CUViNT INAINTE Marele scriitor rus Lev Nikolaievici Tolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.

ait o bune parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a publica1 p ntru prima datn Prin anii 1874l8? 5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a inclus in ele o sumedenie de istorioare $ legende din lile.atura anica luate din viala diferitelor popoare ale lumii. Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz", ,.Leul ii ciinele" ti altel .

Pe ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului, vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu, Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele nai simple, apol vin ahele mai .omplicare... Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atare iabulele scurie t simple iegie de sub pana inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli. Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in ,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (caii .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.a ns io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare zilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroducea actunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncil clc deveneau basnc .u tti, opere de sire siariioa.e ale naretui sc.iiror. Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care rorul este caprivanr ti plin de invnFninre. Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include in ea iniordeauna o ironie jnl peroare sau un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt ti pe inlelesul luturor, Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna

cu o soncluzie eu .u o norala Lev Tolsto' .enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiind incredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAninEroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali. Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar oricare ar ii intili$rea lor, autornl povesteqre despre i adr.sindu * in prinul rind copiilor-De aceea poate uneori aYen inpre sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $ felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba ici, ba colo. scapara de sub masca depldatd o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste particularitale a labulelor se straduig$e si o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail $f ,.,' () V} I q,!7> !u M

.uI-sr rAPA . O da stdpinul cu biciul. dau $i eu cu copita. V5zindul dintr-o dati adt de inderitnic. .w cA . $i ziua Si noaptea iapa s ducea in cimp. nu m-a[ duce la arat. A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. vreme calul se ind sruia noaptea. CiL. la piscut. iar ziua ara. Odatd" iapa ii spuse calului: De ce ari? Sd fiu in locul tdu. lSnnul inhdma pa la plug.

Geaba se stradui cocorul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse t0 . VULPEA $I COCORUL Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le ram: inrr-o farfuiie intins6.l/.

A doua zi. cocorul o pofri pe vulpela el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt.torul intr-o clipiti. Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior. dar ciocul lung al cocorului il goli la repezeaH .

Pe unul il iubea. intr-o zi. O maimuti avea doi pui. lalt nu.PUTI MAIMUTEI Z. pe cel. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el. Ie . nilte oameni luari urmele maimufei.

oamenii nu didurd cu ochii de el si trecurd mai departe.p. izbi odrasla cu capul de un ciot ii aceasta muri. grdbid cum era. Maimula sxri intr-un copac. maimula porni se-Si caute puiul n iubit. dar. I3 .dindu-l pe cel5lalt. Puiul neiubit de mami se ascunse in hnligul pidurii. dar nu-I mai putu gdsi si rimase fi fdre acesta. Dupe ce oamenii plecare.

sA plec. iar de acolo li-oi spune. veverila c.ci aici mi-i fricA de fine. c. veverila se rugi: La$-me. de cite ori md uit la voi. veverilele.LUPUL qI VEVERITA S. am sd te las. Lupul ii spuse: Bine. sintefi atit de vesele. dar numai cu condilia se-mi spui de ce voi. v.zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. lupule.rind in joacd de pe o creange pe alta. ln timp ce pe mine md incollette necontenit uritul. se me urc in copac. Lupul $ri in picioare $i vru s-o manince. . vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin crengile de sus ale copacilor. Veverila ii rdspunse: Mai intii lasi-m.

Lupul o Ie$. iar veverila se cafiri in copac $i de acolo ii spuse: Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu. Pe cind noi sintem vesele fiindcd siniem bune $i riu nu facem nimenui. R.utatea i1i mistuie inima. .

O cioard vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlici de carne proaspdld: I$i spuse: .Nu-i mare scofatd. suci gitul ciorii gi o azvirli cit colo.. inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. cioara iqi infips ghearele in lina miloasd a berbecului $i dedu sd-l ridice. ba am sd. i le smulse el din fne. dar geaba strddanie.VULTURUL. . fac trcabd mai bund. a luat un mielut pirpiriu. Am se incerc $i eu. Pe nea eptate." Zicind asta. Vulturul e un prostdnac. CIOARA $I CIOBANUL O turmi de oi p4tea pe petune. apdru un !ulrur se prav: i din inallul cerului. pe cind eu am si iau berbecul acela gras. Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind Veni ciobanul. de colo.

ce un vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare si il duse in cuibul siu. torului $i prinsere a-l l5uda.DOI COCOSI $I UN VULTUR Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi. Dar coco$ul vroia ca cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima sa. il betu pe ceHlalt. b5tu din aripi $i cinte cu glas risunetor: Privili-md. Unul din ei fiind mai puternic. Gdinile s adunare in jurul inving. R . I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se afld alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine! Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei.i il alunge de acolo.

Tin. Deodad.DRUMETII Un b.spunse nimic. aud in urma lor tropot de copite ti strigetele poterei: Cine a furat un sac cu bani?l Tinirul se sperie $i spuse: Sd nu dem de vr o belea. Tinirul spuse: Nici vorb.ceu ti il duse la tirg. Eu l-am ridicat. ti beleaua de ase Potera il intfic.trinul grei: S-ar cuveni. Au mai mers citva timp impreuni. Deoda6.. ce nu l-am e.trin Si un tinar mergeau pe drum. ce sd vadi: in mijlocul drumului z. pentru judecal.. Batrinul rispunse: Banii i-ai gesit tu. pe fl. Belrinul nu-i r. B.cea un sac plin cu bani. nu noi. bunicule. peniru banii s5sili.sit impreune. iar berrinulse inloarse linistir acasd.rul il ridici qi spuse: Dumnezeu m-a procopsit. zic. pe din dou5. @Eq .

Unul era tare fioros. Am vizut.$OARECELE. Mama il intrebe: Ia spune.. mam. Umbl. celdlalt tare blind. doue animale. cum ardtau acele fiare? - . ce umbH el prin ogradd $i se intoane la mama. coco$ul-$r MoTANUL Un toricel se duse sd se plimbe.

spunse: Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogradd. moJul ro$u. iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea uSurel din coade cind se uita la mine. avea picioarele negre.ra? Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea la soare.i. Da' cealaltd fiarA. a deschis clonlul. ma ascund. ochii bulbucali. Pdi hsta-i chiar moianul! . prostulule. netede. BAlrina mam. se nu te temi de dinsul. cum ar.$oricelul r. ca nu triam unde s.. spuse: Prostulule. libnlel cenu$. Acesia-i coco$ul. El nu face rau nimenui. Avea gitul alb $i pufos. clonlul ca un cirlig. grdi bdtrina mam. Cind am trecut p lingi ea. a ridicat un picior fi a prins a rdcni alil de lare.

n-ai de ce le reme. ce. spuse cocotul de munte. Asta e bine. cocotel frumuSel ti prie t n al meu. Vulpea veni sub copac $i ii spuse: Bun gesit. coco$el frumu$el $i prieten al meu. a apArut de curind un ucaz. uite. d n-aud nimic? Ai face bine. Sint ror felul de fiare. DacA nu de line. . Mullumesc pentru vorba bune.minl. raspun se cocolul de munre. ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a. si cobod colo-n iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbSdoud impreune. co co$el frumu$el $i prieten al meu. Dasd rile. $i spuse: Zis-ai ceva. respunse coco$ul Vulpea se prefecu ce nu aude. precum cd se face pace pe intreg pdmintul. e cu primejdie se umblEm pe p. Dacd em ca inainle vreme. Nu cumva fi-i frice de mine? intreba vulpea. dar daca-i aga cum sDui.clee$u!_pE_rugxl_E $I YTJLPEA Un coco$ de munte $edea in copac. Pentru noi. Se nu-Ii mai fie frici. De cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace la picior. De acum fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele. ca se vEd cum o mai duci. ved niqte ciini gribind incoace. de ahe fiare mi-e fricd. c. ci a$a nu te prea aud din copacul Coco$ul de munte respunse: Fricd mi-i sA cobor in iarba. uite.

22 .

Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de ucaz. Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte. Doar a aperut ucazul. . $i o tuli de indad. vulpea ciuli urechile ti se preg5ti s-o ia din loc.Auzind de ciini. ciinii n-or se se atingd de tine.

Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $i se intilni cu un ciine gras. de unde dobinditi voi denin care? ciinele rispunsei Oamenii ne hrdnesc. lupilor.zim curtea pe vreme de noaple. Lupul il intrebe: Ia spune. cici noui. Numai pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de bine? se mir. Tot ce avem de fecut eslf si p. se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii. M-at tocmi numaidecit intr-o slujbd ca a voastri. ciine. rdrpunse ciinele. . Ba deloc. lupul. ne vine tare greu sd dobindim demincare.

zise lupul. Chiar de-oi fi mai pufin gras.. ciinele. cum a$a? PAi a$a. rlmii sdnetoq ciine.Pni atunci. Lupul se bucuri de propunere Si porni impreunie cu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni.: Da' rositura asta. da' voi trei nber. Dar cind si intre pe poart. Nu me mai duc se faesc printre oameni. spuse ciinele. numai ce bigd lupul de seame ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Adice. Stdpinul are sd te hrineasce gi pe tine la fel. haide. de unde o ai? O an a a. Il intreb. de la lanl. . Ztua slau legat in lanl $i uire ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz. rSspunse ciinele. Atunci.

Lepidard vislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu. Pescarii se speriare. 4* . din mina visla n-o ldsati.NAUFRAGIU Nitte pescari mergeau cu barca. Se stirni din senin o fununA niprasnice. se-i scapede Ia inec. Atunci un pescar bdtrin le spuse: De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaf tot mai departe de mal.

. r .rli .I.-. ri.*ri.!ji.

3 . Cind se lumind de ziu5. . Trecu printr-insa d gasi mincare din beltug. ioareceb dedu si se intoarc.SOARECELE CARE S-A TNGRASAT Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschid turA in ea. acasb. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca pine se umflA. dar burta umflatd nul mai lds5 sd treaci prin deschizdturd.

nu m-oi mai duce in ospelie la necunosculi. Broasca il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu de sub ap5.SOARECELE $I BROASCA Un soarece veni in ospelie la broasc6. dar inghiti lz api. . $oarecele dete sA o urmeze. grii pdfitul. cit vbi trdi. cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal Fi s5-ti scape zilele.

cizu asuprale gi-i inlfaia rn gneare pe amrndol.diri intre ei.BROASCA. SOARECELE SI ULIUL Broasca Si $oarecele se sf. Urcindu-se pe un muuroi. se inceierare. vizind ca au^uirar de el. . Un uliu care zbura pe sus.

A$teptard amindoi sub dulumele pind cdzu noaptea. sd vii oe la mine. El spuse: Ai dreptate. fiindci triiesti sdrScie. dar nici spaime dintr-astea nu cunosc. ca sd vezi cum trdim noi. Abia de rosti aceste cuvinte. didu buzna in sufragerie ti se porni si prindi toarecii. $oarecele cel infumurat ronldi ronldi la ele $i spuse: asta si arili atit de jig. gi toarecele de rind veni la el. ci masa se cutremure un om cu o luminare in min. $oarecele cel infumurat i$i introdus oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in suf ragerie $i amindoi se urcare pe mase. 3I .re.rit. nu. tot mai bun este lraiul nostru.$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$ Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie la un soarece de rind. O. De$i n-am bucate alese. $oarecele de rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bunetef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. Oamenii cinare ti se retrasere. Abia izbutire cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din dutumea. traiul nostru este s&ecdcios. Acesta locuia in cimp ti ili ospeti musafirul cu ce-i era la indemine nitte boab de ce De in griu $i de maz. spuse dupe asta Soarecele de rind. Am sX vin sn locuiesc si eu la ora$.

Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd in ea. de zdtgd. Ba o beaul Batem palma pe o mie de ruble c.MAREA.zuill riurile $i piraiele. El spuse celor din jur: Pot bea toatd marea. o beau ioate? A doua zi in zori. $i atunci am s-o beau. si nu mai dea intr-insa. Ducefi-v. Ba n-ai sd poli. ori scoate mia de rublel M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau. ce faci. ori te duci sA bei marea. RIURILE QT PIRAIELE Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita. . venird Ia el: Ei.

34 . tocmai in vlrful pinului.Ce riu imi poate face ea mi ? Am cuibul sus.VULTURUL $I YTJLPEA Un vultur prinse un pui d vulpe ti vru sel ducd in cuibul seu.. Vulpea-mamd lncepu sil roage sa se indure de dinsa. Vulturul s gindi: .

Nu ajunge ea pinn acolo.la capet ti il aduse sub pin." $i duse puiul de vulpe in cuib. Tocmai vroia si dea foc pinului. dar vulturul se rugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor. fdcu rost de Ia oameni de un teciune aprins. Vulpea fugi in cimpie. .

despre cum te poli feri de ciini. deoarece cunosc un tiretlic care nu dd gre$. Pisica spuse: Nu ma tem de ciini. Vulpea rdspunse: Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce 36 .PISICA SI YIJLPEA Pisica $i vulpea se luarA cu vorba.

37 . ln timp ce tiifisuiau ele a$a. dat nu reusi si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in colFt acestora. citd vreme r-ulpeaiti puse ln aplicare to ate tiretlicurile g picdletile $tiute. cunosc taptezeci ti Sapte de Siretlicuri $ $-aprezeci $i $apte de picteli in privinF asta.md priveqte. aperure nitte vinS tori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui. Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce..

de aceea a nimerit in capcand. Privili. N-am vrul s-o ating inaintea ta. le spuse ea. ce fel de cipetenie v-aF alesl N-are un dram de minte. Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse: E ascunsd aici. Vulpea veni la maimulS $i li spuse: De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-ii fac un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. . Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe. aduni toate fiarele si le-o ariti pe maimuld. Vulpea fugi in pidure. ia-o singure. MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea. Yin-o si li-o aret.MAIMUTA SI VULPEA Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cApetenia lor.

hote .MOTANUL CU ZURGALAI Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina motanului. ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau in ghearele sale. Odati s-au adunat cu tolii s.

M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cind acesta se apropie de noi.mine recunoscdtori cu toiii. dar nu le venea nimic mai deosebit in minte. i. Dar iald ca un soric l lui cuvintul: Am $ vA spun eu cum putem sc.pa de motan.p . N-ar fi rdu.trin.i vom putea fugi Ia timp. i/ i/ -. care se sune tare. Trebuie s.i Iege zurgdlaii h gilul motanului. numai ci cineva trebuie sA .-i legdm la sii nitte zurgelii. ru rreaba asra $i Ii-om r.rascd cum si scape de primejdie. spuse un toarece b. zurgdldii ne-or da de veste . le-ai ginJir bine. De fiecare dati cind motanul se va apropia de noi. Au vorbil ce-au vorbit.

Dupe vinitoare. $i strig. Fiarele care o vor lua la fuge. leul spuse mdgarului: Bravo 1ie. .garule.tul t5u. cici ai un gitlej pe cinste. A$a ti fecur5. mdgarul rage mereu. speimintate de strig.LEUL qI MAGARUL se duse leul la vindtoare. iar leul punea gheara pe ele.dure. Magarul reg a. fiarele o rupeau lia fuga care incotro. m. De atunci. Iot atteptind se fie H'. vor cndea in ghearele mele.rdat de careva. ai strigar cum nu se poate mai bine. cit poti de tare. il lui pe migar cu el qi ii spuse: Ia-o inainte prin p.

ci spuse doar arit: Dac. nu eram cu cr^inii pe urmele rnele. collii li-i spuse: Se pleci de aici.LUPUL SI VULPEA Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund. intr-o vegduni sepafi de ape. . locul acesta este al meu! Lupul nu s ldsi atras in disputd. Dar in vigeund $edea o vulpe. iti aratam eu al cui esle locul acesta! dar a a! se prea poate sA ai dreptate. care-$i ardt.

in ap. Arunci lrulpea iti cufund.VULPEA SI LUPUL Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. purecii prinsere a-i sAri in spinare. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi sd fac. El seri dintru-nceput cu capul inainte. se scufundi adinc ti remase in a$teptare pe fundul apei. Purecii sirird pe uscat. Trdgea nidejdea. purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai . Atunci vulpea se cufundi toatain apd. o treabi nai bun5. apoi pe cap. $i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai sus pe spinare. Vulpea s cutundd Si mai adinc in riu. apoi pe grumaz. iar vulpea ieii din riu in alt loc. Purecii se ingramadirA toli pe botul ei. Din coade. vezi bine. A$a cd se gindi cum sd scape de ei. cA purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Cind ie$i insd din riu. a9a incit la suprafalaapei ii remesese numai capul. din virf. tot mai adinc in riu. Veni deci pe malul riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or.

ln vremea asta Norocul se preumbla prin Iume.. O $ zic* . EI se apropie de leran fi spuse: In loc sn munceasca. dar adormi.N-am noroc". el doarme.TARANUL $I NOROCUL ^ Un 15ran purcese la cositul pi$unii. . iar mai tirziu n-o se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina pe mine.

Tata ii spuse: Acesrea sint libelulele care danseazd in zori.FETITA ST LIBELULA O fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioareIe. Fetila ti aminti de vibraliile lor $i didu drumul libelulei. .

$ARPELE DE CASA SI ARICIUL Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse: GAzduiette-m. Ariciul rAspunse: SA plece cine se infeapi. $arpele de casA il gnzdui. cd eu unul nu me pting.. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur. $arpele ii spuse: Te-am gazduil pentru un timp. trai. tarpe de cas5. 47 . Dar de cum inre a ciul in cuibul. La o vreme. pentru un timpin cuibul tau. dar acuma pleacd: puii Inei se tot inleap5 dureros in ghimpii tii.

46 . Sttncula insd nu putu ajungela ea. Gesi un ulcior in ogradi. Atunci se apuci se arunc e in ulcior pietricele. atitea.STiNCUTA $I ULCIoRUL Sdnculei i se fecu sete. incit apa se ddice pine h gura ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea. ti arunc. cu ceva ap5 pe fund.

De_ce trebuie sA pier? se intreb. _.lesc nimic.{RICA O p.. in iarbd. dar nimeri inlr-o phse de prjns -Z-burb pasarr. in iarbe.minl5.. ea.Sn ciugulesc $i eu citeva.. Eretii omoarA pdserele vii $i nu p..PAS. Bb. iar eu imi pierd zilele pentru un bob de s..serice sdtea pe o creanga ti vazu jos. Pdserica ifi spuse: . .. nryte seminie.

sfifie toat.ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti nu mai venire la chemarea lui. fuse sera pacaLli.. lurma. lupull lupul! Teranii veni. dupn plac. seriu ce a dat lupul! T. vSzind ca nu are de cine si se leam. Fliceia. chipurile.\ Un fldcdia$ past a oile fi prinse a striga.ul mai facu de doue sau de rrei ori isprava asta. Flacdia$u1 siriga iar: S5rili. dar o dati se intimpld ca lupul si dea cu adevirat ialna in oi.e e . . cA vazuse un lup: Ajutor.d in fugn. Cit despre lup. dar se dumerird c.

FURNICA SI PORUMBITA Furnica veni Ia malul piriului. cdci i se fecNe sete. Un val o lue pe sus Si era gata se o inece. odati cu el $i sfoara Porumbila isi desficu ariDile si zbura de acolo. in attn zi. 52 . dar. un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi de stoara. Acesta scipe un striget de duiere. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii ciupi dureros de picior. Vezind furnica in primejdie. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald. O porumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc. ii arunci crengula in ap5.

Atunci i9i vopsi penele in alb ti zbure in hulubirie. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un porumbel de-al lo. Porumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pefugi. Dar stencula uit. unde se afld ti prinse a striga in graiul sau. d ar-stdncul.le se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea. .. porumbeii sint binehriniii.sari in pace. Sdncula se intoarse li ai s:i. qi o l.STANCUTA $I PORUMBEII O stdnculd bdgi de seami c.

o ridice in v.i. Broasca lestoasa c. dar broasca lesloase o linea una:i bun. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu ise DotrivesLe.zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea. -& . Alunci !ullurul o lua in gheare.?duh ti n dedu drumul de sus.BROASCA TESTOASA qt VULTURUL Broasca l stoasd se tot ruga de vultur se o invele si zboare.

ra pina h capet povara asta. Mdgarul ii spune calului: Ta.MACARUL SI CALUL Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal.e grcu imi vine. lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Peste pulin megarul se prebu$i 56 . n-am s5 pot c. la $i tu mdcar o mici pafie din ea. Calul nu se invoi.

Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat de mdgar.can de sufletul meu. .b pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete duhul. ce-am p6lit! Dacd il ajutam nacar pulin pe nngar. ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c. . ba chiar $i pielea lui pe deasupra.nu ceram acum singur toati povara purtati de el.ine Ar.

am s5-Ii fac .Leul adormise. Acesta incepu si se roage de dinsul. Un $oricel trecu in fug. spunind: Dac.i eu un bine cindva. peste eI. sd-i dea drumul. Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. JE . ai sd me iati cu zilele.

$ry . il ldsd $ plece Pesle cir:rva rreme ni. roas funia $i ii iti amintesti cum ai ris de mine.. Toiugi.Leul incepu se rida. adid-cum poate un oricel sa-i faci lui un bine. Auzind rdgetele leului. fiindca nu credeai c.te vindtori il nrinseri pe leu $i il legard cu funia de un pom. am si-li poi face un bine? Acum vezi pr chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori "ingur folos. Soticelul veni indat.

colpodinar5r ase cd dace o va hrani m ai bine. g. garna nu se mai oua delo(.u/(. gaina ii va oua oe ooua.t . Zis $i facut.O. Numai ca. Ingrasrndu-se.it" .BAXA SI GAINA -. 'fr 6* A."ug in fiecare zi cite un oLr.ori mat mulre oue.

GAINA $I OUALE DE AUR cdina unui gospodar oua oui de aur. gospodarul tdie gaina (credea' vezi bine. . Rivnind se ia mult aur dintr-o datd. dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile. ci poarte in ea un bulgere mare de aur).

iar ciinele ifificu culcu$ la temelia copa cului. La ceasLrl sorocir. cocoful adorrni inrr-un copac.CIINELE. g arunci Vulpea il ciute pe porrar. Se-mi deschidd et poarra. cocosul prinse a cinra.. Dar ciinele snri din culcugut sAu ti-i fecu de petrecanie. COCO$UL $I VULPEA Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. . veni fuga sub copac qi incepu snJ imbie sd coboare pini la ea. CocoMaj intii s. cercind si-t picileasci cu aceeat' gogoril. care doarme dupi zdbrelele porfii. prinrre redecinite acestuia. Vulpea il auzi. pe seari. lrezefii portaruL. ca sd i dea cinstirea cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos.

linsa -!' -aramar pila acestuja_ Din_ limba incepu sii_i picure sing-e.un li se apuc. s.DIHORUL 9l!:l inrra la. pini jri zdreti limba de roi_ ..u_rhorut se bu-curA :i Iins e mai depane. zicindu_ri ca srngereaTa rrerul pilei.

URSUL SMLPEA Leul ii ursul dedur. pe-aici fi-i drurnul! . cind. Se b.\. sleiii de puteri.cea inire ei. peste o halc. leul de asemenea. pin. ei cam multi$or. Ursul nici gind se cedeze.tur. iti infipse collii in ea $i. Vulpea zeri carnea care z. de carne Si !e luari ia cearti pentru ea. cezrirS cu boturile in lSrini.\ LEUL.

mind urnbla dupl pradi. La marginea satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul unei betrine care spunea: Dacn nu contenetli cu plinsul.LUPUL $I BATRiNA Un lup fl. . am sd te dau la lup.

pui$or.Se vede lreaba c. . i s(} dea plodul figiduit. $. c. Si pleca din acel sat. pe arcr una se spune $i alla se face". Attepte pini cdzu intunericul. Daca o veni lupul.{ / Lupul nu plece nai departe. iar o auzi pe bitrini spunind: Nu mai plinge. ci se puse pe atteptat s. nu te dau la tup.. ii punem pielea n b51' Lupul iti zise:.

LIBELULA $I FURNICILE In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind umezea16, aceslea il scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spusere: Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele? Libelula rdspunse: N-am avut timp: am cintat toat; vara. Furnicile riserd qi greid ata: Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat! -

BROASCA qI LEUL Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulin pe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea. Leul o strivi cu laba $i zis : Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi! -

ffa LUPUL $l COCORUL I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse: [a, cocorule, ai gitul lung-vir;-mi ciocul in gitlej ti scoate osul de acolo. Am sd le rispldlesc. Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul li spuse: D5-mi resphta fngeduitd. Lupul clanleni din colli $i-i rispunse: Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am scurrat de cap cind li l-ai virit intre collii mei?

LUCRATOARELE St COCO$UL Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap Si le punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii de zi.-i ia viala cocotului. Ficnr6 intocmai.Dina Ie scula Si mai devreme D lucrdfoare. numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se sa nu doarmi mai muh decit trebuie. ca sd n-o trezeasce pe sldpina. . st. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari se se scoale a$a devrem ti se gindire s.

dar pieri dusi de valuri $i bucata de Astfel. cu o bucat. carnea ce-o avusese. .r. Vizindu-$i chipul oglindit in ape. crezu ce-i un alt ciine cu alrd bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul amegitor pieri.CiINELE sI UMBRA sA Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat peste riu. ramase li f. de carne in gurd.

icul.. ba mai ai .i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi.rintele siu: T. De ce alunci li-e a$a frici de ciini? 74 . egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii.CERBUL $I PUIUL DE CERB Puiul de c rb il intrebi odaii pe p.

75 .".. n-apuc sd mi gindesc la toate astea. Cerbul se puse pe ris $i rdspunse: Ai dreptate.*. Numai ca inlinpl. fiindce me pomenesc zvinlind pdminlul in fugA.: de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l./ t -t i{. b:iele..rrind.stb w.

zu nitte struguri frumo$i.VULPEA qI STRUGURII Vulpea v. Ca sA-ti inebule ciuda. dali in pirg $i tor chitea cum si s infrupte dinrr-intii. dar nu izburi se ajungi la ei. zise: Sint inci acri. Multe vreme ppei ea sub butuc. - .

. o rindunicd ii spuse: N-ai minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-or crette mai miricei.GAINA $I NINDUNICA O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucrisA le cloceasctr. pe tine te-or obijdui mai inrii. Vdzind-o ce f ace.

.. Oamenii se intoarsert si il ciomigire zdravin. "_*F. Oamenii li vitele o luare b fugn.MiGARUL iN PIELE DE LEU Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea crezu cA-i un leu adevdrat.. -. Dar prinse a bate vintul.rgx. pielea fluturn seliind intr-o parte si il dndu de gol pe megar.

.omoaji. Comoara n-o gdsir. Cind ajunse pe patul mo4ii. .ITICULTORUL $l FECTOR lt SAI Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu munca in vie. Fe. dar pAmintul l-au sapat atit de bine.\. gi se imbogifirA cu rolij. incir via incepu sd dea rod mutl rnai bogat. )idupi ce pdrinrele lor inchise och ii. se apucari sd sape in vie.iorii se gindira cr-r rorba de o . la el fi le spuse: Dupi ce o se mor. ii chem. copii. ceci am ascuns ceva acolo. sA ceutali in vie.

nici ce mai puiu. 8l .YULPEA $I TAPUL Tapului i se fecu sete. $i se addp. Vulpea il vnzu +i spuse: A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r in barbe. pine se ingreuie de tot. gi incepu s. Dind sI iasi de sub mal. El cobori sub un mal abrupt. behdie. te-ai fi gindit inainte de-a cobori. cum ai st ieti de acolo. la izvor.

cocoR $r BARZA Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri. pentrua{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le c5lcau in picioare. Barza ii spuse tdranului: . dar $i o barzA deolalt! cu ei. In plasi nimerirh cilva coco .

. Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi.Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor. .'Pind ti dupe penele mel poli vedea cd nu sint cocor. am cuibul chiar pe casa perintelui rau. ci barz. Tiranul respunse: Cu cocorii te-am prins. cu ei odati am sd-li fac de Detrecanie.

. iar cind m. Acesta ii spuse: De-mi drumul inapoi in balt. vei prinde iar folosul va fi pe masura. pescarule. Pescarul rbspunse: N-are minte acela care a$teapti numai folos mare. imi dai drumul. N-ai se tragi nici un folos de pe urma mea. am se cresc mare. pe cel mic sceptudu-l din min. Dac.. .PESCARUL $I PEq'TI$ORUL Un pescar prinse un pe$titor. doar vezi cit de pricijit sint.

td 4\.*K . t{ .

Mai bine termindm odatd cu viala. dup. broa$rele se aruncare bildibic cu toatele in ape. I IEPURII SI BROASTELE Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui care mai de care: Pierzania ni se trage $i de la om. decir sA ne chinuim sA tor rriim cu frica-n \in. frarilor! Sd mai zebovim cu ineca rul. Haided sa ne inecam IoI t $i o pornird lopeind spre lac. ii de la felurite ahe fiare. . de vreme ce se tem de noi. hotirili sa-$i punecapAt zilelor. ti de la ciini. e mal rea decil a noastra. Viata broattelor. curn vedeli. $i se ti cu de Ia \Llturi.:. Atunci unul din iepuri grei: Ia opriFva. Auzindu-i pe ie puri venind.

i in bunA in telegere. oricine vA va putea da u$or Dierzaniei. cu u$urinF nuielele. Aiunci le cefu $-i aduce un lirn Si le spuse: RupelFll Se tot sraduird feciorii.iascb in bune inlelegere. Daca insi v. . dar ei nu-i dedeau ascultare. veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF. dar nul puturd rupe.TATAL $I FECIORII Un iali porunci feciorilor sai se tr. va putea fringe vreodatd. Arunci tata Ie spuse: Asa va fi ti cu voi: daci veli r. Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una Feciorii frinser. nimeni nu v.

zind una ca asta. se le holerasce sa-Si taie $i ele Coada. nu ne este de nici o trebuinF. n-ai spune tu asta dac..VULPEA Vulpea nimeri intr-o capcan. e o greutate de prisos pe care o tot c. incepusi se gindeasd cum se scape de r u$ine. Aduni loate suralele ti incerc. Una dintre vulpi raspunse: Hm. V.r. le spuse ea. coadd. nu erai bearce! Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo.m dupa noi. se smulse din ea $i rdmase fIr. \F .

is1., ,iiil: ili ,. inlli'

TINTARUL $T LEUL Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei oare crezi cu adeverat cd esri mai tare decit mine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii asta fac 90

fi muierele cind se iau in t;rbacd cu b;rbatul. Eu sint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6, c; le-a$tep(! $i linlarul, trimbilind vireje{te, se ndpusri asupra leului $i se po.ni sal intepe in nas Si in pdrlile descoperife ale felcilor. Leul se bitu cu labele peste bot, infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1, I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri. Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo. D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care. sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul )i acum m; di gara un licdlos de pnianjenl

si. /' a a. Lupul ii d. Arunci \a vii sa ma manin\i.ra. Un lup flimind Jddu bL. Lupul il inr. nunrA.CiINELE sI LUPUL Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga caretr.ind ma vei '11ar tsisi \reodarS \omnoros in iara portii. .ebe: Ei. \a nu mdi a$lepli all.ninci vezi bine. !rii de la mini. lupule: . voi ave a mincare din bel$ug fi am \. ingrat.pinii mei or sd joace nunta. s. ce sd vezi ciinele $edea pe acoperi$ul casei.nince. pesLe cirva dmpveni iar la casa cu pricina $i. m.nr numai piele fi os.unra-r )i vrusii m. s-a jucal nunta? Ciinele rispunsel S. Mai rabdA njlet.du crezare g plecd. Ciinele ii spuse: Lupule! Nu te grdbi se md m.

acum nu te mai invidiez prea prperat e prelul pe carel pl. inlilnind un mdgar dome\ric.garul silbatic spuse: Nu. frefioare.MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc Un mEgar salbaric. Dar cind vazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce de bite incepe s. se afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofan e la trup ti ce hranb imbeltugald primesre. - .re$ri.-i care stdpinult m.

$i iar incepu calul si se plingn de soart: f.pin. Olarul i$i vr'ndu calul unui pielar. cd acum m-au vin dut nu penru muncd. in suflet strigi bierul de el: Vai mie. cre dinarul vindu calul unui olar. Calul muncea mult tiprimea hranA pulin. A$a se $i intimpl. $i se rugi cal ul celui de sus sAl mute la un alt st. cu rnaim. arira mi-a fosrl [4a bne r. I se irnplini $i aceastA rugi.pre u\care in curted pielarului.CALUL 9I ST.. sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun. Calul se bucure la inceput. Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de cai inrin\e. numai cd la olar munca se dovedi $i mai grea.\PINII Un gredinar avea un cal.minearnla ceilalli srepin'.. ci pentru pielea mea! "2 .

LUPUL SI CAPRA Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci golale unde nu pulea ajunge. Aici Si locul e mai neted. Capra r5spunse: . lupul ii spus( Ai face bine si cobori in vale. )j iarba e mai dulce la gusl.

De hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te insrijetti. 97 . md chemi lu in vale.Nu pentru ast4 lupule.

CERBUL Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. scape de urmiritor. se bucurA nespus de frumuselea coarnelor sale. Vrzinduti chipul oslindit in api. iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele mi-a adus pierzania. Codrneli cerbului \e in.. Cil despre picioare. Dar ial. .urcara irr crengi. din desb snri asupra-i un leu. spuse: Numai picioarele mis cam sl. Cerbul o rupse de tugi. i$i spuse: Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi scape viala. iar leul puse gheara pe el. cn sint atit de mari $i de rdmuroase. In ceasul cel de pe urm. privindu-le. Era gata-gata s. c.binoage fi urite. dar se nimeri in dfumul sau o padur(. spre cimp deschis.

.t' *.

. un cerb se ascunse intr-o vie. vindtorii se gindird: .CERBUL $I VIA Urmlrit de vinetori. $i i$i spus cerbul. in timp ce-Si dedea sufletul: Am fost pedepsit dupi meril. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada. rumege citeva foi de vi!6. care cu pulin inainfe mi-au salvat via1a. . Auzind fo$net de frunze. renindu-l pe cerb. CAci am vrut si meninc frunzele.N-o fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?" $i trasere inr-acolo. cerbul se apucd s.

i intrebe: Iad-me-s. Hsi jos legdtura ti spuse: Oi. .tura asta de lemne in spinare. de-ar veni moartea oda6' Moartea apiru pe loc .trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care. ce Yrei de la mine? Betrinul se sperie $i r. Istovit de la o vr me.BATRiNUL sI MoARTEA Un b. Avea mult de mers pine acas6.spunse: SA mn ajuli sd-mi pun leg.

leule. de colo: Nu intru. fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri.ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase intr-o pettera ti se pref.ba. leul nu mai putea sd prinde sAlb."-V-4 --IrFJ "uk' LEUL $I VULPEA Din pricina bdtrinelii. dar nici o iegire de aici. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru? Iar vulpea. ata cii se opri la intrarea in petteri ti spuse: Ei. 102 . Sdlbeticiunile veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau acolo.cu bolnav.:. Vulpea mirosi despre ce-i vo. cum o rnai duci? Leul respunse: Nu prea bine.

Mohnul se prip. se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf a a. ca aici n-are cum sA ajunge motanul! De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6 la ei. cu el. \a nu mai coborim din tavan. Un Soricel il privi cu luare.MOTANUL $I SOARECII intr-o cas6.cileasca. lol nu m-apropji eu de tine! .zind $oarecii ca nu-i de glum. Ca urmare. spuserd: l_ra(ilor. facind pe mortul. Soarecii se inmulfiri din cale afarb. Nu se prinde! gi-n chip de sac de-aj atirna. motanul se gindi cum se-i p.$i pe acolo {i se puse pe vinar. V.

Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse: M. uil la !ine. cind m. .(. Vulpii i se fecu pofti de imbucatura aceea. corbule. dacd ai avea ti ninte pe deasupra. Bucara de carne cdzu in iarbd.rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a fii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea fi un glas irumos. dupS m. chiar ci ai putea fi imperar. m6 bate gindul(.CORBUL $I VULPEA Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza intr-un copac. Arunci corbul de. a a cA se apropie de copac $i spuse: $rii.rl fr Incepu a \foncani cil il jineau puterile.chise plr.i corbule.

Omul 106 . Neavind aha ie$ire. Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi.CEI DOI PRIETENI Doi prieleni mergeau prin pedure. cind un ursle ieli inainre. I nul din ei o rup se de fugr. se trinti la pamint ti fecu pe mortul.mase in mijlocul drumului. ceblalt r. seri intr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia.

incete pina f se respire. DupA ce ursul se indep.a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care fug $i i$i lasd prietenii in primejdie. . pleci de acolo. p. UrsDl ii adulmec.rindu-i-se ca intr-adevar este mort. ceulalt cobori din copac ti il inrrebd rizind: la spune. obrazul Si.rta. ce fi-a soptit ursul la ureche? M.

Franul aretA prielenilor topoarele pri niie in dar $i le povesti toat6 intimplarea. Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe nralul riuhri. Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il intrebi: Al tAu esre roporul acesia? TAranul strig. Atunci duhul apelor aduse un topor obitnuii. pentru cinslea de care ddduse dovadi. Duhul apelor adusc u alr topor. ca risplal. $i iarAfi rnspunse liranul: Nici acesla nu esle al meu. i se fdcu mild de Fran riii aduse d'n riu un topor de aur. i$ arunci intr-adins toporul in apA.ineze.ran iti scdpa loporul in riu. se a)ez5 pe mal ri plinse amarnic.espunse: Nu este al meu. de necaz. pe rnal ti incepu $ se c. AcasA.rui toale cele trei topoare. se atez. Duhul apelor il auzi. it htrebd: A1 tiu este toporul acesta? Tnranul . de dala asta de argirr.TARANUL SI DUHUL APELOR Un 1. bucuros: . Taranul se bucuri: Acesla-i toporul meu! Duhul apelor ii d.

f. al meul Duhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur )inici lopo.ul care-i aparfinea. drep t pedeapsa c. . mrnl.Al meu este.

r. Lupul se sup. nicr ' -ma na. de ce vara lre_ cuti ai aruncat vorbe de ocar. $Ji tulbur apa? Nu vezi cd mA adip mai la vale de 1ine. lupule. ii spuse.LUPUL $I IEDUL Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului. abia ating apa cu virful buzelor. atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame! . lupule. Lupul ii spusc: Te mai poitesc sa mi rnspunzj.rintelui meu? Iedul raspunse: \ara rrec r. $i spuse: Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei bine.r. I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa Tu.cusem inc. ini (ulburi apa )i din pricina asta n am cum $-m' potolesc setea. Iedul rdspunse: Cum por eu. Si apoi. p.

\ad..nAtate impnratului. * Vulpea. Lupul se bucur. Toate sdlbSticiunile veniri sdl vad. nu-li arat. pic de respect. ce faci. ra s. o cleveteasci in fala leului. spuse e]. ureze de s.LEUL. 2 . N-a tenit Inicar o dar. numai vulpea nu se ar5ta pe acolo.trin Si beteag zicea in pefterS. de prilej $i incepu s. $i s. LUPUL $I VULPEA Un leu b.

. N-am venit pe la tine fiindca n-am avur t6EaL-Iar rdgaL n-am avur liindca am L.Las' cA li-o plitesc eu.i-n lat. Leul o infrebi: Ce lel de leac este? Iacatil: un lup de viu s. Abia acum arn aflat unul mai osebif.urreieral lumea toati-n lung. jupoi.zu pe lup risrignir sub gheara leutu'. la roli vracii.. ma mai intii. ci asculr. cu pielea-i cald. vulpea rise $i grei: {!ra-i fraliodre: la rele pe.Fri apoi. iti zise in sinea ei: . supune osindei. lupule!" Iar cind leul era gata si-$i verse minia asupra ei. ca sd intreb de ni$te leacuri peniru tine. ci nrval. stipine. le-nf.er mdfi nu-i nune. Iar cind il v. Auzindul pe lup ce spune. de aceea am Si venit in grabi incoace.-i nunai fapre bune.Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10. ! . vulpea srni: Nu m..

LEUL. luali-v. parteal Leul se si facd singur. Leul ti spuse: Bravo lie! Cine te-a in!etat s.toare. MiGARUL $I VULPEA Leul. M. Vulpea aduna otul intr-o grdmade. il mince pe migar 9i porunci vulpii o noud impdrleald. Prinsera mult vinat $i leul porunci megarului sd face imperleala. minie. se uit. jmparli ata de bine? Vulpea r. lasind pentru ea mai nimic. magarul $i vulpea se dusere h vin.spunse: Pdlan'a mAsarului! .garul implrli lotul in trei perll egale $i spuse: Poflim.

f1/ . Se dezHnlui o furtunA: stuful se legena intr-o partefi alla.. Stuful tdcu chitic.STUFUL $I MASLINUL Un m.slin d un stuf se luare in de er -care-r nrai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. M6slinul iDi incord. i apen. Mbslinul rise (le stuf cd s incovoia la orice vint. se r6suce4 se incov oia pine Ia pAmintfi reziste p?nd la capit. crengile impotriva vintului ti se frinse.

lu si vadd ce va urna. Berbecul rivni si fie mingiiat la fel fi sA i se dea fi lui piine. Cind Franul se intoarse de pe ogor. Berbecul il chiii din spate. berbecul ii fugi in intimpinare. ii linse mina. se frec. pis'ca ii fugea in intimpinare. i$i fecu vint $i sdri in spinarea feranului. ti un berbec. Pe l6ran il pufni risul. dar st. ii lingea mina. ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn )fre . se freca de picioareLe sale. Tlranul o 'niogiia ti ii didea piine. darimindu-l din Vnzind cn berbecul i-a doborit p.mint.PISICA $I BERBECUL Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui o fisic. Cind ldranul se intorcea de la Inunc6.rintele la p. ii sirea in spate. rlc picioarele sale.

se gindi iepurele. m-am prepddit de ror.IEPURELE Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o padure.-l caufi nu se cade. 1t8 .. Aici se simli la addpost. ce in bine mai binele s. iare. Incepu sd caut un loc mai dosnic. Am vrut se me ascund mai bine Si. numai cd de aritalrici aduna6 in el voi se se ascundd . Lupul pusegheara pe el. dar aici dedu peste un lup...i mai bine.Se vede treaba.. intri in tufdri$ul unei ripe.

broasca festoasi mergea $i tot mergea.*:s. sA vadA care pe care.p-. incit o pierdu pe broasca lestoasidin vedere.4".. ea era de acum ling6 borna de-o verst.Oare incotro m5 grebesc? Ia s.-"e .i.:=-: . . Ales rA distanla de o verstd.TL.IEPURELE SI BROASCA TESTOASA Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacd la fug.. mutind cind un picior cind altul. intre timp. a drumului. *E"F*-EeiH 1* \a E-+sF.. Se a$ez6 $ se odihneascl ti adorm.: . *-'. iar cind iepurele se trezi. rni a ez nitelu$".* Iepurele {i$ni din capul locului inainte gi ajunse afit de departe.*. Se gindi: .

" E rdu de noi. Cind se intoarse pe inse. le porunci acestora sA asculte bine $i si-i povesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii. mdicuF.ate la cuib. se le spuice-i rog se vind la coasn .Ovezul meu a dat in pirge. fiule. scoase pui. pe la vecini $i prieteni. ii asculd cu luare-aminte ti spuse: . Se te duci. Plecind dup. puii ii dddurd urmatoarea veste: E riu de noi. dar se tot temea ca stdpinul ogoruluisi nu inceape se coseasci ovdzu l. mut5-ne de aici. A rrecut pe aici $A pinul ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu ti i-a spus acestuia: . Bdtrina prepeli!.PREPELITA SI PUII EI O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de ovdz. meicuF. trcbuie cosit. c5ci miine dimineala vecinii vor fi in lan.. hrana puilor.

. cum. treaba se va face.Se vede ce degeaba a$teprdm. spuse b. nici miine nu va fi secerar ovazul.pinul lanului. fir. puiprii mei.trina prepelili.)mul a hoteril sd puni singur mina.-o crEpa de ziua. ce-afi mai auzii? A venit iar sr. pe la cumetri )r \. Nu vb sperial. A doua zi in zori. intorcindu-se iar la cuib: Ei. de vreme ce . ci ajutor n-om primi de nicnieri.i purlor sa as (Llre ce ra mai spun( sl. Alunci i a spus el fecioruiui: . In ziua urmdloare.". Atunci i-a. copii. Ei. prepelila zburi iar intr-ate ei)i iar Ie porun. ii'n srnguri de coasd". pelJ (rnnati.. irJie.Nu v5 fie ieam.pu\ feciorLlui: . canirne. ovdzul nu va [i secerat atit de repede.pinul cu lecioru-su pc arcr.rd grij. le !pui ca. spuse prepelila. Cind se inroarse la cuib. au ror a$leplal rudele. Ovniul e nr pirga.. srali f. dar n-a venir nimeni. meicuF. venim aici )i ne dpu.Sd le d uci. a roi a$tepral prierenii fi vecinii. sd a$epteajutorul altora.! copii.i rog sa lind neapArat miine la coas. pe ta trali. Acesre nu s au arahr. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli. tiule. Se cade se oe. puii ii A dat iar stipinul pe aici.Ilulinl de aici.

P. c.rat. cind acesia ne va lua Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea.nstiie p. desi.cu coada ti se declare pretendent la coroan.unul it.rat pe vulrur. colofana inlrebA: Ia spune. s.J pun. cind ai sd fii tu imparal cum ai sd ne aperj de toim. Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleage imp6rat. iar pa$retul cAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna..PAUNUL P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp. imp. Atunc. Pini Ia urme. .un. hotSrir.

. ^.'t4 ..?&:c '?1.":.-. .1.

u nas... din loc.:?..Vai. dind aprig glas.-" . nasul meu. -:LV . .URSUL $I ALBINELE Un urs veni la o prisacd $i prinse pagubi sd face. simt c5-mi ia focl" gi ursul o lu. Au teberit pe al s. Albinele.

nele lc \enira Je ha. in celdlalt trinlorii. "#.y tF-+. Punefi-i pe fugi.j r-in'orilor' t25 . chiar cd o pol face pe loc. Si ne faci judecata pe loc! Viespea respunse: Acum. sd le fie judecator.i vd indopali din munca altora.r+' "15. $i mai buna.:t. srea albinele. am sa-mi pol da seama care din voi a f. ::! . Viespea spuse: Nu pol holeri nimic din capul locului. fiindcd nu $1iu care din voi a iicut mierea.4.cul miere mai mull. . nu >rili sd (d((li mierea . irnperlili-vn a.: --1T' -. Voi trintorii nu vi in\oil: tiinJc. Trintorii serira indata cu gura: Nu ne invoim. Peste o s6ptamin.adar in doi stupi rima$i neocupaii intr-unul s. albinelor! 5i alb.N iit (! ?t s: "!a * ALBINELE $I TRiNToRII D cun veni vara. trintorii se luari la cearlS cu albinele cine se manince mierea Albinele chenare o viespe. iL .

PAUNUL $ COCORUL Un cocor fi un pdun se infrunlau intr-o dispuf. eu str6bat in zbor inafiurile cerulur. pe cind tu ili faci de lucru prin curtea cu b. Coc-orul spuse: In schimb. in coada mea strilucesc toate culorile lumii. pe cind tu etti cenu$iu fi uri. aprinsd care din ei e o pasare mai de soi.. frumoasd pasire. peunul Eu sint cea ma.legar. t26 .

li sucesc gitul liindcd etti gata $-.PITPALACUL SI ViNATORUL Un fi'palac nimcri in pla. imi dai drumul. se roage de el se-i dea drumul. grAi pisararul. ii spuse el. Aila ci nu ii-af fi dat dnlmut nici inainte.r unui pi\irar )i inietrl s. dar acurn ti mai puin se le a$fepfi la asla am s. aln $ te slujesc ii eu. vinzi pe ai lei. . Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci. carevasAzica. Afa. Dac.

vrabia chemA iar p.VRABIA Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd indate la pisiri ti le spuse: Suratelor.du snminln. plec. Inul ajunse la maturitate $i d.rile sd ciuguleascd inul.s. de Ia ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor. iar aceasta nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele. Acesta va cre$te. Asa incit. Pentru a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile. iar in tlase ne va prinde pe noi. venti cu toatele in grabd sA ciugulifi seminfele de in. Pisirile n-o ascultari nici de data asta. ca sA nu pitimeasci mai tirziu din pricina lui. Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei. t2E . din sfoare va impleti plase. $i tot pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare. Ciad inul inflori. vrabia se super5 pe suratele ei. omul va face sfoare din el.

rie. asta-i! graira ei. iar eu\.sam in huLubirie. era p. pe erete si intre la ei.ERETELE SI PORUMBEII Un erete se tor lua dup. iar pevoi v. Inainre de rodre. porumbe. ce trebuie sa fac ei: lSsati-mA in hulub:ria voastr. le vorbeasci norumbei lor.. . Nu irebuia se-l I.r)ezd inrr-un coriac )i incepus. Acum nrmic nu ne nai podle ajLra.r fiecdre zi la md.. proclamalime imperat. Cind se dez meliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut.i vor minca $i zilnic sacrifica cire unul din ei. voi sluji cu credin16. niciunul. iubesc. veni ling. ce se vnzu instalat in hulubarie. il tisar. dar nu izbulea sn prind. le \puse el. . Dup.u >r rreb-re. Atunci se gindi la un vicle$g. Nu n umar ca obijduiesc.: -Sinr i-nnirarul r05r. Porumbeii se invoird. Am Iimo liber berecher.. dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac. \e . cum c. eretele incepu altfel sa le vorbeasc. Iat. hulub.ea rjrziu.j-mi Jdti r\ulrare. ar vrea \o \( puna in slujba lor.

Numai o singure bAlrinA. Ata fac li oile.are. dupd ce se poticni de butuc. Am atezai un buluc la inl. dar ti accla era o batrin.. Fie(arc.. cllrn ahfel.i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra vecinului. se intoarse din dfum fi il indepArta din fala intrdrii Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. rJ \. Culn aSa? P:i. Deci. a$eptind ceasul cind oasp lii vor i ncepe sd se impr. Vecinul celui cu nunta chemA la el pe lucrilorul sdu $i ii spuse: Du{e.Stie In 'firtir. se policnea de buluc. iar eL se atezi pe prisp. o . dar rimeni nu l-a dat la o parte. oa pHlii ircep. lume. veni nult.ST-APiNUL SI LUCRATORUL La o nunl. de cun1 ietea din case. ulr siigur om a iosl. trase in fala inlrnrii in casa vecinului un buruc. toli s-au impiedical dc el. Acesta il inlreb6: Mul{i oameni au fosr? Un singur om.pa cile o sudalmd li pleca mai departe. sc. Lucritorul se duse. O singura bilrind a indepinat butucul de acolo. ple(e. A$ procedeazi nii.

132 . Ceaunul spusei c5-mi tragi tu o scatoaki. nu eu. c. Tu ai sd te alegi cu capul sparf.ULCTORUL $I CEAUNUL Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld. Ulciorul il lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o scatoalci.-li trag eu una tot una va fi.

labele.efte prin beciuri. Cind. suslinind sus i lare ce este animal li cd le iube{te numai pe ele.serile. Liliacul nu se abture nici unora nici celorlalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrunLa inceDut o. El le ariti dintii din gu16. Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace. cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA! liliacul s dddu cu animalele.e. totu$i p. dar pdsdrile il alungard. slircurile pieplului. dar mai lirziu. ..i atunci liiiacul se dddu de partea lor zbura cu ele fi spunea cd-i pasd. prin scorburi. zboarx numai pe ins rate $i nu se mai de cu niciuna din pe4i. liliacul vru si treaci de partea acestora.sirib se dovediri mai tari decit anirnaleb .LILIACUL Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale Si pesiri. in cele din urn5. ti de arunci liliacul tr. izbindir.

$i vadd comoara. *Eb .ZGIRCITUL Un zgircit aduni o ulcicn cu bani. N-ai decit se-li faci drumurile ca de obicei fi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$i toruna l. Un vecin il vnzu ti ii spuse: La ce mai jele$i? Doar nu te foloseai de banii aceia.o fi. sa. Un argat ii linu urma. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e puse pe jelit. ii dezgropd noaptea ulcica $i o fur. o ingrope in p.mint $i se ducea zilnic. de acolo. in mare taina.eala. Cind zgircirul veni sA-$i vdde agoni.

Taranul il azvirli inapoi. dace mi mu i fiindcE vreau si te scap' .TARANUL $I CIINELE Un ciine cezu in fintind. spunind: Sa piei. afurisirule. dar ciinele il mutce de mine. Tdranul se apucd sel scoatA.

JDjeu .eil un juje!. I ri u ngh'ular.CIINELE CU JUJEU * .jug m ic. Ciinele incepu si se dea Ia geini. numai pe mine m -a lnsemnal. animaletor . ararinou-t] JuJeul $t spunind: . .-la uitati-ve cir de mull md iubette sdpinulDintre toli ciinii. Srepinut ii prinsela. care * pune la giru ca sa nu poala rrece pnn gard. Arunci c iin te porni pe la alre curti.

Atunci prinse a se ruga ti fngedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece copeici dacn ii va gesi pe hoti. O c. dar nu putu da de urma ei.utA pesle tot.CIOBANUL Un cioban pierdu o oaie. A doua zi se duse cio I3E .

care tocmai isprdveau de mincal oaia pierduta. Dar cind lupii se repeziri la el. ciobanul prins a se ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de o rubld.banul in pddure $i didu peste ni$te lupi. li gdsise pe holi. dacd va izbuti $ scaDe de ei: 139 .

ct dul5ul mirii minios ti se rcpezi la ea. 110 .CIINELE PE FIN Ciinele se tolinis pe fin. nici singur nu mininci. Vacii i se ficu d o gure de fm veni sub per teie grajdului. lingn grajd. Vaca se indepirte $r spuse: Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. nici pe altul nul las5. viri capul gi abia apucd o gurd de fm.

LUPUL $I OSUL Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandri se repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac; de pirrecanie, dar se lemu sn deichida gura, ca sa nu piardd osul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cd lelanddi dupa el. w 'f

CIINELE $I HOTUL Un hot se apropie de ograda omului. Ciinele il simti $i incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de piine ti o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezi la hol sil mu e de picioare. t42

De ce me mu$ti? Nu vezi ci-i dau piine, ii spuse hotul. Te musc, fiindc; pine a nu-mi da tu piine, nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu. Acum ins6 sint incredinfat cd e$ti un om r;u, de vreme ce incerci se mA mituie i. 143

da'ndati ce ajunse . primi o copira de-i zb. ce md cam line o durere in copita.. Veni la herghelie ti spuse: Vdd la voi un minz care tchioapiti. care vindeci pe loc.LUPUL $I IAPA Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. lecuiefle-mi piciorul drept din spale. .ll. rogu-re. lup .* duse numaidecit la ea. cunoa]tem un asrfel de leac. Lyp.ra-d toti coltii din gu re. Una din iepe il intrebS: Da' tu $tii lecui? D'apoi cuml Atunci. linga piciorul cu pricina. Oare nu cunoa$eli leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi.

t1 !' .

) . n-oi mai avea timp sa-l ascut. il lntrebe: De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te Lupul rSspunse: Tocmai de aceea ii ascul. Cind oi avea cu cine. t.VULPEA $I LUPUL Vulpea il vizu pe lup ca bi ascute collii. c6 n-am cu cine mi bate.

omule. gi p. sA plec.f 't' l-'' dn4 CERBUL ql C1. . Calul veni la om fi il ruge sd-i ia aplrarea.t'/ Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungi _ de pe pigune.-m. calul spuse: Mullumesc. alungi cerbul. Ba nu te las.siri calul pe linga el.. fiindca mi-am dar s ama cit. Omul ii lud apirarea. V.zind cd cerbul a fost alungat.-Ut.n) \-''. acuma las. nevoie am de tine. dar in schimb puse friul 9i qaua pe cal.

Ba nu. Au ajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpdneasca daca e bine sau nu sb sard in finline. o fi apd mult5.. de acolo nu mai ietim.DOUA BROA$TE. spuse: zic si sdrim. dar dacd totuti seacd pini la urmx. api e multe in fintine $i nimeni nu ne va pricinui acolo vreun necaz. 148 . mai tindr.'// Hele$teiele d mlattinile secari din pricina cildurii prea mari. cum spui. Una din ele. Doue broatte porniri se caute apa.

LUPOATCA $r PORCUL'-'/ O lupoaic. Porcul ceru ia." Trecu vara. Lupoaica ii spuse: incearcd nrimai sn te legi de noi. Por ul se gindi: . puii sint prea nici. Porcul se ruge sd fie lisat la locul lui.De. Vezi ti singur. ii respunse lupoaica. ceru porcului sa o gizduiasci peste noaple. Acum sintem $ase. ai pufintice rdbdare.. sA mai a$tept. se fie lesal la locul lui. Lupoaica fitt ciliva pui. . te facem bucdfele. Porcul o gizdui...

Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate purerile ti chiar c. B. 150 . cit taurul nu vei fi. Betrina se umfld ti mai mulr: $i decit acum? gi decii acum.du peste un cird de broscule pe una o stdvi sub copita.TAURUL $I BROASCA venind spre lac.trina broasci se umfl. te cup rinde groaza. nu alta! Cun. mdicufn. Mult mai mare.. ce animal mare am vezui. celelalte sArirx in ap. ti inrrebe iar: Mai mare decit sint eu acuma? Mai mare. spuse: Tii. taurul d. Chiar de-ai plesni. era mai mare decit mine? intrebx mama. intorcindu-se la maici-sa. plesni. Una din broscule.

Se inrimpla ca locmai alunci. sa coboare in ea Broa$tele se bucurard Si spuserA: lati ti impiratul adevirat. ba saltind se apropiara de el. Broaslele'lii zisera alunci c. ca deasupra bdllii lor sA se fringi un ram uscat ti se cada in api. Iard fi imparalui! srrigard broa$ele ti se rm orastiare care incotro.BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT Broa$tele incepuseta s. r. un billan care rreiea in zbor pi deasupra ballij.mase infipt acolo.ratul. Aroa$tele prinsere curaj ba inotind. Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devoreazi una dupi alta. miSca. Ramul nici c. cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreapte judecad Si iar se rugari cerului sA le dmita un imDarat. Arunci ie rugar. Se intirnpl5. cnzind in noroiul ba\ii. broaftele regrelari pe patnicul impdrat de mai inainte. prea e pa$nic imp. celui de sus sa Ie triniti un impdrat. 151 . Numai cA ramul. se certe intre ele ii nu aveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA. Acesta este viu ti va -Sti sd ne face dreapti judecatd.

vazu ce o basma dispiruse. marfa.i le spuse: Careva dintre voi a luat o basma. iar cel ilalt cd n-a luat basmaua de pe rejghea. Negustorul se ftrtoarse cu spatelela ei ca se scoaL. Atunci neglstorul spusei In cazul acesra. unul din ei luase qi ddduse celuilalt basmaua ti il buzundri p holul care se jurase ce n-a luat basmaua de pe tejghea. Ghicise c. Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupralui nici un fel de basma. O gdsi asupra lui 9i ii duse De amindoi la comisar. Negustoru l ii opri pe cei doi . amjndoi s'rnLeri horii.NEGUST'ORUL $I HOTII in prAvalia unui neg!stor inlrare doi oameni sa cumpere basmale. I5) . dar cind reveni {i privireaii cnzu pe tejghea.

ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbrace pe om. ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli . Se apud Si soarele de treaba asta. ci acesta se $i descheie la haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5. care din ei va izbuti si-l dezbrace mai repede pe om. iar omul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura haina mai bine. El numai cn-l pirpeli nilelq pe om. il mai pirpeli pe atita. Vintul seporni se smulgi de pe el imbracd minrea. Ii sdlta $apca din cap i ii flurura naprasnic hainele.SoARELE $r VINTUL Se incontrard soarele si vintul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful