Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului din Moldova

Institutul de Relaţii Internaţionale din Republica Moldova
Catedra de Drept Privat Facultatea de Drept Referat la : Dreptul succesoral

Portofoliu la dreptul succesoral

Realizat de studenta gr. 4DR-1rom., Sarsaman Natalia A verificat: Prof. univ.: Buguta Elena

Chişinău - 2011

1.Introducere. Noţiuni generale.
1.1. Despre moştenire Din punct de vedere etimologic cuvîntul „succesiune” îşi găseşte originea în latinescul succedo-successi-succedere care înseamnă „înlocuire”, dar şi „urmarea sau „succesiunea lucrurilor”. A succeda înseamnă a lua locul unei alte persoane. Astfel cumpăratorul succede vînzătorului, fiind un succesor cu titlu particular între vii. Accepţiunea termenului de succesiune este cea de transmitere a dreptului. În dreptul succesoral noţiunea are două sensuri: „de transmisiune”, dar şi de „masă patrimonială transmisă”, fiind deci, în sens restrîns, sinonimă cu „moştenire”. În sens larg, în dreptul succesoral termenul „succesiune” înseamnă transmisiunea patrimoniului, adică a drepturilor şi obligaţiilor unei persoane defuncte către o altă persoană care trăieşte şi care se numeşte moştenitor. Moştenirea nu este altceva decît dreptul de a succede cu toate drepturile defunctului. 1.2. Noţiunea, date generale Ca noţiune cu sens juridic poate avea mai multe înţelesuri. Într-un prim sens restrîns, prin succesiune se înţelege orice transmisiune juridică a unor bunuri mobile, imobile, corporale sau incorporale. Astfel se spune că donatarul succede donatorului ca titular al drepturilor de proprietate transmise prin actul de donaţie, sau cumpărătorul succede vînzătorului ca titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor vîndute. În ambele cazuri noţiunea juridică de succesor evocă ideea de continuator, ca titular de drept. Este folosită noţiunea de succesor, deoarece ea implică atît preluarea anumitor bunuri dar şi a obligaţiilor referitoare la bunurile transmise proprietarului subsecvent. În sens larg al cuvîntului prin succesiune se înţelege transmisiunea uneo bunuri pentru cauză de moarte. Această succesiune sau transmisiune poate avea loc în caz de rudenie potrivit unei ordini stabilite de lege sau prin act juridic potrivit

voinţei persoanei. Totodată transmisiunea succesorală poate fi cu titlu universal sau cu titlu particular. Prin transmisiune cu titlu particular se înţelege transmisiunea mai multor bunuri sau numai a unui bun determinat, în timp ce transmisiunea succesorală cu titlu universal evocă dobîndirea unui patrimoniu sau a unei universalităţi de bunuri în care se includ toate bunurile prezente şi viitoare ale transmiţătorului dar şi pasivul care va fi preluat de succesor în calitate de moştenitor. Potrivit art.1432 din CC RM, prin moştenire se înţelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane fizice în viaţă (persoane fizice, persoane juridice sau stat). Transmiterea moştenirii este o transmitere universală dat fiind faptul că obiectul transmisiunii succesorale, cu excepţia legatului, îl formează patrimoniul persoanei fizice decedate, adică totalitatea drepturilor şi obligaţiilor, care au valoare economică şi au aparţinut celui ce lasă moştenirea la momentul decesului. Nu se trasmit prin moştenire drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale care poartă un caracter personal şi care poat aparţine doar celui ce a lăsat moştenirea, precum şi drepturile şi obligaţiile prevăzute de contract sau de lege, care sunt valabile numai în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi care se sting la decesul lui (art.1446 CCRM). 1.3. Calitatea de succesor, succesor nedemn, decăderea din dreptul la succesiune. Pot fi moştenitorii, în cazul succesiunii: a) testamentare, persoanele decesului care se aflau în viaţă la momentul

celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost

concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea;

precum şi de capacitate succesorală asupra unui patrimoniu succesoral vacant. . Altfel spus. aceasta fiind relativă şi poate fi înlăturată prin proba contrarie. persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea. capacitatea succesorală este vocaţia unei persoane de a culege moştenirea lăsată de o altă persoană. Capacitatea succesorală se referă la existenţa în viaţă (la momentul deschiderii succesiunii) a persoanei chemate la moştenire. a) Capacitatea succesorală reprezintă aptitudinea unei persoane de a fi subiect al drepturilor şi obligaţiilor pe care le implică calitatea de moştenitor. A nu se confunda capacitatea succesorală cu capacitatea de folosinţă sau cu capacitatea de exerciţiu. În cazul succesiunii testamentare au capacitatea succesorală următoarele categorii de persoane: . Deci. Sînt posibile două ipoteze. Tot astfel. pentru a putea succede. Dovada existenţei la momentul deschiderii succesiunii revine acelei persoane care pretinde drepturi la acea moştenire sau reprezentantului (legal sau convenţional) persoanei interesate cu actele de stare civilă. Prima – în cazul în care o persoană este declarată judecătoreşte dispărută. precum şi copii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţii vii după decesul acestuia. Statul dispune de capacitate succesorală testamentară.b) legale. Persoana declarată dispărută – pînă la momentul intervenirii unei hotărîri judecătoreşti declarative de moarte rămasă definitivă – are capacitate succesorală. persoana care are o astfel de vocaţie trebuie neapărat să existe la momentul deschiderii succesiunii.Persoanele care sînt în viaţă la momentul deschiderii succesiunii. dovada se va putea face şi cu certificatul de deces sau hotărîrea judecătorească definitivă de declarare a morţii din care reiese că decesul moştenitorului a survenit ulterior deschiderii succesiunii.

în caz de dizolvare. Dacă încetarea persoanei juridice a intervenit după deschiderea moştenirii. vor intra în masa patrimonială supusă lichidării. Capacitatea succesorală a persoanelor juridice nu depinde de durata existenţei persoanei juridice după data deschiderii succesiunii. Persoanele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia. Nu va avea capacitate succesorală copilul conceput la data deschiderii succesiunii. în acest caz se consideră că persoana dispărută a păstrat capacitatea succesorală. Copilul conceput este considerat că există. În cazul succesiunii testamentare nu este necesar ca cei născuţi după decesul celui care a lăsat moştenirea să întrunească calitatea de copii al acestuia. respectiv. dacă s-a născut mort. Persoanele juridice au capacitate succesorală (capacitate de a primi prin testament o moştenire sau bunuri din moştenire) de la data dobândirii personalităţii juridice (capacităţii juridice civile). este necesar ca aceasta să fie chemată de lege la moştenire. În situaţia în care această dată este anterioară celei a deschiderii succesiunii.atunci capacitatea succesorală a acesteia depinde de data morţii stabilită în hotărîrea declarativă de moarte. se consideră că persoana dispărută nu a avut capacitate succesorală şi deci bunurile care s-au primit din moştenire vor fi readuse la masa succesorală. Legea conferă vocaţie succesorală rudelor . adică să aibă voaţie succesorală legală. b) Pentru ca o persoană să fie moştenitor legal nu este suficient ca ea să aibă capacitate succesorală. aflate în reorganizare sau. A doua ipoteză – în cazul în care data morţii stabilită prin hotărîre judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă este posterioară celei a deschiderii succesiunii. drepturile sale succesorale vor trece asupra persoanei sau persoanelor juridice dobânditoare a patrimoniului persoanei juridice indicate în testament.

Nu poate fi succesor testamentar sau legal persona care: a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe. Nedemnitatea sau nevrednicia succesorală constă în decăderea de drept a unui moştenitor din dreptul de a culege o anumită moştenire. nu este suficient ca ea să întrunească numai cele două condiţii pozitive (să aibă capacitate succesorală şi vocaţie succesorală). exprimate în testament. nu sînt şi nici părinţii (adoptatorii) şi copiii părinteşti restabiliţi în aceste drepturi maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat moştenirea dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată. Patrimoiniul succesoral trece în proprietatea statului – în total sau în parte – în cazurile în care fie nu există moştenitori (legali sau testamentari). Statul dispune atât de capacitate succesorală testamentară. inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din această . cît şi legală. Pentru ca o persoană să poată fi chemată la succesiune. fie chiar dacă aceştia există vocaţia lor succesorală concretă nu se întinde asupra întregii mase succesorale. b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat succesiune moştenirea şi a contribuit apropiate astfel la sau la chemarea majorarea sa la ori a persoanelor cotei succesorale ale tuturor acestora. soţului supravieţuitor şi statului. Nu pot fi drepturile succesori legali ai copiilor lor părinţii decăzuţi din care. a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată. mai este necesar ca acestă persoană să nu fie nedemnă de a moşteni. 1.(inclusiv celor din adopţie) a celui despre a cărui moştenire este vorba. la data deschiderii succesiunii.

exprimate în testament. Copii pot să-i moştenească pe părinţii care au fost privaţi de drepturile părinteşti sau care s-au eschivat să plătească pensia alimentară. deoarece stopează realizarea vocaţiei succesorale pentru anumite cazuri. Va fi nedemnă să moştenească. doar prin sentinţa sau hotărîrea judecătorească. deoarece s-a făcut vinovat de o faptă gravă faţă de cel care lasă moştenirea.moştenire. cît şi în calitate de moştenitor testamentar. atît în calitate de moştenitor legal. 2. presupunîndu-se că moştenitorul a acţionat cu discernămînt. persoana care a comis intenţionat o infracţiune împotriva celui care lasă moştenirea sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe a celui care lasă moştenirea. . vor fi nedemne şi persoanele care au tăinuit testamentul celui care lasă moştenirea sau i-au constrîns pe ceilalţi moştenitori să renunţe la drepturile lor succesorale. Nedemnitatea succesorală constituie o sancţiune. sancţiunea nedemnităţii se va aplica doar pentru faptele săvîrşite cu intenţie (vinovăţie). persoanele care. vor fi nedemne de a moşteni. De asemenea. Toate aceste împrejurări urmează a fi calificate drept temei pentru declararea nedemnităţii succesorale. nedemnul fiind înlăturat numai de la moştenirea persoanei faţă de care a săvîărşit faptele nedemne. Aplicarea sancţiunii nu poate fi extinsă la alte moşteniri. Ea va fi aplicabilă numai în cazul săvîrşirii faptelor expres determinate de lege. au împiedicat realizarea ultimei vonţe a celui care lasă moştenirea. care prin sugestie sau captaţie au determinat pe cel care lasă moştenirea să facă o liberalitate în favoarea lor sau să majoreze cota succesorală a acestora sau a persoanelor apropiate acestora. această normă avînd un caracter imperativ. Sancţiunea se aplică şi produce efecte doar pentru autorul faptei. intenţionat. Infracţiunile săvîrşite din culpă nu atrag după sine sancţiunea nedemnităţii. La fel. La fel. în scopul majorării părţii ce li s-ar fi cuvenit lor sau persoanelor apropiate acestora.

Înlăturarea acestora de la moştenirea prin lege nu îi lipseşte de dreptul de a-i moşteni prin testament. a celui care lasă moştenirea. Sînt nedemi de a succede părinţii şi copiii majori care s-au eschivat cu rea-credinţă de la executarea obligaţiunii de întreţinere. . considerîndu-se confirmat faptul. astfel. Aceştia ar putea veni la succesiune numai în calitate de moştenitori testamentari. prevăzute de lege. dacă această circumstanţă este constatată de instanţa judecătorească. că au fost iertate de cel care lasă moştenirea.

. instanţa de judecată nu pronunţă. Nedemnitatea succesorală poate fi invocată de orice persoană interesată. ci numai constată nedemnitatea succesorală. în cazul în care succesorul nedemn a intrat în stăpînirea bunurilor succesorale şi a decedat înainte de constatarea nedemnităţii. Decăderea din dreptul la succesiune Circumstanţa care constitue temei pentru decădere din dreptul la succesiune trebuie constatată de instanţa de judecată. Acţiunea poate fi intentată de persoana pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecinţe patrimoniale. Nedemnitatea poate fi invocată împotriva nedemnului. Nedemnitatea poate fi invocată atît în mod direct de către persoanele enumerate mai sus. care devine aplicabilă în puterea legii. Dreptul de a invoca o asemenea acţiune nu poartă un caracter exclusiv personal. Instanţele judecătoreşti sînt chemate doar pentru a constata dacă sînt sau nu îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru a stabili nedemnitatea şi nicidecum pentru a pronunţa această sancţiune. care urmează să profite de la înlăturarea de la moştenire a nedemnului. cum ar fi comoştenitorii legali sau moştenitorii legali subsecvenţi ori legatarii sau donatarii în cazul în care nedemnul ar fi fost un moştenitor rezervatar al cărui prezenţă putea determina reducţiunea liberalităţii sau dacă acesta ar fi contestat validitatea dispoziţiilor testamentare. cît şi printr-o acţiune oblică (articolul 599 Cod civil). Acţiunea poate fi invocată chiar de către persoana nedemnă. cît şi împotriva moştenitorilor săi legali sau testamentari. atîta timp cît ultimul se află în viaţă.2. Prin urmare. de către creditorii acestor persoane.

Persoana culpabilă de săvîrşirea unor acţiuni ce atrag decăderea din dreptul la succesiune pote fi chemată. constatată de instanţa judecătorească numai după deschiderea succesiunii şi numai dacă vocaţia succesorală a nedemnului este concretă. prin voinţa testatorului. După comiterea faptei. această normă admite înlăturarea sancţiunii legale a nedemnităţii succesorale. nefiind înlăturat de la moştenire prin prezenţa unor moştenitori în rang preferabil (care pot culege moştenirea şi fără invocarea nedemnităţii). în cosecinţă. în pofida acestui fapt. Astfel. la moştenire dacă cel ce a lăsat moştenirea o iartă exprimînd acest lucru în mod expres în testament. .Nedemnitatea poate fi invocată şi. cel care lasă moştenirea poate să-l gratifice prin testament pe moştenitorul nedemn.

dacă sînt prezente condiţiile de fond şi de formă a nulităţii actelor juridice. Un testament poate fi declarat nul. . dar acesta a fost declarat nul. b) a fost declarată nulitatea testamentului. în ordinea şi în cotele determinate de lege. Deschiderea succesiunii după declararea morţii persoanei. Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea moştenirii are loc în temeiul legii. La fel. Moştenirea legală. un testament va fi nul în cazul în care dispoziţiile testamentare contravin legii sau intereselor publice sau conţine condiţii care nu sînt clare sau contravin una alteia. d) succesorul testamentar este nedemn. În cazul în care cel ce a lăsat moştenirea a lăsat testament. însă acesta nu cuprinde legate. la persoanele. c) succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul. adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menţionate în lege. 2. Procedura deschidereii moştenirii: a. prin hotărîrea instanţei judecătoreşti.1. Moştenirea va fi legală şi în acele cazuri în care testamentul cuprinde dezmoşteniri (înlăturarea de la moştenire a unui sau a mai multor moştenitori legali). moştenirea va fi deferită potrivit legii.3. Moştenirea legală intervine în toate cazurile în care cel care lasă moştenirea nu a întocmit testament. se aplică în cazul în care: a) cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament. Dacă testatorul a întocmit testament. Moştenirea legală. fără ca testamentul să cuprindă legate. prevăzînd alte dispoziţii de ultimă voinţă se vor aplica normele referitoare la moştenirea legală.

precum şi cei înfiaţi). Moştenitorii legali În cazul succesiunii legale.Moştenirea se va diferi potrivit legii şi în situaţia în care nu există moştenitori testamentari. există moştenitori rezervatari. fie sînt declaraţi nedemni prin hotărîrea instanţei de judecată. moştenitorii cu drept de cotă egală sînt: a) de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea. la fel şi cei născuţi vii după decesul lui. c) de clasa a III-a – colateralii ordinari (unchii şi mătuşile) ai celui ce a lăsat moştenirea. b) de clasa a II-a – colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii. În cazul moştenirii descendenţilor şi colateralilor se aplică reprezentarea: a)descendenţilor – la infinit. atît din partea tatălui. respectiv bunicii îi înlătură pe străbunici etc.. idiferent de sex şi linie. înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea. deci ca moştenitori legali. Moştenirea legală poate coexista cu cea testamentară. . dacă cel care a lăsat moştenirea a dispus prin testament numai de o parte din moştenire sau dispunînd de întreg. cît şi din partea mamei) ai celui ce a lăsat moştenirea. soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii. fie că aceştia sînt comorienţi sau codecedaţi. fie aceştia au predecedat. Ascendenţii ordinari culeg moştenirea în ordinea proximităţii (apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lăsat moştenirea. care dobîndesc rezerva întotdeauna în virtutea legii.

Acest procedeu se mai numeşte devoluţiune succesorală legală. La fel rudenia poate fi în linie colaterală.b)colateralilor – pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiaţi – nepoţi de frate şi soră. Părinţii naturali ai celui adoptat şi celelalte rude ale lui de sînge pe linie ascendentă. Deşi legea stabileşte cercul persoanelor chemate să culeagă moştenirea. care se stabileşte astfel: în linie dreaptă după numărul naşterilor. relaţiile de căsătorie între eventualii moştenitori şi cel care lasă moştenirea. s-ar fi ajuns la o excesivă fracţionare a . colaterali ordinari – veri primari). dacă s-ar fi procedat astfel. strănepoţi de la frate şi soră. precum şi surorile şi fraţii lui de sînge. nu moştenesc după moartea celui adoptat sau a descendenţilor lui. care există între membrii aceleiaşi familii. iar în linie colaterală după numărul naşterilor. Gradul de rudenie este distanţa dintre două rude. urcînd de la una dintre rude pînă la ascendentul comun şi coborînd de la acesta pînă la cealaltă rudă. elementul principal al căreia constituie determinarea sferei persoanelor chemate să culeagă moştenirea. Rudenia poate fi în linie dreaptă : ascendentă (suitoare) sau descendentă (coborîtoare). 1. Devoluţiunea succesorală legală are ca temei legăturile de rudenie. rudenia este legătura de sînge bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă apersoană sau pe faptul că mai multe persoane au un autor comun. acestea nu vor putea să culeagă toate împreună patrimoniul succesoral. Adoptarea acestui sistem are ca raţiune prezumtiva afecţiune a celui care lasă moştenirea faţă de rudele sale cele mai appropiate. Este evident că. Astfel se determină cercul de persoane chemate să culeagă patrimoniul celui care lasă moştenirea.Transmisiunea succesorală este edificată pe principiul tradiţional al legăturii de sînge. Potrivit articolului 45 din Codul familiei.

copiii din căsătorie a celui care lasă moştenirea. Din categoria descendenţilor fac parte: . a) Din prima clasă de moştenitori fac parte: copiii. Altfel spus. rezultaţi dintr-o astfel de căsătorie.patrimoniului succesoral. aceştia păstrându-şi drepturile care revin copiilor din căsătorie. are aceeaşi situaţie legală ca şi copilul din căsătorie. asimilarea copilului din afara căsătoriei cu cel din căsătorie. Rudele de acelaşi grad vor culege moştenirea cu drept de cotă egală. principiul este. sunt moştenitori rezervatari (rezerva succesorală este de 1/2 din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia din ei în caz de succesiune legală). moştenitorii care fac parte din clasa I. chemate să moştenească într-o anumită ordine. faţă de alte grupe de rude dintr-o altă clasă. cu singura condiţie ca paternitatea să fie stabilită potrivit legii. în această privinţă. copilul din afara căsătoriei care şi-a stabilit paternitatea. Spre deosebire de moştenitorii din alte clase.copiii celui care lasă moştenirea sau descendenţii lui din afara căsătoriei. cât şi faţă de rudele acestuia. . acesta constituind principiul împărţii succesiunii dintre rudele de acelaşi grad în părţi egale (pe capete). fiecare din successibili va moşteni o parte egală cu a celorlalţi succesibili. inclusiv cei înfiaţi. dacă sunt incapabili de muncă. Clasa de moştenitori reprezintă grupul de rude a celui care lasă moştenirea. În conformitate cu acest principiu în cazul în care la moştenire sînt chemate rude din aceeaşi clasă de moştenitori şi au acelaşi grad de rudenie cu cel care lasă moştenirea. De aceea. chiar dacă ambii soţi au fost de rea-credinţă la încheierea acesteia. . soţul şi părinţii (înfietorii) celui care lasă moştenirea. determinat potrivit legii. Aşadar. Constatarea nulităţii căsătoriei nu va produce efecte asupra copiilor. atât faţă de părinte. legiuitorul a instituit două criterii de bază şi anume: clasa de moştenitori şi gradul de rudenie.

între înfiat şi descendenţii săi şi înfietor şi rudele acestuia. Proba principală a maternităţii. Înfiatul şi descendenţii săi vor avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de defunct. Aceştia pot fi: . Ascendenţii privilegiaţi sînt părinţii celui care lasă moştenirea. din afara căsătoriei şi din înfiere. Vocaţia succesorală a mamei din afara căsătoriei nu poate fi pusă la îndoială. Înfierea este actul juridic în temeiul căruia se stabilesc raporturi de rudenie. prin efectul înfierii. fiind irelevant faptul dacă au fost de bună-credinţă sau de rea-credinţă la încheierea acesteia. dar şi cu rudele acestuia între care ascendentul înfietorului care lasă moştenirea. . asemănătoare acelora care există în cazul rudeniei fireşti. în certificatul de naştere. pe de altă parte. . aceleaşi drepturi pe care le are copilul din căsătorie faţă de părinţii săi. în nume propriu sau prin reprezentare. aşa fiind drepturile succesorale între părinţi şi copii rămîn neatinse. Deoarece drepturile succesorale a părinţilor sînt expres reglementate de Codul civil. Raporturile dintre înfietor şi înfiat sunt asemănătoare acelora existente între părinţi şi copii.. nulitatea căsătoriei nu produce efecte retroactive. în această privinţă nu se ridică mari probleme. deoarece ei devin rude nu numai cu înfietorul. adică tatăl şi mama din căsătorie.copiii înfiaţi. Cît priveşte relaţiile dintre copii şi părinţi.tatăl şi mama din căsătoria cărora s-a născut cel care lasă moştenirea. o constituie faptul înregistrării mamei copilului. pe de o parte. dobîndesc.mama din afara căsătoriei. Descendenţii pot culege moştenirea. Părinţii vor avea vocaţie succesorală şi la moştenirea copilului născut dintr-o căsătorie declarată nulă sau anulată. adică înfiatul şi descendenţii săi.

Totodată. Soţul supravieţuitor face parte din prima clasă de moştenitori. pierd orice vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de cel înfiat.-tatăl din afara căsătoriei în cazul în care şi-a stabilit paternitatea potrivit legii. indiferent de faptul. de principiul egalităţii între sexe şi de principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale. . pe lângă condiţiile generale ale dreptului la moştenirea legală. În ipoteza în care unul dintre soţi înfiază copilul firesc al celuilalt soţ. Ţinînd cont de faptul că în cazul înfierii. Numai căsătoria încheiată la organele de stat de stare civilă dă naştere la drepturi şi obligaţii între soţi. îşi păstrează vocaţia succesorală la moştenirea copilului . iar raporturile cu părinţii şi alte rude fireşti încetează. are vocaţie succesorală la moştenirea acestuia. recunoscut soţului supravieţuitor se întemeiază pe o calitate care se poate pierde. fiind reclamată de raporturile de rudenie statornicite între copil şi tatăl său prin stabilirea paternităţii. Aceasta înseamnă. înfietorul va avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de înfiat. -înfietorii. nu se pune la îndoială. înfiatul devine rudă cu înfietorul (şi cu rudele acestuia). părinţii fireşti ai înfiatului. nu şi pe calea reprezentării. că sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei. o condiţie specială şi anume: să aibă calitatea de soţ la data deschiderii moştenirii. în această situaţie. ca şi un copil firesc. soţul supravieţuitor trebuie să îndeplinească. Ascendenţii privilegiaţi pot veni la moştenire numai în nume propriu. De aceea numai persoana care a fost căsătorită legal (căsătorie înregistrată) cu cel care lasă moştenirea. că dreptul de moştenire. părintele firesc. care este soţul înfietorului. Vocaţia succesorală a tatălui din afara căsătoriei la moştenirea lăsată de copilul său. Pentru a avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de soţul predecedat.

Soţul supravieţuitor este chemat la succesiunea soţului său predecedat indiferent de sex, durată a căsătoriei cu defunctul, stare materială, dacă din căsătorie au rezultat sau nu copii, ori dacă soţii convieţuiau la data deschiderii moştenirii sau, dimpotrivă, erau despărţiţi în fapt (mai puţin de 3 ani – vezi articolul 1502 Cod civil). În schimb, concubinajul - convieţuirea a două persoane de sex diferit, nu conferă concubinului supravieţuitor vocaţie succesorală legală la moştenirea concubinului predecedat. Calitatea de soţ se poate pierde prin divorţ şi odată cu divorţul dispare şi afecţiunea presupusă a defunctului, care legitimează dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor. În caz de divorţ, căsătoria este desfăcută din ziua cînd hotărîrea judecătorească prin care a fost pronunţat divorţul, a rămas definitivă sau din ziua înregistrării divorţului la oficiul de stare civilă în cazul desfacerii căsătoriei la oficiul de stare civilă (articolul 39 Codul familiei). Deoarece divorţul produce efecte numai pentru viitor, nu şi pentru trecut, calitatea de soţ se păstrează, pînă la data cînd hotărârea judecătorească prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă sau ziua înregistrării divorţului la oficiul de stare civilă, chiar dacă moartea a intervenit în cursul procesului sau chiar după pronunţarea divorţului, dar înainte ca hotărârea să fi devenit definitivă sau să fi fost înregistrat divorţul la oficiul de stare civilă. Aceasta înseamnă, că în situaţia în care unul din soţi decedează în cursul procesului sau după ce s-a pronunţat divorţul, dar înainte ca hotărârea să fi rămas definitivă sau să fi fost înregistrată, efectele divorţului nu se mai produc, căsătoria nedesfăcându-se prin divorţ, ci încetând prin decesul unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor urmând să moştenească. Calitatea de soţ se mai poate pierde datorită desfiinţării căsătoriei prin hotărâre judecătorească de constatare a nulităţii căsătoriei ori instanţa pronunţă anularea căsătoriei. În cazul nulităţii, căsătoria se desfiinţează cu efect retroactiv,

astfel încât din punct de vedere juridic, soţii sunt consideraţi că nu au fost niciodată căsătoriţi între ei şi, deci, problema unor drepturi succesorale nu se mai pune, calitatea de soţ pe care soţul supravieţuitor o avusese la data deschiderii succesiunii desfiinţându-se cu efect retroactiv. Soţul supravieţuitor face parte din prima clasă de moştenitori şi, deci, va culege o cotă egală cu cea a copiilor şi a părinţilor. Masa succesorală a soţului predecedat este alcătuită din bunurile proprii ale celui care lasă moştenirea şi din bunurile rămase după scăderea părţii ce se cuvine soţului supravieţuitor din bunurile comune. Soţului supravieţuitor îi revine o parte din bunurile comune ce se cuvin acestuia în calitate de codevălmaş plus o cotă egală cu cea a copiilor şi părinţilor din masa succesorală. Masa succesorală a soţului decedat, la care este chemat soţul supravieţuitor, este alcătuită astfel: - din bunurile personale ale celui care lasă moştenirea, care potrivit articolului 22 din Codul familiei sînt: bunurile dobîndite înainte de încheierea căsătoriei; bunurile primite în dar sau în baza altor convenţii gratuite; bunurile dobîndite prin moştenire; bunurile de uz personal, cu excepţia bijuteriilor de preţ şi a altor obiecte de lux, indiferent de timpul şi modul de dobîndire. În acelaşi timp, din categoria bunurilor personale, potrivit articolului 20 din Codul familiei mai fac parte şi premiile, indemnizaţiile şi alte plăţi, care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătăţii, etc.) - din bunurile rămase după scăderea părţii ce se cuvine soţului supravieţuitor din bunurile comune. Bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt, potrivit articolului 20 din Codul familiei, bunuri comune. Împărţirea acestora se face în caz de deces a unuia din soţi prin buna înţelegere între soţul supravieţuitor şi ceilalţi succesibili al celui care lasă moştenirea, iar în caz de neînţelegere, pe cale judecătorească.

Soţul supravieţuitor vine la moştenire în nume propriu nu şi prin reprezentare, este moştenitor rezervatar, dacă este incapabil de muncă. b) Din clasa a doua de moştenitori fac parte: fraţii şi surorile defunctului (colateralii privilegiaţi), bunicul şi bunica (ascendenţii ordinari) lui atît din partea tatălui cît şi din partea mamei. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile celui care lasă moştenirea, precum şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate ori soră), care vin la moştenire prin intermediul reprezentării succesorale. Fraţii şi surorile celui care lasă moştenirea pot fi: - din aceeaşi căsătorie a părinţilor: fraţi buni şi surori bune; - din căsătorii deosebite: în cazul în care copiii au tată comun firesc sau înfietor şi mame diferite ei sunt numiţi-fraţi (surori) consîngeni; în cazul în care copiii au aceeaşi mamă firească sau înfietoare şi taţi diferiţi, copiii sunt numiţi-fraţi (surori) uterini; - din afara căsătoriei; - din înfiere. Cît priveşte întinderea drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiaţi, fraţii şi surorile celui care lasă moştenirea, făcând parte din clasa a II-a de moştenitori vor culege o cotă egală cu cea a bunicilor. Colateralii privilegiaţi ai celui care lasă moştenirea pot veni la succesiune numai în nume propriu, în schimb descendenţii lor, pot să culeagă moştenirea şi prin intermediul reprezentării succesorale. Ascendenţii ordinari sunt rude în linie dreaptă ascendentă a celui care lasă moştenirea, alţii decît părinţii (bunicii, străbunicii, etc).

care nu sînt fraţi sau surori ori descendenţi ai acestora. defunctul avea doi copii. bunicul celui care lasă moştenirea (rudă de gradul II cu acesta) va înlătura de la moştenire pe străbunicul celui care lasă moştenirea (rudă de gradul III). Astfel. de exemplu. Potrivit principiului proximităţii gradului de rudenie între succesibilii din aceeaşi clasă au prioritate a culege patrimoniul succesoral cei care sînt rude mai apropiate în grad cu defunctul. poate fi aplicată instituţia reprezentării. Colateralii ordinari pot veni la moştenire numai în nume propriu (nu şi prin reprezentare) şi moştenesc în părţi egale . legea cheamă la moştenire clasa a treia de moştenitori-colateralii ordinari. în caz de necesitate. Dacă am aplica strict litera legii. c) Din clasa a treia de moştenitori fac parte: unchii şi mătuşile (colateralii ordinari) a celui care lasă moştenirea În cazul în care nu există moştenitori din primele două clase sau dacă aceştia sunt nedemni sau renunţători. în interiorul clasei II. vocaţia concretă a unui succesibil în cadrul fiecărei clase de moştenitori este în dependenţă de apropierea gradului de rudenie faţă de cel care lasă moştenirea Dacă la moştenire sînt chemaţi descendenţii sau colateralii. moştenirea ar urma să fie . de exemplu. Acest principiu se aplică privitor la ascendenţii ordinari. Astfel. Ascendenţii ordinari pot veni la moştenire şi prin intermediul instituţiei reprezentării (alineatul II din prezentul articol).Bunicii vor moşteni o parte egală cu cea a fraţilor şi surorilor celui care lasă moştenirea. adică rudele colaterale ale celui care lasă moştenirea. dintre care unul a predecedat. Altfel spus. lăsînd doi copii.

cealaltă ½ va fi culeasă de fiul rămas în viaţă. .culeasă doar de copilul în viaţă al defunctului. fraţii şi toate celelalte rude naturale ale adoptatului nu vor avea vocaţie succesorală legală la moştenirea adoptatului. Cei doi nepoţi ai copilului predecedat vor culege în total ½ din moştenire (fiecare cîte ¼ ). Nepoţii de frate şi soră vor putea urca în locul şi gradul părintelui predecedat (fratele defunctului) pentru a culege partea ce s-ar fi cuvenit acestuia din moştenirea unchilui lor. părinţii. iar moartea prematură a părinţilor nu trebuie să dăuneze unora dintre copii şi nici să profite altora. Avînd în vedere că în cazul adopţiei se rup legăturile dintre cel adoptat şi rudele sale naturale. La fel şi în cazul colateralilor. O asemenea soluţie nedreaptă este înlăturată prin instituţia reprezentării suucesorale care permite nepotului să urce în locul părintelui predecedat pentru a culege partea de moştenire ce s-ar fi cuvenit acestuia dacă ar fi fost în viaţă la data deschiderii moştenirii. iar verii primari vor urca în locul şi gradul părintelui predecedat (unchii defunctului) pentru a culege partea ce s-ar cuvenit acestora din moştenirea vărului. Dreptul la moştenire nu poate depinde de hazard (predecesul sau supravieţuirea unor rude).

după caz. implicit. Deschiderea succesiunii Succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morţii ei de către instanţa de judecată. Deschiderea succesiunii este consecinţa juridică a încetării din viaţă a persoanei fizice (încetarea calităţii de subiect de drept a celui despre a cărui moştenire este vorba) şi produce efectul transmiterii de drept a patrimoniului său către moştenitorii legali sau testamentari. Momentul deschiderii succesiunii este concomitent cu încetarea din viaţă a celui care lasă moştenirea.4. Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea sau data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui. Simpla declarare judecătorească a dispariţiei unei persoane fizice nu are ca efect deschiderea moştenirii. Cei care pretind moştenirea vor trebui să dovedească moartea. Momentul (calendaristică). ora. Înainte de deschiderea moştenirii nu se poate vorbi de moştenitori sau de patrimoniu succesoral. precum şi momentul morţii celui la a cărui moştenire se consideră îndreptăţiţi. momentul în care încep să acţioneze prevederile legale referitoare la instituţia moştenirii. iar moştenitorii urmează a fi determinaţi numai la data deschiderii moştenirii. Faptul juridic care determină naşterea dreptului de moştenire îl constituie decesul persoanei fizice sau declararea morţii ei prin hotărîre judecătorească. persoana în viaţă. şi minuta survenirii ei. marcînd. Dovada morţii şi a momentului producerii acesteia se va face. fiind titularul patrimoniului său (un om viu nu poate fi moştenit). prin certificatul de deces morţii se stabileşte după ziua .

Atît dovada momentului morţii făcută prin certificatul de deces.în cazul unui conflict în timp al unor legi succesorale succesive.sau prin hotărîrea judecătorească de declarare a morţii. acceptarea sau renunţarea la moştenire. se determină legea aplicabilă (astfel. . . iar actele ulterioare deschiderii succesiunii. data deschiderii succesiunii marchează ziua în care începe starea de indiviziune. . ca fiind aceea a morţii. cum ar.în funcţie de acest element se determină cercul moştenitorilor legali şi testamentari.de la data deschiderii succesiunii începe să curgă termenul de 6 luni de opţiune succesorală. rămasă definitivă. care cuprinde şi data stabilită de judecată.data deschiderii succesiunii marchează data pînă la care retroactivează acceptarea sau renunţarea la moştenire. potrivit principiului aplicării imediate a legii noi). deoarece moartea este un simplu fapt material. cît şi dovada morţii făcută prin hotărîre judecătorească declarativă de moarte au putere doveditoare pînă la proba contrarie. . . cînd aceste acte se săvîrşesc. . de exemplu. în funcţie de această dată.la această dată se determină compunerea şi valoarea patrimoniului succesoral. aceasta putînd fi făcută prin orice mijloc de probă.în cazul pluralităţii de moştenitori. Stabilirea exactă a momentului morţii celui care lasă moştenirea prezintă o deosebită importanţă practică din următoarele motive: .la această dată primesc aplicare normele dreptului de moştenire. determinarea cercului de moştenitori chemaţi să culeagă moştenirea se va efectua conform normelor legale existente la data deschiderii succesiunii. vor fi reglementate de legea în vigoare la data. .

Locul deschiderii succesiunii Locul deschiderii succesiunii a lăsat este ultimul domiciliu al celui care cunoscut. deoarece la ultimul domiciliu se află de obicei. înscrisurile defunctului şi tot acolo se pot culege informaţiile despre moştenitorii defunctului şi despre masa succesorală. Deci. Vorbind despre domiciliul unei persoane fizice. succesiunea se deschide la locul ultimului domiciliu al defunctului. . Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. iar dacă locul nu este bunurile succesorale. cum ar fi domiciliul minorului sau persoanelor incapabile. locul unde se află moştenirea. la locul ultimului domiciliu. Persoana a cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale. se consideră locul unde se află partea principală ca valoare a bunurilor mobile. persoana este considerată că domiciliază la locul unde se găseşte. cel al deschiderii sucesiunii va fi considerat locul unde se află partea cea mai valorosă a bunurilor imobile. Reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa temporară sau secundară. pentru stabilirea locului deschiderii succesiunii interesează nu atît locul unde a decedat cel care lasă moştenirea şi nici nu atît locul reşedinţei.5. iar dacă acesta nu se cunoaşte. Dacă bunurile succesorale se află în diferite locuri. cît şi domiciliul legal (domiciliul fixat prin lege. ci ultimul său domiciliu. În lipsă de reşedinţă. Dacă nu există bunuri imobile. Ca regulă generală. Regula ultimuui domiciliu al celui care a lăsat moştenirea se impune şi din considerente de ordin practic. interesează atît domiciliul stabilit voluntar (domiciliul persoanei fizice cu capacitate de exerciţiu deplină).

Avînd în vedere că locul ultimului domiciliu al defunctului este o chestiune de fapt.locul deschiderii succesiunii va fi locul situării părţii celei mai valoroase a acestor bunuri. atunci se va considera drept ultim domiciliu locul situării bunurilor mobile. Aceeaşi regulă se aplică dacă bunurile succesoarale se află în locuri diferite.În cazul decesului unei persoane care nu a avut domiciliu pe teritorilul Republicii Moldova. Legea locului situării bunurilor se aplică numai în situaţia în care nu este cunoscut ultimul domiciliu al defunctului. Dacă nu există bunuri imobile. . dovada lui se poate face prin orce mijloace de probă admise de lege. locul deschiderii succesiunii se consideră locul situării celor mai importante bunurilor succesorale. în primul rînd se va ţine cont de situarea bunurilor imobile. Dacă domiciliul defunctului este necunoscut se aplică regula deschiderii moştenirii la locul unde se află bunurile mai importante ca valoare ale moştenirii. Deci. şi dacă ultimile se află în locuri diferite .

gajul). În cadrul activului succesoral sînt cuprinse toate drepturile reale sau de creanţă ale celui care lasă moştenirea. acţiunea în rezeliere sau rezoluţiune. Transmisiunea succesorală poate fi atît activă cît şi pasivă. În patrimoniul succesoral intră cota-parte nu este posibilă. acţiunile patrimoniale care au aparţinut defunctului (de exemplu. care sînt strîns legate de persoană şi încetează în momentul morţii celui care lasă moştenirea sînt intransmisibile pe cale de moştenire. etc) Există şi unele drepturi . cotele lor aparţin succesorale. Drepturile personale nepatrimoniale. obligaţiile patrimoniale succesoral). de moştenitor. pînă la tuturor acestora în calitate de patrimoniu unic. dreptul de servitute sau superficie) şi drepturi reale accesorii (de exemplu ipoteca. alte drepturi reale principale care au aparţinut defunctului şi care nu se sting la moartea lui (de exemplu. Dacă există cîţiva primirea certificatului moştenitori. drepturile patrimoniale de autor (de exemplu. Patrimoniul succesoral. Patrimoniul (activul succesoral cît şi include atît drepturile patrimoniale (pasivul succesoral). etc). dreptul de a trage foloase materiale din valorificarea operei. Acesta cuprinde totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale celui care au aparţinut defunctului. La decesul unei persoane fizice patrimoniul ei se transmite a celui ce a lăsat moştenirea din proprietatea comună. pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului. valoarea ei.6. acţiunea în revendicare. iar dacă împărţirea în natură moştenitorilor legali sau testamentari. cum ar fi: dreptul de proprietate asupra imobilelor.

ei dobîndesc patrimoniul lăsat de defunct. potrivit vocaţiei succesorale a fiecăruia. cum ar fi: fructele produse de bunurile succesorale. bunurile ce formează patrimoniul succesoral sînt în indiviziune. plata legatelor cu titlu particular. Prin sarcinile moştenirii se înţeleg acele obligaţii care se nasc penrtu moştenitor sau în momentul deschiderii succesiunii sau după. cheltuielile pentru administrarea şi lichidarea moştenirii. deci obligaţiile executarea cărora depinde de calităţile personale ale defunctului. . însă sînt opozabile moştenitorilor.care deşi nu fac parte din patrimonial defunctului. Aceste sarcini se nasc fără a fi existat în patrimonial celui care lasă moştenirea. Această stare de lucruri durează pînă la primirea certificatului de moştenitor. În conţinutul pasivului succesoral intră datoriile şi sarcinile moştenirii. lege). indiferent de izvorul apariţiei lor (contract. o cotă-parte ideală şi abstractă din toate drepturile şi obligaţiile pe care moştenirea le cuprinde. La ele se referă: cheltuielile de înmormîntare. De fapt. inclusiv datoriile defunctului faţă de moştenitori. ulterior deschderii moştenirii. deoarece creanţele şi datoriile se divid între moştenitori. Nu reprezintă datorii succesorale obligaţiile care s-au stins prin moartea celui care lasă moştenirea. Dacă succesiunea este culeasă de doi sau mai mulţi moştenitori. în indiviziune. Aceste obligaţii nu se transmit prin succesiune. Fiecare dintre moştenitori va dobîndi. delict. la data deschiderii moştenirii. de la data deschiderii succesiunii. independent de voinţa defunctului sau din voinţa lui. Prin datorii succesorale se înţeleg obligaţiile patrimoniale ale defunctului care există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii. vor intra în alcătuirea activului succesoral. inclusiv echivalentul bănesc al folosinţei exercitată de un moştenitor asupra unui bun din patrimonial succesoral.

în cazul deschiderii moştenirii cota-parte a celui care lasă moştenirea din proprietatea comună va intra în patrimoiul succesoral. iecare are dreptul la jumătate din fiecare moleculă a întregii case. la cererea lor. pînă la primirea certificatului de moştenitor. dacă în patrimoniul succesoral intră o casă cu două camere de dimensiuni egale si există doi moştenitori. Indiviziunea succesorală este marcată de două principii importante: nici unul dintre coindivizari nu are un drept exclusiv asupra unui bun individualizat din succesiune. iar dacă bunul proprietate comună pe cote-părţi este indivizibil ori nu este partajabil în natură. ci numai o parte abstractă din fiecare moleculă a fiecărui bun succesoral. fiecare coindivizar are un drept exclusiv asupra cotei-părţi ideale ce i se cuvine din indiviziune (de exemplu 1/2. la licitaţie şi distribuirea preţului coproprietarilor. împărţirea se face prin: atribuirea întregului bun. 1/4 ) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulţi titulari. în privinţa bunurilor proprietate comună nu se pot încheia acte de dispoziţie decît cu acordul tuturor proprietarilor. în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari. nu va avea fiecare dreptul la cîte o cameră ci. vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori în caz de neînţelegere. proporţional cotei-părţi a fiecăruia dintre ei. fiecare copărtaş nu are o parte concretă din lucrurile ce aparţin moştenirii. proporţional coteipăţi a fiecărui coproprietar. Ca regulă generală. în schimbul unei sume. Împărţirea bunului proprietate comună se face în natură. Totuşi. De exemplu.De la deschiderea succesiunii. .

cît şi patrimoniul pe care îl va dobîndi în viitor. la deschiderea succesiunii. Averea viitoare Testatorul poate prevedea în testament o anumită avere pe care încă nu o stăpînea la momentul întocmirii testamentului. . dar care.7. lucrurile aflate în posesia terţilor care ulterior vor fi dobîndite de testator prin acte juridice). trebuie să fie în proprietatea sa. indiferent de faptul dacă există acest patrimoniu la momentul întocmirii testamentului sau nu (de exemplu. această avere să se afle în patrimoniul testatorului şi să fie succeptibilă de a fi transmisă prin testament. Aplicarea acestei norme depinde de o condiţie suspensivă şi anume: la momentul deschiderii succesiunii. Cel care lasă moştenirea poate transmite prin testament atît patrimoniul pe care l-a avut la momentul întocmirii testamentului.

numită testator îşi realizează dreptul de dispoziţie pentru cauză de moarte cu pivire la patrimoniul său. prin care persoana. eliberarea de a dispune prin testament este limitată doar în partea ce constituie rezerva succesorală. Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciţiu. Patrimoniu soccesoral al unei persoane fizice decedate poate fi transmis către succesorii săi atît în temeiul legii. Dat fiind faptul. Testamentul este un act juridic special. că oricare persoană este interesată să-şi hotărască soarta patrimoniului său. Prin urmare. cui să transmită bunurile sale sau o parte din ele. (1) din care rezultă că testamentul are următoarele caractere juridice: . normele ei fiind aplicabile în cazul în care persoana nu a dispus pentru cauză de moarte. cît şi prin act de ultimă voinţă a celui ce lasă mostenirea – prin testament. Noţiuni generale Testamentul este un act juridic solemn. O noţiune mai amplă a testamentului este dată în alin. legislatorul dă prioritate moştenirii testamentare. pentru momentul încetării sale din viaţă. prin manifestare de ultimă voinţă. de toate bunurile sale sau de o parte din ele. Moştenirea testamentară 1. moştenirea legală are o funcţie doar de întregire. În scopul protejării intereselor unor anumite categorii de moştenitori legali. unilateral. cu privire la bunurile sale sau o parte din ele au rămas netestate. prin testament. recunoscînd dreptul oricărei persoane de a dispune liber pentru cauză de moarte. revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratiui. 1. Intocmirea testamentului prin reprezentant nu se permite.8.

.testamentul este un act juridic personal. sau de către un terţ. . Testamentul întocmit cu încălcarea condiţiilor de validitate a actului juridic este nul. modificînd sau anulînd unele dispoziţii testamentare. .testamentul este un act juridic. Nerespectarea formei testamentului atrage nulitatea lui. adică un act de liberalitate.testamentul este un act juridic unilateral. Astfel. (vezi cap. Testatorul poate pune în sarcina terţei persoane doar desemnarea executorului testamentar. deaceea nu poate fi întocmit la decizia terţelor persoane prin reprezentare. indeferent de acceptarea sau neacceptarea de către moştenitorul desemnat a moştenirii..testamentul este un act juridic cu titlu gratuit.testamentul este un act juridic solemn pentru a cărui validitate testatorul trebuie să-şi exprime voinţă prin una din formele prevăzute la Art.II. testamentul trebuie să îndeplinească toate condiţiile de validitate a actului juridic. . cauză licită şi morală. cum ar fi: capacitate de exerciţiu. Cartea I). consimţămînt valabil. Reieşind din caracterul unilateral şi personal al testamentului nu se admite întocmirea unui testament de către două sau mai multe persoane. iar orice clauză de renunţare la dreptul de revocare este nulă. prin care se manifestă voinţa testatorului. ori revocîndu-l în întregime. tit. deoarece în el se exprimă o singură voinţă şi anume aceea a testatorului. obiect licit.testamentul este un act juridic revocabil în sensul că testatorul în timpul vieţii sale poate reveni oricînd asupra conţinutului testamentului. Testamentul devine irevocabil odată cu decesul testatorului.III. . determinat sau determinabil. prin care testatorul pentru cauză de moarte transmite gratuit toate bunurile sale sau o parte din ele.1458. . Testatorul nu poate renunţa la acest drept.

adică să poată să conştientizeze acţiunile sale şi să le dirijeze. determinat sau determinabil această persoană va fi recunoscută legatar. testatorul fiind în viaţă păstrează toate drepturile asupra bunurilor de care a dispus prin testament. adică la momentul întocmirii testamentului. fiind în stare să aprecieze efectele juridice ale manifestării sale de voinţă. Dacă testatorul a testat unei persoane întreg patrimoniu sau o parte din patrimoniu. Pentru validitatea testamentului este necesar ca persoana să aibă nu numai capacitate deplină de exerciţiu dar să aibă şi descernămînt. că persoana a fost desemnată în calitate de moştenitor. În cazul în care persoanei i-a fost testat un anumit bun. punctul esenţial al testamentului îl constitie desemnarea moştenitorului sau/şi a legatarului. alienaţiei sau debilităţii mintale. Persoana trebuie să aibă capacitate de a testa cînd îşi manifestă voinţa. Persoana care nu poate aprecia efectele juridice ale manifestării de voinţa din cauza dereglărilor psihice. Astfel.Testamentul prin care testatorul testează bunurile sale în contul achitării unei datorii sau recunoaşterii şi executării altei obligaţii asumate de către testator este nul. testamentul este valabil din momentul întocmirii lui.testamentul este un act juridic prin care se dispune pentru cauză de moarte. o asemenea dispoziţie se consideră ca desemnare a moştenitorului. Astfel. . chiar dacă această persoană nu a fost numită direct moştenitor. . iar moştenitorul testamentar sau legatarul dobîndeşte dreptul de a accepta sau renunţa la bunul testat din momentul decesului testatorului. el produce efecte juridice doar în momentul încetării din viaţă a testatorului. dacă din sensul dispoziţiei testamentare nu rezultă. Deşi. stării vremelnice de .testamentul este un act juridic prin care persoana poate dispune liber de bunurile sale sau o parte din ele prin desemnarea unui moştenitor sau cîtorva moştinitori.

Uneori. Determinarea cotei succesorale de către testator Testatorul poate determina în testament cotele succesorale pentru moştenitorii menţionaţi în el sau poate indica în mod concret cărui moştenitor ce parte din patrimoniu îi va trece în proprietate. beţiei alcoolice. Dacă din cîţiva moştenitori numai unuia îi este determinată o anumită cotăparte. cotele-părţi şi sumele acestora determinate de testator pot depăşi valoarea patrimoniului succesoral. în cazul cînd toată moştenirea a fost împărţită în cote-părţi.inconştiinţă. folosirii de stupifiante. dar este stabilită cotă succesorală numai unuia dintre ei. Dacă în testament sînt menţionaţi cîţiva moştenitori. rieşind din intenţia testatorului de a testa întreg patrimoniul. hipnozei. se consideră că dispun toţi moştenitorii desemnaţi în cote-părţi egale. Iar dacă cotele-părţi şi sumele acestora sînt mai mici decît patrimoniul succesoral. însă unui moştenitor nu . Însă. patrimoniul succesoral se împarte egal între moştenitori. In cazul în care testatorul a desemnat cîţiva moştenitori. Dacă în testament nu există astfel de indicaţii. testatorul nu poate încredinţa unui terţ întocmirea din numele său a testamentului. etc. personal şi revocabil sub sancţiunea nulităţii nu poate fi întocmit prin reprezentant. Testamentul fiind un act juridic unilateral. În aceste cazuri cotele-părţi ale moştenitorilor se diminuează proporţional cotelor-părţi ce le revin. ceilalţi moştenitori vor primi partea testată rămasă în cote-părţi egale.. 2. Astfel. fără a indica cotaparte a fiecărui. nu poate dispune prin testament. cotele-părţi ale moştenitorilor desemnaţi pot fi proporţional majorate. ceilalţi moştenesc în părţi egale patrimoniul rămas. Testamentul încheat cu încălcarea prevederilor privind capacitatea de exerciţiu sau lipsei de descernămînt este nul.

denumit substituit. . Testatorul poate desemna substituitul numai în baza temeiurilor enumărate. Substituirea succesorului se admite. Substituirea succesorului. iar dreptul lui la moştenire apare din momentul decesului testatorului. încît moştenitorul desemnat fără atribuirea cotei-părţi să primească atît cît a primit moştenitorul căruia i-a fost atribuită cea mai mică cotă-parte.i-a fost determinată cota-parte. 3. dacă primul moştenitor nu le va primi. nu acceptă sau renunţă la moştenire. Substituirea succesorală constituie o dispoziţie specială prin care testatorul desemnează în subsidiar un al doilea moştenitor.1434. dacă primul succesor: a) a decedat pînă la deschiderea moştenirii. c) este privat de dreptul la moştenire ca succesor nedemn în temeiul Art. Dacă testatorul nu va indica nici unul din aceste temeiuri în testament. Renunţarea moştenitorului testamnetar la succesiune se admite numai în cazul în care acesta nu indică în favoarea cu renunţă. substituitul se consideră că are vocaţie succesorală. Testatorul este în drept să substituie succesorul desemnat dacă acesta din urmă decedează pînă la deschiderea moştenirii. Substituit poate fi orice persoană fizică sau juridică. b) nu acceptă sau renunţă la moştenire. dacă primul moştenitor nu a primit moştenirea în baza unuia din aceste temeiuri. aceste cote-părţi trebuie diminuate astfel. care va primi bunurile testate. sau este privat de dreptul la moştenire.

Dezmoştenirea poate fi de două feluri directă (expresă) sau indirectă. pe cîţiva sau pe toţi miştenitorii legali. Dezmoştenirea este dispoziţia testamentară de ultimă voinţă a testatotului prin care aceasta înlătură de la moştenire pe unul.1513 o acţiune în instanţa de judecată de decădere din dreptul la cota din rezerva succesorală. testatorul poate dezmoşteni moştenitorul legal doar în limitele cotitaţiei disponibile. Dacă există temeiuri de a declara moştinitorul legal nedemn.1505. testatorul îl poate dezmoşteni şi de cota rezervei succesorale. stabilită prin Art. Astfel. fără a atinge cota rezervei succsorale. dar în acest caz va înainta potrivit Art.în tot sau în parte – pe unul. . pe cîţiva sau pe toţi moştenitorii legali. Moştenitorii legali pot fi dezmoşteniţi de înterg patrimoniu sau numai o parte din el.4. Dezmoştenirea Testatorul poate dezmoşteni pe unul. Însă. pe cîţiva sau pe toţi moştenitorii legali şi nu este obligat să motiveze acest fapt. Dezmoştenirea directă (expresă) este atunci cînd testatorul prin dispoziţie testamentară declară în mod expres că înlătură de la moştenire. Persoana dezmoştenită prin dispoziţie testamentară expresă nu poate deveni moştenitor legal asupra părţii netestate din avere şi nici asupra cotelor-părţi la care au renunţat moştenitorii testamentari. dreptul de dezmoştenire este limitat în privinţa moştenitorilor legali ce dispun de dreptul la cotă din rezerva succesorală. Moştenitorul nu este obligat să invoce în testament motivele dezmoştenirii. Dezmoştenirea este indirectă în cazul în care testatorul prin testarea întregului patrimoniu sau altor persoane înlătură tăcit unul sau toţi moştenitorii legali de la moştenire.

pot moşteni partea de bunuri rămasă netestată. Moştinitori legali sînt în drept de a contesta testamentul prin care au fost dezmoşteniţi. prin testarea de către testator a patrimoniului său altor persoane. dacă moştinitorul legal a fost dezmoştenit numai de un anumit bun sau o parte din bunuri. Moştinitorul legal dezmoştenit. În cazul în care toţi moşinitorii testamentari au decedat pînă la deschiderea moştenirii sau au renunţat la moştenire şi prin testament nu sînt desemnaţi substituiţi.Moştenitorul legal dezmoştenit prin dispoziţie testamentară expresă (directă) nu poate moşteni partea de bunuri rămasă netestată. Moştenitorii legali dezmoşteniţi indirect. vor culege moştenirea şi în caz de declarare a nulităţii testamentului sau de nedemnitate a moştinitorilor testamentari. atunci partea de bunuri de care nu a fost dezmoştenită şi a rămas netestată poate fi moştenită de către acest moşinitor. la momentul deschiderii moştenirii. Păstrarea dreptului la moştenire. . la moştenire. precum şi în cazul de declarare a nulităţii testamentului în privinţa altor moştinitori sau de declarare a nedemnităţii celorlalţi moştinitori. moştenesc şi partea testată din avere dacă. nu poate moşteni nici cînd toţi moştenitorii nu au acceptat sau au renunţat. Însă. în viaţă nu se afla nici unul dintre moştenitorii testamentari sau adică toţi au renunţat la moştenire. de asemenea. Ei. Ei. atunci moştinitorii legali dezmoşteniţi indirect pot culege moştenirea în ordinea stabilită de Art. Moştenitorii legali nedesemnaţi în testament îşi păstrează dreptul la moştenire asupra părţii netestate din avere. total. 5. 1500-1501. de asemenea.Art.

să fie înocmit în una din formele menţionate. precum şi asimilat cu cel autentificat notarial. c) mistic – scris în întregime. Prin lege sînt permise şi alte forme de testamente. care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul. în mod obligatoriu. Toate formele de testamente au valoare juridică egală. datat şi semnat de testator. stabilite prin lege. Forma testamentului Testamentul poate fi întocmit doar în una din următoarele forme: a) olograf – scirs în întregime personal. b) autentic c) mistic.1459). a regulilor comune stabilite . deaceea. testamentul poate fi întocmit în una din următoarele forme: a) olograf.9. strîns şi sigilat şi apoi prezentat notarului. În funcţie de dorinţă sau împrejurările în care se află testatorul. asimilate celor autentice (Art.autentificat notarial. testamentul trebuie. datat şi semnat de testator. Testamentul în orice formă trebuie să fie întocmit cu respectarea condiţiilor de validitate a actelor juridice. b) autentic . revocarea sau modificarea unui testament poate fi făcută prin toate felurile de formă de testament stabilită de lege. Fiind un act solemn.

. garantîndu-se. libertatea de voinţă a testatorului. Sub sancţiunea nulităţii testamentului olograf trebuie respectate trei condiţii: . Astfel. . Prin urmare. Pentru întocmirea testamentului în formele menţionate este necesară respectarea următoarelor reguli comune: forma scrisă şi forma actului separat. Testamentul poate fi întocmit de o singură persoană printr-un act separat. datat şi semnat de mâna testatorului. testamentul trebuie întocmit în întregime în formă scrisă. Cerinţa formei scrise este o condiţie de validitate (ad solemnitatem) şi nu o condiţie de dovadă (ad probaţionem). Voinţa testatorului. precum şi a dispoziţiilor legale stabilite pentru fiecare formă de testament. decît printr-un testament întocmit în scris cu respectarea cerinţelor stabilite de lege. . nici chiar de către soţii care locuiesc împreună. neputînd fi dovedită nici printr-un mijloc de probă. în aşa mod. A doua condiţie comună de valabilitate a testamentelor este aceea că nu se admite întocmirea testamentului de două sau mai multe persoane.scrierea testamentului de către testator.semnarea testamentului de (mâna) testator.datarea testamentului de testator.pentru toate felurile de testamente. orice formă de testament aleasă de testator trebuie să îmbrace forma scrisă. 1) Testamentul olograf Testamentul olograf este un testament scris în întregime personal. sub sancţiunea nulităţii absolute.

. piatră. lemn. carbune. Data trebuie să cuprindă anul. sticlă etc. Testamentul poate fi scris pe mai multe foi separate. Stersăturile. Datarea testamentului are importanţa pentru a putea stabili dacă testatorul a avut descernămînt în momentul întocmirii testamentului. chiriliţă sau latină. cerneală. trebuie să fie semnate şi datate de către testator. în raport cu data lor se stabileşte care testament exprimă ultima voinţă a testatorului. Alte elemente de validitate a testamentului constituie datarea lui de mâna testatorului. pînză. şi cu orice instrument: creion. pastă. Datarea testamentului de către testator. Modificările ulterioare. cu dispoziţii contrare sau încompatibile. care să-l ajute la redactarea testamentului. alfabetul pentru orbi etc. vopsea. Testamentul poate fi scris pe orice fel de material: hîrtie. cu orice caractere de mână sau de tipar. Ştersăturile sau adausurile făcute în testament de către terţe persoane sînt nule. Nu se admite dactilografierea sau tipărirea testamentului.Scrierea testamentului de către testator. Condiţia scrierii testamentului de către testator nu exclude participarea altei persoane. dacă ele cuprind dispoziţii testamentare noi faţă de redactarea iniţială. însă această persoană nu trebuie să vicieze libertatea de ultimă voinţă a testatorului. cretă etc. testatorul la întocmirea testamentului poate utiliza un model scris de testament. Testamentul olograf trebuie scris în întregime de către testator. cu condiţia că foile ce urmează să alcătuiască un singur testament şi să nu trezească careva îndoieli. El poate fi scris în orice limbă pe care o posedă testatorul. iar în caz de pluralităţi de testamente succesive. deasemenea. luna şi ziua cînd a fost întocmit testamentul. Deasemenea. adăugările sau alte rectificări făcute cu mâna testatorului trebuie datate şi semnate de testator.

1453/2002 pe teritoriul ţării testamentul poate fi autentificat de către notarii de stat. 2) Testamentul autentic. oraşelor şi municipiilor. Sînt aplicabile testamentului olograf şi prevederile Art. însă trebuie aplicată semnătura pe care testatorul o foloseşte obişnuit. unde nu funcţionează birouri notariale. 123/2003 concretizează că sînt abilitaţi să autentifice testamente secretarii consiliilor locale ale satelor. Testamentul autentic este acel testament autentificat în condiţiile prevăzute de lege de către organele competente. 1453/2002). Testamentul olograf scris de mână testamentul la sfîrşit trebuie semnat pentru certificarea conţinutului testamentului.3 din Legea nr. comunelor. notarii privaţi şi alte persoane abilitate prin lege.C. şi care permite identificarea testatorului. adică este lovit de nulitate absolută. în cazul în care data este incompletă şi se poate stabili cînd a fost întocmit testamentul. din Legea nr.1459. p) din Legea nr. dacă acest pseudonim este folosit în mod curent pentru semnarea altor acte juridice şi documente. Testamentul autentic se autentifică cu respectarea condiţiilor generale de întocmire a actelor autentice. Însă. testamentul va fi valabil.44 pct. iar Art. Semnătura nu trebuie obligatoriu să cuprindă numele şi prenumele testatorului. Semnarea testamentului de către testator. Sînt asimilate testamentelor autentice.Lipsa datei atrage nulitatea testamentului olograf. . precum şi starea de capacitate a testatorului.1464 C. Potrivit Art. Testamentele cetăţenilor Republicii Moldova care se află în străinătate pot fi autentificate de către consulii misiunilor diplomatice (Art.37 din Legea menţionată şi Art. testamentul se consideră un simplu proiect de testament lipsit de efecte juridice. testamentele autentificate de către persoanele cu funcţii de răspundere indicate la Art. precum şi a regulilor speciale prevăzute de lege. În lipsa semnăturii. chiar şi pseudonimul său.

referitor la faptul. 43 din Legea nr. prin aplicarea girului de autentificare (Art. La indicaţia şi voinţa testatorului. persoana care desfăşoară activitate notarială poate solicita concluzia medicilor. ulterior. în ordinea stabilită de lege.Art. dacă testatorul dispune de deccernămînt la momentul întocmirii testamentului. 1453/2002). La redactarea testamentelor autentice ca şi la redactarea actelor juridice se admite utilizarea mijloacelor tehnice. precum şi în alte cazuri de boală gravă. La autentificarea testamentelor persoanelor care se află la tratament. sanatorii. aziluri pentru bătrîni şi invalizi. Persoana care desfăşoară activitate notarială este obligată să stabilească identitatea şi să verifice capacitatea de exerciţiu a testatorului (Art.Testamentul se întocmeşte în cel puţin 2 exemplare.54 din Legea nr. testamentul poate fi semnat de o altă persoană conform prevederilor Art. 1453-XV din 08. precum şi în cartea testamentelor.46 din Legea nr. Dacă pune la îndoială capacitatea testatorului de a aprecia acţiunile sale şi de a le diriga. îl autentifică. 1453/2002). .42. testamentul poate fi întocmit de altă persoană. Dacă testatorul nu poate semna dintr-o anumită cauză.2002). Notarul este obligat să informeze imediat Camera Notarială despre testamentul autentificat. Testamentul autentic poate fi întocmit personal de către testator. Testamentul se înregistrează în registrul general ca o acţiune notarială. în instituţii medicale. notar sau persoana împuternicită să autentifice testamente. iar notarul sau persoana împuternirită să autentifice testamentul. testatorul semnează testamentul.11. Toate exemplarele testamentului se semnează de testator şi au aceeaşi putere juridică (Art. Persoana împuternicită cu autentificarea testamentului trebuie să dea citirii conţinutul testamentului şi să verifice dacă dispoziţiile înscrise în testament reprezintă ultima voinţă a testatorului. unul dintre care se păstrează în arhiva persoanei ce desfăşoară activitate notarială.1460. notarul (persoana care desfăşoară activitate notarială) poate fi asistat de mediul respectiv.

ca el să nu poată fi deschis. Testamentul mistic constă dintr-un înscris de ultimă voinţă a testatorului. datat şi semnat de mâna testatorului strîns şi sigilat într-un plic şi prezentat notarului pentru aplicarea înscripţiei de autentificare. Testamentul poate fi întocmit pe hîrtie obişnuită. Aplicarea unui sigiliu în sensul adevărat al cuvîntului ar duce la imposibilitatea întocmirii testamentului mistic de către persoane care nu dispun de sigilii proprii. Testamentul autentic poate fi revocat sau modificat prin depunerea unei cereri de revocare sau modificare la notar sau persoana împuternicită sau autentifice testamentul sau prin întocmirea unui nou testament în orice formă stabilită de lege. Totodată. testatorul nu este obligat să prezinte dovezi pentru confirmarea dreptului de proprietate asupra bunurilor testate. iar hîrtia pe care este scris testamentul. datat şi semnat de testator. Astfel. 3) Testamentul mistic. Strîngerea şi sigilările testamentului are drept scop asigurarea secretului testamentului şi face imposibilă deschiderea plicului şi substituirea testamentului cu alte hîrtii. şi notar. Cuvîntul “mistic” înseamnă “secret”. nu se admite scrierea testamentului de o altă persoană sau dactilografierea lui. care trebuie să fie semnată de testator. persoana care . Sigilarea se face în sensul lipirii plicului. în mod obligatoriu trebuie să fie strînsă (împăturită) şi întrodusă întrun plic care se sigilează. în aşa mod. Testamentul mistic ca şi testamentul olograf trebuie să fie scris în întregime. Însă. decît prin distrugerea plicului. La autentificarea testamentului.Persoanele împuternicite să autentifice testamentul sînt obligate să verifice dacă dispoziţiile testamentare sînt clare şi complete. dacă nu conţin dispoziţii contrare legii. Nerespectarea regulilor de întocmire şi autentificare a testamentului de forma dată atrage nulitatea lui. testamentul va putea fi valabil dacă va îndeplini condiţiile unui testament olograf.

Însă. testatorul poate transmite testamentul mistic spre păstrare. testamentul mistic. persoanelor care desfăşoară activitate notarială. Notarul este obligat să respecte condiţiile necesare pentru autentificarea actelor notariale. Legislatorul nu reglementează ce trebuie să conţină înscripţia de autentificare. testamentul mistic se înregistrează în registrul actelor notariale. 42. legislatorul nu reglementează că testamentul mistic rămîne la păstrare la biroul notarial.77 din Legea nr. Actul de suprascriere (inscripţia de autentificare) trebuie datat şi semnat de către testator şi notar. Dacă declaraţia este falsă. Testamentul mistic ca şi cel olograf trebuie prezentat notarului după decesul testatorului la locul deschiderii moştenirii. Dacă testatorul nu se poate prezenta la biroul notarial.Art.38 din Legea menţionată). poate fi autentificat la locul indicat de el (Art. adică să verifice identitatea şi capacitatea de exerciţiu al testatorului (Art. 1453/2002). Notarul este obligat să aplice pe actul sigilat înscripţia de autentificare pe plic. la solicitarea testatorului. testamentul va fi nul. . că este datat şi semnat.dispune de un sigiliu propriu îl poate aplica pe plicul în care este întrodus testamentul său. după efectuarea înscripţiei de autentificare. 43 din Legea nr. prenumele şi domiciliul testatorului precum şi declaraţia testatorului că testamentul este al său. Testatorul prezintă notarului plicul sigilat. Ca şi orice act notarial. Deoarece. în înscripţia de autentificare se va indica numele. însă reieşind din legislaţia ţărilor care au o asemenea formă de testament. 1453/2002). în ordinea stabilită de Art. el va fi restituit testatorului. declarînd că textul scris alcătuieşte testamentul său.

al unei alte instituţii medicale. dacă testatorul se află într-o astfel de expediţie. institutului şi colegiului ilitar dacă la locul aflării lor nu există notar şi dacă testatorul este militar sau îndeplineşte serviciul în unitatea militară sau este persoană civilă sau membru al familiei acestuia. şeful. dacă va întruni condiţiile testamentului olograf. . medicul de serviciu al spitalului. şeful expediţiilor de explorări. al sanatoriului. drectorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi şi bătrîni dacă testatorul se tratează sau locuieşte într-o astfel de instituţie. dacă testatorul se află pe navă sau în aeronavă. 4. Necesitatea întocmirii testamentului poate apărea în împrejurări care fac imposibilă prezentarea testatorului la notar. marii unităţi. adjuncţii lor în probleme medicale. d) şeful instituţiei de privaţiune de libertate dacă testatorul se află în locuri de privaţiune de libertate. Pentru ca testatorul să nu se afle în imposibilitate de a testa din cauza piedicilor cauzate de împrejurările speciale. testamentul va fi valabil. b) căpitanul navei sau aeronavei. expediţiilor geografice şi a altor expediţii similare. c) comandamntul (şeful) unităţii. a stabilit lista instituţiilor şi persoanelor cu funcţii de răspundere care pot autentifica testamentele persoanelor care se află în asemenea împrejurări.În cazul deteriorării plicului sigilat. Lista persoanelor şi instituţiilor indicate este exhaustivă şi nu poate fi supusă unei largi interpretări. legislatorul prin articolul comentat. Testamentele asimilate celor autentificate notarial Sînt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de: a) medicul principal.

Autentificarea testamentului se trece într-un registru de înregistrare a acţiunilor notariale ale instanţei respective. Testamentul special poate fi autentificat doar dacă testatorul. El poate fi redactat de către testator. testamentul special se întocmeşte în cel puţin trei exemplare. acest testament este asimilat celui autentic. Datarea testamentului este obligatorie pentru a stabili dacă testatorul s-a aflat în împrejurări specifice şi dacă a avut descernămînt în momentul întocmirii testamentului. dintre care unul se restituie testatorului. atrage nulitatea testamentului special. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. iar al treilea rămîne la instituţia care l-a legalizat. este în imposibilitate de a autentifica testamentul la notar sau de a invita notarul în instituţia respectivă. Neîndeplinirea regulilor stabilite de lege pentru întocmirea unui testament autentic. Testamentul special poate fi revocat sau modificat în ordinea stabilită pentru celelalte forme de testamente. o terţă persoană sau persoana împuternicită săl autentifice. inclusiv printr-un testament special.Testamentele făcute în instituţiile respective sînt asimilate celor autentice şi se mai numesc speciale. Testamentul special trebuie expediat cel tîrziu a doua zi după autentificare unuia dintre notari de la locul înstituţiei date. persoana ce autentifică testamentul este obligată să verifice indentitatea şi descernămîntul testatorului la momentul întocmirii lui. Testamentul special se întocmeşte în formă scrisă şi forma înscrisului separat. Deoarece. altul se expediază notarului. care se află în instituţia respectivă. Sub sancţiunea nulităţii testamentul trebuie să fie semnat de testator. fără a fi viciată ultima voinţă a testatorului. reieşind din împrejurările specifice în care se întocmesc. Astfel. .

corespunde cerinţelor unui testament olograf. În acest caz. boli sau din alte cauze nu poate semna testamentul. dintr-o anumită cauză. în genere. legea nu stabileşte. dacă testatorul din cauza unei deficienţe fizice. prezentat notarului la data deschiderii succesiunii. Pentru unele testamente. 5. precum şi în prezenţa a cel puţin 2 martori şi a notarului. poate semna o persoană. de asemenea. nu poate semna personal testamentul. precum şi în prezenţa a doi martori. testamentul poate fi semnat de către o altă persoană în prezenţa notarului sau persoanei împuternicite să autentifice testamentul. Testamentul întocmit în orice formă pentru a fi valabil trebuie să fie semnat personal de către testator.Care sînt efectele neexpedierii testamentului notarului. Martorii. confirmînd prin semnătură manifestarea lui de voinţă. la rugămintea şi în prezenţa lui. Martorii de asemenea semnează în testament. . Testamentul persoanei analfabete sau cu deficienţe fizice Testamentul persoanei analfabete sau cu deficienţe fizice se întocmeşte în mod obligatoriu în prezenţa a 2 martori şi a unei persoane care poate comunica cu testatorul. cu excepţia cazurilor cînd testamentul. a testamentului notarului ar putea atrage nulitatea lui. semnează testamentul. în testament se indică cauza care l-a împiedicat pe testator să semneze testamentul. În acest caz. trebuie indicată cauza care l-a împiedicat pe testator să semneze personal. cum ar fi: testamentul autentic şi testamentul special se admite semnarea testamentului de către o terţă persoană. La solicitarea testatorului. 6. Semnarea testamentului de către o altă persoană Dacă testatorul. Probabil că neexpedierea. Testamentul nu poate fi semnat de căte persoana în favoarea căreia este făcut testamentul.

prin semnătura sa confirmînd manifestarea de voinţă a testatorului. În cazul în care orbul este cărturar. care de asemenea. atunci la întocmirea testamentului vor asista doi martori şi o persoană ce va comunica cu el. semnează testamentul. atunci persoana împuternicită să autentifice testamentul îi va citi conţinutul testamentului în prezenţa a doi martori. mut sau surdomut şi analfabet. iar dacă această persoană este cărturară ea va semna testamentul personal. Nerespectarea acestor condiţii atrage nulitatea testamentului. el va semna testamentul personal. Dacă testatorul este surd.Dacă persoana care doreşte să facă un testament este analfabetă sau oarbă. .

neputand fi lasata la alegerea unei terte persoane. cu alte cuvinte este o liberalitate pentru cauza de moarte. urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate. . Avand in vedere necesitatea determinarii legatarului prin testament este considerat nul legatul secret. Notiuni generale despre legat Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care. Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care. la decesul sau. Deoarece testamentul este un act juridic esentialmente personal. In consecinta. legatul cu facultate de alegere. dar fara respectarea formelor testamentare) unui tert. ci este comunicata de testator (verbal sau chiar in scris. Prin urmare.10. la decesul sau. prin care persoana legatarului nu este identificata in testament. in sensul ca elementele necesare pentru identificarea legatarului sa se regaseasca in cuprinsul testamentului. desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta personal de catre testator. prin care testatorul a lasat determinarea legatarului pe seama unei terte persoane (indicata in testament) este nul. Desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta prin testament. Legatul este un act unilateral de vointa. urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate. legatarul trebuie sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila in momentul deschiderii mostenirii.

Cititi mai multe in articolul despre legatul cu titlu particular. În această situaţie. iar legatarul universal sau cu titlu universal. accesati: legatul universal. Termenul suspensiv amână executarea legatului până la momentul împlinirii sale (de exemplu. numai că executarea (predarea) legatului este cerută doar la data împlinirii termenului.11. Dupa criteriul obiectului lor. fie dupa obiectul lor. din momentul deschiderii succesiunii. b) legatul cu titlu universal este acela care confera legatarului vocatie numai la o fractiune din mostenirea defunctului. „Imobilul in care am domiciliat se va preda legatarului la doi ani de la decesul meu”). la fel ca şi drepturile moştenitorilor legali. legatarul poate instraina dreptul dobandit (de exemplu. drepturile lui se transmit asupra propriilor mostenitori. In functie de modalitati. legatarul cu titlu particular prin vanzare-cumparare obisnuita. potrivit regulilor aplicabile vanzarii unei mosteniri). Detalii: legatul cu titlu universal. respectiv prin cesiune de creanta. Termenul extinctiv ii permite legatarului să intre în posesia bunului legat din momentul deschiderii succesiunii. drepturile sale se sting . sub rezerva acceptării legatului. universaltitatea bunurilor sale uneia sau mai multor persoane. legatele se clasifica in: 1) legatul pur şi simplu. fie mortis causa) de la data deschiderii succesiunii. respectiv dispozitia prin care testatorul lasa. se nasc chiar din ziua deschiderii succesiunii. este acela nefectat de modalităţi. Drepturile legatarului se nasc şi pot fi înstrăinate (fie prin acte între vii. in cazul mortii legatarului dupa data deschiderii succesiunii. Astfel fiind. dupa moartea sa. Legatul poate avea ca obiect orice bunuri mobile sau imobile ale testatorului cu excepţia terenurilor agricole şi a terenurilor construibile. drepturile legatarului. Clasificarea legatelor Clasificarea legatelor se face fie dupa modalitatea ce afecteaza vointa testatorului. 2) legatul cu termen este acela a carui valabilitate (in sensul posibilitatii de executare sau al stingerii) depinde de implinirea unui anumit termen (suspensiv sau extinctiv) fixat de catre testator. De asemenea. însă. la împlinirea lui. c) legatul cu titlu particular sau singular este acela care confera vocatie succesorala la unul sau mai multe bunuri singulare (ut singuli). legatele se impart in: a) legat universal. Pentru amanunte. care se transmit numai prin succesiune legală.

de la data deschiderii succesiunii (de exemplu. „Las lui [. „Las imobilul fiului meu in deplina proprietate atunci cand acesta va obtine diploma de licenta”)... 4) legatul cu sarcină.] dacă fiicei mele nu i se va naşte un copil în termen de [. până la realizarea ei.] imobilul [. este acela a carui valabilitate este conditionate de indeplinirea de catre lagatar a unei obligatii (de a da.] ani de la căsătorie”). 3) legatul sub condiţie este acela da carui valabilitate (nasterea sau stingerea sa) depinde de indeplinirea unei conditii. dreptul legatarului se naşte cu efect retroactiv.pentru viitor (de exemplu.] uzufructul apartamentului.. Condiţia rezolutorie nu afectează naşterea şi transmiterea drepturilor care formează obiectul legatului. odată îndeplinită. dobândirea dreptului real sau de creanţă transmis prin legat. . Condiţia poate fi suspensivă sau rezolutorie. însă. Condiţia constituie un eveniment viitor şi nesigur ca realizare de care depinde naşterea sau stingerea dreptului transmis. a face sau a nu face ceva) impusa de testator. în cazul în care condiţia se realizeaza. însă. până când acesta împlineşte varsta de 30 de ani”).. ele se desfiinţează cu efect retroactiv (de exemplu. „Las prin legat lui [. Condiţia suspensivă suspendă. Acestea sunt dobândite şi pot fi exercitate de către legatar de la data deschiderii succesiunii.....

Daca exista citiva mostenitori. apartin tuturor acestora in calitate de patrimoniu unic. pe care cel ce a lasat mostenirea le avea la momentul decesului. valoarea ei. Tipurile mostenirii  Conform testamentului (succesiune testamentara)  In temeiul legii (succesiune legala) Tipurile mostenirii Testamentare Persoanele care se aflau in viata la momentul decesului ce a lasat mostenirea.MOSTENIREA Mostenirea este transmiterea patrimoniului unie persoane fizice decedatre catre succesorii sai. . precum si copiii celui ce a lasat mostenirea conceputi in timpul vietii lui si nascuti vii dupa decesul acestuia. iar daca impartirea in natura nu este posibila. precum si persoanele juridice care au capacitate juridica la momentul decesului celui ce a lasat mostenirea. in cazul succesiunii: Legale Persoanele care se aflau in viata la momentul decesului celui ce a lasat mostenirea. universala. Mostenirea este o transmisiunre de drepturi pentru cauza de moarte. cotele lor succesorale. Patrimoniul succesoral Patrimoniul succesoral include atit drepturile patrimoniale ( activul succesoral). Pot fi mostenitori. indiferent de faptul daca sint sau nu copii lui. cit si obligatiile patrimoniale ( pasivul succesoral). unitara si indivizibila. precum si cele care au fost concepute in timpul vietii celui ce a lasat mostenirea si s-au nascut vii dupa decesul acestuia. pina la primirea certificatului de mostenitor. In patrimoniul succesoral intra cota-parte a celui ce a lasat mostenirea din proprietatea comuna.

a celui ce a lasat mostenirea daca aceste circumstante sint constatate de instanta de judecata. Actiunea poate fi intentata de persoana pentru care decaderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecinte patrimoniale. . dupa primirea succesiunii. in pofida acestui fapt. inclusiv fructele obtinute. Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor parintii decazuti din drepturile parintesti care. Daca. exprimate in testament. Absolvirea succesorului nedemn Obligatiile persoanei declarate ca succesor nedemn Persoana culpabila de savirsirea unor actiuni ce atrag decaderea din dreptul la succesiune poate fi chemata. nu sint restabiliti in aceste drepturi si nici parintii ( adoptatorii) si copii maturi ( inclusiv cei adoptati) care s-au eschivat cu rea-credinta de la executarea obligatiei de intretinere a celui ce a lasat mostenirea daca aceasta circumstanta este constatata de instanta de judecata. Termenul de intentare a actiunii Cota succesorala a persoanei dezmostenite Actiunea de declarare a persoanei ca succesor nedemn trebuie sa fie intentata de persoana interesata in termen de un an din data deschiderii succesiunii. Succesorul nedemn Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care: A comis intentionat o infractiune sau o fapta impotriva ultimei vointe. la data deschiderii succesiunii. este declarata de instanta de judecata ca succesor nedemn.DECADEREA DIN DREPTUL LA SUCCESIUNE Circumstanta care constituie temei pentru decadere din dreptul la succesiune trebuie constatata de instanta de judecata. la mostenire daca cel ce a lasat mostenirea o iarta exprimind acest lucru in mod expres in testament. Cota succesorala a persoanei decazute din dreptul la succesiune se imparte egal intre ceilalti mostenitori. persoana este obligata sa restituie tot ceea ce a primit ca mostenire. A pus intentionat piedici in calea realizarii ultimei vointe a celui ce a lasat mostenirea si a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.

Revendicarea bunului Daca patrimoniul defunctului contine bunuri care apartin unei alte persoane. Mostenirea lasata de fiecare comorient sau codecedat va fi culeasa de proprii mostenitori. locul unde se afla bunurile succesorale. Comorientii si codecedatii Locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al celui care a lasat mostenirea.DESCHIDEREA SUCCESIUNII Succesiunea se deschide in urma decesului persoanei fisice sau declararii mortii ei de catre instanta de judecata Momentul deschiderii Se considera momentul decesului persoanei care a lasat mostenirea sau data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti privind declararea mortii lui. E valabil si in cazul declararii de catre instanta de judecata a decesului citorva persoane in urma disparitiei fara veste in aceleasi circumstante. Daca bunurile succesorale se afla in diferite locuri. iar daca locul nu este cunoscut. Daca testatorul a testat un bun care apartine unei alte persoane. Persoanele cu vovatie succesorala reciproca sau unilaterala care au murit fara a se putea stabili daca una a supravietuit alteia se prezuma ca au murit concomitent ( comorienti si codecedati). Locul deschiderii succesiunii Daca nu exista bunuri imobile. . cel al deschiderii succesiunii va fui considerat locul unde se afla partea cea mai valoroasa a bunurilor imobile. se considera locul unde se afla partea principala ca valoare a bunurilor mobile. acesta are dreptul la revendicarea bunului pe principii generale. determinarea acestei parti din patrimoniu si transmiterea ei persoanei indreptatite sint obligatorii.

. patrimoniul succesoral se imparte egal intre mostenitori. nu accepta sau renunta la mostenire. sau este privat de dreptul la mostenire. Daca in testament nu exista astfel de indicatii. ceilalti mostenesc in parti egale patrimoniul ramas. dare este stabilita cota succesorala numai unuia dintre ei. de toate bunurile sale de o parte din ele. Testator poate fi doar persona cu capacitate de exercitiu. Imposibilitatea determinarii mostenitorului Daca testatorul a determinat persoana mostenitorului prin caracteristicii care pot fi proprii mai multor persoane si nu poate stabili pe care dintre ele a avut-o in vedere testatorul. toate persoanele se considera mostenitori cu drept la cote-parti egale. unilateral. pentru momentul incetarii sale din viata. revocabil si personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit.MOSTENIREA TESTAMENTARA TESTAMENTUL Testamentul este un act juridic solemn. Daca in testament sint numiti citiva mostenitori. Dezmostenirea Persoana dezmostenita prin dispozitie testamentara expresa nu poate deveni mostenitor legal asupra partii netestate din avere si nici asupra cotelor-parti la care au renuntat mostenitoroo testamentari. Daca in testament sint mentionati citiva mostenitori. Nu se permite intocmirea testamentului prin reprezentant Cota succesorala Testatorul poate determina in testament cotele succesorale pentru mostenitorii mentionati in el sau poate indica in mod concret carui mostenitor ce parte din patrimoniu ii va trece in proprietate. Substituirea succesorului Partajarea patrimoniului Testatorul este in drept sa substituie succesorul desemnat daca acesta din urma decedeaza pina la desachiderea mostenirii. iar cota determinata a unuia dintre ei include intregul patrimoniu succesoral. toti comostenitorii testamentari mostenesc in cote egale.

. fratii. precum si in cazul existetei a citorva testamente. modificarea sau revocarea lui. adjunctii lor in probleme medicale. Data intocmirii testamentului In testament trebuie sa se indice data intocmirii lui. datat si semnat de testator Scris in intregime. Secretul testamentului Notarul. Seful institutiei de privatiune de libertate daca testatorul se afla in locuri de privatiune de libertate. al sanatoriului. nu au dreptul. directorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi si batrini daca testatorul se trateaza sau locuieste intr-o astfel de institutie etc. Testamentele asimilate celor autentificate noatrial Medicul principal. datat si semnat de testator. cele lipsite de capacitate de exercitiu. sotul(sotia) si legatarul. pina la deschiderea succesiunii. o alta persoana care autentifica testamentul. medicul de serviciu al spitalului. Autentificat notarial. martorii. surorile.FORMA TESTAMENTULUI OLOGRAF MISTIC AUTENTIC Scris in intregime personal. institutului si colegiului militar daca la locul aflarii lor nu exista notar si daca testatorul este militar sau indeplineste serviciul in unitatea militara sau este persoana civila sau membru al familiei acestuia. seful. Lipsa datei atrage nulitatea testamentului doar daca nu sint inlaturate dubiile privind capacitatea de exercitiu a testatorului la momentul intocmiriim modificarii sau revocarii testamentului. daca testatorul se afla pe nava sau aeronava. sa dea publicitatii date despre contitnutul testamentului. al unei alte institutii medicale. precum si asimilat cu cel autentificat notarial. strins si sigilat si apoi prezentat notarului. despre intocmirea. care aplica inscriptia de autentificare pe plic si il semneaza impreuna cu trestatorul. Comandantul (seful) unitatii centrale. Martorii testamentari Nu pot fi martori testamentari persoanele care nu au atins majoratul. mostenitorii testamentari si rudele lor pe linie ascedenta si descedenta. precum si persoana care a semnat testamentul in locul testatotului. Capitanul navei sau aeronavei.

total sau partial.prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf Nulitatea testamentului .daca dispozitiile testamentare contravin legii sau interselor publice . .daca testamentul este declarat nul de catre instanta de judecata. mostenitorul privat prin acest testament de dreptul la mostenire are dreptul la optiune in cadrul succesiunii legfale conform regulilor generale .daca sint prezente conditiile de nulitate a actelor juridice.daca testamentul este intocmit cu nerespectarea formei stabilite de lege. Acceptarea succesiunii in cazul nulitatii testamentului In cazul declararii nulitatii testamentuluii.prin depunerea unei cereri la notar. in temeiul conditiilor de nulitate a actelor juridice. de catre mostenitorii legali si de alte persoane interesate.prin intocmirea unui nou testament.MODIFICAREA. testamentul anterior ce contravine noului testament. REVOCAREA SAU ANULAREA TESTAMENTULUI Testatorul poate modifica sau revoca testamentul in orice moment: .daca conditiile nu sunt clare sau contravin una alteia. . . Contestarea valabilitatii testamentlui Valabilitatea testamentului poate fi contestata. care revoca in mod direct. . .

obligatia executarii legatului trece la comostenitorii care au primit cota lui. Obiectul legatului Folosirea locuintei Obiect al legatului poate fi transmiterea catre cel ce receptioneaza legatul (legatar) in proprietate. Incetarea executarii legatului Raspunderea legatarului .nu a solicitat in termenul de 6 luni executarea Legatarul nu raspunde pentru datoriile testatorului. in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii. obtinerea si transmiterea catre acesta a bunurilor care nu faxc parte din mostenire.LEGATUL Testatorul poate acorda prin testament unei persoane avantaje patrimoniale(legat) fara a o desemna in calitate de mostenire. Termenul de solicitare a executarii legatului Legatarul are dreptul de a cere. dreptul de folosinta ramine in vigoare Mostenitorul insarcinat cu executarea legatului il executa in limitele valorii patrimoniului testat. . Limitele de executare a legatului La cesiunea ulterioara a dreptului de proprietate asupra incaperii de locuit. daca testamentul nu prevede altfel. Executarea legatului de catre alti mostenitori Daca mostenitorul insarcinat cu executarea legatului a decedat pina la deschiderea succesiunii sau a renintat la mostenire. Testatorul este in drept sa puna in sarcina mostenitorului carui a testat casa. . indeplinirea unei anumite muncim prestarea de servicii etc. folosinta sau cu un alt drept real a bunurilor care fac parte din patrimoniul succesoral. executarea legatului daca testamentul nu prevede altfel.nu este in viata la data deschiderii mostenirii. apartamentul sau orice alta locuinta obligatia de a transmite unei sau mai multor persoane dreptul de folosinta viagera sau pentru o anumita perioada asupra incaperii de locuit sau a unei anumite portiuni din ea. cu exceptria acelei parti din datoriile testatorului a carei stingere a fost pusa in sarcina mostenitorului.

unchii si matusile celui ce a lasat mostenirea.a fost declarata nulitatea testamentului. MOSTENITORII LEGALI descendentii .bunicii.cei nascuti vii dupa decesul lui. .cel ce a lasat mostenirea nu a lasat nici un testament.succesorul testamentar este nedemn. De clasa I . . . . cit si din partea mamei Colateralii ordinari De clasa a III-a .parintii.succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul.fii si fiicele celui ce a lasat mostenirea. infietorii celui ce a lasat mostenirea Colateralii privilegiati De clasa a II-a . atit din partea tatalui.fratii si surorile Ascendentii ordinari . adica trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele mentionate in lege.cei infiati.MOSTENIREA LEGALA Mostenirea legala. se aplica in cazul in care: . . Sotul supravietuitor Ascendentii privilegiati .

Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei. . iar mijloacele obtinute din vinzare se predau mostenitorului legal. Dispunerea de patrimoniul succesoral Instrainarea unor bunuri din averea succesorala Mostenitorul care a intrat in posesiunea patrimoniului succesoral nu are dreptul sa dispuna de el pina la expirarea termenului de optiune succesorala si pina la primirea certifivatului de mostenitor. ea se prelungeste pina la 3 luni. Daca aceasta parte este mai mica de 3 luni. vinzareacumpararea se considera valabila. sub rezerva dreptului de a renuntra la ea. Daca bunurile care intra in averea succesorala sint vindute pina la intentarea actiunii. se considera ca a aacceptat intregul patrimoniu. oriunde s-ar afla si din ce ar consta. Daca dreptul de a accepta succesiunea apare in cazul in care ceilalti mostenitori nu o accepta. Daca succesorul a intrat in posesiunea unei parti din patrimoniu. ea trebuie acceptata in partea ramasa din termenul stabilit pentru acceptare.OPTIUNEA SUCCESORALA Acceptarea succesiunii Termenul de acceptare a succesiuni Succesiunea trece la mostenitorul chemat la succesiune. Termenul special de acceptare a succesiunii Succesiunea se considera acceptata cind mostenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaratie de acceptare a succesiunii sau intra in posesiunea patrimoniului succesoral. Succesiunea este accesptata de succesor indiferent de faptul daca este testamentar sau succesor legal.

8..08:3  L38g  .0-:3:724-08.7: 54.9.30 !0397:.2:94750784.7 /3 :.08:3 3:2.90 10573..: 99: 5... 570/.0 .7::803.9047 80 1. 24/..70 :983: 992.:.9:54.3  0.....2:903 .7.  3 .70./01:3.:99::3.7. ..0.08:3 .:99::3..09089.: 99: :3.:8.7::8g3970L354808.:25.9.947:: .39.0..078. .  .  5497.:./. /. 5491L3897g3.43107.  0. /08.9008025.70.9 0.9.L2537907203::  %07203:093..078.08:3  0.947:.:2. 1.9...0:30.3/9 /0 0025:  0..9:30/324890370..9.9: . .08:300. .90.9 /0 00.7 573 ./.89g89:. .9::47 0.9. /7059:7024 903947470. 5745747248903947    0. L25370.0 80 893 .79.9.. :  /7059:70 8. . 9089..0.:3:8.: .7 0.9:. 8.573. /:5.7.078.9gx  3.9:./07 8:.9./078:.9::53g .:99:5.7: :3.8. 10 24798.90 L3970.802030.:9.90.: 2479 0...9.3 /0.05x./07 8:.9709089..-:3:7478.3.:9.7::.9::3.79.9.3010..7 8.90703:747. 573 ..9.70..08.08:30 /0 ..:24-0..242039:L2537 8.0.0..: 093.90/024/.7: ..: 83:.3...439.059g7 0.3:390  .9.947.81.9::0890.23g00./8549. /08.0.0..43107.9:5:7 825:0890.9.: 99: 5..90080.81.0..078.7907:4-0..90. :3.8:57.89307 /053/0/025370.708..90.947  %07203: 8:85038.7::  8:- 7007.0 /00025:  24-:3../08.8.708097..:3:.903:2.90 3897.2/42.0.70.078.947:: 10/:5.70 4-83:9.:2.709089..5.9:.99.3.8.0.  ..:0.4.38293:2.x0  /7059:70 0.9/3 242039: /08. /7059: /4-..9/0.9047 .793 .70.9: .g  31:3.43897:-0 .0847. .7 0890 ..5072900.40 ..:..9 70:47 .07:9g/4.9::  80 3.9:3. /0.90 3 8038: 548-9.-9.10.9.9.9:47  :5.90 8:.0890.3:29907203 8:85038.70 .:.4.-:3::0.4-0.7:: /:5. .8.08:3  /7059:70 : 80 97.9:: 09.79.79.  70850.10../4.90703:747../078:.-0 . 891013/ /3 242039: /08. 5738:.7: . 0.90.9.08:20: 7059:700.9..81.4-0.4:/085700. ..  .7::.0 10 /:5.9/024/. 0.0. 8../0.0.:9. 70850.790. ..570/../07 8:..7  0.9.70.70..9.2.: 907203 0890 .7 :30 2489037  0 .70.2:90-:3:783:.70 . 0.g00.3829 .980..24.417.078.078.

9070./7059::70. /..70.L2530 90.43/x.9.9  L38g  4/./0 .: 893070../09089.g1.8 :  ( 24-: (/.0.9:....9.  97. /.43/943/x.8..70 .3/.. 8.90 /0 .90.50397:...9.  43/x.0.947             .90 0890 ..:30.:704:9470  43/x.. /0.9: ..9:3..7 /0 .9: (::17:.9.  /0 .2039:: 53g .8:85038.3/0..9 70974.08:3  L38g  L3 .9. :304-. /7059:747 .54.90 3.8 24-:1::20:3/053..: 010..0 /4-3/70.789.45L3907203/0 (. 80 70.970 .9018:85038.9.5.947 /00025:  .9::  .9 /0 .7.08:3 /0 0025:  .: . /0 0025:   .g9700.. 8.. /08.g 3.g .0890.70 /053/0 3.. 3: 1.-9.43/943. .9:8:-.9.3   0.. 1.10.90.0 8..02003:80..9: 0.7:: 80 3.: 8.3xg 97.g 4-0.85730.3g  0890 . 90:3.  00 80 /0813x0./07 8:.3828  43/x..90 /0 3/05370.7: .7:.7 .089..032039.3828 573 0.. 90 . /.79. 9070.g8:8503/g 53g..: /0 ..70.70 /0 ..3... /7059:: 97./07 8:.5745709.89070...43899:0:30.089.  25:8.: 010..947  308:7 .039.-9. 8./.g8.0.3829070.  . 704:9470 3: . .9g L3/0539g  /7059: 0.0 .4-930/542.:893070.3/.9.g8g9470    0.: L3 ./08. ..70 14720. 8:39 /4-3/90  549 1 007.70.. /053/0/03/05370.70.0.9 70974.43/x00890./0 /0..

05:9 3 925: ..0 .  570.70. 248903947  .: 3: .7970.9:: /0  248903947 .08947.0   .0: . ..08:: .:.3:0890 548-.        .0: .8.   39020:0  8:..8..970.. .59:  /.9.3.:3.924890370.7. .  %5:702489037  4314729089.: 1489 .5.3.08:: .05:90 3 925: . .970 8:.  %5:702489037 !491248903947 3.:9 .0 .33.97243::3..4900 47 8:.70 80 .: 8:.8. .0 ./024. /0.0 .08:309089.49.8.2039::  8:.301.: 3 . 397..83/..97243: 8:.0847.              %089. 5.25.9 24890370.:8:..0847.300:7/..8.300 .90:7/..9 24890370.7..8..90 /0 5.0.1. . 57270.8.9 24890370.  570. 839 8.0: .8. .  3/107039 /0 1.242039:  /0.300.9:7...0 5..  !.:2 8  50784..97243:8:.. ..9.45 .089097.5.0..:2 8 .3828:370/0/7059:750397:..0  !0784.:/0. /0. /:5.0 .45 :  570.08478.70  $%# 4890370.0847..0 .90.. .9.9 24890370. 242039: /0.8.:2 8 .08:3 0.08: ..0/0...0: .9.089:..-.08: .:.089:. .0890497. 50.08::  3 5. . .00 .. .0 ..: 3.0847.08:300. ..078.0847.:8:.0.43..99/7059:705.9.790 .  !...0.:9 . /3 5745709.0: .7/.2039.0791.3829070. . /:5. !0784.70.. 089..242039:/0.9  24890370.0.7080.905...08:: .42:3.97243:8:.8.4.2039.0847.9 84-. 242039: /0..88 .5.1.9 24890370.97243.43...790  :3.70 ..97243:::3050784.97243....09  . .0/.70.09 : 8 3. .7939:9:747 .0  53. :39.  4890370.9.

 0890 4-.9018:./459..0. .:920.39.. 10 39039./459..7 :920.3.70 . 4-.0: ......79.8:. .70  .8910 .9:3  .9.08:30 47 .428 3903943.9 50/.08:308025.3.3.0  .0 .9:30 8.  /..9.8.4389.8:.89. 70899:0 949 .924890370.084730/023 .:347..7.3.7870.0.0  $:.9.9.08947./0389. .7900.9.9:3.084730/023 50784. 5729 .8:..3047 . /. /0 /0. 8...0847.70 . 50784..08:3054. ..70...7./070. /:5.4389.90 1 39039.. 50397: .        5:8 3903943.. .5. 8:./07 8:.90 8.. 00.25497.9.05723/  .0: .4. 54.0847:30/023 7.08479089.02..70.8:. 2..39. 8:..9 24890370...08:30970-:0.490 8:.739089 .9.    .: 4  1..0890/7059:783.9..70.4380.  :54918:.9 24890370..02.. .90 1 ..089:.30/0.:8.3970.50784./07 8:.7.00.   -84.70..0.0./08..70 . /0 50784.089: 1.70 8 .. 24890370 3.9248903947   ...:0.39./0:/0.08:3  3: 8397089...9004-93:90  49.2039  ..39.90.8.0 9:9:747 .4547475.947  8 .9:30.. 8:.0890 .90/0397093070 ./0:/0. 8:. 3541/.5745./070/3/7059:.30 . .9:7  3.97. 8:.390839 . .70.:289.9.8. 8. /08.0847./070.39..8.: 70.30/0.739/0..9.-93.  8:....0847:: 30/023 /3 /7059: .:289./0:/0. ..0 .3 /3 /.8:.9 . 8:. /0.9.4389.97243..3.7.:9. ./0.30/024890390  49....08:3 0890/0....39..45 2.. 24890370  /. 390708..70.47.9050784.-.0847::30/023   !0784. 0890 .4397-:9 .....:289.70/39.59 .:5.70 /0.9./0389.903 9089.##!%&  $&$&         :54.0:.9. .0847 30/023 970-:0 8.9:30.0 .78..0 .:8. /08.... /0 50784..0847. 70.9..9.: 08.7..8:..2039..9 4 317.:90/3/7059:.57270../0:/0..924890370.0 .:9/3 /7059:70 5.4390 0572.390 5.59. 3 907203 /0 :3 .0.08470.. /.9.50784.. .739 .08:3  -.9  .9.7:324/0570839089...0./3/7059:.08:30 .4390... .17:.50784...2039    %07203:/039039../0 389..90 /0  389.8 . 3 . 50784.43899:0902050397:/0.: .

30 18.43..5..7930 :30 .39. 8.. 1: .. . 50784.70..438/07...1.990  8394-.970 389.2..:289...:. .50307.::3/0 80.42470398..724790/0. ..: /0.7..9..7..39.8.0  .09:9.8. $#$&$&      42039:  /08..-:3:708:..0 ..947: .790.80570:2..8..0: .0   . 42470398 .30 .08:: .70.-:3:74724-0  4..5.-:3:74724-0  $0 .1.08:30. /0 :/0.9 24890370.90 50784.0847.907.30 . 80 /08..793 :30 .474. .5.03/. .89.70 .9.790.: /08.9:: . 9089.70.. /0.:./057457248903947       4.30  /090723.: 3: 0890 ..0847.7.: .4.30 3 :72../07     !0784.574./0 3 :72.9 4.9    4890370.7 /.97243: /01:3.089.70.: 2:79 ..:2:791. 242039: /0./07 8:..9  ..79 /35.790 1.: :3/0 80..9.08:3 .-:3::50  573.70.4/0.94708957.90  50784.:0.70/7059:....3//0.438/07.0/. 49.70.4/0..050784.0890 5.  8:57.90 8:.8.9 :3 -:3 .: :3. 9089.- 8 3 .-:3:724-0 80.1.4.-/.9.. .970389. 1. 8.8.:/08..08903.9 24890370.: /.08:3 0890 :92: /42...4...7.947   #0. /0.9..0/./078:..42470398.438/07.... 4.7 /0 .0 ....:7 .77 :/0..8..:3.0.:348. 70.-:3:708:.7.08:3     ... /08. 7.805:90.:9 4.90...03/...70  .08:: 50784.70... -:3:: .390  $:.:/0.3:089.303/7059.1.0/../010.3829070..  .3/107904.. 5..7./07  8:.300 ..080.4/0.70 ./0:/0..43930 -:3:7 .5.0847. /85.0 8.70.00..97243:897.2479:   .::3/080.70 ..08:: 50784.2307 /0139..947.429039  .5.573.

 .0.97243: 8:.. /3 :72. :3:.3.90789.0847: /08023..90 /3  ..:3:..0 5.035745709..97243:7.947: 08903 /70598.:. 573 .8:.9089. 3: 54.. .79.9089.5.924890308.0 50397: 248903947 203943..90 /0.2039839203943. 949.248903947 /.7   .9 50784.7 24890308.. 3970 248903947  . /3970 0 3. 2:947 50784.78.324/.438/07.0  2548-9..  70. 3 9089.0847::   %089.9 :7/.42489039479089..9.-9....79..07083.24890370    !.2039.97243:: ...790/35.2039 839 3:29 . /02489039.... 05708..39  %089.. 3 9089.9  5. 8.70/397000.8910 /0 3/.94754.:/7059.0/045.49.947: .90-:3:708./39700 .        $%# %$%%# %$%%& %089.90/0  007.947:  54.9.0847.49047 5.4900 8:.5.0 5.7:248903947.2039 3: 089.9248903947449089.70 9089... .70089089.9 /.490 5. 248903947:: 573 .0847.9 /0 /7059: .:9 4 3 .4900.2039.059. 53..0  024890370..0/070 9089.90 /090723. /090723.0847. 3 9089.790 /300  :80507290394....39089.90 50784...790 0.3:2..0847....8  $:-899:70.8:57.:54.70.3../070.-50. .8:-899:08:. . 248903947. /08..9.2. 9089.947: /85:30 .. 5.70 .9:9  50397: 242039:3.970.: 99: 7. . .97243:..97243:8:.8:. /090723...7507843.90.0/0. .2039.2039 .089.2039: 0890 :3 ..0847..: 0890 57.3083:54.2039::573 70570039..947:  94..03 248903947 0.49. 24890370  8..0/3..903/. /0.7.:/0 3970: 5.43.35.907.90       49.790. 573 /85490  9089..09.270.: 703:39..: 703:39./090723.9:     %089.- 8 507843.70 549 1 57457 2. 2489037  3: .9..7.9.7  248903947::  . !0784.8:.7 .79 309089.3.  .4. 84023  :3. ..9 3 0  8.901/4. 248903947  . /094.709.300 80 .9. 80 25.8:57.790.

. 38.7::  .9 .82.  .9 8 .9 /0 9089.54 570039.988023.2570:3.70505.7.: .:90391.:90391./0.9.  570..:2 8 .759.947:  :90391...9 349.0 .947  89738 8 8.9 349..@..70 .:97089. #%$%%&&         $.9 349.5.7.783 397020  /.8 80230..

 D@-@.

9089.9. 8.70.43993:9: 9089.938 2.27:  58.90 /08570 ..0743.: /0 807. .709:9089.949::  3: .7 8.3.8.803/.4.4.: ..9089.5.03:9..9 47 3 574-020 20/. 9089.. 8.: 9089.7 $0.9:30/0-079.9:   248903947 9089.   .2039: 3 4.0397.90 /0 007.:20/.8910 /0 3899:9009.750784. /08. 50784.9./:3.0  .90.2039:  2. 9089. 242039: 394.79479089.47./070. 8.9:  ..     :54912.3:8393. :30 .  801:  .  $01: 3899:90 /0 57.90/:-057.:2 8 50784.:  ..947: 0890 29.34.:202-7:.270.9 /..9.7:  4 .8-.9  849: 849..703:.08:3  8. 4.7 /.:573.947:80.988023.79479089....3: 3..0/...0  /.7947  570.1.90.7 8 7:/00 47 50 30 .3/ ..: 3/0530890 807. .947     %089.2039.2039:: 49.5.  859. 9089.7/..2039.:  .97.:089090..2039::/4.: 70.  8:7470  17.272 24/1.7.: 70.. 42.503.  24/1.70.8.59.0/039.2039::  /08570 394.:7/057. 8:.279089.7 47 3: 089. .: .9: .:90391.394.394./.40:: 29...90 /.947:: .: /7059:  53.: 3 :39.9..947:  80 97...20.:..0743.9. 80.: .5.  .: 573.78 3 397020 507843.0  20/.::50397:3.70 .2039970-:08.79089.. 29..7:          .9:7.90   0/.947.00 5890 /0 .5.:90391.: 0890 50784.9 9089..3.7 8 /.. ..973/..947:8..300.9:30 /0 -079.3/..0  3899:9:: 8 . /0 007. 8.7 8.9034...2039:: 570...1..82...9.:0890 397 4 .9089.97.947:: /70.90 3899:9 20/. 8.90.9.  $.90. 5:-..9..90.20390  .::  . . /0.. 8023.2039..0 8.947:  80.9/09089.70 ..1.:283. 9089.3. 8 /08.203900.1. 9089.39: 801:  :39..  /...: 4.9 . 349.089:.3.90.0/039.047 .2039:: 39089.

93:/0..3:3...              '.2039.8:.9 949.9..4397..90.30 390708..-90/000  /.. 1472089.9 573 ..43/90 /0 3:9.90 24/1..9047:7/..059. 8.1 ..0 /.90.  .-9.:5.70..4397.70 /7059: ..2039   :9.2039: 0890 394.2039:0890 /0.  3 . 9089..7047 9089. /0:/0.270.2039:  .2039: .0707 . 9:9:747 0025. :3: 34:  9089. 459:30 3 .08:33 . 9089.70.9089. 3 24/ /70.90 .9.: 3070850..:3:9.:390780475:-..0  /0 ./7: 8:.390747 .9089.70..43/947 /0 3:9..79.99089.90   439089.9.7  573 /897:070..08:3 01.0 242039  573 394.29 .4....089 9089.70 70.: /0.7. :30 .90./85490  9089.9047:7/.43/903:8:39...2039:: 447..9  /. 9089.947: 54.0 ..-9.2039:: 54.431472 70:470307.70..2039::  248903947: 57. 349. 24890370 .970389.  3 9020: .2039: 3 47..90.. 839 5700390 .2039 /0 /7059: .....708.2039  ...39..0 ..970 2489039470.2039::   /.9 9089.:  .4.30 34::  9089.439089. 9089.0   /. ..: 70.30 8.0    573 /05:3070.7.4397.90 1 .90 50784. 8/0 .8..7 3:9.      # #' # $&&# %$%%&& %089.

 ...7.9:: %089. 00. 5.970 .70.3829070. . 14895:8.9 .        -0.9.70 0.38290 :308. .39.9::  0.0/0.70.70.70./08.  -:3:747 .0597.:390 ..:9.00.47 5.9::  00.70 1.:.4.3:29..0.3:290 2:3.3.70..:9.07.70/7059:/0.9/705970.79 /3 /.9. 4.:9.:98..947: 0890 3 /7059 8.9:: /./07 8:. :30.  %089.. 97.5739089.9. 7.070 3907203/0:3/0.910     0.5. /0 ..30/7059:/0144839.7..9  .2039:3050784.38. 0. %07203:/084.  0.47/.97243.7:: 3:.3.8:57... 3.85:3/050397:/...70.70.0 .3. 5:3.0.30.9::  48903947: 38. 3.9.08:30.. .    2900/000.:39.  .: 50397: 4 .9248903947 fnf¯¾ °°¾fn°fn  nf f  –ff n f½°ff ¾n  f ¾nn ¾°¾ff °°ff¯¾ °  –ff  nf –f n fn¯¾ °nf  f½¯nf  3.0. 0.2303.:9..7: .09.8./0807.::3.  9089.2039:3:570.70893070 ..9./072489037  .970  ..2039: 8. 9089.09.9:0.:9.79.0/0...9: 0. /7059:: /0 5745709.. 8.4.93907203:/0:300.0 0.947:54. .70 3: 1.4/08023.9 1.9.97243: 8:.3829070. -:3:747 .:9  /7059: /0 144839....90/024890370  %& -0.84./.9.:2.0847./. .507 /0 4.90.7:.7.  /.3:2905479:3/3 0. 0.970  .. 8 97.9470 9089.08:3  00.00 5. 3 2900 .0 70.9.7:3:7. 4-93070.. 4-.059430.790 /3  24890370 3/05370.9::/0. .90 144839. /08.2039:3:570.:30..9.70.9:: 44870.9.:.70..: 47.7.9 .3.:9.: 0..70.0 ... 248903947:: ...947::     3:08903.85:3/070.947:: .9470 9089.2 57089. 3 8.9.:9.8.0 5.9089.9.97243:: 9089. 248903947::   /..90 .507/04.790 /3 5.: 00.90 197.910    #. :9074.  .9::54. 5074.2:94750784. .089. 5.8:57.7.7  3 5745709.:9.9.

947:  $%#  .924890370.93.9089..03..739 310947.90300 80.924890370.8.2039. . .4/0.7089030/023   $%% # /08.3:9..8.70890.0.7..  0.9::..8. ./.        0.0. 8:.0:.0.070.1489/0.0/.97050784.5.0847:9089.03/039 181..0:.9.....2039  ..70 8:..9 8.     4890370.09:947 ¾n ° °½ –f 5.00...90.8.:3..:9089./:5. .:9.300203943.08::  .4247039.:.8.924890370.970.2039::                0./0.97243:: /01:3.  :39089.0.8.031.5.8.. 3.9  $49:8:57.2039. .0847:9089..0.8.3:...

 .f f½ –f 17..9:80.0.: .8.7 :3.988:7470 8.7 -:3.2.790.9.20 4.790.82.98/35.99/35.0:.03/03947/3.907.9.924890370. .47/3.

 7.0859.  57270..070. /85:3./08:.08:34 /0.9 .08:30..0.70 .. %07203: /0 . /3 907203:89.97243: 47:3/08 .. 397.:/08.....3/ 248903947:  /05:30.70...7../05.9.78.059...70.. 248903947: .70 ..00 4-93:90/3. 8:. .0.0.9. 8:.9 248903947 3: 4 ..9 3970: 5.     .. 80 ..0 .3.059.0847.: 397.059./0:3 0.438/07.0847. 8:.0. .59:/. 8:.70 397.-.059..:347-:3:7/3. 3  54808:30..7080570/. :30 5..4.0847....08:30..97243:8:. 839 ...7.8/3.. 5.3.703:397.90 /0 .3/:90 53.... 970.70.4389. .08:3 8.7:/0.8:.: 3 .059.08909089..0847: .9.97243:  80 .  .1.:25..2039. 3 5.. . ...70 .9 3 54808:30.../7059:/0.349.02..8:...  057.8:.80570:30890 53...059.  8:. 397.79 /3  5.08:30.08473/107039/0 1.70 /7059: 8.9:3  ..0847.70 ./0 .    ...70.3. 39039.80 . 970-:0 .70.7.059.0847. . 3 ..-950397:... 8:./...438/07.70.08:3 0890 /0  :3/0..97243::8:.059../7059::/0.2.    $:.      .703 .... 853.0791.5. ..438/07...059.79008902.8:..790.. /0 0 53.:8:..../08.9 3 54808:30...2. ..7 24..08:30.5...97243:: 8:...0847../070  %07203:850.70 ...    $:. 5.08470.070.08:3 .059.70.7..        48903947: . 3: .9::/0248903947  85:3070./078:.0890.89. .8.. .9.  0.08:30 8:-7007..:248903947::0.08:3   !%&$&$ # %07203:/0.. -:3:70 .907203:: /0 459:308:..:3  3897.059..08:3  $:..70.

     .