CLEPSIDRA

c~r.

llu~trHtiH

I'of)f'rh'i Of" Flurica l'dlHI

Curmen

Bucuresti, bd, Republicii, 17

M. I. Finley VECHII GRECI
Traducere ~i stu diu Introductiv de acado E mil Con d u rae h j

11.974 Editura Emlnescu

FINLEY The ancient Greeks © M. I. Finley. 1963 Pinguin Books. London .M. 1.

tntr-o siiuaiie particularii. de 0 profunzime pe care 'inca sintem departe de a 0 putea intotdeauna miisura cu precizie. ituleajuns de apropiatii. pentru istoria epocilor indepiirtate ale omenirii. nu ne e nici aUt. toto data. riisturnind aceste constaiiiri. la 0 parte 5 . liisirul. iariisi. obligat de insa$i meseria lui sa siie si sa inteleaga in projunzime procese istorice desja$1lrate in chiar zonq de elaborare a propriei noastre istorii.pentru striilucitele civilizatii trecllte. $i de la noi din tara. in cazui istoriei Greciei antice. de strainCi incit sa ne poatii ji indijerenta. Liisind. Dinipotriuii. istoria Greciei nu e indeajuns de misterioasii pentru a stirni curioziiiiii irezistibile $i nici isuleajuns de [amiliarii pentru a ne ji intotdeauna limpede. . oere.STUDIU INTRODUCTIV Inieresul mereu treaz al publicului cultiuat de pretutindeni. la 0 parte cazul specialistului. prin legatur'i diverse $i cu ramiiicaiii ajectirui projund civilizatia $i istoria no astra tuuionalii. Istorie "clasicii". $i cu ecouri durabile in substanta acesteia. putem aiirmc: insii ca nll e sujicietit de cumoscutii pentru a ne putea dispense de studiui ei ($i cind. se intlmpla asta in istorie?). se ajla.

decCiti dia1. la capiiiu! acestei neobosiLe striidanii de a face din domeniul isioriei qrecesti un domeniu.~i de a se priri pe sine. glndincl 1n concepte incenuite aiunci. dincolo de acest aprig proces de dcinitizare. ram-inc. s-u pUtlLt produce 0 aiit de profundc1 modificare a atiior dotnenii din riaia ecotunuicii si sociaui. intreq. S-ar putea scrie un lndelunq eseu consacmi ccmiinuitiitii si diseontinuitiitii in istoria qreacii si in imaginea noasirii despre aceastiiisiorie.TIll poate sa se dispenseze de 0 jUelecata isioricii exactii ampra unui capitol.ectice despre trecut : tlialectica fiind ea insasi o metodd de g'inclire descoperitii .al>et£>ntaenciclopedicii neselectirii a celor dornici sa ~tie cit nwi muit despre orice. cit. tnai riquros $i mai $tiintijic cunoscut. intr-un spaiiu relaiiu resirins si illtr-lln timp atit de scurt. politicO si culiuralii. din jelul lor de a prici in [ur . construitui C11 mijloace de ei descoperiie $i redescoperindu-le [rumuseiea. "Miracolul qrec" e 0 notiune cu care se luptii de mai inultii vreme istorioqraiia $tiintiJiea. de tuutuii citev(I secole.eel putin. $i toiusi.tot mai numeros. mai important si ttuii interesat de adeutirat« desfa$umre a proceselor istorice . publicu! cult . demonstraiie privilegiata a necesiuitii 1Lnei ju. in efortul de a-I expHca. de experiente $i realiziiri aiii de [usulemenuiie pentnt inireaqa cirilizaiie ellropeanii care i-a lLrHwL E uimitor inir-aderiir cum. de ti-L face inteligibil $i [iresc . inepitabil in fata inscraruitiiiii proqreselor dobindite $i rapiditCitii lor. 6 . din mentolitatea si comportamentul oamenilor. in [aia durabilei amprenie pe care incii azi 0 mai resimtira. sentimentui de uimire.

Inteleqerea proceselor isiorice. Nascut La New Y01'lc City. 'cu precizia ajirmatiilor # ell tiuvpezimea concluziilor. nurne si opere din antichitatea ciasica. Auiorul acestei sinteze esie azi una din cele mci recunoscrtte autoritaii in istoria sociolii si economicii a Iuinii antice. M. de spus mulie cit itorului modern. un ejort de inteZegere realii si corecui a lucrurilor. Finley desfa. precum.pe piiniimtu! Euuiei. la aceastii striilucitii Utiicersitnte.A.$oara 0 bogata ectioitaie de cercetiitor si proiesor pe lfnga diferite iustiiuiii specializate din S.em publicului romiinesc aceastii : uersiune a cCiTtii lui M. Istoria Greciei are. credent. I.U. si de drept la Unioersitatea Columbia. din 11 . a genezei si dezvoltarii structurilor de bazii ale eooluiiei istoriei europene. culiura europeanii .pentru. Teate aceste motive ne-au indemnat so. $i a institutiilor si ideilor care le rejtectii $i le injluenieazii isi gase$te in istoria Greciei entice un tereii de exercitate. de innoire a modalitiiiilor de abordare a acestni capitol de istorie. sa stim. dupa studii de istorie antico. Aceasta presupune. de dezuotiare si aplicare dintre cele mai fertile. en riqorile deductiei $tiintifice. de reeualuare si de reetaborare a conceptelor. Vechii greci. in 1912. nu din tradiiie ruimai. din 1955. pe mlisura unui public aliminieri depritis. la Cambridqe . Ci Jiindca expe1'ienta umanii pe care istoria anticei Elade 0 cuprinde si 0 explicii este inca importantii 'in secolui acesta al experientelor celor mai rctlicale pe care le-a cunoscut istoria omenirii. si. mai ales in uliimele decenii. si fiindca a$G e [rumos. desigur. Finley. supU1l. din Marea Britanie. clin 1970 e profesor de istorie antico. I.

autorul izbuteste sa creeze un contact direct intre publicul larg $i laboratorul de cercetare al istoricului.1971 . 8 . inclusiv cea pe care 0 prezentiim acum prin bunavointa luminatii a Editurii Eminescu. Aceste din urmii lucriiri. care au deschis drurnuri noi in cercercreu istoriei economice si sociale a antichitiitii. scrise cu cel mai inolt: spirit de riisputuiere $i Cit 0 scrupulozitaie admirobilti : ele fac insa mult mai muit decit atit. s-au bucurat: inca de la apariiie de un statui special.ele constituie acum si Iucriiri de referinta pentru specialisii. miicar. dintre care una. poate. intre popularizarea $tiintei $i creaiia $tiintifica. lucriiril« proiesorului Finley sint. renuruind. a api'irut lnCa acum citiva ani in Editura $tiintificii sub iitlui Lumea lui Odiseu. E. anulind prin lisnpezimea si soliditatea riquroasii a arqumentiirii distanteie. ciici. Autor al unui numiir insemmat de articole si monografii de specialitate. Ca toate ciiriile de popularizare de bunii calitate. in tiraje impresionante uneori . nu nwnai' ca sinieze eztrem de limpede $i strict alciiiuite. evident. exagerate de altii. ci $i ca lucriiri argumentind idei si teze nai. mai greu pentru un cititor obisnuit sa miisoare exact noutatea afinnatiilor $i concluziilor lui Finley. intre cititor $i specialist. tara paguba la intortochieri $i academisme si le conoeniiile stilului $tiintific. deosebit de importante pentru intregul proces de improsptitare a istorioqrafiei antichitatii.doixuiii numiirul de reeditiiri.membr-a al Academiei Briianice. deseori artiiicia. Apreciate de un public foarte larg . projesorul Finley a scris 'in acelasi timp $i citeua lucriiri de popuiarizare.

Nu sint cuvinte de prisos in.renta interioarii remarcabila. dar fara. Fiirii a fi V7'eo clipa robit detaliului. zn putine cuoinie. paralela cea mai adecuatii pentru a explica. Finley intelege $i ex- zn 9 . $tiintifica si coerentCi asupra istoriei Greciei. aZteori chiar mai mult decit atit. pornind de la 0 selectie riquroasii si 0 ierarhizare $tiintificii a faptelor si explicaiiilor. se increadii substania lOT. are si 0 co.fie ea cit de compiicaiii. FarO.e1 va $ti insa intoideauna si dt ere dreptul so. Ciici uoiumul. economiei si societiiiii qrecesti mai l.. exempiul eel mai clar. susiinui de 0 erudil tie niciodatii oprimantii si 'ere 0 familiaritate superioarii cu izvoarele. $i cit e de personalii 0 tezii. care are [oarte mulie idei. nu 0 istorisire a acesteia. Calitiitile dominante ale uolumului ni s-au piirut: decisive pentru 0 asemenea incercare : sititeza extrem de riquroasii si luciditatea analizei. aceste pagini $i aproape jiecm'e din ele reZU717. I. simplificiiri obuziue. unitar $i omogen. miirturisirul cinstit ce se stie si ce nu. Cartea de fata e 0 introducere in istoria Greciei.nainte de toate. formuliiri riquros nuantate Zimpezesc adesea probleme din cele mai complicate. Istoric al.a judecata. M. fara a-I deforma. autorui are talen~l' . $i cit e de vie intreaqa lucrare. lnireaqo: constructie se intemeiazii pe 0 uiziume personalii. a particuiariuiiuor si a valorii ei de qeneralitate. unui public de nespecialisti 0 situaiie .e. de a gasi intotdeauna amiinuniui eel mai elocvent. sinipiu.. ClL 0 uimitoare capacitate de sintezii care atinge eseniiaiul. a ciirui explicitare insusneazii uneori volume. are aco0 periTe si riispunde unui fapt deosebit de important. emjaza si jara ambiquitati. autorul construiesie un discurs $tiintific inteligibil.

nu juxtapuse. istoria Greciei pina in epoca elenisiicii. inseritui intr-ust cadrii general inteligibit elenieniele care se pot inir-tuleuiir ridica la un grad superior de semniiicaiie intr-o gindi1'e ordonatoare care respeciii particularui fara a-l absoiutiza $i [ormuleazii qeneralul farO. $i totusi. dar $i inseparabil continut social-economic dominant al vietii lstorice in. demonstraiia lui e departe de a fi [raqmentatii sau particularistii. projesorui Einleu Tejuza orice qenerclizar« abuziv(t. Calitatea dialecticii reinarcabiui a qitulirii # concepiiilor autorului face ea marea maioritaie a concluziilor sale so. conferind 'intregii expuneri un sens $i 0 imitate remarcobilii.. la riruiu-le. orice extrapolare neiniemeiatii. orice aprioristn .structure comunitiiiii cioice. Cii 0 indrazneatii.anijestari semnificative ale unor realitati istorice [usuiamentole.pUca procesele en care H [amlttarizeazii pe citiior tiinir-o justa perspectioii cauzaui. elemeniele [umdornentaie ale oietii sociole. precum {Ii ciiile $i directiile in care aceste rezultanie modificii si in[ormeazii. Forma politica. ci organic incadrate cc m. fie acceptabile si acceptate in egala miisurii de specialisti $i de nespeciausti. Po ate cele 11Wi semnificative pagini sub acest aspect sZnt cele consecrate creaiiei culiurcle . pornind de La radiicinile lOT social-economice $i urmiiriruiu-le expresia pe toate puuiurile suprostructurale. a pliiti tribut dogmelor. reolizarile euliurii 10 . In centrul sitiiezei sale cu priuire la istoria Greciei se afla realitatea cea mai originaVi a acestei istorii . polis. acest "mediator qenerol" al proceselor istorice ale societiitii qrecesti este anaZizat $i reconstruib in muliiplicitatea aspectelor sale. pmdenta.

. cu toal.i~. in ~bmpar. retiqios si cultural . ca ~j prima. laice si umaniste in intelesui eel mai actual al cuoiniuiui 1. ostil oriciirei retorici. politic .atie cu "ob~tea" s'ateascii. tipului urban de organizare soctal-economica. justLfldi pe deplin concluziile trase de autorul Iucrarii de [a\li.crearea unui nOll tip de stat . lata ce spune Marx lin aceasta prtvinta in Bazele -' "A doua forma de proprietate nastcre un 01' modificari esentiale.generalizarea unui tip de proprietate csupra piimintului $i urwr raporiuri sclaraqiste noi in coniparaiie cu Orientui antic. 0 coerenta $i 1111 sens istoric. ce va 1ua loeul orasului antic in conditii istorlce determinate de evolutia socletatii feudale. data de Marx. subliniirui de fiecare data incertitudinile. elaboriiuiu-si allionom si colecti» propriile Zegi prirt deliberarea corpului civic. Explicatia profunda.dezooitarea unei culiuri eseniiolmenie antropocentrice.ulte rind uri gf'neza Iii rolul pe care l-a jucat in dezvoltarea tuturor potentelor umane "ora~ul" (polis la greci). ce a constituit celula social-economica a intregulul orient antic. istoric / 11 .f'eCC$t.entind$iiintific valoarea acttiala a expeTientei insuI Clasicli marxismulul au subliniat in mai m. a dat cu caracter local.{' impltcatlile sale in domeniul infra Iii suprastructurii. arqu'l'l'l.i slnt asi] ei integrate unei perspective istorice $tiintijice si capata 0 dimensiune. nu numai in raport cu "ob~tea" sateasca.polis.{.comunitatea .originalitate silita" a istoriei Greciei. proprie Orientului an\. dar !1i "domeniul feudal". Cu toatii prudenia. rezerceie $i pariicularismeie. autorul comunicii cititorului modern etitiiziasmui sobrti pentnt aceasui omniprezentii . criticli economiei politice : care. Problema oriqinalitiiiii culturii qrecesti este astfel inteqraiii conciuziilor autorului ClL prioire La oriqinoliiaiea creatiei grece$ti pe toate planurile f social .

tlincolo de orice [ormulore dectaratiua." (N. drept premlsa ob/itea. unde obstea se prezinta ca substanta. fiind produsul unei vietl mai mobile l1i al unui destin mai schimbator al triburilor primitive. Autorui acestei ciirii nu obisnuieste sa faca declaratii proqramaiice si de principiu. de care specialistui e adesea surprins $i admiratio.extrem de important: $'i larg dezbiitut. al marii misciiri de roire a grecilor in epoca arluiicii. Tstoria ei devine astjei ntL numai inieliqibilii. in insiisi 'substanta acesteia. 0 rnetodii de inte1'pretaTe justa sub aspect teoretic. cazui . ca l1i a1 modi ficarilor pe care le-au suferit ele in procesul dezvoltiirii istorice. de 0 remarcabilii suplete dialeciicii. pe cin d in prirnul caz satul se prezenta ca un simplu accesorlu al pamintului. presupune. riquros si indriiznet: Cititorui neavizat poate socoii fire$ti aiari ititerpretiiri recelatoore. qitultrea istoricii pe care ele 0 poartii e insii cotnplexii. lata. iar indlvizii nu sint altceva decit simple accesorii ale ei sau piirti componente care s-au format pe 0 cale pur naturala.) . spre exemplu. asa-tvumita "mare colonizare qreacii". Aceasta din urma forma presupune ca bazii nu intinderea de pamint ca atare.TtL cititorul modern. apiicatti consecvent. logic $i istoric care iZ face inteligibiL . de asemenea. pref. Organul apare aici . ci si plina de sens si importanta pent. lectura oienui a ciiriii pune in eoidetuii. Dar. ca un teritoriu at orasului. ci orasul ca sediu (centru) deja creat al agriculturrlor (proprietari funciari). dar nu ca prlmul caz..conflictele si tensiuniie sociale ale unor [ormaiiuni statale etc. tocmai daioriiii simplitiitii de expresie care Le e ccrccteristicii . Proiesorui Finley situeazii de La bun inceput $i cu tiotiirire problematica acesiui [enometi in cadrul.mate si iransmise de Libera creaiiuiiaie a ac€stei societiiti.

subliniindu-se tndata $i elementul nou pe care ticesb tip de striunutare il implica in report ell miqraiiile anterioare .prezenia $i initiativa unor comunitiiii szructurate. Dezvoltarea insuficientii a fortelor de productle fiicea ca cetatenit sa depinda de un anumit raport cantitativ. publicat "New Yorlc Daily Tribune". colonizarea e astjel definitiva in znsa$'i substanta $i cauzalitaiea ei maierialist-dialeciicii eu 0 remarcobilii econotnie de mijloace 1. Marx a atras atentia asupra acestui fenomen. existetua $i iniisprirea raporturilor de proprietate. Complexui de [actori care se imbirui in acest moment . care lua forma unei organlzart periodice de colonii. "supapa de siquraniii" a acestor tensiuni sociale. pe care am consultat-o in verslunea italianii (Sulle societd precapitaliste. deiinut de aristocraiie chiar si dupa ce puterea militarii nu-i mai era strict rezeruaiii. 119. conferind 0 nOlla calitate acestei vaste misciiri de populatii fi arqumentiruiu-se caracterul istoriceste necesar aX [enomenuiui in contextul siiu. Milano. "In statele antice ernigratia fOl'tatii.cre$terea demoqrajicii. pref." ''Extras din articolul lui Marx Emigratia jortata. suqestiu. alcatula 0 veriga permanentii in lantul social. reprodus in antologia lui Maurice Godelier. in .in curs de cristaiizare sub dominatia aristocratiei. Nuanta de concret §i de autentic a [enomenului istoric e pusii in lumina de un scurt dar caracteristic citat din izuoare. a monopolului puierii poliiice. ciirula autorul lucraril de fa~ii i-a acordat atentia necesara. din 22 Martie 1653. care nu putea fi tulburat. cuvinte. (N. slnt prezentate intr-o ordine logic inteligibila care respeciii scrupulos realitatea istoricii . p.). 1970. Toate 1 In putine. De aceea singura solutie era ernigratia fortata. dar esentiale. denumitii.

nu pot rezisia viqoriior unei asemenea sinteze . s-ar fi putut totusi insista mal mult zona determitumtii a raporturilor sociale. justificate de importanta subiectului si de siarea tameniabii de laCU1la1'U izuoarelor .rtiporturile de Glasa t~ societatea spartmUl . inteZigibila . uneori. Sau. $i mai tn tulincime . fiindca porneste de la miezul lucrurilor . expliciiind cu.rezer1. Sau. Cartea aceasta e adesea si 0 leciie de metoda.ea C?L 0 discursioitaie limpede. CaTtea rezolcii multe asemenea "nod'U1'i gordiene" CIt intemeiatii tndl'azneala # C'U 0 economie riquroasii de rnijloaee. ctizui reiormelor constituiionale Za Sparta. til aceeasi creme . uneori. spre Peate.acest.teligip·lle in cadrui acestor modele strict or donate $i toto data a/leevate reali[a. . de ore~ nuircabilii $i in aceiasi timp deloc arida densiiaie. sau macar pasionante. minimum d:~ sllpozi#i un maximum. E drept cii ne ajlam. intT-o inUintui-re Logicd inipecabilii si fntr-un spatiu minim.construirul 0 imagine coerentii. soiuiia ojertui de 'profesorul Finley e probabil cea mai corect fonnulata expZicatie a problemei $i cea mal limpede. ci $i raiinametite care pot parea unui OJn de meserie. care nu t.. de exernplu. la concluziile dlrtii a$a cwn a [ost ea conceputii. ell aeeste subiecte.quaestio vexata. oitole.'a care a mai .tn caracterizarea epoeii elenistice. Evident~ nu numai detalii pitoresti. prilej de interminobile discuiii.-ece dincolo de transjonnarile de structurii $i mentolitate po Utica. rea fuzind tacit dezoaterea problemelor insolubiie. ~i detaliile in causii nu aduc 0 cantitate prea mare de injormatie. de mulie ori insa sinieza e cea care are drepiate.pentru cii e soclalmente determinata .a Spartei arhaice.tilor cnnoscute. de tapte istorice care devin i11.

a elaboriirii ccncluziilor $tiintifice insesi. Dincolo de cursioitaiea.ui Finley. procesului lui Socrate pen[ru a avea miisura comprehensiunii Jire$ti si multilaierole a raporturiior intre diJeritele siere ale existetuei $i constiiniei sociaie care decurq din conctuziiie projesoruI..sint ale oamenilor $1 colectiviiii.mitatii .'in impresia poate prea apasaiii de rationalism. Iimipezimea $i siqurania expunerii. de modernitatea. ntl e oare adeciira: cii rolorile perene pe care antichitatea qreacii le transmite vremnrilor noastre .fost 0 data formulata . aceasta dill urmii. "membrii (com'l. cu zona vitalCi. de exemplu. intr-ust chip arareori reintilnii in istorie. increderea in capacitatea comunitiitilor omcne$ii tle a-s.. inteleq« si a-$i orqaniza suveran existenia in chip inteligent $i logic.pentru demsiitatea umana insQ. in eel mai bun sens.$i . sau 'rie inieresul deosebii pentru specialisti chiar al tezelor $i [ormuliiriior cariii. paginUe consacrate cioiiizatiei cetiiiii in Grecia ciasicii. E. miireiia de care inteliqenia si spiritul omenesc sint capabile".rationolismul . $i . cu un cuceritor $i auster entuziasm. cad e dcajuns sa ne oprini asuprti pasajelor consccrcte.polis) au izbuiit pentru 0 clipii sa InteZeaga $i sa puna in luminii. lucrarea lui Finley se recomasuu: cititorului $i prin aceasiii calitate remzrrcc15 .tiloT? A$a cum spune Finley. tiincolo de contactul nemiiiocit pe care-t ojerii unui public culticat. respectui pentru demnitaiea inieleciualii . riquros pe care 0 transmit. mai deqrabti 0 impresie deci: 0 reolitate . dealiminteri. a uiiui discurs riquros $tiintitic $i iuciircai de injormatii eseniiole . [oarte vast.

. Finley scria : "Sa-l citesti $i sa-l reciiesti pe Tucidide este (. Condurachi . I. tara a se muliumi doar sa descrie $i sa istoriseascii.. cad ei si-a abordat subieciui cu Cea mai mare serioziiaie $i cu pasiune (. sa spunem acelasi lucru despre carte a pe cere 0 prezentiini azi cititoriior romiini.':. .. M.:'$i ~tii71tific entuziast. ci cautind in acelas! timp ceea ce e mai statornic $i mai uniuersatis: oameni si in politicii.bind despre Tucidide. Acad. :£. fih'a teama de exces... bila si deosebii de actuali1. a unui umauism antireioric Vo. Em.J iniotdeauna 0 experienui memorabiiti." Cred cii putem.)..

cu 0 singura exeeptle care trebuie sa fie mentionata in chip special. nici in poezie sau arta. social. cultural. Aceasta e 0 analiza personals ~i 1lU un sumar sau eel 'mai mic numitor comun ~1 parerilor exprlmate de alti istorlci. acolo unde lucrul parea posibil. Sper cil am izbutit sa fac evidenta disfinctla intre un fapt general acceptat ~l 0 deductie. politic. sa explic cum s-a dezvoltat civlllzatia greaca in variatele-i aspecte.PREFA'fA Primul lueru care trebuie sa fie spus in prefata unei carti ca aceasta este ce nu e ea. nici in filozofie sau ~tiinta. sub aspect material. fortele ~i slabiciunile ei. Sublinierile. intr-un 'chip general. nici una de referinta. am incercat sa sugerez. natura infermatiel. o eoncluzle. subiecte tehnice. Am incer-cat insa sa dis cut. N-am scris nlci o carte narativa. Trebuie sa mai spun ca clvllizatia greaca 17 . N-am incercat sa rezolv. 0 interpretare care lml apartine . intr-ufispatlu atit de restrins. reflecta propria mea opinie despre ce e mai lnteresant ~i mal important in istoria greaca. sl. ca ~i omlsiunile dealtminteri.

care nu numai di a citit manuscrisul final.. F. ° :M. domnului Roger 'I'oulmin. sub dominatia romana. iar Grecia. Kirk . inutil sa scriu "inaintea erei noastre'' dupa datil. producatoial seriei referitoare la Grecia pe canalul 3 al B. S.. profesorulul A. Ia inceputul anului 1961. Sint profund recunoscator dornnului G. pentru care am scris cartuIia din care s-a dezvoltat a'Qe t velum . . Pollard $1 protesorului Martin Robertson pentru sugestiile ~i cr iticile lor. ci a §i trait stadiile lui prellminare. doctorului W. Cook. M. lVI. epoca elenistica) a Iost tratata mai degraba ca un epilog. H. cu exceptia citorva cazuri unde s-ar Ii putut produce confuzii. in mod special pentru ajutorul dart In redactarea capitolului 7. care au citit manuscrisul $i au discutat cu mine multo aspecte : profesorului R. G. H. Willard Hutcheon. aproape deloc. asadar.dupa Alexandru eel Mare (asa-numita. Andrews. domnului J.B.Jones. domnilor Michael Ayrton. I.C. Era.i profesorului A. Plommer. f?i sotiei mele.

Lzti PASCAL COy lei .

.

la Micene. Sudul peninsulei balcanice a avut 0 lung a istorie a epocii pietrei si a epocii bronzului inainte de intrarea in scena a gret Toate datele in aceasta carte sint tnalntea erei noastre.a epocii bronzului din anii 1400-1200.). Descifrarea recenta a scrierii lor ailabice .a. Argos si Pilos. alara de cazurile care vor fi indicate in chip special. limba lor era 0 forma timpuriea limbii grecesti. (N. poate inca de pe la 2 200 1. ei au contribuit in fapt la modelarea civilizatiei .avansata din punct de vedere tehnic . Oricare va fi fost nlvelul lor cultural cind au patruns aici.asa-numita scriere linearii B .a dovedit ca.CAPITOLUL I CINE ERAU GRECn? Populatii vorbind "proto-greaca" au patruns pentru prima oara in peninsula greaca Ia inceputulcelui de-al Il-Iea mileniu inaintea erei noastre. Aceasta a fast 0 descoperire surprinzatoare. civilizatie pe 'care 0 numim miceniana I?icare i~i aVea principalele centre in Pelopones (parte a de sud a Greciei continentale). dar implicatlile ei pot fi Iesne exagerate. macar in palate. I 21 .

acest sfirslt e rnarcat prin distrugerea paIatelor fortificate in multe parti ale Greciei.greaca" de cea .lntLmecatii" in sensul in cart: Evul Mediu era cindva considerat 0 epoca intunecata : arta scrisului disparuse. si acestea nu dovedesc vreo izbucnire de Inovatie care sa poata fi pusa pe seama noilor veniti. E insa Ispltitor sa 0 concepern ca . tot asa cum e inutil sa incercam 0 triere a elementelor genetice in amestecul biologic care constituia atunci populatia Greciei.i in alte locuri in istorie.~isera. in Asia midi. din colo de Marea Egee.. Iiindca stim (f?i nlci nu putem sti) atit de putln despre ea. pentru noi. aveau sa treaca citeva secole inainte ca stralucita perioada miceniana sa inceapa. Dimpotrlva.. limba si cultura nu aveau raporturi reciproce mai simple pe atunci decit in alte vramur! :. iar in ansamblu nivelul material i?i cultural era saracacios in contrast cu civilizatla miceniana. $i totusi. Urmatorii patru sute de ani au fast 0 epoca obscure (Dark Age» . adica.bu. caci tocmai in aceasta epoca lntunecata. Catre 1200. clvilizatia miceniana se sfirsestedestul de brusc . prlntr-un proces .. Rasa.obseura.pregreaca'' . si e imposibil sa separam contributia . trlburi si grupurl mal mici migrau in interiorul Greciei 5il catre rasiirit. Nu stlm ce s-a intlmplat 1a vernrea lor.. centrele de putere se pl'i:i. ill pofida acestor lucrurl. Istoria acestei vremi nu e doar cea a unei prabusiri ~i a unui declin. razboaiele marunte nu mai incetau.eilor. afara de ceea ce ne spun urmele materiale.

In epoca mlceniana.si se nasto societatea greaca. ceramics sl metalurgie dainuie. dar 'ele sint fragmente incorporate unul context nou.aparltia fierului . cele mai timpurii opere Iiterare grec~ti care au ajuns pina la noi. graeclj. acestor transformari sociale. le-a inloeult in chip statornic pe celelalte. schimbarilor ulterioare. existente in rasarit. Exista. Hellas e 2. de nerecunoscut. din punct de vedere economic. evident. asa cum a supravietuit $. acesta e unul din numeroasela nume pe care Ie mai poarta inca in poemele homerice. sau poate eltia Ia sfirsltul ei. in nordul Siriei !jlj In Mesopotamia. se inrudea indeaproap€ cu statele contemporane. grecii nu s-au n mit nlciodata pe el jn~i~i "greci" (cuvintul vine de Ia nurnele roman care-t desemna.pe care il putem abia intrezari in desceperlrtle arheologrce ~i in mituri. Lumea cea noua. sub numele de aheieni {dadi [udecam dupa marturiile contemporane hitite) . Iumea Greclei Istorice. in pofida limbli grecesti vorbite in palate. extrem de centralizate si birocratice. In timpul epocii obscure. pina in zilele noastre. era (~i va ramlne) pe de-a-ntregul deosebita. politic $i cultural. ei erau cunoscuti. LU. miceniana. dupa toate aparentele. iar limba greaca supravietuieste . Deprinderile tehnice sl cunostintele fundamentale in agricultura. asa cum VOl' fi ele mai tirziu povestite de greci. unele forme care s-au perpetuat. are lac 0 revolutie tehnologiea majora . termenul de hellen.. iar Hellos a devenit nurnole oolectlv pentru toti grecil la un loco AZ1.'11ea veche.3 . In propria lor Iimba.

Greeia propriu-zisa. aceasta arie poate fi reprezentata ca 0 urlasa elipsa. n-a existat nimic comparabil. Insa. In aritichitate. ori pen tru a' -primi produse mestesugaresti de la greci. Toti acesti greci risipiti care incotro aveau eonstiinta ca apartin unei culturi unice . $i nu in interiorul continentului. caci veehii greci nu au fost niciodata uniti din punet de vedere politic sau teritorial.numele unei tari. se stiau "de-un 24 . a elipsa foarte plata. bune perutru raidnri de prada. a metaleloe '!2isclavilor. tinuturi bune pentru dobindirea hranei. cad civilizatia greaca a crescut si a inflorlt pe malul marli. tot asa ea !?lFranta ori Italia. dar nu pentru a fi locuite de acestia. sudul Italiei !?icea mal mare parte din Sicilia. insulele egeene. in masura in care asa ceva se putea evita. Incluzind litoralul Marl] Negra spre est.Ii fost "cre~tinatatea" pentru Evul Mediu sau "lumea araba'' pentru prezent. nlmic despre care elenii sa poata spune "tara noastra''. Pentru ei. zonele de coasta ale Asiei Mici. 'I'ot ee se afla dincolo de aceasta ccntura era socotit perlferic. cum ar . Hellas era mal inainte de toate 0 abstractie. Lista marilor centre poate Ii enumerata. fara a patrunde mai adinc de douazeci-douazeci $i cinci de mile de Ia mare spre interior. contlnuind spre vest pe ambele malurl ale Mediteraneiptna la Cirene in Libia !?i plna la Marsilia ~i la citeva asezari de pe coasta spaniola. In anume conditii. In mare. Hellas a cuprins 0 arie enorma. pe rind. eu Mediterana ($i eu Marea Neagra in prelungirea ei) constituind axul longitudinal.

Foloseau cu totii ace25 . mal cu seama in imperlul persan. ori ai slculilor ~i sicanilor din Sicilia. Limba lor. mai evidente in zonele periferice. grecii tindeau sa-I domine. 144) aceasta idee. de oxemplu. dar un'. civilizatie comuna n-a insemnat niciodata identitate absoluta. din punct de vedere economic. eu exceptla sclavilor strainl. aceste diferente erau marunte in comparatie cu elementele comune de care erau atit de constienti. de cult. cultural ~i adeseori politic. a calatorilor straini ~i a unor curlozitati izolate cum ar fi substratul autohton din insula Samotrace. a1 tracilor din nordul Egeei. Dar chiar si asa.grec de oriunde era inteles oriunde in alta parte mai bine decit este azi inteles la Venetia un napolitan sau un sicilian fara scoala. Existau diferente de dialect. putea diferi de la un dialect la altul. In rest. Acolo unde. ca in cazul scitilor din sudul Rusiei. in propriii lor ochi. trebuiau sa accepte 0 anume dominatie. cu sanctuare ale zeilor si ritualuri comune. In peninsula Greciel propriu-zise sl in Insulele Egeei. sa alba un mod de viata in intregime grecesc ~i sa-s! pastreze constiinta elenitatli.neam sl de-o limba. Iumea pe care ei a locuiau devenise de fapt pe de-a-ntregul greaca. Farii indolala. $i totusi. dar nelipsind ell totul nici in . au izbutit sa-~i mentlna 0 autonomie considerabtla. erau Instalati pe teritoriul unor popoare avansate ~i bine organizate. pe de alta parte. cornunltatile grecesti existau in mijlocul altor popoare care le inconjurau.centrul acestel lumi. eu obiceiuri asemanatoare" asa cum formula Herodot (VIII. adesea de morala si ierarhie a valorilor. de organizare politiea. Aco10 unde bastinasl! erau mal prlmitivi.

in categoria unica a "barbarilor".impurie. $i inglobau pe oricine altcineva. un sistem in care fiecare semn reprezenta cele mai simple sunete din limba si nu silabe. Barbaril nu crau dear de neinteles .inferiori prin natura: extr m de civil izatii egipteni ~i persani de-a valma en sci t11 l. 0 scricre intru totul difer ita de linearui B ~ infinit superioara ca instrument de inregistrare.multi greci au ajuns 8-0 creadd . adaptat pe 1a 800 dupa a lnventie leniciana mai t.Iasi alf'abct. pe oriee am a carui Iimba materna nu era greaca. a celor a carer vor-bire era de neinteles ~i suna de parc-ar £1 spus mereu "bar-bar-bar".i tracii. ei erau . .

totusi. cit sl asupra . voacurile in care S-8 plasmuit civilizatia istorica a Greciei. iar poemele homer-ice un altul. Grccii. ca Verzilin. Dezvoltarea unei 'ceramici fine CLl desene geometrice constltuie un exemplu. Nimeni nu stia CLl certitudino cind a trait el $i unde (dar insula Chios ridica.CAPITOLliL 2 EPOCA OBSCURA ~I POEl\lELE HOl\IERICE Epoca obscura va fl Iost in intreglme analfabeta din alte puncte de vedere. dar n-a fost lipsita de 0 viata culturala. Dante ~i Inapolata . e1 straduindu-se sa reconstruia di aproape patru sute de ani de istorie. doua poeme lungi si traditiilc $i miturile mai tirzii sl prea putln sigure ale grecilor. Cercetator ii moderni au opinii diferite atit in che tiunea de a sti daca cele doua poeme au fost sau nu compuse de un singur poet. 'Potusi.lor ase-· meni poetilor epiei de mai tirziu. toata lumea e acum de acord di nu ni-1 putern Inchipui pe autorul .sau pe autorli . din resturi materiale. socoteau ' di Iliada ~i Odiseea sint opera unui singur poet. Acestea il pun pe istoric intr-o sltuatio chinuitoare. CLl citeva exceptii.datei lor. Homer. pretentiile cele mai adesea luate in searna).

decit 0 fietiune ori 0 creatie.sau Milton. socotit in egala masura de catre barzi si de catre ascultatorii siii a fi fost mai degraba un trecut real.. recitata 11i transmisa de barzl profesionisti iara ajutorul vreunui singur cuvint scris. Redescoperirea scrlsului in Grecia.J de parca ai fi Iost de fata. stilizata sl artificiala. li spune Odiseu bardului Demodoc 1'n Odiseea (VIII. Devine acum posibil sa se fixeze intr-o [Or'l. era 9i 0 chestiuno de conventie sociala. si putea sa-l faca sa fie cit voila el de sofisticat. altereaza in chip radical aceasta situatie.strU'ctura si idei. eompusa. admirabil de flexibila. In spatele Iuade. 489-91). in aceeasi masUTa insa. "Cinti atit de adevarat soarta Aheilor [. In parte. in forma. povestit de poet. raspunzind admirabil nevoilor compozitiei orale. . de savant sl de complicat ca Iimbaj. ca un act de vointa. aceasta era 0 chestiune dear de tehnica ~i depinzind de limitele severe impuse de compozitia orala . sa aleaga povestea lui Aeneas ca subiect al unui lung poem epic.. ~i Cuiiseei stau secole de poezie ora la.l1a permanenta si intr-o ampla contextura poezia care evoluase vreme de multe secole Iipsite de scriore. etta vreme Vergiliu putea hotari. Remarcabil e faptul ca printre acestia s-a aflat acela (sau aceia) care a produs doua din cele mal insemnate poeme in literatura universala. Ca putini poeti au incercat sa faea asta nu trebuie sa ne surprinda. Temele apartineau unui trecut "eroic". Limba era bogata. Nu putem eompara Iliada sl Odiseea eu alte poeme eroice scrise la sfirsitul "epocii 28 . AUt subieetul eit sl maniera compozitiei erau prestabilite. . bardul nu dispunea de o atare libertate. ori ai fi au zit de Ia altul''. a alfabetului fonetic.

in Ita-ca. totul Irnpodobit eu multe povesti. Ceva dintr:o traditie micenlana autentica s-a pastrat asadar in poeme. oit de lungl ar fi Iliada sl Odiseea (aproapa 16 000. in drumul lui de la Troia spre casa. tot asa cum fragmente de trecut supravietuiesc in alte exemple de poezie eroica cum ar i1 211 . azi pier. precum l?i intoarcerea acasa a eroilor . Odiseu. l?i di multe din Iocurile legate de eroii homerici au fast Intr-adevar centre miceniene importante. Pe masura ce inaintam in timp in epoca obscura. Judecata anticilor eel putin. mai putin importante. cea de a doua povestind oei zece ani de ratacir! ai unui singur erou. dar cea mai lnsemnata dintre ele era masiva invadare a Troiei 1?idistrugerea ei de catre 0 coalitie din Grecia continentala. rezerva de incidente devine foarte mare. prima concentrindu-se in citeva zile din cei zece ani ai asediului Troiei l?isfirsindu-se cu moartea lui Hector (dar fara sa ajunga pina la capturarea cetatii). Existau citeva teme eroice in Grecia epocil obscure. Arheologii au dovedit cii Troia a fast in fapt distrusa catre sfirsitul secolului al XIII-lea. cu mult mal prejos decit cele dona poeme care au supravietuit. caci restul a disparut alaturi de mare a masa a literaturii grecesti in genere. respectiv.obscure". ele acopera doar 0 fraetiune din aotiunea in ansam . blu.dute. 12000 de versuri). din vlata acelorasi era! ~i cu aetiuni legate de aces tea in rindul zeilor olimpieni. era virtual unanima in a clasa operele. asa cum presupusesera sl unil istorici greci mai tirziu. putem spune ca in selectarea l?i comblnarea lor il?i exercita poetul libertate a alegerilor. Astfel..

epopeea medievala francezii La Chanson de Roland. de exemplu. mort. Asernenea anaeronisme tulbura pe istorrci. la reprezentarila de scene istorlce sl mitologice greee~ti din vremea Renasterii. Pentru o paralela. Pe nesimtite. l?i in eel mai bun caz dear pe jumiitate constient. . ori la ilustratiile Bibliei run orice vreme. nici ascultatori! lor nu. povestile erau transformate trecind de la un poet la altul. san tncercau sa descrie foloslrea carelor in Iupta. eveniroentele $i societatea pe care 0 "povesteau' ramineau tot mal mult In urma. sau mai scurtele cintece rusesti dospre printul Vladimir al Kievului. pe masura ce perioada. caci propria lor Iume nu avea palate). Asa. dar nu Izbuteau sa lmpiedice fierul sa se strecoare intre ele. dar nici barzll. Singurul lueru care n-ar fi fost tolerat in poezia eroica greaca ar fi fast includerea in naratiune a unor evenimente despre care se stia ca au avut loc dllpa epoca "eroidi" ~ venirea dorienil or. Dar nu prea mult adevar. devenind tot mai de neinteles pentru ei. ne putern gindj la piesele Istorice ale lui Shakespeare. incercau sa pastreze imaginea unui trecut . a practica uitata din care nu intelegeau nici ei prea mult . nu de bronz. iar pe de alta doreau sa fie Intelesi si crezuti. si acela de obicei de Iormat. Intr-un fel. ei descriau palate minunate pe care 11 u le vazusera niciodata si care deveneau tot mai putin ascmanatoare eu palatele miceniene ($i dealtmintori eu oricare altele. ori descriau armele de bronz ale micenienilor. dar nimeni nu se gindeste vreo clipa 1a asta.erau istorlci. poctii incereal! sa faca deodata doua Iucruri con trare : pe de 0 parte. caei acum armele erau de fier. Ele sint pline de inexactitatl.

din Itaea s-au 31 . Cit despre rest . Lipsea insa 0 sanctiunc indeajuns de puternica pentru a se opune san a invingo cea mai irnportanta dintro sanctiuni . do vada di poetil rcpovesteau corect vechile povesti. Gospodaria nobiliara era centrul activitati! l'ii puterii.. Iogiuitor si comandant de osti. Dupa un secol.cea a puterti efective. ritualuri si conventii care guvernau viata 08.-1poata sustine efectiv. Nu putern sublinia indeajuns acest lucru.rnenilor. ori la detali ile bataliilor. Regele era judecator.spre pi1da. El nu avea un "stat" sau 0 . Un rege slab nu supravietuia rnultin fata amenintaril unor rivali puternicl ori a dusmanilor dinafara. la marimea armatei lui. averea si Iegaturile de care dlspunea. constitulau in acclasi tirnp adevarul in sine si dovada propriului lor adevar. Soeietatea care ni se dezvaluie in Iliada l'ii Otliseea e 0 soeietate de regi sl de nobill. pe temeiul Iegilor sau al traditiel. Nu di aceasta lume ar fi fost 0 j ungla : existau ceremonii. In timpul absentei lui Odiseu. Poemele. atitudini ~i Idei. pentru simplul motiv ea nu exista nimie scris. care poseda mult pamint si multe turme si care due 0 viata de stralucire sl lupte. Absenta lor din poem era. asa cum erau ele recitate. depinzlnd dear de sanetiunea pe care i-o confeieau propriile-l ispravi. El nu era supus nici unui control in forme oonstitutlonale. ar Ii fast literalmente Imposibil sa se verifice vreo indoiala cu privire Ia puterile lui Agamemnon. ca sa spunern asa.comunitate constituita'' care 83.eventuala eroare nu putea Ii controlata.institutii sociale. coduri de comportament . nobilii.

:faurari. Citiva mestesugari . Cit priveste pe ceilalti. dar cuvintele lor n-au avut nici 0 greutate. nici drept de vot cind se ajunge Ia luarea hotaririlor. dar nu par a avea nici cuvint. lemnari. 32 . cad acesta e lasat pe seama strainilor. De fapt. asemeni batrinulul Mentor. sau a eapeteniilor Insesl). in afara de nobilli eroi. ei muneese pe cimpurl $i in palate (dar nu dac negot. ispravind astfel repede eu aceasta izolata abatere de la 0 comportare corecta. mai ales femeile captive. toata aceasta activitate a ei. este la 0 scara prea redusa. iar caracterul ei e gresit inteles. care se marglneste la Infruntarl Indlviduale intre nobilt greu inarmatl din ambele tabere.. dar nu par sa ia parte la lupta reala. au dovedit aceasta. Odiseu Il Ioveste de indata pe spinare f. Ei iau chiar parte la adunari din cind in clnd. 0 singura data indrazneste un om de rind sa vorbeasca. ghicitori ~i medici . uneltind in acelasl timp intre ei pentru a-i acapara puterea.pur tat intr-un mod de-a dreptul scandalos fata de familia ~i posesiunile lui. e 0 masa nedeterminata. Putini. Arheologia moderna Impreuna ell descifrarea tabletelor in scrierea litiearii B. sint numltl sclavi. au protestat. mai ales a fenicienilor. Unii. in ambele poeme. in faimosul pasaj din lliada in care Tersit propune sa se renunte la asediul Troiel. al caret statut e eu totul neclar.$i cum ar fi putut avea oare ?" Poporul din Itaca a ramas mut. poetul aproape <:11 ne spune: . dar nu par a avea 0 situatie mai proasta deeit eeilalti. populatia. lumea miceniana.i pe umeri eu seeptrul.par a avea un statut mai favorabil. participa la raiduri si chiar Ia marea expeditie impotriva Troiei. In comparatie eu lumea reala a veacului al XIII-lea.

Grecil in~i~i nu stiau nimic despre existenta scrierii Zineare B ~i prea putln despre arheologie. ~i a vastei mase de mitur] transmlsa oral. In anumite conditii. Ca urmare. care nu mal putea fi organizata.ca la Micene de pilda . Seeole de-a rindul. iara~i.el nu Ie Intelegeau nimlc. di ceramica geometrica era 0 specie tipic greaca ~i nu opera unor barbari. eforturile de a reconstitui propria . Pe scurt.mai aproaps de ei in timp nu stlau. un sentiment a1 istoriei (nu inainte de veacul al V-lea). greeii de mal tirziu nu-sl aminteau in nici un fel despre 0 civilizatle miceniana calitativ deosebita de a lor ~i despartita de aceasta prin cezura "epocii obscure". sistematie fixat in timp ~i spatlu. chiar atuncl clnd puteau sa vada ceva din ruine . 'I'recutul mai indepartat disparuse : nu mai existau alte marturit afara de citeva poeme. unii dintre ei au dovedit un simt autentic.~i gre~eau. ori tn Institutille seeulare .~ pranaturale) dintre care unele "explicau" 0 practlca obisnuita in cult sau ritual. nu numai biologic . ca existasa cindva 0 epoea a bronzului in care fierul era necunoscut (Herodot eredea ehiar ea piramidele fuses era construite eu unelte de fier) . nu de 0 relatare ordonata a trecutului. ori . interesul grecilor pentru trecuf a fost doar mltlc. de exemplu. Ei ~i-i imaginau pe conducatorii de Ia Micene ozl Pilos ca pe stramosil ~i predecesorii lor nemijlocitl . eel putin eel ce au trait dupa "epoea obscura'' par sa nu fi stlut.din punot de vedere socialsi spiritual. dan atunci era prea tirziu. in sfir1~it inregistrate in scris. Erau Interesati in mare masura de intimplari individuale si izolate din trecut (de obieel implicind 0 participare directa a unor Ifiinte su.

pe Ia anul 1000. cit a fast de esential rolul Atenei in pastrarea :. . de ascenslunile si prabusirtle. as srneni grecilor. ating repede limitele absolute ale luminit pe care 0 pot arunca asupra acestor vremuri. A$a incit. asirienilor ~i ale alter popoara din vestul Asiei.$1 totusi at" Ii 0 nebunie sa ne inchipuim di putern. cum au dlsparut pe de-a-ntregul construeUile monumentale pentru aproape patru sute de ani. fie l€"narative. din care prea putine Ie erau cunoscute grecilor in~i~i dupd 'IfiI9ituI "epocii obscure".• lor rstorie postmiceniaha au creat 0 imagine cu mult prea simpla.. trebuie sa ne intoarcem la Ilioda ~i Odiseea. stim ca.€podi obscure".. dincolo de inexactitatile de detaliu. Nimic nu poate inJoc ii Inexistenta scrlerllor grecesti eontemporane. Iipsita. . Arheologia.i spatiu.. stim mult mal multe decit arecii. marturia documentelor contemporane din Sirta sau Egipt. all devenit centr a ceea ce uneorl se numeste Renasterea ioni n~ Stirn toate acestea si inca multe altele. sau ca vom putea vreodata sa scriem 0 isiorie a .asezarl agrlcole mid ~i instabile care. de adincimea transformjirilor earacterizlnd secolele "epocii obscure". mid grupuri de oamenl au inceput sa migreze spre est. oricit ar piirea d surprinaator'.i difuzarea tehnicilor cerarnice.. de ascutitele varlatil in timp :. Iingvistica comparata . pentru a-s! gasi salas pe coasta Asiei Mici . peste Marea Egee. religioase san administrative. Noi dispunem de avantajul unei arheologii moderne !?i de redescoperirea lumilor pierdute ale hltitilor.i mrtologia comparata. en timpul. $i ill aceasta prlvinta. Noi stlm cit de total a Iost intrerupta viata societatii miceniene (eel putin in zonele ei superioare) . cu toata valoarea lor.

($i nici eei mai sceptici dintre ei nu s-au indoit de asta in esenta. In practica. Societatea descrisa $i modul de a gindi sint Istorice. fie ea miceniana sau greaca. IVIai mult decit atit.' 0 r oblema :foarte spinoasa. in primii ani ai celui de-al VII-lea.caei nu numai cii filologia moderns si-a adus oontributla. sl aceasta adauga 0 dimensiune irnportanta resturilor materiale mute. dar a Iost ~i posibil ca. atit in secolul precedent cit $i in a1 nostru. tehnica de elaborate a poeziei orale eroiee. ca o concluzie indeajuns de sigura.' de 0 parte. desi aceasta naratlune nu e 0 istorie. sa se studieze pe viu. ea ar fi prea uniformii. de 1a sfir~itul veacului 1 lX-l pina. Dialectel difedi. Oplnia moderna eu privire Ja data finala a alcatuiril poemelor (Iasind la 0 pal te interpolarile mai tirzi! $i revizuirile care s-<u :fa ut fib'a ffndoiala) variaza. dealtminteri. Chiar daca se accepta 0 data timpurie. in pofida crcdintei ferme a grecilor . Reiese din acest studiu. mal cu seam a 1a slavi! din sud. evolutia sociala are ritmuri deosebite. lnstitu~iilepolitice de asemeni. ca. Istorice in ce sens? Cind ? Aceasta . devine repede . saltul e prea mare de la comunitatile neinchegate din poeme Ia eomunitatile care erau suficlent de organizat« 8l1- 1 . Dar Tesalia (patria lui Ahile) v acului al IX-lea. PI.~i nici de troIeni.Iliada $i Odiseea nu sint numai 0 :fictiune poetica. orlclt s-ar fi revoltat impotrlva Imaginii homerice a zellor sau impotrlva altar aspeete ale poemelor) . aheil lui Homer nu pot fi deosebi ti un ul de celalalt .vident ell Iumea poemelor nu e cea in care trala Hom f. Creta veacului al IX-lea ~i Atena aceluiasi veac nu sint deloc Identice.

~i desigur nici simpla curiozitate fata de o "epoca de aur:'. Asa cum ~tie orice scriitor de romane istorice (~i orice istoi .. Barztt erau avantajati din acest punct de vedere de importanta rezcrva de "formule" rnostenite . ei nu puteau so. ei au ramas destul de departe.) S-ar parea.i. ca arhaizarea deliberat urmarita de barzi a izbutit in parte. ] ca un om trebuie sa-si organizeze intreaga viata urmindu-l pe acest poet". cu atit mai acute devin aceste diflcultati. eu cit e mai tirzie data acceptata pentru poeme.fraze ~i versuri-tlp .care erau instrumentele lor proiesionale. Chela se afla in alta parte: Homer 36 . de note contemporane pe de alta . e mal usor sa descrii aspectul exterior i al unei vremi trecute decit sa ajungi in Interlorul oamenilor in~it. c).. Excesiva e l1i distanta intre [ocurile organizate de Ahile pentru funeraliile lui Patrocle Iii joeurUe olimpice. Putina opere .au staplnit vreodata in asemenea masura un neam Intreg vreme de atitea yea-curio Geniul poetic slngur nu poate explica aeest fenomen. Cu toate aeestea. qituleascii in trecut.si probabll nici una din cele nescrise . (Bineinteles. Platon se plingea in Republica cl exista greci care cred ca Homer "a educat Elada 1?i [ .prapopulate Iii avansate din punct de vedere tehnic pentru a Initia marea emigratie !?i dispersare greaca Inceputa Ia mijlocul secolului al VIII-lea. eu toate di pierdusera virtual toate amintirile despre societatea mjceniana. la gindurile si sentimentele lor. in timp. asadar. pentru a deserie cu 0 oarecare exactitate mal curind inceputul decit sfirsitul "epocii obscure" tinind seama in totdeauna de e1ementele anaeronice supravietuirn miceniene pe de 0 parte..

aceasta pare 0 remarca prosteasca : Zeus ar fi fost stapin al Olimpului chiar daca Homer n-ar fi trait nicicind. dupa e1) autoritatea de a interveni in astfel de ehestiuni ? Ceea ce au facut ei. Fara indolala asa e. rituri de fer+ilitate.ca niciodata inainte ori mai tirziu n-au fost zeii mai asemanatori cu oamenii (aiara de faptul. seva poate mult mal interesant si semnificativ. de a fi nepieritori). le-a dat acestora titluri. dupa spusele lui Herodot (II. Homer. . Hesiod). Pe de alta parte. dar mai e si altceva. S-a spus uneori di antropomorfismul poemelor nomerice e eel mal complet Ili extrem din cite cunoastern. -intr-un chip sau altul.e eel 'Care (impreuna eu un poet de un ell totul alt tip. o astfel de revolutie intelectuala. bineInteles. si ca aceasta e 0 viziune teribil de naivaa divinitatii. faTa indolala. ea nici n-a fost totala. actul prin care omul era ridicat atit de sus incH putea deveni chip a1 zellor I $i cine i-a dat Iui Homer (Ili lui Hesiod.3 statornicit pentru prima data greeilor genealogia zellor. implica 0 omeneasca ' constiinta de sine. nu a realizat singur. in fond. La prima vedere. 53) . care sa decida daca barzii erau macar constienti ca partlcipa 1a 0 asemenea revolutie. a ineredere fadi precedent Ili grea de poslbilltiltl nelimitate. si nu avem nici 0 dovada. Dar.. Cit de indraznet era. atH in aetlune cit Ili in substanta ei. . Un om. asa cum se intimpla adesea eu Herodot. 1:]i le-a descris chlpul''. a imparttt intre ei cinstirile sl rosturile. subtilitatea l1i profunzimea observatiei se afla dincolo de suprafata. Poemele homerice dovedesc un neindoielnlc dezgust pentru zeil-sarpe.. cere37 .

~i totusi n-au avut urmasi demni de remarcat.i Odiseeti prezinta un numar de paradox uri rernarcabile. in acelasi timp. el apartinc lumii pe deplin istorice a Greciei. unii oameni se revo1tau impotriva lor.monii orgiastice. dioniaiaca sau bacchica a religiei. in timp ce prima adevarata teogonio trebuie sa-i fie atribuita lui Hesiod . poate sa c1aseze. chiar cu inslstcnta . $i totusi. de slabiciunea si inferioritatea umana pe care ele 0 implica. componenta foarte veche $i foarto tenace. in pragul careia se afla Homer.ul clvillzatiei grecesti. In domenli din cele mai semnificative. Hero dot e intrucitva inselator : Homer marturiseste doar despre inceputul acestei clasificari. Apoi a urmat 0 alta revolutie : intoarcerea Greciei la arta scrisului. din moment ce scrierea CLl adevarat croatoare s-a indreptat de indata catre forme si subiecte noi. ~i. Dar. ter38 . Aici. Sub acest aspect. Probabil nici 0 alta literatura nu a izbucnit in scris pcntru prima data cu doua poeme dovedind un asernenea geniu. Iliadti . ele prevestesc viltorul ori de cite ori ating miezul insm. respinsi TIU atit de primitivitatea sl brutalitatea aces tor credinto (exista destula brutalitate in Iliada $i. sa pastreze si sa-s! transmita cunostintele pe hirtie. Nu. In concluzie. inca din epoca obscura. e capabila de 0 cercetare sistematica a credintelor sale religioase (ori de a1t fel). Odiseea) cit de inadecyare-a intelectuala. cele doua poeme privesc indarat. totusi ele au ramas adinc Inradacinate si larg practicatc pina la sfir$iJ.i al omcnescul ui din om. Dear 0 societate care poate scrie. Primul pas a Iost 0 teogonie. Acestor Iueruri abia daca li se ingaduie sa apara in poemele homerlce. pentru latura Ircnetica.

Epoca ARHAICA . a celor mal mari realizart culturale din Intreaga istorie a Greclei. Periodizarea Istorlel Greciei o conventie.secolul V ~i IV. ale carol' denumlri sint doar forme de prescurtare. Epoca ELENISTICA . sl-au putut asterne in scris gindurlle. mai cu seama. imparte istoria ulterioara a grecilor intr-un numar de perioade. pina in epoca deschisa de razboalele ell Persii. secole in cursul car ora civilizatla greaca s-a rasptndlt eatre est in centre noi cum ar Ii Alexandria ~i Antiohia. acceptata azl.de la Alexandru eel Mare plna Ia cucerirea romana in estul Medlteranei. Cind unil greci au inceput s~ gindeasca astfel. perioada ora . cind.de la 800 sau 750 pina 1a 500. care nu trebuie intelese ad litteram sl nici macar ca avind un inteles prea particular. Epoca CLASICA . in cifre rotunde. preistoria greaca a luat sfir$it.rnenul de "epoca obscurav e cit se poate de Inselator (sublinilnd dear ignoranta noastra despre ce s-a Intimplat pe atunci). de unde 0 arlstocratie greco-macedoneana guverna terltoril intinse ale Orientului aproplat (cum .. adica din momentul in care geograiia politica a Greciel peninsulare ~i a coastal grecesti a Asiei Mici a devenit suflclent de stabila. selor-state independente ~i In ansamblu.

in batalia de 1a Actium din anul 31 t..n.. treptat.1) SilO con(lt:cerea eu puteri depline. inca din seeolul III. . unor monarhi Epoca ROMANA: conventional datata de la infringerea armatelor lui Antoniu ~i ale Cleopatrei de catre Augustus. ~i in pofida faptului ca civillzatia lmperiului roman de rasarit a ramas pina la capat esentlalrnente greaca.n.ar Ii Sirla l}i Eglpt~J. eu toate di numeroase comunitati grecesti trecusera sub stapinire romana.e. Le.

cu exceptia citorva opere in vechiul stil eroic. nici teologle. poezia ramme singurul izvor de informatie scrisa.i hotarlt de aceasta traditle. chiar asa-numltele (sl greslt numitele) lmnuri homerice incearca sa irrtroduca 0 anume ordine in masa haotica a miturllor .activit ate impresionant de noua in sine ~i sub aspectul conceptiei .tice. Aceasta nu e inca nici filozofie..CAPLTOLUL 3 GRECIA ARHAICA Plna catre sflrsltul epocii arhalce. preocuparea ei e analiza finala a prezentului : astfel e cazul Teogoniei lui Heslod ..ii personals.~i astfel ele leaga direct ~i sistematic miturile de ritualurile ~i ceremoniile care Ie guvernau viata.<. Poezia care era vie . Chiar atunci cind temele slnt mi.i proaspata se lndeparteaza repede .<. . dar e mal aproape de amindoua deeit gindirea spasmodica &i Ct1 mult mal rudimentara care se oglindeste pina ~i in !linda si Odiseea. Dar acum poezia e esentialmento contemporana 1. narind povestilo traditionale si impletindu-le cu relatarlle oblsnults ale faptelor savirsite de zei.

Ia moartea lui. uneltele si metodele. El serie despre sine. Tot asa ~i poezla Erica . pe cit se pare. fata de marele 9i de micul negot legat de ea pe de alta parte.baj. care poate fi datat la mijlocul secolului al VII-lea. Nimic nu putea fi mai departs de poemelo homerice ca subiect ~i ca viziune.0 specie eu totul noua de Iiteratura . la sfirsltul secoIului al VIII-lea sau la inceputul celui de-al VII-lea. un aventurier Iii mercenar din Pares. minutioasele cunostinte tehnice asupra agriculturii 9i a numeroase101' acte rituale sl tabU-uri legate de ea.fiindca ne povesteste m. l?i tema principala a poemului Munci $i Zile scris.Inceplnd cu Arhiloh. Acel Hesiod care a scrls M unci $i Zile (si rnajoritatea considers di tot el a seris ~i Teogonia) e cineva pe care n cunoastem indeaproape ca persoana . tot asa.Hesiod Be-amana cu Homer lntr-o privinta : i?i el e cunoscut ea autor a doua lungi poeme in forma sl in metru epic (!?i al unui numar de alte poeme din care s-au pastrat doar fragmente) . Dar aiel. sclavii. este viata taranului. Tatal sau se refugiase din Asia Mica 1n Beotia. l?i la 0 oarecare similitudine in lim. antipatia sa fala de noblli 9i nedreptatea lor pe de 0 parte. Hesiod era in acelasi timp bard si cultivator. ca ~i spaima lui neincetata fata de dezastru ~i saracie. argatil si ritele lui. despre prie- . paralela se opresta eu totul. Aid el cultiva pamirrtul . proprietatea agonisita a Iacut obiectul unei crincene dispute Intre cei doi iii ai sai. nu e deloc sigur ea atribuirea lor unul singur poet e corecta.ulte despre el lnsusl.

picioare strimbe Chiar sa-J poarte. greaca.tenii sl dusmanll lui. de exemplu.i multa prieepere. ci ~i din distinctii politice ~i sociale in timp ~i spatiu. Si mi na Nuica. In zonele mal avansate ale Greciei continentale si microaslatice. numa: eel eu mel'S infipt ~i plin de vlaga" 1 Nu mal e vorba de vreo nostalgie a unui trecut maret abia Intrezarit. dar care oste inca rudimental' si incomplet In cornparatie cu orasul-stat pe deplin dezvoltat al epocii ulterioare. Diferentele nu provin doar din temperamcntul si din preocuparile fiecaruia.i 0 diferentiere considerabile. 41 . sau pe a amindurora eu contemporanii acestuia din urma. ea ~i in insulele Egeei.c. din lumea poemelor homerice. p. Cele trei veacuri care constituie epoca arhaica sint marcate de 0 dezvoltare . Mie rni-e Pe plac oric1t de rnic ar ii. . Istoricul Greciei trebuie sa tina seama asadar de odezvoltare foarte inegala.. eu 0 [umatate de veac mai tirziu. Aceasta se vede deindata ce comparam poezia lui Ar:hiloh.Nici nu vreau s-aud de-uri mare general ce zvirle past ca De urias : un ingimiat cu parul cret. ci ~i cu totul neeroic. Safo sl Solon. intr-un chip care era nu numal personal. Univers.c. asa inclt generalizarile trebuie facute cu prudenta . Bucuresti. 1~70. in pofida atitor elements comune. exista acum un mare numar de eomunitati stabile in sonsul (leplin al cuvintului ~i ceva care Iipsea. 55..ogie liricii Ed.. cu barba rasa. pe de 0 parte. ci de un interes predominant fata de prezent. eu cea a lui Aleen. E scmniflcati \T f'aptul ca atunci eind au reaparut edificitle rnonumenI Arhiloh fro D In Antol.

E usor de inteles. grecii au stramutat acest tip de comunitate restrinsa in regiuni cum ar fi Sicilia sau sudul ItaIiei. unde atit conflguratia terenului cit 9i ratiuni de autoaparare ar fi trebuit sa-i indemne spre 0 mai mare unitate politica. doar geografia explica aceasta fragmentare. Comunicatiile pe uscat de la 0 "insuUi" 1a alta erau lente sl dificile. uneori de-a dreptul imposibile. asa incit acolo au supravietuit douasprezece erase-stat . Aceste comunltati arhaice erau fara exceptie mici. de ce. de ce 0 insula atit de mica ca Amorgos avea trei poleis distincte in plina epoea clasica . in timp ce Teba a esuat in repetatele-i Incercari de a obtine acelasi lucru in regiunea inveclnata. dupa prabusirea civilizatiet . cind asistam 1a atitea mlscarl de invadatori sau de refugiati. Tenacitatea micii comunltati indepcndente poate fi explicata doar ca un obicei ajuns sa constitute 0 convingere adinc tnradacinata ell privire la felul in care trebuie sa se desfasoare .cealalta. asezartle mid iii izolate au devenit predominante. de exemplu. a lzbutit sa suprime aceasta tendinta in zona relativ mare a Aticei l1i a unificat Intreaga regiune Intr-o singura cetate.tale. sau de ce. Dar geografia nu poate explica istoria ulterioara : de ce Atena. incinta. numarul Iocuitorilor fiind de ordinul miilor. in aceste conditii. si nu palatele. In parte. temple Ie au aparut prime Ie. tinzind sa izoleze fiecare insula locuita de . ~i independente (daca nu erau supuse prin cueerire). mal eu ~ama. l}i nu eu mult mai Intinsa a Beotiei. in cazul unei rezistente. apoi zidurile de . 0 mare parte din teren e asemeni unei table de sah constituite din munti ~i mici cimpii sau vai.miceniene.

trebuie sa existe un centru unde sa se poata con centra principalele cladid civice liiireligioase I?i un de cetatenil sa se poata aduna la nevoie (aceasta e agora in sensul original. modelul mediteranean pare sa fi fost intotdeauna aglomerarea in sate sau in [urul cetatilor intarite orl cornplexelor palatiale. ostila. Dar spartanii au trait totdeauna in sate (sau incazarmi. spre exemplu. Inegalitatea acestei dezvoltari e in eel mai Inalt grad evidenta in dorneniul urbanizarii. totalul acestor comunitati mai mult sau mai putin independente era de aproximativ 1500. constituind rcactii la diferite situatii interne liiiexterne. de pref'erinta fata de fermele risipite. si mai exista si unal treilea tip. in care populatia S0 impiirtea intre zona urbana ~. cu mult inainte ca acest cuvint sa ajunga a insemna "piata").i cea rurala. deslgur. Apoi incep variatiile. Cele mai ascutite diferente erau cele eco- en 45 . [a'ra doar si poate. In mornentul in care roirea greaca spre est si spre vest se desavirsise. numai de nuanta. De obicei exista l1i 0 acropola. toata lumea pare sa fi trait inghesuita :indaditul zidului de incinta . In Vechea Smirna.0 necesitate evidenta pentru grupul mic sl slab care traversase Egeea pela anul 1000 spre a-si intemela 0 noua existenta intr-o lume strains sl. una din primele asezari din Asia Mica. Dintr-un punet de vedere strict rezidential. Aceste dilerente nu erau. Din punct de vedere al comunitatii. insa aceasta nu are legatura discutia de Iata). 0 celina care sa poata servi drept citadels pentru aparare. la probleme de putere ~i avutle.viata in cam un. de dezvoltare economic-a.

dar insa§i existenta lor introduce 0 noua dlmensiune in calltatea comunitatii 1)i in structura ei. ramine constant pentru toate cetatile faptul ca orasul si satul sint concepute ca 0 unitate. Grecil. se considerau pe ei in!?i~i nu doar greci (hellenE's) in 4& . Atena.imparta§it de tOll mernbril el ~ al unel unitati Inrudite prin cult §i traditil comune (aUt mitice.ea doua grupuri antagonice. asadar. Intre Corint §i Milet P'2 de 0 parte. Oricare ar fi fost modelul Ilecarui caz in parte. Se calatorea spre Atena. cuvintul Insusi. 9i care sint asadar separati din punct de vedere economic de pamintul cultivat. cit si istorice). de pilda. in timp ce primele ceHiti includ oameni ale caror mijloace de existenta provin din eomert §i mestesugurl. Daca cineva ar numl centrele acestor din urma regiuni "centre urbane'' ar £i mai degraba 0 formula de politete. se purta razbo! cu atenienii.nomice. dar I?i din punet de vedere pslhologic. o notiune pur 1)i simplu geografica. prin sentimentul . ca.asa cum avea sa fie obisnuit in orasele medievale . fie din veniturile unor sanctuare) 9i din nimic altceva. Astfel. §i Sparta sau comunitaule din Elida ori Arcadia pe de alta parte. Iii nu . Accasta comunitate e sudata nu numal prin legaturi economiee sau prln forta. Ei cons ituie 0 fractiune putin numeroasa a populatiei. un grec din antichitate nu putea exprima ideea de Atena ca unitate politlca decit vorbind despre atenieni. insenmind rareori mal mult declt un complex urban. did intreaga populatie traia din agricultura §i tributur l (fie din razboale.

asa cum at' Ii dubla monarhia 1a Sparta. Chlar ~i atune. ~i fiecare termen avea semnificape mituri spetriburile in interlorul comunitatii. caci cu totii puteau infati!jia genealogii urcthd pioa Ia eroi vestiti (91de la acestia adesea pina Ia vreun zeu). regii supravietuiesc ca generali ~i preoti ereditari. in parte prin legaturi matrlrnoniale 9i de inrudire. constituind la un loe 0 structura complicata.rata barbarilor.i constituite. nu ca regi proprtu-zts. intemeiata . Intr-un chip ~i mal nemijloclt inca. daca nu totalitatea pamintui-Ilcr 1?i conduceau in parte prin Institut. comunitatea de sine sUitatoare e singura care are 0 existenta clara ~i Iipsita de echi voc. d. Regii ~l I}efii locali dlsparusera pe 1a sfirsltul "epocii obscure" .ea din ascendenta lor. cind asemenea mstitutii supravietuiesc in chip intlmplator. de exernplu). sfaturi 9i maglstraturi . sau abstractii mal cuprinzatoare in afara ei (cum ar fi dorienii sau Ionienilj. iarasi.atit de discret incit n-au las at nici 0 amintire $1 nici 0 traditie des pre alungarea lor (spre deosebire de stadiul similar din istoria Romei. in calitate de "inalta societate'' . parte. Sub aspect politic Insa. de apartenente ~i lealitaji. Puterea trecuse in mina unor mici grupuri de farnlIli aristocrat ice care monopolizau 0 mare parte. uneori chiar contradictorie. mernbrii unor grupurl ~i subgrupuri in interlorul grecitatl! Un cetatean al Tebei era teban ~i beotian tot atit crt si grec. in. prin autoritatea de necontestat care proven. ciale Si mal existau si alte grupuri 41 tia sa ernotionala proprie.

:ID scria Aristotel in Constituiia atenuuui (II). 9i care. "s-au iscat tulburarl intre nobili sl multime indelunga vreme" pentru ca "saracii au devenit sclavii celor bogati dimpreuna cu copiii f?i sotlile lor" sl "nu aveau nici un drept (politic)". razboinicul homeric e tnlocuit de hoplit. pedestrasul greu inarmat. erau oameni cu stare. 48 . constituiau 0 potentiala contrapondere a acestora in luptele politice. dar dovezile arheologice sint clare din aeest punet de vedere. din ce in ce mai mult. nici [nsulele Egeei nu puteau oferi mijloace de trai unei populatii agrare considerabile. Nici Grecia continentala. la izbucnlrea caruia au contrlbuit mal multe cauze.liberi" erau obligati sa serveasca in calitate de forta de munca necesara. Nu avem date concrete (nici macar ipoteze verosimile). Un alt factor a fost cel militar. pe proprietatile mai mari. din moment ce trebuiau sa-lli procure singuri armamentul ~i intregul echipament. care se situau in afara grupurilor aristocratice inchise. dar involuntara. Asa Cl. dar multi proveneau din paturile de mijloc. Una era cresterea populatiel. Printr-un proces pe care nu-l putem reconstitui. dar care e documentat curind dupa 700.. regimul solului ~i legile cu privire 1a datorii erau de asa natura Incit aristocratia nu numai ca stapinea cea mai mare !Ii cea mai rodnica parte din pamlnt. §i surplusul nu putea fi absorbit de alte domenii ale productiei. Mai mult deeit atit. asadar. care lupta in formatii masive. prin scenele pictate pe vase. un conflict desehis.Intre nobill Iii restul populatiel exlstau tensiuni ~i. Hoplitil . dar multi oameni .

imbarclndu-se la Corint. care a trait 700 de ani mai tirziu decit acest eveniment. Arhias. Arhias a ales avutie. Siracuza.) In drum spre Sicilia. i-a luat cu sine !?i. Un exemplu indeajuns de sobru.Aceasta ne spune prea putin. impreuna. si celui de-al doilea.. spre jntemeiere. eu elementele lor mitice ~i eu obisnuinta de a seoate in evidenta citeva 'personaje si certurlle lor rnai curind decit aspectele sociale mal largi. zeul i-a intrebat daca prefera sana tate sau avutie. primului.Colonizarea Pentru 0 lunga perioada. ca emigrantil . atunci oracolul i-a atribuit..miscare de "colonizare" care ducea surplusul de populatie (~i surplusul relativ al celor lip slti de mijloace) catre tinuturt noi. Acestia i-au lzgonit pe Iiburnii care 0 ocupau ~j au intemeiat 0 asezare..~i gresit numita . "Arhias. Arhias a lasat 0 parte a expeditlei (. urmlndu-si calatoria.. atunci cind Myskellos si Arhias s-au dus 1a DeW sa consulte oracolul.. 4)." .) care se despartisera de intemeietorii Megarei. Se spune ca.. Crotona (in sudul Italiei) (. 2. a intilnit niste dorieni (. E drept ca expeditiile de colonizare erau conduse de "interrneietori". au fondat Siracuza.. istoria intemeierii Siracuzei pastrata de geograful Strabo.) sa se stabileasca in insula numita Corcira (azi Corfu) . Vechlle relatarl cu privire 1a aceasta miscare sint deosebit de putin utile. a intemeiat Siracuza cam in aceeasi vreme in care erau fondate sl Naxos si Megara (tot in Sicilia). 0 supapa de siguranta a acestor tensiuni a fost oferita de asa-numita .. Myskellos sanatatea . suna asa (VI. cii oracolul de la Delfi era adesea consultat.

Primul. ~1 n-ar fi fost indeajuns de bogata ~i de organizata sub aspect politic pentru a pregati accasta expeditie pentru a procura corabli. Expeditia siracuzana a lui Arhias nu ar fi fost posibila daca cetatea Corintului nu ar fi atins proportii suficiente. probabil.erau prcgatit) sa lupte. dezordonata ~j intlmplatoare. ca grupuri de colonizatori din dona sau mai multe cetati i~i uneau adesca eforturf le. Elemcntul de constringere este fundamental: nimic altceva n-ar Ii putut genera 0 miscare atit de continua pe 0 scars comparativ atit de vasts ~i pentru un rastimp atlt de indelungat . nlmic altceva n-ar fi Iurnizat atltla Imigranti sau n-a1' fi silit comunitatilo carora acestia Ie apartineau sfi-i lase. semanind mai degraba a fuga decit a emigrat. arma si echipament. geometri sl alt. incepind de pe la 750. se poate vorbi de doua valuri de coIonizare. in sfir~it (tiraiu. uneori chiar sa-i oblige sa piece. a patruns in Marea Neagra.! la urma. noua miscare de populatie era de un cu totul alt tip. s-a Indreptat spre vest catrc insulele !'}i coastelc Marii Ionice. daca cetatea n-ar fi fost Impinsa in aceasta directie. mat ales. Accst al doilea val a fast dorninat de doua cetaii. catre Sicilia ~i Italia de sud si. dupa 0 etapa preliminara cuprinzind coasta Traciei l?i Marea de Marmara. specialisti necesari in momentul sosirii . Megara .e ordonata . nu ar fi fost posibila. Migra[ia "epocii obscure" catre Asia Mica fusese.clIrind dupa 650. pin. aproape in intregime cu cetati grecesti. In linii mari. Al dollea val. in secolul al Vl I-Iea) catre Libia si sudul Frantei. sa subjuge ori sa izgoneasca pe basttnasi. inconjurind-o. comandanti.

Troizen. asezari agrare. de la bun inceput ~i cu lntentie.di singurul element comun tuturor acestor variate . cum ar fi Gela. Foceea din Asia tlica. filnd urmate de Megara. noile cornunitatl erau. nu 0 colonie in sensu} obisnuit de azi a1 cuvintului. vreme ce la colonlzarea vestlca a particlpat un mare numar de cetati. locul orasului roman Brundi1 nire al rairii ducind Ia intemcierca Metropolii - etimologre "cetate-mama". Lista aceasta e incompleta. or'cit au fost de numeroase "coloniile« din sudul Italiei. .din Grecia continentals si Miletul din Asia Mica. 1. 51 . adica "emigrare". nu puncte comerciale (in contrast cu coloniile feniciene din vest). eentrul de 'Por~ unci eolonii. cetati din Creta.Tl. ~i. din insula Eubeea au Inceput procesul.Ji Locris. mel una nu a fost lntemeiata in dreptul celui mai bun port al coastel. regiunile Achala !. Corintul §i cele doua cetati. 0 comunitate greaca lndependenta. Cuvintul grecesc pe care-I traducem conventional prin "colonie" e apoikia. dar suficienta pentru a scoate la iveala Iaptul ea nu exista decit 0 infima legatura intre tipul de comunitate si activltatea colonizatoare . pina 9i Sparta (dupa 0 extrem de eonfuza tradltie refer ltoare Ia intemeierea Tarentului) ~i mica insula Tera (Santorinul de azi). Ceea ce se cere a Ii subliniat e faptul ca fiecare dintre ele €ra.metropole" 1 era 0 stare de criza. De aid ~i faptul ca. din moment ce aceasta mlscare era un raspuns Ia dlficultatl demcgratlce -si agrare. Rodos. ele inse1e. unele colonli Insesi. Calcis ~i Eretria.

inca din vremea lui. dar pune-ti Incarcatura intr-una mare. iti pot spune acestea : «Adrnira 0 corabie mica. 52 . ele nu devin adevarate comunitati. pe malul Mari! Negre. caci cu cit e mai mare cala. daca vlnturile si-or tine departe suflarea neprlelnica-v Antipatia lui Hesiod nu poate ascunde iaptul ca. mai eu seama in ce-I priveste pe marii proprietari.Joc de negot" sau "tirg") in Spania ~i la gurile Donului. E de remarcat numarul lor restrins ~l faptul ca. care nu rna pricep nicl la navigat. a productiei de masline S1 vin. probabil chiar inaintea primelor "colonii" . eu. in Sirla de nord. De aiel. erau centre mai tirzii purtind numele de emporion (ceea ce in greceste inseamna . pentru care solul era atit _. nici la coraol]. acela de curlnd descoperit Ia Al Mlna. daca curnva ti-ai indrepta cugetul rau-indrumat catre negot. trebuie sa 0 spunem : de exemplu. in mod obisnuit. eu atita iti va fi mai mare ~i ci~tiguI. la gura f'luviului Oronte. s-a numit gamoroi..Daca .stimulata de accentuarea crescinda. . adica "eei ce si-au impartit pamintul''. intemeiat la inceputul seeolului VIII.te cuprinde dorul de grele calatori! pe marc. 618-649) . negotul pe mare era aducator de clsttguri.il sfiituleste Hesiod pe fratele sau (Munci si zile. Siracuza.. de asemenea. lncarcatura era mai Intii de toate agrara . Aceste diferente fa\a de "colonii" ne ajuta sa situam dezvoltarea comertului arhaic grecesc in llmiteie care-t sint proprii. faptul cli aristocratia celei mai insemnate dintre nolle cornunitati. desi riseant. Existau citeva adevarate puncte cornerciale.siurn (azi Brindisi).

Mal inainte de toate. tuita din metale. ca Atena. sclavi .i ind Atena i-a luat a c locul in acest comer]. din secolul VI incoace. ~i sub aspect politic ~i sub aspect economic. Iii acest lucru e valabll chiar pentru cele mai urbanizate dintre comunitati. in ansamblu. Evident. Corint sau Milet. Indirditura Ia intoarcere _era consti. pe la mijlocul secolulul VI n-a inter venit vreo schimbare vizibila in "relatiile coloniale'' ale Corintului. de asemenea.. relatii bazate pe traditi€ ~i culte. Intr-adevar. sa-si caute piete de desfacere coloniale propril.de potrivit. raportul intre "colonii" Iii "metropoUi" nu era nici intemeiat pe cornert ~i nlci imperialist in vreun alt fel. cum ar fi piei Iii blanuri . s-a spus pe buna dreptate ca tocmai datorita faptuluj eli aceste colonii erau independente de la bun inceput. Dar Corintul le vindea E. civilizatia greaca era 'inca 1nradacinata in pamint. atunci cind Corintul a devenit principalul exportator de ceramica de lux pictata. E. Si nici n-a avut lac un declin vizibil in bogatia !}iprosperitatea corlntiana . pe de alta parte. a . Dar scara gi volumul total erau reduse .Intr-un numar crescind.i ltor colonii. noua predominanta comerciala a Atenei (eel putin in acest domeniu) n-a obligat-o. produse regionale. el vindut-o eoloniilor lui ~i prin intermediul lor etruscilor ~i altor popoare negrecesti carora au mceput sa le placa aceste vase. relatii prietenesti cu metropolele lor. lipsite de Irltarile I?iconflictele adesea iscate in alte part! din pricina disputelor 9i rlvalitatUor comerciale. ele au putut mentine atita vreme.

acesta era strlgatul care se facea auzit pretutindeni. indivizi ambitiosi. cuvintul tiTan era neutru !iliarata ca un om a acaparat sl pastreaza puterea fara vreo autoritate constitutionala Iegitima (spre deosebire de reg e) . provocau Iupte p.entru putere in proprirle lor rind uri. ajutata de noua dezvoltare miIitara.ii de munca aservita 54 . exacerbind tulburarile. dupa citeva generatii. Citeva cetati au evitat eu totul tirania. La origine. Din aceasta lupta civila. ea a supus apoi Messenia aceluiasi tratament. Dar puterea militara necontrolata era un rau inerent. tiranii se deosebeau in fapt foarte mult : unii. cazul eel mai cunoscut Jlind al Spartei. ca Pisistrate la Atena. dealtminteri. el nu implica nici un Iel de apreciere eu privire la tnsusirile lui ea persoana ori in calitate de conducator. eliminind razboiul civil. in fruntea unor factiuni. a aparut institutia specific greaca a tiraniei. ori la a treia. Aceasta se afla intr-o situatie unica : dupa ce cucerise ~i subjugase in chip statornic populatia Laconlel inca de Ioarte timpuriu (fara Indolala in cursul "epocH obscure"). chiar !iliin unele din noile asezari. "Sa se reimparta pamtnturile !ilisa se stearga datorlile" . domneau cu blindete sl bine .Tirani ~l legiuitort Procesul de roire n-a izbutit sa elirnine dificultatile de acasa. daca nu la prima generatie. Fiecare in parte. Nici aristocratia nu era intotdeauna unita : adesea. 0 fori. Avind paminturt foarte intinse si rodnice. macar la a doua. tiranil deveneau de obicei : ceea ce inseamna cuvintul !illazi. ajutau la rezolvarea problemelor eeonomice !ili Iaceau ea cetatile lor sa progreseze in rnulte directii.

de votare si intdrire a legilor. AI' fi greu sa exageram in ce priveste absenta oricarui precedent : in orice domenlu ar Ii avansat. ca sa spun em a~a.vconstttutlonale. ca Sa nu mal vorbim de data 1a care ar fi trait sau de ce va fi fi:icut el in realitate. cum ar fi Zaleucos sau Carondas 1a grecii din vest. cum ii numea Hesiod).dar aceasta nu dovedeste nlmic. ~i din oricare motiv. Legile. Multe din traditia despre el nu pot fi exacte. 0 organizatie militara ~i politlca unica in Grecia '~i au fost multa vreme imunl fata de tulburarile economics ~i rata de cele politice caracteristice celor mai multe dintre statele Greciei arhaice. sacre ~i criminale. nid in altul. traind la Atena Ia inceputul secolului VI. e vizibila in multe aspecte ale existen55 .judecatoril mincatorl de daruri". de tmpartire a puterii. controlau toate resursele ~i toate sanctiunile (. Fapt e . 9i par a fi corupte dinco1o de limite. acest sistem era opera unuj singur "legiuitor". Nu exista nici un precedent.. pe masura ce oamenii incercau sa af'le caile de administrare a statului. cu privire 1a Licurg . ceea ce fi'icea loc inventlei. nici Intr-un sens. dar ~i la nume mal PUPQ cunoscute. Aceasta stare de originalitate silita. in consecinta. grecii din epoca arhaica aveau rareorl modele pe care sa le imite sau sa le perfec~ioneze. civile. Licurg.foarte numeroasa (asa-numitii hiloti).crt legiuitori se intilnesc adesea in Grecia arhaica : ne gindlm mai ales la Solon. Conform traditiei. spartanii au ereat. trebuiau sa fie fixate ~i codificate pentru ca aceste comunitati sa iasa din starea aceea embrionara in care 0 min a de Iamilii . Savantll moderni nu sint de acord nici macar in ce prlveste existenta reala a unui asemenea om.

eu propria lor autoritate ~i lntemeindu-se doar pc propriile lor Iacultati mentale. "Am dat poporului atitea privilegii cite i se cuvln'' scria el Intr-unul din poemele sale. prin intelegere. Simina Noica. "Aprig m-ain tras. dar nu se proc1ama in nici un fcl trimis al zeilor iii nici nu cerea in vreun fel sa fie indrumat de acestia. originalitatea era prezenta in Insasi actiuneacara I-a adus in aceasta situatie. in Antologie Ed. Solon socotea. care au Inceput. sa cercetcze natura universului . cumpanlnd intre taber€' scutul puternic. Solon. p. Solon a fost ales.eu deosebita trufie care l-a adus (sau i-a adus) sa modifice traditiile despre zei f?i sa [udece comportarea conducatorllor de pe pamint . Iiindca era respectat pentru intelepciunea f?i corectitudinea lui. Cit despre eei de la putere "am avut grija s5 nu fie nedrepta1iti". in poIitica. fro D. di dreptatea vine de la zei. in 594. In cazul Iegluitorului despre care stirn cele mai multe. unde aceasta originalitate e mai usor trecuta cu vederea. Un Ivers. Ca si ceilalti legiuitori. la Iilozofii speculativi. iarasi. Lupta de clasa 1a Atena ajunsese intr-un impas sl. N-a fost "chemat" si nu avea nict 0 vocatie speciala. 56 . de asemenea. la Hesiod . Aici e miezu1 problemei : el a Iost ales de atenieni din propria lor Initiativa sl din proprie autoritate. lirica grcaca. 1970. desigur. in noua lor arhitectura publica. ~i i s-a dat sarcina sa reformeze statul." 1 Solon.[el 101': in Individualtsmul poeziei lor lirice . N-am vrut sa-t las nimanui gloria rfizboiulut strlmb". 27. $i nici n-a luat puterca ca tiran.Ia acel Hesiod al Teogoniei si la eel din Muuci $i Zile .

mal vechi eu 0 mie de ani : ~i monarhul babiIonean spunea ca telul lui e "sa fa. in vreme ce Hammurabi actiona in numele zeilor.ca sa apara in tara dreptatea. se temea el. Cind Aristotel rezuma realizartle lui Solon.La supratata. El nu a rezolvat dificultatile economice care se ascundeau indaratul luptelor civile 1}i. el alege urrnatoarele trei masuri ca fiind cruciale : abollrea sclavlei pentru . Solon a . e vorba de caracterul laic al codtficarii grecesti. Dupa ce ~i-a desavirsit opera.plecat din Atena vreme de zece ani. versurlle pot. Toate trei aveau 0 trasatura comuns : erau 57 . marele lui prestigiu ar fi atirnat prea mult in baIanta [udecati! concetatenilor.datorii. in scurta-i dare de seama despre constitutia ateniana. parea di seamana ell preambulul lui Harnmurabi la faimosul lui Cod de leqi. Dar deosebirile sint cu mult mai importante Iii mai grele de conseclnte. tirania. pentru ca cetatea sa-! poata pune la incercare programul fara prejudecati . Si totusi Solon a ramas in memoria atenienilor de mai tirziu. In prirnul rind. $i apoi. 0 generatie mai tirziu. s-a instaurat la Atena. Intr-un anume sens. instituirea dreptului oricarel persoane de a cer~ dreptate in tribunal in numele cuiva care fusese lezat si introducerea apelului la un tribunal al poporului. in vrerne ce legislatorul grec statornicea reguli conform car ora comunitatea sa se autoguverneze. ca omul care pina la urma l-a condus pe drumul maretiei. pecarecautase sa 0 evite. Solon a esuat. Iaptul decisiv: regele oriental emitea legi pentru supusi. altminteri. din orlce partida. sa dlstruga raul §i pe cei nedrepti pentru ca eel puternie sa nu-l poata asuprl pe eel slab".

ele constituiau pasi catre egalitatea in rata Iegii. ca a spunem asa. Aceasta afirmatie nu poate fi aceeptata ad litteram. idee care avea sa devina definitia greaca a unei organiziiri politice civilizate . ele intregeau siera de actiune a legilor. el oontrazicea ideea guvernaril prin lege.din priema ca. Iuptele civile au Iost inabusite lar monopolul politic aJ Iamihilor aristocratice a Iost curmat odata pentru totdeauna. pe care atenienii din epoca clasica o socoteau a fj trasatura fundamentalii a democratiei. Or. XII. Rolul marelui tiran atenian Pisistrate in acest proces a fost paradoxal. regele homeric din Pilos) a refuzat .. In fapt. dar nici nu e pur ~i simplu neadevarata. extralegala a nobilimii. mai mult decit atit.8. in practice "eI dorea sa guverneze in conIormitate cu legile. scriitorii de mai tirziu H pretuiesc oricit a1'condamna tirania ca institutie . Pisistrate a condus totusl Atena foarte departe pe drumul schitat de Solon. a putut sa roalizeze ceea ce Solon nu izbutise : in timpul guvernarti lui. El insusi nobil (se tragea din Nestor. taranin1. primind la nevoie ~i ajutoare in bani. ~i.pasi ducind 1a progresul j lcii t~i realitatrl) de comunitate prin apararea majcritatlj mai slabe de puterea excesiva si. Nobilii au continuat 58 . fiind tiran. Pe de alta parte j'nsa. in timpul lui. Constituiia aterdanii. intr-o alta formulare. Prin insa~i existenta lui ca tiran. 8). faca jocul aristocratilor lmpotrtva taranilor ~i a eelor deposedati. farii sa-~i aeorde prerogative speciale'' (Aristotel. rara Indoiala. actionind din motive pe de-a-ntregul diferite.ea a obtinut in sfir~it 0 pozirie iudeajuns de sigura si de Independents in raport eu parninrul. Utiliziud tehnici deosebite.

dar conditiile 9i stareade spirit erau radical modiiicate. in urma vreunui incident. a -Iost asasinat de un rival intr-o poveste amoroasa eu un tlnar. oamenii de rind erau aeum oameni cu adevarat liberi. in 527. din ultimii. dar rnacar diIerentele intre ele Iusesera reduse la 0 scara 91 la proportii operative. Dar in 514 fratele mai mic al lui Hippias. Ei erau acum. tot asa cum. instrumente ale legii. Vreme de trcizecl de ani. ~i tirania s-a preflicut repede intr-un despotism crud care a fost rasturnat.sa de tina Iunctitle ci vile ~l milttare de Irunte . in timpul democratiei . Intr-un chip sau in altul. in secolul urmator. ~i :in care au aparut multe semne vizibrle ale acestei cresteri 91a spiritului de comunitate . Pisistrate a detinut puterca de Ia 545 (dupa unul sau doua seurte exilurl precedente) plna 1a moartea lui. nemaifiind ameniritati de inrobirea pentru datorii sau supusi unei [ustitii pe de-a-ntregul partinitcare. guvernarea a Iost pasnica. 51) . Tirania nu a Iost niciodata atit de inradaclnat~ inch sa nu devina lesne brutala. tirnp in care Atena a crescut repede in putere ~j bogatle. De aceea.fara nici 0 pricina : atunci. ani ai secolului al VII-lea pina 1a sfirsttul celui de-a! VI-lea. institutia . si nu detina tori arbitrari ai puterli . slujitori ai statului. Hlppias. sau chiar . Cele doua gruparj erau departe de a fi egale. urmlndu-i fiuI sau mal mare. izgonit in 510. tot mai mult. tiranul era de obicei izgonit.asa cum 0 VOl' face pina tlrziu. povestea se repeta in multe cetati grecesti.am putea spune aproape de . Hipparh.mationalisrn'' care 0 intovaraseau : in lucrari publice ~i in marne Iestlvalurl religioase mal cu seama.

intre tabere. Ie cistigau facind sa progreseze propriile lor comunitati. dealtminteri). remarcata de-acum.. Pisistrate ~i Hipplas au avut de fapt puterea necesara ca sa faca acest lucru cu adevarat. Nimic din toate acestea nu a lost premeditat. avea sa ramina a trasatudi a Istoriei Greciei in toate epocile. dupa Hippias. ca Pisistrate. scutul puternic''. In urma unei Ioarte scurte lupte. Dar semnificatla ei istorica nu poate fi [udecata dupa durata ei. nicl nu contau prea mult (decit dear ca resurse de oameni disponibili pentru razboj ~i plraterie). Sparta i.~i urma propriul drum. una peste alta.prezenta unel populatil servile subjugate sau amenlntarea 60 . Dupa Solon a urmat 0 reizbucnire a vechlului razboi civil. tindea sa fie efernera (eu lmportanta exceptie a Sieiliei). Dezvoltarea alter cetati a urmat alte directii : inegalitatea dezvoltaril. fiecaro din circumstante speciale . Solon putea sa-si inchipuie ca "aprig m-am tras cumpanind. Ei doreau putere ~i succes ~i. nu erau aproape deloc afectate de ace~t curent . nu s-a considerat pe sine ca purtator al destinului istoric al Greclei. caci tirania a fost deseori trasatura decisiva in stadiul de tranzitle de 1a guvernarea personala si Iamiliala a nobilimn la cetateastat de tip clasic. Acestea s-au petre cut la Atena. Cele mai inapoiate regiuni. Nici un tiran.. ca precursor al democratiei ateniene ori al orice altoeva (nlci Solon. a urmat un stat cu totul nou I?i democratic. cetatile Siciliei pe al lor. daca erau intellgenti ~i disciplinati. durlnd mai putin de dol ani. nici macar Pisistrate. ca Etolia sau Acarnania.dar ele.

era nevoic sa se utilizeze 0 noua sursa. Aceasta e perioada in care unil dlntre greet au ajuns la un compromis acceptabil intre cerintele . la sfirsitul epocii arhaice. pentru ceilalti in comert fii mestesuguri ori in arte. Ori de cite orl aservirea pentru datorii sau alte veohi tipuri de munca dependenta erau abolite. Prima indicatie 61 . Secolul al VI-lea a fost momentul de cotitura ~i 'in aceasta privin~a. ca de pilda Cartagina. se afla la un nivel de elaborare polltica deosebit de oricare altul de mai inainte. Noua libertate ~i noul tip de comunitate se intemeiau pe independenta economics. sclavii-marfa. Imperfectiunile ~i greselile. tot mai adesea. oa in Corint. a capetenlilor homerice. in genere ca. forma de guvernare. lupta intre "cei putini" ~i "cei multi" (dupa propria lor expresie) nu a incetat niciodata definitiv.ale obligatiei sociale si ale Iibertatii personale : in aceasta directie. in adevar. fie ea mai democratica sau mai oligarhica. putem afirma. fie ei prizonieri greci ori.continua a unei puteri din mara. sl mat ales acolo unde existaso 0 faza de tiranie. atit ale cailor cit ~i ale prcdusului final. barbari. nu pot dirninua aceasta realizare. arlstocratta ramasese destul de puternica pentru a lmpune 0 indelunga guvernare oligarhica. Totusl.contradictorii ~i. pentru cei mai multi 'in agrtcultura. $i intr-o buna parte a Greciei. se poate spune ea au descoperit insa~i ideea de libertate distincta de puterea personals. istoriceste vorbind deseori de neimpacat . in esenta asociala. de privilegiile familiilor aristocratice ori de anarhia piratereasca. Uneori.

Paradoxul final. Incepind de 1a aceasta data.lucru mal important . 0 paralela cu mo62 . Tocmai de aceea indemnul trebuia sa fie din cele mai puternice. si nu-i de mirare di mai ales marii tirani au fost ~i mari ctitori de temple.pe masura ce crestea puterea de a concentra resursele umane ~i materiale necesare . ~ nici un templu de piatra nu poate fi cert datat Inainte de secolul al VII-lea. ca l?i acum. semnul vizibil al acestui spor de prosperitate sl al acestei maturizari politice. mina in mina. asadar. inzestrata eu mijloace §i cal de transport inferioare l?i eu unelte din cele mai simple..'pe care 0 avern despre 0 institutie democratica se aila intr-un text fragmental' provenind din insula Chios ~i datind intre 575 ~i 550. pe masura dezvoltarll deprinderllor tehnice l?i . Tot Chiosul a fost acela care. al istorlei arhaice grecesti este arest drum. nici chirpiciul nu Iasa de obicei urme. cu 0 populatie initial agrara. Comunitatca. In fond. Atena av~a sa devina eel mal important stat al proprietarilor de sclavi in Grecia clasica. al Iibertatii . dupa 0 traditie confuza. reiigia ~i panelcnismul . dar foarte inslstenta. l-a constituit templul. a inceput sii cumpere sclavi de la barbari.i al sclaviei. templele incep sa apara intr-un ritm accclerat.sarcina nu prea usoara pentru niste comunltati marunte. Cu greu poate fi aceasta 0 istorie foarte exacta dar simbolisrnu] e cit se poate de corect. Originile templului grec se pierd in "epoca obscurav : nici lemnul. Si atunci.

in chip colectiv rna' degrubtt decit individual. acum.narhil medievali ~i catedralele lor ar Ii ispiti toare. dar rareori in interiorul unui templu. Ci dear de un altar. sl altare existau pretutindeni. oamenii doveneau nemuritori prin cladiri publice . Ni ci macar tiranii nu au cladit palate sau morminte superbe pentru propria lor gloriIieare. dar . pun in cvidenta masura deosebita in care comunitatea greaca se dezvoltase ca o for~a vie. jocuri 9i Iestivaluri. cit de deosebita era situatia poli tica a accstei comunitati. Rltualur ile prin care se mulrumea zeilor olimpieni sau prin care erau rugati on imbllnziti nu aveau nevoie de un ternplu. ca si tintina lui Pislstrate. caci in principlu un templu e un lacas al zeului. iaras]. asa incit chiar-si un tiran se inclina in fata ei . oriunde. puterii 91. zeul era seos din templu. ternplul era un monument in cinstea comunitatii : 0 demonstratie cit se poato de vizibila a maretiel. nu un lac de cult. nu se intimpla nirnie in interiorul ternplului. pe de 0 parte fa\a de stateIe miesnicne sau din Orientul apropiat.a de propriul ei "veac eroic". in casa 91 pe C1111P. a constiintei de SIne a acestei comunitati. Eroii lui Horner traiau prin povesti despre Ispravile lor. Intr-un anume sens. mai mult ca orice. locurile de adunare.Pisistratc a Iocuit 0 vreme pe Acropole. dar ~i inselatoare. Atunei. eesta. dar.unonumcntu!" lui era un ternplu al Atenei Partenos (distrus de persi in 480 11imai ttrziu inlocuit de Partenon). pe de alta parte Ea1. adiea. 63 . Zeii erau celebrati de asemenea 9i 1a anumite prilejuri prin procesiuni. sau se putea sa existe 0 statuie a acestuia pe stadion sau in teatru . in in fata templelor.

in acelasi chip stabilite de catre stat. de inspiratle sau de sflntenie pe care 0 asociem in mod obtsnuit notlunil de preot in religiile moderne (sau in multe din cele antlce). unor reprezentanti ai statului a carer functie consta in Indepllnlrea ritualurilor sl care nu aveau nlci un fel de pregatire speciala. Eumolpidai iii Kerykes. 0 mare parte din codificarea soloniana. Ei erau magistratt in exact acelasi sens ca ~i generalii. In poemele homerice. Toate acestea pot fi urrnarite inapol. in limp. 9i nu 0 casta sacerdotala ereditara. in coltul de sud-vest a1 Aticei .administratla cultului era prerogativaa doua vechl familii aristocratice. Cuvintul grecesc pentru "preot" este hiereus. Dificultatea eonsta in a incerca sa distingem componentele unei aetluni sau tip de comportament dat. spre exemplu. fara solutie de continuitate. l1iprimul ~i eel mai Izbltor lucru in 1egatura cu e1 e faptul ea se aplica de obieei unor persoane pe care noi le-arn numj laice. prm organele sale legale. sl acestia erau mireni. aceeasi sfera de actiune !}i rotatie a functiei ca ~i cellalti. pin a Ia cele mal vechi marturil grecesti. ci unor detalii mlnutloase ale sacrlficlilor. era consacrata nu unor masuri constitutionale sau economice.Aceasta nu Inseamna di asemenea acte nu Implicau iii sentimente religioase. eu aceeasi expertenta. ca magii sau brahmanii. Chiar ~i atunei cind asa cum se Intimpla in privinta cultulul Demetrei la E1eusis.: Legile in virtutea carora ei actionau erau. provenind din acelasi medlu familial ~i de avere. Nestor sau Agamemnon aduceau sacrificii in calitate daca64 . vistiernicil sau comisarii pletelor.

relatiile dintre acestia din urma si zei erau familiare. Unele reminiscente ale trecutului au persistat uneori. unde eel mal important magistrat religios era unul din eel noua arhonti alesi anual. G5 !> - .• . 9i nenumarate asociatil particulare. Mal departe. Acurn. Principala diferenta intre cele doua categorii de regull consta in Iaptul ca regulile reIigioase erau mai convention ale. DC' C'(. asa cum relatiile dirrtre oameni erau satisfacatoare cind erau guvernate de regult si ceremonii unanim acceptate. tot asa cum statul subsuma 0 mare varietate de grupari mai mici indeplinind diverse Iunctii publice. lntr-un fel de qui pro quo. de exernplu. Vechii erect . sau.. statul Ii inlocuise pe principl de la puterc. existau sanetuare ale comunelor (demelory. Intre factoriicare au perrnis 0 asemenea structurare se afla antropornorfismul persistent al religiei grecestl. daca nu se expunea in fapt rajiunea Iieearul caz in parte.in sensul ca.. dar caruia i se spunea simplu. "regele<.. si ca urrnare el a preluat ~i indatoririle lor preotesti.petenll sau de :. Si la aceste nivele ritualul era incredintat unor persoane lake. fiecare in [urul cultului unui zeu sau erou divin ca Heracle orl Ahile. de dincolo de mormint. Atita vreme cit zeii erau asemeni oamenilor. 91 religia se practica tot la aceste nivele. Existau a1tare in fiecare casa. Si.cfi de Iamilie. accentuind mai degraba viata prezenta decit 0 alta. ca Ia Atena. explicatia n-ar ii putut fi dedusa prin logica obisnuita. ca in cazul celor doi regi ai Spartei. care erau principalii rnagistrati religicsi ai statului . tot astlel erau ~i cele ell ncmuritorii. mal putin rationale .

daca nu contradictorii : una face legatura intre zeu ~i DeW. a~a cum se poate vedea cltlnd orice manual modern de mitologie greaca. care Iuscso rapiUi de Hades. in sute de comunitati autonome risipite pe 0 arie foarte vasta si avind de-a face descori cu mituri transmiso pecale orala ar Ii generat destule confuzii in cursul a trei sau patru secole chiar ~i nidi . tr. Eleusis. inainte de sfirsitul secolului al VII-lea. a ajuns. Ccl mal lung imn homeric se refera Ia Apolo ~i are doua parti distincte ~i incoerente. Exista ncnumarate asemenca contradictii. la Eleusis. Mitul "explica" ritualul. spre . 2 I Prlncipala divinitate greaca a pamintulul cultivat $i <1 Con tru rcligios 111. cealalta . Iiind insa accesibil oricui.). unul din asa-numitele "imnuri horuerice"}: Demetra ratacea pe pamint in cautarea fiicci sale Persefona. El linea locul "teologiei". Rezultatul final nu e prea ordonat. dcghizata.interventia UnOI' interese locale.intre Apolo ~i Delos . ca sa spunem asa. in aceste conditii. pilda.vtica (n. 0 suita de practicanti laici.::gricllllul'ii (n.). ~i asa mal departe.(acestea erau cele doua sanctuare mal importante ale zeului). Atena ~i-a aprcpiat cu succos si cultul ~i prestigiul Iegat d~ . . incorpcrata cindva.un mit .cultul Demetre! I i~i avea ccntrul la Eleusis 2? Oricui ar Ii pus acoasta intrebare i s-ar Ii spus 0 poveste (cea mai buna versiune a acesteia e frumosul "imn" catre Dernetra. 'in teritoriul Atenei . Dar asemenea interese crau departe de a Ii rare. a Iost 0 comunitate independenta. tr.pentru fiecare loc sacru ~i pcntru Iiocare act sacru. Exista cite 0 poveste .

trasnetele. Prezicatorul sau profetul tindea sa fie 0 porsoana particulara (de la poemele homer icc pin a la sfirsitul civilizaticl grccesti) a carui pricepcre era esoterica l?i mistica. pilplitul f1i1dirilor ~i alte Icnomene naturale. adora pc Zeus. mai degraba decit prin . asadar.canale autorizate''. el nu pu tea controla zeii in asa masura Incit sa-l Impledicc sa comun ice direct cu persoane particulare. ToU . Ei comunicau oricum cu oricme macar printr-o f01'm8 caractcristica . sanctuarul l'~L'\lsinian in rlndul tuturoi. oricinc poate observa zborul pasarilor. persoane sau chiar comunitati intregi care-i acceptau stiinta talnica si action au in conforrnitate cu aceasta. tot asa cum Iiecare zeu sau zeitrt avca sanctuaro prefcrate. Oricare va fi lost forma statului. a carui putere 'li succes nu-si aveau ortgina in \TeO Iunctie. Putini insa Ie pot interpret a corcct : zeul insusi ii alcgca pccci caro-l auzeau intr-adevar mesajul ~i-l intelogeau. (ji . ea sa nu mal vorbim Complexitatca nu sc opreste aici. Tot asa.. dar acestea n-au dctinut niciodata un monopol al rcligiei. ci in proba pur pragmatica a Iaptului de a gasi oarneni care sa-l urmeze. o preotimc nationala. dar g Jiecare cet ate j~i avea protectorul sau dlvin ~i af ini li1ti speciale eu anumiti zei sau semizei. Nu exista 0 "biscrica metropolltana-. . Religia era 0 trcaba a statului sau a cornunitattl. pe Apolo sau pe Demctra in felul sau propriu. reeii recunostoau !?i cinstoau intrcgul panteon. Fiecare cctate.de doctrina. 0 autori tatc sau un ritual central.greeilor.prin vise.

0 "taina" a zeilor. DeW era consultat cu regularitate in prlvinta Intemoierii de coloni i. dupa modelul obisnuit. deosebito de ce e obisnuite prin ceca ce au ca element cenlral. Alte culte gasisera alte combinatn. pri n genera~ii. Odata dobiridit acest statut. de la Apclo insusi care raspundea intrebarilor prin cuvintc rostite de 0 Icmeie numita Pitla sau Pvthonessa. Ji'i exista. de asemenea. totusl. unele (dar nicidecum toate) din noile asezari care nu avusesera 0 sanctlune 1 Misterii sail cu1te i ni tial ice. tr i. Col de la Eleusis era un cult cu mlsterii (acesta e tcrmenul tehnic grecesc pentru asemenea culte) l cuprinzind nu numai procesiuni publice administrate de Iunctionari publici. ci si un rit purificator ~i la sfirsi t 0 initiere tainica. dovezi arhoologice irnportante sugerlnd ca in secolul al VIII-lea DeW era un sanctuar de importanta locala. dar insemnatatea deosebita a sanctuarului provenea de la oracolul sau.Uneol'i cell' doua aspecte ale religiel erau combinate. in sensul eel mai strict al cuvintului. Politcismul tin de intotdeauna spre pragmatism. pentru a deveni cu adevarat panelenic in secolul urmator. Preotii oficiali de la Del Ii erau admlnistratori Iaici. care era. ccremonii de initiere in care se comunica. 0 buna parte a traditiei. ACf'Clsta par+e 3 r itualului e inchisa celor nolnittati (n. Conform traditiei. catre mijlocul secoluluj al Vll l-Iea. Ceea ce ar situa caracterul lui panelenic dcvremc. in fluenta lUi depaseste repede sfera sa geograllca fj>i politics imediata. seamana prea bine cu 0 in vcn tie tirzie. care a capatat brusc un avint deosebit. Cind un sanctuar ea acela delfic i~i dovedeste autenticitatea. un medium. .

st avem temeiuri sa credem ca aceasta data e exacta :. in Asia Midi.[ocurilor pithlce de Ia DeW sauale jocurilor istmice sau nemeene. sculptura sl atletismul asociate aces tor manifestari. . Pc de alta parte. Delfi ~i Olimpia sl-au dobindit fiecare suprematla. se poate vorbi de un sentiment panelenic real existent inca din epoca arhaica. de exemplu. Nici religia lor nu era 0 religie pacifica: zeii olirnpienl erau ccrtareti ~j ajunsesera .dclfica au di. ~i in poezia. oferind inca un exemplu al componentei legendare care e atit de puternica in "traditia" referitoare la arhaismul timpuriu. arhitectura. primul ca oracol. La chiar ostilitate reciproca ce i se asociaza.patat-o retrospectiv. celalalt ca sedlu al Iestivalurilor (0 data la patru ani). Grecii strabateau drumuri lungl pentru a consulta oracolul de la Dodona. in Epir. $i numai in aceasta sfera . sau de la Claros.caci nici macar religia nu a fost altminteri in stare sa sparga particularismul grecesc ~i remarcabila indiferenta. Grecii au dovedit -rareorl vreo repulsie in a-si transforma In sclavi conatlonalii. Multe altele ar mal putea fi adaugate. tot asa cum veneau de pretutindeni pentru a lua parte sau doar a privi variatele intreceri ale. in cinstea lui Zeus. Dar nu erau singurele centre de acest fel. sau in a lupta in razboaie unit Itnpotriva altora. este anul 776.__prima data precisa din istoria Greciei. data traditlonala a fondar'ii jocurilor olimpice. acestora le lipseste nuanta panelenica de care putine au parte. un alt tip de sanctuar panelenic dateaza. cu certitudine. drama. Dear in acest domeniu. de la inceputul secolului al VIII-lea. dar. in ansamblu. ambele 11nga Corint.

la putorc in urma unci luptc dcosebit de brutalc cu predccosorll lor, titanii : Intro ci se ana Ares, zcul razboiului, in vremo ce Eirena 1 era dear una dintrc di vinita tile feminine subordonatc slujind pe marli zei. Apolo era eu rcgularitatc consultat la Del [j inainte de incepcrca unui riizboi, dar nu se consemneaza di ar Ii sfatuit vreodata sa se mentina pacea ca f'iind un lucru bun in sine, cu toate ea, din cirid in cind, era de parcre ea 0 anumita aventura sa fie cvitata, in Iunctie de circumstantcle momentane, AI' f'l naiv t;a credcrn cil un stat hotarit sa-si atace vccinul ar Ii putut Ii convins sa nu 0 [nca doar prin "spusele intortocheats 9i nelamurlte'' ale oracolulul, cum Ic earacteriza 1<:sc:11i1. Riizboiul sau pacea erau indcobsto hotarltc de consldcrente 111 ult mal .Jumosti''. TIranii au fost, in Japt, eel mal puternic [actor de mcntincro a pacii pc care l-a cunoscut cpoca arhalca. Din pricina c~l pozitta lor, acasa, nu era niciodata sulicicnt de stabila, ci se temeau de razboaie in exterior ~l lzbu toau, de obicel, sa le cvite, rcjugimdu-sc indaratul unci retclc de ali ante reciproce, consolidate de cdc mai rnuite ori prin casatoril dinastlcc, ~i totusi, ar Ii tot atit de eronat sa adoptarn punctul de vcdcre de-a droptul icirno conform caruia pl'eo1ii de In Dolfi erau Ilpsitl de inteligcnta politica sau de Influcnta. Nici 0 societate nu joaca un asi.Iel de [oc fal'a sens vrerne de trei sau patru veacuri, ~i nu platestc pontru cl un tribut atit de grou (asa cum no marturisestc, olocvcnt, urlasa acumularc de bogi:itii de la Dolfi). Independent
r Pacea, 70 divinlzo.\.i\ Inca din pocmele lui Hesiod
(11.

1"1').

de Iaptul c.:i.i sintem in stare snu nu sa le intclegem psihologta, grccil - eu foartc rare cxccptii - luau in series oracolul de Ia Delfi. In series - dar tara prea multo cornplicatii. Dczordinea ~i numeroasele contradictii in miturilc sl rltualurile lor intra in aceeasi categorle. Ele nellnistesc pe cercetatorit moderni, ~i i-au nelinistit si pe citlva dintre cei vechi. oameni ea Xenofan, Herodot sau Platon. Totu~L prea putinj studiau pe atunci miturile; ceilalti indenlineau riturlle ~i aceasta era suficicnt,

C.lPITOLL:L

..

CETATEA-STAT

CLASICA

Cuvintul grecesc polis (din care deriva cuvinte moderne, ca "politic") in sensu1 lui clasic, inseamna "stat de sine statator". Totusi, Iiindca aceasta poli era intotdeauna mica si ca supraf'ata si ca populatie, o veche conventie traduce acest cuvint cu formula "cetate-stat", practice nu Iipsita de Implicatli 1nselatoare, Cea mai maredintre accste polis, Atena, era in rapt un foarte mic stat dupa conceptiile moderne - de aproximativ 2600 krn>. echivalrnd, qrosso niodo, CLl ducatul de Luxemburg; dar numind-o cetate-stat (sau eras-stat) accentuarn de doua ori altfel decit trebuie : trecern cu vederea populatia rurala, care constituia majoritatea corpulu] civic, ~i sugeram 0 dominatie a orasului asupra satului, ceea ce e inexact. Si Atena, dealtrnintcri, se afla, din punct de vedere al prcportiilor sl gradului ei de urbanizare la extremitatea spectrului constituit de cetatile grecesti, alaturi de alte citeva state. La extremitatea cealalta se aflau altele care nu' erau deloc "ora~e", desi aveau toate cite un centru civic. Cind Sparta, de exemplu, a invins in 385 Mantineia, pe atunci cea
72

mai importanta polis a Arcadiei, a hotarit ca "cei.atea" sa fie rasa de pe Iata pamintuluj iii oamcnii sa se intoarca In satele in care traisera pe vrernuri. 8 limpede din relatarea lui Xenofon ca aceasta pedeapsa avea dear urmari politice si psihologice : 10cuitorii "cetatE" l\Iantineia erau proprietar] de paminturi ~i preferau sa locuiasca imprcuna in contru, departe de gospodaritle lor, intr-un chip ce poato Ii urmarit pina in epoca h01110]'ica,in epopee, ' si care nu are nici 0 Icgatura cu viata urbana. Cit de redusa era scara reala ne putern da seama cu ajutorul citorva ciIre - toate estimative, dicj nu avem \TeO statistica exacta. Cind populatia Atenei atinsesc punctul maxim, la izbucnirea razboi ului peloponesiac, in 431, numarul total al locuitorilor, incluzind barbati, Iernei, copii, liberj sl sclavi, era de aproximativ 250000, poate 275000. Cu exceptia posibila a Siracuzei, care nu poate Ii adusa in discutie din mai multe pricini, nicj 0 alta polis greaca nu s-a apropiat de aceasta ciira pina in epoca rornana, in cu totul alte conditii, Corintul numara poate 90 000 de locuitori, Teba, Argos, Corcira, Agrigcntul - intre 40 $i GO 000 Iiecare ; restul coborau, multe plna 1a 5000 de locuitorj ~i chiar mai 'putin. Spatiul era in chip egal compact - cu acele citeva oxccptii care contrazic rnajoritatea generallzarilor Sparta care a ocupat Messeriia, sau Siracuza si Agrigentul, care au inghitit teritorii invecinate in Sicilia. Grecij insisi nu czitau sa numeasca Sparta sau Siracuza pole is, eu toate ea aceasta din urma a fost guvernata de tirani in aproape intreaga epoca clasica, vreme in care tiran ~i polis ajunsesera sa aiba cono73

acarnanicnii si altii din aceeasi regiunc contincn tali'i" . pirateria pc uscat l?i pc: apa era 0 ocupatic onorabila atit In grcci cit ~i la barbari : si "chiar in prczcnt 0 marc parte a Eladel traieste in Ielul stravechi : loerienii ozol ii. scria 'I'ucjdide (I. Oricit de larga va fi fost uneori utilizarea acestui tCl111Cn. etollen ii. orlcit \'U [i fost ca constituita de bunavoic . Tcrmenu 1 polis n-a Iost. nu depasea niciodata anume limite. In vrcmurile de demult.dupa cum nici termenul de stat nu implica nimic in accst sens.~i dimensiunile nu constituiau deloc 0 componcnta neglijabila a acestor dlfcren]e. 5). Extencl siunea lui extrema era echivalarea notlunii de polis ell orice comunltats greaca [ndependenta (sau care i~i pierduso temporal' independenta). de dialect sl de culte. unor state barb are. nu Implica nimic in privinta democratiei. a oligarhiei sau chiar a tiraniei . Nici nu refuzau acest nume regiunilor inapoiatc in care organizarca poliLica sl intreaga civilizatie erau atit de rudimentare lncit orau in chip recunoscut mai aproape de celc din Iluula decit de cele ale contemporanilor. si nici. cuvintul polis nu distingca dil'erite structuri de guvcrnamint. in schimb. i11 ochii grecilor. si. Caracterul compact al tcritoriilor ~i locuitcrllor lor era pentru ej nu un accident istoric sau gcografic. eu Ioarte rare exccptii. niciodata aplicat unei llgi. ci 0 7·( . Toate acestea erau. nici unui district. care ave a un sol de existenta autonoma (si abstracts) legata de mituri. bincinteles. dar care nu era un organism politic. ceva esentialmente dcosebit de adevarata comunitate politics . fiecare in felul sau.ta\ii teoretic contradlctorli. ca Arcadia.

ca consta dintr-un numiir de oamcni actionind de comun acord..) nu va fi 0 adevarata polis.Inclusiv necesitatile de aparare.dar nu unica .. Accasta era 0 conditie ncccsara . acordul se oprea. problema e de ordinul unci juste normari a comportarli si a unci corecte organlzari a vietii sociale. Adiea.. Aici insa. exceptional de ribUnUl. Se admitea ca aceasta se poate realiza integral foarte rar . Cit anume depindea Iarasl.raspunsul nu era J Persona] lcgcndar (n.utilizind aceasta col-ate doar pentru exemplificare . ' Teorctic. si deci care sa se poata aduna laolalta ~i sa se poata ocupa. tr. de marimea cetiitii . in limitcle impuse de natura. In interiorul Atenei chiar .deoarece rcsursele materiale nu erau distribuite in chip egal (e de ajuns sa mentionam Ilerul).0UrC .a autoguvernaril. desi ea ocupa un teritoriu bine definit. in parte. 0 alta conditie a adevaratei independente era ~i suficienta proprlllor rosurse. neputind avea o adcvarata constitutie. multo se puteau face pentru roalizarea acestui obiectlv.0 polis nu trebuie sa fie atit de mica incitsa nu aiba suiicienta mina de lucru pontru a efectua diversele activitati normale necesare unei existente civilizate . de accleasi probleme. lnzestrat cu 0 '\'OC«. spus cu cuvintclc lui Aristotel (Poiitica.virtute. Caci cine sa fie comandant a1 unci multimi atit de uriase ? $i cine cramic af'arii dear de Stentor 1?" 0 polis nu e doar un tinut anume.sau chiar niciodata . 1 326 b): "Un stat compus din prca multi (. Dar.). VII. fata-n 1a\a. Cind prcportllle sint juste. Raspunsul atenian !ili eel spartan erau radical diferite.

de undo si lunga sl complicata dezbatere polltica destasurata acolo. Fusese 0 vreme. care primes bucuros irnigranti din alte ceta~i grecesti. A tena declara toatc casatorule de acest tip ilcgalc. Accasta era 0 masura extrema care. Aceasta' dezbatere avea loc intr-un cere Ioarte rcstrms din lritrcaga populatic. si pe cei nascuti din de . cind aristocratii greci obisnuiau sa-~i casatoreasca copiii in afara comunitatii. cuvintul ceUltean c prca slab. el nu mai are . pe nume Oloros. niei ri-a fost Irecvent irnitata de alte state. Cirnon. pe care ca 11 presupune. caci 0 poZis era 0 comunitate cxclusivista.unic. Pentru cine 'nu so nascuse in interiorul comunitatii era aproapc ell neputinta sa patrunda in ea. Nu exista 0 proced ura de naturalizarc obisnui tao nici macar intr-un stat ca Atena. Intr-un rd.eel putin in vremea noastra . Periclo era descendent. le acorda 0 liberil' . tehnic vorbind.polis. al unei aliante externc : strabunica lui era Ilica tiranului de pc-atunci al Sicionei. desi corect. atcnienii au adoptat 0 lege restringind dreptul de cetatonie 1a fiii legirimi rezultind diritr-o d'isatorie in care ambii parin tl se trageau din cctateni atonicai. Adversarul sau politic. e CLl totul tipic. La mijlocul secolului al V-lea. riici nu s-a aplicat riguros prea multa vreme. era nepot dlnspre mama al unui rcge trac. probabll. in vremea lui Pericle. dar modul de a gindi. doar cu doua-trei generatli mal Inainte. uneori chiar cu barbari (dar atunci doar la nivelul capeteniilor).toata incarditura impllcita in ideea de a Ii membru al unei comunitati . Acum.bastarzi. Ia a patra generatic.

sa 0 fi slujit sub anne. spre sf'irsitul secolului al IV-lea. rezidentii perrnanenti care se nurneau meteci la Atena ~' in alte citeva locuri . in principiu. ales In comunitatile mai urbanizate si mai cosmopolite. 0 clasa inca ~i mai numeroasa. tocmai in perioada In care clasica polis. tate considcrabila. si exista martur il conform carora aceasta nu poate fi convinsa decit pe temoiul un or considcrente cu totul speciale.ele aveau uncle incapacitati in raport cu cetatenii. precum si toate Ierneile. Acordarea lesnicioasa a cetatenlci era sernnul unei anume deficiente.consideratie. Nu era suf'icient. doar 0 mirioritate constituia corpul civic. caci. Ma. sl Inacelasi timp erau in intregime supuse autoritatii statului unde locuiau. asadar. sa ai o purtare ctvilizata si cinstita. de exemplu.daca se poate . un-ele ceta\i-stat au ajuns sa virida dreptul de cetatenie pentru a dobindi fonduri. l\lajoritatea era Iormata din necetateni (e mai bine sa se evite termenul de "sl. sa te Ii nascut la Atena. situatla lor nu se deosebea de cea a cetatenilor . ca sa nu spunern muribund.~i mai inchise decit atit.9i erau in intregime de competenta statului rcspectiv . sl nu c doar 0 coincidenta faptul ca.raini". dintre acestia. posibilitati de dczvoltare sl chiar Un strain nu putea deveni cetatean atcnian decit printr-o hotarire Iorrnala a adunarri suverane. devenise un organism in declin. puterea unei polis era totala : ea era sursa tuturor 77 . Oricare VOl' Ii Iost drepturile acestor categor ii . Sub acest aspect. din moment ce majoritatea erau greci). daca parintii nu erau atenieni. sclavii. Nu c nevoie sa adaugarn ca state ~l mal xenof'obe erau .

traducerca lui In practica era 0 alta problema.camna oare ca de-ate.nu in. Faptul ca dear cornunitatca era sursa a lcgii constituia garantia Iibortatii. Cit e de libera 0 comunitato sa-si modlIice lcgilc stabllitc ? Daca lcgilc pot II stabilltc dupa voie . Sc pune atunci intrabarca : daca aceasta polis avea 0 autoritate atit de nolimitata.drcpturi lor ~i obligaji ilor sl autoritutoa sa cuprindoa orice dorneniu al activitatii omencsti fara nici o exceptio. apoi impotrlva puterii nccontrola to a tiranilor. cum ar fi sa organizozc in\·{j~amintul superior sau sa controleze dobinzilc Ia imprumuturl. rezulta anarhia. clreptlll de a sc amesteca nu era deloc pus la Indoiala. . Existau lucruri pc' care in mod obisnuit un stat grec nu Ie Iacea. Pentru aceasta luptasera 0 buna parte din cpoca arhaica. raspunsul e olcrit de formula lapidara . Ea i-a pus pe grcci Iata-n fa\a cu 0 ditlcultatc care persista inca de atunei in tcoria politica fi:irii 0 1'0201yare Ierma. in co sens erau greeii oarncni Iiberi. a!?a cum se socoteau a f'i ? Plna la un punet.ceca ce inscamna dupa vola Iactiunii sau a grupulul dctinind frincle puterii la un moment dat . Dar nicj macar in aceste domcnii. De polis nu sc putea scapa. 73 .Jogea c regc". Libertatca nu era confundata cu anarhia : ca insemna 0 existenta ordonata in sinul unci comunitati guvernate de un cod stabil ~i unan im reeunoseut. mai intl! impotriva priviIcglilor traditionale si a monopolului putcri] in mina nobilimii. Asupra accstuj principiu erau eu to ti i de acord .\Llta doar cu statul gaseacu calc sa nu Intervina. .

impotriva reo p vendicarilor lui de a participa din plin la exercitarea puterii. el se cioenea de aeuta inegalitate care domnca intre mcmbrli accstcia . In viala realii. a poporulu] de rind ea 0 fort-c-l olitica . Poporul a rcplicat revcndicind isonomia. contradictia ascunsa izvora din Japtul cii. s-a ridicat deindata teza apararit caracterului sacrosanct al legilor. pina ~i drcptul de vot uneori. e adevarat. oriclt ai. urrna sa fie regc . Iusese cindva 0 lozinca revolutionara . isouomia clueea la tlcniokratia.ca c subminata insas! stabilitatea. raspunsul c1epindea In 1TI0cl normal de interesele respectivilor protagonisti. implicite in doctrina conform ciireia Jegea c rege ? Acast mod de a pune problema e prea abstract. in multe comunitati. Si. totusi. Accasta situaiie Iu- . acum insa elcontribuia la statu quo. sa recunoasca drcptul oricarui cctatean la 0 [udecaia echitabila. si deci la actiunea politica efectiva. Acestea ajunsesera. importante. ogalitatea drepturilor politice. A cui lege. Sccolul al VI-lea asistase la aparitia. Eunoniia. statul bine orinduit sub obladuirca legii. nivelul de viata era scazut si exista o profunda ruptura intrc saraci ~i bogati. ~i alte citeva elemente de organizare sociala nell )1. hem bine stitrt si adesca spus de mai toti scriltorii grcci preocupatl de problemc politico. sccuritatea.? Evident. eu alto cuvinte. ." Ii lost de putcrnic senti men LuI de solidaritate al comunitatil. de vreme ce popor ul era superior ca numar.':Jar:icia erri larg raspindWi. dedt calor bogati si de ncam. lara indoiala. chiar poate Ia indeplinirea unui roJ minor in guvernare. codul nu perrnitea accesul la Iunetiile politico ~i militare superioare.

deseori. 1301 b) . socotind ci1 el i~i are radacinile in natura urnana. Arlstotel e cel care 1-a legat rnai direct. si.. pc care oamenii apoi ell greu 0 pot realiza. eu intimitatea ei. Cetatea-stat. t. De aiel si acuitatea Iuptelor de factiuni. in Grecia insa. Acesta sirntea C3 are si drepturi asupra comunitatii. uncle din ele importante . Iinia de dcmarcatie intre politica ~i revclta (stasis. Tucidide explica fenornenul prin cauze pslhologtcc. de I'bertate ~i dernnitate a individului care dccurg din partieiparea 1a calitatea de cetatean.Atena mai CLl searnii si. daca regimul nu-l mul. istorieul 0 trateaza in chip explicit ca pe un model al acestei maladii cronies a socictatii -grece~li. Nirnic nu da la iv€ctla mai bino gravitates situatici docit faptul ca ambele partide apeleaza 1a sprijinul sclavilor. "Vorbind in general:' spune el in Poliiica (V. pina la un 80 . I. de la stasis se ajungca la un nemllos l'azboi civil. ALl existat si exceptli. daca era posibil.s~ scape chlar de el. Prin inSa'li natura sa. Descrierea clasica a unei sUiri extreme de stasis este relatarea Iui 'I'ucidide c1espre izbucnirea deosebit de brutala de Ia Corcira din 427.i Ioarto simplu. ~i nu doar obligatii iata de ea.sese indcajuns de Irecventa de-a lungul lntregii istorii .umea. cetareapolis stirneste aceasta dorinta. cetatea-stat ii dadea 0 intorsatura neobisnuita. cum u numeau grecii) era cit se poate de labila in Grecia clasica .. relati va frecventa si virulenta riizboaIelor civile.U cxita sa Iaca ceva in aceasta pridota . Ca urrnare.tulburarlle se isca din dorinta de egalitate". de natura ~i de Idealul de polis. cu sublinierea continua a ideii de cornunitate.

cum ar fi scitii in nordul Marl! Negre sau tracii in vcstul acesteia. Nu tot asa 1nsa S-a 11tirnplat cu asezarile din est ori din vest. ceta\ile grecestj au intra] in dependents lidienilor. I Roma nu devine un Jactur Impot-luril. Grecia contrncntala a fost multa vrerne ferita de arnenintari directc sau de atacuri din exterior.n.punet. $i aceasta problema era vesnic complicate de chestiuni externe. acest fapt i e. In Asia Mica.A. In Sicilia. exista ~i primejdia.. cele mai serioase conflicte nu erau pricinuite atit de problema de politics ci mai ales de problema de -a sti cine sa conduce : "eei pu. dar Iibertate economies ~i culturala. in secolul a1 VI-lea. Hal. mai gra\'a. ~i de ambi\il Imperialiste. tlni(' san "cei multi".. de riizboi.slvitate in treburile externe. inainte dc' 300 8l . 12i apoi a persilor.). Dominatia persana insemna plata anuala a unut tribut. considerabil. a marilor imperii clvilizate. dar nu a reusit niciodata sa cucereasca restul '." c3 lntr-o polis greadi.:e a Persiei in viata interna a statelor grecestl consta in sprijinirca tiranilor : in ultima Instanta. pa.poi sl Impcrlu Din pricina situatiei geografice. In alara Irecventelor ciocniri cu popoarc mai inapoiate. :. ill marc.i Sparta . Care ~j-a mentinut un cap de pod in cxtrcmitatea vestica a Insulci. (N.dar se poate spune. ei erau adesea atacatt de Cartagina. Imixtiunea cea rnai SLlparatoaJ. dar in nici un eaz zdrobitor.

convinsi de Temistocle. mai intii la Termopile ~i apoi la Plateea. de persi.ul Salaminei. detineau singura armata puternica in Grecia . acost SllC:CCS a fost LJ:'mat de doua masive invazil in Grccia propriu-zisti. A riimas in seama aten icnllor sa clea loviturile cele mai pline de cousecinte. Chiar ~i asa. Aceasra din urma biitiilie a fast un evenimont eu totul remarcabil . dar. unde se instauraso de eurind dernocratla. 0i in parte din prlcina unei concept ii strategies oronato. si nu l-au primit . ce pot. nume ~ll unor triburi Iranlcne care.bnaicic clintre gl'eci ~i persi. Totusl. s-au retras din cctate Ia an De In mccles. Mcdlzun tes S111\ gl'l'cii care uu colaborut ell p('r'1ii (11. Xerxes. Pi au dovedit. cctate din Eubcea. prima in 490. Ionienii au eerut indata ajutorul grecilor de pecontinent. Persia a avut ncvoie de aproape zoce ani pen tru a recistiga controlul cornplet . asa au fost porecllti cu disprct mai tirziu Chiar ~i oracolul deHie a jucat un 1'01 in eel mai bun caz echivoc. s-au aparat cu intirziere.). in circumstante departe de a Ii limpezi. Spartanii. in momenta de cumpana. avind in spate Jiga peloponesiaca. tr. ~i a doua in 480. in 490 ~i in drept. au consti tuit rnarcle imperiu persan. in parte din cauza unor diIicultati acasa. in 430. sub urmasul acestuia. Ia Maraton. trimisa de regeJe Darius. 'atcuionii si-au sporit Ilota. Multo comunitati continuat rcfuzul de a ajuta rascoala ioniana prin supuncrea inspaimintata fa1cl de invadatori : nwdizantii 1. mezii.cu exceptia a douazeci de vase din partca Atcnei. ~i jnca cinci din Eretria. I utii!mi 82 .a dus Ia revolta izbucnlta in 500 sau 490. De aici ~i nurncle de rrizboaic mcdicc pc caro-l poarta dt/.

0 lndicatio asupra proportici tributului anual nc-o ria 83 . in mare masurii. Persi] au lost grav infrlnti . dar Atena nu ad mite retrageri din liga. In 454. toatc cclelalte contribuie acum in bani f?i nu ell flota. fie in coriibi! si s()ldati. S-a format 0 tiga. fji simbolul acestci sehimbari estc transfcrarea centrului si tezaurului oi. Odata cu indepartaroa prlmejdicl. tulburar i ce n-au putut fi depasitc). Puterea Atenei . de acum inainte. pe baza unui sistem de contributil. genere. di se \'01' intoarce pcntru 0 a treia incercare (Iaptul ca n-au facut-o a fost. vechile asplraiil de autonomic completa s-au rcdesteptat . in frunte eu Ateua. mlnuiestc ~i eontroleaza rin realitatc intrcaga floW. Iiga devine un Imperi u. fie in bani. pe dominatia marii. erau insa departe de a Ii zdrobiti. din moment ce acestea sc cereau a n luate in Egeea ~i pe coasts Asiei Mici. in curs de aproximativ zece ani liga a climinat flotn persana din Egcca. t-au nimicit pe invadatori intr-o mare batalic navala.sosirea pcrsanilor. mai dograba decit pe continent. Se presupunea. era normal ca hegemonia sa rcvina Atenei. Istoricij 0 numese liga deliana). 0 prudenta elementara corea asadar mas uri colecti \'C de prcveder! .si din aceasta pricina ::. Organizata de eatre atenlanul Aristide. rezultatul unor tulbul'a1'i in interiorul propriului lor imperiu. Iaslnd ca orasul sa fie distrus : apoi insa. fji reprima cu fort-a mice "rascoala". cu eentrul administraLlv in insula Delos (de aceea. de la Delos Ia Atena. Astfel. Cu cxceptia a trci state. In. ceca ce inseamna ca Atena Iurriizeaza.i istoria Greciei clasice l' va intcmcia. alaturi de aliati.

23. asa cum scria istoricul acestui r8. dar.oi Pcricle . Doua incidente majore implicln d sfera de inf'luentti a Corintului. durind. a incheiat acorduri ell Persia. din moment ce adunase 0 rezerva [oar it' mare de bani .faptul di el ogalcaza. de aceea i parere. relatiile Intre eele doua coali tii de Iorts au degenerat iritr--un conflict deschis prin emil 450. Dar raporturile Atenei cu Sparta 01'a11tot mai dif'icile Din amicale .. G) : .eel putin de forma . vcniturile publico interne ale Atcnei. Corintul poate sa fi fost principalul partizan al razboiului de par tea spartana.practica din cole mai putin raspin8t . Tucidide (I. dar.Zb01. imperiul atenian e evenimentul eel mai de seams al istoriei grecesti.>terea puterii Atenei si teama pe care aces! Iapt 0 stirnea in Sparta au Iacut ca razboiul sa dcvina irievitabi l''. care aveau 0 importanta stratcgica. A inchelat aliante eu cetatile Siciliei : a incercat. Pcricle era. EI a Intarrt in mod dcosebit legaturile Atenei cu Tracia si regiunile din nordul Marti Negre. aproximati v. iara succes. probabil. In urrnatorul sfert de secol. erau insemnate . ca principala sursa de import de grine pentru Atena. pentru a reveni la 0 pace nesigura in urmatoarelo doua decade.Cre<. controlata insa ~i disciplinata intr-un mod eu totul superior.figura dominanta a istoriei atonlene. inlre 431 si 404 ~i inchemdu-se eu inf'ringerea totalii a Atcnei si eu dizolvarea dominatiei acesteia. la Corcira ~i Potideea. au iacut sa izbucneasca apoi razboiul peloponesiac. cu intrerupcri.cum Iusescra in anii imediat urmatori razboaielor medice. Politica lui e €xpansionista. sa at ace Egiptul . mai presus de orics. :.

Aceasta poato fi 0 exagerare retorica. distincta de Incidentcle ~i pretextelc aeestuia.tala a razboiulul peloponesiac. Aleucroa instrumontelor intr-o situativ 85 . pentru razboi. pe care grecii il Ioloseau din plin ~i adeseori Nu eEi ar_fi cautat razboiul ell orice pre] ..ge la concluzia ca a existat 0 cauza profunda. fa1'a vreun rezultat insa CcLalile au continuat sa se corte. Asta e una dintrc conceptilh.. desiaur apar sernne de oboseala. Leqiie. In secolul al patrulea.. to]i trebuic sa poarte. mal precis. razboi impotriva tuturor celorlalto eeta:I)'(. pentru a ajun. fi'!ra Incetare.idealul croic al pcemelor hornerics f'usese pe de-a-ntregul inlocuit dar niei nu S0 straduiau prea mult sa-l ovite. Se pare ca Tucidide a avut nevoie de mult tirnp pentru a se notar! cu privire 1a cauza fundamen.din moment ee de-a lungul Intregii vieti. cetaiilo grece~ti care. sa-i invinuiasca pe ccilalti cind izbucnea razboiul si sa-si jusHIke actiunile in termcni de ncccsltate polttica. Razboiul era un instrument politic firesc. cell' mai indraznete ~i mal originale ale istoricului. dar oricum nu {' 0 ironie din partca lui Platon. de obicei. fie pentru capitulare (la nevoie chiar in Iata pcrsilor). . fie pcntru razboi.legislater" al Cretci pentru Iclul 'in care a pregiitit comunitatea. Interesele statului erau intotdeauna 0 justificarc suficienta. cu elogiuj vechilului . $i chiar 'idcea unci . Razboiul toata lumea recunostea accst lucru . i'il cheltuiau repede intrcgul venit.pad comune" Inlauntrul Eladei . [ie pcntru diplomatic fji negocieri.diLl' in. Platon inccpe ultima st cca mai ampla dintre operele sale.era 0 parte a existentei firesti.

care' ducea la multiplicarea statelor indepcndentc.toate acestea intrau in joe.0 CJlonie la Heracleea Trachiniei. sau aspirind la independenta. apelul Ia ajutor. In 426. Sparta a intemelat · . care sa se ciocneasca unul de celalalt. care controlau acea zona (. 93. azboiului peloponesiac.) s-a11 temu. maroa in momcntul respectiv. ca si obiectivcle pe care fiecare Ie ur. Colonia s-a allat de la inceput 'in pr irncjdic deoarcce. imbogatirea ell ajutorul prazilor (incluzind. di va Ii .dintr-o serie de motive legate de 1'a:o. incidcnte de granita.. ~i chiar mai presus de oricc.in sensul unei lupte pcntru dlile ~l pistcle maritime. intensificate de Iragmentarca Eladci.in vecin prca puternic.. nu ~i moral. sau exploatarea lor economica (altfel decit prin impuncrea unui trib:at).hoi -.sau expansiunea teritoriala ~i incorporarea tinuturilor cucerite.. capturarea de sclavi). spune Tucidide (III. pragmatic.. 2) : "Tcsalie:lii.daUi putca Ii discutaia doar din punct ele vcdcrc tactic. protojarca surselor ~i transporturilor de grine. aproape de mare.i din timpul . Dorinta de puterc :.i expansiunc. asa incit 0 hartuiau fura inccSG . ca in razboiul anglo-olandcz . cste perfect Ilustrat intr-o situatie particular.il dinafara in Iuptele interne . Pre a putin Irecvent ca motiv insa era comertul . la citiva kilometri cleparte de trecatoarea de la 1'C1'mopile. Cauzele imediate ale razboiulul crau asadar la Ivl de variate ca ~i teridintele politlce ~i interese1e dlIerItelor state. Am caracterul ncesential al ostilitatllor arrnatc cit si Ielul in care motive tipice pot fi combinate si In acelasi timp pot crcea un conflict de interese.

prin teritoriul cetatii.. Pe de alta parte.Iusesera dintotdcauna de partea otenienilcr. ol a treeut in graba. Ajungind Ia Heracleea. si nu intotdeauna fara succcs. ~j nu conducerea tradltionalii oxercitata de 0 oligarhie Ioarte restrinsa. lnainte ca opozitia sa Iie sufieient de organizata pentru a-] opri. Tucidide omite sa vorbeasca despre acesi fapt ca fiind motivul ost. alternativele pi. ccrlndu-le sa-l calauzeasca.l~a!c. si totusi. . Daca ar Il cxistat 0 adevarata guvcrnare constrtutionala in Tesalia. Iactiunilor interne Han decisive joritatea cetatenilor tesalieni explica atunci Tu- in pnlitlca. In ultima instanta. Ratiuuilo acestei omisiunl nu apar declt atunci dnd ajunge la relatarea evcnlrncntelor din 42·1 si 1a campaniile generalului spartan Brasidas in Tracia. 78) . clta vreme riizboiul era un rnijlee. putcrea politica eta principala fOl':. () confederalie putin statornica de triburi. pc el ~i armata sa. "Macidide (IV. tiranilor." A~a cum stuteau lucrurllo insa. erau in Iapt aliattl Atenei . care au Iacut ce le cere a el. mal degraba decit ohligatiile unci aliante externe f01'111ale. 'I'esalicr-il.tare sl atacau pc colonist! ".trimlte un sol Ll prietenii lui din Farsalos (un eras tcsalian).a gC~1eratcare de pace : rnai inainte pu ~erea." "Prietenii" includeau un numar de oligarhi de Irunte.::erau ~i ('112 utllizatc. ~i nu un scop.ilitiitii lor fata de Hcracleea. 8i A~adm~. Brasidas . $i n-avem nici un motiv sa nu-l crcdem pe Tucidide cind socoate ca tesalienii all purtat razboi irnpotrtva Heracleii par sl simplu pen/ tru ca un vecin puternie era de teruut. iritcresele . Bras'das n-ar Ii putut trece niciodata.

in 371. pacea era rezultatul unoi aritmetici elementare. nici 0 cetate nu putea dobindi atita putere. fie chiar si P:11 t1'11 dusmanii Spartei ' ea a adus eu sine. ea putea crea si Insufleti 0 alianta de forte. asadar.' forte umane auxiliare. apoi indeaj.e de oameni. ele nu \'01" czita sa ~i-o utllizeze. la nevoie. Totalurile se schimbasera. intr-o lume precedind-o po cea a praf'ului de pusca. destul de unita si sub 0 conducere cornpctenta. Sparta izbut. dar ~i pierderi uria:. de exernplu. Aliantelo aveau valoare mai cu scama fiindca puncau Ia dispozitia cetatii conducatoarc important. 88 .m s de persevercnta. altele fara dar cine a1' putea spune dad aeestea din urma mai dornice de alianta sau dear prudente in calcul ? Rezultatul a fost ca intre statclc din PeloPOl1€S s-nu purtat extrern de rar razboaie.acurn mil itara cea a citorva mari ceUi\i C'apncitatea 101' superioara era intarita de constiinta genela1:1 a Iaptului ca. in Greeia -. dar daca era suficient de mare. in primul rind. Dear eu propriile-i £01'\e. Aceasta lovitura s-a dovcdit din primul moment ca fiind 0 binef'acerc destul de indoielnica. Catre sf'qitul secolului al VI-lea.numarul Infantcr ist ilor greu inarmati. numaru] ostenilor bine instruiti si echipati hotara de obicei soarta biHaliilor . hoplitli. unele in urma unor presiuni. in stasis si in razboaie marunte in intreaga peninsula. ce-i drept. ~i razboiul se lntorsese.!. ca sa spunem asa. pina c.: J:'eha a distrus puterea Spartei. ocupin i vidul de patore de cur ind ereat. In parte.. Si. emanciparea hilotilor din Mcssenia.ise sa includii !n~r-o alianta major itatea statelor indopendente din Pelopones.

). mitul independentel era atit de persistent Incit adevaratele ligi in istoria Greciei erau limitate fie 1a arnfictionii 1. nlci chiar Sparta nu putea mobiliza :n chip eficace spr ijinul aliatilor Lara a-I consulta $i Llra a obtine adcziunea lor 1a actiunile propuse. fiecare putea pretiride d1 e 0 unitate egala. uncle 0 adevarata polis nu exista . 1111. Aceasta e 0 dlstinc1ie sernnificativa. pierzlnd contro1ul asupra proprulor actiuni. realitatea nu coincidea cu imaginea ei: statele erau rareori egale. si tratativele intre ole rareori Iibere : pe de alta parte. pastrindu-si Ilbertatea suverana de actiune .rnai important (n. inca deplin independentii. si 0 structura de ligii din cele mai putin stricte. Teba.statele l11emb~'e" de Sparta. dar mai revelator. ~i buna 3!J . fie la zone1e cele mai inapoiate. cauta Sa domine in propriul ei interes. in care un membru Ioarta puternic. Totusi. care organlzau ~i imparteau controlul asupra unor sanctuare panelenice cum ar Ii eel de 1a DeW. prin care fiecare cetate pastra nt~~tjrbWi unaginea ideala a propriei s~le autonomil Intr-o alianta. Bineinteles. de "Sparta ~i 'allatli ei''. I Grup organizat de cetati aslgurind apararea Iunctionare a un ui sanctum..Alianta pe care istoricli 0 numcsc liqa peloponesiacii era cunoscuta de contempor-mi sub numele mai putin placut. tr. fie 1a cazul neobisnuit ~i complicat a1 UgH beotiene. sub hegemonie spartana. Caracteristica e existcnta unei retele de tratate.1'-0 liga s-a1' fi putut afla in minoritate. legind pe Iiecare din . ~i platea aceasta insistenta eu razboaia neincetate cu vecinii.

pe care ea singura 0 diri ja. in Grecla clasica. cu participarea ef'ectiva a P:?St2 150 de cetati in Asia Mica. accstei intrebari. regiunca Helcspontului. mal ell scama intcrneindu-se pe autoritatea lui Tucidide. Tracia ~i insulele egeene. manifcstate de majoritatoa cetatenllor Tesaliei. $i exista 0 tcndinta crescinda a atenlenilor de a se amesteca in troburJle interne ale statelor-rnembre. un rcpros adesea repetat ~i de istoricll de azi. Aceste rcsurse exccptionalc all dat Atenci 'posibilltatea de a ducc 0 politica extcrna complicate. de Atcna. :-. oi aveau ser. si marturiile antice sugereaza di aceeasi atltudine era !(~ mare masura proprio comunitatilor din Impcriu. adunat ~i cheltuit de Atsna dupa bunul ei plac. In ne:ineetata lupta intre "cei putini'' ~i "cd multi". 'I'ucidide insusi nota senti mentcle amicalc fa~5. Iixat. mai eu seama potriva advcrsarilor lor oligarhi. Atena Intervenes de obicei de partca eelor multi. e eel care a raspuns.. Unii contemporanl au inceput sa vorbsasca de "cetatea-t:raG~(.cu nirnic mal putin scmmrlcativc.tlmcntul cil tri90 sprijinind si intarind elemcntcle democratico 'impo- . care desoor] avcau nevoio de acest ajutor pontru a-si merrtinc pozitia : astf'el.1 totusi aceasta judecata e cu mull pca unilatcrala : ea ia in discutic numai problema autonomici ceci:itilor ~i ignora alte aspiratii si valori ale aces tor eoinunlUi~i. Dupa 454 n-au mal Iost pastrate aparentele : participarea era obllgatcrie si secesiunea interzisa : membr ii plateau un tribut anual in bani.Liga beoi iana scotea 1n evidcnta clL do indoiclnidi era linia despartind pe aliati d!~ supusi : imperiul atenian.

de rcsurso 9i de presiune morala . ca durata . din Asia Mica in Sicilia.de oblcei fiira succes. de ordinul sutelor sau miilor Una sau alta dintrc armate rupea rindurllo ~i se retragca.bntul 91 0 relativa pierdere de autonomic sint uri pret acceptabU in schimbul guvernarl! democratico inlauntrul cetatii si al pacii in af'ara ei. Inccrcarca hotaritoare a constituit-o razbolul peloponesiac. Din aceasta priclna. Inca de Ja inventarea Iormatiei compacte hoplitice. nu exlstau prilcjuri de cxercitaro a unci stratezu savante.S2 inchciau. culminind intr-o singura confruntare de infanteric intre hcplitii celor doua tabcre. nici cornandantii nu aveau vrcun precedent adccvat din.n-au lost in nici un Iel implicate.eu exceptia celor de la limita extrema a Eladei . prea !ll . daca nu era intovarH~lt do triidare . din pricina importantci cruciale a puterii maritime si al felului in care teatrul oporatiunilor se muta de -colo-colo. Acesta era un razboi fara precedent din toate punetele de vcderc : ca numar de particlpanti (nurnar de state si de oamcni).91 deci ca consum. adeseori simultan ln mai multo zone larg dispersate.care sa invete. Dusmanul mai era hartulr si cu distrugerea recoltelor. fih'a precedent. in care prea pu1in€ state grecesti . Era un razbot care t rebuia asadar condus "dupa urochc-. 91 batal ia de obicci sl riizboiul . uncori cu cite un ascdiu . razboaiele grccesti Iusesera de obicei niste scurte ciocnir i in lunilo de vara. din pricina ca niei oamcnii politlcl. de asemenea.orl eu manevre de cavalerie : dar ciocniroa hoplitilor era in mod normal singura actiuns declsiva.

Intr-un cuvint.1QglSLICa. Fusese ideea lui Pericle sa nu ri~te 0 batalle hotarrtoare intre hopliti. el avea 0 idee strategica. cu salt fara ajutorul citorva aliati. Dar acestea erau razboaie Intre doua state.mai eficace decit toate .3r. In chip firesc. ea nu consta in dorinta nestavilita a supusilor de a se elibera de jugul atenian.3_rh'a1 sl pe 0 superioritate psihologica intanglbila. Razboiul peloponesiac a implicat 111a1'iblocuri de state ~i un vast evantai de cirnpuri de Iupta.· Sparta ~t Atena. . uzind ~i de forta ~l de llngusire ~i . fara \TeO sansa de 3£1rsit dccisiv clta vreme cele doua centre.' de 0 deosebita complexitate. in ce priveste Imperiul atenian. Orlcare ar fi explicatla infrtngerii finale a Atenei.de ajutor in stasis. ~i cin. si fiecare a fi'icut tot ce i-a stat in putinta pentru a dezorganiza aliantele celuilalt.. ramineau intacte. idee bazata pe soliditatea imperiului. In decursul a douazeci ~i sapte de ani de razboi. nu e di au existat defectiuni. Ce e mal important. plna ~i in ultima decada. cind totul pares picrdut.I 92 .putina nevoic de 0 pregatire fi:?a~ciadi §~ nim~eL?i3' ce-ar putea Ii numit altfel decit 1I1 gluma. El conta pe resursele financiare ateniene. Brasidas n-a fost singurul care sa aiba "prieteni" in inferiorul cetatilor ali ate din tabara opusa. pentru a-si pastra allatii. pe Ilota ei f. chiar cu pretul patrunderii repetate a spartanilor pe teritoriul atic fa1'a a intimpina rezistenta. daca' nu un plan. cl di atit de mult sprl[in a continua] sa fie acordat "cetatii-Uran". ambele tabere au avut dificultati considerablle. eu un cimp de bataie vizibil pe care sa-si masoare Iortele. Si nu gresea.

d'etat:' 1 i-ar indemna pe supusi la 0 rapida impacare cu inamicul. pornind de Ia inevitabila autori tate a lui Tucidide .5-a1' Ii putut biinui l'ii 0 elementara . Si totusi. cea mai raspiridita explicatie a infdngel'ii Atenei. cruciala. cistiga pur ~i simplu. dar nu 1-ar Ii pu t ut. F'ilndca < . Pacea din 421 a Iost intr-un anume fel 0 victorie. se considerii in genere. Ea s-a sfirsit cu un dezastru total. invadarea Siciliei. / Acest esec a1 conducerii .a-oison. . aceasta infringero a fost in chip evident. A inceput apoi a doua Iaza a razboiului si in 415 atenienii au hotarit sa dea 0 Iovitura deosebit de importanta.cite in terrneni reali. doa r un pas Ii despartea pe ateriieni de victorie . 1 Ratiune de slat - In frClnct'z3 in text (n. 0 conducere mai competenta ax fi dus aproape cu certitudlnc la succes. In Iapt nu exista 0 explicatie simpla 1?i evidentii a fnfringcrii Atenei. aceasta e. cu consecinte Care nu pot fi gh. dar care desigur nu trebuia Sa fie subestimate. probabil. in al doilea an al razboiului . in sensul Cd nici unul din obiectivele spartane importante nu a Iost realizat.asa cum. si nu trebuie sa uitam di era cit pe-aci ca Atena Sa nu fie injrinta. . oricum.era simptomatic pentru un declin prolund si general in comportamentul politic atenian dupa moartea lui Pcricle. Peate . tr. dar se poate rnacar spune ca acesta era un razboi pe care Atena l-ar fi putut pier de.). in pofida iaptului ca razboiul s-a prelungit inca noua ani.

Razboiuj s-a sflr~it in 404. 9i cea mai importants conditie pusa de Sparta victorIoasa. Sparta a dus razboiul sub lozinca rcstaurarii libertatii ~i autonomiei cctatilor crccesti. in pofida eforturilor Spartci. or •• cost Iucru nu pare sa Ii Iost cu putinta. pe cadavrul Imperiului atenian Acest efor t incompetent n-a durat nici macar 0 dccada. {lamoni si materialc.avind in vcdere dimensiunilc !?i resursele ('1 rn incapacitate a de dczvoltarc a economic! !li a tehnologiel ei rudimentarc . de cele mai multo ori. 0 conditie perman entao Raspunsul final l1U I-a dat nici una din cetiitile Greclei. pe rind. in fapt. hegemonia. vidul de putere a devenit. apol incercind sa instituie ea Insa~i un impcriu care sa-l plateasca tribut.~ tuia. si a onorat accst angajament mai intii rcdind.victoria finala ar fi putut reveni Atenei numai daca ar fi izbutit sa includa in imperiul ei intreaga Elada . dar sl. Alexandru. Tcbei ~i Atenei de a-~i lnstaura.chiar daca accasta ar fi fost 0 unificaro impusa celorlalti de 0 cetato ambitioasa. . cl Macedonia sub Filip al Il-lca ~1Iiul aces. de a trai Irnpacati c'u sine inlauntrul acestora . IUizboiul a fost asadar un dezastru nu numai pentru Arena. ci pentru intreaga Grecie : el a indus singura calc posibila catre 0 oarecare unificare politica . cu guvernatori mllitari ~i garnizoane. in Grecia. Asia Mica persilor (in schimbul aurului persan Hidi de care n-ar fi izbutit sa incheie razboiul) . In secoIul al IV-lea.avind in vederc incapacltatea greeilor ~i de a dcpasi Iirniide de polis.a fost dizolvarea impcrlului atenian.

"erau foartc descurajati . Populatia urbana includea un numar destul de marc de oameni ale caror interesc crau in intregimo sau In parte legate de pamint. proportia acestora crcseuse Ia jumatate. desigur. sau ceva mal mult. IG. 'ill 431 . tenacitatea legaturii cu parnintul nu trebuie sii fie trecuta eu vedcrca. cei mai bogati locuiau de prcrerinta la eras Cit desprc taranii propriu-zisi. un secol mai tirziu. chiar la sfirsltul secolulul al V-lea. Acest caracter urban al vic[ii ateniene a fost dcosebit de important. Dintre ei. 2) 9i suportau cu greu parasirea caminul ui si a altarelor stramososti''. chiar daca nu totrIntr-o masura suf'icienta pcntru a le asigura existcnta. crau concentrati in cetato sl in jurul poJ'tulul. trci sf'erturi din familiile de cetateni aveau proprictati ruralc.. Consecinta strict dcmogratica a acestei star! de Iucruri a Iost faptul ea Atena ~i Pireul avcau fie care I) populatie mai numercasa decit a major itatii statelor grccosti luatc in ansamblu. Oarnenii Iiberi care nu erau cetateni. in vara anului 431. Totusi. . inaintea prlmci incursiuni spartane. Dispunem de date conform carora. dintre cetatenil atenicni locuiau in districtele urbane Ia izbucnirea razboiului peloponosiac.scrie Tucididc (II.\!cna S-a caicuiat ca aproximatl v 0 treime. atunci cind au Iost ell totii strinsi inlauntrul zidurilor. constituind 0 conditio neccsara a puterii si a unci bune parti din gloria statului. Tot asa sl mare parte dintre sclavi. exclusi de lege de la proprictatca asupra pamintului.

intretinea pe multi dintre membr ii dernului sau. a carer baza economics 0 constituiau comertul. llberl sa se dedice poll ticii ~i studiului sau pur si simplu sa nu Iaca nimic. ci ii inchlrla in afru. Cel bogat] erau in primul rind rentierl. comandantul armatei distruse in Sicilia. sau pcrsonajul. putea Ina din roadc". Accasta e la fel de adcvarat ~i pentru Nicias ca 9i pentru proprictarii absenteisti . asa ea oricine dorea. Sau Nicias. al carui nume nu ne e cunoscut.aiimportante fa. contrlbutiile pentru Ilota si pentru Iestivalurile publice din ultimii sapte ani ai razbolului peloponeslae. In alara de asta. la tribunal. Principalul adversar politic al lui Pericle la inceputul carierei sale a Iost Cimon. nici una din proprietatile lui J1U era ingradita. care si-a inregistrai. adica venitul anual a1 unui nurnar de peste 200 de Iucratorl calificati. insumind aproape unsprezece talanti. dupa cum ne in[orm:eaz~ Aristotel (Ccnsiituii« aienianii . .• XXVII. putem sa 11e facem 0 idee despre masura acestor averi. 3) acesta t. neccUHenj. membru al uncia din cele 111. did Nicias nU-51 utiliza singur sclavii. .. In citeva zuri. fiecare avind vole sa \'ina in fiecare zl 9i sa primeasca din partea lui destul pentru a putea trai.In interiorul ceta\ii existau citcva sute de Iarnilii deosebit de avute : cetateni traind din veniturile dorneniilor 9L uneori. di..' Investirii in sclavi . mestesugurila sau camataria.avea avcrea unui tiran .tililii din vechea aristocratie .. des pre care ni se spune ca avea 1 000 de sclavi .'a in sdhimul unci plati cu ziua din partea antrcprenorjlor conccsionart al minclor de argint de ca- \lr.

independenti. Platen. si pe cea intelcctuala. In agrlcultura si in mestesuguri sclavii erau putin numerosi.\ioneaza cinci servitor! in testament. Probahil 60-130 000 e 0 cura rczonabila. rotu~i. in absenta orlcarei inreglstrafl sau a unui rccensamint periodic. erau (sau macar puteau fi. Numarul exact al sclavilor la Atena e discutat : ar fi greu de crezut ca vreun conternporan Sa ne dea 0 cifra exacts. care reprezintll aproximativ acelasj raport faia de populatia totala a statului ca ~i in statele sudice din.i eel care..e11..Ia Laurion.~i Care deci nu pot fi numiti rentieri in sonsul strict a1 cuvtntului. depa~ili in aceste ramuri ale econorniet de taranii liberl ~i. Aristotel paisprezece. America inainte de razboiul de secesiune. de exernplu. in acelasi chip cu marile domcnii. sapte. Teofrast. . de adminlstratori sclavi sau arendasi.... pc care oamenii avuti Ii Intretincau pentnt ca "a9a se face". ~i de mestesugarii Iibori. Concentrarca maxima era in. semniffcatia prezentei sclavilor e probabil cea mai mare.V(!chii Rrcci . pe cetatenii care reprczentau conducerea politica a statului ~i. ascmenl lui Cleon. iar succesorul lui. in activitati neproductive. daca voiau) la fel de scutiti de griji : treburile lor erau administrate. Chia r r. 19i utilizau sclavii in propriile ateliere . dupa toate probabilitiitlle. in aceste domenii productive. 111. in marc masurii. care inelndea mii de barbati 9i Iernei. fiindca ei eliberau de orice preocupare economica.. mine si in serviclile domestice aces tea din urma constituind 0 categorie larga. !l7 1. uneorl chiar de orice tel de activitate.

deseori. Mal mult decit atit.sau aproape Intreaga . Atena n-a fost supusa tulburarilor croniee ale Greeiei. in perioada clasica. Totusi...forta hoplitica ateniana din 431. in distrlbutla sarcinilor ~i obligatiilor militare In momentul in care razboiul cu Sparta a devenit Inevltabil. ell 13 000 de hopllji. si la numeroasele serbari legate de cultul de stat. (Cifrcle pentru armata citate de un scriitor ca Tucidide. dintre care 10 000 atenieni l?i rcstul meted. Pericle insusi a condus 0 mare invazie .) Numiirul total aJ ceta\cnilor de sex masculin !J8 . spre deoscbire de cifrelo privind numarul total al populatiel. fie ca aveau unul-doi .aracii gaseau timp si posibilitati de a participa la viata publica a cornunitatii. ~i aces tea putcau fi consultatc de orice cetatean intr-un stat C1 : Atena. sl multi nu s-au ridicat niclodata deasupra nivelului minim. si probabil chiar mal multe la eras. dar aveau registro la zi pcntru Iortele armate. Alti 3 000 erau in acelas timp angajatl in ascdiul Potideel. clavi sau nu. au sanse sa fie exacte: statele grecesti nu faceau recensaminte.sau mal degraba o demonstratie sau parada .pe teritoriul Megarcl.5. era in mare masura ocupata sa-si dobindeasca mijloace de trai. pricinuite de taranimca s5r1:ieHi'i l?i adesea lipsiUi de proprietate. Cum au aparut aceste tipuri oxceptionale de comportament e Una din problemele centrale ale i5torIet ateniene. 9i avom temeiurl sa credem ca cele doua grupurj impreuna reprezentau intreaga . in parte. sl la guvernare (In sensul Iarg al cuvintului).Maroa 111a. chiar . Raspunsul poate Ii gasit. °a atenicnilor. Existau multe familil saraca In tara.

Cu toatc ca ~i asa-numltelc trupe usor inarmate erau uncorl chemate 1a datorie. numai hoplitii 9i cavaleria . aproximativ 0 trcime din cctatcni (lasindu-i deoparte din calcul pe meteci) avea mijloace suficlente pentru a fi inclusa in categoria hoplitilor . proportia fieearei mobilizarl Iiind hotarita de Adunarea poporului. dar pare probahil ea "reo 12000 de oamenl erau ocupati astfel in mod normal pin a la opt luni pc an.. clnd tozaurul nu mai putea suporta acest efort.proportia dera totusi 0 indicatie utila cu priviro la reparti tia averii in stat. cetateneasca si nicidecum profesionlsta intr-un sens modern.. Chiar daca eei aflati deasupra calificarll minime gaseau aceasta situatie extrem de oneroasa . era 0 institutic a claselor superioare ~i medii. era eu totul deosebita ~i altfel organizata Comanda naveIor era impartita Intre eei mai bogati dintro cctiitcni.erau chemati la arme. raspunzatorl ~i de 0 mare parte din costul opcratlilor. armata. a~a: dar. Flota. timpul scrviclulul (in seeolul al IV-lea. adesea nlcl atit). ~i primeau de la stat doar 0 alocatic zllnica in. e totusi eoreet sa afirmam ea la Atena. Oriee cetatcan sau metcc era supus servlciului militar. Multe detalii ne sint obscure. echipajul era eonstituit din profcslonlst! pliititl. . De obicei lnsli. Desl corpul civic 11-a1' Il putut oferi 'in niei un Iel un nurnar atii de . Ei trcbuiau sa-~i procure sl sa-~i intretina propriul echipament.in accasta vrcme era de ordinul a 40-45000.adica eele douii eategorii mal avute .sau daca eel situati imediat sub nivclul minim multumcau soartei pentru norocul de a fi scapat . in schimb.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful