Nr.

18
Septembrie-octombrie-noiembrie 2011

ISSN 1843 – 6757

Revistă on-line Realizare şi tehnoredactare : prof. Nicoletta Huştiuc

Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu” G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba

Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiţi revista noastră! Minunatele ei pagini vă aşteaptă!

-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotrivă frăţiorii mai mari, părinţii şi de ce nu, bunicii-

Din cuprins : 1. E iarăşi toamnă 2. Părinţii trebuie să ştie ! 3. Proiecte noi 4. Educator, învăţător, profesor 5. Creaţie în...recreaţie 6. Jocuri deosebite 7. Iarna de ieri, de azi 8. Ţara noastră aur poartă... 9. Musafirii povestesc 10. Ecologie şi armonie 11. Pagina din jurnal 12. Din activităţile noastre 13. Drumuri de poveste 14. Hai să colorăm !

,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !” Ion Creangă Sigla noastră Culorile copilăriei

2

Toamna, printre anotimpuri

Dintre toate anotimpurile, la un moment dat îmi place foarte mult toamna. De ce? Fiindca are asemenea culori-covoare fermecate de natură. Toamna e o mare doamnă a naturii, de fapt una dintre cele mai frumoase anotimpuri. Câteodată nici nu ştim care e cel mai frumos anotimp. Întotdeauna mi-a plăcut toamna fiindcă foşnetul frunzelor uscate sub picioare se aude adeseri în surdină şi doar în liniştea paşilor unei calde plimbări dintr-o minunată zi de toamnă albastră asemeni norilor...liniştiţi de toamnă... Uneori e frumos toamna când plouă, dar să stai în casă şi să auzi gălăgia liniştită a stropilor tomnatici şi mari se aude prelung bătând în pervazul ferestrelor, uneori chiar bătând la geamuri spre a ne invita la duş sau la visare... Toamna e anotimpul copiilor, fiindca e o începere nouă, toamna e anotimpul ghiozdanelor la plimbare. Toamna e minunată! Savuraţi-i parfumul!
prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, jud. Alba

Aşa-mi place să fac toamna!

3

Despre drepturile copilului Educatoare Simona Armeana-Grăd.nr.16 Sibiu
Interpretările drepturilor copiilor : În anul 1923 Declaraţia Drepturilor Copiilor a fost elaborată de Englantyne Jebb si sora lui din Londra , Anglia. Aceasta a fost adoptată de Naţiunile Unite de abia în 1946. Paşii au fost mărunţi dar foarte importanţi. Începând cu acestă implementare, s-a declanşat o puternică campania în toată lumea cu scopul de a pune în aplicare şi asigura drepturile copiilor. Mai multe organizaţii, personalităţi, media au depus eforturi pentru a conştientiza întreaga lume asupra acestui aspect, încercând să reprezinte drepturile micuţilor, să investigheze şi să soluţioneze reclamaţiile primite de la cetăţeni privind copii defavorizaţi, neglijaţi sau abuzaţi. Teoria ignoranţei privind drepturile copiilor este susţinută de percepţia pe care o au adulţii asupra copiilor. Ei sunt văzuţi ca nişte “bunuri ” deţinute de adulţi, sau mai mult de naţiune, nu sunt văzuţi nişte adulţi în devenire aşa cum ar fi trebuit, o resursă umană. Politicile populaţiei ar trebuie să se reflecte în abordarea drepturilor copiilor.De exemplu, in Japonia se vorbeşte des despre extincţia rasei asiatice, se iau măsuri pentru reducerea şi controlul indicatorului de natalitate. În alte ţări, precum în Rusia, Franţa, Italia, Singapore mamele care dau naştere mai multor copii sunt recompensate şi tratate asemeni eroilor naţionali. În acelaşi timp copiii pot reprezenta un punct critic în contextul politic al naţiunii sau o sursă importantă de capital uman. În ambele cazuri drepturile copiilor sunt respectate. În momentul de faţă, societatea noastră impune măsuri de acţiune numai când se confruntă cu cazuri grave de abuz sau neglijenţă în familie, prea târziu pentru micuţii care au de suferit. Ce trebuie făcut? Ce putem face noi părinţii, adulţii cu drepturi depline este să realizăm importanţa micuţilor în societatea noastră şi să schimbăm ceva acum. Propunem câteva măsuri: - conştientizarea oricărui cetăţean responsabil asupra existenţei acestor drepturi. - toată lumea (în special cine lucrează cu copiii) are obligaţia să raporteze cazuri de abuz sau neglijenţă îndreptate asupra copiilor. Autorităţile publice locale şi centrale au obligaţia de a garanta şi promova drepturile copilului. - Înfiinţarea de centre care să coordoneze, monitorizeze şi să asigure drepturile copiilor defavorizaţi şi vulnerabili; - Încurajarea cercetărilor privind vulnerabilitatea copiilor din mediul urban si rural, pentru a colecta şi prelucra datele astfel încât prevenţia să fie mult mai uşoară - Implementarea unor programe de informare a tinerelor mămici Ce trebuie ştiut? Vom enumera mai jos cele mai importante drepturi ale copiilor. COPILUL ARE DREPTUL: LA SĂNĂTATE

4

de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate, de a beneficia de serviciile medicale Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală si socială. LA EDUCAŢIE la stabilirea şi păstrarea identităţii sale. de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea, în condiţii nediscriminatorii Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia sa asupra oricărei probleme care îl priveste; În orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveste, copilul are dreptul de a fi ascultat. la libertate de gândire, de conştiinţă şi religie. SĂ FIE ÎNGRIJIT, OCROTIT ŞI IUBIT de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. de a fi protejat împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o muncă ce comporta un risc potenţial, care să îi compromită educaţia, sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. de a beneficia de asistenţă socială şi de asigurări sociale, în funcţie de resursele şi de situaţia în care se află acesta şi persoanele în întreţinerea cărora se găseşte. la protecţie împotriva oricărei forme de exploatare; la protejarea imaginii sale publice si a vieţii sale intime, private şi familiale. Copilul aparţinând unei minorităţi etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viaţă culturală proprie, la declararea apartenenţei sale religioase, la practicarea propriei sale religii, precum şi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alţi membrii ai comunităţii din care face parte. la odihnă şi vacanţă. de a fi protejat împotriva oricăror forme de violenţă, neglijenţă, abuz sau reletratamente. să crească alături de părinţii săi. Copilul are dreptul să fie crescut într-o atmosferă de afecţiune şi de securitate materială şi morală. Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinţilor săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora, are dreptul la protectie alternativă. să depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale; Link-uri si alte informatii utile Linia Verde (telefon gratuit pentru raportarea abuzurilor împotriva copiilor, Telefonul Verde Informare si Consiliere: 0800-8-200-200

5

DANC MIHAELA ELENA G.P.N. SÂRBI, COM. ILIA, JUD. HD. VITAMINE, VITAMINE...
Toamnă mândră şi bogată, Ne-ai adus de toate, iată! Avem fructe şi legume Cu izvor de vitamine. Mere, prune, struguraşi Fructe pentru copilaşi. Morcov, ţelină, gulii Pentru ciorbă la copii.

Simfonia anotimpurilor
Potorac Gabriela, clasa a X-a CN. Ferdinand I, Bacău PROF. LILIANA URSACHE E soare şi natura-nvie, E ca odinioară, Şi cu parfum de iasomie, Va mirosi a vară. Privighetoarea-n codru cântă Cu dulcele ei glas Iar călduroasa vară sfântă Işi va lua bun rămas. Se duce…trece ca o doamnă, Pădurea-ngălbeneşte, Şi lasă loc la gria toamnă, Ce iarnă ea vesteşte. Şi aşa se încheie ciclul, În a noastră Românie, Cu anotimpuri succesive Ce-s ca o simfonie..
6

Afară-i frig şi este ger, Totu-i lipsit de viaţă, Se scutură fulgii din cer, Tot ce-i în jur, e gheaţă. Din cer zglobii cad fulgi de nea, i totul hibernează, Pe un copac, sub iarna grea, Un corb pribeag visează. Visează de odinioară, De păsări părăsit, O călduroasă primăvară, Şi-i zice bun venit.

DE LA CODRI AFLĂM …
,,Foaie verde mărăcine, Codrule, de-aş fi ca tine Fericit aş fi pe lume! Vara-mi vii cu frunze verzi, Toamna le scuturi, le pierzi. Numai eu dacă m-oi pierde, Nimeni nu mă mai vede.” ( (Foaie verde mărăcine– Poezie populară)

De la dacii cei de demult şi până aproape de zilele noastre, codrii au fost, ca şi munţii şi dealurile semeţe, pavăza poporului român în faţa tuturor valurilor de cotropitori. În codrii îşi aveau adăposturi sigure şi haiducii – eroi ce luptau contra asupritorilor de neam şi de ţară. Înmulţirea populaţiei a necesitat însă înfiinţarea de sate noi şi de extindere a terenurilor agricole – fapte care au dus treptat la reducerea întinderii pădurilor. Despre codrii noştri de altădată ne vorbesc legendele, poeziile populare şi culte, precum şi documentele istorice. În legendele şi baladele noastre, codrul este aproape nelipsit. Şi-n documentele istorice, codrii sunt deseori menţionaţi. Străvechii codri au fost aliaţi de nădejde ai armatelor lui Mihai Viteazul în lupta dată contra armatelor otomane la Călugăreni sau au ajutat pe domnitorul român BasarabI să înfrângă la Posada. Alţi codri i-au fost sprijin lui Ştefan cel Mare în biruinţa obţinută contra armatei regelui polon Ioan Albert şi mai ales în lupta cu puhoiul fără seamăn al oştilor otomane. Poporul român e un popor al codrilor. Codrul nu este o pădure nesfârşită. Dimensiunile lui sunt mai aproape de proporţiile omeneşti. Este întrerupt de văi, de bărăgane şi de plaiuri, de păşunile culmilor de munte şi fireşte de toate piscurile şi prăvălirile stâncoase. De mai multe veacuri acest popor a fost plămădit tocmai în luminişurile codrilor de pe ambele povârnişuri ale Carpaţilor. Vreme îndelungată, acest codru i-a fost o măreaţă cetate vegetală, ce i-a adăpostit fiinţa. ,,Fuga în munţi” era de fapt o fugă în desişurile de nepătruns ale codrilor. În opera marilor poeţi români, codrul apare de asemenea în versuri de o rară gingăşie. În poeziile lui Eminescu iubirea şi codrul se întreţes intim, până ajung să se determine una pe alta şi să se contopească în inima poetului. Codrul este pentru Eminescu un martor nedespărţit – şi un părtaş ocrotitor al iubirii în momente de pace şi de farmec. În proza literară, codrul de asemenea a inspirat prin frumuseţea lui, când sălbatică şi când mângâietoare, o bună parte din scrisul nostru cel mai de preţ. Mihail Sadoveanu, el însuşi o făptură puternică şi rotată ca un stejar, dă glas frumuseţii neasemuite a codrului. Scriitorul Alexandru Vlahuţă în opera ,,România pitorească” familiarizează cititorul cu frumuseţile patriei, prezentând obiceiurile, tradiţiile celor mai pitoreşti locuri din România. Locul de salvare a unor animale sălbatice de duşmanii lor rămâne pădurea. ,,Căprioara conteneşte fuga ; păşeşte încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră supt bolţi de frunze, până ce pătrunde în inima – întunecată, ca un iad al pădurii.” (Emil Gârleanu - ,,Căprioara”) Frumuseţile proaspete, adesea gingaşe, ale pădurii sunt zugrăvite cu o adevărată măiestrie şi în opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. Codrii de ieri, ca şi cei de azi, din patria noastră au oferit şi oferă cele mai plăcute şi odihnitoare privelişti şi locuri de popas. Aerul curat, mirosul de răşină şi de flori, foşnetul frunzişului clătinat de boarea vânturilor, cântecul păsărilor, murmurul apei ce cade în repezişuri, coloritul divers al trunchiurilor şi al frunzelor ne transportă în lumea basmelor. În toate anotimpurile codrii sunt frumoşi şi atrăgători. Sunt tablouri de neuitat care ne invită să le revedem mereu, ca să trăim o clipă în împărăţia de vrajă a codrilor noştri.

PROF. MARINELA APOSTOL ŞCOALA CU CLASELE I – VIII RUGINEŞTI, JUDEŢUL VRANCEA

7

AUTOEVALUAREA-O TREAPTĂ SPRE PROGRES -continuare din nr. 18Prof. înv. Primar, Liliana Mursa Gura Roşiei, Roşia Montană, jud. Alba
Componentele autoevaluării · Elevul îşi va dezvolta abilităţile de autoevaluare în cazul în care profesorul va demonstra o atitudine binevoitoare faţă de el, încredere în forţele lui, dorinţa de a-l ajuta să înveţe pe toate căile posibile; · Este important ca elevul să poată să-şi dea o caracteristică succintă, să-şi poată autoregla activitatea de instruire. Baza activităţii de autoevaluare include: dezvoltarea unei atitudini critice faţă de sine, activizarea proceselor de gândire, organizarea eficientă a activităţii mintale şi practice; · Educarea nivelului realist de cerinţe ale elevilor, ale abilităţilor de autoevaluare, necesită un nivel înalt al acestui proces, formarea căruia cere eforturi si timp. Efectele implicării elevilor în autoevaluare · Învăţătorul obţine confirmarea aprecierilor sale în opinia elevilor, referitoare la rezultatele constatate; · Elevul exercită rolul de subiect al acţiunii pedagogice, de participant la propria sa formare; · Permit elevilor să aprecieze rezultatele obţinute şi să înţeleagă eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite; · Cultivă motivaţia interioară faţă de învaţătură şi atitudinea pozitivă, responsabilă, faţă de propria activitate. Accente privind autoevaluarea: · În învăţământul formativ este necesară substituţia notei în sensul tradiţional al ei cu mecanismul de autoevaluare; · Conţinutul autoevaluării elevului este determinat de caracterul şi formele de evaluare ale activităţii învăţătorului; · Nivelul format de autoevaluare al elevilor este diferit. Învăţătorul trebuie să observe etapele de trecere ale elevilor de la orientarea pentru nota spre autoevaluare şi insistent să-i dirijeze în această direcţie; · Merită atenţie deosebită funcţia de proiectare a autoevaluării, care permite elevului sinestătător să determine conţinutul etapei ulterioare; · Formarea deprinderilor de autoevaluare cere o muncă insistentă din partea învăţătorului în educarea elevilor în scopul determinării nivelului realist al cerinţelor. Funcţiile autoevaluării · de constatare (ce ştiu bine din conţinuturile învăţate şi ce ştiu mai puţin bine?) · de mobilizare (eu am reuşit să fac mult, dar la tema respectivă mai am rezerve…) · de proiectare (ca să nu am probleme în continuare, trebuie să repet următoarele…) Căi de formare si de educare a spiritului de evaluare obiectivă: · Autocorectarea sau corectarea reciprocă. Este un prim exerciţiu pe calea dobândirii autonomiei în evaluare. Elevul este solicitat să-şi depisteze operativ unele erori, scăderi, în momentul realizării unor sarcini de învăţare. În acelaşi timp, pot exista cazuri de corectare a lucrărilor colegilor. Depistarea lacunelor proprii sau pe cele ale colegilor, chiar daca nu sunt apreciate prin note, constituite un prim pas pe drumul conştientizării în mod independent a rezultatelor obţinute în procesul de învăţare. · Autonotarea controlată. În cadrul unei verificări, elevul este solicitat să-şi acorde o notă, care este negociată apoi, cu învăţătorul sau împreună cu colegii. Învăţătorul are datoria să argumenteze şi să evidenţieze corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor propuse. · Notarea reciprocă. Elevii sunt puşi în situaţia de a se nota reciproc, fie la lucrări scrise, fie la răspunsurile orale. Aceste exerciţii nu trebuie neapărat să se concretizeze în notare efectivă. · Metoda de apreciere obiectivă a personalităţii. Constă în antrenarea întregului colectiv al clasei, în vederea evidenţierii rezultatelor obţinute de elevi prin utilizarea a cât mai multe informaţii si aprecieri – eventual, prin confruntare – în vederea formării unor reprezentări complete despre posibilităţile fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc. Întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună: • Există un alt mod (metoda) de a rezolva această sarcină? • Am rezolvat sarcina suficient de bine?

8

• Ce ar trebui să fac în pasul următor? • Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui să-l valorific? Condiţii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi: • Prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie să le atingă; • Încurajarea elevilor în a-şi pune întrebările de mai sus şi de a da răspunsul în scris; • Încurajarea evaluării în cadrul grupului; • Completarea, la sfârşitul unei sarcini importante, a unor propoziţii de genul: 1. Am învăţat… 2. Am fost surprins de faptul că… 3. Am descoperit că… 4. Am folosit metoda…deoarece… 5. În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi… Grilele de autoevaluare permit elevilor să-şi determine, în condiţii de autonomie, eficienţa activităţilor realizate. Valenţele formative ale activităţilor de autoevaluare pot fi sintetizate astfel: - ajută elevul să se implice în procesul evaluării şi în felul acesta să conştientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce îl face să înţeleagă şi să aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor, să înţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de învăţător; - încurajează elevul să-şi dezvolte procesele metacognitive, de autoreglare a proceselor de construire a propriilor cunoştinte; - contribuie la formarea reflexivităţii asupra propriei activităţi, la conştientizarea conduitei şi a gradului de adaptare a acesteia la cerinţele învăţării şi activităţii şcolare; - devine disponibilitate în raport cu învăţarea, fiind privită ca un proces de autoreglare care accelerează învăţarea; - dezvoltă o atitudine critică faţă de sine, ajutând elevul să-şi dea seama singur de limitele sale, de poziţia pe care se situează în raport cu colegii săi; - dezvoltă capacitatea de identificare a propriilor progrese şi de ameliorare a performanţelor proprii. Prin noile metode de evaluare se urmăreşte diversificarea controlului activităţii şcolare având ca finalitate formarea unor competenţe şi capacităţi operaţionale în mai multe domenii. Evaluarea trebuie să stimuleze elevii pentru a-şi ameliora rezultatele, să evidenţieze progresul şi nu incapacitatea lor de a realiza anumite cerinţe şcolare. Finalitatea evaluării trebuie să ofere „o oglindă” a nivelului de pregătire a elevului de-a lungul unei perioade de şcolaritate.

CONTINUARE ÎN NR. 19

9

10

CĂRŢI NOI PENTRU VOI!!! Pentru comenzi şi alte informaţii HUSTIUCNICO@YAHOO.COM ORIZONTURILE JOCULUI- TOTUL despre jocul didactic în învăţământul preşcolar-teorie şi exemple practice de jocuri pe domenii experienţiale Jocuri pentru cei mici/Games for the little ones-auxiliar bilingv român – englez, autori prof. Nicoletta Huştiuc, prof. Laura Teban-fişe Isteţilă-matematică pentru preşcolari şi şcolarii mici-de rezolvat împreună, părinţi şi copii, bunici şi nepoţi

11

12

CĂRŢI NOI PENTRU VOI!!!

...Pentru a scăpa de jugul rutinei şi a da puţin progres sistemului educaţional, este neapărat trebuinţă de reflexie pedagogică... Preşcolaritatea/şcolaritatea mică este vârsta transformărilor mari.Veniţi din grădiniţă sau de acasă de „sub atenta supraveghere a bunicilor”,copiii trebuie înarmaţi cu instrumente de lucru care să-i ajute să facă faţă cerinţelor şcolarităţii mari.Această idee o repetăm în fiecare dimineaţă,atunci când ajungem în faţa clasei,pregătiţi pentru”un nou început”. Materialele auxiliare şi ghidul metodic de faţă vin cu propuneri practice de a ajunge la sufletul copilului,de a-l sensibiliza,de a-l modela,de a-l face să aibă o atitudine pozitivă faţă de tot ce-l înconjoară-natura,familie,societate.Ele sunt mai mult decât necesare deoarece înlesnesc realizarea activităţilor de antrenament grafic,matematică,educaţie plastică şi nu doreşte să insiste în mod exclusiv pe evaluarea sau obţinerea performanţelor prin rezolvarea fişelor,ci pe activitatea copilului conform sarcinii primite,întrebuinţate atât în activităţile de învăţare,cât şi în activităţile opţionale-aprofundare şi extindere în plaja orară. Folosind o adresare directă,accessibilă,nepretenţioasă,conform particularităţilor de vârstă,cărţile vă îndeamnă cu plăcere spre studiu. Singura mea dorinţă este de a descoperi că prezentele materiale prezintă interes şi devin utile. Aşadar, a realiza o educaţie reală devine prioritar între competenţele unui dascăl. ...Educaţia este un fapt social şi individual în acelaşi timp.E ceva care se întâmplă în jurul nostru şi în acelaşi timp cu noi.De la naştere şi până la moarte,fiecare dintre noi este spectatorul şi actorul acestui fapt... AUTOAREA, Ed. AGNES COSTEA, Mediaş, jud. Sibiu

13

14

15

Adăugaţi fiecare desene sau decupaje şi veţi obţine afişe ecologie deosebite!

16

VITAMINELE NATURALE ŞI SǍNǍTATEA
TEMA:,,CINE SUNT/SUNTEM?” NIVELUL-IIPERIOADA: o săptămână Educatoare: DELEAN CARMEN G.P.N. nr 8, SEBEŞ, jud. ALBA
OBIECTIVE DE REFERINŢǍ VIZATE: Să-şi imbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei anterioare; Să fie capabil să creeze el insuşi uri verbale,rime,ghicitori,povestiri; Să numere de la 1 la 6 recunoscând grupele şi cifrele corespunzătoare; Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti; Să se comporte adecvat in diferite contexte sociale; Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferite activităţi plastice concrete; CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALE PUSE LA DISPOZIŢIA COPIILOR: BIBLIOTECǍ ARTǍ JOC DE ROL Cărţi,reviste,jetoane cu fructe şi legume ; Planşe cu activităţi desfăşurate in grădina de legume,livadă,in gospodărie,la piaţă ; Caiete de lucru(fişe adecvate temei) Cărţi de poveşti şi poezii ; Coli de scris ; Instrumente de scris :creioane colorate,carioca,creioane CONSTRUCŢII Cuburi de lemn ; Fructe şi legume din plastic ; Truse de construcţii din plastic ; Creioane negre şi colorate ; Acuarele,pensule,plastelină,planşe ; Suport pentru amestecul şi diluarea culorilor ; Caiete de desen; Blocuri de desen; Cartoane colorate; Foarfece; Şabloane de fructe şi legume; Instrumente muzicale ; Vase gradate ; Capsator ; ŞTIINŢǍ Atlas botanic ; Puzzle Table magnetice cu cifre şi litere ; CD; Calculator; Sorţuleţe şi baticuri albe ; Veselă de plastic ; Cântar de bucătărie ; Fructe şi legume proaspete ; Sacoşe pentru cumpărături ; Masă de lucru ; Bani confecţionaţi de copii;

17

CENTRU TEMATIC DESCHIS:
La centrul tematic se vor găsi ,iniţial,următoarele materiale: Reviste din colecţia,,Arborele lumii”,,,Pipo” şi,, Draga mea”; Volumul,,Poveştile copilăriei”de Lucia Muntean; Imagini şi pliante cu fructe şi legume; Carte de bucate pentru copii; CD,,Piti-clic”-Toamnă” şi,, Zâna măseluţă”; Atlas botanic; Pe parcursul derulării proiectului,părinţii şi copiii se vor preocupa de imbogăţirea centrului tematic cu alte materiale. In felul acesta copiii au o responsabilitate,iar părinţii vor fi la curent cu activităţile pe care aceştia le desfăşoară in grădiniţă.

INVENTAR DE PROBLEME:
CE ŞTIU COPIII • Fructele şi legumele sunt alimente; • Fructele cresc in general in pomi,iar legumele in grădină; • Inainte de a fi consumate,fructele şi legumele trebuie spălate; • Când sunt crude,fructele sunt verzi • Când sunt coapte au alte culori(galben,roşu,portocaliu,etc.) • Unele fructe sunt dulci,altele sunt acrişoare; • Fructele se pot consuma proaspete,in compot,uscate(poame)sau sub formă de gem,dulceaţă,sucuri; CE DORESC SǍ AFLE • Ce vitamine conţin fructele şi legumele? • Care sunt vitaminele de care are nevoie organismul pentru a se dezvolta? • Când se consumă fructele:inainte sau după masă?De ce? • Ce este o salată de crudităţi? • Cum se prepară? • De ce este mai bine să consumăm fructele şi legumele in stare proaspătă? • Ce sunt E-urile?Sunt folositoare sau dăunătoare? • Cum se prepară sucurile naturale? • De ce trebuie să limităm consumurile de dulciuri? DIRECŢII DE DEZVOLTARE:

18

Vitaminele,izvor de sănătate;

Sănătate de la toate;

,,VITAMINELE NATURALE ŞI SǍNǍTATEA”

Fructele şi legumele ne ajută să creştem voinici

Minte sănătoasă in corp sănătos

Carnavalul vitaminelor

HARTA PROIECTULUI

19

DESCRIEREA PROIECTULUI: La începutul acestui an şcolar, mai mulţi copii au venit şi mi-au arătat că au început să schimbe dinţii de lapte. Am avut o discuţie cu ei despre dinţii definitivi şi despre alimentaţia sănătoasă de care au nevoie pentru a nu ajunge prea des la stomatolog şi la medic, în general. Fiind perioada fructelor şi legumelor din belşug, m-am gândit că ar fi foarte bine şi potrivit să discutăm despre necesarul de vitamine naturale pentru sănătatea generală a organismului. Am făcut un plan pentru strângerea materialelor necesare şi ne-am gânditla persoanele care vor fi implicate:părinţi, bunici,un medic stomatolog, patronul unui magazin de legume şi fructe,o farmacie. Tinând cont de intrebările copiilor am intocmit impreună harta proiectului pe care cei mici au lipit in dreptul fiecărei teme propuse imagini sugestive decupate din ziare, reviste.Ele au fost afişate intr-un loc accesibil copiilor, pentru ca ei să poată interveni oricând doresc să mai adauge ceva. Sloganul:

FRUCTE + LEGUME = VITAMINE = SĂNĂTATE
A stat scris pe toată perioada derulării proiectului pe uşa sălii de grupă. După ce am stabilit obiectivele, am planificat toate activităţile din săptămână, am ales metodele şi procedeele adecvate abordării în manieră integrată a activităţilor din fiecare zi, apoi am stabilit rolul fiecărui participant pentru buna derulare a proiectului. Am gândit scenariile zilnice în aşa fel încât să fie realizat scopul proiectului tematic: -lupta impotriva produselor care conţin substanţe nocive şi promovarea unei atitudini pozitive faţă de importanţa unei alimentaţii sănătoase, scenarii care să permită copiilor desfăşurarea unor activităţi atractive, plăcute şi utile.

PLANIFICAREA ACTIVITǍŢILOR DE ÎNVǍŢARE
ZIUA ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE • • • • • • • • • ACTIVITǍŢI DE DEZVOLTARE PERSONALǍ-(ADP) Întâlnirea de dimineaţă,,Cum salut?”(deprinderea de a saluta); Calendarul zilei, prezenţa, ştirea zilei- ,,Vreau să fiu sănătos,,; ACTIVITǍŢI LIBERE ALESE(ALA) Artă:,,Legume şi fructe ’’-pictură, decupare, mototolire, lipire; Construcţii:,,Suporturi pentru poster’’; Bibliotecă:,,Semne grafice pe reţea de pătrăţele’’-reţete pentru salate de crudităţi şi sucul de fructe; Vizită la magazinul de fructe şi legume ; ACTIVITǍŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE(ADE) Activitate integrată(DŞ,DEC):,,Vitaminele, izvor de sănătate”(cunoaşterea detaliilor despre piaţă,munca pe care o desfăşoară oamenii şi realizarea de reclame pentru legume şi fructe)

Luni

20

Marţi

ACTIVITǍŢI DE DEZVOLTARE PERSONALǍ-(ADP) Întâlnirea de dimineaţă,,-,,Mă hrănesc sănătos?,, prezenţa, calendarul zilei; ,,Vreau să fiu sănătos!”-deprinderea de a consuma fructe şi legume crude numai după ce au fost bine spălate; • ACTIVITǍŢI LIBERE ALESE(ALA) • Artă:,,Măşti de legume şi fructe’’ ; • Stiinţă :,,Puzzle’’-Reconstituirea unor imagini cu una sau mai multe fructe şi legume; domino cu legume şi fructe ; • Joc de masă :,,Sortarea jetoanelor cu fructe şi legume’’ ; • Activităţi la colţul naturii ; • ACTIVITǍŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE(ADE) • Activitate integrată(DŞ,DEC):,,Sănătatea de la toate’’(joc didactic tip,,Eu spun una,tu spui multe’’-cu legume şi fructe şi cântece pe aceeaşi temă) • •

Miercuri

ACTIVITǍŢI DE DEZVOLTARE PERSONALǍ-(ADP) • Întâlnirea de dimineaţă, calendarul zilei, prezenţa, ştirea zilei- ,, Mâini curate, sănătate pentru organism!,, -deprinderea de a se spăla pe mâini inainte de a lucra cu alimentele; • ,,Când vin de afară, întodeauna mă spăl pe mâini’’-deprinderi de igienă personală; • ACTIVITǍŢI LIBERE ALESE(ALA) • Bibliotecă :Realizarea unor cărţi cu titlurile :,,Vitamine’’,,,Când copiii au oaspeţi’’ • Artă :,,Figurine realizate din legume pentru ornarea mesei’’,Fructe şi legume din carton pentru paiele cu care se bea sucul’’ • ,,Te invit la o salată de fructe !,,- activitate practic- gospodărească • ACTIVITǍŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE(ADE) Activitate integrată(DŞ,DOS):,,Fructele şi legumele ne ajută să creştem voinici’’(numărul în limitele1-6 şi activitate practic-gospodărească);

Joi •
• • • • •

ACTIVITǍŢI DE DEZVOLTARE PERSONALǍ-(ADP) Întâlnirea de dimineaţă,,-Ce sunt E-urile?’’-dezvoltarea abilităţilor de investigare şi comunicare, calendarul zilei, prezenţa; ACTIVITǍŢI LIBERE ALESE(ALA) Artă :,,Pliante cu fructe şi legume’’ Bibliotecă :,,Ghicitori despre fructe şi legume’’ ; Ştiinţă :,,Labirintul’’ ; ,,Şi cei mici şi cei mari doresc să fie sănătoşi’’-întâlnire cu medicul pediatru ;

21

• ACTIVITǍŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE(ADE) • Activitate integrată(DOS,DPM),,Minte sănătoasă în corp sănătos” (concurs tip ,,Adevărat sau fals ‘’Si exersarea unor deprinderi motrice însuşite anterior)

Vineri

ACTIVITǍŢI DE DEZVOLTARE PERSONALǍ-(ADP) • Întâlnirea de dimineaţă,,-,,Cum spun mulţumesc?’’-dezvoltarea abilităţilor de comunicare, prezenţa, calendarul zilei, noutatea zilei-,,Care cred că e cel mai important fruct(legumă) pentru sănătate?De ce?,, • ACTIVITǍŢI LIBERE ALESE(ALA) • Joc de rol:,,De-a aprozarul; De-a gospodinele; • Construcţii:,,Lădiţe pentru legume’’; • Artă:,,Colorăm şi decupăm legume’’; • ,,Carnavalul vitaminelor”-participă copiii cu măştile confecţionate în zilele anterioare(fructe,legume); ACTIVITǍŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE(ADE) • Activitate integrată(DLC,DŞ) :,,Carnavalul vitaminelor »(activitate pentru stabilirea poziţiilor spaţiale şi memorizare)

SCHIMB DE JUCĂRII

Intre 3 şi 15 octombrie avem ocazia să ne demonstrem puterea de constructor de caractere, arătând întregii lumi că cei mari i cei mici pot să lucreze împreună pentru o societate mai bună. Educându-i pe cei mici să fie o componentă activă, am fost invitati sa participam la actiunea “Schimb de jucarii” organizata de Zibo.ro cu ajutorul lui Cabral, in "Galleriile REAL" din Sibiu, astfel incat să putem să punem si noi o cărămidă la edificiul unei lumi mai frumoase.Astfel, in data de 6 octombrie , am participat cu grupa mare pregatitoare , la Galeriile Real din orasul nostru şi am prezentat un dans sportiv.după care am făcut donaţii în bani şi jucării, am făcut poze şi un filmuleţ pe care l-am încărcat pe site-ul Zibo.ro, iar acum aşteptam nerăbdători câştigătorii acestui concurs.Vă prezentăm mai jos câteva secvenţe din spectacolul nostru .

22

Cu toţii facem parte din acelaşi proiect comun care are ca scop salvarea lui Stefanut. (şi dacă lucrurile merg bine şi a altor copii). Niciunul din cei prezenţi mai sus NU a fost plătit să participe la această acţiune! Cu toţii am facut-o pro bono, în speranţa salvării lui Stefănuţ, cu certitudinea că facem o faptă bună. Au pregătit această acţiune educatoarele grupei: Simona Armeana si Teodora Crăstănuş alături de părinţii acestor copii minunaţi. Grădiniţa de copii nr. 16, Sibiu.

23

GRUPA PREGĂTITOARE G. P.P. NR. 11 BRĂILA PROFESOR: FRUSINA CHIRIAC A fost odată ca niciodată un bătrân care locuia la curte. Într-o zi de primăvară, el lui a pus în grădină seminţe de dovleac. Apoi, venea zilnic să vadă dacă au încolţit. Dar, ce credeţi că a observat într-o zi? Nu ştiu cum a răsărit o sămânţă în cuşca lui Grivei. Mai întâi a crescut o tulpină, pe tulpină s-au format frunzele şi apoi o floare. Din floare a crescut un dovleac, care era partenerul lui Grivei. El îl ajuta să crească udându-l cu apă din farfurioara lui. Acest dovleac creştea pe zi ce trecea mai mare, mai gras. Într-o zi câinele nu mai avea loc în cuşcă, nici coada aproape că nu-i mai încăpea. Grivei nu s-a înfuriat, dar acoperişul s-a spart şi dovleacul s-a rostogolit la vale oprindu-se într-un gard. Pe acolo trecea un băieţel, Răzvan. El l-a luat bucuros şi l-a dus acasă mamei lui: - Mami, mami, uite ce am găsit! şi i-a povestit cum a găsit dovleacul. - Bravo, Răzvan! - Ce bine, mami, tot ne trebuia nouă un dovleac pentru sărbătoarea de Halloween. Apoi, a mers la tatăl lui: - Tati, te rog, să mă ajuţi să pregătesc un felinar din acest dovleac! Tata a luat un cuţit, a tăiat capacul dovleacului, apoi a scos seminţele şi i-a curăţat mijlocul. După aceea, Răzvan a desenat cu un pix ochii, nasul, trei triunghiuri, şi gura cu dinţii. I l-a dat tatălui şi acesta a tăiat cu cuţitul după contur. Mama a pus o lumânare şi felinarul lui Jack era gata. - Mamă, uite ce felinar frumos am obţinut! Apoi, mama i-a pregătit costumul de carnaval. A doua zi, Răzvan a luat costumul de carnaval, felinarul şi a plecat cu mama lui la grădiniţă. Aici s-a distrat de Halloween cu colegii din grupă, fiind foarte mândru de felinarul lui. După sărbătoare a luat dovleacul acasă şî l-a dus în camera lui. După câteva zile l-au dus în curte. Atunci a trecut pe lângă el o pisică şi a întrebat: - Casă, căsuţă, locuieşte cineva aici? Nu a răspuns nimeni şi pisica a intrat în dovleac. A locuit aici cu un păianjen până a venit frigul. Când a sosit gerul şi ninsoarea, dovleacul a degerat şi pisica a intrat în casă. Primăvara, când zăpada s-a topit, în locul unde a stat dovleacul a încolţit un dovleac. Probabil, mai rămăsese o sămânţă care a răsărit cu ajutorul apei formate din zăpada ce sa topit. Şi aşa va avea Răzvan iarăşi dovleac de sărbătoarea Halloween-ului.

24

ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII PREŞCOLARILOR ed. Zoica Radu, G.P.N Burduca, Dragodana, jud. Dâmboviţa
Ca atare, putem schematiza forma întrebărilor care exercitează gândirea copiilor, orietându-i spre înţelegerea fiecărei secvenţe în sine şi perceperea tuturor acestora ca pe o unitate coerentă; astfel dispunem de întrebări de formă: - stimulativă ( fac apel la copacitatea de a releva coleraţii între elementele imaginii şi realitate: „Ce observăm aici?, După ce /Cum vă daţi seama că..... De unde....., Unde ... etc.”) - motivaţională („De ce...”) - predicativă („Ce credeti că se va întampla?, Ce s-ar întâmpla dacă........ „Pentru ce/ În ce scop .....”) - sintetică ( vizează surprinderea unor elemente compoziţionale care caracterizează întreaga secvenţă) - deductivă ( „Cum/După ce vă daţi seama că....”) Alte activităţi simulare care simulează creativitatea şi exersează gândirea şi comunicarea sunt convorbirile tematice, povestirile cu început dat, povestirile cu mai multe variante de sfârşit. În conducerea şi analiza lor operăm cu acelaşi tip de întrebări, astfel încât copiii să se obişnuiască cu coerenţa gândirii unei acţiuni,delimitarea acestuia în timp şi spaţiu, interpretarea variată a semnificaţiei diferitelor acţiuni în funcţie de anumite criterii explicite sau implicite, diverse implicaţi sau consencinţe. 2) O deosebită valoare educativă în dezvoltarea gândiri corecte şi a inteligenţei copiilor o au jocurile logico-matematice. Acestea dezvoltă întegrul potenţial intelectual şi acţional-creator al preşcolarului, spiritul său de observaţie, de analiză şi sinteză, de abstractizare şi genaralizare, de comparaţie, pun copilul în situaţia de a căuta soluţii şi de a verbaliza acţiunile, de a acorda atenţie sporită şi de concentrare maximă asupra sarcinii. În plus, prin acest tip de activităţi copiii învaţă cu plăcere elementele de matematică şi de gândire logică. În acest scop am utilizat fişe matematice, de lucru individual. -„ Încercuieşte elementul mai mic/mare ;cel mai mic/cel mai mare”; -„Identifică dintr-un şir elementele identice” ; -„Completează ce lipseşte” ; - Relaţii spaţiale : stânga/la mijloc/ dreapta ; sus( la mijloc) -jos; de asupra- dedesupt; după -înainte-înapoi; înauntru- înafară, etc.; - Relaţii de ordonare: primul-ultimul; - Similarităţi de forme: cerc:( baloane, mingi, capace, etc.); dreptunghi (tablou,oglindă,carte, etc.); - Identificarea şi denumirea figurilor geometrice; - Identificarea grupelor după numărul de elemente; - Numărul şi scrierea cifrelor; - Operaţii simple de calcul ( adumări, scăderi cu 1-2 unităţi- grupa pregătitoare) Tot pe fişe, pentru dezvoltarea atenţiei concentrării şi a spiritului de observaţi, am dat copiilor spre rezolvare exerciţii distractive de tipul labirint, puzzle, sau anagrame- toate potrivite nivelului lor de vârstă. 3) În cadrul tuturor activităţilor, însuşirea şi fixarea cunoştinţelor se face în mod gradat, pe masură ce se şi dobândesc deprinderi legate de dezvoltarea vorbirii şi a comunicări, de cunoaştere a mediului înconjurător; de activităţi artistice şi practice. De aceea am căutat să întrepătundem domenile de cunoaştere, realizând ceea ce se numeşte interdisciplinaritate. De exemplu, în activităţile matematice având ca obiectiv principal formarea şi /sau stabilirea relaţilor spaţiale, elementele grupelor au fost imagini de plante, animale sau mijloace de locomoţie, pe care copiii trebuiau să le denumeacă şi să le clasifice după anumite criterii, ca apoi să spună ce ştiu despre ele. După rezolvarea sarcinii matematice, copiii autrebuit să deseneze din imaginatie un alt grup de ( sarcini matematice) elemente, compus după criterii matematice, dar şi aferente cunoaşterii mediului. -continuare în nr . 19 –

25

POEZII CU MAJE ECOLOGICE
Autor, ed.LUCICA NECHIFOR
,,Să nu ucizi” ,, Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu se lasă batjocorit: Căci ceea ce va semăna omul,aceea va şi secera” Galateni 6;7

PORUNCA
Nu schilodi rândunica Ce ţi-a ciripit la geam, Nu hăitui căţeluşa Care latră pe maidan! Nu tulbura cristalinul Apei limpezi de izvor, Nu risipi bobul galben Şi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor, Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verde Ce hrăneşte-ntreg popor De păsări şi animale, Ca să poţi trăi uşor! Nu împuşca porumbelul Ce ţi-a fost trimis ca sol Şi apără pe Pământ Tot ce-ţi e folositor, Fiindcă toate-n lumea asta, Toate îşi au rostul lor, Iar tu, omule, dator eşti Să le îngrijeşti de zor! Dumnezeu te-a pus pe tine Peste tot stăpânitor Şi apoi ţi-a dat porunca: ,,Fii vajnic ocrotitor!”
26

PARTENERIATELE CU COMUNITATEA ED. AGNES COSTEA- G.Ş.T.R.TÂRNAVA,JUD.SIBU
Parteneriatul educaţional este o necesitate absolută deoarece: - copii au nevoie de o interpretare unitară a mesajelor care le vin din medii diferite, o interpretare coerentă şi echilibrată pentru a se evita confuziile în orientarea lor către adevăratele valori; - procesul de descentralizare în care se află educaţia presupune parteneriatul cu un evantai de factori sociali care pot prelua roluri şi responsabilităţi la nivel local; - contactul permanent al instituţiilor şcolare cu diferiţi parteneri sociali facilitează racordarea efectivă a şcolilor la realitate. Şcoala/grădiniţa joacă, în contextul social actual, rolul cel mai important în definirea parteneriatelor cu comunitatea, în condiţiile în care doar foarte puţin din acţiunea benefică părăseşte porţile instituţiei.Este nevoie ca şcoala/grădiniţa să fie iniţiatoarea unor programe de educaţie civică nonformale şi de educaţie pentru cetăţenie democratică, care să urmărească exercitarea unor responsabilităţi, o mai bună înţelegere a vieţii din comunitate şi creşterea calităţii acesteia. Se pot desfăşura mai multe acţiuni: Copii pot merge în comunitate pentru a cunoaşte resursele disponibile. Se pot iniţia o serie de activităţi ca: vizite la muzee, biblioteci, primărie, schimburi de experienţă între şcoli/grădiniţe, întâlniri cu unii reprezentanţi ai comunităţii. Se pot înfiinţa asociaţii, cluburi, grupuri de interese din comunitate. Se poate participa la luarea deciziilor prin: consilii şcolare, consilii locale ale elevilor, consilii ale părinţilor, etc. Se pot performa o serie de servicii în folosul comunităţii: de caritate (îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi speciale, bolnavi, orfani, ş.a.), ecologice ( de curăţare a unor zone, reciclarea deşeurilor, restaurarea unor monumente, plantarea unor plante, îngrijirea spaţiilor verzi, etc.), de voluntariat (la diferite instituţii din comunitate :bibliotecă, spital, agenţi economici, etc.). Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care copii să contribuie, după puterile lor, la creşterea calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de vedere al educaţiei pe care o face şcoala/grădiniţa. Acestea sunt: - împletirea teoriei cu practica, copii constatând că ceea ce învaţă la şcoală poate fi aplicat în cadrul unei acţiuni concrete; - acţiunile dezvoltă la copii responsabilitatea şi sensibilitatea faţă de semenii lor; - se creează legături la nivelul comunităţii; - se stimulează gândirea critică; - se educă percepţia multiculturalităţii, - se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice. Pentru a dezvolta un program de educaţie în folosul comunităţii, este nevoie de un demers amplu care să ofere bazele eficacităţii acţiunii. Pentru aceasta este necesar să se parcurgă mai multe etape. a)Cunoaşterea comunităţii / Ce este o comunitate? În această etapă este necesar să se identifice dimensiunile fizice, sociale, economice, politice ale comunităţii, să se exploreze trecutul, prezentul, viitorul acesteia. b)Explorarea nevoilor comunităţii / Care sunt problemele? Se pot face sondaje în rândul membrilor comunităţii, pot avea loc discuţii cu experţi şi lideri din comunitate. c) Poziţia diferitelor persoane faţă de nevoile comunităţii / Ce se face şi ce nu se face? Se pot strânge informaţii despre programele existente deja în comunitatea respectivă. d) Rolul şcolii în comunitate / Ce pot să facă copii? Se pot decide alternative de acţiune şi se pot analiza exemplele reuşite de alţi copii. e) Acţiunea civică / Ce vom face şi cum vom face? În această etapă se identifică problemele specifice, se analizează resursele şi politicile comunitare existente, se listează opţiunile de acţiune, se pregătesc planurile de acţiune şi se implementează programele. Există mai multe tipuri de servicii în folosul comunităţii: - directe când copii vin în contact direct sau lucrează cu diferite grupuri de persoane: • tutori pentru colegi mai mici; • sprijin acordat unor colegi de aceeaşi vârstă;

27

• vizitarea unor persoane în vârstă; • timp petrecut cu orfani sau copii bolnavi din instituţiile locale. - indirecte când copii ajută prin strângerea unor fonduri, produse, bunuri necesare rezolvării unor probleme: • organizarea de evenimente sportive pentru o cauză nobilă; • crearea de pliante sau fluturaşi pentru un eveniment; • strângerea de fonduri pentru biblioteca locală. - acţiune civică atunci când: • se trimite o scrisoare autorităţilor locale; • se organizează un eveniment de sensibilizare a opiniei publice. Un program educaţional în folosul comunităţii are mai multe etape. a) PREGĂTIREA – dascălii şi copii lucrează împreună: o identificarea unei nevoi a comunităţii; o colaborare cu parteneri din comunitate; o dezvoltarea unui plan al activităţii; o includerea conţinuturilor curriculare în proiect; o căutare de noi informaţii. b) ACŢIUNEA – copii lucrează sub îndrumarea dascălilor: o se performează serviciul în folosul comunităţii; o se aplică cunoştinţele şi abilităţile dobândite anterior; o se extinde învăţarea şi se învaţă din greşeli. c) REFLECŢIA – copii lucrează sub îndrumarea dascălilor: o se înregistrează gânduri, idei, sentimente; o se adresează întrebări colegilor şi se dau răspunsuri; o se descriu evenimente din timpul activităţii; o se comentează eventualele puncte de vedere diferite ale partenerilor comunitari; o se comentează impactul proiectului; d) DEMONSTRAŢIA – copii îşi demonstrează noile abilităţi sau cunoştinţe dobândite şi sărbătoresc noua experienţă de învăţare: o se raportează şi se împărtăşesc experienţa cu colegi,educatori, persoane din comunitate; o se scriu scrisori, se organizează expoziţii în cazul unor probleme de interes major; o se planifică un eveniment prin care să se sărbătorească beneficiul adus comunităţii; o se dezvoltă noi idei pentru a se continua demersul. Exemple de proiecte în comunitate iniţiate de şcoli: ajutor pentru grădiniţă: realizarea unor jucării, cărţi mari; organizarea unor grădiniţe de week-end pentru categorii defavorizate; realizarea unei pagini web a oraşului-satului sau a unui pliant; înfiinţarea unui centru de petrecere a timpului liber; strângere de fonduri pentru o familie săracă; realizarea unui container ecologic şi reciclarea deşeurilor; organizarea unui grup de ecologie; derularea unui proiect de bună vecinătate cu blocurile/casele de lângă şcoală/grădiniţă; copii în serviciile publice; elaborarea unui ghid pentru părinţi; elaborarea unui ghid al alegătorului; amenajarea unui spaţiu de joacă; ajutorarea bătrânilor din cartier/sat.

28

29

30

31

VREAU SĂ FIU….

32

ZIUA PORTILOR DESCHISE LA POMPIERI
Pompierii îşi aniversează ziua pe 13 septembrie Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu organizează în perioada 9 - 20 septembrie 2011 o serie de manifestări, prilejuite de sărbătorirea Zilei Pompierilor din România. În data de 13 septembrie, între orele 10 şi 13 a avut loc Ziua Porţilor Deschise la Baza Sportivă „Pompierul”. Aici, au fost prezentate tehnici din dotare, Centrul SMURD şi un atelier de stingere la tava cu stingătoare. La data de 14 septembrie, între orele 10 şi 11.30, în Piaţa Mare, a avut loc o festivitate de premiere a concursurilor cu cercurile de elevi, a concursurilor Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, a lotului sportiv al inspectoratului, au fost premiaţi câştigătorii concursurilor interne şi festivitatea de avansare în grad. De asemenea, va fi promovată campania „Din inimă pentru inimi”, tot în Piaţa Mare, Sibiu. Săptămâna 15 - 20 septembrie va fi o săptămână de prevenire a situaţiilor de urgenţă în şcoli. Astfel va fi popularizată ziua de 13 septembrie ca „Ziua Pompierilor din România”, în unităţile de învăţământ, precum şi activităţile desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă prin prezentarea tehnicii din dotare şi a unor exerciţii demonstrative de intervenţie La o parte din aceste activităţi am participat şi noi , cei din grupa mare pregătitoare: am,, condus,, maşini, am‘‘probat,, echipamentul de protecţie şi am folosit furtunul cu apă la stingerea incendiului . Când ne-am întors la grădiniţă, am pus pe hârtie ce ne-a impresionat mai mult după care am realizat o expoziţie cu lucrările noastre . Vă prezentăm mai jos câteva imagini de la acest eveniment. Educatoarele grupei: Simona Armeana Teodora Crăstănuş Grădiniţa nr. 16 Sibiu

33

Pe unde vine maşina Pompierilor? Află tu!

34

35

Iedul mic ascultător, Fuge iute la zăvor, Şi le spune fraţilor: “Staţi încet,nu vă grăbiţi, Mama încă n-a venit. Glasul mamei e suav, Dulce când ne cântă-n prag. CAPRA CU TREI IEZI Ca în fiecare zi, sărmana, A plecat s-adune hrana, Pentru iezişorii ei, Dragi,frumoşi şi mititei. Şi de fiecare dată, Se gândeşte cum să facă, Să nu-i păcalească nimeni, Că-i pândesc de mult vecinii. Aşadar,măicuţa capră, Le cânta de fiecare dată : “Trei iezi cucuieţi Uşa mamii descuieţi, Că mama v-aduce vouă Lapte-n ţâţe, Drob de sare în spinare Mălăuaş în călcăuaş Zmoc de flori pe subsiori.” Şi apoi ea la plecare, Le da câte-o sărutare Şi spunea la iezişori Fiţi cuminţi ,dragi puişori. Iar acum eu repejor, Închid uşa în pridvor, Zăvorul să nu-l uitaţi, Repede să încuiaţi. Dar sărmana căprioară, Nici nu s-a gândit c-afară, Lupul cel fără ruşine Ascultă tot ce le spune. Şi abia plecă sărmana, În pădure după hrană, Că la uşă binişor, Fuge lupul repejor. Şi începe a cânta, Cum lor le cânta mama: “Trei iezi......... Voi nu ascultaţi deloc, Şi vă repeziţi pe loc, Să deschideti la duşmani, Care ne pândesc de ani. Iar hapsânul lup flămând, Nici nu i-a trecut prin gând, C-o să plece tot asa, Şi nu-şi potoleşte foamea. Supărat nevoie mare, O porneşte la plimbare. Se opreşte la fierar, Să-i ascută dinţii iar. Şi limba dac-ar putea, Că poate numai aşa, Glasul i s-a subţia Şi-şi va potoli foamea. După ce a rezolvat, Glasul şi l-a subţiat, A venit din nou la uşă, Şi-a început să cânte… “Trei iezi......... Iedul mare supărat, Că nu este ascultat, A deschis degrabă uşa, Ca să intre mămicuţa. Iedul mic sărmanul fuge, Şi în horn iute s-ascunde. Iar cel mijlociu de groază, Sub un troc se furişează. Spaimă mare, deznădejde, Iedul mare viaţa-şi pierde. Vai, sărmanul ce durere, Inima i se sfâşie… Mândru şi cu burta plină, Se aşterne la odihnă. Se foieşte, se întinde Şi-un strănut apoi îi vine.

Dar ce se aude oare? Un „noroc” din depărtare. Stai niţel că vin acum, Şi te-oi pune la ceaun. N-a băgat de seamă lupul, Spaima şi cu neputinţa. Nemilos i-a sfâşiat, Ş-apoi la drum a plecat. Iedul mic ascultător, Nici nu s-a mişcat din horn. Până când deodată-aude, Glasul mamei preaiubite. Sfâşiată de durere, Caută să-l mângâie. Şi-i promite lupului, Soarta iezişorului. Pregăteşte ea sărmana, Mâncare pentru pomană. Şi-l invită pe vecin, Să se desfete puţin. Sapă ea o groapă-adâncă Şi în ea pune jeratic. Iar apoi ceară aruncă, Multă muncă, multă muncă. Totul este pregătit, Pentru lupul cel vestit. Şi mănâncă şi suspină, Oare cine-o fi de vină? Dar nu mică-i fu mirarea, Când deodată, hop în foc! Şi aşa sărmana capră, Răzbună moartea pe loc. “Arză inima în tine, Lup viclean şi fără milă, Cum a ars şi-n pieptul meu, Şi cum va arde mereu.” Căci se ştie dragii mei, Bun cu bun se răsplăteşte, Rău cu rău se pedepseşte. Prof. Danc Mihaela, Gradinita Sirbi, jud. Hunedoara

36

Ce este educaţia ecologică?

Educaţia ecologică (EE) este un proces aflat la confluenţa dintre ştiinţele realiste (biologie, fizică, geografie, chimie, etc.) şi cele umaniste (legate de sistemele sociale: sociologie, psihologie, istorie, etc), în care ştiinţa se îmbină armonios cu arta, iar noţiunile teoretice sunt zadarnice dacă nu sînt strîns legate de activităţile practice.

EE studiază influenţa activităţilor umane asupra mediului înconjurător. În acest context, studiază în mediul natural şi cel artificial, vieţuitoarele, inclusiv omul şi contribuie la înţelegerea circuitului energiei şi materiei. Ea trebuie să îi ajute pe copii să înţeleagă influenţa comportamentului lor asupra calităţii mediului. EE se bazează pe cunoştinţe referitoare la sistemele sociale şi ecologice, dar are şi o componentă afectivă: domeniul responsabilităţii, sistemul de valori, atitudinile necesare construirii unei societăţi durabile. Scopul EE este de a crea atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.

Educaţia ecologică are următoarele obiective:

• • • • • • • • • •

Cultivarea dragostei pentru Terra şi a tuturor elementelor care intră în componenţa ei: ape, plante, animale, etc; Creşterea dorinţei de a ocroti, respecta şi proteja natura prin implicarea copiilor în activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ ; Dezvoltarea aptitudinilor de cercetare, explorare, investigare a mediului; Cunoaşterea fiinţelor şi fenomenelor din mediul înconjurător şi caracteristicile acestora; Îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din domeniul ecologic; Însuşirea unor norme de comportament necesare pentru a asigura echilibrul dintre sănătatea individului, a societăţii şi a mediului; Cunoaşterea plantelor şi animalelor ocrotite de lege; Cercetarea modalităţilor de reabilitare a stării mediului înconjurător prin a ntrenarea elevilor în activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclarea a deşeurilor, de salubrizare a localităţilor etc.; Conştientizarea necesităţii de a economisi apa, energia electrică, lemnul, etc. (toate resursele naturale); Formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice.

Prof. Ceauşu Silvana-Alisa Clubul Copiilor Tg. Cărbuneşti

37

Am privit spre cer zarea-ndepartată Şi-am văzut venind toamna cea bogată!
Împreună cu copiii de la grupa mare pregătitoare ,, Îndrăzneţii,, de la Grădiniţa P.N. nr8, Sebeş am realizat Cartea Toamnei în cadrul proiectului tematic ,, Jurnal de toamnă,,. Pentru realizarea lucrărilor am folosit toate tehnicile învăţate în cadrul activităţilor artistico- plastice şi practico-aplicative: mototolire, lipire, rupere, pictura, tăierea cu foarfeca şi decuparea cu ponsonul şi am folosit diferite tipuri de hârtie, dar şi materiale din natura. După ce am terminat toate temele propuse le-am prins în Cartea Toamnei. Strugurele- materiale – hârtie creponată, lipici, culori

Prunele- hârtie glasata, lipici, culori Morcovul, marul şi para- decupare prin înţepare dupa contur, hârtie creponată, lipici Ştiuleţii de porumb- hârtie glasată, boabe de porumb, lipici

38

Copilul- frunze presate Legumele vesele- pictură

Borcanul cu murături- carton cilorat, hârtie glasată

Crizantema - hârtie creponată, hârtie glasata, lipici Peisaj de toamna- frunze presate, acuarelă CARTEA TOAMNEI

ED. DELEAN CARMEN G.P.N. nr. 8, SEBEŞ, jud. Alba

39

TOAMNA ,,SPECTACOL LITERAR AUTUMNAL…” (colaj… din cele mai frumoase descrieri ale elevilor claselor V-VIII de la Şcoala Generală cu cls. I-VIII Dobra, jud. Hunedoara,

Atelierul de creaţie literară 2011-2012; cordonator - prof. Crişovan I. Marta)
…Frunzele cad cu mişcări de înger … Odată ajunse pe pământ formează un covor foşnitor în care ni se afundă paşii… viforniţa e un descânt de bătrân xilofon… În aer miresmele de toamnă plutesc multicolor… Peste toate a căzut bruma!… Pânzele de păianjen ţes haină de mohair vesel peste crizanteme… Pe Oceanul albastru al cerului au început să apară corăbii plumburii, care se rostogolesc cu repeziciune în bătaia vântului… slobozind gâzele amorţite de frig să-şi caute adăpost sub plapuma arămie a stejarului din curtea casei şi sub poala pădurii neîntârziat să adoarmă… Pământul e rece şi bătătorit, sleit, fără vlagă… Ramurile copacilor îşi plâng singurătatea… Codrul e pustiu şi fără grai… Paşii umezi ai toamnei în nemărginire se scaldă... palid e zâmbetul lunii atunci când răsare… Mustul viilor, de pe culmile încărcate cu rod până-n noapte nu mai contenesc să curgă… Anotimpul roadelor a sosit doinind!… Iarba şi florile ruginesc! Toamna e plină de candoare şi mister!... Ecoul uriaşilor de piatră din depărtare se zăreşte!... E Toamnă! … TOAMNĂ în decor de cuvânt şi de cânt pe pamânt,… solie de heruvimi şi serafimi înveşmântaţi în mantii de rodie coaptă! TOAMNA Înger alb din cer coboară, Transformând întreaga ţară, Pentru clipa ce-a sosit Într-un peisaj vrăjit. Pe băncuţa de pe stradă, Frunze-au început să cadă Iar sub mărul amorţit, Frunzele s-au ofilit. În pădurea de stejar, Dulci ciripituri dispar Şi lasă în urma lor Numai tristeţe şi dor. Triburi de privighetori Se înalţă peste nori, Şi anunţă-ntreaga ţară Că se-ntorc la primăvară.

ANDRĂŞESC LARISA EMILIA CLASA aVII-a A ŞCOALA GEN. CU CLASELE I-VIII DOBRA - JUD. HUNEDOARA COORDONATOR: PROF. CRIŞOVAN I. MARTA

40

Parfumul cărţilor...toamna
Sub această denumire, Grupa Pregătitoare ,,Albinuţele” de la Grădiniţa cu Program Normal Vinerea, împreună cu doamna educatoare, prof. Nicoletta Huştiuc, însoţiţi de prietenii parteneri de la Grădiniţa cu Program Normal nr. 2 Cugir, Grupa Pregătitoare ,,Fluturaşii”, îndrumată de doamna educatoare Adriana Breaz, s-au întâlnit într-o minunată zi de toamnă ruginie pe aleile oraşului Cugir, pentru a savura parfumul toamnei, dar în primul rând pentru a realiza activitatea din cadrul parteneriatului cu acelaşi nume ,,Parfumul cărţilor”. Sosiţi la Casa de Cultură a Oraşului Cugir, preşcolarii au poposit la Biblioteca Orăşenească, unde li s-a explicat de către doamna bibliotecară cum se realizează cărţile, cum trebuie îngrijite cărţile, ce fel de cărţi există, au simţit ei înşişi mirosul dintotdeauna al cărţilor de pe înaltele rafturi pe care micii preşcolarii le-au putut admira cu mare interes. Unul dintre băieţeii de la Grădiniţa Vinerea a dorit să spună colegilor povestea ,,Ursul păcălit de vulpe”, povestea lui preferată pe care cu toţii am ascultat-o cu mare plăcere, fiind spusă cu nesaţ de micuţul povestitor. Acţiunea s-a încheiat cu un scurt program artistic, în care preşcolarii celor două instituţii au recitat poezii şi ghicitori specifice toamnei, intercalându-le armonios cu cântecele ascultate cu plăcere de personalul Bibliotecii şi Casei de Cultură. Înainte de plecare, preşcolarii au fost răsplătiţi cu aplauze şi felicitări, iar şeful de birou al Casei de Cultură şi doamna bibliotecară le-au adresat invitaţia de a reveni. Am promis cu toţii că după ce vom mai învăţa alte poezii şi cântece vom dori să mirosim iar parfumul proaspăt al cărţilor din care le-am învăţat. Adresăm tuturor îndemnul de a răsfoi cărţile, chiar şi citind imagini, de mici, pentru că întodeauna cartea a fost şi va rămâne un prieten de nădejde şi un aliat devotat. Urmaţi-ne exemplul!

Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea

41

Prof.Petroi E.Laura Emilia Şcoala Generală cu clasele I-VIII Dobra,Jud.Hunedoara ~SIMFONIA TOAMNEI~
Privesc cerul plumburiu, E o sălbatică splendoare Soarele-i portocaliu, Norii parcă-i dau târcoale. Vântul adie zorit, Frunzele foşnesc uşor, Se aşterne peste tot Un covor multicolor. Panorama-i parfumată, De mirosul fructelor. Via este colorată, Strugurii-s la locul lor. Merele şi perele, Zugrăvit-au chipurile Prunii au învineţit Doldora-s gutuile. Porumbul zace pe câmp Dimineţile-s cu brumă Bostanii pierduţi pe rând, Aşteaptă vremuri mai bune. Un popor întreg de păsări, Părăsit-au cuibul drag Înşirându-se în stoluri, Ne-au lăsat cu dor în prag. Harnicele furnicuţe, Se grăbesc spre a lor căsuţe Cu desagii în spinare Pentru zile mai amare. -Noapte buna,soare sfânt! Spune-un greier suspinând. Şi cântând păşeşte agale, Cri, cri, cri! Peste ponoare. În caleaşca aurită, Trece zâna fericită. Fruntea-i este împodobită, De roadele dăruite. Floarea-soarelui se-nchină, Aplecată la pământ Mulţumeşte-n felul ei Fără vorbă ori cuvânt.

42

Sol de pace Într-o zi cu ploi și vânt Venise toamna pe pământ Și-aducea în poala ei Fructe multe, câte vrei Și legume colorate, Crizanteme parfumate, Dar și ceață, frig și ploi, Nori, tristețe și noroi. Iar în urma sa, confuze, Alergau mulțimi de frunze, Se grăbeau s-aducă veste Că o zână din poveste, Cu o trenă de aramă, A gonit vara sărmană Și insistă să rămână Pe la noi mai mult de-o lună, Ba chiar trei luni încheiate Va mai poposi în sate Și-n orașele mărunte Și pe dealuri și la munte. Iar pe-un deal, trist și-nghețat, Stă un greier supărat Că vecina lui furnică Nu doreşte să îi dea O grăunță cât de mică Ca să aibă ce mânca. Furnicuţa, hărnicuţa Toată ziua roboteşte Nicio clipă nu se-opreşte Și sărmanului nu vrea Nici o boabă să îi dea Și îl ceartă, îl gonește, Cu obidă-l dojenește, Îl trimite să muncească Ca și ea s-agonisească. Dar furnica nu gândește Că și greierul muncește, Fiecare-n felul său Ori mai bine, ori mai rău. Însă micul greieraş Nu se lasă păgubaş Şi o roagă pe furnică Să nu îi mai poarte pică, Să-l înveţe a munci Şi a economisi, În schimb el îi va cânta Şi-amândoi se vor distra.

Prof.Godiciu Ileana, G.P.P.nr. 3 Sebeş, jud. Alba

43

Sărbătoarea Recoltei la Grădiniţa cu Program Normal Vinerea
În săptămâna 21-25 noiembrie 2011 a avut loc la Grădiniţa cu Program Normal Vinerea evaluarea proiectului tematic Sărbătoarea Recoltei, proiect desfăşurat pe perioada a 5 săptămâni, timp în care preşcolarii grădiniţei, şi în special copiii grupei mari pregătitoare au învăţat despre parfumul florilor de toamnă, mirosul proaspăt al legumelor pregătite pentru cămară, fructele înmiresmate pregătite pentru rafturile harnicelor gospodine. În tot acest timp copii au învăţat despre fructevitaminele toamnei, legumele vesele care formează adeseori hora în zacusca gospodinelor bunici şi mămici, au cântat cu mare drag cântece despre zarea îndepărtată de unde a venit frumoasa zână toamna. Evaluarea proiectului tematic s-a realizat sub forma unei activităi cu părinţii şi copiii, în cadrul cărei acţiuni copii au arătat că ştiu şi varianta engleză a denumirii fructelor şi legumelor-fruits and vegetables, spunând câteva mici însuşiri, ca formă şi culoare despre fiecare, au recitat poezii, au spus ghicitori despre fructe şi legume, au dansat cu fantome din şerveţele şi măşti-dovleac din carton, pe binecunoscuta melodie ,,Nu mi-e frică de bau-bau”, iar apoi împreună cu părinţii au observat materialele de pe măsuţe, au decupat, lipit şi realizat macheta-planşă Zâna Toamnă la Sărbătoarea Recoltei. La finalul acţiunii cu toţii au fost răsplătiţi cu fructe, suc natural şi clătite cu dulceaţă de măceşe, plăcintă cu măr, toate alese cu măiestrie din coşul bogat al toamnei şi pregătite de mâinile neobosite ale bunicilor şi mămicilor. Gustând şi degustând din bunătăţile toamnei, cu toţii au fost mulţumiţi şi bucuroşi de întreaga activitate. Toamna e o adevărată bogăţie pe care Dumnezeu a dat-o pământului şi omenirii!

Prof. Nicoletta Huştiuc,GPN Vinerea

44

COPACUL TOAMNEI DIN FRUNZE

45

46

Toamna ca a doua doamnă... Prof. Daniela Pintea, Şcoala cu cls.I-IV Tărtăria, jud. Alba Am prezentat pentru dumneavoastră câteva din lucrările create de minunaţii elevi ai doamnei învăţătoare

47

TOAMNA RUGINIE Cel de-al treilea anotimp al anului, cel mai frumos colorat şi cel mai plin de roade, este desigur toamna ruginie. Frunzele cald colorate cad lin pe jos. Oamenii culeg fructele şi legumele proaspete. Vântul supărat suflă cu putere. La cules de nuci trebuie să faci treabă bună. Orice om se pricepe. Soarele se ascunde după deal. Se face seară. Este destul de târziu. Imi place seara asta. Se aude cum cântă greierii. Păsările pleacă în ţările calde. Copiii se duc la şcoală. Unii fac colecţie de frunze. Aceştia le pun la presat. Nu mai este verdeaţă ca înainte. Culorile pastelate ale toamnei, ne împresoară din toate părţile. Mai târziu frunzele cad în tremur uşor din copaci şi formează un foarte frumos covor pastelat peste întreg păntul. Bruma începe să cadă peste iarba gălbejită. Afară se lasă frig, aşa că mă hotărăsc să întru în casă. Eleva, FACAOARU ANDREEA clasa a II-a A, Şcoala cu clasele I-VIII CĂIUŢI, BACĂU prof. înv. primar, GABRIELA TOŞA

ORAŞELE NOASTRE
Alba Iulia, mai demult Bălgrad (în germană Weißenburg, Weissenburg, în maghiară Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, în latină Alba Iulia) este un municipiu situat pe malul râului Mureș, reședința județului Alba, Transilvania, România. Între anii 1541 și 1711 orașul a fost, cu unele întreruperi, reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Transilvaniei. Pentru o scurtă perioadă de timp, începând cu recunoașterea principelui Sigismund Báthory drept suveran al Moldovei și al Țării Românești (1595) a fost și capitală a acestor state, proiectul politic find continuat de Mihai Viteazul. Alba Iulia a fost așadar prima capitală a celor trei provincii românești. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța istorică a orașului și rolul de capitală istorică. La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua națională a României. SURSA-INTERNET

48

UNITATEA DE INVATAMANT :GRĂDINIŢA DE COPII ,,CSIPIKE”CU PROGRAM PRELUNGIT SFÂNTU GHEORGHE, JUDEŢ COVASNA GRUPA:PREGĂTITOARE,, STEP BY STEP” EDUCATOARE: NICA FLORICA -P.Î.P. & BORCHINĂ SĂNDICA TEMA ANUALĂ: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?”  SUBTEMA: ,,A FOST ODATA CA NICIODATA…”  TEMA ZILEI: ,,TĂRÂMUL POVEŞTILOR” DURATA: 1 ZI TIPUL ACTIVITATII: CONSOLIDARE FORMA DE REALIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ ADP+ALA+ADE (DLC+DOS+DEC) FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri, pe echipe, individual; LOC DE DESFASURARE: sala de grupa

JOCURI SI ACTIVITATI ALESE CENTRU CONSTRUCTII:,, Castelul din poveste” CENTRU JOC DE ROL: „O ajutăm pe Albă ca Zăpada sa pregateasca prăjituri pentru pitici ” CENTRU MANIPULATIVE: Puzzle “Ne jucăm cu poveştile”

ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA INTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ: Cântec ,,Bună dimineaţa!” RUTINE: ,,Ne pregătim pentru activităţi” TRANZIŢII: Joc cu text si cânt ,,Câte unul pe cărare”, ,,Noi suntem piticii” ,,Dansul lebedelor”

ACTIVITAŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE DLC - Educarea limbajului ,,Tărâmul poveştilor”- joc didactic DOS - Activitate practică ,,Tablou cu personajul preferat”– aplicaţie 49

DEC-Pictură ,,Scenă din povestea preferată”

PROGRAM DISTRACTIV ,,Carnavalul personajelor din poveşti” (poezii, cântece, dans)

Verificarea, consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la personajele şi poveştile învăţate;  Dezvoltarea creativităţii/expresivităţii verbale, a fluenţei şi originalităţii în vorbire şi gândire prin redarea unor conţinuturi reprezentative din cadrul acestora; Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică; Stimularea imaginaţiei, a creativităţii şi potenţialului creativ al copiilor.

C ENTRU CONSTRUCŢII: :,, Castelul din poveste” Obiective operaţionale: să utilizeze corect materialele puse la dispoziţie; să îmbine armonios formele în scopul realizării temei; să colaboreze în realizarea originală a construcţiei. Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul. Mijloace: cuburi din lemn CENTRU MANIPULATIVE: Puzzle “Ne jucăm cu poveştile” Obiective operaţionale: să reconstituie imagini cu scene din poveştile cunoscute; să execute cu succes sarcinile jocurilor tip puzzle, cu diferite grade de dificultate. Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, Mijloace: puzzle cu imagini din poveşti CENTRU JOC DE ROL: „O ajutăm pe Albă ca Zăpada să pregătească prăjituri pentru pitici ” Obiective operaţionale: să denumească instrumentele de lucru şi ingredientele necesare pentru prăjituri; să prepare crema pentru prăjituri; să respecte etapele de lucru; să se bucure de reuşite;

50

să relaţioneze cu partenerii de joc; să manifeste stări afective pozitive în relaţiile cu cei din jur; Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicatia, demonstraţia, exerciţiul Mijloace: faţă de masă, halate, bonete, prosoape, şerveţele, castron, linguri, farfurioare, linguriţe, mixer, cremă pentru prăjituri, lapte, frişcă ciocolată, biscuiţi,banane. (se va prepara prăjitura,,Acoperişul”)

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE: Educarea limbajului SUBIECTUL:,,Tărâmul poveştilor” MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic OBIECTIVE OPERAŢIONALE: să recunoască poveşti şi personaje, pe baza unor imagini, jetoane, ghicitori, replici folosite sau pe baza descrierii făcute de educatoare/copii; să aşeze imaginile, ce ilustrează scene dintr-o poveste, în ordinea desfăşurării evenimentelor; să povestească episoade reprezentative din povestea indicată; să stabilească dacă este adevărat/fals enunţuri referitoare la anumite situaţii, întâmplări din poveştile învăţate; să caracterizeze unele personaje din poveşti, făcând diferenţa dintre personajele pozitive şi cele negative; să utilizeze cuvinte şi expresii consacrate din poveştile cunoscute; să redea dialogul dintre personaje, interpretând rolul acestora; să-şi exprime propriile opinii, sentimente şi atitudini; să respecte regulile şi sarcinile date. Sarcina didactică : realizarea porţilor poveştilor din materialele puse la dispoziţie şi decorarea lor; descoperirea răspunsului la ghicitori; ordonarea cronologică a momentelor principale din poveşti şi reproducerea coerentă a unui fragment din poveste; recunoaşterea personajelor şi a poveştilor din care fac parte anumite fragmente prezentate de educatoare; caracterizarea, compararea unor personaje, reproducerea unor secvenţe, interpretarea unor versuri din poveşti; stabilirea corectitudinii sau incorectitudinii unor enunţuri referitoare la anumite situaţii, întâmplări din poveşti;

- recunoaşterea unor obiecte din poveşti şi indicarea personajelor cărora le aparţin; formularea corectă a răspunsului în propoziţii dezvoltate conţinând substantivul la cazul genitiv. 51

Regulile jocului: Copilul atins cu bagheta: va spune ce simte la intrarea pe tărâmul poveştilor; va descoperi răspunsul la ghicitoare; va ordona cronologic imaginile şi va reproduce un fragment din poveste; va denumi personajul sau povestea din care face parte fragmentul prezentat de educatoare; va caracteriza, va interpreta rolul unor personaje; va stabili corectitudinea sau incorectitudinea unor enunţuri referitoare la anumite situaţii, întâmplări din poveşti(adevărat-fals); va recunoaşte obiecte din poveşti şi va denumi personajul căruia îi aparţin; se va exprima corect în propoziţii şi fraze; Elemente de joc: - surpriza, bagheta magică, aplauzele, folosirea versurilor, ghicirea, imitarea personajelor din poveşti, mânuirea materialelor; Metode şi procedee: - Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul problematizarea, povestirea, brainstormingul, piramida,kett. Mijloace: ghicitori, jetoane cu personaje din poveşti, imagini cu scene din poveşti, citate din poveştile cunoscute, trăistuţa cu surprize, panou pentru afişare,şnur(pentru porţi),pietre, mărgele,flori, fucte uscate,(pentru decorarea porţilor), pânză sub forma pământului- ce reprezintă tărâmul poveştilor. Forma de organizare: frontal, individual,pe grupuri.

52

http://gradinitavinerea.webs.com/

Sărbătoarea recoltei, activitate cu părinţii G.P.N Vinerea, grupa mare/pregătitoare, prof. ed. Nicoletta Huştiuc

53

Nu ne lăudăm Vrem să v-arătăm Cum noi ne trudim Şi cu drag muncim! NUMERE VECHI ŞI NOI!!! Revistele Grupei Albinuţele, nr. 1, nr. 2, nr. 3 , nr. 4 şi 5 http://www.scribd.com/doc/41297057/Albinute-harnicute http://www.scribd.com/doc/47769485/albinute-2 http://www.scribd.com/doc/53330454/Albinute-harnicute-nr-3 http://www.scribd.com/doc/58829339/albinute-4 http://www.scribd.com/doc/74285607/ALBINUTE-HARNICUTE-5 Revista ,,Dascălul de ieri şi de azi”, nr. 1, nr. 2, revista dedicată exclusiv cadrelor didactice http://www.scribd.com/doc/47470765/DASC%C4%82LUL Revistă în care am colaborat cu mare drag, nr. 1, nr. 2 şi nr.3 ,,Almanah de dascăl” http://www.scribd.com/doc/43663921/almanah-de-dascal-1 http://www.scribd.com/doc/47827613/Almanah-de-Dascal-2-Dana http://www.scribd.com/doc/56650670/Almanah-de-dascal-nr-3 Revistă în care am colaborat cu mare drag, revistă coordonată de prof. înv. primar, Tosa Gabriela, jud. Bacău

54

Mereu mă jucam de-a şcoala…
-articol preluat cu permisiune de pe www.stiridebine.ro Liliana Mursa participă la “Susţin Educaţia” cu trei proiecte, şi anume “Poveşti din satul meu”, “School after school” şi “Ecoşcoala”. Pentru doamna învăţătoare, “cariera” a început la 11 ani, când se juca de-a şcoala, cu tot cu catalog şi lecţii predate, cu elevii fostei sale învăţătoare. Atunci, doamna Mursa reuşise chiar să realizeze un ansamblu de dansuri moderne cu elevii mai mici. În învăţământul primar a intrat în 1986, după ce a terminat liceul pedagogic, dar timp de trei ani a predat în învăţământul gimnazial pe catedră mozaic. Dupa 24 de ani, doamna învăţătoare este la fel de pasionată de cariera ei, ca la început. Poate şi mai mult, pentru că acum culege roadele anilor de muncă. “Remuneraţiile sufleteşti sunt foarte multe; fiecare copil pe care l-am învăţat să scrie şi să citescă, poate chiar să salute sau să înveţe să ceară ceea ce doreşte, fiecare poveste citită care a adus lacrimi în ochii micilor ascultători sau personaje preferate, bucuria descoperirii matematicii sau mirarea în faţa experimentelor, simplele drumeţii în natura în care ne-am bucurat împreună de culorile toamnei sau de ghioceii culeşi. Peste ani , foştii elevi care mi-au ascultat sfaturile de a nu abandona şcoala şi de a lupta pentru viitor au venit de mână la şcoală cu proprii copii spunându-le cine le-a fost învăţătoare”, mărturiseşte doamna Mursa. De “Susţin Educaţia” a aflat prin intermediul lui Cristiana Anca, director executiv al Asociaţiei Române pentru Educaţia Tinerilor, cu care colaborase anterior în alte proiecte la nivelul şcolii Gura Roşiei. În cadrul programului, a înaintat trei proiecte, inspirate din activităţile preferate ale copiilor, şi anume jocul, ecologia şi comunicarea. “Mi-am dorit ca prin aceste proiecte să nu îmi adun resurse de dragul lor, ci să le ofer copiilor situţii de învăţare. Viaţa nu este ROMÂNA, MATEMATICA, DESEN şi ŞTIINŢE, este mult mai mult: este lucru în echipă, respect şi perseverenţă, sunt cunoştinţe integrate şi situaţii de rezolvat . Timpul petrecut la şcoală este insuficient, copiii au nevoie de mult mai multă îndrumare organizată şi de un mediu educaţional structurat. Ceea ce este în jurul lor trebuie să îi ajute să facă paşi mici dar cu rezultate vizibile”, povesteşte doamna învăţătoare. În fiecare dintre cele trei programe copiii se pot înscrie în funcţie de preferinţe, iar în cazul în care numărul acestora va fi mai mare decât cel scontat, vor fi împărţiţi în mai multe grupe. “Copilul care are posibilitatea să facă ceea ce îi place extraşcolar va fi mult mai motivat să înveţe la şcoală”, explică doamna Mursa. Doamna învăţătoare recunoaşte că proiectul “Poveşti din satul meu”, care are ca obiectiv transformarea micuţilor în jurnalişti şi explorarea poveştilor din sat, dar şi îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare ale celor mici, reprezintă o provocare chiar şi pentru ea. “Aceste locuri sunt încărcate de istorie şi cred că mulţi oameni au de spus câte o poveste. Multi copii au bunici care sunt dispuşi să ne ajute. Cred că şi părinţii vor veni cu noi la minireportajele pe care le vom face. Când vezi 30 de ochi care aşteaptă să le spui ceva, oamenii nu vor mai fi reticenţi fiindcă eu am desfăşurat multe activităţi în comunitate”, îşi explică doamna învăţătoare interesul pentru proiectul propus. În urma implementării proiectelor, doamna învăţătoare speră “să le ofer copiilor lucruri pe care în alte condiţii nu le au, să schimb imaginea eronată asupra şcolii şi a educaţiei în general, să văd cât mai multe zâmbete în jur, bucurie şi mulţumire că au avut o copilărie frumoasă”. 55

De ce s-a implicat în programul “Susţin educaţia”? Încă din 2006, de când desfăşoară ateliere de vară, doamna Mursa a început să vadă şi altceva în educaţia românească. Îşi dorea foarte mult să schimbe ceva. “Datorită atelierelor am văzut locuri noi din ţară, oameni deosebiţi, comunităţi noi, şcoli care şi-au lăsat mereu uşile deschise. Am realizat ateliere în cele mai diferite locuri: mănăstiri, parcuri, cluburi, cantine, curţile oamenilor”, încheie doamna învăţătoare Liliana Mursa, despre a cărei pasiune pentru educaţie şi copii se poate spune că întrece rigorile realităţii cotidiene.

Copacul

înflorit/

copacul fără frunze-varianta toamnei

Educatoare:Silvia Bozdog

Grădiniţa ,,Bucuria Copiilor”Mediaş
MATERIALE NECESARE :
-planşă suport de hârtie; -hârtie glasată; -foarfece ; -lipici ; -perforator cu model pentru floricele; -şabloane lalele şi frunze; -şablon iarbă.

56

Parteneriate în care suntem implicaţi noi, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba Pompierii, prietenii noştri Programe educaţionale Ecogrădiniţa Să citim pentru mileniul III Parteneriat cu Şcoala I-IV Vinerea Parteneriat cu G.P.P.nr. 9 Alba Iulia, al 5-lea an de desfăşurare, ,,Micii ecologişti” Parteneriat Naţional ,,Ghiozdanul cu suflete”, jud. Sibiu Parteneriat Naţional ,,Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”, ediţia a V-a Parteneriat Naţional ,,Sărbătorile de iarnă” Program internaţional e twinning ,,Les couleurs de l enfance” A apărut nr. 5 al revistei grupei noastre: iată coperta, e tot revistă on-line! Citiţi cu drag! http://www.scribd.com/doc/74285607/ALBINUTE-HARNICUTE-5

57

58

59

Material realizat de Inv. Maricica Popov, Galati
Aripi spre

lumina

Elefantii nu pot sări? Februarie 1865 este singura luna înregistrată în istorie fără lună plină? Astronauţii cresc în înalţime în spaţiu? Dreptacii trăiesc în medie cu nouă ani

mai mult decât stângacii? Există o pasăre care în loc să ciripească sau să cânte, latră? Sunt cam 2700 de limbi diferite care sunt vorbite Un melc poate dormi trei ani? În medie oamenii se tem mai mult de păianjeni decat de moarte? Pisicile au câte 32 de muşchi în fiecare ureche? Alfabetul limbii chineze conţine peste 40 000 de caractere? Thomas Edison Ochiul unui struţ este mai mare decât creierul său? Peste 10 000 de păsări mor anual din cauza coliziunilor cu ferestrele? Numele Mercedes provine de la numele unei fete din Austria ? Biblia este tradusă în 2 233 de limbi? Animalul cu cel mai mare creier în proporţie cu corpul său este furnica? Copiii se nasc cu ochii albaştri cu toate că după câteva momente aceştia îşi schimbă culoarea? Fluturii percep gustul cu

Puse cap la cap venele, arterele şi capilarele unui adult ar ajunge pentru înconjurul Pământului de aproape patru ori? Oraşele ocupă doar 2% din suprafaţa pământului dar 75% din resurse? Sunt mai mult de 20 000 de feluri de bere? O persoană face în medie 2 500 000 de paşi pe an? Inima unei balene albastre este la fel de mare cât o maşină? Limba unei balene albastre este lungă cât un elefant? O persoană poate trăi fără mâncare până la o lună, dar fără apă numai o săptămână? Şcoala Gimnazială Nr 18

În China sunt mai mulţi vorbitori de engleză decât în Statele Unite? În medie o persoană are peste 1460 de vise pe an? Delfinii dorm cu un ochi deschis? O furnică poate să supravieţuiască până la doua săptămâni sub apă? În cazinourile din Las Vegas nu sunt amplasate ceasuri? Cel mai puternic muşchi din corpul uman este limba? Unghiile măinilor cresc de patru ori mai repede decât cele ale picioarelor?

Dacă cantitatea de apă din corpul omenesc este redusă cu 1% îţi va fi s t i d ă st

Sursa: www.google.ro 1

60

61

62

Zâmbiţi !

La revedere, prieteni dragi! Vă aşteptăm cu materiale practice pe adresa HUSTIUCNICO@YAHOO.COM

Mulţumim colaboratorilor! Nr.18

63

Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor acestora:

ed.Armeana Simona, , ed. Silvia Bozdog,, ed. Agnes Costea, ed. Mihaela Danc, ed. Ecaterina Grecu înv. Elena Mihăilă, prof. Liliana Mursa, ed. Lucica Nechifor prof. Daniela Pintea, prof.Marinela Apostol înv. Maricica Popov, prof. Zoica Radu, prof. Elena Comănescu,ed. Agnes Costea, prof. Maria Brumar, inst. Adriana Prişcă, ed. Carmen Delean, prof. Frusina Chiriac, prof. Ileana Godiciu, prof. Claudia Bordea, prof. Paula Căruceru, prof. Antonela Căprar ed. Teodora Crăstănuş, ed. Doiniţa Bălan, prof. Marta Crişova, prof. Alura Petroi, ed. Valentina Balea, prof. Gabriela Tosa, ed. Săndica Borchină, ed. Florica Nica, prof. Silvana Ceauşu, ed. Lucia Titan, prof. Liliana Ursache

64

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

ISSN 1843 – 6757
ISSN 1843 – 6757

Biblioteca Naţională a României

65

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful