UNIVERSITATEA: FACULTATEA : MASTER

:

DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific: Masterand:

1

UNIVERSITATEA DE VEST ,,VASILE GOLDIŞ’’ ARAD FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE FILIALA SATU-MARE MASTER: AUDIT ŞI EXPERTIZĂ CONTABILĂ

CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

Masterand:

CUPRINS
2

1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI, IMPOZITELE…………………….5 1.1 Conţinutul, rolul şi factorii ce influenţează evoluţia impozitelor in economie……………………………………………………………..5 1.2 Principii generale ale fiscalităţii……………………………………....9 1.3 Evoluţia istorică a rezultatului exerciţiului, a impozitului ………..14 2. ELEMENTE TEHNICE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT…..……..17 2.1 Dispoziţii generale………………………………………………..…...17 2.1.1 Sfera de cuprindere a impozitului……………………..……….18 2.1.2 Scutiri la plata impozitului…………………………………..…..19 2.1.3 Anul fiscal…………………………………………………….…..21 2.1.4 Cotele de impozitare………………………………………..…….21 2.2 Calculul profitului impozabil…………………………………….…..22 2.2.1 Reguli generale…………………………………………….……..22 2.2.2 Venituri neimpozabile………………………………………..…..23 2.2.3 Cheltuieli……………………………………………………….…24 2.2.4 Amortizarea fiscal………………………………………….…….29 2.2.5 Contracte de leasing………………………………………….…..32 2.2.6 Pierderea fiscală …………………………………………………32 2.3 Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscal………………….35 3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII-CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI, IMPOZITULUI PE PROFIT…....37 3.1 Înregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit……………...37 3.2 Structura integratoare a rezultatului exerciţiului ………………...39 4. STUDIU DE CAZ Calculul impozitului pe profit S.C DECORMOB SA44 4.1 Prezentare generala, localizare S.C.DECORMOB S.A ….……….44 4.1.1 Obiectul de activitate al agentului economic……………………44 4.1.2 Organizarea forţei de munca………………………………….....45 4.1.3 Dotarea cu echipamente şi mijloace fixe…………………….…..46 4.2 Concurenţa……………………………………………………………47 4.2.1 Principali concurenţi……………………………………………..47 4.2.2 Principali furnizori…………………………………………….…47 4.3 Monografia contabila privind rezultatul exercitiului si calculul impozitului pe profit la S.C. DECORMOB S.A pe anul 2010……………..48 4.3.1 Inregistrarea in contabilitate şi recunoasterea cheltuelilor şi Veniturilor………………………………………………………..48 4.3.2 Calculul impozitului pe profit datorat la bugetul statului de S.C. DECORMOB S.A pe anul 2010……………………………59 5. CONCLUZII ŞI PROPUNERI………………………..……………62 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….. 64 1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA REZULTATUL EXERCITIULUI, IMPOZITELE
3

1.1. Conţinutul, rolul şi factorii ce influenţează evoluţia impozitelor în economie
În plan economic, rolul impozitelor rezidă din faptul că se folosesc pârghii de politică economică, prin intermediul căruia se pot stimula sau frîna anumite activităţi consumul anumitor mărfuri sau servicii, relaţiile comerciale cu exteriorul în ansamblu sau cu anumite ţări. În plan social, rolul impozitelor se concretizează în aceea că, prin intermediul lor, statul procedează la redistribuirea unei parţi importante din produsul intern brut între diferitele categorii de persoane fizice şi juridice. Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar, economic şi social, iar modul concret de manifestare a acestora se diferenţiază de la o etapă de dezvoltare a economiei la alta şi de la o ţară la alta. În majoritatea statelor lumii, rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece acestea reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii necesităţilor publice. Fenomenul financiar este un fenomen social care a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, şi anume o dată cu apariţia si dezvoltarea economiei de schimb. Este perioada în care statul începe să utilizeze şi resursele băneşti pentru acoperirea nevoilor publice. Din acest moment se poate vorbi de apariţia primelor elemente de finanţe: obligaţii în bani către stat. Impozitul este una din categoriile financiare, cu caracter istoric, a cărui apariţie este legată de existenţa statului şi a banilor. Termenul de impozit provine din latinescul ,, Imponere “ adică a stabili cu forţa, de la apariţia lor impozitele au fost concepute şi aplicate diferit, în funcţie de dezvoltarea economicosocială şi de cheltuielile publice acceptate în fiecare stat. Faptul că impozitele sunt numai acele dări făcute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului a fost pus în evidenţă în capitalism. Din definiţiile date impozitului, se pot deduce trăsăturile sale: caracterul obligatoriu (stabilirea impozitului are la bază un cadru legal care prevede că plata acestuia către stat constituie o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizează venituri dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere impozabilă), prelevarea cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă din partea statului, realizarea unor acţiuni de interes public prin mobilizarea impozitelor la buget. Conţinutul şi rolul impozitelor Impozitele sunt plăţi care se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Caracterul obligatoriu presupune că plata impozitelor către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi juridice care realizează venituri din : salarii, profit, veniturile realizate de liber profesionişti etc. Rolul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. Pe plan social , rolul impozitelor este acela de redistribuire a unei părţi din produsul

4

intern brut între clasele şi păturile sociale, între persoanele fizice şi cele juridice1. Limita impozitelor este influenţată de următorii factori:  Factori externi: • nivelul produsului intern brut pe locuitor; • nivelul mediu al impozitului şi progresivitatea impunerii; • priorităţile stabilite de către stat în ce priveşte destinaţia resurselor financiare concentrate la dispoziţia sa; • natura instituţiilor politice.  Factori interni: • progresivitatea cotelor de impunere; • modul de determinare a materiei impozabile. Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile persoanelor fizice sau juridice, cu caracter obligatoriu şi cu titlu nerambursabil, la dispoziţia statului şi care nu presupune o contraprestaţie din partea acestuia, impozitele datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.  Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal sunt: • Impozitul pe profit • Impozitul pe venit • Impozitul pe venitul microintreprinderilor • Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti • Impozitul pe reprezentante • Taxa pe valoarea adaugată • Accizele • Impozitele şi taxele locale Impozitele şi taxele reglementate se bazează pe principii bine stabilite:

Certitudinea impuinerii ,prin elaborarea de norme juridice clare care sa nu conduca la
interpretari arbritare,iar termenele,modalitatea şi sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestea sa poata urmari şi intelege sarcina fiscal ce le revine,precum şi sa poata determina influenta deciziilor lor de management finnanciar asupre sarcini lor fiscale. Neutralitatea măsurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri cu forma de proprietate, asigurand conditiile egale investitorilor ,capitalului roman şi străin. Eficienţa impunerii prin asigurarea stabilitaţii pe termen lung a prevederilor legislative in vigoare,care sa nu duca la efecte retroactive defavorabile pentru personae fizice si juridice,in raport cu impozitarea in vigoare. Echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor in funcţie de marimea acestora.

• •

Evoluţia impozitelor: impozitelor: Evolutia impozitelor la nivelul fiecarei ţări este influenţată de: • factorii externi sistemului de impozite privind: mărimea produsului intern brut pe locuitor (în sensul că în situaţia cresterii acestuia poate creşte şi fiscalitatea); nivelul mediu al fiscalităţii mai redus din alte ţări influenţează migrarea capitalurilor sau existenţa unor „paradisuri fiscale” (Monaco, Liechtenstein,
1

Dorel Mates-Contabilitate si fiscalitatea entitatilor-Editura Mirton,2008

5

 cota impozitului. pentru a putea fi bine deosebite unele de altele. în cazul impozitelor directe suportatorul coincide cu subiectul impozitului. cu caracter obligatoriu şi cu titlu nerambursabil. progresivitatea sau regresivitatea cotelor de impunere folosite. este posibilă numai atunci cînd reglementarile fiscale respective sunt cunoscute şi respectate atât de contribuabili. practicarea unor reduceri. grupe de produse sau pentru veniturile aduse din activitatea de export. cât şi de organele fiscale.  sursa impozitului. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana fizică sau juridică care suportă efectiv impozitul. printre care pot fi mentionaţi: • În cadrul factorilor interni care influenţeaza limita impozitelor locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere. natura institutiilor politice Realizarea obiectivelor financiare.).impozitele datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.  obiectul impunerii. Astfel. intre persoane fizice şi cele juridice. Caracterul obligatoriu presupune ca plata impozitelor catre stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice şi juridice care realizeaza venituri din: salarii.Panama etc. economice şi sociale urmărite de către stat. rolul impozitelor este de redistribuire a unei partid in produsul intern brut intre clasele si paturile sociale.  termenul de plată. acordarea unor stimulente şi facilităţi).  asieta fiscală. Potriivit art. nivelul mediu al impozitului şi progresivitatea impunerii. proporţionalitatea. Limita impozitelor este influentata de factori interni şi externi.  subiectul (plătitorul) impozitului. practicarea unor cote de impozit diferenţiate pe ramuri de activitate. Rolul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare a resurselor financiare necesare acoperiri cheltuielilor publice. Pe plan social. precum şi modul de determinare a materiei impozabile. profit. • factorii proprii sistemului de impozite concretizaţi în: modul de determinare a materiei impozabile (se au în vedere metodele de evaluare a materiei. priorităţile stabilite de stat în alocarea pe destinaţii a resurselor bugetare (se apreciază că limita impozitelor este mai ridicată în ţările unde cheltuielile sociale deţin o pondere importantă). se folosesc urmatoarele elemente tehnice care individualizează impozitele:  suportatorul (destinatarul) impozitului. Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile persoanelor fizice sau juridice. • Din categoria factorilor externi mentionam: nivelul produsului intern brut pe locuitor. când introduce diferite impozite şi taxe. prioritatile stabilite de catre stat in ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa.  unitatea de impunere. 1 din Constitutia Romaniei. veniturile realizate de liberi profesionişti etc. iar în cel al impozitelor indirecte subiectului impozitului îi revine o obligaţie formală 6 . la dispozitia statului şi care nu presupune o contraprestaţie din partea acestuea. În legile prin care se instituie aceste impozite.138 alin.

să realizeze un anumit venit sau să posede anumite bunuri. El este precizat în fiecare act normativ instituitor de venituri bugetare. iar neachitarea impozitelor pâna la termenele stabilite prin lege. Termenele de plată au caracter imperativ. ha. Unitatea de impunere reprezintă unitatea de masură prin care se exprimă mărimea obiectului impozabil şi are fie o expresie monetară (în cazul impozitelor pe venit). Asieta stabileşte existenţa unei creanţe fiscale şi creează obligaţia de plată a impozitelor în sarcina contribuabililor. s.  sancţiunile aplicabile şi căile de contestaţie (sau de atac). La fixarea termenelor de plată se au în vedere: perioadele de realizare a veniturilor din care se plătesc impozitele.  beneficiarul impozitului. Actele normative prevăd obiectul impozabil ca fiind impersonal. regresive). dimensionarea optimă a sumelor datorate statului de către contribuabili. Altfel spus. serviciul prestat etc. venitul. de regulă. bucati. Subiectul (plătitorul) impozitului sau contribuabilul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege să plătească impozitul2. Stingerea acestei obligaţii fiscale poartă denumirea de lichidare şi se face prin incasarea impozitului. În afara acestor elemente tehnice prezentate. Asieta fiscală exprimă modul de aşezare a impozitelor şi include totalitatea măsurilor luate de organele fiscale pentru identificarea subiecţilor impozabili. Asupra obiectului impunerii se aplică. În funcţie de natura venitului impozabil şi categoriile de plătitori cotele de impunere se grupează în: cote fixe (în sumă fixă. 2 7 . principiul unicităţii. cota de impunere este suma sau procentul care se aplică asupra bazei impozabile pentru determinarea impozitului. iar determinarea acesteia presupune două operaţiuni şi anume: identificarea obiectului impozabil şi stabilirea naturii acestuia (determinarea calitativă).  facilităţile fiscale acordate. adică trebuie să fie concretizat atât cantitativ cât şi calitativ. atrage dupa sine obligaţia contribuabililor de a plăti şi majorări de întârziere sau sunt sancţionaţi sub formă de popriri pe salarii. actul legal de instituire a unui impozit trebuie să mai cuprindă:  autoritatea. kg. stabilirea mărimii materiei impozabile şi a cuantumului impozitelor datorate statului.) în cazul impozitelor pe avere.de a plăti impozitul. fie o expresie fizico-naturală (m2. Calitatea de plătitor de impozite presupune îndeplinirea anumitor condiţii. Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii: bunul. Cota impozitului (sau cota de impunere) reprezintă mărimea impozitului stabilită pentru fiecare unitate de impunere. progresive. Pentru persoană fizică aceste condiţii sunt: să fie cetaţean liber. Termenul de plată indică data pâna la care impozitul trebuie plătit. Obiectul impunerii concretizat cantitativ şi calitativ formează baza impozabilă. evaluarea (măsurarea) obiectului impozabil pe o anumită perioadă de timp (determinarea cantitativă). sechestrarea unor bunuri de valoare identică cu suma impozitului datorat statului. cote procentuale (proporţionale. vânzarea bunurilor sechestrate prin licitaţie. suportarea efectivă realizând-o persoana care cumpără mărfurile sau serviciile a caror vânzare este supusă impozitelor. forfetară).a.  posibilitatea impozitului. să aibă capacitate de exerciţiu Sursa impozitului indică din ce anume se plăteşte impozitul: din venit sau din avere. potrivit căruia un obiect impozabil se impune o singură dată. necesitatea alimentării permanente a bugetului statului cu resurse financiare. Mărimea impozitului de plată depinde în mod direct de stabilirea corectă a bazei impozabile.

2. ca maxime sau principii fundamentale ale impunerii: principiul justeţii impunerii (echităţii fiscale). legitimitatea impozitelor. impersonalitatea. lipsa arbitrariului.Beneficiarul impozitului poate fi bugetul constituit la nivelul centralizat al statului. Aceste maxime se regăsesc cristalizate în ştiinţa finanţelor publice ca:  principii de echitate fiscală. apreciază ca fiind principii generale ale fiscalităţii într-o societate liberă urmatoarele: individualitatea. neutralitatea impozitelor. Aceste cerinţe sunt cunoscute sub denumirea de principii ale impunerii şi au fost formulate iniţial.  principii social-politice.cat si una de ordin tehnic(concretizata in metodele si tehnicile utilizate pentru stabilirea marimii obiectului impozabil si a cuantumului impozabil). de către economistul englez Adam Smith. francezul Maurice Allais.Aceasta are atat o latura de natura política. perioade de scutire. principiul certitudinii impunerii. În funcţie de natura abaterii constatate de organele de control. la care se adaugă organele care aşează şi percep în mod efectiv impozitul. în favoarea beneficiarului. În cazul evaziunii fiscale frauduloase sau a altor abateri grave se retrage autorizaţia de funcţionare şi/sau se declanşează procedura de urmărire penală. Prin latura política se urmareste ca fiecare impozit sa raspunda unor anumite cerinte si sa fie in concordanta cu anumite principii.  principii de politică financiară. Obiectivele social-economice urmărite prin politica fiscală.impunerea reprezinta un complex de masuri si operatii ce au ca scop stabilirea impozitului datorat statului. dimensionarea. restituiri de impozite. bugetele comunităţilor locale sau bugetele unor instituţii publice. dreptul de a institui impozite îl are Parlamentul şi în anumite condiţii consiliile locale sau judeţene. la termenele stabilite. aşezarea şi perceperea impozitelor constituie elemente esenţiale ale sistemului fiscal şi se întemeiază pe anumite cerinţe ce dau raţionalitate sistemului fiscal respectiv. acestea pot fi. popriri asupra unor venituri. punerea sechestrului asupra unor bunuri şi vînzarea acestora prin licitaţie.  principii de politică economică. Principii generale ale fiscalităţii Într-o înterpretare contemporană. reduceri de impozite. confiscarea unor bunuri. Căile de contestaţie se referă la modalitaţile prin care contribuabilii pot ataca actele de impunere sau de sancţionare ale organelor de control. Facilităţile fiscale aferente impozitului se pot concretiza. 1. Principiile de impozitare. sub forma de: amenzi. în “Avuţia naţiunilor”.  principiile certitudinii. laureat al premiului Nobel pentru economie. În România. dupa caz. în cazul constatării unor contravenţii. Posibilitatea impozitului evidenţiază capacitatea economică a contribuabililor de a plăti impozitele. în: exonerări pentru anumite categorii de subiecţi. Principiile de echitate fiscală 8 . majorări de întîrziere. dupa caz. principiul comodităţii perceperii impozitelor şi principiul randamentului impozitelor. Autoritatea impozitului reprezintă puterea publică ce instituie impozitul. nediscriminarea. Sancţiunile aplicabile au drept scop intărirea responsabilităţii contribuabililor în ce priveşte stingerea obligaţiilor fiscale. precum şi baza de calcul luată în considerare pentru stabilirea mărimii impozitului.

 stabilirea unui minim neimpozabil. Elasticitatea impozitului presupune ca acesta să poată fi adaptat permanent necesităţilor de venituri ale statului. prima susţinând că un singur impozit reprezentativ este suficient.  impunerea să fie generală. şi anume:  impozitul să aibă un caracter universal. a cerinţelor echităţii fiscale este sistemul bazat pe utilizarea cotelor progresive compuse (în tranşe). adică să cuprindă toţi subiecţii care realizează venituri dintr-o anumită sursă sau care posedă un anumit gen de avere. sarcina fiscală a unei categorii sociale să fie stabilită în comparaţie cu sarcina fiscală a altei categorii sociale. ca întreaga materie impozabilă să fie supusă impunerii. adică să fie platit de toate persoanele fizice şi juridice care obţin venituri din aceeasi sursă sau deţin acelaşi gen de avere sau îşi apropie. prin cumparare. prin cumparare. Astfel. respectiv sarcina fiscală a unei persoane să fie stabilită în comparaţie cu sarcina altei persoane din aceeaşi categorie socială. Principiile de politică financiară Principiile de política financiara cuprind cerinţele de ordin financiar ce trebuiesc îndeplinite de orice impozit nou introdus în practică. iar respectarea ei presupune îndeplinirea simultană a urmatoarelor condiţii:  sarcina fiscală să fie stabilită în funcţie de puterea contributivă a fiecarui contribuabil. de situaţia personală a subiectului impozitului. iar a doua susţinând necesitatea instituirii perceperii mai multor impozite. ca întreaga materie impozabilă să fie supusă impunerii.  cheltuielile aferente asietei impozitului să fie cît mai reduse.  să nu existe posibilitaţi. legale sau nelegale. Concepţia promovării unui sistem 9 . adică să fie platit de toate persoanele fizice şi juridice care obţin venituri din aceeasi sursă sau deţin acelaşi gen de avere sau îşi apropie. cel care permite respectarea. aceeaşi categorie de bunuri. respectiv dacă se înregistrează o creştere a cheltuielilor bugetare acesta să poata fi majorat şi invers. adică în funcţie de marimea veniturilor şi averilor impozabile. În timp s-au conturat două concepţii. Echitatea fiscală reprezintă dreptate socială în materie de impozite. adică legiferarea scutirii de impozit a unui venit minim şi a unei averi care să permită satisfacerea nevoilor de trai strict necesare (condiţie valabilă numai în cazul impozitelor directe). acesta trebuie să aibă un randament fiscal Pentru ca un impozit nou introdus în practică să aibă un randament fiscal ridicat se cer a fi îndeplinite mai multe condiţii. universalitatea impozitului presupune.  la o anumită putere contributivă. Dintre sistemele de impunere utilizate în practica fiscală internaţională.  impozitul să aibă un caracter universal. în mare măsură. universalitatea impozitului presupune. Un impozit este considerat stabil atunci când randamentul său nu se modifică de-a lungul întregului ciclu economic nu creşte pe masura sporirii volumului producţiei şi a veniturilor în perioadele favorabile ale ciclului economic şi nici nu se micşorează în perioadele nefavorabile ale acestuia. excepţie făcând doar persoanele care se situează sub un anumit nivel (minimul neimpozabil). aceeaşi categorie de bunuri. O problemă de politică financiara în materie de impozite o reprezintă tipul şi numarul de impozite care să fie utilizate pentru procurarea veniturilor necesare statului.Principiile de echitate fiscala presupun impunerea diferenţiată a veniturilor şi a averii în funcţie de puterea contributivă a subiectului impozitului. de sustragere de la impunere a unei părţi din materia impozabilă.

impozite speciale.  determinarea cuantumului impozitului. Prin realizarea acestor obiective. Extinderea relaţiilor comerciale cu străinătatea poate fi stimulată prin promovarea unor măsuri fiscale cum sunt: acordarea unor prime pentru export. 3 Dorel Mateş-Contabilitatea si ficalitatea entitatilor . Principiile certitudinii impunerii. Principiile de politică economică Principiile de politica economica vizeaza utilizarea de către stat a impozitelor nu numai pentru procurarea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice3. statele urmăresc şi îndeplinirea unor obiective de natură social-politică. 10 . impozitul pe profit ocupa un rol imortant atat in prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetare cat şi prin influenţarea activitaţilor generatoare de profit. prin politica fiscală promovată. Aşezarea impozitelor constă în a determina şi a evalua materia impozabilă în vederea stabilirii bazei de impozitare asupra căreia se va aplica cota impozitului. Restrângerea comerţului exterior se poate realiza fie prin limitarea accesului în ţară a unor mărfuri prin intermediul unor contingente cantitative. în unele ţări. impozitele indirecte care prin marimea lor limitează influenţele negative ale consumului de tutun şi băuturi alcoolice asupra sănătăţii oamenilor. Pentru stimularea activităţii unor ramuri sau subramuri econom area sau eliminarea impozitelor indirecte care le grevează sau poate fi restrâns prin majorarea cotelor utilizate pentru calculul impozitelor indirecte aferente. Impozitul pe profit este un impozit personal iar in cadrul reformei fiscale din Romania . reducerea taxelor vamale la importul anumitor mărfuri şi servicii utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului. pentru reducerea sau creşterea consumului unor anumite mărfuri. fie prin utilizarea unor taxe vamale la import cu caracter protecţionist.Mirton. în sarcina persoanelor celibatarilor şi a persoanelor căsătorite fără copii. de rezistenţa anumitor categorii sociale la introducerea unor impozite noi şi de alte criterii luate în considerare de către guvernele şi organele legiuitoare aflate în exerciţiu. restituirea integrală sau partială a impozitelor indirecte aferente mărfurilor exportate. pentru limitarea inflaţiei. presupun ca mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană fizică sau juridică să fie certă şi nu arbitrară. guvernele urmăresc să-şi mentină încrederea populaţiei în politica pe care o promovează. Principiile social-politice ale impunerii se referă la faptul că. ci şi pentru încurajarea sau restrîngerea activităţii din unele domenii. ramuri sau regiuni economice. pentru extinderea exportului sau restrîngerea importului anumitor bunuri. de tradiţii.Ed. însă alegerea numarului şi tipului de impozite utilizate diferă de la o tară la alta în funcţie de gradul de dezvoltare economică.pluralist de impozite este aplicată în practica fiscală a majorităţii ţărilor lumii. Sunt promovate: anumite facilităţi fiscale în favoarea contribuabililor cu venituri reduse sau care au în întreţinere mai multe persoane fără venituri sau cu venituri proprii reduse. Pentru aşezarea impozitelor este necesară derularea succesivă a urmatoarelor operaţiuni:  stabilirea mărimii obiectului impozabil. scutirea de taxe vamale a importului unor mărfuri sau pentru mărfurile provenite din anumite ţări. iar termenele şi modalitatea de plată să fie clare pentru toţi contribuabilii. pentru a stimula natalitatea. precum şi influenţa asupra unor categorii sociale.

procedeul de calcul. Evaluarea forfetară presupune atribuirea unei valori obiectului impozabil de către organele fiscale. care vizează determinarea mărimii acesteia. În cazul anumitor impozite 11 . Deşi aplicabilitatea sa este limitată. în cazul impozitelor reale şi constă în stabilirea cu aproximaţie a valorii obiectului impozabil de natura terenurilor. Valoarea materiei impozabile stabilită de către fisc este comunicată subiectului impozitului. Pentru ca veniturile sau averea să poată fi supuse impunerii este necesară constatarea existenţei acestora de către organele fiscale şi apoi evaluarea lor. alegîndu-se între procedeul impunerii proportionale. în urma aplicării cotei asupra bazei de impozitare se obţine cuantumul prelevării fiscale. Pe baza declaraţiei primite. Evaluarea pe baza declaraţiei contribuabilului (platitorului) se realizează cu participarea directă a subiectului impozitului. o declaraţie specifică. organele fiscale determină mărimea materiei impozabile. este necesară precizarea procedeului de calcul. a progresivităţii simple sau a progresivităţii compuse. cu acordul subiectului impozabil. într-o anumită masură. Conform procedeului de calcul ales. are dreptul să o conteste prezentînd argumentele necesare. ea prezintă avantajul eliminarii. Deşi are cea mai largă aplicabilitate. este necesară precizarea procedeului de calcul. fară a se avea pretenţia de exactitate. Pentru a determina cuantumul prelevării fiscale este necesară opţiunea între recurgerea la cote cu tarife specifice (fixe) sau la cote procentuale. După aplicarea acestor reduceri sau majorări legale. fie la metoda evaluării directe (bazata pe probe). din care să rezulte veniturile sau averea aflate sub incidenţa fiscalităţii. perceperea (încasarea) impozitului. Conform procedeului de calcul ales. iar dacă acesta nu este de acord cu evaluarea făcută. Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane se efectuează atunci când mărimea obiectului impozabil este cunoscută de o altă persoană decât subiectul impozitului. în special. iar această persoană este obligată prin lege să depună la organele fiscale o declaraţie în acest scop. Determinarea cuantumului impozitului Determinarea cuantumului impozitului presupune stabilirea: persoanei care efectuează calculul (contribuabilul de drept sau organul fiscal). se determină cuantumul final al prelevării fiscale datorate. alegîndu-se între procedeul impunerii proportionale. Evaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil se utilizează. fie majorari. deoarece terţa persoana care declară venitul impozabil nu este interesată să-l subevalueze. activităţilor industriale etc. organelor fiscale. a progresivităţii simple sau a progresivităţii compuse.. clădirilor. reducerile şi majorările acordate. Recurgerea la cote cu tarife specifice(fixe)sau la cote procentuale. De asemenea. a posibilităţii sustragerii de la impunere a unei părţi din materia impozabilă. Stabilirea mărimii obiectului impozabil are ca scop principal constatarea şi evaluarea materiei impozabile. această modalitate de realizare a evaluării mărimii materiei impozabile prezintă dezavantajul că face posibilă sustragerea de la impunere a unei parţi din materia impozabilă datorită întocmirii unor declaraţii nesincere. uzând de prezumţia sincerităţii contribuabililor. se poate realiza apelînd fie la metoda evaluarii indirecte (bazata pe prezumţie). Evaluarea administrativă se realizează pe baza datelor pe care organele fiscale le au la dispoziţie. care este obligat să ţină evidenţa veniturilor şi cheltuielilor ocazionate de activitatea pe care o desfăşoară. în urma aplicării cotei asupra bazei de impozitare se obţine cuantumul prelevării fiscale. Evaluarea materiei impozabile. cota de impunere. De asemenea. să întocmească un bilanţ fiscal şi să prezinte. În cazul anumitor impozite directe se pot opera fie reduceri. fără să se ia în consideraţie situaţia persoanei care deţine obiectul respectiv.

Concepţiile vizând necesitatea şi rolul impozitelor . Această concepţie este asemănătoare cu teoria contractului social şi teoria echivalenţei. se întemeiază pe teoriile despre stat şi criteriile ce trebuie luate în considerare pentru dimensionarea sarcinilor fiscale. fie un produs al solidariăţii sociale şi naţionale a indivizilor În virtutea teoriei contractului social. s-au utilizat mai multe metode de percepere a impozitelor.(cu adepţii Emil de Girardin. impozitele reprezintă contribuţii pecuniare pe care cetăţenii le acceptă şi le suportă în virtutea solidarităţii sociale şi naţionale.(Paul Leroy-Beaulieu. 1888. esenţa ei constând într-un contract dintre stat şi cetăţeni.  strîngerea acestora de către unul din contribuabilii fiecărei localităţi. În timp. folosindu-se urmatoarele modalităţi:  direct de către organele fiscale de la plătitori: prin prezentarea contribuabilului la sediul organelor fiscale şi achitarea impozitului datorat din proprie iniţiativă.  prin aplicarea de timbre fiscale: practicată în cazul taxelor datorate statului pentru acţiunile în justiţie şi pentru taxele privind actele. s-a generalizat metoda încasării impozitelor printr-un aparat fiscal propriu. 12 . ulterior trecându-se la încasarea lui. Paris.Rousseau). a cărui apariţie este legată de apariţia statului şi a banilor. au fost formulate teorii:  Teoria siguranţei . certificatele şi diferitele documente elaborate de notariatele şi de organele administraţiei de stat.teoria siguranţei după care impozitele sunt considerate ca prime de asigurare pe viaţă şi bunurile cetăţenilor. Astfel teoriile despre stat invederează ca statul este fie rezultatul al unui :  contract social intervenit între indivizi (teorie formulată de JJ. fiind o categorie financiară . După determinarea mărimii impozitului. Mc. se susţine că dreptul de a institui impozite este un atribut recunoscut statului de către indivizi prin însăşi contractul social care a dat naştere statului. fie majorari. Teoria siguranţei oferă. 1.  prin stopajul la sursă: prin reţinerea şi vărsarea impozitului datorat statului de către o terţă persoană. Corespunzator celui de-al doilea grup de teorii.a. cum sunt:  încasarea impozitelor prin intermediul unor concesiuni. Traite de science des finances. În legatură cu criteriile dimensionării sarcinilor fiscale . Thiers ş. plătitoare a venitului impozabil. p. După aplicarea acestor reduceri sau majorări legale.). Evoluţia istorică a rezultatului exercitiului a impozitului Impozitul pe profit face parte din categoria impozitelor directe . se determină cuantumul final al prelevării fiscale datorate.  perceperea impozitelor printr-un aparat specializat al statului cunoscut sub denumirea de fisc sau de aparat fiscal. organele fiscale trebuie să aducă la cunostinţa contribuabililor atât cuantumul impozitului datorat statului. 117). Percepera impozitelor Perceperea impozitelor reprezintă ultima operaţiune din cadrul aşezării impozitelor. Culloch.directe se pot opera fie reduceri. în acelaşi timp.3. M. În prezent. printre care se numară şi impozitul pe profit. cît şi termenele de plată a acestuia. cu caracter istoric. şi măsura impozitelor deoarece mărimea lor va fi dată de calitatea cetăţeanului şi valoarea bunurilor pe care le posedă .

În varianta a doua. Ca atare suportarea finală a acestora se realizează de către consumatorul produselor în a căror preţ este inclus. statul trebuie să primească o parte din veniturile realizate sub protecţia sa sub forma impozitelor. e Viti de Marco şi alţii). în cazul impozitului pe profit incidenţa directă se manifestă doar în prima instanţă întrucât impozitul pe profit. 13 .  prelevarile cu titlu de impozit sunt nerestituibile .  este un impozit direct. Desigur impozitele presupun realizarea unor contraservicii publice( apărare naţională . face parte din preţul bunurilor şi serviciior aducătoare de venituri impozabile . adepţii teoriei echivalenţei consideră că impozitele reprezinta o contraprestaţie pe care cetăţenii o datorează statului pentru serviciile aduse lor de către acesta.Stuart . cu caracter obligatoriu.m. ca şi alte impozite ( din care unele sunt considerate indirecte ) .) dar acestea nu sunt percepute uşor de către oricare dintre contribuabili . Cohen. statul este un produs necesar al dezvoltării istorice . astfel că nici unul dintre contribuabili nu poate pretinde o plată directă din partea statului pe baza impozitelor suportate. statul are dreptul să ceară supuşilor să facă un anumit sacrificiu menit să acopere cheltuielile publice.  Teoria sacrificiului. Potrivit teoriei sacrificiului . instituţii şi organe de stat) . Creând condiţii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi ( prin legi. Pigou. utilitatea absolută sacrificată prin impozite trebuie să fie egală pentru toţi indivizii . Dacă în cazul impozitelor pe veniturile salariale. iar impozitul reprezintă un produs necesar a raportului dintre putere şi supuşi.  impozitul pe profit nu presupune şi o prestaţie directă ( şi imediată ) din partea statului. în cazul cărora există un raport de contraserviciu direct.d). În consecinţă. protecţie socială .teoria echivalenţei cunsocută şi sub denumirea de teoria schimbului sau teoria intereselor a fost fondată de Adam Smith şi a fost continuată de Montesquieu. Teoria echivalenţei . John Locke. securitate şi ordine publică. Henry Sidgwich. în calitatea sa de instituţie de suprastructură . incidenţa directă a impozitului este definitivă persoanele fizice nu mai au posibilitatea transpunerii obligaţiei fiscale în sarcina altor persoane . A. Varianta a treia susţine că impunera trebuie să ducă la o sarcină minimă pentru totalitatea plătitorilor de impozite. raportată la utilitatea totală . cu cele trei variante ale sale teoria sacrificiului egal. Teoria siguranţei susţine că impozitele trebuie considerate drept prime de asigurare pentru viaţă şi averea cetăţenilor ( supuşilor) . care se efectueaze în numele suveranităţii statului. Alfred Marshall ş. se consideră că impozitul este egal cu o pierdere proporţională din utilitatea individuală . Din această definiţie ies în evidenţă urmatoarele principale caracteristici ale impozitului pe profit:  este o prelevare silită. Potrivit primei variante a teoriei .C. teoria sacrificiului proporţional şi teoria sacrificiului minim (teorie imbunătăţită de John Stuart Mill. subiectul şi suportatorul impozitului e una şi aceşi persoană adică persoana juridică ale cărei venituri sunt supuse impozitării având o incidenţă directă asupra subiectului plătitor. AJ.a. prin aceasta impozitele se deosebesc de împrumuturile publice care sunt purtătoare de dobânzi (şi alte avantaje) şi rambursabile (amortizabile). prin aceasta impozitele se deosebesc în mod principal de taxe . În esenţa. pe dividende şi a altor impozite suportate de persoanele fizice . reprezentarea ţării pe plan extern etc. Definiţiile date impozitelor reflectă poziţia faţă de teoriile amintite mai sus.

ca societăţi de persoane sau ca societăţi de capital.  Se impun separat atât dividendele repartizate. cât şi partea din profit rămasă la dispoziţia societăţii de capital. Impozitele pe veniturile persoanelor juridice se instituie şi se percep în funcţie de modul organizării acestora . aspect foarte important. care în acest fel sunt impuse de două ori. iar partea din profit ce ramâne la dispoziţia societăţii de capital este scutită de impozit . este vorba despre . În cazul socieăţlilor de capital. constituind un imbold pentru aceştia privind plasarea disponibilităţilor de capital în noi acţiuni sau părţi sociale. 2. Corespunzător acestei repartizări. în condiţii similare cu impunerea aplicată persoanelor fizice. mai întai impunerea întregului profit al societăţii de capital şi apoi.  Se impune doar partea de profit rămasă la dispoziţia societăţii de capital în timp ce dividendele sunt exonerate de la impunere. De menţionat este faptul că se impune forma societăţii nu caracterul activităii . de profitul repartizat acţionărilor sau asociaţilor sub forma de dividende şi de profitul rămas la dispoziţia societăţii comerciale. Sistemul îi avantajează pe acţionari sau asociaţi. ce nu trebuie omis de către guvernanţi şi legiuitor. profitul total înainte de repartizare. Societăţile de capital se pot constitui ca societăţi anonime . în practica fiscală se întălnesc urmatoarele : Modalitati de impunere :  Se impun doar dividendele repartizate. Ca urmare impunerea se instituie asupra totalităţii veniturilor. Astfel. impunerea are în vedere structura şi repartizarea profitului.Acest sistem vizează stimularea plasării profitului în noi investiţii . ELEMENTE TEHNICE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT 14 .Pe parcursul evoluţiei istorice a impozitelor s-a făcut trecerea de la impozitele de tip real. separat. Astfel se face distincţia între veniturile persoanelor fizice şi veniturile persoanelor juridice realizându-se o diferenţiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. la impozitele de tip personal practicate sub forma impozitelor pe venituri şi avere. în comandită pe acţiuni şi societăţi cu raspundere limitată . poate fi considerată cea mai echitabilă modalitate de impunere.  Se realizează . În primul caz distincţia între veniturile realizate de societate şi cele realizate de persoanele asociate este greu de realizat. se impun dividendele repartizate . Această procedură dacă se bazează pe sistemul cotelor progresive.

LEGE nr. suportatorul real fiind în fond consumatorul final. pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică.Ed.  persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. 15 . Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. în acest caz.  persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. denumite în continuare contribuabili:  persoanele juridice române. cheltuielile nedeductibile. servicii prestate şi lucrări executate ( inclusiv din câştiguri din orice sursă ) şi cheltuielile aferente realizării veniturilor din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă.Vni + Chnded Unde: Pi = profitul impozabil Vi = venituri impozabile Charv = cheltuieli aferente realizării veniturilor Vni = venituri neimpozabile Chnded = cheltuieli nedeductibile Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri . 4 Dorel Mateş-Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderi. Baza de impunere o constituie diferenţa dintre veniturile rezultate din livrăriIe de bunuri mobile şi imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate.  persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. deoarece aceata se regăseşte inclus în preţul produselor şi serviciilor. se reţine şi se varsă de către persoana juridică română. Obiectul impunerii il constituie profitul societăţii ( beneficiul ). Fiind un impozit direct plătitorul cu suportatorul impozitului coincid. inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. impozitul datorat de persoana fizică se calculează. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Sursa impozitului o constituie venitul realizat. însă în cazul impozitului pe profit aşa cum am mai spus mai sus incidenţa directă a impozitului se manifestă doar într-o primă fază.2.Dispozitii generale Impozitul pe profit face parte din categoria impozitelor directe şi este reglementat prin CODUL FISCAL.Mirton –Timisoara 2003.  persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. dintr-un an fiscal. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizata*) privind Codul fiscal Plătitorii obligaţi la plata impozitului pe profit conform Legii 571 /2003 sunt urmatoarele persoane.Charv . Profitul impozabil se calculează conform relatiei 4: Pi = Vi .1.

asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă. pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult.1. • Fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat. precum şi cele autorizate. pentru lucrări de construcţie. • Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari. potrivit Legii învăţământului nr.571/22. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior.actualizata 2011 16 . obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate. de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice. în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV.1.2. pentru veniturile utilizate. pentru furnizarea. pentru învăţământ. 114/1996. în anul curent şi/sau în anii următori. în anul curent sau în anii următori. • Cultele religioase. potrivit Legii nr. Scutiri de la plata impozitului pe profit Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili5: • Trezoreria statului. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane. cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate. de servicii sociale. potrivit legii. • Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. • Instituţiile de învăţământ particular acreditate. alte venituri obţinute din activităţi economice. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplică după cum urmează: • în cazul persoanelor juridice române. din asocieri fără personalitate juridică. în nume propriu şi/sau în parteneriat. • în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. • în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi 5 Legea nr. acreditate în condiţiile legii. cât şi din străinătate. potrivit Legii locuinţei nr. 84/1995. • în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase. şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. • în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România. venituri obţinute din chirii. 2. venituri din despăgubiri în formă bănească.decembrie 2003.2. pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult.1. atât din România. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent. cât şi în străinătate.

utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii.  donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare. sportului. Organizaţiile datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor. Organizaţiile nonprofit. pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora. într-un an fiscal. cercetării ştiinţifice. • Banca Naţională a României. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. şi la care 6 Legea nr. în anul curent sau în anii următori. potrivit legii. utilizate în scop social sau profesional.000 euro.  veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole. dar nu mai ult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. potrivit actului constitutiv sau statutului. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri6:  cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor. cluburilor de noapte. serbări. după caz.  veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit.actualizata 2011 privind Codul Fiscal 17 . potrivit statutului acestora. potrivit legilor de organizare şi funcţionare.571/22.  contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor.  resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile. discotecilor. sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit. realizate de organizaţiiile nonprofit de utilitate publică. impozit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupre profitului impozabil . sănătăţii. învăţământului. cazinourilor sau pariurilor sportive.decembrie 2003. altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică. • Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. • Fondul de compensare a investitorilor.  veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare. altele decât cele prevăzute . tombole.  sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea.  veniturile obţinute din vize. din domeniul culturii. altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15. taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive. inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere. pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. Organizaţiile nonprofit. precum şi de camerele de comerţ şi industrie.  taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare. conferinţe. • Fondul de garantare a pensiilor private.  sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.  veniturile obţinute din reclamă şi publicitate. potrivit prevederilor legale in vigoare  veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii.iar pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte.

cazinourilor sau pariurilor sportive. 2. a punerii în aplicare a contractelor de asociere.1. În cazul în care câştigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare deţinute la o persoana juridica româna depăşesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare. aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de 7 Codul Fiscal –Legea 571/22/12/2003 actualizata 2011 18 .  de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente. 2.  în celelalte cazuri. în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice. exclusiv cele privind combustibilul.3. la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele. cu excepţie . discotecilor. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte. Anul fiscal Anul fiscal este anul calendaristic. la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante. şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizat Cheltuelile nedeductibile fiscal:  cheltuielile de functionare.4 Cotele de impozitare Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. daca are aceasta obligaţie.impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. daca are aceasta obligaţie. În cazul înfiinţării unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe:  de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului. discoteci. atunci impozitul pe profit se stabileşte prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultata. cota de impozit pe profit este de 80%. intretinere si reparatii.  de la data încheierii sau. Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal. perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat7. cluburi de noapte. în cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni. inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere.1. perioada impozabilă încetează o data cu data radierii din registrul unde a fost înregistrata înfiinţarea acestuia. Impozitul minim pentru baruri de noapte.in cazul Băncii Naţionale a României. În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal. la următoarele date:  în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi. Perioada impozabilă Perioada impozabila se încheie. cazinouri si pariuri sportive. după caz. cluburilor de noapte.

inclusiv pentru activitatea de taxi. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil. incluzand si scaunul soferului. Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului preţului pieţei libere. Calculul profitului impozabil 2. vehiculele utilizate de agenţi de vanzari şi de agenţi de recrutare a forţei de munca. o vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata. cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane.2. 19 .  in perioada 1 mai 2011—31 decembrie 2011. Metodele contabile. deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atribuţii. o vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri. pe măsură ce ratele devin scadente.conducere şi de administrare ale persoanei juridice.” 2. reparatii. pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate. potrivit căruia tranzacţiile între persoanele afiliate se efectuează în condiţiile stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite între întreprinderi independente. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi. transport de personal la şi de la locul de desfasurare a activitatii . cu o greutate maxima autorizată care sa nu depaseasca 3.1. beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective. Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. curierat. cu exceptia siţuatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii: o vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au în vedere principiile privind preţurile de transfer. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal. în baza convenţiilor la care România este parte. dintr-un an fiscal. privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente. conform prevederilor legale. proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii. precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj. paza şi protecţie. aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului. Reguli generale Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. stabilite prin reglementări legale în vigoare.2.

Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în 8 Codul Fiscal –Legea 571/22/12/2003 actualizata 2011 20 . cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a acestor titluri de participare. titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări.  cheltuielile efectuate. Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:  cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor. reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate. produselor sau serviciilor.2. pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil. în baza unui contract scris. lichidării investiţiilor financiare.  în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv. beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare.  cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei.2. prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit.3. 2. precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung. În aceeaşi perioadă.  veniturile neimpozabile. înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor.  diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare.2. precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare. Cheltueli Cheltuieli deductibile Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. precum şi cheltuielile înregistrate cu ocazia desfăşurării operaţiunilor de tranzacţionare reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Venituri neimpozabile Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil8:  dividendele primite de la o persoană juridică română. înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile.  veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. veniturile din tranzacţionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.Cheltuieli Venituri + Cheltuieli ± Elemente similare efectuate în neimpozabil nedeductibil veniturilor şi scopul e e cheltuielilor realizării de venituri 2. inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.Profit = impozabil Venituri Realizate din orice sursa . potrivit legii. precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. a cesionării. precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. a retragerii.

la misiuni de afaceri. taxele de înscriere. precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora. reglementate de actele normative în vigoare. o debitorul este dizolvat. cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. introducerea. editarea de materiale informative proprii. contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit.  cheltuielile sociale. a sistemelor informatice. în următoarele cazuri: o procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti. pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate. cheltuielile pentru perfecţionarea managementului. efectuate pentru salariaţi şi administratori. cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate. aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat. cheltuielile pentru marketing. cheltuielile de cercetare. Cheltuieli cu deductibilitate limitată:  cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile9. sau lichidat. promovarea pe pieţele existente sau noi. pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare. studiul pieţei. o debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.  suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate. o debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori. cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii. participarea la târguri şi expoziţii. întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii. în limita a de 2. precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor. 9 21 . în limita unei cote de până la 2%. taxele de înscriere.          cadrul unor campanii publicitare ca mostre. precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil. stabilite prin norme. obţinerea atestării conform cu standardele de calitate. în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic. precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă. fără succesor.

servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară. precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă. cu prioritate. pentru veniturile realizate din România. pentru fiecare participant. cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.  cheltuielile cu provizioane şi rezerve. în limita prevăzute de legea in vigoare.  cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate. ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament. precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor. muzee. folosită şi în scop personal. pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare. întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice. ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor. pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora. cantine. inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent. ajutoarele pentru înmormântare. cluburi. biblioteci. în limitele prevăzute de lege . ajutoarele pentru naştere. deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii.  perisabilităţile. baze sportive. cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor. cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor.  cheltuielile de funcţionare. în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele.  cheltuielile efectuate în numele unui angajat. în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale. cămine de nefamilişti. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente.  cheltuielile de funcţionare. deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi. în acest scop.  amortizarea. creşe. Pentru a fi deductibile fiscal. Cheltuieli care nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal:  cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. în limitele prevăzute de legea in vigoare. pentru fiecare participant.  cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori .Intră sub incidenţa acestei limite. la schemele de pensii facultative. întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice. 22 . În cadrul acestei limite. grădiniţe.  cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar. în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal. întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare. deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite şi care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%.  cheltuielile pentru funcţionarea. inclusiv transportul. împreună cu instituţiile de specialitate. precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate.

 cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor. pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi.  cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative. precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.  cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii. dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă. dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor . după caz. prevăzută în contractul de societate sau asociere. dobânzile/majorările de întârziere. pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte. peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia. la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii. cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în 23 . Amenzile.  cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate.  cheltuielile cu serviciile de management. consultanţă. confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române. constituite în baza legii. cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. care nu sunt impozitate la angajat .  cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură.  cheltuielile înregistrate de societăţile agricole. asistenţă sau alte prestări de servicii. în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv. care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului.  cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului. precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate. penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile.  alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora. precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung. potrivit normelor. care nu au la bază un document justificativ.  cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator. amenzile. în numele angajatului.  cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. neimputabile. pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. dobânzile. în condiţiile stabilite prin norme. cu excepţia veniturilor din anularea obligatiilor unei persoane juridice daca obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica. potrivit prevederilor legale. cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului. Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.  cheltuielile înregistrate în contabilitate. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile. prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune. potrivit legii. distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră.

neîncasate.  cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4. precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu. Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. acordate potrivit legii. al dotărilor. În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public. neîncasate. finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor. în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare. În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei. ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. a participării la congrese internaţionale. Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar.  pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu. diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda. care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost supendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. în scopul construcţiei de localuri. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an. Cheltuielile din diferenţele de curs valutar. o nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. care se limitează potrivit prezentului alineat. menţionate în 24 . în cazul în care. până la deductibilitatea integrală a acestora. în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare.  cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe. ca urmare a efectuării unei reevaluări. privind sponsorizarea. acestea se reportează în perioada următoare.desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing. contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective. pentru partea neacoperită de provizion. potrivit clauzelor contractuale.  cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private. se înregistrează o descreştere a valorii acestora. schimburilor de specialişti. În această situaţie. sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat. a burselor de specializare. potrivit clauzelor contractuale. dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: o este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri.  cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă. potrivit legii.000 euro anual. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu. achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice. În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar. deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute. după caz. şi cei care acordă burse private. cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt nedeductibile. scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente.

25 .2. producerii. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal. instituţiile financiare nebancare. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: • este deţinut şi utilizat în producţia. instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol. • are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. • are o durată normală de utilizare mai mare de un an. pentru împrumuturile în valută. la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp. de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii. şi • nivelul ratei dobânzii anuale de 9. amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. considerate mijloace fixe amortizabile: • • investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere. lot sau set. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului. pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală. instituţiilor de credit. de asemenea. Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine. 2. lot sau set.norme. seturi sau care formează un singur corp.4 Amortizarea fiscală Cheltuielile aferente achiziţionării. pentru împrumuturile în lei. Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi. persoane juridice române. corespunzătoare ultimei luni din trimestru. construirii. precum şi instituţiilor financiare nebancare. societăţilor de credit ipotecar. livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii. locaţie de gestiune sau altele asemenea. precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol. a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat.dobânzile deductibile sunt limitate. înainte de aplicarea prevederilor legale. Limita prevăzute conform lgislatiei in vigoare se aplică separat pentru fiecare împrumut. În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi.75%. Sunt. diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda si nu se aplică societăţilor comerciale bancare. acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra. • nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. mijloacele fixe puse în funcţiune parţial. pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative. la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor. acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2008. societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing. În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu. şi cele care sunt garantate de stat. concesiune. sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România. asamblării. in cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar.

• în cazul echipamentelor tehnologice. • casele de odihnă proprii. dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. uneltelor şi instalaţiilor. În cazul metodei de amortizare liniară. • 2. bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii. de natura celor aparţinând domeniului public. aeronavele. dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani. Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege: • costul de achiziţe. dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani. respectiv al maşinilor. pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.0. potrivit normelor. • orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii. pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros. amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. • tablourile şi operele de artă. prin majorarea valorii mijlocului fix. precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică. amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori: • 1. pentru mijloacele fixe construite sau produse de către contribuabil. • bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare. • investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente.investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile. • amenajările de terenuri. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix. contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară. • fondul comercial. În cazul metodei de amortizare accelerată. • investiţiile efectuate din surse proprii. vasele de croazieră. Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli: • în cazul construcţiilor. contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă. • 2. precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora. • costul de producţie. • în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil. inclusiv cele împădurite. sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. degresivă sau accelerată. • lacurile. locuinţele de protocol. precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă. amortizarea se calculează după cum urmează: 26 • . se aplică metoda de amortizare liniară. • valoarea de piaţă. concretizate în bunuri noi. În cazul metodei de amortizare degresivă. navele.5. Nu reprezintă active amortizabile: • terenurile.5. altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.

• pentru locuinţele de serviciu. exploatărilor la zi. amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată. pe o perioadă de 10 ani. • numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute de lege. • 2. potrivit prevederilor prezentului articol. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje. drepturi de autor. • pentru următorii ani de utilizare. o din 10 în 10 ani la saline. licenţe. închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia. precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare. se recuperează prin deduceri de amortizare. după caz. care circulă între contribuabil şi clienţi. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare. Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează: • începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune. precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs. cariere. după caz. carierelor. extracţii petroliere. pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare. precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale. pe durata normală de utilizare. prin metoda liniară. • pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public. • pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate. în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă. Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete. mărci de comerţ sau fabrică şi alte valori similare. • amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor.5 Contracte de leasing Operaţiuni de leasing financiar 27 .2. amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia. • mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice. pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere.pentru primul an de utilizare. Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. liniar. • pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor. a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor. amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei. pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol. după caz. pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează: o din 5 în 5 ani la mine. precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă. salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde.

pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale. Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală . stabilită prin declaraţia de impozit pe profit. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora.2. cheltuielile fiind deductibile În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda. boli profesionale sau riscuri profesionale .6 Pierderea fiscale Pierderea anuală. precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. stabilită prin declaraţia de impozit pe profit. 2. 28 . potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. pe durata de viaţă stabilită de catre contribuabil.În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar. în baza unui contract scris. se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. produselor sau serviciilor. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora. la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. 3) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă. potrivit legii. respectiv 7 ani. la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Prin excepţie. iar în cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing). în timp ce în cazul leasingului operaţional. în cazul leasingului financiar. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite. pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009. Orice pierdere fiscala neta care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare. 2) cheltuielile efectuate. Printre cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri se numără şi urmatoarele tipuri de cheltuieli: 1) cheltuielile . în cazul leasingului operaţional. şi de către locator. locatorul are această calitate. Pierdere fiscală netă = Pierderi fiscale totale – pe perioada Profit impozabil total în aceeaşi perioadă Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. după caz.această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator. după caz. cu achiziţionarea ambalajelor . 4) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei. potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. În cazul persoanelor juridice străine se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi. introducerea. 5) cheltuielile de cazare şi transport în ţară şi străinătate efectuate de către salariaţi şi administratori. Tot în limita aceasta de 2% pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: transportul la şi de la locul de muncă al salariaţilor.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor . aplicată asupra fondului de salarii realizat. întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii.Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre. 6) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit. servicii de sănătate. participarea la targuri şi expoziţii. obţinerea atestării în conformitate cu standardele de calitate. negocierii contractului colectiv de muncă. reglementate de actele normative în vigoare. sunt deductibile în limita unei cote de pană la 2%. la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate. cum ar fi de exemplu cheltuielile de protocol care sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate. aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe. la misiuni de afaceri. 29 . Suma cheltuielilor cu îndemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinatate. cluburi. editarea de materiale informative proprii. cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii. ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament. cantine. 10) cheltuielile de cercetare-dezvoltare. a sistemelor informatice. inclusiv transportul. precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora. ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodarie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor. promovarea pe pieţe existente sau noi. biblioteci. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. 9) cheituielile pentru marketing. precum şi în situaţia în care acesta se află inăuntrul perioadei de recuperarea pierderilor fiscale conform legii. Cheltuielile sociale. dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit. baze sportive. 11) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului. ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie. 8) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat. Însă unele cheltuieli au deductibilitate limitată. 7) taxele de inscriere . creşe. 13) taxele de înscriere. 14) pierderile înregistrate după data de 1ianuarie 2007. ajutoarele pentru înmormantare. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere. în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi sau din anii precedenţi. acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă până la intemare într-o unitate sanitară. în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi sau din anii precedenţi. precum şi contribuţiile pentru fondul destinat . cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor. în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi sau din anii precedenţi. 12) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor. cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie. pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare. cămine de nefamilişti. de asemenea se poate deduce doar în limita a de 2. ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele. muzee. în cazul. studiul pieţei. cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor.

Tot în categoria cheltuielilor nedeductibile se includ şi urmatoarele tipuri de cheltuieli: • cheltuielile înregistrate în contabilitate. persoane juridice române. pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. În limitele prevazute de lege pot fi deduse: cheltuielile cu provizioane şi rezerve. Tot din categoria cheltuielilor nedeductibile fac parte şi amenzile.De asemenea cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori.3 Plata impozitului pe profit şi depunerea declaraţiilor fiscale Contribuabilii. care nu au la baza un document justificativ. În ceea ce priveşte cheltuielile de funcţionare. în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior). majorările de întărziere şi penalităţile de întârziere datorate către autoritaţile române. şi sucursalele din România ale băncilor. Însă nu toate cheltuielile sunt deductibile fiscal. cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează 30 . în numele angajatului. • cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. sau alte prestări de servicii pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activitatii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte. pentru a fi deductibile fiscal. asistenţă. precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinatate. întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţi. • cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative. la schemele facultative de pensii operaţionale. cu plăţi anticipate efectuate trimestrial. În această categorie intră cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. cheltuielile efectuate în numele unui angajat. precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora. • cheituielile cu prime de asigurare plătite de angajator. Cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvemamentale sau asociaţiile profesionale. De asemenea nici cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor. Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este în prezent de 16% 2. neimputabile. inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent. confiscările. estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. persoane juridice străine: Au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual. potrivit prevederilor legale. amortizarea. pot fi deduse în limita echivalentului în lei a 200 de euro anual. • cheltuielile cu serviciile de management. societăţi comerciale bancare. cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar. Unitatea de impunere în cazul impozitului pe profit este o expresie monetară. conform Legii 571/2003 există o serie de cheltuieli care nu pot fi deduse. potrivit legii. acestea trebuie justificate cu documente legale. consultanţă. care nu sunt incluse în veniturile salariale. sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune sau degradate. sunt deductibile în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat. nu pot fi deduse. -pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu neîncasat pentru partea neacoperită de provizion.

prin urmare. aceşti contribuabili urmează sa aplice sistemul plaţilor anticipate prevăzut pentru contribuabilii menţionaţi anterior. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale entitatii şi care. urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit. un eveniment sau o tranzacţie poate fi extraordinară pentru o entitate. In cazul entităţilor al caror obiect principal de activitate il constituie activitatea de leasing. potrivit reglementărilor contabile. Contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior. alţii decât cei prevăzuţi anterior: Au obligaţia de a declara şi plăţi impozitul pe profit trimestrial. La stabilirea plăţilor anticipate efectuate în contul impozitului pe profit asupra profitului contabil nu se efectuează ajustări fiscale. Contribuabilii care înregistrează pierdere contabilă la sfârşitul unui trimestru. Declară. pe baza căruia se determină plăţile anticipate. cumulat de la începutul anului fiscal. până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul începând cu anul 2010. până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor. din care se scad sumele datorate în contul impozitului pe profit pentru perioada precedentă trimestrului pentru care se datorează plata anticipată Profitul contabil se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate. Contribuabilii. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitaţilor curente ale entitatii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".plata. datorită diferenţelor dintre activitătile curente ale acelor entităţi. dar nu şi pentru o alta. precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Impozitul pe profit pentru anul precedent. nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat. fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an. Nou înfiinţaţi în cursul anului precedent sau care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală. efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată. Plătesc pentru ultimul trimestru o suma egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal. 31 . depun declaraţia anuala 101 de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat. nu mai au obligaţia de a efectua plata anticipată stabilită pentru acel trimestru. este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent. Plăţile anticipate trimestriale datorate în contul impozitului pe profit se determină prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil cumulat de la începutul anului fiscal. Prin urmare. in cifra de afaceri neta se include şi dobanda cuvenita acestor contracte. regularizează şi plătesc impozitului pe profit aferent anului fiscal 2010 până la data de 31 martie 2011. Prevederi referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse şi furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii. aferenta perioadei de raportare. dupa deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adaugata.

Entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative proporţia in care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curentaşi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară". în cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni. d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoana juridica româna. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII-CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI. impozitul datorat de persoana fizică se calculează.De exemplu. în acest caz. e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. Cu exceptia cazului in care veniturile şi cheltuielile prevazute sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor. la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante. Aceeasi prevedere se aplica veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exercitiu financiar. se reţine şi se varsă de către persoana juridică româna. IMPOZITULUI PE PROFIT 32 . Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane numite contribuabili: a) persoanele juridice române. Perioada impozabilă se încheie. • în celelalte cazuri. pierderile rezultate in urma unui cutremur pot fi calificate de catre o entitate ca element extraordinar. c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. pentru veniturile realizate atât în România cât si în străinătate din asocieri fără personalitate juridică. 3. la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele. perioada impozabilă încetează o data cu data radierii din registrul unde a fost înregistrata înfiinţarea acestuia. la următoarele date: • în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi. Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial. În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal. in notele explicative trebuie prezentate explicatii despre valoarea şi natura acestora. până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

. sumele varsate in plus.1 Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit Impozitul pe profit face parte din din grupa 44 ” BUGETUL STATULUI. impozitul pe profit/venit afferent exercitiului financiar anterior in cazul corectarii erorilor contabile cont 658. 4. 10 Dupa funcţia contabilă este un cont bifuncţional 1. Contul 441”Impozit pe profit este un cont bifunctional. Sumele datorate de unitate bugetului de stat sau bugetelor locale.iar soldul debitor. Impozitul pe profit sau pe venit aferent exerciţiului financiar anterior.. cu titlu de impozit pe profit. se înregistrează de asemenea în creditul contului după cum urmează : 6588" Alte cheltuieli de = 441" Impozit pe profit" exploatare. In debitul contului 441 “Impozit pe profit” se inregistreaza: sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentand impozit pe profit/venit cont 512: datorii anulate cont 758. Sumele virate bugrtului de stat sau bugetelor locale. se înregistrează în creditul contului după cum urmează : 691" Cheltuieli cu = 441" Impozit pe profit" impozitul pe profit 2. Contabilitatea impozitului pe profit se conduce cu ajutorul contului 441 " Impozitul pe profit ". In creditul contului 441”Impozit pe profit “ se inregistreaza:sumele datorate de unitate catre bugetul statului/bugetele locale.FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE CONTUL 441 “ IMPOZIT UL PE PROFIT” Cu ajutorul contului 441 “Impozit pe profit se tine evident decontarilor cu bugetul statului/ bugetelor locale privind impozitul pe profit/venit . cu ocazia corectării erorilor contabile. cu titlu de impozit pe profit sunt înregistrate în contabilitate în debitul contului după cum urmează : 441" Impozit pe profit" = 5121" Conturi la banci in lei" - 5. Valoarea datoriilor privind impozitul pe profit anulate e inregistrata de asemenea in debitul contului dupa cum urmeaza in exemplul urmator : 10 33 . 3. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate. Încasarea de la buget a irnpozitului virat în plus se înregistrează în creditul contului după cum urmează în exernplul urmator : 5121" Conturi la banci = 441" Impozit pe profit" în lei. Evidenţiază decontările cu bugetul statului sau bugetele locale privind impozitul datorat de către persoane juridice.reprezentind impozi pe profit/impozit pe venit cont de cheltueli 691 şi 698.3.

( profitul impozabil) se calculează ţinând cont de cheltuielile nedeductibile fiscal şi veniturile neimpozabile .Impozitul pe profit Rezultatul impozabil ( Ri) .extr. calculat ca diferenţa între veniturile financiare şi cheltuielile financiare.f Rezultatul curent ( Rc) . 3.441" Impozit pe profit" exploatare" = 7588" Alte venituri din 6. rezultatul brut. obţinut prin însumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar. Rezultatul financiar ( Rf ) . rezultatul net şi rezultatul impozabil.) . Rezultatul din exploatare ( R.expl. obţinut prin însumarea rezultatului din exploatare eu rezultatul financiar.extr . Expl. Rb = Rexpl + Rf+Rextr. Expl.expl. Rf= Vf . rezultatul curent. se calculează ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare.expl + Rf Rezultatul extraordinar ( R. impozitul pe profit: Rn = Rb .2 Structura interogatoare a rezultatului exercitiului Teoria şi practica contabilă denumesc rezultate economico-financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exerciţiului. . Mărimea şi felul cheltuielilor nedeductibile fiscal şi a veniturilor neimpozabile se stabileşte prin lege aşa cum a fost prezentat în capitolul anterior.Ch. Rc = R. = V. Rb = Rc + R extr. calculat ca diferenţa între veniturile extraordinare şi cheltuielile extraordinare. Structura analitică a rezultatului exerciţiului cuprinde 11: rezultatul din exploatare.Ch. Rb=Vt-Cht Rezultatul net ( Rn ). rezultatul financiar. Rezultatul brut ( Rb ) al exerciţiului.extr = V. • debitor şi reprezintă impozitul pe profit virat în plus. rezultatul extraordinar. se obţine scăzând din rezultatul brut. R.extr.) sau profitul ori pierderea din activitatea extraordinară. Închiderea conturilor de cheltuieli cu impozitul pe profit se realizează cu ajutorul contului 121" Profit şi pierdere" înregistrate în contabilitate ca în urmatorul exemplu : 121" Profit şi pierdere " pe profit" = 691" Cheltuieli cu impozitul În ceea ce priveşte soldul contului 441" lmpozit pe profit" acesta poate fi : • creditor şi reprezintă impozitul pe profit datorat bugetului de stat sau bugetelor locale. creanţă faţă de bugetul statului. R. 11 Radu Pop-Situatii financiare ale societatilor comerciale-Casa carti de stiinta Cluj-Napoca 2009 34 .Ch.

Mirton-Timisoara 2003. stabilită prin lege la rezultatul impozabil.Situatii financiare ale societatilor comerciale Casa Cartii de Stiinta. amortizarea reprezintă un proces cu implicaţii fiscale13 . Cota de bază a impozitului pe profit pana la data de 30 aprile 2009 este de 16%. Regimul amortizării poate determina mărimea profitului ( amortizare mare determină un profit mic ) şi capacitatea de autofinanţare ( înregistrarea unei amortizări mari determină capacitate de finanţare mare) . Astfel dacă fiscalitatea a stabilit prin legile şi normele emise în acest sens . în conformitate cu normele europene actuale.Cluj-Napoca.Ri = Rb + Ch. cheltuielile nedeductibile.Ed. dar şi de modul în care agentul economic percepe influenţa amortizării asupra rezultatului.neded.in functie de situatia agentului economic. 13 35 . dividende. Aşa cum se poate analiza contului 121 "Profit şi pierdere Veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate de societatea comercială se regăsesc în contul de profil şi pierderi care se întocmeşte pe baza balanţei de verificare. cheltuielile deductibile. Alegerea uneia sau alteia dintre regimuri este o problemă. cota de impozitare.acoperirirea pierderilor dina ni precedenti..V. 12 Radu Pop. majorarea de capital.neimp.2009. Literatura de specialitate europeană. este regimul de amortizare utilizat. Dorel Mateş-Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii. Impozitul pe profit aferent perioadei contabile se calculează prin aplicarea cotei de impozit pe profit. care ţine de legislaţia fiecărei ţări. parametrul care poate influenţa în mod semnificativ masa profitului în ceea ce priveşte amortizarea. a CEE atât prin concepţie cât şi prin gradul de deductibilitate. veniturile neimpozabile. Conform Directivei a IV-a. consideră că regimul care determină amortizarea justă este cel liniar . regulile privind modul de calcul al impozitului pe profit. Impozitul pe profit = Ri x C% ( 16% ) Determinarea profitului contabil net 12: • Rezultatul contabil : RC=VT-CT • Rezerve legale care se pot constitui din profitul anual : RLposibile=(RC+CN-VN)X5% • • • • • Valoarea maxima a rezervei legale este : RLmax=(CS X 20%) Diferente de rezerve legale de constituit la sfirsitul exercitiului : RLdeconstituit=RL maxime-RLexistente Rezultatul fiscal : RF=RC+CN-VN-RL-PF Impozit pe profit datorat : IPr=RF X 16% Profitul contabil net : PCN=RC-IPR Profitul net contabil se repartizeaza pe urmatoarele destinatii :rezerve legale.

După cum se poate observa analizâd . rezultatele vor creşte cu o valoare considerabilă. net ) şi ca atare şi impozitul pe profit datorat de societatea comercială este mai mare . adică o afectare în sens negativ a trezoreriei. ceea ce va determina descreşterea trezoreriei. Prin folosirea metodei de amortizare degresivă se obţin valori mai mici ale rezultatelor brute. Astfel putem trage conc1uzia finală în legatură cu implicaţiile fiscale pe care le are metoda de amortizare adoptata în ceea ce priveşte impozitul pe profit ca : • amortizarea liniară este regimul just din punct de vedere economic şi normal sub aspectul gestiunii fiscale. Rezultatele obţinute şi obligaţiile fiscale sunt influenţate şi de amenzi. care trebuie să găsească în funcţie de strategia de dezvoltare a întreprinderii modalitatea de mediere între interesul investiţional şi cel fiscal. Însă amortizarea liniară e regimul just din punct de vedere economic şi normal din punct de vedere financiar. • amortizarea accelerată este cea mai avantajoasă sub aspect fiscal fiind conditionată de acordul Organelor Teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Armonizarea celor două interese este realizată prin abilitatea întreprinzătorului. diminuându-se în acest caz trezoreria societăţii. peste sau sub nivelul amortizării liniare presupune înregistrarea de amortismente derogative ce influenţează rezultatul fiscal al exerciţiului. dar şi cel mai mic impozit pe profit. Aplicând metoda degresivă. mediu şi lung. Dacă conducerea unităţii doreşte înregistrarea unor rezultate financiare pozitive. -metoda aceelerată de amortizare asigură cel mai mare rezultat ( fiscal. atât rezultatul brut. fiscale şi nete. deci nu se plăteşte nici o obligaţie fiscală. dar care intră în competiţie cu interesul fiscal al statului. ceea ce detrmină o scădere a impozitului pe profit. dar reflectă o imagine nefavorabilă activităţii . Analizând metoda accelerată de amortizare. interesul său este cel investiţional. a obligaţiilor fiscale. în cazul metodei liniare se constată că rezultatul brut va avea aceeaşi valoare . asigură cel mai mare rezultat ( brut. odată cu creşterea rezultatului fiscal. în cazul metodei accelerate se obţine cel mai mic rezultat net. ceea ce ar putea fi considerat mai avantajos pentru firmă. se va alege metoda de amortizare liniară. ceea ce conduce la o scădere a disponibilităţilor băneşti. cât şi rezultatul net vor avea valorile cele mai mari. Însă la asemenea valori impozitul pe profit va fi mai mare. care fiind cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal. Dacă este utilizată metoda accelerată. rezultatul fiscal va creşte. • amortizarea degresivă e un sistem derogatoriu de amortizare şi stimulează investiţiile. fiscal. e metoda cea mai des utilizată în România şi datorită simplităţii calculelor. 36 . rezultatul fiscal. Utilizând aceasta metodă. determină creşterea rezultatului impozabil. va creşte impozitul pe profit. brut. dar şi cel mai mare impozit pe profit. Ca urmare. Dacă nu se doreşte înregistrarea de pierderi şi nici să se plătească un impozit pe profit prea mare se alege metoda-degresivă. se obţin pierderi. Atunci când un agent economic alege sistemul de amortizare . net). care să-i asigure protecţia împotriva riscurilor privind încălcarea reglementărilor fiscale cât şi siguranţa şi eficienţa afacerii pe termen scurt. în consecină. iar cel net se va diminua.Orice nivel al amortizării . va creşte impozitul pe profit. însă din punct de vedere financiar se economisesc sume importante de bani prin neînregistrarea impozitului pe profit.

din cauza inflaţiei. la valoarea cea mai mare. Dacă însă producţia se realizează în salturi este evident mai favorabil din punct de vedere al consecinţelor fiscale. majoritatea intreprinderilor româneşti folosesc pentru evaluarea stocurilor la ieşire metoda costului mediu ponderat.fiscalitate în gestiunea stocurilor o prezintă nivelul stocurilor. să se folosească metode de determinare a costurilor parţiale. face ca reglementările contabile şi fiscale să recunoască şi să recomande mai multe astfel de metode. chiar dacă aceasta nu este întotdeauna cea mai avantajoasă. sau pur şi simplu din cauza raportului cerere . Fiind încadrate în categoria active circulante stocurile se află într-o continuă mişcare şi transfomare participând de regulă la un singur ciclu de producţie sau comercializare. Dacă pentru costul de achiziţie. a stocurilor. O trăsătură aparte a relaţiei contabilitate. Evoluţia preţurilor de la o intrare la alta a aceluiaşi element de stoc. avantajul fiscal apare numai în prima parte a ciclului de producţie. cu cât cheltuiala este mai mare la o cantitate de bunuri vândute sau date în consum cu atât profitul şi impozitul pe profit va fi mai mic. până în momentul vânzării sau dării în consum. face ca la evaluarea ieşirilor de stocuri să se aplice metode convenţionale. Acest raţionament ne determină să considerăm că. LIFO. Deoarece una din metode supraevaluează stocurile iar cealaltă subevaluează stocurile . FIFO. Cea mai agreată de intreprinderi este metoda LIFO. Nu se asigură astfel imaginea fidelă a stocurilor. Din punct de vedere fiscal putem accepta ideea că. reprezintă o importanţă deosebită impactul fiscal rezultat. 14 Dorel Mateş-Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii-Timisoara 2003. vor conduce la o subevaluare a rezultatului şi a obligaţiilor fiscale şi la menţinerea trezoreriei. adică în luna în care se începe producerea bunurilor. oferă un avntaj fiscal. Se realizează astfel un obiectiv al gestiunii fiscale şi nu e amânarea în timp a unui profit din sarcina fiscală. implicaţiile fiscale sunt destul de clare. adică atunci când în mod normal ar trebui să încaseze contravaloarea stocurilor vândute. mărimea rezultatului fiscal poate să fie influenţată şi de metoda folosită în vederea evaluării stocurilor la ieşirea din gestiune. Problematica evaluării stocurilor în contabilitate se intersectează în mod inevitabil cu fiscalitatea. Astfel supraevaluarea ieşirilor. raţionamentul potrivit căruia închiderea în valoarea contabilă a unei părţii cât mai mici din cheltuielile ocazionate la intrarea stocurilor. Aceasta permite evaluarea ieşirilor la preţul ultimului lot intrat ( cel mai mare) pană la epuizarea acestuia.Aspecte fiscal la evaluarea stocurilor14 Pe langă regimul de amortizare ales. care în condiţii de inflaţie. deoarece se pot folosi metode de calcul a costurilor totale sau parţiale diferite ce determină costuri diferite. este cel mai mic. deoarece impozitul se va plăti la vânzarea bunurilor de natura stocurilor.cele mai evidente implicaţii fiscale apar la evaluarea ieşirilor prin vânzare sau prin consum. intreprinderea având posibilitatea de a opta pentru cea mai convenabilă dintre criteriile ce trebuie avute în vedere la alegerea metodei de evaluare. metoda cea mai avantajoasă eate cea care permite evaluarea ieşirilor de stocuri. posibilităţile folosirii acestui tip de politicii fiscale sunt limitate. Cu toate acestea putem include şi în cazul acestora. Dintre metodele acceptate de legislaţia din ţara noastră se numară : cost mediu ponderat. în cazul costului de producţie. amânând în timp plata unei părţi din impozitul pe profit. La nivelul unui stoc constant. a obligaţiilor fiscale şi diminuarea trezoreriei. Caracterul obiectiv al preţurilor. în schimb subdimensionarea ieşirilor. va determina supraevaluarea rezultatului. Din punct de vedere contabil metoda FIFO conduce la evidenţierea în bilanţul de la sfârşitul perioadei .ofertă. 37 .

1. 4.C.C.C.1. IMPOZITUL PE PROFIT LA S. STUDIU DE CAZ PRIVIND REZULTATUL EXERCITIULUI.A.4.A.A. DECORMOB S. 38 . Problematica impozitului pe profit din punct de vedere fiscal şi contabil a fost studiată la nivelul firmei S. DECORMOB S. DECORMOB S. Prezentarea generala -Localizare–a-S.

Promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativelor de interes naţional în domeniul de activitate al societăţii. Numărul de înregistrare la Oficiul Registrul Comerţului este: J30/410/1995 Codul de identificare fiscală este:R 2347712. Realizarea de beneficii. Obiectul de activitare al agentului economic Societatea are drept scop : Producerea şi comercializarea produselor care fac parte din obiectul de activitate al societăţii. Organul de conducere al societaţii este Adunarea Generală a Acţionarilor. marketing şi prospectare de diverse pieţe pentru nevoi proprii şi pentru terţi. S. inclusiv desfacerea cu amanuntul de produse. efectuarea de transport internaţional de mărfuri şi persoane atât pentru societate cât şi pentru terţi.  executare de operaţiuni de import-export. activităţi de management. scaune. Sediul societaţii este situat în: loc. jud.A.  comercializarea de materii prime şi materiale la preţ cu ridicata şi amănuntul. inclusiv schimb de mărfuri.1. desfăşurându-şi activitatea în conformitate cu legile române şi cu statutul societaţii. pe o perioadă de 4 ani. produse de tapiţerie şi alte produse din lemn pentru export şi piaţa internă. executarea de investiţii în regie proprie. 40 tel:0261/863823.  prestarea de servicii aferente profilului de activitate inclusiv transportul pentru terţi cu mijloace proprii.G. Satu Mare. reprezentanţe şi în alte localităţi din ţară şi străinatate. cu începere de 1a data înmatriculării în Registrul Comerţului. operaţiuni comerciale de intermediere. are ca obiect de activitate următoarele:  proiectarea şi producerea de mobilă.800. având forma juridică de societate pe acţiuni. SatuMare. DECORMOB S. 4. sanitare şi lucrări de investitţii.  proiectarea şi executarea la cererea clienţilor de mobilier comercial.A. potrivit legii societatea poate avea sucursale.A.Societatea Comerciala S. 39 . materiale şi servicii de care dispune societatea. DECORMOB S.  efectuarea de lucrări cu dispozitive de implantat bolţuri şi folosirea capselor de 6.Ion Creanga nr. str. filiale. cu capital majoritar privat.  activităţi cu caracter social în favoarea salariaţilor. este persoana juridică română. române sau străine în condiţiile legii.1. Capitalul social iniţial a fost deţinut integral de statul român ca acţionar unic pâna la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului înspre terţe persoane fizice sau juridice.35mm la instalaţiile electrice. Durata societăţii este nelimitată .00 lei fiecare subscrise de acţionari.  executarea de orice alte produse ce rezultă din procesul de producţie al societaţii prin valorificarea deşeurilor. fax: 0261/867499. Obiectul de activitate: Conform statutului societăţii.  comercializarea acestor produse pe piaţa internă şi externă precum şi prin magazine proprii şi alte reţele de desfacere. Gestiunea societaţii e controlată de comisia de cenzori formată din trei membrii.C.000 lei împărţit în 6800 acţiuni nominative în valoare nominală de 6000. hotelier şi alte tipuri de mobilier. Consiliul de Administraţie e compus din 12 administratori aleşi de A. Capitalul social iniţial al firmei este fixat la 40.C.

9% .amortizate cu amortizarea recuperată integral Numărul Gradul de uzură 21 126 129 9 100% 31.A. metoda amortizarii liniare.7% 19. În continuare doresc să exemplific modul de amortizare a mijloacelor fixe. DECORMOB S.4% 246 Necalificaţi: 4.subingineri: 50. Mijloace direct productive sau linii tehnologice din care: .8% 2.Direct productivi: 78. La nivelul societăţii structura personalului este urmatoarea: Muncitori Maiştrii Personal TESA TOTAL 87.Indirect productivi: 21.Ingineri: 33.16% 31. Mijloace de transport Societatea S.A.3. cheltuielile cu amortizarea vor fi aceleaşi de la o perioadă contabilă la alta. 40 .1. Regimul liniar de amortizare.25% .Economişti: 16.6% 2 .1. proporţional cu durata de viaţa utilă a acesteia. constă în includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unei cote părţi din valoarea de intrare a unei imobilizări.0% Personae cu studii medii: -Muncitori . Organizarea fortei de munca.25% 53.4.2. Dotarea cu echipamente şi mijloace fixe la S. Este considerat regimul de amortizare just din punct de vedere economic şi normal sub aspectul gestiunii flscale. utilizează ca metodă de amortizare a mijloacelor fixe. Folosind acest regim de amortizare indiferent de producţia realizată sau de intensitatea cu care sunt utilizate imobilizarile.în curs de amortizare 2.C. DECORMOB S.6% 12 Persoane cu studii superioare . în funcţie de Standardele Internaţionale de Contabilitate.5% 100% 258 10 25 293 În funcţie de calificare şi felul studiilor medii sau superioare : Muncitori 258 Calificaţi: 95.C. Dotarea cu echipamente şi mijloace fixe Mijloace fixe şi echipamente 1.1 % 6 258 203 55 4.4 % 4 .amortizate fără recuperarea integrală a amortizării .

Conform Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (A.300 lei/an.000 lei cu o durată de viaţă utilă de 6 ani.) exportul total reprezintă 20% din producţia totală.I. Se consideră ca la sfârşitul duratei de viaţă din vânzarea utilajului se va obţine suma de 200 lei ( valoarea reziduală). Metoda liniară ca şi în cazul acestei societăţi este utilizată de cea mai mare parte a firmelor româneşti atât datorită simplităţii calculelor cât şi a tradiţiei.C.2. Calea de urmat trebuie să fie creşterea pieţei cu accent pe calitate .BUCUREŞTI. S. materiale. Pe piaţa internă.C. S.2 Principali furnizori ai S.TIMIŞOARA.C. combustibili şi energie a condus la o dinamică negativă a rentabilitaţii producţiei în industria producătoare de mobilă. S.A.A.R.A.C.2. SARMEX S. principalii concurenţi ai firmei S.. SILVAROM S. Deprecierea monedei a dezavantajat exportatorii printre care se număra şi S. Scăderea preţurilor la mobilă a fost impusă de concurenţa iar acum şi de concurenţa din partea ţărilor aflate în tranziţie din Europa de Est.SATU MARE. DECORMOB S. este acum pe piaţă un bun partener comercial.A. În ultimii ani evoluţia preţurilor la materiile prime. ARMOB S. AMTECO SA.PLOIEŞTI.A: • • • • • • S.2. pe modele şi pe asigurarea ca S. adică pe piaţa românească. Valoarea amortizabilă se calculează în acest caz astfel : Va = Valoarea iniţială (Vi) . tendinţe nefavorabile înregistrandu-se în special în producţia de mobilier tapiţat.M. astfel: Aa = Va: Dvu .Exemplu: întreprinderea achiziţionează un utilaj industrial al cărui cost de achiziţie este de 2.. MOBITIM S. DECORMOB S. 4.P.200 = 1.800: 6 ani .1. astfel încat să fie susţinută productia mobilierului pentru export..1 Principali concurenti Romănia a fost întotdeauna un furnizor important de mobilă către Uniunea Europeană.C.A. Aproape un sfert din producţie ( 24% ) constă în mobilier pentru sufragerii mobilier pentru dormitoare ( 40% ).. AKIS GROUP TIMISOARA S. S.C. Industria românească de mobilă este o industrie tradiţională şi una dintre cele mai mari industrii din această ţară. 4.C. Pentru a contracara pe termen scurt şi mediu efectele negative ale evoluţiei preţurilor pe piaţa internă.C.2.000 . biblioteci (16% ) şi alte tipuri de mobilier.A.C.C.A. care a fost nevoită să-şi revizuiască întreaga activitate pentru a fi profitabilă.800 lei Amortizarea anuală se calculează conform S. DECORMOB S. Această presiune a preţurilor stopează efectiv orice altă creştere a volumelor pe piaţă în termeni reali.-BUCURESTI. Concurenta 4. conducerea 41 .C. DECORMOB S.Valoarea reziduală (Vr) .

pentru modificarea şi completarea Legii Nr. sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor. se aprovizionează cu cherestea de cea mai bună calitate de la următorii furnizori: . este plătitoare de impozit pe profit. foloseşte în activitatea de producţie aproape toate materialele din import.C.Satu Mare Produsele executate de S.A pe anului 2010 S. cum e şi cazul S. Declaraţia privind impozitul pe profit se face pe baza balanţei de verificare. DECORMOB S. întocmind şi depunând în acest sens declaraţii privind impozitul pe profit la organele fiscale locale. În prezenta monografie contabilă voi evidenţia modul de calcul şi înregistrare în contabilitatea impozitului pe profit datorat de S. Doar cheresteaua şi câteva materiale auxiliare sunt indigene. sunt înscrise în contul de profit şi pierdere. presupune consumuri. precum şi cea a accesoriilor. pe baza cărora se calculează profitul impozabil.C.S. Romar Z S.C.Ocolul Silvic – Satu Mare .R.A.A. . DECORMOB S.1 Înregistrarea in contabilitate si recunoasterea cheltuielilor si veniturilor la S. Cheltuieli înregistrate la nivelul firmei diminuează beneficiile economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. Din păcate este evident că deocamdată.C.A. astfel încât preţurile practicate pe piaţa externă să justifice economic producţia. a respectat Codul Fiscal adoptat prin Legea Nr.C.C.S.3.A.C. DECORMOB S. 4. 571 din 22 decembrie 2003 şi O. Activitatea oricărei întreprinderi.G. sunt produse competitive. de la feronerie până la materialele de tapiţerie.U. DECORMOB S.C. Monografia contabila privind rezultatul exercitiului si calcularea impozitului pe profit la S.A: asigurandu-se astfel o dotare tehnică medie corespunzătoare exigenţelor prelucrărilor şi finisajelor de calitate. La calitatea prelucrărilor este necesar să se adauge şi calitatea materiilor prime şi a materialelor utilizate în producţia de mobilier. DECORMOB SA.C. DECORMOB S.C. DECORMOB S. piaţa internă nu este în măsură să asigure aceste materiale la nivelul de calitate şi funcţionalitate pretins de Standardele Intemationale. calculând şi vărsând trimestrial impozit până la data de 25 a lunii urmatoare. 4. ori creşteri ale 42 .asupra profitului impozabil. DECORMOB S. Având o experienţa îndelungată. iar veniturile realizate şi cheltuielile efectuate. Trebuie continuate eforturile de retehnologizare începute la majoritatea sectoarelor S.A. consideră că singura cale constă în creşterea calităţii mobilierului.C. an de an.L. DECORMOB S. S.C.A.A. DECORMOB S. datorii şi plaţi care afectează nivelul performanţelor.3. Din acest motiv S.571/2003 privind Codul Fiscal : aplicarea cotei de 16% . de peste 5 ani în realizarea exportului pe piaţa vestică. încadrându-se în cerinţele calitative şi de preţ a unei pieţe pretenţioase cum este Comunitatea Econimică Europeană. DECORMOB S. societatea şi-a creat un renume şi este solicitată în realizarea unei palete tot mai vaste de produse şi la un nivel calitativ superior. pe trimestrul III al anului 2010 având drept bază de calcul balanţa de verificare şi contul de profit şi pierdere ca documente justificative care se regăsesc în prezenta lucrare ca anexe.A. În ceea ce priveşte calculul impozitului pe profit S.

Se achiziţionează materiale nestocate în valoare de 100.000 3.datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. S-au dat în consum materii prime în valoare de 3.000 5. cheltuieli cu materialele consumabile. lei. 601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 " Materii prime" 3.10 lei care pentru firma constituie o cheltuială.1 4. cheltuieli cu energia electică.1 2. S-au dat în consum materiale consumabile în valoare de 2. cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar.60 43 .000 lei de la furnizori: % = 401 " Furnizori" 119.000 604 " Cheltuieli privind materialele nestocate" 4426 "TV A deductibila" 100. cheltuieli privind materialele nestocate şi cheltuieli privind mărfurile vândute. cheltuieli care au fost înregistrate astfel în contabilitate: 602 " Cheltuieli cu materialele consumabile" = 302" Materiale consumabile" 2.185. S-au dat în consum materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 336.597. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute la nivelul costului de achiziţie în valoare de 133.597.000.791.10 lei: 603 " Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" = 303 " Materiale de natura obiectelor de inventar" 336.000.000 lei. 1.3.000 19.791. altele decât cele rezultate din retragerile/distribuite către acţionari sau asociaţi. reprezintând pentru societate o cheltuială: 607 " Cheltuieli privind = marfurile" 371 " Marfuri" 209.797.735. I: Societatea a înregistrat în anului 2010 cheltuieli privind stocurile printre care se numară: cheltuieli cu materiile prime.735.

5 19.5 11. transferări.618. Se înregistrează cheltuielile cu alte servicii executate de terţi care privesc colaboratorii în valoare de 38. servicii bancare şi alte cheltuieli executate de teţi. % = 401 " Furnizori" 45. o reprezintă cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi care privesc: cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile.5 lei . DECORMOB S. Se inregistrează cheltuielile privind comisioanele şi onorariile în suma de 109.031. % = 401 " Furnizori" 125. % = 401 " Furnizori" 457.618.A.376. onorarii. protocol.C.000 lei .220 10. deplasări. 44 . comisioane . % 622 "Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile" 4426"TVA deductibila" = 5311 "Casa în lei" 130.3 energia şi apa" 4426 "TVA deductibilă" 73.220 621 "Cheltuieli cu 38.975 8.131.000 lei 613 " Cheltuieli cu primele 5121 " Conturi la banci 15.446 109. 7.3 lei datorată furnizorului de energie electrică.106. Se înregistrează cheltuielile de protocol reclama şi publicitate în valoare de 90. incluzând acele cheltuieli care privesc : colaboratorii.8 605 "Cheltuieli privind 384. detaşări.5 lei. Se înregistrează cheltuielile de întreţinere şi reparaţii în valoare de 105.827. Se înregistrează primele de asigurare achitate în valoare de 15.131.000 colaboratorii" 4426"TVA deductibila" 7.5 611"Cheltuieli cu intretinerea şi reparatiile" 4426"TVA deductibila" 105. publicilate.5 20. primele de asigurare.500 lei achitate din casierie .000 în lei" III: În continuare va fi prezentată contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi. transport de bunuri şi personal.Toate aceste tipuri de cheltuieli sunt înregistrate în operaţiunile de mai jos: de asigurare" 9.376.5 II: O altă categorie de cheltuieli înregistrate în contabilitatea S. Se înregistrează factura de energie electrică în valoare de 384.407. taxe de telecomunicaţii.6.

Se înregistrează cheltuielile cu serviciile bancare şi asimilate .000 lei % = 626"Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii" 4426"TVA deductibilă" 401 " Furnizori" 55.712.131.930 47.540 628"Alte eheltuieli cu serviciile executate de terţi" 4426"TVAdeductibilă" 45 .695 90.000 12. 627 " Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate" = 5121 " Conturi la banci în lei" 35.5 lei 625" Cheltuieli cu deplasari.540 66.500 17.930 15.La nivelul firmei s-au înregistrat şi alte tipuri de cheltuieli cu serviciile executate de terţi pe parcursul perioadei contabile studiate în suma de 66.% = 5311 " Casa în lei" 623"Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate" 4426"TV A deductibilă" 107.5 14. DECORMOB S.evidenţierea comisionului bancar în valoare de 35.5 303.000 16. detaşări şi transferări în suma de 55.C.5 624"Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal" 4426" TV Adeductibila" 13.000 lei % = 401 " Furnizori" 78.000 lei .000 8. Totodată pe parcursul acestei perioade contabile firma a înregistrat şi cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii în valoare de 47. Se înregistrează cheltuielile cu deplasări.750 57. = 5121" Conturi la banci detaşari şi transferări" în lei" 55.A. Alte cheltuieli înregistrate în contabilitatea firmei S.462.195 12.131. privind serviciile executate de terţi sunt cheltuielile cu transportul de bunuri şi personal în valoare de 303.750 lei % = 401 " Furnizori" 361.

635" Cheltuieli cu alte impozite.8 VI) În contabilitatea societaţii se întâlnesc şi alte tipuri de cheltuieli de exploatare ca de exemplu pierderi din creante.198.IV: Societatea înregistrează cheltuieli cu alte impozite. Aceste contribuţii menţinute la un nivel destul de ridicat reprezintă pentru societate un efort financiar considerabil diminuând resurse importante ale firmei care ar putea fi folosite pentru dezvoltarea acesteia.954.395.8 lei 645 "Ch. Pe lângă salariile datorate personalului . În continuare sunt prezentate inregistrările în contabilitatea firmei a cheltuierlilor cu personalul în valoare totală de 322. constituirea fondului de şomaj etc.8.954. subvenţii.198. întreprinderilor datorează organismelor de asigurări sociale contribuţii cum sunt: pentru asigurările sociale.395. evidenţiate în contabilitate prin contul 654 "Pierderi din creante şi debitori diversi".515. asigurările sociale de sănatăte.4 lei iar cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială sunt în valoare de 829.954. Se evidenţiază decontările cu bugetul statului privind: impozitul pe clădiri. 20." = 431 "Asig. Sociale" 829. terenuri. cheltuieli privind activele cedate. Din perspectiva întreprinderilor acestea constituie cheltuieli.395. terenuri. alte cheltuieli de exploatare. donaţii.8 lei .48 lei 18.4 lei 641 "Cheltuieli cu sal pers" = 421 "Personal sal datorate" 2. Se înregistrează pierderi din creante în valoare de 2. privind asig.141. pentru mijloacele de transport şi alte tipuri de impozite şi taxe în valoare de 86.050 lei ce au fost trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi : 46 . Se evidenţiază salariile brute datorate personalului pentru munca prestată în valoare de 2. Mărimea destul de mare a cheltuielilor cu contribuţiile menţionate mai sus incurajează munca la negru defavorizând atât angajaţii cât şi angajatorii. penalităţi. mijloace de transport.4 19.198. Se înregistrează contruibuţiile unitaţii datoare organismelor de asigurari sociale în valoare totală de 829. şi protecţia soc. amenzi. taxe şi varsaminte asimilate" 86. taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului. V) Pentru munca prestată salariaţii sunt indreptăţiţi să primească din partea angajatorilor salarii sau remuneratii.141. taxe şi vărsăminte asimilate" = 446 " Alte impozite.3 lei din care salariile sunt în valoare de 2. cum sunt: cheltuielile cu impozitul pe clădiri. Aeeste cheltuieli sunt evidenţiate în înregistrările contabile de mai jos: 17.

182.8 26. a înregistrat în această perioadă contabilă şi cheltuieli privind activele cedate reprezentând valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale cedate în suma de 8. Cheltuieli de exploatare: 6581 "Despăgubiri.000 lei care sunt înregistrate în contabilitate astfel: 6588 " Alte cheltuieli de exploatare" = 421 " Personal.050 VII) Tot în această perioadă societatea înregistrează cheltuieli de exploatare de natura amenzilor şi penalităţilor datorate bugetului statului în valoare de 4200 lei .654 "Pierderi din creante şi debitori diverşi = 4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu" 2. DECORMOB S.104. Cheltuieli privind sponzorizările: 6582 "Donaţii şi subvenţii acordate" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 54.200 22. reflectate ca diferenţe nefavorabile între cursul la care au fost inregistrate tranzacţiile şi cursul la care se face decontarea. ea datorează dobânzi . pentru a se dezvolta din punct de vedere economic.104. cheltuieli care sunt nedeductibile fiscal: 21.Dobânzi care din punct de vedere a unitătii economice beneficiare a imprumutului. Şi în cazul S. 665 " Cheltuieli din diferente de curs valutar" = 4111" Clienti" 230.C.C. In condiţiile în care firma s-a împrumutat de la bancă. 25. DECORMOB S. De asemenea firma a înregistrat şi diferenţe plătite în plus din lichidarea unor datorii în valoare de 3. Pentru delimitarea acestora se utilizează contul 665 " Cheltuieli din diferenţe de curs valutar". amenzi şi penalităţi" = 4481 "Alte datorii faţă de bugetul statului" 4. în cazul nostru unitatea beneficiara fiind 47 .000 lei Acestea au fost înregistrate în contabilitate astfel: 6583 " Cheltuieli privind activele = cedate şi alte operaţii de capital" 2131 " Echipamente tehnologice" 8.A.2 S.8 lei .salarii datorate" 3. pot apare pierderi şi în relaţiile cu partenerii externi.000 VIII) În condiţiile dezvoltării comerţului exterior şi a instabilităţii monedei naţionale. au fost evidenţiate în contabilitate diferenţele nefavorabile rezultate ca urmare a încasării creanţelor în valută ceea ce pentru firma au constituit o cheltuială în valoare de 230.A.000 24.

8 lei după cum urmează: 666 " Cheltuieli privind dobânzile" = 5121 " Conturi la banci în lei" 559.C. cercetări şi alte venituri din exploatare. DECORMOB S.069. 6811 " Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 281" Amortizări privind 331. executarea de lucrări. locaţii. reprezinta cheltuieli.A Cifra de afaceri este un indicator fInanciar de bază al activităţii intreprinderii care rezultă din însumarea veniturilor rezultate din vânzarile de bunuri.124. cifra de afaceri aferentă trimestrului I al anului 2009 este de 13. aferente imprumuturilor şi creditelor primite în valoare de 559. Produsele finite sunt vândute atât clienţilor interni cât şi clienţilor externi . Principalele operaţiuni privind evidenţierea veniturilor obţinute din activitatea curentă a firmei sunt prezentate în continuare după cum urmează: 1. veniturilor din vănzarea mărfurilor( 707).A.339. cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente după scăderea reducerilor comerciale.8 27.069. DECORMOB S. chirii.082.C. I.764. În cazul acestei societăţi veniturile cele mai importante se obţin din vânzarea produselor finite.65 100. 4111" Clienţi" ( externi ) = 701 " Venituri din vanzarea produselor finite" 11. şi în contabilitatea firmei sunt evidenţiate cheltuielile cu datorii . DECORMOB SA. Se evidenţiază veniturile obţinute din vânzarea produselor finite clienţilor interni în valoare de 100. Cifra de afceri netă. Societatea comercială înregistrează în această perioadă şi cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor în valoare de 331.000 II.216. Contabilitatea veniturilor la S.C.000 lei. În ceea ce priveşte S. Veniturile care cuprind cifra de afaceri sunt legate de profilul principal al activităţii agenţilor economici şi reprezintă cea mai mare pondere din cadrul veniturilor întreprinderii. Se evidenţiază veniturile obţinute din vânzarea produselor finite clienţilor externi în valoare de 11.717.S.980. 717.5 imobilizările corporale" Societatea a înregistrat cheltuieli în valoare de 12.764.45 .191.980. studii. veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate( 704).5 lei .15 RON Aceasta a fost obţinută prin însumarea veniturilor obţinute din vânzarea produselor finite(701). 4111 "Clienţi" = % 701 " Venituri din vânzarea produselor finite" 48 119.9 lei pe parcursul acestei perioade contabile. a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.45 lei . prestările de servicii.

461 " Debitori diverşi" = % 9.1 704"Venituri din lucrări 136.2 2.7 executate şi servicii prestate" 4427 " TVA colectată" 25.000 = 4. 4111 "Clienţi" = % 707 " venituri din vanz de marfuri 4427 " TV A colectata" 1.000 1.000 11.812. DECORMOB SA.262 49 .3 (sold creditor) 26.000. Se înregistrează veniturile obţinute din cedarea activelor corporale în valoare de 7.020.3 lei . S-au înregistrat tarifele aferente lucrărilor şi serviciilor pentru care s-a întocmit factura în valoare de 136.120. a) În continuare se înregistrează produse finite realizate la nivelul firmei în valoare de 28.7 lei.054.017.4 3.190.000 26.081.000.783.850.000 28.20 lei .000 50.812. 4111 " Clienţi" % 161.905.3 16.812.000 190.3 5.020.000 b) = % 345"Produse finite" 331 "Produse in curs de executie" Prezentarea situaţiei contului 711 "Variaţia stocurilor": 711 "Variaţia stocurilor" 11.201000 12.013.812.201. din lucrări executate şi servicii prestate.C.812.812.087.4427 " TVA colectată" 19.3 12.087.000 După cum se poate vedea contul prezintă sold creditor în valoare de 1. producţie în curs de execuţie şi diferenţele de preţ la produsele finite: b) după care vor fi inregistrate: producţia vândută şi producţia reluată: a) % 345"Produse finite" 331 ''Produse în curs de execuţie" 348"Diferenţe de preţ la produe finite" 711 "Variaţia stocurilor" = 711 28.000 15. De asemenea în contabilitatea firmei sunt evidenţiate veniturile obţinute de S. Ate venituri obţinute de SC DECORMOB SA sunt venituri din vânzarea mărfurilor clienţilor pe baza de factură în valoare de 1.000 15.886.081.3 16.054.087.000 50.120.017.000 lei .

A.202.000 73.254.783.478. Se evidenţiază în continuare diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma decontării obligaţiilor în valuta în valoare de 524.4 1478. amenzi şi penalitaţi 30.019.451.220 20.8 6.7 4427 C 19.202.202.827.930 12.2. societatea va avea TVA de încasat cont 4424 de la buget. considerate venituri fmanciare ale firmei. disponibilităţile păstrate în conturi la bănci sunt în valoare de 27.7+CONT 4426-236.254.342.712.70 lei.40 CONT-4424.7.6 RON. DECORMOB S. Societatea deţine disponibilităţi băneşti în conturi bancare la Banca Comercială Română .90 lei .019.013.000 25.70 50 .80 C 2.20 TVADE RECUPERAT 9. Fiind o firmă exportatoare.2 190.753.031.9 7.60 TV A D 4424 D __________C_ 2.50 =766 ‘’Venituri din dobanzi ‘’ 27.850.431.5 8.5 19. De asemenea firma a înregistrat în această perioadă venituri din despagubiri şi penalitaţi datorate de terţi:invaloare de 30.540 236.019.288.202.50=2.975 7.753.5 17195 57.7583 " Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital" 4427 " TVA colectată" 7.2 1. beneficiind de dobânzi.438. 5121 ’’Conturi la banci in lei’’ Regularizare D 4426 19. operaţiune înregistrată în contabilitate astfel: 2.431 . 8.Veniturile din dobânzi încasate de S.C.288. reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 766 " Venituri din dobânzi" .019. 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate" = 765" Venituri din diferente de curs valutar" 524.7 236. 461 " Debitori diverşi" = 7581 " Venituri din despagubiri.

000 622 109.202.% 4427 "TV A colectat" 4424 "TVA de recuperat" = 4426 "TV A deductibil" 236.8 6811 331.202.750.128.104.618.339.000 603 336.198.10=2.1 602 2.8 654 2.80 total lei 10.000 627 35.000 628 66.000 6588 3.5 623 90.131.717.376. Se închid conturile de venituri utilizându-se ca şi în cazul închiderii conturilor de cheltuieli contul 121 " Profit şi pierdere" după cum urmează : 51 .019.5 626 47.000 621 38.141.50 236.050 6581 4.000 635 86. Se închid conturile de cheltuieli cu ajutorul contului 121 " Profit şi pierdere": 121 "Profit şi pierdere" = % 12.000.5 Cheltuielile totale ale firmei sunt în valoare de 12.191.597.40 89.431.339.395.90 lei.5 613 15.191.200 6582 54.1 604 100. Se înregistrează TVA încasat de la bugetul statului in urma unui control de rambursare TVA efectuat de inspectia fiscala.80 Inchiderea conturilor de cheltueli şi venituri I.4 645 829.8 666 559.765.2 65831 8.735.8 641 2.131.70+TVA-4424 –trim I-89.108.60 611 105.000 605 384.108.342.9 601 3.10 4424 "TVA de recuperat"2. 625 55.3 607 209185.202.954.000 665 230. II.791. 5121 "Conturi la banci in lei" 4424 "TV A de recuperat" 2.500 624 303.

A.501.A la sfarsitul anului 2010 1.124. 4.90.Impozitul pe profit (Ip) 3.000 = 1 3.85 lei .9 524.223.% 701 = 121 15.2.Venituri neimpozabile 5.069.693.191.676.080.3 30. Cifia de afaceri neta = 12.753.812.339.9 .176.339.000.054.693.501.85 12. un prim pas îl constituie determinarea rezultatului financiar brut (Rb): Rb = Venituri totale(V) .01.95 Societatea a înregistrat un profit brut de 3.2 1.85 .12.676.45 + 136.85 . Se evidentiază formula de calcul utilizata pentru determinarea rezultatului net ( Rn): Rn = Rb .000 7.C DECORMOB S.95 = 68. altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.693.54 b) Se calculeaza cheltuielile de protocol nedeductibile fiscal: 52 .3.7 + 1.191.95 lei .15 RON.90= 3.2%x 3. Se prezinta formula de calcul a cheltuielilor nedeductibile fiscal ( Ch nedf) : Chnedf = Amenzi şi penalitati + Donatii acordate + Cheltuieli de protocol ce depăşesc cota de 2% admisa de lege a) În continuare se vor calcula cheltuielile de protocol deductibile fiscal.016. 2. C.288. Se prezinta formula de calcul a impozitului pe profit (Ip): Ip .15 lei în concluzie societatea a înregistrat în această perioadă o cifra de afaceri neta in valoare de 13. fiscal) .016.Rezultatul impozabil x Cota de impozit16% 4.7 27.Cheltuieli aferente realizării veniturilor ( Chrv) = 15.2% x ( 15.054.500) = (ded. Se prezinta formula de calcul a rezultatului impozabil ( Ri): Ri = Rb + cheltuieli nedeductibile fiscal ( Ch neded ) .000.016.45 136. aferente trimestrului I al anului 2009 sunt in valoare de 15.216.069. Ch de protocol .886.124. În calculul impozitului pe profit.783.12.080. Calculul impozitului pe profit datorat la bugetul statului de S. DECORMOB S.21 6.7 1.411.254.693.Cheltuielile de protocol se calculează aplâcand cota de 2% asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile.6 704 707 722 711 758 765 766 Veniturile totale ale S.

În continuare se determina rezultatul net al exercitiului.3.517 9.00 (admise de lege) c) Se calculeaza impozitul datorat statului: Ip .68.2 + 22.968.604. în continuare se poate trece la calculul impozitului pe profit: Ip-Ri x 16% = 3.676.85 ( venituri) 3.223. a) Ip( datorat statului) = 573.676.501.165.128. Din impozitul pe profit calculat se scad cheltuielile cu sponsorizarea în limita admisă de lege. Se evidentiază modul de înregistrare în contabilitate a impozitului pe profit datorat bugetului de stat cu titlu de impozit pe profit: 691 " Cheltuieli cu = impozitul pe profit" 441 " Impozitul pe profit" 533.517 impozitul pe profit" 10.95 ( profit brut) 53 .1 -Ch.61 x 16% = 573. utilizandu-se formula de calcul prezentată la punctul 2.cu sponsorizarea = 13.9 ( cheltuieli ) 15.693.15 x 3 la mie = 39.54 = 22.95 Situatia contului 121 " Profit şi pierdere" 12.95 + 80.39.533.501. cu sponsorizarea admise de lege b) Se calculează mărimea cheltuielilor cu sponsorizarea admisă de lege.517 lei 8.281.46 = 80.Cheltuieli de protocol = 90.00= 533.517 = 2. Acestea se calculează aplicând asupra cifrei de afaceri cota de 3 la mie.648.00 7.66 6.46 c) În continuare având datele necesare se pot calcula eheltuielile nedeductibile fiscal: Chnedf= 4. Valoarea astfel obţinută.582.200 + 54. va fi datorată de societate cu titlu de impozit pe profit bugetului statului. Se calculează rezultatul impozabil utilizându-se formula de calcul prezentată mai sus la punctul 4. Se închide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit: 121 " Profit şi pierdere" 691 " Cheltuieli cu 533.159.124.500 . Ch.66 =-3.191.276.648.00 .016.276.216. Ri = 3.281.604.95 .501.61 Având rezultatul impozabil .339.676. Rn.165.165.582.573.

95 (profit net) În concluzie. iar în măsură în care degajă un pronunţat caracter financiar. putem să spunem că activitatea societăţii pe trimestrul I a anului în curs a fost profitabilă.533.C.00 lei .517. A înregistrat un profit brut în valoare de 3. 54 .159. acestea pot fi asimilate noţiunii de pârghie economico-financiară. CONCLUZII ŞI PROPUNERI Instrumentele fiscale utilizate de autoritatea publică pentru fluidizarea competiţiei economice interne.517 ( impozit ) Sfc 2. In cazul declarării diminuării impozitului pe profit ca urmare a unei pierderi înregistrate de către contribuabilii care au în derulare înlesniri la plată. la impozitul pe profit realizarea nu se consideră finalizată până la efectuarea compensării din oficiu sau la cererea contribuabilului.A. are obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial. 533.159. DECORMOB S. a datorat bugetului statului.108 privind codul de procedură fiscală. pentru profitul realizat în trimestru I al anului în curs. în vederea realizării anumitor obiective precis cuantificate. Modificarea creanţei se face prin depunerea declaraţiei rectificative sau a declaraţiei privind impozitul pe profit după definitivarea acestuia. DECORMOB S. până la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit. Societatea a întocmit declaratia 100 privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat dupa cum se observă şi a respectat termenul de plată al impozitului pe profit şi legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte calculul acestuia.2003 art. S. întrunesc caracterul de pârghie economică. cu titlu de impozit pe profit.676.C.95 RON. S.A. Conform Ordonanţei 92 din 24 dec.501.968. societatea inregistrând un profit net de 2.968.95 lei .

în principal în perspectiva creşterii rolului său de pârghie economico-financiară. creează incertitudini cu privire la modul de implementare a acesteia la nivelul firmei. 55 . iar efectul scontat va fi evitarea adâncirii decalajelor de productivitate fată de piaţa comunitara . Mecanismul de determinare. consolidarea relaţiilor economice şi mai ales. o degrevare de la plata impozitului pe profit pentru partea de profit care se reinvesteşte va conduce la amplificarea procesului investiţional.C. agenţii economici fiind preocupaţi de o realocare cât mai eficientă a resurselor de care dispum.A. pregătirea economiei româneşti în perspectiva trecerii la societatea informaţională şi la dezvoltarea sustenabilă.reducerea preţurilor de producţie. Demararea investiţiilor şi înviorarea activităţii economice în zonele respective ar putea conduce la absorţia surplusului de fortă de muncă şi la detensionarea unor stări sociale conflictuale. De asemenea. Pentru a creşte eficienţa activităţii se impune punerea în practică la S.imbunătăţirea preţurilor externe atăt prin creşterea calităţii produselor cât şi prin perfecţionarea tehnicii de negociere. pe design şi pe asigurarea ca S.Impozitul pe profit trebuie folosit ca o pârghie economico-financiară. a urmatoarelor măsuri: . percepere şi virare a impozitului pe profit trebuie perfecţionat. Calea de urmat trebuie să fie creşterea pieţei cu accent pe calitate. ar trebui corelata cu obligativitatea angajării personalului disponibiIizat din zonele respective şi cu desfăşurarea efectivă a activităţii în aceste regiuni. În primul rând pentru a încuraja investiţiile ar fi benefică scutirea de la plata impozitului pe profit a venitului reinvestit. Instabilitatea legislaţiei nu permite planificarea activităţii societăţii pe termen lung din punct de vedere strategic. Fiind o ţară exportatoare a fost afectată de acest fenomen.deşi acest fapt este important şi nu trebuie pierdut din vedere . prospectare. în vederea ieşirii din perimetrul de subdezvoltare. au fost puternic influenţate de fructuatiile cursului de schimb al monedei euro pe fondul devalorizari monedei naţionale. Activitatea firmei este îngreunată şi de schimbările dese ale legislaţiei. Această facilitate fiscală. De asemenea ar mai fi indicată şi reducerea contribuţiilor societăţii cu titlu de asigurări sociale. în etapa în care ne aflăm. prin corecţii ale nivelului de competitivitate economică . care alături şi împreună cu celelalte mecanisme din această categorie să stimuleze procesul investiţional. O altă problemă cu care se confruntă S. În masura în care se impune revitalizarea economică a anumitor zone şi regiuni geografice. avantajând astfel atât personalul angajat cât şi societatea. şi măsurile ce se impun a fi luate în vederea rezolvării acestora.C.Această presiune a preţurilor stopează efectiv orice altă creştere a volumelor pe piaţă în termeni reali. DECORMOB S.C.C.C. nu atât şi nu în primul rând din perspectiva asigurării unor surse de venituri bugetar . În acest sens ar fi necesară o stabilizare a legislaţiei. impozitul pe profit poate reprezenta elementul decisiv.A.A.. pentru a avea un efect real şi durabil în timp.A. o constituie competiţia la care trebuie să facă faţă ţinând cont de schimbările ce au loc astăzi pe piaţa intemaţională. În acest an rezultatele activităţii ale S. A existat o tendinţă de creştere în preţuri reale la mobilă. DECORMOB S. DECORMOB S. DECORMOB S. -folosirea furnizorilor situaţi cât mai aproape de ieşire a mărfii din zonă in scopul reducerii cheltuielilor pe parcursul intern: . DECORMOB S. prin scutirea pe un anumit număr de ani de la plata acestuia. micşorarea costurilor fără a afecta calitatea. este acum pe piaţă un bun partener comercial. informare cu privire la situaţia pieţei externe. pe modele.A. Acest lucru a fost impus de concurenţa iar acum şi din partea altor tări din Europa de Est . Poblemele cu care se confruntă S.

Ar fi indicată eliminarea birocraţiei şi deconectarea contabilităţii de la fiscalitate.A.Chiar dacă s-a schimbat plafonul de impozitare în ceea ce priveşte impozitul pe profit.C. Partenerii externi nu sunt dispuşi la schimbări frecvente de preţ. Cunoaşterea legislaţiei în vigoare cu privire la stabilirea şi calculul corect al impozitului pe profit este foarte importantă deoarece impozitul pe profit are o contribuţie importantă la formarea bugetului public. S. 2002. Cluj. Eficacitatea fiscală presupune căutarea de soluţii care să conducă la înregistrarea unui cost fiscal minim. aceasta presupune cunoaşterea pe larg a legislaţiei în vigoare şi a intreprinderii. nefiind împiedicată în luarea deciziilor manageriale şi strategice de barierele legislaţiei în vigoare. au crescut în schimb alte taxe şi accizele.). Politicişi opţiuni contabile.Napoca 2009 3. o influenţă considerabilă asupra activităţilor economice generatoare de bunuri şi valori. 56 . BIBLIOGRAFIE 1. Editura Economică. exercitând totodată. dispune de o experienţă îndelungată în producerea şi comercializarea mobilei. Acestea afectează disponibilităţile aflate la dispoziţia societăţii împiedicând dezvoltarea activităţii acesteia. afectând rezultatele firmei. 2010. Obiectivul oricărei firme îl constituie minimizarea costului fiscal care se poate rea1iza prin asigurarea unui echilibru între fiscalitatea uneori excesivă şi abilitatea fiscală de cele mai multe ori justificată a întreprinzătorului.muncii ( reducerea numărului angajaţilor.Radu Pop Situatii financiare ale societatilor comerciale.Casa Cartii de Stiinta. DECORMOB S. Astfel conducerea ar putea să-şi organizeze mai eficient activitatea. exemplificata în" Anexa ". Pop Radu Proiecte Economice Casa Caarti de Stiinta Cluj Napoca. ceea ce se observă din evoluţia ascendentă a încasărilor şi profitului realizat. inclusiv utilizarea tuturor facilităţilor fiscale oferite de lege. Tot în acest an s-a înregistrat o nouă creştere a preţului la materiile prime ceea ce conduce la creşerea costurilor de producţie. Fdeagă N. fiind necesară creşterea productivităţii. investiţii în tehnologie etc. 2 . În aceste condiţii fiecare manager ar putea organiza activitatea firmei în funcţie de necesitaţile acesteia.

Editura Mirton. 15.Timisoara.2006.A. Timişoara.Cazuri practice.Mateş Dorel Contabilitatea financiara a entitatilor economice-Editura Mirton . Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate Editura Economică 2001. 5. Mateş Dorel Contabilitatea financiară a întreprinderilor între normalizare şi armonizarea . Codul Fiscal adoptat prin legea Nr. Reglementari conabile pentru agentii economici-Editura Economia. 2004.Reglementati.Solutii.speciale si particulare. Timişoara.2008. Legislatie : Ministerul Finanţelor Publice .Mateş Dorel Contabilitatea intreprinderi aplicatii practice.Timisoara. Editura Economică 2001. 92 din 24 2003 (actualizat* până la data de 11 aprilie 2011*) ORDINUL nr. Colecţia revistei ”Capital”.Grigorie Lăcriţa Reglementari contabile conforme cu directivele europene-Editura Didactica şi Pedagogica. 2002. 3055/2009 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (OMFP 3055/2009) Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001./ 2003. 7. Timişoara.Mateş Dorel Contabilitatea si fiscalitatea entitatilor economice-Editura Mirton. Herbei Marius Finanţe .2008. 2003. 2002. Editura Mirton. 9. 12. 8.operatiuni curente. anul 2010 14. 6. 571 din 22 dec.R. 2003.4. Editura Mirton.Mateş Dorel Normalizarea contabilităţii şi fiscalitatea întreprinderii. decembrie 57 .-Editura Mirton.N. (actualizat* până la data de23 decembrie 2010*) Codul de procedura fiscala adoptat prin Ordonanţa nr.