ARTA BIZANTINA

   Curentul oriental venit din provinciile rasaritene ale Imperiului ii trimitea forme si tehnici noi, nevoia de realitate concreta, sensul pentru ceea ce este monumental. Meritul Bizantului a fost ca din elementele orientale si din cele clasice de tip antic si elenistic sa fie format un ansamblu. Noua ideologie crestina si-a pus amprenta definitorie asupra artei bizantine, mai ales prin doctrina opozitiei intre ceresc si pamantesc .De aceea pictura si sculptura bizantina nu aspira sa reproduca modele pamantesti ci sa patrunda in lumea Divinitatii, artistul avea menirea de a accentua contradictia corp- spirit cel din urma avand rolul dominant. Disproportia, pozitiile nefiresti, imobilitatea personajelor devine expresie artistica pornind de la un sens teologic si de la o ideologie etica:'Lumea raului este mobila si schimbatoare, cea a esentelor este imuabila. Cand artistul bizantin reprezenta demoni si oameni pacatosi nu cauta sa-i prezinte in forme statice; dimpotriva- pacea si linistea erau accesoriul nelipsit al sfinteniei. Arta bizantina a dispretuit frumsetea formei : basorelieful nu mai reda volumul, ramanand la imagini plate, fara relief, desenul devenise schematic, abstract,cu accent pe jocul de lumini si de culori ce anunta aproprierea de Divin. Totusi in raport cu arta occidentala, caracterizata printr-o mare tensiune emotiva, arta bizantina este mai rationala si mai reflexiva.

 

Etape (sec. IV-XV): 1. Inceputurile (sec. IV siV) 2. Epoca lui Justinian (sec. VI, “secolul de aur”) 3. perioada iconoclasta (sec. VII-IX) 4. dinastiile macedonenilor si comnenilor (sec. IX-XII) 5. renasterea paleologa (sec. XIII-XV), cu mutarea centrului de greutate de la Constantinopol la Athos

     

In domeniul constructilor se stabileste o stransa corelatie intre coloane si arcade. Arhitectii bizantini fixeaza cele doua extremitati ale arcadelor pe capitelurile a doua coloane alaturate, dand astfel arcadei rolul pe care il avea arhitrava in arhitectura greaca. Se adopta si se prefer procedeul cupolei pe pandantivi. Cu exceptia bazilicilor, cupola va aparea astfel ca forma arhitecturala consacrata si caracteristica pentru intreaga arhitectura bizantina. Se foloseste un nou tip de capitel, numit capitel-imposta. Imposta se numeste adaosul de deasupra capitelului, pe care se sprijina picioarele arcadei. Cu timpul, imposta se contopeste cu capitelul si acesta capata o forma cubica sau de trunchi de piramida rasturnata; Se adopta un plan de biserica in cruce greaca, adica cu brate egale; Se reduce sculptura la un relief marunt, aplicat ca o broderie, si la obiecte de mici dimensiuni, din metal sau fildes; Se foloseste mozaicul ca sistem preferat de ornamentatie, deoarece permite realizarea de compozitii solemne, de o sinteza rece, cu figuri calme si maiestuoase.

De jos in sus are loc o continua largire de orizont pana la spatiul imens al cupolei. Ornamentica. planul basilical a fost abandonat. Secolul VI aduce schimbari importante: in spiritul evolutiei artistice. imensul edificiu confirma afirmatai lui Alpatov 'arta bizantina a ajuns in timpul lui Iustinian la deplina maturitate. in timp ce exteriorul este simplu. necomparat cu dimensiunile omului . alternanta de lumina si intuneric de pe peretii laterali.de biserica Santo Appollinare in Classe. privind de aici amploarea dimensiunilor arhitecturale perceptibile se modifica. Refacut de Iustinian (primul edificiu consacrat de Constantin cel Mare in 360 p. Impresia de 'suspendare'(cupola parca pluteste) a fost marita si prin faptul ca s-au adaugat acele semicupole cu firide.  Apar o serie de inovatii constructive : marginile cupolei rotunde vor fi intinse si prelungite dincolo de coloanele navei centrale asa incat spatiul acoperit de cupola va fi mai intins. ele distingandu-se prin armonia proportiilor. esplanada pe care s-a construit fiind acoperita cu un ctrat de ciment gros de 20 m. fiind considerat ' ingrat si rigid'. in favoarea bisericilor cu plan circular sau octogonal. tirbune. Exemple mai cunoscute ar fi Santa Maria Maggiore si Santo Paolo fuori le Mura din Roma. In nici o alta constructia a Antichitatii nu a fost realizata mai convingator decat la Sf. Sofia senzatia imensitatii universului care se deschide in fata oamenilor. trei sau chiar cinci nave. Oriunde in Sf. poarta principala fiind rezervata imparatului si suitei imperiale. astfel alese incat vinisoarele confereau placajului o anumita asemanare cu valurile marii. Asa se intampla la bisericile Sf.000 metri patrati.Sergiu si Bacchus din Constantinopol si de San Vitale. Biserica reprezinta cel mai remarcabil exemplu al geniului arhitectonic bizantin. imensitatea cupolei erau toate menite a scoate in . cu predominanta monumentului religios cu plan longitudinal: basilica cu una. fara tambur cu un diametru de 33 m la o inaltime de 56 m de sol. fara fatade ornamentate odata aflat in interiorul cladirii. auster. fost construit timp de 6 ani de 10. Intre stalpii asezati in unghiurile octogonului sunt arcadele concepute ca niste firide enorme inalte pana la tamburii in doua etaje."curgerea colanelor". Chr. un imens patrulater de 77 X 71. arhitectura ramane ii cadrele stilistice ale antichitatii clasice tarzii. cea din urma fiind conceputa ca o nava cu opt fete in jurul unui centru. iar pentru a transmite colanei apasarea arcului se adauga capitelului si o abaca solida. 'Nicaieri nu se poate gasi o asemenea corelatie intre navele laterale si spatiul de sub cupola. Prin cinci porti se intra in al doilea nartex lung de 60 m si din acesta prin alte noua porti in nava centrala. coloanele sunt legate cu arcade arcuite care dau impresia unei miscari arcuite continui. Deasupra navei mediane.Sofia sau Biserica Sfintei Intelepciuni din Constantinopol. impresia de forta si grandoare este coplesitoare: intrarea se face printr-o galerie inchisa (nartex) prin noua porti (azi zidite). Impodobirea ornamentala trebuia sa acopere arhitectura prin bogatia coloristica si sa atenueze impresia de masivitate. A fost planuita de constructorii ca o parte componenta a palatului imperial si trebuia sa alcatuiasca intocmai ca si sala cupolei din termele romane una din cele mai fastuoase incaperi ale acestui complex. Petru din Roma). Forma basilicala (clasica) este ilustrata -tot la Ravenna.De altfel edificiul a fost imaginat in asa fel incat toate elementele sa conduca vederea spre cupola care o incoroneaza (ca si la Basilica Sf. printr-un zid curb si transversal ajung colanele de jos de care se sprijina coloanele de la etajul de sus care formeaza tribuna. De remarcat de altfel ca in acesta capitala bizantina a Italiei. nave laterale exista impresia unor sali luxuoase ale unui palat imperial. a fost avariat in 404 de un incendiu. Din cauza numeroaselor coloane constructia devine mai usoara dand impresia de inaltare spre cer. Capodopera desavarsita a arhitecturii bizantine este Sf. creatiile arhitectonice rivalizeaza cu cele de la Constantinopol.000 lucratori. iar biserica San Vittale in plan ortogonal reprezinta poate cea mai expresiva capodopera de arta bizantina din perioada amintita. Arcele din Nord si Sud sunt inchise de un zid pentru a spori rezistenta edificiului.Ocupand o suprafata totala de 10. mausoleul Gallei Placidia din Ravenna fiind un bun exemplu in acest sens. Dintr-o data te uluieste impresia de vastitate. sporind impresia de grandoare. in centrul edificiului se afla cupola. cenusie si roz.70 m. Interiorul este luminat de 40 ferestre aflate la baza cupolei . restul fiind distrus in 532 in timpul rascoalei Nika). de proportii. Cupola este sprijinta prin patru pandantive pe patru arce sustinute de patru stalpi enormi. in timp ce arcurile din Est si Vest sunt contrabutante pe doua vaste semicupole care acopera o serie de nise mai mici. Sofia: nartex. Pe deasupra arcurilor se ridica cupola. Edificiile cu plan central -obicei patrat au dimensiuni mai modeste. In aceasta se poate regasi cel mai clar ideea dependentei bisericii de Stat. Ordinele de coloane s-au schimbat radical: in locul antablamentului orizontal.Arhitectura In secolele IV-V. Partea inferioara a peretilor era acoperita cu un placaj de marmura verde.

Comneni si Paleologi.Sofia. aduce o serie de schimbari in arhitectura bisericeasca:  Sub influenta armeana si georgiana devine tot mai frecventa biserica cu plan in cruce greaca (cu laturile egale). O alta derivatie de la planul circular sunt bisericile in plan de cruce. cea mai mare asezata pe locul de incrucisare a bratelor crucii. A doua epoca de afirmare a artei bizantine. Ultima epoca a arhitecturii bizantine a fost cea inaugurata de dinastia Paleologilor (1281-1453). Cupola este asezata pe un tambur si astfel izolata de restul cladirii. cea care incepe odata cu sec. decoratia exterioara devine din ce in ce mai bogata: la inceput apar mici arcade oarbe. Din nefericire ea nu s-a pastrat dar exista o serie de imitatii rapandite prin toata lumea bizantina si Rusia. Marcu din Venetia. aceasta nu se mai sprijina pe doua ziduri ci pe patru stalpi colosali . este dominat de cupola centrala. care se remarca prin impunatoarele lor ziduri de caramida. jocurile de lumina si umbra. dar mai ales cele cinci cupole. mai suple. bizantinii au abordat planuri mai putin indraznete dar cu aceleasi solutii constructive revolutionare: Sf. Concomitent apare si ornamentatia exterioara a bisericilor. Dotata cu o cupola exterioara. biserica in cruce greaca cu brate egale (Sfanta Sofia din Salonic) 4. IX. alternarea in constructie a zidariei cu piatra sau insertia in tencuiala a unor placi policrome de ceramica smaltuita. azi existand doar o "copie" a ei prin Basilica Sf. bazilici boltite si inzestrate cu cupola (Sfanta Irina din Constantinopol) 3. imens. XII. zidita in timpul lui Vasile I Macedoneanul. biserica tavanita (biserica Sfanta Sofia din Niceea) 2. dar mai ales prin somptuoasa decoratie interioara. sau prin reconditionarea spectaculoasa a unor cladiri mai vechi cum a fost cazul Manastirii Chora (azi moscheea Kharie-Djami) care a primit un aspect pitoresc prin adaugarea mai multor capele si coridoare. Biserica Pantokratorului din sec. epoca isi aduce contributia proprie prin micile biserici asemanatoare capelelor palatine (cum ar fi Muhliotissa din Constantiopol). Caracteristicile stilului inaugurat de Biserica Noua. la care se adauga mai tarziu randuri in zig-zag de caramizi asezate pe muchie.evidenta ideea politica de dependeta a bisericii de stat dar si ideologia teologica de cuprindere a intregului Univers atat cel divin cat si cel uman. adesea amplasate la mari distante. Sofia).in jurul primei in unghiurile patratului. Alte monumente arhitectonice reprezentative ale perioadei se gasesc la Mistra. X. fasiile de lumina -toate acestea au cedat locul unei mase rigide de ziduri netede si impenetrabile. Desi nu s-a creat un stil arhitectonic grandios. Semnificativ este faptul ca incepand din sec. tipul central cu variante multiple (patrulab. VI) este un exemplu tipic. constructia are cupola. care din pacate a fost distrusa. "Biserica ce constituia candva un ansamblu complicat este alcatuita acum din corpuri de constructie si unitati spatiale independente. Incurajati probabil de rezultatele obtinute prin constructia Sf. treflat) . si in general intreaga silueta mult mai elevate. greutatea cupolei nu se mai sprijina pe stalpi ci se descarca direct pe peretii laterali prin folosirea a patru bolti in leagan. golurile din ziduri. Irina (sec. fapt subliniat si de absidele poligonale cu doua randuri de nise. este un exemplu elocvent in acest sens: prezentand un pantheon de 10 imparati. 1. acesta fiind punctul cel mai inalt si mai luminos care era despartit de galeriile laterale semiobscure prin coloane usoare. fiind vorba de asa numita "Biserica Noua"(Nea). langa Sparta ("capitala" dinastiei Paleologilor). straturi in forma de romburi. sunt atat planul general in cruce greaca. Spatiul interior. cea mai reprezentativa din bisericile de acest tip (in afara de Sf. In timpul dinastiei Macedonenilora luat nastere un nou tip de biserica: "Prototipul" este construit in 881. utilizate tot incepand cu epoca lui Iustinian. celelalte -mai mici. premiera (dar si cea mai valoroasa) creatie in acest sens fiind Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol. patruconc. Aceasta noua etapa de inflorire este de fapt "continuarea unei dezvoltari intrerupte.

Grecia. Armenia. Planul catolicon-athonit raspandit in Grecia 5. Peninsula Balcanica (Macedonia. adica Constantinopol. Serbia. Grecia). arhipelagul Egeic . present si la Venetia (basilica San Marco) 4. Asia Mica: 1. planul in cruce greaca. in Greca. Tipul central cu cupola in Peninsula Balcanica. cu nava dreptunghiulara sau patrata. biserica-hala. Italia. Macedonia) 2. Armenia. cu inaltimea egala a navelor (biserica Sfanta Sofia din Ohrida. Tracia.In zona ambiantei bizantine. Bulgaria. raspandita in Bulgaria 3. Macedonia (“tip macedonean”). biserica-sala.

remarcabile fiind in acest sens usile Bisericii Sf. . preferandu-se contururile fixe si jocul de lumini si umbre. plasata pe coloana din piata Augusteion. in secolele IV-VI existau la Constantinopol un numar mare de statui de imparati si imparatese.erau menite sa mascheze masivitatea cladirilor. dispare impresia de profunzime si senzatia de volum. Simbolistica insa se mentine: motivul vitei de vie. sau "Colosul de la Barletta" statuia de bronz a lui Valentinianus I.atat cat s-a mai pastrat-este plina de reminiscente orientale. vita de vie. relieful devine aplatizat. despartite intre ele de un chenar de o mare finete reprezentand o vita cu struguri. divizate in panouri pe care sunt sculptate scene religioase. geometrica dar si combinatii si grupari de fiinte reale si fantastice si.in special din fildes. sub influenta Orientului. inalta de 4.reliefuri.Sabina din Roma din sec VI. numele provenind de la faptul ca suprafata sculptata e divizata in firide ca niste colonete. Insa sculptura in ronde-bosse va disparea aproape complet in Bizant. Cat priveste sculptura de mari dimensiuni (monumentala).Sculptura    Ornamentele sculpturale. ceea ce va supravietui este arta statuara de mici dimensiuni. dandule o nota de dinamism. primele obiecte ce retin atentia in acest context sunt sarcofagele care perzinta din punct de vedere decorational o surprinzatoare si originala combinatie de elemente crestine si pagane (elenistice). Plastica bizantina propriu-zisa la inceput este exlusiv in serviciul credintei. cel mai caracteristic. Schimbarea radicala apare in sec VI cand. etc). bineinteles simbolistica crestina (cruci. Este vorba de tema "personajelor in firide" sau "in arcade". Celebra era statuia ecvestra a lui Iustinian. Sculptura in lemn. Motivistica (de inspiratie elenistica) este in general inspirata din lumea vegetala. deasupra carora se inalta arcadele sub care se gasesc personajele. imaginea lui Christos alaturi de apostoli. capiteluri.40 m.astfel incat sculptura monumentala va disparea. "arborele vietii" transformat in forma de cruce si.

tinandu-si Fiul pe genuchi sau in ipostaza de mama alaptandu-si copilul (tema preluata si in iconografia occidentala). Amanuntele de viata cotidiana. calauzitoare a drumetilor (Hodightria).aceste reprezentari fiind complet independente atat de creatia precedenta cat si de tot ceea ce va urma in plan pictural. munti etc) erau reduse la simple forme geometrice. este din Castelprio. maniera mai fireasca de redare confera acestor icoane o frumsete si finete rara. de obicei sunt reprezentanti inarmati cu spade.     Ca si in cazul mozaicului. in epoca ereziilor si a triumfului bisericii apare ca un luptator. milostiva. ambele genuri abordand aceleasi teme iconografice. respectarea proportiilor anatomice. Atitudinile sunt statice. Frescele trateaza episoade din viata lui Christos cu o naturalete si dezinvoltura mai degraba romana decat bizantina. mai ales dupaConciliul de la Chalcedon care o reafirma ca Maica Domnului . din sec VIII. accentul cade pe redarea ochilor. imbracati in zale. Din pacate frescele bizantine anterioare sec. Hristos este redat in cateva ipostaze diferite in functie de evenimentele bisericesti: in primele secole figura Lui este blanda.Icoanele Tehnica picturala in general si fresca in special a fost folosita alaturi de mozaic in decoratia bisericilor. sec este abandonat in favoarea unei tehnici mai degajate fapt observabil mai ales la icoanele hagiografice: in centrul icoanei este redata figura sfantului respectiv iar de jur imprejur scene miniaturale din viata lui. elementele de fundal (plante. Incepand cu secolele XII-XIV acest stil linear. figura Lui devine cea a unui suveran al Universului (Pantocrator) amintind de reprezentanul sau pe pamant.Pictura . va fi reprezentata tot mai des. Cea mai veche fresca bizantina. sau tunici de brocart amintind de uniformele garzii imperiale. arhanghelii. sub forma de 'limbi de foc' ori de porumbel. Fecioara Maria. personajele avand o expresie ascetica. Michelangelo fiind primul care Il va reprezenta in Capela Sixtina. Ingerii. XIV s-au pierdut aproape complet (cu exceptia catorva de la periferia Imperiului). cu o figura alungita. care a stabilit dogma unitatii Tatalui si a Fiului intr-o Fiinta Divina atotputernica. iar dupa Conciliul de la Niceea. de basileus.  De asemenea este caracteristic faptul ca Dumnezeu-Tatal nu este niciodata reprezentat. Lombardia. in sec VI icoana a devenit obiect al cultului. Prin stilul lor frescele de la Castelprio ies cu totul din cadrul picturii medievale italiote.Sfantul Duh este reprezentat ori ca un fascicul luminos coborand din cer. hieratice. . Pozitia personajului este intotdeauna frontala. dematerializata redata pe un fond auriu care il rupea si mai mult de realitate. formele iconografice recurente fiind: pe tron ca imparateasa. daca in primele secole ale crestinismului cultul icoanelor era interzis de Biserica. In ceea e priveste icoanele.

Personajele desi sunt in pozitie statica prezinta un dinamism interior subliniat de usoara intoarcere intr-o parte a corpurilor Se remarca acuitatea reprezentarilor. necrutatoare cu nimc mai prejos decat in arta portretistica romana. unite in ciuda trasaturilor individuale. Efecte spectaculoase se obtineau si prin contopirea petelor de culoare care conturau personajul cu fondul auriu care transformau suprafata peretilor 'intr-o zona cu licariri tremuratoare". fiind in contrast cu expresiile faciale.'Maestrii greci se folosisera in larga masura de mozaic. Mozaicurile bisericii San Vitale din Ravenna constituie un exemplu rar de arta bizantina laica. bazat pe cele doua naturi -divina si umana a lui Christos. vii si insufletite. figura obeza a unui curtean si terminand cu figurile soldatilor din garda. restul figurilor sunt redate mai realist de la figura de ascet cu privire fanatica a unui calugar."maestrul din Niceea . erau initial lipsite de elemente figurative. si arhiepiscopul Maximianus (cel care in 547 a sfintit biserica)sunt redate cu deosebita finete. Interesant faptul ca reprezentarile de profil erau 'rezervate' doar personajelor malefice. prezentand o furmusete spiritualizata care este in opozitie violenta cu portretele groaie si carnale ale antichitatii tarzii. Fecioara Maria in abside. Cele patru figuri centrale.  Spectrul de culori folosit de mozaicurile bizantine era deosbit de bogat ei cunoscand si nuantele de culori ca 'diafanul azuriu celest. pe peretele interior de la intrare Judecata de Apoi iar in pronaos scene din viata Fecioarei. Sofia nu era plasat decat crucea imensa ce domina intreg spatiul. Corpurile arhangelilor imbracate in brocart ca soldatii din garda imperiala. Renoir si impresionistii de mai tarziu erau foarte entuziasmati se mozaicurile bizantine din basilica San Marco. pe pereti Parintii Bisericii si sfintii. Theodora. in special ca ornament al podelelor. Iustin al II-lea(565-578) este cel care a ordonat introducerea de elemente figurative in biserica Sfintii Apostoli. elemente care redau un amplu ciclu evanghelic. Figura umana era intrucatva canonizata: frontalitatea impreuna cu fixitatea privirii ochilor neobisnuit de mari confera chipului uman o expresie de solemnitate si sacralitate. personajele plutind ca niste creaturi imateriale. asa cum ne-am fi asteptat . Niceea. sunt putin expresive chiar rigide. construite in timpul lui Iustinian .Mozaicul Alpatov considera ca punctele de plecare ale mozaicului bizantin se gasesc in antichitate.  Un al doilea canon se referea la locul de plasare a mozaicurilor in interiorul bisericii: Christos Pantocrator binecuvantandu-si supusii era plasat pe bolta bisericii ori a naosului. cei patru evanghelisti in cele patru pinacluri de la baza cupolei. Portretele lui Iustinian si Teodora cu suitele lor reprezinta o opera de o originalitate si expresivitate rar intalnita in Evul Mediu european. Mozaicurile din Niceea. Fondul auriu al mozaicurilor bizantine voia sa intrupeze aceeasi expresie a nemarginirii si a misterului de nepatruns ca si sistemul de semicupole al bisericii Sf. Prin faptul ca cele mai multe mozaicuri erau redate pe suprafetele curbate ale boltilor. Celelalte mozaicuri nu aveau decat un caracter pur ornamental de parca cele doua biserici deja se supuneau programului iconoclastic. Salonic.Iustinian.Sofia. generalul Belizarie (care in 540 a cucerit Ravenna de la ostrogoti). Mozaicul din Ravenna reprezinta un exemplu specific de portret aulic. Sfintii Apostoli si Haga Sofia. In cupola Sf. scanteierea cuburilor aurii era intesificata. prin austeritatea expresiei. intunecata si autoritara.la Contantinopol (unde in epoca lui Iustinian mozaicul marilor biserici era pur decorativ) ci la Ravenna. In mod intersant primele capodopere nu apar. prezentand in marea lor majoritate arhangeli se remarca prin supletea formelor. Chiar si cele doua edificii principale din Constantinopol. amintind intrucatva de stilui ironic-incisiv al lui Procopius din Cezareea in a sa "Istorie secreta". vioiciune si gratie. figurile lor fiind alcatuite din cuburi mai mici-sunt exclelente prin profunzimea caracterizarii. Desi imparatul este redat mai idealizat cu o privire fixa. movul palid rozul si rosul cu luminozitati si saturatii diferite culorile complementare ale mozaicurilor erau asezate fata in fata asa cum cere ochiul si in acest sens pictura bizantina corespunde intrucatva naturii umane nu se compunea din culori fantastice ci din culori care din imbinarea lor. albastrul intens sau batand in verde. corestpundeau nazuintii firesti a ochiului omenesc catre armonie . Merita de observat lipsa unui suport. insasi subiectul abordat oferind mozicarilor oportunitatea de a desfasura o bogata paleta coloristica de un mare rafinament si pretioase solutii coloristice.

dar dimensiunile lor variaza in functie de importanta lor: Isus si Fecioara au dimensiunile cele mai mari. Compozitiile devin mult mai clare personajele mai libere fara disproportia rigid. . odata cu umanismul caracteristic acestei ultime perioade de inflorire a spiritului bizantin. Insa au loc o serie de schimbari:   figurile devin mai intunecate. sub Paleologi pictura capatand valente noi. Insa incepand cu sec XII. Figurile sunt gratioase cu o impresie de fragilitate. gama cromatica devine compacta si saturata prin folosirea unui violent joc de umbre si lumini. peisajul si arhitectura avand un caracter de basm. fresca incepe sa inlocuiasca mozaicul. ritmul este subtil echilibrat iar culorile sunt delicat nuantate. Epoca Paleologilor aduce o ultima mare afirmare a mozaicurilor: in biserica Chora (Kharie-Djami) sunt redate o serie de mozaicuri cu vietile lui Isus si a Fecioarei dar si reprezentari de sfinti.dar nu atat prin frumusetea trupului cat mai ales a chipului ca purtator al expresiei spirituale".urmarind sa realizeze idealul clasic. urmati de apostoli. mai severe. remarca Alpatov Dupa perioada iconoclasta in secolele XI-XII se ajunge la faza de apogeu a mozaicului bizantin. sfinti etc.simetrica a figurilor.