acestor pagini, aceasta carte a acliunii lui inspirat reprezinta jaloanele drumului ce Eu-' nostru superior - lucru care pentru _eanrma eel mai inalt ~i important gind pe lbaa1:A cineva I-a prezentat in fala care are

,I

LEI J_8QO

PAl,U_BRUNtON

THE QUEST OF THE OVERSELF)

EDITURA E~ANTION CLUJ - 1993

v:

lnlilpinii Sale, Sir Krishnaraja Wadigar Bahadtlr al IV-lea, Comandantul Ordilltllui Stelet; mare Cruciat al Ordintlltli ImperiuItli Bn'tanic, Maharajahtll tinutului Mysore. lnlilpinea Tal Atunci cfnd secat de csldure tropicelii ~i vlsguit de temperaturile mereu crescinde ale Indiei de sud ma estept» sarcina sa scriu cea mai mare parte a acestei carli, Itultimes Te, dintr-o pornire demtui de (oata dragostea, mi-ei pus Ja dispozitie eceestii tesedints de vara pe virful muntelui Kemmagandi, intre colinele Bebe-Budsn, permitindu-mi astfel sa fac fata sarcinii meJe intr-o atmosfera pliicute, racoroasa si cu mai multii vigoare ttupeescii. Aid, in sceesti: smbiante linistitii pi retrsss, am avut pe urms posibilitetes sa ma dedic, fara oprelisti, sercinii greIe de ~a consttui 0 punte intre metodele vecbi, la mods in tara Ituiltimii Tale, de conducere spirituelii si cerintele spirituale moderne occidentale ale popotului meu. a contribuiie beneiics pentru inspiratie in eceests muncs a evut-o pi minunata vraja $i bogiiti» nessemuitii a neturii. Aceia care si-eu creat despre India imaginea unor cimpii monotone $i plictisitoare, dece sint atit de norocosi fneit sa poets csute Mysore, i$i vor pestre adinc intipiirite in memorie colinele cu peduri bogste. de culoare verde $i mara, junglele dese, csderile mari de apa $i vtiile incintstoare. $i fa fel de minunate sint epusurile de soare: de un violet deschis $i auriu sau norii cenusii cu Iostorescetite magice. lmi aduc aminte cu plscere de Kemmegsndi. un loc stint, situat in apropierea grotei Bebe-Buden, in care, in urma cu cite va secole. misticul Dallatreya, dupe ce a trait unirea cu Dumnezeu, si-e savir$it uJtimele meditatii $i a dispsrut dups aceea de pe pemint; pentru ce, a$a cum a proorocit, sa se intoarca atunci cfnd mizeria $i msterislistnul acestei Jumi vor tinji dupe 0 intrupare dumnezeisscd $i sa se grabeasca sa ajute omenirea. In cripta lui singuretica, in mod sigut si-e Msat amprenta serafica, pentru ca, in chiar cJipa in care m-am esezet pe pardoseala pustie de piatra, spiritul meu a dizut in trenss $i pe urmii l-e cuU_pdU: aJi'n~ Jt: ileUt:t>LlU,. )
~

Cine imi ofera edepost nu face altceva decit sa imi apere corpul Iizic in fata tortelor naturii - - nu face insa nimic pentru spiritul meu. Insltimee Ta insa )e-a facut pe emindouii. Prin interventie nemijlocite a Inaltimii Tale am fost initiet in cele mai inalte cunostinte ale Indiei. In ecelesi timp, Inalfimea Ta ai intruchipat in proptia-Ti persoatui acea intelepciune etotcuprinzetoere si acel spirit intreprinziitot ale csror urmiiri au fost ca statuI Mysore a ejuns unul dintre cele mei bine guvemate ~i cele mai dezvoltate din India. Spiritul inalfimii Tale nu este preocupat nutnai de Iilosotie, ci ~i de alte ram uri ale stiintei ~i afi incercat chiar sa faceji eccesibile, in folosul propriului Dumneevosstrii popo~ splicstiile tehnice ale stiintei care au schimbat fata lumii. Nu am viizut eu oare combinatul metalurgic din Bhadrsveti-Mysore, care camsrime este pe locul doi in tot imperiul indo-btitenic? inalfimea Ta afi salvat filosofia de aceia care doreau sa faca din ea doar un refugiu pentru cei dezamagiti ~i eti trsnstormet-o in inspiratis vie a muncii de inalta iactura spitituelii, puternice, in slujba inteteselor semenilor. Daca domnitorii acestei lumi ar dori sa se ia la intrecere cu Dumneevoestrii ~i s-et stredui sa sacrifice doar 0 farima din timpul lor Iilosotiei. iluminarea ce ar ptimi-o in acest fel i-er ajuta sa dues 0 politics mai intelespt a ~i ar contribui in mare masura la lericirea popoarelor lor: s-et realiza pacea ~i ar dispare imaginea de vis din prezent. Inalfimea Ta da pildii tuturot; etunci cind spune ca omul poate ajunge la un inalt nivel spiritual, eel pujin la fel de eficace, dar poate ~i mai mull, incit sa corespunds totusi indstoririlor imediate cu rezultate bune sau poate mai butie decit eel mai materialist om. Petrunziitorul spirit elen allui Platon a previizut ca lumea va putea fi ecbimbets doar cind regii vor deveni inte/epti ~~i inteleptii regi. Toti i~i manifesta dragostea fata de Insltimes Ta; acest lucru edevereste spusele de mai inainte. Atunci cind dedic aceste pagini Insltimii Tale cu respect sincer, nu fac altceva decit sa imi exprim sentimentele mele curate ~i adinci. Paul Brunton

PARTEA INrI1 ANALIZELE .

Cdrarea secreta (The Secret Path). profetilor sau celor ce depun rnarturie de eredinta. Motivele refuzului au fost de ordin pur personal.cum am afirmat deja .uneori aproope se transforma in repulsie . daca intr-adevar vrea sa ajunga la inirnile lor ~i nu door sa urnple cu mizgalituri pagini albe de hirtie. Diferite persoane m-au rugat sa scriu 0 astfel de carte care sa dea indrurnari precise in arta adincimilor spirituale. cunoscu]i ca initiati in acest domeniu al cunoasterii. acest lucru . m-am convins perfect de acest adevar izbitor. pina ce am simtit din interior un impuls putemic. in parte deoarece in peregrina rile mele din Orient am fost primit temporar ca elev al unor intelepti. in tipare ale experientei ~i In stari care se ridica peste cotidian. m-am abtinut sa scriu prima mea carte.CAPITOLUL I INTRODUCERE Despre lucrarile autorului Omul care si-a asumat sarcina de a comunica cititorilor gindurile sale adinci si. cu atit mai putemic si incapatinat rna retrageam in atitudinea de refuz aleasa de mine insurni. nu poate realiza acest lucru decit cu daruire totala pentru sarcina asumata. cu cit mai mari erau insistentele. Atunci cind totusi am cedat ~i m-arn lasat antrenat sa iau tocul in rnina ~i sa scriu cartea amintita. inainte de toate. Dnpa ce.s-a petrecut la ordinul unei pu- .era aversiunea cinica fata de posibilitatea ca nu cumva sa fiu enumerat in rindul invatatorilor. pe care nu am putut ~i nici nu am dorit sa 11 infring. Am refuzat in repetate rinduri sa satisfac aceasta cerere si. deja de ani de zile. eel mai important dintre ele . Stiern de altfel ca am dobindit oarecari cunostinte in aceasta arta. sa ii introduca in domenii ale cunoasterii. in parte datorita exercitiilor practicate ani de zile.

daca insa nu va fi nimeni. punctul meu de vedere era pur ~i simplu urrnatorul: "lata aid aceasta tehnica exotica ce mie mi-a ajutat . corespondenja ~i vizite . Am amintit cum am inceput sa scriu Cdrarea secreta.in masura in care Inseamna publicitate §i adepti. dar trebuie adaugat: "in timpullui". Daca se va gasi cineva care va §ti sa aprecieze aceste metode. nu rna pot plinge de un asemenea tratament. care sa se ocupe cu acest subiect mult mai detaliat este 0 cerinta reala.teri careia nu puteam sa-t refuz supunerea ~i fala de care propriile mele dorinte au trebuit sa fie impinse deoparte. poate ~i lor le va fi de folos . scrierilor ~i meditatiilor mele. Dar daca nu tinjesc dupa acesti lauri ai intemeietori or de religii. Laurii primiti pentru apararea unei reveIatii spirituale . care este recompensa ereticului deschizator de drum uri. dar sa il trateze cu detalii mult mai precise. deja "in timpul meu". scopul Cararii secrete . deoarece seamana foarte mult eu perioada de dinainte de scrierea prezentei carti. am vazut motivul personal al refuzului care m-a rejinut pina atunci. Nu doresc nimic altceva de la lume decit sa rna pot darui total peregrinarilor. pe linga repulsia nascuta 0 data cu mine fala de publicitate. In final. tot astfel nu imi doresc citusi de putin cununa de spini.0 recomand ~i altora. voi fi multumit . Inainte de a scrie Cdrarea secreta. nu voi fi nefericit. deoarece am fost suficient de norocos ca." Un vechi adevar arata ca nimeni nu poate fi profet in tara lui. l-am dat deoparte hotarit ~i am incercat cu 0 voinla puternica sa rezolv sarcina ce mi-am luat-o pentru servirea semenilor mei. sa c~tig 0 oarecare apreciere. Atita vreme cit sint un om care considera ca patrie lumea intreaga. Dupa ce m-am apucat de lucru. in asa masura incit a trebuit sa observ ca 0 luerare mai ampla. Oameni care au citit aceasta carte ~i le-a fost folositoare au inceput sa urgenteze dezvoltarea invataturii cuprinse in ea §i au cerut 0 carte care sa aiba acelasi subiect.dar nu doresc in nici un fel sa 0 raspindesc.sint tot atit de pujin doriji de mine ca ~i spinii martira/·ului. Ei au ridicat in mod repetat anumite intrebari aparute in timpul incercarilor ee aveau ca seop insusirea exercijiilor $i a doctrinei din carte. Mi-am dat seama eel cititori diferiti ridica aceleasi intrebari $i se confrunta cu aceleasi greutati.

vitat constient multe puncte ale practicii. m-arn irnpotrivit in continuare dorintelor cititorilor mei si Indemnartlor prietenilor ~i ca un incapcltinat ce sint am ramas ferm pe pozipa anterioara. ei stiarn cu siguranja ca noua lucrare de acest gen ar determina in mod sigur opinia publica sa rna considere "invatator spiritual". eticheta ce s-ar lipi de mine pentru totdeauna ~i de care am fost atit de ingrozit. in care imi cereau clarificarea unor probleme. A~a cum am subliniat chiar in prefata. Ciirarea secretii a fost 0 sageata trasa la intimplare: sageata a nimerit tnSa in centrul tintei ~i poate ca succesul ei l-ar fi determinat pe orice scriitor sa Ii aprofundeze continutul. Eu insa m-arn retras iar~i in refuzul meu. a unor afirmatii sau semnalau ca in timpul practicarii meditatiei s-au lovit de diverse greutati §i doresc sa i§i vada rezolvate problemele. sa jaloneze drumul cu ajutorul caruia se pot dezvolta formele cele mai valoroase ale constiintei latente §i eele rnai mari valori pentru omenire. care sa umple.in aceIasi timp. incit nurnai gindindu-ma la ea rna strabatea un fior reee. De aceea. Cu atit mai mult se va intimpla aceasta la cei care se confrunta cu subiectul pentru prima data! De aceea am lncercat sa schijez la inceput doar conturul. deoarece experienja mea practica mi-a dovedit ca pina §i cei pe care ii intereseaza acest subject §i il studiaza staruie in mari greseli ~i neintelegeri.nu a fost altul dedt sa prezinte 0 introdueere pentru aprofundarea acestui subiect nebulos $i dificil. Am e. sa ne arate cum lucreaza nudeul Dumnezeiesc al Eului nostru material. scheletul lucrarii Cdrarea secretii cu came ~i singe ~i sa insoteasc a Hecare pas pe acest drum cu 0 analiza temeinica in folosul celor care vor sa il parcurga cu rezultate pozitive ~i. a aparut necesitatea unei lucrari mai complete. . sa zicem asa. ca nu cumva sa deranjeze pe incepator: tot astfel am renunjat la 0 parte din punctele teoretice pentru ca oamenii sa se poata indrepta spre centrul subiectului. ce a avut drept scop principal sa clarifice insa§i esenta aprofundarif Astfel. Am considerat importanta 0 astfel de simplificare. pentru ca de data aceasta nu numai ca banuiam. Necesitatea unei astfel de carli a fost continuu sustinuta §i de multimea de scrisori primite de la cei care mi-au citit celelalte carti.

pentru ca speram ca va veni in ajutorul oamenilor. astfel etichetat. de obscuritatea teologica si complicatiile inutile. Titlul Cdrarea secreta a fost considerat incorect ~i ales teo . ceea ce de fapt am susjinut si cu alte ocazii. dimpotriva. Ideile cartii au calatorit in toata lumea ~i au ajuns la paturile sociale cele mai diferite. am simtit eu adevarat 0 bucurie fiindca m-am supus imboldurilor indreptate spre scrierea cartii. am dorit ca oamenii sa descopere acea calauza interioara care sa ii conduca spre Eul Superior. dar care duce 0 viata normala si nu tine cont de nici un fel de superiorita- Am dorit sa subliniez. ca nu doresc sa Ii inva] pe oameni. sa gaseasca pacea ~istapinirea interioara.<0Am refuzat sa fiu asezat pe un piedestal ~isa fiu proclamat "invAtator spiritual". desi ideea care a stat Ia baza ei nu a fost de fapt decit chemarea de a rna analiza pe mine insumi. ~tiind ca. Am incercat sa dezbrac meditatia ~i corespondentul ei indian Yoga de misterul care Ie inconjoara. Am prevazut ca va fi pe placul inimii lor ca. m-am straduit sa 0 combat. ci ai propriului lor spirit eu adevarat superior ~i care locuieste in inima lor. Nu am vrut altceva decit sa fiu considerat ceea ce sint: un om normal. De cite ori s-a folosit aceasta expresie despre persoana mea. in aceasta lume nelinistita. In final. toata lumea rna va asocia imediat cu un anume tip. Nu mi-am dorit sa am elevi ci. desfasurind in acelasi timp 0 activitate normala in viata exterioara. Totusi Ciirarea secreta m-a umplut de bucurie. atotputernic ~i sa devina discipoli nu ai unei persoane sau ai unui idol exterior. ci doresc sa le arat cum pot sa i~i intoarca gindirea spre interior ~i sa ~i construtasca 0 viata Interioara care sa le dea posibilitatea sa fie in legatura permanent a cu imperiul Ior spiritual. ce are totusi unele preocupari anormale. pentru ca am vazut dar ca acceptarea etichetei m-ar trece pentru totdeauna in categoria dispretuita a intemeietorilor de religii. Multi au declarat ca citirea cartii a insemnat 0 cotitura radicala in viata lor ~i i-a facut capabili sa infrunte existenta cu mult mai mult curaj ~i cu 0 intelegere mai profunda.

. biografia lui Milarepa.-... prin caracterul fiecareia...11 . -0r. Yeti vedea ca este cea mai scurta" spune imnul normelor Yoghinilor..~.... Raspunsul meu este ca am descris de fapt 0 anume cale a dezvoltarii spirituale.. -. ". renumitul Maharishi de pe colinele Arunjala scrie: .1-'" . Al doilea citat provine din cartea inca netradusa din limba tamil Sfintele secrete Tamil .-.Aceasta metoda a cunoasterii absolute este asemenea drumului secret al inimii... Ce ar mai trebui spus despre ea? Omul trebuie sa 0 traiasca nemijlocit pe.. voi oferi mai multe citate din scrierile celor care au urmat aceasta cale sau 0 cale apropiata... Seria cartilor este deschisa de India secreid... "'.. El suna astfel: "Cei care studiaza aceasta cale secreta i~i vor da seama ca sufletul fiecaruia dintre noi nu este altceva decit Eul Dumnezeiesc.. un vizionar ce a trait cu citeva sute de ani in urrna... pentru marea majoritate a lumii de azi pierduta.care are ca autor pe Tirumoolar.. M-am bucurat ca mi s-a oferit prilejul de a arata ca India aceasta tara care .. am incercat sa arunc 0 lumina asupra imprejurarilor in care a fost lansata Cdrarea secretii si pozitia mea personala... Referirea este necesara §i fiindca fiecare carte este independenta.1. ..-1-..·". actualc ~'" ..¥JJ:Ihm'1~ doar pentru a crea senzatie.. dar care in vremurile vechi era predata si transmisa doar pe cale oraIa unor discipoli mitia]] direct ~i in mod secret..._ u. 'H~ ...-rl w.. ---..l.. Primul citat provine din Tibet ~i este vee hi de mai mult de sapte sute de ani: ." Al treilea citat provine din India de sud ~i este din vremea noastra. calea meditatiei. Clipa este propice pentru a arunca o privire ~i asupra celorlalte carti si sa le tree in revista in timp ce imi ammtesc cum a luat nastere subiectul lor ~i rezultatul pe care l-au avut...r merita u~ . facind parte dintr-o clasa distincta ~i pentru ca.----~~ .... au dat prilejul unor neintelegeri ~i erori ce au adus autorului critici vehemente.. -. . v. Drept dovada.. ~ ~"!-.c . .. In Caiehismul ciiutiirii...trat~me~t ~ai bun decit ce! A~ '-'U .Daca intrati pe cararea secreta. unul dintre renumitii Yoghini ai evului mediu.. .." In cele prezentate.. cuprins in [eisun Kahlbun... a carui traducere in engleza inca nu a aparut.5 0 - .

pentru a se retrage In pesteri pustii. care reuseste sa faca lucruri pe care nu putem sa le imitam ~i nici sa le intelegem._-. Dar ele se intimpla destul de des. Sa fi avut el dreptate intru totul? In orice caz..1i7e ternejn. ca sa ne aminteasca ca in tarile aflate la est de Canalul de Suez mai exista secrete stravechi §i 0 ?tiinta demna de respect iar locuitorii acestor tari pestrite nu sint absolut deloc pagini ce traiesc intr-un intuneric spiritual. dar devenim nelinistiti cind auzim de un fachir pe jurnatate dezbracat.r--_ dispune de valori care depasesc vederile citorva scriitori mai noi. Sper ca planeta ce domneste asupra horoscopului meu este adevarul: la porunca ei rn-am imbarcat ?i am traversat mari ~i oceane indepartate ~i la chcmarea ei am lepadat roadele ispititoare ale unei rnunci arnbitioase de multi ani.prr:_"~~ -=c_. Daca astazi publicul larg are de-a face indeosebi cu impostori. ei practica 0 disciplina dura si pretentioasa. . Pentru atingerea acestui scop. invelisul fragil material a1 corpului. Acesti Yoghini sint descrisi ca niste visatori exaltati. cei care traim in Occic. care ar dori sa se creada despre ei ca sint Yoghini. el a aruncat la cosul de gunoi aceasta ~tiinta ~i a notat cu aversiune ca ea nu este altceva dedt 0 culegere jalnica de povesti copilaresti ~i illlaginatii superstijioase.ent. in fata lor sta un tel foarte curat. Am calatorit intr-o stare sufleteasca tensionata. ca ~a ~i ocupe postul in guvern ~i sa intocmeasca proiectul sistemului de educatie. Ei si-au propus niste sarcini nu foarte usoare. ne laudam pe buna dreptate cu succesele lumii exterioare. Noi. in muntii singuratici sau in adincurile padurilor. care au parasit drumurile obisnuite ale omenirii. Dar. Cind Macaulay a ajuns in India. inscrisa in traditiile lor.:on. ceea ce nici ei nu ered. aceasta nu diminueaza nici adevarul tradijiilor si nici autenticitatea celor mai straluciti reprezentanji. incredibila. ------i~~=O _ _ . asa cum unii dintre noi ii mai considera si acum. printre care si aceea de a stapini cu 0 fort a perfecta.-) \. escroci si vagabonzi ce fug de munca cinstita. mi-am concentrat cercetarea asupra unor Yoghini valoro<:i <:irlm <:l1nll<:romn()rt"lmpntll1 • I • )nr llnp. eu rna indoiarn de judecata sa ~i m-am decis sa verific eu insumi cum stau lucrurile.~~~'!Jtare.

intr-o alta saptamina m-am alaturat unor sfinti cersetori fara tara.si. Ca aceasta a avut loe cindva (~i inca nu demult).tori ai filosofiei Yoga: fachiri care produceau impresia unor mumii galvanizate. care irni dadeau fiori pe sira spinarii. rn-a salutat si mi-a aratat 0 incredere de care in Orient un strain nu se poate de obieei bucura si mi-a comunicat adevaruri superioare ce nu pot fi cuprinse in paginile unei carti obisnuite. Eram pregatit zilnie sa fac fata unor lucruri neasteptate sau ca la primul colt al ulitei din vreun sat sa rna amestec in cine stie ce intimplare extraordinara. Am trait 0 viapi agitata. Dorinta de nestins de a cauta secrete mult mai adinci sub suprafata vietii din India rn-a urmarit ca un demon. Poate e bine si corect sa raspund la intrebarea pusa foarte des ~i sa recunosc dl nu am vazut niciodata trucul cu . unul dintre cele mai mari spirite In viata din India. in sfirsit. paraziti hoinari ai societatii umane . va pot reda explicatia maestrului rneu. de vreme ce nu era . care si-au dedieat viata sincer cautarii Marelui Spirit . Nu am intentionat sa lmi petrec timpul cu bautura si dansul. co miinile incrucisate pe piept ~i cuvinte calde. adunatura pestrita. nu am intilnit vreun fachir care sa poata sau sa fie dispus sa prezinte asa-zisa minune.i falsi sfinti. intr-o saptarnina am !uat masa cu ministrul unui maharajah.frmghia". ici-colo.. pe care nu am mai vazut-o niciodata . filosofi haitui]! de ideologii. Drumul in aceasta tara straina mi-a fost netezit de harul deosebit al sortii si am avut astfel prilejul de a intilni tot felul de oarneni ciudati ~i de a avea aventuri interesanteo Aid erau apostolii dHi:i. Dar au fost si din aceia care dispretuiau lurnea. Daca des pre atractie in sine nu va pot comunica date. Desi am strabatut India in lung ~i lat. incit un om ell mintea receptiva e nevoit sa Ie accepte. care. care a vazut In tinereje 0 rninune similara. exista dovezi convingatoare ~i plauzibile. oameni pe jurnatate nebuni. sfin]i ce evita femeile si vinul.. A afirmat categoric ca.0 masa de oameni. cu parul zbirlit ~i corpul uns cu cenusa. cite un injelept ce traia normal. care "in transa" se contemplau pe ei insisi.~autiBi'un_lolJ ceo Nu am pierdut nici 0 clipa cu obiceiurile ~i regulile stricte ~i pustii ale vietii de soeietate aduse de europenii ce traiesc in India.

M-am intors din Orient eu 0 noua viziune. Le vei povesti Sahibilor despre viaja traita intre eei care ii dispretuiesc: urrnarea cuvintelor tale va fi ea spiritul lor tare se va mira." EI a fost de fapt eel care m-a inspirat sa seriu India secreta. Pot sa adaug ~i faptul ea m-am intilnit eu multi Qameni despre care nu am avut loc ~i nici chef sa scriu. caci mi-a propus sa eomunic ~i altora eeea ce eu consideram a fi doar 0 problema personala. intelepciunea de prostie ~i realitatea de poezie. Am inteles ca. desi in unele zile termometrul urea nemilos. ci ceva uti! pentru amindoua. deci a efectului produs de un spirit mai putemic asupra unei multimi mai slabe. In carte m-am straduit sa redau door istoria unei singure cercetari ~i m-am extins door asupra acelor persoone ~i mtlmplari auxiliare aflate in legatura cu aceasta eercetare. am inceput sa imi fac notije mai ingrijite. cinci sute ori zero ramine tot zero. De atunci. incit muschii rebeli nu puteau fi convinsi sa i~i faca datoria. mai mult ca sigur c~ a fost martorul unei reprezentajii de hipnoza in rnasa. Experientele mistice pe care le-arn trait au dus la bun sfirsit operatia de indepartare de pe sufletul meu a acelui val cenusiu ~i mi-am vindeeat ochii de multe din bolile ce le aveam. am invajat foarte multe ~i. Faptul cii pe foto~afii nu se poate vedea nicaieri tinarul care urea pe fnnghie este un argument suficient pentru a dovedi cele spuse mai sus. ea ne poate face mai buni ~i mai intelepti. in timp ce statea cu miinile incrucisate ~i cu picioarele sub el pe rogojina mi-a prezis visa tor: "Vei scrie carti lungi despre irnpresiile pe care le-ai avut printre oameni din clasa mea ~i le vei tipari ca popoarele din vest sa le citeasca. Un fachir mahomedan pe care I-am intilnit intimplator. daca nu consideram neaparat comoara cunoasterii din India 0 antiteza a stiintei ~i a religiei occidentale. am insistat in continuare sa des part stiinta de superstitie. Nu .yorba de iluzionism. exprimat valoric. Contraargumentul ea cinci sute de oameni dintr-o multime nu pot fi transforrna]i in vietime ale sugestiei colective a fost respins de invatatorul meu pe baza principiului ca cinci sute de spirite slabe se vor supune intotdeauna unuia mai puternie sau. In timpul acestei examinari tncordate.

.

Poate ca. Daca scriu totusi citeva cuvinte despre aceasta problema. a scris editorului meu 0 scrisoare ~i m-a acuzat ca am inventat 0 poveste sau 0 istorie romantata ~i a mentionat convingerea sa ferma ca Maharishi traieste doar in imaginatia mea. De aceea. Simt cu satisfactie ca increderea i-a fost intarita ~i adincita prin informajii primite din alta parte. eram mai interesat de cautarea adevarului dedt de continuarea unei polemici pub lice despre el. 0 fac deoarece cartile mele anterioare se constituie ca 0 fundatie pentru afirmajiile mele prezente. De acurn inainte europenii ~i americanii ar putea aprecia mai mult India ~i sa priveasca spre ea eu mai mult respect. asa cum scrie cu generozitate John Knittel. bogat in fotografii. sa rna apar. "Aeeasti'l carte a ridicat 0 Punte' . Un inalt demnitar indian. prin care fie ca era pus a la indoiala existenta celor descrise in carte. am pus-o deoparte cu 0 tacere plina de mindrie ~i am fost atit de jignit incit nici nu i-am raspuns la scrisoare. nu am dat doi bani pe cei ce rna acuzau. stilul impresionist. nu ~i-ar fi pus in nici un caz semnatura pe prefa]a cartii mele. multumit de mine. folosindu-ma de ocazia favorabila. fie era ironizat adevarul spuselor mele.. Intr-un mod pujin egoist. in afara de aceasta. Multi au citit India secreta. Sint nevoit asadar sa profit pentru a aduce citeva adaugiri ~i. a generat in alti critici impresia ca am dorit sa imi prezint materia- . Sir Francis Young husband. Si. Dar. care avea relatii ~iin cercurile guvernamentale. se pare ca a gasit suficiente dovezi in mormanul de fotografii facute ~i nepublicate pina azi. consider ca este inutil sa amintesc ca un om de notorietate recunoscuta ca specialist pentru India. Apoi. Calitatea deosebita a carjti mele a generat numeroase critici. Ond editorul mi-a trimis serisoarea cu rugamintea sa dau o explicatie. Daca nu va fi acceptata fundatia. Voi atinge acum 0 tema despre care multa vreme am tacut. in prefata editiei germane. atunci constructia nu va fi acceptata nici alit. pe care le-a examinat in decursul unei dupa-amieze la clubul londonez "Travellers". Mai intii. daca ar fi crezut ca am scris doar povesti inventate de mine.

In final. exact asa cum le-arn trait personal. in aceste discutii purtate cu Yoghinii.. cit mai de efect. orice stradanie a mea de a-I gasi a fost zadarnica. impreurta cu prietenul meu. ~i sa nu 11redau neaparat asa cum un profesor i. Francis Yeats-Brown. m-am straduit sa ating radacina problemei. pe care 11 are orice artist. cind incercam sa aflu cite £eva despre Maharishi. sa prelucrez si sa selectez materialul. in orasu Madras. In plus. nici macar atunci cind doresc sa il aduc mai aproape de intelegerea publicului. din punct de vedere jurnalistic. Inainte de viz ita pe care i-arn facut-o acestui intelept. ca sa ajung sa inteleg in final ce au insemnat acesti oameni pentru mine §i ca am prezentat cititorului aceste discutii intr-o forma mult mai concentrata. cind. chiar ~i atunci imi rezerv dreptul. aproape orice locuitor al orasului poate fi intrebat despre misticul din Aruncsala ~i va primi imediat 0 informare . in timp ce luam micul dejun in trei. Cartea este deci 0 descriere fidela si sincera. am vizitat din nou Dayalbaghul de ling a Agra. Consider ca e dreptul fiecarui reporter sa scoata ceea ce are bun din materialul de care dispune si sa 11faca. nirneni nu a stiut nimic des pre el. Astazi. ca prezentarea publica a discutiei avuta cu el este 0 rnarturie a uimitoarei capacitali si precizii a memoriei mele. daca aceasta mi-e dorinta. sa redau lucrurile clt mai interesant. Anu1 trecut. Faptul ca am incercat sa cornunic intlmplari ~i evenimente neobisnuite nu imi stinghereste citusi de putin stilul reportericesc. pe cit posibil. dad} luam in considerare .i prezinta materialul didactic cu motivajie logica si rationarnent. Nu inteleg de ce ar fi trebuit sa redau evenimentele intr-un stil mai plictisitor ~i anemic. Nu inteleg de ce nu ar fi trebuit sa reinviu experienjele mele in fata cititorului.lul intr-o maniera poetica. de la stilul caracteristic jurnalelor de calatorie si. Am tot dreptul sa rna abat. fara ca intre timp sa devina plictisitoare. Din acest punct de vedere. scrisa pentru a aduce la cunostinta adevarul. Tot astfel trebuie sa amintesc ca.ca aceasta carte este o opera literara.lucru pe care nu 11 fac . Inaltimea sa maharajahul (care intre timp s-a stins din viata) a fost generos sa observe. Ei gre~esc radical. imi face yHkere sa imi amintesc ca in urrna cu sapte ani. cartea mea nu este decit ziaristica innobilata.

Si. Aceasta s-a petrecut in procesul referitor la dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se afIa chiar ashram-ul sau. . daca inca mai dainuie vreo indoiala. respectiv lipsa lor de credinta. Cele sase afirmatii din carte s-au adeverit intre timp 9i. in vreme ce aljii au considerat ca nu doresc decit 0 celebritate ieftina. un necredincios strain. Descrierea impresiilor noptii petrecute in Marea Piramida. astfel incit unii dintre ei au pus la indoiala chiar 9i faptul ca as fi petrecut 0 astfel de noapte acolo. mi-a revenit sarcina de a-I face cunoscut pe Maharishi in propria lui tara. in mod exceptional ~i neobisnuit. De la bun inceput trebuie sa fiu cu inima deschisa si sa recunosc ca am plecat in Egipt nu numai in cautarea intelepciunii. La pagina 25 a cartii am comunicat urmatoarea dezlegare corecta: "Scopul Sfinxului s-a lamurit un pic: atlantii emigra]i . Totusi. daca socotim 9i istoria diplomatiei mondiale. s-a adeverit. care i~i ia 0 astfel de raspundere neobisnuita." Cartea mea Egiptul secret a avut un succes meteoric. Multora nici nu le-a trecut poate prin cap cit cineva. pot sa adaug ca acest "personaj literar fantastic" a primit.au supus credinta unor anumi]i oameni. poate avea totusi intentii cinstite si serioase. Cred ell este putin probabil ca guvernatorul sa fi facut o astfel de excepjie cu 0 persoana "care de fapt nu exista in realitate. Prima adeverire se refera la statura uriasa a Sfinxului.asa cum m-am asteptat de altfel. A sosit msa clipa sa imi critic criticii. acele viziuni al carer martor am fost . Publicul a observat imediat ca despre tara Nilului arsa de soare s-a scris 0 carte cum nu s-a mai scris vreodata. la incercari prea mari. referitoare la tradarile internationale. Mie. chiar ~i previziunea adeptului Ra-Ma:k-Hotep. ci ~i a minunilor. stiu ca printre cititori ea a generat multe contradictii si critici. ale carui origine 9i scop au fost speculate pina azi fara rezultat. Imi pare rau ca in aceasta epoca necredincioasa sint nevoit sa recunosc ell le-arn ~i gasit. permisiunea guvernatorului provinciei Madras de a nu apare ca martor in fata tribunalului..amanunpU despre el.

Domnul profesor Hassan se ocupa de ani de zile de problema Sfinxului: cine l-a sculptat din piatra si ee anume reprezinta? Inscriptia existenta pe tabla ~i descoperita aeum reprezinta Sfinxul ea monument in memoria zeului Ra. In urma unor sapaturi. In al doilea rind. creatorul lucrurilor. am citit urrnatoarea crttica adresara carpi mele: "Cu destul de multa oooseala am reusit sa fac cercetari $i sa analizez personal citeva dintre afirrnajiile rnai importante ale aeestei d\rp. Totodata ea intareste $i probabil completeaza textul de pe 0 tabla gasita anterior. ee apare 1a Cairo. rna bueur ca in ziarul "Sfinx".in Egipt l-au eonstruit ea eea mai mare statu ie. Zeul Soarelui. Ra. care avea portiuni rupte. ceea ce mie mi-a aparut din interior." Un an dupa aceasta descriere. publicata in citeva ziare mai importante: "Ultimele descoperiri importante arunca 0 noua lumina asupra misterului marelui Sfinx de la Gizeh. MONUMENT gica. a fost primul: tatal $i creatoruI celorlalji zei." Astfel. singurul nascut din sine. profesorul Selim Hassan de la Universitatea din Cairo a scos la lumina 0 "stela mare din granit. Referitor la experienjele lnspaimintatoare pe care Ie-a trait in timpul noptii petrecute in Ma- • . agentia Reuter a transmis urmatoarea telegram a. uriasul de piatra eu cap de om ~i trup de leu. Sfinxul reprezinta simbolul imortalizat in piatra al neamului care considera Lumina ca fiind eea mai aproape de Dumnezeu in aceasta lume materiala intunecata. 0 tabla care provine evident din timpul dinastiei a 1S-a $i a carei inscriptie este un nou ochi de lan] in istoria marelui monument. zeul Luminii. care priveste in lungul vaii Nilului. in timpul meditatiei in noaptea petrecuta la picioarele Sfinxului. adica in octombrie 1936. printr-o descoperire arheoloIt NOUA EXPLICAjIE AL ZEULUI RA o DESPRE SFINX. s-a adeverit ulterior intimplMor. eel rnai important monument ridicat in cinstea Soarelui.

daca ~i vor mai men tine indoieIiIe ~i vor mai fi cu mintea intreaga. vor avea probabil ~iei de dezvaluit Iumii intregi lucruri interesante. Acest lucru l-a afirmat ofiterul al carui curaj s-a dovedit in mai multe rinduri. un profesor universitar a fost cautat de un batrin preot babilonian. Tnvis. §i In fata noastra. . sint complet necunoscute. potrivit asteptarilor critici severe ~i rautacioase chiar ~i de la cei care au considerat afirmajiile mele acceptabile. aparitia spiritului acelui preot egiptean batrin. Nu demult am dat absolut Intimplator peste 0 relatare a unei astfel de experiente. in domeniile cele mai inalte. cunoasterea se ridica ptna la unirea prin revelajie eu lumea spiritelor lipsite de trup. care. 0 astfel de unire este neobisnuita. in intuneric total. hirtia ~i cuvintul. care este cu totul altceva decit inchipuirile brutale ~i iluziile jalnice foarte cautate in cercurile materialiste ~i spiritisteoEste suficient sa afirm ca lumea viselor nu se deosebeste prea mult de lumea spirituala. care nu se deosebeste mult de cea traita de mine in piramida. fn al treilea rind. sa comunic in paginile cartii adevarul despre lumea de dincolo ~i loeuitorii ei. dar nu atit de rara indt sa existe cineva care sa nu fi avut macar 0 data in viata 0 asemenea traire. ofiterul egiptean in grija carula a fost dat domnul Brunton rn-a asigurat di nu ar fi schimbat cu autorul pentru toate comorile Egiptului.I rea Piramida. care m-au atacat cu atita vehementa cu stiloul. In timp ce Iumea viselor nu reda decit cunoasterea palida a experienjelor vietii materiale ~i a proceselor ce au loe in corp in domeniile cele mai profunde ~i accesibile. ar trebui sil petreaca 0 noapte similara. Cartea domnului Brunton va suscita atentie Frin comunicarea unor astfel de lucruri dovedite." Acei critici. bcl~tin~i ai aces tor meleaguri. care i-a comunicat dezlegarea exacta a inscriptiei de pe doua fragmente de agat. Mai tirziu explicajia s-a dovedit corecta. in interioruI acestei piramide blestemate ~i. de altfel foarte necesara. a stirnit. care mi-a comunicat originea relicvelor sfinte foarte vechi din camera rnortuara ~i mi-a condus Sfiritul desprins de trup pe coridorul ce coboara in interioru piramidei. Nu consider ca ar fi fost potrivit sa imi asum sarcina.

sa descifrez inscripjia de pe doua bucatele de piatra de agat ce proveneau se pare din melul unui babilonian. Hermann V. Atunci am avut acest vis. imbracat intr-o haina de abba simpla. La miezul noptii. la mijlocul lunii martie. Munea imi era muIt ingreunata de faptul ca frinturile aveau doar ramasitele liniilor si semnelor textului. Mi-a povestit intimplarea 1a scurt timp dupa ce s-a petrecut ~i 0 redau in continuare asa cum a aparut in limba germana. H. redau un rezumat a1 comunicatului. asa cum se gaseau pe zecile de buca]i identice intre ruinele templului Baal din Nippur. in revista "Rationamentul subconstientului"._ Pentru cei curiosi sa 0 compare cu experienja mea. In acea seara de martie. m-am culcat ~i m-am adincit imediat intr-un somn profund. Romaine Newbold de la Universitatea Pennsylvania. inainte de a da "bun de tipar" pe ultima corectura. dr. 11-20). XII. Deoarece prima litera din rindul trei parea KU. ca ~iin saptaminile anterioare. din anticul oras Nippur dinainte de Hristos.eu semn de intrebare totusi . ele provin din perioada cassita babiloniana (1700 .1440 I. fa- . printre comunicarile "Societatii de Cercetari Psihologice" (Vol. Corecturile erau in fata mea ~i totusi nu eram linistit. rna preocupa din nou intreaga problema. A intrat impreuna eu mine intr-o camera scunda. Hilprecht. inainte de a fi fost confirrnata: "Intr-o simbata seara. obosit ~i epuizat. tinind cont de locul unde au fost gasite si de forma deosebita a inscriptiei in cuneiform a. rna straduiam fara rezultat. Evenimentul este consemnat de profesorul W. demn de toata atenjia. Mai mult.). am atribuit descoperirea . la 8 august 1893. rn-a condus pe aripa de sud-est a templului in camera tezaurului. ci doar 0 schita facuta la repezeala de catre unul dintre membrii expeditiei si transmis la Babilon de catre Universitatea din Pennsylvania.regelui Kurigalzu. Insa nici atunci nu am considerat problema incheiata. pag. Un preot inalt ~i slab. astrolog 1a Universitatea din Pennsylvania. din care va prezint un extras: "Pentru urmatoarea relatare ii sint recunoscator unui alt prieten ~i coleg. in timp ee am inregistrat celalalt fragment pe pagina celor necatalogate din cartea m~a. Nu am putut spune altceva decit ca. nici nu aveam fragmentele originaIe.

fac parte din ele. Bastonul avea 0 inscriptie originala. H. Al treilea inel nu a fost gasit inca ~i nici nu 11 Yeti gasi niciodata. noi. Expediiia in Babilon a UniversitatH Pennsylvania. Cind profesorul Hilprecht mi-a povestit acest vis deosebit la citeva saptamini dupa ce il avuse . preot sef al lui Baal. M-am trezit brusc ~i imediat i-am povestit totul sotiei pentru a nu uita nimic. fiul lui Baal Domnitorul. Problema era in sfirsit rezolvata. Daca le imbinati Yeti vedea ca spusele mele se adeveresc. Mai tirziu. Am intrat in panic a pentru ca nu aveam pregatita nici 0 bucata de agat. Ele reprezinta inele. trebuie alaturate. citeva detalii ale visului . H.W. nu am avut alta solutie decit sa taiem in feln acel baston ~i sa facem trei bucati. In conformiII A . spre surprinderea mea. contineau cite 0 parte din textul original. am primit porunca sa pregatim imediat 0 pereche de cercei pentru statuia zeului Ninib. A doua zi dimineata. Istoria lor este urmatoarea: Regele Kurigalzu (1300 i. in lumina celor aflate. Primele doua inele au ajuns in chip de cercei pe urechile statuti zeului. cadou de la Kurigalzu. care suna astfel: "Zeului Ninib. Pentru a indeplini porunca. in care se afla un dulap mare din lemn.s-au adeverit exact. 'sa stabilese ca cele doua fragmente apartineau unui singur obiect ~i am efectuat modificarile corespunzatoare (paginiIe 50 ~i 52). Partea intii: Scrieri vechi babiloniene. seria A. Aici. am consemnat ca am reusit. iar pe jos zaceau lmprastiate fragmente mid de agat ~i lapislazuli.) a trim is templului Baal un baston sculptat din agat impreuna cu alte obiecte din lapislazuli. pe care le aveti ~i v-au dat atita de furca. Volumul I. provenind indeosebi din Nippur.rA geam. In prefata cartii.mai exista 0 problema serioasa pe care nu a stiut sa 0 explice. la paginile 22 ~i 26. din pacate prea tirziu. pregatind trei inele care.dovezile erau in miinile mele . Deoarece locul in care erau mentionate fragmentele in carte nu rnai putea fi schimbat. preotii. am reexaminat fragmentele ~i. Texte cuneiforme. Cele doua fragmente. la rindul lor. Hilprecht). am plasat sub fiecare dintre ele cite un text ce facea referire la celalalt fragment (vezi Hilprecht. s-a intors spre mine ~i mi-a zis: "Fragmentele pe care dumneavoastra Ie-a]i menjionat separat in carte." Dupa acestea preotul a disparut.

Parintele Schell. formau un tot ~i am putut gasi dovezi ca ele au fost initial par]t ale uneia ~i aceleiasi bare ce a fost sacrificata. In stare de veghe am destul de des experien]a pe care unii 0 au in timpul somnului:imi apare fie o persoana.tate cu notitele noastre. fragmentele erau de culori diferite ~i era pujin probabil ca ele sa rrovina din acelasi loc. Halil-bey. Acest lucru nu dovedeste decit c~ inclinatiile noastre psihice si nervoase au grade diferite. caruia i-arn povestit visul ~i i-am cerut permisiunea sa vad aceste obiecte. E interesant di ambele spirite ne-au vorbit in limba ca- . in timp ce spiritul egiptean mi-a aparut in timp ee eram treaz. fie viziunea unui eveniment din viitor. Comitetul expeditiei babiloniene rn-a trim is in august la Constantinopol. pe cealalta bucata.10 noiembrie 1898. Pentru mine a con tat enorm ca am putut vedea personal aceste obiecte. s-a aratat atit de interesat incit a deschis imediat citeva dulapuri ale sectiei babiloniene ~i rn-a chemat sa caut in ele. care. Originalele erau la Constantinopo si asteptarn cu deosebit in teres intoarcerea D-lui profesor Hilprecht din calatoria facuta in vara anului 1898." Domnul profesor Hilprecht nu poate spune in ce limba i s-a adresat batrinul preot.. Traduc $i de aceasta data comunicatul sau referitor la constatarile facute: . Este mai putin eunoscut ca aceste stari exista simultan si starea de vis este prezenta la om ~i atunci cind este treaz. nu si-a dat seama ca fragmentele aparjin unui singur obiect. Dupa ee le-arn asezat una linga alta. Este insa eonvins ea nu in asiriana. nu are important a deosebita. Faptul ca spiritul babilonian i-a aparut profesorului in vis. astfel incH am gasH 0 bucata intr-un dulap iar cealalta in alt dulap. fie 0 intimplare din trecut. Ferastraul pietrarului a taiat din intimplare obieetul astfel incH vinisoara alba a pietrei se vede doar pe una din bucati iar pata gri. sa studiez si sa cataloghez obiectele provenite din Nippur $i pastrate in Muzeul Imperial. ceva mai mare. care a examinat $i aranjat obiectele pe care le-arn sapat ~i descoperit. in conformitate cu cele visate. mi s-a adeverit visul. Directorul rnuzeului. Fragmentele au apartinut eindva aceluiasi obiect. un asirolog parizian.

faptul este. poate fi pusa sub semnul intrebarli! Egiptenii au fost deosebit de practici ~i obiectivi. fiecare dintre noi are dreptul la 0 parere personala" a spus batrinul dr. nu consider ca merita sa mentionez dovezi suplimentare in acest sens. m-au patruns muIt prea adinc pentru ca sa rna mai poata nelinisti cit de cit cuvintele adversarilor mei. Cercetarile mele in sfera superioara a spiritului Dumnezeiesc .re. in timp ce spunea aceste cuvinte fidelului sau prieten Boswell. pe care un preot 11conduce in camera tezaurului Iipsita de geamuri a templului. pentru ca sa merite un raspuns public. partea a doua a acestei afirmajii a doctorului demn de respect. CuvinteIe pe care le-arn auzit de pe buzele acelui preot plin de har. In urrna unei lntimplari norocoase. pe care tot un preot il conduce printr-un coridor fara geamuri. ce comunica cu 0 incapere situata intre Sfinx ~i Piramida. "Domnul meu. Noi insa am devenit mai lntelepti. Cine vrea sa creada nu are decit sa creada. ceea ce nu i-a irnpiedicat totusi sa creada in spirite. Chiar dad sint de acord cu declaratia sa. lipsit de Iogica. Cei cu 0 experienta personals mai bogata in domeniul cercetarii psihologice descopera cu tirnpul ca lumea viselor ~i cea spiritual a se afla dincolo de lumea noastra de zi cu zi si i~i bat joe de cele mai muIte ori de 10gica noastra tridimensionala. Oricum valoarea sa este pur personala. Parca aud ~i acum pasii sai grei care rasuna pe strada Fleet. La rindul meu. este mai moderna. in care se pastreaza relieve din timpul atlantilor. Din fericire. In legatura eu aeeasta a trebuit sa fac fata unei calomnii raspindite cu mult zel. despre misterul de nedezIegat al Sfinxului. fara indoiala. Cei ce nu cred in spirite pot omite linistiti din lectura lor aceasta relatare. Un astfel de neadevar este cu mult mai demn de dispre] iar eel ee il raspindeste mult mai inrait. Johnson. nu am nevoie de parerile lor bune. Pe urma. Nu vreau sa sus tin ca as 'putea ~i explica acest lucru. este surprinzatoare concordanta intre Eul visului profesorului Hilprecht. editorii mei din Londra au ajuns sa cunoasca ~i ei faptele cu ajutorul carora se poate demonstra falsitatea aces tor calomnii. care poate fi insa dezmintita foarte usor. conform careia toti avem si dreptul de a ne da in cap unul celuilalt. pentru ei. ~i spiritul Eului meu.

Trebuie insa sa revin la Egiptul secret ~i sa reamintesc cititoriIor cea de-a patra constatare referitoare la Egipt. atunci cind ajunge in apropierea lor. Daca insa nu am nevoie de parerile lor bune. li incredintez pe acesti calomniatori in grija Tatalui Ceresco Dar nu am intentia sa rna ehinui singur pe 0 cruce inaltata de mina mea. fara nici un pic de suparare. pentru eli. este 0 realitate faptu1 di trecutul traieste in prezent alaturi de noi. Am sfarimat tacerea unor mistere stravechi.mi-au adus detasarea de acest barometru schimbator al spiritelor imperfecte. de aceea. Iertati si atunci ~i voi Yeti fi iertati. Domnul Cellerier este directorul laboratorului Muzeu- . 0 confirmare surprinzatoare a acestei afirmatii este stirea urmatoare aD-lui Cellerier despre experienta deosebita. eu mesajul infiorator pe care mi l-a incredintat adeptul ce se ascundea sub numele de Ra-Mak-Hotep ~i care afirma ca vechiul Egipt a lasat 0 mostenire invizibila Egiptului de azi. desi trupul i-a disparut de mult de pe globul pamintesc. daca indepartez orice laude ~i minimalizez criticile. rugati-v a pentru cei care va jignesc." Si. Slava lui Dumnezeu. nu avem nevoie de un certificat pentru caracterul nostru in prezenta singurului judecator atotstiutor si smgurul in drept sa ne judece. El se prezinta oamenilor incredibil de mic. nu sint totusi chiar atit de nepasator. atunci cind noi ajungem in preajma Lui. ~i pastreaza uriasa fort a de distrugere. lipsiti de experienta fala de acele forte mai fine care exista in jurul nostru. pe care unul dintre prietenii domniei sale mi-a facut-o cunoscuta nu dernult. desi se odihnesc de mai multe mii de ani in morminte sigilate ascunse ochilor nostri. al carei inteles 11patrund foarte putini. care. Din punct de vedere ocult ~i spiritual. asa cum mi-a fost dat. incit sa uit de indernnul care provine de la ace1 cineva pe care de multa vreme 11consider unul dintre maestrii mei. dar ~i dezvaluie statura uria~a. Mostenirea cuprinde spirite si forte spirituale. dar nu sint dator sa continuu aceasta munca. . in starea lor de naivi.Blnecuvintati pe cei care va blestema. nu au reusit sa priceapa ca lucruri aparent "rnoarte" pot avea ~i chiar au influenta vie asupra prezentului nostru. Unii sceptici au ridiculizat aceasta presupunere.

conserva"torul sectiei egiptene a Muzeului Luvru l-a rugat sa stabileasca. care parea ca i$i are originea in inima statuetei $i ca reprezinta ea insa$i statueta. ea a inceput brusc sa straluceasca: apoi. Acest mister nu a fost descifrat nici pina azi. pe care conducerea muzeului intentlona sa 0 achizltioneze cu suma de 80. Sub supravegherea sa. Energia lor este de zece ori mai mare decit a celor utilizate de medici in tratamente. a carui curiozitate a fost stimita. Ceea ce s-a §i intimplat. fara a evidentia insa nimic neobisnuit. facind loc unei siluete de om. parca a disparut. stim ca ceea ce noi numim electricitate. in adevaratul sens al cuvintului. Istoria ~i provenienta figurinei era insa acoperita de mister si omul de ~tiinta. pentru a servi ca intermediari intre spiritul celor disparuji $i mumiile lor. Multi vor merge sa 0 vada. in forma sa cea mai concentrata. prin metode stiinjifice. statueta a fost supusa l'ocului razelor ultraviolete. Cine ar putea spune ce anume s-a dezvaluit brusc in radiatia intensa. Cine stie dad} nu cumva mica figurina din Luvru nu . $i care in manifestarile sale cele mai simple nu este dedt una dintre fortele cele mai misterioase. Trebuie sa notez ca razele uti izate in laboratorul parizian sint deosebit de puternice $i intense.lui de arta ~i arta decorativa. s-a hotarit sa expuna statueta iradierii cu necrutatoarele raze X. caci puterea de atractie a vrajii ce 0 inconjoara este mare. dar poate ca secretul ei nu va fi dezvaluit decit citorva oameni sau poate chiar nimanui. astfel de statuete erau asezate in morminte. Mica statueta se numara printre cele mai recente achizitii ale Muzeului Luvru. Mai mult. autenticitatea unei rnici statuete de lemn pictat. Lemnul $i vopseaua nu puteau fi considerate motivul stralucirii deosebite.000 franci. deoarece se stie ca astfel de radiatii pot patrunde in corpuri din materiale dure iar obiecte din materiale mai fine pot fi chiar perforate. spre surpinderea domnului Cellerier. In octombrie 1932. reprezentata de raza in cazul nostru intr-o forta oculta. De abia au atins razele statu eta cind. Dupa aceea. De regula. Cauza acestei fosforescenje $i originea sa exacta nu au putut fi stabilite. examinarile au fost efectuate de asisten]i ~i rezultatul primei examinari a fost ca statueta este strict autentica. se poate transforrna.

care l-a unit cu aceasta mica statu eta. Ca ~i profanatorii de morminte din antichitate. s-au imbolnavit membrii familiei ~i pesonalul de serviciu. Membri din pesonalul de serviciu ~i oaspeti s-au plins di noaptea se plimba prin casa 0 aparitie imbracata misterios. dupa care se va elibera ~i reveni in lumea 00menilor. in casa familiei Seton din Edinburgh s-a petrecut un lung sir de accidente. ~i mormintele unor oameni care s-au ocupat ell magia neagra. aflate in vitrina de linga caseta in care era pastrat fragmentul de os. este facut raspunzator un fragment de os menjioneaza un comunicat din Edinburgh al agenjiei Reuter. fara sa ~i fi dat seama. De atunci. in al cincilea rind. pentru ca sa traiasca in ea pilla la 0 anumita ora. numerosi In indepartata epoca stralucitoare a Egiptului. cit mai repede posibil . s-au facut tandari intr-o noapte." lata ~i 0 parte dintre declarajiile informatorului meu. referitor la afirmatiile adeptului. dar. Mormintele in care zaceau imbalsamate persoane avizate in ~tiinta magiei sau oameni care se aflau sub protectia unor persoane investite eu astfel de puteri erau pazite de forte spirituale care i-au ~ipedepsit pe eei ee tulburau linistea rnor- . voi da un citat dintr-un ziar: "Pentru seria de accidente suferite de Sir Alexander ~i Lady Seton. arheologii de azi au deschis. Acest os il vom duce inapoi de unde l-am luat. a fost adusa anul trecut de Lady Seton ca 0 amintire ~i 0 curiozitate din monumentele de la Gizeh. adeptul Ra-Mak-Hotep.a declarat Sir Alexander Intr-un interviu. despre care se spune ca ar proveni din scheletul unui faraon. Au izbucnit doua incendii cu cauze neelucidate. Mai intii. Obiectele din sticla ~iporte lan. asa cum au vazut ele lumina tiparului in Egiptul secret: "Cei ce au deschis mormintele vechi ale Egiptului au eliberat in lume astfel de forte eare vor aduce nenorociri. cunose diferite dovezi care nu au fost date publicitatii. Mica bucata de os.este chiar statia interrnediara pentru un spirit natural despre care imi amintea Ra-Mak-Hotep? Sau poate spiritul a fost invocat de unul dintre acei magi. in conformitate eu dorinja mea de a face referiri door la eele aeceptabile ~i autentice. pentru a fi sigura ca a fost reasezat la locul sau. Lady Seton se va deplasa personal.

urmind sa ascunda sarcofagele regilor pentru ca ochiulomenesc sa nu le mai vada niciodata. La fel ca la vechii egipteni. fara exceptie. chiar daca nu va fi luata in considerare sau va fi ignorata. Trebuie sa ne facem datoria. Din fiecare astfel de morrnint deschis au explodat $i. fie ca nu. menjioneaz a urmatoarele: Am auzit ca guvernul egiptean Ii va reinmorminta pe faraoni. Ambasada egipteana din Londra a comunicat ziarului !. "Scrisoarea adresata recent editorului de catre 01. propunerea care preocupa guvernul egiptean se Indreapta spre ideea de a construi faraonilor un mausoleu deosebit la Gizeh.day Express" ca guve~ul se gindeste intr-adevar sa 11 remmormmteze pe faraoru. in adincuI mormintelor. De multe ori. inspaimintatoare ~idistrugatoare. de Vere Stackpole.doar cu observatia ca atentionarea adeptului a fost luata in serios .citez urmatoarea stire aparuta in ziarul Sunday Express. cunoscut scriitor. Si." . aidoma unui potop. Dumneavoastra. nenorociri care ar putea avea efect distrugator asupra unor natiuni intregi.Sur. dar de acum-incolo nu se mai poate face nici macar referire la ea.'. Nu va atingeti de morminte ale carer legaturi spirituale nu sint cunoscute de oameni. comunicati lumii acest mesaj. Profanarea mormintelor a fost un scandal ~i cred ca acest lucru a adus lumii mari nenorociri. occidentalii. H. in apropierea piramidelor. Legea naturii nu iarta nestiinta. Aceste spirite aduc. potrivnice ~i rele. pina cind lumea va dobindi suficienta cunoastere pentru a putea prevedea dar urrnarile eventuale ale faptelor sale. sau la Heliopolis. Sa inceteze deschiderea acestor morminte. de vreme ce sint invizibile. Ele au trait acolo." Fara nici un alt comentariu . inchise de mii de ani. acest mausoleu ar fi sub pamint. ele sint cu atit mai periculoase. aceste forte au fost rele. exact la 13 luni dupa aparijia rnrtii mele: IIEGIPTUL OORESTE sA lSI INMORMINTEZE REGII CARE NU DE MULT AU FOST "EVACUAJ1". In conformitate cu stirea din "Sunday Express". Fa cunoscuta cu stiloul tau aceasta atentionare.mintelor. s-au napustit asupra lumii noastre fizice fiinje imateriafe. nu va pute]i apara impotriva lor. Fie ca rna ascultati.

ele au fost read use la viata. Alexis Carrel. La fel. a facut-o cunoscuta un comunicat din presa: "Membrii Academiei Stiintifice sovietice. 4. a congelat 0 maimuta bolnava. au descoperit la cca. H. iar din specia de rechin gasit inghetat ~i readus la viaja. care se pot lauda cu 0 existenja aproape eterna si care se impotrivesc legilor naturale ale pieririi corpului omenesc ~i actiunii distrugatoare a timpului.5 m) mai multe insecte ~i animale marine mici primitive. dr. N. A~ dod sa confrunt aceasta stire cu afirmatia dr. Ralph S. 15 pidoare adincime (aprox. Ei au stabilit ca aceste vietuitoare se gaseau intr-o stare de somn din anul 1. se poate crea 0 anumita stare latenta a viejii. Gindul ca sub nisipul desertului pot fi astfel de corpuri omenesti. Kapterev. P. Unele cercuri stiintifice i1considera de mare insemnatate. fara ca pe micul animal sa se observe vreo urma deosebita". Prevad ca daca insecteIe PQt trai 3. Prin metode stiintifice. Sa fiu sincer. aflat intr-o cercetare pentru distrugerea celulelor degenerate. ~tim ca anumite animale. • . mi-a ramas infipt in creier multa vreme.000 de ani. Convingerea mea se sprijina pe 0 descoperire ~tiintifica uimitoare. Au clocit chiar ouale aflate In imediata apropiere ~i au scos pui. a pastrat-o un timp Intr-un du1ap frigorific ~i pe urma a readus-o la viata. nu se modifica in stare uscata. de exemplu maimuja ~i lenesul. cunoscut medic cercetator la Institutul Rockefeller: "Exista 0 posibilitate mai lndepartata ca moartea sa fie aminata pentru mai mu1t timp. De atunci insa m-am convins pe deplin ca acest lucru este posibil. a crescut deja zece generatii. seful expeditiei. pe care. RezultatuI uluitor a1cercetarii ofera un exemplu despre puterile de conservare ale naturii. care efectueaza cercetari in tinuturile inghetate ale Siberiei.In al saselea rind. atunci acest lucru este posibil ~i la om. Willard. critici noi s-au opus afirmatiei uimitoare a adeptului di in unele morminte corpurile zac de citeva mii de ani in stare de transit. 1ainceput mi-a venit ~i mie greu sa cred aceasta. In America.000 1. Dupa ce au reinviat. ele si-au reinceput hamice activitatea obisnuita. cu putin timp in urma.

a constituit 0 noutate care a explodat in creierele unora ca 0 bomba. ar fi posibil ca ei sa traiasca ~i citeva sute de ani. mai atrage inca imaginatia oamenilor. deoarece omul este de fapt spirit ~i nu materie. din contactul cu egipteni simpli ~i cu intelectuali am filtrat faptele. nu a fost ceva nou pentru ei. se implineau pe deplin. Dar cartea si-ar fi justifieat existenja. Afirmatia ca aceasra lume exista si astazi ca realitate. Anumi]i indivizi pot fi astfel pastrati un timp mai lndelungat ~i readusi Ia viata normala. el ~i va frina poate existenta agitata ~i se va stradui sa cistige 0 responsabilitate superioara. Miezul cartii este acea invatatura ca omul supravietuieste propriei sale morti. nimeni nu cunoaste acest secret. dorind sa Ie fac cunoscute cititorilor mei si sa le insuflu schimbarea imaginii false pe care eu ~i majoritatea europenilor ni le-arn format despre religia lor. ce se adapteaza perfect tarii in care s-a raspindit pentru prima data. Dar si atunci trebuie sa se gindeasca eel simpla traire in continuare nu este sinonima cu nemurirea. In afara unor adepti.Daca. elixirul vietii. Chiar faptul in sine ca omul poate sa traiasca si sa se miste intr-o lume nevazuta. Intr-adevar. Egiptul secret a pus pe ginduri multi oameni. in care astfel de adevaruri. dar ~i in Place de Madeleine la Paris. pe de alta parte. am impinge moartea pina la limita incredibilului. Ie reda viata ~i ele continua sa traiasca. la fel ca ~i povestile copiilor. omul intelege ca viata lui continua si dupa moarte. de exemplu pe Broadway la New-York. Daca ar sta in puterea noastra granija viejii. cineva scufunda in apa aceste animale uscate. deoarece bibliile adultilor. Islamul este 0 credinta de factura ina Ita. dupa ce mormintul i-a lnghitit trupul. In acest fel. Daca. dupa citeva saptarnini. chiar ~i daca nu ar fi facut altceva decit sa atraga atentia lumii modeme asupra cultului misterelor acelei epoci antice. transmise eelor vii. care ne traverseaza viata si ai carer Iocuitori sint spirite omenesti ~i neomenesti. Ne sperie ideea mortii: nu e 0 minune ca bautura magica.~i nu piere impreuna cu el. in final. Probabil ca nu a fost decit 0 succesiune Iogica faptul ca . vorbesc deja despre 0 astfel de lume. Spiritul se desprinde de trup asa cum omul paraseste inchisoarea .

de care aveam atita nevoie pentru realizarea intentiilor mele de atunci. lnteleptii ~i Yoghinii. asa cum considers poporul." Ratacind printre virfurile minunate ale muntilor. spre orizonturi1e largi ~i saIbatice ale imensilor munti Himalaya. am tinut un fel de jurnal. deoarece acolo am putut gasi. parca neatinsa de nici un om. Asa cum afirma psalmul.mi-arn extins cu un pas mai departe cercetarea ce se indreapta spre adevarurile spirituale. M-am stabilit ~i eu pentru un timp Ia poalele acestor munji singuratici. care. doar ca sa ajunga pe acele meleaguri sfintite de cele mai vechi traditii ~i care in ochii lor apar ca cele mai frumoase si cele mai bogate In impresii din Intreaga lume. Am lasat timpul ~i spiritul sa alunece in starea de liniste cea mai profunda posibil. Si azi se rnai catara cu rabdare pelerinii pe carariIe inguste ~i serpuitoare spre marile temple de la Badrinath Gangotri ~i Jumotri. stat vecin cu Tibetul. ce sta de straja etern asupra Indiei. rn-a facut sa izbucnesc in lacrimi. in care. desprinderea totala de orice civilizatie. lung de 1500 mile (aprox. avind drept companie doar animalele salbatice din padurile uriase de cedri inalti ~i muntii ce se inaltau deasupra capului meu. am ales micul regat Tehri-Garwal. 2400 m). acel tinut binecuvintat pe care au trait zeii ~i vestitii invatatori spirituali. 0 Yoga a linistii perfecte. in mijlocul celui mai minunat peisaj montan. mai traiesc ~i azi ~i unde discipoli intransigenji mai vegheaza inca asupra candelelor lucrurilor sfinte. printre prapastii adinci ~i traind in singuratatea lor. Himalaya reprezinta pentru hindus ceea ce reprezinta Palestina pentru evrei ~i crestini. Ceea ce intentionam sa fac in timpul sederii mele acolo era un anume fel de Yoga. am notat descrierea splendidului peisaj mconjurator ~i gindurile mele . am dorit lIsa fiu linistit ~i constient ca sint una cu Dumnezeu. a carer statura. din cind in cind. Pentru ca acest Ian] muntos salbatic. chiar daca al meu a fost de alta factura decit eel al majoritatii pelerinilor. Ei suporta oboseala si i~i asuma riscul de a se accidenta sau imbolnavi. Ca un cadru pentru stradaniile mele spirituale. Am umblat si eu pe acel drum de pelerin. dindu-mi seama cit de mic ~i nevrednic sint. M-am retras in solitudine totala. este pamintul sfint al popoarelor ce vietuiesc aici.

am dorit sa stabilesc si citeva dintre aceste puncte de vedere diferite. Sper cii mi-arn adus tributul smereniei mele staturii muntilor Himalaya ~i acelei atmosfere dumnezeiesti pe care am gasit-o pe platourile de granit. Sper ca aceasta chemare este si a mea si ca voi afla adevarul ~i 11 voi face sa vorbeasca intr-o lucrare viitoare. care dezvaluie adevarul asa cum l-am aflat eu. pentru ca adevarul are mai multe nivele. care se ascunde in sfmta Indie ~i in misteriosul Egipt. Oameni. doar daca apare insotit de zgomote de efect si este anuntat cu surle ~i trimbite. care au crezut ca voi scrie la fel ~i des pre acelasi subiect. Cu aceasta nu doresc sa spun ca au aceeasi valoare. inainte de a rna ridica in sfera rarefiata a adevarului final transcendental. departe de lumea cailor ferate! ~ Acestea sint deci scrierile care au iesit din stiloul meu. intr-atit de amestecat era continutul sau. In fiecare exista un mesaj hotarit pentru cei care sint dispusi sa faca efortul de a se gindi asupra continutului. Acest adevar este i'nsa singurul scop al existenjei noastre ~i singura ratlune a realizarii conditiei umane . care nu cu mult timp in urma a fost antrenata intr-un razboi nimicitor. cit mai degraba aparentele sale diferite. care depind in mare masura de priceperea noastra. Cel pujin doua dintre lucrari au dezvaluit omenirii acea cunoastere minunata. did multirnile doresc si inteleg adevarul. putini rna vor urma. ei recunosc llu atit adevarul. In cartile mele. Chemarea omului este sa caute adevarul eel mai inalt. Editorii mei l-au denumit pe buna dreptate "cocteil literar". Acest lucru 11vor intelege imediat putini. aparute sub titlul Pustnicul Himalayei. Dad} sint martor ocular al unui astfel de scenariu al lumii. De aceea. si • . dupa cite stiu. unde. Este posibil ca aceste opere. Au fost prezentate extrase din acest jurnal. in loc sa treaca doar superficial ~i in mare viteza peste pagini. nu inteleg ca aceste scrieri sint fetele unui singur cristal.despre diferite obieete care rni-au treeut atunci prin minteoMi-am facut notite si despre experienjele avute ~i linistea spiritual a a acestei aventuri. aceste ginduri interne $i informatii publicate sa fie cit de cit utile.

Mai mult decit atit. prin interrnediul scrierilor mele. chiar daca se lasa mult asteptat. In fata acestui ordin hotarit. voinja mea s-a prabusit neputincioasa. putina inspiratie. Daca aud ~i citesc invataturile intortocheate ale asa-zisei psihologii de azi. Stiu ca. reprezinta jaloanele drumului ce conduce spre Eul nostru superior. altfe1 putem spune doar ca existam. El constituie 0 continuare a scrierilor me1e de pina acum. pe care parerile gresite ale acestei epoci nu le VO! putea distruge niciodata. ca pe 0 datorie. iI consider eel mai ina It. Sper ca intelegerea mea s-a adincit $i aeum rna simt mai capabil sa rna ocup de ele mai profund. daca reeunose comportamentu1 nelinistit ~i gresit al religiilor ~i apasarea nemiloasa a materialismu1ui crud asupra bogatului ~i saracului deopotriva. In aceste scrieri. M-am supus deci $i supunindu-rna am incercat sa imi indeplinesc datoria in spiritul serviciului smerit adus semenilor mei.daca vor cistiga fortele raului si soarta va permite . care Ii va sprijini In stradaniile spre 0 viata superioara si le va oferi pUfinil consolare ce Ie va usura greutatea poverii vietii zilnice. asa cum mi-am dorit intotdeauna. 0 evanghelie a actiunii ~i a gindului inspirat. si di adeyaratul Eu al omului este indestructibil ~i nemuritor. Am primit din nou chemarea launtrica sa termin Iucrarea urmatoare si sa 0 consider la fel. reprezentind mult mai dar $i precis legatura organics a acestor adevaruri cu viata practica de zi cu . o lupta care nu duce decit la 0 sinucidere generala. deoarece traim doar atunci cind atingem izvorul sfint al vietii.se pregateste sa se arunce intr-o 1upta ~i mai pustiitoare. ceea ce pentru mine inseamna eel mai inalt $i eel mai important gind pe care cineva l-a prezentat vreodata in fata spiritualitatii lumii ~i care are frumusete transcendentala. ContinutuI aces tor pagini. ma bucur ca am putut depune marturie despre citeva adevaruri eterne. citiva oameni vor ajunge 1a credinta ca odata tot va trebui sa vina adevarul.ft_ acum . ei vor gasi un pic de lumina pentru drumu1lor. cei trei ani scursi de la scrierea Carani secrete au eonstituit 0 perioada de continuare a experientei pentru cunoasterea aeestor adevaruri mai adinci si pentru trairea lor profunda. rna bate gindul ea nu am scris degeaba aceste carti.

calma ~i am avut chiar curajul sa utilizez cit de cit un stil academic.i datoreaza existenta constructiei misterioase a naturii omenesti.. De pe buzele lui Isus. In carte. un cadru neterminat. Orice educatie . Din acelasi motiv. sa prezint exact si corect tema deosebit de dificila a intelegerii Eului nostru dumnezeiesc. care este . pentru a putea forma metoda perfecta a gindlrii interioare ~i a vietii interioare. dar pe care stiinta nu le recunoaste in mare parte.zi. Cdrarea secreta a fost doar 0 introducere.i dumnezeiesc. De acum inainte. mai . am incercat sa arat ca adevarul referitor la existenta umaria poate fi cunoscut ~i pe cale filosofica ~i rationala.i limbajul vietii..asupra citorva legi misterioase.fie ea de pregatire la nivel scolar sau universitar nu poate fi decit elementara. ci din cunoastere directa. Krishna sau Mahomed. utilizind intentionat un stHaparte fara sa rna fi indepartat undeva de la limbajul normal. vom putea ajunge in deplin acord eu mai rnarii vietii. adica sufletul sau. sa arunc 0 lumina in masura in care am putut . Dar acest domeniu este in orice caz mult mai putin important decit domeniul sfint . in toate aceste pagini. care de altfel nu este stiluI meu obisnuit. pentru ca ne arata deosebirile care se recunosc in interiorul adevarului. convingerea patimasa eu analiza Iucida.. atita timp cit nu se preocupa de Eul superior si de dezvoltarea lui. nelamurite si totusi ferme care regleaza functionarea spiritului interior al omului.tiintific ~i mai analitic decit primele mele volume ~ichiar mai precis decit acestea. Trebuie sa atrag atentia cititorului asupra acestui punct deosebit de important. Astfel. dad} 11 analizam . Supunindu-ne acestor legi. un cuvint echivaleaza cu toate minunile ocultistilor. Am incercat. Nu le cunosc din teorie sau din auzite. cistigata in urma unei indelungate experiente personale.. am ocolit pe cit a fost posibil rnentionarea inutila a tuturor stiintelor aflate la hotarele ocultismului sau sufletului si alte asemenea domenii care i. rna straduiesc sa aplic mai profund aceeasi tehnica. Am dorit sa redactez teza acestei dirti intr-un mod ceva mai filosofic. pot depune marturie personal despre valoarea metodelor spirituale pe care le veti gasi aici. Am inlocuit impersonalul cu personalul.

Egiptul secret propovaduieste invatiHura supraviejuirii sufletului fata de trup. Ea nu sus tine niciun fel de eternitate spirituala. In aceasta carte. Nu este permis ca scopul paginilor aeestei dirti sa fie inteles gresit. ce pregateste omul pentru luarea in stapinire a pietrei pretioase neasemuite care este adevarul absolut. Ele au des'tinatia sa prezinte un drum aecesibil in Yoga pentru occidentali. scrisa pentm un tip spiritual mai rar. Daca in Egiptul secret afirm ca X este adevarat. paz ita cu grija din acele vremuri tulburi antice. Pe scurt. disciplinarea gindurilor ~i dorintelor ~i capacitatea care ne da permisiunea utilizarii forjelor su~rioare ale existenjei. 0 afirmatie nu 0 exclude pe cealalta. In eonformitate cu cere afirmate. ele arata cum noate fi atinsa 0 anume multumire. iar acum scriu in Ciiuiarea Supraeului ca este adevarat Y. astfel incit originea ei s-a eufundat complet in ceata. invatiHura care se refera strict la corpul fizic. Deocamdata ne straduim sa arun- . dar nu incearca sa dezlege pe aceasta treapta toate secretele universului. Practica Yoga tnsa este un exercijiu spiritual ~i moral necesar. Ceea ce oameni de ~tiinta renurru]i cauta si acum fara rezultat ~i ceea ce filosofi uitaji de timp au renuntat de mult timp sa mai caute a ramas doar comoara unui mic grup de oameni foarte rari in India. cind cunoasterea se transmitea doar prin cuvintul trecut din gura in gura. Orice seriitor sau invatator e obligat sa i~i sehimbe rnaniera in functie de gradul de dezvoltare spirituala al celor carora se adreseaza. un drum al carui rezultat este echilibrul sufletesc. aceasta cunoastere nu poate fi atinsa. Doar daca vom ajunge la pacea sufleteasca ~i la concentrarea gindurilor vom fi apji ~icorespunzatori sa ne apropiem de intrebarile referitoare la adevarul final. ci inseamna doar ca descriu un alt grad superior al dezvoltarii. in primul caz Eul personal traieste mai departe.dintr-un punet de vedere net superior. care este cu totul altceva. deoarece a fost sensa pentru oameni pentru care corpul ~i Eul personal sint mai importante declt orice alteeva. in timp ce in urmatorul eaz inseamna eliberarea. Pentru Yoghinii obisnuiti. ne situam pe un punet de vedere superior ~i de aceea subIiniern neeesitatea inlocuirii Eului eu Supraeul. care este singura invatatura adevarata a eternitatii.

care nu a putut fi injeleas a pin~ acum poate de nici un om ~i s~ ne apropiem de un sistern organizat de invatamint. de finetea cetii. tid: . Cine insa presupune ca aceste afirrnatii sint pur ~i simplu speculatii fanteziste. Multi dintre noi vom considera neobisnuita imaginea despre Eu. ale carui dovezi incontestabile pentru toate vremurile vor trebui prelucrate si predate abia de acum incolo. care inca nu a reusit sa ofere 0 explkatie convingatoare existentei. ~i va pastra 0 vreme dominatia.leui Isus. l Descoperirea se plaseaza 'in jurul anului 200.. dar nu peste mult timp se va prabusi in genu nchi. macar citeva dintre aceste ginduri ar putea gasi 0 primire favorabila din partea oamenilor. Daca epoca noastra nu ar fi atit de straina fata de viaja adevarata. una are 0 greutate deosebita ~i searnana surprinzator cu invati'iturile repetate rnereu ale filosofilor anIsus a spus: .~i a voastra este Imparatia cerurilor iar cei dintre voi care se vor cunoaste pe Sine 0 vor gasi". Principiul materialismului. Sapaturile arheologice din Egipt au descoperit un papirus Oxyrhychus . Intre aceste afirma pi.care cuprinde opt afirmatii i:J.dim 0 lumina asupra unei cunoasteri surprinzatoare. ca experientele traite nu sint altceva decit 0 "Fata Morgana" spirituals. dar cine se staduieste intr-o masura mai mare i~i va da seama in final di sufletul poate fi cunoscut. Cartea este un instrument in ajutorul autocunoasterii. devine victima acelei deceptii care pentru istoria omenirii inseamna doar 0 singura zi.

Dar. daca realizeaza sentimentul Eului . Eul se va trasforma intr-o enigma care poate concura cu enigma Sfinxului. Noi.majoritatea oamenilor sint preocupaji de acest Eu. comediile involuntare $i tragediile de ocazie. Daca exista in el destul curaj $i hotarire ca sa adreseze vietii tot timpul intrebari. care sintem doar umbre palide ratacitoare in dezvoltarea cosmica uriasa . Atunci. joara. cea mai importanta problema raminind tot el insusi. sa disece experientele ca om. trebuie sa ne gindim ca Universul a atins eel mai inalt grad de exprimare in om.. a carui natura complexa intruchipeaza majoritatea elementelor $i principiilor ee pot fi gasite in fenomenele simple. lar ultimul gind. fara sa judece gresit. . se naste in el aceasta constiinta. se adreseaza aceluiasi Eu. De-a Iungul anilor dintre nastere si moarte .i tacuta.CAPITOLUL II OMUL: 0 ENIGMA Primul gind care captiveaza mai muIt constiinta unui copil este experienta Eului personal. scurte perioade insorite si mai lungi perioade intunecate . pentru care el nu este decit o forma de manifestare. care se refera la legatura cu acea forta uriasa a vietii in care se misca orice obiect si in care traieste. rnai putine decit despre oricare dintre lucrurile care il incon- Omul nu este insa constient macar de propria sa nestiinta. Intr-un mod straniu.in acei ani care se prezinta sub forma unor imagini compuse din intimplarile zilnice obisnuite. acest Eu este inconjurat de 0 ceata misterioasa $i stie prea putine despre sine insusi. care in clipa trecerii in nefiinta paraseste impreuna cu sufletul resedinta avuta din creier. se va mira cit de incapabil este sa inteleaga adevarul intreg.oiincepe sa se gindeasca la sine insusi.

care uneori se transform a chiar in lene . din cind in cind. pe care natura le of era constiintei umane.. in ciuda unor eforturi istorice. Astfel. Acceptam faptul ca lumea es1:e inexplicabila §i ne-am obisnuit cu gindul ca nu vom putea depasi niciodata nestiinta spirituala si limitele slabiciunii omenesti. La un om normal. vom gasi ~i prima cheie ce deschide Universul.De aceea. ne ingrozim la gindul ca orice straduinta omeneasca este zadarnica. Teoria relativitatii prezinta materia ~i timpul ca nojiuni deduse pe acest principiu iar teoria cuantelor ne-a indepartat mult de definitia de moda veche ce interpreteaz.i indiferenta fata de partea spirituala. Undeva. cunoasterea propriului Eu se limiteaza. in timpul analizarii qmului. omul de ~tiinta inteligent'va fi nevoit 5a recunoasca ca limitele cercetarii stiintifice nu pot fi depasite pina ce nu depasim granitele experientelor actuale. numeroase sisteme filosofice si citeva stiinte. Insa.a materia ca "masa". precum . care conduceau la templele misterioase ale antichitatii. Din straduinta omului pentru cunoasterea Eului real. domnul decan Inge spunea: "Din punct de vedere astronomic sintem doar fiin]e de 0 zi. la experienja obisnuita a corpului ca organism perfect. alca- . In conceptia generala despre lume a stiintei de azi. numarul celur care pot afirrna ca tin in puterea lor aceasta viata este tot atit de mic ~i de neinsemnat incit majoritatea dintre noi ne refugiem in noi insine si acceptam resernnati ideea ca nu este de datoria omului sa dezlege secretele lumii. Aceasta purtare plina de smerenie.. Sin tern nevoi]i sa meditam asupra faptului ca totul este trecator si. nu este demna de omul care astazi pare fiinta cea mai inteligenta ~i puternica. astazi disparate. putem spera ca. aceasta teama stingace de a smulge secretul ascuns al existenjei. Aceasta explica existenta fiecarei religii. Este ciudat cit de tulburat este spiritul omenesc atunci cind se gindeste la sine insusi.i ritualurile ~i invataturile secrete invaluite in ceaja. mai devreme sau mai tirziu." Unul dintre rezultatele triste ale cercetarii stiintifice este ca devenim profund constienti de cit de efemere sint toate formele din care se compune universul. au luat fiinta toate religiile mari sau mici. mai mult sau mai putin. Universul material se restringe din ce in ce mai mult la citeva simboluri.

Aceste elemente componente lipsite de viata ~i aparent lipsite de inteligenja. Vedem 0 fiinla care se compune din diferite elemente fizice ~i chimice. el stie prea putine despre sine insusi ?i despre majoritatea evenimentelor de zi cu zi. in functie de senzatia dominanta la un moment dat. ca dorinja. el i. De ce? Deoarece nu s-a gasit in toata lumea un om de ~tiinta capabil sa ia aceste elemente componente ~i sa le combine omogen intr-o fiinta creata de el. testul oricarei teorii este fie experimentul de laborator. presupunind ca nu va incepe sa se intereseze de subiectul nostru. Omul mai stie ca in corp apar din cind in cind diferite senzatii. se afla aceasta masa gri-cenusie denumita creier. azotul ~i fosforul din organism. sa vorbeasca si sa actioneze ca un om. stie inca prea putin despre viata invizibila ce se manifest a in om. Pentru un om obisnuit. Nu este acesta un secret extraordinar? A fost el oare dezlegat vreodata de un om de stiinta? Raspunsul este nu.~~ d!iJtdfI!¥im=tlilL5~ tuit din came.. $tiinta. singe ~i oase. multi oameni de ~tiinta si-au exprimat parerea ~i au construit sisteme ~i principii bune ~i inteligente pe baza princtpiilor materialiste. sa se miste. introduse intr-un sac de piele. gelozia. in cutia craniana a organismului. gindurile ~i dovezile. Pe de alta parte. prin circumvolutiunile caruia se desfasoara procesul de gindire si care genereaza impresiile. pen1:ru ca sa ne explice omul. care il de term ina sa actioneze corespunzator pe plan fizic. In afara de acestea. Dar ea se indreapta spre adevar ~i de aceea mai putem spera. determina totusi in relatia dintre ele un anumit principiu de viata 0 forta vitala deosebita ~i acea capacitate a fiinte_i de a gindi logic ~i inteligent.i va demonstra teoria. In final. fie experienta de viata. Undeva. cum ar fi de pilda dioxidul de carbon.. tirania etc. care sa traiasca. Sa presupunem 0 clipa ca omul nu este altceva decit acest trup si sa incercam sa vedem rezultatul unei astfel de presupuneri. Sir Ja- ~ . ura. Omul poate sa i~i traiasca viata foarte bine cu aceasta imagine ~i chiar sa 0 gaseasca satisfacatoare. Eul se compune din aceste elemente. care a 5tabilit despre alte lucruri atit de multe. multumindu-se cu 0 imagine limitata. actionind con~tient. instinctul sexual. Doar daca unul dintre acesti oameni de ~tiinta va reusi sa creeze omul cu ajutorul chimiei.

Dar spiritul educat nu se ocupa de Pamint decit in cadru1 geofogiei. Nu putem aceepta decit eeea ee stim mai presus de orice dispute: realitatea propriei noastre existenje. ei afirma ca in insusi spiritul omenesc sta ascunsa revelatia pe care 0 cauta." Indienii. crescuta 1a pieptul dumnezeirii ~i care nici macar nu are habar de aceasta! Pamintul nu s-ar invirti in jurul axei sale. Omu1 nu se indoieste de existenta spiritu1ui. in lunga sa istorie. daca energia superioara ce sala~luie~te in nucleul sau nu l-ar impinge mereu. functioneaza inconstient si ca aceasta parte ascunsa 11influenteaz a mult rnai mult decit observa sau este dispus sa recunoasca. el va conduce in mod cert spre rnai multa cunoastere si nu spre mai purina. presedintele Societatii Britanice pentru dezvoltarea stiinjei. dar. cind primul om de ~tiinta occidental abia incepea sa gindeasca. deoarece nu 0 putem eva1ua. Putem sim]i totusi ea sintem inconjura]i de 0 viata superioara ce1ei materiale. Psihologia ne da speranja ca pentru prima data. 0 calificam drept joc al imaginatiei. care au efectuat in acest domeniu cercetari profunde. In aceasta privinta. si-au construit invataturile pe presupunerea tacita ca exista un spirit general care patrunde ~i umple simultan lumea ~i toate creaturile ce traiesc in ea. Desi se IanA . viaja moderna ii pretinde chiar prea mult. omul se va supune poruncii "Cunoaste-te pe tine insutil. ce se sprijina pe direcjii ~tiintifice clare si care nu recunoaste nimic de la sine inteles.mes Jeans. jnd'i inainte de a ajunge sa i~i stapineasca propria fiinta." Sint constatari dure. Daca exista un drum de iesire. a constatat la 0 intrunire anuala urmatoarele: "Stiinta i-a dat omului puterea de a domni asupra naturii. Astfel. sprijinita de foarte rnulte dovezi. pe care nu le putem schimba. si deci si a lui insusi. dar in tot ce se refera la cunoasterea de sine ne gasirn la acelasi nivel. omul modem a devenit 0 fUnfa deosebita. noi nu accept am 0 astfe1 de afirmatie. ca cea mai mare parte a spiritului. EI priveste banuitor afirmatia mereu repetata a psihologilor. fiecare genera tie se sprijina pe urnerii celeilalte. cu multe mii de ani in urma. Multumit a educatiei noastre. In cunoastere. De aceea.

religia. oriunde s-ar intoaree pentru iluminare ~i indrumare. Dar. se pare ca totusi ii lipsese vointa. care il tin atit de legat si ocupat.seaza in actiuni materiale de anvergura. pentru c~ doar acestui efect permanent ii poate multumi pentru ca ~i poate continua activitatile exterioare din lume. pentru a se Iansa Intr-o incercare la fel de necesara. ea ~i noi. De aceea. cere mereu cercetari mai profunde. Pina ce nu va face acest lucru. in timpul zilei ~i de multe ori pina seara tirziu. pentru un timp. De obicei. de unde pot conternpla secretele viejfi ~i ale spiritului. ca orice preocupare ce nu are ca obiect Eul propriu. decit sa se oboseasca sa caute comoara mult mai rara ce se ascunde in cele mai adinci unghere ale propriei sale fiinte. unde asteapta mingiiere ~i intelegere. Ei se straduiesc sa gaseasca pamintul sigur ce se situeaza deasupra celui mai inalt val al evenimentelor exterioare. ei ajung aid in urma unei dureri mari. care sa se indrepte spre aflarea motivului si scopului propriei sale vieti. ce ii arunca pe urrna spre Interior ~i care. Nu rscunoaste ca nimic nu este mai important dedt sa cerceteze izvorul cursului vietii si directia sa. Cunoasterea de sine este deci cea mai inalta ~tiinta. ci se invirte in jurul lui. Mai eu drag sapa in pamint pujuri planuite cu grija. filosofia. este foarte important ca omul sa recunoasca in final si sa i~i stabileasca drept centru al viejii intelegerea Eului. unde li se pare ca "viata nu mai merita sa fie traita". pentru ca in adincul lor sa descopere aur. care modifica uneori radical suprafaja planetei. ii determina sa vada. intr-una dintre sectele exotice desprinse din crestinism. E ciudat ca oarnenii incep sa se intereseze eu adevarat de eontemplarea vieti! sufletesti abia cind ajung la un astfel de punct. nu il tenteaza niciodata gindul sa ~i intoarca atentia spre interior si sa i~i cereeteze izvoarele propriei sale fiinte. Aceasta este elipa in care se intorc spre religie ~i filosofie. Daca acestea doua nu ajung. este nula ~i lips ita de sens. Intotdeauna au fosl. ei cauta un punct de sprijin eretic. Chiar daca se daruieste activitatii febrile. a unei crize sentimentale sau unui alt soc. pa- . sint si vor fi citiva oameni care vor lncerca totusi sa inoate spre a scapa din viltoarea even imentelor zilnice ce ii tirasc spre mal. desi tacit. dorinja sau amindoua. ei se intilnesc cu secretul Eului care.

Aceasta prezicere nu a fost facuta fara 0 rnotivatie temeinica.Jntrebarea este usa ce deschide ~alea spre revelatie. In mai multe rinduri. materialismul si-a pierdut materia! Incepem sa ne ocupam de doetrinele vechi. Nu ~ovaiti deci sa il privi]i in fata.T.rapsihologia . Nu este deci surprinzator dad secretul eel mai profund si mai ehinuitor al naturii este si eel mai important. autorul a prezis in carlile sale ca in secolul al XX-lea vom trai intr-un cadru larg dezvaluirea seeretului vietii. qn savant de talia lui Millikan este nevoit sa recunoasca: "In decursul vietii. de invataturile Babilonului. si-a privit mirat membrele batrine ~i strigind: "La dracu.. omenirea va incepe sa eolaboreze eu natura pentru a traduce in viata planul tainic al Universului." De la razboiul mondial . aflat in al optzecilea an al viejii.pe scurt. dar de data aeeasta in lumina stiintei moderne. La euvintele lui Carlyle. Dupa ce atomul a fost sfarimat in efectronii cornponenti ~i acestia au fost resorbi]i ~de eterul primitiv. scotianul acesta aspru. dar pentru el misterele legate de aceasta creatie nu s-au clarifieat pina aeum absolut deloe. Egiptului ~i Indiei. Nu intimplator. care se usca dupa ee tocmai facuse baie. Principiile naive materialiste ale sec. intr-o maniera recunoscuta stiintific. al XIX-lea nu mai par eredibile ~i au devenit desuete. Viaja I-a creat deci pe om. teoria cuantelor ~i teoria ondulatorie ne-au schimbat conceptia despre Univers. in stiinjele naturii a avut loc 0 revolutie tacuta.nu vor face alteeva decit sa il incurce ~i sa il dezeehilibreze .) . Atunci. . cine sint de fapt eu?" a inceput sa traga de pielea lui 9filita. autorul i-ar raspunde: . de vreme ee teoria relativitatii. cite va cai care due spre cunoasterea lipsita de perceptie . ehiar daca sub 0 alta forma. Vin una dupa alta dovezile ca stiinta va spune aceleasi lueruri ca ~i invalaturile vechi de mu1t uitate. am deseoperit mai multe legaturi noi intre stiintele naturii decit s-au deseoperit in toate epocile anterioare la un loe ~i se pare ca Este vorba de primul razbol mondial (N. Carlyle.

oameni de .multimea descoperirilor nu va scadea. AstfeI. m-as fi bucurat ~i eu daca a$ fi prirnit un astfel de ajutor. Ofer aceasta lucrare exclusiv in acest spirit $i sper ca Ie va fi de folos unora. a . Atunci. din punctul de vedere al acestei cercetari. Atunci. nu doresc sa deranjez pe nimeni. Materia nu a fost dectt un produs compact ~i neschimbat. am bunavointa fala de toata lumea si rna bucur ca exista 0 astfel de lumina. Razele Roentgen. stiinta va ex plica lumea in termeni filosofici. 0 colectie stabila de atomi ~i nimic mai mult. iar Universul 0 masina fara secrete. In acelasi timp. asa cum in zilele intunecate ale existenjei mele. Rayleigh ~i Helmholtz s-au vazut indemna]i sa ~i schimbe parerile lor mai vechi referitoare la Univers. astfel de privire de ansamblu m-ar obliga la sentinte cu aspect critic pe care Ie exclud. Vom face urmatorul pas atunci cind fiecare dintre cercetatorii de azi i~i va ex prima deschis parerea. pe de alta parte. Nu demult.tiinta ai secolului al XIX-lea. care. Cum sa lnceapa deci omu sa patrunda secretul Eului? Autorul nu considers necesar sa intre in prezentarea generala a situajiei cercetarii spirituaIe si. arata ornului drumul sigur. inseamna un raspuns pentru omenire. ele au darirnat ~i cladirea mecanica a lumii. fizica va intinde prieteneste mina metafizicii. Poincare. am parcurs drumuI de la material la spiritual. electronul si teoria cuantelor au fost cele trei descoperiri care au clatinat Ramintul sigur si stabil de sub picioarele materialismului. care. pe care autorulle va prezenta si mai cIar intr-o lucrare viitoareo Nu este deloc intimplaror ca in fata descoperirilor neasteptate. ce au stirnit senzatie. cum sint Kelvin. deoarece exista deja mult prea multe critici ~i mult prea putina activitate constructiva in lume. Stiinta foloseste in constatarile sale expresiile fizicii matematice. in expunerea valorilor pozitive si a limitelor diferitelor eredinje §i filosofii. stiinta a prezentat lumea in termeni specifici artei prolectarii si construcjiei masinilor. Ginditori avansaji se apropie deja de concluziile acestei carti.. Un iversul nu va fi nici mecanic si nici pur simbolic. Universul s-a tranformat intr-im sir de simboluri matematice. Eu rna ocup de treaba mea. printre pericolele existenjei. initiind 0 serie de cercetari care 11abat total pe fizicianul de azi de rropriul sau domeniu.

aflata in umbra cetoasei ere primitive. din respect pentru aspectul exterior.unii au ~i pasit pe ea . nu este asa.care le-a determinat 0 schimbare spirituala uimitoare. In realitate. Aceste dovezi foarte vechi ale unor civilizajii primitive contin raspunsul adevarat ~i corect la enigmele existenjei ce nelinistesc ~i spiritul modem. care servesc drept chei pentru experientele persona le importante din domeniul spiritual. au gasit dezlegarea si au exprimat descoperirile lor 'intr-un 5tH si intr-o Iimba caracteristica tarii lor.'I \ Ce este sufletul? Exista nemurire? Ce inseamna cuvintul "eternitate"? Si unde este cerul? Aceste intrebari nu au un raspuns scurt si convingator. noi. ci mai degraba straina ~i neobisnuita. Experienjele cu unii oameni ne arata ca metoda veche indiana. europenii. tnsa. folosim metode mai modeme ~i practice pentru clariflca- . Ei s-au aplecat mai adinc asupra lor. dar nu prea sint corespunzatoare gustului nostru. care a abordat aceste intrebari oral $i in seris. Ei cunosteau 0 anumita cale . dispozitiei noastre sufletesti ~i conditiilor noastre de viata. este destul de departe de activitatea noastra lumeasca. Ei au elaborat metoda abordarii religioase ~i a tehnicii psihologice. $i le-a gastt raspuns. Urmasii lor neinsemnati de astazi au uitat in mare parte aceasta cale sau nu i-au acordat atentia corespunzatoare iar de utilitatea ei practica au profitat ~i mai pujin. Pentru noi. metoda nu ~ste atragatoare. in mod deosebit. A vern neaparata nevoie de aceasta revizuire modems. Ace~ti filosofi au facut mai mult decit atit: ei au facut posibil ca ~i al]i oameni sa fad! aceleasi descoperiri. printre altii. am imbraca-o in expresiile moderne $i ne-arn insusi-o prin intermediul unor exercitii regulate. druizii disparu]i ai vechii Britanii ~i preotii de vaza Inca ai Americii au fost. Aceste metode s-au dovedit eficace in realitate. cei de la soare apune. ar insemna salva rea daca am invata din nou aceasta metoda aproape uitata. paznicii stiinjei psihologiei. sufistii desprinsi din Dumnezeu ai Persiei. Dar. daca am adapta-o conditiilor proprii. Astfel de probleme t-au preocupat deja pe filosofii antichitatii si. Pentru traditiile europenilor $i dispozitia lor sufleteasca. pe cei din Orient. Yoghinii singuratici ai Indiei.

in India a existat un sistem secret. ca Londra. . Fiecare filosofie ~i religie din Europa are un corespondent in lunga istorie a Indiei. oameni care practicau convertirea interioara. inaintea lui Patanjali. Nu este un sistern artificial. Hind predata de discipoli selectaji. de exemplu in Egiptul antic. pe care 11 alimentau Yoghinii ce rataceau prin pad uri sau traiau deasupra unor prapastii in. deoarece. explicata prin viu grai si nimeni altcine va nu avea acces la ea. ci realitatea adevarata pe care ~i alti oarneni au descoperit-o intimplator. in privinta educatiei spirituale. respectiv acei Rishi respectati ee l~i traiau viata In grotele din stincile muntilor Himalaya. deoarece se pastreaza si azi.jde la rasarit la apus. Daca invatam o tehnica noua. Unii il respecta ca pe interneietorul acestei invataturi. Dintre invataturile vechi. Paris sau New-York. ce care a seris prima carte despre sistemele Yoga. care i~i rezolva problemele spirituale in teritoriul peretilor templeler cu porti uriase si nu putem crede nici ca arhitectura grotesca a constructiilor din Yucatan este expresia unor dorinte spirituale similare cu ale noastre. s-au gasit eu siguranta. In esenta. Reprezentarea veche are un caracter ireal ~i este mult prea putin practica pentru erase mari. In alte tari. Nu mai simtim deloc afinitate cu ace I popor misterios. La aceasta contribuie ~i faptul ca. dar parerea lor este complet gre~ita. Yoga este revenirea _ spiritului omenesc in Eul sau dumnezeiesc.- ~ rea acelorasi adevaruri pe care din timpuri stravechi le-au predat Yoghinii cu barbi lungi de pe malul Gan~elui. nu este neaparat necesar sa ne pierdem vremea cu terminologia ei. Ceea ce discipoli au predat in solitudine nu se deosebeste prea mult de ceea ce unii filosofi greci au predat in public. reflectata in cuvintele: Cunoaste-te pe tine in- . in vreme ce toate celelalte au disparut. pesteri safdte in sttnca. asa cum Egiptul a fast parintele celei mai uimitoare magii iar Grecia a intruchipat cele mai inalte aspiratii spre frumusete. India este pamintul pe care s-au nascut cele mai profunde ginduri despre am. Staretul acestor pustnici a fost Patanjali. Cartea lui Patanjali nu era destinata unui public larg. substratul spiritului lumii este format din acelasi strat adinc ~i arata aceeasi cale staveche. cea mai reprezentativa este cea a Indiei.

europen ii. Amindoua ating punctul culminant in starea de transa. Socrate a ajuns la ospa]. pe care Socrate 0 demonstra uneori pe el insusi. au avut aceleasi experienje. lumea l-a privit eu atenjie: mai tirziu. pe baza traditiilor pastrate din vremuri dinaintea lui Socrate. In zorii zilei urmatoare. Autorul a vazut diferite exemple similare de astfel de stari-transa ~i la Yoghinii ee traiesc azi. Este intr-adevar necesara revizuirea lor si adaptarea la cunostintele de azi. Desi Ii respectam profund pe filosofii antici ~i desi datoram Indiei eel mai smerit respect. sintem nevoiti sa ne gindim si sa acceptam ca aceste forme vechi de apropiere spirituala sint greu de adaptat conditiilor de viata si necesitatilor noastre. adincit in meditatie. Oricit de interesante par cititorilor . Odata. in care il vazuse ~i dimineata. In legatura eu un alt eveniment.este obiceiullui ca din cin sa se retraga in sine ~i sa se opreasca acolo unde se afla in clipa respectiva. a vazut uimita ca soarele apunea ~i Socrate se afla inca in transa. cufundat in sine." Ceva mai tirziu. din timpuri stravechi si de la mostenitorii ce traiesc azi in Orient sintern dispusi sa preluam door hra- . in timpul unei batalii. El a ramas in urma.aceste con-. Indienii care practica metoda lui Patanjali. iar Aristodemus a ajuns la ospat fara el. de exemplu. intrind brusc intr-o stare profunda de detasare. ele se potrivesc ambiantei simple ~i nu fundalului complicat al viejii omului modern. un soldat l-a gasit pe Socrate in acelasi loc. Acesta s-a intors ~i a relatat ca Socrate sta sub poarta unei case si nu raspunde la intrebari. noi. "L~sati-l inJace . aceleasi care erau explicate dar de Patanjali in invAtMura referitoare la meditatia directa. In cautarea lui Socrate a fost trimis un servitor.suttl Socrate.a raspuns Aristodemus . Aceasta stare este cea pe care indienii 0 numesc "Nirvikalpa Samadhi". a folosit metodele celei mai profunde meditatii. ca pamint pe care s-au nascut religii atotcuprinzatoare. Spre prinz. Socrate s-a rugat spre Soare ~i s-a intors la activitatea zilnica. invataturi filosofice extraordinare ~isisteme Yoga. ceptii ~i procedee primitive. Socrate se lndrepta impreuna cu prietenul sau Aristodemus spre un ospa]. ele corespund doar vremurilor vechi si nu celor de azi. Alcibiade aminteste ca. Fie ca vrem sau nu.

Nu este necesar sa facem parada din simp lui fapt ca traim in emisfera nordica ~i in secolul al XX-lea. daca adepti ~i filosofi ce traiesc azi in Orient nu i-ar fi promis indrumare directa ~i sfaturi la nevoie. sa eontopim ceea ce Orientul ~i Oecidentul au mai bun si eeea ce pot sa ne ofere timpurile vechi ~i noi. care este _o scena a vietii. caracteristice In toate timpurile tuturor disciplinelor spirituale adevarate.-!pra intregului glob pamintesc. cercetarile oamenilor modemi s-au extins as. Dupa studierea mdelungata a diferitelor sisteme Yoga ~i a filosofiei gnosticilor. Dimpotriva. autorul a filtrat eele mai valoroase elemente ~i le-a cuprins in aceasta carte. ceea ce noi am cl$tigat prin extindere. in masura in care sintem eapabili. aparent indepartata. care. In timp ce oamenii de demult au patruns spre originea viejii omului. Aceasta ~tiinta. trebuie schimbata in ceva din care se pot trage foloase practice. Miezul celor mai bune metode spirituale se gaseste aid mtr-un limbaj. . Aceasta nu este 0 minimalizare nici a erei primitive ~i nici a Orientului. Citiva dintre ei au tntrezarit necesitatea ca aceasta ~tiinta demna de respect sa fie exprimata in limbaj modem ~i sa adapteze cerintele sale constiinjei secolului al XX-lea. Nu se poate astepta totusi ea cititorul sa se imprieteneasca eu expresiile neeunoseute indiene ~i eu alte expresii greu de inteles.. In vremuri mai veehi. ea este foarte dificila ~i autorul nu s-ar fi considerat chemat sa 0 indeplineasca. este cunoseut ~i limpede. ei au cistigat prin profunzime. Sarcina nu pare usoara. Dimpotriva. ~i pentru spiritul occidental. renuntind . noi sustinem ca ea trebuie sa vina din exterior. Filosofia nu va pierde din important a daca secolul al XX-lea 0 va reimprospata. metodele spirituale avansate erau In general obligatorii doar pentru eei ee. In timp ee in evul mediu stramosii nostri afirmau ea adevarata cunoastere vine din interior. ~i este discutabil care dintre cele doua e mai de dorit. Sa incercam.na spirituala care poate fi asimilata de noi. Trebuie sa continuam cursu I necrutalor al vietit intr-un mediu caruia ii apartinem. fara a renunja la nici 0 litera din notiunile sale de baza.

~i nici atit de grea. in jungla ori in pesteri din munti. Va trebui sa gasim in lume. incir. de aburul fierbinte al patimilor neinfrinate . ei sa i$i piarda dispozitia. asa cum in secret viata invinge moartea. putem afirrna linistiti. Disciplina ceruta nu este atit de severa. pe mul]i dintre noi ne nelinistesc mai mult decit pe aceste popoare vechi cerintele presante ale spiritului.la lume ~i la ispite. Incercati! Dar. Totusi. prin lume ~i nu in afara ei drumul spre 0 viata la un nivel superior. Pentru omul modem. el a fost constient ca procedeul nu poate fi perfect. omul patrunde in adincul fiinte] sale. se gaseste sub aceasta suprafata. care nu cauta scopul final ce poate fi atins de om ~i nici adevarul absolut.. care. facuta ferseverent ~i cu incredere. procedeul prezentat aici este suficient. Raspunsul la cele mai profunde intrebari ale omenirii este acela ca se asteapta de la ea 0 anumita straduinja ~i 0 anumita metoda spiritual a specifica. nici nu este recomandabila. din vre- \.i de curentul activitatii cotidiene ce ii preocupa exagerat. omul poate descoperi 'in fina propriul sau spirit nemuritor. Intr-un sir neintrerupt. care sa minimalizeze intr-afit acest tot unitar. este posibil sa existe oameni. se retrageau in manastiri sau se refugiau in desert. dar. dupa incercari nereusite. in faza cea mai avansata. EI este insa convins dl pentru majoritatea oamenilor norrnaIi. furati de vraja exagerata a dorintelor excesive. Simultan. Atunci cind autorul a pregatit un procedeu bazat pe 0 astfel de convingere. In urma unei astfel de practici. pina ce ajunge in final la stinca Eului dumnezeiesc. pe care 0 numim in general aprofundare iar in paginile acestei carti "lin~te spirituala" sau IIconcentrare". Acest procedeu are ceva din caracterul rugaciunii. Este ceva care se afla in limitele posibi1itatilor lor. linistit ~i ordonat. ceva din efortul spiritual realizat pe 0 singura Iinie alungita. viaja spirituals ~i tot ce contribuie la dezvoltarea ~i imbogatirea ei va invinge pe fata materialismul lips it de viata. lncit sa il considere ceva neinsemnat. in timp ce se afla inca in acest corp trecator. aparent.------~~~----~ . Totusi. ci se multumesc cu 0 viata traita intelept. ca ei sa 0 abandoneze. care actioneaz a ca un burghiu. Prin intermediul unui procedeu interior. orice efort dis pare in mod misterios. 0 astfel de refugiere nu nurnai ca nu este posibila.

Activitatea . chiar daca noroculle scoate in cale la un moment dat un astfel de maestru. Din punct de vedere al scopului final. Scopul cartii este de a oferi 0 explicatie simplitatii. cunoscutul psiholog de la Universitatea Harvard. Caile prin care putem incepe exercitiile sint numeroase. la care ii supun legile sub influenta carora lucreaza. Profesorul William James. de fapt. fiecare drum are adeptii sai $i pe fiecare adept il va conduce mai repede spre succes un anumit drum. impartialitatii si aspectului practic al acestei arte. pentru a putea fi predate de pe pagini tiparite ~i lipsite de viata. pe plan spiritual. un procedeu poate fi la fel de bun ca si celalalt. cu conditia sa corespunda aptitudinilor. in acest secol care apreciaza prea putin aprofundarea. Cei mai multi candidati renunta la inceput. aceasta invatatura poate fi oferita cu usurinta in scris. ca sintem constienti doar de 0 mica parte din ceea ce se petrece in i. Metoda veche si testata ar trebui deprinsa de la invatatori care dis pun de aptitudini persona le deosebite. fara a vedea cIar ce profunzime se ascunde sub suprafaja fiintei sale. Este posibil totusi sa deprinzi si fara invatator cauzele initiale ale meditatiei ~i fazele interioare si sa 0 supui vointei tale. Motivul este ca ei nu rezista la testele tacute. Inseamna. Trebuie sa ne straduim sa clarificam aceasta problema deosebit de delicata. de regula. Un astfel de invatator este greu de gasit azi. la fel ca in orice alta arta. desi este imposibil sa te restringi $i in citeva pagini sa prezin]i tot ceea cc a descoperit de-a lungul anilor cercetarea des pre cel mai important lucru dintre lucruri. starii sufletesti ~i inclinajiilor noastre. de azi.ntelect. considera ca descoperirea subconstientului este cea mai irnportanta descoperire a omului. de stradanie si fidelitate. Insa.muri stravechi ~i pina la cea mai inalta civilizajie martori din diferite tari atesta acest adevar. adica aptitudinile lor native nu sint maturizate pentru incercarile. omul este tirlt mai departe. stapinirea spiritului nu se poate realiza decit in limitele unor reguh ~i principii ferme. asemenea unui aisberg cu cea mai mare parte ascunsa sub oglinda apei. Exercitiile prescrise sint mult prea fragile ~i nesigure. Intr-adevar.

In aceasta epoca dominata de inteligenta. conducatorul lor sublim. Prin intermediul adorarii lui Dumnezeu sau a trimisilor sM ce au irnbracat corp omenesc si cu ajutorul sentimentelor purificaIe. de cunoastere prin cercetare. referitoare la modul in care s-au ridicat la inaltimea minunata a extazului religios $i conternplarii interioare. Sfintul loan Botezatorul. viata si Invatatura lui I5u<. se gasesc multi oameni pe care 0 astfel de cale nu ii atrage. El da tuturor libertatea deplina in alegerea celui mai bun drum pentru fiecare. partial. Nu exista decit 0 singura putere suprema in Univers ~i eel care ajunge in legatura cu ea 0 gase~te asa cum era acum doua mii de ani si la fel cum va fi peste alte doua mii de ani. in subconstient. de daruirea de sine a celui ce 0 utilizeaza si care se manifesta in timpul unei astfel de adorari tacute. Citeva dintre procedeele meditajiei se bazeaza pe un principiu ferm: decuplarea gindit ri constiente prin citeva metode sufletesti. i$i prezinta experienjele rnistice. spintuale si sentirnentale.creierului se desfasoara in proportie de 90% in afara constientului. Tereza de Avilla. Marti sfinti ai crestinataJii. Inteleptul nu se va Jansa in polemic a referitor la drumul ales. se modifica doar conceptia omului referitoare la Dumnezeu. Justin. Esenta dumnezeiasca nu se schimba. datorita deosebirilor nesfirsite dintre oameni. cea mai cunoscuta forma de rneditatie este misticismul religios. Nici 0 personalitate reli0ioasa nu a mai trezit respect sau admiratie deplina. Toma de Kempes. desi r putea probabil dobindi aprecierea sincera a oamenilor. eligia ~i legile ei si-au pierdut puterea de convingere ~i . omul se va putea inillta intr-adevar la un . deoarece sne cu certitudine ca perfecjiunea finala este aceeasi pentru toti. Este inutil sa subliniez ca eficacitatea metodei depinde de profunzimea sentimentelor religioase $i. Acest procedeu nu este unitar pentru toti. Hristos. aratind ca au evocat mereu chipul spiritual. • La popoarele occidentale.nivel al experientei religioase la care simte ca personalitatea s~ se contopeste cu existenja mai indepartata a sufletului. in timp ce s-au supus adesea ascezei ~i au practicat abstinenta. pentru ca apoi sa ne adincim in straturile profunde ale constiintei. ca Augustin. dar si de neincredere.

Dad} s-ar inchide portile tuturor religiilor ~i am distruge toate moscheeIe. daca am pune sub semnul indoielii originea tuturor dogmelor. De ce? Pentru ca omul nu si-a pierdut ~i nici nu i§i poate pierde origines sa din Absolut. Cu aceasta nu vrem sa spunem ca religiile nu au 0 valoare reala. Si el trebuie sa retraiasca aceasta experienta magnifica. Aceasta caraeteristica uimitoare I-a determinat pe autor sa traga eonc1uzia ell astazi numai calea analitica poate fi corespun- . Aprecierea dogmelor religioase ~i a formelor goale a dus la transformarea adevarului in sofism. pe care omul 0 va respecta. Deci este bine daca omul nu devine prea sceptic datorita inclinatiei spre neincredere a epocii de azi. dar nu va fi obligat sa 0 urmeze. Nu trebuie insa sa ii defaimam. Popoarele occidentale sint firi analitice. jumatate indiferent. daca am dezgropa eapitolele eele mai intunecate ale istoriei tuturor religiilor si am demonstra cu argumente de necombatut ea Moise. tremura pentru convingerile desprinse din realitate. ci mai degraba ii multumeste cerului. Isus. Cel care tremura din cauza indoielii. Ei respects eel mai mult mteligenta. in timp ce in sanctuarul lor stiinta ocupa un loc deosebit. Acesta i-a facut pe acrobatii invataturilor teologiei domnitorii acestei lumi.astfel oamenii traiesc intr-un mediu jumatate critic. in sufletul omului ar mai ramine totusi setea care s-ar astimpara doar atunci cind s-ar reaseza vechile religii sau ar fi concepute din nou. Mahomed. deoarece astfel ajunge poate mai aproape de adevarul lucrurilor. Cine ar dori sa schimbe locul sau real de la bursa eu unul nesigur din cer? Traim intr-o epoca a indoielii ~i putern recunoaste Iinisti]] acest lucru. Nu exista oare un drum pe care acesti neincrezatori ar putea ajunge 1a pace ~i la adevar prin meditajie? EI exista in mod cert. Dar religiile Ii amintesc de pierderea sa. bisericile ~i toate sinagogile. Krishna ~i Budha nu au trait niciodata. El nu este constient de acest lucru. pentru construcjia subreda a dogmelor mostenite si pentru linistea unei astfel de credinte.

de muncitor ~i de intelectual. Aceasta cale nu este 0 plimbare prin imaginatie. E timpul sa ne analizam ~i pe noi insine. De aceea. Ea poate fi practicata de mahomedan. Asa cum omul curata ceapa indepartind foile exterioare. Omul face cunostinja cu sufletul sau ~i nu au de doar despre el. aceasta aptitudlne le este dezvoltata. Autorul a practicat ~i a invatat elementele de baza in Orientul mistic. cu rezultate inventate: ea prezinta fapte reale si nu himere. Este adevarat ca exista si alte proce'<. Analizam or ice este compus din sub. cu rezultate la fel de bune. toti oamenii au aptitudini pentru meditatie. Metoda de apropiere prezentata aid este psihologica si filosofica si se indreapta direct spre punerea de acord cu conceptia ~tiintifica a lumii moderne. schirnbari ~i finisari. De aceea. la indrumarile primite. care duce spre ungherele cele mai tainiee ale omului ~i de aceea este deschis oricui. Este un drum care poate fi urmat. acolo unde scrie acum aceste rinduri. inca din copilarie. autorul a fost nevoit sa fad numeroase corectari. care uneste rationalul analizei cu efectul meditatiei. In Orient. Mai exista 0 cale accesibila. Este deci de sine statatoare. de crestin si. deoarece 0 poate practica oricine ~i oricind. Arta autoanalizei este insa simpla.. Deci. directa. pe care autorul 0 recornanda celor care vor sa se rnentina departe de orice cult ~i "ism". lipsita complet de ornamente teologice.zatoare pentru noi. acest procedeu indeparteaza straturile personalitajii umane pina cind ajung la suprafa ta adevaratele trasaturi. metoda autoanalizei este singurul procedeu pe care 11oferim aiei. Acest procedeu este calea autoanalizei ce priveste spre interior. ------------~----~- . rational a ~>ilips ita de orice legatura cu vreo religie sau cult. tot asa. Temperamentul occidental nu renunta insa de bunavoie la activitate de dragul meditatiei. de budhist. fiecare cerind asceza sau 0 credinta profunda din partea celui ce 0 practica sau un efort susjinu! de-a lungul unei vie]! 1ntregi. aceasta metoda adaptata aptitudinilor ce au radacini adinci in omul modern trebuie sa se bazeze pe utilizarea mintii. stante chimice. pentru a da metodei 0 forma corespunzatoare ~i acceptabila pentru Occident. Metoda autoanalizei constituie in sine 0 categorie deosebita. Aproape toate metodele au ceva specific.

Astfel.dee mai rapide. In epoca noastra. gata oricind sa renunte la lume. pentru oameni de afaceri. Calea prezentata aid este pentru visatori ~i entuziasti. Autorul a trebuit sa il repete de mai rnulte ori. el va fi pregatit. desi recunoaste ca exista in ele 0 valoare practica reala. nici metodele vechi Yoga ~i nici cele ortodoxe. In ele doar un invatator cu chemare poate initia citiva discipoli. Europeanu obisnuit nu are nici timp si nici rabdare pentru exercitiile lungi ale cercetatorilor orientali si autorul. motiv pentru care este singura metoda pe care autorul 0 prezinta de citiva ani pentru utilizare generala. fundamentata logic ~i de larga deschidere. s-ar putea spune ca viaja inchinata meditatiei este imrosibila. devine mai interiorizat si ~i mareste puterea de concentrare. Bunavointa unui astfel de tnvatator trebuie cistigata printr-o daruire deosebita de catre respectivul elev. acestea insa nu sint pentru cei ce se pregatesc fara invatator. pentru functionari si rnuncitori din uzine sau din alte domenii si chiar pentru cei cu fire de pustnic. ale carer destoinicie ~i devotament a testat-e deja. Cel pentru care aceasta metoda prezinta insemnatate poate aborda autoanaliza spirituala. A urmarit schimbarile ce au avut loe in el in timpul intrarii ~i iesirii din starea lllin~tii spirituale" ~i a starii de transa ~i a studiat cum activitatea cotidiana poate fi continuata fara ca omul sa piarda aceasta . analizind efectele exercitiilor proprii. sinonirn cu . ci este 0 metoda simplifjcata ~i prescurtata ce corespunde exact vremurilor de azi.Jmiste interioara". asa cum am mentionat in capitolul anterior. Ea nu imita metodele misticismului. de la starea normala zilnica pina la rezultatul spiritual intern ~i reintoarcerea treptata la viata de zi cu zi. Azi sint putini cei dispusi sa faca din meditatie 0 activitate principala ~i care ar putea sa sacrifice mai mult de 0 jumatate de ora pe zi. El s-a straduit sa dea cartii un caracter stiintific. care obliga majoritatea oarnenilor la 0 activitate neintrerupta. inainte de a astepta sa fie initiat. dobindeste pacea. Fiecare pas al acestui drum a trebuit gindit analitic. Cel care accepta aceste adevaruri ~i practica astfel de procedee i~i elibereaza spiritul de neliniste. Ie exclude din lucrare. pentru un drum superior.

0 spalatoreasa. EI mi-a aratat ca ~i eu pretuiesc ceva in ochii lui Dumnezeu si nu sint 0 creatura de lepadat asa cum se spune.adevar 0 femeie buna." Autorul ar fi fericit daca aceste pagini ar reusi sa convinga oamenii de azi ca. cascada de lumina ~i viata Ii va inflori intr-o noua primavara. parasita de Dumnezeu ~i ca pot fi intr.realitatea finala. Chiar ~i in eel mai rau caz. .Ia fel ca spalatoreasa. Se spune ca printre cei ce veneau eel mai des sa-l asculte pe Emmerson citindu-si operele era si 0 femeie sirnpla. drumul spre adevarul de nezdruncinat. ei nu trebuie sa fie preocupati de martorii clipelor de ratacire ~i le-ar aduce ridicarea lntr-o stare dumnezeiasca. Atunci cind a fost intrebata ce a injeles din expunerea de ordin superior a filosofului. el va trai innoirea cea mare a sufletului. el imi spune precis un lucru ~i anume ca nu sint 0 femeie pacatoasa. ea a raspuns: "Orice nu a~intelege.

Cineva nu trebuie. ea Eul este necesitatea gindirii. in urma experienjei fiecarei dipe de viatit Faptele ~tiintifice smt mai putin sigure decit certitudinea. deoarece fiecare dintre noi ~i accepta propria existenta ca un fapt de la sine inteles.stim prea putin despre adevarata lui natura. Immanuel Kant. Chiar daca ne-ar putea goli complet constiinta. Ne-am nascut cu singura enigma a constiintei nedezlegata. Astfel. De la omul de ~tiinta. E foarte usor s~ afirmi simplu: "Eu sint". dupa revenirea la starea norrnala. Contestarea existenjei noastre presupune un sceptic. In acest sens. vecbe de cind lumea. . directs ~i de necontestat. filosoful eontemplativ ~i pina fa broscuta ce topiHe. ca sintem. Aceasta este 0 recunoastere fireasca. fnainte de aceasta nu putem avea decit 0 singura imagine clara a eeea ce cautam. cei care vedem ~i simtim acest gol. daca aftrmatiile despre existenja Eului sint certe. este intelegerea sensului exact al cuvintului "Eu". Nu putem sa ne retragem din tala actului experienjei sinelui propriu. Dar nimic nu este mai dificil decit sa raspunzi la intrebarea: "Cine sint Eu?" Pentru 0 clipa sa analizam ceva mai profund aceasta mtre- .CAPITOLUL III ANALIZA EULUI FIZIC Primul punct important ce trebuie studiat. faptul ea cine va traieste insearnna ca este el insusi. orice explicatie sau demonstrajie este inutila. putem fi martorii acestei noi etape. sa fie filosof ca sa poata declara impreuna eu metafizicianul francez Descartes: "Gindese. am rarnine noi. Dar. inainte de a trece mai departe. De Eul nostru nu scapam ~i nu putem sa ne imagtnam pe noi insine in afara existentei noastre. deci exist" sau sa aeeepte impreuna eu colegul sau german. . Stirn ca sintern.

pentru contemplarea proprie ne sint oferite un sir nesfirsit de ipostaze. care este. "Eu" este fratele. 0 identitate. care pentru noi sa fie de cea rnai ina Ita valoare? Cad. datorita unei noi experienje. Pe care dintre ele putern sa 0 alegem ~i sa 0 consideram "Eul" real? Cum stabilim insa sensul exact al cuvintului "Eu". este 0 fiinta schimbatoare. fiind cea care sesizeaza schirnbarile personalitatii fara a fi surna constiintelor. care nu este trecatoare. incit pentru 0 clipa ne identificam eu intelectul. Dar este oare de ajuns? cad S. care in cursul diferitelor evenimente din viata rarnine acelasi? Oare exista in aceste triHri 0 conditie esential a. este neschimbata. "Eu" insearnna om de afaceri.bare scurta: "Cine sint eu?" Omul ar spune cii raspunsul este prea simplu..oiia la revedere de la copiii ce pleaca la scoala. aceasta idee se schirnba.oi vede propriul mediu. De exemplu: sint S. cind i. Dimineata. Acest lucru este deja exprimat prin acest cuvint scurr . aceI inteles valabil in orice imprejurare ~i oricind? Drurnul eel mai direct ar fi sa distingem trasatura general a. este centrul nostru. vorbeste si i se vorbeste. Sernnificatia . E sufident un nume. cind dupa 0 foame indelungata mincam ceva. cind dicteaza secretarei 0 scrisoare.Eului" sau nu este aceeasi de cite ori afirma acest lucru. de fapt. intr-un anumit sens.M. Este in noi ceva. 0 ora mai tirziu. incit devenim furiosi peste masura. nu se schimba si. gindeste ~i simte.M. Astfel. Doua ore mai tirziu. ci insa~i Constientul. Doua ore mai tirziu. acest "Eu" reprezinta tatal. ne simtim una cu trupul. intr-un fel.Eu".M. Trei ore mai tirziu. cind i~i ia rarnas bun de la sotie ~i pleaca la cumparaturi. trebuie sa analizam personalitatea omului. in orice om. exista intr-adevar 0 esenja interioara imperceptibila. izvorul tuturor schimbarilor. sirnbolul utilizat pentru noi in~i- . care. Apoi. "Eu" este sotul. iar in fata dusmanului devenim foarte irascibili ~i sintern atit de suparati pe cine ne infrunta. cind il viziteaza Y. Ca sa atingem acest scop. 0 ora mai tirziu. care examineaza totul in noi ~i nu se sperie de nirnic. ne asezam comod in fotoliu ~i ne intoarcem atenjia asupra unei dirti de ~tiinta. sirntim di in Eul care i.

Deoarece el exprima realitatea cea mai intima. I . din punctul de vedere al celei mai depline semnifica tii. prin intermediul acestuia omul vine in contact. ne referim Ia acest corp fizic? Eul este corpul? . Incepem aceasta examinare cu partea care pentru noi este cea mai obisnuita. Aproape toate gindurile . in cursuI anilor dintre nastere ~i moarte. oasele se rup. In eaz ca identificam Eul eu creierul.Da!" Evident.oricit de diferite ar fi obiectele la care se refera . Dar imagineaza-ti corpul ca ~i ceva strain si diseca-l in gind pe masa de operatie. nimeni nu simte ca nu ar fi "Eu". pentru a dobindi experienje referitoare la ei i~i~i. s-a construit un mijloc fizie deosebit de dezvoltat. uitindu-ne complet trecutul. Sa inchidem 0 clipa ochii. dar inconstienta. analizeaza fiecare bucata si vei I afla ca nu este numai 0 imbinare de oase si came. cea mai evidenta si cea mai cunoscuta: corpul organic. ca urmare a activitatii naturii in primul sfert al existentei noastre. organe ale percepjiei ~i organe interne.ne. mai profunda. Chiar in aceste conditii ingrozitoare. Toji ne-am nascut materialisti inconstienti. creat de natura pentru copiii ei. ne sint taiate miini si picioare sau daca intregul corp paralizeaza. ci ar ramine nestirbita. pentru ca niciodata nu poate fi atribuit altei persoane sau unui alt lucru ~i nimeni nu poate numi pe altcineva "Eu". sa ne retragem pe teritoriul gindirii analitice ~i sa incepem examinarea sistematica a "Eului" nostru. trebuie sa ne gindim ca daca ne-arn lovi 1a cap si ne-am pierde memoria. mai mult sau mai putin.se in~ira ca margelele pe firul reprezentarii "Eu sint corpul". acesta este r:~spunsul care apare imediat. deoarece constiinta noastra s-ar restringe in mod firesc asupra acestei parti. Nici una dintre aceste parti nu este "Eul". deoarece. EI este unie in dictionare. Principiul constiintei omului nu este stirbit daca. cu mediul. singe ~i creier. un raspuns pe care II dicteaza logica generala ~i experienta zilnica. senzatia de Eu nu ar dispare. acest cuvint se refera numai la proprietarul lui. inradacinata In adincul "Eului" fiintei noastre. Daca zicem Eu. .

membrelor ~i partilor din corp care. ell-a rugat pe medic sa astepte cinci minute si apoi sa inceapa operatia." Gindul s-a adincit ntr-atit incit. sint egale ca valoare? Sa fie Eul totalitatea celor cinci simturi: vederea.mea lui: "Acest corp nu este al meu. nu pot fi Eul constient adevarat. iar el nu ne va raspundel Daca il lntrebam: "Ai auzit ce "am SpUS?". nu functioneaz a cind atentia Eului este indreptata spre altceva. eram distrat. Nu demult. desi privirea Ii era atintit a asupra umflatu- . care nu tine cont de forte le secrete ~i traieste 0 viata absolut normala. mernbrele ~i totalitatea organelor interne. dar posed a un intelect deosebit de dezvoltat. el recunoaste deschis: "Nu. Concluzia finala este ca nici unele parti ale corpului si nici organele perceftiei nu se pot identifica eu Eul. auzul. Aparent. desi ar fi putut. Ca 0 dovada in plus la acest punct de vedere. desi desavirsit ca organ fizic. as dod sa prezint un exemplu interesant." Aceasta ne arata ca organul auditiv. unna sa il indeparteze prin operatie. dar maestrul a refuzat pe motive de virsta si functionare labila a inimii. Am putea oare sa II descoperim cu ajutorul vreunei alchimii speciale ca pe un organ perfect sau in totalitatea organelor. din punctul de vedere al analizei. Respectivul este un om in virsta. Eul nu locuieste in nici una dintre partile distincte ale corpului. Luind in considerate virsta inaintata a pacientului si durerile posibile. corpu . organele senzftive. el ar raspunde probabil: "Nu. bazat pe experienta cistigata cu unul dintre maestrii mei. pe un brat i-a afarut un abces mare ~i urit pe care prietenul sau. gustul si pipaitul? Sa luam cazul unui om pe care 11preocupa 0 problema oarecare. nu afunctionat atunci cind Eul era preocupat in alta directie. gindurile imi umblau in alta parte.Cauta unde doresti. mirosul. Linistit. nu l-am observat." Acest exemplu dovedeste ca 0chiul. Poate sta in fata unui obiect sau a unei persoane si totusi daca l-am intreba: "Ai vazut acest obiect?". am putea cherna un om aparent preocupat de ceva interesant. Aceeasi demonstratie poate fi fikuta ~i pentru celelalte trei organe.i-a fixat privirea fenn pe brat si a repetat apasat in . In mod similar. medicu . . Nici totalitatea lor. medicul a vrut sa utilizeze cloroform.

Eu. Omul vorbeste asa numai despre proprieta tea lui: "Hainele mele" sau "Aurul meu" etc. de ce spui: "Corpul meu" etc. sau ce este "Eul" care este constient de faptul ca are trup? . fl . a observat singele care i se preUngea ~i a inceput sa simta durerea.rii.Eu sint hainele mele" sau "Eu sint aur" etc. nu l-a vazut pe medic cind a luat bisturiul sa Indeparteze chistul ~i nu a simtit nici 0 durere. care il recunoaste? Si oare acest al doilea Eu nu este exclusiv spiritual. Noi sintem cei care constata ~i nu sintem cele constatate. omul este constient ca aceasta 0 face acel ceva. Deci. Numai cind operatia s-a terminat. situat deasupra corpului din toate punctele de vedere? Pentru ca Eul adevarat alomului trebuie sa fie subiectul final al tuturor experienjelor ~i cu un punct de vedere impartial: corpul este doar obiect. Recunoasterea Eului fizie nu presupune oare al doilea Eu. Daca tu esti corpul insusi. inconstient plasarn in spatele lui ceva care este martor al acestui corp ~i despre care ne dam seama foarte clar. Incurci 0 presupunere cu un fapt. Marele intelept indian Prabhu a spus: "Cunoa~te-te pe tine insuji rara a pierde constiinta Eului.. este diferita ~j de alta natura. care nu poate fi msa identificat nici cu corpul intreg ~i nici cu una dintre partile lui componente. Pe parcursul mtregii analize. Corpul este ceva strain de tine. "Eu este ceva real. Spune-rni este oare cineva care sa declare despre sine: . pe care 11simtim ~i contemplam... Cintareste situajia omului care spune: "Mi-am pierdut viata". Daca "Eu" ar Insemna intregul corp. asa cum 0 facem acum.. el si-a dat seama de cele intimplate. atunci ar trebui rezolvata ~i problema urmatoare: Cine. din punct de vedere fizie. Existenja constienta. "Eu gindesc" sau "Corpul meu" reprezinta doar 0 legatura cu eapacitatea de gindire sau numai eu corpul. Daca ne gindim Ia corpul fizie. superior. pe care-I numeste "Eu". Viata poate pierde alta viata? Prima semnifkatie a cuvintulul viata este: " Sufletul viejii" in timp ce a doua semnificatie este Eu. Constiinta logica a Eului. datorita senzatiei ca avem corp. pe masura ee se identifica din nou cu propriul sau corp.

Insa. intre starea de somn ~i de veghe. in stare de veghe. Trebuie sa cautam "EuI" mult rnai adinc. care. Corpul nu poate fi deci Eul etem ~i adevarat. in care senzatiile se estompeaza ~i corpul ramine nemiscat pe pat. deoareee nu ne putem limita sl1avem 'in vedere doar omul in stare de veghe. in somn. Putem sa ne apropiem. principiul de viata vitalitatea . in eonformitate eu conceptia rnaterialista. Omul este 0 fiinta Ia care. Aparent. prezinta 0 viata ~i un inteleet superior. Atunci chiar trebuie sa cumpanim la fenomenele oferite de corp in timpul somnului. adevarul despre constiinta noastra. specializate in creier. timp in care corpuJ fizic l$i continua activitatea.somnuI. in timpul activitiitii zilnice obisnuite. Astfel. Omul poate adresa intrebari celui adormit ~i nu va primi raspuns..a coborit Ia eel mai scazut nivel. sa 11ranim. Ce s-a in timplat eu intelectul de care omul a dat dovada intr-o masura mai mare sau mai mica? Cel ce conternpla considera ca ~i intelectul este localizat. Daca sintetizam numai faptele apartinind celor trei star! . Ochii se inchid. membrele smt nemiscate ~i ramin doar funcjiile reflexe ale inimii. 0 data eu venirea noptii. nu recunoaste pe vizitatori ~i nu lntelege intrebarile noastre.sa facem 0 concesie celor care susjin ideea conform careia corpul este totul si de dragul analizei sa presupunem ca e intr-adevar asa. ea se adinceste lntr-o stare de existenta total diferita .putem recunoaste pe ealea experienjei. eele de asimilare a hranei ~i cele ale plaminilor. Intr-adevar.somnul -. deoarece inima bate ~i plaminii respira. aceasta fiinta nu se compune decit din elemente chimice. ba chiar sa il omorim. visul ~i somnul adinc . . . in timp ce in stare de somn nu poate avea aceste caracteristici constient $i firesc. exista 0 aparenta contradictie ciudata Intr-o ereatura. se pot observa ratiuneaconstienta ~i citeva trasaturi earacteristice ale vitalitatii. care scot Ia iveala constiinta. fiindca intelectul adormit nu stie sa il apere de pericolul ce il arneninta. eel ce doarme nu percepe pe nimeni. ca ~i cum am sapa in teren aurifer pentru a cauta aur. Eul constient moare pentru lume in fiecare noapte.

traieste in I . rational. senzatii. ginduri. in stare de veghe. Hidrogenul.i cu straini. dioxidul de carbon si celelalte elemente chimice. pipaie ~i gush) In somn. miroase. ea revine destul de des in lumea sensibila a viselor.i cauta refugiu din faja unor pericole imaginare si gaseste satisfactie deplina in aceste intlnjplari de vis.. dorinte.se deosebeste chijnic corpul care doarme de acelasi corp in plina activitate? In el exista mereu aceleasi elemente componente ce ii alcatuiesc structura. Dovada acestui raspuns este insa~i realitatea starii de somn. eel mult cu 0 mica diferenja cantitativa. aude. Eul constient ia cunostinta de existenta proprie in alt mod ~i anume ca fiinta de vis. stim ca in starea de vis legatura se mentine pe mai departe. iubeste ~i judeca. dispare in timpul somnului adinc. Lumea viselor apare uneori ca singura Iume reala si omul crede ca aceasta se deosebeste prea putin de starea de veghe. temeri si sperante din care se compune personalitatea treaza. azotul. el lucreaza atit de puternic la alcatuirea visului. Oricit de fantastice ar fi unele vise. Cum e posibil ca. senzatiilor ~i a vietii intr-un singur focar: corpul fizic. exista in continuare desi putem spune ca manifestarile intelectului constient ~i activitatii libere au disparut complet. amintiri. Ceea ce numim Eul personal sau personalitatea este irnbinarea ratiunii. Se misca sau calatoreste ~i zboara in vis. dest sub forma de personalitate de vis. de parca ar exista un corp de vis distinct. acest corp sa i~ipoata analiza ~i critica propria natura si existenja iar in stare de somn sa nu mai aiba aceasta capacitate? Singurul raspuns satisfacator este ca facultatea de a gindi logic a parasit corpul. Mai mult. care asociate alcatuiesc corpul omenesc. El i. Desi aparent Eul fizic este inert. Toate cele cinci sirnturi sint active: omul vede. acest focar -fizic. In tirnpul acestor viziuni nocturne. Chiar daca totusi constiinta corpului nostru.. Daca manifestarea personalitatii dispare in lumea fizica. Ramine neschimbat amestecul de irnpresii. exists totusi unele suficient de logice ca sa ne convinga di Ego-ul constient. Si ea este condusa de ginduri ~i dorinte. Omul se intilneste cu cunoscuti . gindirii.Dar trebuie pusa intrebarea: Prin ce. el vorbeste.

percepjie si memorie ca ~i in stare de veghe. Deci. corpul pur ~i simplu nu exista. Tinind cont de toate aces tea.trebuie sa fie Eul adevarat. deoareee pentru corpul nostru fizic activitatea din lumea viselor este la fel de adevarata ca ~i cea in stare de veghe. Sensul acestei afirmatii este ca in starea de vis personalitatea traieste $i activeaza in continuarc. in tao arata ca in timp ce personalifatea Compararea . Pe scurt.continuare. care nu apar doar la anumite persoane. ele oglindesc 0 con~tiinta reala.~i care nu este substanta fizica . care nu este mai putin adevarata decit constiinta in stare de veghe. Corpul inert in timpul somnului nu afirma niciodata ca este "Eu". complet separata de corpul fizic. 0 astfel de substanta nu poate fi decit de origine spirituals. deoarece dispune de acelasi mod de gindire. ci 0 esenta constienta care devine una cu trupul daca se adinceste in el. adica este spiritual ~i se desprinde de corp intrind intr-o lume spirituala. Acest strat situat mai profund decit corpu fizic . nu putem afirma ca orice alta activitate in domeniul fizic in afara de cea in stare de veghe este doar inchlpuire. de aceasta afirmatie. Am stabilit ea lumea flzica este singura adevarata. Aceasta ar fi definitia pe care omul ginditor ar putea-o formula daca. adevarata origine a Eului apartine spiritului $i nu corpului. Deci. Experienta personals este 0 incercare adevarata doar in acest context. proprii speciei. Pentru omul care doarme. Insa eel ce doarme visind coerent ~i logic se indoleste. dar ca manifestare este dependent de acesA celor doua stari este suficienta pentru a de vis nu poate utiliza corpul fizic in ratacirile sale si este deosebita de Eu1 fizic. ~i deoarece natura insa$i este responsabila de cursul ritmic al activitajii $i somnuIui. Oricit de fantastice ar fi visele noastre. deoarece a fost paras it de "Eul" spiritual. Eul personal poate fi separat de corpul fizic ca ~i continut. de starea de veghe si de vis. De ce? Deoarece "Eul" se situeaza deasupra fizicului. pe buna dreptate. deoarece somnul ~i visele sint fenomene absolut naturale. exista in amindoua un element permanent ~i neschimbat care face posibil ca Eul in stare de veghe sa i~i aminteasca imrresiile din vis. "EuI" nu este trupul.

daca nici constiinta nu poate fi eliberata din focarul ei. Eul personal de baza este mai fin C:iecit corpul fizic ~i poarta in el lumina constiintei. ar trebui sa acceptarn concluziile foarte importante pe care Ie confine negarea. de recuperare a acelor tesuturi ale corpului care au fost folosite si ar trebui sa traiasca constient refacerea acestora. dar nici nu exclude. deoarece. i-ar fi dat sa fie martor chiar ~i la eforturile nocturne ale naturii.aceasta era. Tn masura in care am nega ultima constatare. ci ~i 0 forta mult mai fina decit Iumea fizica. intelectullui nu ar fi coplesit de teorii efemere. Aceasta conceptie se refera doar la corpul viu ~i nu accepta. ca 0 sfera.~i cu atit mai putin ar trebui sa se lase hipnotizat de punctul de vedere ortodox-materialist naiv ~i de parerile lui fanteziste. nici macar existenja corpului dupa moarte. daca intelectul nu poate fi despartit de trup. daca sufletul. de care natura l-a legat indestructibil. daca omul nu ar fi altceva decit conglomeratul de atomi care alcatuiesc corpul sau fizic. Ornului. nu ar putea pluti deasupra invelisului lui de tarina. ba mai mult. Astfel ar privi problema un contemplator spiritual. Sa trecem in revista ~i aceasta posibilitate. ele lncep sa se dovedeasca demodate ~i nepotriviteo Cu 0 astfel de gindire curajoasa ~i independents. Acest conflict provine tocmai din faptul eli omul nu este numai corp. colaborator nefericit si probabil involuntar. nu ar putea fi posibila 0 stare ca somnul. . Si de aici se poate constata lntelepclunea minunata a naturii ~i bunavointa sa induratoare. omul se poate elibera in final de lanturile ignoranjei spirituale. Daca ar fi altfel. Somnul ~i constiinta nu ar fi niciodata in conflict. Constiinja corpului fizic nu ar putea fi pierduta ~i omul ar fi condamnat zi ~i noapte. 0 astfel de conceptie nu contine in mod obligatoriu nemurirea. Caci. timp de douazeci ~i patru de ore. ele nu ar putea sa se desparta in starea pe care noi 0 numim somn. astfel incit binefacerea odihnei i-ar fi rapita spiritului. posibilitatea ca 0 astfel de constiinta divizata sa supraviejuiasc a atunci cind corpul moare. Omul trebuie sa inteleag a bine aceasta concIuzie de mare importanta . in lumea noilor descoperiri. sa ramina permanent constient de corpul sau.

i1 numesc in mod special "psihologia anormala". se poate ajunge 1a separarea aproape perfecta a constiintei de trup. se vor mira de materialul doveditor. Un numar mare de comunicari ~i descrieri vorbesc despre ele in reviste de psihologie ~i in carti. neurolog francez care a efectuat experientele in spitalul Salpetriere din Paris. ea poate fi inclusa. dr. Myers. abatele Faria. cele mai multe ca urrnare a unor experiente facute sub cea mai stricta supraveghere stiintifica. care a dobindit 0 glorie cum nici un alt cercetator nu a avut. Cine are rabdare ~i timp sa rasfoiasca aceste volume va gasi destule dovezi sa se . preot francez care a cunoscut aceasta arta in India. Moll. care au avut curajul sa cerceteze acest domeniu. Cei care nu au efectuat studii in aceasta directie ~i doresc sa analizeze impartial literatura referitoare 1a subiect. Oamenii de ~tiinta moderni. Dad! in stare de somn. ca de exemplu in caz de lesin. intr-o faza mai profunda a transei. Lebeault din Nancy ~i Bernheim. Charcot. Mai tirziu. i aceasta separare este de cele mai multe ori intermitenta ~i nu e chiar sigur ca poate fi atinsa. cunosc foarte bine fazele diferite ale acestei stari. Exista un gup al acelor stari anormale pe care le numim cu termenul generic "transa". alteori nu. ca raposatul F.H. pe care oamenii de ~tiinta ~i medieii. . au efectuat un numar urias de experiente pe baze perfect stiintifice.~i au perseverat sint urmatorii: dr.+ sa privim raspunsul anterior si dintr-un alt puct de vedere si sa vedem daca rezista in acest caz.W. Oameni recunoscu]i ca pregatlre si impartialitate. care cerceteaza hipnoza ~i fenomenele psihice.fara sa tina cont de scepticismul patimas al celor care nu au facut ei in~i§iefortul sa efectueze aceste experiente . Este indiscutabil ca aceasta stare este posibila si nu se poate nega faptul ca. convinga: constiinta omului se poate separa de trup ~i in timp ce acesta e inca in viala. de 0 fluetuatie afectiva acuta. James Braid. chirurg din Manchester. in situajii clare ~i stari surprinzator de anormale. uneori intentionat. ei au dat publicitatii rezultatele obtinute. elevul sau: genera lul dr. Dintre cercetatorii care s-au straduit in mod deosebit sa patrunda fenomenul de transa hipnotica .

de gradul trei. pentru faptul ca in cea mai profunda ~i rara stare de transa. el va sus tine ca. indeosebi in startle de trans a mai usoare. Experienjele vechi. Transa reala. au uitat total de corpullor. Aceasta cercetare demonstreaza ca Eul constient nu este eorpul. care au fost aduse in stare de transa. ~i. Nu este nimic nou in experientele de hipnotism. EI nu aude nici un zgomot ~i e mut ca mormintul. dr. caci ele erau deja practicate de preotii egipteni ~i pe vremea vechilor proroci ealdeeni. . au prea purina forta de convingere pentru epoca moderna . sau persoane despre care stie precis ca au fost impreuna cu el. in calitate de "vraci". acea parte a spiritului care contine constiinta devine independenta. atit cit era cunoseut la acea vreme. fachiri ~i negrii din Africa.care a scris 0 comunicare frumoasa despre acest subiect. Revenit la starea de veghe. Pe de alta parte. In acest fel. au depus marturie despre ele. in timpul starii de transa . eel care a fost Alexander Erskine din Londra. fara a provoca dureri pacientilor. au fost martorii unor evenimente treeute.. destul de des are loe mutarea centrului personalitatii. Omul hipnotizat in acest fel. medicul sef al spitalului de stat din Calcutta. Esdaile. sau au observat oameni la care au fost trimisi de eei ee le-au provoeat aceasta stare. despre care sus tine ca se intlmpla chiar in acel moment. a fost in inconstienta fizica totala. cele doua se pot ~epara ~i pot fi reprezentate ea doua entitati dinstincte. desi corpul le-a rarnas eel personal. care a efectuat trei sute de experiente mai importante ~i mai multe mii de operatii mai mici fara utilizarea nici unui anestezic. este un fenomen mult mai rar decit oricare alta stare din cercetarile de hipnotism. pe care li anestezia cu ajutorul magnetismului. Aeele persoane. si ea poate fi creata azi utilizind un fel de autohipnoza. Pupilele ochilor se intorc in sus. ins a. au dobindit 0 constiinta superioara. (cercetatorii mai vechi utilizau termenul de "mesmerizat" sau "magnetizat") ajunge atit de rigid incit pare mort. practicata de Yoghini. eaz in care respectivul ~i poate controla vorbirea si poate descrie amanuntit intlmplari ~i evenimente indepartate. .

Este destul de evident deci ca spiritul si viaja se manifesta prin intermediul corpului. din eauza starii ' neinsufletite de transa. curentul electric devine vizibil prin bee. sint aduse de rezultatele cercetarii psihologice ~i ale spiritismului. un caz foarte intuitiv. Existenta vietii presupune gindire constienta preoeupata de aceasta. fara a provoca moartea corpului. Ca sa demonstreze un exercitiu al lui Sir Arthur Conan Doyle. cei doi pot functiona ~i separat. Daca. Spiritul pacientului s-a plimbat prin toata piata din centrul Londrei ~i in casa lui Lady Doyle din Westminster si a relatat ca doamna sta intr-o camera pe care apoi a descris-o cu lux de amanunte. Acestea.in vreme ce una este clara. Aceasta certitudine arata foarte dar Cd Eul poate face ~i avea exact aceleasi efecte.'\. asa cum s-a demonstrat pentru starea anorrnala de transa hipnotica ~i cea de somn.Erskine descrie 0 transa de un gen mai usor. Demonstrarea faptului ell spiritul se poate detasa de corp este suficienta pentru sustinerea afirrnatiei ca Eul nu este identic eu eorpuJ. Si din aceste experiente se poate vedea ea viata insoteste spiritul ehiar ~i atunci cind spiritul se desparte de constiinta-corpului. in stare de transa hipnotica ca si in viata de zi eu zi. insa. faptele ~i convorbirile tatalui sau. deoarece separarea este doar temporara. deoarece Erskine relateaza un alt caz in care persoana hipnotizata a putut da 0 deseriere de trei ore privind activitatea. Alte dovezi. numai ea nu poate folosi mijloeul fizic. sint mai putin corespunzatoare deoarece marea lor majoritate privind aeest subiect sint ealitativ diferite ~i. el si-a hipnotizat unul din pacienti pina a ajuns in transa. analizam impartial comunicarile referitoare la astfel . Comunicarea ~i deserierea s-au dovedit a fi exacte! Telepatia nu explica acest fenomen. Dar nici hipnotizatorul ~i nici tinarul nu au avut in prealabil cunostinta de locul unde se afla functionarul sau de intenjiile acestuia. in. De altfe . caliHoriile. unul dintre functionarii ambasadei Portugaliei. desi rropria existenta nu depinde in intregime de el. de exemplu. mai usor de respins. cealalta este revoltator de absurda sau poarta pe ea pecetea evidenta a escrocheriei. asa cum. Tatal a confirmat adevarul acelei descrieri ~i exactitatea ei.

a fost un medium la care Sir Oliver Lodge a apelat mai des.de fenomene. personalitati reprezentind aproape jumatate din capetele incoronate ale Europei. care a murit in strainatate. 0 mare parte a vietii si-a petrecut-o in calatorii prin intreaga Europa si a oferit dovezi si probe mai multor personalitati renumite. ca mortii traiesc in continuare ~i ca. cu trasaturi fine. numeroase comunicate des pre aparitii de spirite. cu- . in anumite imprejurari. unul dintre prietenii auto_rului acestei carti. par des. Il vad intr-o gradina frumoasa. insa cind a ajuns acasa ~i a diu tat intre fotografiile ~i hirtiile sale. Savanti de prestigiu. sedinte cu medium etc. iar ultimele ore din viata a suferit din cauza setei. Peters s-a nascut cu aptitudini foarte rare ~i renumite: nu numai ca vedea clar "mortii" dar. a descoperit fotografia lui Rupert Brooke. In 1922 domnul Vout Peters a comunicat domnului Mansford urmatoarele: "Acum este alaturi de dumneavoastra spiritul unui tinar de 0 frumusete fizica rara. Avea obiceiul sa stea cu bratele incrucisate. despre realitatea vietii de dincolo. dupa cum Peters a ~i remareat glumind. putea sa transmita mesaje celor ramasi in viata. secretarul Institutului din Londra. eu fata sfre spatar. vreme de jumatate de secol. putem descoperi in ele unele mici indicii ale faptelor reale. se poate lua legatura cu ei. in timpul razboiului." Domnul Mansford i-a raspuns ca nu are nici 0 fotografie. 11 vad intr-o clima calda. vorbind cu ei. calare pe scaun. ca in exemplul incinerarii rnortilor. spirit neastimparat ~i personalitate magnetic a puternica. despre care a depus marturie publica dqmnul Wallis Mansford. poarta 0 haina de flanela. ' Va fi suficient un singur exemplu privind aptitudinile sale. Nu aveti cumva 0 fotografie in casa care sa i reprezinte in aceasta pozitie? Spiritul este al unui om inca tinar. Intimplator. Este foarte apropiata 0 aniversare in legatura cu el. profesorul Hans Driesch ~i Sir William Baret. Sir Oliver Lodge. ca Sir William Crookes. au fost nevoiji sa recunoasca principiul de baza al spiritismului. care arata de asemenea ca personalitatea ramine ehiar ~i dupa distrugerea totala a corpului. in urma cercetarilor vaste efectuate eu medium. Societatea pentru Cercetari Psihologice a adunat. raposatul Alfred Vout Peters.

in timp ce dr. cu 0 aversiune adinc inradactnata. nu a sovait sa declare ca activitatea dr. Sint multi cei ce se com port a fala de domeniul cercetaru psihologice. Un numar imens de comunicari prezinta sute de alte asemenea cazuri autentice celor care nu precupetesc efortul de a consulta aceasta Iiteratura. chiar daca corpul este asezat in rnormint. nomenele reale $i adevarate. in timp ce referitor la exactitatea ultimelor cuvinte.-lui Rhine a dat cea mai grea lovitura rnaterialismului biologic. Rhine. acest lucru se justifica datorita abuzurilor evidente legate indestruetibil in acest domeniu de f. Fotografia i-a fost daruita de mama tinarului.B. respectiv spiritismul. Diferite p.carui cercetari referitoare la psihologia anormala sint cunoscute. incit aces tea au intrat in rindul ~tiintelor experimentale cunoscute. In eeea ce priveste descrierea. totusi oameni ca Peters amintesc de acele aptitudini primitive. in cadrul Universitatii americane Duke. Cei care nu i$i lasa spiritul prada deprimarii stiu ca cercetarea hipnotismului ~ia sufletului in intregullui a 'inceput sa cistige un anumit prestigiu ~i in cercurile academice. toata lumea stie ea aceasta corespunde perfect aspectului exterior al poetului. trebuie sa amintim. J. in care Eul consnent al omului sau spiritul poate activa complet independent ~i rational. Partial. Toate aceste cercetari arata ca exista inca 0 lume. Poza Il arata pe Brooke seztnd in gradina exact in pozijia de care amintise mediumul. renumit american ale. ca Brooke a murit pe 0 nava-spital pe marea Mediterana. . Domnul Mansford era interesat ~i atras d~ Brooke. Desi in multimea celor ce au presupuse capacita]i de medium nu sint putini cei ce indue in eroare pe altii cit si pe ei i~i~i. Aniversarea unui an de la moartea lui urma dupa cinci zile de la data cind Peters vorbea des pre el. Dougal. Daca scepticii sint religio$i. atrofiate ~i pierdute pentru totdeauna in urma dezvoltarii necesare ~i legitime a insusirilor fizice $i spirituale ale omului. a dus analiza perceptiei extrasenzoriale in laborator pina la acel punct unde realitatea telepatiei ~i a vederii telepatice a putut fi dovedita cu certitudine. imateriala.'" noscutul poet militar.ri au deschis eursuri universitare pentru a incuraja cereetarea sufletului. Profesorul William Me.

a preluat de la Yoghin. Pentru a putea distinge pe impostori de posesorii adevaratelor forte. EI nu doreste sa prezinte experienre persona Ie in legatura cu aceasta tema. inamtea incercarii. Sankara Narayanaswami. Dar exista ~i dovezi independente . activitatea inimii si circulatia sanguina. Lt. a fast inmormiritat de viu pentru aproximativ 0 jumatate de ora. Prima este un fragment dintr-un ziar indian demn de incredere "The Madras Mail". autorul a analizat aeeste realizari eu multa grija iar convingerea lui ferma este ca.W. Pe scurt. Asemenea oameni pot analiza intrebarea "Cine sint eu?" referitor la corp si fara ajutorul literaturii spiritiste. in diferite parti ale Asiei . care aveau capacitatea deosebita de a-si putea opri respiratia. unul dintre Yoghini a petrecut nu mai putin de 40 de zile inch is intr-un morrnint sigilat ~i zidit din piatra. desi. toate aparute din 1936 incoace. de vreme ce terna nu e considerata acceptabila. ofijer districtual al Ministerului Sanatatii. 0 scrisoare in care acesta declara ca face totul pe intreaga lui raspundeA Yoghinul a fost asezat in lada pregatita in acest scop. Cu diferite ocazii. nu se accepta nici doveziJe respective. ba mai mult. pe . totusi. Rarnana Rao. Exists. care a fost prezent ca observator. dupa citeva ceasuri sau zile petrecute in sicrie lipsite de aer.i foarte greu de atacat. Masulipatam. avind redactor un englez..i Africii autorul s-a intilnit cu Yoghini si fachiri.. un sir de marturii demne de atentie. TREIZECI DE MINUTE INMORMINTAT DE VIU . cu experienta jurnalistica temeinica de 0 viata: DEMONSTRA:rIE YOGA IN FAJA A 15.000 DE MARTORI. atunci ei privesc toata problema ca pe 0 escrocherie. sau "inmormintaW' sub pamint. astfel de forte exists in realitate.daca sint de formatie stnntific a. colonelul K.reo atunci el vad alaturi de aceste expenente profilul negru al diavolului . au reusit sa porneasca aceste functiuni din nou. recent. a carer autenticitate este fara dubiu ~i eu concluzii clare. 15 decembrie 1936 Duminica seara Yoghinul din Mysore. proprietate britanica.000 oameni. a prezentat in fata templului un punct de atractie demn de mentionat: in prezenta unei multimi de 15.

pentru un timp destul de lung. Yeats-Brown. Experienta nu este pentru public . A doua dovada provine de 1a prietenul meu. adeptul a revenit la viatji. ghemuit. El a rnai prezentat ~i alte fapte rniraculoase. in transa. de- . printre care eel de a sta culcat intr-un rnormint. post ~i inghitirea aerului. Discipolii 11inmorrninteaza." Cazul din urma are 0 putere de atestare deosebita. timp de douazeci de ani. Medicii care au examinat IIcadavrul" au stabilit lipsa oricarui semn de viata. El a publicat urmatoarea stire in ziarul londonez Sunday-Express: "Invierea" din morji este 0 pactica des intilnita in rnagia indiana. iar Yoghinul a fost gasit in ea.h~i. a fost scoasa afara. pe care. Eu insurni am vazut a~a. medicul sef al autoritatH din Ahmedabad ~i a mai multor medici. numarul din februarie 1936.urma lada a fost coborita intr-o groapa. In acest timp. Prin apasarea arterelor. adeptul initiat are 0 stare de ameteal a. acoperita ulterior cu parnint. buzele tinute strins se despart ~i se aude un oftat." A treia dovada este din ziarul Sunday Times din Madras. Dupa inca 0 jumatate de ora ~i-a redobindit constiinta de sine. si-a oprit brusc inima si circulatia singelui. Inainte de intrarea in transa. ceva de doua ori. inirna i-a fost verificata si i s-a facut 0 electrocardiograma. adeptul face 0 pregatire secreta care consta din purificare. si-a dirijat activitatea inimii ~i pulsul. Suna in felul urmator: CEL CARE lSI STAPINESTE INIMA SI PULSUL "In prezenta colonelului Harry. timp de douazeci $i cinci de ore. Multimea l-a aplaudat. Aproximativ 0 jumatate de ora mai tirziu. Unul dintre cei la care am asistat a petrecut 0 ora in starea de transa iar celalalt adept cincisprezece minute. care a facut parte din compania de Iancieri din Bengal.corpul rigid devine elastic. nu il mai uita niciodata. Dupa trecerea timpului stabilit. maiorul F. el devine inconstient. Examinarea a aratat ca el i~i controleaza amindoua organele. Cu ochii in!. Timp de douazeci ~i patru de ore. eel care 11aude. Yoghinul Swami Vidyalankar si-a surprins publicul cu acea demonstratie deosebita prin care.

poate reapare dupa un anumit timp nestirbit si nediminuat ca existenta? Nu arata oare ca. De exemplu. membru al armatei si. asa cum se intirnpla in cazul somnului adinc. fizica este oprita. pot spera in rezultate bogate. in timp ce cea a corpului este doar suportul profund al acestei constiinte? Daca aceasta din urma ar fi organic legata de corp. Nu con tin oare aceste cazuri ~i faptul ca experienja Eului ramine de-a Iungul unei vie]i intregi. Cu alte cuvinte: adevaratul Eu. corpul poate deveni cadavru fara ca existenta personalitatii individuale sa se restringa? Nu demonstreaza ele ca ace Ie forte vitale. in sensul strict al cuvintului. . Ce ne spun astfel de cazuri? Oare nu stabilesc ele ca rasuflarea viejii nu este acelasi lucru cu Eul adevarat? Nu ofera ele dovada de netagaduit ca. Concluzia este ca putem fi siguri ca s-a facut 0 examinare severa. care dau posibilitatea sa ne desfasuram activitatea si sa ne miscam zi de zi. Deoarece Eul nu poate fi vazut prin nici un fel de lupa. atunci ele nu ar putea fi despartite niciodata. In mod similar: daca Eul ar fi functia unui organ al corpului. daca se poate numi asa. 0 asemenea Iegatura in cazul unui foc rece nu poate fi irnaginata. exemplul dat anterior. in acelasi timp. medic. nu este unul ~i acelasi lucru cu corpul. niciodata nu ar putea fi despartit de el. desi activitatea vitala.a oarece s~a petrecut in prezenta unui cetatean englez instruit. transa hipnotica sau Ia inmormintarea fachirilor. Cei dispunind de timp pentru 0 analiza temeinica ~i care accepta sa faca un efort de citiva ani pentru a cauta comunicari ale unor astfel de cazuri. realitatea personals. sufletuI. caldura este una dintre caracteristicile focului. Acolo unde gasim foc. obligatoriu gasim ~i caldura. Eul. desi autorul stie ca Yoghinii ce stapinesc forte deosebite se retrag din fata publicitatii. . nu sint neaparat rezultatul tesuturilor corpului ~i al rnuschilor? Legatura lor cu corpul poate fi de aceeasi natura ca ~i a curentului electric cu becul. ~i ocolesc rna rile orase.

trecind cu vederea teoria pura. dar nu mai departe. ~i anume prin despartirea reala a acestor doua entitati. putem considera ca merita sa fie analizate. Pina in clipa in care un om de ~tiinta va putea crea 0 fiinta umana si astfel sa dovedeasa adevarul teoriei materialiste. Ei detin dovezi pe baza carora spun ea acest lueru se practica deja de sute de ani. in spatele careia impresiile fizice se dezvaluie eu 0 existenta independenta. caracteristici ascunse ~i nici despre obiecte materiale. pe drept. acesti vizionari ~i intelep]i afirma ca au gasit : confirmarea afirmatiilor lor pe calea unica posibila experimental. Dupa aceasta constatare ne imaginarn Eul ca pe ceva caruia corpul omenesc ii este subordonat. dar. a oamenilor la fel ca orice alta teorie elaborate pina acum si considerate acceptabila. Ele valoreaza mai mult deoarece ofera dovezile dorite oricui accepta sa indeplineasca conditiile preliminare si doreste sa lucreze cu rabdare si sincer. in spiritul ~i inima fieA . Para prezenta Eului nu se poate produce nici un gind. acesta nu este altceva decit 0 bucata de materie inerta. nici rnacar un om de ~tiinta nu poate aduce dovezi contrare celor semnalate. acele teorii. Mai mult. au dreptulla acest punct de vedere. Materialistii. Cu alte cuvinte: Eul personal a fost despartit de corpul fizic. nu exista nici un motiv pentru a presupune ca teoria lor este mai bine fundarnentata decit a filosofilor care susjin contrariul. In plus aceasta teorie afirma hotarit ca dovada este la inderrrina. Explicatia de mai sus presupune constiinta perrnancnta. in clipa cind se indeparteaza Eul constient din creier.Este eert faptul ell. nu se poate forma nici 0 idee despre sine. sustinind ca inteligenta si viata sint rezultate ale organelor fizice. nici un materialist. Pornind de aid. explicatia data aici Eului imaterial aflat deasupra omului se poate bueura de aprecierea. mediul inconjurator. dar nu este produsul lui. chiar in trecere. continind presupunerea ca. deasupra elementului spiritual ~i a celor chimice se afla un element care nu este de natura fizica. de sine statatoare in decursul vietii. ele sint valoroase ~i deoarece servesc tuturor si. In plus. din moment ce inca nu au putut crea viata si inteligenta in laboratoare. ~i anume: curentul de intelige1}ta ~i viata ~i are sediul in corp.

Faptul ca aceasta teorie poate fi ad evarata 11explica nu numai acea stare adinca.. Aceasta intrebare trebuie examinata cu multa chibzuinta ~i in eel mai inalt grad. Doar totalitatea faptelor poate da adevarul intreg. In aceasta stare. Psihanaliza a pornit.. deoarece ne putem ridica in imperiul gindirii. pe drumul eel bun prin examinarea originii ~i -semnificajiei viselor. Adevarul nu este pentru lenesi ~i timizi. vis ~i somnul fara vise.. Creseala facuta de filosofii occidentali in cercetarea adevarului constiintei se afla in faptul ca nu considers cele trei stari. desi rezultatele acestei examinari sint inca destul de discutabile. Sint oare eu corpul? . Viata exista in stare -~~~~=-: . independent de ideologia obisnuita. Fapte separate nu pot da decit rezultate separate. egale ca valoare. din fizica in metafizica. insearnna marturisirea la~itiitii ~i lenei in ce priveste viaja spirituals. in sfirsit. cind ~i revine. pentru ca dupa aceea. transa) deoarece in aceste stari Eul dispare complet din corp. unde este suficienta 0 singura idee adevarata pentru a rasturna iluzia conform careia Eul sala. ~i ca.luie~te in corp si nicaieri altundeva. A te multumi cu teoriile stiintifice si filosofice curente. sa i~i aminteasca ~i sa 11descopere din nou. sau care pot fi calificate ca imperfecte sau gresite de generatia urmatoare. De ce sa ne fie frica sa devenim infideli conceptiei generale materialiste a omului. in final primeste drept rasplata descoperirea adevarului etern referitor Ia om. a somnului fara vise sau inconstienta (lesin. prin practicarea fidela a metodelor prezentate aid acesta se poate convinge de adevarul lor absolut. care se straduie sa fundamenteze personalitatea exclusiv pe lumea fizica cunoscuta? De ce sa respingem acele semne clare si chernari prin care atit natura cit ~i experientele ne arata existenja corpului doar ca sediu. ce pot ~i se schimba total in decursul citorva zed de ani. corpul fizic inert dispare pentru fiecare om.carui om. dar nu si deplinatate a omului? eel care are atit curaj si rabdare pentru a-si activa intelectul. sa se trezeasca. Toate argumentele ~i raspunsurile de pina acum le putem uita cu adevarat. cea de veghe.

embrionara inca inainte ca omul sa poata pronunta cuvintul i. in realitate culoarea exista in . Simtim ca intelectul constient. Ea este cea mai convingatoare dovada a faptului ea sufletul. Aceasta lume exterioara 0 simjim ea pe eeva eu totul aparte de noi. deci. complet diferita de viata interioara a Eului. Acesta este un punet important pe care trebuie sa il avem in vedere. umbra cea mai intunecoasa din somnul adinc. Sau asa cum Bertrand Russel e nevoit sa recunoasca: "Ceea ce vede psihologul. EI nu are nici macar un corp de vis. . se va.Eu".este instrumentul eu ajutorul caruia omul recunoaste lumea obiectiva. In aceasta din urma. chiar daca stim ca in mod sigur constiinta Eului revine la lumina ~i di disparitia lui este trecatoare. constiinta egoista sint departe in somnul adinc. Intreaga personalitate lnpreuna cu amintirea bucuriilor ~i durerilor. deoarece stie ca. fiecare parte a corpului fizic ramine intacta insa "Eul" dispare." Savantul filosof renunta usor Ia culoarea rosu aprins a ui obieet. arata ca pentru Eul personal corpul nu este nici macar baza necesara. alcatuind impreuna un tot. este in psiholog ~i nu in ereierul examinat. Raspunsul la intrebarea noastra suna cam asa: "Eul" este eeva ee exista prin sine . Corpul nu este totuna cu Eul. Starea de spirit a ernbrionului corespunde exact starii de somn adinc a adultului. esenja misterioasa a IIEului". se desparte de corp ~i revine in lurnea superioara a existentei imateriale. in felul lui earaeteristic si misterios. ba ehiar si limitele spiritelor ~i eului de vis. deoarece a depasit deja granita fizica.Dar atunci ee este corpul? Vizibil cu ochiul 1iber. Nici cea rnai mica urma a constiintei eului nu ramine in corp sau in inteleet. intoarce intact si nesehimbat. Aceasta ultima dovada este rnetafizica. care a aparut prin "Eu". care este atit de subtila. . cunoasterea acumulata. incit strabate sistemul nervos al eorpului uman. lipseste senzatia existenjei personale ~iinceteaza orice experienta. "e despartit de corp. Eul. Somnul adinc. cind examineaza un ereicr. "Egoul" dispare total din corpul fizic ca atunci cind se instaleaza moartea.~ise deosebeste de corp. Sentimentele ce apar sint singurele legaturi eu lumea obiectiva.

~i daca urmarim aceste ginduri pina la concluzia finala.propria sa imagmatie. desi obisnuim sa ne amagim cu faptul ca sintem una cu corpul. acest lucru nu corespunde realitajii. absolut firesc. *1 confunda sinele eu corpul? Raspunsul este de acum clar. in corp. Adevaratul "Eu a permis ca 0 parte a sa sa se rntrepatrunda cu corpul ~i de aceea impresia Eului se men tine mai departe.. in deplinatatea sa si nefalsifieat ca. de fapt. Adevarul poate fi atins cu ajutorul puterii uimitoare a meditatiei.sufIetul lupta pentru a se elibera de corp trezind in noi dorinta de nedescris si 0 curiozitate inexplicabila. Cindirea avansata percepe Eul dinspre interior ~i demonstreaza faptuJ ca "Eu este 0 esenta separata de corp si ca expresia "eu insumi" insearnna ceva mai mult decit aparijia exterioara. Ginduri similare ne yin in minte cind ne ocupam de aceasta forma neobisnuita de au toanaliza.i deoarece nu sintem numai un corp trecator. a carui existenta reala este de necontestat. dintr-o gresita obisnuinta.. Nu exista alt loe unde poate fi cautat. Deoarece nici unul dintre noi nu doreste sa fie condamnat sa fie doar hrana viermilor sau sa se transformare 1n pulbere . nici nu se intimpla acest lucrul /I /I . Pentru a atinge acest adevar . Eul este probabil singurul lucru din lume. Atunci de ce se accepta explicatia contrara acesteia si care este motivul pentru care majoritatea oamenilor gindesc astfel ~i resping adevarul? Care este motivul pentru care aproape toata lumea. Descoperirile modeme ~i stravechi lnvajaturt evidentiaza impreuna acest adevar. Exact la fel putem separa. numai ca aceasta va trebui sa fie activata intr-un anume fel. corpul exterior de eul adevarat deoarece stim ca. acesta din urma trebuie diu tat in adtncurile spiritului $i ale inimii. in mod logic. atunci vom reusi sa intelegern faptul real.

emotie? Sa fie oare iubirea. Corpul ramine rigid. friea. in pozijie relativ stabila. Sint eu. Sentimenjele si ernotiile nu pot apare fara a fi concepute in gindire. ceresti sau demonice. dorintele si pasiunile sint intr-o stare de miscare continua. in timp ce ernotiile. oare. sentiment. In clipe diferite. patima. oare. sentimentele nu pot fi. Acest procedeu constient trebuie sa 11aplicam din nou asupra Eului si sa vedem daca acest musafir invizibil nu poate fi gasit in cealalta grupa larga de ernotii. Aceasta nestatomicie . des partite de ginduri? In sensul larg al fuvintului arnindoua au 0 radacina comuna. In scopul unei cercetari psihologiee deosebite Ie putem analiza ~i separat. razbunarea.CAPITOLUL IV ANALIZA SENTIMENTELOR Dupa ce am supus unui interogatoriu si am analizat salasul pamintesc al "Eului" omului am aflat ca acesta folose~te corpul doar ca resedinta temporara. pun stapinire pe noi. amindoua sint mereu impreuna. Eul? Aceasta intrebare trebuie pusa daca omul doreste sa patrunda in cotloanele ascunse ale Egoului ~i intentioneaz a sa ii observe functionarea. rezultatele sint surprinzatoare. Un sir lung de emojii ne domina pe rind. Deci el trebuie sa fie 0 esenta lipsita de corp. in timp ce fluctuatiile sentirnvntale apar uneori din ora in ora. Comparind corpul eu sentimenteie. ~i totusi. diferenja dintre ele apare datorita echilibrului schimbator dintre ele. dorinta. in sentimente? Este necesar sa ne punem din nou intrebarea: din ce sintern constituiti? Sau intr-o formulare mai precisa: ernojiile. sufletuL In viaja de zi cu zi. bucuria care pun adeseori stapinire pe noi. cele mai diferite ernotii ~i sentimente. La om aspectul exterior aparent se schimba foarte incet de la un an la altul.

Acele griji care ne frarninta astazi pot sa dispara intr-o zi. tot atit de potrivite.. Fluxul ~i refluxul sentimentelor sint comparate cu apa. Oare.. exista macar una singura stabila. geloziei etc. Insa. papagalul sau maimuta. de care sa ne agatam ~i despre care sa putem spune: "Acesta sint Eu. uneori de. ingerul ~i sfintul ~i. rutante."? Ornul poate parcurge intregul str de sentimente: iubire. ele nu pot fi identificate cu Eul real. purtat de colo-colo de atractiile ~i respingerile stirnite de experienta corpului ~i activitatea spirituala.~i schimbare rapida a dispozitiei este 0 caracteristica demna de incredere a naturii sentimentale a omului." Ceea ce putem spune.Eului" nu dispare.". de aici impresia ca asemenea fapte nu sint reprezentative pentru eu] nostru adevarat. Izbucnirile razbunarii sau mflacararea dorintei sexuale pot determina fapte care mai tirziu pot fi regretate. insa omul stie ca impresia . Omul este intotdeauna victima sentimentelor sale. iubirii. stingacie.. gelozie. entuziasm. EI este singura noastra realitate constanta. curaj. simplul fapt ca omul zice: "Mi-e frica de aceasta" sau "razbunarea mea" . Simtim aceste sentimente si emotii trecatoare dar nu spunem des pre nici una: "Acesta este Eul neschimbat. pentru a nu mai reveni poate niciodata. doliu. ci mai degraba il denatureaza. atit sentimental cit ~i fizic. 0 parte a firii noastre personale tinde sa se schimbe in asa fel incit eul nostru ar fi fost poate socat ~i rusinat inainte de virsta de 20 de ani de fapte care par tentante acum pentru el. este: "Eul are experienja urii. in timp ce fermitatea corpului e cornparata cu pamintul. doua sau 0 luna. Amindoua comparatiile sint pe cit de adevarate. Pe de alta parte. In momente diferite omul poate recunoaste in sine tigrul. in loc sa zica "sentimentelor mele le este frica de aceasta" sau "sentlmentele . intre aceste fluctuatii sentimentale.. dar nu gaseste nici macar unul singur des pre care sa afirme justificat "Eu sint Eu-insumi!" In realitate. cine e acela care 0 reprirna? Cel ce reprima contine deja ace 1 "Eu" mai profund. In perioade mari de timp. . ura. Omul este vesel si increzator astazi iar miine nefericit ~i timid. omul este fiinta complexa. Cind omul reprima 0 patima. dta vreme aceste schimbari sint numai sentimentale. tearna..

Acest lucru nici nu poate fi altfel. incit el este nevoit sa recunoasca: dintre toate senzatiile. daca notiunea de Eu ar fi demonstrate prin instinctele nobile sau mal putin nobile. senzatia "Eului" neschimbat Dintre toate. Un lucru este existenta cuiva care simte si cu totul altceva este experienta sinelui sau. Ultimul trebuie sa fie permanent si mereu prezent.mele sint razbunatoare". nefericit. pe care le simte pe moment ~idad natura lui profunda ar fi alcatuita din aceste sentimente fluctuante. Caci. In . arata. afirma adevarul ca. el este singurul static. omul poate s-ar indoi ca exista in el un asemenea "Bu" permanent.: Dovezi in aceasta privinta gaslm si in alte domenii. se ascunde atit de profund in centrul propriu-zis al fiintei sale. Pe linga aceste dispozitii schimbatoare ramine. Daca nu ar fi prezent in noi tot timpul. ceea ee arata ca dubiul referitor la existenta noastra nu va apare in noi niciodata. Senzatia aceasta a Eului se inradacineaza atit de adinc in om. epuizat. Dispozijiile Yin ~i tree. "Eu" este independent de sentimente si doar se retrage in spatele acestora. Aceasta diferenta este deosebit de important a si pretinde 0 exprimare exacta. vad. in realitate. inconstient. Notiunea . nu poate fi identificata eu "Eul" stabil. aceasta este singura permanenta. aeesta este al meu. exprimarea lor s-ar modifica in mod corespunzator ~i el nu ar aminti despre sine ca despre propnetar Deci sentimentele sint ale mele. Eul este preocupat de idei ea: sint norocos. imediat eA"Eul" se prezinta ca fiind ceva deosebit de sentimente si care trece el insusi prin experientele unor astfel de sentimente. Certitudinea ca stiu despre sentimentele mele nu inseamna ca ele constituie "Bul" meu. deci. daca omul ar fi unul dintre s~ntimente sau rumic mai mult decit 0 colectie de asemenea sentimente. dar senzatia Eului in stare de veghe nu dispare niciodata. Fluctuatia sentimentelor care Yin ~i plead. Ori de cite ori omul foloseste expresiile amintite mai inainte. fireste. fara sa vrea. deoarece nici una dintre aceste idei nu poate fi gindita fara eonceptul "Eu ". De fapt toate sentimentele sint doar valuri ce se zbat pe suprafata oceanului "Eu-sint". dar nu se identifica cu mine insumi.Eu" se pastreaza in toate acestea.

analizeIe utilizate privind "Eul" fizic. Stirn di atit timp cit viata se deruleaza fara intrerupere. ci acel .Eul" exista la fel de neintrerupt. Orice dispozitie sentimental a este cuprinsa in esenta ei in conceptul de baza al "Eului". Convingerea identitatii personale. misterios ~iimperceptibil care este martor invizibil al supararii. valabile si pentru "Eul" sentimental. Aceasta este mai mult decit 0 dovada. amanuntit. Daca Eul nostru adevarat s-ar compune pin sentimentele noastre.Eu" mult mai profund. impreuna cu alaiul de sentimente dispare cind ajungem in aceasta stare.Nu se pot imagina sentimente ce apar fara mine. Separarea sentimentelor de eu din timpul somnului adinc. fricii si sperantelor sale. In mod ob1igatoriu. cele doua sint separate. ramine ~i atunci cind nu exista un sentiment anume pe care sa se sprijine. nici dorinte si nici bucurii Speranja si ura. dovedeste ca. startle afective in sine nu alcatuiesc nici singure si nici in ansamblu esenja reala a omului. Omul nu iubeste nimic. deci fara subiect. Identitatea ramine aceeasi chiar 9i in Iipsa tuturor sentimentelor. Cind am 0 anumita senzatie ~i 0 gonesc. este de ajuns sa Ie reamintim pe scurt. / Acest aspect poate fi clarificat ~i altfel. In continuare la toate acestea se mai pot adauga si alte observajii. nu ur~te nimic ~i nici nu doreste nimic. asa cum se intirnpla in transa. ar trebui sa Je sirntim si in somnul adinc si nu s-ar putea sterge niciodata din constiinta. de care dispune fiecare om. lesin sau somn adinc. atunci acestea ar fi permanente. Sentimentele se in~ira pe "Eu ca margelele pe snur. din punctul de vedere al naturii lor. Orice senzatie personals inceteaza ca ~i cum nu ar fi existat vreodata. Aceste rationamente metafizice sint suficiente pentru a putea ajunge la izvorul adevarat al materiei si a arata ell oricare ar fi faza alternativa a experientei in interiorul "Eului". . deoarece realitatea ei nu permite trepte $i nici nu se poate diviza. si anume comparind diferitele fluctuatii de sentimente cu imaginile proieqtate pe pinza alba a ecranului cinematografic. dar este inutil sa repetam. 0 experienta in 1/ .somnul eel mai adinc nu simjirn nici suparare. eel ce simte. De aceea nu senzatia este inceputul real al vietii. existenta "Eului" va continua. .

privit analitic. prin incercarea de a constientiza mai pentru sine ceea ce are loe in el. ca apoi. Este un efort. Dupa excluderea falsurilor ramine un singur lucru: adevarul. Si daca. se comport a ca ~i cum contrariul ar fi adevarat. preocupa zilnic spiritul nostru ~i sa ne apudim. se identifica asa mult cu sentimentele. incit le considera . fluxul ~i refluxul lor sa il poata purta de colo-colo. insa. omul pe cai noi. totusi. Aceasta este cea mai buna Yoga. datorita unui sir de ginduri consecvente. chiar §i numai acest lucru este 0 pregatire de 0 valoare deosebita. dirijate de capacitatea superioara a intelectului in spiritul cercetarii solide. utilizata corect ~i efectuata regulat. ci mult mai adinc. sa ne izolam de impresiile ~i sentimentele ce provin din mediul Inconjurator. . Metoda de gindire incercata mai sus. nu numai ea va indrepta. Desi vedem ca omul. in viata de zi cu zi. fara 0 clipa de gindire. unde va apare din interiorul sau 0 atitudine schimbata vizavi de sine insusi. pas cu pas sa cercetam Eul din interiorul naturii noastre. in inima si intelectu sau. va corecta parerile eronate. pe urma organele corpului ~i functiunile lui ~i in final corpul in sine ca ~i 0 serie de experienje sentimentale demonstrind dear ce nu este "Eu". deoarece indeparteaza reprezentarile eronate. ~i care. Fluctuatiile sentimentale le considers drept Eul adevarat ~ipermite ca ele sa 11dezechilibreze mai intii.Eul" propriu si. Ba mai mult. infige pumnalul adevarului in aceste iluzii deosebit de atragatoare. incet. in mod obisnuit. Puterea meditajiei profunde este atit de important a ca. atunci ele se transfera in mijloace rationale de a ajunge la injelegerea Eului adevarat. deocarndata s-a dovedit ca prin intermediul unui proees de excludere este posibil sa neglijam psihologic mai intii cele cinci simturi. uzate. Daca astfel de ginduri strabat mai des spiritullui. in simpatiile ~i antipatiile ce apar zilnic.sensul c~ spiritul cititorului il indreapta intr-o directie precisa. pina acum rezultatele sint negative. ci mai mult de atit. este in realitate 0 fiinta care nu i~i are radacina in viata sentimentala. rs: Sezind comod. le accepta drept criterii valorice profunde ale vietii.

la rindul lui. poate trece la intrebari pe care sa ~i le adreseze lui insusi. in mod obligatoriu. Daca practicantul retine aceste masuri de precautie. De aici se poate conchide ca nu este necesar sa se repete dovezile pe care practicantul le consider a deja vechi. insa. inainte de a fi patruns in profunzime. cunoasterii si educatiei sale ~i sa 0 extinda. mai inainte de toate. straduindu-se sa gaseasca noi dovezi in demonstratia lui. trebuind sa fie atent sa dezvolte aceste idei lent. Un procedeu gresit ar fi daca eel ce studiaza fonnulele rationale le-ar unna orbeste. sa fie original si sa gaseasca noi puncte de vedereo Metoda autoanalizei introspective prezentata aid are ca seop sa creeze 9 baza mai larga pentru gindirea personala a cititorului. sa devina creator. in timpul citirii ~i al gindirii si. ci sint date pentru a da 0 directie eforturilor celui care cauta ~i pentru a-i deschide noi domenii de gindire. sa mearga mai departe pepropriile lui picioareo Aici nu facem altceva decit sa ii indicam directia. Metoda ~i dovezile pe care le-am prezentat aici ~i in Ciirarea secreta. independent de aceasta. in acest fel?" Raspunsul este: "Nicidecum!" Practieantul va efeetua analiza urmatoare zilnica nu repetind meeanic cele anterioare. cu un esec. pentru ca ele sa cistige importanta precisa ~i suficienta greutate. pe calea unor idei formulate dar. ci. treptat ~i cu grijit. va fi inutila ~i se va sfirsi.Se pune acum 0 intrebare: "Aceasta autoanaliza logica trebuie repetata zilnic. Pe urma aceste idei vor trebui sa fie prezentate ca un sir de dovezi strict logice. ca pe urma. independenta a gindirii sale analitice. incercarea indreptata spre accelerarea progresului. Experienta interioara a vietii trebuie trasfor- . Ele nu trebuie unnate orbeste. sa i~i analizeze alcatuirea sa personal a. omul trebuie sa insiste sa i~i creeze ~i prelucreze el insusi linia separata. Pe de alta parte. ca pe urma sa mearga mai departe cu intreaga capacitate a gindirii sale independente si el. Dar. pot fi privite numai ca astfel de indrumari. carte aparuta anterior. In afara de aeeasta cititorul va trebui sa se straduiasca sa 0 adapteze temperamentului. Ceea ce se da aid nu serveste decit ca un indrumar pentru gindirea individuala ~i mod de a crea in jur 0 atmosfera deosebita.

tematica cuprinzind contributia sa initiatoare extinsa si imbogatita. Trebuie sa i~i formeze punctele de vedere totdeauna singur. dad doreste ca aprecierea proprie despre sine insusi sa fie corecta. Cum este posibil acest lucru. mai tirziu. Frecvent poate folosi si clipele ocazionale din cursul zilei. si sa se straduiasca ca din ele sa traga invataminte. daca nu incearca sa se elibereze de convingerile adinc inradacinate in viata zilnica ~i de fundamentul lips it de filosofie. la uzina sau acasa. fara a se limita strict la subiect. a repeta papagaliceste cele citite sau auzite este absolut inutil. Omul trebuie sa priveasca in urrna.Eului superior"? Cel ce studiaza nu trebuie sa i~i limiteze cercetarile la clipele ce le petrece in camera sa. Cel ce studiaza trebuie sa faca eforturi serioase. . pina cind. in liniste. Scopul tuturor acestor idei este de a trezi in eel ce studiaza 0 asemenea dispozitie sufleteasca. _ Stradania se indreapta spre rezolvarea problemei "Eului". 0 ambianta spirituala si asa 0 dorinta de adevar. . EI trebuie sa fie contemplatorul impartial al propriei sale firi: sa i~i privcasca propria personalitate aproape ca un strain. Doar el insusi este calatorul. la birou.>i in aceste clipe poate sa ~i readuca in memorie unele puncte din cercctarea sa interioara. fie pe drum. sa analizeze problema . constiinta sa sta in fata lui clara. ca "Eu" este doar 0 picatura din oceanul . ce pot fi utilizate ulterior in scopul cunoasterii lui insusi. la experientele zilnice. contrar in esenta spiritului uman? Cum poate spera ca fara 0 gindire independente se poate intr-adevar convinge de adevarul conform caruia corpul este doar salasul "Eului" sau ca poate descoperi.asa ca trebuie sa avanseze cu grija. Atunci nu trebuie sa repete intregul . EI trebuie sa incerce sa gaseasca argumente persona le noi. cind nu are ce face.Eului" mereu temeinic. Pornind de aici. in urma acestei disectii spirituale. incit sa se pregateasca terenul corespunzator pentru iluminare. impreuna cu tensiunea inalta ce 0 lnsoteste si solutiile eliberatoare. pentru a putea ajunge Ia baza ascunsa.rnata in subiect. sa chibzuiasca pe indelete totul si sa patrunda in adevaratul centru al propriei sale fiinje cu 0 inteligenta patrunzatoare iar dovezile ~i faptele altora le poate folosi doar ca faclii pentru a-si ilumina drumul.

procedeu doveditor referitor la locul "Eului". . dar baza este intotdeauna aceeasi: autoanaliza indreptata spre interior. ci trebuie doar sa adopte 0 pozitie interogativa. brusc. ocazional. sufletul subconstient. s-ar intoarce spre propria sa persoana si ar intreba: "Cine este acea fiinta care urnbla cu acest corp sau gindeste cu aceasta inteligenta?" In acel moment nu mai trebuie sa mai fie preocupat de raspuns ~i intrebarea trebuie lasata sa dispara incet din memorie. ~i cu cit se ocupa mai mult de stabilirea existentei sale. necunoscut ~i misterios. dar foarte util. Cu cit practicantul i~i indreapta mai mult atenjia spre un procedeu personal ~i se obisnuieste sa caute acest factor. De toate celelalte se va ocupa. cu atit mai repede va ajunge sa intre in legatura eu el. ca ~i cum. fara raspuns. la timpul potrivit. Eficacitatea lui consta in faptul ca firea noastra proprie este in legatura cu factorul necunoscut ei. Modul de interogare poate fi diferit. este deosebit de simplu. "SupraeuI". in continuare. Acest exercitiu "fulger".

in masura in care ajungem mai aproape de adevar pe calea gindirii. de valurile ce il acopera. trebuie sa urrnarim mai departe "Eul". Nu 11 folosim deci pentru a desemna capacitatea de ordin superior a inteligenjei de a disceme ~i selecta care evalueaza gindurile ~i ca un judecator da sentinte privind gindurile ~i adevarul lor. Cu aceasta am ajuns [a ultimul subansamblu principal al omului: la intelect. Daca cercetam pe cale filosofica de ce omul foloses~ I . cad asa vom ajunge. Si aid se pot folosi aproape toate dovezile utilizate pentru corp. impresiilor si influentelor spirituale care tree prin constiinta. sa ne straduim in continuare sa descoperim constienta Eului. Omul eliberat de corp va fi suflet.CAPITOLUL V. trebuie sa stabilim dar ca vom folosi In continuare cuvintul "intelect" pentru a desemna cu el totalitatea gindurilor. cu timpul. pentru a ajuta mintea sa se recunoasca pe sine si sa 11 facem vizibil pentru analiza. Omul nu spune niciodata "creierul meu gindeste asa sau altfel" sau "creierul meu plead la Los Angeles". Ia deviza salvarii noastre. Po mind de aid. Cine sint eu? Sint eu intelectul ginditor? Omul poate rezoIva aceasta intrebare pusa corect prin intoarcerea spre sine. ANALIZA EULUT INTELECTUAL Disecarea corpului si a sentimentelor nu a reusit sa prezinte deplin "Eul". Intre intelect ~i continutul sau exista 0 legatura. Aceasta trebuie clarificata acum. Atunci cind omul apeleaza la intelect. automata $i instinctiva. Inainte de toate. conceptiilor. a termenului de proprietar. ci instinctul te obliga sa rostesti: (eu) "gindesc asa sau altfel" sau (eu) "pIec la Los Angeles". este foarte importanta cugetarea care indica utilizarea.

viu. Omul recunoaste. reprezentari ~i amintiri ~i dupa aceea le pierde. care impune acest lucru ca 0 necesitate logica Cunoasterea temeinica a acestui punct ne arata realitatea "subcon~tientului" ~i ne ajuta sa ne rid icam la nivelul constientului. Mobilitatea acestei schimbari este atit de mare ~i neintrerupta incit omul nu poate fi exprimat de vreun sir de ginduri. imagini. vag. in interiorul creierului. Chiar daca gindurile provin din surse materiale ~i se bazeaza pe fapte transmise prin simturi sau daca provin de la subiect sau au origini constiente. care este permanent si pastreaza aceeasi legatura cu fiecare asemenea gind schimbator. ~i fara sa vrea recunoaste ea independent de acest proces exista eeva. In maxima celebra a lui Descartes: "Gindesc.inmodiflcarilelor. i~i intind aripi.nu prezinta nici un fel de "Eu" permanent. Cindurile au 0 fluctuape mai frecventa. inchipuiri ~i amintiri se invirt mereu. se urmeaza unul pe altul ~i nu au existenta continua. spre deosebire de "EuI" caruia ii apartin.te aceste modalitati de exprimare. In afara de aceasta in cur. Numai gindul "Eu" rarnine acelasi. ca niste ron. este 0 dovada in plus ca intelectul este pur ~i simplu un mijloc sau instrument in folosuI ginditorului. observam ca este yorba de constienta unui "Eu" interior. imaterial. de aceea. Schimbarile continue intilnite la sentimente. Realitatea ce se afla cuprinsa in noi. recunoasteri. Aceasta experienja nu poate fi 0 morneala. care ocupa partea superioara a cutiei craniene. Idei. firea noastra. caracterizeaza la fel de izbitor si intelectul. deci. aceasta materie minunata. capacitatea intelectuala se modifica sub influenta mediului exterior in continua schimbare ~i parerea declarata in acest an poate fi complet opusa celei din anul urmator. oricit de bune ar fi. care dirijeaza procesul gindirii. deci exist". exista 0 anum ii .' lemailargdedtsentimentele~i. le accepta ~i pe urrna le respinge. ele cad intotdeauna sub incidenta legii trecatoare care dirijeaza sentimentele ~i astfel nu pot prezenta nici un fel de Eu permanent.: suI zilei. independent de ereier si. Pe urma omul spune despre el: "Eu gindesc". Aceasta refacere a tes aturii intelectului se petrece absolut mecanic. 0 constiinta care creeaza un ~ir nesfirsit de ginduri. Gindurile. Nici un gind deci nu poate fi caracterizat ca permanent.

. Dar nu indraznim sa afirmam ca se distruge insusi "Eu1". aidoma somnului adine. insa. in corpul fizic.iimobilizeaza oscilajia gindirii la fel cum a stabilizat si corpul..ipersonale incit sa ne permit a trairea reala a "Eului" iar de aici tragem concluzia ca nu putem deosebi "Eul" de procesul de gindire si ca. la lesin adinc sau pierderea cunostiintei. deoarece corpul fizic trebuie considerat in seria aceasta a obiectelor. Atunci cind omul face efortul interior necesar ~i hotaraste sa se gindeasca la sine.. Daca omul ar fi totuna cu multitudinea de gindun. In realitate. Lumea gindurilor. "Eu". ca 0 aptitudine. Gindul nu este altceva decit manifestarea ideii permanente a "Eului"..i la starea de transa pe care fachirul fi provocat-o singur.. De unde si-a luat spiritul aceasta perceptie a "Eului" care in tim- Urmeaze dovade. deoarece curentul viejii lucreaza. "GinduI" cupnnde in sine :. ca. dar ea nu poate avea loc fara participarea omului.. la trezire. fara vise. Pentru constiinta. Caci orice gind se formuleaza in interiorul constientului "Eu" si de aceea nu poate apare in fata lui.ta certitudine. atunci 0 astfel de stingere perfecta ar fi imposibila fara a sterge pe vecie si sensul "Eului". ca :. ~i. in continuare. nu putem arunca 0 privire asupra fiintei noastre. Astfel de cugetari :. deja utilizata dar incontestebils. tnsa. insa. el incepe sa se adapteze la acel element mai profund care este resortul gindirii :.. suma obiectelor exterioare este ceva servit noua Hira nici un efort din partea noastra. in acest timp se face intr-adevar pauza.. Intelectul se opreste din activitate :. se atesta teoretic :. activitatea gindirii stagneaza total. este evident ca si el face parte din lucrurile ce pot fi etichetate ca obiecte ale conternplatiei directe. intr-adevar.i care anunta ca aceasta din irrma este de alta natura.. apare din nou ca prim gind.i trece in starea simpia a nonexistentei. i:. dinamica proceselor de gindire nu poate fi observata.icercetari sint insa de exceptie: viata noastra este mult prea plina de distractii exterioare :.iexistenta independenta a "Eului". reclama prezenja noastra activa" colaborarea $j eiortuJ nostru. Prin recunoasterea faptului ta intelectul este ceva de sine statator. De obicei.ifaptul ca trebuie sa fie cineva care este "ginditor". care face din aceasta afirrnatie unul din factorii cei mai incontestabili ai viejii.

. Contemplari asemanatoare celor de mai inainte nu numai ca produe dovezi evidente despre natura spirituals a "Eului". arata ~i calea care duce intelectul examinator spre cunoasterea adevarului ascuns. Tot asa. daca nu ar fi gindirea care transmite vederea.~i se rezolva . in tot acest tirnp. prin adincirea in sine a intelectului patrunzator. Intelectul este 0 eategorie inferioara iar mintea una superioara a unei aceleiasi capacitati de gindire. Para materia gindirii. Iinala? Are ea oare vreo capacitate necunoscuta de a disceme? Nici 0 problema nu este atit de neclara indt sa nu poata fi clarificata prin concentrare sustinut a sau sa nu se gaseasea vreo metoda pentru rezolvarea ei definitive. ci stau deasupra ei! "Eu sint "ceva care gindeste".Eu" nu sint gindire. Lumea gindirii este un mediu adevarat. organ de legatura intre "Eu" ~i corpul material ~i prin aeesta eu lumea exterioara materials. Raspunsul la intrebarea noastra suna astfel: . omul nu ar putea sa devina constient de rnediul inconjurator niciodaII --- - ~------------------ . care 11umpIe cu viata. Dupa toate aeestea.Eul" superior care este total independent si ea este singura care dirijeaza. acel mijloc cu ajutorul caruia vine in contact cu Jumea organica.Eu". este ceea ce constituie realitatea ~i arata ce valoare are stapinirea perfecta. de fapt. Ochiul nu ar vedea. Pornind de aici. problema "Eului" uman se poate rezolva . dar. Aceasta pozijie. (Aceasta experienta face aprecieri doar referitor 1a constiinta treaza ~i analiza totala a celor trei stari: de veghe.el a trebuit sa fie prezent in stare latenta. Am arnintit deja ca acest drum este intelectual si ca incepe prin cautarea indreptata spre interior. Tot astfel intelectul nu ar luera.cu ajutorul concentrarii sustinute.pul noptii a fost mort? Este evident ca. constiinta propriu-zisa care gindeste este . astfel di atit corpul cit ~i intelectul aparjin acestui . centrul intre cele doua sfere. va trebui sa apreciem corespunzator locul pe care il are intelectul in firea noastra: el este aparatul IIEului".) Asadar ajungem la concluzia ca "Eul" nu dispare complet niciodata. nici chiar arunci cind toate gindurile dispar. Oare chiar va putea patrunde intelectul pe teritorii care pma acum i-au fost inchise? Ne va fi de folos sa intram in constiinta fundarnentala. somn si somn adinc. daca nu ar sta linga el principiul viu.

Daca prearnarim puterea intelectului eu caracter spiritual. zilnica. a organiza. pentru ei. reclama imunitate fata de credinje false ~i legaturi eu lumea. de a prezenta punctele noastre de vedere sau chiar de a analiza compozitii chimice. impersonalita-tea. Vanitatea innascuta ~i trufia nu permit sa recunoasca aceasta limitare ~i da verdicte des pre probleme spirituale si sufletesti care. Cei insuficient de maturi spiritual nu 0 pot face. asa cum piatra de la gura fintinii se desprinde dupa frecarea de fringhie vreme indelungata. de a putea lucra rntr-un birou sau de a executa ceva pe 0 masa de timplarie. Insa. ar recunoaste ca. pentru a putea trata nojiunile cele mai abstracte. finetea intelectului ca a lamei de barbierit. in final. ~i. Daca ar fi mai modest. este deja ceva neobisnuit. se dovedesc a fi neintemeiate ~i 1ipsite de importanja. o astfel de gindire nu se invirte intr-un eerc inchis ci. pe urma. care il conduce pe om la adevar. Valoarea tehnicii Yoga consta in faptul ca ajuta omul sa ~i dezvolte 0 parte din aceste proprietatl.! tao Corpul ar deveni un corp nelnsufletit. este scos din matca lui daca trebuie sa se ocupe de probleme ce ii depasesc orizontul. nestiutor. in sinea lui. care ne da capacitatea de a socoti.mai functions nici unul din cele cinci simturi. intelectul care se ocupa de viata practica. Pentru recunoasterea acestor adevaruri este nevoie de un intelect puternic ~i educat. a prescrie. religioase. inainte de a se hazarda in astfel de aprecieri. ca dezvolta concentrarea inde- . acest intelect care se lupta bine cu activitatea zilnica. pe 0 anumita treapta. seninatatea spirituala. Aceasta atitudine doreste utilizarea indrazneata a intelectului. exista cai mai usoare. a citi ziarul. il ajuta pe eel care studiaza sa ajunga la granita "Eului" superior. ea cuprinde in sine 0 anurnita capacitate de concentrare. a scrie ceva. intr-adevar. lucru care. in care nu ar . abtinerea de la a se opri la orice punct ee nu este adevar final ~i hotarirea ferma de a merge inainte pe linia gillpurilor neobisnuite pilla la eoncluziile finale neobisnuiteo In plus. A$a cum i1 cunoastem in general. are nevoie de forte spirituale pentru a deveni apt sa cintareasca astfel de probleme $i s-ar stradui sa obtina aceste capacitati sau sa le dezvolte. prin aceasta injelegern ca Ii arata direcjia spre adevar pilla la propriile sale limite.

Daca am ajuns in acest punet si dupa un timp sufident le-arn ~iinteles. totusi stim ea el exista: simtim ca existenta noastra este reala. Totdeauna sint putini. pot face sa . ?i .lungata a gindurilor. In legatura cu metodele de ascutire ~i Iinistire a inteleetului se dezvolta aptitudinile eu adevarat propice pentru recunoasterea adevarului. dincolo de linia experienjei obisnuite. care par deja sa se deschida in fata noastra. eei care incearca sa cumpaneasca aceasta posibilitate. Din acest punet de vedere pregatirea ?tiintifi<. independenta de eorpul fizic. secretul . nu da acea capacitate a con ternplatiei analitice indelungate. liber de ginduri ~i sentirnente. dar acesta este drumul pe care poate fi gasit adevarul propriu-zis referitor la om. analiza "Eului" a ajuns la acel punet al recunoasterii.Eului" incepe sa se desfasoare in perspective ~ra margini. Posibilitatile unei vie]i mai cuprinzatoare. mult mai reala decit orice alt determinabi!. sa se miste si care poate avea natura ei aparte.Eul" pe care ll cautam tot ne mai scapa printre degete. neingradit de materialitatea corpului. unde am vazut "Eul" ca unitate ale carel manifestari prezinta 0 diversitate misterioasa: unitate care ?tie sa traiasca. efectul unor asemenea consideratii analitice este de trezire revolutionar a a intelectului ~i este similar trecerii de la noapte la revarsatul zorilor. Daca analiza l-a scos din presupusul sediu. daca exista totusi. Metoda ce 0 prezentam aici se indreapta spre armonizarea acestora. si sa incepem sa verificarn posibilitatea "Eului" in forma lui reala. Acum trebuie sa lasam gindirea noastra libera. Deoarece. de sentimente ?i de intelect._a. Prin metoda restringerii ?i dizolvarii. provenite din ignoranja privind natura noastra interna adevarata.Eulu!" lipsit de orice continut ~i exprimare. de acum. tot asa cum putem sa ne eliberam de acele greutati multe care ne apasa suf1etul. pentru a se putea clarifica adevarul obiectului con templat. fluctuatia sentimental a sau distracjia. apoi capacitatea de a tine deoparte idei neesenjiale. Una fara cealalta este imperfecta. 0 astfel de tehnica nu dezvolta un intelect mai ascutit si mai patrunzator. daca Ie conternplarn pe acestea din urma din punctul de vedere al . matematica sau filosofica este de eea rnai mare valoare.

legat de corp $i poate naste speranta unei vieti de ordin superior numai daca se desprinde de el. asa cum se intimpla imediat inainte de a adormi sau 'inainte de moarte. atunci el este personalitatea. in realitate amindoua Hind unul $i acelasi lucru. Si aceasta pentru ca spiritul este. inainte de trezirea primului gind referitor la "Eu". ca ultim gind nu poate fi trait un altul decit eel al Eului. inrudit cu respectul $i fiorii asteptarii. existenja tuturor depinde de el. Grice sentiment trait de om. in mod obisnuit. In realitate Eul este miezul amintirilor ~i al reprezentarilor si. atunci toate amintirile pot fi read use la radacina acestei reprezentari. El este frimul gind constient in spiritul copilului. Tragem concluzia ca intelectul in sine nu este altceva decit un sir infinit de observatii ~i de idei fugare ce se • . va observa ca gindul la Eu nu se poate deosebi de senzatia de Eu. este baza pentru amindoua. Cit de mult ne putem apropia de "Eul" adevarat? El este dincolo de corp. In realitate. tot asa adultului ii dispar to ate gindurile inainte de a se adinci in somnul ad inc sau in inconstienta care precede moartea iar ultimul este gindul Eului. Asa cum copilul nu se poate gindi la vreun obiect exterior sau la vreo persoana. "Eu ". Daca cine va incearca sa evoce constient aceasta situajie psihologica in sinea lui. Senzatia finala a Eului personal poate fi just calificata drept "senzatie-gindita". dar si ultimu in constiinta treaza a adultului. nici rnacar la mama lui. Deoarece orice alt gind i~i are radacina in Eu. Daca orice alt gind sau arnintire dispare. Gindul personal este trunchiul dinspre care pornesc toate gindurile ramuri. Acest girtd-senzatie a1 Eului este eel care rarnine mereu $i invariabil chiar $i in timpul fluxului $i refluxului experienjelor noastre ~i care. Recunoastem un intreg ~ir de idei ca fiind proprii ~Jle sprijinim pe elementul personal ce serveste ca baza.rasune in noi un astfel de simtamint. orice gind $i toate amintirile care Ii apar sint doar in cadrul acestui gind al Eului. daca le analizam. de sentimente $i ginduri ~i totusi nu este altceva dedt un singur gind aparte. Daca exista undeva un centru al intelectului $i al viejii.

priceperea sau mai simplu: ginduri. desi mai [ugitiva si trecatoare decit viata oricarui obiect material. Incercarea de a cuprinde gmdul "Eului" cu privirea este tot atit de imposibila ca ~i atunci cind omul vrea sa i~i prinda umbra. sa plasam acest gind Eu in focarul eel mai puternie luminat. sprijinindu-se pe .Eu". atenjia. Chiar daca in viata reala omul ar considera imposibil sa se restringa exclusiv la acest gind al Eului ~i el ar fi nevoit sa se hraneasca mereu cu sentimente ~i ginduri. apoi gindurt care se destrama in tirnp. dar gindul Eu ce i~i are radacina in el va rarnine atit timp cit va exista si constiinta sa. Eu. are 0 existent a independenta. Cindurile nu apar brusc in fata ochilor nostri ~i nici nu iau 0 forma ca alte fenomene ale lumii materiale. ca singura trasatura reala ~i permanenta a firii noastre. ca fundament al intelectului si al gindirii. In realitate nu exista alta capacitate intelectuala personal a decit gindul ce se naste.pierd in departari. i~i conternpla corpul stind incolacit. Omul nu stie pentru cit timp un anumit sentiment va fi 0 trasatura a caracterului sau. a conceptului de sine. Atentia trebuie retrasa acum din mediul exterior ~i sa indreptam spre noi insine capacitatea. al Eului. Daca omul incearca sa analizeze nucleul intelectului sau. Il poate cerceta in sinea lui. De aid provine importanta acestui gind Eu. intr-adevar uimitoare. o serie de imagini si amintiri ce pot purta aceeasi denumire si anume asa-zisele capacita]i intelectuale c<. Acest gind Eu este acel minim final ce nu poate fi diminuat ~i pe care omul. Cercetarea reclarna ca. Intelectul trebuie sa caute pe cel ce il pune in miscare.!memoria. Sarcina este realizabila doar atunci cind omu poate separa gindul Eu . in interesul unei analize ~i observari exacte. respectiv inspre acel singur gind invizibil ~i intangibil. Totusi orice gind al nostru are propria lui viata. in conternplajia filosofica trebuie sa se adrnita eli acel gind. dar nu va reusi niciodata sa vada acea parte care reprezinta "fala". atunci face ceva asemanator cu ceea ce face sarpele. Caracterul ginduhii-Eu nu poate fi stabilit decit daca omul observa acele descoperiri pe care le poate face des pre prOrria natura. baza a transformarilor ce apar.

Pina cind ne zbatem in mormanul de ginduri. aceasta cunoastere dobindita. fie direct sau indirect din acest domeniu. Natura permite reusita aeestei experiente doar pentru 0 clipa. ar putea sa se manifeste inspre interior.va afla ca constiinta atenta este cea care da veridicitate. generata de acestea. ne permite sa cunoastem lumea exterioara. eliberat de legatura cu intelectul . fara intoarcerea atentiei spre interior. Daca omul i~i analizeaza eu atentie cursul vietii ~i formarea unui gind . total. Fara capacitatea de concentrare a atentiei. Importanta acestui fapt nu poate fi supraestimata. atunci atentia. Dad am putea pune capat acestei obisnuinte. aidoma universului spiritual. intelectuala sau transcendentala. Daca omul nu ar permite ca atentia sa zaboveasca mereu asupra acestor reprezentari spirituale ~iastfel ar elibera-o cu scopul analizei Eului. Aeele reprezentari. Dar ce alta utilizare mai buna poate exista decit sa asezi acea punte peste prapastia ce se deschide intre gindi- . nu putem spera niciodata sa descoperim imparatia ascunsa dincolo de gindire. au asupra noastra un efect atit de impetuos. s-ar elibera automat de ingradirile intelectului ~i ar putea cuprinde orizonturi mult mai inalte. Indreptata spre exterior. sa cunoasca dependenja lui finala de atentie si pe urma sa utilizeze. omul nu ar putea trai 0 viata constienta in nici 0 lume. cit se poate mai bine. cum de altfel este posibil. asupra obiectelor exterioare ~i a lumii spirituale. suficienta insa ea adevaratul Eu sa aiba 0 licarire din propria sa stralucire. care provin.0 . In realitate atentia este sufletul gindirii ~i radacina cunoasterii. irnparatta adevaratului Eu. existenja spirituala. . ale carei obiecte le Iumineaza. Omul trebuie sa studieze functionarea intelectului. este nevoie de schimbarea planului de contemplare. Obisnuinta ne fixeaza atentia. Daca omul vrea sa faca aceasta descoperire. viaja ~i valoare gindurilor. este imposibil sau extraordinar de greu sa stabilim ce anume se ascunde ling a ele. Gindurile calatoresc mereu.'- de orice alt gind. Pe de alta parte. nici in cea fizica. incit in constientizarea propriei esente devin 0 piedica pentru "Eul" ce analizeaza.asa cum 0 face in clipele linistii spirituale. Obisnuinta care 11determina pe om sa accepte conceptia materialista traieste in noi cu rol de observator.

intcarsa dins pre lumea exterioara spre interior. Indreptata. insa. l-am ararat. spre centrul existentei. Pornind de aid analiza noastra nu se poate termina cu obseryare directa. Dar. manifestarea esentei omului. Urmatorul pas este sa izolam gindul Eu eu ajutorul intregii puteri a atentiei ~i un timp sa 11 rnentinem astfel. eliberata de tirania gindurilor complet straine. astfel. acelui suflet care este de ordin superior intelectului. nici nu am ave a nevoie de un alt ajutor pentru a descoperi adevaruri de ordin superior.unui punct de vedere nu insearnna sa reflectarn asupra lui. prin lumea intelectului.Eul" este deasupra tuturor demonstrajiilor. Desi auto-observarea critica §i demonstratia logica ne ajuta substantial sa ajungem in acest punct. sufletesc si spiritual. sau pentru a dezlega secretul viejii. Dad am putea dezvolta atentia intr-atit incit sa 0 dirijam dupa placul nostru. lumina ce ti~ne~te din "Eu". Cititorul urrnind acest fir conducator ajunge. Atentia este. ca. intr-adevar. sa ajungi la acea intelegere minunata pe care 0 promite 0 astfel de cucerire? Capacitatea atentiei care face posibila gindirea trebuie. la granita acelei uimitoare simplita]i care straluceste in interior. Aici ea a intrat intr-o fundatura din care nu este capabila sa iasa. ea face posibila contemplarea a ceea ce noi insernnam. Experienta ne-a convins ca . caci aceasta este ~ingura modalitate de a patrunde in "Eul" nostru de baza. deoarece cade in afara intelectului. deoarece este adaptabila numai la experienjele constiente. eIe ar zadarnici progresuI pe mai departe dad urmam aceasta metoda. trebuie sa perceapa lumea interioara a sufletului prin constientizarea atenta. asa cum cunoaste lumea prin interrnediul organelor de simi.re ~i suflet ~i. sentimentului si corpului. In continuare logica nu poate da 0 rezolvare. in clipa in . a sentimentelor nestatornice §i a impresiiIor exterioare. in mod necesar. Activitatea spiritual a trebuie sa fie urmata de liniste spirituala. al somnului ~i al mortii. Trebuie sa ii patrundem secretele ~i sa il obligam sa raspunda la intrebarea dificila: "Cine sint Eu?". ceea ce pma acum nici nu banuia. Acest lucru nu se poate realiza pe cale Iogica. Rezolvarea problemei Eului ~i adoptarea.

cu exceptia cazului cind 0 face dintr-un unghi superior. mai Intii trebuie sa gasim forta care este necesara pentru a conduce curentul gindurilor. deci la observatia permanenta. putem astepta ca acest Eu ascuns sa se prezinte singur in fata noastra. Asadar gindul Eu nu poate fi contemplat decit exclusiv de atentia concentrata treaza. Nu trebuie sa ne gindim ca acest "Eu" este vreo nalucire metafizica. daca se stabilizeaza ~i ajunge la intelegerea ca trebuie sa se reprime pe sine insa~i §i sa faca lac capacitatii mai fine a atentiei pure care se va limita doar asupra "Eului".pulseaza in gindirea noastra. gindul nu i~i poate contempla propria fata. Dupa care. lnainte de a ne apropia de semnificatia Eului si a-I recunoaste deschis in multirnea valurilor spirituale.care omul incepe sa aplice aceasta metoda. Deci am ararat ca atenjia nu este altceva decit sufletul ascuns in gindire ~i de aceea ea este pe un plan superior gindului. s-ar schimba natura de baza ~i el s-ar transforma in atentie curata. De vreme ce acesta este eel mai profund punct care . De aceea trebuie sa dis para orice gind fiiTarost inainte ca omul sa patrunda mai adinc in natura "Eului". aluneca din nou pe 0 linie moarta $i se prabuseste in curentul gindurilor ~i ideilor aflat gata pregatit ~i care supune omul celor mai diferite "influente" si 11 impiedica sa ajunga la "Eul" sau. In acest stadiu singura cale de a putea patrunde in problema Eului $i a-I fixa este de a lndeparta toate gindurile ce se refera la el. In practica. care sint rezultatele examinarilor atente ale vizionarilor ~i injeleptilor vechi? Raspunsul este ca activitatea gindirii atinge cea mai inalta treapta atunci cind ajunge acolo unde sta fata in fala cu Eul ~i il fixeaza ferm. Ce rost au toate aceste constatari? Ce conc1uzie importanta se ascunde in spatele observajiilor asupra procesului de gindire. Nu este nevoie decit de atentia continua ce se limiteaza la simpla perceptie a Eului. Dimpotriva. in senzatiile ~i faptele noas- . Soarta propriu-zisa a gindirii se incheie aici. Dad acest lucru ar fi posibil. dar I}u ~i mai continua activitatea rationala pe drumul stiut. pe buna dreptate. ci se lipeste puternic de gindul initial al omului. care nu se mi~ca de la 0 idee la alta.

totodata. Deci gindirea s-a intors spre interior ~i s-a eoneentrat asupra ei insa~i. de fapt. el trebuie. Exprimat mai precis.~i nu mai inainte. tot asa cum omul este tot timpul in Dumnezeu. acest chip este in interiorul propriu. atentia interioara incordata. poate omul sa i~i eontemple "Eul" cu constiinta totala . Activitatea creierului trebuie redusa pina la un punct de concentrare maxim ~i pentru a face acest lucru este necesar. Secretul patrunderii mai adinci in . Atunci cind Ali. Aceasta nu este o imposibilitate mistica. La inceputul analizei nu ar fi putut sa 0 faca inca. caci nimic nu se poate afla mai aproape de noi.tre. Dumnezeu este tot timpul in om. pentru a le recunoaste pe acestea ca pe ceva separat de sine. ci numai in noi. a stat fata in fala eu sine insusi ~ia invatat sa contemple multimea de ginduri ca pe un fenomen material. Intoareerea atentiei de la lumea exterioara spre interior. pentru a putea contempla "Eul" fizic ca pe ceva din afara lui. A trebuit pe urrna sa se intoarca spre trairile sentimentale. Una este "sa accepti acest gind eu 0 consimtire plictisita ~i altceva . nimic nu poate fi mai credibil ~i mai adevarat. Doar atunci cind orice gind a tacut ~i intelectul s-a linistit. in primul rind. sa fie ~i cea mai mare forta a vietii noastre. A trebuit mai intii sa se elibereze de corp. Eu nu poate trai ca fundal al nostru.Eu" este. 0 ruda a lui Mahomed. Nu ne ameninta pericolul sa alunecam in domeniul imaginatiei curate atit timp cit ne aflam pe acest drum corect. profetul i-a raspuns astfel: "Invata sa te cunosti pe tine insuti!" Acest sfat avea 0 valoare inestimabila. in spatele a tot ce facem. Cad afirmatia din Biblie ca omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu este intimplator adevarata. De ce? Insusi Mahomed ar putea raspunde cu cuvintele pe care le-a scris in Coran: "Acela care s-a inteles pe sine l-a inteles pe Dumnezeu-". care interzice constiintei sa revina la activitatea de gindire obisnuita chiar ~i pentru 0 clipa. decit propriul "Eu". sa~nu pierd timpul degeaba?". In final. sa 0 linistim. Aceasta lupta de a sesiza izvorul secret din care i~i are originea gindul ne ajuta sa cream starea fara de care aceasta sesizare nu este posibila. f-a intrebat pe acesta: lICe sa fac.

respectiv desprins de corpul fizic. Ne ocupam. insa. senti mente ~i chiar de ginduri. Ei.ca realitate vie. Incit cea mai importanta problema: "Cine sint eu?". Deoarece acest lucru este o realitate incontestabila .i nu poezie metafizica. de rezolvarea unui sir intreg de probleme care apar datorita activitatilor noastre nenumarate exterioare. se poate stabili pe cale experimentala ca Eul exista in stare separate. Timpul pe care il acordarn studierii constiintei noastre nu este pierdut. pina atunci este suficient daca cititorul recunoaste ca aceste anaIize introductive sint par]i la fel de esentiale ale sistemului ca ~i exercitiile practice ce urmeaza. atunci procedam la inspiratia unei puteri superioare dumnezeiesti din noi. care este in acelasi timp ~i garantia rezultatului finaL In noi exista tot atita foe sacru cit a fost in acei filosofi si sfin]i ce au stralucit in istorie. . Yom explica mai precis procedeele practice ale acestei dezvaluiri in partea a doua. incepem analiza propriului nostru suflet. ramine rara raspuns. sa 0 simti ca forta dumnezeiasca. erau constienti de acest lucru. insa. cu atita sirgutnra.. in timp ce noi dorrnitam. Daca.

Este posibil sa reusim acest Iucru pentru 0 clipa. Din titlul de mai sus va trebui sa discutam problema timpului. religios si pe jumatate filosofie. sa vedem daca ~i atunci ele rarnin corecte. indreptata spre interior. Yoga trebuie mai intii sa ~i elibereze discipolii inainte de a-i conduce in sanctuarul interior unde se inl~tura valul de pe esenta . iar celalalt provine din experienta deosebita a omului .i poate afla despre sine numai atunci cind. Aceasta metoda introspectiva. intelectul poate fi determinat sa se abtin a de la activitatea obisnuita.. ce va fi tratat aid. . Un asemenea rezultat este atit de surprinzator incit trezeste banuiala ca in sirul calauzitor al gindurilor trebuie sa se fi strecurat 0 greseala. Doua dintre ele ne stau la dispozitie: primul stiintific. dar ~i acest timp scurt este suficient sa vedem. am ajuns Ia rezultatul Cel Eul este superior intelectului.SPRE ETERNITATE Dupa analiza psihologica a ornului efectuata in capitoleIe anterioare. incit adevarul ei ramine neobservat daca omul nu a parcurs si trait efectiv fiecare etapa a dezvoltarii sale.. este atit de evident personal a ~i pretinde cu severitate ca fiecare practicant sa l. in mod creator. Aceasta carte este totusi doar 0 pregatire.CAPITOLUL VI DINCOLO DE TIMP . pe linga mentinerea atentiei. intr-o licarire. este recomandabil sa ajungem la aceleasi concluzii $i din alt punct de vedere. realitatea ce se ascunde in spatele gindurilor. Totusi.i duca ~irul de idei pina Ia capat intr-un spirit independent de cultura epocii sale..iva fi discutat in capitolul urmator. Acest punct de vedere superior nu poate fi cuprins in aceasta lucrare ~i necesita un spatiu mult mai mare dedt singurul capitol pe care i l-am dedieat aiei. chiar dad nu asa cum este ea cunoscuta din adevarurile unor filosofi mai recenti.

Daca timpul influenteaz a. daca omul nu ar examina natura acestei influente si nu ar descoperi tirnpul in sine. de pe vremea lui Sir Isaac Newton. ~i in final existenta reala a "Eului" ce se afla In adincul lor. Tot ceea ce ne ~------~C~~~------_/ J .. Hinton ~l cu analizele patrunzatoare.i a asterne pc hirtie gindunle urmatoare. facute cu cincizeci de ani in urrna de profesorul Bergson si pina la renurnita demonstratie referitoare la teoria relativitatii a dr. Acele lucruri ce intra in viata noastra 0 data CU aparitia timpuJui sint prieteni demni ai acelei vrajitoare batrine a rarei fata trista ~i obosita ~i pasi t1r~iti searnana cu blestemul ce pluteste deasupra semintiei umane. este 0 sarcina uriasa. roluI important jucat de timp in relatia omului cu universul ce il inconjoara. \. ar fi greu de recunoscut. Albert Einstein. Bacon conform careia timpul este prietenul omului.iasca. atunci nu vom mai considera acest lucru ceva deosebit. intr-o garecare masura. in natura lor vie ~i concreta. eel mult. Pozitia omului obisnuit fata de timp nu merge atit de departe incit sa il preocupe 0 analiza exacta. interesante dar sterile ale lui C. ritmul irezistibil al pasilor lui care se succed cu repeziciune il determina uneori sa se plmga. gindurile ~i observatiile noastre. Insa cluar . A doua jumatate a secolului trecut a realizat. atunci aceste ginduri si impresii. Fireste. dar daca ne gindim ca orice observatie se petrece in timp ~i ca orice rneditatie depinde In mod similar de timp. Trebuie sa precizarn ca timpul nu poate fi despartit de spatiu ~i cauzalitate si. referirile nu prea clare. Proverbului ca anii vindeca ranile timpului ~i sufletului trebuie sa ii alaturam maxima lui Sir F. teorii1e mai vechi. Omul trebuie sa inteleag a timpul pentru a putea sa se inteleag a pe sine. Poate sa para curios sa existe vreo legatura intre cercetarea Eului ~i aceasta problema. dar imperfecte. au ajuns la topit in creuzetul timpului. ~i. rezolvarea problemei timpului a devenit 0 necesitate stiintifica crescinda de care sa se ocupe cele mai importante spirite ale Occidentului.H. nu vom face aici aprecierea celor doua din urma. intrucit dorim sa patrundem in om si nu in univers. treptat._C4iutarea supraeului finala durnru . in realitate pentru el este 0 enigma mult prea mare ~i dificila. Incepind cu aluziile.

partenerul ar veni la ora doua. de exemplu. occidentalii. deoarece. ca acest lucru nu face bine afacerii. Noi. Multe din obiceiurile Orientului nu vor patrunde niciodata in Occident. cu care autorul s-a intilnit acum citiva ani In tinlltlli Lahore din nordul Indiei." La reprosul pe care i l-am facut. plante ba chiar si planete cad sub lovitura lui. Noi sirntim exagerat nestatornicia clipei fugare. care dincolo de mili- . geologii au fost nevoiti sa presupuna ca in globul pamintesc sint stinci care au 1. poate ca niciodata nu vom putea sa ne insusim aceste pareri atit de profund. cad la vederea unor astfel de schimbari si succesiuni exista ceva terifiant pentru imaginatia omului. nu vom ajunge niciodata la pozitia amabilului camatar indian. EI se lauda: "Dad} Ia ora zec~am intilnire cu vreunul din parteneri. acolo unde pe peretele biroului unor oameni de afaceri sta. cind mediteaza asupra lui. a raspuns rizind: "Oaca as aparea la ora zece. Nu se terrnina niciodata activitatea lui? Oare el este acel element secret care hotaraste soarta definitiva a lumilorsi locuitorilor lor? Cu ajutorul modificarilor materialelor radioactive. Astronomii au calculat cicluri de timp care contin Intinderi ametitoare de "trecut" ~i de "viitor". stapinul timpului. dar si acestea sint sarace in comparatie cu infinitul calendarului cosmic. noi. Omul nici nu indrazneste sa stea sa se gindeasca la continutul infinit al cursului timpului. omul ramine uluit de perspectiva viejii u niversa le.000 de milioane de ani." Daca orientalii cred mai putin in va loarea timpului. atunci sistematic ajung la ora doua. pretuiesc insa mai rnult realitatea eternitatii :>i. animale. la aparitia ~i disparitia continua a unor lumi. Se pare ca alaturi de acest curs infinit sta ascuns un secret infiorator. ceva care Ii lnfioara inima. ne atinge pe to]i cu coasa timpului. Oameni." Cronos. ca un text sfint.daca chma tropicala subliniaza mai mult aceasta pretuire prin atitudinea generala pe care 0 au faia de viata. ca rasplata pentru serviciile noastre. enuntul: "Timpul insearnna bani. Totusi virsta pamintului nostru este midi in raport cu a altor stele :>i sori.determina sa ne fringem miinile ~i ne lipseste viata de placerile ei nu este altceva decit cadoul sumbru pe care vrajitoarea ni-l arunca in fata.

Tot astfel orice eveniment viitor in timp va putea fi trait ca eveniment prezent. in urma sau inainte. de schimbarile lunii ~l stelelor ce revin mereu. fanl intoarcere $i se misca intr-o singura directie. Prezentul curge mereu. cit ~i de gindul la distrugerea ~i descompunerea universala. timpul ce pulseaza fara intrerupere prin organele lui. repetate identic in mod regulat. se bazeaza in totalitate pe el ~i . Pentru analiza noastra este suficient am ~i nu este nevoie sa ne pierdem in perspectiva mdepartata care se deschide larg ~i se intinde ca 0 linie nesfirsita. deoarece in interiorul spatiului nu exista miscare reala: omul poate ~spune doar ca in felul ei miscarea timpului este unica. usurat. Astfel trecutul si viitorul Ie putem inrelege pe calea analizei ca rnanifestari ale prezentului. care din nou cad in intunecatul nimic. Trecutul este doar amintire. doar clipa prezenta se constituie ca baza a realitatii. Astfel de ginduri opresc respiratia omului si 11deterrnina sa se foloseasca. linia medie intre trecut ~i cele doua puncte finale ale viitorului. Indata ce incercam sa ajungem in legatura mai strinsa cu tirnpul. de diferentele dintre rotirea pamintului ~i soare. in care se topeste exact la fel cum se contopeste un afluent mic cu nul urias pe care il alimenteaza. viitorul doar presupuneri. ~i care il elibereaza pe om de efortul ce ar trebui facut pentru a pricepe ce e de nepriceput. In acest mod sintern lega]i pentru totdeauna de imperiul prezentului. 0 elipa. Clipa prezenta este. Intelectul este finit ~i limitat ~i nu poate masura decit secundele.I oane de forme trecatoare curge neindurator dintotdeauna. recunoastem ca traim pentru totdeauna in prezent. spre viitor. pe marginea carora devine posibila pentru el 0 privire cuprinzatoare a scopurilor sale de scurta duratao Aceste fenomene astronomice prezinta anumite periodicitati continue. Cad orice eveniment trecut a fost prezent atunci cind s-a petrecut in realitate. Aceasta comparajie este partial incorecta. in plus. in timp ce omul priveste. speranje pentru viitor nu sint altceva decit spirite lipsite de trup $i consistenta. ca miez al existentei noastre. Amintiri. minutele ~i zilele. pentru ca prezentul este permanent si inghite orice clipa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful