formarea elementelor de rod, sunt influentate de lumina. Cunoasterea relatiilor plantelor cu lumina are importanta in zonarea culturilor, stabilirea epocilor optime de infiintare a culturilor in camp, in spatii protejate in vederea esalonarii productiei, intocmirea schemelor de culturi succesive si asociate, procesul de producere a

2 Plantele legumicole se dezvolta bine la o intensitate de 20-30 mii de lucsi. ciupercile. telina. iar plantele mai putin pretentioase in nordul tarii. pepeni verzi. pepeni galbeni. patrunjel. a speciilor in culturile asociate.rasadurilor. aplicarea unor lucrari de ingrijire. spanac. salata. - Care este concluzia . telina de petiol. macrisul. ridichi. putin pretentioase la lumina necesita 2000-3000 lucsi : plante perene. . Dupa aceste criterii plantele legumicole se clasifica astfel : pretentioase la lumina necesita 8000 lucsi : tomate. sfecla pentru frunze. a densimii plantelor. ardei. bame. stabilirea schemelor de infiintare a culturilor. sparanghelul. cordonul. Cu cat lumina este mai intensa creste viteza reactiilor chimice la nivelul celulelor. fasole. procesele fiziologice din plante se desfasoara mai rapid. a epociilor de infiintare a culturilor in camp si sere. mediu pretentioase la lumina necesita 4000-6000 de lucsi : morcov. etc. castravati. INTENSITATEA LUMINII influenteaza durata si ritmul de desfasurare al proceselor fiziologice si in primul rand cresterea plantelor.speciile din prima grupa se vor cultiva in zonele cele mai favorabile din sudul tarii. vinete. Cunoasterea nivelului minim al intensitatii luminii de la care incepe activitatea fiziologica pentru fiecare specie are importanta la alegerea zonelor de cultura. ceapa verde. nepretentioase necesita lumina pentru formarea partilor comestibile : andivele. varzoase.

florile avorteaza. la ardei are loc o corelatie pozitiva intre vigoarea rasadurilor si cantitatea de lumina primita de plante. intarzie recoltarea. EXCESUL DE LUMINA favorizeaza pierderi de apa din tesuturile plantelor. ardei. . au aspect clorozat. INSUFICIENTA LUMINII are efect negativ asupra plantelor provocand etiolarea acestora. Pentru inducerea initierii florale fiecare specie necesita un numar de zile minim numit Pragul fotoperiodic. prelungeste vegetatia. iar granita luminii zilei dintre domeniul inductiv si cel neinductiv este considerata ca 'lungimea critica a zilei'. DURATA PERIOADEI DE ILUMINARE reprezinta sensibilitatea specifica a plantelor la durata zilnica de lumina si influenteaza dezvoltarea diferitelor organe mai ales a mugurilor florali. Ce arata experienta . iar la varza productiila de capatani creste direct proportional cu cantitatea de lumina. Apoi excesul de lumina este daunator cand scoatem rasadurile de la lumina insuficienta in camp la lumina puternica ce produce un soc fiziologic. se reduce fotosinteza creste respiratia si transpiratia care determina ofilirea plantelor.Plantele nepretentioase se cultiva in spatii special amenajate.in zone cu clima tropical la care inductia florala impune o perioada de intumeric si este posibila sau accelerata daca durata zilnica de iluminare nu atinge lungimea de 12-14 ore : tomate. Tinand cont de aest criteriu plantele legumicole se clasifica astfel : plante de zi scurta . inflorescentelor si florilor. bame. pepeni. fasole. se alungesc si sunt sensibile la boli.cresterea intensitatii luminii reduce numarul nodurilor si fruze la tomate pana la prima inflorescenta. castraveti. vinete. incetineste ritmul de crestere. La rasaduri duce la etiolare. Evitarea acestuia se face prin calirea rasadurilor si adaptarea treptata timp de 8-10 zile.

morcovul. isi maresc durata pana la inflorire si fructificare sau nu fructifica. mazarea. tomate. ceapa. formarea si cresterea tuberculilor are loc in conditii de zi scurta. plantele legumicole isi modifica perioada de vegetatie. spanac. CALITATEA LUMINII Plantele legumicole au reactie specifica fata de calitatea luminii. ceapa verde. ridichea de luna. plante neutre nu au reactii indiferent de luminozitate : sparanghelul. desi dezvoltarea florilor este indusa de zilele lungi.Pentru a intra in repaus vegetativ cartoful necesita zi scurta. dau rezultate daca se cultiva primavara si toamna cand zilele scurte determina prelungirea vegetatiei si intarzierea tulpinilor florifere. Astfel la la lumina alba plus radiatiile infrarosii. se stie ca sticla retine mai mult raiatiile ultraviolete. telina. in timp si materialele plastice pe cele infrarosii cu repercursiuni asupra capacitatii de izolare termica. Concluzia : plantele de zi lunga : salata.scurta. contriguie la cresterea numarului de flori. - Dar mai sunt situatii ca la cartof. plante intermediare : zi lunga. La sere si solarii materialul de acoperire modifica calitatea luminii. spanacul. cicoarea. Cultivate in alte conditii de lungime a zilei decat cele optime. . salata. soiuri de salata. fenicul.- plante de zi lunga in zone cu clima temperat la care dezvoltarea mugurilor floriferi este posibila sau acelerata daca durata zilnica de iluminare depaseste lungimea critica de 1618 ore. sau zi scurta-lunga : anghinarea. mararul. conopida. Nu necesita perioada de intuneric aceste pante 3 - pot inflorii si la lumina continua ca : varza. grabeste inflorirea la tomate.

constuirea corespunzatoare.Din experienta trebuie sa folosim folii de plastic de diferite culori si materiale. albastru. . albastru deschis.galben. orientarea corecta a constructiilor pe directia N-S. copilit. la ardei . masurile sunt : zonare si alegerea terenurilor. salata si cicoare cu folii de culoare albastra. perioadele optime de infiintare a culturilor. zapada.galben deschis. folosirea materialelor de acoperire cu trasparenta maxima precum si curatirea de praf. OPTIMIZAREA REGIMULUI DE LUMINA La culturi efectuate in canp. sustinerea plantelor. La producerea rasadului : la salata . In spatii acoperite (sere.galben inchis. rasadnita) avem masuri directe: amplasarea constructiilor in zone favorabile. scheme de plantare. desimea plantelor si combaterea buruienilor. rosu. solaria. orientarea randurilor. frunze. lucrari specifice: defolierea. Cele mai bune rezultate la cultura de tomate sau obtinut cu folii de culoare galbena. la tomate .

infloriurea. Astfel vara in perioada de insolatie puternica umbrirea este necesara astfel la sere si rasadnite : .plante rezistente la frig . varza alba.optima si maxima de vegetatie. care se aplica cu diferite pompe. Avem : . durata de repaus. Aceasta adptare la conditiila vitrege de temperatura ne va scuti de a lua masuri de protectie a plantelor impotriva frigului. CALDURA este un factor hotarator in germinatia semintelor. bulboasele. cresterea plantelor. laptuca. praf de creta. spanacul. 4 masuri indirecte alegarea soiurilor si hibrizilor adaptati la lumina redusa. folasirea de zaluzele din sipci de lemn montat la nivelul acoperisului. stimularea legarii fructelor la tomate in lunile cu deficit de lumina.morcovul. fructificarea. formarea clorofilei. telina. transpiratia. perioada de vegetatie. reducerea temperaturii in spatiile de cultura in corelatie cu lumina. iluminarea artificiala. Avem in legumicultura situatii cand sunt necesare masuri pentru reducerea intensitatii luminii.- mulcirea solului cu materiale reflectorizante. salata ce suporta . patrunjelul. pastarnacul. cu huma. argila. Fiecare specie are nevoie de o temperatura minima. peretilor laterali.stropirea acoperisului. spuma reziduala.

POSIBILITATI DE DIRIJARE A CALDURII Inlaturarea excesului de caldura. vinetele. pepenii verzi.cand lumina este puternica procesul de fotosinteza este mai ridicat. Exemplu . dovlecelul. CORELATIA TEMPERATURII CU CEILALTI FAVTORI DE VEGETATIE a) cu lumina .care asimileaza mai bine la 16-18°C. se dezvolta bine la 25-30°C. Temperatura de incoltire 14-16°C. iar tempetatura optima 1420°C . Cand umiditatea este scazuta. intensificandu-se respiratia.tomatele. b) cu umiditatea .cartoful. fasolea.la temperaturi mei coborate. pretentioase la caldura . plantele absorb apa mai putina si invers.castavetii. bamele.rezistente la frig . dar partile aeriene sunt distruse cand O°C se mantine mai mult timp. la incoltire 2-5°C. . optima de incoltire 2025°C. Temperatura minima de incoltire 10-14°C.temperaturi de 0°C. pepenii galbeni. Umiditatea ridicate micsoreaza rezistenta la temperaturi scazute. Temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor. Rezistente la caldura . suporta 35-40°. iar in cursul noptii asimilatia se opreste. ardeiul. temperatura ridicata plantele se vestejesc. fructifica bine la 28-32°C.

mulcirea solului. gunoiului de grajd. pentru infiintarea si SURSE DE CALDURA UTILIZATE IN LEGUMICULTURA A Radiatia solara .. carbune. umbrirea.gaz metan.sursa de baza pentru legumele in camp. Caldura tehnica se realizeaza prin : centrale termice . . mulcirea solului.reducerea temperaturii prin irigare.alegerea cu expozitie nordica. suplimentarea cu caldura artificiala. evacuarea apei. mentinerea foliajului. aerisire puternica. Se utilizeaza la rasadnite si solarii. alegarea si folosirea rationala a terenului. modelarea terenului E-V. masuri tehnice : aerisirea solului prin lucrari profunde. pacura. momentului 5 Evitarea deficitului de caldura realizarea de perdele de protectie. B Caldura biologica se obtine in urma decompunerii materiei organice. .folosirea rationala a terenului . Fenomenul de sera sta la baza incalzirii naturale a serelor si solariilor. mulcire cu gunoi de grajd. C Energia eoliana se poate folosi la actionarea pompelor pentru ridicarea si stocarea apei. stabilirea rationala a desfiintarea culturiilor. la producerea energiei electrice.

21% O2. caldura. In sere se poate imbogatii aerul cu Co2 prin folosirea dioxidului de carbon lichefiat in butelii. arderea metanului.apa ca agent de racire. energia solara. AERUL Plantele legumicole au nevoie de un regim favorabil de aer si gaze atat in atmosfera de deasupra solului in care cresc organele aeriene.03% CO2. cat si in sol unde se gaseste sistemul radicular. hrana.03% se limiteaza actiunea favorabila a factorilor lumina. temperatura si lumina.apa incalzita la 110-114°C. energie industriala reziduala . OXIGENUL este necesar chiar din din primele faze de crestere. In timpul pastrarii semintelor.- centrale de termoficare . Cand in atmosfera concentratia de Co2 scade sub 0. DIOXIDUL DE CARBON participa direct in procesul de fotosinteza. apa. ape termale. a petrolului. energia electrica. O crestere a Co2 poate dubla activitatea fotosintezei. Masurile capabile sa duca la sporirea concentratiei de Co2 in aer : fertilizarea cu ingrasaminte organice. In sol concentratia de Co2 este mai mare ca in aer. 0. in faza de germinatie mai ales. incalzirea cu biocombustibil sau administrarea directa cu Co2 este foarte importanta in cultura plantelor legumicole. Apoi in sol oxigenul este folosit nu numai de plante ci si de microorganisme si poate fi insuficient la un sol tasat sau cu crusta si unde stagneaza apa. dar si de interactiunea dintre acetea si umiditate. In compozitia aerului se gaseste 78% N. a materialului saditor si a produselor legumicole este nevoie de oxigen. dar insuficienta oxigenului in sol si cresterera Co2 stanjeneste respiratia .

de pulberi si aerosoli. Cresterea de Co2 peste 1% devine 6 daunatoare pentru plante. ALTE GAZE amoniacul care se intalneste tot in rasadnite. dar o concentratie de 3-4% este utila la pastrarea unor legume. solaria si sere-solar.la nivelul radacinilor. eliminarea gazelor arse din diferite motoare. solariilor si serelor-solar destinate producerii rasadurilor cand se foloseste biocombustibilul. chimizarea intense a culturilor.Co2 peste 1% in atmosfera se gaseste in special in cazul rasadnitelor. arderea combustibilului in domeniu casnic. Protectia culturilor legumicole se poate realiza partial prin : supravegherea permanenta a gradului de poluare. acumularea deseurilor industriale. iar peste 3-4% devine toxic. masuri tehnice de micsorare a emanatiilor de agenti poluanti. crearea de perdele de protectie si zone verzi. Poluantii se intalnesc in atmosfera sub forma gazoasa. inhiba dezvoltarea radacinilor si germinatia semintelor. EFECTUL POLUARII ATMOSFEREI R LEGUMICOLE Poluarea se datoreaza: degajarii in atmosfera a substantelor poluante de intreprinderi. ASUPRA PLANTELO EFECTUL VANTULUI ASUPRA PLANTELOR LEGUMICOL E .

Apoi se deterioreaza plasticul de la adaposturi. iar in perioada de temperaturi excesive raresc plantele. impiedica inmultirea agentilor patogeni. scutura fructele. tulpinile. vehiculant al substantelor minerale si a celor de sinteza. Spre deosebire de alte plante legumicole sunt produse suculente cu un continut mare de apa . scade temperatura in adaposturi.70-75% la usturoi. APA . Consumul de apa . intoarce tulpinile cucurbitaceelor. Pierderea apei determina ofilirea partilor comestibile si deprecierea calitativa.Curentii slabi de aer au actiune fovorabila asupra cresterii plantelor deoarece dupaploaie . impiedica polenizarea cu ajutorul insectelor. pana la 94-96%. 7 CERINTELE PLANTELOR FATA DE APA Consumul de apa variaza in funtie de faza de vegetatie fiind in crestere de la germinare pana la recoltare. iar tocmai apa asigura suculenta. prospetimea legumelor. la castraveti. Vantul puternic rupe frunzele. Cand avem adapost natural se impune masuri de confectionare de perdele de protectie din stuf. Continutul in apa este mai mare la plantele tinere precum si la cele cultivate in sere si solarii. Apa este elemental de constructie. are rolul de regulator termic al tesuturilor prin prin transpiratie si evaporatie. zvanta aparatul foliar. deterioreaza sistemul de sustinere. duce la seceta solului. coceni de porumb.toate procesele fiziologice si biochimice in viata plantelor se realizeaza numai in prezenta apei. panouri din plastic.

Grupa III . ardeiul. Grupa II .consum redus. spanacul. alegarea terenurilor mijlocii si usoare cu un bun drenaj. Excesul de apa duce la scaderea continutului de substanta uscata si duce la erducerea rezistentei la plantare. usturoiul. patrunjel. . pepeni. deprecierea calitatii. mare. Dupa consumul de apa si capacitatea de absorbtie speciile legumicole se impart in 4 grupe : Grupa I .sfecla rosie. posibilitatea de a micsora transpiratia. madelerea terenului in straturi. un sistem radicular puternic . gulia. precum si de anatomia aparatului foliar.ceapa. nivelarea terenului.are un consum de apa neeconomic. Prevenirea excesului de umiditate se poate realiza prin : amplasarea culturilor de legume pe terenri ferite de inundatii. au sistemul radicular slab dezvoltat . morcov. irigarea rationala. aparat foliar redus. cartoful timpuriu. Grupa IV consum mic de apa.tomate.consum mare de apa . Lipsa apei in sol determina reducerea productiei. dovlecelul. frunzele maresc evaporatia. castravetii.a unei culturi depinde de sistemul radicular. sistem radicular slab dezvoltat . salata. lucrarea terenului periodic mai adanc. praz. telina. Deficitul de umiditate duce la fenomenul de ofilire cu urmari daca este de lunga durata asupra productiei poate fi prevenit prin : lucrarile solului periodic. vinetele.varza. conopida.

-

combaterea buruienilor; asigurarea unei desimi corespunzatoare; protejarea culturilor prin perdele de protectie, culturi in culise; mulcirea solului cu materiale organice sau cu folii de material plastic; irigarea;

SOLUL constituie suportul material al majoritatii plantelor legumicole si cea mai importanta sursa de hrana. Sunt mai multe tipuri de sol ce se deosebesc prin textura, structura si sunt determinate de clima, roca, varsta, relief, vegetatie. Solurile formate pe argila sunt mai bogate in saruri minerale, in timp ce solurile formate pe nisipuri, gresii, pietrisuri, au o capacitate de retinere a apei mai redusa. 8 De aici fertilitatea solului care reprezinta proprietatile solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor in cantitati suficiente substante nutritive si apa fara deficit de aer si exces de saruri. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. In scopul cresterii fertilitatii solului se impune cunoasterea texturii factorilor atat cu caracter fizic cat si biochimic si anume : Textura si structura solului Prin textura se intelege proportia in care intra in alcatuirea solului particolele elementare de diferite marimi. La noi in tara avem urmatoarele fractiuni granulometrice : pietris - ǿ > 2 mm nisip grosier - ǿ >0,2 mm nisip fin - ǿ 0,2-0,02 mm

-

praf I -ǿ 0,02-0,002 mm praf II - ǿ 0,01-0,02 mm argila coloidala - ǿ < 0,002 mm In functie de aceste fractiuni deosebim :

- soluri nisipoase care au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa in schimb capacitate de retinere a apei este mica, sunt bine aerate, se incalzesc usor, se racesc repede, sunt sarace in elementa nutritive. Nu sunt recomandate pentru culturi de legume, necesita un consum mare de apa. - soluri argiloase - au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa, au in schimb mare capacitate de inmagazinare a apei, sunt neaerate, prin uscare formeaza crapaturi adanci, sunt bogate in elemente nutritive. Nu sunt indicate pentru legumicultura. - solurile lutoase au proprietati intermediare, au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil intre fazele : lichida, solida, gazoasa si sunt cele mei indicate pentru cultura legumelor. STRUCTURA SOLULUI este data de reunierea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : granulometrica, nuciforma, bulgaroasa si lamelara. Un sol cu structura gromelurala prezinta conditii bune de crestere si dezvoltare a plantelor si este caracteristic cernoziomurolor, solurilor brune. In funtie de grupa solurilor clasificarea plantelor legumicole se clasifica : - soluri mijlocii toate speciile dede legume cu exceptia sparanghelului; - soluri usoare fasolea oloaga, mazarea, salata de camp, ridichiile, sfecla rosie, spanacul, tomatele;

- soluri umede conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prajul, telina radacina, varza alba, tomate; - soluri grele bobul, varza rosie, varza alba; Pentru a inbunatati structura solurilor pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se excute o afanare profunda si sa se foloseasca o rotatie rationala. Stuctura solului este data de reunirea particolelor elementare in agregate structurale si poate fi : glomerulara, nuciforma, bulgaroasa, si lamelara. 9 Un sol cu stuctura glomerulara prezinta conditii bune de crestere si dezvoltarea plantelor si este caracteristic cernoziomurilor,solurilor brune. In functie de grupa clasifica : solurilor plantelor legumicole se

- soluri mijlocii toate speciile de legume cu exceptia sparanghelului; - sooluri usoare - fasolea oloaga, mazarea, salata de camp ridichiile, sfacla rosie, spanacul, tomatele. - soluri umede - conopida, varza chinezeasca, mazarea, castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prazul, telina radacina, varza alba, tomatele. - soluri grele - bobul, varza rosie, varza alba,. Pentru a imbunatati structura solurilor pe care se aplica ingrijirea cu cantitati mari de apa, trebuie ca aratura se nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an, sa se execute o afanare profunda si sa se foloseasc a o rotatie rationala.

climat. Calitatea apei folasita la irigere poate influenta concentratia solutiei solului. aport freatic. bogate 5-7%. natura ingrasamintelor. cantitatea apei de irigat. s-a constatat o crestere a continutului de saruri. activitatea microorganismelor.Constantele hidrofizice ale solului trebuiesc cunoscute in vederea aplicarii corecte a irigatiilor intervalul umiditatii active ( IUA) rezultat din duferenta Cc si Co si care reprezinta apa pusa la dispozitia plantelor.solutia solului are un efect daunator asupra plantelor. submedrioche 2% capacitatea de camp pentru apa (Cc) coeficientul de ofilire (Co) Solutia solului se compune din substante in stare de dispersie moleculara ionica de natura organica sau minerala. Concentratia solutiei solului variaza in functie de tipul de sol. Un rol deosebit il au : Continutul in humus suportul elementelor minerale si furnizor de azot organic. Insusirile chimice ale solului influenteaza fertilitatea acestuia. La culturile din sere prin folosirea unor cantitati mari de ingrasaminte. normale 3-5%. Cu cat acesta contine o gama mai larga si o cantitate de substante nutritive mai apropiata de cerintele legumelor cu atat solul este mai fertil. Cand solutia are un caracter foarte scid sau foarte alcalin . mediocre 2-3%.Avem soluri foarte bogate 7%. Solutia solului constituie sursa directa de aprovizionare a platentelor cu substante nutritive. ce a .

dus la reducerea activitatii microorganismelor din sol. Valoarea nisipoase. Capacitatea tampon este o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritive si reprezinta insusirea solului de a se opune tendintelor de a-I modifica reactia. Nutritia Elementele nutritive ce alcatuiesc factorul hrana pentru plante influenteaza o buna crestere si se materializeaza prin : sporirea cantitativa si calitativa a productiei. In cazul solurilor cu reactie acida se indica folosirea ingrasamintelor cu reactie alcalina si invers. (cernoziom.pentru cultura legumelor cele mai indicate soluri sunt cele aluvionale. acide (pH mai mic de 7) si bazice (pH peste7). Reactia solului se exprima conventional prin simbolul Ph si din acest punc de vedere solurile pot fi neutre ( Ph=7). Legumele prefera pH neutru sau usor acida si chiar usor alcalina. in special in sere pana la 6-8% asigura acestora o capacitate tampon ridicata. . Cultivarea plantelor pe soluri cu reactii necorespunzatoare determina scaderea productiei. molisoluri. lacoviste). caderea productiei. capacitatii tampon este foarte slaba la solurile Concluzia . 10 Reactia solului are rol in solubilizarea si accesibilitatea pentru plannte a elementelor nutritive in primul rand al fosforului si a microelementelor. Cresterea continutului in materie organica din sol. Reactia solului conditioneaza regimul de nutritie al plantelor si este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului pe de o parte si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte.

Azotul se gaseste in compozitia aminoacizilor. frunzele inguste. intarzie fructificarea si maturarea fructelor. subtire. reduce rezistenta la boli si la pastrare. Cea mai grava consecinta a unei nutritii excesive in azot duce la acumularea de nitriti si nitrati in organele comestibile si pot forma substante cancerigene. care cad usor iar florile.- scurtarea perioadei de vegetatie. De ce legumele au pretentii mai ridicate fata de elementele nutritive ? sistemul radicular slab superficial al solului. Azotul favorizeaza desfasurarea normala a metabolismului. Carentele in azot se evidentiaza prin cresteri slabe. sub aspect general plantele au culoare verd inchis. acizilor nucleici. limb foliar mic. influentand cresterea masei vegetative si a fructelor. a proteinelor. tulpina scurta. dezvaltat. raspandite in stratul plantele legumicole saracesc repede solul datorita productiilor realizate. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis cu nervure roscate. prelungeste perioada de vegetatie. etc. pigmenti. In exces se stimuleaza cresterea vegetative in detrimental fructelor. semintele raman nedezvoltate. Sa vedem rolul catorva elemente nutritive in viata plantrelor: - participa la alcatuirea moleculelor unor substante organice cu rol plastic. vitamine. fructele. . intra in compozitia unor enzime.

In exces sfecla si cartoful cresc normal insa dau produse de calitate inferioara. se reduce rezistenta la seceta si ger. determina aparitia clorozei. La tomate de sera lipsa calciului duce la putrezirea zonei pistilare a fructelor. Insuficienta calciului determina reactie acida a solului. Ca aspect general frunzele au culoare verde inchis apoi albastrui si cad.influenteaza pozitiv favorizand sinteza azotului. depozitarea substantelor de rezerva. participa la procesul de fotosinteza a aminoacizilor. iar in prezenta coacerea fructelor. Stimuleaza inflorirea. contribuie la plantelor. scade rezistenta la boli. 11 Carenta de fosfor se manisfesta mai rar prin slabe crestere a plantelor. fructificarea. iar in final au culoarea galben-brun si mor. intarzie coacerea. maturarea fructelor. scade calitatea productiei. stagneaza cresterea plantelor. Sub aspect general frunzele au pete colorate la inceput mici apoi se extind spre marginea frunzelor. . Stimuleaza calitatea fructelor. In exces calciu determina reactie bazica a solului nefavorabil plantelor legumicole. Carenta de fosfor conduce la carente de azot. scade calitatea fructelor. Calciu se acumuleaza in radacini si frunze batrane. La tomate carenta potasiului duce la aparitia pe frunze a unor zone colorate in verde sau galben. influenteaza calitatea legumelor.Fosforul are rolul in transportul energiei biochimice. frunzele se ingalbenesc. tulpinile slb dezvoltate. radacina. fosforului accelereaza Insuficienta potasiului duce la dezvoltarea insuficienta a tesuturilor mecanice. a pigmentilor. la cartof diminueaza productia. Potasiul participa la absorbtia apei prin cresterea rezistentei la ger si seceta a activitatea enzimelor. influenteaza negative fructificarea.

Nevoia plantelor legumicole fata de elemente nutritive este direct . radacina scurta. molibden. Temperatura mediului din care se absoarbe elementele nutritive joaca un rol deopsebit. groasa.cu caldura. apar arsuri la cartof. limbul are culoare verdegalbui. Sub aspect general frunzele ingalbenesc. umiditatea din sol si aer. incetineste cresterea plantelor. pete albicioase la varful frunzei de ceapa. Aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive este in stinsa corelatie cu : prezentaacestora in mediul incojurator. bor. reactia solului. fiecare are aportul lui la obtinerea productiilor propuse si mai ales la calitatea ei. rigide. coacerea fructelor. fier. magneziu. Tulpina ramane subtire. Trebuie sa urmarim aprovizionarea solului cu sulf. Magneziul influenteaza cresterea organelor de reproducere. zinc. gradul de umiditate mai scazut micsoreaza capacitatea absorbtiei substantelor hranitoare. roscat la conopida. Insuficienta apare pe solurile reci. tulpina mica si rigida. cupru.Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite. a infloririi. In exces magneziul este toxic si duce la moartea plantelor.

proportionala cu perioada de vegetatie si productia planificata. prazul au un sistem radicular slab dezvoltat. Fertilizarea de baza in forma solida. partilaritatile biologice si factorii de vegetatie. productia planificata. rezerva solului.solida sau lichida. Castravetii au nevoie de o cantitate mai mica de elemente nutritive decat morcovul. usturoiul. la fel ceapa. In legumicultura cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea combinata a simple si complexe. 12 Care sunt sursele de asigurare? Acestea sunt ingrasamintele organice. ingrasamintele organice verzi. Forma de administrare . ingrasamintele chimice bacteriene. Ca moment de aplicare . . Dozele se stabilesc prin calcule tinandu-se cont de tipul de sol.fertilizarea de baza 60% in proportie apoi frtilizarea in mai multe etape. forma de ingrasamintele administrare se calitatea. Modul.. momentul stabilesc pentru fiecare specie. consumul specific.

Pentru practica legumicola prezinta importanta cunoasterea plantelor folosite. tarzii) si destinatia productiei (consum proaspat. Aceste aspecte impun crearea de noi soiuri. daca sunt soiuri sau hidrizi. fertilizarii si prasilelor. aspectul plantei (habitatul) participa la stabilirea schemelor si distantelor de plantare. pastrare. de vara. caracteristicile frunzelor. succesiunii si asocierea culturilor. formele de cultura (tinpurii. Clasificarea botanica a plantelor legumicole Caracteristicile botanice sub aspectul morfologic si structural au implicatii practice deosebite : ce inseamna? au rol important in stabilirea asolamentului. cunoasterea dezvoltatarii sistemului radicular implica aplicarea corecta a irigarii. in special suprafata frunzelor infuenteaza . industrializare). PRICIPIILE BIOLOGICE ALE CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Cunoasterea partilaritatilor biologice ale plantelor legumicole prezinta o deosebita importanta practica pentru ca pe baza lor se stabilesc si se dirijeaja tehnologiile de cultura atat in camp cat si in spatiile protejate. solarii) .ingrasamintelor organice cu cele minerale. precum si destinatia lor pentru sistemul de cultura ( camp. rotatiei. corespunzatoare cerintelor productiei. sere.

patrunjel. sau de la organul vagetativ la organul vegetativ.ciclul de viata se desfasoara pe parcursul a doi ani. radacinoasele (morcov. ardei. loboda. Clasificarea plantelor legumicole dupa durata vietii Acest criteriu se refera la 'durata vietii' plantelor care reprezinta intervalul de timp necesar pentru parcurgerea succesiva a tuturor perioadelor si fazelor de vegetatie de la samanta la samanta. precum si aplicarea corecta a tratamentelor foliare. . castravetele. semintele. conopida. In primul an se formeaza organele vegetative in care se depoziteaza substante hranitoare de rezerva. plantele legumicole din aceeasi familie botanica au boli si daunatori comuni. dovlecelul. bamele . vinete.tomate. organele comestibile. salata. spanacul. .anuale . pepenele verde.cuprinde speciile ce au un numar mic de elemente ce sunt parcurse intr-un singur an . structura florala intervine in tehnologia producerii de seminte si impune reguli care sa impiedice polenizarea incrucisata. pastarnac). pepenele galben. florile. ceapa prazul . fructele. mararul. iar in al doilea an se formeaza tulpinile florale.bienale . Din aceasta grupa fac parte varza. mazarea de gradina. ridichiile de luna. 1 Plantele legumicole se grupeaza in : . Durata parcurgerii fazelor de dezvoltare vegetativa si generativa este diferita de la planta la planta. fasolea de gradina.stabilirea metodei de udare.

sfecla rosie. tarzii.. stabilirea unor verigi tehnologice specifice de cultivare si producere a semintelor. rizomi. hrean. andive. semitimpuri. telina. timp de mai multi ani (4-15 ani). ridichi.radacini ingrosate : morcov. In legumicultura se mai folosesc 2 termeni : a) perioada de vegetatie care este intervalul de timp de la rasarirea plantelor si pana la prima recoltare si cu acest criteriu grupam semintele si hibrizi in : timpuri. b) Durata de vegetatie cuprinde intervalul de la monentul rasaririi si pana la incheierea vegetatiei.perene . De ce trebuie sa tinem cont de clasificare ? sa stabilim structura asolamentului. pastarnac. Iarna organele vegetative aeriene pier. tuberculi. Clasificarea plantelor legumicole dupa organele comestibile Organele comestibile reprezinta scopul in sine al cultivarii plantelor si anume : a) plante legumicole la care se consuma organele vegetative . revent.care cresc si fructifica in fiecare an. Aceasta perioada poate fi scurtata prin carnit. stoloni sau radacini( sparanghel. . iar perpetuarea speciei se realizeaza prin organele vegetative subterane in care s-au depozitat : bulbi. sa stabilim graficul de obtinere si valorificare a productiei marfa si a semintelor. patrunjel. semitarzii. tarhon. leustean). hrean.

galben.auxiliari . parti de inflorescenta : andivele. pepene verde. 2 fructe la maturitatea tehnica : ardei vinete. kapia.terminali . ceapa de iarna. chinezeasca. frunze etiolate : andive. ardei gras.- tuberculi : cartof timpuriu si de vara. mazare pastai. SI DEZVOLTAREA PLANTELOR CRESTEREA LEGUMICOLE . muguri cu crestere inchisa : . . brocoli. praz. usturoi verde. c) la care se consuma organele generative. loboda. seminte la maturitatea tehnica : mazare fasole bob. cimbru busuioc.varza de Bruxel. castraveti. fructe la maturitatea fiziologica : tomate ardei (gogosari. primordii de inflorescenta : conopida. creata. tulpini false : praz. de boia). bame. fructe la maturitatea tehnica si fiziologica : tomate mature sau gogonele. frunze verzi : spanac. usturoiul. ceapa verde.varza alba. salata. dovlecei. bulbi : ceapa. lung. tarhon. marar leustean. fasole pastai. telina frunze.

crapa tegumentul. In practica se foloseste Cycocel. Giberelinele au rolul de accelerare a reactiilor biochimice. Fotosinteza este sinteza hidratilor de carbon. lumina. Se incepe cu absortia apei. Substante retardante au rol prin reducerea proceselor de diviziune. Etapa a doua reactii chimice si enzimatice. Cresterea se bazeaza pe : Germinatia semintelor in anumite conditii interne de samanta buna si conditii externe . temperatura. apoi hipocotilul. ce duce la formarea de noi radacini. Administrate extern actioneaza asupra cresterii plantelor. In prima etapa lumina este absorbita de planta verde si trasformata in energie chimica. fiziologic si biochimic care prin modificari cantitative ireversibile volumului. B) Dezvoltarea consta in modificari calitative ce conduc la inmultirea plantelor. Ethrel si Alar. substantele hormonale regulatoare de crestere (biostimulatori) si substante de crestere din grupa vitaminelor. umiditatea solului.umiditate. franeaza cresterea in inaltime pe o durata limitata de timp.A) Cresterea este un proces complex morfologic. In Romania in 1972 a fost obtinut din produsul COMPUS VII mai . creste samanta in volum. Un rol important in desfasurarea celor doua procese il au factorii de mediu : temperatura. Prin folosirea lor se mareste plasticitatea celulelor. stimuleaza facultatea germinativa a semintelor. Substante stimulatoare Auxinele sunt compusi naturali sintetizati de catre plante si acumulati in diferite organe. dar si cei interni.

da nu mai devreme de 10-15 zile de la plantare. 40. Ca urmare a tratamentului cu retardanti plantele se adapteaza mai bine la seceta. Se pot aplica tratamente la plante in cultura in ciclul I normal sau cand luminozitatea este scazuta si persista. patrunjel. La tomate timpurii aplicarea Ethrelului cand fructele din prima inflorescenta au un diametru de cca 2 cm determina sporuri de productie de 20-25%. 3 De regula in concentratii de 0. 42. telina. vinete. ceapa. pepeni.05-0. respectiv de a-si spori numarul de indivizi. castraveti. praz. grabeste maturitatea. varza. pastarnac. au o rezistenta mai mare la boli si daunatori. inmultirea generativa (sexuata) foloseste semintele : tomate. 41. conopida. spanac.multe sinteze 39. Durate de actiune a retardantilor este 3-6 saptamani. rosii. ardei.2% (500-5000 ppm) se folosesc 1-2 tratamente la rasad. sfecla. la temperaturi ridicate si scazute. Plantele legumicole se inmultesc pe 2 cai : generativa (sexuata) si vegetativa (asexuata). dovlecei. cel mai bun a fost Sinteza 41 fiind utilizat la tratarea rasadurilor si a plantelor de tomate. hrean. Ethrelul stimuleaza cresterea numarului de flori femele la castraveti. tarhon. la 1-2 frunze adevarate. La tomatele pentru industrie se aplica cand 50% din fructe sunt deja formate determinand o coacere la 80-85% uniforma cca ce permite mecanizarea. ardei. - . INMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea reprezinta proprietatea de a se multiplica. cartof. frunze. inmultirea vegetativa (asexuata) : usturoi. sau fructe uscate indehiscente : morcov. castraveti.

vegetativ si generativ : anghinare. 4 . mecanizat. sparanghel. cantitate mica de - - permite introducerea in practica de hibrizi valorosi. permite semanatul seminte/ha. tomate 1:4000 .folosindu-se organe sau parti de organe vegetative ale plantelor. operatiunile de ambalare se face mecanizat. ocupa spatiu mic de pastrare. castraveti 1:50. Aceasta se realizeaza prin seminte realizate prin unirea gametilor de sexe diferite. continut redus de apa ce face ca semintele sa se pastreze 2-7 ani. asexuata in sens stict : realizata prin gamete asexuati specializati 'spori'. se pot manevra usor. iar prin coborarea temperaturilor pana aproape de congelare semintele se pot pastra sute de ani. ceapa 1:100 .la ciuperci.la varza : 1:1300 -1.2000 . INMULTIREA SEXUATA ( reproducere sexuata) este proprietatea plantelor de a lasa urmasi prin intertmediu unor 'gameti sexuali'. morcov 1:200 . stevie. Ce avantaje are inmultirea sexuata: coeficient mare de multiplicare de la o singura planta obtinandu-se un numar mare si foarte mare de seminte . macris. se pot crea rezerve de seminte pentru situatiile critice. cordon.

In practica se utilizeaza mai multe metode : . . Dezavantaje : . . cartoful.cantitate de material mai mare. Este o metoda avantajoasa. Seminte hibride se obtin cu cheltuieli mari. tarhonul.Dezavantaje impurificarea soiurilor in conditiile nerespectarii cerinte tehnologice in cultura semintelor. Detasarea si plantarea in camp se face toamna (septembrie) sau primavara (martie). ceapa de Egipt (bulbili).) Se recomanda ca fiind mai economica la plantele care formeaza seminte putine sau sterile (leusteanul. Inmultirea prin bulbi si bulbili se aplica la ceapa esalonata.volum mare de pastrare. apa multa. . prin care se transmit la descendenti insusirile valoroase pe care la are planta mama si permite obtinerea de productii chiar din primul an.pastrare mai anevoioasa. manual sau mecanizat. . Se planteaza primavara. Inmultirea prin tuberculi se utilizeaza la cartof. usturoiul. . impuritati de pastrare cu cheltuiele.coeficient de multiplicare mai mic. unor INMULTIREA ASEXUATA (vegetativa) Este cea mai veche si cea mai simpla metoda de inmultire si se foloseste la speciile de plante leguimicole care nu formeaza seminte (hreanul. usturoi. cordonul).

Plantarea se face primavara devreme . Se utilazeaza la tarhon. Inmultirea prin drajoni (lastari formati din muguri radicali) ca la anghinare. . leustean. folosindu-se portiuni din rizomi care au cativa muguri vegetativi.. . macris. Drajoni se detaseaza cu o portiune de radacina si se planteaza direct in camp sau se inradacineaja in rasadnite sau ghivece. Pentru pastrare. Inmultirea prin marcotaj se practica la tarhon si cardon ai caror lastari emit radacini cand vin in contact cu solul. Tufele se despart prin taiere cu cutitul sau cazmaua. stevie. . Se practica . . radacinile se sectioneaza la o extremitate orizontal. Plantarea se face primavara devreme. cordon si tarhon. revent. avand muguri la ambele extremitati (cei din portiunea intermediara trebuie eliminati prin razuire). Inmultirea prin radacini tuberizate se practica la hrean si batat. La baza plantarii se face un musuroi. iar dupa ce apar radacinile lastarul se detaseaza de planta mama si se 5 planteaza toamna sau primavara. cimbru. anghinare. Inmultirea prin butasi se practica la plantele legumicole care au insusirea de a emite radacini adventive din lastari vegetativi. Inmultirea prin despriderea tufelor se practica la plantele perene ca tarhonul. batat. Plantarea se face primavara. . stevie. La hrean se folosesc radacini de 5-15 cm si grosime de 2 cm. iar la cealalta oblig. . Inmultirea prin rizomi se practica la macris. reventul. Frunzele de la baza se inlatura iar cele superioare se fasoneaza. Butasii detasati de la planta se fragmenteaza sau se lasa intregi in lungime de 10 cm si un numar de 3-5 frunze. Inmultirea prin altoire se practica cu scopul de a creste rezistenta la atacul ciupercii Fusarium si nematozi.

se pot practica culturi pe toata perioada anului in laboratoare. permite scurtarea perioadei de multiplicare. Se mai practica si metoda prin intepare unde se foloseste un ac special care se introduce oblic la 45° in tulpina portaltoiului. etc. iar altoiul la prima frunza adevarata. favorizeaza crearea de noi genotipuri. pepeni galbeni. Incoveniente laboratoare dotate. Grupate in clase Basidiomycetes. pepeni galbeni. La castraveti portaltoiul este Cucurbita ficifolia care trebuie sa fie in faza cotiledonala. acestea prezinta pe partea inferioara a palariei organe sporifere. In practica se foloseste . bazidii. tomate. fitohormoni scumpi. se obtin plante sanatoase. Inmultirea prin culturi de celule 'in vitro' este cea mai moderna metoda de inmultire vagetativa la cartof. Plantele se acopera cu pungi de material plastic si dupa 3 zile se perforeaza pentru aerisire.la castraveti. pe care se formeaza bazidiosporii care prezinta germeni axexuati specializati pentru inmultire. personal calificat. Avantaje . La altoi se face o pana de dimensiunile orificiului. tomate. vinete. INMULTIREA AXEXUATA SAU IN SENS STRICT Este specifica pentru ciupercile comestibile. . Altoirea se face prin alipire. Prin germinarea bazidiosporilor se da nastere miceliului primar utilizat pentru insamantarea ciclurilor de productie. iar dupa 8-10 zile plantele altoite nu se mai protejeaza. conopida.

culturi fortate in spatii inchise (sere. unde beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. Dupa locul de cultura : . tunele.culturi protejate se efectueaza in diferite constructii mai simple (solarii. Tomatele pot fi protejate prin modelare speciala a terenului . folii de polietilena asezate pe 6 cultura sau ca in SUA teren modelat de la SUD la VEST). iar dupa rasarirea plantelor de tomate se aseaza inclinat sprijinit de araci. rasadnite). . in interior temparatura este cu 2-5°C mai mare ca in exterior.in camp plantele cresc fara protectie intr-un anumit climat. Dupa metoda de infiintare prin semanat direct in camp. iar produsele proaspete se obtin in perioade deficitare ale anului. . Dovleceii pot fi protejati cu clopote din plastic. B. SISTEMUL DE CULTURA A PLANTELOR LEGUMICOLE A. in care factorii de vegetatie sunt dirijati. o banda de hartie care face ca tomatele sa reziste si la -3°C cand plantele sunt mici si pana la 2°C in timpul infloritului.miceliul clasic ambalat in staniol . in medii nutritive artificial ( fara sol) C. .bilonare cu pante asimetric. rasadnite reci).culturi adapostite care se apara de intemperii prin mijloace simple sub forma de obstacole impotriva vantului sau a frigului (clopote. . Dupa caracteristicile substratului de cultura in medii naturale.se inoculeaza micelul primar pe stratul de gunoi de cabaline.

reci) In solarii ciclu scurt .primavara-toamna E.iarna-vara ciclul II .- prin plantarea rasadurilor. prin plantarea de organe sau portiuni de organe de planta.primavara-vara ciclu prelungit . D.vara-iarna culturi in ciclul I decalat .primavara-vara sau primavaratoamna culturi in sere-solar (neancalzite artificial. Dupa destinatia produselor consum in stare proaspata pentru industrializare . Dupa esolonarea productiei extratimpurii timpurii semitimpurii (de vara) tarzii ( de toamna) intarziata ( toamna tarziu sau primavarta urmatoare) In sere ciclul I .

se acopera cu pamant sapat. . ardei. a cepei din arpagic si samanta. spanacului.replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate.se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat .plantatul si semanatul din timp a mazarei. din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi.fertilizarea suplimentara cu azot . verzei si conopidei timpurii. tomate) . copulatie sau triangulatie .si pamantul are viata lui.plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii.Livada doarme sub amortirea iernii. in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate . patrunjelului. sau se aduna zapada la radacina lor. etc.Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.in ele se ascund dusmani din primavara. ridichii de luna. . vinete) .se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) . conopidei timpurii si gulioarelor . Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari.se pregatesc solariile pentru tomate.Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE .dezgropatul si demusuroitul vitei de vie .se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura. tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi. vinete .insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza.in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii. cenusa pentru ingrasarea pamantului. ardei. MARTIE . a usturoiului de primavara. a morcovului. . ardeii .

. apoi. APRILIE . .in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor. 30-40 cm. guliei si conopidei. cu formalina sau sulfat de cupru. pastarnac) in randuri. sfecla rosie si samanta de ceapa. spre sfarsitul lunii. ceapa-sfecla rosie-gulie. salata.plantatul varzoaselor. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan. Combinatii rele: ceapa-usturoi. . . mazare-fasole. spanacul. solariilor. morcov-patrunjel.radacinoasele (morcovi. .se seamana soiuri de mazare tarzie. peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei. plantatul trandafirilor.de la mijlocul lunii incepe: . la adancimea de 10 cm. semanate alternativ. MAI . crinilor. pepenelui si dovlecelului. castravete-cartof. . castravetelui. . . al daliilor.În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. . cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. . gladiolelor.la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei. . semanate alternativ. iar pe rand.semanatul florilor anuale. se pot planta. cartof timpuriu-mazare.se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri. patrunjel.semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri. intre cuiburi.plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand. . .Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare.semanatul porumbului. impotriva fainarii. cu o solutie pe baza de cupru.pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: . ceapamorcov.pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica.semanatul fasolei. distanta de 25 cm.

gulia de toamna si broccoli.4% sau sulfat de cupru 2-3%. fluturi. Daca ai timp suficient. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara. .5%. gulie.inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0. . varza de toamna. IUNIE ..rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. continua legarea lastarilor. praz. conopida. Captan 5%.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. castraveti.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.este perioada pentru palisarea. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. operatiune care se repeta si dupa plantare. ceapa (din seminte). . vinete. sapi si nivelezi pamantul. . IULIE .intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. varza rosie. Merpan 0.plantarea rasadurilor de varza timpurie. muste. conopida. salata. daca nu a plouat. varza. Stropeste via contra manei. . ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. Plivitul. castraveti de toamna.5%. De asemenea. la o temperatura de 7-10 grade Celsius. telina.daca ai vita de vie. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. . Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. ridichi de toamna. . timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. .daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. Vom planta rasadurile de ardei. broccoli.continua prasitul. Poti cultiva fasole. udati terenul. fainarii si putregaiului. ardei si vinete. . . mai mult soare. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. varza de Bruxelles.incepe plantarea rasadurilor de legume. spanac. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. rosii. mazare si gulioare. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace.

Semintele bune se lasa la fund. .spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. Din cand in cand se rascolesc cu mana. morcov si patrunjel. SEPTEMBRIE . dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. ardeilor. La tomate.strange rosiile pentru sucuri si bulion. Rosiile se zdrobesc bine. . . sanatoase. pentru productia de primavara.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. se pun in vase cu apa. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. La ardei. . . pentru a se usca mai repede.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. Cand sau uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. unde se spala bine. verzei de vara. dar atentie. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. coapte bine. indeparteaza radacinile laterale. pepenilor galbeni si verzi. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. caci altfel sunt acri. . se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei.pe terenuri eliberate se poate semana spanac. . . iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm).fasolea uscata pentru consum se aduna.continui recoltarea vinetelor.grabeste strangerea cepei. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare.incep sa se coaca strugurii timpurii. se aleg fructele mari. Se usuca la umbra. . dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. specifice soiului. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). .AUGUST . . Se pastreaza pana in primavara in . apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. la soare.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. Acestea se spala in apa.

se fac snopi mici. este timpul sa le cultivam . La salata. ardeii. semintele se recolteaza dimineata. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. . se toaca marunt.se recolteaza varza si se pune la murat. . Se taie cu tija intreaga. telina. curatata si dezinfectata. usturoiul verde. OCTOMBRIE . dupa care se scutura capsulele. care sunt de culoare neagra. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. . Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. care se pastreaza in pungi de hartie. Cele bune se spala.se recolteaza gogonelele. se usuca la umbra. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosiicoapte. guliile. patrunjelul. dupa care se extrag semintele. se fac snop. se vantura si ramane samanta buna. galbene. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. cat mai repede. salata. . . care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. se scurg.se recolteaza ultimii ardei.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. care au ajuns la maturitate. loboda. cand fructele au ajuns la maturitate. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. se zdrobesc. pastarnacul se scot pe timp uscat.se recolteaza vinetele. unde se coc. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie.morcovii. Plantele se taie. pe roua. usoare. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. care raman la suprafata. La ceapa. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. . . Apoi.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. separate de cele seci. pentru a nu se innegri. La vinete. se duc la umbra pentru uscare.se scot cartofii de toamna. cu 2-3 udari . se zvanta.pungi de hartie. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. pentru a nu se scutura. . pastarnacul.ceapa verde (de stufat). La castraveti se aleg fructele mari.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. Semintele bune raman la fundul vasului. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. se spala si se lasa in apa. sa iasa semintele. morcovii. care au devenit dulci si carnosi.se sapa terenul. patrunjelul. . spanacul. Se lasa la soare 67 zile. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase.

. . O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. . ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Ardei .se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. NOIEMBRIE .sfecla rosie mai poate fi recoltata. perele. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. . prunele. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. . Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit.se aduna porumbul care este copt.se recolteaza merele. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa).pe masura ce gogosarii se coc.varza se recolteaza tot acum. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. dupa caderea brumei. sunt culesi si pusi la borcan. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. gutuile. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. fie primavara. acestea fiind considerate cele mai bune.se mai culege porumbul. se seamana morcovii. se taie cocenii si se pun pe foc. patrunjelul. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. santul se umple pe trei sferturi. nucile. . . Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. 2) in locul unde se face taierea. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. .zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. .obligatoriu. mazarea.pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.

: kapia) si gogosari. Superb. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. Calincov verde. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Pentru a avea o productie mare si de calitate. Splendid. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. Medaliat. Lung românesc. punând câte 1 fir la cuib. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Galben de Banat. gogosari sau ardei lungi. lasând doar 5-6 ardei la tufa. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita.In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. caldura. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. si anume: apa sa nu fir prea rece. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. Iute de Arad. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. afânat. etc. udat. Rubin. Urias de California. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. grasi. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. Românesc. este o planta pretentioasa la lumina. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. la fel ca rosiile si vinetele. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. În celelalte cazuri. Urias dulce. Export. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. Ardei lung: Kapia. Ardeiul. Important este cum se face udarea. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Galben urias. apa si hrana. De la o tufa se pot obtine 0. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. lungi (ex. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. îngrasare suplimentara).5-0. Este o planta destul de pretentioasa. etc.75 kg ardei. etc. . Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul.

8-1 kg la 100 mp). bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. înainte ca acestea sa se resfire. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. . Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. iar la baza se aseaza pleava. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. când inflorescentele sunt îndesate si albe. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. udarea si îngrasarea suplimentara. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). cu inflorescenta mare.5 gr la 1.Când s-a format. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. Soiuri Timpurie de Ertfurt. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Se cultiva pe soluri fertile. la 15-20 zile de la formarea lor. cu inflorescenta mica. etc. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Recoltarea se face treptat. Suplimentar. samânta de ceapa se seamana în martie (0. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. cu tot cu frunze. musuroirea. Capatânile se taie de la baza. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Alte soiuri: Timpurie de Arad. în ce priveste prasilele. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). Pentru a grabi rasarirea. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara.5 mp) în februarie. de 600-1000 gr. vitamine si substante active care omoara microbii.

pentru a feri bulbii de înghet. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. De Zittau. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. cu atentie sa nu se taie bulbii. De Lovrin. pentru a nu forma fusti anul urmator. . 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. la sfârsitul lunii mai. Soiuri de ceapa de arpagic: . Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. De Filiasi. De Vinga. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. De Darasti.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. 1-2 îngrasari suplimentare. 1-2 udaturi. precum si ruperea fustilor florali. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. Se pot obtine 2-2. prin smulgere sau cu sapaliga. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Dupa uscare. arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. De Bacau. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600800 gr samânta. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.Uriasa de Stuttgart. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. etc. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. pe terenul pregatit corespunzator. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. Dupa plantare se uda.

daca se strâng usor între degete si podul palmei. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. "Danubiana" pentru culturi de vara. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: "Delicia" pentru culturi timpurii. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. nu leaga rod. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. începutul lui martie. Cum se îngrijeste? În general. ca si cele rosii. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). deci se uda mai des. prima data la 10-15 zile. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Vinete Patlagelele vinete. pe racoare. O planta poate produce 5-6 vinete. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. când au 6-7 frunze.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. 20-60 gr vitamina A. Cer mai multa apa. aproximativ 1-1. "Pana Corbului" si "Bucurestene" pentru culturi târzii. plantele se îngalbenesc si se alungesc. sunt plante pretentioase la caldura. apa. de obicei dimineata. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. Rosia compozitie. 40-50 mg calciu. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. Ce soiuri se cultiva? . 20-60 gr vitamina C. la 60 zile de la semanare. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. La recoltare se taie cu codita cu tot. Fructele îmbatrânite devin amare.Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. lumina si hrana. iar îngrasarea se face de 3 ori. 20-30 mg fier. Daca sunt umbrite în teren. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile.5 kg. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile.

Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. mai ales. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. " de Tulcea". semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. Tomatele cer multa lumina. pentru o buna dezvoltare a fructelor. fâsii de cârpe sau alt material textile. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. foarte carnoase. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Pentru cultura de vara. cu 5 coaste specifice.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. imediat sub frunze. Legarea se face cu sfori. se face imediat ce acestia apar. cu fructe mari. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. când apar primele frunze adevarate. "Campbell" produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. produce la 130-135 zile de la rasarire. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. Au nevoie de multa hrana. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. mai ales în rasadnita si solarii. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. la 130-140 zile de la rasarire. rotunde. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. ca Arges 400". Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. Copilitul. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti "Marita 15" si "Marita 25" Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: "Aurora". desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale.Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. Aracii de lemn de 1-1. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. . La 2-3 saptamâni de la rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa "Heinz" Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca.

iar apa folosita sa nu fie rece. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. la 1-3 cm una de alta. raman albe si adunate in forma de "papusa". De asemenea. in timpul iernii. functie de gradul de uscare al pamântului. Deoarece cresc in stratul de pamant. în mai multe rânduri. Vara. se vor obtine "papusile" (andivele). iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. pentru cresterea productiei. rosiile se uda dimineata. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. dupa ce mai intai s-au scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). La un metru patrat de . Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. Valoarea alimentara este deosebita. cu gust placut. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. putin amarui. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. 10-15 litri la 1 mp. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. când solul s-a mai racorit. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. mranita si nisip. apoi la 2 saptamâni. Primavara si la începutul verii. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. in pozitie verticala. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. fiind fragede. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. Udarea se face la 6-7 zile. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. pentru a nu desprinde frunzele. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. incep sa creasca frunzele. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta.din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. In ele se asaza radacinile. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. sau mranita. udarea se face seara si noaptea.

fie in randuri. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. In pivnite. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Semanatul se face in doua moduri: . cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm.semanatul pe strat nutritiv. varsta optima a rasadului. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. alcatuit din mranita. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec obisnuit). In acest caz. din care cauza au frunzele desfacute. . Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. semintele se acopera cu un strat de 0. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive.sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. Cand plantele incep sa rasara. Semintele se distribuie fie prin imprastiere. bine maruntit si nivelat. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: stabilirea datei de plantare. una langa alta. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. stabilirea datei de semanat. gros de 7-10 cm. papusile cresc complet afara. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. durata de semanat la rasarire. recoltandu-se 12-15 kg andive. pamant de gradina si nisip. Dupa semanat.

Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de rasaduri. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. Se fac 2-4 fertilizari. folosirea de folie de polietilena noua etc.lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. cu hartie sau cu folie.5 1%. Se acopera cu bucati de sticla. . pentru gospodariile particulare.4-0. in vederea calirii rasadurilor. .instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. peste patul de gunoi asezat. laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat.aerisirea se face zilnic. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. de plastic de diferite dimensiuni. imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C).saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. . . in grosime de 40-50 cm. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia . Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului. . se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Pentru aceasta sunt mai multe variante: .udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. sulfat de cupru 2-3%. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. . Astfel.). temperatura scade.

ardeiului si vinetelor. a a rcurilor deformate.primelor frunze adevarate. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. de turba etc.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. spanac sau ceapa verde. . Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.3 saptamani. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. De aceea. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. rasadul capata o culoare violacee. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. in functie de tipul constructiv. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). pepeni galbeni etc. . la cultura in solarii. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. ceapa verde sau salata.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus.30 cm cu MSS 1. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. de hartie. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. 400 .15 mm. cand urmeaza dupa acestea.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. prevenind alungirea. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . combaterea bolilor si daunatorilor. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. varza. iar la tomate.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. apa mai putina si aerisire mai buna. fasole urcatoare. . cu lumina mai multa. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. fertilizarea de baza cu 50 . Se mai folosesc ghivece de plastic. varzoase. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. .4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti.

Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. solariile se tin inchise. Tomatele se pot planta mai adanc. solariile se inchid. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate.7 zile.5 l apa pentru a nu se raci solul. atat intre rasaduri. din hibrizi timpurii. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Dupa plantare se uda local fiecare planta. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. .10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. Carnitul se face dupa 3 . in mod repetat. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. la interval de 5 . aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. intretinerea solului si conducerea plantelor. Intre randuri se lasa 70 cm. In continuare. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. In jurul orei 16. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. deoarece emit usor radacini adventive. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. iar la 8 . Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. cat si pe rand. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Prin prasile se combat si buruienile.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. cu circa 0. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.400 mł/ha. Desigur. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. iar intre plante pe rand 30 cm. cu norme de udare de 250 . la inceput. cu araci.

transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta.22 cm. la 6 mm adancime. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. fier beton sau plastic.60 t/ha in ciclul prelungit. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. univ. carnirea se face dupa 2 3 inflorescente. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. bolile si semintele de buruieni. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. de gradina scade incidenta bolilor. Pentru cei care nu au solarii. Folosirea amestecurilor de pamant steril. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. peste care se asaza folie de polietilena de 0. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. univ. Conf. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. In felul acesta se pot obtine 4 . se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite.5 kg fructe/m˛. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Dr. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. dupa care tunelele se desfiinteaza. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . la 21°C. pana germineaza semintele.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 .15 aprilie. asezati rasadnitele la umbra. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Productia medie este de 40 . Prof. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . inclusiv inaltarea tocurilor.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. pentru ciclul prelungit. Victor POPESCU . Data de plantare. In zilele calduroase se face aerisirea.05 mm grosime. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. Dupa aceea puteti indeparta folia. pahare de iaurt. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele.

inainte de a fi folosita. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. dupa asta. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. inlaturand varfurile terminale. In zilele noroase. De asemenea. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Se uda imediat dupa transplantare. pe masura ce aceasta se dezvolta. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. plantele vor fructifica mult mai devreme.daca acest lucru se intampla. temperaturile pot fi scazute putin. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . nu de codita sau de buchetul de rosii. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. amestecat in apa de udare. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. crescand numarul de recolte.Pe cat posibil. . cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90120 cm latime. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Se planteaza la o adancime cu 2. pentru ca acesta se poate rupe.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 1415°C ziua si 11-13°C noaptea. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. se continua copilirea rosiilor. De asemenea. plantele pot fi ciupite. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Important este ca dupa acel tratament initial. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Pe masura ce rosia se dezvolta. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana.aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. De asemenea. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. Dupa aceste 10-14 zile. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) . Dupa 4-6 saptamani de la semanare.

Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. In jurul rasadurilor de rosii.niciodata mai mici de 10°C . se poate aseza un strat de paie curate. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Alegeti un loc . Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . Alte probleme sunt umiditatea crescuta.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. piata este cea care determina. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. la 8-10 cm. intensitatea scazuta a luminii. pentru a fi de calitate foarte buna.8-6. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. daunatorii si cele legate de calitatea apei. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct.pentru a se mentine mai mult. de cele mai multe ori. dezechilibrul substantelor nutritive. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Oricum. In functie de rezultatul analizei pamantului. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului.8.

In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia.procedeu Potentiali beneficiari . sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. In cele din urma. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. greutatii medii al unui fruct. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. planta moare. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. care duc la indoirea tulpinii. continutului vitaminei C si a acizilor organici. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. Oricum. proteine si alte substante fiziologic active. . Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. urmat de aspectul prost al plantei in general. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Plantele raman mici ca inaltime. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. Obiectul inventiei . este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. vitamine. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. gospodarii taranesti. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura.intreprinderi agricole.insorit. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. inaltimii medii a plantei. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. pamant usor drenabil si sterilizat.

AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta. cooperare.03.2003 Adresa: Chisinau. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile.intreprinderi agricole._Mateevici 60.procedeu Potentiali beneficiari . Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%.md Obiectul inventiei . sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%. gospodarii taranesti. marirea numarului de inflorescente. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail.comercializare. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. AVANTAJE . Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . precum si reducerea gradului de afectare a plantelor. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta.

umectarea.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. scarificarea. curatirea si sortarea. tratamentul cu Nitragin. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. tratarea semintelor cu substante stimulatoare.05. . Padure 26/1. preancoltirea. Zubarev Vera. Barba Nicanor. Se face prin mai multe metode: la soare. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. sporirea rezistentei plantelor la seceta.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. se recurge la uscare. sub soproane.2002 Adresa: mun. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. separarea semintelor pe categorii dupa forma. uniform repartizate. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. Chisinau. Turta Constanti. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 -7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 -15% comparativ cu plantele netratate. Principalele lucrari de pregatire. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. marime si greutate. pe arie batatorita sau platforma betonata. Brinza Lilia. drajarea. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. iar prin sortare. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. str. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. granularea.

substante insecto-fungicide. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi.250 gr. formalina 0. pentru 100 kg. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. folosindu-se substante chimice: auxine. . sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. ardei. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. cum este taciunele zburator al graului si orzului. uneori substante nutritive si microelemente. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). samanta.triorul. trifoi. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. avand in componenta un liant. folosindu-se. La legume. umeda sau termica. erbicide. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. castravete. 100 . biostimulatori. vitamine. intr-un sol reavan. in general. in special legume. microelemente. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. Semintele capata o forma regulata. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor.1%) si apoi uscarea lor. selectorul.

in functie de speciile sau soiurile de plante.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. prin urmare. primavara si vara..25 . Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. Distanta intre randuri. in randuri si. relief si temperatura solului. fiind vorba de culturi prasitoare. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. de scopul pentru care se face cultura. Pe solurile cu exces de umiditate. care nu se prasesc si nu se raresc.4 cm. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. Semanatul in coame. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. cel mai frecvent. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. la inul de ulei. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. Astfel. la rasadurile de legume sau la puieti. Semnatul se efectueaza cu masina. iar intre plante de 0. sol. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 68 cm. Distanta dintre randurile de plante este de 12 15 cm. un spatiu de nutritie mai corespunzator. este curpinsa intre 30 . Semanatul in cuiburi. de soiurile sau hibrizii cultivati.80 cm. sunt trei epoci: toamna. inainte de plantare. Semanatul in randuri departate. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. in functie de cultura respectiva. cate una. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. Se foloseste la cereale paioase. de biologia fiecarei specii. in benzi si in cuiburi. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. Semanatul in randuri dese. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. se foloseste metoda aceasta. de conditiile de clima. Epoca de semnat depinde de specia de plante. . la distante aproximativ egale. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. la unele plante leguminoase. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile tarii noastre. de termenul de livrare. numai in cazuri rare.

in care: PxG Cs . sau 1 ha. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere.desimea plantelor ma mp. (seminte germinabile la mp). Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. Se practica. textura solului.puritatea semintelor (%) G . odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. particularitatile de germinatie. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. data semanatului. rasaririi si uniformitatii culturii. P .Datorita denivelarilor realizate la semanat.4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta.cantitatea de samanta (kg/ha) d . . Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. metoda de recoltare. Semanatul in rigole. ardei etc. Semanatul in culise. in legumicultura. Natura de samanta.germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. Pe masura ce plantele cresc. de obicei. in zone cu vanturi puternice si frecvente. se mareste suprafatade evaporatie a apei. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. castraveti. pepeni. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. In acest scop se seamana benzi formate din 2 . Variaza intare limite destul de mari. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. umiditatea solului. Metoda se practica in zonele aride.

Pregãtirea serelor se face diferenþiat pentru cele douã cicluri de culturã. Tehnologia de culturã a tomatelor în sere Dintre culturile practicate în sere. cultura se realizeazã în douã cicluri: ciclul I din ianuarie pânã la sfârºitul lunii iunie ºi ciclul II din prima decadã a lunii iulie pânã la jumãtatea lunii decembrie.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. Bromurã de metil. mposibilitatea de a se iriga. Dazomet 500-600 kg/ha. mai ales în ceea ce priveºte modul de efectuare a dezinfecþiei solului. frezarea solului la adâncimea de 15 cm. Dozele de îngrãºãminte pentru fertilizarea de bazã depind de gradul de fertilitate a solului. frezarea pentru încorporarea acestora ºi modelarea terenului. fertilizarea de bazã cu îngrãºãminte chimice conform rezultatelor analizelor agrochimice. Datoritã temperaturilor foarte ridicate din timpul verii. dezinfecþia scheletului se realizeazã pe cale chimicã. dezinfecþia chimicã a solului cu sulfat de cupru 500-1000 kg/ha sau Nemagon 500 kg/ha. Ordinea în care se efectueazã lucrãrile de pregãtire în ciclul I este urmãtoarea: evacuarea resturilor culturii precedente ºi stabilirea focarelor de boli ºi dãunãtori. scopul pentru care se face cultura. iar dezinfecþia solului pe cale termicã cu aburi supraîncãlziþi. Doze orientative de îngrãºãminte pentru fertilizarea de bazã la cultura tomatelor în sere . conditiile de clima si fertilitatea solului. Ditrapex 500-600 kg/ha. Pentru ciclul II se administreazã îngrãºãminte organice în sol (80-100 t/ha). tomatele ocupã primul loc. adancimea apei freatice. mobilizarea adâncã a solului la 28-30 cm cu MSS 1.4.

fertilizarea cu soluþii de îngrãºãminte complexe sau foliare. combaterea bolilor ºi dãunãtorilor. Înfiinþarea culturilor pentru ciclul I are loc în intervalul 1 ianuarie . kg/ha) N P2O5 K2 O MgO 250 200-500 500 100-120 Scãzutã (80)* (200) (300) (60) 400 Moderatã 100 (50) 100-150 50-100 (300) Ciclul I 100 Normalã 0-100 300 0-50 (450) Ridicatã 0 0 0 0 Ciclul II Se reduc dozele cu 1/3 *Cifrele din paranteze reprezintã cantitãþile maxime de substanþe nutritive care pot fi asigurate cu îngrãºãminte minerale.250 g sãmânþã pentru un hectar de culturã. Vârsta rãsadului este de 30 . se seamãnã pe strat sau direct în ghivece. asigurarea umiditãþii.35 zile. folosind 200 . în funcþie de . aerisirea periodicã. tratamente cu Cycocel 0.Doze ori 14314b12o entative (s. Ciclul de culturã Starea de aprovizionare a solului Rãsadurile se produc în sere înmulþitor. Pentru ciclul I folosirea iluminãrii suplimentare permite reducerea timpului necesar pentru obþinerea rãsadurilor. fiind cuprinsã între 20 ºi 220 C în zilele senine ºi 16-180 C în cele noroase.a. iar noaptea 14-160 C. rãrirea ghivecelor la 20 de zile de la repicat. folosind acelaºi amestec. rãsadurile se repicã în cuburi nutritive cu latura de 10 cm.15 martie. turbã neagrã 33% ºi compost forestier 33%. dirijarea temperaturii în funcþie de luminozitate.1 % când plantele au 3-4 frunze adevãrate. în decada a treia a lunii octombrie. Lucrãrile de îngrijire a rãsadurilor constau în: dirijarea atentã a factorilor de vegetaþie. dar este costisitoare. Pentru ciclul II semãnatul se face în prima decadã a lunii iunie. confecþionate din turbã roºie 34%. Dupã 8-12 zile. sau în ghivece din plastic cu volumul de 1 litru.

Temperatura se dirijeazã cu ajutorul instalaþiei de încãlzire astfel ca în primele zile dupã plantare sã se menþinã la 20220 C. Schema doritã de plantare la hibrizii NiZ este de regulã 125 + 35 X 35 cm. Se iau mãsuri pentru menþinerea curatã a geamurilor. Dirijare factorilor de vegetaþie se face cu multã atenþie.000 pl/ha. se dirijeazã factorii de vegetaþie ºi se fac lucrãri speciale la plante.05 mm. sau mecanic cu motoprãºitoarea. pe rigole (mai rar) sau prin . umiditatea în aer se va ridica la 65-70 %. se combat bolile ºi dãunãtorii. iar în sol de 70-75 % din I. în aer se va menþine umiditatea relativã de 55-60 %. Mulcirea se poate executa ºi cu folie de polietilenã neagrã în grosime de 0. iar cea totalã de 96 t/ha.A. Mulcirea se executã cu paie de grâu sau de secarã. Dupã plantare se va urmãri menþinerea nivelului de umiditate în aer de 67-70 %.U. apoi se reduce la 160 C în zilele senine. Lumina se poate dirija mai puþin. Tomatele mulcite cu polietilenã neagrã de 0.U. Printre rândurile de tomate se pot planta gulioare sau salatã. În perioada de fructificare. dupã 50-60 zile de la plantare.A. Din luna mai ºi pânã la începutul lunii septembrie se iau mãsuri de opacizare prin aplicarea lucrãrii de cretizare a geamurilor cu soluþii din humã sau ºlam (de la fabricile de zahãr). Solul se afâneazã manual cu furca sau sapa. iar în sol de 80-85 % din I. Irigarea se face prin aspersiune.posibilitãþile asigurãrii energiei. Pentru ciclul II plantarea are loc în jurul datei de 15 iulie.15 mm grosime au dat producþie mai ridicatã.A. Lucrãrile de îngrijire se aplicã la sol. cea timpurie fiind de 42 t/ha. faþã de 53 t/ha la varianta martor. prin aºternerea unui strat gros de 5-10 cm de paie pe intervalul pe care se circulã.Aceasta înseamnã 35.U. Pânã la înflorire. iar în sol se menþine la 75-85 % din I.

16 0.23 3.63 4. pentru asigurarea unei calitãþi comerciale corespunzãtoare. ciclul II Solar Producþia kg/m2 8-10 5-7 5-7 N P K Ca Mg 3.64 2.48 5.18 % care contribuie la obþinerea unui spor de producþie de 18-22 %.39 5. O atenþie deosebitã se acordã aerisirii.kg/ha . iar în perioada recoltãrii intense se acordã atenþie potasiului. la ciclul II fiind necesarã ventilarea pentru reducerea temperaturii.47 5. Pe mãsurã ce plantele cresc se intensificã aerisirea. Consumul specific de elemente la culturile de tomate (kg/t) Tipul de culturã Serã. O bunã aerisire se realizeazã prin ventilaþie forþatã ºi distribuire aerului prin conducte perforate din folie de polietilenã.30 0.64 0.picurare. Pentru culturile din sere ºi solarii se întocmesc programe speciale de fertilizare. La fertilizarea tomatelor în sere în cursul perioadei de vegetaþie se va þine seama de consumul specific. Programe de fertilizare a culturii de tomate în sere ºi solarii .73 4.63 Dupã plantare se pune accent pe conþinutul de fosfor ºi potasiu al solului din sere.09 0. La început se aeriseºte numai în zilele însorite.19 0. ciclul I Serã. volumul de aer din serã este suficient.00 0. Prin aceste conducte se poate distribui ºi dioxid de carbon în concentraþie de 0.00 0. în funcþie de tipul de instalaþie cu care este dotatã sera respectivã. apoi cresc cerinþele faþã de azot. Când plantele sunt mici.

d.p.p.* 81-110 z.d.* 51-80 z.d. toamna B.p.* A.d.* 91-120 z.d.p. De bazã B.iarnã (II) A.* 121-150 z. De bazã B.48.p.d.* ÎN SERE 150-180 z.p.* 21-50 z.Azotat Superfosfa de Sulfat de Sulfat de t Cultur amoniu Complex Complex potasiu magneziu Momentul optim concentrat a 16.p. În vegetaþie 10-20 z.13 (45-49% (14-16% (36-40% (33K2O) MgO) P2O5) 34%N) Ciclul: iarnã-varã (I) A.d.p.d.* 31-60 z.p.p.* 61-60 z.* 61-90 z.d. În vegetaþie 15-30 z. De bazã.d. Primãvara 50-100 ÎN SOLARII C.d.* Ciclul: varã.d.0 13.p.p.26.* 50-100 100-150 100-150 100-200 100-150 250-300 300-400 0-100 100 100 100 100 100 100 300-500 100 100 400-600 100 150 200 100 0-100 50 50 50 100-200 100 300 200 100 0-300 - 100 - - 200-400 200 200 100-200 50 50 . În vegetaþie 10-30 z.

Stimularea legãrii fructelor se face prin tratarea inflorescenþelor cu Tomafix (0. Nu se vor elimina mai mult de 3 frunze pe sãptãmânã. Tomatoset (0. prin tratamente mai numeroase.*zile dupã plantare Combaterea bolilor ºi dãunãtorilor se face cu multã atenþie. Influenþã pozitivã are ºi tratarea plantelor cu Cycocel 0. prin îmbãierea inflorescenþelor sau pulverizarea acestora cu soluþie.5 cm. când plantele sunt deja bine înrãdãcinate. prin folosirea vibratorului electric sau a atomizatorului. Susþinerea plantelor se face cu sfori legate cu un capãt de sârma spalierului. se paliseazã prin rãsucirea pe sfoarã.1 % la 10-15 zile dupã plantare. Polenizarea suplimentarã se realizeazã prin miºcarea plantelor prin ''baterea sârmelor" cu un bãþ. Tostim 3 % sau 2. pentru a permite îngroºarea tulpinii. când fructele din prima inflorescenþã au diametrul de 2-2.03-0. de bunã calitate ºi din acelaºi hibrid. Defolierea se începe înainte de intrarea în pârgã a fructelor din prima inflorescenþã ºi se poate continua treptat pânã sub etajul de fructe din care se recolteazã. când au 4-5 cm lungime. Operaþia se executã dupã 15-20 zile de la plantare. folosind produsele menþionate în tabelele de la tehnologia de culturã a tomatelor în solarii. prin stropire.05 %). În partea superioarã a plantei se va conserva foliajul pe 80-100 cm.4 D în concentraþie de 10 mg/l apã. cu rãsad din rezerva de rãsad. Legãtura se face mai larg. Completarea golurilor se face în primele douã sãptãmâni de la plantare. Pe mãsurã ce plantele cresc.5-1 %). Copilitul se face sãptãmânal ºi constã din suprimarea tuturor lãstarilor ce cresc la subsoara frunzelor. . cu celãlalt de baza tulpinii plantei. În vederea sporirii producþiei timpurii se poate aplica tratamentul cu Ethrel 250 ppm.

de pãstrare îndelungatã. dacã se realizeazã cicluri prelungite. Constã din îndepãrtarea fructelor din inflorescenþe. Efectuarea acestei lucrãri va duce la un plus de producþie de 5-10% pe unitatea de suprafaþã. Dupã recoltare fructele se sorteazã. În serele înalte. dupã 8-12 inflorescenþe. Postmaturarea fructelor verzi se întrerupe la 100 C. se poate efectua coborârea periodicã a plantelor pe mãsura defolierii. iar pentru ciclul II dupã 4-8 inflorescenþe. Cârnitul plantelor se executã pentru ciclul I. Tomatele în pârgã pot fi pãstrate la 7. Pentru postmaturarea fructelor temperatura optimã este de 22-270 C. Producþia este în jur de 80-100 t/ha. întinderea pe sol a tulpinii ºi ridicarea vârfului în sus. Se face cu circa 60 zile înainte de încheierea culturii. realizându-se o producþie de 50-70 t/ha.Cizelarea fructelor este o lucrare ce trebuie extinsã ºi în serele din þara noastrã. în funcþie de destinaþia fructelor. se pot pãstra între 30 ºi 90 de zile. Recoltarea tomatelor în ciclul I poate începe la sfârºitul lunii martie ºi chiar mai târziu. la interval de 2-3 zile.50 C circa 7 zile. În ciclul II recoltarea începe în ultima decadã a lunii septembrie ºi se prelungeºte pânã la jumãtatea lunii decembrie. la diferitele grade de maturare. Acest sistem poate fi întâlnit în Olanda. se calibreazã ºi se ambaleazã în lãdiþe de 6 kg. Recoltarea se face manual. rãmase mici. Fructele din ultimele recoltãri pot fi supuse postmaturãrii. lãsând 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescenþe. Plantele pot avea 25-30 de inflorescenþe ºi o lungime de 7-8 m. Tehnologia de culturã a tomatelor . în funcþie de data plantãrii ºi dureazã pânã la sfârºitul lunii iunie. Fructele care provin de la hibrizii deþinãtori ai genei ''long shelf life".

care þine de la 20 martie . În general. Fertilizarea de bazã se face cu 50 . pânã la 15 . Programul de fertilizare al tomatelor ar trebui sã se bazeze pe analiza solului !Nu costã prea mult. dar desfiinþarea culturii se face în jur de 15 . 900 kg cu 20 % super-fosfat ºi 800 kg cu 50 % sulfat de potasiu la hectar.5 aprilie. la o producþie estimatã de 60 tone/ha: 192 kg/ha azot (N). Aceasta înseamnã aplicarea a 570 kg cu 34 % azotat de amoniu. 1/3 din cantitatea de azot trebuie aplicatã ca fertilizare . puteþi lua în considerare urmãtoarele cantitãþi de îngrãºãminte necesare într-un sol cu un nivel scãzut de fertilizare. aceste costuri vor fi recuperate înzecit datoritã aplicãrii mult mai exacte a fertilizatorilor (costuri mai mici) ºi implicit a producþiilor mult mai satisfãcãtoare. Gunoiul de grajd. folosind cei mai timpurii hibrizi.20 septembrie. ¾ din cantitatea totalã de fosfor ºi jumãtate din cantitatea de potasiu trebuie aplicatã ca fertilizare de bazã.70 t/ha gunoi de grajd descompus. Ciclul scurt se practicã în special în sudul ºi vestul þãrii. Se pot practica douã sisteme: ciclul scurt. spalierul. 180 kg/ha fosfor (P) ºi 400 kg/ha potasiu (K) ca ingredienþi activi.20 iulie ºi ciclul lung care se înfiinþeazã la aceeaºi datã cu ciclul scurt.în solarii Tomatele reprezintã principalele culturi din solarii. etc. Pregãtirea terenului se începe din toamnã cu defriºarea culturii anterioare. þinând seama de importanþa deosebitã a acestora. Se strâng ºi se scot din solar toate resturile vegetale.3 ani. Restul trebuie aplicatã ca fertilizare starter ºi apoi eºalonat. aplicat o datã la 2 .

Þinând seama de data plantãrii ºi de vârsta rãsadului în jur de 50 . Se seamãnã în lãdiþe sau pe strat nutritiv.50 cm.25 kg/ha. se va face acoperirea solarului cu folie de polietilenã. terenul se erbicideazã cu 6 l/ha Galex 500 EC sau Treflan 4 . Primãvara cât mai devreme posibil. asigurând o bunã etanºeizare. Tratamentul cu Cycocel 0. O datã la 3 . În timpul iernii se executã reparaþii la scheletul solarului.4 ori de-a lungul perioadei de creºtere.500 l apã/ha. cu plugul cultivator de vie (PCV 1. beneficiaþi de programul detaliat pentru fertilizare. semãnatul se începe din a treia decadã a lunii ianuarie. în funcþie de condiþiile climatice concrete. de 3 . la apariþia primei frunze adevãrate. Cu 6 . acoperite cu plastic. în rãsadniþe calde sau în sere încãlzite. Terenul se modeleazã în straturi înãlþate cu lãþimea la coronament de 94 cm sau în biloane echidistante la 70 cm. se întind cele rãmase. în 450 . iar restul eºalonat. modelarea în straturi înãlþate ºi înfiinþarea acestor culturi.6 l/ha. se înlocuiesc sârmele lipsã. Efectuând analizele la sol. Rãsadurile se produc în sere înmulþitor.starter. În eventualitatea folosirii solarului cu salatã.8 zile înainte de plantare. Solul se mãrunþeºte cu freza ºi se dezinfecteazã cu 30 kg/ha Lindatox 3 sau Galithion 20 .30 cm se face cu MSS 1. Treflanul se încorporeazã în sol la adâncimea de 8 10 cm.2) fãrã cormanã sau prin sãpare la cazma. folosind circa 250 gr sãmânþã pentru 1 ha.1 % previne alungirea rãsadurilor. pe suprafeþele mai mici. necesar solului Dvs. Se aplicã lucrãri obiºnuite de îngrijire. O . Rãsadurile se repicã în ghivece din plastic de 8 cm sau cuburi nutritive de 7x7x7 cm.60 zile.4. spanac sau ceapã verde se continuã cu mãrunþirea terenului. Mobilizarea adâncã a solului la 28 .4 ani este bine sã se facã subsolajul la adâncimea de 40 .

cu 10 . Fertilizarea fazialã se face în douã etape: la legarea fructelor în prima inflorescenþã ºi la a doua inflorescenþã.2 cm mai adânc.2 % sau oxiclorurã de cupru 0. Înainte de plantare rãsadul se udã bine. 35 cm pe rând la ciclul prelungit. dar la ciclul prelungit.120 C. Dupã plantare rãsadul se udã local cu 0. La început normele de .15 zile. aplicate manual sau mecanice (la începutul culturii). Primul prãºit manual se face la 10 . Lucrãrile de îngrijire prezintã complexitate mai mare decât în câmp. când în sol se menþine constantã temperatura de 10 . Tomatele cultivate în solar se irigã diferenþiat. La tomatele cultivate în ciclul scurt se aplicã o fertilizare cu 300 kg/ha azotat de amoniu la legarea fructelor din etajul al treilea.5 .12 zile înainte de plantare. pentru a nu rãci solul.atenþie deosebitã trebuie acordatã cãlirii rãsadurilor.1 l apã la fiecare plantã. în jur de 10 . Solul se menþine afânat ºi curat de buruieni prin praºile repetate.12 zile de la plantare. cu 1 . Plantarea se face între 20 ºi 25 martie în zonele mai sudice ºi pânã pe 5 aprilie în zonele mai nordice. Distanþele de plantare sunt 70-80 cm între rânduri ºi 30 cm pe rând la ciclul scurt. Plantarea se face manual. o Completarea golurilor se face în primele 10 zile de la plantare cu rãsad din acelaºi hibrid. în funcþie de nevoie.05 %. se trateazã cu Mycodifol 0. pentru a realiza o culturã încheiatã. þinând seama cã în solar temperaturile sunt mai reduse.12 udãri pentru ciclul scurt ºi 14 . Urmãtoarele praºile se repetã la interval de 10 . care se repetã la legarea celei de a cincea inflorescenþã.16 udãri pentru ciclul prelungit. pãstrat în acest scop.5 % ºi cu Decis 0.

În mod obiºnuit se stimuleazã .5 zile. La ciclul scurt cârnitul se face dupã 3 . acestea se îndepãrteazã.250 m3/ha pentru a nu rãci solul). apoi sãptãmânal pânã la 6 iulie.3 %. pe spalier cu o singurã sârmã la ciclul scurt sau cu cu sfori mai lungi. susþinute de sârme fixate pe scheletul solarului.70 % din IUA.40 % norma totalã de irigare.4 flori sunt deschise. Se foloseºte Tostim 3.udare sunt mai mici (200 . Irigarea se face pe rigole. Atonic LC .09 %.30 % la producþia totalã. s-au obþinut sporuri de producþie de 21 .500 m3/ha. prima imediat dupã prinderea rãsadurilor îndepãrtând 1 . Prin tratarea plantelor cu procainã 1 . Norma de irigare este cuprinsã între 4.400 m3/ha. Lucrarea se repetã la 4 . Noseed 0. Inflorescenþele se trateazã prin îmbãiere sau pulverizare. la ciclul prelungit.0. când 2 . a legãrii ºi creºterii fructelor.2 ppm. Defolierea se face repetat.1 % sau Tomafix LC . Sãptãmânal se face copilitul radical când copilii au maxim 5 cm lungime. În condiþii de nebulozitate ºi temperaturi scãzute se iau mãsuri pentru stimularea polenizãrii. iar pe mãsurã ce vremea se încãlzeºte ºi plantele cresc. Pe mãsurã ce frunzele de la bazã se îngãlbenesc. care asigurã o distribuþie mai uniformã a apei de udare ºi reduce cu 25 . Irigarea prin picurare poate fi folositã ºi la aplicarea îngrãºãmintelor.8 inflorescenþe. Susþinerea plantelor se face la circa 20 zile de la plantare.1: 4000 la 20 de zile de la plantare. normele se mãresc la 350 . Plafonul minim de umiditate din sol este de 65 .4 inflorescenþe iar la cel prelungit dupã 7 . Combaterea bolilor ºi dãunãtorilor se realizeazã prin aplicarea corectã ºi la timp a mãsurilor de igienã culturalã ºi prin tratamente fitosanitare cu substanþe chimice (vezi tabele anexate). dar rezultate mult mai bune se obþin prin folosirea irigãrii prin picurare.000 ºi 5. la 10 zile dupã plantare.2 frunze de bazã.46 % la cea timpurie ºi 13 .

când fructele din prima inflorescenþã au diametrul de 2. Pentru a grãbi coacerea fructelor ºi creºterea producþiei timpurii se fac tratamente cu Ethrel sau Romthrel.2 21 14 14 21 . iar pentru ciclul prelungit pânã în septembrie.1 0.15 0. la început.2 0.10 iunie.5 cm. iar în zilele mai cãlduroase aerisirea se realizeazã ºi prin zona de mijloc a solariilor prin ridicarea. Recoltarea se face manual.8 m. în concentraþie de 250 ppm. Combaterea principalilor agenþi patogeni la plantele legumicole Agentul patogen ºi boala produsã 1 Botrytis cinerea (putregaiul cenuºiu la salatã) Pseudoperonospora cubensis (mana la castraveþi) Aliette C 50 WP 0. Pentru consumul intern fructele se recolteazã când nuanþa roºie cuprinde 1/3 din fruct.5 3 Produse avizate pentru combatere 2 Candan 26.primele douã inflorescenþe ºi numai în situaþii speciale cea de-a III-a. Recoltarea tomatelor din ciclul scurt în zonele foarte favorabile începe în jurul datei de 20 mai. La început aerisirea se realizeazã prin deschiderea uºilor de la capetele solariilor. iar pentru export când aceastã nuanþã apare numai în zona din vârful fructului.3 zile. Dirijarea factorilor de mediu. zilnic sau la 2 . se continuã pentru ciclul I pânã în decada a treia a lunii iulie. apoi prin înlãturarea completã a foliei pe o lungime de 6 .2 2 SC Sumilex 50 WP Acrobat M 2690 WP Aliette 80 WP Concentraþia Timp de de aplicare pauzã (%) (zile) 3 4 0. în special temperatura ºi umiditatea se realizeazã prin aerisire. iar în cele mai puþin favorabile în jur de 5 .

2 0.05 14 0.3 4 0.5 0.05 0.2 14 0.1 15 0.2 14 0.03 7 0.1 7 0.4 0. sp.4 4 0.3 0.15 0.2 0. dauci (fãinarea la morcov) Rovral 50 WP Bayfidan 250 EC Afugan 30 EC Bumper 250 EC 0.2 0.015 7 0.5 WP Previcur 607 CS Ridomil Cu 45 WP Champion Dithane M 45 Pseudomonas lachrymans (pãtarea umghiularã a frunzelor de castraveþi) Sancozeb Vandozeb Turdacupral Sulf muiabil Karathane Kumulus DF Microthiol special Baycor Sphaerotheca fulginea (fãinarea cucurbitaceelor: pepeni galbeni ºi verzi.05 0.Bravo 500 SC Curzate Plus T 44.2 0.1 21 0. dovlecei ºi dovleac) Rubigan Saprol Topas Tilt Bumper Shavit Merpan Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb al rãdãcinilor de morcov) Erysiphe umbelliferarum f.015 21 28 7 7 . castraveþi.025 7 0.015 18 0.4 4 0.25 0.

3 0.25 21 14 14 14 14 14 21 14 21 7 0.4 4 0.05 0.2 0.5 Sulf muiabil 80 PU Systane 250 EC Topas 100 EC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bravo 500 SC Captadin 50 PU Peronospora destructor (mana cepei) Curzate Plus T 445 WP Dithane M 45 80 WP Folpan 50 WP Nemispor 80 WP Previcur 607 SL Ridomil gold MZ 608 WP Botrytis allii (putregaiul cenuºiu al cepei) Bravo 500 SC Acrobat MZ 690 WP Aliette 80 WP Bremia lactuce (mana la salatã) Dithane M 45 80 WP Mancozeb 800 WP Polyram 80 DF Ripost M Rovral Sumilex 0.05 14 21 14 14 21 Botrytis cinerea (putregaiul cenuºiu la tomate) 21 14 .2 0.Kumulus 80 DF Shavit F 71.015 7 0.2 0.2 0.2 0.25 0.2 0.2 0.025 0.2 0.2 0.4 21 0.15 0.2 0.05 4 0.2 0.2 0.2 0.

25 21 21 14 3 0.05 4 0.2 14 0.2 0.2 14 0.02 18 0. sp.25 3 0.05 21 0. ºi 0.05% -I trat.2 14 0.4 Tratament în jurul bazei tul- Verticillium dahliae (verticiloza sau ofilirea la vinete) 14 14 14 pinii cu soluþie 0. solani (pãtarea brunã a frunzelor sau alternarioza) Sancozeb Vandozeb Bravo 500 Tilt Bumper Topas Leveillula taurica (fãinarea ardeiului) Saprol Bayfidan Shavit Kumulus DF Sulf muiabil Benlate Fundazol Topsin 0.25 21 0.2 0.1% trat.2 0.25 3 0. II ºi III folosind 0.5 l .125 21 0.2 0.035 7 0.4 4 0.05 28 0.25 0.5 0.2 0.Folpan Merpan Captadin Ridomil cupru plus 45 WP Ridomil plus 48 Phythophthora infestans (mana tomatelor) Ridomil MZ 72 Sandofan C Curzate Manox Ripost M Acrobat MZ Rovral Dithane M 45 Alternaria porri f.02 7 0.

ºi alte afide) . Diazol 60 mazãre. bame. varzã.05 0.03 0.10 2 0. Mod de tratament administrar e e Coropiºniþ a (Gryllotalpa gryllotalpa) Limaxul cenuºiu (Deroceras agreste) 1 1 1 1 1 Pe sol. solanacee. fasole.15 0.08 0. Sinoratox conopidã.Metoben soluþie/plantã Bavistin 14 14 Principalii dãunãtori ai culturilor de plante legumicole ºi produsele de combatere recomandate Dãunãtorul Produsele Culturile de atacate combatere Sintogril 5 G Toate speciile Counter 5 G Galithion 5 G Mesurol 4 G Concentraþi a (%) doza (kg) 50 kg (30) 40 kg (30) 30 kg 3 .15 0. EC ardei. Tratamentul al II-lea dupã 10-12 zile Pãianjenul roºu comun (Tetranychus urticae) Pãduchele cenuºiu al verzei (Brevicoryne Brassicae . Pirimor 50 salatã WP Sumi-Alpha 2.04 0.6 kg 30 Nr.5EC 0. EW castraveþi. 35 EC Celelalte afide sunt Actellic 50 specifice EC ptr. ardei Nissorun 10 WP Flumite 20 SP Varzã.0125 1-3 La semnalare. prin stropirea aparatului foliar Stropire aparat foliar. pe sol Salatã.04 0. în zonele de atac.15 0. Metaldehidã fasole 5G Neoron 500 EC Omite 570 Vinete. pe toatã suprafaþa cu uºoarã încorporare Seara. castraveþi.02 0. fasole.

1 0.20 0.03 0. conopidã. bame.04 0.05 0. ridichi Tomate.1 0. Diazol 60 fasole. prin stropirea aparatului foliar.4 0.05 0. Mospilan 20 castraveþi.15 0. bob EC .05 0.03 0. SC vinete Supersect 10 EC Gãrgãriþa mazãrei (Buchus pisorum) Fasole Gãrgãriþa fasolei (Achanthoscelid es obtectus) Carbetox 37 EC Ekalux S Supersect 10 EC Fastac 10 EC Victenon 50 WP Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) Hostathion 40EC Vinete.5 EC Dimilin 25 WP Sinoratox 35 EC 0.12 zile 0.02 0.Fastac 10 EC Mospilan 20 SC Diazol 60 EC Tripsul comun (Thrips tabaci) Ceapã.03 2 La semnalare. ardei.15 0. tomate Supersect 10 EC Fastac 10 EC Decis 2. Tratamentul II dupã 10-12 zile Stropirea aparatului foliar la apariþia în masã a adulþilor ºi repetat dupã 10 .03 2 3 0.05 1-3 Stropiri înainte de ecloziunea ouãlor Stropire aparat foliar la 1-3 Stropirea aparatului foliar la semnalarea larvelor în culturã Buha verzei (Mamestra brassicae) Omida fructelor (Helicoverpa armigera) Varzã.

mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . .02 2-4 0. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste.03 0.02 0. fasole urcatoare.20 0.5EC Trigard 75 Castraveþi. pepeni. Vertimec vinete 1.5 EC 0.3 saptamani. muºtar Decis 2. conopidã Carbetox 37 EC Diazol 60 EC Ceapã de Zolone 35 consum ºi EC semincerã Sinoratox 35 EC 0. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . WP tomate. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).15 0. ridichi. spanac sau ceapa verde. fertilizarea de baza cu 50 . Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. comparativ cu o cultura timpurie incamp deschis.04 semnalarea larvelor în culturã Stropire aparat foliar la semnalarea atacului Musca minierã (Liriomyza trifolii) Musca verzei (Delia brassicae) Sumi-Alpha 2. varza. ardeiului si vinetelor. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. Tratamentul II dupã 10-12 zile Cultura tomatelor in solarii si rasadnite Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.09 0.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului.15 Musca cepei (Delia antiqua) Stropirea aparatului foliar la apariþia în masã a adulþilor.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. De aceea. conopidã.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.30 cm cu MSS 1.4 2 0. 400 .Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) Varzã. pepeni galbeni etc. la cultura in solarii. cand urme 858h76i aza dupa acestea.8 EC Dipterex 80 SP Varzã. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare.2 0.

din hibrizi timpurii. deoarece emit usor radacini adventive. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. cu norme de udare de 250 . in functie de tipul constructiv. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Carnitul se face dupa 3 . Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10.60 t/ha in ciclul prelungit. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. Intre randuri se lasa 70 cm. atat intre rasaduri.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic.Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. la interval de 5 . Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. cat si pe rand. Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. iar intre plante pe rand 30 cm. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Prin prasile se combat si buruienile. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata.400 m³/ha. Desigur. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. iar la 8 . cu araci. intretinerea solului si conducerea plantelor. In jurul orei 16.In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. solariile se tin inchise. Dupa plantare se uda local fiecare planta. in mod repetat.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . pentru ciclul prelungit. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. solariile se inchid. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. a arcurilor deformate. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. cu circa 0. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung.15 mm. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. la inceput. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. Pentru cei care nu au solarii. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice.5 l apa pentru a nu se raci solul. ceapa verde sau salata. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. . Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . Productia medie este de 40 .7 zile. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Tomatele se pot planta mai adanc. In continuare.

fier beton sau plastic. cu varful putin curbat. Este soi tardiv. URIAS de CALIFORNIA . putin turtita pe ambele parti.15 aprilie. suculent si cu gust dulce.soi de ardei gras. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. Fructul are forma conica. Are culoarea verde-inchis la maturitatea de consum si rosu-inchis la cea fiziologica. cu peretii carnosi. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 22 cm. Culturi anuale .Ardeiul ArdeiulArdeiul Ardeiul este o leguma solicitata in gospodarie. este conic. Durata pana la inceperea recoltarii este de 90-110 zile de la cultivare. De SEGHEDIN . carnirea se face dupa 2 .soi foarte bun pentru culturile din rasadnita calda. cu fructul foarte mare. unde se foloseste mai frecvent pentru boia de ardei. In zilele calduroase se face aerisirea. dupa care tunelele se desfiinteaza. . fructul are lungimea de circa 6-8 cm. inclusiv inaltarea tocurilor.05 mm grosime.soi care se cultiva mai mult in regiunile 23223k1018x din vestul tarii. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn.3 inflorescente. cu gust iute. Cele mai raspandite soiuri la noi sunt: IUTE de ARAD . de culoare rosu-aprins. peste care se asaza folie de polietilena de 0. In felul acesta se pot obtine 4 . Este rezistent la seceta.5 kg fructe/m².Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.

desfundat din toamna si bine ingrasat. .este un soi de ardei gogosar cu fructul mare turtit. are nevoie de un sol bine afanat. umiditatea si lumina. cu fructul conic. cu 4-5 coaste carnoase. incetinind si apoi incetand cresterea la temperaturi sub 15 grade Celsius. Umiditatea redusa si lipsa de lumina mai ales cand temperatura este ridicata determina ca florile sa nu mai fie roditoare. care este mai tardiv decat celelalte soiuri cu circa 10 zile. in timpul vegetatiei se vor aplica 9-10 udari.ingrsamant natural. Productia de ardei poate fi esalonata pe cea mai mare parte a anului sub forma de productie extratimpurie. avand durata pana la recoltare de 150-160 zile. La plantare pe locul definitiv. URIAS DULCE . cu tri sau patru muchii. Fiind foarte pretentios fata de umiditate. altul galben-lamai.rasadnita calda. Distanta de plantare este de 40 cm intre randuri si 30 cm pe rand. in primele 2 saptamani de la plantare. Avand radacini mai putin profunde. Pentru productia de toamna. CAPIA sunt soiuri de ardei lung. numarul udarilor creste. CORNUL CAPREI. La inceput. dupa recoltarea culturilor premergatoare semanate primavara devreme. Durata de vegetatie este de 125-135 zile. timpurie. Merge mai bine in regiunile din sudul tarii. Da rezultate bune in toate regiunile tarii. cu durata de vegetatie de 120-125 zile. In primaverile reci. TIMPURII de BUCURESTI .este un soi de ardei gogosar cu fructul mare de culoare rosu . Pentru culturile de vara si toamna. ardeiul nu se uda aproape deloc pentru a nu raci solul insa. Se cunosc doua tipuri: unul de culoare verde-deschis. in vederea obtinerii rasadului. culoarea verzuie la maturitatea de consum si rosu-deschis la cea fiziologica. de culoare rosu-aprins. in rasadnita calda. se vor forta prin acoperire cu folii de polietilena. solariu. lungimea medie de 20 cm. daca acestea intarzie in vegetatie. ceva mai timpuriu decat primul.15 aprilie. semanatul se face in perioada 15 martie. cu exceptia ardeiului Capia. rasadul se scoate cu pamant cat mai mult la radacina.KALINCOV . ardeiul se cultiova in spatii protejate . Fructul este mare. pe masura ce vremea se incalzeste. ardeiul se planteaza la locul definitiv in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie. de vara si de toamna. Odata cu desfundatul terenului se administreaza si ingrasamintele . Semantul se face in randuri la distanta de 5-6 cm si 5 cm pe rand. carnos.este un ardei gras. Este tardiv. de asemenea trebuie sa creasca si cantitatea de apa la o udare.inchis. Durata pana la recoltare este de 140 zile. Necesita caldura multa. In perioada rece. Cultivare Ardeiul are cerinte deosebite privind caldura. foarte raspandit in cultura. Estre soi productiv. LUNG ROMANESC.

Tehnologia de culturã a ardeiului Importanþã Dintre speciile legumicole cultivate în þara noastrã. Nu se uda in primele 14 zile dupa plantare. ardeiul ocupã un loc important. iar cea optimã de 25 280 C. Producþia cea mai mare se obþine atunci când în sol se menþine o umiditate de 65% din capacitatea de câmp pentru apã a solului. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game foarte largi de mâncãruri.20 zile ºi chiar mai mult. Exigenþe ecologice Ardeiul este o plantã pretenþioasã faþã de factorii de vegetaþie. Fructele de ardei se pot consuma în stare proaspãtã. germinarea are loc dupã 18 . ceea ce prezintã mare importanþã deoarece vitaminele sunt utilizate integral de cãtre organismul uman. ardeiul prezintã importanþã deosebitã pentru îmbunãtãþirea consumului de legume ºi asigurarea unei nutriþii corespunzãtoare.Lucrarile de ingrijire sunt cele obisnuite pentru distrugerea crustei si buruienilor. se preteazã pentru a fi prelucrate în industria conservelor sau pentru prepararea boielei de ardei. La temperatura minimã. Valoarea economicã ridicatã a ardeiului rezultã ºi din faptul cã asigurã venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaþa internã ºi externã. având numeroase întrebuinþãri.11 zile. Temperatura minimã de germinare a 0 seminþelor este de 14 . precum si pentru afanarea si aerisirea solului. în casã. Datoritã numeroaselor varietãþi. Se aplica cele 9-10 udari de-a lungul duratei de vegetatie ori de cate ori este nevoie. Unele specii ºi varietãþi de ardei au o deosebitã valoare decorativã ºi 141s1818b pot fi cultivate în ghiveci. iar la cea optimã în 9 .15 C. Se aplica ingrasarea suplimentara. . Recoltarea se face pe masura ce ardeii au ajuns la maturitatea de consum. ca atare.

aplicate atât la îngrãºarea de bazã.0 kg K2O. în perioada fructificãrii. ridichi de lunã. spanac. Azotul se gãseºte cel mai mult în frunze. când plantele cer aer proaspãt. nisipo-lutoase. 1. aluviale. Ardeiul se cultivã prin producerea prealabilã a rãsadurilor.8). deoarece acesta influenþeazã pozitiv calitatea recoltei. Este sensibil la curenþii reci de aer. în mod deosebit în sere.3 kg N. mai puþin în tulpinã. lung. Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uºoare. Înaintea ardeiului primãvara. bulboase ºi bostãnoase. în solarii ºi în sere. fasolea. Conþinutul plantelor în azot. gogoºar. Asigurarea hranei este importantã pentru obþinerea de producþii ridicate de ardei. În vederea asigurãrii unei bune eºalonãri a producþiei. soiul cultivat ºi sistemul de culturã practicat. Reacþioneazã foarte bine la fertilizarea cu îngrãºãminte organice. Rãsadurile se obþin în spaþii încãlzite . faza de vegetaþie. Foarte bune premergãtoare sunt : lucerna. ceapã verde etc. unde producþia cea mai mare s-a obþinut atunci când apa de udare a avut temperatura de 25 . Pentru o tonã de fructe ardeiul consumã 5. Tehnologia culturii ardeiului în câmp Tehnologia de culturã este asemãnãtoare pentru ardeiul gras. Necesitã o bunã aprovizionare a solului cu potasiu. cu reacþie neutrã sau uºor acidã (pH=6.Temperatura apei de udare este foarte importantã. mazãre. Ardeiul are pretenþii foarte ridicate faþã de aer.4 kg P2O5 ºi 7. trifoiul. se pot face culturi anticipate de salatã. de boia ºi iute. Consumul de substanþe nutritive depinde de natura solului. cât ºi în cursul perioadei de vegetaþie.270 C. ardeiul se cultivã în câmp. dar se poate cultiva ºi dupã rãdãcinoase. mai ales la cultura în sere. fosfor ºi potasiu este diferit.

la ardeiul lung distanþa pe rând este de 15 cm. rãsadniþe).(sere. se aplicã 3 . realizând o densitate de 65 . Dupã aceea nu se mai udã . Sunt mai multe scheme de plantare. Pe stratul înãlþat se planteazã douã rânduri la 70 cm. Lucrãrile de îngrijire urmãresc realizarea unei culturi încheiate ºi crearea condiþiilor pentru creºterea viguroasã a plantelor.65 zile.20 cm. lung ºi gogoºar cele mai bune rezultate s-au obþinut cu un rãsad cu vârsta de 65 zile. Cu câteva zile înainte de plantare rãsadurile se cãlesc printr-o aerisire mai puternicã ziua ºi noaptea. Vârsta rãsadurilor este de 60 . realizând o densitate de 88.2 1. Cu ocazia praºilelor mecanice se poate face ºi un uºor muºuroit.000 ºi 65. In cazul în care sãmânþa nu este tratatã. Între plante pe rând distanþele diferã cu varietatea : la ardeiul gras se lasã pe rând 15 . cu 2 .3 zile înainte de semãnat se trateazã cu TMTD 3g/1 kg sãmânþã. la ardeiul gogoºar distanþele pe rând sunt de 20 . La 4 .25 cm.5 kg sãmânþã. La ardeiul gras. iar cu câteva ore înainte de scoaterea rãsadului se udã abundent.000 pl/ha. Pentru producerea rãsadurilor necesare plantãrii unui hectar se folosesc 400 gr sãmânþã. Plantarea se începe când în sol se realizeazã temperaturi de 150 C. sau alte produse pe bazã de Thiram sau Captan pentru a preveni cãderea rãsadurilor. iar pentru semãnat direct se folosesc 1.000 pl/ha.5 zile de la plantare se face completarea golurilor.4 praºile mecanice între rânduri ºi 2 praºile manuale pe rând. la ardeiul iute distanþa pe rând este de 10 cm. Udarea se face dupã plantare pentru asigurarea prinderii.000 pl/ha. Data calendaristicã se stabileºte în funcþie de condiþiile climatice concrete ale anului respectiv. densitatea fiind cuprinsã între 54.88.

circa 2 sãptãmâni pentru a favoriza o înrãdãcinare mai profundã. Apoi, pânã la fructificare se udã la interval de 7 - 10 zile cu norme de 250 - 300 m3/ha. În timpul apariþiei masive a fructelor, când plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apã, udãrile se fac mai des, la intervale de 5 - 6 zile cu norme de 300 - 350 m3/ha, astfel ca umiditatea în sol sã fie în mod constant de 80 - 85% din capacitatea de câmp. Se evitã pe cât posibil udarea în timpul înfloririi masive. Pe suprafeþele mici se poate face copilitul ºi cârnirea plantelor, în scopul obþinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numãr mai mare de fructe pânã la venirea brumelor de toamnã, pe de altã parte. Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnicã, la ardeiul iute ºi lung atât la maturitatea tehnicã, cât ºi la cea fiziologicã, iar la ardeiul gogoºar ºi de boia numai la maturitatea fiziologicã. La ardeiul gras recoltarea poate începe în prima decadã a lunii iulie ºi continuã pânã în prima decadã a lunii octombrie. La ardeiul lung ºi gogoºar recoltarea începe în a doua decadã a lunii august ºi se continuã pânã la cãderea brumelor. Recoltarea se face manual, preferabil prin tãierea pedunculului, se condiþioneazã, se ambaleazã ºi se transportã cât mai repede la unitãþile de desfacere. Producþiile medii care se obþin sunt de 20 - 60 t/ha la ardeiul gras, gogoºar ºi lung ºi de 8 - 12 t/ha la ardeiul iute ºi ardeiul de boia. Cultura prin semãnat direct prezintã o serie de avantaje : se face economie de forþã de muncã cu producerea rãsadului ºi plantarea, rãdãcinile pãtrund mai adânc, plantele folosesc mai bine apa ºi elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitãþile de mecanizare sunt mai mari,

densitatea poate fi mult mai mare. Ca dezavantaje, menþionãm obþinerea unor recolte mai târzii ºi mai reduse, ca ºi limitarea arealului de culturã. Alegerea hibridului/soiului este esenþialã. Se preferã hibrizii timpurii ºi cu dezvoltare rapidã, care formeazã mai multe fructe în acelaºi timp. Amplasarea culturii se face pe terenuri cu texturã nisipo-lutoasã, care sã nu formeze crustã. Înainte de semãnat este necesarã tãvãlugirea terenului. Semãnatul se face când în sol temperatura se menþine la 13 - 140 C, adicã în jurul datei de 10 mai în sudul þãrii. Sunt necesare 1,2 - 1,5 kg sãmânþã la hectar.
Cultura ardeiului în solarii

În solarii, în mod obiºnuit se cultivã ardeiul gras, dar se pot obþine rezultate economice bune ºi din cultura ardeiului lung ºi iute. Pregãtirea solului ºi a solariilor se face ca la tomate. Rãsadurile se produc în spaþii încãlzite. Se folosesc 400 g seminþe pentru producerea rãsadurilor necesare plantãrii unui hectar. La plantare rãsadurile vor avea 60 zile. Plantarea rãsadurilor se face atunci când temperatura solului se menþine pe adâncimea de 10 cm, la nivelul de 14 - 150 C, calendaristic între 1 ºi 10 aprilie. Lucrãrile de îngrijire în solarii sunt mai complexe decât în câmp. Dupã plantare, se udã local la fiecare plantã, cu 0,5 - 1 l apã, pentru a nu rãci solul. În timpul vegetaþie, numãrul udãrilor atinge 18 - 20. Se face completarea golurilor ºi se menþine solul afânat prin 4-5 praºile. Se poate face mulcirea cu paie sau cu folie de polietilenã. Imediat dupã plantare solarul se þine închis pentru acumulare de cãldurã. Aerisirea se face

numai între orele 10 ºi 16. Când temperatura depãºeºte 270 C, se intervine prin aerisiri. Recoltarea începe în prima decadã a lunii iunie ºi se poate prelungi pânã în prima decadã a lunii octombrie. Se obþin 35-60 t/ha, din care aproximativ jumãtate pânã la 20 iulie, valorificânduse la preþuri ridicate.
Cultura ardeiului în sere

Obiºnuit în sere se cultivã ardeiul gras ºi ardeiul iute. Acest sistem de culturã asigurã producþiile cele mai timpurii ºi valorificarea la preþuri ridicate. Rãsadurile se produc în sere înmulþitor dupã tehnologia specificã. La plantare rãsadurile trebuie sã aibã bobocii florali bine formaþi, acest lucru realizându-se într-un timp variabil, în funcþie de intensitatea luminii din perioada de producere. Serele ºi terenul se pregãtesc ca la cultura tomatelor. Deoarece ardeiul necesitã în sol o temperaturã mai ridicatã, când nu se dispune de încãlzirea tehnicã a solului, se recomandã amenajarea de straturi încãlzite biologic. Se foloseºte gunoi de grajd sau compost forestier, amenajându-se trei biloane de-a lungul traveei, late la bazã de 30-35 cm, la partea superioarã de 20-25 cm ºi înalte de 15-20 cm. Compostul forestier, în cantitate de 200 t/ha, are un aport termic biologic, permiþând menþinerea în substrat a unei temperaturi de 180 C. Pe travee se planteazã 4 rânduri la distanþa de 80 cm, iar pe rând la 52 cm, pentru a realiza o densitate de 24.000 pl/ha. Când se amenajeazã biloane, se planteazã 3 rânduri pe travee, la distanþa de 100 cm, iar pe rând 39 cm, realizând aceeaºi densitate. Aerisirea serei se limiteazã în perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor periodic, în timpul zilei, iar uneori chiar ºi noaptea,

consum care practic dureazã pe toatã perioada de recoltare. ardei. dar numai când climatul permite. Se va evita risipa de cãldurã când plantele sunt mici. Pe tot parcursul perioadei de vegetaþie se aplicã mãsuri preventive ºi curative de combatere a bolilor ºi dãunãtorilor. Fertilizarea se face în conformitate cu buletinele de analizã agrochimicã. În vegetaþie se pot folosi ºi îngrãºãminte foliare cu microelemente ºi cu magneziu. Odatã cu legarea primelor flori începe faza de consum puternic de elemente minerale.astfel ca sã se producã o împrospãtare a atmosferei prin schimbul cu mediul exterior.5-2 2 8-10 6-8 5 ppi post pre ppi-pre Balan 18 EC castraveti patlagele vinete Cobex 25 EC Dacthal 75 WP Dymid Dual 500 Dinitramina Chlorthal dimethyl Diphensmina Metolalor 25 75 80 500 salata ardei gras tomate ardei tomate. Fertilizarea cu diferite produse aduce sporuri de recoltã. Denumirea comerciala ERBICIDE Substanta activa Denumire g/l Benfuralin 180 UTILIZARI Cultura Doza Momentul (l sau aplicarii kg/ha) 13513c21n 6-10 ppi 10 8-10 1. patlagele vinete ardei gras. Dupã 1 aprilie aerisirea se face zilnic. .

5-2 Metribuzin Pebulat Trifluralin 70 72 24 conopida tomate. conopida 5-7 6 4-5 3-5 ppi. 2-3 patlagele vinete tomate varza. gulii 13513c21n . varza. gulii 13513c21n 25+25 ardei gras 50 50 72 25 5-6 4-5 4-5 5-6 4-5 4-5 ppi-pre ppi-pre ppi ppi Metrobromuron KFRB 50 W Propizamid Fusilade (P Fluazifop-butyl P 009) Paarlan 72 EC Semeron 25 WP Sencor 70 WP Tillan 6 E Teflan 24 EC Izopropalin Desmetrin Galex 500 EC Matolaclor+ 6-8 pre pre post ppi post fasole urcatoare 6-8 salata 1.5-0. Flutrix Triflurin 240 fasole urcatoare tomate fasale urcatoare varza.ardeigras 0.5-2 1. conopida. ppi ppi Insecticide ACTARA .post.3 tomate tomate ardei gras varza.5-2 tomate.EC tomate. ardei. 1.

atat prin contact.5 EC Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube in culturile de cereale. vita de vie. OPTIMOL 4 G Se foloseste pentru combaterea speciilor de melci daunatori la culturile de salata. par.Se foloseste pent 454f53e ru combaterea insectelor care produc pagube la culturile de cartof. spanac. a plosnitei. varza. MOSPILAN 20 SP Se foloseste pent 454f53e ru combaterea gandacului de Colorado si a insectelor care ataca culturile de cartof. in doza de 15 kg/ha. Se aplica prin pulverizare la suprafata solului. pomi fructiferi. larve. mar. fasole. vita de vie.Insecticid de contact si de ingestie cu actiune asupra sistemului nervos al insectelor. Pentru cobaterea gandacului de colorado se folosesc 0. gulie. Volumul de solutie recomandat este 400-800l/ha. gargaritei. legume. trifoi. Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : sfecla.C. ceapa. Produsul este eficace in toate stadiile de dezvoltare a insectelor (oua. cat si ca urmare a ingerarii plantelor tratate. cartof.06Kg/ha. cartofi. Produsul se dizolva in apa pentru a fi aplicat.Actioneaza prin ingestie. a tripsului si si gandacului balos al cerealelor. piersic si capsuni. vita de vie si plante ornamentale. DECIS 2. deshidratare si otravire. Fungicide BRAVO 500 S. lucerna. conopida. sfecla. cartof. adulti). pepiniere. tomate. REGENT 200 SC Se foloseste in combaterea formelor rezistente ale gandacului de Colorado si afidelor de cartofi. castraveti. sfeclei de zahar si a ratisoarei culturilor de porumb si floarea soarelui. capsunisi pomicultura. prun. rapita. sfecla de zahar. . grau. imobilizare. legume. legume radacinoase. Produsul actioneaza asupra daunatorilor. arbusti.

hamei. pentru o suprafata de 100m 2 . tomate. pentru o suprafata de 100 m 2.Produsul se dilueaza in apa folosind 5-10g de produs la 10 l de apa. Produsul se dilueaza in apa. care combat ciupercile daunatoare si bacteriile care produc arsurile bacteriene. Produsul se dilueaza in apa.Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. ceapa. floarea soarelui. Asigura combatera cu success a fainarilor. utilizat in combaterea bolilor la legume. TOPSIN 70 PU Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cereale paioase. absorbit rapid de partea verde a plantei (30 minute) detinand un control foarte bun asupra infectiilor din interiorul si din exteriorul plantei. Actioneaza asupra mai multor mecanisme din ciclul biologic al agentului patogen. pomi fructiferi si vita de vie. vinete. Se administreaza prin stropire. septorioza. castraveti. Se a 555b11f dministreaza prin stropire. pentru o suprafata de 100m 2 . Este un fungicid de contact. . RIDOMIL GOLD MZ 68WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la: cartof. respectiv 30g de produs in 10 l de apa. capsuni. putregaiurilor umede si uscate. Este un fungicid de contact cu actiune preventiva si curativa. rugina bruna a cerealeleor. fasole. sfecla. respectiv 20 ml de produs in 10 l de apa. tutun. cires. Produsul actioneaza prin ionii de cupru. pomi fructiferi si cartof. BRAVO 75 WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea unor boli cum sunt: fainarea cerealelor. visin. mar. par. tomate. pepeni. a rapanului si a patarii frunzelor la principalele culture si plantatii agricole. vita de vie. Este un fungicid cu proprietati sistemice si de contact. fusarioza. CHAMPION 50WP Se foloseste pentru prevenirea si combaterea bolilor la : castraveti. vita de vie. tutun. mana cartofului si a tomatelor. vita de vie.

ceapa. palamida. Dozele de SENCOR 70WP sunt in functie de textura solului si de continutul in substanta organica a cestuia. plante tehnice si legume. rapita. mazare. Se recomanda ca inainte de folosire sa se faca un test de compatibilitate. Este un produs cu actiune sistemica asupra buruienilor. cartof. orez. iar prin actiunea . Pe solurile grele cu continut mare de argila se vor administra dozele maxime recomandate. MERLIN MIX Se foloseste in combaterea cu succes a buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate: mohor. troscot. STOMP 330 EC Se foloseste in combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale din culturile de porumb. Se poate aplica concomitant cu alte erbicide. morcov. folosit in combaterea buruienilor in curs de rasarire si cele deja rasarite.Se aplica post emergent(dupa rasarire) in doza de 1l/ha.Erbicide 2. respective 250-300l solutie la ha. soia. mustar salbatic. SENCOR 70WP Este un erbicid foliar si de sol. prin actiunea sistemica creste eficacitatea. mei.Se va evita aplicarea erbicidului pe culture dicotile precum floarea soarelui. stir. care sunt foarte sensibile. Nu este active fata de buruienile perene. pana la 2-3 frunze. Prin actiunile reticulare. pent 646f53g ru cele paioase si porumb.Produsul se poate utilize atat inainte de semanat cat si dupa semanat. Eficacitate buna se obtine cand buruienile sunt in faza de cotiledoane. absorbit prin frunze si radacini. produsul devine accesibil absorbtiei prin radacini. cartofi. PROMEDON 50 PU Se foloseste pentru combaterea unui numar mare de buruieni anuale din culturile de floarea soarelui. dar inainte de rasarire.4 D SARE DMA 600 Se foloseste pentru combaterea buruienilor anuale si perene din culturile de cereale paioase si porumb.

BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita. De regula. Culturilor de tomate li se vor administra îngrasaminte minerale.3% sau Micodifol 0.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). tratate.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase. La început tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbui. ovale. deoarece boala trece usor de la acestia la tomate. conidioforii cu conidii. Pe fata inferioara a frunzelor. cu Captadin 0. Planta se ofileste.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII Mana Tomatelor: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze. cu aspect umed. Se aplica premergent (inainte de rasarire) in 200-400 litri apa/ha Bolile legumelor Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita. în sere se vor distruge resturile de plante. care intensifica rezistenta plantelor.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute. Se recomanda aplicarea unui asolament rational. Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp. sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata. tulpinile se putrezesc si se rup sau se îndoaie în caz ca sunt palisate. cade la pamant si apoi putrezeste. varza. albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii. iar pamântul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate. boala apare si pe tulpini sub forma unor pete. . cenusii brunii. co nopida. iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2. dupa care se va face o aratura adânca. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). la început mici. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. care apoi se extind si înconjoara tulpina pe portiuni mari. în dreptul petelor se observa un puf fin.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). flori si fructe. tulpini.ferind plantele sanatoase. În conditii favorabile.ardei. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). fiind înconjurate de o zona îngusta decolorata.2%.5% (2 litri solutie la mp). dupa semanat. apoi devin cenusii brunii . În cazul atacurilor intense.de reactivaer realzeaza performanta unica si exceptionala care permite reactivarea produsului inca de la primele ploi si distrugerea duruienilor care au rasarit intre timp sau care sunt in curs de rasarire. în special doze mari de potasiu. se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. si ataca rasadurile de rosii. conflueaza si acopera întreaga suprafata a foliolelor. pe frunzele bazale ale plantelor. Pentru protejarea rasadului si impo 454b13e triva altor boli. se va evita recolatarea semintelor din fructele atacate. În câmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie. productia de fructe fiind astfel ratata. toamna se vor aduna si se vor arde toate resturile de plante.se va evita cultivarea tomatelor în vecinatatea cartofilor. petele se maresc. de 10-20 cm. de 3-15 mm în diametru.

Dithane 0.2%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). dupa dizolvare. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).75-1%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp. Turdacupral 0. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). cand plantele sunt ude. in anumite conditii apar pete albicioase cu unpunct necrotic in centru. piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte. se mai adauga lapte de var.2%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA).. zeama bordeleza 0.5 kg). Ridomil 0. Daca nu se intampla acest lucru. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0.3%.2% .BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. si nu in vase de metal. La inceput petele sunt brune.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase. inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat. Fructele putrezesc la zona de insertie a pedu nculului. verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). apoi capata o culoare albcenusie.8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0.75-1%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0. solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. in dreptul petelor observandu-se . se stropeste cu Captadin 0.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Septorioza (patarea alba a frunzelor) Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. Pe frunze.5% sau Dithane 0. la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0. acoperite cu puf cenusiu.5%.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Mycodifol 0.Tratamente preventive: Turdacupral 0.5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). cel mult de la o zi la alta.Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0. Dithane 0. sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2. Rovral 0. tulpini si fructe apar pete brune.75-1%.25%. Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. carnit) sa nu se faca dimineata.3%. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite. • Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA .5%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).2% timp de 30 minute. care se vestejesc si sunt orientate in jos.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.

BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate.5%. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0. Cu timpul se formeaza rani adancite.75-1%.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). concentrice. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Zineb 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Combatere: zeama bordeleza 0. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ARDEI • Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri.75%. Dithane 0. prin pete negre.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.5%. combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA . adancite. frunzele si fructele. Turdacupral 0. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.4%. Pe frunze apar pete mari .RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).2%.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0. petele sunt foarte numeroase. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).3%.05%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar). rugoase.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).2% si rotatia culturii. putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.puncte negre. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). zeama bordeleza 0. • Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. negre.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). • Basicarea fructelor ataca tulpinile.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Pe fructe apar pete de 5-8 mm.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). cu Fernos 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). pe fructe.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). de culoare bruna. Turdacupral 0.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).5%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Pe fructe apar pete brune denivelate.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Atacul incepe pe frunzele de la baza.2%.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). mai numeroase langa codita fructului. Captan 0.

Boala ataca si conopida. Frunzele sunt perf orate si se vestejesc. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste. Turdacupral 0. BOLILE CEPEI • Mana cepei este boala cea mai frecventa. Plantele stagneaza in crestere.5% sau zeama bordeleza 0. Captadin 0. Combatere: se va inlatura apa care balteste. iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). Frunzele atacate se inmoaie. Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate.5%. se usuca si cad.1% sau Derosal 0. Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic.3%.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA • Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide.75-1%. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase. de culoare brun-deschisa. se ofilesc si mor.2%. DITHANE M 45(20 GR/10 L . ajungand si de marimea unui pumn. albicioase.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Boala ataca si conopida.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Sunt atacate radacinile. Se stropeste cu Dithane 0. infundate in pulpa fructului.BOLILE LA VINETE • Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. nu mai formeaza capatana. usor adancite. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Turdacupral 0. Rotatia culturii dupa 3-4 ani.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. prin pete mici. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. iar bulbii nu se mai formeaza. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu.1%. Tesuturile atacate putrezesc.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult.3%.3%. • Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune. care se maresc treptat. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Pe partile atacate apar pete ovale. Stropiri cu Topsin 0. Pe frunze apar pete decolorate.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0.

DITHANE M 45(20 GR/10 L APA). colorate roz in centru. Combatere: seminte tratate si sanatoase. se unesc prin marire iar frunzele se usuca. cate 3-5 ore pe zi. BOLILE FASOLEI • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite. de-a lungul nervurilor. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).15%). Captadin 0.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Petele se inmultesc. stropirea cu Dithane 0.1%. iar pe pastai pete brune.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Derosal 0. • Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. .BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).020. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Pe pastai apar pete rotunde brunroscate.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).2%.APA). Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc. alb-galbui. DOVLECEILOR • Mana castravetilor ataca frunzele. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). pe care apar pete galbene. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0. iar frunza ramane gaurita. Tesutul din dreptul petelor se usuca.04%. acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA).05%. dupa rasarire si inainte de inflorire.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). Rubigan 0. rotatia culturii la 3 ani.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile.3%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). La un atac puternic pastaile putrezesc.5% in doua randuri. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi.1% de cel putin 2 ori.3%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). zeama bordeleza 0. al doilea dupa 10 zile. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA • Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros. toata capatana este atacata. seminte sanatoase si tratate. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire. stropiri cu Captadin 0.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CARTOFULUI • Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase.BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA . Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). prima oara la o saptamana de la plantare. iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Combatere: rotatia culturii la 3 ani. primul stropit inainte de inflorire.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA).TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). stropirea cu Ridomil 0.1%. Pe fata inferioara a frunzelor. BOLILE SALATEI • Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Zineb 0.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). care apoi devin brun-negricioase.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). stropirea cu Rovral 0.BOLILE MAZARII • Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Atacul apare pe frunze.SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA). se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica.RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA). Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA).3%.TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA). unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. al treilea dupa 2-3 saptamani.75-1%. in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios.

Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf. in care sapa galerii. samanta si arpagicul se trateaza inainte.DECIS 2. etc. Combatere: momeli toxice • Limax (melcul fara cochilie) ataca varza. praf de var nestins. Frunzele se ingalbenesc si se usuca.ACTARA 25 WG(1. . prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri. piatra vanata pisata fin.2%. la aparitia primelor gargarite. vinetele.5 GR IN 10 L APA) . Combatere: se strang si se ard resturile vegetale. la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG(1. castravetii.Daunatorii legumelor • Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. 15 gr la mp. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale. salata.ACTARA 25 WG (I.5 GR /10 L APA) • Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul. primavara devreme. se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1. iar generatia a doua si a treia ataca bulbii.5 GR/10 L APA ). morcovul.5 GR/10 L APA).5 CE(5 ML IN 10 L APA). ardeii. are 2-3 generatii pe an.OPTIMOL 4 G(4 % Metaldehida) 15 kg/ha • Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa. la care se adauga ca adeziv aracet 0.

6-0. de forma ovala. rotunde.5 GR/10 L APA). Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere. pe fiecare aripa are 5 dungi negre. cultura poate fi distrusa.5 GR IN 10 L APA) • Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza.8 litri solutie la mp. tratamente la aparitia primelor larve cu FASTAC. Combaterea se face la fel ca la buha verzei. MOSPILAN 20 SG (1. ardei. . omida colorata in verde pana la bruncenusiu. MOSPILAN 20 SG (1.FASTER(2 ML/10 L APA ). Ataca si conopida.FASTER(2 ML/10 L APA ).04%.5 GR/10 L APA). Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi.5 GR/10 L APA). poate atinge 4-5 cm lungime. Ataca si conopida. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. la aparitia adultilor. face gauri in capatana ajungand pana la cotor. • Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime. • Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA).ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA). ACTARA 25 WG (I. MOSPILAN 20 SG (1. vinete. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze. cu FASTAC. inainte de a depune oua. rosii.5 GR IN 10 L APA) • Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. 0.5 GR IN 10 L APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul.FASTER(2 ML/10 L APA ). Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre. ACTARA 25 WG (I. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. bombat pe spate. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale. Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Decis 0.ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA). ACTARA 25 WG (I.• Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. prasit). se stropeste cu FASTAC.

5 GR/10 L APA).5 GR IN 10 L APA) .Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu . MOSPILAN 20 SG (1. ACTARA 25 WG (I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful