MECANICA PAMANTULUI

1.STRUCTURA PAMANTULUI
1.1.Pamanturi necoezive
1.1.1.Structura granulara (sedimentare)
Fig.1.1.Formarea structurii granulare
min max
max
e e
e e
I
D
÷
÷
=
• Pamanturi cuartoase : forma alungita (bastoane) sau sferica (vezi
clasificare)
• Pot fi indentificate urmatoarele tipuri de contacte intre particulele
minerale.
• L-L –contacte intre particule cu suprafata mare
• L-S-L –contacte intre particule cu suprafata mica
• L-S-V –contacte passive
Fig.1.2 Tipuri de contacte intre particulele minerale
• 1.2.Pamanturi coezive
Fig.1.3.Fortele de legatura intre particulele fine
• Grosimea peliculei de apa (dipoli) fixata pe suprafata particulei
argiloase depinde de suprafata specifica a particulei: montmorillonit:
1000 mp/g ; illit 100 mp/g ; caolinit 10mp/g,
• nisip fin (d=0.1mm): 0.03/g
• Functie de predominarea fortelor de atractie si respingere, particulele
argiloase au tendinta de a se uni in conglomerate care sedimenteaza.
• a). Ape dulci (concentratie de saruri redusa)- fortele predominante de
respingere (-φ), particulele sedimenteaza individual- contacte fata-fata
Fig.1.4
• b).Ape sarate –fortele predominante de atractie (+φ)
Fig.1.5.
• c).Structura mixta- P+H+PF (<0.05mm)
Fig.1.6.Structura pamanturilor fine
Pamanturile argiloase (minerale anizotrope)-forma disc (a) , batoane (bete) (b)
Fig.1.7
2.COMPOZITIA GRANULOMETRICA
Cernere d mm
Sedimentare d mm
Fig.2.1.Analiza granulometrica
0.06 >
0.06 s
2.1.Clasificare Tabelul 1- Fractiuni granulometrice
Fractiuni ale
pamantului
Subdiviziuni Simboluri Marimea particulelor
( mm )
Pamant foarte grosier

Blocuri mari Lbo >630
Blocuri Bo >200 pana la 630
Bolovanis Co >63 pana la 200
Pamant grosier Pietris Gr >2.0 pana la 63
Pietris mare CGr >20 pana la 63
Pietris mijlociu MGr >6.3 pana la 20
Pietris mic FGr >2.0 pana la 6.3
Nisip Sa >0.063 pana la 2.0
Nisip mare CSa >0.63 pana la 0.2
Nisip mijlociu MSa >0. 2 pana la 0.63
Nisip fin FSa >0.063 pana la 0.2
Pamant fin Praf Si >0.002 pana la 0.063
Praf mare CSi >0.02 pana la 0.063
Praf mijlociu MSi >0.0063 pana la 0.02
Praf fin FSi >0.002 pana la
0.0063
Argila CI ≤0.002

• 2.2.Paramentri
• Curba granulometrica – d10 “diametru efectiv”; d30, d50,d60.
Fig.2.2.Curba granulometrica
- coeficient de neuniformitate
- coeficient de curbura
10
60
d
d
c
u
=
60 10
2
30
d d
d
c
c
·
=
• Daca a).Cu>6 si 1<Cc<3 – pamantul are o buna gradatie (usor compactabil)
b).alte valori - pamantul are o gradatie pe domeniu mic
c).lipsa unor fractiuni granulometrice – gradatie intermitenta
Fig.2.3.Curba granulometrica pentru tipuri de pamanturi
2.3. Clasificarea formei – particule din minerale tari (cuart)
Fig.2.4.
• Influentat : - compozitia mineralogica
- drumul de transport si sedimentare
• Important pentru lucrari de umplutura ---NU ---200mm>10%;
procentaj particule ≤ 63mm
>10-15%;
• 3.COMPRESIBILITATEA
• 3.1.Notiuni
Deformabilitatea pamanturilor: cauze - reducerea porozitatii.:
-eliminarea apei din pori
-eliminare gaze din pori
Fig.3.1.Compresibilitatea pamantului
• Relatia dintre tensiuni si deformatii “legea constitutiva a materialului”
Legea lui Hooke:
E- modulul de elasticitate longitudinala (modulul lui Young)
-deformatia liniara specifica
Fig.3.8. Diagrama σ - ε
c o · = E
c
o tg E =
) (
h
h A
• Pe limita de proportionalitate
Es=
• Micsorarea dimeniunii sectiunii transversale se apreciaza prin
-deformatia specifica transversala
Se constata experimental:
coeficient de deformatie transversala (coef.lui Poisson)
c
o
c
o
c
d
d
=
A
A
> ÷ A 0
lim
0
0
0
d
d d
d
d
t
÷
÷ =
A
÷ = c
z t
µc c ÷ =
÷ µ
0
h
h
z
A
= c
• Curbe caracteristice schematizate
• 3.2.1.4.3. Legea lui Hooke generalizata
Stabilirea relatiilor de elasticitate (. )
3 2 1
, , o o o
;
1
'
1
E
o
c =
E
1
'
1
'
3
'
2
o
µ µc c c ÷ = ÷ = =
;
2
'
2
E
o
c =
E
2
' '
3
' '
1
o
µ c c ÷ = =
E
3
' ' '
2
' ' '
1
o
µ c c ÷ = =
;
3
'
3
E
o
c =
• Actiunea concomitenta
• Rezolvand in raport cu tensiunile
) (
E
o
c =
| |; ) (
1
3 2 1 1
o o µ o c + ÷ =
E
| |; ) (
1
1 3 2 2
o o µ o c + ÷ =
E
| |; ) (
1
2 1 3 3
o o µ o c + ÷ =
E
| | ) (
1
x y z z
E
o o µ o c + ÷ =
| | ) (
1
x z y y
E
o o µ o c + ÷ =
| | ) (
1
z y x x
E
o o µ o c + ÷ =
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
3 2 1 1
c c µ c µ
µ µ
o + + ÷
÷ +
=
E
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
3 1 2 2
c c µ c µ
µ µ
o + + ÷
÷ +
=
E
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
1 2 3 3
c c µ c µ
µ µ
o + + ÷
÷ +
=
E
• Problema plana
Starea de eforturi unitare in pamant (STAREA DE EFORTURI SPATIALA)
) (
1
2 1 1
µo o c ÷ =
E
) (
1
1 2 2
µo o c ÷ =
E
) (
1
) (
2 1 2 1 3
c c
µ
µ
o o
µ
c +
÷
÷ = + ÷ =
E
• Legea lui Hooke generalizata (L H G)
(1)
(2)
| | ) (
1
z y x x
E
o o u o c A + A ÷ A =
| | ) (
1
z x y y
E
o o u o c A + A ÷ A =
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c A + A ÷ A =
) ( ) (
3 2 1
c c c c c c c + + = + + =
A
=
z y x
v
v
v
d
d
| | ) ( 2
1
z y x z y x v
E
o o o u o o o c A + A + A ÷ A + A + A =
) (
2 1
z y x v
E
o o o
u
c A + A + A
÷
=
• Introducand
- cresterea tensiunii octaedrice
3
0
z y x
o o o
o
A + A + A
= A
0
) 2 1 ( 3
o
u
c A
÷
=
E
v
K
v
0
o
c
A
=
-unde
) 2 1 ( 2 u ÷
=
E
K
modulul de deformatie volumica
• 3.2.Incercari de compresibilitate
3.2.1.Incercarea edometrica
Fig.3.2.Incercarea edometrica
• 3.2.1.1.Curba compresiune- tasare ( )
Fig.3.3.Curba compresiune-tasare
%
z z
c o ÷
• 3.2.1.2.Curba de consolidare
Fig.3.4.Curba de consolidare
• 3.2.1.3.Curba de compresiune-porozitate
Fig.3.5.Curba compresiune-indicele porilor
n
n
e
÷
=
1
s
p
V
V
e =
t
p
V
V
n =
i i i
e
e
A
A
h
h
V
V
+
+
= · =
1
1
0 0
" "
1
0
LI
e
e
h
h
+
A
=
A
-indicele de compresiune
-indicele de descarcare
Skempton(1944)
-pamant nederanjat Cc=ae0-b
-pamant deranjat
c
c
s
c
(
¸
(

¸

A
+ = ÷
) (
1 log
0
0
e
C e e
z
z
c
o
o
%) 10 ( 009 . 0 ÷ =
L c
w c
%) 10 ( 007 . 0 ÷ =
L c
w c
e
de
h
h d
d
+
÷ =
A
=
1
) (
c
v
a
e
de
d
e E
+
= + ÷ =
1
) 1 (
'
o
0
1 e
e
h
h
+
A
=
A
z
z
d
d
E
c
o
'
=
av-coeficientul de compresibilitate (1/Ka)
o A
A
÷ =
e
Legea indesarii
• 3.2.1.4.2 Curba de compresiune- tasare specifica
Fig.3.9 Curbe caracteristice schematizate
0
0
0
1
1 e
e e
h
h
i
+
÷
=
A
= c
) 1 ( ) (
0 0
e
h
h
e e
pi
i
i
+
A
÷ =
• 3.2.1.4.4. Curba de compresiunie-tasare a pamantului
Fig.3.12.Curba compresiune-tasare (sc.liniara)
• -modulul de edeformatie edometric (M=Eoed)
• M
• - modulul de compresiune volumica ( )
O propunere interesanta pentru calculul lui Es este propunerea lui Ohde(1959)
- modul tangent ; w,v= f(Teren)
Fig.3.10 Evaluarea modului de deformatie (tangent)
{ }
2
2
2
1 3 2
/ 3 ; / 2 cm daN cm daN
z z
= = =
÷
o o
M
m
v
1
=
v
m
c
W
at
z
atm e s
v E ) (
'
o
o
o =
z
z
i i
tg M
c
o
o
A
A
= =
( -tasare specifica)
Fig.3.6. Curba compresiune-tasare specifica
c
) ( c o ÷
• Efectul deranjarii probei asupra legaturii “ ”
Fig.3.7.Influenta deranjarii probei (recoltare) asupra valorii lui
Cc(Mitchell,1956)
3.2.1.4. Caracteristici mecanice determinate din curba caracteristica a
materialelor (REZISTENTA MATERIALELOR)
e
z
÷ o
• Coeficientul presiunii laterale
Fig.3.11.Compresibilitatea cu deformatii laterale impiedicate
0
h
h
v
A
= c
• Deformatia specifica a probei edometrice
-incercare edometrica (compresiune unidimensionala)
s
z
z
E h
h o
c =
A
=
0
-legea lui Hooke (LH)
-incercare triaxiala (TE)
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c + ÷ =
-legea lui Hooke generalizata (LHG)
:
y x
o o = ) 2 (
1
x z z
E
uo o c ÷ =
) 2 (
1
x z
s
z
E E
uo o
o
÷ =
) 2 1 (
z
x
s
E E
o
o
u ÷ =
) 2 1 (
0
K E E
s
u ÷ = ) 1 10 ( s s K
(1)
=> =
IT z IE z
) ( ) ( c c
-incercarea edometrica :
0 = =
y x
c c
| | 0 ) (
1
= + ÷ =
z y x x
E
o o u o c
:
y x
o o =
0 ) ( = + ÷
z x x
o o u o
z x
uo u o = ÷ ) 1 (
u
u
o
o
÷
= =
1
0
K
z
x
(2)
u
u u
u
u u
u
u
÷
÷ +
=
÷
÷ ÷
=
÷
÷ =
1
) 2 1 )( 1 (
)
1
2 1
( )
1
2
1 (
2 2
OED OED OED S
E E E E
0
M E E
OED S
· = rezulta
) (
OED S
E E <
In realitate >Mo1 (vezi NP112/04)
Valoarea coeficientului presiunii laterale (INCERCARI EXPERIMENTALE)
-nisip NC (Jacky,1954)
-
' sin 1
0
0
¢
o o
÷ ~
=
K
K
z x
n
NC OC
OCR K K · =
, 0 , 0
-supraconsolidat (Lunne,1985)
n=0.45
65 . 0 = n -(Mayne /Kulhauy 1983)
Din relatia (1)
1
0
< M
65 . 0
, 0 , 0
OCR K K
NC OC
· = (Mayne,2006)
OCR K ) ' sin 1 (
0
| ÷ =
(SR EN 1997/2006)
3.4.Argile normal si supraconsolidate (influenta istoriei asupra starii de tensiuni)
-presiune de preconsolidare
C
P
Fig.3.13.Procedura grafica de evaluare a presiunii de preconsilidare(pc)dupa
Casagrande(1936)
z ¸
o
C
P
• Raport de supraconsolidare
<1 – pamant subconsolidat
=1 – pamant normal consolidat
1.1...2 – pamant usor consolidat
2.1...4 – pamant moderat consolidat
>4 – pamant supraconsolidat
( )
c
z
p
RSC OCR
¸
o
=
z
z
¸
o ¸ = ·
, c z t
p z o ¸ = = ·
0 , z a
t o o ¸ = = ·
0
1
C
p z
OCR
t
¸
o ¸
·
= = >
·
NORMAL CONSOLIDAT SUPRACONSOLIDAT
Fig.3.14.Starea pamantului
¸ o · = = z p
t z c ,
0 , z a
t o o ¸ = = ·
0
1
C
P z
OCR
t
¸
o ¸
·
= = <
·
IN CURS DE CONSOLIDARE
'
c Z
p = o
'
0 c X
p K = o
'
0 c Y
p K = o
Z c Z
p o o A + = '
Y c X
p K o o A + = '
0
X c Y
p K o o A + = '
0
• 3.5 Comportare tasare – timp in aparatul edometric
• Coeficientul de consolidare
% 90
2 2
85 . 0
4 4 t
h
t
T h KE
c
v
w
s
v
· = · = =
¸
2 1
/ log t t
e
c
A
=
o !!
• 3.6.Factori care influenteaza curba CT
Fig.3.16 Legatura Es de gradul de indesare D (pam.necoezive)
min max
max
n n
n n
D
÷
÷
=
s
m
c
e
E
K
o
u
) 1 (
) 2 1 (
0
+ =
÷
=
s
m
c
e K
o
) 1 (
0
+ =
-modulul de deformatie volumic
Umflarea pamanturilor argiloase(PCUM)
Pamant normal consolidat
3.8.Incercarea monoaxiala
Fig.3.21 Curba compresiune –tasare libera
2
1
c
c
÷ = m
m
1
= u
h
h A
=
1
c
}
÷
÷ =
0
0
2
d
d d
i
c
Fig.3.22.Curba compresiune monoaxiala si determinarea coef.lui Poisson
) (u
) 0 (
3
= o
Fig.3.23.Calculul modulului de deformatie liniara
- modul tangent:
-modul secant:
0 0
o ctg E =
s s
ctg E o =
Fig.3.24.Dependenta coef.lui Poisson de deformatie
NOTA:Se foloseste in special pentru determinarea modulului E la roci tari.Viteza
de incercare 0.05%/minut
1
2
c
c
u ÷ =
u
INCERCAREA TRIAXIALA
Aparat triaxial
Etape:
1). Tensorul sferic (consolidare)
3 2 1
o o o = =
2). Aplicare deviator (rupere)
1
o A
Tipuri incercari:
Consolidare izotropa: -actiunea numai a tensorului sferic
) (
'
3
o
K-modul de deformatie volumica (izotropie elastica)
v
K
c
o
A
A
=
'
V
V
v
A
= c
cu
)
1
1
(
3 ) 2 1 ( 3 u
u
u ÷
+
=
÷
=
s
E E
K
3 2 1
c c c c + + =
v
3 1
2c c c + =
v
(deformatia sp.de volum)
3 2
c c =
Consolidare anizotropa (“incercarea triaxiala”)
1.Incercare neconsolidata-nedrenata (UU)
-creste
); (
3 1
o o ÷ .
3
const ÷ o
2.Incercarea consolidata-nedrenata (CU)
3.Incercarea consolidata-drenata (CD)
-drenare –viteza mica de deformatie compresiune (k)
-v=0.001 mm/min -argile cu plasticitate mare
-v=0.01 mm/min -argile cu plasticitate redusa
-v=0.1 mm/min -nisip
modulul de deformatie initial (tangent)
modulul secant
modul tangent
modul secant final
÷
i
E
÷ ) (
50 s
E E
÷
ti
E
÷
f
E
i i
tg E o =
% 50 % 50
o tg E =
ti ti
tg E o =
f f
tg E o =
Fig.3.25 Curba compresiune-tasare specifica
(
(
¸
(

¸

|
|
.
|

\
|
÷
=
n
atm
i
atm ti
p
kp E
) (
3 1
o o
) (Ed tg E
u ul
o =
• Pentru simularea comportarii pamantului, modelul cel mai folosit este
propus de Kondner (1963), Duncan si Chang (1970).Modelul pleaca de la
exprimarea relatiei efort-deformatie din incercarea triaxiala sub forma:
1 3
1 3
1
( )
i i
i
i
i
a b
E
c c
o o
c
c
o o
÷ = =
+
+
÷
1 ; ) ( ) (
3 1 3 1
< ÷ = ÷
f u f r
R R o o o o
(
¸
(

¸
÷
~ =
) (
) (
1
3 1
c
o o
o
d
d
tg E
t t
1 1
o tg E =
n
a
a
f
t
P
KP
R
E ) (
sin 2 cos 2
) )( sin 1 (
1
3
2
3
3 1
o
| o |
o o |
·
(
¸
(

¸

+
÷ ÷
÷ =
Pa- presiunea atmosferica (100KPa)
K-constanta modulului
n-exponent
Rf-parametru de corectie, care tine seama de faptul ca legea reala se
departeaza de hiperbola teoretica
Evaluarea coeficientilor K si n se determina din incercarea triaxiala, plecand
de la expresia:
n
a
a i
P
KP E ) (
3
o
=
• Pe baza propunerilor date de D+C si K s-a propus modelul Hardening Soil
Model (HSM) in care se determina modulul de deformatie (folosit in
principal la calculul sprijinirilor)
ref
E
50
3
50 50
' cos ' ' sin '
( )
' cos ' sin '
m
ref f
ref
c
E E
c p
| o |
| |
÷
=
+
Pentru pref=100 kPa
-
'
50
E E =
modulul MC (PIMC)
ur ur
E E =
modulul MC (REMNC)
÷
ref
E
, 50
modul mobilizant la 50% din efortul de forfecare
(Brinkgrane,2006- Plaxis Manual)
g
f
q
q
E
E
|
|
.
|

\
|
÷ =1
0
Modulul de deformatie la deformatii mici (HSs)
) 100 ( KPa p
ref
=
Stare de eforturi unitare. (FORFECARE)
(1)
¦
¦
)
¦
¦
`
¹
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
= =
+ = =
o o o o o t
o o o o o
2 sin
2
1
cos sin
) 2 cos 1 (
2
1
cos
2
x x
x x
) max(o =>
; 0 = o
) 0 ( = t
; 0 = o
=>
t
t
t
stare monoaxiala
(2)
) max(t
=>
; 45 = o )
2
1
(
max x
o t =
Se ridica la patrat si se aduna, se elimina α:
2 2 2
)
2
( )
2
(
x x
o
t
o
o = + ÷
Cercul lui Mohr
(1)
(2)
¦
¦
)
¦
¦
`
¹
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
=
= ÷
o
o
t
o
o o
o
2 sin
2
2 cos
2 2
x
x x
t
t
Stare plana
Echilibru
) ( ) ( t o si
o o t o o o o o cos sin 2 sin cos
2 2
xy y x
+ + =
) cos (sin cos sin ) (
2 2
o o t o o o o t ÷ + ÷ =
xy y x
xy
t
xy
t
t
o t o
o o o o
o 2 sin 2 cos
2 2
xy
y x y x
+
÷
+
+
=
=
2 1
,o o
2
1
o o = =>
0 = t
sin 2 cos 2 0
(2 ) 2
x y
xy
d
d
o o
o
o t o t
o
÷
= ÷ + = ÷ =
y x
xy
tg
o o
t
o
÷
= 2
2
2
2 , 1
4 ) (
2
1
2
xy y x
y x
t o o
o o
o + ÷ ±
+
=
Eforturi unitare principale
)
`
¹
¹
´
¦
min
max
o
o
o
o o o o
o 2 cos
2 2
2 1 2 1
÷
+
+
=
o
o o
t 2 sin
2
2 1
÷
=
2
2 1 2
2
2 1
2 2
|
.
|

\
|
÷
= +
|
.
|

\
|
+
÷
o o
t
o o
o
cercul lui Mohr
0 = t
0 = t
t
a).Intindere sau compresiune simpla
0 =
y
o 0 =
xy
t
2 2
2 , 1
x x
o o
o ± =
=>
x
o o =
1
0
2
= o
x
o o o t
2
1
) (
2
1
2 1 2 , 1
± ÷ ± =
xy
t
xy
t
• 4.REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR
4.1.Definitii
4.1.1.Pamanturi necoezive- afanat
max
e
A
P
= o
A
T
f
= t
Fenomenul de micsorare a volumului porilor pamanturilor afanate, prin
forfecare, poarta numele de CONTRACTANTA.
Rezistenta la forfecare este exprimata pe baza teoriei frecarii.
Parametri de baza sunt:
φ’- unghiul frecarii interne
μ- coeficientul de frecare
c’- coeziunea
{
}
Pamanturi coezive
Pamanturi necoezive
'
f
tg t o ¢ = · => Legea lui Coulomb (1773)
'
f
tg t o ¢ = ·
4.1.2.Pamant necoeziv-indesat
min
e
Fenomenul de afanare a pamanturilor (nisipoase) indesate prin forfecare, poarta
numele de “DILATANTA”.
4.1.3.Pamanturi argiloase
PP- Legea lui Mohr (Mohr,1900)
(rez. la forfecare in miscare)
'
'
f e
tg t o ¢ =
unghi de frecare real (efectiv)
'
e
¢ ÷
' '
f e
tg t o ¢ =
PLP- ÷
f
t proportional cu
c
A si ' o
Aria de contact creste cu tensiunile
' o
si ramane constanta la descarcare
coeziune efectiva (creste odata cu preincarcarea si nu se mai
modifica decat odata cu modificarea umiditatii)
e e
K c o =
(rezistenta la forfecare statica)
÷
e
o
presiunea echivalenta (ef.necesar unei probe NC pentru a avea aceeasi
umiditate cu proba analizata)
÷ K constanta
) (
p
I f
Rezulta :
) ( '
'
c e e f
c c tg + + = | o t
•-Efortul intre particulele de pamant
(efortul efectiv – σ’)
•-Presiunea apei din pori u
' u o o = +
PRINCIPIUL PRESIUNILOR EFFECTIVE
P F uA = +
/ / P A F A u = +
' u o o = +
In termenii tensiunilor effective:
Deschis la t=0
4.2.Tipuri de incercari
INCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA
Forfecare directa(DST)
Forfecare directa simpla(DSS)
4.2.2.Procesul de forfecare in raport cu natura si starea fizica a pamantului
t
I.Nisip afanat, argila normal consolidata sau slab consolidata (RSC<2)
IIa.Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2) cu structura floculara(fete-muchii)
IIb.Argila supraconsolidata cu structura dispersa
' '
p cv
¢ ¢ ¢ = ±
Ψ- unghi de dilatanta/contractanta
RELATIA EFORT DEFORMATIE LA DILATARE
CONCEPTUL DE STARE LIMITA
Pamant necoeziv:
Tipuri de incercare de forfecare
A. Incercarea UU -Neconsolidata – Nedrenata
,
u u
c ¢
Incercarea CU -Consolidata –Nedrenata
d d
c ¢ ,
B. Incercarea CD -Consolidata –Drenata
' , ' ¢ c
Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationala de Mecanica
Pamanturilor indicii U,C,D reprezinta prima litera a cuvintelor : undrained,
consolidated, drained.
Pamanturi coezive:
A.Parametri de forfecare pentru stare nedrenata :
' ' '
f
tg c t o ¢ = +
B.Parametri de forfecare (drenat):
Parametri de forfecare reziduali si de varf
'
r
¢
r
c'
si
'
¢
' c
si
Factori de influenta – Efectul DILATANTEI / CONTRACTANTEI
Reprezentarea dreptei caracteristice (neliniara)
Porozitate (ecr)
'
cr
| | ¢ = ±
(0.8 ) ¢
Efectul dilatantei asupra rezistentei la forfecare
'
( )
f cr
tg t o ¢ ¢ = ±
5 4 3 2 1
36 ' | | | | | ¢ A + A + A + A + A + ° =
= corectie pentru forma particulei
1
| A
° ÷ = A 6
1
|
° + = A 2
1
|
pentru “sfericitate mare” si forma rotunda a particulei
pentru “sfericitate mica” si forma nerotunda (cu unghiuri) a
particulei
=corectie pentru marimea particulei
2
| A
pentru d>2.0mm (pietris)
pentru 2.0>d>0.6mm (nisip mare)
pentru 0.6>d>0.2mm (nisip )
pentru 0.2>d>0.06mm (nisip fin)
° ÷ = A 11
2
|
° ÷ = A 9
2
|
° ÷ = A 4
2
|
0
2
= A|
=corectie pentru neuniformitate ( coefficient de neuniformitate) 3
| A
pentru Cu>2.0 (neuniformitate mica)
° ÷ = A 2
3
|
° ÷ = A 1
3
|
0
3
= A|
pentru Cu=2.0 (neuniformitate medie)
pentru Cu<2.0 (neuniformitate mare)
Efectul starii :
=corectie pentru gradul de indesare (ID)
pentru 0< ID <0.5 (indesare mica)
pentru 0.5< ID <0.75 (indesare medie)
pentru 0.75< ID <1.00 (indesare mare)
0
4
= A|
° ÷ = A 1
4
|
° + = A 4
4
|
4
| A
=corectie pentru tipul de mineral
5
| A
pentru cuart
pentru feldspat, calcit
pentru muscovite mica
0
5
= A|
° + = A 4
5
|
° + = A 6
5
|
FA ID<15%
A 15 50
M 50 70
I 70 85
FI 85 100
Valorile rezistentei la forfecare folosite in proiectare
a.Studiul stabilitatii versantilor
Tipul de argila si de
miscare
Tipul de
rupere
Deplasari la
rupere
Parametri rezultate
Argila moale scurta mari
c
Argila sensitive
-rupere initiala
-curgere a masei
scurta
f.Scurta
mari (5-15%)
f.Mari
0
0
Argila supraconsolidata
-alunecari primare
-intacta
-fisurata cu oglinzi de
frictiune
-alunecari secundare
-curgere lenta
scurta
lunga
scurt
lung
oricare
f.lung
mici
mari
mici
mari
oricare
f.mari
0
0
0
0
0
¢
' ¢
u
S
u
S
v
' |
vf v
S '
vf
' |
vf
' |
r
' |
r
' |
INCERCAREA TRIAXIALA
h
h A
=
1
c
0
0 0
;
i
v
V V V
V V
c
÷ A
= ÷ = ÷
Aparat triaxial:
NOTA: Se va reprezenta diagrama
|
.
|

\
| A
= ÷
|
.
|

\
| ÷
h
h
c
o o
2
3 1
si
|
.
|

\
|
A
= ÷
|
.
|

\
|
A
h
h
V
V
c
pentru diferite valori a efortului de consolidare
3
o
kPa 100
3
= o
kPa 300
3
= o
kPa 600
3
= o
Se determina :
-Parametri de forfecare
-Caracteristica de dilatare
-Drumul de eforturi in sistemul q-p
-Determinarea modulului de deformatii la cresteri mici a
deformatiei specifice verticale
1 3
1
2
q
o o
c
÷
= ÷
1
c c ÷
v
) ( ) (
3 0 1
o c E ÷
Relatia q-ε si ε1 – εv in incercarea triaxiala:
Starea limita este reprezentata prin:
- Incercare drenata:
Drumul de efort in sistemul p-q
TIPURI DE INCERCARI:
• Incercare drenata (Incercarea de tip “D”- CD)
Etape:
Etapa1: Consolidarea probei in clopot, in general sub o presiune
(consolidare isotropa) prin eliminarea libera a apei din pori (drenare
libera).Se consemna de asemenea : deformatia verticala si variatia de
volum .
Se va adopta o viteza de incarcare (mica) 0.001-0.1mm/min.
Etapa2: Se creste valoarea presiunii verticale pana la rupere (la pamanturi
moi la )
La evaluarea lui se va lua in considerare si modifica suprafetele
de incarcare:
h h
V V
A
A ÷
A +
=
0
0
2 . 0
1
= c
'
1
o
) % 20 ( h h > A
Incercarea de tip CD:
-Etapa 1 – Consolidare :
- Etapa 2 – Rupere
1 3
' ' o o =
1
' o >
La incercarea de tip CU (probe normal consolidate) :
AF-
AG-(Extensie triaxiala)
const =
1
o
<
3
o
const =
1
o >
3
o
Drum de Efort:
AB-
creste =
1
o
.
3
const = o
Incercare triaxiala pe probe drenate Relatia :
¢
¢
c
c
cos 1
sin 2
1
÷
÷ =
d
d
v
3 1 3 2 1
2 c c c c c c
u
+ = + + =
¢
¢
o
sin 1
sin 2
tan
÷
=
1 v
c c ÷
1
0
;
h
H
c
A
=
0
;
v
h
H
c
A
=
Determinarea unghiului de frecare interna si a coeziunii
Daca cunoastem M* si c* putem determina si c’ ' ¢
* 6
* 3
arcsin '
M
M
+
= ¢
' cos 6
' sin 3
* '
¢
¢ ÷
= c c
Determinarea unghiului de frecare interna -la Nisip ' ¢
In acest caz :`
° ~
+
= 42
7 . 1 6
7 . 1 * 3
arcsin ' ¢ ; c’=0
Determinarea unghiului de dilatanta
|
.
|

\
|
+
=
d
d
2
arcsin ¢
¢
30 ¢ | = ÷
Determinarea modulului de deformatie (incercarea triaxiala):
-Modulul de rigiditate initial Eo
-Modulul de incarcare-descarcare Eur
-Modulul de rigiditate secant la 50% din efortul deviator ultim (qf)
Determ.:
Determinarea modulului de deformatie in modelul Duncan-Chang (modul de rupere)
m
ref
ref
ur ur
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
3
| o
| o
m
ref
ref
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
3
50 50
| o
| o
m
ref
c
c
E E
|
|
.
|

\
|
+
+
=
' cot '
' cot '
'
1
50 50
| o
| o
; INC.TRIAXIALA
; INC. MONOAXIALA
KPa
ref
100 = o
5 . 0 = m
Determinarea E50% pentru fiecare presiune de confinare .) (
3
const = o
u u
u
s c ÷
~ 0 |
cu k
c c ~
'
'
k
k
c c
¢ ¢ ÷
÷
Domenii de folosire a parametrilor de forfecare
Tipul de
incercare
Parametri dreptei intrinseci Corespunde in practica la
situatiile:
UU
Inaltarea rapida a unei c-tii
sau lucrari de pamant pe un
teren neconsolidat,putin
permeabil
CIU
Supraetajarea unei cladiri
sau suprainaltarea unei c-tii
de pam.
Stabilitatea imediata a
taluzurilor sau versantilor.
CAKo-D
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si versantilor.
Realizarea in ritm lent a unor
c-tii sau lucrari de pamant pe
terenuri permeabile.
Reamorsarea unor alunecari
dupa suprafete formate
anterior
0 ' , ' =
r r
c |
', '
k k
c ¢
,
' '
' '
', '
cu cu
cu k
cu k
k k
c
c c
c
¢
¢ ¢
¢
~
~
,
' '
' '
', '
cu cu
cu k
cu k
k k
c
c c
c
¢
¢ ¢
¢
~
~
cu
c
0 1 2 3 4
Lenta CID
Stabilitatea in timp a
taluzurilor si
versantilor.Realizarea
in timp lent a unor c-tii
sau lucrari de pamant
in terenuri permeabile
CAKo-D
Forfecare simpla (pura)
CAKo-U
CAKo-D
Realizeaza o stare de
eforturi unitare pe tot
cuprinsul probei.
Forfecare in conditii de
deformare plana
CAKo-U Modeleaza mai corect
conditiile din: ramblee
lungi, a pamantului din
diguri, baraje sau din
spatele zidurilor de
sprijin
CAKo-D
Compresiune
monoaxiala
UU Valori orientative
Verificarea stabilitatii versantilor + taluzelor
Proiectarea geotehnica bazata pe
EurocodE 7
Eurocod 7 cuprinde 2 parti :
• Eurocod 7-1 pentru proiectarea geotehnica :
- cuprinde reguli si principii generale de calcul pentru
proiectarea structurilor care intra in contact direct cu solul
(fundatii, piloti, ziduri de sprijin, etc.)
- defineste de asemnea abordarile de calcul si coeficientii
partiali de siguranta aferenti.
• Eurocod 7-2 pentru investigarea si testarea pamantului
- reglementeaza regulile esentiale pentru echipamente
- incercari in-situ
- incercari in laborator
- obtinerea si prezentarea rezultatelor, interpretarea lor si
in final reguli esentiale pentru derivarea valorilor
parametrilor geotechnici pentru calcul.
• Scopul proiectarii bazat pe Eurocode este de a preveni
SLU, care aduce structura intr-un stadiu de colaps sau intr-o
stare in care nu va mai putea fi utilizata.In plus fata de asta
starile limita de serviciu (SLS) trebuie indeplinite.
• EC 7 defineste urmatoarele stari limita:
• EQU- presupune pierderea echilibrului structurii sau a
terenului considerat ca un corp solid in care rezistentele
materialelor structurii si ale terenului nu aduc o constributie
importanta la asiguarea rezistentei
Principii pentru Stari limita ultime (SLU)
• STR-cedarea interna sau deformatia excesiva a structurii
sau elementelor de structura, cum sunt de ex.talpile de
fundatie, pilotii sau peretii de subsol, in care rezistenta
materialelor structurii contribuie semnificativ la asigurarea
rezistentei
• GEO-cedarea sau deformatia excesiva a terenului in care
rezistenta pamanturilor sau a rocilor contribuie in mod
semnificativ la asigurarea rezistentei ;
• UPL-pierderea echilibrului structurii sau terenului provocata
de subpresiunea apei (presiunea arhimedica), sau de alte
actiuni verticale;
• HYD-cedarea hidraulica a terenului, eroziunea interna
regresiva in teren, sub efectul gradientilor hidraulici;
• Eurocode 7 defineste coeficineti partiali de siguranta si
modul in care acestia trebuie utilizati in diferitele stari limita
ultime.
• In general in proiectare coeficinetii globali de siguranta au
fost adesea utilizati:Intr-o analiza era doar un coeficient de
siguranta.
Exemplu:
• calculul lungimii necesare a unui perete de sustinere a unei
excavatii: presiunea activa precum si incarcarile au fost
utilizate cu valorile lor caracteristice = incarcarea de calcul
si presiunea pasiva au fost impartite cu un coeficient de
siguranta ηp = 1.50.
In proiectarea dupa Eurocode se aplica coeficienti de
siguranta atat incarcarilor precum si rezistentelor.
Astfel :
• -valorile actiunilor (incarcarilor) se multiplica cu un factor de
siguranta γ >= 1.0
• -valorile rezistentelor se divid cu un factor de siguranta γ >=
1.0
De asemenea valoarea actiunilor (incarcarilor) favorabile,
stabilizatoare se multiplica cu un coeficient de siguranta γ
>= 1.0.
Coeficientii partiali de siguranta se aplica:
• Actiunilor (Incarcarilor)
• Parametrilor materialelor (ex.pamantului)
• Rezistentelor (ex. Presiunea pasiva a pamantului)
• Valorile reale ale parametrilor (fara influenta coeficientilor de
siguranta) se numesc valori caracteristice si au indicele „k”
ex: Ek = valoarea caracteristica a incarcarilor, Rk = valorile
caracteristice a rezistentelor.
• Valorile parametrilor carora li-i s-au aplicat coeficientii de
siguranta se numesc valori de calcul (sau valori de
proiectare) si au indicele „d” (design) ex: Ed = valorile de
calcul a incarcarilor, Rd = valorile de calcul a rezistentelor.
Cazuri de proiectare (abordari de calcul)
• In diferite tari se foloseau de regula diferite cazuri de
proiectare ( cum, cand si unde trebuie folosit fiecare
coeficient de siguranta).Pentru Eurocod 7 diferitele tari nu
au reusit sa gaseasca o metoda comuna de abordare. Astfel
s-a decis asupra a trei cazuri de proiectare, fiecare tara
avand posibilitatea de a-si alege cazul de proiectare cu care
sa lucreze.In plus fiecare isi poate defini coeficinetii de
siguranta speciali care trebuie utilizati in fiecare caz de
proiectare.
• Pentru starile limita ultime STR si GEO (cele mai
importante) trebuie ales unul din cele trei cazuri de
proiectare:
• Cazul 1 de proiectare: (ales de Marea Britanie si Italia)
In acest caz de proiectare trebuie verificate doua combinatii:
Combinatia 1: -cu coeficienti de siguranta partiali pentru
actiuni, 1.0 pentru materiale si rezistente
Combinatia 2: - cu coeficienti de siguranta partiali pentru
materiale, 1.0 pentru actiuni (cu exceptia
actiunilor variabile) si rezistente.
Trebuie utilizata cea mai defavorabila combinatie!!!
• Cazul 2 de proiectare: (ales de Germania,Elvetia si
Austria, cu exceptia calcului pentru stabilitatea taluzurilor)
- Se utilizeaza coeficienti partiali de siguranta pentru
actiuni si rezistente si 1.0 pentru materiale.
• Cazul 3 de proiectare: (ales de Germania,Elvetia si
Austria, pentru stabilitatea taluzurilor)
- Se utilizeaza coeficienti partiali de siguranta pentru
materiale, 1.0 pentru incarcarile din pamant si rezistente.
( se utlizeaza coeficienti partiali de siguranta >1.0 pentru
incarcarile date de structura si care sunt independente de
caracteristicile solului.)
Cum utilizam acesti coeficienti partiali de siguranta?
• Parametri utilizati in proiectarea geotehnica se impart in trei
categorii:
-actiuni (incarcari) , avand notatia A
-materiale ( parametri pamantului), avand notatia M
-rezistente ( presiunea pasiva a pamantului,rezistenta la
alunecare, capacitate portanta, etc.), avand notatia R
• Eurocode 7 defineste diferite seturi de coeficienti partiali de
siguranta si diferitele cazuri de proiectare care
reglementeaza care set de coeficienti partiali de siguranta
trebuie utilizati in fiecare din cele 3 cazuri de proiectare.
• Exista coeficientii partiali de siguranta propusi de Eurocode,
insa fiecare tara in parte are posibilitatea de a a-si defini
propriile valori pentru coeficientii de siguranta aferenti
cazului de proiectare selectat (Caz 1,Caz2 sau Caz3) in
Anexa Nationala(AN).
Urmatorul set de coeficienti de
siguranta sunt valabili pentru starile
limita ultima STR si GEO:
Actiuni (Incarcari)
A1 A2
Incarcari permanente , nefavorabile 1.35 1.00
Incarcari permanente, favorabile 1.00 1.00
Incarcari variabile, nefavorabile 1.50 1.30
Incarcari variabile, favorabile 0.00 0.00

Materiale M1 M2
Unghiul frecarii interne
tg(ϕ)
1.00 1.25
Coeziunea c 1.00 1.25
Coeziunea (conditii
nedrenate) cu
1.00 1.40
Greutate volumica γ 1.00 1.00
Resistente R1 R2 R3 R4
Rezistenta la
alunecare
1.00 1.40 1.00
Capacitate portanta 1.00 1.10 1.00
Presiunea pasiva 1.00 1.40 1.00
Rezistenta pe varf
a pilotilor forati
1.25 1.10 1.00 1.60
Rezistenta la
frecare pe
supraf.laterala a
pilotilor forati,
compress.
1.00 1.10 1.00 1.30
Rezistenta la
frecare pe
supraf.laterala ,
intindere
1.25 1.15 1.10 1.60
Alte tipuri de piloti…
Modul de aplicare pentru cazurile de proiectare
(abordari de calcul)
Cazul 1 de proiectare cu doua combinatii:
• Combinatia 1: A1+ M1 (= 1) + R1 (= 1) - coeficienti de
siguranta pentru actiuni
• Combinatia 2: A2 (= 1) + M2 + R1 (= 1) - coeficineti de
siguranta pentru materiale(pamant)
pentru piloti:
• Combinatia 1: A1 + M1 (= 1) + R1 (= 1)
• Combinatia 2: A2 (= 1) + (M1 (= 1) or M2) + R4
• (M1 pentru capacitatea portanta a pilotilor,M2 pentru actiuni
nefavorabile cum ar fi frecarea negativa pe suprafata
laterala sau incarcarile transversale)
Cazul de proiectare 2:
• A1 + M1 (= 1) + R2 - coeficineti de siguranta pentru
incarcari si rezistente
Cazul de proiectare 3:
• A2 (= 1) + M2 + R3 (= 1)
(A1 pentru incarcari date de structura fara influenta
parametrilor pamantului)


Pamanturi cuartoase : forma alungita (bastoane) sau sferica (vezi clasificare) Pot fi indentificate urmatoarele tipuri de contacte intre particulele minerale.

• • •

L-L –contacte intre particule cu suprafata mare L-S-L –contacte intre particule cu suprafata mica L-S-V –contacte passive Fig.1.2 Tipuri de contacte intre particulele minerale

1.2.Pamanturi coezive

Fig.1.3.Fortele de legatura intre particulele fine Grosimea peliculei de apa (dipoli) fixata pe suprafata particulei argiloase depinde de suprafata specifica a particulei: montmorillonit: 1000 mp/g ; illit 100 mp/g ; caolinit 10mp/g, nisip fin (d=0.1mm): 0.03/g

particulele sedimenteaza individual. particulele argiloase au tendinta de a se uni in conglomerate care sedimenteaza. a).fortele predominante de respingere (-φ).• • Functie de predominarea fortelor de atractie si respingere.contacte fata-fata Fig. Ape dulci (concentratie de saruri redusa).4 .1.

Structura mixta.05mm ) Fig.6.Structura pamanturilor fine .1.5.Ape sarate –fortele predominante de atractie (+φ) Fig.P+H+PF (<0.1. • c).• b).

Pamanturile argiloase (minerale anizotrope)-forma disc (a) .COMPOZITIA GRANULOMETRICA Cernere d  0.06 mm Fig.1.06 mm Sedimentare d  0.1. batoane (bete) (b) Fig.Analiza granulometrica .2.7 2.

0 pana la 63 >20 pana la 63 >6.63 pana la 0.002 0.02 pana la 0.2.0 pana la 6.002 pana la 0.2 >0.0063 pana la 0.063 pana la 2.02 >0.063 >0.Clasificare Fractiuni pamantului Pamant foarte grosier Blocuri mari Blocuri Bolovanis Pamant grosier Pietris Pietris mare Pietris mijlociu Pietris mic Nisip Nisip mare Nisip mijlociu Nisip fin Pamant fin Praf Praf mare Praf mijlociu Praf fin ale Subdiviziuni Tabelul 1.002 pana la .0 >0.0063 Argila CI ≤0.2 >0.063 pana la 0.63 >0.Fractiuni granulometrice Simboluri Marimea particulelor ( mm ) Lbo Bo Co Gr CGr MGr FGr Sa CSa MSa FSa Si CSi MSi FSi >630 >200 pana la 630 >63 pana la 200 >2.063 >0.1. 2 pana la 0.3 >0.3 pana la 20 >2.

2.coeficient de neuniformitate 2 d 30 cc  d10  d 60 .Paramentri Curba granulometrica – d10 “diametru efectiv”.• • 2. d50.d60.coeficient de curbura .Curba granulometrica cu  d 60 d10 . Fig.2. d30.2.

Clasificarea formei – particule din minerale tari (cuart) Fig.3.Cu>6 si 1<Cc<3 – pamantul are o buna gradatie (usor compactabil) b).lipsa unor fractiuni granulometrice – gradatie intermitenta Fig.pamantul are o gradatie pe domeniu mic c).• Daca a).alte valori .4.Curba granulometrica pentru tipuri de pamanturi 2. .3.2.2.

: -eliminarea apei din pori -eliminare gaze din pori Fig.drumul de transport si sedimentare Important pentru lucrari de umplutura ---NU ---200mm>10%.3.• • • • Influentat : . procentaj particule ≤ 63mm >10-15%. 3.Notiuni Deformabilitatea pamanturilor: cauze .1.Compresibilitatea pamantului .COMPRESIBILITATEA 3.reducerea porozitatii.compozitia mineralogica .1.

• Relatia dintre tensiuni si deformatii “legea constitutiva a materialului” Legea lui Hooke:   E   E.3.8. Diagrama σ .modulul de elasticitate longitudinala (modulul lui Young) -deformatia liniara specifica E  tg ( h ) h Fig.ε .

• Pe limita de proportionalitate Es=  d   0  d lim • Micsorarea dimeniunii sectiunii transversale se apreciaza prin -deformatia specifica transversala t   d  d0 d  d0 d0 z  h h0 Se constata experimental:  t  z coeficient de deformatie transversala (coef.lui Poisson)  .

• Curbe caracteristice schematizate .

Legea lui Hooke generalizata Stabilirea relatiilor de elasticitate (.  2 .4.  1''   3''   2 E E   ' 3 3 E ''' ''' . 1   2   3 E .3.2.1.  1 .  2   3'  1'    1 .• 3.  3 )   ' 1 ' 2  1 E 2 E ' .

 y   y   ( z   x ) E E 1 1  3   3   ( 1   2 ).  z  1  z   ( y   x ) E E 1 1  2   2   ( 3   1 ).  x   x   ( y   z ) E E 1        • Rezolvand in raport cu tensiunile E (1   )1   ( 2   3 ) 1  (1   )(1  2 ) E (1   ) 2   (1   3 ) 2  (1   )(1  2 ) E (1   ) 3   ( 2  1 ) 3  (1   )(1  2 ) .• Actiunea concomitenta (   E ) 1  1   ( 2   3 ).

• Problema plana 1  1  ( 1   2 ) E 1  2  ( 2   1 ) E    3   ( 1   2 )   ( 1   2 ) E 1  Starea de eforturi unitare in pamant (STAREA DE EFORTURI SPATIALA) .

• Legea lui Hooke generalizata (L H G) (1) 1  x   x   ( y   z ) E 1  y   y   ( x   z ) E 1  z   z   ( x   y ) E       (2) d v v   ( x   y   z )  ( 1   2   3 ) dv v  1  x   y   z  2 ( x   y   z ) E   1  2 v  ( x   y   z ) E .

cresterea tensiunii octaedrice 3(1  2 )  v  0 E  0 v  K -unde K E 2(1  2 ) modulul de deformatie volumica .• Introducand  0   x   y   z 3 .

• 3.2.Incercarea edometrica Fig.2.Incercarea edometrica .1.Incercari de compresibilitate 3.3.2.

tasare ( z   z %) Fig.• 3.Curba compresiune-tasare .2.1.1.3.Curba compresiune.3.

3.2.1.2.Curba de consolidare

Fig.3.4.Curba de consolidare

3.2.1.3.Curba de compresiune-porozitate

e

n 1 n

e

Vp Vs

n

Vp Vt

V0 h A 1  e0    V i hi A 1  ei

h e  " LI " h 1  e0

Fig.3.5.Curba compresiune-indicele porilor

cc cs

-indicele de compresiune -indicele de descarcare

  z  e0  e  Cc log 1   z (e0 )   

cc  0.009(wL  10%)
-pamant nederanjat

Skempton(1944) Cc=ae0-b

cc  0.007(wL  10%)
d z E d z
d 

-pamant deranjat
'

h e  h 1  e0

d (h) de  h 1 e
Legea indesarii

d ' 1  e E  (1  e)  de av

av-coeficientul de compresibilitate (1/Ka)  

e 

2.• 3.1.4.tasare specifica h e0  ei 1   h0 1  e0 hi ei  e0  ( ) pi (1  e0 ) h Fig.3.2 Curba de compresiune.9 Curbe caracteristice schematizate .

4.• 3.12. Curba de compresiunie-tasare a pamantului Fig.2.1.liniara) .Curba compresiune-tasare (sc.4.3.

v= f(Teren)  at c Fig.modul tangent .10 Evaluarea modului de deformatie (tangent) .• M  tg   z i i • •  z M 23   z1  2daN / cm 2 . w.3.modulul de compresiune volumica ( mv ) M O propunere interesanta pentru calculul lui Es este propunerea lui Ohde(1959) mv   z' W Es  ve atm ( ) . z 2  3daN / cm 2 -modulul de edeformatie edometric (M=Eoed)   1 .

3. Curba compresiune-tasare specifica (   ) .6.(  -tasare specifica) Fig.

1.1956) 3.Influenta deranjarii probei (recoltare) asupra valorii lui Cc(Mitchell.3.2.4. Caracteristici mecanice determinate din curba caracteristica a materialelor (REZISTENTA MATERIALELOR) .• Efectul deranjarii probei asupra legaturii “ z  e ” Fig.7.

11.3.Compresibilitatea cu deformatii laterale impiedicate .• Coeficientul presiunii laterale h v  h0 Fig.

• Deformatia specifica a probei edometrice -incercare edometrica (compresiune unidimensionala) h  z z   h0 Es -legea lui Hooke (LH) -incercare triaxiala (TE) ( z ) IE 1  z   ( x   y ) -legea lui Hooke generalizata (LHG) E 1  x   y :  z  ( z  2 x ) E  ( z ) IT   z  1 ( z  2 x ) Es E z    E  Es (1  2 x ) z E  Es (1  2K 0 ) (1) (10  K  1) .

-incercarea edometrica : x  y  0 1  x   x   ( y   z )  0 E   x y :  x   ( x   z )  0  x (1   )   z x   K0  z 1 (2) .

Din relatia (1)

2 2 1    2 2 (1   )(1  2 ) ES  EOED (1  )  EOED ( )  EOED 1  1  1 

ES  EOED  M 0

rezulta

( ES  EOED )

M0 1

In realitate >Mo1 (vezi NP112/04) Valoarea coeficientului presiunii -laterale (INCERCARI EXPERIMENTALE)

 x  K 0 z
K 0  1  sin  '
K 0,OC  K 0, NC  OCRn
-nisip NC (Jacky,1954) -supraconsolidat (Lunne,1985)

n=0.45

n  0.65

-(Mayne /Kulhauy 1983)

K0,OC  K0, NC  OCR0.65 (Mayne,2006)
K 0  (1  sin  ' ) OCR (SR EN 1997/2006)

3.4.Argile normal si supraconsolidate (influenta istoriei asupra starii de tensiuni)

 z

PC

PC -presiune de preconsolidare
Fig.3.13.Procedura grafica de evaluare a presiunii de preconsilidare(pc)dupa Casagrande(1936)

..2 – pamant usor consolidat 2..1.4 – pamant moderat consolidat >4 – pamant supraconsolidat ..1.• Raport de supraconsolidare RSC (OCR)   z pc  z    z <1 – pamant subconsolidat =1 – pamant normal consolidat 1.

14.t  z    0   z .3.pc   z .Starea pamantului .a  t   OCR  NORMAL CONSOLIDAT 0 pC  z  1 t  SUPRACONSOLIDAT Fig.

a  t   OCR  PC z  1 t  0  IN CURS DE CONSOLIDARE .pc   z .t  z    0   z .

 Z  pc '  X  K 0 pc '  Z  pc ' Z  X  K 0 pc ' Y  Y  K 0 pc ' X  Y  K 0 pc ' .

5 Comportare tasare – timp in aparatul edometric .• 3.

• Coeficientul de consolidare cv  KEs w h 2 Tv h 2 0.85     4 t 4 t90% c  e !! log t1 / t 2 .

Factori care influenteaza curba CT K  E  (1  e0 ) m (1  2 ) cs K  (1  e0 ) m cs -modulul de deformatie volumic Fig.16 Legatura Es de gradul de indesare D (pam.6.necoezive) D nmax  n nmax  nmin .• 3.3.

Umflarea pamanturilor argiloase(PCUM) .

Pamant normal consolidat .

3.8.Incercarea monoaxiala .

21 Curba compresiune –tasare libera .3.Fig.

3.lui Poisson ( ) .Curba compresiune monoaxiala si determinarea coef.22.1 m 2  1 m h 1  h di  d0  2   d0 Fig.

Calculul modulului de deformatie liniara ( 3  0) .23.modul tangent: -modul secant: E0  ctg  0 Es  ctg  s Fig.3..

Viteza de incercare 0.24.05%/minut . 2  1 Fig.lui Poisson de deformatie NOTA:Se foloseste in special pentru determinarea modulului E la roci tari.Dependenta coef.3.

Tensorul sferic (consolidare) 1   2   3  1 2).INCERCAREA TRIAXIALA Aparat triaxial Etape: 1). Aplicare deviator (rupere) .

de volum) .Tipuri incercari: Consolidare izotropa: -actiunea numai a tensorului sferic ' ( 3 ) K-modul de deformatie volumica (izotropie elastica)  ' K  v cu V v  V Es 1   E K  ( ) 3(1  2 ) 3 1  v  1   2   3  v  1  2 3 2  3 (deformatia sp.

.Incercare neconsolidata-nedrenata (UU) -creste ( 1   3 ).  3  const.Consolidare anizotropa (“incercarea triaxiala”) 1.

Incercarea consolidata-nedrenata (CU) .2.

01 mm/min -v=0.1 mm/min -argile cu plasticitate mare -argile cu plasticitate redusa -nisip .001 mm/min -v=0.Incercarea consolidata-drenata (CD) -drenare –viteza mica de deformatie compresiune (k) -v=0.3.

25 Curba compresiune-tasare specifica .3.Eul  tg u (Ed ) Ei  modulul de deformatie initial (tangent) E50 ( Es )  modulul secant E50%  tg 50% Ei  tg i Eti  modul tangent Ef  Eti  tg ti modul secant final E f  tg f n   ( 1   3 )i      Eti  kpatm   p   atm      Fig.

Modelul pleaca de la exprimarea relatiei efort-deformatie din incercarea triaxiala sub forma: 1   3  a  b i i  i 1  Ei ( 1   3 ) i .• Pentru simularea comportarii pamantului. modelul cel mai folosit este propus de Kondner (1963). Duncan si Chang (1970).

presiunea atmosferica (100KPa) K-constanta modulului n-exponent Rf-parametru de corectie. care tine seama de faptul ca legea reala se departeaza de hiperbola teoretica .( 1   3 ) r  R f ( 1   3 )u . R f  1  d ( 1   3 )  Et  tg t    d ( 1 )   E1  tg1  R f (1  sin  )( 1   3 )   Et  1   KPa ( 3 ) n  2 cos   2 3 sin   Pa  2 Pa.

plecand de la expresia: Ei  KPa ( 3 Pa )n .Evaluarea coeficientilor K si n se determina din incercarea triaxiala.

• Pe baza propunerilor date de D+C si K s-a propus modelul Hardening Soil ref Model (HSM) in care se determina modulul de deformatie E50 (folosit in principal la calculul sprijinirilor) - E50 ref c 'cos  '  3 'sin  ' m  E50 f ( ) c 'cos  ' pref sin  ' Pentru pref=100 kPa E50  E 'modulul MC (PIMC) Eur  Eur modulul MC (REMNC) .

2006.E50.ref  modul mobilizant la 50% din efortul de forfecare ( pref  100 KPa ) (Brinkgrane.Plaxis Manual)  q E 1  q E0  f     g Modulul de deformatie la deformatii mici (HSs) .

(FORFECARE)   1   2    x cos    x (1  cos 2 )    2   1 (2)    x sin  cos    x sin 2    2   (1) stare monoaxiala max(  ) =>   0. Stare de eforturi unitare. (  0) =>   0. .

( max (1)    x    cos 2    2 2   x (2)    sin 2   2   x 1  x) 2 Se ridica la patrat si se aduna. se elimina α: (  x 2 )   ( 2 2 x 2 )2   Cercul lui Mohr .max( ) =>   45.

 xy  xy  Stare plana Echilibru ( )si( )    x cos 2    y sin 2   2 xy sin  cos    ( x   y ) sin  cos    xy (sin 2   cos 2  ) .

2  x y 2  1 2 ( x   y ) 2  4 xy 2 . x y 2  x  y 2 cos 2   xy sin 2  max   1 .  2  Eforturi unitare principale    min   1   2 =>  0  x  y d  sin 2   xy cos 2    0 d (2 ) 2  xy tg 2   x  y  1.

 0  0    1   2 2 2  1   2 2 cos 2 1   2 sin 2 2 2  2    2  2   1     1  2    2  cercul lui Mohr .

2 1 1   ( 1   2 )   x 2 2 .Intindere sau compresiune simpla  xy  0 y  0 x x  1. xy  xy a). 2   =>  1   x  2  0 2 2  1.

afanat emax P  A T f  A Fenomenul de micsorare a volumului porilor pamanturilor afanate.Definitii 4. poarta numele de CONTRACTANTA.REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR 4. .1.1. prin forfecare.1.Pamanturi necoezive.• 4.

coeficientul de frecare c’. Parametri de baza sunt: Pamanturi coezive  φ’.Rezistenta la forfecare este exprimata pe baza teoriei frecarii.unghiul frecarii interne μ.coeziunea  Pamanturi necoezive .

 f    tg ' => Legea lui Coulomb (1773)  f    tg ' .

Pamant necoeziv-indesat emin Fenomenul de afanare a pamanturilor (nisipoase) indesate prin forfecare. poarta numele de “DILATANTA”.4.2.1. .

Pamanturi argiloase .1.4.3.

 f   ' tge ' PP.1900)  f   ' tge' (rez.Legea lui Mohr (Mohr. la forfecare in miscare) e'  unghi de frecare real (efectiv) .

necesar unei probe NC pentru a avea aceeasi umiditate cu proba analizata) K constanta f (I p ) Rezulta :  f   ' tge'  ce  (cc ) .PLP. f  proportional cu Ac si ' ' si ramane constanta la descarcare Aria de contact creste cu tensiunile coeziune efectiva (creste odata cu preincarcarea si nu se mai modifica decat odata cu modificarea umiditatii) ce  K e (rezistenta la forfecare statica)  e  presiunea echivalenta (ef.

•-Efortul intre particulele de pamant (efortul efectiv – σ’) •-Presiunea apei din pori u    ' u .

PRINCIPIUL PRESIUNILOR EFFECTIVE Deschis la t=0 P  F  uA P / A  F / Au In termenii tensiunilor effective:    ' u .

2.4.Tipuri de incercari INCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA Forfecare directa(DST) Forfecare directa simpla(DSS) .

2.Procesul de forfecare in raport cu natura si starea fizica a pamantului  I.2.Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2) cu structura floculara(fete-muchii) IIb.Nisip afanat.4. argila normal consolidata sau slab consolidata (RSC<2) IIa.Argila supraconsolidata cu structura dispersa .

unghi de dilatanta/contractanta .RELATIA EFORT DEFORMATIE LA DILATARE '  'p  cv  Ψ.

CONCEPTUL DE STARE LIMITA Pamant necoeziv: .

Pamanturi coezive: Tipuri de incercare de forfecare -Neconsolidata – Nedrenata -Consolidata –Nedrenata A.D reprezinta prima litera a cuvintelor : undrained. Incercarea UU Incercarea CU cu .  ' Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationala de Mecanica Pamanturilor indicii U. .  d B. u cd . consolidated. drained.C. Incercarea CD -Consolidata –Drenata c' .

 f   ' tg ' c ' A.Parametri de forfecare pentru stare nedrenata : .

Parametri de forfecare (drenat):  r' Parametri de forfecare reziduali si c' r si de varf ' si c' .B.

Factori de influenta – Efectul DILATANTEI / CONTRACTANTEI

 '  cr  (0.8 )

Porozitate (ecr)

Reprezentarea dreptei caracteristice (neliniara)

Efectul dilatantei asupra rezistentei la forfecare

'  f   tg (cr  )

Efectul starii :

 '  36   12  3  4  5 1 = corectie pentru forma particulei
1  6

1  2

pentru “sfericitate mare” si forma rotunda a particulei pentru “sfericitate mica” si forma nerotunda (cu unghiuri) a particulei

2

=corectie pentru marimea particulei

2  11

pentru d>2.0mm (pietris) pentru 2.0>d>0.6mm pentru 0.6>d>0.2mm (nisip mare) (nisip )

2  9 2  4 2  0
3  2 3  1

pentru 0.2>d>0.06mm

(nisip fin)

3 =corectie pentru neuniformitate ( coefficient de neuniformitate)
pentru Cu>2.0 (neuniformitate mica) pentru Cu=2.0 (neuniformitate medie) pentru Cu<2.0 (neuniformitate mare)

3  0

75 (indesare medie) 4  0 4  4 pentru 0.5 (indesare mica) pentru 0.75< ID <1. calcit pentru muscovite mica ID<15% 15 50 70 85 50 70 85 100 .5< ID <0.4 =corectie pentru gradul de indesare (I D) 4  1 pentru 0< ID <0.00 (indesare mare) 5 =corectie pentru tipul de mineral 5  0 5  4 5  6 FA A M I FI pentru cuart pentru feldspat.

.

.

Studiul stabilitatii versantilor Tipul de argila si de miscare Argila moale Tipul de rupere scurta Deplasari la rupere mari Parametri rezultate  c Argila sensitive -rupere initiala -curgere a masei Argila supraconsolidata -alunecari primare -intacta scurta f.lung oricare f.mari .Mari ' 0 0 Su Su S v 'vf 0 0 0 0 -fisurata cu oglinzi de frictiune -alunecari secundare -curgere lenta scurta lunga scurt lung mici mari mici mari  'v  'vf  'vf  'r  'r 0 oricare f.Scurta mari (5-15%) f.Valorile rezistentei la forfecare folosite in proiectare a.

INCERCAREA TRIAXIALA h 1  h Vi  V0 V v    . V0 V0 .

Aparat triaxial: .

h   1   3         si NOTA: Se va reprezenta diagrama  2   h  pentru diferite valori a efortului de consolidare  3 h   V         V   h    3  100kPa  3  300kPa  3  600kPa Se determina : -Parametri de forfecare q  1   3 2 -Caracteristica de dilatare  v  1  1 -Drumul de eforturi in sistemul q-p -Determinarea modulului de deformatii la cresteri mici a deformatiei specifice verticale ( 1 )  E0 ( 3 ) .

Relatia q-ε si ε1 – εv in incercarea triaxiala: .

Incercare drenata: Drumul de efort in sistemul p-q .Starea limita este reprezentata prin: .

TIPURI DE INCERCARI: • Incercare drenata (Incercarea de tip “D”.2 ) (h  20%h) La evaluarea lui  1 ' se va lua in considerare si modifica suprafetele de incarcare: A V0  V h0  h . Etapa2: Se creste valoarea presiunii verticale pana la rupere (la pamanturi moi la 1  0. Se va adopta o viteza de incarcare (mica) 0.1mm/min. in general sub o presiune (consolidare isotropa) prin eliminarea libera a apei din pori (drenare libera).CD) Etape: Etapa1: Consolidarea probei in clopot.Se consemna de asemenea : deformatia verticala si variatia de volum .001-0.

Etapa 2 – Rupere 1 '  .Incercarea de tip CD: -Etapa 1 – Consolidare : 1 '   3 ' .

La incercarea de tip CU (probe normal consolidate) : .

.Drum de Efort: ABAF-  1  const  3  AG-(Extensie triaxiala)  1  const  3   1  creste  3  const.

H0 h v  .Incercare triaxiala pe probe drenate Relatia  v  1 : d v 2 sin  d 1 1  cos   1   2   3  21   3 tan   2 sin 1  sin h 1  . H0 .

Determinarea unghiului de frecare interna si a coeziunii Daca cunoastem M* si c* putem determina  ' si c’  '  arcsin 3M * 6M * c'  c * 3  sin  ' 6 cos  ' .

6  1.Determinarea unghiului de frecare interna ' -la Nisip In acest caz :`  '  arcsin 3 *1.7  42 .7 c’=0 .

Determinarea unghiului de dilatanta    arcsin   d   2d       30 .

Determinarea modulului de deformatie (incercarea triaxiala): Determ.: -Modulul de rigiditate initial Eo -Modulul de incarcare-descarcare Eur -Modulul de rigiditate secant la 50% din efortul deviator ultim (qf) .

INC.TRIAXIALA   1'  c' cot  '  E50  E50  ref    c' cot  '     m .5 .Determinarea modulului de deformatie in modelul Duncan-Chang (modul de rupere) ' ref   3  c ' cot  '  Eur  Eur  ref    c' cot  '     ref    c ' cot  '  E50  E50     c' cot  '     ' 3 ref m m . MONOAXIALA  ref  100KPa m  0. INC.

Determinarea E50% pentru fiecare presiune de confinare ( 3  const.) .

Domenii de folosire a parametrilor de forfecare Tipul de incercare UU Parametri dreptei intrinseci Corespunde in practica la situatiile: Inaltarea rapida a unei c-tii sau lucrari de pamant pe un teren neconsolidat. Realizarea in ritm lent a unor c-tii sau lucrari de pamant pe terenuri permeabile.putin permeabil Supraetajarea unei cladiri sau suprainaltarea unei c-tii de pam. cr '  0 . Stabilitatea in timp a taluzurilor si versantilor. Stabilitatea imediata a taluzurilor sau versantilor. Reamorsarea unor alunecari dupa suprafete formate anterior u  0 cu  su CIU ccu  ck CAKo-D k   ' ck  c ' r ' .

Verificarea stabilitatii versantilor + taluzelor 0 1 Lenta 2 CID CAKo-D 3 4 Stabilitatea in timp a taluzurilor si versantilor. ccu cu '  k ' Realizeaza o stare de ccu '  ck ' eforturi unitare pe tot cuprinsul probei. ccu conditiile din: ramblee cu '  k ' lungi. ck ' Modeleaza mai corect cu . baraje sau din ccu '  ck ' spatele zidurilor de  k '. ck ' sprijin Compresiune monoaxiala UU ccu Valori orientative . ck ' Forfecare simpla (pura) CAKo-U CAKo-D Forfecare in conditii de deformare plana CAKo-U CAKo-D cu .Realizarea in timp lent a unor c-tii sau lucrari de pamant in terenuri permeabile k '.  k '. a pamantului din diguri.

piloti.Proiectarea geotehnica bazata pe EurocodE 7 Eurocod 7 cuprinde 2 parti : • Eurocod 7-1 pentru proiectarea geotehnica : .) . ziduri de sprijin.cuprinde reguli si principii generale de calcul pentru proiectarea structurilor care intra in contact direct cu solul (fundatii. etc. .defineste de asemnea abordarile de calcul si coeficientii partiali de siguranta aferenti.

incercari in laborator .• Eurocod 7-2 pentru investigarea si testarea pamantului .reglementeaza regulile esentiale pentru echipamente .obtinerea si prezentarea rezultatelor. interpretarea lor si in final reguli esentiale pentru derivarea valorilor parametrilor geotechnici pentru calcul.incercari in-situ . .

• EC 7 defineste urmatoarele stari limita: • EQU.presupune pierderea echilibrului structurii sau a terenului considerat ca un corp solid in care rezistentele materialelor structurii si ale terenului nu aduc o constributie importanta la asiguarea rezistentei . care aduce structura intr-un stadiu de colaps sau intr-o stare in care nu va mai putea fi utilizata.In plus fata de asta starile limita de serviciu (SLS) trebuie indeplinite.Principii pentru Stari limita ultime (SLU) • Scopul proiectarii bazat pe Eurocode este de a preveni SLU.

pilotii sau peretii de subsol. sub efectul gradientilor hidraulici.talpile de fundatie. eroziunea interna regresiva in teren. cum sunt de ex.• STR-cedarea interna sau deformatia excesiva a structurii sau elementelor de structura. in care rezistenta materialelor structurii contribuie semnificativ la asigurarea rezistentei • GEO-cedarea sau deformatia excesiva a terenului in care rezistenta pamanturilor sau a rocilor contribuie in mod semnificativ la asigurarea rezistentei . • HYD-cedarea hidraulica a terenului. • UPL-pierderea echilibrului structurii sau terenului provocata de subpresiunea apei (presiunea arhimedica). sau de alte actiuni verticale. .

50. Exemplu: • calculul lungimii necesare a unui perete de sustinere a unei excavatii: presiunea activa precum si incarcarile au fost utilizate cu valorile lor caracteristice = incarcarea de calcul si presiunea pasiva au fost impartite cu un coeficient de siguranta ηp = 1. • In general in proiectare coeficinetii globali de siguranta au fost adesea utilizati:Intr-o analiza era doar un coeficient de siguranta. .• Eurocode 7 defineste coeficineti partiali de siguranta si modul in care acestia trebuie utilizati in diferitele stari limita ultime.

0.0 • -valorile rezistentelor se divid cu un factor de siguranta γ >= 1.0 De asemenea valoarea actiunilor (incarcarilor) favorabile. Astfel : • -valorile actiunilor (incarcarilor) se multiplica cu un factor de siguranta γ >= 1. stabilizatoare se multiplica cu un coeficient de siguranta γ >= 1. .In proiectarea dupa Eurocode se aplica coeficienti de siguranta atat incarcarilor precum si rezistentelor.

pamantului) • Rezistentelor (ex. Rd = valorile de calcul a rezistentelor.Coeficientii partiali de siguranta se aplica: • Actiunilor (Incarcarilor) • Parametrilor materialelor (ex. • Valorile parametrilor carora li-i s-au aplicat coeficientii de siguranta se numesc valori de calcul (sau valori de proiectare) si au indicele „d” (design) ex: Ed = valorile de calcul a incarcarilor. Presiunea pasiva a pamantului) • Valorile reale ale parametrilor (fara influenta coeficientilor de siguranta) se numesc valori caracteristice si au indicele „k” ex: Ek = valoarea caracteristica a incarcarilor. Rk = valorile caracteristice a rezistentelor. .

Astfel s-a decis asupra a trei cazuri de proiectare. fiecare tara avand posibilitatea de a-si alege cazul de proiectare cu care sa lucreze.In plus fiecare isi poate defini coeficinetii de siguranta speciali care trebuie utilizati in fiecare caz de proiectare.Pentru Eurocod 7 diferitele tari nu au reusit sa gaseasca o metoda comuna de abordare. cand si unde trebuie folosit fiecare coeficient de siguranta). • Pentru starile limita ultime STR si GEO (cele mai importante) trebuie ales unul din cele trei cazuri de proiectare: .Cazuri de proiectare (abordari de calcul) • In diferite tari se foloseau de regula diferite cazuri de proiectare ( cum.

0 pentru materiale si rezistente Combinatia 2: . 1.0 pentru actiuni (cu exceptia actiunilor variabile) si rezistente.• Cazul 1 de proiectare: (ales de Marea Britanie si Italia) In acest caz de proiectare trebuie verificate doua combinatii: Combinatia 1: -cu coeficienti de siguranta partiali pentru actiuni. 1.cu coeficienti de siguranta partiali pentru materiale. Trebuie utilizata cea mai defavorabila combinatie!!! .

pentru .Elvetia si Austria.• Cazul 2 de proiectare: (ales de Germania.Se utilizeaza coeficienti partiali de siguranta actiuni si rezistente si 1. cu exceptia calcului pentru stabilitatea taluzurilor) .0 pentru materiale.

0 pentru incarcarile date de structura si care sunt independente de caracteristicile solului. pentru stabilitatea taluzurilor) .0 pentru incarcarile din pamant si rezistente.Se utilizeaza coeficienti partiali de siguranta pentru materiale.) .• Cazul 3 de proiectare: (ales de Germania.Elvetia si Austria. ( se utlizeaza coeficienti partiali de siguranta >1. 1.

).rezistenta la alunecare. avand notatia M -rezistente ( presiunea pasiva a pamantului. etc.Cum utilizam acesti coeficienti partiali de siguranta? • Parametri utilizati in proiectarea geotehnica se impart in trei categorii: -actiuni (incarcari) . avand notatia A -materiale ( parametri pamantului). avand notatia R . capacitate portanta.

Caz2 sau Caz3) in Anexa Nationala(AN). insa fiecare tara in parte are posibilitatea de a a-si defini propriile valori pentru coeficientii de siguranta aferenti cazului de proiectare selectat (Caz 1. • Exista coeficientii partiali de siguranta propusi de Eurocode.• Eurocode 7 defineste diferite seturi de coeficienti partiali de siguranta si diferitele cazuri de proiectare care reglementeaza care set de coeficienti partiali de siguranta trebuie utilizati in fiecare din cele 3 cazuri de proiectare. .

00 1.00 1.35 1.30 0. nefavorabile Incarcari variabile. favorabile Incarcari variabile.00 1. nefavorabile Incarcari permanente.00 .00 1. favorabile A1 A2 1.Urmatorul set de coeficienti de siguranta sunt valabili pentru starile limita ultima STR si GEO: Actiuni (Incarcari) Incarcari permanente .50 0.

40 1.00 1.00 M2 1.Materiale Unghiul frecarii interne tg(ϕ) Coeziunea c Coeziunea (conditii nedrenate) cu Greutate volumica γ M1 1.25 1.00 1.00 .25 1.00 1.

00 1.00 1.Resistente Rezistenta la alunecare Capacitate portanta R1 1. intindere Alte tipuri de piloti… 1.00 1. compress.00 R2 1.00 1.25 1.laterala .60 1.00 1.25 1.00 1.10 1.60 .10 1.laterala a pilotilor forati.10 R3 1.00 R4 Presiunea pasiva Rezistenta pe varf a pilotilor forati Rezistenta la frecare pe supraf.30 1.40 1.15 1. Rezistenta la frecare pe supraf.00 1.10 1.40 1.

coeficienti de siguranta pentru actiuni • Combinatia 2: A2 (= 1) + M2 + R1 (= 1) .Modul de aplicare pentru cazurile de proiectare (abordari de calcul) Cazul 1 de proiectare cu doua combinatii: • Combinatia 1: A1+ M1 (= 1) + R1 (= 1) .coeficineti de siguranta pentru materiale(pamant) pentru piloti: • Combinatia 1: A1 + M1 (= 1) + R1 (= 1) • Combinatia 2: A2 (= 1) + (M1 (= 1) or M2) + R4 • (M1 pentru capacitatea portanta a pilotilor.M2 pentru actiuni nefavorabile cum ar fi frecarea negativa pe suprafata laterala sau incarcarile transversale) .

coeficineti de siguranta pentru incarcari si rezistente Cazul de proiectare 3: • A2 (= 1) + M2 + R3 (= 1) (A1 pentru incarcari date de structura fara influenta parametrilor pamantului) .Cazul de proiectare 2: • A1 + M1 (= 1) + R2 .