MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRI, TINERETULUI SI SPORTULUI INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN OLT COLEGIUL TEHNIC "MATEI BASARAB" CARACAL Nr ......./........

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3 DE CALIFICARE

PROFIL : SERVICII SPECIALIZAREA : TEHNICIAN TEMA:

ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

ANALIZA CONCURENTILOR IN DOMENIUL PRODUSELOR ALIMENTARE

Prof. Îndrumător, Minca Georgeta Alexandru

Absolvent, Pandelescu Dumitru-

2010

dezvoltarea . Prin cunoaşterea caracteristicilor produselor alimentare. sănătatea organismului depind de modul cum hrana zilnică îi satisface trebuinţele nutritive este important să cunoaştem compoziţia chimică a alimentelor . Având în vedere faptul că formarea . contribuţia acestora la asigurarea unui regim alimentar raţional. Importanţa calităţii produselor alimentare este cu atât mai mare în perioada actuală cu cât clientul face din calitate principalul .ARGUMENT Produsele alimentare reprezintă furnizorul principal de elemente chimice simple şi complexe care participă la formarea ţesuturilor şi substanţelor bioactive necesare organismului . dar şi din punct de vedere biologic . studierea produselor alimentare urmăreşte cunoaşterea şi aprecierea alimentelor din punct de vedere nutritiv . De aceea . putem să evaluăm în cunoştinţă de cauză mărfurile la primire şi putem recomanda la vânzare mărfurile tocmai prin aceste caracteristici şi importanţa lor pentru metabolismul organismului . păstrării calitate şi ale transportului şi putem influenţa pozitiv aceste transformări . activitatea . În acest fel putem explica ştiinţific anumite transformări pe care le suferă produsele în procesul prelucrării de .

b) dupa comportamentul agentilor economici fata de normele si reglementarile in vigoare .criteriu de cumpărare . .1Concurenta poate fi : Dupa subiectii cererii si ofertei: 1. concurenta intre cumparatori. atomicitatea cererii si ofertei. Acesta are dreptul la alegere liberă . care exprima existenta multor vanzatori si cumparatori de putere economica egala sau apropriata. adică îşi poate alege din varietatea sortimentală existentă pe piaţă produsele care corespund mai bine nevoilor şi aşteptărilor sale CAPITOLOL 1: CONCURENTA COMPONENTA DE BAZA A PIETEI Concurenta reprezinta confruntaea dintre agentii economici de acelasi fel(dintre producatori sau dintre consumatori) care actioneaza pe piata pentru obtinerea de cat mai multe avantaje. 2.concurenta neloiala c) dupa posibilitatea satisfacerii intereselor agentilor economici : .concurenta imperfecta Concurenta perfecta este acel tip de piata pe care se satisfac cel mai bine interesele vanzatorilor si cumparatorilor si care prezinta simultan urmatoarele trasaturi .concurenta perfecta . 1. astfel incat nici unul dintre ei nu poate influenta pretul in mod hotarator.concurenta loiala (corecta) . concurenta intre producatori. 1.

. care satisface atat interesele vanzatorilor cat si ale cumparatorilor. deci pe care se pierde atomicitatea ofertei. cele mai frecvente sunt oligopolul. iar marfa este unica. care presupune ca marfurile oferite sunt echivalente sau aproape identice. Dintre toate formele de concurenta imperfecta. Monopolul reprezinta piata pe care se manifesta actiunea unui singur vanzator.2. existand cativa producatori. monmopolul si concurenta monopolistica. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie.In aceste conditii. Intrarea si iesirea pe piata sunt libere. care exprima inexistenta obstacolelor inprocesul achizitionarii de factori de productie in conditile in care firmele doresc sa isi dezvolte activitatea. a unei piete de vanzare. adica o firma poate intra pe piata daca pretul este superior costului sau de productie 4.Daca una din trasaturile concutentei perfecte lipseste atunci piata devine imperfecta. astfel incat cumparatorului ii este indiferent de unde aprovizioneaza 3. strategia efortului concentrat. Transparenta perfecta a pietei. Concurenta monopolistica se manifesta pe piata prin imbinarea unor elemente specifice pietei perfecte cu altele caracteristice monopolului. Omogenitatea produselor. 1. exista numerosi producatori si cumparatori dar produsele sunt diferentiate astfel incat influenta cererii pe piata devine singura modalitate de crestere a profitului. care arata ca pe piata cu concurenta perfecta cumparatorii si van zatorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a ofertei 5. care exprima actiunile firmei ce urmareste sa obtina suprematia asupra vanzarii unui produs. de putere economica apropriata sau diferentiata care produc marfuri omogene sau diferentiate. Oligopolul reprezinta o piata cu concurenta imperfecta pe care se pierde atomicitatea ofertei. Pe piata cu concurenta perfecta produsele pot fi usor substituite si cumparate la cel mai bun pret.2Exista trei tipuri de strategii concurentiale : 1.

Aşadar nu este de mirare că firmele cele mai prospere sunt cele care reuşesc să ofere clienţilor satisfacţia scontată. Strategia elitei care xeprima actiunile firmei ce promoveaza pe piata un produs de exceptie. 3. decizia de a cumpăra se va baza pe capacitatea de percepţie a valorii. Strategia costurilor care exprima actiunile firmei de a promova un produs pe piata la preturi scazute justificate de cheltuieli de roductie mici. De unde anterior ele operau în condiţiile unei concurenţe şi clientele stabile. Oare cum se desfăşoară activitatea de marketing în acest tip de firme? În primul rând. uitat că ei au reacţii şi cerinţe diferite faţă de preţul unui produs sau de raportul produs/servicii oferite. ele nu vor rezista prea mult. marketingul înseamnă mult mai mult decât un simplu compartiment. marketing specifică unei societăţi comerciale Firmele sunt tot mai mult obligate să-şi restructureze radical obiectivele şi strategiile de piaţă. dacă nu reuşesc să aducă ceva special pe piaţa-ţintă. dar fără a acţiona în detrimentul flexibilităţii. Trebuie avut în vedere faptul că. Ceea ce se cere compartimentului de marketing este identificarea categoriilor de consumatori şi a nevoilor pe care le satisface în mod profitabil. precum şi a modalităţilor prin care acest obiectiv poate fi atins cu o eficienţă sporită în comparaţie cu alţi concurenţi. înfruntă concurenţa şi ştiu cum să coopereze cu partenerii strategici din cadrul reţelelor de aprovizionare şi distribuţie. Acest tip de firme îşi canalizează eforturile în direcţia satisfacerii la maximum a cerinţelor pieţei-ţintă. Nu în ultimul rând. în care au loc schimbări rapide ale concurenţei. ci ca pe o filosofie de însuşiri la nivelul întregii organizaţii. Acestea sunt genul de firme orientate în principal către piaţă şi client şi nu către produs sau costuri. Nu trebuie. apariţii de noi legi şi politici comerciale şi o scădere continuă a fidelităţii clientelei. înţelegând marketingul nu ca pe o funcţie separată. cunoscute. Persoanele cu atribuţii în acest domeniu participă la Capitolul 2: Introducere în activitatea de . astăzi. progrese tehnologice. cer 717l1122h inţele lor în ceea ce priveşte calitatea sunt în continuă creştere. Ele acordă o atenţie deosebită calităţii şi serviciilor. în prezent firmele activează în condiţiile unui adevărat război. de asemenea. Intenţia lor nu este de a ocupa poziţia a treia sau a patra pe piaţă. Ţelul lor este eficienţa activităţii.2. ei se vor orienta către acele oferte care corespund cel mai bine aşteptărilor şi nevoilor lor. de calitate superioara produselor substituibile. cumpărătorii sunt puşi în faţa unei game uriaşe de produse de tot felul. Având posibilităţi nelimitate de a alege.

serviciilor şi imaginii firmei. marketingul îşi revizuieşte premizele. Firma de succes de astăzi nu se mai consideră ca un ansamblu de compartimente. desfacere şi financiar. Fiecare proces presupune parcurgerea mai multor etape şi necesită o analiză din partea mai multor subdiviziuni ale firmei. altor elemente specifice activităţii de marketing. când să mărească şi când să reducă bugetul afectat vânzărilor. Ca disciplină. Ele identifică acele nevoi ale clientelei care pot fi cele mai profitabile pentru firmă. Cei care lucrează în acest domeniu trebuie să ştie când să opteze pentru o piaţă mare şi când pentru un segment al acesteia. modalităţile conveţionale de reclamă sunt din ce în ce mai ineficiente şi costă din ce în ce mai mult. personalul de marketing intrând în legătură cu cel din compartimentele de cercetare. publicităţii. aprovizionare. când să diversifice avantajele ofertei şi când să reducă preţul. Fiecare angajat este în măsură să influenţeze pozitiv sau negativ percepţiile şi preferinţele clientului. Marile pieţe sunt înlocuite de micropieţe.procesul decizional înainte chiar de proiectarea unui produs. îşi concentrează eforturile în direcţia promovării produselor. încearcă să contribuie la îmbunătăţirea ofertei şi a performanţelor. clienţii cumpără prin intermediul cataloagelor. când să protejeze piaţa internă şi când să pătrundă agresiv pe cea externă. Firmele de succes crează o cultură în care toţi membrii organizaţiei au “conştiinţa pieţei şi a produsului”. împreună cu alte “seisme” cauzate de evoluţia pieţelor. precum şi elaborarea de noi produse. Probabil că schimbarea majoră de mentalitate în domeniul marketingului a reprezentat-o trecerea de la încheierea unei tranzacţii. în scopul luării celor mai potrivite decizii în sfera afacerilor. fără sincope. tehnologice. telefonului şi ofertelor TV. . frenezia şi activitatea promovării produselor şi reducerilor de preţ erodează treptat fidelitatea clienţilor faţă de o anume marcă. apar reţelele de distribuţie multiple. economice şi sociale cu care se confruntă firmele. conduc la o singură concluzie. când să încurajeze şi când să oprească distribuirea unui produs. iar munca lor continuă mult timp după ce produsul a fost pus în vânzare. analizează gradul de satisfacere a clientului şi pe baza reacţiei pieţei. ci ca un sistem menit să asigure derularea proceselor interne ale afacerii. când să lanseze sortimente noi sau doar să extindă gama celor existente. conceptele. Deseori se apelează la echipe interdepartamentale pentru parcurgerea nestingherită a fiecărui proces. metodologia şi sistemele. Firmele sunt obligate să stăpânească procese de bază. au o influenţă decisivă asupra ofertelor de preţ. Toate acestea la un loc. Conceptul de marketing trece în prezent printr-un proces de reevaluare în raport cu noile cerinţe globale. obţinerea şi executarea unor comenzi. aceea că firmele trebuie să-şi revizuiască conceptele fundamentale şi să răstoarne premizele care au stat înainte la baza succesului lor în afaceri. participă la proiectarea produsului şi elaborarea gamei de servicii. producţie.

Cei inteligenţi fac echipă cu furnizorii. precum şi prin diversificarea stilurilor de viaţă. familii mai mici. care câştigă în timp ce partenerii săi pierd. nu va rezista pe piaţă. precum şi de noile tehnici de organizare şi . datorită reducerii ciclului de viaţă al acestora. Firmele de succes au în vedere şi stabilirea unor relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii şi distribuitorii lor. La nivelul pieţelor de consum şi al celor de afaceri. costurile materiale şi salariale trebuie aliniate la nivelul celor de pe plan mondial. căsătorii târzii. În esenţă marketingul înseamnă mult mai mult decât a veni în întâmpinarea cerinţelor clienţilor. Rolul de lider pe o anumită piaţă se câştigă prin descoperirea şi crearea unor noi produse. marketingul înseamnă ofertă de valoare şi ridicarea standardului de viaţă. Pe lângă aspectele legate de “închiderea unei tranzacţii”. creşterea numărului de femei angajate. Clienţii buni reprezintă un element-cheie: atunci când sunt bine serviţi şi trataţi. Ele sunt obligate să micşoreze durata de creare a noilor produse. livrarea mai rapidă. în domeniul alimentar) a pieţelor externe de aprovizionare. Firmele bune răspund cerinţelor clienţilor lor. În ultimă instanţă. primul obiectiv al unei firme trebuie să fie acela de a câştiga fidelitatea clientului şi de a-i satisface acestuia cerinţele la un nivel superior. servicii mai bune şi preţuri mai mici. Ultimii ani au reprezentat o lecţie amară pentru societăţile din întreaga ţară. Pieţele de consum se caracterizează în prezent prin îmbătrânirea populaţiei. În condiţiile unei concurenţe din ce în ce mai acerbe. Pieţele de afaceri se află de asemenea în plină evoluţie. Firmele autohtone nu-şi mai pot permite să ignore existenţa concurenţilor străini (cei din Ungaria şi Turcia. firmele cu adevărat mari crează pieţe. apariţia unor grupuri etnice de consumatori cu necesităţi distincte. ei devin o sursă de profit pe termen lung pentru firmă. firmele trebuie să identifice modalităţi mai bune de distribuire şi promovare a produselor. De asemenea. În plus. Marketingul de relaţie nu reprezintă însă numai încercarea unei firme de a stabili relaţii mai bune cu cumpărătorii. în dorinţa de a oferi servicii mai bune utilizatorului final. În trecut. servicii. acum accentul cade mai mult pe partea relativă a acestuia. fiind un pas înaintea cerinţelor pieţei. marketingul era orientat în principal către finalizarea unei tranzacţii. cu costuri mai scăzute. În plus firmele trebuie să ţină cont de apariţia unor noi tehnologii materiale şi echipamente. creşterea numărului de divorţuri. se insistă din ce în ce mai mult asupra tehnicilor optime de atragere şi menţinere a clientelei.la câştigarea unui client. stiluri de viaţă şi modalităţi de a ridica standardul de viaţă al consumatorilor. Este o diferenţă imensă între firmele care concurează oferind produse similare şi cele care oferă noi întrebuinţări ale produselor şi serviciilor. au avut loc şi alte schimburi semnificative. Firmele solicită furnizorilor produse mai bune din punct de vedere calitativ. O firmă care reduce marja de profit a furnizorului sau distribuitorului.

Prima este aceea în care cererea pentru un anumit produs depăşeşte oferta. o asemenea neglijenţă este suficientă ca să alunge consumatorii în braţele concurenţei. consumatori produsele caracterizate prin disponibilitate şi preţ scăzut. nu mai sunt interesaţi de calităţile produsului (din domeniul morăritului şi panificaţiei ci de preţul cât mai scăzut al produsului). putem spune că asistăm la impunera unei noi viziuni asupra firmei de succes a anilor ′90. servicii şi idei destinate schimburilor cu anumite grupuri. În acest caz. Şi nu puţine sunt firmele care îşi uită clienţii după ce aceştia le-au cumpărat produsele. probabil că firmele vor fi în sfârşit pregătite să-şi însuşească conceptul de “orientare către client”. iar furnizorii vor căuta în principal modalităţi de creştere a producţiei. bazată în mare măsură pe imaginea succesului din punct de vedere al pieţei. În acest caz se include şi România. merdenele. gogoşi. se dovedeşte corectă în cel puţin două situaţii. Ca o concluzie. care să satisfacă clientela şi obiectivele organizaţiei. 2. stabilirii preţului. Conceptul de producţie susţine că vor fi preferate de Conceptul de produs susţine că vor fi preferate de . 1. deoarece consumatorii. costuri care trebuie reduse prin creşterea productivităţii în vederea extinderii pieţei. Activitatea de marketing trebuie să aibă la bază o filosofie bine întemeiată pe principii de eficienţă. A doua situaţie caracterizează produsele cu costuri mari. promovarea şi distribuirea unor bunuri. consumatorii sunt mult mai interesaţi de obţinerea produsului decât de calitatea acestuia. Marketingul reprezintă (conform Asociaţiei Americane de Marketing) procesul de planificare şi punere în practică a concepţiei. operativitate şi responsabilitate. Exista încă multe firme care realizează produse fără a şti ce vor consumatorii. Datorită acestei situaţii au apărut în ultimii ani în România o serie de societăţi la nivel foarte mic în domeniul panificaţiei care comercializează produse de panificaţie cu un preţ scăzut dar fără calitate: covrigi. Există cinci concepte în funcţie de care organizaţiile îşi desfăşoară activitatea de marketing. În următorul deceniu. Ipoteza că o clientelă este interesată în primul rînd de disponibilitatea produsului şi de preţul scăzut. Definiţia noii viziuni a marketingului spune că prin marketing se înţelege “crearea şi oferirea unui standard de viaţă”.comercializare. Directorii organizaţiilor axate pe producţie îşi concentrează eforturile în direcţia obţinerii unei eficienţe ridicate a producţiei şi asigurării unei distribuiri pe scară largă. pentru a descoperi ulterior că piaţa le respinge.

În condiţiile actuale. şi să nu producă ceea ce doreşte piaţa. consumatorii manifestă intenţie sau rezistenţă la cumpărare şi ca urmare ei trebuie să fie convinşi să cumpere. Directorii organizaţiilor axate pe produs îşi concentrează eforturile în vederea obţinerii unor produse superioare şi a îmbunătăţirii lor în timp. Rezultatul este că publicul consumator identifică marketingul cu efortul de vînzare şi cu publicitatea. în cazul în care sunt lăsaţi să Conceptul se bazează pe ideea că. Aceşti directori pornesc de la presupunerea că un client preţuieşte produsele bine realizate şi ştie să aprecieze calitatea şi performanţele produsului. Deseori. cele mai bine performanţe sau care au caracteristici noi. decidă singuri. Conceptul de produs duce la aşa-numita “miopie de marketing”. Numeroase firme apelează la acest concept atunci când se confruntă cu supracapacitate de producţie. De multe ori. Obiectul lor este să vândă ceea ce produc. La orice pas.consumatori acele produse care oferă cea mai bună calitate. De aceea. adică la o concentrare asupra produsului în detrimentul nevoilor cumpărătorului. prezentându-le avantajele produsului. în general. consumatorii nu vor cumpăra niciodată de la organizaţie o cantitate suficientă de produse. Conceptul de vânzare susţine că. 3. nici măcar nu se obosesc să examineze produsele concurenţei. firmele de acest gen. cu scopul de a identifica potenţialii clienţi şi a-i determina să cumpere. capacitatea de producţie a crescut într-o măsură atât de mare încât majoritatea pieţelor au devenit pieţe de consumatori (în care cumpărătorii ocupă o poziţiei dominantă) iar vânzărorii trebuie să lupte pentru atragerea acestora. prin poştă şi la tefefon. cineva încearcă să vândă ceva. în care industria este principala ramură a economiei. Ele se bazează pe faptul că inginerii lor vor şti cum să proiecteze produsul sau cum să-l îmbunătăţească. ea trebuie să ducă o politică agresivă de vânzare şi de promovare a produselor. Pentru a-şi stimula vânzările firma aruncă în luptă un întreg arsenal de tehnici de vânzare şi de mijloace de promovare. Deseori. îşi proiectează produsele fără a şti suficient de bine. . Clientela potenţială este bombardă cu reclame la televizor. pe motiv că “nu au fost făcute de noi”. ziare. încât scapă din vedere faptul că este posibil ca piaţa să fie mai puţin “încărcată” de el. Firmele în cauză au pus la punct diverse tehnici de vânzare. sau chiar deloc. ceea ce vor proprii lor clienţi. ei se îndrăgostesc pur şi simplu de propriul lor produs şi sunt atât de orbiţi de acestea.

Marketingul bazat pe efortul de vânzare implică asumarea unor riscuri mari. vânzarea trebuie să fie precedată de o serie de activităţi specifice de marketing. specialiştii şi-au pus întrbarea dacă marketingul este un concept adecvat unei epoci marcate de deteriorare a mediului înconjurător. ceea ce confirmă ideea că veştile rele circulă repede. nevoile consumatorilor. Rezultatele unui studiu au arătat că un client nemulţumit se poate plânge de un produs la cel puţin zece cunoscuţi de-ai săi. sărăcie şi foamete şi de neglijarea serviciilor sociale. stabilirea preţului şi distribuţia. cum ar fi: identificarea nevoilor consumatorilor. Conceptul de marketing susţine că soluţia atingerii de către o Conceptul de vănzare are la bază o perspectivă dinspre interior către exterior: pornind de la fabrică. Oare firmele care satisfac cerinţele individuale ale consumatorului activează într-adevăr în conformitate cu interesele pe termen lung ale consumatorilor şi societăţii? Conceptul de marketing evită conflictele .Iată motivul pentru care oamenii sunt uimiţi când li se spune vânzarea nu este componenta cea mai importantă a marketingului. El porneşte de la ipoteza că unui client îl va plăcea produsul pe care a fost convins să-l cumpere –iar dacă nu-l va plăcea. ci doar vîrful aisbergului numit marketing. conceptul de marketing propune un mod de abordare dinspre exterior către interior. 4) organizaţie a obiectivelor proprii constă în determinarea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor vizaţi şi în furnizarea satisfacţiei aşteptate într-un mod mai eficient şi mai operativ decât concurenţa. creşterea explozivă a populaţiei. marketingul coordonator şi rentabilitatea. el se concentrează asupra nevoilor consumatorului. el se concetrează asupra produselor firmei şi apelează la activitatea de vânzare şi promovare pentru obţinerea profitului. epuizarea resurselor naturale. La polul opus. 5) Conceptul de marketing social În ultimul timp. coordonează toate activităţile care vor avea o influenţă asupra acestuia şi urmăreşte obţinerea unui profit prin satisfacţia oferită cumpărătorilor. pe faptul că el nu se va plânge prietenilor sau organizaţiilor de protecţie a consumatorilor. crearea produsului. Pentru a fi eficientă. studiul pieţei. Conceptul de marketing se bazează pe patru elemente importante: piaţa-ţintă. Pornind de la o piaţă bine definită.

Firmele care au adoptat conceptul de marketing social au obţinut realizări notabile în ceea ce priveşe volumul vânzărilor şi profitul. în aşa fel încât să sporească bunăstarea consumatorilor şi a societăţii. SORTIMENTUL mărfurilor alimentare Principalele grupe de produse alimentare sunt conform clasificării merceologice următoarele : 12 Cereale şi derivate din cereale 13 Legume . dar acest lucru duce la o risipă de material pentru ambalare. În trecut. Conceptul de marketing social susţine că sarcina unei organizaţii este să determine nevoile. firmele au început să înţeleagă câtă importanţă are pe termen lung satisfacerea consumatorilor şi. merdenelele. în procesul de luare a deciziilor începe să se ţină seama şi de interesele societăţii. Produsele de panificaţie sunt ambalate corespunzător. astfel. Profiturile firmei Satisfacţia consumatorilor Interesul public 2. Unităţi de alimentaţie oferă clientelei alimente gustoase. Acest concept îi obligă pe marketeri ca. CAPITOLUL 3: SORTIMENTUL DE MARFURI ALIMENTARE 3. deciziile de marketing vizau maximizarea profitului firmei pe termen scurt. fructe şi derivate 14 Zahărul şi produsele zaharoase . gogoşile au conţinut ridicat în grăsimi şi amidon. interesele acestora şi prosperitatea socială pe termen lung. Ulterior. a apărut conceptul de marketing. 3.potenţiale dintre cerinţele consumatorilor. În prezent.1. să aibă în vedere trei considerente: 1. Pateurile. dar necorespunzătoare din punct de vedere nutritiv. în care elaborează o politică de piaţă. cerinţele şi interesele pieţelor-ţintă şi să ofere satisfacţia aşteptată într-un mod mai eficient decât concurenţii săi.

clientul . care îl particularizează în raport cu alte produse şi care îi conferă capacitatea de a satisface anumite trebuinţe umane .” Calitatea produselor nu este de sine stătătoare . care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface anumite cerinţe”. ci există numai în relaţie cu cerinţele clienţilor . . Proprietăţile produselor sunt trăsături . În ultimă instanţă . formulate ca urmare a cercetărilor de marketing . Componentele calităţii produselor sunt : 22 cerinţele calităţii 23 proprietăţile produselor 24caracteristicile de calitate ale produselor Cerinţele calităţii sunt expresii generale ale nevoilor clienţilor . Standardul SR EN ISO 9000 /2000 „Sisteme de management al calităţii . cumpărătorul . însuşiri ale unui produs . apoi transpuse în documentaţia tehnică sub formă de proprietăţi . Principii de bază şi vocabular” defineşte calitatea astfel : „ Aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a satisface nevoile exprimate şi implicite . Acesta are dreptul la alegere liberă . Caracteristicile de calitate sunt proprietăţile cele mai importante proprietăţi ale unui produs cu ajutorul cărora se determină la un moment dat gradul de satisfacere a trebuinţelor clienţilor . Importanţa calităţii produselor este cu atât mai mare în perioada actuală cu cât clientul face din calitate principalul criteriu de cumpărare . animale şi mixte ) 17 Lapte şi produse din lapte 18 Ouă şi produse din ouă 19 Carne şi produse din carne 20 Peşte şi produse din peşte 21Concentrate alimentare Calitatea produselor este definită prin „totalitatea însuşirilor unui produs .15Produse gustative 16 Grăsimi alimentare ( vegetale . utilizatorul este cel care hotărăşte ce este calitatea .

2. până la satisfacerea acestora şi evaluarea gradului de satisfacere a lor . Factorii care influenţează şi determină calitatea produselor ALIMENTARE Calitatea produselor este determinată de o serie de factori care acţionează atât în procesul producţiei . precum şi să urmărească modul în care produsele îşi menţin calitatea pe parcursul perioadei de păstrare garantată de producător . de la identificarea cerinţelor clienţilor . Factori care acţionează în (postproducţie ) : 31Ambalarea 32Transportul 33 Depozitarea – păstrarea Cercetarea şi proiectarea sfera circulaţiei mărfurilor . Factorii care influenţează şi determină calitatea se grupează astfel : I. 3. La nivelul comerţului s-au înfiinţat la nivelul întreprinderilor comerciale laboratoare de control al calităţii produselor . în toate etapele traiectoriei produsului . cât şi în procesul circulaţiei mărfurilor . care au obligaţia să stabilească calitatea produselor la primire .adică îşi poate alege din varietatea sortimentală existentă pe piaţă produsele care corespund mai bine nevoilor şi aşteptărilor sale . servicii de calitate şi comisii de recepţie a pe grupe de mărfuri . Factori care acţionează în producţie ( determină proprietăţile mărfurilor ) : 25 Cercetare şi proiectare 26 Materii prime şi materiale 27Procesul tehnologic 28 Resursa umană 29 Asigurarea şi controlul calităţii 30 Standarde şi norme tehnice II.

funcţionale . observaţii directe . proiectarea cu ajutorul calculatorului facilitează stabilirea caracteristicilor de calitate ale unui produs şi adaptarea lor la cerinţele clienţilor . Organizarea fluxului tehnologic presupune amplasarea optimă a .În perioada actuală . Materiile prime şi materialele determină în mod hotărâtor calitatea mărfurilor . igienico – sanitare . deoarece proprietăţile lor se transferă în mare parte în valorile principalelor caracteristici de calitate ale produselor . pe baza unui proiect sau reţetă de fabricaţie . Compartimentul de marketing are următoarele atribuţii : 34 Identificarea cerinţelor clienţilor 35 Transpunerea cerinţelor în valori ale proprietăţilor produselor 36 Evaluarea gradului de satisfacere a cerinţelor clienţilor Materii prime şi materiale Reprezintă resursele materiale ale organizaţiei . economice . anchete . Verificarea exigentă a calităţii materiilor prime folosite în procesul de fabricaţie reprezintă esenţa acestui factor . De aceea . o importanţă deosebită trebuie acordată definirii cerinţelor privind calitatea materiilor prime şi selectării furnizorilor de materii prime . Procesul tehnologic Procesul tehnologic este un ansamblu de operaţii logic succedate . Specialiştii atribuie cercetării şi proiectării o pondere foarte mare în asigurarea unui nivel calitativ superior . Testarea pieţei actuale şi potenţiale este realizată de compartimentul de marketing prin interviuri . Are rol hotărâtor în determinarea calităţii prin : 37 calitatea utilajelor şi echipamentelor 38organizarea fluxului tehnologic 39respectarea disciplinei tehnologice Calitatea utilajelor se exprimă prin caracteristicile tehnice . precum şi recepţiei calitative şi cantitative .

. perfecţionarea pregătirii profesionale . în funcţie de caracteristicile grupei de produse 42 condiţii de igienă 43 amplasarea corespunzătoare a produselor în mijloacele de transport pentru a se asigura stabilitatea pe perioada transportului . compoziţia chimică a aerului şi circulaţia aerului . În cazul defectelor se pune problema răspunderii juridice pentru produsul respectiv . menţinerea integrităţii produselor . Nerespectarea acestor reguli duce la obţinerea unor produse neconforme sau defecte . evidenţierile pentru propunerile de îmbunătăţire a calităţii . Managerul organizaţiei are atribuţia de a asigura instruirea şi perfecţionarea lucrătorilor pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor . Asigurarea şi controlul calităţii Asigurarea calităţii are ca obiectiv prevenirea defectelor .( producătorul are obligaţia de a despăgubi clientul pentru pierderile cauzate de un produs ) . ca tehnici de motivare a personalului se folosesc premiile .utilajelor . umiditate . constituirea echipelor de lucru pentru desfăşurarea unei activităţi care să respecte disciplina tehnologică . Transportul mărfurilor Are rolul de a menţine calitatea în timpul efectuării lui . Pentru aceasta trebuie să se asigure următoarele condiţii : 40 mijloace de transport corespunzătoare grupei de mărfuri şi modalităţi de transport corespunzătoare 41 condiţii de temperatură . de a evalua eficacitatea instruirii . O altă atribuţie a conducerii organizaţiei este motivarea personalului . Resursele umane Resursa umană a organizaţiei economice prezintă importanţă pentru calitate prin calificarea profesională . Aceasta presupune ca lucrurile să fie făcute bine de prima dată şi de fiecare dată .

. transportului şi depozitării . Păstrarea mărfurilor Păstrarea mărfurilor se face în spaţii special amenajate numite depozite . Păstrarea mărfurilor este una din etapele circuitului tehnic al produselor cu influenţe foarte mari asupra calităţii produselor . Ambalajul are rolul de a proteja produsul faţă de aceşti factori . evitându-se astfel pierderile cantitative sau modificările calitative ale produselor . transport şi depozitare Pe parcursul manipulării . ca urmare a acţiunii unor factori .Ambalarea mărfurilor Ambalajul trebuie să îndeplinească următoarele funcţii : 44 funcţia de conservare şi protecţie a calităţii produselor ambalate 45 funcţia de manipulare . mărfurile sunt supuse unor factori fizici . Aceasta poate duce la modificări negative sau pozitive ale calităţii produsului . chimici şi biologici .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful