Reactii catalitice. Catalizatori.

Majoritatea reactiilor chimice, ca si o serie de procese tehnologice (fabricarea NH3, H2S04, HN03, cracarea fractiilor grele din titei etc.) folosesc cantitati mici de substante straine care maresc viteza de reactie sau chiar determina sensul unei reactii. Catalizatorii sunt substante care adangate in cantitate mica, modifica viteza unei reactii chimice (reactie termodinamic posibila si in absenta catalizatorului). Catalizatorii au o actiune selectiva, determinind in unele cazuri chiar sensul transformarii chimice, de unde se trage concluzia ca ei intervin chimic in reactie. De exemplu, reactia de deshidratare a alcoolului etilic poate duce la etena sau la eter etilic, in functie de catalizatorii folositi. In prezenta de A1203 sau Si02, reactia predominanta conduce la formarea de etilena, iar folosind drept catalizator H2S04 sau H3P04 reactia cu viteza mai mare este cea de formare a eterului, Al2O3, SiO2 C2H5OH -------------------- C2H4 + H2O H3P04, H2S04 2C2H5OH ------------------(C2H5)2O + H2O Prin masurarea vitezelor de reactie, in prezenta si in absenta catalizatorilor, calculandu-se energia de activare a proceselor, s-a ajuns la concluzia: catalizatorii actioneaza cinetic, modificind mecanismul proceselor chimice si prin aceasta micsorind energia de activare a reactiei chimice. Catalizaiorii sint deci substante care schimba viteza de reactie. prin participarea la reactii chimice intermediare cu componentii reactiei: recuperarea lor are loc dupa fiecare ciclu de reactie. A-f* Schimbarea vitezei reactiei catalizate se explica prin scaderea energiei de activare a etapelor sale intermediare. Sa presupunem pentru exemplificare ca substantele A si B pot forma un compus AB: A + B --> A .... B --> AB (Complex activat) AK+ B Datorita energiei de activare inalta, starea de complex activat nu se poate realiza, incat reactia se produce cu viteza mica (practic zero). Daca consideram exista o substanta, K (catalizatorul), care poate reactiona usor cu A, pentru a forma compusul AK (energia de activare este joasa, interactia intre A si K fiind de natura diferita celei intre A si B):

in functie de starea de agregare a catalizatorului si a reactantilo In cataliza omogena. In unele reactii. reactia de oxidare are loc in urmatoarele etape: O2 + 2NO = 2 NO2 NO2 + S02 = SO3 + NO Mecanismul reactiei catalitice.A+K -->A … K --> AK (Complex activat) Daca compusul AK reactioneaza usor cu B se obtine: B +AK.. AK --> AB + K (Complex activat) Insumind aceste ecuatii. oxigen (A) si dioxid de sulf (B). Exemple de catiliza omogena sunt: oxidarea CO la CO2 in faza gazoasa in prezenta vaporilor de apa. oxidarea CO prin oxigen: 2 CO + O2 =2C02 este catalizata de prezenta vaporilor de apa. catalizatorul actioneaza ca donor de radicali liberi. reactia capatind un mecanism in lant. se explica prin formarea unor compusji intermediari intre reactanti si catalizator. pot reactiona cu viteza mica. Astfel. se observa ca substanta folosita drept catalizator ramine neschimbata in reactie: A + B = AB este evident ca o reducere a sa accelereaza mult viteza de reactie. ca urmare a dezvoltarii lanturilor datorita radicaiilor liberi HO. sau oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf. ce are loc cu viteza apreciabila. Astfel. In ultimul caz. in prezenta oxizilor de azot drept catalizator (la obtinerea H2S04 prin metoda camerelor de plumb).. la obtinerea trioxidului de sulf (C) reactantii.si HHO + CO = CO2 + H H + O2 = HO + O CO + O = CO2 Sistemele catalitice se clasifica in sisteme omogene si eterogene. conform reactiei: .-> B . catalizatorul si substantele care reactioneaza formeaza o singura faza (gazoasa sau lichida)..

De obicei. catalizatorul este solid. . sau se folosesc suporturi pentru catalizator. se folosesc unele adaosuri la catalizator. cu regenerarea catalizatorului si formarea produsului final C(SO3)—Reactiile care ilustreaza acest mecanism vor fi: A + K.-> AK si AK + B --> C + K Cataliza eterogena se caracterizeaza prin existenta suprafetelor de separatie in sistemul respectiv. o are marimea suprafetei catalizatorului si in acelasi timp natura acestei suprafete. care impreuna cu B va reactiona rapid. 3) Desorbtia produsilor de reactie. O importanta deosebita. Nu toata. in care este concentrata activitatea catalizatorului. pori. Exemplu: sinteza amoniacului din azot si hidrogen. prin reali-zarea unor legaturi chimice intre moleculele de reactant si catalizator (chemosorbtie). fin divizata. o activitate uniforma. astfel incit o cantitate mica de catalizator poate transforma. oxigenul va forma cu acesta un produs intermediar AK(NO2). aceasta ducind la micsorarea energiei de activare a reactiei. Prin adsorbtie are loc o deformare si o labilizare a legaturilor intre atomii moleculelor reactante. iar reactantii sint in faza gazoasa sau lichida. ci exista puncte (virfuri si muchii ale cristalelor. numite centre active. Pentru a avea un numar cit mai mare de centri activi pe suprafata catalizatorului. Desorbtia are loc rapid. o cantitate mare de reactanti. procesul complex ce are loc decurgind in mai multe etape: 1) Adsorbtia moleculelor de reactanti pe suprafata catalizatorului. Reactiile catalitice au loc in stratul superficial al catalizatorului. adica substante cu suprafata mare pe care se depune catalizatorul in forma. 2% A12O3. 2) Reactia chimica propriu-zisa. cu eliberarea suprafetei catalizatorului pentru un nou ciclu.A+ B=C In prezenta catalizatorului K(NO). foloseste catalizatorul format din 96—97% oxizi de fier. MgO sau SiO2. cu formarea de produsi intermediari nestabili cu catalizatorul. 1% K2O si 1 % CaO.. catalizatorul si substantele care reactioneaza apar-tinind unor faze diferite. suprafata catalizatorului poseda. diverse neregularitati).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful