PARTICULARITATI ALE PROFILULUI DE PERSONALITATE IN STADIUL BATRANETII Adaptarea în perioada vârstei a treia În ultimii 50 de ani, odata cu cresterea sperantei

de viata si a numarului de persoane vârstnice, constatam schimbari majore în structura demografica a populatiei. Astfel, pe parcursul secolului XX, speranta de viata în Europa si SUA a crescut în medie cu 26 de ani, iar proportia persoanelor peste 65 de ani a crescut de la un raport de de 1 la 30 la aproape 1 la 6. Urmare a acestei cresteri semnificative a numarului de persoane vârstnice în ansamblul populatiei, a crescut semnificativ si interesul specialistilor pentru întelegerea modului în care oamenii se fac fata acestei perioade si se adaptateaza procesului de îmbatrânire. Adaptarea la vârsta a treia este un proces dificil din multe puncte de vedere. De obicei, dupa 65 de ani oamenii se pensioneaza si nu mai desfasoara activitati retribuite, multi dintre prieteni si rude apropiate dispar, forta si sanatatea fizica sunt în declin, iar ocaziile de a se implica activ în activitati sociale scad la rândul lor. În plus, persoanele ajunse la vârsta a treia trebuie sa înfrunte o multitudine de stereotipuri negative cu privire la batrânete. Goldman & Goldman (1981) au realizat un studiu în care au discutat cu peste 800 de copii din diferite tari din Europa de Vest si SUA despre modul în care acestia percepeau batrânetea. În multe cazuri, rezultatele obtinute la diverse chestionare nu prezinta clar reactia de respingere a batrânetii exprimata de copii de toate vârstele. Însa, în acest caz s-au observat in descrieri: pielea brazdata de riduri, boli diverse, slabiciune si lipsa de putere, fragilitatea tot mai mare care vine odata cu batrânetea. Acestea au fost însotite de foarte multe ori de comentarii si grimase exprimând reactii emotionale negative (respingere, dezgust etc.) a. Statusul social la vârsta a treia La rândul lor, persoanele vârstnice sunt constiente de imaginea negativa, pe care, societatea în ansamblu o are despre acest segment de vârsta. Doi cercetatori americani (Graham and Baker, 1989) au rugat atât studenti, cât si persoane în jurul vârstei de 60 de ani sa acorde punctaje si sa faca o clasificare a nivelului pe care îl are statusul social al persoanelor de vârste diferite. Ambele grupuri au oferit raspunsuri similare: nivelul statusului este scazut în perioada

petrecând tot mai mult timp singura sau într-un grup social restrâns. Acesta arata ca la vârsta a treia are loc o reducere treptata a câmpului social al persoanei pe masura ce aceasta se angajeaza în tot mai putine roluri sociale si interactioneaza cu un numar tot mai mic de persoane. Securitatea financiara este un alt factor important: vârstnicii dispun de bani mai putini. autorii constata ca exista o serie de factori care nu se afla sub controlul individului. Russell and Catrona. creste treptat în adolescenta. Mai mult decât atât. Calitatea vietii la vârsta a treia Care sunt aspectele pe care vâstnicii le considera importante pentru o buna calitate a vietii? Asa cum Ferris and Branston (1994) aratau ca relatiile interpersoanale. argumente privind importanta suportului social în viata vârstnicului au fost aduse de multi autori (de exemplu. Teoria dezangajarii sociale Teoria dezangajarii sociale a fost propusa de Cumming and Henry în anii 1960 si încearca sa explice cauzele scaderii treptate a gradului de implicare sociala a persoanelor vârstnice. integrarea într-o retea sociala puternica. Persoanele în vârsta care nu se pot baza pe un suport social adecvat sunt mai vulnerabile si mult mai predispuse la dezvoltarea de simptome depresive. iar problemele financiare sunt de multe ori cauza depresiei si a sentimentelor de lipsa de valoare si inutilitate. a. tinerete. a reiesit ca nivelul statusului social al unei persoane ajunsa la vârsta de 80 de ani este considerat la fel de scazut ca si al unui copil de 5 ani! b. o dezangajare progresiva ar reprezinta modalitatea optima de adaptare la caracteristicile vârstei a treia. chiar societatea în ansamblu are mai putine asteptari de la . În primul rând. maturitate si scade apoi la bâtrânete. chiar persoana în vârsta este cea care decide asupra unei reduceri treptate a implicarii în viata sociala. Reducerea câmpului social Ideile prezentate mai sus au fost reluate si dezvoltate ulterior de Cumming (1975). cel mai adesea membrii apropiati ai familiei. cum ar fi pensionarea obligatorie. Ca urmare. disparitia partenerului de viata. precum si o stare buna de sanatate sunt factorii cei mai importanti.copilariei mici. 1991). În alte situatii. a rudelor si prietenilor etc. Din acest punct de vedere. în opinia autorilor citati mai sus.

multe persoane ramân foarte active social chiar la vârste înaintate. dar si o descrestere a gradului de preocupare si interes pentru ceilati oameni. aceasta ar fi cea buna strategie pentru de a face fata presiunilor interne si externe caracteristice perioadei.persoanele în vârsta. O distinctie importanta din acest punct de vedere trebuie facuta între individualism si colectivism (Triandis. caracterizate prin accentul pe individualism si realizare personala. Diferente culturale Gradul de dezangajare sociala si presiunea externa resimtita în acest sens este diferita în diverse culturi. persoanele în vârsta. Presiunile interne includ deteriorarea sanatatii fizice. Mai mult chiar. din majoritatea activitatilor sociale în care erau implicati. deprinderile si abilitatile de care dispune persoana în cauza. în opinia autorului citat. Pe de alta parte. sunt cel putin partial rejectate de societate. persoanele care reusesc sa ramâna active cât mai mult timp sunt si cele care traiesc o stare emotionala pozitiva. Presiunile externe se refera aici la o nevoie tot mai redusa pe care ceilati o exprima pentru cunostintele. Cu toate acestea. în societatile de tip colectivist din Asia sau Africa. Aceasta idee este întarita si de rezultatele altor cercetari care arata ca este important ca persoanele vârstnice sa continue sa fie cât mai active cu putinta. constient. Studii realizate în Marea Britanie sau Australia arata ca de multe ori persoanele în vârsta nu prezinta caracteristici ale dezangajarii sociale. b. însasi vârstnicii se dezangajeaza activ. Diferente individuale . ale caror forte sunt în declin. fiind implicate în activitati ale comunitatii din care fac parte sau ale bisericii. sunt mai multumite si împlinite. exista diferente cu privire la modul în care sunt privite persoanele în vârsta în diferite contexte socio-culturale. de tipul celor prezentate în teoria lui Cumming and Henry (1961). accentul pus pe cooperare si suportivitate face ca persoanele în vârsta sa ramâna mult mai mult timp integrate si angajate în viata comunitatii din care fac parte (Triandis. În plus. 1994). 1994). Pe de alta parte. În societatile de tip nord-american sau vest-european.

pe când tinerii tind sa se angajeze activ. Primele doua tipuri sunt asociate cu o slaba adjustare la perioada vârstei a treia: Personalitatea ostila: care îi acuza pe ceilalti pentru propriul esec. Pe de alta parte. are un efect substantial asupra starii subiective de bine. Ulterior. dând dovada de o mai buna competenta emotionala). în termenii caracteristicilor individuale si de personalitate.  Personalitatea caracterizata prin ura de sine îsi orienteaza ostilitatea împotriva propriei  persoane. O explicatie în acest sens este oferita de Folkman et al. exista diferite modalitati de a face fata solicitarilor vârstei a treia. din punctul de vedere al aceastei teorii conteaza mai putin cine esti decât ce faci de fapt. Un studiu realizat de acestia arata ca persoanele caracterizate prin extraversie si sociabilitate înalta traiesc mai multe emotii placute decât introverti. În schimb. Practic. teoria dezangajarii sociale nu ia în considerare o serie de diferente individuale la nivelul personalitatii si al stilului de viata. Reichard et al. în functie de succesul ajustarii la vârsta a treia si modul în care sunt orientate sentimentele negative si cele de ostilitate. a. exista alte trei tipuri de personalitate. asociate cu succesul ajustarii la solicitarile aceastei vârste: . Tipuri de personalitate la vârsta a treia Asa cum am aratat deja în sectiunea anterioara. Trasaturi de personalitate Costa & McCrae (1980) arata ca oamenii fericiti sunt aceia care traiesc mai multe stari emotionale placute si mai putine emotii negative. persoanele vârstnice traiesc intens sentimentul de singuratate. McCrae and Costa (1982) au gasit exact aceasi configuratie a trasaturilor la un esantion de persoane vârstnice. fara o puternica angajare directa (utilizeaza strategii pasive si focalizate emotional. iar cei cu un înalt nivel de nevrotism (o trasatura de personalitate care implica un grad mai înalt de instabilitate afectiva si anxietate) traiesc mai putine emotii pozitive. Totusi. utilizând strategii de management al stressului centrate pe problema. b. exista multiple argumente care pot fi aduse în sprijinul ideii ca cine esti. (1962) au identificat cinci tipuri de personalitate.Asa cum am vazut mai sus. (1987): în situatii de stress vârstnicii abordeaza situatia într-un mod mult mai pasiv.

teoria activitatii). teoriile amintite mai sus sunt complementare si fiecare dintre ele ne poate ajuta în explicarea unor aspecte diferite ale procesului de ajustare la problemele vârstei a treia.  Aceste rezultate sunt relevante si pentru teoriile prezentate anterior (dezangajarea. ca si cum batrânetea nu ar fi sosit. Stilul dependent: care priveste batrânetea ca pe o vârsta a odihnei. observam ca. DEFINITIA SI CARACTERIZAREA PRINCIPALILOR INDICI DE CALITATE AI VIETII Definitie Calitatea vietii in general .Stilul constructiv: care accepta pierderile pe care le aduce vârsta batrânetii si continua sa  interactioneze pozitiv cu ceilalti. în timp ce stilul de personalitate defensiva este bazata în primul rând pe angajare si implicare în activitate. Altfel spus. Stilul defensiv: încearca sa ramâna foarte activ.reprezinta satisfactia individuala data de viata sau bucuria de a trai legata de domenii pe care fiecare le considera importante. de fapt. Stilul de personalitate dependenta prezinta în mod clar elemente de dezangajare. bazându-se pe altii care îi  ofera asistenta.Astfel de criterii (domenii) au fost reprezentate sintetic de catre Flanagan: .

Participarea la problemele locale şi quvernamentale 1. Securitate materială şi financiară 2. Evaluare Evaluarea starii de sanatate individuala se face cantitativ cu ajutorul indicatorilor de sanatate .pentru a se diferentia de “calitate a vietii legata de sanatate”. Activităţi pasive şi observaţionale 3.adica asupra functiilor fizice.care au fost clasificati astfel: -dupa adresabilitate:indicatori individuali si populationali. perfecţionare Dimensiuni 1. Sănătate şi siquranţă personală 1. Relaţiile cu soţul 1. întâlniri cu alte persoane 2.generici). Perspicacitate şi planificare 3.Simptomele. HRQL reprezinta o incercare de evaluare a variabilelor dimensiunii sanatatii corelata cu dimensiunile particulare ale vietii definite ca importante pentru oamneni in general (HRQL generic) sau cu dimensiunea vietii celor afectati de o anumita boala (HEQL specific). Cariera 1. Calitatea vietii raportata la sanatate (HRQL=Health Related Quality of Life) este satisfactia data de domenii ale vietii care afecteaza sau sunt afectate de sanatate(definite anterior).perceptiile asupra propriei sanatati si calitatea vietii in general sunt .Domenii Stare de bine fizic şi material Relaţiile cu alte persoane Relaţiile civice Dezvoltare personală. Dezvoltare intelectuală 2. Recreere activă Recreere Notiunea a evoluat in timp. incluse in HRQL.si ele.psihologice / emotionale.Cea mai mare parte a conceptelor HRQL infatisaza influenta bolii asupra componentelor bio-psihosociale ale sanatatii . . de la “satisfactie a vietii” sau “stare de bine” spre conceptual actual de “calitate a vietii globala”. -dupa aria de cuprindere:indicatori specifici si indicatori generali (globali.sociale.cognitive.

Indicatorii subiectivi poti fi grupati in trei categorii principale: 1)indicatori care inregistreaza senzatii despre starea fizico-psihica generala. -conditiile sociale si umane (calitatea organizarii vietii sociale la diferitele sale niveluri. Indicatorii cei mai intalniti ai QOL sunt: 1)Functionalitatea -functionalitatea fizica (capacitatea de a realiza o varietate de activitati fizice.anxietati. indicatori 3)indicatori care vizeaza manifestarile comportamentale personale legate de starea de boala. . -functionalitatea sociala (limitele pana la care sanatatea influenteaza activitatile sociale obisnuite.cum ai fi mersul dupa cumparaturi . -posibilitatiile de informare.evaluarea calitatii vietii bolnavilor tinde sa reduca subiectivitatea aprecierilor bolnavului.vitalitate (aprecierea tonusului energic).).marimea constrangerii:intalnirea cu prietenii. In esenta.intalniri de grup.plimbarea). 4)Calitatea vietii este afectata in plus . -modificari in starea de sanatate in ultimul an.urcatul scarilor . -functionalitatea de rol (limitari de rol atribuite problemelor de sanatate fizica.de perfctionare intelectuala si de participare culturala. -energie.sportul .limitarea activitatilor zilnice cauzate de starea de sanatate).medical trebuie sa tina seama: -bunurile si serviciile economice.calitatea relatiilor interpersonal). 3)Autoaprecirerea sanatatii -autoaprecierea generala a sanatatii(evaluarea curenta a intregii stari de sanatate).totusi.traieri pozitive cu referire la o anumita perioada de timp). 2)indicatori care inregistreaza simptome ale bolii.-dupa baza de date:indicatori obiectivi (apartin de regula abordarii functionale)si subiectivi(apartin abordarii perceptuale).fata de cauzele medicale de o serie de factori extramedicali de care. 2) Starea de bine -sanatatea mental (diferite stari sufletesti:depresii.etc. -conditiile de mediu (calitatea mediului natural si urban).fatigabilitate. -durerea corporala (aprecirerea durerii).

Datorita. Chestionarul Juniper pentru rinita alergica si recenta omologat in Romania-astmul bronsic alergic are scale centrate pe principalele simptome (obstructia nazala si bronsica). .energia/ fatigabilitatea.simptomele respiratorii.sanatate generala .parametrii fiziologici si ai dispozitiei la pacentii cu obstructructie respiratorie cronica.personalitatea bolnavului constituie o sursa de variatii ale autoaprecierii bolnavului solicitatea de intrebarile diverselor chiestionare pentru Scala de evaluare a calitatii vietii Una din cele mai complete scale de evaluare a calitatii vietii omului bolnav este cea denumita SIP (Sickness Impact Prifile).precum si a somnolentei diurine)de care dau dovada bolnavii cu rinita alergica cu predominanta obstructiei nazale nocturne.perceptia sanatatii .socio-economica si psihologica .depresie)si mai ales a unor simptome cognitive (scaderea atentiei . Chestionarul FSQ (Functional State Questionnaire) prezinta 4 functii .inclusiv timpul mare necesar completarii chestionarului .Aceasta scala a fost utilizata in 1989 .artrozici si diabetici.anxietatii si depresiei ca si etichetarea bolnavului drept “cardiac”(neputinta.insa caracterului laborios al culegerii datelor .in SUA si Anglia.sociala.limitarea rolurilor.obsesia mortii).Scorurile obtinute la principalele grupe de itemi ai acestei scale se corelau semificativ cu distanta la care aparea dispneea si cu parametrii ventilatori.In plus.au mai fost elaborate alte chestionare avand scale mai putin “incarcate”.de insertie sociala si sustinerea rolului social. pentru masurarea indicatorilor privind “starea de sanatate generala” .fiind apoi incercata si de Jones si colab.la bolnavi cronici:respiratori.psihica (emotional).Explicatia simptomelor de mai sus a fost data de perioadele de apnee episodica nocturna care survine de 2-3 ori mai frecvent in raport cu QOL. Chestionarul Minnesota pentru evaluarea QOL in insuficenta cardiaca contine urmatoarele scale:fizica.fizica.acestea din urma evaluand prezenta insomniei.Chestionarul pentru rinita alergica are meritul de a atrage atentia asupra originii-greu de imaginat-a unor simptome afective(anxietate.memoriei.dintre care s-a impus rezistand probei timpului-chestionarul MOS-SF 36(Medical Outcome Survey-Short Form).cuprinzand 136 itemi.Acest chestionar constituie un bun exemplu de sinteza a principalelor directii de investigare a alterarii calitatii vietii de catre diversele boli.continand 36 itemi referitor la 8 grupe de indicatori ai sanatatii :fizici.prezenta durerii.

calm.emoţionale sau fizice în ultimele 4 Durerea Sănătatea mentală Limitarea activităţii datorată problemelor emoţionale Vitalitatea 4 Obosit şi „uzat" tot timpul Plin de energie tot timpul în ultimele 4 Sănătatea este afectată şi probabil se va înrăutăţi săptămâni Sănătatea este excelentă 3 2 5 limitantă ultimele 4 săptămâni Nervozitate şi depresie pe Bună dispoziţie.Acest fenomen des repetat cauzeaza stari de anemie cerebrale care lasa in urma lor o stare de “oboseala nervoasa” ce justifica aparitia simptomelor de mai sus mentionate. inclusiv activităţi fizice fără limitare datorată Limitarea acti.in diminetile ce urmeaza perioadelor de obstructie nazala nocturna prelungita. Scalele chestionarului MOS –SF36 si interpretarile scorurilor: Concepte Număr Semnificaţia scorului mic Semnificaţia scorului mare Limitare mare în realizarea Realizarea tuturor tipurilor de activităţilor fizice.persoanele sanatoase.4 vităţii datorată problemelor fizice Funcţia socială 2 îmbăiatul sau îmbrăcatul Existenţa problemelor la lucru sau în activităţile zilnice datorită sănătăţii fizice Interferenţe frecvente şi extreme cu activităţile lor fizice şi emoţionale Durere severă şi foarte sănătăţii Nu există probleme la lucru sau în alte activităţi zilnice datorită sănătăţii fizice în ultimele 4 săptămâni Realizarea activităţilor sociale normal fără interferenţa problemelor săptămâni Fără durere sau limitări datorate ei în itemi Funcţia fizică 10 sociale datorită probleme. împăcare pe toată perioada celor 4 săptămâni Probleme de muncă şi în problemelor emoţionale toată durata celor 4 săptămâni Fără probleme la muncă sau în problemelor emoţionale activitatea zilnică datorate activitatea zilnică datorate Percepţia stării 5 de sănătate .

Probleme de interes pentru medici si psihologi referitoare la QOL 1)Analiza riguroasa a parametrilor psihici si a parametrilor de relationare personala. .

ofera perspectiva conturarii reperelor psihice ale omului varstnic la care se pot.la batrani exista o imbinare a tulburarilor mentale si affective (cu exprimare comportamentala)pe fondul carora survin in cazul necombaterii lor. b)Tulburari cognitive si afective -scaderea memoriei(mai ales de tip imediat prin scaderea atentiei de fixare).etc. M.Ana Aslan).ambele usor observabile de cei din jur.exista posibilitatea stabilirii unui cadru de referinta bazat cu precadere pe lucrarile acestor cliniceni si cercetatori romani. Bogdan si alti cercetatori.) i constand din:sentimentul de inutilitate sociala. 3)Reculul somato-psihic al simptomelor bolii.adversitate. intitulat “Sindromul psihosomatic al batranului valid”. M. . 4)Evaluarea medicamentelor cu rol in cresterea efectului Placebo. -pierderea sensului existentei. M.instala evenimentele bolii.dar si de factorii sociali. BOLNAVII VARSTNICI Psihologia varstnicului a constituit prilejul a nenumarate studii. -subaprecierea personala.2)Analiza impactului aspiratiilor intime ale pacientilor si a rolului jucat de familie.asupra QOL.continuate ulterior de St.Balaceanu-Stolnici. Dumitru. Milcu.ca si de anturajul sau social (lipsa de tact.in special printr-o reactivitate ocupationala un complex de tulburari somatice variabile. Parhon. C. Milcu.C. Un studiu de exceptionala valoare efectuat in 1984 de catre St. Modificarile psihice specifice presenescentei(50-65ani)si senescentei(>65ani) Potrivit autorului citat.ce si-au avut ca si alte domenii ale psihologiei o profunda si plina de seva radacina in observatiile medicale.facultativ .Date fiind prioritatiile romanesti pe plan international in ceea ce priveste gerontologia(C. In aceste conditii distingem: a)Modificari are imaginii de sine Varstnicul traieste un veritabil complex de inferioritate amplificat de apropierea pensionarii sau de iesirea la pensie.

Importanta cunoasterii acestor tulburari somatice serveste atunci cand ele sunt instalate de mai multa vreme-la evitarea unor capcane diagnostice in care pot cadea medicii neavizati. .cat si de reactia la contemplarea propriei involutii.in absenta unor cauze lezionale evidente. -anxietate-aparuta in aceleasi conditii dar argumentata de teama de boala. In cadrul celorlalte modificari comportamentale caracteristice pentru varstnici le mentionam pe cele prezente in cadrul regresiei afectiv-comportamentale specifice omului bolnav(egocentrism.etc.in acelasi timp. Astfel de tulburari motiveaza automedicatia si excesul de consultatii medicale (Milcu 1984) si .raceala a extremitatilor.etc. -stare depresiva-domina tulburarile afective-generata atat de pierderea functiei sociale.cat si psihosomatica.predominanta afectelor.) Un moment delicat la debutul presenescentei il constituie aparitia climacteriului.la cei care nu au avut un antrenament intelectual si/sau nu mai presteaza-dupa pensionare-activitati cu caracter intelectual). Modificari somatice cu tenta functionala Acestea au o determinare atat fiziologica(de involutie).”amplifica complexul psihoemotional.algii diverse(in special artralgii si mialgii).de neprevazut.prin aparitia mai rapida a oboselii(mai rar deteriorarea mentala .capabile-adesea-sa produca importante tulburari(chiar boli) iatrogene. -modificari comportamentale.tentati in astfel de situatii sa indice analize laborioase ori medicamente active.tutun.) sau spre supraalimentare si implicit.sedentarism. -scaderea functilor senzorio-motorii(scaderea vazului. tolerat cu multa dificultate de femei la care uneori apar inclinatii spre drog(alcool.etc.realizandu-se astfel un feed-back pozitiv”(ibidem).auzului.uneori se centreaza asupra ideii inevitabilului sfarsit.este amplificarea pana la caricaturizarea anumitor trasaturi dominante(eventual accentuate) ale personalitatii sale din vremea tineretii(Allport).adesea mai greoaie.-ideatie.).parestezii.dependenta. O tendinta generala la omul varstnic observata de cercetatori din domeniul personalitatii. Varstnicii acuza frecvent.palpitatii.etc.

patiedepresie.in continuare. Evolutia modificarilor psihologice ale individului Se apreciaza modificarile psihologice ale individului ca o devenire. Modificari somatice consecutive starilor patologice Se considera tulburari somatice deja mentionate in cadrul”sindromului psihosomatic al bolnavului valid”(Milcu)ca un fundal pe care se pot proiecta celelalte tulburari patologice somatice sau psihice caracteristice diverselor boli specifice sau nespecifice varstei inaintate.sa sesizeze eventuala aparitie a unor modificari patologice.psihologica a bolnavilor varstnici in cadrul limitelor de ordin cognitiv dar si al particularitati afective si comportamentale specifice varstei cu exceptia unor personalitai. Tabelul 4.ca proces si nu de Wechsel=substituire). Programe antistres la varstnici Sunt conditionate de particularitatile individuale ale varstnicilor(dependente prioritar sub 40 de ani de factorii genetici si peste 40 de ani –de factorii sociali).Aceste tulburari de ordin nevrotic(fobii.ajuns la un adevarat apogeu.delimitat de acest halou psihosomatic dar avand-la randul lor-un recul somato-psihic de care medicul cu inclinatii psihologice trebuie sa tina cont.agresivitate revendicativa)(Bogdan si Irene Talaban-1980)necesita .cresterea anxietatii.conservand-de regulanucleul personalitatii(in sensul kanatian de Veranderung =schimbare.evita astfel de confuzii si constituie.inafara procesului de imbatranire. Relaţiile dintre factorii demografici-sociali şi bio-psihologici şi principiile de conduită antidistres .in special din domeniul elitei intelectuale cu un spirit.totodata.vivace.in acelasi timp.desigur. Relatiile dintre factorii demografici-sociali si bio-psihologici si principiile de conduit antidistres emergente figureaza mai jos tocmai dupa sistematizarea unor date furnizate de Mayer si Baltes si Buddeberg si colab. Criterii de conduita a medicului fata de bolnavii varstnici Este necesara intelegerea nivelului de apreciere globala.Acest mod de a vedea bolnavul ajuns in zona senectutii permite medicului sa recunoasca elementele de baza ale personalitatii bolnavului conservat subtrecerea timpuluisi.o baza de la care se poate extinde investigatia unor tulburari cu real substrat sau potential patogen.Includerea acestor tulburari somatice in “complexul psihosomatic al batranului valid”(Milcu).tratament medical.dar ele invita si la o considerare a factorilor psihogeni de inducere.

sex . independenţă .să-şi accepte propriile limite aspiraţii şi de posibilităţi -partener conjugal . aspiraţii cât mai actuale („viitorul apropiat") . fără limită de timp impusă.Condiţii sociodemografice .funcţii senzoriale: auz. • evenimente actuale material (rude în crescut . . Chestionarul se administrează individual.interese vii (hobby-uri) .locuinţă -participare socială -suport social relaţional şi centre urbane importante) Factori bio-psihologici Conduite antidistres -funcţii psihice de bază -capacitatea de valorificare: intacte văz -mobilitate.ţinte. din care subiectul va alege una pe care o consideră adecvată. De regulă. 5 minute sunt suficiente pentru parcurgerea itemilor.capacitatea de a-şi pune întrebări existenţiale .compromisuri rezonabile între nivelul de anterior (presenescenţă) .a se bucura de orice moment. prilej . cu patru variante de răspuns.nivel de instruire • experienţă personală • trăiri prezente .stil de viaţă activ .valorificarea funcţiilor şi posibilităţilor restante Instrument de măsurare a calităţii vieţii Chestionarul de măsurare a calităţii vieţii are întrebări închise.

Totdeauna -1p.14.7.4. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  5. Adaptabilitate (6. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  6.11. În ultima vreme orice fleac mă scoate din sărite. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  3. .8. Îmi fac griji nejustificate cu privire la multe lucruri.21). Îmi place să mă plimb prin parc.18. În timpul liber continuu să îmi completez cunoştinţele.Chestionarul propriu de măsurare a calităţii vieţii persoanelor pensionate cuprinde 23 de întrebări acoperitoare pentru problema studiată. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  4. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  7.4p 2.20. Prefer să îmi ocup timpul cu un hobby. Activitatea pe care o desfăşor îmi aduce satisfacţii personale. Mi se pare pierdere de timp să îmi dedic timpul familiei.15. 1.10.19. Stres (1.9. Simt o ciudată stare interioară de nelinişte. cuprinzând următoarele subscale (cu itemii incluşi): Satisfacţia faţă de viaţă (2. Aproape totdeauna – 2p Uneori – 3p Niciodată. Intercomunicare (13.5.3.22).17). Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  8.16).12.

Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  13. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  15. Fac un efort mare pentru a mă înţelege cu persoanele din jur. Mă simt intimidat/ă în societate. Mă îngrozeşte ideea bătrâneţii. Mă necăjeşte statutul de pensionar. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  16. Mă simt tulburat de evenimente. Îmi place să ies în oraş. Mă tem să nu pierd suportul oamenilor de care am nevoie. Sunt frecvent deranjat/ă de sentimente de inferioritate.Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  9. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  11. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  12. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  10. Prefer singurătatea. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  14. Stres Totdeauna  Uneori  . Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  17.

Comunic uşor cu cei din jur. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  . Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  20. Am senzaţia că timpul trece inutil. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  21.Aproape totdeauna  Niciodată  18. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  22. Mă simt trist/ă şi descurajat/ă. Totdeauna Aproape totdeauna   Uneori  Niciodată  19. Prefer să îmi fac un plan al activităţilor de îndeplinit. Când mă aflu într-o situaţie nouă îmi vine greu să iau atitudine.