GENERALITĂ I

Prof. fr. I. Drăgan

Masajul este definit ca o prelucrare sistematică a păr ilor moi ale copului uman, prin mijloace manuale şi/sau instrumentale (mecanice, hidrice, electrice, etc.), în scop igienic, de între inere a sănătă ii şi bunei func ionări a organismului (de exemplu: stimularea prin masaj a circula iei de întoarcere venoase, capilare, limfatice), de prevenire a unor tulburări func ionale (surmenaj, edeme de stază, etc.) şi tratare a unor afec iuni organice sau func ionale a unor traumatisme ale aparatului locomotor sau recuperării unor sechele posttraumatice. Datorită acestor efecte, astăzi, bine fundamentate ştiin ific, masajul a devenit un mijloc de bază în terapia complexă recuperatorie. Pe de altă parte, la omul sănătos şi în special la sportivii de mare performan ă, masajul a devenit un mijloc indispensabil al regimului cotidian de via ă sportivă, fie că ne referim la procedurile cu efecte stimulative, locale şi generale, care sus in pe plan biologic efortul psihofizic din antrenamente şi competi ii (sus inerea biologică a efortului), fie că ne referim la efectele trofice, de regenerare activă pe plan biologic, efecte utilizate în faza a doua a antrenamentelor sau competi iilor, în faza de refacere, reechilibrare biologică, regenerare trofică, ce vizează atingerea supracompensării, expresie a unei func ionalită i superioare a organismului uman. Aceasta este şi explica ia faptului că marii performeri au de regulă propriul masor, adesea cel mai eficace psihoterapeut al sportivului, care cunoaşte, simte şi stăpâneşte corpul acestuia, de inând, în acelaşi timp, mijloacele optime de interven ie, în func ie de situa ie. La omul contemporan, stresat în permanen ă, masajul îşi are o pozi ie deloc neglijabilă în arsenalul mijloacelor profilactice împotriva oboselii fizice, dar mai ales psihice, în prevenirea unor afec iuni cu caracter profesional (este şi cazul sportivelor) şi bineîn eles în tratarea unor boli şi traumatisme, în special la nivelul aparatului locomotor, şi recuperarea sechelelor după boli (traumatice, circulatorii, neuromusculare, etc.). Prezentarea succintă a istoriei, bazate pe decumente păstrate până azi, ne permite să re inem următoarele: - cu circa 3000 ani î.e.n., masajul era practicat de chinezi (practican ii erau preo ii-medici) pentru activarea circula iei şi stimularea, respectiv liniştirea nervoasă; - În India antică, în "Cartea vie ii", scrisă acum circa 2800 de ani, se vorbeşte de masaj (reguli, indica ii, contraindica ii); - Mai re inem din unele documente practicarea empirică a masajului la egiptenii antici, la asirieni şi babilonieni, persani şi evrei; - Grecii antici foloseau masajul preparator (la atle i), cel de refacere, precum şi automasajul (celebrii medici greci ai antichită ii, Herodicos şi Hipocrat, cunoşteau influen ele masajului şi ale exerci iilor fizice asupra organismului şi le prescriau pacien ilor lor);
Pag 1 / 61

- La romani, masajul se practica în băile publice, diminea a pentru stimulare şi seara pentru dezobosire (Celsius, Galenus au descris unele proceduri de masaj); - Deşi în Evul Mediu masajul şi îngrijirea corpului au fost neglijate, în cartea scrisă de Avicena - "Cartea legilor medicinii"- se vorbeşte de masaj în asociere cu băile şi dieta; - Renaşterea reprezintă o impulsionare a masajului, în lucrarea tipărită de Hyeronimus Mercurialis în 1569, la Vene ia, "De arte gymnastica", se descrie practica masajului; - În epoca modernă, suedezii P. Ling (1776-1839) şi G. Zander pun bazele ştiin ifice ale gimnasticii şi masajului, şi construiesc chiar o serie de aparate pentru masajul mecanic, care azi au evoluat enorm. La noi în ară sunt de men ionat lucrările: - "Masajul, istoricul, manipula iile, ac iunea fiziologică şi tratamentul câtorva maladii prin acest remediu", scrisă în 1885 de R. P. Manga; - "Masajul şi mobilizarea, ca tratament în unele fracturi", scrisă în 1889 de N. Hălmagiu. După înfiin area Oficiului Na ional de Educa ie Fizică, în 1922, începe şi în ara noastră pregătirea specialiştilor în masaj. În 1933 este tradusă lucrarea francezului M. Defrumeris, "Masajul practic şi teoretic, general şi par ial". În Ardeal, profesorul Marius Sturza contribuie la popularizarea masajului. La Bucureşti, la catedra de gimnastică medicală de pe lângă ONEF, cursul de masaj era predat de prof. dr. Ion Lascăr şi asistenta Valentina Roşca (în 1930 aceasta din urmă publică lucrarea "Elemente de masaj şi gimnastica medicală"). Cel care a dus la noi dimensiuni gimnastica medicală şi masajul, fiind pe bună dreptate socotit azi fondatorul gimnasticii medicale moderne şi a masajului în ara noastră, este regretatul prof. dr. Adrian Ionescu, care prin numeroasele publica ii, actuale şi în zilele noastre, contribu ii şi formarea de noi specialişti (citez numai pe dr. Radovici, R. Fozza Cristina, Viorel Dimitriu, etc.) se înscrie ca una din marile personalită i ale ştiin ei medicale româneşti contemporane, cu deosebit accent în medicina culturii fizice. Acesta este pe scurt drumul parcurs de renumitul mijloc profilactico-terapeutic care este masajul, de-a lungul secolelor, de la empirism la ştiin ă, pentru a deveni ceea ce este astăzi în via a omului contemporan şi a sportivului de mare performan ă!

Pag 2 / 61

MASAJ - AUTOMASAJ DEFINI IE
Prof. dr. I. Drăgan

Pentru formularea defini iei, aşa cum am mai men ionat, masajul reuneşte o serie de manevre manuale şi/sau instrumentale (mecanice, electrice, acvatice, bule de gaze, jet de aer cald, etc.) aplicate la om în scop igienic, profilactic sau terapeutic şi recuperator, de către o persoană mai mult sau mai pu in calificată (de regulă, masorul); în timp ce automasajul reprezintă aplicarea acestor proceduri de către o persoană asupra propriului corp (de exemplu: efleuraj, fric iuni, tapotament, rulatcernut, scuturări, masaj sub apă, vibromasaj, masaj manual reflex, etc.), bineîn eles cu limitele respective (accesibilitatea automasajului se circumscrie, de regulă, la membre).

Pag 3 / 61

4. fiind alcătuită din: 1. Membrana bazală are două componente: . stratul mucos Molpghi (stratul filamentos). e) de barieră semipermeabilă (împiedică pătrunderea unor substan e sau organisme în corp. epiderm. În derm se găsesc: fibre de colagen fibre elastice fibre reticulină. iar sub acesta dermul.3. stratul cornos . stratul bazal sau germinativ . şi în acelaşi timp permite penetrarea unor substan e terapeutice). Pricipalele func ii ale epidermului sunt: a) de protec ie . d) de pilogeneză (originea firului de păr). cu mai multe straturi.realizată prin descuamarea stratului cornos şi men inerea unui pH acid (4-6) la acest nivel. structuri implicate direct în masaj şi automasaj. hipoderm. 1.corionul 2.materializată prin glandele sebacee. Prin studii cu izotopi radioactivi s-a eviden iat faptul că reînnoirea epidermului are loc între 26-42 zile. unele aspecte anatomofunc ionale. derm.2. 1. c) De protec ie antimicrobiană şi antimicotică . Epidermul este componenta externă a pielii.în permanentă reînnoire prin descuamare fiziologică (exfoliere). care secretă lichidul sudoral ce intervine în termoreglarea şi echilibrul hidroelectolitic al organismululi. Pielea Este considerată un veritabil "organ neuroendocrin". 1.corpul pilar . stratul precornos .ASPECTE ANATOMOFIZIOLOGICE Trecând în revistă. care sus in şi protejează epidermul. succint. Pag 4 / 61 . privind de la suprafa ă către profunzime: 1. I.format din stratul lucidum şi granulos. 1. 3. cu rol bactericid şi fungicid. b) secretorii . muşchi şi articula ii. 2. de asemenea protector şi glandele sudoripare. ne vom referi la piele.exprimată prin producerea de keratină şi pigment melanic.care con ine melanocite (celule specializate în secre ia prigmetului melanic melanina).1. care secretă sebuum. Imediat sub epiderm se găseşte membrana bazală.

după cum inactivitatea (de exemplu: imobilizările în aparate gipsate) conduc rapid la hipotrofii şi chiar la atrofii. vital pentru men inearea musculaturii în stare de func ionare.corpusculii Ruffini (în dermul profund şi hipoderm) . substan e cu rol complex în organismul uman. de asemenea.pentru sensibilitatea la frig.cazul eforturilor de durată).pe cea imunologică (con ine proteină plasmatică. aproximativ. ultimul strat al pielii. . care la un moment dat sărăceşte muşchii în aşa măsură. Hipodermul. II. 3. încât efortul nu ar mai putea continua (deci contrac iile musculare). proteinele. cu diminuarea remarcabilă a tonusului muscular. urmează glicoliza aerobă (degradare de glucide în prezen a oxigenului . profilat pe sinteza şi depozitarea intracelulară a grăsimilor. de glicogen muscular. în special trigliceridele şi acizii graşi liberi (acest fapt are loc. Pag 5 / 61 . nemielinizate (situate în straturile superficiale ale dermului) pentru algorecep ie (durere). .Dintre func iile dermului mai men ionăm: . . care ac ionează ca anticorp). CP (creatinfosfatul sau fosfocreatina) alături de glicoliza anaerobă (degradarea glucidelor în condi ii de lipsă de oxigen). Primele contrac ii musculare (3-5 după unii autori) folosesc drept combustibil energetic ATP-ul (acidul adenozintrifosforic). Musculatura scheletului (muşchii stria i) reprezintă cca 38-40% din greutatea corporală. Dacă efortul continuă intervine un alt compus fosforic macroergic.corpusculii Krause (în dermul superficial) .şi cea de mediere a schimburilor metabolice dintre piele şi organism.pentru senza ia de presiune. în minutele 60-70 de la începerea efortului) şi într-o mai mică măsură. în derm) . de anexele pielii: . Nu putem încheia această descriere fără a aminti şi de func ia de exterorecep ie a pielii. este alcătuit dintr-un esut fibro-grăsos. Mişcarea reprezintă excitantul natural. La acest nivel se sintetizează prostaglandinele cutanate. Amintim. de un interes mai redus pentru masaj. dacă nu ar intervenii lipidele.pentru sensibilizarea tactilă.corpusculii Vater-Paccini (situa i în profunzimea pielii) .corpusculii Meissner (situa i sub epiderm) şi discurile Merkel (la baza folicului pilos. . după cum urmează: . . Avem astfel o imagine structurală şi func ională a acestui organ care este pielea.glandele sebacee şi sudoripare. probabil.sistemul papilar şi unghiile.pentru sensibilitatea la cald şi o serie de termina ii nervoase libere. realizată printr-o serie de forma iuni nervoase (corpusculi) specializate.

mioglobina.miofibrile (elemente contractile).protoplasmă (sarcoplasmă). muşchilor scheletici convertesc această energie chimică. etc. .jonc iunea miotendinoasă . în timp.mitocondrii (la nivelul acestora au loc o serie de reac ii intracelulare de mare importan ă pentru organismul uman).membrană (sarcolemă). pe linie senzitivă. în sens contractil. o constituie fibra musculară formată din: . Totul se rezolvă printr-o serie de mecanisme compensatorii. Vascula ia corpului muscular este extrem de bogată (aşa se şi explică constituirea rapidă de hematoame.nuclei. automatizate. adesea.actină.tendonul . alergarea şi alte acte motorii dificile.nivel la care se produc leziuni prin suprasolicitare. tendinitelor şau al peritendinitelor la sportivi.) Prin contrac ia lor. aşa cum s-a expus succint. . ciclism şosea.. care dacă nu sunt corect tratate pot duce. . . lente) şi unitatea motorie (reprezentată de celula nervoasă din măduva spinării şi fibrele musculare pe care le inervează). fiind reprezentată. în timp ce la polul opus.bursele seroase anexe.enzime (de exemplu: creatinfosfokinaza. ambele componente având efecte nefaste asupra calită ii şi for ei de contrac ie musculară. de fibrele nervoase motorii propriu-zise.care se inseră pe o forma iune osoasă şi este sediul entezitelor. aldolaze. . la sportivi şi astfel aceştia pot continua efortul ore întregi (de exemplu în maraton. Alături de această inerva ie consemnăm şi fibrele vegetative Pag 6 / 61 . etc. în timp. . cu rol în func ionalitatea fibrei musculare. . cum ar fi: . la osificări heterotope. vascularizarea tendonului este extrem de săracă. . ş.). în energie mecanică făcând posibilă statica. iar din arderea lipidelor o cantitate mare de peroxizi lipidici. în caz de leziuni musculare. curse de fond pe apă. . mersul. Unitatea func ională a muşchiului.sinoviala.corpul muscular (învelit la exterior de o membrană conjunctivă protectoare. rapide şi mai multe în cazul fibrelor roşii. de jonc iunea neuromusculară(placa motorie unică în cazul fibrelor albe. . ce reclamă interven ii chirurgicale).Din glicoliza anaerobă rezultă însă o cantitate mare de acid lactic în muşchi.miozină.a. numită perimisium) . . Fibra musculară con ine o serie de proteine specifice. Inerva ia este relativ bogată. de fusurile neuromusculare şi corpusculii tendinoşi Golgi.nivel la care. Un muşchi se compune din: . se produc leziuni la sportivi. iar pe linie motorie.

înso it de o alimenta ie adecvată (hiperproteică) se poate induce o veritabilă hipertrofie musculară.simfiza pubiană.altele speciale: . unele leziuni musculare care au loc pe fibre de repaus. etc.(simpatice-parasimpatice) care se găsesc la nivelul plexurilor nervoase perivasculare din muşchi. . Masajul muscular se va adresa. În final. în care două sau mai multe oase vecine sunt unite (men inute în contact direct sau indirect) spre extremită i cu ajutorul unor forma iuni moi (ligamente. sinartroze (există o continuitate). Aşa se explică. slab irigate. deci o creştere a masei musculare urmată. 1. 1. consemnăm faptul că toată această maşinărie energetică .musculatura scheletică . deci o nutri ie mai bună a muşchiului. unui muşchi sau grup muscular integru.elasticitate. sincondroze (ex. De asemenea. Pe de altă parte.sau al ficatului . . la orice effort.nefronul . cartilaje. Articula iile se clasifică în: 1. organismul men ine în rezervă fibre musculare. . într-un moment de contrac ie musculară maximală.unele generale: . în care unirea se face prin fibrocartilaj hialin). din punct de vedere anatomic şi func ional.contractilitate. concomitent.nu îşi angrenează în activitate toate unită ile func ionale. sindesmoze (ex. Se impune să men ionăm şi proprietă ile fibrei musculare: .).1.excitabilitate.articula iile intervertebrale. 2. care asigură o irigare.conductibilitate . chiar şi în cazul unui effort fizic bine localizat la nivelul unui muşchi (ca în cazul rinichiului . . la sportivi. men ionăm că prin antrenament muscular se reuşeşte deschiderea unui număr superior de capilare.extensibilitate. dar nu inervează muşchiul. III. reclamat de biomecanica actului motric. . care controlează vosomotricitatea. care nu intră în ac iune decât atunci când situa iile de excep ie o cer (în special suprasolicitarea). de creşterea for ei musculare (electrostimula ia poate realiza în anumite condi ii aceleaşi efecte). Pag 7 / 61 .troficitate. diartroze (discontinuitate). iar gradul de mobilitate destul de mare). .hepatocitul. unirea oaselor realizându-se prin esut conjunctiv bogat în fibre colagene şi elastice.tonicitate. fibrele musculare.2. Articula iile reprezintă unită i anatomofunc ionale autonome. accelerându-se şi amplificându-se schimburile metabolice locale. tot prin antrenament specific. . întotdeauna. siartrozele sunt de trei feluri: 1. capsulă articulară. .

iar inerva ia. mobilitatea fiind nulă). explicând etiopatogenic entorsele. care asigură stabilitatea articula iei. în care unirea se realilzează prin esut osos.genunchi. De remarcat că vasculariza ia articula iilor este relativ precară. capsulă articulară. Pag 8 / 61 . 2. Dirtrozele reprezintă adevăratele articula ii (ex. gleznă. care permit mişcări variate. în diferite axe şi care au în componen ă: 2. .4.2. 2. ligamente paraarticulare.1.1. 2.5.3.3. 2. capsulă sinovială. cartilaj hialin. în special filetele senzitive se găsesc mai ales în ligamente şi capsula articulară. . lichid sinovial. umăr). cot.articula iile oaselor craniene. sinostoze (ex. 2.

). combătând astfel staza limfatică. uree. masajul favorizează eliminarea unor cataboli i de uzură. anumite proceduri (ex. stimulează creşterea agen ilor nutritivi şi în acelaşi timp favorizează eliminarea unor cataboli i nocivi. etc. de asemenea. etc. REFLEXE Efectele circulatorii se eviden iază la nivelurile capilar. METABOLICE. local.efleurajul mai energic. Tot prin efecte metabolice şi într-o mai mică măsură prin stimularea secre iei sudorale (ca urmare a deschiderii porilor glandelor sudoripare). decontractante asupra muşchilor. mai ales la nivel muscular. se stimulează elasticitatea şi for a de contrac ie a fibrelor musculare.) Efectele metabolice sunt urmarea unor proceduri stimulative (baterea sau tapotamentul. etc. Asociind la această manevră blândă unele manevre mai puternice. acid uric. uşurând astfel munca inimii.) care activează metabolismul astfel: mobilizează grăsimile din stratul celular subcutanat. mai ales când masajul foloseşte unele unguente relaxante (crema relaxantă Decontractil. fric iuni. Efectele musculare rezultate ca urmare a aplicării anumitor manevre de masaj (frământatul. MUSCULARE. cum sunt presiunile. De re inut că anumite proceduri de masaj (efleuraj. peroxizi lipidici. acizi graşi liberi şi al i nutrien i. trigliceride.). . contribuind astfel la creşterea eficien ei mecanice. glucoză. Efecte reflexe Multă vreme s-a acordat aten ie efectelor mecanice ale masajului şi mult mai târziu a fost pusă în eviden ă ac iunea reflexă a masajului. se ac ionează şi asupra circula iei venoase de întoarcere profundă. ceea ce exprimă o activare circulatorie cu consecin e metabolice la care intervin şi alte mecanisme (nervoase. venos şi limfatic. fosfa i. creatinină. fric iunile) activează circula ia limfei în sens centripet.EFECTELE MASAJULUI CIRCULATORII. cu efect folosit în patologia venoasă. tapotamentul.) induc. în special la sportivi (acid lactic. Manevrele uşoare (efleurajul) au efecte liniştitoare. a unor proceduri (ex. De exemplu. efleurajul. cea superficială. etc.). etc. nocivi pentru organism (acid lactic. peroxizi lipidici. Prin activarea circula iei locale se induce un aport crescut de oxigen. etc. alunecări profunde pe membre. vibra iile fine) care excită receptorii pielii şi în acest fel informează anumi i centri nervoşi. În ceea ce priveşte circula ia limfatică. contribuind la arderea acestora şi scăderea esutului subcutanat în exces. o secre ie histamină şi acetilcolină care vor produce o vasodilata ie periferică.) pe cale mecanică (directă) şi reflexă (indirectă) şi care activează circula ia din muşchi. care la rândul lor declanşează reac ii de răspuns la nivelul unor organe şi esuturi. în special la nivel muscular. manevrele de efleuraj sprijină. stimulează circula ia venoasă de întoarcere. Pag 9 / 61 . etc. locală (hiperemia pielii). hormonale. vibra iile energice.

Pentru realizarea acestui efect. la masajul manual. mecanic (vibromasajul). Se în elege că prin aceste efecte. prin vosoconstric ia periferică pe ca o induce. electric (electromasajul). masajul contribuie efectiv la men inerea calită ii epidermului. cum ar fi cel reflex (masajul periostal sau pe anumite zone cutanate refelxogene). vom adăuga acestor efecte ale manevrelor propriu-zise de masaj. efectele depinzând de manevrele folosite. el creând ambian a organică şi psihică dintre cel masat şi masor. ale curentului electric sau efectele mecanice ale diverselor aparte (în special vibromasatoare). de ritmul şi intensitatea lor. Aceste efecte ale masajului se referă. manevra de masaj (netezirea) se execută blând un timp mai îndelungat. efectele apei calde. un masaj colegului (în special în cadrul competi iilor sportive) şi bineîn eles să se poată automasa. pe căi reflexe (aferente-eferente). Asocierea acestor proceduri de masaj cu ghea ă (masaj cu ghea ă) diminuează senza iile dureroase posttraumatice. să poată efectua. hidromasajul (masajul cu jet de apă. şi diminuarea temperaturii locale. De aceea considerăm necesar ca fiecare sportiv să aibă cunoştin e de masaj. Tot prin mecanisme reflexe masajul influen ează favorabil şi sfera endocrinometabolică. masajul manual rămâne superior. masajul subacvatic). Pag 10 / 61 . Fără a diminua eficien a masajului instrumental. dar şi de reactivitatea individuală. ceea ce duce la o creştere a eficien ei (probabil şi prin mecanisme de tip placebo). ca şi prin efectul mecanic direct. la nevoie. ceea ce va provoca o liniştire a sistemului nervos central şi o relaxare a musculaturii scheletice. Dacă ne referim la diverse alte forme de masaj. în general. ceea ce provoacă o veritabilă anestezie locală.

cu fa a palmară a vârfurilor a două sau trei degete. . vibra iile. atunci când se masează suprafe e mici. utilizându-se ambele mâini. . Denumiri sugestive. şi constituie manevra de încheiere în majoritatea situa iilor. Manevrele fundamentale exercită influen e diferite la nivelul tegumentelor.prin cuprinderea între degetul mare şi celelalte degete. când timpul nu ne permite să o aplicăm. efleurajul (netezirea). frământatul. Efleurajul Efleurajul sau netezirea este o manevră de introducere. pe zone anatomice delimitate (ex. de-a lungul grupelor de muşchi în func ie de structura anatomică a regiunii. Netezirea se face în mod obişnuit în linie dreaptă. 1. dar poate fi alternată cu alte manevre fundamentale de masaj folosite. pentru zonele păroase. Efleurajul se poate efectua cu ambele mâini deodată sau folosindu-se alternativ. cu care începe orice şedin ă de masaj. căpătate după felul mişcărilor executate de către masor.cu fa a dorsală a mâinilor. . realizându-se o netezire a tegumentelor. Pag 11 / 61 . Sensul direc iei efleurajului depinde de topografia circula iei venoase şi limfatice sau grupelor musculare din zona masată. adică de la extremitatea distală către extremitatea proximală a segmentului care este masat. care nu pot lipsi în efectuarea acestei terapii. bra .cu fa a palmară a mâinilor. antebra . tapotamentul. Efleurajul constă în alunecarea uşoară a mâinilor masorului pe suprafa a corpului. atunci când se masează zone mai întinse şi plane. în sens centripet. 3. reprezentând tehnica denumită masaj în pieptene. apropiate sau depărtate. O. circulator şi nervos. fric iunea. osteoarticular. cu degetele întinse. Manevrele fundamentale include: 1. una după alta. . întotdeauna. De obicei se efectuează segmentar. 5. gambă. 2. 4. sistemelor muscular. Tehnica aplicării netezirilor prezintă mai multe modalită i: . dar poate fi executată şi pe toată lungimea membrelor superioare sau inferioare. degetele fiind flexate şi depărtate. coapsă).MANEVRE FUNDAMENTALE DE MASAJ MANUAL Dr. în axa longitudinală a membrelor. ceea ce oferă posibilitatea aplicării diferitelor procedee de masaj în func ie de obiectivele terapeutice urmărite. Petrescu Tehnica aplicării masajului are la bază o serie de manevre fundamentale sau principale. când se masează pe zone mai mici şi rotunde.cu fa a palmară a degetului mare. şi care se execută.

această manevră se poate executa în mai multe modalită i: . cu cele trei degete ale mâinilor (index.cu eminen a tenară. după netezire. baza degetului mare sau cu eminen a hipotenară. totodată. fric iunea constă în apăsarea şi deplasarea tegumentelor şi esuturilor conjunctive subcutanate pe planurile profunde. la nivelul trunchiului se urmăreşte sensul de întoarcere a circula iei venoase către inimă. de la suprafa ă. realizând. Se îmbunătă esc condi iile trofice ale pielii. ce rezultă din ac iunea mecanică a procedurii. Ea are o ac iune calmantă. fenomen ce apare la persoane mai în vârstă. Degetele sau mâinile se aplică pe tegumente având un unghi între 30-700. aşa cum s-a mai spus. efecte foarte utile în tratamentul edemelor reziduale după traumatismele aparatului locomotor. în limita elasticită ii lor. dar şi ac iunea reflexă ce produce vasodilata ie activă prin mecanisme vasomotorii nervoase şi umorale. Sensul fric iunii poate fi linear sau circular Pag 12 / 61 . de tensiune psihică. ac ionând în special asupra pielii. . de contractură musculară. efecte deosebite pentru persoanele nervoase. şi scurtează timpul de reînnoire a epidermului prin accelerarea turnoverului diferitelor straturi ale acestuia. Un alt efect important al efleurajului este îmbunătă irea circula iei de întoarcere venoasă şi limfatică. Din punct de vedere tehnic. 2. asigurând condi ii func ionale normale pentru grupele musculare respective. şi condi iile de adaptare mai bună la alte manevre fundamentale mai puternice.cu "rădăcina" mâinii sau cu partea dorsală a pumnului strâns.cu fa a palmară a degetelor mâinii. îmbunătă eşte aportul de oxigen. cu atât for a de pătrundere este mai mare). când se masează zone mai mari. prin activarea schimburilor metabolice. micşorând fenomenele dureroase. glucoză şi fosfa i macroergici şi în acelaşi timp favorizează eliminarea cataboli ilor din musculatură.cu marginea cubitală a mâinii. pe partea dorsală a mânilor şi picioarelor). emotive. care facilitează hemodinamica. medius şi inelar) sau cu vârful degetului mare. . se face de la extremitate în sus. atunci când se aplică pe zone cu sensibilitate mai mare. se favorizează îndepărtarea lichidelor din spa iile intracelulare. când se aplică pe suprafe e mici (ex. Netezirea men ine suple ea şi elasticitatea pielii prin împiedicarea procesului de mineralizare a fibrelor elastice. spa iile interosoase. Hiperemia activă. esuturilor conjunctive subcutanate. în func ie de for a pe care dorim să o impunem manevrelor (cu cât unghiul este mai mare. Netezirea este considerată ca o manevră specifică pentru suprafa a corpului. la ceafă şi gât sensul manevrei este de la cap spre umăr şi omopla i. sensul netezirilor. . nervilor periferici şi vaselor venoase şi limfatice. baza degetului mic.La membre. Fric iunea Manevră fundamentală de masaj.

Fric iunea îmbunătă eşte permeabilitatea cutanată pentru diverse medicamente. fric iunea contribuie la men inerea suple ii şi elasticită ii tegumentelor prin prevenirea depunerii sărurilor de calciu în fibrele elastice. manevră care se repetă de mai multe ori. în aplica iile locale pe piele. . pentru evitarea apari iei senza iilor dureroase.cu palma. sub formă de unguente. Pag 13 / 61 . Aplicarea ei se poate face după mai multe modalită i tehnice: . dar este contraindicată în procesele inflamatorii şi hemoragice acute. Fric iunea. muşchi) de pe planurile dure. mărind elasticitatea tisulară. esuturilor moi subcutanate şi straturilor musculare de suprafa ă (muşchii pieloşi ai fe ei). executându-se longitudinal pe direc ia fibrelor musculare. coapsele). . producând o scădere cantitativă a straturilor de grăsime. după care se trece la por iunea următoare. procedura se poate executa cu mâinile aplicate în bră ară. prin ridicarea păr ilor moi (tegumente. în special. cu exercitarea compresiunilor asupra lor. prin micşorarea sensibilită ii termina iilor nervoase şi scăderea tensiunii nervoase. toracele.la nivelul membrelor superioare şi inferioare. lombele. la persoanele de vârsta a 3-a. mai ales la persoanele în vârstă când aceste procese sunt încetinite. musculatura fiind prinsă între degete şi palme. care are efecte stimulante puternice. prin mecanismul reflexelor antidromice.într-o manieră simplă. frământarea în cută. tehnică indicată pentru îmbunătă irea elasticită ii şi contractilită ii musculaturii. Frământarea Denumită şi petrisaj. Fric iunea creşte procesul de mobilizare a esutului adipos din hipoderm.Fric iunea în sens linear este adecvată zonelor sărace în esuturi moi şi mai pu in suple (articula iile şi regiunile cu tendoane. Frământarea este o manevră de masaj care se adresează esuturilor situate în profunzime şi mai ales musculaturii. afecte analgezice locale. Această manevră de masaj se adresează. fasciilor sau a muşchilor mai sub iri.cu două degete. Alături de netezire. duce la eliminarea de histamină. cum este treimea inferioară a bra elor). bra ele. Ea produce. Această procedură este utilă acolo unde există procese aderen iale după traumatisme. Este accesibilă regiunilor întinse şi plane (spatele. exercitând astfel presiuni asupra ei. Ea produce o accelerare a preceselor de regenerare şi cicatrizare. frământarea este o manevră fundamentală de masaj. bradikinină. hematoame organizate sau inflama ii locale. de asemenea. acetilcolină. respectiv cu policele şi indexul. Intensitatea manevrelor trebuie să fie adaptată sensibilită ii tegumentelor şi esuturilor moi subcutanate. prin influen area favorabilă a factorilor lipolitici. prin ridicarea şi apucarea păr ilor moi între degete şi "rădăcina" mâini cu stoarcerea lor. 3. favorizeazând circula ia locală şi resorb ia edemelor după traumatisme. prin îmbunătă irea condi iilor trofice locale. tehnică potrivită pentru masarea tendoanelor. . când este executată într-un ritm lent şi prelungit.

mâinilor. De asemenea. ea se poate executa după mai multe modalită i: . . prin activarea circula iei în vasele sanguine şi limfatice se îmbunătă esc schimburile nutritive (aport de oxigen.tocatul este procedeul care foloseşte marginea cubitală a mâinilor.altă modalitate tehnică este percutatul. astfel încât se asigură o elasticitate a loviturii şi evitarea apari iei senza iei de durere. Reprezintă o modalitate de aplicare a baterii adecvată pentru anumite regiuni (toracele şi abdomenul).cu palma şi degetele uşor flexate (formând o adâncitură pe fa a palmară). . realizându-se tapotamentul în ventuză.când se face cu fa a palmară a mâinilor şi a degetelor întinse poartă numele de plescăit. loviturile aplicându-se cu primele falange. . mâinile lăsându-se să cadă liber pe regiunea de masat. Este unul din procedeele cele mai uşoare de tapotament. degetele fiind uşor flexate. este una din tehnicile recomandate pentru recuperarea hipotrofiilor musculare datorită inactivătă ii şi care rămân după traumatismele aparatului locomotor. Pag 14 / 61 .cu dosul mâinilor. Este procedeul denumit bătătorit. Se ob ine un efect predominant excitant. Mişcările mâinilor şi antebra elor se efectuează din articula iile pumnilor şi ale coatelor. care se execută cu vârful degetelor. degetele fiind apropiate. cu partea cubitală. Men ine în condi ii normale elasticitatea muşchilor şi favorizează în acest mod profilaxia leziunilor musculare. glucoză. Tapotamentul (baterea) Tapotamentul sau baterea este o manevră fundamentală ce constă în aplicarea pe tegumente a unor serii de loviri scurte şi ritmice reprezintând unul din cele mai intense procedee de masaj. flexate şi depărtate. Este o procedură frecvent utilizată în masajul la sportivi. Din punct de vedere tehnic. . adenozintifostat) şi favorizează eliminarea cataboli ilor rezulta i din activitatea musculară.cu pumnul incomplet închis. . degetele căzând libere pe suprafa a tegumentelor. Mişcările se efectuează din articula iile pumnilor. În func ie de intensitatea şi ritmul tapotamentului. atât pentru refacerea după antrenamente sau competi ii. care se produc frecvent la sportivii de performan ă. prin ac iunea asupra receptorilor de la nivelul pielii şi a esuturilor subcutanate conjunctive. şi o activare a circula iei cu hiperemie şi creşterea temperaturii locale. 4.Este un masaj de stimulare a musculaturii prin excitarea proprioceptorilor de la nivelul muşchilor şi tendoanelor. şi reprezintă ă manevră deosebit de puternică ce se poate aplica pe zone cu musculatură bine dezvoltată şi mai pu in sensibile (zonele lombară şi fesieră). În acelaşi timp. cât şi în pregătire. efectele se produc în esuturile moi superficiale sau mai profunde. mişcările de lovire efectuându-se din articula ia pumnului. îmbunătă ind excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor.

prin stimularea proprioceptorilor de la nivelul muşchilor şi tendoanelor. deoarece sunt dificil de executat şi obosesc mâna masorului. a 2 degete. ele se efectuează din articula iile pumnului. au un efect calmant. 5.Baterea provoacă. Din punct de vedere tehnic. Avantajul constă în faptul că mâna masorului este moale. în compara ie cu manevrele mecanice. produc o senza ie de încălzire şi relaxare musculară. în contracturile musculare ce apar în spasmofilie. ceea ce duce la o creştere a tonusului muscular. fine. Vibra iile Vibra iile reprezintă o manevră de masaj care constă în executarea unor mişcări oscilatorii pe o regiune mai restrânsă. micşorându-se în acest fel volumul stratuli adipos. reduc sensibilitatea tegumentelor şi esuturilor subcutanate. Vibra iile manuale nu sunt perfect ritmice. Ac iunea vibra iilor depinde de intensitatea manevrelor. Vibra iile sunt procedee indicate în hipertoniile musculare. precum şi în combaterea oboselii musculare după efort. Aceste efecte ale procedeului sporesc utilitatea tapotamentului în hipotoniile şi hipotrofiile musculare prin inactivitate. producând o deplasare foarte mică a tegumentelor şi a esuturilor subcutanate. Pag 15 / 61 . nu pot produce mişcări oscilatorii şi presiuni uniforme. caldă şi se mulează mai bine pe suprafa a tratată. cotului sau umărului. nu pot fi aplicate un timp prea îndelungat. Procedura favorizează factorii lipolitici şi mobilzarea adipocitelor din esuturile subtegumentare. Această manevră se foloseşte în afec iunile aparatului locomotor unde sunt prezente dureri sau contracturi musculare. mai puternice produc o activare a circula iei sanguine în zona masată. ceea ce o face mai agreabilă pentru pacient. Cele superficiale. mai profunde. mai prelungite. în artrozele cervicale şi lombare. Tapotamentul se foloseşte şi ca manevră de masaj în pregătirea sportivilor între probe sau în pauza dintre reprize. a palmei sau a ambelor mâini. Vibra iile cu oscila ii mai mari. prin aplicarea pe tegumente a degetului mare. cu efecte descongestionante. o creştere a excitabilită ii neuromotorii. la sportivi. de asemenea.

care au formă cilindrică (membrele superioare şi inferioare). Trac iunea se face cu ambele mâini. de jur împrejurul regiunii masate. precum şi efecte asupra ramifica iilor nervoase cu realizarea scăderii sensibilită ii. cu o intensitate medie. b) Presiunile Presiunile constau în apăsări pe unele zone ale corpului şi se aplică la sfârşitul şedin elor de masaj par ial. care după o fază de ischemie trece într-o fază de hiperemie.MANEVRE SECUNDARE DE MASAJ MANUAL În afara manevrelor fundamentale de masaj. cu efecte asupra circula iei din zona masată. fără varia ii bruşte de intensitate. în automasajul membrelor. Presiunile sunt contraindicate la bătrâni şi copii deoarece există riscul producerii de acceidente osoase (fisuri). realizându-se o rulare. mai există o serie de manevre secundare sau ajutătoare care pot fi utilizate pe lângă primele. Aceste procedee se adresează în special musculaturii membrelor. trăgând în sensul axei longitudinale a segmentului unde se află articula ia. având efecte de relaxare musculară. articula iilor şi esuturilor periarticulare. a) Cernutul şi rulatul Cernutul şi rulatul sunt manevre de masaj ce pot fi aplicate numai pe anumite păr i ale corpului. îndeosebi de sportivi. astfel masorul exercitând presiunile cu mai pu in efort. de descongestionare locală şi de îmbunătă ire a suple ii esuturilor. în special.cu fa a în jos. folosindu-şi greutatea trunchiului în executarea apăsărilor asupra zonei de masat). în ambele sensuri. cu membrele superioare în extensie. cu degetele întinse. a esuturilor moi. Cernutul se execută cu ambele mâini aşezate pe păr ile laterale ale segementului membrului. Rulatul se face cu ambele mâini plasate lateral. sunt folosite. folosind o priză deasupra articula iei şi una dedesubtul acesteia. Ele se efectuează cu palmele (pentru regiunea spatelui acestea se aplică de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. manevra se întrerupe. de o parte şi de alta a segmentului membrului. c) Trac iunile şi tensiunile Trac iunile şi tensiunile se adresează. cu degetele îndoite. Presiunile se pot face pe anumite zone de periost. În cazul în care apar senza ii dureroase în zona de aplicare. pacientul fiind culcat în decubit ventral . Pag 16 / 61 . Datorită faptului că se pot executa destul de uşor. imprimându-se păr ilor moi mişcări laterale similare cernutului prin sită. evintându-se provocarea senza iei de disconfort. Procedeul trebuie făcut cu aten ie.

îmbunătă indu-se mobilitatea articulară. cât şi a elementelor periarticulare. Trac iunea se foloseşte mai ales pentru articula iile degetelor. manevra se efectuează tot şezân sau stând. Pentru membre. cu apucarea subiectului peste bra e şi tragerea lui în sus. manevrele se fac din pozi ia culcat pe spate. trac iunea se face din pozi ia şezând sau stând. Pag 17 / 61 . vertical. trăgând capul în sus. Pentru trunchi. folosind priza pe frunte şi pe ceafă.Manevra are ca obiectiv realizarea unei întinderi în limitele fiziologice ale diferitelor componente atât ale articula iei. La nivelul coloanei cervicale.

ALTE MANEVRE Pe lângă manevrele fundamentale şi secundare de masaj manual folosite în mod obişnuit de către masorul care aplică procedura sau de către persoana care se automasează. interesând esuturile ligamentare şi musculare.. Dezavantajul metodei constă în faptul că pacientul are dureri pe durata aplicării presiunii. de la distan ă. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct. masajul periostal.2. 6. Masajul reflex Masajul reflex se bazează pe influen a reflexă. Pentru a ob ine efecte de durată se execută 3-4 şedin e. după aplicarea acestuia pe zone de proiec ie dureroase. 1. Masajul pe zone reflexogene Head Această modalitate de masaj se bazează pe faptul că un anumit segment medular inervează. 1. Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor după afec iuni traumatice ale aparatului locomotor. cu ajutorul policelui sau a mediusului. presopunctura. în puncte situate pe periost. masajul reflex. masajul cu jet de aer cald. 5. Masajul periostal combate fenomenele congestive.3. 1. În această categorie intră: 1. Ea constă în executarea unor presiuni puternice. o arie viscerală şi în acelaşi timp inervează.2. Presiunea se exercită timp de 2-3 minute pe fiecare punct. 4.1. masajul instrumental. 2.. apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. în afec iuni ale aparatului locomotor sau viscerale. de contractură şi le atenuează pe cele dureroase. Masajul periostal Masajul periostal este o tehnică aplicată de autorii germani Volger şi Krauss. acolo unde acesta nu este acoperit de păr i moi. fiind înso ită de fric iuni circulare. tegumentare sau periostale. pe zone reflexogene Head. 3. 1. prin aplicare pe zona de proiec ie periostală învecinată zonei afectate. masajul cu ghea ă. masajul cu bule gazoase în apă. Pag 18 / 61 .1. prin fibre nervoase vegetative. există o serie de alte procedee care cuprind: 1. Punctele de presiune se aleg după gradul de sensibilitate la apăsare. hidromasajul. 1.

Se începe cu o manevră calmantă. Pag 19 / 61 . după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele mâini. în sensul acelor de ceasornic. Se mai pot efectua vibra ii cu degetele sau cu palma în timpul fazei expiratorii. . tulburările de mobilitate gastrică. Se poate aplica percutarea efectuată cu vârful degetelor pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. în sensul acelor de ceasornic. . . apoi se execută efleurajul. Masajul zonei ficatului şi a vezicii biliare începe tot cu o manevră calmantă. în cazul unui viscer bolnav. un dermatom. Pentru masajul acestor zone pacientul stă în pozi ia culcat pe spate cu genunchii depărta i.flandul stâng pentru colonul descendent. în acelaşi sens. efleuraj circular al peretului abdominal. vezica biliară. Este indicat în dischineziile biliare. Masajul intestinului sub ire se efectuează în zona ombilicală. Aşa se explică. . absorb ia. până la unghiul hepatic.fosa iliacă stângă pentru colonul sigmoid. .hipogastru pentru vezica urinară. neteziri circulare în sens orar al peretelui abdominal. constipa ii atone şi ptoze viscerale. pe flancul stâng până la fosa iliacă stângă. de-a lungul colonului descendent şi sigmoid. în cazul viscerelor abdominale. de-a lungul colonului ascendent.zona ombilicală pentru intestinul sub ire. ce reprezintă o suprafa ă delimitată a tegumentelor. impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii superiori talamici pe zone somatice de la tegumente.flancul drept pentru colonul ascendent. Manevrele încep din zona iliacă dreaptă. Zonele reflexogene principale ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele: . începând de la linia mediană în epigastru. Masajul pe diferite zone ale abdomenlui favorizează normalizarea func iilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv.hipocondrul drept pentru ficat. După Mackenzie şi Head. senza iile de hiperestezie sau de durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul viscerului subiacent sau pe zone tegumentare situate la distan ă.epigastru pentru stomac. precum şi func iile de evacuare pe căile biliare şi intestinale. apoi spre stânga. începând cu neteziri circulare ale peretelui abdominal în sens orar şi continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului. de-a lungul colonului transvers până la unghiul splenic. Masajul zonei stomacului se aplică pe epigastru şi hipocondrul stâng. apoi se execută neteziri circulare în zona epigastrică. cu efect calmant. de la nivelul cecului. Ini ial se execută un efleuraj al peretelui abdominal.prin fibre nervoase somatice. De aici netezirea se face în jos. . în continuarea celeilalte. Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente începând din flancul drept. continuând în mezogastru şi până în flancul stâng. pe sub rebordul costal drept până în partea laterală a hipocondrului drept.

. ea putându-se repeta la interval de 1-2 zile. Se execută o fric iune profundă transversală cu 2 degete. duş subacval Pag 20 / 61 . Cyriax. Masajul transversal profund Masajul transversal profund.în afec iuni ale tendoanelor .în contracturile musculare din artroze . . fibre musculare.ex. duş-masaj 2.miotendinitelor. Presiunea rămâne constantă în tot timpul şedin ei. Acest procedeu are ca efect reducerea fenomenelor dureroase. nevralgiile.PSII. Prin mobilizarea transversală a esuturilor moi se refac zonele de clivaj şi alunecare fiziologică a muşchilor şi tendoanelor.leziunilor musculare cicatrizate. perpendicular pe direc ia fibrelor musculare sau ligamentare. pe puncte folosite în acupunctură.ex. Presopunctura se foloseşte în: . fascii. . . tendinitele şi entesztele.în afec iuni ale sistemului nervos periferic .1. Există două metode de aplicare a hidromasajului şi anume: 2. esuturi. micşorarea tonusului muscular.afec iuni musculare . Nu se recomandă în stadiul acut al afec iunilor amintite şi în afec iunile inflamatorii ale aparatului locomotor. interesate de traumatism.2. tegumente.3. 2.peritendinitelor. Ea constă în efectuarea de presiuni cu un singur deget. degetele păstrând contact permanent cu pielea. Ea se bazează pe diagnosticul exact al leziunii. Eficien a acestui procedeu nu atinge în aceeaşi măsură gradul de eficien ă realizat prin acupunctură.tratamentul tendinitelor. Procedeul Cyriax se foloseşte în: . Durata procedurii este de 10 minute. de obicei cu policele.ex. . procedeu al lui J. realizarea relaxării musculare. Masajul transversal profund realizează înlăturarea aderen elor fibroase după traumatisme ale aparatului locomotor. miozitele de effort.în sechele după entorse. .1. Are o ac iune trofică locală producând hiperemie şi analgezie la locul de aplicare. Presopunctura Presopunctura reprezintă un procedeu terapeutic derivat de la acupunctură. Hidromasajul Procedeul constă în asocierea în acelaşi timp a manevrelor de masaj cu o procedură de hidroterapie. prin palparea cu 2 degete a zonei traumatizate şi eviden ierea punctului dureros. tendoane. . constă în utilizarea fric iunii pentru a realiza mobilizarea esuturilor moi între ele.

calmarea fenomenelor dureroase. la 30 cm de corp. deasupra căreia există 4-6 duşuri rozetă din care cade. deoarece aceasta este reglabilă în func ie de sensibilitatea zonei tratate. dezbrăcat. tot în sens centripet. unde se foloseşte sensul orar şi presiune mai mică. jetul cilindric de apă se proiectează la un unghi de 350 fa ă de suprafa a tegumentelor. de la o înăl ime de 60 cm. se află aşezat în decubit dorsal sau decubit ventral. apa la o temperatură de 380. abdomen sau membre). în ploaie. se trece la celălalt membru inferior. în zone ale corpului cu straturi mari de esut celuloadipos şi muscular. exceptând abdomenul. care printr-un furtun cu sorb absoarbe apa din vană. presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă. cum sunt lombele. asupra zonei de tratat. fesele.permite o relaxare optimă a musculaturii sub ac iunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice. El produce o vasodilata ie puternică favorizând: .este mai pu in obositor pentru persoana care în execută.realizează un confort deosebit pentru pacient. .permite un masaj mai eficient. în profunzime. Durata proceduri este de 5-10 minute şi de obicei se face par ial (pe spate. decât prin masaj manual. coapsă. Pe partea anterioară a corpului se procedează la fel. Pacientul. Duşul subacval Este a doua formă de aplicare a hidromasajului şi constă în aplicarea unui duş cilindric asupra unui segment sau pe tot corpul pacientului. . Presiunea duşului. Duş-masaj Procedura constă în executarea unui masaj manual pe o anumită parte a corpului. Duza este plasată sub apă. Această procedură este folosită în tratamentul artrozelor de la nivelul coloanei vertebrale sau membrelor. apoi la membrele superioare. în diferite forme ale reumatismului abarticular.2. după care o proiectează printr-un furtun prevăzut la capăt cu o duză cilindrică. care se află sub apă.relaxarea musculaturii. care se află sub jetul unor duşuri calde ce ac ionează vertical. Durata procedurii este de 5-15 minute. ajungânduse în regiunea lombară şi interscapulovertebrală).2. fesă. care se proiectează pe zona de masat poate fi reglată la 1-6 atmosfere.1. 2. pe o masă de masaj. pe torace. . în diverse sechele după traumatismele aparatului locomotor şi în masajul sportiv. Se începe cu partea posterioară a unui membru inferior (gambă. în func ie de sensibilitatea regiunii tratate. . iar sensul de aplicare este centripet. În cazul duş-masajului.procesele de resorb ie. Această presiune se realizează cu ajutorul unui compresor electric. pe lângă efectele masajului (mecanice) se adaugă şi cele ale agentului termic reprezentat de duşul rozetă. . Pag 21 / 61 . într-o baie la temperatura de 370-380. articula iile şoldurilor. Nu se aplică pe zonele mamare şi scrotale. La nivelul articula iilor se poate proiecta perpendicular. Avantajele duşului subacval sunt: .

. .realizează o hiperemie profundă în zona de aplicare ce favorizează procesele de resorb ie. aparate portabile cu dispozitive de cauciuc sau plastic.stimularea peristaltismului intestinal în constipa iile atone. care la valori minime permit efectuarea şi a efleurajului. Dezavantajele aparatelor de masaj sunt: . Procedura este indicată în: . care se pot adapta mai bine la sensibilitatea diferită a diverselor segmente ale corpului. efleuraj şi vibra ii. . .o instal ie perfectă a compresorului electric (priză în pământ) şi a vanei.tratamentul edemelor. cizme de cauciuc pentru persoana care aplică procedura). Pag 22 / 61 . .obezitate. 2.tratamentul redorilor articulare după traumatisme ale aparatului locomotor. . aparate cu bandă vibratoare.tratamentul proceselor aderen iale. Aplicarea pe zonele de tratat a vibra iilor mecanice se face prin două modalită i: 1. . 3. executate de masor.în contracturile musculare antalgice din artrozele dorsale.vibra iile mecanice sunt mai pu in agreabile decât vibra iile manuale. Unele aparate din a doua categorie au dispozitive de reglare a amplitudinii oscila iilor. lombare şi cele coxofemurale.dispensează pacientul de serviciile persoanei specializate.procesele de celulită. .echipament de protec ie (mănuşi. . Duşul subacval are următoarele efecte: . . Avantajele aparatelor de vibromasaj sunt: . Masajul instrumental Masajul instrumental mecanic se efectuează cu ajutorul aparatelor producătoare de vibra ii.produc vibra ii mecanice ritmice şi cu amplitudine uniformă. .Dezavantajele procedurii constau în faptul că necesită măsuri de protec ie deosebite: .durata şedin ei poate fi mai mare fa ă de aceea în care vibra iile se execută manual (care sunt obositoare pentru persoana care le efectuează). realizându-se un confort mai bun pentru pacient.produce relaxarea musculară. de diferite forme.în revenirea suple ii cicatricelor dureroase după leziuni musculare.oferă numai două manevre. . denumite aparate de vibromasaj. care efectuează o gamă mult mai largă de manevre fundamentale şi secundare. în compara ie cu masajul manual. .unele aparate oferă posibilitatea reglării frecven ei şi amplitudinii oscila iilor. .favorizează înlăturarea proceselor aderen iale după afec iuni inflamatorii sau traumatice ale aparatului locomotor şi stimulează activitatea motorie a unor viscere abdominale.

Durata aplicării este de 4-5 minute. • Băile cu bule gazoase au o ac iune calmantă asupra sistemului nervos şi efecte asupra sistemului cardiovascular. cu efecte hiperemiante. aşezat pe fundul acesteia. netezirea. cu amplitudine mică. cu crioterapia. spondiloze. iar durata procedurii este de 10-15 minute. Pentru băile cu bule gazoase se foloseşte oxigenul sau aerul comprimat. Vibra iile mecanice de amplitudine mai mare şi frecven ă mai ridicată produc o stimulare a circul iei sanguine în zona de aplicare. artroze. dar şi în fenomene dureroase viscerale abdominale. a stărilor nevrotice. Masaj local cu ghea ă Acesta este un procedeu care îmbină una din manevrele fundamentale de masaj. Băile cu bule gazoase Reprezintă o procedură în care se folosesc bulele gazoase pentru efectuarea masajului tegumentelor pacientului. de la o butelie de oxigen. căldura. produs de un aparat generator tip Föhn. prin mobilizarea lor din esuturile celuloadipoase subcutanate. miozite. de favorizare a resorb iei şi de relaxare musculară. tendinite. Este o procedură care asociază factorul mecanic. Sunt folosite în tratamentul fenomenelor dureroase şi a contracturilor musculare de la nivelul aparatului locomotor. sechele după traumatisme articulare sau musculare. proiectat pe zona de tratat. • Băile cu bule de oxigen constau în efectuarea unei băi în cadă. manevră care se repetă la interval de 2 ore. precum şi o ac iune de împiedicare a depunerii adipocitelor. Pag 23 / 61 . descongestive şi de relaxare musculare. periartrite scapulohumerale. care vine printr-un tub de cauciuc. a tulburărilor neurovegetative de climateriu şi a stărilor de supraantrenament la sportivi. Aceste proceduri se folosesc în tratamentul hipertiroidismului. presiunea jetului de aer. cu apari ia unei hiperemii a pielii. acesta reprezintă un masaj efectuat cu un jet de aer cald. Aceleaşi vibra ii fine şi efleurajul se pot realiza şi cu aparate ac ionate electric. producând o hiperemie la nivelul tegumentelor prin vasodilata ie capilară şi arterială. cu o presiune reglată la 1-2 atmosfere). în care se degajă oxigenul (dintr-un generator de bule gazoase. 5. 6. 4. Aceasta constă în folosirea cuburilor de ghea ă cu care se face efleuraj pe zona de tratat timp de 3-7 minute. cu factorul termic. Se poate folosi în tratamentul afec iunilor aparatului locomotor în stadiul cronic. Pe lângă masajul fin exercitat de bulele gazoase se mai asociază efectele produse de temperatura apei şi de presiunea hidrostatică. Temperatura apei de baie este de 34-350.Vibra iile mecanice fine. Duşul cu aer cald După cum rezultă şi din denumire. au efecte sedative.

realizarea unei miorelaxări cu reducerea contracturii.producerea unei vasoconstric ii locale cu scăderea consumului de oxigen şi a metabolismului. entorsele. etc.ac iune analgezică. cum sunt contuziile.Efectele procedurii constau în: . Eficacitatea tratamentului este condi ionată de aplicarea sa cât mai promptă. Masajul cu ghea ă se foloseşte în diverse afec iuni ale aparatului locomotor de natură traumatică.diminuarea conducerii nervoase. . . leziunile musculare fibrilare. Pag 24 / 61 . . .diminuarea extensibilită ii colagenului cu prevenirea formării edemului.

pe bra e. antebra e. abdomen. Astfel. bra e şi antebra e). termoterapiei şi hidroterapiei.rulat-cernut.pe articula iile coxofemurale. . în cazul articula iilor. care reprezintă educa ia sanitară a nesportivilor). regiunea lombosacrată.efleurajul (netezirea) pe toate zonele. etc. În sport. uneori şi în culcat dorsal sau lateral (stânga şi dreapta). eficientă şi necostisitoare.pe gambe (anterior şi posterior).pe articula iile scapulohumerale.ceafă. pectorali. cu o singură condi ie: aceea de a fi instruit corespunzător. în care se poate adăuga sare de Bazna. . .pe aponevroza plantară.vibra iile. articula iile pumnului şi ale degetelor mâinii. Pozi ia cea mai favorabilă este din şezând. diferite plante sau săruri cu efecte terapeutice). abdominală. în cadrul pregătirii teoretice din antrenamentul sportiv (educa ia medico-sportivă.gât.AUTOMASAJUL Automasajul reprezintă aplicarea unor manevre manuale şi/sau instrumentale de masaj de către o persoană asupra propriului corp. adăugându-se benefic la masajul propriu-zis şi efectele fitoterapiei.frământatul. Deseori automasajul se face în asociere cu kinetoterapia activă (de ex. posibil de efectuat pe zonele amintite. Dintre manevrele manuale. la gambe şi coapse (la musculatura). coapse şi gambe. în special cel manual. din motive obiective. fric iunea şi baterea (tapotamentul) pe zonele musculare (ceafă. . coapse (anterior şi posterior). . În func ie de situa ie automasajul se poate executa cu ambele palme sau cu una singură. Este cea mai simplă formă de masaj. . . . gât. deprinderi pe care orice masor trebuie să le stăpânească. lombară (deci dorsal). men ionăm: . a însuşirii unor tehnici de respira ie artificială. .pe articula iile gleznei. . în special la membre. tarsiene şi metatarsiene. Pag 25 / 61 . automasajul manual poate fi aplicat la: . Această condi ie ne duce cu gândul la ideea instruirii în şcoală (la obiectele de igienă. de la copii şi juniori. .pe regiunile pectorală. ale acordării primului ajutor în diferite situa ii. Desigur că automasajul are anumite limite. . . a muşchilor sternocleidomastoidieni) sau apă caldă (cadă sau bazine. biologie sau educa ie fizică) a tuturor elevilor asupra unor aspecte ale masajului şi automasajului.pe articula iile genunchilor.pe degetele de la picioare. aceste deprinderi sunt însuşite timpuriu.

de refacere. . fie sub formă de hidromasaj sau masaj sub apă. . în special kinetoterapia. În ceea ce priveşte automasajul instrumental. . . hidro şi termoterapia.să aibă o stare generală bună care să-i permită acest efort.să aibă o stare igienică corporală bună. În cazul apari iei senza iei de oboseală în timpul automasajului. pentru a evita unele accidente). de asemenea pe majoritatea segmentelor descrise. . etc. cel pu in în cazul automasajului de refacere.tensiuni. Este indicat ca. se recomandă suspendarea şedin ei. cel care îşi efectuează masajul pe propriul corp trebuie să respecte câteva condi ii de practicare şi anume: . care reclamă un plus de securitate. Pentru a avea eficien a dorită. o motiva ie corespunzătoare pentru această practică.scuturările la degetele mâinilor şi picioarelor.să cunoască exact procedurile de masaj şi scopul urmărit (igienic. presiuni şi ciupituri. pe creasta tibială. în cazul aparatelor electrice.ambian ă plăcută cu microclimat confortabil.). . eventual medicul. acesta poate fi aplicat de cel interesat fie cu aparte ac ionate mecanic sau/şi electric (de regulă vibromasatoare. Pag 26 / 61 .masaj periostal.să respecte distan a minimă de 2-3 ore fa ă de masa servită.şi nu în ultimul rând. etc. aşa cum am arătat mai înainte.. terapeutic. iar dacă se constată ineficien ă este indicată consultarea unui masor calificat. . de stimulare. să se asocieze procedurilor de masaj şi alte mijloace.

SPA IILE DE MASAJ ŞI UNELE REGULI IGIENICE Prof. însă ar mai fi de adăugat. intrând în joc şi factorul psihologic. în care se găsesc 1-2 scaune (fotolii) şi o măsu ă cu reviste. în special a mâinilor. în picioare să aibă papuci de baie. fie că masajul se execută pe o canapea de masaj sau pe un pat. un grup sanitar cu WC-uri şi duşuri şi eventual o mică sală de aşteptare. asigurând întotdeauna atât persoanei masate. I. sportiv. pe stadioane. ziare. în încăperi sau în aer liber. se mai recomandă să nu poarte inele sau alte obiecte (ceas. eventual sucuri de fructe. referitor la igiena personală. fiind în general buni masori. este necesar să fie bine aerate. frig şi de orice al i factori nocivi. Despre masor s-a amintit în prima parte. informat. Drăgan Deşi pe parcusul lucrării am atins par ial şi aceste aspecte. a echipamentului pe care-l poartă (pantalon lung sau scurt. vânt. dr. bine între inute igienic şi la o înăl ime convenabilă masorului. în special în unită ile sanitare şi de între inere (igienice). din bumbac şi un maiou sau tricou cu mâneci scurte. Sălile de masaj. re inem că acesta trebuie să fie un om cult. care să poată fi consumate după masaj. cu o stare de sănătate şi o dezvoltare psihofizică bune. cu palmele mari şi un sim tactil deosebit.CÂTEVA APRECIERI REFERITOARE LA ACTIVITATEA MASORULUI. bră ări) pentru a nu-l răni pe cel masat. Referitor la unele reguli de igienă propriu-zise. igienic. recrea ionale sau de între inere (igienice) reprezintă un specialist de înaltă inută. Revenind la masor. răceală. În încăperi trebuie asigurată o ambian ă plăcută. Deşi cei cu anumite defecte de vedere au un asemenea sim tactil extrem de dezvoltat. spa iului în care se desfăşoară activitatea şi mai include şi unele reguli generale. în genul celor de la înot). apreciem că pentru sportivii de performan ă sunt de preferat masori cu o bună stare de sănătate. special amenajate. facultă i de kinetoterapie cu durată de 4 ani). care adeseori îl transformă pe masor în confidentul sportivului. acestea se adresează masorului. oportun este să le sintetizăm într-un capitol de sine stătător dat fiind importan a lor practică. sub ire. celui masat. la competi ii. cât şi masorului. de între inere). În ceea ce priveşte spa iile în care se practică masajul. în special la nivelul palmar şi al degetelor. cu o bună cunoaştere a domeniului în care lucrează (sanitar. trebuie să aibă ca anexe un vestiar (pentru dezbrăcatîmbrăcat). să nu consume băuturi alcoolice înainte de masaj şi eventual să poarte mască la gură în caz de guturai. Masorul performerului sportiv sau masorul din unită ile sanitare. ploaie. rezistent la oboseală fizică şi psihică. cele mai favorabile şi relaxante pozi ii. care se realizează în cadrul unor forme de învă ământ postliceale şi chiar universitare (de ex. echilibrat. ferite de radia iile solare. Pag 27 / 61 . fără hanicapuri de orice natură. de asemenea din bumbac.

îşi poate lărgi sfera mijloacelor de refacere. podeaua. Uneori masajul. să-şi aline o suferin ă şi să contribuie fără a mai depinde de alte persoane. Ceva mai dificilă este situa ia în ceea ce priveşte masajul igienic. atât de către cel masat. . apoi să se concentreze asupra masajului.rehidratarea după masaj (atât pentru cel masat. ş. . a cearşafurilor utilizate.Cel masat trebuie. care depăşeşte "obişnuitul".masorul este obligat să informeze medicul (în special la sportivi) de orice acuză sesizată în timpul masajului. uşile. consum de dulciuri. de prevenire a unor tulburări func ionale şi/sau organice. nu numai în planul suferin ei fizice. de asemenea. sporind eficien a masajului. de la tineri la vârstnici. după cum înainte de masaj trebuie să se asigure că cel care va fi masat este sănătos (declara ia acestuia) şi doreşte să participe la şedin a de masaj. În egală măsură. la care am mai adăuga următoarele: . ferestrele. care stăpâneşte cât de cât masajul şi automasajul. cât şi pentru masor.evitarea fumatului. în timp ce în încăperea în care se desfăşoară activitatea. ceea ce este bine. acesta păstrând 5-10 minute de relaxare) a celui masat şi a masorului. Nu am mai amintit despre starea de igienă a încăperii (masa de masaj. acesta remarcând că este capabil prin mijloace relativ simple. de dezobosire după efortul profesional. având şi acordul medicului. Începerea fiecărei şedin e de masaj trebuie precedată de câteva exerci ii pregătitoare ale segmentelor şi articula iilor masorului. am enun at deja unele. după).igiena personală (duş pentru sportiv şi spălarea pe mâini a masorului după fiecare şedin ă. lăsându-se cum se zice. Masajul sportiv ca şi cel terapeutic (medical) sunt azi bine codificate şi dispun de specialişti competen i. fie locală (pe piele). cel pu in cu 15 minute înainte şi după masaj. "în mâinile masorului". . a unor îmbolnăviri sau tratamente. de sănătate şi cu o dispozi ie psihică (motiva ia pentru masaj şi să posede cunoaşterea unor proceduri de masaj şi automasaj). orice membru al societă ii noastre. sucuri de fructe sau lactate. fructe. cu scop de refacere (relaxare neuromusculară. Este de dorit ca înainte de masaj. confortabile. la reabilitatea sa psihofizică. de între inere şi cel profilactic. Pag 28 / 61 .pentru masor se recomandă ca la 2-2 1/2 ore de masaj să facă o pauză de cca. dar mai ales psihice. .distan a minimă de 30-60 minute după masaj până la masa următoare. pere ii). Ca reguli generale. să se prezinte într-o bună stare de igienă (spălat cu apă şi săpun înainte de masaj şi bineîn eles.a. 20 minute. . se aeriseşte). care coroborate pot aduce mult bine bolnavului. . sportivul sau persoana masată să-şi golească vezica urinară şi tubul digestiv. urmează după saună sau fizioterapie. fie generală.distan a minimă de 2-3 ore fa ă de masa servită înainte de masaj. la sportivi. dar nu băuturi alcoolice). cât şi de masor.

apoi ducând mâinile într-o parte sau cealaltă. .ac ionarea pumnilor din pozi ia specifică de apăsare pe clapele pianului spre cubitus şi radius. în ambele sensuri circumduc ia pumnilor.executarea cu o mână sau cu ambele.cu palmele lipite fa ă în fa ă. de refacere) sau bolnavă (masajul ca mijloc terapeutic în cadrul terapiei complexe) ori se aplică în scop recuperator. a unei articula ii. Pag 29 / 61 . care începe de la degetul mic spre cel mare şi invers). de dezobosire. se efectuează mişcări de forfecare în sens cubital şi radial cu bra ele şi antebra ele. etc. în flexie se execută prona ia. . . etc. .definitive (legate de o boală incurabilă. la început mai rar. ridicarea pe rând a fiecărui deget în extensie. În primul rând distingem contraindica ii: . simultan sau alternativ. pasive şi cu rezisten ă. cu degetele întinse sau strânse în pumn. de între inere. flexii şi extensii din coate. a fiecărui deget. într-o mişcare continuă. stări febrile. după îmbolnăviri sau traumatisme. adică de lateralitate. dar trecătoare. mai ales în opozi ie. cu degetele întinse sau îndoite. în flexie şi extensie.se pot executa mişcări de prona ie şi supina ie din antebra e. apoi se ridică toate simultan. executate simultan sau alternativ. de ex.pentru mobilizarea pumnilor se execută extensii accentuate ale acestora prin lipirea palmelor.locale (de ex. vindecabilă).Pentru în elegerea corectă a acestei recomandări prezentăm următoarele exerci ii: .temporare (legate de o stare patologică acută. acestea sunt cu mult mai numeroase. unul după altul. de asemenea inclus în terapiile complexe recuperatorii. Cu o palmă orintată în sus. în extensie supina ia. Referitor la contraindica iile masajului. apoi se îndoaie simultan strângându-le cu putere în pumn. se flectează activ fiecare deget. etc. neoplazii generalizate. acestea sunt destul de clare. apoi se întinde fiecare deget în parte. . prin ac iunea de depărtare şi apropiere a coatelor.mişcarea activă sau pasivă în mai multe sensuri. . mişcarea executându-se simultan şi alternativ. urmărind amplificarea mobilită ii prin tensiuni finale (se îndoaie. psihopatii. . fie că este vorba de o persoană sănătoasă (masajul igienic.pentru degetul cel mare se execută separat mişcări active. Referitor la indica iile masajului. boli în fază acută. apoi din ce în ce mai repede.cu palmele sprijinite de masă. cu degetele orientate în sus. .). .mobilizarea degetelor prin îndoirea şi întinderea lor.mobilizarea musculaturii antebra ului şi a articula iei cotului prin prona ii şi suplina ii active. Indica iile masajului la sportivi au fost enun ate anterior. viroze respiratorii. . executate simultan sau alternativ. a unui muşchi sau tendon. o afec iune localizată a pielii. combinate cu îndoiri şi întinderi din coate.generale (de ex.). . .). abduc ie şi adduc ie.

tehnologia pe care o posedă.a. terapeutic sau recuperator. reci (temperatura optimă este între 20-240C) sau în aer liber. regionale. re inem acest tip de contraindica ii (locale. etc. murdare.) care pot dăuna celui masat. pe sol (rece). un suport important al performan ei sportive. starea sa psihofizică. al reconfortării noastre. ş. în condi ii de frig sau hipertermie (neadăpostit de razele solare). Numai respectând cu stricte e aceste câteva recomandări.Deci. care in de starea celui asupra căruia se efectuează masajul. Pag 30 / 61 . umede. sub inciden a vântului. este adevărat mai rar). temporare sau definitive. dar şi contraindica ii care in de masor (starea de sănătate. vom transforma şedin a de masaj într-un aliat al sănătă ii noastre. un factor eficient igienic. O altă categorie de contraindica ii ine de locul în care se efectuează şedin a de masaj. generale. contraindicându-se astfel masajul în spa ii neigienice. banale la prima vedere. profilactic.

dar mai ales de competi ii . predominant pe cale directă. ce urmează masajului. cu caracter strict individual şi dependent de factori multipli (reactivită ile neuropsihice şi neurovegetative. În situa iile în care adeseori unii perfomeri se găsesc singuri la competi ii mari. ceea ce presupune că se poate aplica în scop stimulator (înainte de antrenamente.să nu se creadă cumva că masajul stimulator. Masajul de încălzire. în pauze). dar mai ales înaintea competi iei. vibra iile mai scurte şi mai intense. fundamentală a încălzirii la sportivi. când este singur pe teren. înainte de concurs îl stimulează pe sportiv. de angrenare. masaj reflex care diminuează febra de start. care este un proces mai complex) sau trofic. prin proceduri diferen iale. care in în mare măsură şi de tipul de sistem nervos. dar care pot fi ameliorate. efleurajul mai viu. Drăgan Masajul şi automasajul sunt organic şi func ional legate de activitatea sportivă. cât şi intracompeti ional. ei vor trebui să cunoască automasajul şi să profite de el atât precompeti ional. vibra ii. iar încălzirea propriu-zisă. un complex de manifestări comportamentale neuropsihice şi vegetative (cele endocrine. în special pe cale reflexă şi neuromusculară. urmăreşte tocmai atenuarea unor asemenea manifestări negative. I. condi iile terenului sau ale sălii. tapotamentul. cu atât mai pu in după competi ie/concurs (de refacere). factorii climatici şi de mediu. fenomen negativ de regulă prezent la cei cu temperament flegmatic. va şterge până la dispari ie aceste manifestări negative ale apatiei de start.MASAJUL ŞI AUTOMASAJUL LA SPORTIVI Prof. La polul opus. stabilizate prin antrenamente psihofizice. care trebuie să beneficieze de psihoterapie. în scop de refacere (neuropsihică. al încălzirii. dr. Pag 31 / 61 . printr-un efleuraj (netezire) blând. datorită şi "stării de start". ceea ce nu este de dorit. Fiziologia sportivului precizează că înaintea unor antrenamente. sunt mai pu in vizibile). asistentul medical la competi ii). De aici şi concluzia că masajul de încălzire se constituie ca o componentă organică. etc. metabolice. ca şi fric iunile. în pauzele dintre reprize sau curse. combătând "apatia de start". public. Pentru marii perfomeri este greu de acceptat ideea automasajului în competi ii. fără nici un ajutor. de dezobosire (după concursuri sau intercompeti ional. medic. Aceasta constituie un nou argument în favoarea prezen ei masorului (indiferent cine practică masajul . de încălzire poate înlocui încălzirea propriu-zisă. liniştitor. stare de sănătate şi capacitatea de efort.antrenor. scurt. calmându-l pe sportivul aflat în starea de hiperexcitabilitate. la încălzire. mecanică). la sportivi se manifestă aşa-zisa "stare de start". pregătind organismul pentru excitantul fizic propriu-zis. arbitru. prezente şi ele. anumite trăiri plăcute sau neplăcute. mai prelugit.). adversar. dat fiind starea marcată de oboseală fizică şi psihică. proces ce nu poate disocia fizicul de psihic.

iar pe plan neurovegetativ de domina ia vagală). bra e). fizioterapeut. la intervalul dintre meciuri. etc.la aruncări. ca şi celelalte mijloace de refacere. Din cele prezentate până acum se desprinde clar diferen a dintre masajul ca mijloc de refacere. Între aceste două forme majore de masaj sportiv se intercalează masajul intraefort (antrenamente sau competi ii) şi masajul igienic. . care poate dura de la câteva minute până la ore.). cu care de altfel începe şi se încheie orice şedin ă de masaj manual. la box. cum este cazul în special după un antrenament.refacerea psihofizică. nu reuşesc să maseze o echipă întreagă (ex. judo. că nici masajul nu trebuie efectuat mai devreme de 30 minute de la încheierea efortului).masajul manual sau instrumental de refacere (de men ionat de asemenea. . şi masajul ca mijloc într-un antrenament de refacere în care există influen e de tip pozitiv sau negativ între diferitele mijloace care concură la reuşita antrenamentului de refacere. vibra iile ac ionate mecanic sau electric şi chiar presopunctura. în cursul unei zile în care sunt prevăzute 2 şi chiar 3 antrenamente în total (folosind masajul ca mijloc de refacere în cadrul antrenamentelor de refacere. Ca proceduri folosite men ionăm: efleurajul prelungit. presopunctura (masajul unor zone reflexogene). Pe de altă parte. Trebuie men ionat faptul că masajul de refacere se poate efectua ca un simplu mijloc de refacere. . haltere. chiar şi doi. la jocurile sportive.hidroterapia caldă (la cel pu in 20-30 minute după terminarea antrenamentului). În cazul jocurilor sportive). bineîn eles şi în func ie de zona principală asupra căreia dorim să ac ionăm. ergotrop pe plan biologic. chiar singular. care are loc de regulă după efort. gambe. de ex. sărituri. din Pag 32 / 61 .La polul opus se situează masajul de refacere. lupte. cu o durată totală în jur de 20 minute (de la minimum 15 minute la maximum 30 minute). sărituri sau scrimă.încheind cu tehnici de relaxare neuropsihică şi alte activită i relaxante. psiholog.saună la nevoie şi la recomandarea medicului. duşul-masaj sub apă. de încălzire este de regulă un masaj stimulator. .apoi reechilibrarea hidroelectrolitică. dar care în anumite circumstan e poate avea loc şi intraefort (ne referim la pauzele dintre reprize. care au loc de 12 ori în ciclul săptămânal şi urmează o anumită ordine: . încheind tot cu manevre de efleuraj. eventual aeroionizare negativă şi oxigenare. la intervalul de timp dintre încercări . apare evidentă nevoia folosirii masajului instrumental care poate fi efectuat şi de către sportiv în refacere (nu ne referim la automasaj). dintre proceduri enun ând pentru eficien ă hidromasajul (dacă există instala ii adecvate). rulat-cernut pentru membre (în special coapse. blând. atacă faza trofotropă. în spa ii special amenajate. Cum un masor. am văzut că masajul dinaintea efortului. dacă a fost însuşită de la un specialist competent (masor. . de între inere. chiar şi 1-3 zile). izolat. regenerativă pe plan biologic (dominată în prima etapă pe plan metabolic de catabolism. în timp ce masajul de refacere. vibra iile.

antiinflamatorii (salicila i. etc. între jocuri în caz de turneu. când o persoană din anturajul boxerului face manevre de masaj. deci când pauza dintre acestea este de câteva minute (în jur de 15-20 minute) în prima fază masajul trebuie să aibă caracter liniştitor. Piroxicam. O mare responsabilitate revine sportivilor din unele discipline (ex. înaintea concursului următor. din atletism la unele probe). Deci toate formele de masaj descrise anterior. bra e. În cazul competi iilor cu mai multe încercări cum sunt sărituri şi aruncări la atletism. antrenorului sau sportivului) sau în perioada de recuperare a unor asemenea stări patologice ori a sechelelor acestora (indica iile tehnice apar in tot medicului de specialitate). cât şi pentru sănătate. felul masajului trebuie să apar ină medicului şi nu masorului. Situa ia este ceva mai complicată în cazul unor pauze mici. masorul îndeplinind rolul de prim terapeut. diminea a. fric iuni.). în competi ie. etc. În situa ia în care pauza dintre eforturi. de câteva minute (de la 1 minut la box. umeri. când masajul trebuie orientat către refacere (cazul minutului de pauză la boxeri. Masajul terapeutic. geluri. Acestea sunt câteva din situa iile în care sportivul este confruntat cu masajul sportiv. relaxant. acesta din urmă. anumite creme. se recomandă sportivilor bolnavi sau accidenta i. În cazul masajului terapeutic la sportivi se folosesc de regulă. care prin ingredientele pe care le con in pot induce efecte analgezice (anestezină.a. extractul de castane – Reparil. vibra ii pe gambe. incomode sau chiar dureroase (o jenă la nivelul membrelor inferioare. de încălzire. serii. Pag 33 / 61 . etc. la indica ia medicului de specialitate. la box. ş.) cărora trebuie să le facă fa ă singur până la „încercarea următoare” şi numai stăpânirea corectă a automasajului poate fi salutară. acesta din urmă fiind dominat. la atletism. se încadrează cu prioritate în masajul profilactic (prevenirea oboselii şi a traumatismelor): Masajul igienic. tapotamente. vasodilatatoare (cele bazate pe nicotina i – Finalgon. efleuraj. etc. în caz de îmbolnăviri sau traumatisme (indica iile tehnice privind durata. fenilbutazonă). zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână. săriturile în apă. rezorbtive (alfakimotripsină. pe plan calitativ de refacerea postefort şi deci păstrând caracteristicile respective. Venaruton). etc. considerăm că trebuie intrat în ritmul fiziologic prin masaj de refacere după concurs şi masaj stimulator. când sportivul. etc. pomezi. înainte de micul dejun. salvând astfel performan a. finale. iar în minutele ce preced efortul. lucru valabil şi la lupte.perioadele de antrenamente.). Revulsin. masajul să devină uşor stimulator (vibra ii vii. procedurile. nespecific. coapse. Bayoline. Diclofenac. din care trebuie să-şi facă un aliat atât pentru performan ă.). nediferen iat poate intra (în discu ie) în regimul de via ă sportivă. fiind singur pe stadion (regulamentele nu permit nici un fel de asisten ă tehnică) poate sim i unele senza ii neplăcute.). hemostatice (Hirudoid. decontracturante. o contractură musculară. la înot. variază de la ore la zile (serii. finale. la nevoie decontracturant dacă este cazul. până la 10-15 minute la jocurile sportive). deci zonele anatomice în care boxerul acuză obosela locală. între meciuri.). un act medical. judo. semifinale. mai intense.).

dacă a fost cazul. cu ferestrele larg deschise. vegetale. acesta trebuie efectuat într-o cameră bine aerisită. Masa care urmează după acest masaj şi repaus. plăcută la gust (cca. Mobilat. V. însă cu anten ie deoarece este iritant pentru căile respiratorii). acesta se face de regulă la stadion. oleum Jecoris. Doc. hipolipidică. Men ionăm de asemenea bunele efecte în masaj ale produselor SPORTUPAC – cremă solu ie. bine îndulcită.cremă stimulentă II – vit. prof. box. Voltaren.cremă stimulentă I – vit. iar în continuare sportivul rămâne în repaus la pat. ş. sucuri de fructe şi fructe) va avea loc la cel pu in 30 minute după încheierea masajului. camfor. 250-300 ml). hidroterapie caldă. Un colectiv de specialişti de la Institutul de Medicină Sportivă (prof. este bine ca sportivul să încerce să fie relaxat. masajul terapeutic trebuie circumscris în totalitate în sfera actelor medicale. Dr. acoperindu-i cu un pled de lână sau bumbac pentru a men ine temperatura convenabilă. în acelaşi timp să nu uităm că nu numai masorul trebuie hidratat datorită pierderilor de lichide prin transpira ie. Trombocid. I. cadă. Sportupac. dacă ne referim la masajul de încălzire. Decontractyl. hiperglucidică. Dr. Apoi ca loc de practicare. dar şi sportivul căruia i se face masajul. . de ploaie. competi ional mai ales. normo sau uşor hipoproteică. Pe timpul masajului de refacere post-efort. haltere. pantotenat calciu. dezobositoare ale masajului sunt amplificate dacă după şedin a de masaj i se dă sportivului o băutură alcalină. într-o încăpere adecvată. care de asemenea trebuie să fie dominată de cerin ele refacerii (normocalorică. Algosprai. prof. alteori chiar în vestiarul în care se echipează sportivii sau chiar pe stadionul de încălzire. într-un spa iu amenajat – sub un cort – adăpostit de razele soarelui. bazin şi saună) în care masorul foloseşte de regulă un săpun alcalin (cum este cazul adesea la lupte. deci un masaj de refacere) sau „uscat” (practicat în încăperi special amenajate sau chiar în aer liber ori în camera sportivului.) a brevetat o serie de creme de masaj după cum urmează: . pentru a asigura o bună oxigenare a încăperii. bogată în vitamine şi minerale. etc. nefavorabile din cursul Pag 34 / 61 . Dr. . vitamine. bogată în minerale.a. eventual saună. În încheierea acestui capitol revenim cu câteva detalii de mare valoare practică: masajul sportiv poate fi „umed” (practicat în zona corespunzătoare a complexului de refacere – hidroterapie caldă. de vânt. În orice caz. radicali alcalini – crudită i. lactate. deci cu responsabilitate medico-legală şi dominat de vechiul principiu: primum non nocere (mai întâi să nu faci rău). De re inut că în astfel de împrejurări trebuie să avem grijă de muşchii sportivului. Drăgan.Din primele categorii men ionăm: Algesal. Baloescu. estradiol. B6. acoperit cu un pled călduros. În ceea ce priveşte masajul de refacere după efort. este de 15-20 minute. în condi ii de confort fiziologic şi după ce s-a trecut prin psihoterapie. să evite retrăirile negative. judo. E.cremă relaxantă – propionat de testosteron. în sală. Stroesc. Efectele relaxatoare. Feldin. când masorul foloseşte talcul – silicat de magneziu hidratat. Durata eficace a acestui repaus relaxator care continuă efectele masajului şi le amplifică. etc. C.

devine împreună cu masorul cel mai eficace şi pozitiv mijloc psihoterapeutic. indiscutabil având rolul său recuperator. este o vedetă. masajul terapeutic. care la un moment dat (boală. În acest caz. care poate crea ambian a necesară pentru a contribui la diminuarea excita iei şi nu la amplificare acesteia. stimulatorii. se referă la masajul terapeutic la sportivi: să nu uităm că performerul are o lume aparte. unde s-a consacrat şi care-l aşteaptă cu nerăbdare. excitatorii. O ultimă remarcă cu care dorim să încheiem. un mare rol revenind în această direc ie masorului. accident. în centrul vie ii sportive. mobilizându-l pe sportiv şi contribuind cu siguran ă la grăbirea vindecării şi readucerii performerului pe terenul de sport. imobilizare în aparat gipsat) se vede îndepărtat din centrul aten iei publicului. întârziind refacerea.efortului. Pag 35 / 61 . a publicului. un orizont aparte. cel care îl răsfa ă când ob ine succese. eficien a acestor 2 direc ii terapeutice crescând imens. situa ie în care masajul efectuat chiar prin proceduri relaxatoare poate induce efecte paradoxale. trăind o „adevărată dramă”.

se desfăşoară după anumite principii şi reguli.momentul şi scopul aplicării lui. MASAJUL ÎNAINTE DE ANTRENAMENTE SAU JOCURI Scopul masajului în aceste situa ii este: .MASAJUL LA JUCĂTORII DE FOTBAL (încălzire. profunde. subiectul masat consumă pu ină energie şi nu i se cere o participare activă la efectuarea lui. adică dacă este preparator. Spunem că masajul este o prelucrare. refacere) Dr. . intraefort. de continuarea efortului fizic sau urmăreşte refacerea după efortul depus. aplicat grupelor musculare ale membrelor inferioare. Numărul. postefort).în competi ii interne şi interna ionale. . olimpici sau na ionale A şi B. Untea Dr. tineret.de stimulare a func iilor nutritive. Alegerea momentului aplicării manevrelor de masaj se face în func ie de scopul pe care-l urmărim. . are un început.de scoatere a sportivilor de sub influen a stării de start. competi ională).condi iile meteorologice în care se desfăşoară antrenamentul sau jocul. . al participărilor fotbaliştilor cu echipele de club . energetice. un sfârşit. dar şi la nivelul selec ionatelor de juniori. deoarece se ac ionează în afara corpului. intraefort.perioada în care se află jucătorul (perioada pregătitoare. Bendiu Jocul de fotbal este sportul cu cei mai numeroşi admiratori şi practican i din rândurile tineretului de pe tot globul. toate manevrele efectuate fiind metodic selec ionate de către masor. dar şi în refacerea fotbaliştilor după antrenamente şi jocuri este masajul. P. Această prelucrare este metodică pentru că este bine sistematizată. executate cu vârful degetelor.de creştere a amplitudinii mişcărilor respiratorii. prin ac iuni manuale sau instrumentale. Mijloacele şi metodele masajului folosite pentru jucătorul de fotbal sunt selec ionate şi aplicate de masor în raport de: . Pentru realizarea acestor probleme se recomandă începerea cu manevre stimulente (pentru a creşte tonicitatea fibrelor musculare) reprezentate printr-un efleuraj cu ritm şi intensitate crescânde. . cât şi refacerea acestora după eforturile fizice din ce în ce mai intense şi mai frecvente. Gh. o desfăşurare prestabilită. înainte de începerea efortului fizic. continuarea cu fric iuni energice. din ce în ce mai mare. au creat probleme deosebite tehnicienilor. Pag 36 / 61 . cele mai utililzate şi eficiente în pregătirea. atât în ceea ce priveşte pregătirea. precompeti ională. Printre mijloacele naturale.momentul şi scopul aplicării lui (masajul de încălzire. care permite prelucrarea metodică a păr ilor moi ale corpului.

pornind de la extremitate în sus.psihoterapeutice şi se adresează sferelor neuromusculare. MASAJUL INTRAEFORT ÎN ANTRENAMENTE ŞI JOCURI Solicitările primei reprize de joc ne obligă ca în pauză să apelăm şi la mijloacele de masaj care pot sprijini prioritar refacerea rapidă a func iilor afectate. asemănătoare celor de la începerea jocului. . În pregătirea fotbaliştilor pentru antrenament sau joc. este bine să se folosească şi masajul pe membrul mai pu in suferind şi prin reflexul de simetrie să se ob ină rezultate favorabile asupra celui afectat care nu suportă prea multe manevre de masaj. de-a lungul fibrelor musculare. la nivelul membrelor inferioare. se exercită prin presiuni viguroase şi progresiv crescânde. sunt utilizate. în perioadele umede şi reci. Pag 37 / 61 . o serie de substan e şi creme despre care vom vorbi atunci când ne vom ocupa de condi ii meteorologice deosebite de desfăşurare a antrenamentelor sau jocurilor. Masajul articula iilor. se vor efectua manevre simultane. se efectuează frământatul tendoanelor care vor fi solicitate în sus inerea efortului fizic. cu câteva minute înainte de a fi chema i de arbitru pe teren pentru următoarea repriză de joc. Pe grupele musculare ale membrelor inferioare se aplică o serie de manevre blânde. de la o inser ie la alta. presând mai uşor pe por iunile tendinoase şi mai tare pe masa musculară. prin toate mijloacele posibile. şi a depurării de produ i toxici rezulta i în timpul eforturilor efectuate în prima repriză. mai ales al gleznelor şi genunchilor.farmacologie. După încheierea masajului muşchilor. Acestea pot fi: . După realizarea îmbunătă irii circula iei sanguine. au ca principal obiectiv refacerea organismelor obosite fizic şi psihic. În situa iile în care apar contracturi sau mialgii numai la un membru inferior. atât sportivii. după care se execută tapotamentul. Aplicarea mijloacelor de masaj nu se face imediat după încheierea eforturilor.apoi cu frământatul în cută cu priză mare.â MASAJUL DUPĂ EFORT (refacere) După terminarea efortului fizic. cât şi conducerea tehnică a echipei. periarticular şi mai ales pe ligamente încheiate cu mobilizări pasive cu tensiuni. . în timpul masajului. rulat şi cernut. liniştitoare care constau în neteziri cu ritm şi intensitate scăzute.balneofizioterapeutice. ci se aşteaptă câteva minute pentru ca func iile cardiovasculare să-şi revină cât mai aproape de valorile bazale. urmate de fric iuni sub formă de vibra ii.

. dar mai ales noii antrenori. se pot schimba conducerile tehnice ale echipelor. lente şi superficiale. sportivul beneficiind până atunci de alte forme de refacere. În scop relaxator pe membrele inferioare se mai aplică rulatul şi cernutul. Masajul. în cadrul unui program complex. numărul antrenamentelor efectuate zilnic poate fi 1. motiv pentru care atât vechii. sportivii au vacan e scurte. a celor neuroendocrinohormonali şi enzimatici. într-o localitate situată la altitudine.endocrinometabolice. Pentru aceste considerente vom încerca în continuare să analizăm modalită ile în care masajul poate interveni în fiecare stadiu de pregătire. care împreună cu celelalte conduc la ob inerea stării de homeostazie dinaintea efortului. condus de către medic. alta mai scurtă în lunile de vară. mijloacele şi numărul antrenamentelor sunt concepute şi stabilite de tehnicienii echipelor şi variază în raport de stadiul de pregătire al echipei. Manevrele de masaj se aplică numai după ce parametri fiziologici revin la valorile cât mai apropiate de cele din repaus. una dintre cauze fiind condi iile meteorologice.neuropsihice. 2 sau 3. descongestive ale grupelor musculare mai solicitate. din primul trimestru al fiecătui an. Se recomandă manevre blânde. începând prin neteziri lungi. Perioada pregătitoare Calendarul competi ional intern are prevăzute două perioade de pauză competi ională. prin procedeele sale. se efectuează transferări (cu plecări sau veniri de noi sportivi). considerat un proces instructiv-educativ complex. în care se urmăreşte restabilirea indicatorilor metabolici. de optimizare a capacită ilor fizice şi psihice. din care unul sau două în aer liber şi unul în sală. de odihnă în care cei accidenta i efectuează tratamente şi cure balneofizioterapeutice. În aceste pauze. asupra cărora se ac ionează cu o formă specială de masaj. este absolut necesar pentru ob nerea performan elor superioare. Perioada sportivă în care se află jucătorul Antrenamentul sportiv. În aceste condi ii. dar mai ales după jocuri.cardiorespiratorii. în localitatea din car este echipa. Con inutul. centralizată. ritm şi intenstitate. Sunt cazuri când după un antrenament. după care manevrele cresc ca profunzime. sau de cele mai multe ori. un număr destul de mare de fotbalişti suferă traumatisme sau contuzii. Pag 38 / 61 . solicită o perioadă de pregătire imediată. deoarece şi el diferă de la perioada pregătitoare la cea precompeti ională sau competi ională. una mai mare. uşoare fric iuni şi presiuni vibrante... etc. la care ne vom referi într-un capitol special. se integrează organic în măsurile de refacere balneofizioterapeutice. .

Solicitările fizice sunt foarte mari, perioadele de antrenamente sunt mici, iar posibilită ile naturale de refacere a orgnismului scad de la zi la zi, în timp ce numărul celor care dau semne de oboseală creşte. Majoritatea masajelor aplicate sunt par iale şi se adresează membrelor inferioare, pe segmente, începându-se cu partea posterioară a regiunii fesiere, se continuă cu coapsa, apoi cu gamba, după care se aplică şi pe partea anterioară, cu masajul labei piciorului, gambei, genunchiului şi coapsei. Masajul regiunii fesiere constă în neteziri executate cu ambele mâini, alunecând în sus spre regiunea lombară, în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. Urmează fric iuni energice executate cu podul palmei, cu "rădăcina" mâinii, mână peste mână, şi mai ales, cu pumnii închişi. Frământatul muşchilor fesieri se execută folosind ritmic greutatea corpului, pentru a mări presiunea manevrelor. Fric iunea se poate combina cu frământatul. Tocatul se execută cu marginea cubitală a degetelor şi palmelor. Bătătoritul se face cu mâinile sau cu pumnii închişi, cu marginea cubitală, ca şi tocatul, în încheiere executând netezirea. Masajul coapsei necesită multă vigoare pentru a putea influen a musculatura voluminoasă a acestui segment. Netezirea se execută cu ambele palme, în cerc în jurul coapsei. După o serie de alunecări lungi şi lente, urmează alunecări scurte, dar pătrunzătoare, în pieptene, executate cu pumnii închişi. Fric iunea se recomandă să se efectueze mână peste mână. Frământatul este procedeul de bază al masajului coapsei, aplicând procedeul "în cută". Tocatul, plescăitul şi bătătoritul se execută cu putere. Manevrele se aplică pe rând sau combinate între ele, mai ales pe partea anterioară şi externă a coapsei. Cernutul şi rulatul coapsei mărescu suple ea esuturilor şi combat încordarea muşchilor. Netezirea încheie şedin a de masaj. Masajul gambei pe partea posterioară se execută din culcat pe partea anterioară a corpului, cu genunchiul uşor flexat pentru a permite relaxarea muşchilor extensori. Masajul pe gambă începe prin alunecări lungi, care pornescu de la călcâi şi depăşesc în sus articula ia genunchiului. Urmează o serie de alunecări scurte şi repezi prin care se prelucrează pe rând tendonul lui Achile, muşchii gemeni şi spa iul dinapoia genunchiului (popliteu). Pe tendonul achilian se aplică neteziri liniare, scurte, pe lungimea lui sau transversale. Pe partea musculoasă a gambei alunecările se fac mai apăsate, continuu sau sacadat, cu podul palmei, "rădăcina" mâinii sau cu degetele îndoite în pumn (în pieptene). Apăsarea este mai puternică acolo unde masa musculară este mai voluminoasă. În schimb, în spa iul dinapoia genunchiului netezirile trebuie să fie mai superficiale. Prin fric iuni se prelucrează esuturile moi de pe partea posterioară a gambei, începând dinapoia maleolelor, de-a lungul tendonului achilian şi terminând sub genunchi. Manverele de fric iune se adaptează după volumul şi consisten a
Pag 39 / 61

esuturilor. Frământatul se face cu o mână sau ambele pe muşchii posteriori ai gambei, prin manevre în cerc sau în cută. Baterea se aplică mai ales pe partea musculară după care urmează rulatul aceleiaşi por iuni. În locul masajului de segmente, atunci când timpul nu ne permite, manevrele se aplică pe toată lungimea membrului inferior, păstrând sensul ascendent, de la câlcâie până la regiunea fesieră. Masajul piciorului se execută cu minu iozitate, din pozi ia culcat sau şezând rezemat, cu membrul inferior întins şi cu călcâiul sprijinit pe genunchiul masorului. Netezirea constă în alunecări scurte, aplicate pe talpă cu podul palmei, "rădăcina" mâinii sau pumnul închis, iar pe partea anterioară şi pe păr ile laterale cu degetele şi cu palmele de-a lungul tendoanelor, mai ales în jurul maleolelor şi spa iilor interosoase, fric iunea are sens liniar. Frământatul nu se poate aplica pe acest segment. Netezirea de încheiere se face prin mişcări lente, executate cu palmele sau degetele. Degetele picioarelor pot fi masate deodată sau fiecare în parte prin netezir şi fric iune, tensiuni, trac iuni şi scuturări. Masajul gambei pe partea anterioară prezintă unele particularită i determinate de conforma ia anatomică şi mai ales lipsa esuturilor moi pe creste şi pe partea antero-internă a tibiei. Pentru executarea mai comodă a masajului, gamba şi piciorul trebuie să depăşească planul de sprijin, cu genunchiul întins sau uşor îndoit. Netezirea se aplică pe toată partea anterioară a gambei, iar parta antero-internă alunecările pot fi mai apăsate. Fric iunile se execută uşor pe partea antero-internă şi cu intensitate medie pe cea antero-externă. Frământatul are o importan ă redusă, aplicându-se cu o mână mai mult pe partea externă şi posterioară. Netezirea de încheiere se execută lent şi uşor urcând peste genunchi. Masajul genunchiului constă în neteziri şi fric iuni uşoare. Masajul coapsei pe partea anterioară începe prin manevre de alunecare lungi şi lente, dar energice, ac ionând prin procedeul mână după mână sau de apăsare folosind greutatea corpului, după care urmează neteziri scurte şi dese sau sacadate. Fric iunea se execută de preferin ă cu podul palmei, "rădăcina" mâinii şi cu pumnul închis. Frământatul poate fi circular şi mai ales în cută, se execută cu putere pentru a pătrunde în grosimea masei musculare. O aten ie deosebită trebuie să acordăm frământatului muşchilori interni ai coapsei, care se masează mai blând. Pe musculatura coapsei putem aplica toate formele de lovire ritmică, executate viguros, vitând însă pe cât posibil partea internă a coapsei, pentru a nu contuziona pachetul de vase şi nervi.
Pag 40 / 61

Rulatul şi cernutul se execută mai bine dacă piciorul se flexează uşor din genunchi. Mişcările de netezire finale se pot face pe toată lungimea membrului inferior. Perioada precompeti ională Odată încheiată perioada pregătitoare, sportivii încep perioada precompeti ională, când numărul şi con inutul antrenamentelor se modifică. În prima parte a acesteia, majoritatea sportivilor vin, cum este şi firesc, cu un grad de oboseală, ceea ce reclamă ca atât con inutul, cât şi numărul şedin elor de masaj să rămână asemănător perioadei pregătitoare, urmând ca ele să se modifice ulterior, când aceste fenomene vor dispărea, apropiindu-se ca ritm şi con inut de cele din perioada competi ională, despre care ne vom ocupa în continuare. Perioada competi ională Perioada competi ională internă (campionat şi cupă) se desfăşoară pe o perioadă de 8 luni. Dar un număr important de jucători de fotbal, componen i ai echipelor divizionare participante în competi iile europene (Cupa Campionilor, Cupa Cupelor, Cupa UEFA) sau balcanice, precum şi cei selec iona i în loturile reprezentative de juniori, tineret, olimpic, na ionala A şi B, au o participare mai mare la jocuri, ceea ce îi supune la eforturi suplimentare. În această perioada, con inutul şi durata şedin elor de masaj diferă în raport de numărul de jocuri săptămânale, putând exista jocuri din 8 în 8 zile, dar şi trei jocuri în 8 zile. Înaintea fiecărui antrenament, pe o durată de 7-10 minute, se recomandă manevre de masaj pentru tonifierea fibrelor musuculare ale membrelor inferioare, cum sunt: efleurajul executat în ritm şi intensitate crescânde, urmat de fric iuni energice, profunde, executate cu vârful degetelor, după care frământatul în cută, cu priza mare, iar în încheiere tapotamentul începând de la glezne până sub fese. După antrenament, masajul este un mijloc eficient de refacere, fiind aproape întotdeauna asociat cu alte mijloace. După revenirea func iilor cardiovasculare se pot face neteziri lungi şi superficiale, decongestive, pe majoritatea grupelor musculare solicitate. Se continuă cu uşoare fric iuni şi presiuni vibrante. Rulatul, cernutul şi scuturatul muşchilor vor completa acest masaj, care se încheie cu mişcări ample de netezire. Durata unui astfel de masaj este de 10-15 minute. Cu 2 zile înainte de joc, după ultimul antrenament, se efectuează o ac iune de refacere generală a fotbaliştilor, care se caracterizeză printr-un con inut şi durată mai deosebite şi se compune din duş, bazin, saună şi masaj. După duşul prealabil, se efectuează o scurtă şedin ă de bazin pentru pregătirea organismului în vederea intrării la saună, după care urmează un duş pentru cură irea pielii şi în final masajul de refacere. Acesta se face cu apă şi săpun şi se adresează
Pag 41 / 61

manevre energice de fric iune cu intensitate crescută. etc. 2-3 perechi. se fac pe tegumentele uscate. în camera de masaj. înso ită de mişcări pasive şi active. feselor. Finalgonului. căciulă. a creat condi ii speciale de desfăşurare a antrenamentelor şi jocului de fotbal. temperatura lor. urmează frământatul în cută şi tapotamentul sub toate formele.) pentru a participa la antrenamente şi jocuri. frigul produce o stare de disconfort. între 20-30 minute. Pentru portari.întregului organism. reclamă din partea masorului o serie de cunoştin e pe care dorim să le amintim. Revulsinului. fiind un masaj general. după care se utilizează substan e încălzitoare sub forma unor unguente de tipul Saliformului.masajul constă în efleuraj introductiv. Pentru îndepărtarea acestei stări trebuie să se ia următoarele măsuri: . Masajul pentru joc începe cu netezirea amplă a întregului corp. Condi iile meteorologice în care se desfăşoară antrenamentele şi jocurile Aşezarea geografică a ării noastre. Capsolinului şi altele. introductive. . mobilitatea articula iilor. cernutul şi bătătoritul încheie acest masaj energic. ciorapi. Rulatul. toracelui şi regiunii lombare. prin manevre de frământare mai puternice ne adresăm muşchilor gambei. elasticitatea fibrelor musculare.manevrele de masaj. cu patru anotimpuri. urmează fric iunea atentă a tălpii. Antrenamente şi jocuri în condi ii de temperatură scăzută Asupra orgnismului. pornind de la călcâie până la regiunea fesieră. pentru a îmbunătă ii circula ia locală. ceea ce le-a creat probleme. Durata variază după caz. etc. Retragerea reflexă a sângelui spre organele interne. executate cu vârfurile degetelor pe tegumentul dat cu strat moderat de unguent încălzitor. într-o zonă cu climă temperată. Pregătirea sportivilor pentru a participa la antrenamente sau jocuri în astfel de condi ii. cât şi ale membrelor superioare. Nu au fost pu ine situa iile când echipele noastre de club sau reprezentative deplasându-se pentru a participa la o serie de jocuri sau turnee. masajul este mai general. cu o durată de 812 minute. Nu trebuie omis frământatul muşchilor lungi şi ai celor la i ai spatelui. mănuşi. a gambei şi genunchiului. cât şi prin măsurile de protec ie pe care sportivul trebuie să le ia (echipament suplimentar gros. coapsei. chiar uşor scăzută.asigurarea unei temperaturi cât mai moderată. au găsit acolo alte condi ii climatice fa ă de cele din ara noastră. adresându-se grupelor musculare atât ale membrelor inferioare. în alte ări de pe contintentul nostru sau de pe alte continente. Se execută manevre de pregătire şi mobilizare a Pag 42 / 61 . În ordine. . după care. atât prin efectele sale. pentru a obişnui organismul fotbaliştilor cu temperatura de afară. care con ine toate mijloacele liniştitoare şi relaxante. face ca extremită ile să-şi modifice aspectul tegumentar.

hidroterapie caldă 10-15 minute. este bine ca aceasta să fie cât mai pu in utilizată. fie ele uscate. la 40-60 minute după antrenament. vibra ii pe membrele inferioare şi regiunea lombară). hipoproteică. pe grupele musculare mai voluminoase sau chiar direct cu cuburi de ghea ă mai mari pe piele. vegetale.lactate. Pag 43 / 61 - - . pentru a putea adapta sportivii la temperatura exterioară. per oral se administrează vitamine. În astfel de condi ii climatice.în care se introduc 2 linguri de miere sau 10-15g glucoză. ceafă. În cazul în care încăperea revervată efectuării manevrelor de masaj este dotată cu aparatură care asigură aerul condi ionat. hiperglucidică. gleznei şi genunchiului. cu preparatele amintite mai sus şi medica ie. Antrenamente şi jocuri în condi ii de temperatură crescută (căldură) Şi temperaturile ridicate. reechilibrare hidroelectrolitică. mai ales celor cu sechele traumatice. saună 10 minute (1 minut în saună şi 1 minut sub duş sau în bazin. Spre finalul masajului (cu bune rezultate) este bine să se utilizeze masajul cu ghea ă. 8-10 minute (duş. plante). efectuat cu ajutorul unor pungi din cauciuc sau din plastic. folosind pudra de talc care are avantajul de a absorbi secre iile seboreice şi sudoripare. timp de 3-4 minute. masaj 15 minute pe membre. care se încheie prin mobilizări pasive cu tensiuni. glicocol. saună uscată la 800. apă minerală alcalină . la sfârşitul ciclului săptămânal de antrenament şi la minimum 48 ore fa ă de joc). masajul este foarte sumar. cadă. masaj manual 10 minute cu caracter de refacere (efleuraj. După antrenamente: hidroterapie caldă. bogată în radicali alcalini . spate. asparta i şi la nevoie Piracetam. reducându-se la câteva manevre de mobilizare a grupelor musculare şi a articula iilor. fructe). bazin cu sare de Bazna.articula iilor. 15 minute (1 minut saună şi 2 minute sub duş). fie înso ite de o umiditate crescută a atmosferei. reechilibrare hidroelectorlitică (se prepară o băutură alcalină . pentru sistemul nervos). minerale. abdomen. B. hipolipidică. alimenta ia. Schema de refacere (incluzând masajul) la jucătorii de fotbal A. trebuie să fie hipocalorică. După jocuri (la 16-24 ore după jocul oficial se va organiza antrenamentul de refacere): odihnă activă 30 minute (se recomandă o altă activitate fizică atractivă). crează probleme în modul de pregătire a organismului fotbaliştilor pentru antrenamente sau jocuri.suc de fructe.

întins pe pat şi acoperit cu un pled de lână. aeroionizare negativă şi oxigenare. . sub supravegherea psihologului.odihnă într-o cameră bine aerisită (eventual cu ferestrele deschise). Pag 44 / 61 .tehnici de relaxare neuropsihică şi neuromusculară într-un spa iu special amenajat.masa de refacere (la cel pu in 30 minute de la terminarea antrenamentului de refacere) să aibă o cotă de lichide corespunzătoare şi să respecte principiile descrise la alimenta ia după antrenament. . 15 minute..

Masajul în terpia acestor afec iuni are ca obiective: . . ce constituie o contraindica ie pentru aplicarea masajului pe grupul muscular respectiv. alături de al i factori terapeutici în bolile respective I. cu ritm lent.repausul segmentar al regiunii cervicale. de intensitate mică.repausul segmentar. AFEC IUNI MUSCULARE a) Miozitele de efort Miozitele de efort sunt afec iuni al sistemului muscular. O. care sunt limitate la existen a unei contracturi musculare. Probabilitatea existen ei unei leziuni musculare fibrilare.îmbunătă irea circula iei sanguine locale.medicamente analgezice-antiinflamatoare.masaj. În tratamentul miozitelor de efort. . înso ite uneori. Pag 45 / 61 . . Petrescu Masajul terapeutic reprezintă utilizarea acestuia în tratamentul diferitelor afec iuni.aplica ii locale de analgezice-antiinflamatoare. având ca obiectiv favorizarea proceselor de vindecare şi de recuperare func ională. . necesită examenul medicului sportiv pentru excluderea acestei eventualită i. Se manifestă prin dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului. cum sunt: . de hipertonie musculară sau contractură musculară. b) Torticolis à frigore Torticolisul à frigore este o afec iune ce interesează musculatura cefei. Se execută neteziri ale grupului muscular afectat. mai ales muşchii trapez şi sternocleidomastoidian.MASAJUL TERAPEUTIC ŞI RECUPERATOR Dr. localizate pe grupul muscular supus unei solicitări deosebit de intense.fizioterapie. Masajul are efect calmant şi de relaxare musculară. apoi se continuă cu fric iuni uşoare şi mai ales cu vibra ii ce au efect miorelaxant. care apare după o expunere la frig sau un curent de aer rece. care apar frecvent la persoanele ce practică sportul de performan ă. .micşorarea hipertoniei musculare sau a contracturii musculare.sedarea durerilor.activarea factorilor metabolici la grupul muscular afectat. . masajul se aplică împreună cu alte mijloace terapeutice.fizioterapie. Ele se caracterizează prin dureri difuze în grupul muscular. Tratamentul acestei afec iuni cuprinde: . . El nu este precedat de un traumatism al regiunii cervicale sau legat de existen a unei artroze la acest nivel. folosindu-se manevre blânde. .

masaj. utilizându-se manevre uşoare şi în ritm lent. după care se continuă cu fric iune uşoară şi frământare în cută. de existen a unei contracturi musculare lombare. după care se trece la vibra ii cu degetele. de exemplu Soluxul.hipotonie . determinată de solicitări mai mari şi de durată mai lungă a grupelor musculare respective. Se folosesc neteziri în sens descendent. . în timpul unei imobilizări în aparat gipsat pentru o fractură. deoarece produc o accentuare a fenomenelor dureroase şi a contracturii musculare. Ca obiective. Cu aceleaşi efecte se poate utiliza şi duşul cu aer cald. într-o măsură mai mare sau mai mică. c) Lumbago de efort (lombalgia de efort) Lumbago de efort este o afec iune localizată pe musculatura lombară. . Aplicarea masajului după efectuarea unei proceduri de termoterapie. prezen a unui traumatism anterior sau a unei suferin e discale lombare. evitându-se apari ia unei exagerări a durerilor. produce ini ial o scădere a tonusului muscular . accentuate de mişcările trunchiului. . O imobilizare prelungită la pat. Se manifestă prin dureri spontane.Masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant. făcute cu pruden ă pentru a evita accentuarea fenomenelor dureroase. pentru ac iunea lor miorelaxantă. utilizând manevre mai pu in energice cu ritm mai lent. masajul are în vedere diminuarea durerilor şi micşorarea contracturii musculare. Se continuă cu fric iuni uşoare. . d) Hipotrofiile musculare de inactivitate În afec iunile traumatice ale aparatului locomotor. măreşte ac iunea analgezică şi miorelaxantă a tratamentului. reducerea activită ii unui grup muscular sau suprimarea aproape totală a activită ii unui grup muscular. El va fi calmant şi miorelaxant. provoacă la nivelul sistemului muscular o pregresare a fenomenelor de hipotrofie de 3% în fiecare zi.urmată de o scădere a volumului grupului muscular hipotrofie musculară sau amiotrofie. Tratamentul afec iunii constă în: .medicamente analgezice-antiinflamatoare şi decontracturante. Vibra iile se aplică pe zona unde e prezentă contractura musculară. pe occipital până la nivelul foselor supraspinoase. cu ajutorul duşului subacval având aceleaşi efecte. cu efecte decontracturante şi de sedare a durerilor. de exemplu în faze acute ale poliartritei reumatoide. Pag 46 / 61 . dar şi în apă. de la inser iile superioare ale musculaturii cefei.repaus. în func ie de sensibilitatea fiecărui bolnav. în practicare anumitor sporturi de performan ă sau în unele activită i profesionale. Presopunctura se poate executa folosind puncte situate în regiunea cefei pe meridianele vezicii urinare şi celei biliare. Nu se folosesc manevre de tapotament în stadiul acut. Masajul terapeutic se poate executa cu aparate de vibromasaj. Afec iunea nu este legată de existen a unei artroze vertebrale. care pot fi limitate. Efleurajul se execută cu palmele ambelor mâini pentru a ob ine o calmare a durerilor.fizioterapie.

masaj. senza ia de oboseală în picioare.îmbunătă irea condi iilor de nutri ie şi metabolice prin activarea circula iei sanguine la nivelul muşchilor. . pe lângă kinetoterapia de tonifiere musculară se asociază şi masajul simultan. Pag 47 / 61 . e o afec iune ce interesează de obicei venele membrelor inferioare. . cu stază cronică şi tulburări trofice secundare.ameliorarea condi iilor trofice locale cu men inerea elasticită ii tegumentelor. . Este indicat masajul stimulent folosind manevre rapide.îmbunătă irea circula iei venoase de întoarcere.prevenirea proceselor de dermatoscleroză şi a celor de celulită indurativă în esuturile subcutanate. Varicele apar la persoanele cu o structură mai slabă a peretelui venos având un caracter ereditar.repaus în pozi ie culcat. Se aplică fric iunea. care sunt frământarea şi baterea. .micşorarea stazei sanguine cu reducerea edemelor. II.varice Insuficien a venoasă cronică. în cursul căreia se produce o insuficien ă de drenaj sanguin. Se foloseşte efleurajul la gambe şi coapse în sens centripet care uşurează hemodinamica venoasă.îmbunătă irea excitabilită ii. intense. dela extremitatea distală la cea proximală a muşchilor trata i. Efleurajul ini ial se face cu alunecări centripete. În tratamentul complex de recuperare a hipotrofiilor musculare. cu piciorul ridicat la 150 peste orizontală. după care se trece la manevrele indicate în special în hipotrofiile musculare de inactivitate. . . edeme. Frământarea poate folosi procedeul în cută sau în bră ară. Ea se manifestă cu vene vizibile şi dilatate. Masajul are ca obiective: . mai ales contra tulburărilor vasculotrofice ale pielii şi esuturilor subcutanate.contractibilită ii şi elasticită ii fibrelor musculare. terminând cu rulatul sau cernutul la membre. cunoscută pacien ilor cu numele de varice.hidroterapie alternantă (rece-cald). AFEC IUNI CIRCULATORII a) Insuficien a venoasă cronică . Obiectivele masajului terapeutic sunt: . iar tapotamentul prin procedeul tocatului sau al bătătoritului cu partea cubitală a pumnului.stimularea tonusului muscular. . crampe musculare. . . ce se produc în sportul de performan ă. Fric iunea se execută cu "rădăcina" mâinii sau cu partea dorsală a pumnului închis. în special la cazurile unde persistă sechele.medicamente pe bază de aescină sau flavonoizi.purtarea de bandaje elastice sau ciorapi elastici.Fenomenele de hipotrofie musculară apar frecvent în traumatismele aparatului locomotor. Tratamentul insuficien ei venoase constă în: .

în special la membrele inferioare. dureri. Masajul are ca obiective: .analgezice. pentru a realiza mobilitatea pielii şi esutului subcutanat în toate sensurile pentru a facilita circula ie limfatică. plumb. B6. Spre deosebire de acesta. . Tratamentul. etc. . procedură de tonificare a pere ilor venoşi.masaj. . diabet şi caren e de vitamine B1. boli infec ioase. .vitamine din complexul B.favorizarea circula iei limfatice cu reducerea edemelor. masajul şi electroterapia de stimulare musculară.medicamente pentru boala ce a determinat afectarea nervilor. Masajul este contraindicat atunci când apar stări inflamatorii. tromboflebite şi flebotromboze.Se continuă cu tapotamentul percutat. În faza de convalescen ă se introduce kinototerapia. cuprinde: . mai ales a celor inferioare.repaus în pozi ie culcat cu membrele inferioare ridicate . cauzată de o proastă dezvoltare sau dilatare a vaselor limfatice. .posturi pentru prevenirea atitudinilor vicioase. Se execută neteziri profunde pe gambe şi coapse. . afec iune cu caracter ereditar.îmbunătă irea circula iei sanguine pentru prevenirea tulburărilor trofice locale. alcool.compresiuni cu bandaje sau ciorapi elastici. amiotrofii. III. în faza de început. care cu timpul produc modificări trofice la nivelul pielii şi esuturilor subcutanate caracterizate prin atrofie. b) Staza limfatică Staza limfatică este prezentă în limfedemul primar. . Se caracterizează prin afectarea bilaterală a membrelor. Pag 48 / 61 . Limfedemul primar se manifestă cu edeme. B12. limfedemul secundar apare în cursul unor afec iuni inflamatoare sau parazitare şi tratamentul său este cel al bolilor respective. în sens circular.repaus.men inerea elasticită ii pielii şi a suple ei esuturilor subcutantate. apoi fric iuni cu ambele mâini pentru a îmbunătă ii circula ia sanguină şi favoriza resorb ia edemelor dar şi pentru îmbunătă irea condi iilor trofice locale. fibroză şi celulită. parestezii. . manifestându-se cu paralizii flasce. AFEC IUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC a) Polinevrite Polinevritele sau polineuropatiile sunt afec iuni care lezează în acelaşi timp mai mul i nervi. .medicamente diuretice. Ele pot fi provocate de diferite cauze: intoxica ii cu medicamente. Tratamentul se realizează prin: .

combaterea edemelor.men inerea unor condi ii trofice bune. . . începând cu segmentul distal al membrului şi continuând cu cel proximal.fizioterapie. . Masajul este stimulent cu manevre energice.men inerea elasticită ii şi excitabilită ii fibrelor musculare. ciupituri şi batere sub formă de percutat. luxa ii. Se manifestă cu pareza diferi ilor muşchi pieloşi ai fe ei de partea unde este afectat nervul.Obiectivele masajului terapeutic sunt: . Pag 49 / 61 .masaj. c) Pareze traumatice ale nervilor periferici Parezele traumatice ale nervilor periferici sunt provocate de diferite traumatisme la nivelul membrelor: contuzii. . după care se continuă cu fric iuni. plăgi. tulburări vasculotrofice ale pielii şi esutului subcutanta. manevre care se adresează tegumentelor şi esutului subcutanat şi circula iei sanguine locale. a elasticită ii şi excitabilită ii muşchilor denerva i. În func ie de gradul leziunii. Se foloseşte un masaj stimulant executat într-un ritm viu. . . Netezirile se fac cu vârful degetelor. în func ie de volumul maselor musculare şi gradul lor de sensibilitate. constituie mijloacele cele mai importante pentru recuperarea mişcărilor mimicii. . cernutul. b) Paralizia facială periferică Paralizia facială periferică este tot o afec iune a nervului provocată de procese ischemice. Ele se manifestă cu dispari ia mişcărilor voluntare efectuate de muşchii inerva i de nervul lezat. . rulatul. Masajul.prevenirea amiotrofiei. Obiectivele masajului terapeutic sunt: . alternativ.ameliorarea circula iei sanguine la nivelul musculaturii afectate. începând de la linia mediană a fe ei şi ajungând în partea laterală a acesteia.îmbunătă irea circula iei sanguin şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate. inflamatoare sau viroze ce lezează nervul în por iunea sa intratemporală. baterea în ventuză sau bătătoritul.kinototerapie. afec iunea e mai gravă în sec iunea completă a nervului şi mai uşoară în cazul unor leziuni par iale ale nervului. fracturi. continuat cu fric iuni. împreună cu kinetoterapia. compresiuni. amiotrofie. tulburări de sensibilitate. Efleurajul se efectuează cu ambele mâini.prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi esutului celular subcutanat. Tratamenul constă în: .exerci ii de mimică în oglindă. Frământarea şi baterea sunt manevrele cele mai potrivite pentru musculatura hipotrofică folosind ca procedee frământarea în cută. .administrarea de medicamente antiinflamatoare cortizonice.

Spondilita anchilopoetică. Masajul recomandat este stimulant. . în scopul pregătirii acestora pentru mobilizarea pasivă. AFEC IUNI REUMASIMALE CRONICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR Afec iunile reumatismale cronice ale aparatului locomotor sunt suferin e cronice ale articula iilor sau esuturilor periarticulare.hipotrofie musculară. . fiind procedee reflexoterapeutice ce cresc aferen ele senzoriale către celulele din cornul anterior al măduvei. 1. împreună cu ciupiturile. Ea se manifestă prin: . în mod predominant la femei. Netezirile se fac cu ambele mâini. cu manevre energice executate în ritm viu. . Poliartrita reumatoidă este o afec iune inflamatoare cronică interesând îndeosebi articula iile mici ale degetelor mâinilor. Afec iuni reumatismale cronice inflamatorii Aceste afec iuni sunt provocate de cauze insuficient precizate presupunându-se existen a unor agen i virali sau a unor mecanisme autoimune. IV. Această grupă de reumatisme cuprinde două afec iuni mai importante: 1. .2. neurorafia. alternativ. Reumatisme abarticulare. Pag 50 / 61 . Afec iuni reumatismale cronice cu caracter inflamator.electroterapie de stimulare a musculaturii. 1. Frământarea în cută. 3. . Fric iunile.Tratamentul de recuperare al neuropatiei traumatice este complex cuprinzând: . facilitând contrac ia musculară. 2.ameliorarea circula iei sanguine locale.masaj.1. În sec iunea nervului este necesară interven ia chirurgicală. Obiectivele masajului terapeutic constau în: . .men inerea elasticită ii şi excitabilită ii musculaturii denervate. .redori articulare.posturi func ionale ce împiedică apari ia atitudinilor vicioase.tumefieri articulare fuziforme.1. Ele cuprind trei categorii: 1.dureri articulare.kinetoterapie. rulatul şi baterea sub formă de tocat sau bătătorit sunt manevre adecvate pentru influen area favorabilă a tonusului şi excitabilită ii muşchilor hipotrofici.prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi esuturilor subcutanate. Afec iuni reumatismale cronice cu caracter degenerativ. sunt utilizate pentru excitarea mecanică a pielii situată deasupra muşchilor afecta i. .Poliartrita reumatoidă. 1. iar fric iunile cu palmele sau partea dorsală a pumnului pentru a influen a favorabil circula ia sanguină la nivelul pielii şi esuturilor subcutanate.

kinetoterapia. plescăit. Masajul terapeutic are printre obiective: . se efectuează şi baterea cu procedee mai blânde. În faze avansate se instalează anchiloza coloanei vertebrale.ameliorarea circula iei sanguine şi a troficită ii tegumentelor şi esuturilor subcutanate. apoi cu frământări cu 2 degete şi ciupituri pentru muşchii eminen elor tenară şi hipotenară. kinetoterapia şi masajul capătă un rol important în păstrarea mobilită ii articulare.posturi corecte pentru prevenirea atitudinilor vicioase. frământare în cută. insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi. . Pag 51 / 61 . .hipotrofie musculară. numai pe perioada cât ine durerea). În faza evolutivă. .antipaludice de sinteză.masajul. . În fazele de remisiune.prevenirea hipotrofiei musculare ce interesează.corticoterapie.medicamente analgezice antiinflamatoare. musculatura mâinilor.posturi în atele pentru prevenirea pozi iilor vicioase şi a deforma iilor. Spondilita anchilopoetică este o afec iune inflamatoare reumatismală a coloanei. . . se folosesc cu pruden ă: .2.crizoterapie. .În stadiile avansate există tumefieri articulare permanente. . Tratamentul spondilitei anchilopoetice este complex şi adaptat fazei de boală în care se află pacientul. se continuă cu fric iuni. Ea interesează articula iile interpofizare ale vertebrelor şi uneori articula iile periferice la membrele inferioare. percutat. În fazele acute evolutive. mai ales. . Se manifestă cu: .fizioterapia. Pe segmentele situate proximal fa ă de mâini. intensitatea şi ritmul lor fiind adaptate segmentelor tratate. Pe măsură ce se micşorează fenomenele inflamatorii.limitarea mişcărilor. tratamentul cuprinde: . prevenirea hipotrofiilor musculare şi men inerea troficită ii generale. deforma ii ale degetelor şi anchiloze. folosind pulpa policelui. terapia constă în: . 1.repaus pe pat tare (care va fi tranzitoriu. . de exemplu.tendin ă la cifoză dorsală. Efleurajul se execută cu pulpa degetelor. Tratamentul poliartritei reumatoide este complex şi adaptat fazei clinice pe care o prezintă bolnavul. Manevrele se execută cu pruden ă.repaus. . predominantă la bărba i cu o anumită particularitate genetică.dureri la nivelul coloanei. .

fizioterapie. Artrozele sunt boli ce apar la adul i sau la persoane în vârstă.1. .repaus.prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare.corticoterapie. determinată de un proces de discartroză. Masajul trebuie să fie calm şi miorelaxant. . leziuni care apar la nivelul coloanei vertebrale şi la articula iile membrelor. . macrotraumatisme sau microtraumatisme repetate. în nevralgia cervicobranhială. utilizând manevre mai pu in energice. 2. cum sunt frământarea în cută cu intensitate mică şi vibra ii cu efecte decontracturante.masaj. Kinetoterapia se aplică după remisiunea fazei dureroase acute. .diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare. adaptate sensibilită ii regiunilor dorsolombare. Se execută neteziri descendente în regiunea cefei. În fazele de remisiune a durerilor. prin reducerea sensibilită ii. Masajul terapeutic urmăreşte: .medicamente analgezice antiinflamatoare. Afec iuni reumatismale cronice degenarative Afec iunile reumatismale cronice degenerative sau artrozele se caracterizează prin deteriorarea cartilajului articular şi a extremită ilor osoase.fizioterapie. Tratamentul artrozei cervicale constă în: .calmarea durerilor.îmbunătă irea circula iei sanguine şi a condi iilor trofice locale.relaxarea musculaturii. constituind totodată şi o procedură de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. . .reducerea contracturilor musculare. care atunci când limitează aproape complet mişcările corpului realizează aspectul clinic de torticolis.medica ie antiinflamatoare şi decontracturantă. permite executarea şi altor manevre. cum sunt frământarea mai energică. continuate cu fric iuni şi frământări în Pag 52 / 61 . tulburări endocrine şi metabolice.. . Efleurajul. După puseul acut şi atenuarea durerilor se introduce kinetoterapia şi masajul pentru men inera mobilită ii coloanei şi prevenirea atrofiei musculare paravertebrale. 2. de asemenea durerile por iradia întrun membru superior. Artoza cervicală se manifestă cu dureri la nivelul cefei şi contractura muşchilor acestui segment. Obiectivele masajului terapeutic sunt: . tapotamentul sub formă de tocat. se recomandă manevre de stimulare a tonusului şi excitabilită ii musculaturii dorsolombare şi de prevenire a hipotrofiei musculare. . iar pentru zona lombară bătătoritul. în producerea cărora intervin factori mecanici de suprasolicitare articulară. . Pentru a fi calmant şi miorelaxant se recomandă manevre uşoare şi lente.

Lombalgia cronică poate rămâne în continuarea unui episod de lumbago acut. Pag 53 / 61 .1. Obiectivele masajului terapeutic sunt: .2.2.masaj. Efectele analgezice şi de relaxare msculară sunt mai bune atunci când masajul se execută după o procedură de termoterapie cum este Soluxul. contractură musculară variabilă şi limitarea uşoară a mişcărilor coloanei în zona lombară. 2.1. . Lombalgia acută sau lumbago acut se manifestă cu dureri accentuate instalate brusc ce se exacerbează la mişcări şi contractură musculară reducând aproape complet mobilitatea coloanei la acest nivel.electroterapie. 2.repaus la pat. iar în caz de intensificare a durerilor: .2. Masajul terapeutic este calmant şi miorelaxant.masaj. Se recomandă neteziri cu fa a palmară a mâinilor pentru reducerea sensibilită ii esuturilor superficiale. a căror intensitate se adaptează sensibilită ii locale. Artroza lombară se poate manifesta clinic prin: 2.3. lombosciatică. se poate face masaj cu aparatul de vibromasaj.2. De asemenea. 2. antiinflamatoare şi decontracturantă. 2. . 2.2. Tratamentul constă în: . lombalgie acută. În lombosciatică există afectarea unei rădăcini a nervului sciatic produsă de procesul de discartroză.kinetoterapie . exceptând cazurile la care există o nevralgie cervicobranhială unde aplicarea căldurii este contraindicată. lombalgie cronică.evitarea eforturilor fizice deosebite. . Pentru decontracturare musculară se efectuează vibra ii cu vârfurile degetelor pe muşchii cefei. . executând manevrele uşor şi lent. .men inerea elasticită ii şi excitabilită ii musculaturii lombare.medicamente analgezice.2. Lombalgia cronică prezintă dureri moderate (ce apar frecvent la primele mişcări după ridicarea din pat sau la efectuarea unui efort de ridicare a greută ilor). antiinflamatoare şi decontracturante. .cută.prevenirea hipotoniei musculare.diminuarea durerilor.2.ameliorarea circula iei sanguine şi a troficită ii locale. care favorizează migrarea nucleului pulpos al discului intervertebral. Tratamentul lombalgiei cronice constă în: .medica ie analgezică. .fizioterapie .2. după care se aplică frământări uşoare şi virbra ii efectuate cu palma pentru contracturare musculară.

ce pot iradia în coapsă.3. Pag 54 / 61 . În studiile avansate de deformarea capului femural.balneoterapie. Când este afectată rădăcina L5. În faze mai avansate apare hipotrofia musculară. Există parestezii.medicamente analgezice. durerea iradiază pe partea posterioară a coapsei. Muşchii periarticulari pot prezenta contracturi. . accentuându-se progresiv. Hidromasajul sub formă de duş-masaj sau duş subacval. Tratamentul coxartrozei este complex şi cuprinde: .dietoterapie pentru reducerea excesului ponderal.Se recomandă efleuraj cu palma sau cu degetele îndoite în pieptene. .repaus pe pat tare. . cuprinde: . faza acută. 2. iradierea durerii este pe partea posterioară a coapsei. Când nu există contractură musculară se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. Solux. .kinetoterapie. continuat cu fric iuni cu partea dorsală a pumnului şi frământări în cută. antiinflamatoare şi decontracturante. contractură musculară lombară şi limitarea mişcărilor în coloană. pentru întărirea efectelor calmante şi decontracturante. Artroza coxofemurală sau coxartorza este o afec iune care apare la persoane ce au depăşit 50 de ani şi este una dintre formele cele mai invalidante. Lombosciatica se manifestă cu dureri lombare instalate brusc în timpul ridicării unei greută i sau la redresarea coloanei vertebrale. este indicat tratamentul chirurgical.masaj. are efect în profunzime chiar pe această regiune unde la pacien ii supraponderali stratul păr ilor moi este voluminos.masaj. Masajul se poate executa după o procedură de termoterapie. algică. a gambei şi planta piciorului. . . 2. fiind intensificate de mers pe scări sau teren accidentat. limitarea mişcărilor articuare şi imporan a func ională relativă a membrului inferior de partea afectată.fizioterapie. . În alte cazuri durerea se instalează lent. Din zona lombară durerea iradiază în unul din membrele inferioare.2. fa a externă a gambei şi partea dorsală a piciorului.repausul articular intermitent.3. dureri şi impoten ă func ională accentuată.medica ie analgezică. Se manifestă cu dureri localizate în regiunea inghinală sau fesieră. Tratamentul în lombosciatică. .electroterapie. Când este afectată rădăcina Si. . antiinflamatoare şi decontracturantă. cu asocierea factoruli termic.

cum sunt fric iunile cu "rădăcina" mâinii. reac ie sinovială cu hidrartroză. . ca şi o relaxare musculară în această regiune unde articula ia este acoperită de un strat celuloadipos şi muscular voluminos.fizioterapie. .pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie.masajul constituie. fric iuni care se încheie cu trac iuni. .dietă pentru reducerea excesului de greutate corporală.îmbunătă irea tonusului şi excitabilită ii musculare. . Hidromasajul. Masajul articular al genunchiului constă în neteziri. 2. pentru prevenirea hipotoniei şi hipotrofiei. Masajul se aplică la genunchi şi coapsă. după care se continuă cu fric iuni şi frământări a căror intensitate este adaptată sensibilită ii locale. frământări în cută. de decontracturare. combinate cu cernut sau rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. poate realiza în profunzime o îmbunătă ire a circula iei sanguine şi a troficită ii locale. Masajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant. pentru relaxare. contractură musculară. prin procedurile de duş-masaj şi în special duşul subacval. suple ea forma iunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. Masajul articula iei îmbunătă eşte circula ia sanguină locală. .4. bătătoritul. Vibra iile se efectuează cu palmele. Efecte bune de cedare a durerii. Tratamentul genartrozei constă în: . hipotrofie musculară mai ales la nivelul cvadricepsului.diminuarea durerii. care se manifestă prin: dureri la primele mişcări după ridicarea din pat sau în legătură cu schimbările meteorologice. cernutul şi rulatul.repaus segmentar intermitent. cu men iunea că acest masaj este contraindicat când există fenomene congestive sau hidrartroză. tapotamentul sub formă de tocat. . baie par ială de lumină sau Solux.pentru musculatura învecinată articula iei se urmăreşte îmbunătă irea tonusului şi excitabilită ii în vederea prevenirii hipotrofiei. executând manevrele uşor şi lent.balneoterapie. se aplică manevre mai energice. fric iuni cu "rădăcina" mâinii.masaj.ameliorarea circula iei sanguine şi a condi iilor trofice locale. un mijloc important de pregătire a bolnavului pentru kinetoterapie. . Pag 55 / 61 . . Efleurajul se face cu palmele pe regiunea fesieră. Obiectivele masajului terapeutic sunt: .decontracturarea musculară.medicamenta ie analgezică-antiinflamatoare. Artroza genunchiului sau genartroza este o afec iune ce apare la persoanele trecute de 50 de ani. .Prin masajul terapeutic se urmăreste: . mergând lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos spre coapsă. se efectuează efleuraj cu palmele. . se ob in prin efectuarea masajului după o procedură de termoterapie. în acelaşi timp. Se insistă îndeosebi pe cvadriceps pentru prevenirea hipotrofiei care afectează frecvent acest muşchi. Pe musculatura învecinată coapsei.

repaus segmentar. realizând totodată pregătirea bolnavului pentru kinetoterapie. În faza acută. Procedurile de hidromasaj. . şi pe partea posterioară a capsulei după anteflexia bra ului. tumefiere. O dată cu regresiunea fenomenelor dureroase se introduc kinetoterapia în mod progresiv şi masajul. care se exacerbează la mişcările bra ului.diminuarea durerilor. . Ea se manifestă prin dureri locale. pe partea anterioară a capsulei. V. contractură musculară şi limitarea accentuată a mişcărilor în articula ia umărului. Masajul articula iei se face aplicând fric iuni cu vârfurile degetelor. în scopul asuplizării capsulei. duşmasaj şi duşul subacvatic se pot utiliza cu aceleaşi efecte. Masajul terapeutic urmăreşte: . Este un masaj sedativ şi miorelaxant ce foloseşte manevre cu intensitate mică şi lente. Periartrita scapulohumerală Este una din formele cele mai frecvente ale reumatismului abarticular. ligamentelor şi ameliorării mobilită ii articulare. antiinflamatoare şi decontracturante.repaus segmentar. echimoze. determinată de procese inflamatoare şi degenerative ale tendoanelor şi burselor din jurul articula iei umărului. Tratamentul contuziei.electroterapie analgezică. se recomandă manevre de stimulare şi tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei. impoten a func ională variabilă în func ie de gravitatea traumei.3. . afec iunea se manifestă prin dureri spontane. AFEC IUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR LA SPORTIVI ŞI SECHELELE POSTTRAUMATICE Contuzia Este o afec iune a aparatului locomotor datorată unui traumatism direct ce poate interesa articula iile sau muşchii. Pag 56 / 61 . . adaptate sensibilită ii locale şi vibra ii fine efectuate cu palma pentru decontracturarea musculară.medicamenta ie analgezice. în stadiul acut. până în regiunea supraclaviculară şi supraspinoasă. După remisiunea durerilor. constă în: . urmate de frământări uşoare.îmbunătă irea circula iei sanguine şi troficită ii locale.analgezice-antiinflamatoare aplicate local. utilizând fric iuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit în ventuză sau tocat. după retroflexia bra ului.reducerea contracturii musculare. Efleurajul se execută pe partea anterioară şi posterioară a umărului. Tratamentul periartritei scapulohumerale cuprinde: . .

asigurarea unei bune troficită i.fizioterapie.medicamente analgezice-antiinflamatoare. . . fric iuni şi frământat mai energic.masaj manual.men inerea tonusului musculaturii învecinate. tumefieri articulare. .în stadiul acut: . frământări.în entorsa gravă: .electroterapie. cernut. Ea se manifestă prin: dureri. Masajul cu ghea ă se poate aplica pe zona afectată efectuând neteziri cu o bucată de ghea ă cu efecte analgezice locale. . rulat. . Pe articula ia afectată se pot aplica neteziri cu o bucată de ghea ă. tapotament în ventuză sau tocat şi vibra ii.men inerea elasticită ii şi tonusului muscular. tapotament în ventuză sau tocat. Masajul manual se poate apilica la distan ă. în raport cu zona lezată. resorbitive şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice.masaj cu ghea ă.reducerea edemelor. dezinser ii ale acestor forma iuni anatomice. . . care prin distensia capsulei şi ligamentelor produce rupturi par iale sau totale. Entorsa Este o afec iune articulară datorată unui traumatism indirect.masajul manual şi kinetoterapia se pot aplica la distan ă de articula ia afectată. Se recomandă efleuraj.ameliorarea circula iei sanguine.prevenirea hipotrofiei. . . Prin masaj se urmăreşte: . Pag 57 / 61 . edeme periarticulare. proximal şi distal. decontracturante şi de prevenire a edemului. procedură cu efecte analgezice. ă .reducerea tulburărilor vasculotrofice.masaj cu ghea.îmbunătă irea circula iei sanguine.repaus segmentar sau imobilizare în aparat gipsat. . Tratamentul constă în: . echimoze şi impoten ă func ională relativă. . hidrartroză. continuate cu fric iuni.. pe segmentele distal şi proximal. . .favorizarea resorb iei edemelor. Prin masaj se urmăreşte: .crioterapie. Se execută neteziri cu palma.

După tratamentul ortopedic pot rămâne sechele cum sunt: dureri. Masajul articular constă în efleuraj cu efect sedativ şi fric iuni care mobilizează şi favorizează suple ea capsulei articulare şi a ligamentelor. totodată. .fizioterapie. . după tratamentul ortopedic poate lăsa ca sechele dureri. .tratament balnear. frământări în cută.reducerea tulburărilor vasculotrofice. . a articula iei afectate.ameliorarea circula iei sanguine şi troficită ii locale.mobilizarea şi asuplizarea forma iunilor capsuloligamentare.ameliorarea mobilită ii articulare. . . . tocat sau bătătorit. . Tratamentul de recuperare al acestor sechele este complex şi constă în: . .medicamente analgezice-antiinflamatoare aplicate local.kinetoterapie. limitarea mişcărilor. în func ie de volumul păr ilor moi.kinetoterapie. Pag 58 / 61 . Tratamentul luxa iei este ortopedic.medicamente analgezice-antiinflamatoare aplicate local. rulat şi tapotament în ventuză.reducerea tulburărilor vasculotrofice. hipotrofie musculară.reducerea hipotrofiei musculare. tulburări vasculotrofice. hidrartroză.masaj.masaj. tulburări vasculotrofice. Pe segmentele învecinate articula iei se execută un masaj de stimulare şi tonifiere a muşchilor. . Masajul are ca efect: . . Tratamentul sechelelor după luxa ie constă în: . redoare articulară. .tratament balnear. hipotrofie musculară. Procedura constituie. Luxa ia Este o afec iune articulară caracterizată prin dislocare extremită ilor osoase interarticulare. . . pregătirea bolnavilor pentru efectuarea kinetoterapiei care se adresează articula iei şi muşchilor de pe segmentele învecinate. . constând în reducerea luxa iei şi imobilizarea în bandaj sau aparat gipsat. de reducere a tulburărilor vasculotrofice.îmbunătă irea tonusului musculaturii învecinate. . Printre obiectivele masajului men ionăm: .fizioterapie.mobilizarea şi tonificarea forma iunilor capsuloligamentare.Sechelele după entorsă Entorsa de gradul II sau III. folosind neteziri.diminarea durerilor. fric iuni energice cu palma sau cu pumnul.îmbunătă irea circula iei sanguine.

. Se continuă cu frământare. Pag 59 / 61 . tumefieri.masaj. Ruptura musculară Este o afec iune care se produce prin solicitarea excesivă a unui grup de muşchi. Se execută un masaj articular cu neteziri şi fric iuni pentru îndepărtarea proceselor aderen iale şi asuplizarea capsulei articulare. urmat de fric iuni cu degetele sau cu palma.medicamente analgezice-antiinflamatoare. Sechelele după fractură După tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat rămân o serie de sechele care interesează articula iile şi musculatura învecinată leziunii osoase. Ruptura musculară se manifestă prin durere vie. cernut şi tapotament în ventuză sau tocat. echimoze.ameliorarea circula iei sanguine.mobilizarea şi asigurarea suple ii forma iunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilită ii articulare. . ruptură totală. şi impoten ă func ională relativă a segmentului afectat. Tratamentul rupturii musculare par iale şi totale este ortopedic şi chirurgical. când există un hematom.îmbunătă irea elasticită ii şi tonicită ii musculare. instalată brusc în timpul unui efort. tulburări vasculotrofice. tocat sau bătătorit. Se aplică un efleuraj cu palma.fizioterapie. manevre ce stimulează tonusul muscular.înlăturarea tulburărilor vasculotrofice.Pentru masajul articular se recomandă efleuraj cu palma. tumefiere locală. ruptură par ială. . Aplicarea masajului după o procedură de termoterapie măreşte eficien a terapeutică. Obiectivele masajului constau în: . Tratamentul acestor sechele cuprinde: . procedee care favorizează circula ia sanguină şi resorb ia edemelor. continuat cu fric iuni cu vârfurile degetelor.balneoterapie. manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. . . rulat şi tapotament în ventuză. Sechelele sunt reprezentate de dureri. redoare articulară. Masajul realizează o pregătirea a segmentului afectat pentru kinetoterapie. . hipotrofie musculară. Pe segmentele învecinate articula iei afectate se execută frământări. edeme. Aplicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderen iale şi ameliorarea mobilită ii articulare. după care se face masajul pe segmentele învecinate zonei lezate. . fibrozare şi indura ie a esuturilor subcutanate. Ea poate fi ruptură fibrilară. rulat.kinetoterapie.

se datorează lipsei de elasticitate şi suple e a cicatricei.revenirea suple ii tonusului la nivelul cicatricei. după care se aplică frământări şi fric iuni uşoare în scopul îmbunătă irii circula iei şi troficită ii locale. . policele şi indexul. tratamentul constă în: . de obicei moderate.repaus segmentar. teaca tendonului . Se execută efleuraj cu palma pentru efect sedativ. În stadiul acut. şi impoten ă func ională relativă a segmentului lezat. .mobilizarea ei pe straturile mai profunde. . efectuate lent. . . aplicând manevre blânde.fizioterapie.repaus segmentar. apoi fric iuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei. Masajul terapeutic urmăreşte : . precum şi vibra ii cu efecte de relaxare musculară.masaj. Tendinopatia Este o afec iune determinată de solicitările repetate exercitate asupra unui tendon în cursul antrenamentelor şi competi iilor.crioterapie. . Se manifestă prin durere. în cazul tendinitei.fizioterapie. Pag 60 / 61 .Tratamentul rupturilor fibrilare cuprinde: .fizioterapie. precum şi frământări cu 2 degete. Durerile. . Ea poate interesa tendonul propriu-zis.masaj cu ghea ă. .masaj. .medicamente analgezico-antiinflamatoare. Masajul se face la distan ă de locul unde e situată leziunea fibrilară şi are efect calmant şi miorelaxant.activarea circula iei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. .crioterapie. Tratamentul cicatricei algice constă în: . în cazul entezitei. Se efectuează neteziri cu ac iune sedativă. în tenosinovită. şi zona de inser ie a tendonului. De asemenea.medica ie analgezică-antiinflamatoare aplicată local. masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat reprezintă o procedură eficientă. . tumefiere şi crepita ii când e afectată teaca tendonului. Ruptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă care este percepută mai ales în timpul exerci iilor pe parcursul antrenamentului.

antiinflamatoare şi de prevenire a tumefierii. sub o supraveghere competentă. întrucât se poate practica şi la domiciliu. Pag 61 / 61 . se poate aplica masajul manual. Se efectuează efleuraj. După reducerea durerilor şi fenomenelor inflamatoare. fric iuni cu scopul ameliorării circula iei sanguine şi troficită ii locale.Masajul cu ghea ă se face prin netezirea cu o bucată de ghea ă a tendonului afectat. îndepărtării eventualelor aderen e şi restabilirii condi iilor de alunecare fiziologice ale tendonului. procedură ce are efecte analgezice. Am redat succint câteva stări patologice în care masajul poate fi benefic în terapia de recuperare.