Baltagul De Mihail Sadoveanu Aparut in 1930, romanul “Baltagul ” reprezinta una dintre capodoperele lui Mihail Sadoveanu, care

impune o noua formula, polimorfismul structurii. Opera literara “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman realist mitic, avand in critica literara multiple receptari: roman antropologic si politist, roman realistobiectiv, roman baladesc-mitic, o continuare a Mioritei sau o ”anti-miorita”. “Baltagul” apartine realismului prin tema, structura, personaje, veridicitatea imaginii monografice. Este considerat un roman mitic prin sensul ritualic al gesturilor eroinei, modul de intelegere al lumii, comuniunea om-natura, credinta si superstitii, mitul marii treceri. Tema romanului este cautarea adevarului si infaptuirea justitiei, deoarece eroina porneste in cautarea ucigasilor barbatului sau, Nechifor Lipan, pe care ii gaseste si pedepseste. Titlul inseamna in sens denotativ un topor cu doua taisuri care devine simbol al binelui si raului, al infaptuirii crimei si al savarsirii actului justitiar. Perspectiva narativa este “dindarat” care presupune un narator omniprezent si omniscient, care relateaza la pers a III-a, obiectiv si detasat in descrieri. Ca element de modernitate, se evidentiaza preluarea relatarii intamplarilor de catre Vitoria, care, la parastas, reconstituie crima si le povesteste celor prezenti, determina pe ucigas sa se demaste si sa-si recunoasca crima. Descrierea este folosita in mod traditional cu scop de fixare a cadrului, introducandu-se toponime care accentueaza caracterul realist al operei. De asemenea, descrierea este folosita si in conturarea portretelor si insusirilor fizice sugestive, trasaturi morale sau stari sufletesti ale personajului. Timpul derularii intamplarilor nu este fixat in incipit ca in romanul clasic, ci este vag sugerat prin repere religioase care accentueaza caracterul mitic. Actiunea romanului se petrece intr-un interval care incepe aproape de Sfantul Andrei si se termina in postul Pastelui. Desi vag precizata, actiunea este dedusa in mod indirect prin patrunderea elementelor de civilizatie moderna. Spatiul este Magura Tarcaului, plasat la inceputul secolului al XX-lea, apoi unul vast datorita drumurilor pe care le face Vitoria in cautarea lui Nechifor, care trece prin zona Dornelor si a Bistritei si ajunge pana in campie, in Balta Jijiei unde duceau turmele la iernat . Incipitul este simetric cu finalul prin imaginea Vitoriei, la inceput, ingrijorata de intarzierea lui Nechifor, apoi randuind parastasul si treburile pe care acasa trebuie sa le reia de unde le-a lasat. Din punct de vedere compozitional, romanul este structurat pe doua planuri: unul realist - al cautarii lui Nechifor si unul mitic - dat de traditii si obiceiuri, superstitii, modul Vitoriei de a intelege lumea, de comuniunea om-natura si de mitul marii treceri. Planul realist dezvolta si un plan secundar, cel al initierii si maturizarii lui Gheorghita, rolul de initiator revenindu-i Vitoriei. Actiunea structurata pe 16 capitole, cu faptele dispuse in ordine cronologica, urmand ordinea clasica a succesiunii momentelor subiectului. Actiunea este prezentata in trei parti : partea intai – pregatirea plecarii, partea a doua – drumul si cautarea si partea a treia – inmormantarea si pedepsirea ucigasilor . Partea I cuprinde expozitiunea si intriga, fiind prezentate framantarile Vitoriei generate de intarzierea sotului ei, plecat la Dorna sa cumpere oi. Intriga este generata de hotararea Vitoriei de a pleca in cautarea lui Nechifor si actiunile intreprinse inainte de a porni la drum: se consulta cu preotul satului si cu staretul manastirii Bistrita, se inchina la icoana Sfintei Ana, anunta autoritatiile de disparitia barbatului, tine post negru 12 vineri, comanda baltag nou pentru Gheorghita, vinde produse, o duce pe Minodora la manastire. Caracterul monografic al romanului reiese inca din expozitiune prin parabola pusa pe seama lui Nechifor Lipan care face referire la viata muntenilor. Incipitul romanului introduce si cuvintele cheie “randuiala” si “semn” care accentueaza caracterul mitic. Partea a II-a constituie desfasurarea actiunii si prezinta drumul labirintic parcurs de Vitoria si Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan. Drumul are diferite semnificatii. Pentru Vitoria, reconstituirea evenimentelor care au condus la moartea barbatului ei

In opinia mea. Inainte de a muri acesta recunoaste vina si cere iertare Vitoriei. deoarece asigura mortului odihna vesnica. dar si o cunoastere de sine. personaj principal. preotul Danila este indrumatorul spiritual al comunitatii. Ea privegheaza ca randuielile de inmormantare sa fie suspectate cu strictete. nume. facand mai multe popasuri. atitudini. gesturi. conform traditiei. Minodora receptiva la noutatile civilizatiei. romanul “Baltagul” este extrem de complex datorita polimorfismului structurii si datorita dezvoltarii unor teme si motive care au generat de-a lungul vremii diverse interpretari. relatii cu alte personaje. inmormantarea. nunta. se demasca si devine violent. roman demitizant (Ion Negoitescu). reconstituirea “Mioritei”(Eugen Lovinescu). o exponenta a lumii arhaice a pastorilor.reprezinta un drum de cunoastere a unei lumi noi. Bogza nu suporta presiunea psihologica la care este supus. Vitoria reconstituie traseul facut de sotul acesteia. vrajitoarea satului. deoarece el este prezent. datorita ordinii nefiresti si anticipand simbolic inmormantarea din final. dar si cu defecte. conturata prin tehnica basoreliefului in trei ipostaze: taranca de la munte. echivaleaza cu coborarea in infern. Coborarea in rapa si veghea mortului sunt prezentate metaforic. dar si superstitioasa. Partea a III-a contine punctul culminant (gasirea lui Nechifor) si deznodamantul : inmormantarea. roman initiatic. In cautarea lui Nechifor. slujba religioasa. de catre alte personaje si prin auto-caracterizare. a portului. este credincioasa. Personajele episodice sunt representative pentru lumea arhaica. moment in care este lovit cu baltagul de Gheoghita si sugrumat de cainele Lupu. obiectele date de pomana. opera literara “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman realist-mitic care evidentiaza arta autorului de a recompune imaginea unei societari arhaice pastratoare a unor traditii care au supravietuit de-a lungul timpului. deoarece nu se temea sa calatoreasca singur in miez de noapte. pe tot parcursul actiunii. a traditiilor si a obiceiurilor din viata omului: cumetria. limbaj. un personaj realist cu insusiri deosebite. care. Pe langa . un ascutit spirit de observatie si o buna cunoastere a psihologiei umane. impresioneaza prin constructia personajelor. Personajul principal al romanului este Vitoria Lipan. in gandurile Vitoriei si in relatarile personajelor episodice care l-au cunoscut si care dau informatii despre el. drumul la cimitir. roman de dragoste. hotarata. El traverseaza un drum al initierii. simbolizeaza credintele in superstitii. parastasul si pedepsirea ucigasilor. trebuie sa preia rolul tatalui in gospodarie. Vitoria reconstituie intocmai scena crimei. Portretul lui Nechifor capata atribute legendare: vesel. Vitoria este un personaj complex. cei doi descopera osemintele barbatului intre Suha si Sabasa. in plan simbolic. bocitul. In calatoria intreprinsa dovedeste stapanire de sine. Imaginea monografica se completeaza prin prezentarea ocupatiilor. cainele lui Nechifor. praznicul. Vitoria fiind asemanata cu Hamley sau cu Antigona. Ea se dovedeste inteligenta. roman mitic-baladisc (Perpessicius). roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu). Pentru Gheorghita este un drum initiatic. Eroina este un personaj puternic individualizat. iar baba Maranda. Gheoghita este personaj secundar care reprezinta generatia tanara si care. Nechifor Lipan. o “anti-Miorita”(Alexandru Paleologu). in care experienta cea mai tulburatoare este cea din rapa. dar avea o frumuseta neobisnuita in privire”). surprinzandu-i pe Calistrat Bogza si Ilie Cutui. gasit la un gospodar din marginea satului. marcand maturizarea lui Gheorghita dovedita de infaptuirea pactului de dreptate de la parastas. este pedepsita prin claustrarea la manastire. romanul capatand caracter de bildunsgroman. iar Ilie Cutui este arestat de jandarmi. Cu ajutorul lui Lupu. generos si curajos. unele chiar contradictorii: roman antropologic si politist (George Calinescu). Vitoria este o pastratoare a traditiilor si a obiceiurilor. semn considerat rau de Vitoria. Mos Pricop reprezinta ospitalitatea. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin fapte. In drumul lor intalnesc o cumetrie si o nunta. curajoasa si lucida. Ca taranca apartinand unei lumi arhaice. Elementele de ritual de inmormantare sunt detaliat prezentate: priveghiul. Un alt aspect de noutate il constituie realizarea personajului absent. sotie si mama. De asemenea. Cu inteligenta. puternic individualizat prin caracterizare directa de catre narator (“Nu mai era tanara. In concluzie. deoarece toate acestea reprezinta evenimente importante din viata omului.

.aspectul de roman traditional. scrierea intra in categoria romanului mitic in care se insireaza si elemente ale modernitatii datorita polimorfismului structurii si a constructiei personajelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful