Universitatea “Transilvania” din Brasov Facultatea de Drept Anul II, Grupa II Criminologie

PEDEAPSA CAPITALA

Coordonator: Matefi Roxana

Studenta: Ghenea Georgiana

CUPRINS

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Introducere……………………………………………………………………. Istoric…………………………………………………………………….......... Argumente pro & contra…………………………………………………….. Orientarile UE privind pedeapsa cu moartea………………………………. Metode de executie folosite de-a lungul timpului…………………………… Statistici………………………………………………………………………... Concluzii……………………………………………………………………….. Bibliografie……………………………………………………………………..

2

o astfel de filosofie nu mai este considerate drept stiintifica…A trai inseamna a muri. Pedeapsa cu moartea(cunoscuta şi sub numele de “pedeapsa capitală”) este intâlnită încă din cele mai vechi timpuri.individual sau in colectiv. prin toate mijloacele de care a dispus in acest scop. clasa care a facut din drept “ forma cea mai expresiva. insusi omul. viata umana a devenit o valoare sociala si s-a impus ocrotirea ei ca atare1. pentru anumite fapte considerate deosebit de grave.Viata si moartea sunt doua manifestari materialist-dialectice. ci si aqua et igni interdictio6. dar ea a existat in unele tari pana in secolul al XIX-lea si. Pe oricare treapta a dezvoltarii sale.Mai exact. omul si-a aparat viata. pedeapsa care a existat in trecut inca in toate sistemele de drept contemporan.19 SFARSIT pag 303 3 Iulian Poenaru-pag 15 4 Dongoroz. expresii ale unitatii contrariilor. aceasta lupta o duce fiecare membru al colectivitatii si astfel se formeaza cutuma favorabila coeziunii”4. Putem spune că ea a aparut chiar înaintea pedepsei care a devenit acum comună. “In societatea fara clase.78 pag 600 3 . mai precisa si mai sigira de disciplinare a ordinii sociale”5.”2 De la inceputul existentei sale omul a fost o fiinta sociala. denumita si pedeapa capitala. era prevazuta mai ales in legiuirile medievale.avand rolul uni instrument de opresiune in mana clasei dominante dintr-o oranduire sociala data. a carei origine trebuie cautata in capitis deminutio maxima din dreptul roman. Notiunea de viata nu poate exista izolata de notiunea de moarte. izolat.Ori de cate ori o actiune a individului a fost neconvenabila grupului social. la suprimarea vietii ca un rau aplicat in mod deliberat de catre societate unuia din membrii sai. astfel trebuind sa-si creeze maniere potrivite pentru a fi primit in societate. Istoria dreptului a cunoscut pedepse de naturi si intensitati diferite .pag 474 5 Dongoroz . chiar pana in zilele noastre. statul are dreptul să ia viaţa persoanei vinovate. Pedeapsa presupune ca. pedeapsa cu inchisoarea.pedepsa mortii civile.INTRODUCERE Viata este bunul cel mai de pret al omului. de exemplu.Dreptul apare odata cu clasele sociale si cu statul. 1 2 Iulian Poenaru-pag 13 ENGELS. desi poena capitalis insemna in dreptul roman nu numai pedeapsa cu moartea. pe care il contine in germene – cu moartea. care nu admite ca negarea vietii este cuprinsa in esenta in insasi viata si nu considera viata intotdeauna in raport cu rezultatul sau necesar.”Filosofia – scria Engels – care nu considera moartea ca un moment esential al vietii. Cele mai eficace reguli de conduita au fost impuse insa prin mijlocirea dreptului.79 sfarsit. In acest mod s-a ajuns la reguli de conduita care sa indice fiecaruia ce-i este ingradit si ce nu-i este ingradit si prin care sa se asigure succesul luptei impotriva elementelor distructive3. s-a impus cu necessitate interventia unei reactii prin care ordinea sa fie restabilita. studiul de fata se refera la pedeapsa cu moartea.78 sfarsit pag 8 6 Dongoroz .Cand oamenii si-au dat seama ca existentele lor individuale se conditioneaza reciproc. nefiind continuta in insusi germenele vietii. cand – desi ramane un fenomen biologic si ireversibil – isi pierde caracterul de fenomen natural.Ne vom ocupa de moartea in sens fizic survenita ca urmare a unei pedepse de natura penala.

cazurile in care se impunea o asemenea masura erau extrem de rare. Practic. in spiritul legii talionului. Vom spicui aici. i se va taia mana. in simplitatea sa: “intregul cod penal este cuprins intr-o singura regula: delincventul va suferi raul pe care l-a facut sa fie suferit”8. bunurile materiale sau spirituale ale membrilor ei. 7 8 (Codul lui Hammurabi – Editura Proema. cateva dintre normele7 lui Hammurabi (1792-1750 i. si cea de a treia. ca un spectacol dedicat multimii. i se va scoate si lui ochiul. pedeapsa capitala poate fi privita ca o masura de protectie a societatii in fata criminalilor care atenteaza la viata. Mai mult. in timpurile biblice. el va fi omorat. Astfel. i se vor rupe si lui oasele. aceasta a fost si prima reactie a societatii umane in fata actelor deviante ale anumitor indivizi. va fi omorat. Cutumele si legile pamantului s-au dovedit. nu odata. meritul legii talionului consta. • Daca un hot este descoperit in timp ce fura. iar femeia considerata fară vina. când oamenii primitivi se luptau pentru o bucată de pământ. Chiar daca in astfel de cazuri se poate invoca faptul ca era vorba totusi de o perioada de razboi. uciderea unui membru al societatii putea fi pedepsita cu aceeasi moneda de catre rudele victimei. Asa cum am mentionat si mai devreme. caracterizata prin inlaturarea actelor de cruzime si cu accentul pus pe actul executiei in sine. dovezile arheologice imping practica uciderii rituale sau ca masura punitivo-coercitiva chiar la inceputurile umanitatii. In fapt. sunt interzise platile compensatorii. odata cu instituirea unor autoritati puternice si cu aparitia primelor sisteme de legi scrise. Decisiva in schimbarea cursului istoric este conceptia conform careia „varsarea sangelui reprezenta un pacat divin”. cei lezati puteau solicita despagubiri materiale pe masura pierderii lor de la autorul crimei. pedepsele de acest gen apar mentionate inca de acum 6000 de ani. securitatea. O atare stare a lucrurilor s-a intalnit pana in urma cu circa patru milenii si jumatate. regele babilonian autor al unuia dintre primele coduri de legi cunoscute: • Daca un om ii scoate ochiul unui om liber. iar crimele intra sub jurisdictia necrutatoare a legii. cea a executiilor desfasurate dupa un anumit ritual. • Daca el rupe oasele unui om liber. dupa cum a observat Bentham. cu atat mai mult cu cat in sanul unor grupuri restranse crimele si actele antisociale sunt rar intalnite. cea a tentativelor de interzicere a pedepsei capitale si aplicarea acesteia doar in cazuri exceptionale. cele trei etape nu si-au gasit o finalitate si se regasesc simultan in culturile si civilizatiile din zilele noastre. aceasta constituind o practica des intalnita pe parcursul istoriei trecute.H). mult mai complexe decat par la prima vedere. chiar daca definesc perioade istorice distincte. Pedeapsa cu moartea o intâlnim încă din cele mai vechi timpuri. acea femeie va fi trasa in teapa. Vom opta aici pentru catalogarea propusa de profesorul doctor Paul Stefanescu. ca exemplu. cu scopul de a impresiona pe potentialii faptuitori ai unor acte interzise. In aceeasi ordine de idei. cel care defineste trei mari etape istorice ale pedepsei cu moartea: prima.ISTORIC Orice incercare de a gasi originile pedepsei capitale in istorie nu poate fi descrisa decat ca o misiune imposibila. Aplicat cu precadere in cazul infractiunilor impotriva persoanei. dovezile arheologice arata faptul ca executia era intalnita ca practica inca din timpul societatilor tribale. 2001) Bentham 50 sfarsit pag 60 4 . odata cu inventarea limbajului scris in Sumer. In litera acestei idei. învinsii fiind eliminati fizic. • Daca un barbat foloseste violenta asupra sotiei altui barbat pentru a se culca cu ea. • Daca un fiu isi loveste parintele. cea de a doua. Din pacate. In ochii unui legiuitor. Cu toate acestea. apelarea la pedeapsa cu moartea nu este 100% justificata. insa. • Daca o femeie a cauzat moartea sotului ei pentru un alt om.

Astfel. nu când a fost introdusă. Pedeapsa cu moartea a fost legală în Europa doar în statele totalitare. De asemenea. dupa trecerea la democraţie. din acest motiv în această ţară poate fi uşor reintrodusă). mai ales din punct de vedere economic. deşi unii nu supravieţuiau în inchisoare datorită tratamentului la care erau supuşi. Astfel. Drepturile omului şi pedeapsa capitală.000 de lei.Pedeapsa cu moartea o găsim însă nu numai în Evul Mediu. De altfel. O altă parte deosebit de interesantă este că regimul comunist nu avea stipulată în mod explicit în legislatie pedeapsa cu moartea pentru infracţiunile politice. care “complotează contra orânduirii socialiste” poate fi totuşi indreptat si re-educat. De altfel. care a fost obligată să renunţe la acest tip de pedeapsă. Spre deosebire de perioada Evului Mediu. Bucureşti: Ait Laboratories PAG 109 5 . în anul 2000. Un alt fapt interesant este că în 1957 a fost introdusă pedeapsa capitală pentru o pagubă economică mai mare de 100. Astfel. Ultima ţară europeană care a renunţat la pedeapsă este însă Malta. în afară de SUA. ultima ţară din fostul bloc comunist care a renunţat la ea fiind Polonia în 1999 (ţară care de altfel nu are în Constituţie specificat aşa ceva. faptul că în Europa nu mai există ţări cu pedeapsa capitală legală este datorat legislaţiei UE . Biserica este una din instituţiile care se opun cel mai mult pedepsei cu moartea. interdicţia fiind menţinută până în 1938. în epoca modernă pedeapsa cu moartea este cosiderată a fi specifică doar ţărilor “nedemocratice”. se poate spune că această pedeapsă a fost de când lumea. Sunt doar câteva “excepţii”. în perioada medievală fiind “la modă”. deşi aceştia abolesc această constituţie. observăm că singura ţară europeană care încă mai avea pedeapsa cu moartea era Rusia. Un exemplu celebru în acest sens este al Turciei. pedeapsa cu moartea are o istorie lungă. Interesant cum comuniştii considerau hoţii ca nişte oameni ce nu mai pot fi reabilitaţi (teoretic acesta este unul din principiile aplicării pedepsei capitale). De altfel. din lumea a doua sau a treia. se considera că omul “deviant”. ei menţin pedeapsa capitală printr-o “lege specială”. se poate spune că pedeapsa capitală exista şi în cazul infracţiunilor politice. În perioada modernă. Pedeapsa capitală a fost abolită prin Decretul Lege nr. de natura dictatorială. 9 Udrea. istoria consemnează prima interzicere a pedepsei cu moartea. lucru obligatoriu pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. când s-a hotărât aplicarea sancţiunii de închisoare pe viaţă . când a fost reintrodusă. unde termenul de democraţie este relativ9. ci şi în perioada modernă. s-a considerat că România a mai facut un pas în democratizarea atât de mult dorită. a fost mijlocul prin care a fost introdusă Dictatura Regală a lui Carol al II-lea. În ţara noastră. dar era oarecum disimulată. Din acest motiv. Din acest motiv. Prima oară când a fost interzisă a fost în Constituţia din 1866. nu în toate). Un fapt interesant se petrece însă după venirea comuniştilor la putere. 6 din 7 ianuarie 1990. acestea au hotărât abolirea acesteia. 2003. celelalte state ce încă mai au această pedeapsă sunt considerate a fi. Mihai. cea mai importantă fiind Statele Unite ale Americii(prezentă doar în unele state. Legea Fundamentală din 1938. De aceea. si prin această miscare. în anul 2000. considerată a fi de natură fascistă.

Din aceste motiv. în închisoare. Din păcate însă. Este moral ca un stat sa execute oameni? 6 . Există studii numeroase referitoare la viaţa din închisoare şi la rolul acesteia. acel infractor “consuma” o gramada de resurse (bani. Dreptul la viata este un drept fundamental. dacă nu sunt bine-supravegheaţi. aceştia le accentuează. Aplicarea etichetelor persoanelor instituţionalizate vedem astfel că apare încă din prima clipă în care aceştia păşesc în instituţia 10 Ionut Dulamita. li se raspunde – de obicei – cu o intrebare: cum ramane insa cu dreptul la viata al victimelor? Sau cu respectul pe care societatea este datoare sa il arate familiilor victimelor? Astfel. iar în astfel de cazuri evadatul ştie că oricum o pedeapsă mai mare de atât nu există.  Argumentul psihologic. insa – pe de alta parte – nu exista acelasi gen de date nici care sa o contrazica.Argumente pro & contra Argumente PRO  Argumentul economic. Nu sunt deloc putine teoriile stiintifice care spun ca oamenii sunt devianti nu pentru ca se nasc asa. De asemenea. La afirmatia opozantilor pedepsei cu moartea care spun ca se incalca astfel un drept al persoanelor inculpate. pot comite crime împotriva altor deţinuţi în închisori  Argumentul respectului pentru viata umana. hrana. ei fiind pana la sfarsitul vietii in grija societatii. Asta înseamna că acolo.  Argumentul incapacitatii reabilitarii10. Acesta se bazeaza in principal pe ideea ca pedeapsa cu moartea ar trebui sa descurajeze potentialii infractori. invatate in timpul detentiei. in inchisoare. Iar daca fapta sa este extrem de grava (ex: a luat viata altcuiva in circumstante agravante) merita sa fie platita cu aceeasi masura. în loc să corecteze comportamentele deviante ale deţinuţilor. statul ar arata ca ar respecta cel mai de pret lucru al cetatenilor acestuia: viata. pedeapsa capitala e considerata mai infricosatoare/constrangatoare/educativa decat o pedeapsa cu inchisoarea.  Argumentul moral. considera acestia. iar cei care sunt eliberati pot sa puna in practica lucruri si mai rele.Pedeapsa cu moartea. Doar astfel. De aceea. Astfel. ci pentru ca invata acest comportament de la altii. Această pedeapsă este aplicată de obicei criminalilor consideraţi a fi deosebit de periculoşi şi care nu mai pot fi reabilitaţi. Infractorii condamnati pe viata nu mai sunt cu nimic utili comunitatii. Marian Chirian. fie ea si pe viata. sustinatorii pedepsei capitale cred ca statul are datoria de a arata ca pretuieste vietile cetatenilor sai si ca este capabil sa pedepseasca orice incalcare a acestui drept de o maniera ferma si pe masura . timpul celor platiti sa-l pazeasca) fara ca recuperarea lui sa se produca in vreun fel.  Act de prevenţie. aceştia. există nenumărate cazuri de evadări (în cazul pedepsei cu închisoarea pe viaţă). e mai eficient sa elimini din societate un infractor periculos decat sal inchizi intr-o inchisoare. inscris in Carta Drepturilor Omului. In aceste conditii. In realitate. acolo unde se aplica in baza acestui principiu. sustinatorii pedepsei capitale considera ca infractorii deosebit de periculosi precum criminalii in serie trebuie eliminati definitiv din societate. iar ulterior comportamentul este mentinut sau accentuat pentru ca asa li se spune ca sunt. nu exista date statistice ferme care sa o sustina. ei ramanand rai chiar si in inchisoare. Nu in putini culturi umane (inclusiv in cea iudeo-crestina) exista conceptia ca orice persoana vinovata trebuie sa plateasca pentru fapta sa. . Cei mai importanţi sociologi care au studiat acest lucru sunt Erving Goffman şi Anthony Giddens. detinutii nu au cum sa se indrepte. Acolo.

Astfel. potrivit legilor in vigoare. poate să se “pocăiască”. considerându-se că totul s-a terminat în momentul execuţiei vinovatului. chiar dacă acel om a suferit enorm în închisoare. nu pot primi o pedeapsa mai mare) pot ajunge sa comita lucruri si mai grave. (Giddens. existând destule cazuri în care criminali periculoşi au găsit calea credinţei în închisoare. ca apararea a fost lipsita de experienta si profesionalism. Pare a fi cel mai puternic argument al adversarilor pedepsei capitale. oricum. care pe de-o parte au o imagine negativă în afară. aceasta fiind dovada supremă că statul chiar preţuieşte viaţa propriilor cetăţeni. nici chiar statul. Datele arata ca rata infractiunilor in statele din SUA care recurg la pedeapsa capitala este de doua ori mai mare decat in statele care nu au pedeapsa capitala . se pleaca de la premiza ca pedeapsa cu inchisoarea pe viata (in locul celei capital) este aplicata doar criminalilor deosebit de periculosi si care. chiar daca exista ulterior probe de nevinovatie. deaorece sentinta este considerata. Are acoperire in tarile cu un sistem penitenciar precar. se consideră că nimeni. în cazul închisorii. atât timp cât are drept de viaţă asupra oamenilor care-l locuiesc. ca martorii si-au schimbat depozitiile fara sa existe motive serioase pentru a face acest lucru si multe altele. în cazul în care un stat ar avea în legislaţie pedeapsa capitală.  Nu se ating efectele de descurajare dorite. De asemenea. Goffman accentueaza aceasta teorie cu exemplul bolnavilor psihici. n-ar avea dreptul să se pronunţe în această privinţă atât timp cât ar avea pe conştiinţă atâţia “eretici” ai Evului Mediu. dar şi imaginea lor despre propriile persoane este de asemenea negativă12. In anumite situatii. 13 Cameron Todd Willingham a fost executat in 2004. conform Centrului de informare cu privire la pedeapsa cu moartea – o asociaţie americană – 123 de persoane au fost eliberate din coridorul morţii din 1976 şi până în prezent în Statele Unite după ce nevinovăţia lor a fost recunoscută . ca exista dovezi pentru a afirma ca incendiul a fost accidental. aceste date pot fi explicate prin faptul ca legalizarea pedepsei capitale nu face decat sa diminueze si mai mult respectul pentru viata al societatii. acestia pot evada si nemaitemandu-se de nimic (stiu ca. prin faptul ca aceasta atitudine este practicata si de stat . cand si-ar fi omorat cele trei fetite. 2000). Si mai grav. incendiindu-si intentionat locuinta. argumentul de fata este sustinut si de faptul ca inclusiv in inchisoari infractorii pot comite crime impotriva altor detinuti. Argumente CONTRA  Argumentul religios. nu mai pot fi reabilitati. Desi aceste cifre nu creeaza automat o legatura cauzala. mai ales cea Catolică. în închisoare. Acesta este considerat a fi marele dezavantaj al pedepsei capitale în dauna pedepsei cu închisoarea pe viaţă. aceştia susţinând că Biserica. Totuşi.  Riscul condamnării unor persoane nevinovate13. Aceştia susţin că viaţa a fost dată omului de Dumnezeu si doar Dumnezeu poate să ia viaţa cuiva. Mai mult. In plus. o eventuală eroare poate fi reparată. se consideră că acel om. 2003). Ce s-a demonstrat ulterior condamnarii? Ca nu exista o contra-expertiza. daca nu sunt bine supravegheati. Astfel.  Argumentul lipsei de securitate din multe inchisori. ele pun cu siguranta problema unei legaturi cauzale intre pedeapsa capitala si efectul de descurajare de comitere a infractiunilor. in Texas. nu ar avea dreptul să ia viaţa cuiva. cazul se redeschide greu sau aproape deloc. valabila. Toate acestea au fost ignorate si Willingham a fost executat. ( Goffman.respectivă şi chiar rămân şi după ce au părăsit instituţia11. Astfel. 12 11 7 . in general. În sprijinul acestui argument vin şi nişte date concrete. Lucrul acesta este privit însă cu scepticism de susţinătorii pedepsei capitale. acesta ar fi Dumnezeul acelei regiuni de pe Pământ. ca expertul psihiatru care l-a catalogat pe acuzat drept "sociopat foarte periculos" nici macar nu l-a intalnit vreodata. în cazul în care o persoană a fost deja executată. pentru o "crima" comisa in urma cu 13 ani. in SUA este posibil ca un om sa fie executat daca a fost condamnat si se constata ca procesul a fost drept si echitabil. Aici de fapt sunt combătute două argumente pentru pedeapsa capitală(argumentele 2 şi 5 de mai sus). Asta ar fi o dovadă că statul nu preţuieşte viaţa unui om. Astfel. Astfel.

Aici sunt puse la îndoială avantajele economice ale pedepsei cu moartea. există cazuri mediatizate. De fapt. Apoi. aceştia sunt contrazişi de adversarii pedepsei capitale. Se spune în continuare că problemele sistemului penitenciar de fapt se ascund. care susţin că o greşeala a unui judecător în cazul pedepsei cu închisoarea pe viaţă este mult mai uşor de îndreptat. Adversarii pedepsei capitale consideră că presiunea pe judecători creşte enorm. se spune că mecanismul pedepsei capitale trebuie întreţinut chiar dacă acesta nu este efectiv folosit. Astfel. nu este un argument că un criminal deosebit de periculos poate evada. chiar dacă era vorba de criminali periculoşi. aceştia puteau presta anumite munci prin care puteau deveni utili societăţii (chiar dacă într-o măsură mai mică decât cei cu infracţiuni mai minore). De asemenea. ele există şi trebuiesc remediate. aceştia fiind în definitiv oameni. iar aici judecătorii simt în plus presiunea opiniei publice şi a comunităţii pentru o pedeapsă cât mai dură. De asemenea. pedeapsă care poate nu este totdeauna şi cea corectă. adversarii pedepsei capitale susţin că prin aceasta se încearcă ascunderea unor probleme reale ale unui stat. Acest lucru se întâmplă pentru că acea închisoare nu este bine păzită. iar închisoarea nu poate fi desfiinţată cu toate dezavantajele ei. Nu aduce nici un fel de avantaje economice sau sociale. acel personal oricum este plătit (pentru ceilalţi infractori). închisoarea ca instituţie oricum există. de crime oribile. 8 . ci ar creşte. Desi susţinătorii pedepsei cu moartea susţin că oricum este o presiune pe umerii judecătorilor. Astfel. prin aceasta. că în definitiv şi pedeapsa cu închisoarea pe viaţă este una dură. deci costurile efective de fapt nu ar scădea.  Presiunea de pe umerii judecătorilor. Astfel.

Uniunea Europeană a participat în mod activ la alianţa interregională care a susţinut cu succes şi a orientat această iniţiativă în cadrul Adunării Generale. adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. UE încurajează dezbaterea publică. a spus Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. care nu-şi are locul în lumea modernă”. de asemenea. pentru a introduce un moratoriu ca un prim pas în această direcţie. faţă de eliminarea pedepsei cu moartea. • să decreteze un moratoriu asupra execuţiilor capitale. Prin respectiva rezoluţie. UE este. al meu personal. Acolo unde încă se mai aplică pedeapsa cu moartea. În timpul celei de a 62-a sesiuni a Adunării Generale. cel puţin. Luna iulie 2011 marchează cea de a 20-a aniversare a intrării în vigoare a celui de-al doilea Protocol opţional la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice.10. 9 . Aceste eforturi au fost încununate de seria de rezoluţii referitoare la moratoriul privind aplicarea pedepsei cu moartea. Îmi asum angajamentul constant. pentru abolirea pedepsei cu moartea. UE militează împotriva pedepsei cu moartea şi în forurile multilaterale. obiectivul fiind abolirea completă a pedepsei cu moartea. Catherine Ashton. Plenara Adunării Generale a adoptat o rezoluţie a Comitetului III referitoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea (62/149). în special normele minime. pentru a o aboli sau. precum Organizaţia Naţiunilor Unite. Adunarea Generală solicită statelor care încă menţin pedeapsa cu moartea: • să respecte standardele internaţionale care oferă garanţii privind protejarea drepturilor persoanelor pasibile de pedeapsa cu moartea. primul organism regional care a adoptat norme ce interzic comerţul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale (şi a torturii şi a relelor tratamente).2010) este Ziua mondială şi europeană împotriva pedepsei cu moartea. UE încurajează toate statele să ratifice sau să adere la acest protocol. Angajamentului politic al UE este însoţit de un sprijin financiar substanţial pentru proiecte concrete.Orientările UE privind pedeapsa cu moartea „Astăzi (10. UE joacă rolul principal şi este totodată cel mai mare donator de fonduri în cadrul eforturilor depuse de organizaţiile societăţii civile din întreaga lume pentru abolirea pedepsei cu moartea. principalul instrument juridic. iar toţi partenerii UE au susţinut-o. la nivel mondial. • să restricţioneze progresiv aplicarea pedepsei cu moartea şi numărul de infracţiuni pasibile de pedeapsa cu moartea. Uniunea Europeana si Consiliul Europei pledeaza pentru abolirea pedepsei cu moartea pe plan mondial. UE cere limitarea progresivă a utilizării acesteia şi insistă ca aceasta să fie aplicată în conformitate cu standardele minime convenite la nivel internaţional. precum şi al Uniunii Europene. Belarus fiind singura tara europeana care mai aplica aceasta pedeapsa. consolidând opoziţia publică şi exercitând presiuni asupra ţărilor adepte ale păstrării pedepsei cu moartea. UE utilizează toate instrumentele disponibile ale diplomaţiei şi asistenţei de cooperare pentru a asigura abolirea pedepsei cu moartea. Respectiva rezoluţie a Adunării Generale solicită de asemenea statelor care au abolit pedeapsa cu moartea să nu o reintroducă. precum şi furnizarea de asistenţă tehnică legată de astfel de bunuri.

14 Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale. la momentul potrivit. abolirea acesteia. • va încuraja cooperarea bilaterală şi multilaterală şi va participa. inclusiv în domeniul juridic. în documentele produse în cadrul lucrărilor respectivelor foruri multilaterale. EVENTUALELE REZULTATE ALE INTERVENŢIILOR UE: ALTE INIŢIATIVE Obiectivul urmărit de UE este de a convinge ţările terţe să abolească pedeapsa cu moartea. sau cel puţin pentru adoptarea unui moratoriu. dacă este necesar. În acest scop. Art. în special acelea privind aplicarea pedepsei cu moartea. să schimbe informaţii privind abolirea pedepsei cu moartea şi să le facă accesibile publicului. • în cazul în care pedeapsa cu moartea continuă să fie aplicată. în vederea definirii unei proceduri judiciare echitabile şi imparţiale pentru cazurile penale. UE va avea în continuare ca obiectiv abolirea pedepsei cu moartea şi: • va încuraja statele să ratifice şi să respecte instrumentele internaţionale ale drepturilor omului. 2-Dreptul la viaţă 1. pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica evadarea unei persoane legal deţinute . UE va încuraja ţările să examineze posibilitatea de a adera la cel de-al doilea protocol facultativ la Pactul internaţional referitor la drepturile civile şi politice şi la instrumentele regionale analoage. b. UE va insista ca statele să o aplice numai în condiţiile respectării dispoziţiilor prevăzute de normelor minime stabilite. inclusiv Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate în virtutea respectivelor dispoziţii şi le pun în aplicare. ACŢIUNI ÎN CADRUL FORURILOR MULTILATERALE UE va ridica problema pedepsei cu moartea în toate forurile multilaterale relevante şi va profita de toate ocaziile pentru a înainta acestora iniţiative având drept obiectiv introducerea unui moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea şi. trimiteri la instituirea unui moratoriu privind execuţiile şi abolirea pedepsei cu moartea. problema pedepsei cu moartea în cadrul dialogului şi al consultărilor sale cu ţările terţe.În cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). în virtutea Documentului de la Copenhaga. 10 . UE va încuraja organizaţiile internaţionale relevante să ia măsurile care se impun pentru a încuraja statele să ratifice şi să respecte tratele şi normele internaţionale privind pedeapsa cu moartea. inter alia în colaborare cu societatea civilă. decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege. statele participante sunt obligate. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat. 2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forţă : a. UE va include. UE se achită de această obligaţie făcând declaraţii regulate în cadrul Dimensiunii Umane a OSCE Articolul 214 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede că nicio persoană nu poate fi condamnată la pedeapsa capitală sau executată. dacă este posibil. În cazul în care acest lucru nu este posibil. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ilegale . DEMERSURI GENERALE Uniunea Europeană va aborda. Aceste contacte vor cuprinde în special următoarele elemente: • apelul lansat de UE pentru abolirea universală a pedepsei cu moartea. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Când este cazul.

aceasta se execută astfel încât să producă suferinţe minime. inclusiv dreptul oricărei persoane suspectate sau acuzate de o infracţiune pasibilă de pedeapsa cu moartea. Pedeapsa cu moartea nu trebuie aplicată ca un act de răzbunare politică prin violarea normelor 11 . Pedeapsa capitală nu poate fi impusă decât pentru infracţiuni pentru care pedeapsa cu moartea a fost prevăzută la data comiterii lor. 5. Pedeapsa cu moartea nu trebuie impusă pentru acte non-violente precum infracţiuni financiare. fiind înţeles că dacă. 10. pedeapsa cu moartea nu va fi executată până când recursul nu este examinat potrivit procedurilor. dacă este cazul. 9.III. legea prevede impunerea unei pedepse mai puţin grave. care nu permit interpretări alternative. graţierea sau comutarea pedepsei pot fi acordate în toate cazurile de condamnare la moarte. după o procedură judiciară. 3. pedeapsa cu moartea nu va fi executată atâta timp cât se află în desfăşurare o procedură judiciară sau formală care are legătură cu aceasta. Timpul scurs de la condamnarea la moarte poate constitui de asemenea un factor de luat în considerare. şi nici ca sentinţă obligatorie. care a oferit toate garanţiile posibile pentru asigurarea unui proces echitabil. Orice persoană condamnată la moarte are dreptul de a cere graţierea sau comutarea pedepsei. un recurs individual potrivit procedurilor internaţionale. În cazul în care pedeapsa cu moartea se aplică. la nivel naţional sau internaţional. infractorul va beneficia de această dispoziţie. Amnistia. 8. 2. Pedeapsa capitală nu poate fi executată prin violarea angajamentelor internaţionale ale unui stat. Pedeapsa capitală nu poate fi executată decât în virtutea unei hotărâri definitive pronunţate de o instanţă competentă. după ce infracţiunea a fost comisă. dacă este cazul. dreptul de a contacta un agent consular. 11. UE consideră important să se respecte următoarele norme minime: 1. 4. practici religioase sau libera exprimare a opiniei şi relaţii sexuale între adulţi care consimt. DOCUMENTUL PRIVIND NORMELE MINIME În cazul în care statele insistă să menţină aplicarea pedepsei cu moartea. independentă şi imparţială. inclusiv procedurile desfăşurate în cadrul unor instanţe sau jurisdicţii speciale. Orice persoană condamnată la moarte are dreptul de a face apel la o instanţă de judecată superioară şi trebuie luate măsuri pentru ca aceste apeluri să devină obligatorii. • • • Pedeapsa capitală nu poate fi aplicată: persoanelor în vârstă de sub 18 ani la data comiterii infracţiunii. fiind înţeles că este vorba exclusiv despre infracţiuni intenţionate având consecinţe fatale sau alte consecinţe extrem de grave. de a beneficia de o asistenţă judiciară adecvată în toate fazele procedurii şi. femeilor însărcinate sau mamelor cu copii sugari. Pedeapsa capitală nu poate fi impusă decât pentru infracţiunile cele mai grave. Orice persoană condamnată la moarte are dreptul de a depune. 7. persoanelor alienate mental. 12. garanţii egale cel puţin cu cele enunţate în articolul 14 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. Aceasta nu poate fi executată în public sau într-o altă manieră degradantă. 6. Pedeapsa capitală nu poate fi impusă decât în cazul în care vinovăţia persoanei acuzate de o infracţiune se bazează pe probe clare şi convingătoare.

cei mai mulţi condamnaţi la moarte sunt împuşcaţi. deshidratare. SUA a trecut de la spânzurare la scaunul electric şi la gazare. în afara condamnaţilor. care in supradoza provoaca infarct. singura diferenta fiind aceea ca glontul este tras in gat sau in cap. 12 . ce duce la o moarte lentă. Doza obisnuita este 150 mg. inclusiv pe cei necesari în respiraţie.minime. Totuşi. pacientul este declarat mort. In momentul in care lichidul incepe sa curga prin tuburi. chinezii folosesc şi metoda unui singur glonţ. un relaxant muscular care intr-o doza foarte mare poate duce la paralizarea diafragmei si a plamanilor. De regula. Aceasta ramane inca foarte populara in China. Acest medicament isi face efectul in 1 – 3 minute. de unde este dirijata intreaga operatiune. însă victima nu se poate manifesta din cauza paraliziei. Thiopental Sodium este un barbituric care se foloseste in chirurgie ca anestezic. înfometare. Nu toate statele folosesc si aceasta substanta. Pentru a treia si ultima data. care rupea gâtul condamnatului. i sa da ultima masa si i se permite sa faca un dus. iar alte popoare au înlocuit spânzurarea clasică cu spânzurarea prin aruncare de la înălţime. peste 70 de state folosind-o. Apoi i se administrează substanţe care îi paralizează muşchii. Apoi prin tuburi incepe sa curga Pavulon-ul. condamnatului i se schimba hainele. anumite ţări permit încă execuţia prin lapidare şi spânzurarea clasică. execuţiile prin fierbere. din secolul XVIII. clorura de sodiu se foloseste pentru curatarea tuburilor intre doua doze diferite de medicamente. cu prizonierul îngenunchiat. Condamnatul are voie la o ultima dorinta. de exemplu participanţilor la un complot în vederea unei lovituri de stat. Tot aici e o linie telefonica directa cu oficialitatile care au puterea sa opreasca executarea pedepsei la moarte. este introdusa intravenos clorura de potasiu. in timp ce pentru o executie se administreaza mai bine de 100 mg. Franţa a inventat ghilotina. dar si civila. Dacă în SUA unii se opun injecţiei letale. prin asfixie. Ultima injecţie conţine un medicament care îi opreşte inima. Pavulon si clorura de potasiu. La mai putin de doua minute dupa administrare. Acesta este administrat cu scopul ca pacientul sa nu simta nicio durere cat mai este in viata. Se întâmplă în special în ţările musulmane. primele doua fiind suficiente pentru a omori un condamnat. Pe lângă plutonul de execuţie. iar apoi i se introduc doua tuburi intravenoase in brate. aceasta fiind metoda preferată a chinezilor. Impuscare in cap: Executia prin impuscare este cea mai utilizata. tăierea unor părţi din corp. strivire nu impresionau pe nimeni. Dupa ce acest ritual este indeplinit detinutul este dus in camera de executie unde este intins si legat pe o masa speciala. un glont in ceafa era cea mai frecventa metoda de executie militara. care susţin că este o metodă dureroasă. Inainte de a fi executat prin injectia letala. La fiecare executie pot fi unul sau mai multi executori. iar astăzi se foloseşte mai degrabă injecţia letală. Injectia letala contine Thiopental Sodium. care trage mai multe gloanţe. O doza normala este de 40 – 100 mcg pe kilogram. METODE DE EXECUTIE FOLOSITE DE-A LUNGUL TIMPULUI În urmă cu sute de ani. Acestea sunt alimentate dintr-o anticamera. tras în regiunea gâtului. perdelele camerei de executie se trag pentru ca martorii sa poata urmari procesul. Injecţia letală are oponenţii ei. In Uniunea Sovietica. majoritatea ţărilor au început să treacă la metode mai puţin dureroase. Totuşi. dar acestia stau intotdeauna in anticamera. Întâi condamnatul este anesteziat şi adoarme. dar in cazul injectiei letale se folosesc 5000 mg.

15 Pluton de executie: A fi executat de plutonul de executie este considerat de cei mai multi cea mai onorabila metoda de aplicare a pedepsei cu moartea.Scaunul electric este un dispozitiv ce permite executarea condamnaților la moarte prin electrocutare. decapitare înseamnă a executa un condamnat la moarte prin tăierea capului de către călău. A doua conectare se face la o tensiune moderată. A fost inventat de dentistul Harold P. iar pe cap i se pune un burete ud și o cască metalică. Sentinta este executata de regula in public. In America. Sorin Iordache. Idaho si Oklahoma sunt singurele state din America in care mai sunt legale plutoanele de executie. acestia sunt decapitati dupa ce implinesc 18 ani. În sens juridic. dar niciodata nu se stie cine il are sau daca il are vreunul dintre ei. evz. în Arabia Saudită au avut loc nu mai puțin de 70 de execuții prin decapitare. vineri dupa rugaciunea de seara. fie crima. Pentru execuție. dar in Arabia Saudita este cel mai des pusa in aplicare. împăratul a folosit scaunul electric ca tron imperial. condamnatul. Prin urmare.Apoi. Camerele de gazare au fost utilizate pentru executii multi ani la rand. este legat de scaun cu brățări de metal. Statele Unite ale Americii. Condamnatii la moarte prin spanzurare au savarsit fie viol. adica renuntarea publica la religie. Sharia. După această demonstrație din 1890 a "scaunului electric" ca metodă de execuție. împăratul Abisiniei (vechea denumire a Etiopiei) Menelik al II-lea a comandat de la inventator primul scaun electric. accesat la 10 iunie 2011 13 . In Arabia Saudita sunt condamnati la moarte si minori. Ultima gazare legala a fost facuta in 1999. până la abolirea acestei pedepse.ro. până la sfârșitul lunii august. numai cinci state mai utilizeaza aceasta practica. condamnatul este conectat de două ori la curent. Historia Decapitări în serie. fie trafic de droguri. 31 August 2008. In unele cazuri. iar condamnatilor la moarte li se ofera oportunitatea de a alege intre acest mod de executie si injectia letala. In acea vreme au fost ucisi in acest mod milioane de oameni intr-unul dintre cele mai grave cazuri de genocid din secolul XX. iar organismul poate ajunge la o temperatură de 59 grade Celsius. La o execuție. În anul 2008. cauzând inconștiența și oprirea inimii. fie apostazie. Prima conectare este la o tensiune de 2000 volți timp de 15 secunde. timp în care curentul cauzează dereglări importante ale organelor interne. a fost tăierea capului cu ghilotina. unui tragator i se da un glont orb. pentru a se simti mai putin vinovat. în 200716. Desi metodele difera de la tara la tara. pentru a se crea un circuit închis. Andreea Lupșor. Au devenit cunoscute mai ales dupa folosirea lor frecventa in Germania celui de-al doilea razboi mondial. cand germanul Walter LaGrand a fost executat in Arizona. dar recordul a fost de 153 de execuții. Brown în urma unui angajament cu Thomas Alva Edison care i-a cerut să studieze dacă electricitatea poate fi folosită în execuții. In multe tari aceasta practica este legala. cat si pentru testarea pe detinuti a gazelor toxice. decapitarile sunt inca metode de executie foarte utilizate. acesta fiind motivul pentru care nu era folosita si in cazul criminalilor de razboi. 6 septembrie 2011. Date neoficiale sustin ca in Coreea de Nord sunt folosite camerele de gazare atat pentru executii. 15 16 Istoria sinistră a scaunului electric. Prima execuție publică cu scaunul electric a avut loc la 6 august 1890 la New York și s-a sfârșit catastrofal: delincventul a fost prăjit de viu în fața publicului. Ustensila folosita pentru aceasta executie este sabia arcuita. In unele state adepte ale legii islamice. Cea mai "modernă" metodă de decapitare. langa moscheea principala a orasului. care a primit pedeapsa cu moartea. Electrozii sunt plasați la cap și la picioare. După livrare a constatat că în Abisinia lipsea ceva esențial: curentul electric. dar in urma apelurilor internationale repetate. in general condamnatul este legat la ochi si asezat langa un perete. un grup de barbati trag un singur glont in inima condamnatului.

Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite sunt statele in care in ultimii ani au fost executati oameni prin omorarea cu pietre. Spânzurarea: Cea mai frecventa metoda de spanzurare utilizata in timpul nazistilor si inainte de 1850 era cea in care condamnatul era urcat pe un postament. dar Antoine Louis a fost cel care a construit ghilotina propriuzisa. Ultima executie publica cu ghilotina din Franta a fost filmata in secret. indiferent de clasa lor sociala. Iran. Pakistan. taierea. drept urmare aceasta fiind folosita in multe din natiunile islamice.Ignace Guillotin nu a fost inventatorul ghilotinei. Legea prevede ca pietrele sa nu fie foarte mari. de formă trapezoidală. Tragere pe roată. Condamnații la o astfel de pedeapsă erau străpunși cu țepe și apoi agățați de obicei pe zidurile cetăților pentru a crea o stare de teamă și a impune autoritatea domnului. după Biblie. iar apoi i se lega un streang la gat. Trasul în țeapă reprezenta o metodă de tortură foarte sadică și execuție de mare efect asupra populației în timpul Evului Mediu. astfel incat o persoana sa necesite loviri repetate inainte de a deceda. in special in Iran. atacurile turcești. este aceea in care condamnatului i se leaga steangul in jurul gatului. Această metodă de execuție la moarte a fost aplicată din Evul Mediu timpuriu până în ultima perioadă a acestei ere (secolul al XV-lea–secolul al XVI-lea). Castitatea era o datorie pretinsă de religie și era privită ca o curățenie puritate. considera acceptabila aceasta metoda de executie. Guillotine) este un mecanism gravitațional prevăzut cu un cuțit masiv. Aceasta metoda de executie nu mai este folosita nicaieri in lume. construit în scopul decapitării rapide condamnatului la moarte. respectiv tâlhăriile diminuându-se. care apăra statul roman de furia și pedeapsa zeilor. răsculații. fierberea. Execuția celor condamnați la moarte consta prin arderea lor de vii pe rug constituit dintr-o grămadă de lemne. iar apoi este suspendat. in timp ce un grup organizat va arunca cu pietre in ea pana va muri. Guillotin a facut parte din comitetul care a desenat masinaria. decimarea. Dacă osânditul recunoștea vinovăția faptei sale. Pedeapsa este aplicata in urma adulterelor sau a crimelor. Alte metode istorice ingrozitoare de executare a pedepsei capitale au fost: taurul de arama. metoda a dat roade în timpul lui Vlad Țepeș. O alta procedura foarte folosita. Îngropat de viu era pedeapsa care se aplica vestalelor virgine romane care nu respectau legea de a rămâne fecioară pe timpul când slujeau în templul zeiței Vesta. criminalii. 14 . Arderea pe rug a fost o pedeapsă aplicată. Sudan. fiind astfel executați cei învinuiți de vrăjitorie sau erezie. Deși era foarte dură. Cu această metodă erau executați hoții de drumul mare. celor acuzați de vrăjitorie sau erezie. Joseph .Ghilotina (conform originalului din franceză. iar comportamentul spectatorilor a facut guvernul sa interzica executiile publice. Cea mai recenta dintre ele a avut loc in acest an in Iran cand Jaffar Kiani a fost ucis astfel pentru adulter. Contrar a ceea ce se crede. Moartea era inceata si dureroasa. El a sugerat numai ideea unei executii rapide care sa poata fi folosita la oameni. atunci călăul îl strangula înainte de aprinderea rugului sau i se legau saci cu praf de pușcă pentru a simula focul Sodomei care. Nigeria. Sentința era dată de inchiziție. Afganistan. leaganul lui Iuda. prajirea. ar fi ars sub o ploaie de foc. aceasta a fost principala metoda de executare a condamnarii la moarte pana in 1981 cand a fost scoasa in afara legii. a fost o execuție la moarte care nu mai are loc în zilele noastre. Fiecare roca ar trebui sa produca rani si dureri serioase condamnatului. Legea islamica. taiatul in doua cu fierastraul. Lapidarea (Linșajul / omorârea cu pietre) Unei persoane careia urmeaza a-i fi aplicata o astfel de moarte ii sunt imobilizate mainile si picioarele. crucificarea. Ea era practicată cu o roată grea folosită de călău cu care frângea oasele condamnatului. trasul in teapa. dupa care era lasat in cadere pentru a muri prin strangulare. Sharia. care alunecă ghidat. taierea in patru. Vrăjitoarele erau arse pe rug pentru ca sufletul lor să ajungă în rai. In Franta. jupuirea. mobil. în special în Evul Mediu. spintecarea. felierea. dezmembrarea.

doar ca justiţia să bifeze un caz rezolvat. Apoi. aproape nicio ţară europeana nu mai are în legislaţie acest tip de pedeapsă. 3 . Deasemenea. Argumentul psihologic este de asemenea combătut de faptul că în contextul actual. in afara celor prevazute in art. aplicate prin hotariri ramase definitive dar neexecutate. se inlocuiesc cu pedeapsa detentiunii pe viata. într-o măsură mai mică sau mai mare. 6 din 7 ianuarie 199017 și a fost înlocuită cu pedeapsa 17 Pentru a sublinia caracterul profund umanist al regimului instaurat in Romania de revolutia populara si pentru realizarea propunerilor facute de cetateni. precum si prevederile referitoare la executarea pedepsei cu moartea din Legea nr. 1 . statul nu are dreptul în nicio situaţie să ia viaţa propriilor cetăţeni. Dacă este pedeapsa cu închisoarea pe viaţa. efectele de descurajare si prevenţie trebuie luate şi ele în considerare şi sunt invocate în cazul unor crime (“Dacă am fi avut pedeapsa cu moartea poate nu ar fi indrăznit”). In Romania comunista au fost executate 104 persoane. De altfel. au avut loc atâtea greşeli sunt considerate a fi edificatoare. Tot aici trebuie precizat şi contextul. o bună pază a închisorilor poate face imposibilă evadarea deţinuţilor. trebuie să respectăm normele şi directivele acesteia. părerea Bisericii s-ar putea dovedi decisivă. în timp. 4 . 23/1969 si din Regulamentul aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. Făcând parte din UE. ART. Între 1965 si 1989 Tribunalul Militar București a condamnat la moarte 47 de persoane. 2 . 120 alin. Iar cel mai important aspect este cel al punerii în aplicare.PEDEAPSA CU MOARTEA IN ROMANIA Poate fi introdusă pedeapsa cu moartea în România? Această întrebare a fost pusă de mai multe ori după 1989. Conform acestora. ART. putem constata că având în vedere situaţia economică a ţării (mai ales la sfârşitul anilor 90). aceste erori pot fi reparate. sint considerate ca se refera la pedeapsa detentiunii pe viata. Există posibilitatea ca oamenii să creadă că a fost executat un nevinovat. Este oportună reintroducerea pedepsei capitale? Rămâne aceasta o soluţie? Făcând o trecere prin argumentele pro.2282/1969. aceştia considerând că prin această măsura acesta are cu adevărat grijă de vieţile lor. 4. De asemenea. datorită încrederii scăzute pe care oamenii o au în justiţie. lapidare în faţa a zeci de oameni sau execuţii pe stadioane. statisticile care arată că şi în America. considerat statul etalon. argumentul economic putea fi decisiv. ART. care poate ar induce o anume stare. De asemenea. Astfel. există şansa ca imaginea despre statul român să fie oarecum mai bună. pedeapsa capitală trebuie introdusă în urma unui referendum. Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege nr. De asemenea.De la data adoptarii prezentului decret-lege toate dispozitiile privind pedeapsa cu moartea din Codul penal. 54. Este stiut faptul ca România se confruntă cu o criză a locurilor din închisori. 55. nu mai putem face execuţii ca în alte perioade. 15 . Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza: ART. Aici. contextul internaţional este un alt argument. Codul de procedura penala si alte acte normative.Se abroga art. efectul este iarăşi diminuat. Astfel. 4 si 130 din Codul penal. Argumentele contra par însă mai solide. Argumentul bisericii este unul solid având în vedere încrederea ridicată pe care românii o au în Biserică.Pedeapsa cu moartea prevazuta pentru unele infractiuni din Codul penal si legile speciale este abolita si se inlocuieste cu pedeapsa detentiunii pe viata.Pedepsele cu moartea. De asemenea. potrivit procedurii privind inlocuirea acestei pedepse. efectul indus populaţiei este mult diminuat. argumentele celor care ar considera că prin această decizie ne-am întoarce în timp pot fi de asemenea decisive. astfel ca această soluţie ar putea rezolva parţial problema.

cel mai cunoscut fiind Ion Râmaru. O execuție tulburătoare. Printre trădătorii şi dezertorii condamnaţi au fost Horea. în 1970 şi 1971. care a ucis şi violat mai multe femei. asupra căreia mereu o să planeze întrebarea “a fost sau nu necesară?”. Emil Rebreanu. în Bucureşti. pentru că de fapt au existat sute de execuţii. Desigur. Cloşca şi Crişan. învăluită în multă manipulare. sunt doar cele mai faimoase cazuri. au fost executaţi şi criminali.detențiunii pe viață. În afara condamnaţilor politic. 16 . multe din execuţiile la care a fost martoră ţara noastră au avut cauze politice. Ovidiu Beldeanu şi Lucreţiu Pătrăşcanu. Ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost soții Ceaușescu (25 decembrie 1989). Inainte de asta. A ajuns în faţa plutonului de execuţie de la Jilava în 1971. după ce condamnarea sa la moarte a facut sala de tribunal să izbucnească în aplauze.

17 . în anul trecut – „Death sentences and executions în 2010”.STATISTICI Amnesty International a dat publicității ultimul raport cu privire la pedeapsa capitală pe plan mondial.

China. injecția letală (SUA. electrocutarea (SUA). Yemen). Coreea de Nord (60+). 18 . Siria). cifra minimă de când Amnesty International se ocupă cu astfel de studii. China). Vietnam (+). • dintre metodele de execuție folosite. Malaezia. Siria (17+). spânzurarea (Bangladesh. Libia (18+). Autoritatea palestiniană (5). Sudan (6+). Somalia (8+).Câteva concluzii generale: • cel puțin 527 de oameni au fost executați în cele 23 de țări care au aplicat pedeapsa capitală în 2010: Bahrain (1). Botswana (1). Japonia (2). Singapore (+). Somalia. Arabia Saudită (27+). Egipt. Belarus. Irak. împușcarea (Bahrain. Botswana. Guineea Ecuatorială. China (1000). Iran (252+). Japonia. Iran. SUA. Malaezia (1+). numărul de execuții pentru fiecare țară este trecut în paranteză. Yemen (53+) . Belarus (2). Vietnam. Bangladesh (9+). Corea de Nord. Irak (1+). Statele Unite ale Americii (46). Coreea de Nord. putem enumera: decapitarea (Arabia Saudită). Singapore. Autoritatea Palestiniană. Guineea Ecuatorială (4). Taiwan. Taiwan (4). Sudan. • aproximativ 17 833 de persoane au fost condamnate la moarte în 2010. Egipt (4).

statele care încă mai au pedeapsa capitală sunt considerate a fi ori dictaturi. • pe plan global tendința este de a se renunța treptat la pedeapsa cu moartea: dacă la mijlocul anilor 90 patruzeci practicau execuțiile judiciare.• puține țări au furnizat cifre oficiale. Iarăşi. Argumentele contra pedepsei capitale sunt de natură religioasă (Dumnezeu a dat viaţa oamenilor si doar El o poate lua). În momentul de faţă 122 de state au interzisă prin lege această pedeapsă sau nu o mai practică de multă vreme. statele democratice au renunţat sau sunt pe cale să renunţe la ea. dar acolo decizia în această privinţă se ia în cadrul fiecărui stat în parte. de natură psihologică şi preventivă (pedeapsa capitală descurajează potenţialii criminali şi de asemenea reduce mult şi aproape elimină riscul evadării unor criminali periculoşi) şi de natură filosofică (pedeapsa cu moartea este o dovadă că statul preţuieşte cu adevărat viaţa propriilor cetăţeni). De asemenea. Alte 74 de state folosesc încă pedeapsa capitală dar numărul prizonierilor executaţi este foarte mic PS Cei împușcați în plină stradă cu ocazia protestelor din Egipt. 19 (2009) și 23 (2010). Astfel. Poate din acest motiv este considerată a fi învechită. un argument important este dat instituţia închisorii. nici familiile sau avocații lor nu sunt informați în avans cu privire la execuția iminentă. în China. numărul acestora a scăzut la 25 (2008). Singura excepţie o reprezintă SUA. ei acolo sunt veşnic etichetaţi drept infractori şi de asemenea pot învăţă lucruri negative unii de la alţii. ori ca aparţinând de lumea a doua sau chiar a treia. Mongolia și Belarus pedeapsa capitală este clasificată drept „secret de stat”. • Peste 40 de ţări au renunţat la această metodă din 1990 şi până în prezent. se consideră că ar contrazice normele democraţiei. De asemenea. SUA apare ca o excepţie de la ”regulă”. PPS Arabia Saudită practică cea mai „umană” formă de execuție. Argumentele pentru pedeapsa capitală sunt de natură economică (este mai puţin costisitor decât să ţii criminalul în închisoare toată viaţă). În Japonia. iar restul nu fac decât să contrazică argumentele susţinătorilor acestei pedepse. barbară şi neconformă cu vremurile moderne în care trăim. Iran sau Yemen nu se contorizează. Din acest motiv. CONCLUZII Pedeapsa cu moartea este prima pedeapsă pe care a cunoscut-o omenirea. Libia. care uneori are efecte opuse celor pentru care a fost creată asupra vieţii şi mentalităţii celor închişi. deşi aceştia teoretic sunt acolo pentru a fi reabilitaţi. Belarus sau Egipt nici deținuții. Din acest motiv. 19 .

se consideră ca de fapt se încearcă de fapt mascarea unor erori din sistemul penitenciarelor. în primul rând o astfel de lege ar trebui să treacă de un referendum. argumentele de descurajare pot fi uşor combătute. Din acest motiv.se contrazic argumentele economice ce susţineau pedeapsa capitală (costurile de fapt ar fi mai mari în cazul pedepsei capitale. se consideră că statutul de ţară democratică al ţării noastre ar fi incompatibil cu o astfel de pedeapsă. România a cunoscut acest tip de pedeapsă. justiţia nu mai poate face nimic însă în cazul execuţiei persoanei acuzate pe nedrept. erorile judiciare pot fi reparate mai uşor. mai ales datorită contextului (nu mai este ca pe vremuri. iar imediat cu trecerea la democraţie aceasta a fost abolită. aplicarea ei ar fi imposibilă. De asemenea. care în loc să fie îndreptate. BIBLIOGRAFIE 20 .Astfel. De asemenea. Din acest motiv. având în vedere că un om condamnat la moarte poate fi nevinovat în ochii multor oameni. Apoi. iar gardienii aceia oricum sunt plătiţi). datorită încrederii scăzute în justiţie. Prima oară pedeapsa a fost interzisă în 1866. De asemenea. psihologic. o dată cu prima constituţie de natură dictatorială din România. Comuniştii au păstrat-o. cu execuţii în faţa unei mulţimi). pentru că mecanismul pedepsei capitale trebuie veşnic întreţinut. se pare ca efectul descurajator este minim. Iar cel mai important argument contra ar fi cel legat de contextul international. iar cele filosofice sunt total opuse (dacă statul ar pune preţ pe viaţa oamenilor înseamnă că nu ar trebui sa aiba dreptul să le-o ia indiferent de circumstanţe). argumentele pentru aceasta nu ar fi de ajuns în dauna celor contra ei. A fost reintrodusă d-abia în 1938. în care în Europa aproape toate ţările au renunţat la acest tip de pedeapsă. din punct de economic. se preferă ”mascarea” lor. De asemenea. iar în condiţiile în care Biserca se opune unei astfel de legi e greu de crezut ca ea va trece.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful