Monica Elena Ghitiu, Maria Roth Mituri și realități legate de maternitatea la vârsta adolescenței On the globe 14-15 million adolescents

give birth each year, which represents 10% of the total number of births. The data of the Romanian National Institute of Statistics shows that annually 30000 adolescents give birth. The fertility rate of this category has decreased between 1990 and 2008 from 51.5/1000 to 38.5/1000, but it continues to be
among the greatest in Europe. The quality of adolescent motherhood is often defined as inadequate, incapable of covering the needs of children. The literature review shows that teenage mothers are not necessarily unsuitable for parenting, and their difficulties are often due to the absence of financial, social and familial support, as well as the discrimination they have to face in society. Între 14-15 milioane de adolescente nasc pe glob în fiecare an, acest procent reprezentând la nivel mondial 10% din totalul de nașteri anuale. Conform datelor oferite de Institutul National de Statistica1, anual în România nasc peste 30000 de mame adolescente. Rata fertilității acestei categorii are o tendinţă de descreştere între anii 1990 şi 2008, de la 51,5/1000 la 38,5/1000, rată care rămâne însă printre cele mai mari în Europa. Calitatea de mamă-adolescentă este adesea asimilată cu cea de mamă nepotrivită pentru a acoperi nevoile copiilor. Trecerea în revistă a datelor unor cercetări arată însă că mamele adolescente nu sunt în mod necesar nepotrivite rolului de părinte, iar greutăţile lor se datorează în bună parte lipsei suportului financiar, social şi familial, alături de discriminarea la care sunt supuse.

Calitatea de părinte la vârsta adolescenței este descrisă deobicei ca fiind o calamitate pentru tânăra mamă la nivel individual și o acută problemă pentru societate. În general, mamele adolescente nu sunt sprijinite în mod real de societate. De cele mai multe ori mamele adolescente își cresc copilul singure fără a avea foarte multe soluții coerente de sprijin la nivelul politicilor sociale într-o societate în care se fac judecăţi de valoare după litera unor legi de mult apuse. Fără un sprijin real, supuse de multe ori stigmatizării,

1

http://www.insse.ro

de prejudecăţi şi eşecuri.5.5 iar în anul 2008 de 38. în județul Călărași rata fertilității ajungea la 71. ratele cele mai mari ale nașterilor la mame adolescente se găsesc în Angola. Cea mai scăzută rată a fertilității se înregistrează în municipiul București (17 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă). Astfel. la nivel continental se află Bulgaria (41/1000). 2006).Reproductive rights and reproductive health: selected aspects. de excluziune. La polul opus se află țări ca Franța 1/1000. în anul 2000 de 39. Conform datelor oferite de Institutul National de Statistica5. Olanda. Călărași. 2 3 Numărul de născuți vii la 1000 de femei cu vârste între 15 și 19 ani. http://www. unde mai mult de una din cinci adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani naște anual. În Europa cea mai ridicată rată este în regiunea estică (27/1000). Datele statistice arată că rata fertilitaţii2 la mamele adolescente este de 53 la 1000 la nivel global. World Population Monitoring 2002 . 90% apar în țările în curs de dezvoltare.6 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă în anul 2008. Rata fertilității era în anul 1990 de 51.org/esa/population/publications/2003monitoring/WorldPopMonitoring_2002. anual în România nasc peste 30000 de mame adolescente. Giurgiu. pentru ca în anul 2000 să se înregistreze 31764 de nașteri iar în anul 2005 cifra se ridica la 28359 nașteri. Liberia și Siera Leone. Pe primul loc.viitorul acestor femei și al copiilor lor pare a fi marcat de sărăcie. Republica Democrata Congo. Elveția (4/1000). acest procent reprezentând la nivel mondial 10% din totalul de nașteri anuale (OMS. în anul 1995 de 40. Între 14-15 milioane de adolescente nasc în fiecare an. Ialomița. Suedia (7/1000) (UNFPA.unfpa.5. În anul 1990 se înregistrau în România 47326 de nașteri la mamele adolescente cu vârste între 15-19 ani. Dintre acestea. 20074). Dâmbovița. 8 milioane de nașteri3. ceea ce reprezinta 12. La polul opus se află regiunea București-Ilfov cu o rată a fertilității în anul 2008 de 22. 2002.org/swp/2007/presskit/pdf/monitoring_eng.pdf 4 http://www. regiunea cu cea mai ridicată rată a fertilității la adolescente este Regiunea Sud-Muntenia (județele Argeș.2 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă în anul 2008. în anul 2005 de 33.ro 2 .4 nașteri la 1000 de femei de vârstă fertilă. O imagine detaliată a repartizării regionale în România a ratei fertilității se găsește în tabelul 1. Danemarca (6/1000).insse. Prahova. Teleorman) cu o rată de 46.pdf 5 http://www. Conform acestui studiu. În ceea ce privește rata fertilității pe regiuni în România.un.

6 42.3 33.5.3 41.4 32.4 30.4 46.9.4 Anul 2004 31. iar în anul 2008 de 53.5 34.2 40 31.4.9 36.8 Anul 2005 30. adolescentele din comunităţile rurale sunt în mai mare măsură marcate de maternitatea timpurie.6 38. Conform INS. naşterea în jurul vârstei de 30 de ani era considerată ceva problematic.2 37.5 33. în anul 1995 de 25.7 34. de ordin medical.9 19. Până recent. ceea ce însemnă că în ciuda caracterului mai tradiţionalist.8. în anul 1995 de 66. fără să existe argumente convingătoare că la această vârstă ar putea apărea alt gen de probleme.8 40.7 34.3 34. sunt trecute cu vederea la nivel societal (vezi de exemplu.5 33. Dimpotrivă.Tabelul 1.8 42.3 37.4 32.6 41.9 17. în anul 2000 de 63.2 37 18.5 Sursa: Institutul Național de Statistică Rata fertilității la adolescente este mai ridicată în mediul rural decât în mediul urban în România. rata fertilității adolescentelor în rural ea era în anul 1990 de 60. în anul 2000 de 22. cererea tot mai mare de tratament de fertilizare la această vârstă).1 iar rata fertilității în mediul urban era în anul 1990 de 40.4 33 34.5 17.1 41. perioada adolescenței era considerată din punct de vedere psihologic ca fiind vârsta optimă pentru a da naştere copiilor.4 40.4.1 35. Această situație este inversată acum: problemele medicale legate de fertilitatea la vârsta adultă.7 34. în anul 2005 de 51.9.2 39. Repartizarea regională a ratei fertilității în România Regiunea Regiunea Nord-Vest Regiunea Centru Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea BucurestiIlfov Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Oltenia Regiunea Vest TOTAL Anul 2003 31.3 22.9 32.9 40.8 30.3 29.8 43.6 35.8 35 Anul 2007 32.9 39. Oprobiul societății la adresa maternității adolescentelor nu a fost atât vehement și general în toate perioadele istorice.2 Anul 2008 35.6.6 33.7 15.9 41. de exemplu. În perioada contemporană mamele amână vârsta la care să aibă primul copil. în anul 2005 de 21 iar în anul 2008 de 25.2 39. în timp ce mamele 3 .5 Anul 2006 32.6 36.1.

ceea ce a condus la un număr foarte ridicat de nașteri la tinerii din această categorie de vârstă. Ca urmare a acestui fapt. la fel cum erau mamele necăsătorite în trecut. de multe ori acești copii ajungeau în sistemul de protecție (Furstenberg. 1991).adolescente. Ca urmare a acestui fapt. cele mai multe nașteri la vârsta adolescenței apar la femeile aparținând unor grupruri minoritare. Datele statistice arătau că în Marea Britanie în 2004 rata natalității la mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani era 26. Un al doilea motiv care susține îngrijorarea legată de maternitate la vârsta adolescenței este datorat faptului că prevalența acestui fenomen variază mult în funcție de etnie și grupul de apartenență. aceasta se căsătorea imediat cu tatăl copilului (așa numitele ”shotgun marriages”). În SUA în anul 1957 rata natalității la mamele adolescente era de 96. copiii născuți de mamele adolescente nu mai provin din cadrul unor relații de căsătorie așa cum se întâmpla în anii ’60. comparativ cu nașterile apărute la femei adulte). Rata natalității este mai scăzută în ultimii ani. în discursul public mamele adolescente nu apăreau ca o problema. spre deosebire de femeile aparținând unor grupuri dezavantajate. atât timp cât copiii apăreau în timpul unei relații ”legitime” de căsătorie. o serie de tendinţe demografice au conturat maternitatea la vârsta adolescenței ca fiind o problemă (rata natalității la mamele mai în vârstă a început să scadă mult mai repede decât la cele tinere. începând cu anii ’60. Maternitatea la vârsta adolescenței a devenit în ziua de astăzi un subiect fierbinte de presă. un motiv de respingere și stigmatizare din partea celorlalți. indiferent de statutul lor marital au devenit un grup marginalizat și stigmatizat. 1991).6% cât era în anii ’60-’70.3 la 1000 de nașteri ceea ce însemna că 10% din adolescente deveneau mame în fiecare an. Este mult mai probabil ca în cazul unei sarcini neplanificate femeile aparținând clasei de mijloc să facă un avort. „o problemă” care legitimeaza intervenția specialiștilor din serviciile sociale. adolescenții născuți în timpul exploziei natalității au devenit la rândul lor părinți.9% față de 50. dezavantajate din punct 4 . În acea perioadă în situația în care o mamă rămânea însărcinată. comparativ cu 7 % în 1965 și mai puțin de 5 % în anul 2001 (Geronimus. Dacă prevalența mamelor adolescente este mai scăzută în ultima perioadă de ce acest subiect suscită atât interes acum? Geronimus (1991) indica faptul că. neținându-se cont că.

raportată la cea a activității sexuale. cum ar fi adolescenții afro-americani. 85% dintre adolescente nu doresc să rămână însărcinate. șomajul şi sărăcia. 1993). iar mituri de genul ” dacă fac sex nu pot rămâne gravidă.de vedere economic. nașterea unui copil al unei mame adolescente are loc adesea într-un context cu resurse limitate din punct de vedere economic și social. Din cauza faptului că în mijlocul unor astfel de grupuri apar mult mai fecvent probleme cum ar fi abandonul școlar. cele mai multe sarcini la vârsta adolescenței apar din cauza ambivalenței cognițiilor față de maternitate. 1999). Dodge si Dittus (2003) au studiat atitudinile față de sarcină și maternitate printre 20745 tineri între 15 și 19 ani au relevat faptul că. Jaccard. Conform unor statistici din SUA. este mai probabil ca ele să folosească mai puțin eficient mijloacele contraceptive (Zabin. Factori care contribuie la apariția unei sarcini la vârsta adolescenței Există numeroase mituri cu privire la ceea ce înseamnă apariția unei sarcini la vârsta adolescenței. Caracteristicile demografice și educaționale sunt şi ei factori importanți. În cadrul unor grupuri dezavantajate din punct de vedere socio-economic. când de fapt explicația este una cât se poate de simplă. Stevens5 . Aston &Emerson. Diferența între adolescentele ce rămân însărcinate și cele ce nu rămân însărcinate este dată de frecvenţa folosirii contraceptivelor. Nivelul educațional al mamei influentează atitudinea față de sarcină la vârsta adolescenței (mamele cu un nivel educațional scăzut acceptă mult mai ușor sarcina la o astfel de vârstă). există studii care investighează problema în profunzime și care au arătat că mamele care declară că nu doresc să rămân însăcinate au de fapt o atitudine ambivalentă față de ideea de a avea un copil. Totuși. lipsesc informațiile corecte cu privire la activitatea sexuală și consecințele ei. în familiile afro-americane o astfel de sarcină este mult mai ușor acceptată decât în familiile asiatice). apartenența la o etnie afectează atitudinea lor față de apariția timpurie a unei sarcini (de ex. contraceptivele sunt utilizate sporadic și inadecvat. O întrebare firească care poate apărea este dacă de fapt adolescentele doresc sau nu să rămână însărcinate. În situația în care adolescentele au o astfel de atitudine ambivalentă. nu mi se poate întâmpla chiar mie” sporesc șansele apariției unei sarcini (Steinberg.

sarcina e cea mai fericită perioadă. cu vârsta medie de 16 ani. singurele dificultăți întâmpinate fiind cele legate de partea financiară. copii nu vor avea probleme dacă părinții se ocupă de ei în mod potrivit). Pentru unele adolescente rolul de mamă. Alte participante au declarat că au devenit mult mai responsabile după naștere și mai mature. Acești autori au constatat că bărbații aveau mai multe stereotipii legate de maternitate și sarcină. relația de cuplu este mai strânsă în timpul sarcinii și femeile își iubesc copilul de îndată ce îl văd). unele adolescente dobândesc un status social ridicat. idealizat chiar. precum și pe cele legate de ceea ce înseamnă să fii părinte (a fi părinte e distractiv. Rezultatele au arătat că adolescenții idealizează unele aspecte legate de sarcină (bărbații se simt mai apropiați de partenerele lor. Merrick (1995) a revizuit literatura de specialitate care viza explicarea cognițiilor ambivalente față de maternitate în funcție de cultură și etnie și a arătat că. Aceștia au descoperit faptul că fetele nu utilizau măsurile contraceptive deoarece aveau sentimente ambivalente față de o potențială sarcină. Se pare că adolescentele aparţinând unor minorități cu un statut socio-economic scăzut aleg mult mai des acest mod de ascensiune socială. a fi perceput ca un adult este un lucru puternic valorizat. Kelly și Singer (1996) au examinat inconsistența utilizării contraceptivelor printre 200 de adolescenți. Normele familiale. Într-un lot de 1546 de adolescenți din Sudul Australiei. În comunitățile sărace a deveni mamă la o vârstă cât mai fragedă înseamnă investirea în rolul de adult.Simon. 1996). cum ar fi „a avea un copil face o căsătorie 6 . Wahn si Nissen (2005) au realizat un studiu pe femei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani însărcintate sau care deja aveau un copil. S-a arătat că surorile unor mame adolescente devin la rândul lor mame datorită faptului că. Donovan si Corkindale (2001) au investigat atitudinea adolesceților privind maternitatea și sarcina la vârsta adolescenței. 1999 apud East. odată ce devin mame. experiența intrafamilială corelează pozitiv cu incidența sarcinilor la mamele adolescente. Condon. Ei au investigat atitudinile și cunoștințele tinerilor vis-a-vis de maternitate și au descoperit că participantele care priveau maternitatea ca fiind asociată cu un stil de viață mai bun inițial și-au modificat această concepție după nașterea copilului. experiența surorii lor e un indicator de acceptare a maternităţii la nivel familial și societal (Steinberg.

Ex si Janssens (2000) au investigat extensiv percepția de sine și reprezentarea conceptului de maternitate la adolescentele din Olanda raportat la femeile de vârstă adultă. În sinteza. Participantele fuseseră abuzate fizic. femeile mai tinere au avut o perspectivă puternic patriarhală asupra a ceea ce înseamnă să fii o mamă bună. decât femeile mai în vârstă. ca o nouă șansă de a lua viața de la început. 7 . Popillion (1997) a intervievat 6 adolescente însărcinate și adolescente care deja deveniseră mame.completă” sau „a avea un copil este o etapă firească a vieții și fiecare poate fi un părinte de succes”. Totodată. Ex si Janssens au descoperit ca atât femeile mai tinere cât și cele mai în vârstă au văzut mamele ideale ca fiind centrul familiei și ca fiind mai puțin independente . proveneau din familii disfuncționale și cu toate acestea vedeau rolul matern într-o manieră pozitivă. Au comparat femeile tinere și mai în vârstă cu nivele scăzute de educație cu femei tinere și în vârstă cu nivele crescute de educație. vârsta și nivelul de educație au avut o influență puternică asupra percepției participantelor asupra maternității. Alte femei mai în vârstă și cu un nivel mai înalt de educație au privit la rândul lor maternitatea ca fiind centrată pe copil și familie. ele priveau experiența maternității ca un punct de pornire. Tinerele au avut o perspectivă mai patriarhală asupra rolului de părinte. cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani cu privire la experiențele trecute și la percepția maternității. dar nu atât de pregnant ca și mamele mai tinere. dorind să ofere copilulului afecțiunea de care ele nu avuseseră parte în copilărie. emoțional sau sexual. Odată ce aceste mame s-au decis să își păstreze copilul. cu nivel educațional scăzut. femeile mai tinere au perceput mamele ca fiind independente și bine reprezentate individual în afara arealului domestic. În primul studiu au investigat 64 de participante și percepția acestora asupra maternității. ele au început să beneficieze de suport din partea unui număr semnificativ de persoane. Paradoxal s-a dovedit că. Cel de al doilea studiu al autorilor s-a centrat pe percepția maternității și a inclus 165 de participante cu vârste cuprinse între 15 și 22 de ani cu diferite nivele educaționale. Percepția participantelor asupra rolului matern se pare că este o reflecție o observațiilor făcute asupra comportamentului propriilor mame. femeile mai tinere au apărut mai tradiționaliste în percepția lor asupra maternității decât femeile mai în vârstă. Pe lângă aceste aspecte tradiționale.

Steinberg (1999) arăta că. După cum sintetiza O’Brien și Penna (1998). În acest timp. care au un nivel educațional mai ridicat și a căror mame au un nivel educațional ridicat de asemenea. marginalizarea și excluderea (din partea comunităţii) sunt în mod inevitabil acompaniate de forme de comportament de rezistență și conflict din partea mamelor-adolescente faţă de familia de origine. cercetările arată că adolescentele mai mari. iar bărbatul poate rămâne la rândul lui în concediu de paternitate. cu diferite nivele de educație).În cercetările anterioare. respectiv că creșterea și îngrijirea copilului trebuie să se alinieze la normele societății. Adolescence. autorii au descoperit că stilul parental al mamei influentează modul de gândire a fiicelor asupra maternității. fiicele lor și-au perceput mamele ca oferindu-le independență în formarea deprinderilor de a-şi îngriji copiii. În această situație. De asemenea. mamele considerau că o mamă poate lucra. adolescentele care devin mămici pot fi privite ca fiind rezistente la imperativele sociale actuale. conform cărora independența economică și statutul social nu pot fi atinse decât prin muncă plătită și carieră. prin parcurgerea treptelor de studii superioare. valori capitaliste precum succesul economic și statutul social au condus la apariția 8 . cu vârste cuprinse între 15 și 46 de ani. aveau o perspectivă mai puțin tradițională asupra maternității De exemplu. Utilizând aceleași 165 de participante (diada mame-fiice. constituirea unei familii. poate. şi abia apoi. În cartea sa. Politici publice şi mamele adolescente La perceperea mamelor adolescente ca fiind un fenomen patogen au contribuit imperativele sociale și politice ale secolului XX cu privire la responsabilitățile femeilor în societățile vestice. Majoritatea a arătat că mamele și fiicele erau mai puțin tradiționale în ceea ce privește credințele lor cu privire la rolurile de gen. femeile care nu urmează acest pattern au devenit ţinta stigmatizării şi a marginalizării. Ex si Janssens (1998) au descoperit o corelație între aptitudinile parentale ale mamelor și atitudinile fiicelor față de maternitate. de şcoală şi de alte instituţii cu aşteptări privind integrarea lor socială. au dobandit un caracter normativ pentru femeile tinere din clasa de mijloc. în țări precum Marea Britanie şi SUA. Patternuri ale traseului de viaţă cu orientarea spre succes în carieră.

iar în Noua Zeelandă succesele americane au început să fie din ce în ce mai des citate de politicieni. Studiile arată însă că nu se poate vorbi în acest fel general despre efecte negative ale muncii mamelor asupra copiilor. Conform lui Steinberg (1999). iar liberalii s-au arătat îngrijorați că acest fenomen ar putea corela cu rata crescută a abandonului școlar şi că măsurile de sprijin ar putea încuraja fenomenul. 1990). SUA. Acest lucru a fost făcut în încercarea de transforma patologicul în normal. tot în SUA. În trecut. 9 . În Marea Britanie obiectivul este ca până în 2010 60% din mame să fie incluse în muncă sau în sistemul educațional. Adică. începând din anii ’70. așa cum cele mai multe preferă să facă în Noua Zeelandă sunt total absente în mass-media (Phoenix. În ceea ce piveşte importanţa educaţiei pentru mamele adolescente. Rezultatul accentului puternic pus pe educaţie și pe participarea pe piaţa muncii este că anumite consideraţii legate de maternitate sunt valorizate mai puțin decât cele legate de muncă (Esping-Andersen. femeile care stăteau acasă și creșteau copiii erau considerate a fi modele pozitive. Bowlby (1969) menționa că. în loc să îl restrângă. Femeile care lucrau erau condamnate în principal din cauza efectelor negative pe care lipsa lor de acasă le avea asupra dezvoltării armonioase a copiilor. În contrast cu aceasta. atunci o „problemă socială atât de stringentă” nu poate fi rezolvată decât prin încercarea de a determina adolescentele mame să adere la aceste norme. dar se omite asigurarea unor servicii pentru îngrijirea copilului mic. Marea Britanie. mamele adolescente care stau acasă cu copiii lor. în mass-media din Noua Zeelandă există numeroase reportaje cu mame adolescente care s-au întors la școală sau la universitate. 1991). Noua Zeelandă sunt țări în care au fost impuse diverse măsuri pentru „incluziunea socială” a acestor mame: în SUA mamele sunt impulsionate ca indiferent de vârsta copilului ele să își continuie școala sau să facă anumite cursuri de formare profesională.unei reale dispute în mediul politic cu privire la măsurile necesare restrângerii numărului de mame adolescente: conservatorii au devenit anxioși cu privire la potențiala dependență a tinerelor femei de serviciile oferite de stat şi de costurile acestor servicii. ele primesc susţinere financiară dacă se încadrează în muncă. dacă în aceste societăți norma este legată de educație și participarea activă pe piața muncii. creșterea copiilor primeşte puțină recunoaștere de către societate şi totodată femeile însele acordă acesteia din ce în ce mai puțin timp. pe perioada zilei în care mamele sunt la serviciu.

din păcate în România există doar câteva centre de zi destinate special mamelor adolescente. În ceea ce privește accesul la educație. mamele adolescente vor putea beneficia de indemnizație de maternitate chiar dacă își continuă studiile. în România nu putem spune că există o legislație coerentă în acest sens.Deși invizibile. mamele adolescente se bucură de aceleași drepturi ca toate mamele: alocația monoparentală și complementară dacă este cazul. aceste mame își aduc contribuția la dezvoltarea societății prin activităţile de îngrijire a copiilor. care reglementează instituirea unei măsuri de protecție specială doar dacă există o situație de îndeplinire deficitară a atribuţiilor parentale. pentru a beneficia de sumele bănești cuvenite. În ceea ce privește prestațiile sociale. Nici această formulă nu rezolvă cu totul problema reprezentantului legal al copilului. precum abuzul. Marea Britanie pentru prevenirea sarcinilor la mamele adolescente există o rețea de servicii de prevenție dar și o rețea de servicii de suport pentru mamele care deja au un copil. alocația de stat pentru nou-născuți. trusoul pentru nou-născut. premiul de naștere. aceste mame își pot continua școala nemaifiind obligate să se transfere la cursuri la distanță sau seral. Singura modalitate de stabilire a unui reprezentant legal pentru copil este plasamentul familial la un membru al familiei extinse. ca cele legate de indemnizaţii. creșele sunt insuficiente pentru a răspunde numărului mare de cereri și astfel pentru o mamă adolescentă este foarte greu să 10 . în România marea majoritate a copiilor cu mame minore nu au un reprezentat legal. ceea ce vine în contradicție cu legislația în domeniul protecției copilului. Dată fiind insuficienţa serviciilor de zi. Dacă în unele ţări cu o rată ridicată a fertilității la mamele adolescente există o serie de reglementări legale care stipulează modalitățile concrete de susținere a mamelor adolescente. Problema care se pune în ceea ce privește aceste prestații sociale este aceea a reprezentantului legal pentru copilul nou-născut. În ceea ce privește serviciile acordate mamelor adolescente. neglijarea sau exploatarea copilului. Conform unor recente prevederi legislative. curatela fiind stabilită pentru probleme specifice. Conform Codului Familiei mama minoră dobândește capacitate de exercițiu doar dacă este căsătorită și a împlinit vârsta de 16 ani. Ca urmarea a acestei situații. În state cum ar fi : SUA. ele trebuie să accepte stabilirea curatelei în favoarea unei persoane adulte. Cum majoritatea covârșitoare a acestor mame nu sunt căsătorite.

Găsirea unor soluții coerente de ajutorare a mamelor adolescente necesită armonizarea cadrului legislativ actual şi crearea unor noi reglemetări legale pentru această categorie de beneficiare. Conceptul de mamă bună Maternitatea reflectă imaginea privilegiată a familiei occidentale. credințe. Conceptul de mamă bună este 6 reinventat de fiecare Boulton (1983). Realitatea calităţii de mamă este diferită faţă de imaginea idealizată în mod curent de către mass media. În mod similar. ritualuri. Astfel. experiențele mamelor și schimbările survenite în timpul maternității pe un grup de mame din N-V Londrei. occidentală.continuie școala sau să își găsească o slujbă. ce maternitatea oferea placere și satisfacții pentru unele mame. unde perioada de rezidență este deobicei între 6 și 9 luni. 11 . norme. faptul că. construcțiile sociale curente asupra maternității nu reflectă realitățile tuturor mamelor6. a intervievat mamele din clasa de mijloc și din clasa muncitoare cu privire la percepția maternității și viața zilnică. Fiecare societate are propriile sale mituri. 1994). maternitatea era văzută ca o sarcină dificilă. ei au întărit faptul că. dar totuşi îşi dorește să își ingrijească copilul. Perspectiva poststructuralistă și feministă asupra maternității (Johnson. „miturile societale sunt implicate în crearea unei false impresii despre maternitate”. neglijate fiind „aspectele legate de rasă și etnie”. dar și conturarea unui plan de acțiune pe durată lungă. 1990) indică. În studiul ei femeile exprimau sentimente ambivalente vis-a-vis de maternitate. Bhopal (1998) demonstra că maternitatea este studiata dintr-o perspectivă unilaterală. în timp. „maternitatea este derivată cultural” (Thurer. În situațiile în care mama nu are condiții adecvate de creștere și îngrijire a copilului. In diferitele perioade istorice şi societăţi există o mare variabilitate în practicile de creștere a copilului și felul relațiilor dintre mame și copiii lor. sau nu are abilitățile parentale necesare. pentru altele. mononucleare. expectanțe. Aceasta reprezentare idealizată face multe femei să se simtă inadecvat în rolurile lor. simboluri. în special cele cu statut socio-economic scăzut. Statutul social al mamelor are un impact deosebit de mare asupra felului în care femeile acceptă maternitatea şi îşi asumă responsabilităților față de copii. Weaver and Ussher (1997) au investigat expectanțele. o bună formă de serviciu de asistare o reprezintă centrul maternal. de exemplu. cu obiective clare și realiste.

În ciuda rapidității cu care survin schimbările. Indiferent dacă adolescenții sunt părinți buni sau răi. ilegimitatea şi alte riscuri pentru copil. emoțională și socială. dacă adolescenții cu un statut socio-economic scăzut sunt părinți nepotriviți. atât pentru profesioniștii care activează în domeniul social și medical. asociat cu sărăcia. pe când cei cu un statut socio-economic mai ridicat sunt părinți adecvați. 12 . biologică. tendința principală a studiilor pe aceasta temă se axează pe ceea ce Johnson (1990) numea „inventarea conceptului de mamă bună”.societate. formulat mai subtil. Un astfel de rol. Acesta este mesajul care este promovat la nivel societal. în care indivizii dobândesc un sentiment de apartenență vis-a-vis de roluri specifice. asumat de anumite adolescente mai devreme decât este socialmente acceptat este acela de mamă. ori la vreun ideal. mesajul care le este transmis tuturor mamelor în materialele publicate care au ca temă modalitatea în care trebuie o mamă să se comporte cu copilul. în care o deosebită importanță o are oferirea unui descendent de sex masculin pentru mândria și onoarea familiei”. care ridică numeroase întrebări. aceasta a demonstrat că femeile asiatice care trăiesc în estul Londrei văd maternitatea ca un rezultat natural al căsătoriilor aranjate. în concordanță cu propriile mituri7. maternitatea nu se rezumă la un singur înțeles sau la o singură experiență. de exemplu. Mamele adolescente continuă să fie un fenomen controversat. nici la o experiență universală. În acest caz. adolescenții își asumă roluri și responsabilități pregătindu-se pentru vârsta adultă. cât și pentru membrii societății în ansamblu. Mamele care nu reușesc să se încadreze în patternul de comportament considerat „normal” sunt în mod invariabil poziționate într-un rol deviant. Astfel discursurile despre mamele adolescente se raportează la ceea ce reprezintă o mamă bună. Odată cu avansarea în vârstă. Maternitatea adolescentelor a fost mult timp ținta favorită a unor dihotomii de genul mamă bună/ mamă nepotrivită. problematic în cele mai multe culturi. arată Bhopal (1998) acesta este modul în care maternitatea este construită și femeile sunt judecate ca fiind mame bune sau rele. Riscurile maternităţii adolescentine Adolescența este considerată ca fiind o perioadă de schimbări substanţiale în sfera cognitivă. Astfel. aceasta este perioada consolidării identității. sau. în proprii termeni. Deși sunt 7 În studiul lui Bhopal (1998).

Totodată.câteva voci care susțin contrariul (Geronimus. raportat la alte categorii de vârstă. Astfel. 1 din 5 adolescente însărcinate sunt supuse relelor tratamente. La nivel mondial peste un milion adolescente și copiii lor nu supraviețuiesc sarcinii. Schellenbach. Dacă supraviețuiesc. pornind de la constatarea unor tipare de comportament parental de tip impulsiv la adolescenți. ceea ce conduce la un risc crescut pentru psihopatologie la copil. similare cu cele descrise la mamele abuzatoare. respectiv nașterii. 1992). Raportul Organizației Salvați Copiii – State of the World’s Mothers din anul 2004 prezintă consecințele apariției unui copil la vârsta adolescenței. Astfel. cât și perinatal. a fi mama adolescentă este văzut ca un factor care sporește riscul dezvoltării unei relații dezadaptative între mamă și copil (Ketterlinus. iar copiii lor sunt predispuși să rămână săraci. acești copii sunt predispuși să se nască prematur și să aibă o greutate scăzută la naștere. Pentru copii. care favorizează ca adolescentele să devină sărace şi să recurgă mai puţin la contracepţie. Keogh & Rellinger. Relația maternitate-sărăcie la vârsta adolescenței este una complexă. femeile sărăce sunt predispuse să devină mame în adolescență. aceste adolescente sunt predispuse abuzurilor. a avea copii la vârsta adolescenței este un fapt văzut în literatura mainstream ca fiind problematic din punct de vedere social şi economic. Maxwell. Testa. Totodată. Lamb & Nitz. sănătate și oportunități de educație sunt profunde. 1991). 1990 au 13 . 1991. 1991). Miller & Moore. prezintă niveluri mai ridicate de stres legat de sarcinile parentale și sunt mai puțin senzitive la interațiunea cu copiii lor decât sunt mamele adulte (Passino. S-a arătat în numeroase cercetări faptul că: mamele adolescente vocalizează mai puțin cu copiii lor și le oferă mai puține experiențe stimulative. copiii mamelor adolescente sunt expuși unor riscuri extreme. Copiii sub 1 an născuți de mame adolescente prezintă un risc de mortalitate de 50 de ori mai crescut decât copiii născuți de mame cu vârste de peste 20 de ani. ceea ce contribuie la apariția unor dificultăți de învățare mai apoi (Barrat. Whitman. 1993). Un alt efect și/sau cauză al apariției unui copil la vârsta adolescenței este nivelul educațional scăzut al mamei. nu oferă posibilitatea unei relații emoționale adecvate și împartășesc emoții în mod inconsistent. consecințele sărăciei în termeni de nutriție. Aici se arată că de multe ori nașterea la vărsta adolescenței incumbă o mulțime de riscuri atât din timpul sarcinii.

Astfel. datorită naturii lor egocentrice. Au arătat totodată. descrierea adolescenților ca fiind egocentrici și incapabili să satisfacă nevoile bazale ale copilului ignoră un aspect deosebit de important. Acest suport social însă nu înseamnă subminarea și preluarea 14 . cele mai proeminente dintre ele devenind totodată cele mai apropiate de schema imaginii despre sine a fiecăruia. Young a arătat că adolescenții sunt incapabili de a întâmpina nevoile bazale ale copilului. Buchholz si Carol Korn-Bursztyn. au analizat numeroase studii. O serie de cercetări arată că unele mame adolescente pot avea abilități parentale similare mamelor adulte (Klerman. că mamele au în mod evident nevoie de suport social pentru a fi „părinţi suficienţi de buni”. Perspectiva lui Young este opusă altor interpretări dinamice conform cărora mai multe roluri pot fi asumate concomitent.găsit o corelație seminificativă între parentalitate la vârsta adolescentă și abuzul asupra copiilor. Ester S. Demitizarea maternităţii adolescentine Există cercetări care contrazic supozițiile lui Young și canoanele teoriilor psihosociale ale dezvoltării. 1993). ea poate schimba ierarhia rolurilor asumate în adolescenţă. Deja în 1978 Mc Call şi Simons arătau faptul că există o organizare ierarhică a clusterelor de roluri individuale asumate. Bazat pe teoria ericksoniană. Ele au constatat că mamele adolescente sunt percepute ca având strategii de coping inadecvate și totodată sunt văzute ca fiind lipsite de suport social. încercând să determine rolul vârstei mamelor in dobândirea abilităţilor parentale „adecvate”. Cercetarea lor s-a concentrat în special pe domeniile în care mamele erau văzute ca fiind „deficitare”. De asemenea. anume diferențele individuale. Young (1988) a examinat stilurile parentale la vârsta adolescenței în relație cu teoriile psihologiei dezvoltării și a postulat faptul că parentalitatea la vârsta adolescenței solicită angajarea într-un rol anterior explorării altor roluri specifice vârstei. Rolurile nu sunt abstracte sau separate. în condiţiile în care maternitatea devine un rol proeminent. Children of Adolescent Mothers: Are They at Risk for Abuse?. care nu dau credit capacităţilor parentale la vârsta adolecenţei. În primul rând. În anul 1993 în articolul lor. punând pe prim plan sentimentele materne şi grija pentru copil. Fiecare nou rol poate fi integrat cu succes în schema despre sine a fiecăruia.

În termenii dezvoltării psihice. a reieşit că mamele adolescente nu sunt mai punitive cu copiii lor decât mamele adulte. Concluzii Confruntarea numeroşi factori de risc. Buchholz și Korn-Bursztyn au indicat faptul că o parte din datele care susţin astfel de teze nu au fost culese pe eşantioane reprezentative. cercetările care au efectuat o comparație cu părinții adulți din aceeași comunitate nu au mai descoperit diferențe semnificative în funcţie de vârsta mamelor. ci înseamnă acordarea unui ajutor pentru modelarea abilităților parentale ale adolescentelor. copiii mamelor adolescente s-au dovedit a fi normal dezvoltați în raport cu etatea cronologică. mediere). Unele dintre cercetările care accentuează riscurile maternităţii timpurii sunt criticabile pentru lipsa lor de rigurozitate științifică şi unilateralitate. decât lipsa de sprijin social. oricum. dar cu situaţie socială similară. în cazul mamelor adolescente cel mai des se pune problema neglijării copilului. În ceea ce privește abuzul săvârșit de către mamele adolescente. putând apărea anumite erori care să biaseze datele. Autoarele menţionate au arătat că la mamele adolescente. În termeni comportamentali. nu cea a comiterii unui abuz. sprijinul social redus. Uneori ele scot în evidenţă cazurile de eşec ale adolescentelor şi evită comparațiile cu mamele mai în vârstă. efectul negativ al vârstei tinere în apariţia unor dificultăţi este mai puțin clar decât ar sugera asumpțiile bazate pe simțul comun. 15 . care ar putea scoate în evidenţă că în spatele şanselor scăzute ale devenirii parentale stă poate mai puţin vârsta.rolului de mamă de către bunica maternă. Dificultăţile lor se datorează în mod substanţial retragerii sau absenţei suportului social şi stigmatizarea mamelor adolescente. Autoarele menţionate au comentat de asemenea studiile din care reiese că adolescentele nu relaționează adecvat cu copiii. nu îi stimulează suficient și că prezintă mult mai multe comportamente punitive decât mamele mai mature. activități stimulative. dependența de servicii sociale și excluziunea socială sunt caracteristici ale maternităţii adolescentine dovedite de literatura științifică. în afară de faptul că mamele adolescente nu posedă aceleași resurse pentru a oferi un mediu stimulativ copilului necesar unei dezvoltări cognitive propice (de exemplu jucării. Conform studiului menţionat.

S. E. and Gol. dar să susţină maturizarea şi continuarea dezvoltării personalităţii şi a formării profesionale a mamelor adolescente. (1991). 485-492.G. Bibliografie Barrat. (1998). M. 16 . (1969). M. Buccholz. Adolescence 28: 361-382. C. 40. Family relations. Women’s Studies International Forum. and Korn-Bursztyn. Buccholz. Boulton. M. 21.S.A. London: Tavistock. orientarea cercetărilor spre domeniul maternităţii adolescentine şi adunarea datelor de la tinerii părinţi despre modul în care aceştia sunt afectaţi de naşterea copilului trebuie să stea la baza unor politici sociale care să nu încurajeze maternitatea timpurie. Bhopal. Attachment and Loss. School-age offspring of adolescent mothers: Enviroments and outcomes. K. American Journal of Orthopsychiatry 56: 347-359.S. On being a mother: A study of women with pre-school children. (1993) ‘Children of adolescent mothers: Are they at risk for abuse?’. New York: Basic Books. J. (1983). E. Bowlby. Vol I: Attachment. (1986) ‘More than playing house: A developmental perspective on the strengths in teenage motherhood’. 442-447.În faţa acestor controverse. South Asian women in East London: Motherhood and social support.

. Furstenberg F. Jaccard J.A. 171-186. K. 553-561. Sex Roles. (2003). The Three Worlds of Welfare Capitalism. 14.M.T.).D. and Nitz. & Corkindale..M.Journal of Adolescent Health. Family relations. New York: Free Press. As the pendulum swings: Teenage chilbearind and the social concern. Adolescent Pregnancy and parenting: Controversies of the past and lessons for the future. 38. J. J. 40. Donovan J and Corkindale CJ (2001). Australian adolescents’ attitudes and beliefs concerning pregnancy.. psychometric testing and results of a new scale.V. L. Ketterlinus. Jr (1991). (1993).. (2001a).D. Journal of Adolescence. 729-742. (1990) ‘A multidimensional theory of early modern childhood’. McCall. 43. 24. Cambridge: Polity Press. J.G. M. Journal of Adolescence 24: 729742.T. Dittus P. (1978).. Klerman..M. Journal of Adolescent Health. & Janssens. L. Family Relations 40: 435-441.. Maternal discussions about pregnancy and adolescents. Issue 2.G. 865-890. Pages 84-87.Condon JT. R.T.M. C. Donovan. (1991) ‘Teenage childbearing and social and reproductive childbearing: the evolution of complex questions and the demise of simple answers’. J.M. childbirth and parenthood: the development. Australian adolescents’ attitudes and beliefs concerning pregnancy. & Simmons.E.. A. attitudes toward pregnancy. Young females’ images of motherhood. Dodge T. Geronimus. psychometric testing and results of a new scale. (2000).T. childbirth and parenthood: The development. G. Ex. Ex. (1990).A. Family Relations 40: 463-471. J. C. J. (1991) ‘Developmental and ecological sources of stress among adolescent parents’. (1998). Lamb. Maternal influences on daughters’ gender role attitudes. F. 127-138. & Janssens. 17 . Condon. Identities and interactions: An examination of human associations in everyday life (Revised edition ed. Volume 33. Journal of Comparative Family Studies 21: 1-11.M. Johnson. Sex Roles. C. G. G. Esping-Andersen.J.

Save the Children (2004). Unicef (2001). Pediatr Ann. Issue No.adolescence: review of developmental theories and parenting behaviors. (1995).D. (1993) ‘Personal adjustment during pregnancy and adolescent parenting’. & Moore. Passino.L. T. Stevens-Simon C. (1998). and Penna. Adolescence 28: 97-122.G. & Nissen. Maternal Child Nursing Journal. 1991.. L. M. and Rellinger. 8 18 . Borkowski. M. E. 1993. pregnancy and parenting: Research through the 1980s’. Young.. Save the Children Report. White M. (1990) ‘Adolescent sexual behaviour. B. Journal of Counseling and Development. Boston:Mc Graw-Hill College.C. (2005). Steinberg. Adolescence. 3. Florence. Young Mothers?. Innocenti Report Card. J. (1997). Zabin LS. Unpublished master’s thesis. 73. Schellenbach.J. 288-295. E.H. Becoming and being a teenage mother: How teenage girls in southwestern Sweden view their situation.. A. Whitman. World Health Organization (2006). Adolescent childbearing as career “choice”: Perspective from an ecological context.. 20:322–331 World Population Monitoring 2002 . Popillion. Iowa State University.( 1999). A. E. Parenting during mid. Journal of Marriage and the Family 52:1025-1044. Do adolescents want babies? The relationship between attitudes and behavior. Cambridge: Polity Press.Reproductive rights and reproductive health: selected aspects. (1991).W. S. E.A.. Maxwell. Adolescent pregnancy. Theorising Welfare: Enlightenment and Modern Society. Health Care for Women International.Merrick. Phoenix. Journal of Research Adolescence.M. Emerson MR. S. 20028. K. Miller. C.E. Ames.N. London: Sage Publications.3: 67–86 Wahn. Childrean having children. Pregnant adolescents : delivering on global promises of hope. State of World Mothers 2004. O’Brien. Searching for love: A qualitative study of parenting teens in a residential living program.. ‘A league table of teenage births in rich nations’. Keogh. 17. (1988). Astone NM. 1-12. A.

unfpa.org/esa/population/publications/2003monitoring/WorldPopMonitoring_200 2 19 .un.26. 591-603.org/swp/2007/presskit/pdf/monitoring_eng.pdf http://www. http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful